Manifestrile fizice i psihice trebuie identificate devreme, n caz contrar riscm s intrm ntr-

un cerc vicios i s ne mbolnvim. Ignorat, stresul n exces crete riscul de boli cardiovasculare, de
diabet, depresie i de accidente vasculare cerebrale. Starea de alarm n care intrm atunci cnd ne
confruntm cu situaii solicitante este o reacie normal de adaptare a organismului.Gestionarea
stresului implic nite schimbri n stilul de via. De multe ori, cel stresat nu i contientizeaz la
timp limitele de adaptare i continu n acelai ritm pn cnd simptomele fizice l opresc.
Jurnalismul este o meserie cu putine satisfactii, la care este greu sa renunti, facuta din pasiune,
de oameni care nu percep multe din presiuni ca fiind stres. Amenintari scrise cu litere decupate din
ziare, relatari din zone de razboi sau ore intregi de munca la birou nu inseamna o sursa de stres, ci un
risc asumat, parte din natura muncii sau adrenalina, potrivit jurnalistilor.
Meseriile din media se claseaza pe trei locuri dintr-un Top 10 al celor mai nesatisfacatoare
meserii, la nivel international.Cu toate acestea, piata media din Republica Moldova este tensionata atat
din cauza crizei financiare, cat si din cauza diferitelor tipuri de contracte de munca practicate - unele
neasigurand jurnalistilor o securitate a locului si programului de munca. Din acest motiv, multi
jurnalisti renunta la domeniul media, pentru un job considerat de ei mai sigur. "Media de varsta in
redactiile din Romania este de 26 - 28 de ani. Si asta datorita celor de 50 si ceva de ani din redactie,
pentru ca majoritatea reporterilor, mai ales in televiziune, au 20 si ceva de ani", a spus directoarea CJI,
adaugand ca "cei care raman o fac pentru ca au o motivatie interna foarte buna".
Dolores Benezic a marturisit ca a renuntat la presa, dupa 16 ani de cariera in jurnalismul pe
teme sociale, pentru ca a simtit ca meseria ei nu da startul niciunei schimbari in societate. "Ce m-a
facut sa plec a fost faptul ca nu mai puteam. Simteam ca nu mai fac nimic util. (...) Mi-am dat seama
ca nu conteaza ce fac. Asta a fost declicul meu", a spus ea.
Cu toate acestea, Benezic a afirmat ca, in munca ei, nu s-a pus niciodata problema stresului. "Atunci
cand eram in campul muncii, pentru mine jurnalismul nu a fost un stres. Jurnalismul ramane cea mai
mare placere din viata. Jurnalistul nu are program. Jurnalist esti toata viata", a afirmat ea.
George Lacatus, care de 10 ani face jurnalism de investigatie, a vorbit, in cadrul dezbaterii,
despre ce il tine in aceasta meserie din care, uneori, nu lipsesc amenintarile pe sms, cablurile taiate de
la masina lui personala sau chiar mesajele de amenintare cu litere taiate din ziare si lipite pe foaie.
"Din asta traiesc", a raspuns el, intrebat de ce face jurnalism de investigatie. "In momentul in care o sa
gasesc un subiect tare si nu o sa ma excite chestia asta, sa il fac, o sa renunt", a spus el, marturisind ca
a incercat sa faca si alte meserii, dar s-a simtit mereu "ca in concediu" in alt domeniu de activitate.
"Amintirile sunt cel mai dulce mod de a ne da seama ce meserie frumoasa facem", a spus
jurnalistul Nichi Saizu care a povestit, in cadrul dezbaterii, despre evenimentul care a fost, pentru el,
"cel mai bun moment jurnalistic vorbind si cel mai negru moment, uman vorbind" - relatarea de la
locul prabusirii unui avion, langa Donetk, in vara anului trecut. Drumul spre locul accidentului, de la
Bucuresti, a insemnat 20 de ore de condus si mai multe filtre militare. Langa locul prabusirii, echipa de
jurnalisti a gasit cadavrele victimelor. "A fost pentru prima data cand am vazut aproape 100 de oameni
morti unul langa altul. A fost prima data cand seara am constientizat ca acestia sunt cei mai multi
oameni vazuti morti de mine intr-un singur loc si nu la cinema", a marturisit Saizu. Acesta a declarat
ca, atunci cand relateaza din zone de conflict, nu simte stresul, ci mai degraba adrenalina momentului
si instinctul de a transmite informatiile cat mai repede. "Stii la ce te expui, dar nu constientizezi in
totalitate. Abia seara iti dai seama cat de aproape a fost glontul", a spus el.
Si Dan Mireanu, jurnalist in trustul de presa al MApN, cu o cariera de 11 ani, a declarat ca
meseria lui nu reprezinta un stres, chiar daca jurnalistii MApN sunt si mai aproape de locul conflictelor
decat jurnalistii civili. El a spus ca una dintre cele mai mari satisfactii ale sale este faptul ca, in nisa in
care activeaza, nu se pune accent pe rating si, in consecinta, pe artificiile care atrag vizualizari.
"Bucuria mea in meserie e ca nu trebuie sa fim spectaculosi in reportaje. Facem portrete reale
militarilor nostri", a explicat el.
Dincolo de marturiile jurnalistilor romani, expertii specialisti la dezbatere au fost de acord ca in
Romania exista multiple probleme legate de cuantificare stresului angajatului, cu atat mai mult in
domeniul media. De asemenea, stresul nu este considerat boala profesionala in legislatia autohtona.
"Noi suntem o tara unica pentru ca nu recunoastem stresul ca fiind cauza unui accident de munca", a
spus Anca Pricop - sef Serviciu Securitate si Sanatate in Munca in cadrul Ministerului Muncii. Aceasta
a adaugat ca Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii vor incerca sa elaboreze o strategie nationala
care sa abordeze legislatia muncii din perspectiva confortului la locul de munca.
O alta problema in ceea ce priveste sanatatea la locul de munca este faptul ca stresul nu poate fi
cuantificat. "Pentru stres nu exista unitate de masura. Nu exista metru de stres, kilogram de stres...
Exista o apreciere pentru consecintele stresului", a subliniat Damian Fotache, presedinte al Asociatiei
Patronale a Medicilor de Medicina Muncii.
Raluca Iordache, psiholog in cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru
Protectia Muncii "Alexandru Darabont", a dezvaluit cateva dintre rezultatele unei cercetari la nivel
european privind stresul in randul jurnalistilor. Potrivit acestui studiu, aproximativ 10 la suta din
populatia jurnalistilor chestionati au avut episoade legate de epuizarea profesionala, fata de media de 4
la suta din populatia activa generala.
Unii din factorii acuzati de jurnalisti au fost "sarcinile de munca solicitante, presiunea care
provine din mediul intern sau mediul extern, ritmul activitatii, expunerea la violenta si la hartuire,
(lipsa de) fairplay din bransa, discriminarea in redactii de tip autoritar". "Trecand dincolo de toate
aceste aspecte spuneau ca sunt atasati de profesia lor, supuneau ca este o meserie la care este dificil de
renuntat", a adaugat Iordache.
Potrivit unui studiu realizat recent, in tarile Uniunii Europene, jumatate din angajatii europeni
considera stresul ca fiind un lucru comun la locul de munca, iar 4 din 10 angajati spun ca factorii de
stres sunt insuficient gestionati de angajatori.
Principalele afectiuni medicale ale jurnalistilor sunt oboseala cronica si inflamatiile digestive
pe fond de stres (80%), activitatea biliara scazuta, cu tulburari de tranzit intestinal, cauzata de
alimentatia nesanatoasa (50%), arata rezultatele unei campanii de testare gratuita, realizata de
Patronatul Medicinei Integrative in luna martie a acestui an.
Potrivit unui raport, jurnalismul este considerat una dintre cele mai stresante meserii n 2014.
Pe list se mai afl pompierii, piloii de avion i militarii. Mai jos pute i citi 30 de motive pentru care
jurnalitii sunt extrem de stresai:
1. Deadlines

2. Alegerile

3. Prima zi la locul de munc

4. Cnd un coleg pune o ntrebare idioat la o conferin de pres

5. Ne putei trimite pe email ntrebrile dumneavoastr?

6. Pierderea notielor

7. Cnd telefonul rmne fr baterie n mijlocul zilei

8. Cnd o surs nu sun napoi

9. Cnd cineva spune Nu comentez

10. S munceti dup doar patru ore de somn

11. Publicarea unei tiri naintea tuturor

12. Cnd observi, n mijlocul interviului, c reportofonul nu este pornit

13. Cnd i se blocheaz calculatorul i i dai seama c nu ai salvat materialul

14. Cnd i vezi salariul

15. Jurnalismul n general

Un site american specializat n resurse umane a identificat n urma unui studiu cea mai rea meserie din
lume. Nu este agent de deratizare, nici vnztor ori agent de publicitate, dei sunt i ele n top. Este
vorba despre jurnalist de pres scris. Jurnalitii din presa scris au ocupat pentru al treilea an
consecutiv primul loc n Topul 10 al celor mai rele meserii din lume. Stresul, veniturile salariale,
mediul de lucru i perspectivele de evoluie profesional au fost criteriile principale avute n vedere n
realizarea acestui clasament. Mediul de lucru a inut cont de factori fizici i emoionali i de numrul
de ore lucrate n fiecare sptmn. n privina stresului, autorii studiului au avut n vedere 11 factori
ce au inclus aspecte diverse, precum respectarea termenelor-limit, deplasri n interes profesional i
relaia cu publicul. Pe locul urmtor n acest clasament se afl meseria de tietor de lemne.
O alt meserie din industria mass-media, cea de animator radio, ocup poziia a treia. Pe
locurile urmtoare n Topul 10 al celor mai rele meserii din lume s-au clasat profesiile: DJ, specialist n
recrutarea militarilor, agent de deratizare, vnztor, agent de publicitate, ofer de taxi i pompier.
Jurnalistii sunt cei mai mari bautori de cafea, consumand mai multe cesti cu aceasta bautura pe
zi decat oricare alta persoana care lucreaza in alt domeniu, cauza principala fiind stresul de la locul de
munca, potrivit unui studiu realizat in randul a 10.000 de persoane. Astfel, 70% dintre participantii la
studiu au spus ca, in cazul in care nu beau cafea zilnic, capacitatea de a lucra le poate fi afectata. Mai
mult decat atat, 85% dintre respondenti au spus ca beau cel putin trei cesti cu cafea pe zi, informeaza
MEDIAFAX."Se pare ca a consuma cafea este o necesitate la locul de munca intr-o mare varietate de
profesii", au declarat cercetatorii care au realizat studiul, publicat de Pressat."Cei mai mari
consumatori, care beau peste patru cesti cu cafea pe zi, sunt cei cu cariere stresante: jurnalistii consuma
cel mai mult, urmati indeaproape de politisti si profesori", mai spun cercetatorii.Un studiu realizat anul
trecut, in decembrie, recomanda ca doza zilnica de cafea sa nu depaseasca 200 de miligrane de cofeina,
echivalentul a doua cani sau patru cesti cu cafea. Consumul unei cantitati mari de cafea, doar pentru a
scapa de stresul provocat de o zi de munca, poate avea consecinte asupra sanatatii, putand provoca
accidente vasculare cerebrale si probleme cardiace. Noul studiu a mai aratat ca 62% dintre respondenti
sunt constienti de aceste riscuri asupra sanatatii. Asadar, potrivit studiului realizat de Pressat, cei mai
mari bautori de cafea in randul populatiei britanice sunt jurnalistii si personalul din mass-media,
politistii, profesorii, instalatorii si lucratorii comerciali, asistentele si personalul medical, directorii de
companii, comerciantii prin telefon, persoanele care asigura suportul IT, personalul care se ocupa de
comertul in cantitati mici si soferii.
n birouri oboseala profesionala este o stare produsa de stres si afecteaza mai ales persoanele
care lucreaza cu publicul. Cei mai multi cred ca munca n birouri si secretariate este lipsita de stres sau
cu stres redus, nsa lucrurile nu stau deloc asa. Tensiunile psihice si stresul contactelor inter-umane
determina oboseala sau chiar epuizare. Cauzele ar consta n lipsa de spatiu si de intimitate a locului de
munca, precum si n dificultatea sarcinilor de serviciu. n general, persoanele care manifesta simptome
de oboseala fizica si psihica au o atitudine negativista n relatiile cu ceilalti si resimt o diminuare a
respectului de sine. n afara programului normal de lucru, remedierea si prevenirea oboselii se poate
realiza prin reglementarea duratei zilei de lucru, a duratei saptamnii de lucru si a concediilor de
odihna.
Activitatea jurnalistic necesita o implicare totala din partea jurnalistilor, o daruire de sine si o
renuntare la placerile personale. In momentul indeplinirii sarcinilor, jurnalistii sunt supusi anumitor
momente stresante sau factori externi( accidente, tragedii, cataclisme naturale) care influenteaza in
mod direct asupra procesului de lucru. Jurnalismul este o profesie mereu in alerta, fuga dupa
informatii, stiri, efectuarea si difuzarea la timp a materialului, presiune din partea redactiei, dar si din
partea opiniei publice, toate acestea si multe alte situatii confera jurnalismului un grad inalt de
predispunere la stres.