Mooiu Ioan Tehnica Dentara Anul II 2015/2016

Cardiopatia ischemica

1. Introducere

Cardiopatia ischemica este boala coronariana ischemica cea mai frecventa si cea mai
importanta cauza de deces pe plan mondial. In limbajul obisnuit este echivalenta, deseori, cu
angina pectorala sau cardiopatia ischemica dureroasa, conexiune care este incorecta din punct
de vedere stiintific si care poate genera confuzii periculoase. Este apreciata o boala
preponderent masculina, ceea ce este de asemenea eronat. Este considerata fatalist si de
asemenea, gresit, o boala predilecta a varstei inaintate.

Cardiopatia ischemica este suferinta cardiaca generata de ischemie, adica mai simplu de
scaderea irigatiei, a fluxului de sange in miocard (muschiul inimii, structura sa esentiala).
Aproape intotdeauna ischemia se produce din cauza stenozarii, a micsorarii calibrului
arterelor coronare mari, prin formarea in interiorul peretilor lor a placii aterosclerotice.

Figura 1

Inima este irigata de trunchiul coronar stang (care este format din artera descendenta
anterioara si artera circumflexa) si artera coronara dreapta, fiecare dintre ele dand numeroase
ramuri.
Stenoza (obstructia, obstacolul) se poate forma pe o singura artera principala (stenoza
unicoronariana), pe doua sau trei artere (stenoza bicoronariana sau tricoronariana). Stenoze

http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/medicul-de-familie/cardiopatia-ischemica-o-
boala-grava-plina-de-erori-cu-durere-si-fara-durere-598513.html
Mooiu Ioan Tehnica Dentara Anul II 2015/2016

unice sau multiple se pot dezvolta si pe ramurile coronarelor principale, toate acestea putand
fi descoperite prin coronarografie. Cand stenoza depaseste 50% este vorba de o stenoza
critica, iar daca ocupa mai mult de 70% din lumenul arterial, fluxul de sange devine
insuficient si apar simptomele. Dar nu numai stenozele stranse sunt grave. Un mare pericol il
reprezinta placa vulnerabila. In acest caz, stenoza poate fi necritica (sub 50%), dar structura
placii este fragila (de regula, din cauza unui miez lipidic mare sau a fenomenelor de
inflamatie locala) existand riscul sa se poata rupe. Ruptura este urmata de patrunderea
sangelui la acest nivel si declansarea procesului de tromboza, care va micsora drastic
diametrul arterei (uneori pana la ocluzia completa a acesteia), fenomen care duce la aparitia
infarctului miocardic. O alta varianta mai rara- de cardiopatie ischemica este produsa prin
afectarea arterelor coronare mici, asa cum se intalneste la diabetici sau hipertensivi. Este
adevarat ca simptomul clinic principal al cardiopatiei ischemice este durerea, care poate
aparea in crize repetate, cu caracter tipic si care dureaza cateva minute in angina pectorala sau
peste 15 minute in infarctul miocardic.

Figura 2

Decese cauzate de cardiopatii ischemice rata standardizat a mortalit ii, 2012

2. Fara durere

Exista si forme de ischemie nedureroasa, la care pericolul fenomenului in sine se asociaza cu

riscul nedetectarii la timp. Cardiopatia ischemica nedureroasa presupune aceeasi suferinta a

http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/medicul-de-familie/cardiopatia-ischemica-o-
boala-grava-plina-de-erori-cu-durere-si-fara-durere-598513.html
Mooiu Ioan Tehnica Dentara Anul II 2015/2016

miocardului (care nu apare manifesta prin durere, dar este evidenta prin investigatii) si
prezinta mai multe forme: ischemia silentioasa tranzitorie sau stabila, insuficienta cardiaca de
natura ischemica, aritmii (tulburari de ritm si de conducere) de cauza ischemica si cel mai
tragic moartea subita coronariana.

Leziunile ischemice evolueaza in timp. Ele genereaza cea mai frecventa cauza de imbolnavire
si deces atat pentru barbati, cat si pentru femei (chiar daca la acestea modificarile apar mai
tarziu, dupa menopauza). Riscul cardiopatiei ischemice creste cu inaintarea in varsta. Totusi,
trebuie subliniat ca maladia coronariana ori un eveniment major coronarian poate aparea la
adulti de varsta medie (dupa 40 de ani) si, mai mult, ca modificarile care duc la aceasta boala
sunt in mare parte o consecinta a modului de viata, care se instituie din tinerete. Factorii de
risc includ, pe langa mostenirea genetica (evidentiata prin existenta a numeroase cazuri de
boala coronara in familie, mai ales daca acestea apar inainte de 55 de ani la barbati si de 65 de
ani la femei tabelul I), fumatul, nivelul crescut al colesterolului in sange, obezitatea si
inactivitatea fizica, stresul, unele maladii asociate (in primul rand hipertensiune arteriala sau
diabet zaharat). In concluzie, cardiopatia ischemica este un subiect care trebuie sa ne
intereseze pe fiecare dintre noi, indiferent de varsta sau sex, indiferent daca exista sau nu
simptome dureroase. Legatura cu medicul de familie, controalele periodice si efectuarea
analizelor recomandate au un rol crucial in stapanirea acestei maladii.

Tebel I. Incidenta cazurilor de cardiopatie ischemica pe grupe de varsta

Grupe de varsta Femei Barbati

<29 0% 0%
30 - 40 2% 5%
41 - 55 25% 65%
56 - 70 73% 30%

3. Ce se intampla in anotimpul rece?

Frigul agraveaza starea acestor bolnavi si creste incidenta complicatiilor. Se apreciaza ca, la
fiecare scadere a temperaturii externe cu un grad Celsius, riscul de infarct creste cu 2%.
Scaderea temperaturii are ca principal mecanism adaptativ vasoconstrictia (pentru conservarea
caldurii) si astfel cresterea tensiunii arteriale. In consecinta, inima va trebui sa depuna un efort
de contractie mai mare, care presupune un consum mai mare de oxigen. De asemenea, frigul
creste nivelul hormonilor de stres (care ridica suplimentar frecventa cardiaca si tensiunea

http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/medicul-de-familie/cardiopatia-ischemica-o-
boala-grava-plina-de-erori-cu-durere-si-fara-durere-598513.html
Mooiu Ioan Tehnica Dentara Anul II 2015/2016

arteriala), dar si valorile glicemiei si colesterolului in sange. Vascozitatea sangelui este mai
mare (ceea ce sporeste efortul cardiac), dar se intensifica si procesele de tromboza si
inflamatie, fenomene care destabilizeaza placa aterosclerotica. Pe de alta parte, virozele
respiratorii specifice anotimpului rece, in special gripa, si complicatiile lor pulmonare sau
bronsice pot agrava suferinta cardiaca. Nu trebuie uitate abuzurile alimentare (si alcoolice!) de
sarbatori sau agitatia produsa de acestea. Alteori, sunt de vina relativa inactivitate (din cauza
vremii) sau din contra aglomerarea activitatilor fizice (rezolvarea problemelor gospodaresti,
drumuri la cumparaturi, datul zapezii, taiatul lemnelor) intr-un timp mai scurt, din cauza
micsorarii zilei. La acestea se poate adauga uneori poluarea cronica din locuinte, din cauza
fumului si gazelor rezultate in timpul incalzirii incaperilor cu combustibili traditionali.

Figura 3

Cardiopatia ischemica poate fi deci dureroasa si nedureroasa. Cardiopatia ischemica dureroasa

sau angina pectorala stabila (cronica) se manifesta prin crize de durere (cuvantul angina
inseamna durere), aparute periodic, initial la eforturi mari, intense, prelungite, apoi la eforturi
din ce in ce mai mici, pana cand in ultima instanta apar si in repaus. Durerea mai poate aparea
si in alte conditii (stres, emotii, frig, dupa mese copioase). Durerea dureaza cateva minute si
cedeaza la incetarea efortului sau la administrarea de nitroglicerina. Durerea este intensa,
descrisa ca o constrictie, ca o gheara, ca o apasare sau arsura si se localizeaza pe o zona
intinsa. Durerea tipica apare retrosternal sau pe partea anterioara a toracelui si iradiaza in
umarul stang, bratul stang (sau ambele brate), gat si mandibula.

http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/medicul-de-familie/cardiopatia-ischemica-o-
boala-grava-plina-de-erori-cu-durere-si-fara-durere-598513.html
Mooiu Ioan Tehnica Dentara Anul II 2015/2016

- Angina Prinzmetal este este o forma de angina produsa prin spasm coronarian pronuntat (pe
artere coronare stenozate sau neafectate de stenoza). Durerea apare in repaus, frecvent
noaptea, are durata si intensitate mare, dar cedeaza rapid la administrarea de nitroglicerina.

- Angina instabila este o angina pectorala agravata, in care durearea severa apare in repaus si
tine mai mult timp, chiar daca cedeaza (mai greu insa!) la nitroglicerina. Fara a fi un infarct
miocardic, ea poate evolua spre acest eveniment, de aceea trebuie tratata cu maxima atentie.

- In infarctul miocardic durerea este violenta (dar poate lipsi la diabetici sau la varstnici).
Durerea apare in repaus si depaseste 20-30 de minute. Este continua, nu cedeaza la
nitroglicerina si se insoteste de transpiratii, greata,varsaturi, anxietate, ameteala, palpitatii,
scaderea tensiunii arteriale. In unele varietati de infarct, durerea se localizeaza in partea
superioara a abdomenului, mimand o suferinta digestiva. La femei, deseori simptomele sunt
atipice, ceea ce creste riscul intarzierii diagnosticului. Se manifesta prin simptome vagi,
imprecise ca: dispnee (respiratie dificila), durere in spate sau mandibula, greata, oboseala, sau
forme cu simptome predominant digestive - balonare, durere abdominala sau arsura
retrosternala, greata.

4. Multe modificari in cateva minute

Cardiopatia ischemica nedureroasa are acelasi substrat patologic si acelasi efect asupra
miocardului, insa din motive inca insuficient cunoscute, nu se insoteste de durerea
caracteristica. Faptul ca este asimptomatica nu o face insa mai putin periculoasa, ci din contra
mai feroce, pentru ca diagnosticul este mai dificil si tratamentul instituit mai tarziu. Exista
mai multe forme de boala: ischemia miocardica silentioasa, insuficienta cardiaca ischemica,
tulburari de ritm si conducere ischemice, moartea subita.

In ischemia miocardica silentioasa apar modificari repetate, dar de scurta durata (de cateva
minute), de ischemie, observate pe EKG, fara a fi insa insotite de durere. Ele pot fi
descoperite prin monitorizare EKG continua (pe 24 de ore) sau Holter ori prin alte mijloace:
EKG de efort, scintigrafie de perfuzie. In alte situatii apar modificari stabile, permanente de
ischemie pe EKG, care tradeaza o ischemie cronica, persistenta. In suficienta cardiaca de
cauza ischemica suferinta inimii produsa printr-o ischemie prelungita, cronica (de obicei prin
stenoze multiple) care a evoluat insa silentios, fara durere ajunge sa afecteze functionarea
inimii . Alteori, ea este rezultatul unui infarct atipic (fara dureri). Insuficienta cardiaca se

http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/medicul-de-familie/cardiopatia-ischemica-o-
boala-grava-plina-de-erori-cu-durere-si-fara-durere-598513.html
Mooiu Ioan Tehnica Dentara Anul II 2015/2016

manifesta prin edeme periferice, dispnee, palpitatii. Alteori cardiopatia ischemica nedureroasa
se caracterizeaza doar prin tulburari de ritm si conducere, detectate prin EKG si insotite de
evidentierea stenozelor (prin coronarografie) si prezenta factorilor de risc coronarieni. Toate
aceste forme pot evolua individual sau se pot asocia intre ele. Depistarea lor este foarte
importanta, pentru ca precizarea diagnosticului si inceperea tratamentului semnifica adesea
diferenta dintre viata si moarte. Nu este o vorba goala! Moartea subita coronariana poate fi,
din pacate, uneori prima manifestare a unei ateroscleroze coronare importante, insotita de
ischemie semnificativa, dar nedureroasa.

5. Investigatii

Diagnosticul cardiopatiei ischemice se bazeaza pe investigatii, de la cele mai simple la unele

foarte complexe.

- Prima la care se recurge este electrocardiograma, EKG, care se poate face in repaus (in afara
crizei dureroase), la efort, in timpul crizei dureroase.

Traseul normal al unei EKG este format dintr-un complex de unde :P,Q,R,S si T. In ischemie
se produc modificari ale undei T si segmentului ST, precum si aparitia unor unde Q anormale,
mai ample.

- La ecocardiografie, zonele ischemice se misca anormal, mai lent sau sunt imobile.

- Scintigrama cu taliu radioactiv evidentiaza zonele de ischemie, care capteaza mai putin
substanta radioactiva decat cele normal vascularizate. Tomografia de emisie cu pozitroni
(PET) evalueaza ischemia si mai ales viabilitatea miocardului afectat.

- Cea mai precisa metoda in diagnosticarea si stadializarea cardiopatiei ischemice este

coronarografia sau angiografia coronariana prin cateterism cardiacn care este invaziva,
nelipsita de riscuri si contraindicatii. In plus, ea poate fi urmata si de o interventie terapeutica.
In timpul coronarografiei se introduce un cateter (un tub subtire) pana la inima si se injecteaza
substanta de contrast in coronare, dupa care se fac radiografii. Se localizeaza astfel stenozele
(chiar daca nu se pot identifica placile instabile si nu poate preciza daca miocardul respectiv
este viabil sau nu) si se poate interveni pentru rezolvarea blocajului si revascularizarea zonei.

http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/medicul-de-familie/cardiopatia-ischemica-o-
boala-grava-plina-de-erori-cu-durere-si-fara-durere-598513.html
Mooiu Ioan Tehnica Dentara Anul II 2015/2016

- Angiografia coronariana se poate face si prin tomografie computerizata sau RMN.

Examinarile sunt neinvazive, lipsite de riscuri, dar ele sunt mai putin precise si nu pot fi
urmate de o interventie sau procedura terapeutica.

6. Tratament

Primul pas si cel mai necesar este preventia, prin inlaturarea factorilor de risc ca fumatul,
sedentarismul, alimentatia bogata in grasimi. Exercitiul fizic ( chiar 30 de minute de mers pe
jos zilnic), dieta si chiar o alimentatie bogata in acizi grasi omega 3 si omega 6, protejeaza
inima.

In angina pectorala se folosesc medicamente vasodilatatoare care amelioreaza afluxul de

sange ca nitroglicerina, medicamente care usureaza munca iniimii ca inhibitoarele de enzima
de conversie ex. Perindoprilul, beta-blocantele ca metoprolul, blocantele de calciu ca si
Nifedipina. Reglarea dozelor si formarea de combinatii tine de competenta si experienta
medicului cardiolog.

Pentru placile de aterom: pentru stabilizarea lor, prevenirea formarii suplimentare , prevenirea
formarii trombilor si dizolvarea lor se folosesc, medicamente din clasa statinelor,
antiagregantelor, anticoagulantelor, fibrinoliticelor.

Infarctul miocardic este o urgenta majora tratata in serviciul de urgenta. Se folosesc oxigenul
pe masca, antiaritmice, antalgice, antiagregante (jumatate de aspirina forma masticabila se
poate administra si imediat la domiciliu) si cel mai important fibrinolitice pentru dizolvarea
trombului. Se poate practica cel mai bine in primele 6 ore angioplastia transluminala
percutana, dezobstruarea lumenului cu un cateter, si cel mai bine redimensionarea vasului cu
aplicare de stent pentru prevenirea reaparitiei infarctului datorita aceluiasi vas.

http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/medicul-de-familie/cardiopatia-ischemica-o-
boala-grava-plina-de-erori-cu-durere-si-fara-durere-598513.html
Mooiu Ioan Tehnica Dentara Anul II 2015/2016

Bibliografie

- http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/medicul-de-familie/cardiopatia-ischemica-o-boala-
grava-plina-de-erori-cu-durere-si-fara-durere-598513.html
- http://www.bendo.ro/cardiopatia-ischemica-explicata-cauze-si-tratament/
- http://www.romedic.ro/cardiopatia-ischemica

http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/medicul-de-familie/cardiopatia-ischemica-o-
boala-grava-plina-de-erori-cu-durere-si-fara-durere-598513.html