1

Evaluarea potentialului sursei energetice

regenerabile In Romania Biomasa

Emisia gazelor cu efect de ser reprezint o ameninare serioas n ceea ce privete producerea
schimbrilor climatice, cu efecte potenial dezastruoase asupra omenirii. Utilizarea surselor regenerabile de
energie (SRE), mpreun cu mbuntirea eficienei energiei (EE), pot contribui la reducerea
consumlui de energie, la reducerea emisiilor gazelor cu efect de ser i, n consecin, la
prevenirea schimbrilor climatice periculoase. Potenialul neutilizat de biomas, energie solar, hidro,
eolian i geotermal este nc important. Cu toate acestea, n ultimii ani, datorit unor
mecanisme financiare de suport, cum ar fi mecanismul feed-in-tariff sau cel de acordare a
certificatelor verzi, n multe ri europene acest sector s-a dezvoltat progresiv. UE a adoptat o
strategie proprie de lupt mpotriva schimbrilor climatice, prin adoptarea unui plan pentru cretere
durabil, Europa 2020, n care a stabilit un set de obiective ambiioase n domeniul energiei (aa
numitele obiective 20-20-20). Drumul ctre o economie cu emisii sczute de carbon nseamn
dezvoltarea unui sector public local capabil s identifice i s sprijine oportunitile economice. n
particular, sectorul public local poate juca un rol strategic ca administrator al teritoriului i
aplicant final al politicilor publice. De aceea, n domeniul energiei durabile, este esenial consolidarea
cunotinelor angajailor din sectorul public local.

Resursele energetice sunt surse de energie cunoscute, care ns nu pot fi exploatate n

condiii de rentabilitate economic, utiliznd tehnologiile existente, dar care ar putea fi valorificate n
viitor, dac se vor dezvolta tehnologii adecvate, sau dac vor deveni rentabile n urma creterii preului
energiei.

n anul 2030, se estimeaz c din punct de vedere al sursei utilizate, structura produciei
energetice va fi aproximativ urmtoarea:

- 7585% din arderea combustibililor convenionali;

- 1020% din fisiune nuclear;

- 35% din energie hidraulic;

- cca. 3% din energie regenerabila

Cele mai utilizate forme de energie regenerabil sunt: energia solara, geotermala, hidro,
eoliana, biomasa. Potentialul Romaniei in domeniul producerii energiei regenerabile este schita in graficul
2
 de mai jos. In urma studiilor realizate la nivelul tarii noastre, potenialul in domeniul producerii de energie
verde este de 65% biomasa, 17% energie eoliana, 12 % energie solara, 4% microhidrocentrale si 2%
voltaic si geotermal.

Energia regenerabil se refer deci la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei
rezultate din procese naturale regenerabile. astfel, energia luminii solare, a vnturilor, a apelor curgtoare,
a proceselor biologice i a cldurii geotermale pot fi captate de ctre oameni utiliznd diferite procedee.
sursele de energie ne- rennoibile includ energia nuclear precum i energia generat prin
arderea combustibililor fosili, aa cum ar fi ieiul, crbunele i gazele naturale. aceste resurse sunt, n chip
evident, limitate la existena zcmintelor respective i sunt considerate n general (a se vedea teoria
academicianului romn ludovic mrazec de formare anorganic a ieiului i a gazelor naturale) ne-
regenerabile. n toate rile cu realizri notabile n ceea ce privete energiile
regenerabile, un impact esenial asupra dezvoltrii acestui domeniu, a fost
reprezentat de adoptatea unui numr mare de reglementri legislative stimulative,
inclusiv diferite forme de subvenii. La ora actual, piaa este n continu dezvoltare,
pentru toate tipurile de energii regenerabile.
Utilizarea surselor de energie regenerabile SER au avantajul perenitatii lor si a impactului neglijabil
asupra mediului ambiant, ele ne emitnd gaze cu efect de sera. Chiar daca prin ardere biomasa elimina o
cantitate de CO2, aceasta cantitatea este absorbita de aceasta pe durata cresterii sale, bilantul fiind nul. In
acelasi timp aceste tehno logii nu produc deseuri periculoase, iar demontarea lor la sfrsitul vietii , spre
deosebire de instalatiile nucleare, este relativ simpla. A folosi orice tehnologie energetica si utilizarea SER
prezinta unele inconveniente. Impactul instalatiilor eoliene asupra peisajului, riscul de contaminare a solului
si al scaparilor de metan la gazeificare, perturbarea echilibrului ecologic de catre micro hidrocentrale sunt
cteva dintre acestea. Cele mai discutate inconveniente sunt nsa cele legate de suprafata de teren necesara si
de intermitenta si disponibilitatea lor.

In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari majore determinate
de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor, iar in cadrul acestei cerinte
sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila, inclusiv aceea de protectie a mediului inconjurator.
3
 Siguranta alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii Europene este
asigurata in mod obligatoriu prin luarea in considerare a importurilor, in conditiile liberalizarii pietei de
energie si in conformitate cu nevoia stringenta de atenuare a impactului asupra mediului climatic planetar

Biomasa este reprezentata de componente organice, care s-au format prin fotosinteza, utilizand
energia solara, precum si prin fixarea azotului din aer si a CO2. De aceea biomasa este considerata un
acumulator de energie. Utilizarea biomasei se face prin conversie termica (biomasa uscata,
lemnoasa) sau prin conversia in surse de energie de tip solid, lichid sau gazos.

Conversia anaeroba a biomasei in biogaz este cea mai raspandita metoda de conversie a
biomasei. Biomasa este transormata in biogas in absenta aerului, biogazul continand ulterior in mare parte
energia acumulata in forma initiala de biomasa. Efectul util al utilizarii energiei solare acumulate in
biomasa apare din utilizarea biogazului ca si combustibil. Reziduurile biogene, putin considerate anterior,
castiga tot mai multa atentie. Potentialul tehnic al reziduurilor din silvicultura si industria lemnului,
agricultura, industria alimentara, precum si cele rezultate din gestiunea deseurilor si a apelor reziduale, se
estimeaza la 70 milioane tone anual, iar o mare parte din acesta nu este utilizat energetic. Spre exemplu,
reziduurile umede pot contribui substantial la producerea de biogaz. In SUA biogazul posibil de produs ar
putea acoperi 7% din consumul total de energie. (Rittmann, 2008) Pe plan mondial acest potential de
acoperire a consumului de energie este si mai ridicat. Germania este cel mai mare producator de biogaz in
EU (situatia la nivelul anului 2006). Momentan exista 3750 de instalatii pentru producerea de biogaz cu
o putere de 1250 MW (BMU 2008). Puterea electrica instalata a majoritatii instalatiilor in functionare
este intre 70 si 500 kW

Potentialul productiei de biogaz din reziduri si deseuri va fi estimat in cadrul acestui studiu
pentru regiunea Timis. Pentru aceasta este necesar sa se identifice tipurile de reziduuri si deseuri care se
pot utiliza. Identificarea se va face prin nume, cantitate, potentialul teoretic de producere a biogazului,
precum si prin disponibilitatea debitelor de deseuri pentru utilizarea energetica. Trebuie considerate si
metodele de utilizare acestor deseuri si reziduuri momentan.

Biomasa uscata si biomasa umeda

4
 Figura 1 Moduri de reciclare a deeurilor uscate i umede

Figura 1 arat caile de recuperare a deeurilor uscate prin incinerare i gazeificare si de recuperare
a deeurilor umede prin compostare i fermentare anaerob, cu avantajele i dezavantajele fundamentale
ale tehnologiilor.

Biomasa umeda reprezinta biomasa cu un continut relativ ridicat de apa si scazut de lignina.
Biomasa de tip umed este adecvata productiei de biogaz prin conversie anaeroba datorita acestor
proprietati ale compozitiei. Productia de biogaz se bazeaza pe o metoda universala, aplicabila pentru cele
mai variate substrate organice, dar mai ales pentru deseurile reziduale existente. In principiu pentru
fermentatie sunt adecvate substrate cu un continut ridicat de material organic. Biomasa de tip umed
utilizata se refera astfel la ape reziduale, deseuri reziduale cu continut organic ridicat si biomasa cultivata
in scopul productiei de biogas (plante energetice). Biomasa disponibila pentru producia de biogaz
provine din domeniile agricultura, intretinerea spatiului rural i domeniul de gestiune si eliminare a
deeurilor.

Biomasa adecvata pentru productia de biogaz provine din:

Agricultura

Dejectii animale

Plante enrgetice

Fan, deseuri rezultate la recoltare, si biomasa verde (masa verde si plante neutilizate)
Intretinerea suprafetelor

Lemn de la defrisaj

Materiale pentru intretinerea suprafetelor

5
Deseuri

Deseuri industriale si din productie

Deseuri domestice urbane si rurale

Namoluri si sedimente din bazine decantare ale statiilor de epurare rezidentiale si industriale.

Biomasa uscata este reprezentata de biomasa cu continut ridicat de lignina si continut scazut de apa.
Acest tip de biomasa nu este adecvata tratamentul anaerob in scopul productiei de biogaz, deoarece
continutul de lignina nu se poate converti anaerob si astfel nu contribuie la conversia in energie utila.
Datorita continutului redus de apa aceste deseuri sunt ideale pentru utilizarea termica. Pentru utilizare
termica intra in discutie urmatoarele tipuri de deseuri: deseuri din silvicultura, deseuri communale sau
pomi si tufisuri defrisate de pe proprietati private, lemn vechi, deseuri de lemn si lemn de de foc.

Distributia regionala in Romania a biomasei uscate (lemnul) este variata: aproximativ 90% din
lemnul combustibil si 55% din deseurile de provenienta lemnoasa se regasesc in zona Carpatilor
si a Subcarpatilor. Peste 54% din deseurile agricole se gasesc in zona de sud a Romaniei si in Moldova.
(ebrdrenewables.com) In Romania se regasesc mari cantitati de deseuri lemnoase sub forma de bucati
mici, insa lipseste organizarea colectarii si transportului acestora. Studiile facute arata ca aceste deseuri
reprezinta resurse valoroase. (ebrdrenewables.com).

Potentialul biomasei n
Romania
Pentru a diferenia local potenialul de biomas, s-au stabilit urmtoarele opt regiuni n Romnia:
Regiunea 1 Delta: rezerv biosfera
2 Dobrogea
3 Moldova
4 Muntii Carpati
5 Podiul Transilvaniei
6 Cmpia de Vest
7 Subcarpatii
8 Cmpia de Sud
Pentru aceste regiuni, s-a evaluat potenialul biomasei n ceea ce privete biomasa din silvicultur,
deeuri de lemn, biomasa agricola, biogaz i deeuri urbane organice. Datele pentru fiecare
regiune sunt prezentate n tabelul 1.2. Judetul Timis este situat in Cmpia de Vest.
Tabel 1.: Potentialul energetic al biomasei la energiile regenerabile din cele 8 regiuni ale Romaniei

Regiun Biomasa Deseuri Biomasa Biogaz Deseuri Total

e
forestiera lemenoas agricola urbane
e
mii t/an mii t/an mii t/an Ml mc/an mii t/an
TJ TJ TJ TJ TJ TJ
6
1 - - - - -
- - - - - -
2 54 19 844 71 182
451 269 13422 1477 910 29897
3 166 58 2332 118 474
1728 802 37071 2462 2370 81357
4 1873 583 1101 59 328
19552 8049 17506 1231 1640 65415
5 835 252 815 141 548
8721 3482 12956 2954 2740 43757
6 347 116 1557 212 365
3622 1603 24761 4432 1825 60906
7 1248 388 2569 177 1314
13034 5366 40849 3693 6570 110198
8 204 62 3419 400 1350
2133 861 54370 8371 6750 126639
Total 4727 1478 12637 1178 4561
49241 20432 200935 24620 22805 518439

7
Figura 1.1 arat cantitatea de energie regenerabil pentru cele opt regiuni, n comparaie. n
consecin, Regiunea de Vest are un potenial de 60 906 TJ / a.

140000

120000
Energie (TJ)

100000

80000
TJ
60000

40000

20000

0
1 2 3 4 5 6 7 8

Re gion

Figura 1.1: Potentialul de energie regenerabil din biomas provenita din silvicultur i
agricultur, deeuri de lemn, din biogaz, din deeuri municipale (Potential_energetic.pdf)

Biomasa este utilizata momentan la nivelul Romaniei in scopul producerii de caldura, in mod special
utilizand cuptoare (0,8 4 kW) pentru gatit si incalzirea apei. 95% din biomasa este utilizata astfel
momentan, restul de 5% fiind utilizat industrial la generarea de apa calda si aburi, de exemplu in fabrici
de prelucrarea lemnului. Puterea medie instalata pentru biomasa utilizata industrial este de 3.3 MW
pana la
4.7 MW. In tabelul 1.1 se prezinta utilizarea suprafetelor in Romania, precum si cantitatile de produse
recoltate (tone/an), date despre prelucrarea lemnului si despre numarul de animale existent in agricultura.

8
 Tabel 1.1: Date reprezentative in Romania pentru resurse regenerabile de
tip biomasa

Resurse de tip biomasa Productie totala

Densitate de
productie
Procente din suprafata totala acoperite cu:
Paduri
28% Pasuni, fanete (savana) si pajisti (stepa si silvostepa)
1%
Suprafata agricola si arabila/mozaic vegetativ natural
69% Suprafete urbane si de constructii
1%
Suprafete aride, inzapezite si inghetate
0% Suprafte mlastinoase si cu ape stagnante
1%

Alfalfa pentru hrana furajera verde si silozuri 7,846,000 341

Porumb boabe 7,777,600 338
Leguminoase, cereale si plante furajere (verzi) si de 6,316,667 274
silozuri
Grau 5,364,014 233
Amestec masa verde, plante furajere (verzi) si de 4,678,167 203
silozuri
Productie recolta primara [tone] (media 1999-2001, tone)
(tone/1000 ha) Total recolta

Cartofi 3,742,300 162

Amestec masa verde, leguminoase 2,949,367 128
Trifoi pentru hrana furajera (verde) si silozuri 2,704,367 117
Leguminoase si radacinoase, plante furajere (uscate) 1,244,867 54
Struguri (Vii si pepiniere viticole) 1,170,786 51
Efective de animale [numar unitati] (numar) (numar / 1000
Bovine 3,097,000 134
Pasari de curte 69,312,000 3,009
Porcine 6,521,000 283
(1996-98, 000 3
Productia anuala forestiera de lemn 3
(m /
Total m ) 12476 ha)541.6
Lemn combustibil 3174 137.8
Lemn industrial 9302 403.8
Placi aglomerate si fibrolemnoase 390 16.9
(1996-98, 000 tone) (tone/ ha)
Hartie si carton 310 13.5
Hartie reciclata 92 4.0