Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Descriere produs
Aceasta este o componenta cu doua amine remediate cu mastic epoxidic. Este o
suprafata cu un grad ridicat de toleranta la produse solide. Conceput special pentru
aplicarea cu peria (pensula) si rola. 1:1 raport de amestecare pentru o folosire mai
usoara si reducerea risipei. Conceput special pentru zone unde pregatirea optima a
suprafetei nu este posibila sau ceruta. Asigura protectie de lunga durata in medii cu
corozivitate ridicata. Poate fi folosit ca primer, strat mediu, strat de finisare sau ca
sistem cu un singur strat in medii atmosferice si scufundate. Potrivit pentru otel carbon
pregatit in mod corespunzator, otel galvanizat, otel inoxidabil, beton si o gama de
suprafete de acoperire invechite.
Scop
Acest ghid de aplicare ofera detalii despre produs si practici recomandate pentru
utilizarea produsului.
Datele si informatiile furnizate nu sunt cerinte clare. Acestea sunt linii directoare pentru
a ajuta la utilizarea eficienta si in conditii de siguranta, precum si serviciul optim al
produsului. Respectarea orientarilor nu scuteste aplicatorul de responsabilitate pentru a
se asigura ca lucrarea indeplineste cerintele de specificatie. Raspunderea Jotun este in
conformitate cu normele generale de raspundere a produsului.
Ghidul de aplicare (AG) trebuie citit impreuna cu specificatiile relevante, fisa tehnica
(TDS) si fisa cu date de securitate (FDS) pentru toate produsele utilizate ca parte a
sistemului de acoperire.
Standarde de referinta
Se face, in general, trimitere la standardele ISO. Atunci cand se utilizeaza standarde din
alte regiuni se recomanda referinta un singur standard corespunzator pentru substratul
tratat.
Pregatirea suprafetei
Calitatea necesara a suprafetei poate varia in functie de zona de utilizare, durabilitatea
asteptata si daca dupa caz, specificare proiectului.
Atunci cand se prepara suprafete noi, mentinand suprafetele deja acoperite sau
acoperirile invechite este necesar sa se elimine toata contaminarea care poate interfera
cu aderenta de acoperire si sa pregateasca un substrat sonor pentru produsul ulterior.
Inspectati suprafata pentru hidrocarburi si alte contaminari si daca este prezent
scoateti-l cu un detergent alcalin. Folositi o forta superioara pentru a activa curatatorul
si inainte sa se usuce spalati zona tratata cu apa proaspata. Solventii de vopsea
(diluantii) nu se utilizeaza pentru degresarea sau pregatirea generala a suprafetei
pentru vopsire datorat riscului de raspandire a contaminarii cu hidrocarburi dizolvate.
Diluantii de vopsea pot fi utilizati pentru a trata suprafete mici, zone localizate cu
contaminare cum ar fi petele de la markere. Folositi carpe de bumbac alb, curate, care
sunt inlocuite des. Nu folositi carpe saturate cu solvent. Puneti carpa folosita in apa.
Secventa de proces
Otel Carbon
Grad initial de rugina
Otelul trebuie sa fie, de preferinta de grad de rugina A sau B (ISO 8501-1). Din punct de
vedere tehnic este posibil sa se aplice pe gradele de rugina C si D, dar este practice
dificil sa se asigure grosimea specifica a filmului pe o astfel de suprafata aspra, prin
urmare este redusa durata vietii sitemului de acoperire. Cand otelul este acoperit de
gradele de rugina C sau D, frecventa inspectiilor si testarilor ar trebui sa fie crescute.
Pentru otel cu gradele de rugina C sau D, contactati cel mai apropiat birou Jotun pentru
sfaturi.
Finisarea metalelor
Pentru zonele de corozivitate din categoriile C1-C4 (ISO 12944-2) Toate neregulile,
bavurile, aschiile, zgura si stropii de pe suduri. Marginile ascutite si colturile trebuie sa
fie conform minimum de gradul P2 (ISO 8501-3) Tabelul 1 sau conform specificatiilor.
Toate marginile trebuie sa aiba o raza rotunjita de minimum 2mm supuse la slefuire de
trei ori sau o metoda la fel de eficienta.
Pentru zonele de corozivitate din categoria C5 cerinta este in conformitate cu gradul P3
(ISO 8501-3) Tabelul 1.
Sudurile defecte se inlocuiesc si se trateaza cu un finisaj acceptabil inainte de vopsire.
Sudurile temporare si parantezele se macina pana la o finisare plata dupa indepartarea
de la metalul principal.
Repararea coroziunii
Coroziunea in otel poate fi dificil de acoperit pe deplin cu orice fel de strat. In unele zone
este practice posibil sa se utilizeze umplutura pentru a umple coroziunea. Acest lucru ar
trebui sa fie facut dupa preagatirea initiale a suprafetei sau dupa aplicarea primului
strat.
Curatarea abraziva
Curatenie
Profilul suprafetei recomandat este 30-85 um, gradul fin spre medium G (ISO 8503-2).
Calitatea medie abraziva.
Abrazivul trebuie sa fie compatibil atat cu suprafata care urmeaza sa fie curatata
puternic (blast) cat si cu sistemul specificat de acoperire. Sistemul abraziv trebuie sa
indeplineasca specificatiile relevante ale ISO 11124 (specific pentru metal (blast-
cleaning) abraziv) sau iso 11126 (specific pentru non metal (blast-cleaning) abraziva).
Ar trebui sa fie probate si testate in conformitate cu partile relevante din iso 11125
(abrazive metalice) sau iso 11127 (abrazive non metalice). Depozitarea uscata a
vaselor abrasive si adapostul pentru suportul (blast) este necesara pentrua preveni
infundarea echipamentelor cu abraziv umed.
Toate mediile (abrasive blast) utilizate trebuie sa fie reinoite si sa nu fie recirculate cu
exceptia granule de otel. In cazul in care acestea sunt refolosite, trebuiesc bine
curatate.
Calitatea aerului comprimat
Furnizarea de aer curat la (blasting pots) trebuie sa fie securizata pentru a Evita
contaminarea materialului abraziv si prin urmare (blast) suprafetei curatate.
Compresoarele trebuie sa fie echipate cu suficiente recipient pentru ulei si apa. De
asemenea se recomanda doua separatoare de apa la masina de sablare pentru a
asigura furnizarea de aer fara umiditate in camera abraziva.
Contaminarea cu praf
La finalizarea (abrasive of blasting pots) suprafata pregatita trebuie curatata pentru a
indeparta rezidurile de coroziune produse si mediile abrasive inspectate pentru
suprafetele contaminate cu particule. Nivelul maxim de contaminare este de 2 (ISO
8502-3) ca in figura 1. Dimensiunea prafului sa nu fie mai mare de clasa 2.
Curatarea cu mana si cu sculele electrice.
Curatarea cu scule electrice
Pregatirea suprafetei pentru jetul de apa de inalta presiune conform ISO 8501-4, pentru
substraturi acoperite anterior cu un system complet de acoperire (surface DC A, DC B,
DC C) sau magazinul initial (surface DP I and DP Z). Definirea suprafetei pentru
acoperirea existent (DC) se refera la gradul de descompunere a acoperirii conform ISO
4628. Inainte de a lua in considerare hidroalimentarea, este important s ava asigurati ca
sistemul de acoperire specificate este compatibil cu sistemul de acoperire existent. Jetul
de apa de inalta presiune nu indeparteaza piatra macinata si nu creeaza rugozitatea
suprafetei si este util numai pentru suprafetele cu o rugozitatea initiala potrivita pentru
acoperirea ulterioara. Performanta optima este obtinuta cu gradul de pregatire Wa 2
(ISO 8501-4). Gradul minim de pregatire este Wa 1. Pentru DP I si DP Z suprafata Wa
2 este acceptata. Gradul maxim de acceptare pentru indepartarea ruginii pentru orice
pregatire este FR M (ISO 8501-4). Gradul de pregatire alternative aprobat este SSPC-
SP WJ-2/NACE WJ-2. Gradul maxim de indepartare ruginii este Moderat (M).
Otel galvanizat
Curatare abraziva
Finalul vopsirii ar trebui sa fie neted si consistent pentru in strat protective si nu ar trebui
sa aiba margini ascutite, aripioare ascutite, zgura sau praf de zinc pe suprafata. Daca
sunt prezente , inlaturati cu metode de curatare mecanice.
Dupa inlaturarea excesului de zinc si defectele de pe suprafete, straturile ar trebui sa fie
degresate conform ISO 12944-4, partea 6.1.4. curatare alcalina. Suprafata galvanizata
ar trebui date cu o perie abraziva uscata si curatat cu presiune la un unghi de 45-60˚ de
la perpendicular la o presiune redusa asupraduzei pentru a crea profil de suprafata
ascutit si unghiular folsind medii nonabrasive. Ca si ghid, profilul suprafetei de 25-55
μm, gradul fin G; Ry5 (ISO 8503-2) ar trebui obtinut.
Curatare cu scule electrice sau cu mana
Dupa pre-tratamentul sudurilor, marginilor ascutite, inlaturarea zgurii si alte contaminari ale
suprafetei, trebuie degresata cu un detergent alcalin, spalata cu apa cu presiune redusa
(LPWC) pana la un grad care sa corespunda descrierii din Wa1 (ISO 8501-4) sau un standard
mai inalt si curatare cu un slefuitor uscat pentru a crea un profi le suprafata unghiular si ascutit.
Ca si ghidare, un profil de suprafata intre 45-75 μm, grad fin, Ry5 (ISO 8503-2) ar trebui
obtinut.
Curatare cu scule electrice sau cu mana
Dupa pre-tratamentul sudurilor, marginilor ascutite, inlaturarea zgurii si alte contaminari ale
suprafetei, trebuie degresata cu un detergent alcalin, spalata cu apa cu presiune redusa
(LPWC) pana la un grad care sa corespunda descrierii din Wa1 (ISO 8501-4) sau un standard
mai inalt si curatare cu un slefuitor uscat pentru a crea un profile de suprafata unghiular si
ascutit. Nu folositi slefuitori cu rotatie foarte mare.
Jetul de apa
Inspectati suprafata pentru ulei si contaminare cu hidrocarburi si daca sunt prezente,
inlaturati cu un detergent alcalin. Folositi o forta superioara pentru a active detergentul
si inainte de uscare, spalati suprafata afectata cu jet de apa la presiune redusa (LPWC)
pana la un grad care sa corespunda descrierii din Wa1 (ISO 8501-4) sau un standard
mai mare folosind apa curata pentru a indeparta contaminarile si reduce concentratia de
sare. Performanta optima este obtinuta cu pregatire la un grad care sa corespunda
descrierii din Wa 2 ½ . gradul minim de pregatire este Wa1. Gradul maxim acceptat
pentru indepartarea ruginii este FR M (ISO 8501-4).
Solventii sau detergentii care contin clor nu trebuie folositi pe otelul inoxidabil.
Beton
Betonul ar trebui sa fie turnat cu cel putin 28 de zile inainte, aplicarea inainte de acest
timp va creste semnificativ sansele de decojire. Umiditatea betonului ar trebui verificata
cu prioritate inainte de vopsire si nu ar trebui sa fie mai mare de 5 %. Substratul de
beton ar trebui pregatit mecanic pentru a lasa o suprafata neteda, curate si uscata pe
care vopseaua poate fi aplicata.
Curatare – fara uleiuri, vaselinna, praf, murdarie, chimicale, vopsea cazuta, compusi de
curatare, diluanti, intaritori, trebuie indepartati cu prioritate inainte de vopsire.
Uscare – este necesar ca suprafata sa fie uscata deoarece majoritatea vopselurilor au
nevoie de suprafete uscate pentru o aderenta buna. Umiditatea pe care betonul o
contine iese prin pori si poate sa previna o aderenta adecvata.
Curatare cu medii uscate pana la SSPC-SP 13 / NACE No. 6. Unde betonul a fost
contaminat cu uleiuri, vaselina sau combustibili poate fi folosit un curatator degresant
pentru a curate contaminarile. Este important ca suprafata sa fie complet degresata,
spalata inainte de curatare cu un curatitor care poate usca suprafata.
Jetul cu presiune foarte mare poate fi folosit pentru a inlatura gaurile si imperfectiunile.
Asigurati-va ca betonul este uscat inainte de aplicarea vopselei.
Curatare cu apa
Jetul cu presiune foarte mare poate fi folosit pentru a inlatura gaurile si imperfectiunile.
Asigurati-va ca betonul este uscat inainte de aplicarea vopselei.
Suprafetele acoperite
Verificati existenta straturilor inclusiv a primerilor
Cand pe suprafata este existent un strat, verificati lista de date tehnice si ghidul de
aplicare al produsului, compatibilitatea si intervalul maxim de aplicare a straturilor unul
peste celalalt.
Strat peste strat
Pregatirea cu jet de apa cu presiune mare se refera la ISO 8501-4, pentru substraturile
precedente vopsite cu un sistem intreg de vopsire ( suprafetele DC A, DC B, DC C) sau
folosirea primerilor ( suprafata DP I si DP Z). Definitia suprafetei pentru straturile
existente (DC) se refera la gradul de vopsire conform ISO 4628.
Este important ca inainte de folosirea jetului de apa, sa va asigurati ca sistemul existent
este compatibil cu cel care urmeaza a fi folosit. Jetul de apa nu creaza suprafete
ruguroase, si se foloseste doar pe suprafete cu o rugozitate initiala potrivita pentru
urmatorul strat.
Folosirea primerilor
Cand stratul de vopsea s-a uscat foarte bine, grosimea peliculei poate fi verificata la
SSPC PA 2 sau echivalentul standard folosind esantioarea statistica pentru verificarea
actualei pelicule. Masurarea si controlul WFT si DFT la suduri este facuta masurand
zona adiacenta dar nu mai departe de 15 cm de la sudura.
Ventilația
Inlaturati toata rugina, vopseaua existenta, vaselina sau alte contaminari folosind
presiune de aer, slefuire mecanica, apa sau alti solventi de spalare. Curatati marginile si
matuiti zona. Aplicati sistemul de reparatii specific.
Repararea zonelor afectate
Urmele apasate se trase in viteza pot fi cauzate de prea mult diluant folosit in pelicula
uda sau pistolul de vopsit este folosit prea aproape de suprafata.
Reparati folosind o pensula pentru a netezi cand pelicula este inca umeda.
Slefuiti pana la mat, o suprafata egala si revopsiti dacastratul a fost curatat.
Sprayul uscat poate fi cauzat de slaba atomizare a vopselei, pistolul de vopsit este tinut
prea departe de suprafata, temperatura aerului este prea mare, diluantul se evapora
prea repede sau vopseaua este aplicata in conditii de vant.
Slefuiti la o suprafata mata si egala si revopsiti.
Gaurile in vopsea pot fi cauzate de solventii prinsi in pelicula sau tehnica de aplicare
incorecta. Gaurile in vopsea pot fi reparate ca procedura pentru zonele
afectate,referinta mai sus.
Continuitatea peliculei de acoperire