Cu sau fara euro?

De ce Danemarca, Suedia,
Cehia nu vor sa auda de euro, iar alte tari
folosesc moneda UE desi nu fac parte din Uniune
Posted by: Mihai Vasile 8 mai 2014 0 492 Views

Ca multe din uniunile monetare infiintate de-a lungul vremii, si actuala Eurozona se
confrunta cu situatii care pot parea paradoxale. Tari ca Danemarca, Cehia, Suedia, Polonia
(dar nu sunt singurele) nu vor sa adopte in ruptul capului moneda euro, in vreme ce
Andorra, Monaco, Kosovo, Colectivitatea Insulelor Wallis si Futuna sau Polinezia franceza
utilizeaza moneda euro desi nu fac parte din UE. In acest peisaj, Romania isi asuma timid
adoptarea euro in 2019, guvernatorul BNR spunand ca data nu e inafara unei anumite
realitati.
Declaratia de miercuri a Guvernatorului:
Despre aderarea la euro in 2018-2019, pot spune ca nu e inafara de o anumita realitate dar
e bine sa punem niste termene intermediare, poate chiar anuale si sa avem o
consensualizare de substanta. Asta inseamna valuri-valuri de dezbateri serioase. Procesul nu
este simplu si nici nu trebuie lasat pe ultima suta de metri ca nu se va ajunge nicaieri, a
spus miercuri guvernatorul Mugur Isarescu.
Stabilirea obiectivului de aderare la euro este o chestiune politica si nu depinde numai de
BNR. Contribuim si noi, dar in esenta este o decizie politica. Parerea noastra este sa se faca
prin consens politic real, de substanta. Bineinteles ca orice obiectiv politic are simbolistica
lui.
Personal nu am nimic impotriva tintelor ambitioase, dimpotriva. Daca sunt de natura sa
mobilizeze o tara un popor sunt binevenite. Adoptarea euro este un obiectiv politic, nu e o
chestiune tehnica. La prima vedere schimbam o moneda cu alta. Nu este asa.Nu e vorba de
o schimbare a unor bancnote. Pana si denominarea a avut o incarcatura politica. D-apoi
trecerea la alta moneda si privarea Romaniei de politica monetara, care da suveranitate,
capacitate de interventie, de ajustare, de adaptare la un soc intern si extern.
Trebuie sa va mai spun ca BNR nu este si nu a fost niciodata pesimista. Din 2010, La BNR au
loc trimestrial, intrunirile comitetului de trecere la euro. Uneori le-am facut numai intre noi,
cu specialistii BNR. Alteori, impreuna cu specialisti ai Finantelor, ai Comisiei de Prognoza.
Odata, prin 2011, a venit si premierul Boc. Repet, nu suntem pesimisti. Dimpotriva suntem
perseverenti, realisti si as spune chiar optimisti. Vom fi in continuare perseverenti in aceasta
directie. Acum imi dau seama de ce a aparut ideea ca BNR e mai pesimista. Si ma bucur ca
m-ati intrebat ca sa explic mai pe larg. () Daca e sa complic lucrurile as spune ca inafara
indicatorilor de convergenta mai trebuie sa ne uitam la repartizarea dezvoltarii in intreaga
tara. Pentru ca un bucurestean suporta mai bine cresterea pretului la paine decat cineva
aflat la 100 de kilometri de bucuresti. a mai spus el.
Am mai scris aici despre Uniunile Monetare. Unele au tinut mai mult, altele mai putin.
Droulers ne spune ca media de varsta este pe la 20 de ani.
Cea facuta de Napoleon al treilea, intre Franta Elvetia Belgia si Italia, a durat din 1865 pana
dupa primul razboi mondial. Inflatia in principal a doborat-o.
In Italia circulau nouazeci de valute diferite, dar in 1847 Regatul Sardiniei (creat la
Congresul de la Viena din 1815), Toscana si Statele Papale au intrat intr-o uniune tarifara.
Lombardia si Venetia au fost pastrate de catre austrieci. Sicilia si Napoli au ales sa ramana in
afara. Numai in provincia Toscana circulau 24 de monede diferite, orasele avand monede
proprii. Dupa ce Italia a fost unificata din punct de vedere politic ( prin 1861), s-au luat
masuri de unificare a monedei. In tranzitie, circulau patru valute, lira napoleoniene Piemont,
lira Parma, florin austriac de Lombardia si Escudo-ul de la Roma.
Au fost si doua uniuni monetare proiectate dar care nu s-au facut. Cea dintre Canada si
SUA si a doua in Noua Zeelanda si Australia. In ambele insa avem si un spatiu cultural
comun. Europa, insa.
 Sfarsitul uniunilor astora s-a datorat si unor cauza economice, dar avea la baza aceeasi
deficienta: diferente de cultura si civilizatie dificil de conciliat.
Sa revenim:
Bulgaria, Republica Ceha, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia sunt tarile UE care
au obtinut o derogare de la adoptarea euro. Cu alte cuvinte, mai devreme sau mai tarziu vor
trebui sa renunte la moneda nationala.
E drept, alti membri ai Uniunii si-au negociat prin tratate amanarea adoptarii euro in vreme
ce altii au spus raspicat de la inceput ca nu vor renuntat la monedele lor( Marea Britanie).
Exista insa si tari care nu sunt in Uniunea Europeana dar care utilizeaza moneda euro
(Andorra) sau altele -tot nemembri UE- care au anuntat ca vor trece la euro.
Derogarile daneze
Danemarca a obtinut prin Tratatul de la Edinburgh urmatoarele:.
Un protocol special care ii permite sa controleze cumpararea de case secundare de
catre nationalii non-danezi.
Danemarca nu este obligata sa ia parte la moneda unica si a refuzat abolirea
monedei nationale, Kronul, intr-un alt referendul de pe 28 septembrie 2000.
Danemarca nu este obligata de legislatia primului pilon in ceea ce priveste Justitia si
Afacerile Interne si cetatenia UE.
Danemarca nu ia parte la cooperarea pentru aparare in UE.
Sa luam celelalte tari cu derogare, pe rand.
Republica Ceha are obligatia, la fel ca Romania, adoptarea euro in conformitate cu Tratatul
de la Atena.
Nu exista o data planificata pentru asta. Coroana ceha nu face parte din ERM II. De la
aderarea la UE in 2004, Republica Ceha a adoptat o politica fiscala si monetara similara
cu cea a Uniunii Europene.
Desi tara este mai bine pozitionata decat punct de vedere economic ceilalti candidati
pentru aderarea la zona euro, la intrarea sa nu este de asteptat inainte de 2019, din
cauza, unui euroscepticism acut.
Spre sfarsitul anului 2010, o dezbatere aprinsa s-a instalat in Cehia cu priovire la
negocierea unei optiuni similare celei obtinute de Danemarca. Aceasta dezbatere a fost
alimentata in parte de catre presedintele eurosceptic Vaclav Klaus. Premierul Petr Necas a
afirmat mai tarziu ca nu era necesara negocierea, deoarece Republica Ceha nu poate fi
obligata sa adere la ERM II. In consecinta, Republica Ceha va alege singura data la care
sa treaca la euro, fara nicio graba.
Ungaria
Cea mai aproapiata data la care Ungaria va putea adopta moneda euro este 2018, a
declarat premierul Orban intr-un interviu acordat postului public de radio MR1, transmite
MTI. Chiar si cele mai optimiste prognoze spun ca Ungaria nu va fi in masura sa adere la
euro inainte de 2018, a spus Viktor Orban.
Ungaria va adera la zona euro doar atunci cand zona euro va oferi din nou o perspectiva si
cand tara va fi pregatita pentru asta, a declarat premierul Viktor Orban la Berlin, in cadrul
unei conferinte de presa comuna cu Angela Merkel. Nu respingem nicicum euro, a spus
Orban, adaugand ca Ungaria va adopta euro doar cand se vor intruni conditiile pentru
aceasta, deoarece a invatat din greselile altor tari care acum sufera consecintele aderarii
prea rapide la zona euro.
Lituania
Va trece la euro din 2015, in ciuda disputelor interne pe aceasta tema. Guvernul Lituaniei a
aprobat planul de aderare la zona euro, care prevede infiintarea de comisii si de grupuri de
lucru pentru trecerea tarii la noua moneda. Strategia de trecere la euro se aplica pe cateva
niveluri in paralel. Lituania nu are probleme cu datoria de stat (36,5% din PIB), insa inflatia
este subiectul cel mai dureros.
Daca lituanienii vor inregistra o scadere a productiei sau o crestere a somajului, ei nu vor
 putea sa rezolve aceste probleme prin metode monetare, adica sa tipareasca bani,
precizeaza un economist litunian.
Polonia
Dupa ce au oscilat intre respingerea euro si apoi declarand ca vor sa faca parte din zona
euro, oficialii polonezi spun acum ca criza ucraineana nu face decat sa sprijine intentia de
aderare la euro. Guvernul din Varsovia, declarase anterior ca zona euro trebuie sa-si rezolve
problemele inainte ca Polonia, a sasea economie din Uniunea Europeana, sa ia in
considerare aderarea la euro. Avand in vedere ca unele state membre sunt prospere, iar
altele in pragul falimentului, ministrul lor de finante a spus ca Polonia trebuie sa faca mult
mai mult decat sa atinga tintele economice necesare intrarii in zona euro.
Tara indeplineste doar una din conditiile aderarii, respectiv o datorie guvernamentala de sub
60 la suta din produsul intern brut. Insa, pe masura ce rata inflatiei si deficitul bugetar
inregistreaza o scadere accelerata, are toate sansele de a indeplini si aceste conditii pana in
2015. Sprijinul populatiei pentru euro a scazut, iar, intr-un sondaj recent, doar 20 la suta din
respondenti au declarat ca sunt de acord cu aderarea.
Suedia
Nu intentioneaza sa treaca in curand la euro, atata vreme cat la referendumul organizat
populatia a fost vadit impotriva. Tara a mai facut parte dintr-o uniune monetara, prin 1873,
cand impreuna cu Danemarca si Norvegia au format Uniunea Monetara Scandinava, avand
ca moneda dolarul suedez
Studiu de caz: Slovenia
Intra in UE in 2004
In mai 2004 intra in ERM 2
In ianuarie 2005 lanseaza planul national de trecere la euro
Depune cererea formala in martie 2006
In ianuarie 2007 trece la euro
Capitala: Ljubljana
Suprafata: 20 273 km
Populatia: 2 milioane
Planul general al Sloveniei pentru trecerea la moneda euro se bazeaza pe asa-numitul
scenariu Big-bang , in cadrul caruia bancnotele si monedele euro sunt introduse in aceeasi
zi cu adoptarea monedei euro (1 ianuarie 2007 in cazul Sloveniei). Mai exista si scenariul
Madrid, despre care vom vorbi cu alta ocazie.
Perioada de dubla circulatie a fost de doua saptamani( 1-14 ianuarie 2007). Intrucat
tara lor este vecina cu doua tari din zona euro (Italia si Austria), cei mai multi cetateni
sloveni erau deja familiarizati cu moneda euro cu mult timp inainte ca aceasta sa devina
moneda lor nationala.
Banca Sloveniei a primit din rezervele Eurosistemului 94,5 milioane de bancnote cu
valoarea nominala de 2,175 miliarde. Monetaria din Finlanda a furnizat un total de 296,3
milioane de monede euro cu valoarea nominala de 104 milioane de euro.
Banii (numai monedele cantareau 1.500 de tone) au fost transportati inconvoaie auto
pazite armat, cu trasee secrete pentru a nu fi atacate.
Operatiunile de alimentare anticipata a institutiilor de credit cu monede euro au
inceput la 25 septembrie 2006, iar la 29 septembrie 2006 au inceput cele privind
bancnotele euro. In total, bancile din Slovenia au primit bancnote euro in valoare de 772
milioane de euro si 250 milioane de monede (reprezentand aproximativ 84 milioane de
euro) inainte de sfarsitul anului 2006.
Procesul de alimentare anticipata bancilor si companiilor a inceput in decembrie
2006.
 In paralel, avea loc o masiva campanie de informare. Vezi aici in ce-a constat
Perioada de dubla circulatie
Autoritatile slovene au decis sa limiteze pe cat posibil perioada de dubla circulatie.
Planul general initial, adoptat in ianuarie 2005, prevedea o perioada limitata la o singura
saptamana, care a fost totusi prelungita la doua saptamani intr-o versiune ulterioara a
planului.
In timp ce unele banci comerciale au deschis numai pe 3 ianuarie 2007, unele dintre
ele au deschise anumite filiale (52 in total in toata tara) pe 1 si 2 ianuarie doar pentru
operatii de schimb de numerar. Pe langa aceasta, Banca Sloveniei a deschis propriul
ghiseu.
Conversia automatelor bancare (ATM-uri) s-a desfasurat intr-un ritm rapid, intrucat
doua treimi din cele 1 500 de ATM-uri din tara au fost pregatite sa distribuie bancnote
euro la 1 ianuarie 2007 la ora 4:00, in timp ce peste 93% au fost complet operationale
pentru bancnote euro la sfarsitul aceleiasi zile. Conversia parcului de ATM-uri a fost
finalizata la 3 ianuarie.
Conversia retelei terminale de plata la punctele de desfacere (POS) a fost finalizata in
primele ore ale zilei de 1 ianuarie 2007. Numarul operatiilor POS din 3 ianuarie, cand s-au
redeschis magazinele, a revenit repede la niveluri normale pana in 6 ianuarie.
Retragerea rapida a vechii monede nationale
Retragerile de numerar in tolar au inceput in noiembrie si decembrie 2006 (unele
banci au oferit clientilor lor, incepand cu 1 decembrie 2006, posibilitatea de depozitare a
numerarului euro in contul lor bancar, calculat la cursul de schimb si fara a percepe taxe).
La 1 ianuarie 2007, aproape 28% din valoarea totala a bancnotelor tolar aflate in
circulatie au fost retrase; valoarea monedelor tolar returnate era neglijabila in comparatie
cu circulatia totala a acestora.
Retragerile de numerar in vechea moneda nationala au continuat intr-un ritm: mai
mult de jumatate din bancnotele tolar aflate in circulatie fusesera retrase la 4 ianuarie
2007 si peste 80% la 11 ianuarie 2007. La sfarsitul lunii ianuarie, doar 8,5% din
bancnotele tolar se mai aflau in circulatie.
Conversia sistemelor de administratie financiara
Cele aproximativ 2,3 milioane de conturi bancare detinute de persoane private si
entitati legale au fost convertite cu succes in euro. In primele zile ale lunii ianuarie mult
mai multe persoane decat de obicei si-au verificat balanta contului in euro la ATM-uri.
O treime dintre intreprinderile slovene au inceput pregatirile in primul semestru al
anului 2006 sau mai devreme, in timp ce doua treimi au inceput conversia in luna iunie
2006.
Peste 94% dintre intreprinderile slovene au confirmat faptul ca sistemele lor de
contabilitate, facturare si salarizare erau pregatite pentru trecerea la moneda euro la 1
ianuarie 2007. Nu s-au inregistrat probleme deosebite.
Evolutia preturilor. Monitorizarea preturilor pe perioada de tranzitie la moneda euro
Dublul afisaj al preturilor a inceput in martie 2006 si a continuat pana la mijlocul
anului 2007.
Asociatia slovena a consumatorilor (PriceWatch) a monitorizat preturile, beneficiind in
acelasi timp de informatiile transmise de consumatori, intrucat a cerut publicului sa
semnaleze cresterile semnificative de pret, de exemplu comparand chitantele si facturile
vechi (in tolar) cu bonurile noi (in euro). Orice crestere semnificativa de pret confirmata,
dupa verificare, este adusa la cunostinta publicului in mod regulat.
Pe langa aceasta, asociatia slovena a consumatorilor a evidentiat cresterea
semnificativa a costurilor serviciilor bancare pe parcursul anului 2006. Asociatia
consumatorilor sustine faptul ca bancile au inceput sa creasca costul unora dintre
 serviciile oferite de la inceputul anului 2006 (de exemplu comisioane pentru retrageri de
numerar de la ATM-uri). In ceea ce priveste serviciile de plata pentru consumatori
(gestionarea contului bancar, servicii bancare online etc.), s-au inregistrat cresteri de pret
semnificative la anumite banci in perioada martie-decembrie 2006, in timp ce
intreprinderile mici si-au exprimat nemultumirea fata de taxele ridicate pentru depozite
de numerar.
Evolutia preturilor din decembrie 2006 pana in februarie 2007
In ianuarie 2007, rata anuala IAPC in Slovenia a fost de 2,8%, in scadere fata de 3%
in decembrie 2006. S-a inregistrat o scadere a ratei de la luna la luna (-0,5%), la fel ca in
cazul anilor precedenti in luna ianuarie datorita impactului vanzarilor de sezon. Scaderea
din luna ianuarie 2007 a fost usor mai mare decat cea observata in aceeasi luna a anului
precedent, in special datorita schimbarilor preturilor la energie, dupa cum a raportat
Biroul de statistica al Republicii Slovenia (SORS). In februarie 2007, rata anuala de inflatie
IAPC a scazut la 2,3%.
In ianuarie 2007, SORS a publicat prima sa analiza privind impactul trecerii la
moneda euro asupra preturilor in decembrie 2006. S-au inregistrat anumite cresteri
neobisnuite de pret in restaurante, baruri si cafenele, precum si la alte grupuri de
cheltuieli (servicii personale, servicii de cizmarie, reparatii ale aparaturii de uz casnic,
servicii de reparatii si servicii de transport). In decembrie 2006, impactul cresterilor
neobisnuite de pret in restaurante, baruri si cafenele a fost estimat la 0,12 puncte
procentuale, la care se adauga impactul de 0,12 puncte procentuale de la celelalte
grupuri de cheltuieli. Pentru ianuarie 2007, SORS a evidentiat si alte cresteri de pret
neobisnuite pentru aceleasi achizitii, precum si pentru servicii recreative si sportive.
Eurostat considera ca impactul total probabil al trecerii la moneda euro asupra
inflatiei preturilor de consum pe parcursul si dupa perioada de trecere la moneda euro ar
putea atinge 0,3 puncte procentuale. Avand in vedere scaderea la 2,8% a ratei de inflatie
anuale IAPC pentru toate produsele in ianuarie 2007, precum si continuarea acestei
scaderi in februarie 2007, acest rezultat arata ca efectele tranzitiei, chiar daca sunt
vizibile, nu par a fi atat de drastice incat sa determine inflatia preturilor de consum la
valoarea masurata prin IAPC pentru toate produsele.
Institutul de analiza si dezvoltare macroeconomica din Slovenia a efectuat, de
asemenea, o analiza asupra efectului trecerii la moneda euro asupra inflatiei. Concluzia
preliminara este ca efectul total asupra IPC a atins 0,24 puncte procentuale.
Sursa: hotnews.ro