Fasolea (Phaseolus vulgaris) este o plant leguminoas agtoare anual care este

originar din America i este ntrebuinat n buctrie.

Fiind o plant originar din zone calde, fasolea este foarte pretenioas fa de
cldur. Temperatura minim de germinare a seminelor este de 15 C i rsrirea are
loc n 12 14 zile. Temperatura optim de germinare este de 20 27 C iar rsrirea se
face n 4 8 zile.
Preteniile fa de umiditate sunt moderate, cu excepia perioadei de nflorire i legare a
pstilor cnd umiditatea crescut favorizeaz aceste procese.
Fazele critice pentru apa sunt la: germinarea seminelor, nflorire i legarea pstilor.
Fasolea urctoare da rezultate mai bune n zonele colinare.
Avnd perioada scurt de vegetaie, consum puine substane nutritive dar reacioneaz
foarte bine la fertilizarea cu fosfor i potasiu.
Recoltarea se face manual, pe msur ce pstile se formeaz. Recoltarea se face
dimineaa devreme sau seara, deoarece pstile se deshidrateaz foarte uor.
Se pot pstra timp de 12 14 zile la o temperatur de 7 10 C i o umiditate de 85
90 %. De la fasole se pot consuma att pstaia tnr ct i bobul uscat.
Fasolea boabe, alb sau roie, aduce numeroase beneficii organismului. Aceast legum
este o surs natural de fibre i de proteine, avnd un indice glicemic sczut. De
asemenea, fasolea este bogat n fier, un supliment natural energetic, fiind indicat mai
ales femeilor.
Boabele de fasole sunt surse concentrare de molibden, un mineral mai puin cunoscut,
necesar pentru fabricarea unor enzime cu rol n detoxifierea organismului.
La consumatorii de fasole boabe, riscul de a face cancer la colon, la sn sau de a suferi
de o boal cardiac este redus.

Exist mai mult de 130 de varieti de fasole cu forme, mrimi culori i chiar gusturi
diferite. La nivel mondial, fasolea verde este a treia cea mai popular planta cultivat n
grdin, dup roie i ardei.
Fasolea este singura plant care mbogete pmntul n care este cultivat.
Legumnoasele au nite noduli pe rdcini, care elibereaz azot n pmnt, un element
esenial pentru dezvoltarea plantelor.