8 milioane de dolari, 'spalati' la Bucuresti pe filiera irakiana

Sursa: Curierul National, Ionela Neagu, 01 Octombrie 2005

O grupare mafiota formata din trei cetateni irakieni este cautata de politistii bucuresteni pentru spalare de
bani si constituirea unui grup infractional organizat.
Desi evazionistilor li s-a cam pierdut urma, anchetatorii fac tot posibilul sa descurce itele intregii afaceri,
prin care statul a fost pagubit cu peste 87 miliarde de lei vechi. Deocamdata, cercetarile vizeaza
identificarea si a altor complici ai celor trei, precum si tarile in care a fost transferata o adevarata avere,
provenita din tranzactii prin intermediul firmelor-fantoma.

Nu s-a stabilit inca pentru ce fel de actiuni era destinata suma si in posesia cui urma sa intre.
Potrivit politistilor de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, in conturile celor trei au ajuns peste 156
miliarde lei vechi, 2.835.000 dolari SUA si 100.000 euro. In acest dosar complex, Politia Capitalei a
declinat competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism
pentru continuarea anchetei.

Zeidan Husham, 34 de ani, Darah Talib, 36 de ani, si Lwait Abdiul Kadhim, 38 de ani, sunt acuzati de
evaziune fiscala, fals material in inscrisuri oficiale, uz de fals, constituirea unui grup infractional
organizat si spalare de bani. Anchetatorii spun ca cei trei au ajuns sa aiba atatia bani in buzunare dupa ce
au infiintat cinci firme-fantoma. Este vorba despre SC "Sandu Trading" SRL, SC "Lisa 90 Impex" SRL,
SC "Tajimp Com Prod" SRL, SC "Bomo Company" SRL si SC "Adina 200 Com" SRL, prin intermediul
carora au derulat sute de importuri din strainatate.

Practic, in aproape toate sectoarele din Bucuresti, aveau cate o societate. Initial, irakienii au deschis
conturi bancare in lei si in valuta, efectuand operatiuni si viramente. In acest mod, spun anchetatorii,
statul a fost prejudiciat cu 87.444.123.482 lei vechi, reprezentand impozit pe veniturile nerezidentilor,
Taxa pe Valoarea Adaugata si impozit pe profit.

"Din cercetari s-a mai stabilit ca pentru a vira sumele respective in conturi bancare din strainatate,
persoanele in cauza au falsificat si prezentat la banca declaratii vamale de import, precum si contracte
fictive de consultanta economica, financiara sau de publicitate. Banii virati in conturile societatilor pe
care le administrau au provenit, in unele cazuri, de la firme care functioneaza legal, avand la baza
operatiuni fictive care sa disimuleze provenienta reala", ne-au declarat anchetatorii.

Infractiuni economice constatate de IGPR in semestrul l 2005

1. Total infractiuni prevazute de Legile Speciale 32.924

2. Legea societatilor comerciale (L.31/90) 546
3. Bancruta 50
4. Legea evaziunii fiscale (L.87/94) 2.635
5. Legea 141/97- Codul vamal 564
6. Contrabanda (art.175-176) 58
7. Legea pentru combaterea actelor comerciale ilicite 109
8. Infractiuni la Decretul 400/81 168
Articol
publicat in
Autor: Ionela Neagu

Un mister tot mai mare: ingroparea Ceausestilor

Sursa: Evenimentul Zilei, Mihai Mincan, Ioana Lupea, Raluca Dan, 01 Octombrie 2005
Instanta a respins cererea Zoiei Ceausescu de a-i fi deshumati parintii
Respinge solicitarea reclamantei Zoia Ceausescu privind efectuarea deshumarii si a expertizei medico-
legale privind sotii Ceausescu... Asa sta scris in hotararea emisa ieri, de Judecatoria Sectorului 5
Bucuresti, in procesul in care fiica fostilor dictatori a dat in judecata Ministerul Apararii Nationale si
Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane, solicitand instantei sa oblige MApN sa dovedeasca
faptul ca parintii ei sunt ingropati la Cimitirul Ghencea Civil.

In schimb, judecatorii au cerut Ministerului Apararii Nationale sa precizeze, in scris si motivat, daca
Nicolae si Elena Ceausescu au fost inmormantati in Cimitirul Ghencea Civil. Si asta in conditiile in care,
de-a lungul desfasurarii procesului, MapN a sustinut constant ca nu are dovezi clare care sa ateste faptul
ca dictatorii sunt inhumati acolo. Tot prin decizia de ieri, Administratia Cimitirelor si Crematoriilor
Umane este obligata sa-i concesioneze Zoiei Ceausescu doua locuri de veci in acelasi cimitir daca se
dovedeste ca osemintele se afla acolo.

Ce spune legea

Conform legii, orice persoana care este interesata de moartea unei rude apropiate sau are indicii ca un
deces a survenit in conditii neelucidate poate cere instantei deshumarea cadavrului. Legea spune ca
instanta poate accepta un astfel de proces si, mai mult, poate da o sentinta pozitiva atunci cand moartea
victimei a survenit in urma unei violente; cand rudele acesteia aduc probe ca nu s-a stabilit cu exactitate
cauza mortii sau atunci cand se dovedeste ca a fost vorba despre un omor.

Sotii Ceausescu, ingropati la Ghencea

Sotii Nicolae si Elena Ceausescu au fost ingropati in Cimitirul Ghencea Civil. Cel putin asa sustin toti
cei care au asistat la inhumare pe 30 decembrie 1989: Gelu Voican Voiculescu, Cerasela Barjac (pe
atunci, lt. de Militie), Mugurel Florescu, col. MApnN Ion Baiu - cel care a filmat procesul, executarea si
inhumarea fostilor dictatori -
si Dorel Lescu.

Evenimentul zilei a stat de vorba cu doi dintre martori:

Gelu Voican Voiculescu si gen. Mugurel Florescu, in prezent consilier pe probleme juridice al
directorului Serviciului de Telecomunicatii Speciale. Ambii ne-au declarat ca sotii Ceausescu au fost
ingropati, pe 30 decembrie 1989, la cinci zile dupa ce au fost executati, in Cimitirul Ghencea Civil. Pe
crucile de pe mormintele lor au fost inscrise insa alte nume. Atunci se temeau ca acestea sa nu fie
profanate. Au fost ingropati la Cimitirul Ghencea Civil.

I-am luat de la Spitalul Militar in masina si am plecat la cimitir. Erau doua gropi sapate si i-am ingropat
acolo. A fost un moment la care a trebuit sa se participe. Nu a fost nimic ocult. (...) Singura chestie a fost
sa fie facute doua cruci cu alte nume. A fost foarte bine pentru ca ura de atunci ar fi condus la profanarea
mormintelor, ne-a declarat generalul Florescu.

Parerea unui condamnat la moarte: Mircea Raceanu

Prezenta unor fosti securisti in conducerea Romaniei a influentat negativ relatiile cu SUA

Revenirea in Romania dupa 15 ani a diplomatului Mircea Raceanu a redeschis discutiile pe marginea
listei ofiterilor acoperiti, publicata in volumul sau Infern 89 din anul 2000. El a lansat ieri, la sediul
MAE, o Cronologie comentata a relatiilor romano-americane.

Mircea Raceanu, fost consilier la Ambasada SUA, a fost condamnat in 1989 la moarte, iar ulterior la
inchisoare pe viata pentru tradare si fortat sa plece din tara de conducerea postcomunista in mai 1990, la
scurt timp dupa alegeri. El este si singurul caruia justitia iliesciana i-a reconfirmat in 1993 sentinta data
de comunisti. In 2000, procesul a fost rejudecat, iar Raceanu achitat pentru ca, in 2002, Ion Iliescu sa-l
decoreze. Acum traieste in SUA, iar despre el se spune ca este unul dintre consultantii Departamentului
de Stat pentru Europa de Est.

Lista Infernului

Pe lista ofiterilor acoperiti publicata in Infern 89 apar numele fostilor ministri Teodor Melescanu
(vicepresedinte PNL), Ioan Mircea Pascu (vicepresedinte PSD), Gheorghe Tinca (ambasador in Cehia),
Dan Ghibernea (ambasador la Londra) si al altor persoane importante din viata publica, Bogdan
Baltazar, Misu Negritoiu, Traian Chebeleu, Vasile Secares.

Dupa aparitia cartii, multi dintre cei nominalizati au dezmintit si ripostat. Intrebat ieri ce efect a avut
prezenta unor fosti securisti in conducerea Romaniei, Mircea Raceanu a raspuns: Au influentat nu
numai relatiile romano-americane, ci si procesul de democratizare. Luati perioada 1990-1994, a fost
stagnanta in relatiile romano-americane, daca nu chiar in regres. Una dintre cauze este si aceasta.

Intalnire cu Melescanu

In timpul anchetei, Securitatea i-a prezentat lui Mircea Raceanu liste cu numele sau fotografiile acestor
persoane, fiind intrebat daca ii cunoaste si daca stie ca sunt ofiteri DSS. Erau nume ale fostilor angajati
din MAE si de la alte ministere, liste si fotografii. Fotografiile si listele n-au continut nici un lucrator din
MAE despre care stiam ca era diplomat de cariera. Pe cale logica, ceilalti trebuiau sa fie ofiteri de
informatii. Daca as fi spus ca da, ii cunosc, mi s-ar fi spus ca le-am transmis partii americane, a declarat
presei Mircea Raceanu.

Anchetatorii i-au cerut sa uite ultimul rand de poze, printre care era si cea a lui Melescanu. Trag
concluzia ca erau cei mai conspirati ofiteri din MAE, crede diplomatul. Joi seara, cu ocazia sarbatoririi
la Ambasada SUA a 125 de ani de relatii romano-americane, Mircea Raceanu i-a reintalnit pe Teodor
Melescanu si pe Ion Iliescu. Cu primul a dat protocolar mana.
Articol
publicat in
Autor: Mihai Mincan, Ioana Lupea, Raluca Da
Pe romani ii lasa inima si le plesnesc vasele din creier
Sursa: Adevarul, Valentin POPESCU, 01 Octombrie 2005
Cea mai mare cercetare epidemiologica din Romania, care incearca sa descopere cat din populatie sufera
de hipertensiune arteriala, se apropie de final. Rezultatele partiale sunt ingrijoratoare. "In tara, avem un
numar mare de hipertensivi. Acestia au ajuns la 42 la suta din totalul populatiei adulte. Din pacate,
predomina cei tineri, sub 40 de ani, ceea ce este ingrijorator", ne-a declarat prof. dr. Maria Dorobantu,
unul dintre coordonatorii studiului initiat de Societatea Romana de Cardiologie.

Cecetarea nu s-a limitat numai la depistarea hipertensiunii, ci si a obezitatii, a dislipidemiilor si a

tabagismului". La toate stam pe primul loc, din pacate", constata prof. Dorobantu. Obezitatea este
raspandita in marea masa a populatiei, la peste o treime, iar dislipidemiile sunt foarte frecvente. In ceea
ce priveste fumatul, acesta se situeaza undeva la 40 la suta, dar aproximativ 15 la suta din cei intervievati
s-au lasat de fumat.

Riscurile hipertensiunii,/b>

Hipertensiunea determina o crestere a mortalitatii prin hemoragii si infarcte cerebrale si cardiace.

Controlul tensiunii arteriale este o componenta vitala in preventia bolilor cardiovasculare, dar nu
este efectuat in mod adecvat. Hipertensiunea favorizeaza ateroscleroza, care poate evolua,
nedepistata, "imbatranind" creierul, inima si rinichii.

Articol
publicat in
Autor: Valentin POPESCU

Al treilea civil in spatiu

Sursa: Romania Libera, Razvan Scaesteanu, 01 Octombrie 2005
Astazi, de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, o racheta ruseasca de tip Soiuz, de 300 de tone,
pleaca spre Statia Spatiala Internationala (ISS), avand la bord un echipaj format din trei persoane - a
informat AFP. Alaturi de astronautul american William McArthur si cosmonautul rus Valeri Tokarev, la
bordul rachetei se afla omul de afaceri american Greg Olsen, ceea ce face ca numarul "turistilor" spatiali
sa creasca la trei.

La Baikonur este cosmodromul de pe care a zburat si primul om in spatiu, Iuri Gagarin, la 12 aprilie
1961. Dupa ora lansarii, 03.54 GMT, racheta va petrece un timp pe orbita, pentru ca cei trei sa se
obisnuiasca cu anumiti parametri, iar luni capsula Soiuz TMA-7 va amara pe ISS.

Inaintea lui Greg Olsen (59 de ani) au mai iesit in spatiu americanul Dennis Tito (2001) si sud-africanul
Mark Shuttleworth, in 2002. Olsen a platit 20 de milioane de dolari pentru vacanta in spatiul
extraterestru si a facut 1.500 de ore de antrenament pentru a putea intruni criteriile de iesire in spatiu.
Interogat cu ocazia traditionalei conferinte de presa organizate dupa autorizarea zborului de catre o
comisie federala speciala, Greg Olsen a povestit despre "cei doi ani de munca dura" pentru pregatirea
zborului si a spus ca cea mai mare problema a sa a fost "limba rusa".

De asemenea, Olsen a raspuns scepticilor ca el nu se considera "un astronaut sau un cosmonaut", dar ca
cele 1.500 de ore de antrenament au facut din el "un participant la misiune". Si a mai spus ca "acum o
suta de ani, zborurile cu avionul erau rezervate unui numar redus de curajosi. Astazi, unii iau avionul in
fiecare saptamana. Acelasi lucru se va intampla si cu zborurile spatiale".

Greg Olsen se va intoarce pe Terra impreuna cu spationautii Serghei Krikalev si John Phillips, membrii
celei de-a unsprezecea misiuni pe ISS, care se afla in spatiu de pe 17 aprilie.
Articol
publicat in
Autor: Razvan Scaesteanu

Ucraina revine la Mama Rusia

Sursa: Adevarul, 01 Octombrie 2005
Demiterea Iuliei Timosenko pare sa fi deblocat relatiile dintre Ucraina si Rusia. Ieri, premierul
ucrainean, Iuri Ehanurov, a efectuat o vizita-fulger la Moscova, unde s-a intalnit cu premierul rus, Mihail
Fradkov.

Potrivit declaratiile facute de Fradkov la sfarsitul convorbirilor, cele doua tari au "pozitii apropiate in
ceea ce priveste rezolvarea problemelor aparute in relatiile bilaterale". Una dintre temele principale de
discutii a fost procesul de reprivatizare din Ucraina, ce a starnit "ingrijorarea" comunitatii de afaceri din
Rusia, care detine pozitii dominante in economia ucraineana. Cele doua tari au convenit si demararea
unor consultatii privitoare la construirea unui gazoduct ce urmeaza sa aprovizioneze Ucraina cu gaze din
Turkmenia.

Din delegatia ucraineana a lipsit ministrul de externe al acestei tari, Boris Tarasiuc. Ministerul a fost
reprezentat de prim-adjunctul acestuia, Vladimir Ograzko. Lipsa lui Tarasiuc de la Moscova se explica
prin numeroasele critici lansate de Moscova la adresa acestuia, Tarasiuc fiind invinuit ca a adus o
contributie personala la racirea relatiilor dintre celor doua tari, alaturi de ministrul de interne.
Articol
publicat in
Aboneaza-te la Adevarul !

Portocala nu creste fara gaz

Sursa: Cotidianul, Mihai Scarlat, 01 Octombrie 2005
Moscova avertiza fostele state sovietice in care au avut loc revolutii portocalii ca vor trebui sa
plateasca pentru gazul rusesc preturi europene. Drept urmare, prima vizita externa a noului premier
ucrainean a fost in Rusia.

Iuri Ehanurov, noul prim-ministru al Ucrainei, s-a intilnit ieri cu Vladimir Putin si cu premierul Mihail
Fradkov, la Moscova. Rusia e principalul nostru partener, a declarat Ehanurov la prima sa vizita in
strainatate. Spre deosebire de predecesoarea sa, el e vazut de presa ucraineana ca fiind mult mai apropiat
de Rusia.

Miza discutiilor o constituie pretul gazului rusesc livrat catre Ucraina. Kievul intentioneaza sa cumpere
in continuare gaz rusesc cu 50 de dolari metrul cub. Moscova, in schimb, doreste sa-si schimbe politica
fata de fostele state sovietice pro-occidentale, amenintindu-le cu preturi europene. Adica 100 de dolari
metrul cub. Iar asteptarile pentru 2006 sint si mai sumbre, pretul urmind sa ajunga la 160 de dolari,
potrivit agentiei RIA Novosti.

Ehanurov, economist, in virsta de 57 de ani, a fost numit de presedintele ucrainean Viktor Iuscenko dupa
ce a demis cabinetul Iuliei Timosenko. Primele sale declaratii in calitate de premier s-au referit la
garantarea proprietatii private. Re-privatizarea s-a incheiat, a subliniat Ehanurov, marcind ruptura cu
politica dusa de printesa gazului. Timosenko a spus ca circa 3.000 de contracte de privatizare ar trebui
revazute, dupa cum informa MosNews.
Articol
publicat in
Autor: Mihai Scarlat

Sursa pentru care jurnalista New York Times a facut inchisoare seful de personal al vicelui
Cheney
Sursa: Gandul, Eliza FRANCU, 01 Octombrie 2005
Ziarista Judith Miller de la prestigiosul cotidian New York Times a fost eliberata dupa aproape trei luni
in care a stat in inchisoare, pentru ca a refuzat sa-si dezvaluie sursele de informatie. Desi stransa cu usa
de procurorul Patrick Fitzgerald, Miller preferase sa respecte codul deontologic jurnalistic si sa infrunte
consecintele pentru acest gest inchisoarea, decat sa-si incalce promisiunea de confidentialitate.

Joi, ea a acceptat sa depuna marturie in cadrul anchetei asupra scurgerii de informatii de la Casa Alba,
care a dus la deconspirarea unui agent secret al CIA actiune considerata delict federal. Judith s-a
hotarat insa sa coopereze cu investigatorii si sa depuna marturie in fata instantei numai dupa ce a primit
dezlegarea din partea persoanei care ii destainuise informatiile. Jurnalista a dezvaluit ca aceasta sursa a
lasat clar de inteles ca nu mai sunt valabile angajamentele de confidentialitate, ca poate depune marturie
si ii poate dezvalui numele.
Surprinzator, numele pe care toata America se astepta sa-l pronunte Judith nu a fost cel al consilierului
presedintelui Bush Karl Rove, ci Lewis Scooter Libby, seful de personal al vicepresedintelui Dick
Cheney. Acesta este cunoscut de publicul american mai ales pentru acuzatiile ca ar fi fabricat impreuna
cu Dick Cheney probe care sa faciliteze invazia Irakului, printre care cea potrivit careia un agent de-ai
lui Saddam Hussein s-ar fi intalnit cu liderul teroristilor care au comis atentatele de la 11 septembrie
2001. Conform unor surse apropiate anchetatorilor, Judith Miller s-a intalnit cu Lewis Libby pe 8 iulie
2003, dupa care au mai luat legatura telefonic.

Astfel a ajuns jurnalista in posesia unor informatii despre un agent CIA sub acoperire, Valerie Plame,
insa materialul despre aceasta nu a mai fost niciodata publicat. Spre deosebire de jurnalistul Matthew
Cooper de la Time, inculpat initial in acelasi dosar, dar caruia conducerea publicatiei i-a dezvaluit sursele
(respectiv, Karl Rove, consilier prezidential), conducerea New York Times a declarat de la bun inceput
ca este solidara cu hotararea lui Judith Miller de a nu-si deconspira sursa.

Procurorul Patrick Fitzgerald, care a instrumentat cazul, a incercat sa gaseasca dovezi ca anumite
persoane din administratia americana au dezvaluit aceste informatii strict secrete presei. Se pare ca in
cazul jurnalistului de la Time, Karl Rove a dezvaluit aceste informatii intentionat, intrucat sotul doamnei
Wilson (fost ambasador al SUA in Irak) facuse in public anumite aprecieri critrice la adresa
administratiei Bush. In mod normal, aceasta fapta fiind considerata delict federal, vinovatii sunt pasibili
de ani grei de inchisoare, insa procurorul a declarat ca inca nu este in masura sa aprecieze daca vreo
persoana din administratia Bush va fi sau nu pusa sub acuzare.

Teoria unei razbunari impotriva sotului agentei CIA poate fi acreditata si de faptul ca ambele cartite
fac parte din oamenii de casa ai familiei Bush (amandoi, atat Rove, cat si Libby au lucrat atat pentru
George W. Bush, cat si pentru Bush senior), drept pentru care este destul de putin probabil ca amandoi
sa-si fi tradat liderul.
Articol
publicat in
Autor: Eliza FRANCU

Irak si Afganistan, democratie cu somatie

Sursa: Jurnalul National, Radu Tudor, 01 Octombrie 2005
Irakul este o tara aflata in stare de razboi, iar Afganistanul este o imensa zona tribala, ce tinde sa devina
o tara, dar mai are mult pana la acest statut. Ambele sunt state islamice eliberate de sub tiranii sangeroase
prin efortul comunitatii internationale, manifestat prin interventii militare conduse de Statele Unite ale
Americii. In Irak si Afganistan se manifesta cu predominanta in ultimii ani terorismul de sorginte
islamica, amenintarea care a devenit cosmarul tarilor civilizate. Cam asa s-ar putea descrie pe scurt cele
doua teatre de operatiuni in care Romania are peste 1.500 de militari ce contribuie la stabilizarea si
dezvoltarea democratica a tarilor respective.

La inceputul acestei saptamani, o delegatie condusa de ministrul Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, a
efectuat o vizita in zonele de dislocare trupelor romanesti din Irak si Afganistan. Din delegatie au mai
facut parte reprezentanti ai conducerii MApN, seful Comisiei de aparare din Camera Deputatilor, Mihai
Stanisoara, si cativa jurnalisti.

Programul a fost destul de condensat. In 72 de ore s-au efectuat opt zboruri cu aeronava BAC 1-11 a
companiei Romavia si patru cu elicoptere apartinand fortelor de coalitie. Traseul a fost Bucuresti-Talil-
Ad Diwaniyah-Basra-Kuweit City-Kandahar-Kabul-Baku-Bucuresti.
Am putut constata la fata locului conditiile in care militarii romani, alaturi de cei ai fortelor
multinationale, isi desfasoara misiunile. Insecuritate, atacuri ale gruparilor extremiste si teroriste, praf,
caldura infernala, furtuni de nisip, misiuni riscante in zone rurale sau urbane. Cam acesta ar fi pe scurt
tabloul teatrelor de operatiune din Irak si Afganistan.

"Scorpionii Negri", "Scorpionii Rosii", "Lupii Negri" sunt denumirile sub care ai nostri participa la
operatiuni comune cu americanii, italienii, olendezii, polonezii si alti aliati din NATO.

TEHNICA DEFICITARA

Pe langa conditiile de cazare si masa mult imbunatasite fasa de anii trecuti, am observat ca tehnica
militara romaneasca este din pacate depasita moral, mai ales pentru un astfel de mediu de lupta. TAB-
urile, autoturismele de teren ARO si unele tipuri de camioane ar trebui inlocuite cu tehnica performanta,
menite sa asigure un minimum confort militarului care pleaca in misiune la 50 de grade Celsius. Vorba
romaneasca "merge si asa" este unul din marile defecte ale noastre. Acceptam, din pacate, la cel mai inalt
nivel, sa cerem militarilor romani performanta profesionala maxima, iar ei sa se uite cu invidie la aliatii
lor din NATO pentru tehnica lor confortabila si performanta. Daca nu investim serios si foarte repede in
acest domeniu, riscam ca Armata Romana sa nu mai poata compensa prin valoare umana lipsa grava a
unor mijloace de lupta moderne.

Desi delegatia a fost condusa de Teodor Atanasiu si din ea au mai facut parte generalul Eugen Badalan,
seful SMG, generalul Sergiu Medar, proaspatul sef al DGIA, si altii, vedeta incontestabila a acestei
deplasari a fost Ion Cristoiu. In cele trei zile, el a primit zeci de rugaminti de a se fotografia cu militarii.
Acestia se declarau incantati sa-l cunoasca personal si sa se poata fotografia cu el. In absolut toate bazele
vizitate, Ion Cristoiu era asaltat pentru autografe, mai ales ca postul Antena 3 se poate viziona si la Talil,
in Irak.

ALERTA

Un singur incident a avut loc in perioada vizitei, atunci cand un jeep blindat din coloana oficiala a
ministrului Atanasiu a luat foc in fata hotelului din Kuweit City unde am fost cazati in prima noapte.

Alerta a fost maxima nu doar pentru ca era un demnitar strain in coloana, ci mai ales pentru faptul ca
jeep-ul avea o capacitate de 6.000 de centrimetri cubi si un rezervor de peste 100 de litri, iar o eventuala
explozie s-ar fi soldat cu o remaniere in Cabinetul Tariceanu.

Un lucru inedit este faptul ca "Scorpionii rosii", ce actioneaza in cadrul Fortei Internationale pentru
Asistenta si Securitate (ISAF) condusa de NATO, cu baza la Kabul, au pentru prima oara in istorie
militari americani in subordine. E vorba de compania "US Dragon", iar premiera este pentru ambele
armate. Niciodata militarii americani nu au mai actionat sub comanda straina, fapt ce spune multe despre
nivelul profesional al militarilor nostri.

BARBOSII DIM

"Prajitura" acestei deplasari au constituit-o militarii din detasamentele speciale ce apartin Directiei
Informatii Militare, ramura externa a serviciului de informatii al Armatei. Acestia desfasoara misiuni sub
acoperire totala, recunoastere si infiltrari in adancime si se bazeaza pe trei tipuri de actiuni pentru
culegerea de informatii: HUMINT (explotarea unor surse umane), SIGINT (obtinerea, prelucrarea si
transmiterea de date si informatii criptate) si IMINT (imagini in timp real si fotografii obtinute cu
ajutorul avioanelor fara pilor SHADOW 600). In Irak, actiunile SIGINT si IMINT se desfasoara pe o
portiune din granita irakiano-iraniana. De multe ori, informatii extrem de pretioase au fost obtinute din
acea arie de operatii.

Militarii implicati in actiuni de tip HUMINT au barbi lungi, o infatisare si vesminte tipic islamice,
cunosc partial limbile araba si pastuna si participa la actiuni speciale, majoritatea strict secrete, alaturi de
fortele speciale americane.
Articol
publicat in
Autor: Radu Tudor

Paianjen de 2 milioane de ani

Sursa: Jurnalul National, Adriana Paduraru, Miruna Mihalcea, 01 Octombrie 2005
Un cercetator britanic a descoperit un paianjen datand de acum 20 de milioane de ani, ce s-a conservat
perfect in chihlimbar. Paleontologul David Penney, de la Universitatea din Manchester, a gasit fosila cu
lungimea de 4 cm si latimea de 2 cm in timpul unei vizite pe care a efectuat-o la un muzeu din Republica
Dominicana. Cercetatorul a efectuat teste pe mostre de sange din interiorul "inchisorii" de chihlimbar in
care insecta era prinsa, pentru a stabili varsta exacta a acesteia. Paleontologul crede ca paianjenul se urca
intr-un copac si a fost lovit de o scurgere de rasina.
Articol
publicat in
Autor: Adriana Paduraru, Miruna Mihalcea

Mincinosii au o anomalie a creierului

Sursa: Jurnalul National, Adriana Paduraru, Miruna Mihalcea, 01 Octombrie 2005
Cercetatorii americani spun ca mincinosii fara remediu au o scuza pentru disfunctia lor: o anomalie a
creierului, relateaza AFP. Studiile anterioare au aratat ca, atunci cand oamenii mint, se inregistreaza o
activitate mai mare a cortexului prefrontal parte a creierului care da nastere sentimentului de remuscare
si care ajuta la deprinderea unui comportament moral.

Autorii studiului au descoperit variatii de repartizare intre materia cenusie si cea alba in creier:
mincinosii patologi au cu aproximativ un sfert mai multa materie alba in cortexul prefrontal decat
persoanele care prezentau o atitudine antisociala si cu 22% mai multa decat persoanele normale. In
schimb, mincinosii-manipulatori patologici au cu 14,2% mai putina materie cenusie in acea parte a
creierului comparativ cu persoanele normale. Materia cenusie corespunde schematic celulelor nervoase.
Articol
publicat in
Autor: Adriana Paduraru, Miruna Mihalcea

Costumul cu muschi
Sursa: Libertatea, 01 Octombrie 2005
In Japonia a fost prezentata de curand o "proteza" care ii ajuta pe cei care sufera de boli musculare.
"Costumul cu muschi" este destinat celor care sufera de atrofii musculare. Practic, "costumul" se umfla
pe corpul bolnavului si preia o mare parte din sarcina muschilor. Inventia va fi lansata in curand pe piata.

Articol
publicat in

Pretul petrolului scade din cauza lipsei de comenzi

01 Oct 2005, 03:02
Pretul petrolului brut a scazut ieri la bursa new-yorkeza pentru prima oara in ultimele trei zile,
datorita amplificarii nelinistilor ca cererea de energie s-ar putea reduce din cauza tarifelor crescute
la combustibili, transmite Bloomberg.
Reducerea nivelului de comenzi pentru materiile energetice duce la scaderea pretului petrolului. New-
York-ul vindea ieri petrolul cu 66,42 de dolari pe baril, in coborare fata de ziua precedenta cu 0,37%, iar
aceasta tendinta ar putea continua.
Asteptam ca pretul petrolului sa ajunga la 65 de dolari pe baril saptamana viitoare, a afirmat Darius
Kowalczyk, analist la CFC Seymour Ltd. in Hong Kong.

Se pare ca efectele Katrina vor mentine mult timp petrolul la aceste valori inalte, a afirmat Peter Beutel,
presedinte la Cameron Hanover Inc. in New Canaan, Connecticut. Desi problema alimentarii cu petrol
este mai acuta ca niciodata, problema cererii naste ingrijorari si mai mari. Cererea de petrol inregistreaza
o cadere masiva intrucat preturile mari sunt resimtite de consumatori, a incheiat Beutel. Pretul petrolului
este cu 34% mai mare fata de luna septembrie a anului trecut.

Sapte rafinarii din sudul Texas-ului sunt inca inchise din cauza avariilor provocate de uraganul Rita, ceea
ce inseamna 10% din capacitatea totala de procesare a Statelor Unite. Alte patru rafinarii, ce totalizeaza
5% din capacitatea nationala, continua sa fie inchise de pe urma pagubelor produse de uraganul Katrina.

Bogdan Asaftei
Incalzirea climatica progreseaza mai repede ca niciodata

Incalzirea climatica n-a cunoscut niciodata o crestere atat de rapida, iar pana la sfarsitul secolului
temperatura in lume va spori cu pana la 10 grade Celsius, informeaza un studiu realizat de Institutul de
meteorologie Max-Planck din Hamburg. Nivelul marii ar putea sa creasca in medie cu 30 de centimetri.

Aceasta schimbare climatica este cea mai importanta care s-a produs in ultimele milioane de ani pe
Pamant, subliniaza cercetatorul Hartmut Grassl. Temperatura apei in Golful Mexic va atinge peste 30 de
grade Celsius in cursul verii in urmatoarele decenii, iar riscul ploilor diluviene si inundatiilor va fi mai
mare, prevad expertii.

Verile in Europa Centrala vor deveni mai uscate si mai calde, iernile vor fi mai blande si mai umede.

Adevarul, 01 oct 2005

Muzeul Kalinderu intre bombardamente si nepasare

O bomba din cel de-al doilea razboi mondial a distrus doua treimi din imobil. Ceea ce nu au putut distruge
bombele, au devastat, ulterior, comunistii. Nici cei 15 ani postrevolutionari nu i-au fost prea favorabili.

Acum, tot mai putin cunoscuta de bucuresteni, cladirea Muzeului Kalinderu, o biata caricatura a ceea ce a
fost odinioara, viseaza la colectiile de altadata si la vizitatorii care sa-i treaca pragul.

Camere goale, pereti urati de beton, o scara interioara schilodita care duce la un etaj din care s-a furat cu
timpul cam tot ce s-a putut. Afara, o curte napadita de balarii, sub care pe ici, pe colo se zaresc bucati de
ciment.

Lipit de cladirea principala, un alt corp paralelipipedic, hidos, din beton masiv, strica si urma de armonie
care ii mai ramasese imobilului. Asa arata azi ce a mai ramas din Muzeul Kalinderu, care gazduia una
dintre cele mai bogate si interesante colectii de arta din prima jumatate a secolului trecut.
Muzeul a fost amenajat la inceputul secolului de Ion Kalinderu, jurist si presedinte al Academiei Romane,
si a gazduit colectia de arta a acestuia, deschisa publicului.

Actuala cladire reprezinta o extensie a proprietatii initiale a lui Kalinderu, destinata exclusiv muzeului si
construita in 1906, dupa proiectele lui I.D. Berindei (arhitect care e si autor al palatului Culturii din Iasi).

In 1914, muzeul a revenit statului, printr-un act de donatie, cu conditia ca asezamantul de cultura sa poarte
numele de muzeul Ion si dr. Nicolai Kalinderu" si sa gazduiasca colectia adunata de fondatorul sau.

Muzeul avea atunci, in aproape 30 de spatii de expunere, o colectie impresionanta de obiecte de arta
cuprinzand arta medievala, arta traditionala romaneasca, sali rezervate scolilor de arta franceza italiana,
flamanda si germana.

Un spatiu generos era dedicat artei moderne romanesti, muzeul avand si o impresionanta sala dedicata lui
Nicolae Grigorescu. O parte a colectiei plecase in Rusia, odata cu tezaurul Romanei, si, spre deosebire de
acesta, s-a si intors.

In 1944, unul dintre imobile a suferit grave deteriorari in urma bombardamentelor, muzeul a fost inchis,
iar o parte dintre colectii au fost distruse.

Bomba cazuse in mijlocul casei, printr-un luminator iar explozia a avut loc la subsol, unde se gaseau vreo
140 de picturi de Pallady, 30 de sculpturi de Jalea, care facusera parte dintr-o expozitie ce luase premiul
national de sculptura in 41. Toate acestea s-au pierdut.

Dupa razboi, odata cu venirea la putere a comunistilor, Muzeul Kalinderu primeste lovitura de gratie. In
1946 este desfiintat, colectiile revin Muzeului de Arta si Antichitati, iar imobilul intra in administrarea
Ministerului Artelor.

Aici functioneaza, pana in 1984, un sediu al Institutului de arta plastica Nicolae Grigorescu, cand imobilul
trece in administrarea Uniunii Artistilor Plastici. Desi in 1986 incep o serie de lucrari de restaurare, ele
sunt repede abandonate, fapt ce duce la accelerarea degradarii.

Timp de doi ani, pana in 89, se fura ce mai ramasese de furat (dispar atunci si cateva basoreliefuri de
bronz) iar cladirea este vandalizata. Prin 89 lucrarile sunt reluate, dar se fac in pripa, transformand
fatadele intr-o caricatura.

Odiseea restaurarii muzeului continua si dupa 90 dar nici atunci nu este terminata. Spre sfarsitul anilor
90 acest lucru starneste reactia Comisiei Monumentelor Istorice care constata caracterul deplorabil al
restaurarilor, insa nici dupa aceasta constatare lucrurile nu se imbunatatesc.

Dupa ce este pasata de la o institutie la alta, cladirea intra din 2002 in administrarea Muzeului National de
Arta Contemporana, care organizeaza aici spatiul de expunere al creatiilor multimedia:Kalinderu Media
Lab".

Desi saptamana aceasta a aparut, in Monitorul Oficial, Hotararea de Guvern prin care este reinfiintat
Muzeul Ion si dr.

Nicolai Kalinderu", iar saptamana trecuta oficialii Ministerului Culturii anuntau intr-o conferinta de presa
proiectele pe care le au in legatura cu acesta, vizitatorii nu-i vor putea trece pragul prea curand.

Nu va putea functiona mai devreme de doi ani", anunta Roxana Theodorescu, directoarea Muzeului
National de Arta, institutia in subordinea careia a fost trecut acum Kalinderu. Singurul plan concret
anuntat deocamdata a vizat realizarea unei expertize tehnice care sa constate starea cladirii.

Abia dupa aceea se va putea pune problema unor noi restaurari si se vor putea evalua costurile necesare.
Astfel, in ciuda sperantelor pe care oficialii ministeriali au tinut sa le trezeasca, colectia de arta a lui
Kalinderu mai are de asteptat pana isi va relua locul intre zidurile care i-au fost special construite.

Gandul, Gheorghita Aurelian Ion, 01 oct 2005

ZIUA
RHIVA
EXTERNE - Sambata, 1 octombrie 2005
Atentate pe banda in Irak
Un atentat cu masina-capcana, comis, ieri, intr-o piata aglomerata din Hilla, oras cu populatie majoritar
siita situat la circa 100 de kilometri sud de Bagdad, s-a soldat cu moartea a 10 persoane si ranirea altor 12.
Atentatul a avut loc in jurul orei locale 09:00 (08:00 ora Romaniei), in piata de fructe si legume Al-
Ammar, din centrul orasului. Ambulantele si fortele de ordine au fost mobilizate rapid.
Si triplul atentat comis, joi, in orasul siit Balad, situat la nord de Bagdad, a avut urmari extrem de grave:
99 de morti si 124 de raniti, potrivit unui nou bilant, anuntat, ieri, de surse medicale si din cadrul politiei,
citate de Mediafax. Doua masini-capcana au explodat, joi, la un interval de 10 minute, in jurul orei locale
18:30 (17:30 ora Romaniei), pe strada Masraf, o artera comerciala din centrul orasului situat la 70 de
kilometri de Bagdad. Cel de-al treilea atac s-a produs 10 minute mai tarziu, in cartierul Bab al-Sur. (I.C.)
ARHIVA
EXTERNE - Sambata, 1 octombrie 2005
Scrutin cu Hamas in umbra loviturilor Tsahal
Autoritatea Palestiniana a organizat in cursul zilei de joi 29 septembrie alegeri locale (runda a treia), in
104 de asezari Cisiordania (Iehuda si Somron). La actuala runda de alegeri au participat si organizatiile
fundamentaliste Hamas, Jihadul islamic, Frontul Eliberarii etc. Autoritatile israeliene nu au vazut cu ochi
buni participarea organizatiilor extremiste, a incercat chiar sa-l convinga pe presedintele Mahmud Abbas
ca, inainte de li se permite participarea la alegeri, ele trebuiesc mai intai dezarmate. Abbas e insa de alta
parere, el considera ca aceste organizatii trebuie atrase in jocul politic democratic. Armata israeliana nu a
putut sa-i impiedice pe toti candidatii Hamas sa participe la alegeri, dar a actionat in forta, presiune
militara care s-a resimtit puternic in teritoriile palestiniene. In ultimele cinci zile trupele si agentii speciali
israelieni au arestat peste 300 de fruntasi Hamas si Jihad islamic, intre ei se numara cel putin 14 candidati
Hamas la alegerile din Ramallah, Bitunia, El Hadar (langa Bethleem), si 15 sefi de campanie electorala.
Zahal a actionat si asupra varfului politic Hamas, arestandu-i pe seikul Hassan Iosef din Ramallah si dr.
Muhammad Razal, din Schem. Arestare curioasa, pentru ca cei doi lideri palestinieni sunt cunoscuti pentru
pozitia lor nemilitanta, moderata. Fortele israeliene Tsahal au arestat si jumatate din numarul de candidati
potentiali la alegerile parlamentare palestiniene, care urmeaza sa se desfasoare in ianuarie 2006.
Victoria Fatah-ului
Arestarile unor fruntasi ai miscarii islamice Hamas au loc intr-un moment in care confruntarea ideologica
dintre fractiunile miscarii e la apogeu. Hamas are patru centre de comanda: in Gaza, Cisiordania,
strainatate si in inchisorile din Israel. La Ierusalim, nu toti factorii de decizie considera aceasta politica de
a scoate cu forta din cartile politice a Hamasului este productiva. Chiar la nivelul superior al armatei si al
serviciilor secrete israeliene exista specialisti care isi pun intrebari. Brigazile armate ale
fundamentalismului nu reprezinta in totalitatea ei aceasta ampla miscare social-politica. Oare integrarea
Hamasului in jocul demcratiei palestiniene, firave si schiloade, asa cum e ea, nu ar fi oare mai productive?
Dupa numaratoarea voturilor rezultatele sunt urmatoarele: candidatii
Fatah au castigat in 61 de asezari, Hamas a cucerit 28, iar in 15
localitati au fost alesi candidatii unor partide minuscule sau
independenti. Multi analisti politici considera participarea Hamasului
la alegeri ca o victorie a pragmatismului palestinian.
Tesu SOLOMOVICI
ARHIVA
CULTURA - Sambata, 1 octombrie 2005
S-a stins Ion Vasile Serban

Ieri s-a stins din viata criticul si teoreticianul literar Ion Vasile Serban.
Nascut in 1942, profesor la Facultatea de Litere a Universitatii
Bucuresti din 1966, fondator in 1998 al departamentului de "Studii
europene", pe care l-a condus pana in acest sfarsit de septembrie, Ion
Vasile Serban a fost un reputat specialist in teoria si sociologia
literaturii, contribuind prin cursurile si prin scrierile sale, catre sfarsitul
anilor '70 si de-a lungul anilor '80, la relansarea unei directii de
cercetare pe care o compromisese "sociologismul vulgar" al perioadei
proletcultiste. Colaborator la diverse publicatii academice si culturale,
a semnat volumele "Literatura si societate. Repere pentru interpretarea sociologica a literaturii" (1982),
"Critica sociologica" (1983) si "Seminarii de teorie literara. Poezie, roman, critica" (2001).
Intelectual de mare calitate, profesor iubit de studenti, Ion Vasile Serban s-a stins prea devreme. Boala il
subrezise in ultimii ani, supunandu-l la suferinte din ce in ce mai grele. Avea doar 63 de ani. (I.B.L.)
ARHIVA
MAGAZIN - Sambata, 1 octombrie 2005
Marturie cheie in cazul agentei CIA Valerie Plame

O ziarista de la New York Times, Judith Miller, a fost eliberata din

inchisoare, dar numai dupa ce s-a declarat de acord sa depuna marturie
in cadrul anchetei care vrea sa depisteze sursa - sau sursele - de rang
inalt din Administratia Bush care ar fi fost implicate in dezvaluirea
identitatii unei agente CIA, relateaza BBC online.
Marturia pe care trebuia sa o depuna ieri Judith Miller se astepta sa
lamureasca un scandal care merge pana in inima argumentelor aduse
de Administratia Bush pentru a invada Irakul.
Ziarista Judith Miller a petrecut aproape trei luni in inchisoare pentru simplul motiv ca a refuzat sa le
spuna anchetatorilor care a fost una din sursele cu care a stat de vorba in trecut si ce anume a discutat cu
ea.
Din acest motiv, ea este, de fapt, singurul ziarist - din cei anchetati in legatura cu acest caz - care a facut
inchisoare.
Anchetatorii cred ca sursa respectiva a fost implicata in divulgarea identitatii unei agente CIA, Valerie
Plame. A divulga numele unui agent secret este, in Statele Unite, o fapta penala.
Valerie Plame este maritata cu un fost ambasador american, Joseph Wilson, una din vocile care au
contestat argumentele aduse de presedintele Bush in favoarea razboiului din Irak.
Articole incendiare
Important este insa contextul in care a aparut acest scandal, dupa cum explica avocatul lui Judith Miller,
Floyd Abrahams:
"CIA i-a cerut unui fost ambasador american in Niger - e vorba de Joseph Wilson - sa se deplaseze acolo
sa verifice daca era adevarat ca Saddam Hussein ar fi incercat sa cumpere minereu de uraniu."
Joseph Wilson s-a dus acolo si a facut apoi un raport, in care afirma ca nu a gasit nici o dovada in acest
sens.
Insa in mesajul sau despre starea natiunii, in 2003, presedintele Bush anunta ca, potrivit serviciilor secrete
britanice, Saddam Hussein ar fi incercat sa achizitioneze uraniu din Niger. Urmarea a fost ca Joseph
Wilson a scris un articol de opinie, in New York Times, pe un ton foarte manios, in care afirma ca
Administratia denatura adevarul.
Dupa numai cateva zile, un alt articol, semnat de ziaristul Robert Novak, facea public faptul ca Joseph
Wilson fusese trimis de fapt in Niger la propunerea propriei sale sotii, Valerie Plame, care, se dezvaluia,
era agenta CIA.
Robert Novak sustinea ca ar fi aflat informatia de la doi oficiali din Administratie.
Joseph Wilson a declarat ulterior ca cineva a divulgat identitatea sotiei sale doar ca sa se razbune pe el.
Ultima piesa
Ancheta oficiala privind sursa - sau sursele - care au facut publica calitatea de agent CIA a lui Valerie
Plame nu a fost finalizata, insa se pare ca marturia pe care urmeaza sa o depuna Judith Miller este ultima
piesa care mai este asteptata la dosar.
Ea s-a hotarat sa depuna marturie deoarece sursa ei a eliberat-o de promisiunea de confidentialitate.
Nu este clar daca sursa i-a dezvaluit ei - sau si ei - identitatea doamnei Valerie Plame, si daca sursa este
una din cele doua persoane cu care a stat de vorba si ziaristul Robert Novak.
Personal, Judith Miller n--a scris nici despre Valerie Plame nici despre Joseph Wilson.
Dupa cum afirma ziarul New York Times, sursa cu care a stat de vorba Judith Miller este Irwing Lewis
Libby, seful echipei de consilieri ai vicepresedintelui Dick Cheney, socotit unul din principalii artizani ai
razboiului din Irak.
S-a banuit mult timp ca in dezvaluirea identitatii agentei Valerie Plame a fost implicat si seful echipei de
consilieri ai presedintelui Bush, Karl Rove. (D.M.)
ARHIVA
DOSARE ULTRASECRETE - Sambata, 1 octombrie 2005
Institutul pentru Studierea Terorii Bolsevice din Romania
La 4 august 2005 a fost luata Hotararea nr. 902 privind infiintarea "Institutului National pentru
Studierea Holocaustului din Romania - Elie Wiesel". De ce n-am alcatui si noi, indigenii, bastinasii,
majoritarii romani - ne-americani, ne-israelieni - un "Institut pentru Studierea Terorii Bolsevice in
Romania intre 28 iunie 1940 - iulie 1990" ? Nu sunt primul care (si-)a pus aceasta intrebare
indurerata si, dupa cum merg treburile in Romania, nu voi fi ultimul. Rezum evenimentele din
ultima vreme:

La 5 septembrie 2005 trimisesem ziarului ZIUA textul "Anunt"

(publicat la 7 sept.) in care citam din Comunicatul Uniunii Scriitorilor
din Romania din 31 august a.c.: "Conducerea Uniunii Scriitorilor din
Romania isi exprima regretul ca in revista Viata romaneasca,
numarul 6-7 din iunie-iulie 2005, revista (sic) editata de Uniunea
Scriitorilor, a fost permisa de catre redactie aparitia unui text cu un
continut antisemit. Este vorba despre fragmente din Jurnalul 2005 al
lui Paul Goma". Si: "Conducerea Uniunii considera intolerabila
ingaduinta cu care redactia revistei Viata romaneasca a gazduit in
aceasta publicatie (re-sic!) idei contrare valorilor si normelor acceptate in lumea contemporana." Si
anuntasem: "Voi da in judecata: 1. Uniunea Scriitorilor din Romania; 2. Asociatia Scriitorilor din
Bucuresti; 3. Pe Nicolae Manolescu, presedinte al Uniunii; 4. Pe Horia Garbea, director de imagine al
USR si presedinte al Asociatiei Scriitorilor, Bucuresti, pentru calomnie la adresa lui Liviu Ioan Stoiciu si a
mea; 5. Pe conducatorii Comunitatii Evreilor din Romania pentru denunt calomnios."
"In legatura cu punctul 5 astept ca USR sa faca publice numele acelor membri ai Comunitatilor Evreilor
care au reactionat foarte dur si care Daca ei s-au sesizat, inseamna ca afirmatiile sunt grave - re-citat
din scriitorul roman Horia Garbea, deficient, atat in materie de limba romana, cat si de logica".
"Ei" insa au tacut chitic - ai fi zis: romani din mosi-stramosi. Le-a scapat (cum? din cauza cui? sa existe
oare tradatori si in randurile Comunitatii?) informatia in "Realitatea evreiasca", Nr. 236 (1036), 1-15
septembrie 2005, (articol nesemnat, inaccesibil pe site, la fel ca intreg numarul). Sub titlul "Luari de
pozitie legate de manifestari antisemite in Romania", se spunea: "Desi exista o legislatie (Ordonanta de
urgenta nr. 31 din 28 martie 2002 si o hotarare a C.N.A.) care condamna manifestarile fasciste, rasiste si
xenofobe si popularizarea lor, din pacate, ele isi gasesc locul in continuare in presa, audiovizual sau in
brosuri care se vand pe tarabe. Aspectul pozitiv este ca in presa romana au inceput sa apara si unele luari
de pozitie impotriva unor astfel de atitudini. In ultimul numar (6-7) al Vietii Romanesti, revista Uniunii
Scriitorilor, *asupra caruia ne-a atras atentia criticul literar Henri Zalis* (subl. m., P.G.), a fost publicata
prima parte a "Jurnalului" scriitorului Paul Goma (1-16 ianuarie 2005). Textul cuprinde atacuri vehemente
impotriva intelectualilor evrei si a membrilor Comisiei Wiesel care au redactat Raportul despre
Holocaustul din Romania, impotriva faptelor si argumentelor care sustin existenta Holocaustului romanesc
cuprinse in acest document, negandu-se veridicitatea lor, critici impotriva Israelului si a politicii duse de
statul evreu. Reactia fata de publicarea acestui text a venit din partea ziarului Gandul. (...) Comunicatul
Uniunii Scriitorilor a fost reluat si comentat de ziarul Gardianul. Drept replica la cele doua articole, intr-
o scrisoare trimisa ziarului Ziua, Paul Goma reia atacurile antievreiesti si afirma ca va da in judecata,
printre altii, Uniunea Scriitorilor si pe conducatorii comunitatii evreiesti pentru denunt calomnios, iar
Romania libera ii ia apararea scriitorului (...)."
Comunitatea evreilor nu s-a ostenit sa confirme "sesizarile" ("foarte grave", vorba scriitorului roman H.
Garbea) prin citate, cum se obisnuieste la noi, in Europa; nici sa le infirme si sa-si ceara scuze pentru
eroare, cum se obisnuieste la noi, in Europa. Obisnuintele europene ar fi presupus: membrii Comunitatii
evreiesti se ostenesc sa citeasca intai, abia apoi sa antisemitizeze ceea ce citisera, cu ochii lor - vorbesc de
textele denuntate de denuntatorul veteran H. Zalis, individul care si-a facut stagiul la revista "Saptamana"
a lui Eugen Barbu (nu va fi pretinzand ca fusese... infiltrat acolo de insasi Comunitatea Evreiasca?). Iata
insa ca in aceasta ambiantia de n-aude-nu-vede, in ziua de 20 septembrie a.c. au fost anuntate doua
evenimente - primul:
Joi, 29 septembrie ora 18.00, la Centrul de Presa al Societatii Romane de Radiodifuziune, are loc cea de-a
XIX-a editie a Conferintelor Cuvantul. Vorbitorii editiei: Marta Petreu, Maria Ghitta si Andrei Oisteanu.
Tema: "Pro si antisemitism". Ocazie de a afla: omenirea, ea, asa cum este, se imparte in doua categorii
nete: "prosemiti" si "antisemiti" - cale de mijloc neexistand. Epocala descoperire va fi cantata-pentru-
dumneavoastra de poeta creierala Marta Petreu, dupa indicatiile pretioase ale tovarasului de veacuri Ianosi
(marxist nascut, nu facut, care, imediat ce Brucan i-a dat bilet de voie, s-a grabit sa explice "goi"-lor
analfabeti ce este acela un Gulag si cum trebuie abordati in mod constructiv Salamov si Soljenitan.
Al doilea eveniment - tot in 20 septembrie datat (Ziua): "Comunitatea evreiasca din Romania isi alege
conducatorii (...) Responsabilii obstii evreiesti au decis ca a sosit timpul ca scaunul de presedinte, ramas
gol dupa moartea neuitatului Nicolae Cajal, sa fie ocupat prin alegeri democratice, transparente. ZIUA a
fost ziarul care a precipitat evenimentul, aducand in discutie prea lunga si problematica prezenta in varful
conducator al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania (F.C.E.R.) a unui fost colonel activ de
Securitate. Dar acum povestea apartine trecutului*.
Important, si trebuie subliniat acest lucru, alegerile vor fi, pentru prima data, libere si transparente.
(sublinierea si uimirea mea: cum "pentru prima data libere si transparente"?) ZIUA mai informa: "Pentru
postul de presedinte candideaza: prof. univ. Radu Alexandru Feldman (Radu F. Alexandru) (...); prof. univ.
ing. Tiberiu Roth, (...) prof. univ. Corneliu Sabetay (...) si prof. univ. Aurel Vainer (...) Pentru postul de
vice-presedinte al FCER candideaza conf univ. ing. Otto Adler, regizorul Erwin Simsensohn si ing. Paul
Schwartz. Postul de secretar general, detinut pana acum de av. Iulian Sorin, va fi ocupat de unul din cei
cinci candidati inscrisi in cursa electorala*"
Securistul Iulian Sorin era-este "av."? Aviator? Avicultor? Neinformat - si modest - imi spun ca graba cu
care Comunitatea evreilor a trecut la alegeri "pentru prima data libere" se va fi datorand unui articol de
acum catva timp in care Tesu Solomovici i-a zis pe... pseudonume adevaratului conducator al Comunitatii:
colonelul de Secu. Numai ca de atunci a trecut multa vreme - si nu s-a intamplat nimic notabil. Presupun:
tot el (Tesu S.) pune degetul... pe "i", cand scrie: "ZIUA a fost ziarul care a precipitat evenimentul,
aducand in discutie prea lunga si problematica prezenta in varful conducator al Federatiei Comunitatilor
Evreiesti din Romania (F.C.E.R.) a unui fost colonel activ de Securitate."
Ceea ce ar putea insemna (pana la proba contrarie) ca "scandalul" provocat de Uniunea lui Manolescu N.
cu Garbea H. si, in subteran, cu Zalis H. a dat tulburare, precipitare, si... mobilizare electorala in
Comunitatea evreiasca - intru apararea (cu ghearii si cu dintile, vorba romancierului minoritar) pro-
semitismului de atacurile marsave ale odiosului antisemitism la care se dedau cei care "nu sunt cu noi -
deci sunt impotriva noastra si trebuiesc starpiti", potrivit doctrinei sionismului triumfator.
La 16 ianuarie 2005 scriam textul "Unde ni sunt...?" in care citam concluzia trasa de Elie Wiesel (sub
supravegherea ambasadorilor SUA si ca Israelului in Romania) la 16 oct. 2004: "Holocaustul in Romania
a fost posibil ca urmare a antisemitismului cu radacini adanci in istoria politica si culturala a tarii".
Calificand-o: "rezultat al gandirii teroriste a holocaustologilor, model de abuziva injumatatire a
adevarului". Si continuam: "Deci noi, romanii, ne asumam partea de vina in martirizarea si uciderea
evreilor incepand din 27 iunie 1941 ("Pogromul de la Iasi"), evreii insa nici nu vor sa auda (corect: nu ne
permit sa deschidem gura pentru a vorbi si noi) despre martirizarea, uciderea romanilor, cu un an mai
devreme, incepand din 28 iunie 1940, in Basarabia si in Bucovina de Nord ocupate de bolsevici, apoi, din
23 august 1944, cateva bune decenii, in restul Romaniei ocupate de rusi".
In alt text, "Sa invatam de la evrei", spuneam: "Fata cu obrazniciile, acuzatiile, calomniile, actele de
xenofobie (antiromanismul), de rasism (numai evreii au suferit, numai ei au dreptul sa vorbeasca despre
Holocaust), nu mai acceptam diktatul, cu capul plecat, cu gura inchisa. Si noi, ne-evreii, am suferit, si noi
avem dreptul de a ne apara suferinta si onoarea de victime."
In continuare, sugeram: "...respectarea intocmai a "Ordonantei de urgenta nr. 31/2002 privind interzicerea
organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor
vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii". Propuneam "sa cerem, nu eliminarea din
text a termenului fascist (violent inexact), ci introducerea, dupa fascist, si comunist".
Iata ca la 4 august 2005 a fost luata Hotararea nr. 902 privind infiintarea "Institutului National pentru
Studierea Holocaustului din Romania - Elie Wiesel".
Ce va fi cautand pe fronton numele "Elie Wiesel"? Purtatorul nici macar nu a murit, dar a dat numele sau
unui organism avand ca scop studiul unui fenomen din Romania? Ce a avut, ce are Elie Wiesel cu noi,
Romanii - in afara de ura oarba, de repetata, de ingrosata falsificare a adevarului istoric din punctul de
vedere al unui frustrat Mare-Maghiar ca el in "favoarea" ungurilor ocupanti ai Ardealului de Nord, de
calomnierea constanta, isterica a Romaniei si a Romanilor (Romanii au ucis, au ucis, au ucis!*)?
Citind "Hotararea" (asa este corect, nu Hotararea cum sta scris intr-un act oficial), bag de seama: daca
Primul ministru si ministrul Culturii (sic) l-au numit in fruntea Institutului pe "istoricul" Mihail Ionescu,
cronicar de curte si de atenanse al lui Ceausescu, atunci nu mai exista incompatibilitate intre natura
institutiei si denumirea ei, in care caz de ce nu ar fi rebotezata: "Institutul Elie Wiesel - Mihail Ionescu"?
Vasazica, guvernul actual a gasit fonduri pentru finantarea "de la bugetul statului" a unui Institut ce
urmeaza a studia suferintele a circa 750.000 evrei (cati erau in 1939) pricinuite de Statul Roman intr-un
interval de 4 ani, 1941-1944. Dar acestea (suferintele) erau studiate, cunoscute din 1945, acuzatii fusesera
condamnati de Justitia poporului sovietic eliberator prin magistratii impartiali-de-clasa Avram Gutmann-
Bunaciu, Voitin(ovici), Sasa Sidorovici; opinia publica, convocata in salile Tribunalului Poporului pe baza
de legitimatii speciale si de promisiuni-amenintari, incalzita pana la delir de verbul - romanesc! - al lui
Brucan, Baranga, N. David, Nestor Ignat, Miron Constantinescu care cerea Moarte-dusmanilor-Romaniei;
pusii sub invinuire fusesera preparati ca-la-Moscova, cu ciomagul si ranga de fier a enkavedistului
Nicolski-Grnberg; unii executati, in 1947... Ce mai pot descoperi cei 30 de cercetatori salariati: R. Ioanid,
M. Shafir, Al. Florian, J. Ancel, Braham, Lia Benjamin, L. Volovici, L. Rotman, W. Totok, Laszlo A., G.
Andreescu, O. Pecican, M. Ghitta ? Ca G. Liiceanu si D. Tudoran fusesera pana mai an antisemiti
virulenti, insa devenisera din senin (sic) filosemiti convinsi? Ca antisemitul cult N. Manolescu (nu cita el
chiar din Garaudy?!) s-a prefacut ca prin minune in vanator de antisemiti ca Goma?
Actualul Guvern a gasit pe data fonduri, local, secretare, automobile (si benzina!), soferi pentru cei 30 de
cercetatori-din-nou a ceea ce era cercetat de jumatate de veac. Nu conteaza: misia cercetatorilor (dar si a
colaboratorilor!) va fi nu aceea de a descoperi alti criminali dintre romani, alte victime dintre evrei, ci de a
impiedeca, prin vacarm bine orchestrat, patrunderea, in sfarsit, pana la urechile ne-evreilor amneziati de
50 de ani de teroare politieneasca si reeducare (ca la Pitesti!, ca la Pitesti!) a adevarului integral, acela care
spune: si noi, ne-evreii, am fost martirizati de bolsevicii rusi, dintre care nu putini evrei; si mai spune:
evreii nostri nu au fost chiar totdeauna doar victime - ci si calai; si inca feroci. "Cercetatorii" care vor face
act de prezenta in zilele de salariu (gras, de la bugetul statului roman), daca sunt mai in varsta, atunci sigur
au fost ei insisi belitori-de-goi, iar mai-tinerii sunt fiii, nepotii unor adevarati criminali (ca A. Oisteanu, Al.
Florian, R. Ioanid). Ei nu vor lucra pentru scoaterea la lumina a adevarului integral, ci vor trudi la
ingroparea si mai in adanc a adevarului despre faptele celor multi, de ordinul zecilor de mii de evrei care,
dupa Cedarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord, au alergat in Teritoriile Cedate (Perahim, Sorin Toma,
Celac, Barladeanu, Misa Oigenstein si Bella Iosovici - viitorii parinti ai fratilor Oisteanu) unde au distrus,
cu entuziasm revolutionar bolsevic Biblioteci si Biserici, Carti si Icoane - iar, ca auxiliari zelosi ai NKVD,
(incepand din 28 iunie 1940): au distrus cu jubilatie Oameni: martirii nostri.
Acesta va fi adevaratul rol al Institutului binenumit "Wiesel". Sa bruieze, sa minorizeze, sa ironizeze, in
final sa interzica, in continuare, partea noastra de adevar, cea care ar contrazice inocenta integrala a
evreilor si ar atenta la unicitatea Holocaustului si in Romania (si in Polonia, si in Tarile Baltice, si in
Rusia...).
Se stie: rolul determinant al crearii Institutului "Wiesel" l-au avut nu guvernantii romani, chiar analfabeti
profunzi in materie de istorie nationala - ci americanii si israelienii. Iar reprezentantii poporului roman nu
au gasit de cuviinta sa consulte poporul roman, cel pe care ei il reprezinta - la Bruxelles, la Moscova, la
New York -, ci au ciocnit calcaiele si s-au executat.
Pentru edificarea unui Memorial al Victimelor Bolsevismului, noi, ne-evreii, noi, ne-bolsevicii, noi, ne-
securistii, cui sa ne adresam? Cine dintre conducatorii Romaniei se uita in gura noastra? Ai zice ca in
alegerile de anul trecut au ales un presedinte al Romaniei nu romanii - ci americanii si israelienii.
Intrebare: Avem noi, indigenii, bastinasii, majoritarii romani - ne-americani, ne-israelieni - dreptul la un
"Institut pentru Studierea Terorii Bolsevice in Romania intre 28 iunie 1940 - iulie 1990"? Daca au meritat
evreii din Romania (sa admitem prin absurd ca cei 750.000 au fost cu totii victime) nu ar fi drept, echitabil
(sic) ca un alt Institut, nu geaman, ci paralel, neconcurent sa studieze, repertorieze, difuzeze marturii
despre suferintele a circa 30.000.000 ne-evrei pricinuite de Teroarea Bolsevica, slujita cu abnegatie de
evrei timp de 50 ani? Inca o data, fiindca "partenerii" nu aud, nu dialogheaza, ei monologheaza-dikteaza:
in cifra de 30 milioane de ne-evrei romani intra cele trei generatii de basarabeni si bucovineni distruse -
chiar daca nu total lichidate; si cel putin doua generatii de ne-evrei din restul Romaniei.
Pentru ca guvernul Romaniei si presedintele Romaniei nu se vor grabi sa vina in intampinare
("intampinare", dupa 16 ani de nepasare, de surzenie?), noi, ne-evreii, nefiind nici americani, nici chiar
israelieni, propunem: un sondaj prin Internet. Intrebarea: Este oare necesar un "Institut pentru Studierea
Terorii Bolsevice in Romania"? Sau mai poate astepta inca o jumatate de secol - ca nu dau turcii...?
Vom afla:
a) daca mai exista romani doritori ca macar in al 12-lea ceas sa se ridice in doua picioare si sa-si afirme,
sub propriul nume, dorinta de restabilire a adevarului istoric din ultima jumatate de secol;
b) daca mai exista romani in actualul guvern, care sa-si faca datoria fata de comunitatea noastra
multincercata, multnedreptatita, mult si mereu mintita.
In cazul in care guvernul roman nu va mai avea fonduri si pentru romani, deci "ISTBR" nu va avea un
sediu, vom ruga Institutul "Wiesel" sa cedeze o camaruta la subsol. Nu ne indoim de generozitatea
legendara a evreilor. Daca nu - nu va fi. Romanii vor ramane afara. Sunt obisnuiti, romanii, cu "afara": au
fost dati afara din case, din libertate, din familiile "reintregite de Securitate", din amaratele slujbe de dupa
prizonierat si inchisoare si deportare, dati afara din tara lor (iar basarabenii si bucovinenii, chiar de au
ramas pe loc, au fost dati afara de rusi din propria-le identitate romaneasca).
Neavand un acasa al lor, romanii se vor intalni... afara; in Piata Universitatii, de pilda. Pe timp de ger, de
ploaie, supravietuitorii romani dintre eternele victime se vor adaposti in holurile Facultatii de Litere si in
cele ale Institutului de Arhitectura.
Numai de nu le-ar da prin cap actualilor guvernanti ai tarii - tara din care au fost dati afara cetatenii sai - sa
trimita Minerii lui Iliescu, pentru "restabilirea ordinii" - si sa-i dea prilej lui N. Manolescu sa ia un interviu
legitimator "Omului cu O mare". Fiindca atunci...
Romanii de buna credinta, avand cultul memoriei si simtul onoarei, sunt invitati sa-si manifeste
acordul/dezacordul cu crearea "Institutului pentru Studierea Terorii Bolsevice in Romania intre 28 iunie
1940 - iulie 1990" - la adresa electronica: http://holocaustulrosu.blogspot.com.
Paul GOMA, Paris, 21 septembrie 2005
ARHIVA
DOSARE ULTRASECRETE - Sambata, 1 octombrie 2005
"Reincadrarea" lui Paul Goma

Recent aparutul volum semnat Paul Goma "Culoarea Curcubeului '77"

(Cutremurul oamenilor), Polirom, 2005, este in mod fortuit completat
cu o selectie "din dosarele Securitatii, 1967-1977", intitulata "Cod
Barbosul". Documentele de dosar privitoare la Paul Goma, curajosul
- in fapt singurul - disident, oponent si rezistent roman din perioada
comunista, confirma in mod indubitabil cele relatate de scriitor in
Culoarea Curcubeului, aducand in plus si dovada tacticilor adoptate de
Securitate pentru a-l discredita definitiv pe scriitor. Printre "defectele"
care i se atribuiau, menite sa-l sensibilizeze pe romanul cu creierul
spalat din abundenta cu zoaiele marxist-leniniste privind socialismul
victorios in scumpa noastra tara "sistem insistent contestat de scriitor"
unul s-a detasat cu precadere: "lipsa de talent"-"deficienta" subliniata
si cu intentia minimalizarii in Romania (si, mai ales, in afara ei) a
mesajului anticomunist al lui Paul Goma. Scriitorimea romana, din Paul Goma sau talentul
varii motive, a marsat constient sau inconstient la manevra Securitatii, controverselor
cu atat mai mult cu cat "lipsitul de talent" ajunsese sa fie publicat in
Occident, in timp ce clasicii in viata, retrasi curajos intr-o comoda "rezistenta prin cultura" (cu Manolescu
in frunte), nu avusesera parte de asemenea recunoastere "internationala".
In momentul de fata nimeni nu mai crede in gogorita securista a "lipsei de talent". Doar Alex Stefanescu,
grafomanul manolescului la "Romania literara", in obositoarele si insipidele sale reluari de lectura (acum
se afla la "a doua lectura", dar ii vor trebui poate douazeci ca sa desluseasca menirea unei carti), repeta cu
nerusinata obstinatie ceea ce a ordonat Securitatea pe vremuri: "Paul Goma nu are talent". De judecata
nedreapta a lui Alex Stefanescu si a celor de teapa lui, il salveaza pe Paul Goma scriitorul "profesionist"
Ion Bogdan Lefter (fondatorul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania), care, in cotidianul Ziua
din 27 iulie a.c., semneaza articolul "Inventatorul de cuvinte", unde conchide: "In realitate (Paul Goma)
are un mare talent de prozator. Cei care ar fi trebuit sa-i recunoasca de mult valoarea n-au mai avut
onestitatea de a-l valida, fie si tardiv". Si Ion Bogdan Lefter purcede la o trecere in revista a nedreptatilor
de care a avut parte Paul Goma inainte si dupa Decembrie 1989 din partea autoritatilor, dar si, in mod
rusinos, din partea "elitelor noastre (care) n-au ratat prilejul de a se debarasa astfel de un personaj
incomod, a carui simpla prezenta in peisaj reamintea ca mai nimeni nu a avut curajul si verticalitatea sa".
Cat despre proba talentului lui Paul Goma, aceasta consta in volumul "Alfabecedarul", aparut la Editura
Victor Frunza (2004). Scrie Ion Bogdan Lefter: "E un colosal inventar de vocabule inventate, 33.000 la
numar, obtinute prin alterarea jucausa, ironica, adeseori cu miezuri istete, parodice, culturale ori politice a
896 de cuvinte existente in romana reala. (...) Necitabil. De citit si de savurat ca atare, in "nebunia" lui de
savori lingvistice, iscate de un vrajitor al limbii romane... fictive!".
Ei bine! Pana aici i-a fost dat lui Paul Goma, cu lauda, adica! Odata adusa dovada ca Paul Goma are
talent, a fost nevoie de o noua eticheta, care sa-l mentina pe Goma in oprobriul general. Acum Paul Goma
are (chiar asa: ARE) talent, dar... "mai este un episod: a doua sa cadere". Dovada o aduce, incredibil dar
adevarat, acelasi Ion Bogdan Lefter si, iarasi incredibil dar adevarat, in acelasi articol, "Inventatorul de
cuvinte", din cotidianul Ziua din 27 iulie a.c. Scrie acelasi Ion Bogdan Lefter: "Si ce pacat de talentul sau
bogat de prozator, care nu s-a stins: scrie la fel de inventiv, de pitoresc, de nastrusnic, rasucind cuvintele
cu energia marilor inovatori de limbaj." Care sa fie pacatul? Marele pacat al lui Paul Goma? Din cauza
caruia "putinii fideli il parasesc, unul cate unul" si din cauza caruia, vai, "cine o sa-l mai apere acum?" (ca
si cum pana acum l-a aparat cineva!). Ni-l dezvaluie tot Ion Bogdan Lefter: "De cativa ani incoace, odata
cu cartile despre Basarabia si al doilea razboi mondial, Goma produce un discurs limpede antisemit.
Inversunat, s-a adancit in teoria evreilor vinovati de propria lor exterminare. Crede ca are dreptate,
bazandu-se pe impresiile lui din copilarie (s-a nascut si a copilarit in Basarabia)." Ei, acum stim care este
noua eticheta a lui Paul Goma: "limpede antisemit"!
Ion Bogdan Lefter se fereste ca dracul de tamaie sa spuna care sunt cartile "despre Basarabia si al doilea
razboi mondial", de frica sa nu fie banuit ca le-a si citit. Le numim noi, aici: "Basarabia" (editura Jurnalul
Literar, Bucuresti, 2002), si, mai ales, "Saptamana Rosie: 28 iunie-3 iulie 1940, sau Basarabia si Evreii"
(publicata la editura Museum, Chisinau, 2003 si la editura Vremea XXI, Bucuresti, 2004, dupa ce fusese
serializata in paginile publicatiei conduse de Grigore Culianu, New York Magazin, 2002). Se pune
intrebarea de ce s-o fi obosit Ion Bogdan Lefter sa mai demaste "discursul limpede antisemit" al lui Paul
Goma? Doar el insusi, cand se dadea mare proamerican si campion al corectitudinii politice, la Observator
Cultural, il demascase, gazduind un lung pomelnic despre cartea antisemitului Paul Goma, "Basarabia",
sub semnatura lui Radu Ioanid ("scris de autor exclusiv in calitatea sa particulara de cetatean al Statelor
Unite ale Americii", dupa cum ne alerteaza nervos Nota Bene de la sfarsitul articolului "Paul Goma intre
Belleville si Bucuresti"). Dupa cum si altii, mai vigilenti ca el, si mai rapizi, il declarasera deja, in repetate
randuri, antisemit pe acelasi Paul Goma. Pentru ca ukazul cum ca "Paul Goma nu are talent" a expirat, a
trebuit gasit altceva, mai de actualitate, prin care Paul Goma sa fie ostracizat in continuare si acest nou
decret este "Paul Goma este antisemit!" Si, uite asa, Paul Goma a fost "reincadrat".
Despre "Saptamana Rosie", criticii, istoricii, exegetii, politicienii si alti datatori cu parerea nu vorbesc. Din
nepasare, din teama, din lipsa de onestitate si verticalitate. Laolalta cu aparatorii semitici ai (re)numelui
evreilor, acestia se rezuma la sentinta "Paul Goma e antisemit!", fara sa citeasca ce scrie Goma despre
cosmarul romanilor aflati mereu, vorba cronicarului, "sub vremi". Acesti romani care nu au voie sa spuna
(daramite sa se planga!) ca rusii i-au cotropit, ca evreii i-au ajutat pe rusi si la cotropirea Basarabiei,
pamant romanesc, si, mai apoi, la instaurarea regimului comunist stalinist in Romania. Pe motiv ca ei au
crezut in viitorul luminos al "noii oranduiri" care le-a oferit "alternativa" (la antisemitismul "fascistilor"
romani, fireste).
Se stie ce spun semitii Edgar Reichman, Radu Ioanid, Sami Damian, Andrei Oisteanu (nepotul lui Leonte
Rautu, tartorul dejist al culturii romane si rector ceausist al "Academiei" muncitoresti Stefan Gheorgiu),
Michael Shafir, Volovici, Solomovici si altii despre Romania, despre Basarabia, despre "antisemitul" Paul
Goma, ba chiar despre antisemitismul din sangele romanilor (cu exceptia, dupa toane, a romanilor
filosemiti precum Ion Bogdan Lefter, Augustin Buzura, Eugen Uricaru, Gabriel Andreescu, Gabriel
Liiceanu, Nicolae Manolescu si altii, printre care se numara, ultimul pe lista, cu voie de la Elie Wiesel,
insusi Ion Ilici Iliescu, patronul raportului de demascare a Holocaustului din Romania). Publicatiile din
Romania au tiparit si tiparesc cu prioritate opiniile, interventiile, luarile de pozitie si explicatiile semitilor
privind antisemitismul romanesc. Aceleasi publicatii nu sunt tot atat de accesibile opiniilor altora,
respectiv ale "antisemitilor".
M-am intrebat adeseori: sunt nemtii (germanii) numiti azi "antisemiti"? Am auzit/citit ca francezii sunt
antisemiti (sute de evrei francezi pleaca din Franta sa se stabileasca in Israel (la indemnul lui Ariel Sharon,
nu-i vorba) - si, tot asa rusii, ba si polonezii (il sug de la mamele lor, de la nastere), ba chiar si la americani
auzi ca la 11 septembrie 2001 evreii nu s-au dus la servici la WTC stiind ca..., dar de nemti, cei care au
conceput si planificat "solutia finala" nu prea am auzit ca sunt "antisemiti". Cu toate ca in Germania exista
azi grupari (destul de marisoare) neonaziste care proclama ca Hitler nu a terminat treaba holocaustica.
Doar despre romani se spune raspicat: "sunt antisemiti" (de catre Edgar Reichman, Radu Ioanid, Sami
Damian, Andrei Oisteanu, Michael Shafir, Volovici, Solomovici si altii), ba chiar ca la ei (la romani) a fost
un Holocaust grozav (raportul Wiesel-Iliescu), chiar daca halci mari din teritoriul Romaniei fusesera
anexate/cedate pe la altii (Wiesel insusi descrie cum a fost luat de jandarmii romani, chiar daca Nordul
Transilvaniei se afla sub administratie ungureasca!).
Revenind la Paul Goma, redam aici ce spune el despre propria sa lucrare "Saptamana Rosie" (citat din
Jurnalul unui "antisemit" (2003), publicat, dupa opinia aceluiasi Ion Bogdan Lefer, "sub o firma obscura"
ce nutreste "nostalgii legionare"! "Pai, nu se putea sa nu-i aduca Lefter, cel cu lozul belereg, pe legionari,
ca Ion Ilici Iliescu la Mineriada, ca atunci nu se face "legatura" cu "fascismul" romanesc):
"Mi se pare, ba in anumite momente sunt sigur: Saptamana Rosie este facerea mea cea mai de seama. Nu
am spus: mai buna - fiindca nu vorbesc de un roman, ci de un gest, de o atitudine, de un anume fel de a
sta in fata Judecatii de Apoi, cand esti intrebat: Ce ai facut tu, ne-rau, in viata de pe pamant?"
Crezul lui Paul Goma este si pacatul lui cel mare, pentru care este parasit (vorba Lefterului) "de fideli,
unul cate unul", ostracizat, marginalizat si taxat drept "antisemit".
"Insa eu mi-am asumat riscul de a dechide gura despre ceva-despre-care-se-tace (ca in catolicismul
Inchizitiei, ca in comunismul Marii Terori), stiind: orice, oricat de adevarat ar fi ce voi spune/scrie, oricat
de verificabile mi-ar fi informatiile pe care ma reazem, nu am nici o sansa de a castiga in fata evreului
rezumator, simplificator, falsificator-de-citate, acuzator, terorist care, fara scrupule, ma va intrerupe, va
vorbi despre altceva si va incerca sa-mi inchida gura cu Esti antisemit!"
Si, uite asa, Paul Goma a fost "reincadrat" ("exact dupa tiparul metodei securiste de pretutindeni").
Gabriel PLESEA
RHIVA
DOSARE ULTRASECRETE - Sambata, 1 octombrie 2005
Replica lui Radu Ioanid
Paul Goma - intre Belleville si Bucuresti
Paul Goma traieste la Belleville. Recenta sa carte, Basarabia, se incheie cu o confesiune uimitoare
privitoare la vecinii sai evrei: "Ma uit pe strada la batraneii modest imbracati, cei mai multi
sprijinindu-se in bastoane; judecandu-i dupa cumparaturile din pungile de plastic, au un buget
doar cu putin mai important decat al nostru... Ii stiu, ii simt, vad prin ei si prin pardesiele lor
ponosite, prin parul rarit pana la plans al femeilor, prin plasticul portofelului famelic, prin panza
sacoselor dezumflate... si ma simt de-al lor. Si-mi suna in auz vorbele tatei: Noi, basarabenii si
bucovinenii, suntem ovreii zilelor noastre!... Ma simt de-al lor "vreau sa spun: ma straduiesc,
stiind (cu capul) ca si eu sunt un Ovreu al Zilelor Noastre. Nu reusesc intru totul... Eu, goi as fi
putut (dupa august 1941) participa activ "sau macar prin consimtamant vinovat "la deportarea, in
Transnistria, in timpul razboiului, a tiganilor si a evreilor, la uciderea lor "prin foame, prin frig,
prin ciomag, prin glonte. ...El, evreul, ar fi putut participa activ la batjocorirea, molestarea, rapirea
ostasilor romani in retragerea din Basarabia si Bucovina de Nord din Saptamana Rosie, 28 iunie-2
iulie 1940; ar fi putut foarte bine participa activ la asasinarea in public a preotilor; la arestarea si
anchetarea ca la NKVD a suspectilor si, de ce nu, la uciderea lor, acolo, doar ei, evreii din
Basarabia ocupata de bolsevici, aveau, in sfarsit, ocazia sa se razbune pe goi-ii care-i persecutasera
de doua mii de ani, la deportarea lor... El, evreul din Belleville, ar fi putut fi consateanul nostru din
Mana-Orhei, elevul parintilor mei, fugit peste Nistru prin '38, intors comisar NKVD, care printre
altii il arestase pe tata la 13 ianuarie 1941 si il trimisese in Siberia; ar fi putut fi cel care macar a
executat ordinul de a fi ucis unchiul meu, Ion Goma, prizonier de razboi, dupa 23 August "si,
oroare, tradator al Patriei Sovietice "prin foame si sete, in septembrie-octombrie 1944... si chiar
daca evreul din Belleville nu va fi fost NKVD-ist cu misie de terorizare a dusmanului in Romania
"n-ar fi putut fi NKVD-ist cu aceeasi misiune in Ungaria? In Polonia? In Zona de Ocupatie
Sovietica, apoi RDG? E adevarat, in Romania evreii si ungurii din Securitate au fost dezactivati
dupa 1956... Adevarat, nu toti evreii au fost comunisti, securisti "exista foarte multi goi care admit
acest adevar. Evreii insa nu admit ca nu chiar toti goi-ii sunt feroci antisemiti. Nu, nu ma pot
apropia de semenii mei, intalniti la Belleville. Unii dintre ei au fost victime. Da, dar unii dintre ei au
fost dupa aceea si calai... Memoria mea. Si amnezia lor. Apoi: nu sunt suficient de crestin ca sa iert".
Goma disidentul
Cine e Paul Goma? Dupa cum scria Michael Shafir in 1985, "dizidenta
romana traieste la Paris si numele ei este Paul Goma". Cu adevarat,
putini se pot masura cu Paul Goma cand vine vorba de dizidenta
anticomunista din Romania. Cand, la inceputul anilor '70, marea
majoritate a intelectualilor romani erau fascinati, daca nu chiar sedusi
de politica nationalista a lui Nicolae Ceausescu, Paul Goma l-a
infruntat pe dictator si politica acestuia cu un curaj extraordinar. S-a
nascut in 1935, intr-o familie de profesori din Basarabia. In 1941, tatal
lui a fost arestat de autoritatile sovietice si deportat in Siberia, de unde
s-a intors doi ani mai tarziu. La sfarsitul razboiului, familia Goma a
fugit din Basarabia in Romania. Arestat de mai multe ori, in 1950,
1952 si 1956, Goma a petrecut doi ani in inchisoare ca simpatizant al
revolutiei maghiare din 1956. in 1968, dupa celebrul discurs al lui Radu Ioanid, un prolific autor
Ceausescu impotriva interventiei sovietice in Cehoslovacia, Goma s-a pe tema Holocaustului si
inscris in PCR, dar nu a ramas acolo prea multa vreme. Romanul lui directorul arhivelor de la
cenzurat, "Ostinato", a fost publicat simultan in Franta si Germania. In Muzeul Holocaustului din New
timpul unei vizite in Franta, in 1972, el a scris Gherla, un text bazat pe York
experienta sa in inchisoarea transilvaneana cu acelasi nume; textul
avea sa fie publicat in strainatate in 1976. Exasperat de esecul incercarii de a-i convinge pe colegii sai
intelectuali sa semneze o scrisoare in sprijinul lui Pavel Kohut si al Cartei 77 de la Praga, Paul Goma i-a
scris in ianuarie 1977 lui Ceausescu, cerandu-i sa semneze Carta 77. Desigur, Goma nu avea iluzii nici
despre Ceausescu, nici despre colegii sai intelectuali: dupa cum a scris, cu mult umor, in scrisoarea sa
catre dictatorul roman, "Romanii se tem de Securitate. Se pare ca in Romania doar doi oameni nu se tem
de Securitate, dumneavoastra si cu mine 3".
O campanie dura de intimidare a inceput imediat impotriva lui Goma si a putinilor oameni care i s-au
alaturat semnand o alta scrisoare, adresata conferintei CSCE de la Belgrad, scrisoare care denunta
abuzurile impotriva drepturilor omului savarsite in Romania. Drept rezultat, Goma a fost arestat si batut
de unul dintre sefii Securitatii, generalul Nicolae Plesita, descris drept un "calau" de mai multe persoane
care au avut de-a face cu el. De asemenea, oamenii apropiati lui Goma au fost persecutati, dar Goma nu s-
a lasat intimidat usor.
A doua scrisoare de la Goma catre Ceausescu, scrisa in martie 1977, a atras dupa sine o campanie dura de
presa orientata impotriva scriitorului, care a fost dat afara din Uniunea Scriitorilor. Acolitul antisemit si
xenofob al lui Ceausescu, Eugen Barbu, l-a numit "o nulitate" in "Saptamana", iar un alt lacheu al lui
Ceausescu, Nicolae Dragos, l-a atacat brutal in "Luceafarul". In toamna lui 1977, Goma a cerut azil politic
in Franta si si-a continuat curajoasa opozitie fata de dictatura lui Ceausescu. Drept urmare, in timp ce se
afla in exil in Franta, CIE, filiera externa a Securitatii, a incercat sa-l asasineze de cel putin doua ori, o
data ordonandu-i unui ofiter de Securitate sa-l otraveasca si alta data trimitandu-i o bomba prin posta.
Autoritatea morala a lui Paul Goma nu este doar rezultatul curajului sau; ea deriva, de asemenea, din
faptul ca Goma a fost un rara avis printre intelectualii romani care, comparativ cu alte tari comuniste,
inclusiv Uniunea Sovietica, s-au alaturat in numar foarte mic opozitiei fata de Ceausescu si au facut-o in
special in ultimii ani de regim ai dictatorului. Dupa cum scria New York Times pe 16 august 1954,
"nimanui nu-i displace mai mult comunismul decat romanilor si nimeni nu face mai putin ca ei impotriva
acestuia". Multa vreme, Paul Goma a fost una dintre putinele exceptii care au confirmat regula.
Contextul istoric al Holocaustului romanesc
Cartea lui Paul Goma "Basarabia" si articolele sale din "Vatra" (care se suprapun cu anumite parti din
carte, dar nu sunt identice) se ocupa de cedarea de catre Romania, in 1940, a doua dintre provinciile sale
istorice, Basarabia si Bucovina de Nord, Uniunii Sovietice. Aici este nevoie de o digresiune istorica. In
ciuda faptului ca antisemitismul romanesc si-a gasit cele mai concrete si vizibile manifestari in sfera
legislatiei din anii '30 si in ciuda faptului ca violenta sistematica, sprijinita de stat, nu avea sa apara in
Romania decat in momentul implicarii ei in cel de-al doilea razboi mondial, violenta antisemita larg
raspandita semnala aparitia unei noi faze in saptamanile in care a avut loc conflictul cu Uniunea Sovietica,
in 1940. Coincidenta acestor evenimente reflecta nu numai o deriva generalizata intr-o Europa Centrala si
de Est dominata de Germania nazista, ci si consecintele Pactului Molotov-Ribbentrop intre URSS si
Germania, care permiteau sovieticilor sa ocupe teritorii apartinand Romaniei. Multi evrei considerau ca
sovieticii erau suverani potential mai buni decat romanii, in vreme ce altii ramasesera indiferenti lor sau
chiar ostili. Dar nationalistii romani au exploatat stereotipiile antisemite pentru a prezenta comunitatea
evreiasca precum o "coloana a cincea" pro-comunista. In linii mari, guvernul s-a tinut departe de aceste
manifestari antisemite (desi agentiile sale de spionaj invinuiau sistematic populatia evreiasca pentru
tulburarile anti-romanesti care au avut loc in iunie 1940 in Basarabia), iar, pe hartie cel putin, dezaproba
caracterul lor ilegal. Totusi, in multe cazuri, participarea soldatilor si a politiei indica posibilitatea ca, in
viitor, statul sa se implice in mod deliberat in astfel de actiuni.
In primavara si vara anului 1940, miscarea fascista romaneasca s-a extins rapid. Ajungand la o intelegere
cu Garda de Fier, Carol al II-lea spera sa-si salveze tronul si sa compenseze astfel anumite esecuri din
politica sa externa. La 1 iunie, Carol infiintase Frontul Renasterii Nationale si transformase Romania, in
terminologie oficiala, din stat "corporatist" in stat "totalitar". Garda de Fier si liderul acesteia, Horia Sima,
cu putin timp in urma adversari implacabili ai lui Carol al II-lea, jucau un rol din ce in ce mai important in
noul partid.
In iunie 1940, la mai putin de un an de la semnarea Pactului de neagresiune germano-sovietic, URSS a dat
un ultimatum prin care cerea ca Romania sa cedeze Basarabia si Bucovina de Nord. Cedarea fortata a
acestor provincii in luna iulie, impreuna cu un numar de comunitati din judetul Dorohoi, a fost o lovitura
grea data prestigiului Romaniei si a atras dupa sine reactii severe in viata politica interna a tarii. In fata
agresiunii sovietice, Carol a semnalat deschiderea sa fata de Germania nazista, numind ca prim-ministru
un industrias pro-nazist, pe prietenul lui Gring Ion Gigurtu, si ca ministru de Externe pe teoreticianul
corporatist Mihail Manoilescu, si el pro-german.
Primele incidente violente
Sovieticii au impus conditii umilitoare vecinei lor capitaliste. Armata romaneasca era obligata sa se
retraga in trei zile, dar sovieticii nu au respectat nici macar acest termen, intrand in tara si facand primele
arestari inainte de 29 iunie. Faptul ca multi ucraineni s-au bucurat de reunificarea cu verii lor de care
fusesera despartiti multa vreme, precum si entuziasmul unei parti dintre evrei, bucurosi de caderea
regimului antisemit, i-au infuriat pe nationalistii romani. Totusi, oricare ar fi fost perceptia romanilor,
marea majoritate a evreilor se temeau de schimbarile staliniste anticipate, dar comunistii si alti stangisti
erau entuziasti. Inauntrul statului lor proaspat trunchiat, romanii cautau tapi ispasitori, si cine ar fi putut
indeplini mai bine acest rol decat aceia pe care nationalistii ii considerasera dintotdeauna tradatori si
spioni? Jack Truelle, ambasadorul regimului de la Vichy, transmitea o imagine in contradictie cu cea
oferita de fascistii romani: "In vreme ce numeroase incidente au avut loc, intr-adevar, in timpul evacuarii
Basarabiei si Bucovinei in 1940, este nu mai putin adevarat ca evreii nu au fost singurii participanti, ci
toate scursurile romanesti din aceste provincii, precum si minoritatile ucraineana, rusa si altele, s-au
alaturat... insultelor proferate la adresa regimentelor romanesti care se retrageau fara lupta". Dar notiunea
de evreu comunist, sabotor si dusman al poporului roman, aparea acum din ce in ce mai des in propaganda
populara si in rapoartele oficiale. Agentiile de informatii si ziarele nu faceau decat sa accentueze curentul
antisemit: un ziar din 4 iulie 1940, intitulat "Activitatea evreiasca: Evreii din Basarabia si Bucovina in
timpul evacuarii", descrie mai bine de douazeci de incidente, unele neverificate, altele chiar implauzibile,
despre care se sustinea ca fusesera provocate de comunistii evrei. Conform unui raport oficial romanesc,
"in Bolgrad, ...comunistii purtau cu mindrie steaua evreiasca in sase colturi si panglici rosii" (sic!). Dar
un martor evreu din Secureni isi aminteste lucrurile astfel: "Vestea intrarii rusilor s-a raspindit ca fulgerul
in orasel... Pe strazi ne era oarecum frica sa iesim, caci nu stiam ce atitudine vor avea noii stapani.
Deodata am vazut din directia opusa venind un grup compact de lipoveni in hainele lor de sarbatoare,
purtand pe brate buchete de flori cu care i-au intampinat pe rusi. Dupa ce au inmanat buchetele de flori, au
sosit mai-marii lor cu o tava cu paine si sare, dupa care au inceput toti sa danseze in onoarea
cuceritorului... Adevarul e ca noi evreii am rasuflat usurati crezand ca prin aceasta totul s-a terminat si am
fost salvati. Dar timpul ne-a demonstrat ulterior cat de amarnic ne-am inselat. La scurt timp dupa ocupare,
autoritatile sovietice au inceput deportarile spre Siberia... Majoritatea deportatilor au fost evrei, dar au fost
si multi crestini care au fost deportati... Cam la 8-10 zile de la declansarea razboiului... aceiasi lipoveni
care iesisera in intampinarea rusilor au iesit in intampinarea nemtilor cu aceeasi traditie de flori, paine si
sare. Parte din ei s-a urcat pe tanchete, zbierand ca nebunii moarte jidanilor."
Masacrele impotriva evreilor au insotit retragerea trupelor romanesti. Zeci de evrei au fost ucisi in diverse
sate din Bucovina si uneori in localitati precum Radauti, Dorohoi si Galati, care nu au venit niciodata in
contact cu ocupatia sovietica. Asasinatele erau de obicei executate de soldati, dar uneori si de grupuri de
romani sau ucraineni. Cele mai cumplite crime au avut loc in timpul retragerii din Bucovina, prima fiind
savarsita in comuna Milcoreni (judetul Dorohoi). Executand ordinele unui ofiter roman, soldatii au
capturat si brutalizat familia lui Sloime Weiner, inclusiv pe fiul sau User si pe fiicele sale Roza Weiner si
Fani Zekler (cea din urma avand un copil inca in scutece). Conducand acest grup inspre padurea Tureatca,
soldatii l-au capturat si pe pantofarul invalid Moscovici, pe sotia acestuia si cei doi copii, precum si pe
sotia lui Isac Moscovici (care se pare totusi ca nu era ruda cu pantofarul) si pe cele doua fiice ale acestora.
Soldatii i-au aliniat in fata unui sant si i-au impuscat. Isac Moscovici a cazut in mainile soldatilor la putin
timp dupa aceea si a fost batut atat de rau incat a murit in drum spre spital 9. Au existat si alte victime. Pe
30 iunie, soldatii din regimentul al 16-lea de infanterie romanesc, sub comanda lui Valeriu Carp, au ucis
opt evrei in satul Ciudei, printre care Moise Schachter, dr. Conrad Kreis, fratii Hessman, Herman Gross si
sotia, fiica si nepotul acestuia din urma. Kreis a fost torturat cu salbaticie, iar trupul lui a fost dezmembrat.
Marius Mircu, un reporter evreu, a explicat mai tarziu incidentul ca fiind o razbunare impotriva
participarii lui Kreis si a catorva altii ("conducatorii organizatiei comuniste" din Ciudei) la o delegatie de
intampinare a sovieticilor. Carp a ordonat ca cei patru pe care ii considera vinovati sa fie legati de maini si
de picioare si, dupa ce le-au rupt picioarele, el si oamenii lui "le-au zdrobit craniul, i-au legat de copaci si
i-au dezmembrat cu baionetele".
In aceeasi zi, in Suceava, un grup de 18 soldati, sub comanda unui locotenent, au intrat in casa evreului
Suhar Lax de Costina. Dupa ce l-au torturat, l-au legat de coada unui cal si a fost astfel tarat aproape 3
kilometri, pana in capatul satului, unde cadavrul lui sfartecat de gloante a fost gasit in padure. Pe 1 iulie
1940, comandantul Carp era din nou in actiune alaturi de oamenii lui, de data aceasta intr-un sat vecin,
Zaharesti. Oamenii au adunat 36 de evrei din satele din imprejurimi, dintre care am putut depista numele:
Leon Hamer, Leib Stekel, Ira Lupovici, Nuta Druckman, Moise Haller, Bartfeld, Herr si familia Edelstein,
mama si fiica. Un martor isi aminteste ca acestia au fost torturati cu cruzime: "Unora dintre ei li s-au
smuls limbile si li s-au taiat urechile si degetele. Apoi au fost insirati in jurul unei gropi, au fost impuscati
si aruncati inauntru". Carp i-a fortat pe doi dintre evrei sa faca parte din plutonul de executie; pe unul
dintre acestia il putem identifica in persoana lui Fredi Dermer din Suceava. Comandantul si-a adus propria
fiica pentru a se bucura de spectacol. La ordinele lui, oamenii au aruncat un cal mort deasupra cadavrelor
evreilor din groapa. In ianuarie 1941, evreii supravietuitori au exhumat corpurile si le-au inmormantat
evreieste in cimitirul din Suceava.
Pe 1 iulie 1940, in Serbauti (de asemenea in judetul Suceava), seful politiei, aghiotant Bujica, si prietenul
sau, fermierul Hapinciu, i-au ucis cu un revolver pe Smil Gheller, pe sotia sa Sally si pe Leib Ellenboghen
si le-au aruncat trupurile in rau. Ramasitele lor au fost recuperate la inceputul anului 1941 si au fost
ingropate cum se cuvine, tot in Suceava14. In lucrarea sa "Cartea neagra", Matatias Carp noteaza
numeroasele crime infaptuite la inceputul lui iulie 1940: "In Comanesti-Suceava, fratii Zisman au fost
aruncati din tren si impuscati. Rabinul Leib Schactel, cu doi fii, au fost mai intai chinuiti si apoi omorati la
marginea satului. Sotia rabinului a fost impuscata in timp ce-si facea rugaciunea. Sloime Merdler a fost
omorat cu o lovitura de baioneta in ceafa. In Crainiceni (judetul Radauti) au fost impuscati fratii Aizic si
Burah Wasserman, de catre o grupa de opt soldati condusi de un plutonier de infanterie. La Adancata au
fost omorati Mendel Weinstein, Maratiev si Strul Feigenbaum. La Gaureni-Suceava a fost impuscat
mosierul Moise Rudich. La Liuzii Humorului (judetul Suceava) a fost omorat Nata Somer. La Igesti-
Suceava au fost omorati de soldati si tarani M. Hibner cu sotia si fiul, Iosif Hibner cu patru copii.
Nenumarate asasinate s-au infaptuit toata luna iulie in trenuri, cu deosebire pe parcursurile din Moldova.
Calatori evrei, dar mai ales soldati evrei au fost impuscati si cadavrele lasate in camp. Foarte multi au fost
aruncati din tren in timpul mersului. Unii din ei au murit, altii au ramas infirmi". Pe 2 iulie, de exemplu,
Leon Cohn, un frizer din Bucuresti, in drum spre postul sau din regimentul 29 de infanterie, a fost aruncat
din tren in Vaculesti, impreuna cu trei prieteni evrei; taranii le-au ingropat cadavrele si primarul din
localitate le-a semnat certificatul de deces cateva saptamani mai tarziu16. In Vicovul de Sus, judetul
Radauti, soldatii romani au impuscat sase evrei.
Masacrele de la Galati si Dorohoi
Cele mai mari masacre au avut loc in orasele Galati si Dorohoi. Aproape de gara din Galati, pe 30 iunie, o
unitate a armatei romane a oprit, conform declaratiilor oficiale, cel putin 400 de evrei care incercau sa
fuga in URSS. Editia din 3 iulie a ziarului "Timpul" confirma o brutala manifestare antievreiasca, soldata
cu un numar nedeterminat de evrei morti si raniti, care a avut loc la Galati, in aceeasi data de 30 iunie.
In timpul retragerii din Bucovina, regimentul 29 de infanterie a intalnit trupele sovietice. Un ofiter roman,
capitanul Boros, si un soldat evreu, Iancu Solomon, au murit in aceasta ciocnire. Inmormantarea lui
Solomon urma sa aiba loc pe 1 iulie la Dorohoi. O garda de onoare, compusa din 10 soldati evrei, printre
care si sergent Emil Bercovici, sub comanda unui ofiter crestin in misiune neoficiala, a fost trimisa la
cimitir. In timp ce sicriul era coborat in mormant, au rasunat focuri de pusca. Romanii aflati la comanda
au ordonat soldatilor sa paraseasca cimitirul. Mai multi civili evrei s-au ascuns in capela mortuara. La
poarta cimitirului, un alt pluton i-a dezarmat pe soldatii evrei si a tras in acestia. Cadavrul sergentului
Bercovici se afla langa o mitraliera si agitatorii au convins grupul dezordonat adunat acolo ca "evreii"
deschisesera focul asupra soldatilor romani aflati in retragere. In scurt timp, autorii dezordinii masacrasera
inca 40 de evrei, printre care si patru copii: Freida Rudik, 7 ani; Tomy Rudik, 6 ani; Moise Rudik, 2 ani; si
Simion Cohn, 2 ani, toti vecini care locuiau pe strada Regina Maria. Toate victimele, cu exceptia unui
batran de 94 de ani care a fost lovit la baza craniului, au fost impuscati in cap, piept sau abdomen.
Pogromul a continuat in oras, dupa ce locuitorii din zona marcasera casele ne-evreilor cu cruci pictate pe
porti. Soldatii au dat buzna in casele evreilor, violand, pradand si ucigand: l-au ucis pe Avram
Calmanovici si i-au taiat organele genitale; i-au impuscat pe Eli si Friga Reizel, taindu-i urechile lui Friga
pentru a-i lua cerceii. Dupa ce au impuscat-o, soldatii i-au taiat sanii lui Rifca Croitoru. Un supravietuitor
evreu, ranit in timpul incidentului de la cimitir, Sulimovici, a fost salvat de un sergent de politie. La spital,
el a gasit alti 30 de evrei raniti. Multimea l-a ucis pe Hers Ionas, in varsta de 80 de ani, pe strada I.C.
Bratianu; Bercu Aclipei, Isac Rabinovici, Manole Wittner si cuplul Zeliger au fost omorati prin impuscare.
Multi alti evrei au scapat gratie eforturilor locotenentului Isacescu, capitanului Stino, locotenent-
colonelului Marino, colonelului Ilasievici si generalului Sanatescu.
Conform mai multor surse, pogromul de la Dorohoi a avut drept rezultat 200 de morti. Istoricii romani Ion
Calafeteanu si Aurica Simion citeaza 160, 90 in oras, ceilalti vanati in imprejurimile acestuia. In "Cartea
neagra", Matatias Carp numara 136 de oameni ucisi in Dorohoi si imprejurimi, dar cifra oferita de el nu
include evreii aruncati din trenurile aflate in mers, victime al caror numar poate fi doar ghicit. In 109
cazuri, criminalii pot fi identificati ca fiind soldati si tarani, in trei cazuri politisti si oraseni; nu avem
informatii privitoare la ceilalti ucigasi. Ambasadorul chilian Miguel A. Rivera a informat guvernul de la
Santiago de existenta a "180 de victime" in episodul Dorohoi, avertizand ca aceste evenimente erau doar
preludiul a ceea ce avea sa urmeze. Pogromurile din judetul Dorohoi, masacrele din Galati si Bucovina nu
par a fi fost rezultatul unor ordine ale autoritatilor centrale militare sau civile, ci mai degraba al unor
initiative militare locale, necoordonate, si rezultatul agitatiei antisemite, in atmosfera catastrofala care a
premers razboiului.
Negationismul deviant al lui Goma
In cartea sa "Basarabia" si in articolele sale din "Vatra", pentru atrocitatile comise impotriva evreilor in
1940 (pe care abia daca le mentioneaza) si mai ales pentru politicile antisemite masive, de stat, adoptate de
guvernul Antonescu in vara si toamna lui 1941 impotriva evreilor din Moldova, Basarabia si Bucovina,
Goma da vina pe... evrei. "La aceste crime impotriva romanilor din Basarabia si din Bucovina de Nord au
participat cu zel (si cumplit de eficace) foarte, prea multi evrei", scrie Goma. Acest argument a fost folosit
repetat, in scris, de catre Ion Antonescu atunci cand, in toamna lui 1941, a ordonat deportarea in
Transnistria a tuturor evreilor din Basarabia si Bucovina. Pentru a-si ilustra cazul, Goma descrie pe larg o
serie de incidente petrecute in special in Basarabia (unitatile romane din Bucovina de Nord s-au retras mai
ordonat), in care au fost implicati evrei comunisti. Conform diverselor rapoarte ale agentiilor de informatii
romanesti si conform declaratiilor martorilor, evreii comunisti au atacat trupele romane aflate in retragere
in iunie 1940, au incercat sa le dezarmeze, au smuls epoletii ofiterilor, i-au umilit public si au fost, de
asemenea, implicati in cateva zeci de omoruri. Jean Ancel, excelentul istoric israelian al Holocaustului din
Romania, abordeaza astfel episoadele respective: "Au participat evreii din Basarabia si Bucovina de Nord,
asa cum pretind rapoartele armatei si politiei, la actiuni anti-romanesti? Raspunsul este da; dar trebuie sa
privim cu rezerva generalizarile; trebuie accentuat ca majoritatea evreilor s-au incuiat in case, speriati de
schimbarea brutala". Intr-adevar, daca unele dintre rapoartele privitoare la aceste incidente sunt credibile,
altele sunt simple nascociri. De exemplu, cum ar fi putut evreii din Bolgrad sa poarte steaua in sase colturi
(o insulta pentru evrei) si panglica rosie cand au iesit sa intampine Armata Rosie? De asemenea, comisarul
de politie Murafa, despre care s-a pretins ca ar fi fost ucis in Soroca, in iunie 1940, a fost vazut in
Bucuresti in toamna aceluiasi an, iar pretinsul sau ucigas, Michel Flexor, nu era comunist, ci sionist, si
avea sa intre in conflict cu autoritatile comuniste romanesti la sfarsitul anilor '40.
Cand vine vorba despre Holocaust, Goma nu este un negationist absolut. El nu neaga Holocaustul in
general. Nu neaga nici crimele comise impotriva evreilor din Romania. "Din 1938, guvernele romanesti au
luat masuri discriminatorii impotriva evreilor, iar la venirea la putere a statului legionar (14 septembrie
1940), antisemite. Ceea ce a fost o rusine, o nedreptate " un pacat", spune Goma. De asemenea, el
recunoaste incercarea lui Antonescu de a elimina evreii si tiganii, in 1941. Problema lui Goma incepe cand
incearca sa explice cauzele Holocaustului din Romania ca fiind generate de victimele evreiesti ale
acestuia. De fapt, principalele tinte ale lui Goma in cartea sa "Basarabia" si in articolul publicat in doua
numere consecutive ale revistei "Vatra" de la Targu Mures sunt evreii ca partasi la crimele comunistilor in
timpul verii lui 1940. Daca cineva vrea sa inteleaga cauzele Holocaustului din Romania, trebuie, dupa
parerea lui Goma, sa inceapa cu crimele comise de evrei in Basarabia si Bucovina de Nord, cand Romania
a pierdut cele doua regiuni in fata Uniunii Sovietice, in vara lui 1940. Goma este un caz clasic a ceea ce
Michael Shafir numeste "negationism deviant" ("deflective negationism"), un caz in care se deturneaza
vina de la faptasi la victime.
Dar, dincolo de masacrele si incidentele in sine, trebuie sa atingem miezul problemei. Principalele
intrebari sunt: evreii din Basarabia si Bucovina au fost cu adevarat o "coloana a cincea" a Uniunii
Sovietice, total ostili statului roman? Care era puterea evreilor comunisti din Basarabia si Bucovina? Au
mai fost implicati si altii in afara evreilor in incidentele anti-romanesti din timpul retragerii? Care au fost
pierderile armatei romane in timpul retragerii din Basarabia si Bucovina de Nord? Si cum i-au tratat
autoritatile sovietice pe presupusii lor aliati, evreii, in timpul celor 11 luni de ocupatie, intre iunie 1940 si
iulie 1941?
"Evreii au fost prea buni"
Pentru Paul Goma, istoria antisemitismului romanesc incepe, practic, in 1940. Goma afirma, in cartea sa,
ca "in marea lor majoritate, evreii fusesera ostili Romaniei Mari de la inceput, din 1918".El nu spune
cititorului cum masoara el "marea majoritate", desi se stie bine unde au mers voturile evreilor in timpul
alegerilor din Romania intre 1923 si 1938 (in cea mai mare parte, catre Partidul Evreiesc sau catre
principalele partide romanesti). Goma nu le spune nimic cititorilor sai despre politicile antisemite de stat
din Romania secolului al XIX-lea, politici care au oripilat lumea civilizata, Statele Unite si Europa,
politici prin care evreii aveau tot felul de datorii si obligatii fata de tara in care locuiau, dar cetatenia
romana le era refuzata si erau victimele unei discriminari fatise. De asemenea, el ignora faptul ca, prin
Conferinta de pace de la Paris, dupa primul razboi mondial, Romania Mare a fost literalmente obligata sa
accepte drepturile la cetatenie romana ale evreilor si altor minoritati, acest accept fiind o conditie a
recunoasterii noilor granite.
Goma recunoaste obiectiv ca Basarabia a fost tratata de Romania ca "dis-pretuita-neglijata de Centru,
considerata o Noua Caledonie carpatodanubiana, unde era trimisa pleava si drojdia din celelalte
provincii...". Cu toate acestea, Goma "uita" sa le spuna cititorilor sai ca Basarabia era o citadela electorala
a antisemitismului romanesc, ca in timpul alegerilor din decembrie 1937 Garda de Fier fascista a castigat
22,8% din voturile locale, iar Partidul National Crestin, feroce antisemit, a castigat 9,3% din voturi. Oare
Goma stie ca PNC a reusit, in trei luni cat a fost la putere (decembrie 1937-februarie 1938), sa anuleze
cetatenia romana unor zeci de mii de evrei din provinciile mai sus-mentionate? Oare Goma stie ca
Gheorghe Alexianu, rezidentul regal din tinutul Suceava-Cernauti si viitor guvernator al Transnistriei, a
interzis, la 1 decembrie 1938, cetatenilor "sai" evrei sa vorbeasca limba idis in public? De fapt, evreii
romani au ramas prea buni cetateni romani, pentru modul in care au fost tratati de autoritatile romane la
sfarsitul anilor '30.
43.000 de dezertori din armata romana
Dar sa acceptam, pentru un moment, decupajul istoric arbitrar al lui Goma si sa ne incepem analiza cu
anul 1940. Dupa Goma, in calitate de comunisti, "evreii din Basarabia... se dedasera la... acte de barbarie
pe criterii confesionale, national-rasiale". Goma sugereaza aici clar ca evreii din aceste doua provincii au
putut sa impuna stapanirii sovietice criteriile lor rasiste anticrestine, ceea ce e pur si simplu un nonsens.
Cat de puternici erau comunistii evrei din Basarabia si Bucovina de Nord? Exista un consens general al
istoricilor si politologilor in ce priveste puterea, impactul si numarul de membri, toate neglijabile, ale
Partidului Comunist Roman. In 1933, Partidul Comunist Roman avea 1655 de membri, dintre care 22%
erau evrei. 33. Aceasta inseamna ca Partidul Comunist Roman avea, in 1933, un numar de 364 de membri
evrei. O alta sursa privitoare la "originea etnica a membrilor PCR" releva urmatoarea situatie pentru anul
1933: "romani 375, unguri 444, evrei 330, bulgari 140, rusi 100, ucraineni 70". 34. Chiar daca majoritatea
acestor evrei ar fi trait in Basarabia si Bucovina de Nord, numarul lor ramane foarte mic. De exemplu,
numarul total de comunisti (evrei si ne-evrei) din Bucovina era de 180.
Care au fost pierderile armatei romane cand, in 1940, URSS a ocupat Basarabia si Bucovina de Nord?
Folosind un document al armatei romane, Paul Goma citeaza urmatoarele cifre: "Au fost retinuti in timpul
retragerii si facuti prizonieri 282 ofiteri din care cca 100 erau activi... in timpul retragerii (cele sase zile):
ucisi, disparuti 356 cadre; 42.876 soldati si gradati" (Basarabia, p. 123). Ca sa putem face o comparatie,
haideti sa folosim cifrele date de Goma cu privire la pierderile romanesti pentru eliberarea Basarabiei si
Bucovinei de Nord in 1941, cu un an mai tirziu: "4112 morti, 12.129 raniti si 5506 disparuti". Ne putem
pune imediat urmatoarele intrebari: Cum s-a intamplat ca pierderile armatei romane in 1941, in timpul
catorva saptamani de lupte sustinute impotriva Armatei Rosii, sa fie mult mai mici ca acelea care s-au
inregistrat in 1940, in timpul a doar sase zile fara lupte? Erau oare capabile cateva sute de evrei, chiar cu
intariri din partea unor sabotori NKVD din Uniunea Sovietica, sa rapeasca si sa faca disparuti 43.000 de
soldati romani? Si care a fost soarta acestor 43.000 de soldati romani rapiti? De fapt, ar putea sa fie rapiti
43.000 de soldati inarmati?
Raspunsul la aceste intrebari este foarte simplu si este sustinut de un numar mare de documente care se
afla in arhivele armatei romane. Aproape 43.000 de soldati romani care au fost declarati "disparuti" au
fost, de fapt, dezertori si au si fost desemnati ca atare de autoritatile militare romane. Acesti soldati erau
localnici care proveneau in mare majoritate din Basarabia si Bucovina de Nord si care pur si simplu nu au
vrut sa traverseze impreuna cu regimentele noua granita cu Uniunea Sovietica si sa ramana dincolo de ea
fara acces la familiile lor. Si, intr-adevar, au dezertat si s-au dus acasa fara permisiunea comandantilor, iar
uneori au luat cu ei si caii armatei romane. Nici Goma, nici alti istorici nationalisti din Romania sau din
Republica Moldova nu mentioneaza acest fapt, recunoscut totusi de Statul-Major Roman din 1940, in
multe dintre documentele sale. Dar pentru Goma este mult mai usor sa vada si sa atribuie vina unei
populatii evreiesti fara aparare (la cererea Berlinului, autoritatile militare romane au incercat din rasputeri
sa ii protejeze pe etnicii germani din aceste doua provincii, dar nu si pe evrei) si sa treaca cu vederea
pacatele a 43.000 de romani imbracati in uniforma.
Goma mai trece cu vederea si multe din documentele specifice care descriu incidente dintre trupele
romane in retragere si populatia locala, atunci cand aceste documente se refera la populatia ne-evreiasca.
Domnia sa citeaza intr-o masura covarsitoare acele documente in care doar evreii sunt mentionati, insa
arhivele armatei si serviciilor secrete romane contin foarte multe documente care descriu situatii specifice
in care romanii, gagauzii, ucrainenii si lipovenii au actionat impotriva armatei si administratiei romane.
Chiar si Ion Antonescu mentioneaza, la 16 noiembrie 1943, in timpul unei intruniri a Guvernului sau,
subiectul celor 40-50.000 de colaboratori romani ai sovieticilor din 1940-1941 din Basarabia si Bucovina
de Nord pe care se hotarase sa ii ierte, asa cum a iertat si multi membri ai Garzii de Fier din cauza
numarului lor mare.
Evrei basarabeni persecutati sub ocupatia sovietica
Goma se lupta din greu cu o dilema comuna antisemitilor romani. Pe de o parte, acestia sunt gata sa
accepte ca PCR era un partid mic dominat de minoritati (unguri, evrei, slavi), din cauza ca aceasta le
serveste scopul "acela de a demonstra originile ne-romanesti ale PCR si fragilitatea sa. Pe de alta parte,
semnul de egalitate pe care ei il pun intre evrei si comunism ii tenteaza sa afirme ca majoritatea evreilor
erau comunisti sau simpatizanti. Aceste doua teorii nu se potrivesc. Ori PCR-ul era o forta politica
minuscula, insignifianta, ori era un partid majoritar evreiesc, important. Si aceasta dilema trebuie sa fie
rezolvata de cei care au creat-o.
Cum i-au tratat ocupantii sovietici pe evreii din Basarabia in cele 11 luni in care au controlat aceste
provincii? In 1999, Muzeul National de Istorie al Republicii Moldova a publicat o lista cu 20.000 de
persoane din patru orase si 10 raioane ale Republicii care au fost inchise si/sau deportate intre 1937 si
1951. Acesti oameni au fost apoi (mai cu seama in 1989) reabilitati. Am selectat noua localitati cu un
procent substantial de evrei si am facut o analiza rapida a numarului de evrei si ne-evrei care au fost
inchisi si/sau deportati de autoritatile sovietice doar intre 1940-1941.
Cine erau acesti evrei deportati? O mare parte erau evrei instariti, dar si sionisti si membri ai partidelor
politice romanesti dominante. Iata cateva exemple: Sulim I. Iudcovici, nascut in 1902, din Chisinau,
condamnat la 5 ani de munca silnica pentru ca era membru al Partidului National Taranesc; Marc Ch.
Dementberg, nascut in 1872, din Chisinau, arestat pentru ca era membru al Partidului National Liberal, a
murit in 1941 in Ivdellag, Sverdlovsk; Isaac M. Lapusner, nascut in 1907, din Chisinau, condamnat in
1941 la 8 ani de inchisoare pentru ca era membru al Partidului National Liberal, internat in Karaganda;
Solomon I. Rozenberg, nascut in 1891, din Chisinau, membru al Partidului National Taranesc, presedinte
al Societatii Evreilor, condamnat la moarte si executat in Sverdlovsk in 1941; Boruch-Itic S. Ghertenstein,
nascut in 1897, din Calarasi, membru al Partidului National Liberal, acuzat de sionism si condamnat la
moarte in 1941; Abram M. Borohovici, nascut in 1899, din Tighina, membru al Partidului National
Taranesc, condamnat in 1941 la 10 ani de inchisoare. Statisticile sunt graitoare. Si ele confirma alte
statistici, prezentate de Jan T. Gross, privitoare la deportarea evreilor din sud-estul Poloniei de autoritatile
sovietice in aceeasi perioada, dupa care 30% dintre deportati erau evrei. Chiar daca presupunem ca
esantionul nostru nu este reprezentativ pentru intreaga Basarabie, este totusi evident ca procentul de evrei
deportati de sovietici din acea provincie in perioada 1940-1941 este cu mult peste 7,15%, care era
procentul lor, raportat la numarul total al populatiei. (La recensamantul din 1930, Basarabia avea 204.858
de evrei dintr-un total de 2.864.402 de locuitori.)
Antisemitismul romanesc, "cauze si pretexte"
In ceea ce priveste Holocaustul din Romania, Paul Goma recunoaste un fapt esential, si anume ca
Romania trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru peste 200.000 de victime evreiesti. Mai are dreptate
si cand corecteaza greselile unor intelectuali romani care au scris despre evreii care purtau, cum se spunea,
steaua galbena in Bucuresti in timpul razboiului (steaua galbena le-a fost, de fapt, impusa evreilor romani
doar in anumite raioane ale Moldovei, in Basarabia, Bucovina si Transnistria, dar nu in Bucuresti). Cu
privire la Holocaustul din Romania, Goma pune o intrebare fundamentala: "Care sa fi fost pretextul,
temeiul, cauza pentru care, din prima zi a campaniei antisovietice din cel de-al doilea razboi mondial (22
iunie 1941), romanii, cu nebanuita cruzime, i-au masacrat pe evrei, atat pe solul national, cat mai ales in
Transnistria?" De fapt, Goma amesteca aici doua intrebari, si anume care a fost pretextul nenumaratelor
crime anti-evreiesti si care a fost cauza acelorasi crime. Raspunsul lui Goma este fara echivoc: "evacuarea
armatei si a civililor din teritoriile cedate a constituit" din partea evreilor si nu a rusilor ocupanti "o
agresiune salbatica fanatica rasista anti-romaneasca, anti-goi, anti-crestina".
Trecand cu vederea pogromurile din 1940 din Bucovina, Dorohoi si Galati, Goma descrie eronat pogromul
din 1941 din Iasi ca fiind primul incident sangeros caruia i-au cazut victime evreii. Mai mult, Goma crede
ca uciderea in masa a evreilor din 1941 "nu a fost o razbunare pe comunitate" si se insala total. Dovezile
contrare abunda in ordinele din cel de-al doilea razboi mondial date de guvernul Antonescu. De exemplu,
ordinul de "curatare a terenului" a fost dat jandarmeriei romane de comandantul sau, C.Z. Vasiliu, cu
cateva zile inainte de izbucnirea razboiului. In conformitate cu ordinul sau, toti evreii din zonele rurale ale
Basarabiei si Bucovinei de Nord urmau sa fie executati pe loc si toti evreii din localitatile urbane, internati
in lagare de munca si ghetto-uri. Si ordinul a fost executat. De asemenea, ordinele lui Antonescu din
toamna lui 1941 cereau sa fie deportati toti evreii din Basarabia si Bucovina de Nord in Transnistria.
Aceste ordine (cu exceptia cazului a 19.000 de evrei din ghetto-ul din Cernauti, salvati de primarul Traian
Popovici) au fost executate si ele in 1941 si 1942.
Goma mentioneaza "citand din Cartea neagra de Matatias Carp "masacrul de la Sculeni, in timpul
caruia o unitate a armatei romane a ucis, pe 27 iunie 1941, toti evreii din acea localitate, drept razbunare
pentru umilintele la care ii supusesera evreii in timpul retragerii din 1940. Exhumarea victimelor, care a
avut loc sub supravegherea unui medic legist in 1945 la Gura Cainari, a gasit in cele trei morminte
comune 311 cadavre, din care 33 erau copii intre 1 si 12 ani, inclusiv 7 copii sub un an si 14 copii sub 6
ani. Oare va reusi Paul Goma sa isi convinga cititorii ca acesti copii erau si ei "teroristi bolsevici" care au
atacat, in iunie 1940, armatele romane in retragere, motivati fiind de "ura rasiala"? Oare va reusi Paul
Goma sa isi convinga cititorii ca acei minimum 125.000 de evrei deportati din Basarabia si Bucovina in
1941 si 1942 erau majoritatea bolsevici animati de aceeasi "ura rasiala" impotriva romanilor?
Ca sa ne intoarcem la intrebarea fundamentala a lui Goma, si anume care erau "pretextul" si "cauza"
izbucnirii masive a valului antisemit de violenta de la inceputul celui de-al doilea razboi mondial din
Romania, urmatoarele enunturi sunt necesare: teoria lui Goma reprezinta exact pretextul folosit de Ion
Antonescu si de propaganda regimului sau pentru inceperea Holocaustului din Romania, si anume ca zeci
de mii de evrei au fost executati si peste o suta de mii deportati pentru ca erau asa-zisi bolsevici in masa
care au primit cu bratele deschise trupele sovietice din 1941. De fapt, Paul Goma recunoaste ca, pentru el,
"Ion Antonescu a fost, a ramas... Maresalul dezrobitor" care "dupa ce a fost executat a devenit si martir".
Nu e de mirare ca, in pofida unor dovezi foarte clare privitoare la implicarea directa a lui Ion Antonescu in
deportarea evreilor din Iasi in timpul abominabilului pogrom din iunie 1941, Goma continua sa scrie ca
eroul sau era absolut neimplicat in acest incident. De fapt, pe 28 iunie 1941, la ora 23, Ion Antonescu i-a
dictat, prin telefon, colonelului Constantin Lupu, comandantul garnizoanei din Iasi, un lung ordin care
continea instructiuni ce specificau ca "evacuarea populatiei evreiesti din Iasi este necesara si trebuie sa fie
totala (inclusiv femeile si copiii). Evacuarea se va face pachete-pachete, intai la Roman si apoi la Targu
Jiu".
Cauza tratamentului criminal aplicat evreilor romani in timpul celui de-al doilea razboi mondial este, de
fapt, simpla. Implicarea anumitor evrei, impreuna cu alte minoritati si impreuna cu anumiti romani din
Basarabia si Bucovina, in activitati anti-romanesti in iunie 1940 nu poate fi negata. Din cauza slabiciunii
PCR, aceste grupuri (chiar intarite de sabotori NKVD care au trecut Nistrul) erau in mod sigur o
minoritate, prin comparatie cu totalul populatiei evreiesti din aceste doua regiuni. Holocaustul din
Romania a fost provocat de politica antisemita a lui Ion Antonescu si a regimului sau, care a fost puternic
incurajata de politica similara a celui de-al Treilea Reich.
Cauza Holocaustului din Romania este si faptul ca, dupa 1918, cand s-a nascut Romania Mare, Romania
s-a transformat, dintr-un stat mic si omogen din punct de vedere etnic, intr-o tara care avea 28% locuitori
ne-romani. Clasa politica romaneasca s-a simtit jenata de acest procent mare de ne-romani. In consecinta,
unii politicieni romani au incercat din rasputeri sa nu le acorde acestor oameni cetatenia romana la care
aveau dreptul si care i-a fost impusa Romaniei de puterile occidentale in schimbul recunoasterii noilor
granite. Inceputul celui de-al doilea razboi mondial i-a oferit lui Antonescu pretextul perfect pentru
declansarea unei epurari etnice masive, care a inceput cu evreii si cu romii si care trebuia sa continue cu
ucrainenii.
Responabilitatea statului totalitar
Goma are o istorie personala care-l ajuta mai bine decat pe multi romani sa inteleaga ca, intr-o dictatura,
individul si responsabilitatile colective, in special, pot fi diluate, daca nu desfiintate cu totul de vointa si
actiunile dictatorului. In ciuda acestui fapt, Goma este complet confuz cand incearca sa compare
responsabilitatea colectiva a natiunii cu cea individuala a dictatorului. Goma afirma ca "romanii erau
totusi vinovati ca il urmasera, nedisciplinati dar il urmasera pe Antonescu la trecerea Nistrului, in
tentativa de lichidare a evreilor si tiganilor". Si totusi, Antonescu ramane pentru el un "erou" si un
"martir". Goma se preface ca nu intelege ca "simplii soldati, tarani si mestesugari si mici slujbasi care...
cunoscusera... purgatoriul umilintei nationale... evacuarea Basarabiei si Bucovinei de Nord" nu sunt
principalii responsabili pentru masacrele din 1941 din Basarabia, Bucovina si Transnistria, din Iasi si din
Odessa, chiar daca au apasat pe tragaci in timpul executiilor in masa. Principalii responsabili sunt Ion
Antonescu si acolitii lui, care au ordonat si executat aceste masacre prin Statul-Major al Armatei si prin
unitatile de jandarmerie ale statului roman. Intr-o dictatura, statul si mai cu seama conducatorii lui sunt
responsabili pentru o ucidere in masa si o epurare etnica de acest fel.
Antisemitismul contemporan si militantismul anti-israelian
Antisemitii romani Eugen Barbu si Corneliu Vadim Tudor beneficiaza si ei de dispretul lui Goma. Goma
crede ca Corneliu Vadim Tudor, conducatorul partidului extremist si antisemit Romania Mare, este doar o
uriasa diversiune creata pentru a mentine "bolsevicii" la putere. Goma ar fi putut avea dreptate aici, daca
ar fi adus acest argument acum zece ani, cand Partidul Romania Mare chiar era doar o diversiune. Dar
astazi duhul a scapat deja de sub controlul ucenicului vrajitor. Hitler din 1922 era nimeni si nimic; Hitler
din 1932 era un mare pericol pentru Republica de la Weimar. In orice caz, Goma il descrie pe Corneliu
Vadim Tudor ca pe "un ins dezgustator, semi-analfabet", "un lingator de cur al lui Ceausescu care a activat
din frageda pionierie pentru Securitate". Diagnosticul lui Goma este corect aici, dar nu in totalitate corect,
din moment ce crede ca "nu V.C. Tudor, nu fascismul, nu antisemitismul, nu anti-tiganismul purtand
marca Securitatii dambovitene constituie amenintarea la adresa nefericitei Romanii. Ci bolsevismul
kaghebist re-instaurat de Iliescu". (...)
Paul Goma este inca o dovada vie ca antisemitismul din cultura romana contemporana nu reprezinta un
monopol al antisemitilor de extrema dreapta sau stanga, de tipul celor din Partidul Romania Mare. Ca si
alti intelectuali romani, Goma apartine "curentului dominant" antisemit al intelectualitatii romane, care nu
neaga Holocaustul, dar scoate in evidenta, "in schimb", "vina colectiva" a evreilor cand vine vorba de
comunism. Ca si o parte a intelectualilor romani care condamna presupusa teama a evreilor de a nu pierde
"monopolul asupra suferintei", Goma crede ca "in Romania, ca sa nu se vorbeasca deloc sau cat mai putin
despre orientarea comunista-terorista a multor intelectuali evrei si faptele lor abominabile in slujba puterii
straine Rusia, s-a organizat campania impotriva unor intelectuali ne-evrei avand opinii de dreapta". Goma
afirma ca in Romania, in timpul regimului comunist, tortionarii unguri si evrei ai Securitatii ii bateau pe
prizonierii anti-comunisti drept razbunare... pentru Auschwitz. "Oricum", continua Goma, "protestele
zgomotoase ale Evreilor impotriva reabilitarii lui Antonescu sunt excesive si partiale: ar protesta ei
cumva si impotriva, nu doar a reabilitarii, dar a necondamnarii lui Stalin, fratele geaman al lui Hitler, in
Rusia, in China, in Coreea de Nord?". Aceasta diversiune ieftina are un numar deloc neglijabil de adepti in
randurile intelectualitatii romane. Ca si alti intelectuali romani, Goma vrea sa creada (si vrea ca si altii sa
creada) ca "evreii" si alte persoane care scriu despre Holocaust au o agenda secreta, si anume sa acopere
crimele comunismului.
"Pentru ca ei, Evreii, au tot vorbit in ultima jumatate de veac despre asta; si tot vorbind au monopolizat
Cuvantul, au monopolizat suferinta; pentru ei nu exista in Istorie decat un singur genocid, cel al caror
victime au fost ei si nu accepta ca in lagarele de exterminare au fost exterminati si tigani, si slavi...",
continua Goma. Acest lucru pur si simplu nu este adevarat: oricare dintre cele doua milioane de vizitatori
anual ai Muzeului Holocaustului din Washington (care are in arhive aproape un milion de pagini de
documente in romana, microfilmate in Romania, Moldova si Ucraina) poate vedea si in expozitiile
permanente spatiul amplu dedicat persecutarii si exterminarii de catre Germania nazista a romilor, a
prizonierilor de razboi sovietici si a polonezilor. Mai mult, nimic nu ii impiedica pe cercetatorii seriosi sa
studieze, sa analizeze si sa compare, daca doresc, cele doua tragedii ale secolului douazeci: Holocaustul si
Gulagul (sau crimele comunismului). Unicitatea unui eveniment istoric nu anuleaza singularitatea si
dimensiunea cu adevarat tragica a altuia.
In mod paradoxal, ca multi alti intelectuali apartinand stangii franceze, Paul Goma este si militant anti-
israelian. Goma crede ca "incepand cu 1948 evreii sunt un popor ca toate celelalte, si nu unul ales (ei
insa n-au aflat). De atunci, Evreul-cel-inteligent a devenit instantaneu Evreul-cel-prost". Dupa cum a scris
recent Alexandru Florian, Goma "nu numai ca reia sloganurile negationistilor realizand o noua apropiere
de mesajul lui Vadim Tudor, ci ajunge sa preia si teme ale antisemitismului actual, cel al
fundamentalismului islamic, incriminandu-i pe israelieni drept criminalii palestinienilor". (...)
Goma scrie ca "prelungirea americanilor in Orientul Mijlociu: Israelul, generalul Sharon bombardeaza cu
elicopterele si cu avioanele de vanatoare (de altfel americane) si distruge cu tancurile baracile si corturile
si livezile palestinienilor...". Pentru Goma, Ariel Sharon este conducatorul unui partid "rusesc, terorist,
feroce xenofob, anti-goi, anti-arab, anti-crestin". Goma confunda Tribunalul de la Haga cu un altul din
Bruxelles (care incearca sa il acuze pe primul ministru israelian de masacrele de la Sabra si Shatila pe
baza recentei legi belgiene a "competentei universale") cand scrie ca primul ministru "Ariel Sharon este
un criminal de razboi, in zilele noastre pus sub acuzatie de Tribunalul penal International de la Haga!".
Pentru Paul Goma, germanii, romanii, irakienii, sarbii sunt toti vinovati de a-si fi urmat dictatorii in
secolul XX. "Israelienii sunt vinovati pentru ca il urmeaza pe Sharon in politica lui criminala de
incendiere a Orientului Mijlociu, prin alungarea de pe pamantul lor "iar acum de tentativa de lichidare" a
palestinienilor ramasi. Palestinienii inca nu sunt vinovati. Se afla in aceeasi stare ca si evreii inainte de
1948, de victime." (Aici Goma uita ca, dupa propriile spuse, evreii erau, inainte de 1948, si instigatori.) Si
nu este surprinzator ca Goma nu sufla un cuvant de acuzatie la adresa terorismului orb si sangeros al unor
grupuri palestiniene din Orientul Mijlociu si nu mentioneaza ca Israelul a fost si ramane o democratie.
Intelectualii romani si chestiunea evreiasca
Este foarte graitor ca in Romania un negationist primitiv al Holocaustului si falsificator al istoriei ca Ion
Coja, care a primit recent premiul revistei Romania Mare, foloseste intr-o brosura negationista larg
raspandita in Parlamentul si in Academia Romana un fragment substantial din cartea lui Goma,
"Basarabia" (cu sau fara permisiunea autorului). E foarte graitor ca acelasi guvern roman care, in sfarsit, in
eforturile sale de a se integra in NATO si in UE, a incercat sa se opuna tendintelor de a-l reabilita pe
Antonescu si guvernul sau, a sprijinit financiar (cu sau fara permisiunea autorului) publicarea cartii
antisemite a lui Paul Goma, care le invinuieste pe victime pentru soarta lor tragica. In fine, este foarte
graitor ca volumul lui Goma, care a fost, surprinzator, publicat partial de "Vatra", a fost foarte bine primit
de suplimentele culturale a doua din cele mai importante cotidiene romanesti, Adevarul si Romania libera,
si ca, cu exceptia unei singure organizatii de supravietuitori ai Holocaustului, nici o voce nu s-a ridicat in
Romania impotriva acestei scrieri revoltatoare. Sa fie aceasta din cauza ignorantei, a lasitatii sau a
influentei antisemitismului asupra segmentului cultural dominant din Romania, de care vorbeam mai sus?
Din nefericire, Paul Goma nu este un caz izolat. Romancierul Norman Manea, un supravietuitor al
Transnistriei (care vorbeste rar despre aceasta experienta), a analizat cu acuratete modul duplicitar in care
o parte a intelectualitatii romane opereaza cand vine vorba de Holocaust si de mostenirea lui Ion
Antonescu. Intr-un excelent articol pe aceasta tema, Manea il citeaza pe un distins intelectual roman, Petru
Cretia, care a scris la putin timp inainte de a muri, in 1997: "Cunosc persoane publice care, in timp ce
afiseaza o moralitate impecabila, o conduita democratica impecabila, o echidistanta inteleapta si poate o
solemnitate pompoasa, sunt capabili in particular" si, in unele cazuri, si in alte locuri "sa spumege
impotriva evreilor". Dumitru Tepeneag, unul dintre putinii fosti disidenti romani care fac parte din
generatia lui Goma si care traieste si el in Franta, a explicat principala cauza a antisemitismului din
randurile intelectualitatii romane de astazi intr-un mod foarte pertinent: "...intelectualii romani traiesc cu
mintea in alta epoca: in vremea cand evreul era tapul ispasitor ideal. E un antisemitism rezultat din acest
anacronism general... antisemitismul asta e expresia frustrarii si a marginalizarii intelectualitatii
romanesti...". Dupa cum bine observa Tepeneag, acesti intelectuali anacronici sunt raspunzatori pentru
faptul ca Romania va continua sa poarte "eticheta infamanta de tara antisemita".
Dupa cum scria George Voicu, destul de multi intelectuali romani refuza sa admita ca "antisemitismul
intelectual al romanilor este o problema a culturii romane, nu o chestiune evreiasca si nu e nicidecum o
problema secundara, ci una esentiala. Cei care au datoria de a o cerceta, de a o evalua, de a o solutiona
sunt in primul rand intelectualii romani, de raspunsul lor depinzand crucial chiar valorile care orienteaza
societatea romaneasca in aceasta etapa de schimbari radicale... Cata vreme intelectualii romani vor
considera aceasta problema ca secundara, pitoreasca, irelevanta, jenanta, sau, mai grav, antinationala sau
ca falsa, temandu-se ca abordand-o ar comite un sacrilegiu, atata vreme cat cultura romana va ramane sub
apasarea unor complexe idolatre, care o vor trage inapoi, intr-un ev revolut. Romania va fi astfel
condamnata la un statut periferic si exotic, prea putin permeabil, riguros judecand dupa valorile culturii
europene sau occidentale". Paul Goma a afirmat, referitor la Holocaustul din Romania, in articolul sau
publicat in "Vatra": "mi-am asumat trecutul nostru, l-am facut si al meu". De fapt, Paul Goma si-a asumat
doar o parte a trecutului, pe care a distorsionat-o grav, imprastiind astfel ura. Dupa cum scria Vladimir
Tismaneanu: "Lectia acestui capitol de istorie intelectuala a secolului XX este ca microbul patimii
nationaliste este cat se poate de insidios si ca el poate contamina chiar si pe acei care pareau a fi
exponentii unui ethos umanist, altruistic, chiar eroic".
Nota bene: Acest articol a fost scris de autor exclusiv in calitatea sa particulara de cetatean al Statelor
Unite ale Americii. Continutul articolului nu are legatura cu functia detinuta de autor si nu reflecta
opiniile vreunei institutii sau organizatii.
Intertitlurile apartin redactiei.
Radu IOANID
http://ro.wikipedia.org/wiki/1_octombrie
1 octombrie este a 274-a zi a calendarului Gregorian i a 275-a zi n anii biseci.
[modific]
Evenimente
331 .Hr. - Alexandru cel Mare l nvinge pe Darius III al Persiei n btlia de la Gaugamela
965 - Ioan XIII devine Pap
1795 - Belgia e cucerit de Frana
1800 - Spania a cedat Franei provincia Louisiana, n baza tratatului de la San Ildefonso
1829 - Colegiul Africa de Sud este fondat la Cape Town; mai trziu a devenit Universitatea Cape
Town
1855 - A aprut "Steaua Dunrii", jurnal politic, literar i comercial, sub conducerea lui Mihail
Koglniceanu.
1872 - S-a creat, la Bucureti, "Asociaia general a lucrtorilor din Romnia". (1/13)
1875 - Ion Creang a debutat n "Convorbiri literare" cu "Soacra cu trei nurori". (1/13)
1908 - Henry Ford a nceput comercializarea primului automobil de serie, denumit "Mode T";
preul acestui vehicul era, la vremea respectiv, de 825$
1920 - A fost nfiinat Legaia romn din Budapesta. Traian Strcea a fost numit consul.
1920 - A fost nfiinat Legaia Romniei la Viena. Consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino.
1935 - A fost nfiinat Legaia Romnei n Chile; consul Nicolae Dianu.
1960 - Nigeria i ctig independena fa de Anglia
1971 - A fost inaugurat parcul Walt Disney din Orlando, Florida
1987 - A fost dat n folosin prima linie de tramvai n municipiul Cluj-Napoca.
1992 - S-a deschis, la Bucureti, Centrul cultural ungar.
2003 - S-a inaugurat, la Cluj, cel mai mare acvariu din Transilvania.
[modific]
Nateri
1207 - Henric III al Angliei (m. 16 noiembrie 1272)
1847 - Simion Florea Marian, folclorist i etnograf ("Srbtorile la romni") (m. 11 aprilie 1907)
1856 - Ion Bianu, filolog, membru al Academiei Romne, fost secretar general (1927-1929),
preedinte (1929-1932) i vicepreedinte (1932-1935) al acestui for, fondatorul i organizatorul
Bibliotecii Academiei (m. 13 februarie 1935)
1865 - Paul Dukas, compozitor i critic de muzic francez
1878 - Vasile Demetrius, poet, prozator i traductor (m. 15 martie 1942)
1881 - William Boeing, pionier al aviaiei, nfiineaz n 1916 compania "Pacific Aero Products"
1890 - Constantin C. Nottara, compozitor, violonist i critic muzical. (m. 19 ianuarie 1951)
1905 - Gheorghe Danga, compozitor (m. 5 septembrie 1959)
1919 - Nicolae Cajal, medic, preedinte al Federaiei Comunitilor Evreieti din Romnia,
academician. (m. 7 martie 2004)
1924 - Jimmy Carter, preedinte al Statelor Unite ntre 1977 i 1981
1929 - Gheorghe Vitanidis, regizor . (m. 25 noiembrie 1994)
1946 - Coca Bloos, actri, membr a trupei Teatrului Mic din Bucureti.
1950 - Petru Lificiu, deputat, fost ministru al apelor i proteciei mediului (17 ianuarie 2002- 19
iunie 2003).
1953 - Valeriu Stoica, avocat i om politic, fost preedinte al PNL (17 februarie 2001-24 august
2002).
1956 - Cristian Tudor Popescu, director al cotidianului "Gndul", preedinte al Clubului Romn de
Pres.
1968 - Anua Ctun, atlet

[modific]
Decese
1404 - Papa Bonifaciu IX (n. 1356)
 1684 - Pierre Corneille, dramaturg francez, creatorul tragediei clasice n Frana
1899 - Anton Bacalbaa, ziarist, prozator i traductor, creatorul personajului litarar Mo Teac (n.
21 februarie 1865)

[modific]
Srbtori
China: Ziua naional. Aniversarea fondrii Republicii Populare Chineze (1949)
Cipru: Ziua naional. Aniversarea proclamrii independenei (1960)
Nigeria: Ziua naional.Aniversarea proclamrii independenei (1960)
Ziua Internaional a Medicului
Ziua Internaional a Muzicii
Ziua Internaional a Persoanelor n Vrst
Ziua Mondial a Arhitecturii
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/1_octombrie"
http://ro.wikipedia.org/wiki/2_octombrie
2 octombrie este a 275-a zi a calendarului Gregorian i a 276-a zi n anii biseci.
[modific]
Evenimente
1409 - Este atestat cea mai veche pisanie romneasc, cea de la biserica Streisngiorgiu (jud.
Hunedoara).
2002 - Washingtonul deblocheaz un ajutor de 8 milioane de dolari pentru opoziia irakian.
[modific]
Nateri
1452 - Regele Richard III al Angliei (m. 22 august 1485)
1847 - Francisc Hossu-Longin, memorialist (m. 12 februarie 1935)
1853 - Ciprian Porumbescu, compozitor (m. 25 mai 1883)
1897 - Milu Gheorghiu, actor ieean, cunoscut, mai ales, prin rolurile n travesti din comediile lui
Vasile Alecsandri (m. 1971)
1904 - Graham Greene, scriitor britanic, devenit celebru datorit atitudinii sale contestatare n plan
literar fa de catolicism ("Pivniele Vaticanului") i ca autor al unor rafinate romane psihologice
("Un fel de via", "Factorul uman") (m. 3 aprilie 1991)
1911 - Miron Radu Paraschivescu, poet i publicist ("Cnticele igneti") (m. 17 februarie 1971)
1935 - Paul Goma, scriitor
[modific]
Decese
1264 - Papa Urban IV
1920 - Max Bruch, compozitor i dirijor german, reprezentant al romantismului trziu (n. 6
ianuarie 1838)
1968 - Marcel Duchamp, pictor francez (n. 28 iulie 1887)
1971 - Alexandru Colorian, poet (n. 18 martie1896)
1973 - Mihai Brc, compozitor (n. 5 noiembrie 1888)
1974 - Vasili ukin, regizor, actor, scenarist i poet ucrainean (n. 1929)
1978 - tefan Odobleja, medic; n 1938 a publicat lucrarea "Psihologia consonantist" - prima
expunere de mare amploare a unor principii cibernetice; astfel, este autorul primei variante
elaborate a concepiei cibernetice generalizate, cu zece ani nainte de apariia, la Paris, a lucrrii lui
Norbert Wiener "Cibernetica"; membru post-mortem al Academiei Romne (1990) (n. 13
octombrie 1902)
2002 - Tiberiu Olah, compozitor (n. 2 ianuarie 1928)
[modific]
Srbtori
Guineea: Ziua naional - proclamarea independenei (1958)
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/2_octombrie"

'I-am descarcat 30 de gloante in cap Elenei Ceausescu'

Evenimentul Zilei, 03 Octombrie 2005
Marturii dupa sentinta de vineri privind amanarea deshumarii cuplului Ceausescu
Evenimentul zilei a incercat sa faca lumina in privinta locului in care au fost ingropati sotii Nicolae si
Elena Ceausescu. Si asta dupa ce, la aproape 16 ani de la moartea acestora, instanta i-a refuzat fiicei lor,
Zoia, acest drept. Am stat de vorba cu o parte din cei care au participat la procesul, executia si inhumarea
fostilor dictatori. Toti sustin ca au fost ingropati, pe 30 decembrie 1989, la Cimitirul Ghencea Civil, dar
sub alte identitati. Au ales totusi sa pastreze tacerea asupra numelor care au fost inscrise in acele zile pe
crucile celor doi. Si acesta nu este singurul secret care invaluie inca moartea sotilor Ceausescu.

Dupa 16 ani....

De ce a avut Zoia Ceausescu nevoie de 16 ani pentru a cere deshumarea parintilor ei? Potrivit avocatului
urmasilor sotilor Ceausescu, Haralambie Voicilas, atata timp le-a trebuit mostenitorilor sa faca rost de
toate documentele de care aveau nevoie pentru a deschide procesul. Zoia si Valentin au dreptul sa stie
unde le sunt ingropati parintii si refuza sa-i creada pe cuvant pe cei care i-au ucis si inhumat.

Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca Ministerului Apararii Nationale i-au trebuit opt ani pentru a elibera
certificatele medicale de constatare a decesului fostilor dictatori. De ce? Poate si pentru ca aceste
documente sunt semnate si parafate de fostul director al Institutului National de Medicina Legala,
profesorul Vladimir Belis, care nici macar nu a vazut cadavrele, ne-a declarat aparatorul copiilor
fostilor dictatori.

Avocatul Zoiei Ceausescu: Un militar mi-a spus chiar ca au fost arsi

EVZ: De ce acum cererea de deshumare, la mai bine de 15 ani de la Revolutie?

Haralambie Voicilas: S-au hotarat foarte greu sa porneasca o actiune de acest fel. Zoia a venit la mine la
inceputul acestui an si mi-a spus: Eu nu m-am dus acolo sa aprind o lumanare pentru ca nu am
siguranta ca parintii mei sunt acolo. Ceva imi spune ca nu sunt acolo. Si m-a intrebat: Am dreptul
crestinesc sa stiu unde imi sunt ingropati parintii?.
Va marturisesc ca si eu am stat si m-am gandit mai mult de o luna cum as putea sa rezolv aceasta actiune.
Ca actele de deces s-au aflat la MApN nu exista nici un dubiu. Sunt insa acte care creeaza dubii legate de
locul in care au fost ingropati.

Ce fel de acte?

Sa va explic. Pe certificatul constatator al mortii apare semnatura lui Vladimir Belis. El a constatat
moartea. Or, Belis nu a fost la Targoviste. Chiar a declarat, intr-un articol care a aparut in 1990, ca in
zilele acelea a fost chemat la Victor Atanasie Stanculescu, care i-a spus sa semneze aceste certificate.
Mai mult, pentru inhumare se depune o adeverinta.

La administratia cimitirului unde defunctii sunt inhumati ori la Ghencea Civil nu exista aceasta
adeverinta. Nu s-a putut face atunci in decembrie, dar de ce nu s-a facut dupa aceea? Mai e o chestiune,
care nu tine totusi de proces. Toata lumea stia ca Elena Ceausescu era mai mare ca Nicolae. In actele
facute dupa deces apare ca s-a nascut pe 6 ianuarie 1916. Or, la primaria din comuna Petresti se arata ca
data nasterii este 6 ianuarie 1919. Un alt inscris care creeaza dubii. Mai mult, Administratia Cimitirelor a
formulat o intampinare prin care precizeaza ca nu detine nici un act din care sa rezulte ca Elena si
Nicolae au fost ingropati la Ghencea Civil.
Exista in spatele acestui proces si alte interese, materiale?

Ce va pot spune este ca amandoi copiii s-au decis sa faca aceasta actiune, dar au hotarat sa apara doar
Zoia. Nu se gandesc la daune din partea MApN si nici la vreo mostenire. Tot ce-si doresc este sa stie
daca parintii lor sunt acolo. Au existat zvonuri ca nu sunt. Un militar mi-a spus chiar ca au fost arsi si ca
au fost ingropate doar cosciugele.

Exista o mostenire a familiei Ceausescu?

Nu, pentru ca prin hotararea penala de condamnare s-a dispus confiscarea totala a averii. Exista o adresa
a Tribunalului Militar din 1990, prin care s-au blocat conturile Elenei Ceausescu de la CEC. Erau trei
librete de economie, fiecare in valoare de 14.740 de lei. Atat costa un televizor color. De asemenea, toate
bunurile personale au fost predate la BNR de catre Parchet. Toate bunurile lor au fost confiscate de stat.

Dezvaluirile plutonierului Carlan

Magureanu ne-a spus ca vin americanii sa-l elibereze pe dictator

Sotii Ceausescu au fost executati pe 25 decembrie 1989, in ziua de Craciun. Sentinta de condamnare la
moarte a fost dusa la indeplinire de trei militari din cadrul unitatii de parasutisti de la Boteni
(Dambovita). Capitanul Ionel Boieru, sergentul-major Octavian Gheorghiu si plutonierul-major Dorin
Carlan au descarcat peste 70 de gloante in trupurile dictatorilor. Prin tevile mitralierelor s-a scurs de
fapt ura acumulata de romani in cei aproape 25 de ani de dictatura, spune Dorin Carlan, care a acceptat
sa povesteasca pentru Evenimentul zilei amanunte din culisele executiei sotilor Ceausescu.

Misiune de gradul zero

Pe 25 decembrie, la ora 7.00, colonelul Ion Suciu ne-a chemat pe toti cei care mai eram in unitate si ne-
a spus ca plecam intr-o misiune importanta. Am plecat de la Dambovita opt oameni si ne-am imbarcat in
doua elicoptere. Punctul terminus al calatoriei a fost insa garnizoana de la Targoviste, acolo unde sotii
Ceausescu urmau sa fie judecati, condamnati la moarte si executati.

Acolo, generalul Stanculescu ne-a spus ca a fost constituit un Tribunal Militar exceptional care ii va
judeca pe dictatori. Stanculescu ne-a avertizat ca noi va trebui sa-i impuscam, in cazul in care tribunalul
ii va condamna la moarte. Ne-a intrebat daca suntem de acord cu acest lucru, iar noi am raspuns ca da.
Ne-a aratat apoi si zidul unde urma sa-i executam, isi aminteste fostul parasutist.

Generalul Victor Stanculescu i-a incredintat lui Ionel Boieru misiunea de a-i pazi pe sotii Ceausescu, iar
Dorin Carlan si Octavian Gheorghiu au avut sarcina sa pazeasca usa salii de judecata. Procesul a durat
cam o ora si jumatate si stiu ca m-a amuzat ca la final s-a spus: Cu recurs in 10 zile. Sentinta se duce la
indeplinire imediat, isi aminteste plutonierul-major.

Ne-a dat dracu pe toti

Potrivit fostului parasutist, Victor Stanculescu a fost cel care a coordonat si comandat executia. Ei nu au
vrut sa iasa din sala. Stanculescu a zis: Legati-i, luati-i si la zid cu ei!. Capitanul Boieru a intrebat: Si
ce facem cu ei?, iar Stanculescu a raspuns: Ii impuscati, spune Carlan.

Ceausestii au bravat in fata mortii. Desi voiau sa para indiferenti fata de ceea ce li se intampla, militarii
au vazut in atitudinea lor teama de moarte. Ea cred ca a constientizat ce se intampla si a zis: Daca e
asa, vreau sa mor impreuna cu sotul meu. Impreuna am luptat, impreuna vreau sa murim. Atunci,
generalul Stanculescu a replicat: Asta e ultima dorinta a condamnatului.

Ea ne-a dat dracu pe toti, isi continua povestea Dorin Carlan. Pentru ca militarii au avut un moment in
care au ezitat sa-i omoare pe Ceausesti, Virgil Magureanu s-a gandit sa-i incurajeze. Nu prea aveam noi
curaj sa-i omoram, asa ca Virgil Magureanu ne-a zis ca vine Flota a 6-a Americana din Mediterana sa ne
bombardeze si sa-l elibereze pe dictator, adauga Carlan.

A cazut ca un sac de cartofi

I-am scos in curte. Ei au crezut ca mergem la elicopter, dar au fost directionati spre zid. I-au dus mai
mult pe sus. Ceausescu striga: Moarte tradatorilor, istoria ma va razbuna, traiasca Republica Socialista
Romania! si a inceput sa cante Internationala. L-am impuscat. Nu ne-a dat nimeni ordin. Eu am bagat in
el sase gloante si s-a blocat arma. Ionel a descarcat in ei tot incarcatorul, iar Gheorghiu a tras si el tot
sase-sapte gloante. Ceausescu s-a ridicat pe zid cam un metru cand l-a prins Ionel in rafala.

A cazut pe urma ca un sac de cartofi. Ea a cazut pe o parte si facea niste gesturi macabre. Avea gauri
imense in ea si se zbatea. Eram la 15-20 de centimetri. Am schimbat incarcatorul si i-am tras 30 de
cartuse in cap. Eram plin de creier si de bucati de oase, povesteste Carlan. Niciunul dintre cei care
venisera de la Bucuresti nu a asistat la executie. Cadavrele au fost infasurate apoi in panza de cort si
urcate in elicopter. Pana la Boteni, Dorin Carlan a stat pe trupul neinsufletit a lui Ceausescu, pentru ca
nu mai era loc in elicopter.
Articol
publicat in
Autor: Marius Iosef
Aboneaza-te la Evenimentul Zilei !

Cele mai importante 10 femei de succes din romania

Evenimentul Zilei, 03 Octombrie 2005
Intr-o lume dominata de barbati, femeile vin tare din urma
Intr-o lume dominata de barbati, cum e cea a afacerilor, vocea femeilor se face foarte greu auzita. Insa nu
poate fi inabusita de tot. In Romania, primele povesti de succes care au in spate munca unor femei au
inceput sa iasa la lumina inca de la sfarsitul anilor 90. Nu au stralucirea povestilor ai caror artizani sunt
barbatii - cum ar fi cele din lumea informaticii si telecomunicatiilor. Si nici nu le-au permis
intreprinzatoarelor sa stranga averi la fel de mari ca acelea ale primilor clasati in top 300. Majoritatea
femeilor de succes din Romania identificate de EVZ lucreaza in domenii umaniste - medicina,
comunicare, drept sau marketing. Sau, cel putin, din aceste industrii au plecat.

Am alcatuit topul femeilor cu afaceri de succes apeland la un juriu format din ziaristi specializati in
domeniul economic, analisti economici si oameni de afaceri - barbati.

Criteriile EVZ

> Impactul asupra mediului de afaceri

> Marimea afacerii
> Notorietatea
> Etica
> Perspectivele

Au mai primit voturi

Veronica Savanciuc - Presedinte si CEO la Lowe&Partners

Este actionar fondator al Grupului Lowe&Partners, unul dintre primii antreprenori in industria
publicitatii din Romania.
Pe langa domeniul publicitatii, s-a implicat activ in comunitatea de afaceri si in proiecte de
responsabilizare sociala.

Iulia Dobrin - general manager ID Sarrieri

Femeia care a reusit sa transforme ID Sarrieri intr-un brand pe piata lenjeriei de lux, dominata de
francezi si italieni, conduce cu fermitate compania de 13 ani.

Mihaela Mariana Belcin - general manager Fantasy Mod

Unic actionar si fondator, conduce cu succes o fabrica de confectii moderna, unde se croiesc si se
finiseaza colectiile marilor case de moda de renume mondial.

Cristina Grigorescu - CEO Kasta Metal

A infiintat firma Kasta Metal impreuna cu sotul sau, diversificand de-a lungul timpului activitatea
companiei. Astazi comercializeaza si construiesc piscine, reusind sa-si faca un nume prin rapiditatea
realizarii lucrarilor.

Anca Maria Harasim - director executiv AmCham Romania

Se afla in fruntea Camerei de Comert Americane - AmCham Romania din 2000, iar din 2004 este
presedintele Carpathian Foundation, o fundatie regionala, transfrontaliera care opereaza
in cinci tari est europene si se axeaza pe activitatide dezvoltare economica

Maria Grapini - Pasmatex Timisoara

Maria Grapini este cea mai auzita voce din Patronatul Industriei Usoare (FEPAIUS). A absolvit Institutul
Politehnic Iasi, Facultatea de Textile, si lucreaza in industria de profil din 1978. Intentioneaza sa
diversifice activitatea de productie a grupului de firme Pasmatex si doreste sa plaseze capital si in alte
domenii. In 1994 a cumparat prima firma textila. Incepand din 1998 si pana in prezent este actionarul
principal la Pasmatex (care produce panglici, benzi, elastice), Pasmatex Conf International (produce
lenjerie pentru firma Triumph, din Austria), Pasmatex Nord International, Pasmatex Consulting si
Pasmatex Fashion. Maria Grapini detine actiuni la fabrica de palarii Paltim si la o societate de asigurari.
In 2002 a deschis Casa de moda Pasmatex, care creeaza tinute business pentru femei. Grupul Pasmatex
are peste 750 de angajati si o cifra de afaceri anuala de aproximativ cinci milioane de euro. Maria
Grapini conduce Federatia Patronala din Industria Usoara.

Anca Vlad - Grupul Fildas Trading

Grupul Fildas Trading este lider in Romania in ceea ce priveste importul si distributia de produse
farmaceutice, cu 14 filiale in tara si peste 3.000 de clienti. La acestea se adauga si o retea de 60 de
farmacii in Arges. Femeia care a reusit in 14 ani sa construiasca una dintre cele mai mari companii din
industria medicamentelor se numeste Anca Vlad. Sub directa ei conducere, grupul a ajuns la o cifra de
afaceri de peste 100 de milioane de dolari.

Anul trecut, ea a mai achizitionat pachetul majoritar al grupului KLTC, cel care publica revistele
Tonica, Farmacia Ta si Slab sau Gras si canalul de televiziune Pax TV, pe care l-a rebotezat Senso
TV. Datorita performantelor obtinute a primit medalia de aur pentru excelenta in practica afacerilor, la
Geneva in 2004, iar in 2005 a castigat locul I in topul femeilor de succes realizat de Capital. A fost
singura femeie care a spart monopolul barbatilor in topul celor mai buni 10 oameni de afaceri.

Camelia Sucu - Class Mobexpert

Camelia Sucu este femeia din spatele Class, divizia de mobila de lux a Mobexpert. Designul este
romanesc, dar in conformitate cu tendintele europene. Camelia Sucu detine 60a din actiuni la Class, iar
in restul firmelor Mobexpert 40a din actiuni. Managerul considera ca fiecare client este unic si ii acorda
toata atentia. Multe persoane nu sunt sau poate nu vor deveni niciodata cumparatori, dar insasi prezenta
lor fizica in magazinele Class inseamna curiozitate, care aduce un plus imaginii Class.

De altfel, este si unul dintre principiile Cameliei Sucu. Magazinele Class gazduiesc si expozitii de arta
contemporana, prezentari ale unor publicatii de specialitate (design, arhitectura de interior). Prima
manifestare de acest gen a fost Class Art Collection, organizata in decembrie 2004, unde, alaturi de
mobila Class, au fost expuse tablouri din patrimoniul national. Camelia Sucu se implica in activitati de
caritate si sponsorizari. Pretul succesului in afaceri: divortul de sotul ei, cu care a pornit la drum si in
construirea afacerii Mobexpert.

Violeta Ciurel - ING Group Amsterdam

Cea mai mare realizare a anului trecut a Violetei Ciurel este promovarea intr-o pozitie globala, de
management, in cadrul ING Group Amsterdam. Inainte a ocupat functia de director general al companiei
ING Nederlanden Asigurari de viata, precum si pe aceea de director executiv Retail Distribution ING
Romania. Noua titulatura implica o multime de responsabilitati, printre care si consultanta acordata
guvernelor tarilor preocupate de reforme ale sistemelor nationale de pensii si privatizarea acestora,
precum si participarea la proiectele de cercetare in colaborare cu alte institutii. In plus, va pastra o
legatura directa cu companiile ING de pe toate continentele si multe organizatii internationale, cum sunt
Banca Mondiala sau Uniunea Europeana. Meseria de care se declara indragostita este aceea de profesor,
pe care a urmat-o in paralel inainte sa se mute in Olanda. De atunci insa a inceput sa invete olandeza.

Gabriela Tudor - CEC

Am vrut mereu sa fiu prima, spune femeia-bancher absolventa a liceului de muzica. Prezenta feminina
care a razbit intr-o lume a barbatilor este licentiata a Facultatii de Comert Exterior, din cadrul ASE, si si-
a inceput cariera de bancher la Londra, in cadrul Bancii Anglo-Romane. Inainte sa ajunga la pozitia de
vicepresedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni a detinut, de-a lungul timpului, functii care erau
ocupate de obicei doar de barbati: vicepresedinte si prim-vicepresedinte al Bancii Comerciale RoBank,
director general adjunct in cadrul aceleiasi banci, consilier al guvernatorului BNR si director general in
BNR. Veritabila femeie de succes, este si vicepresedinte al Consiliului de Administratie al Asociatiei
Romane a Bancilor, membru fondator al Forex Club Romania, vicepresedinte al Consiliului de
Administratie si patron al Asociatiei Prietenii Muzeului de Arta al Romaniei, care ii ocupa mare parte
din timpul liber.

Cristina Angela Simion - Edipresse AS Romania

Este o femeie care a urcat in 14 ani toate treptele ierarhice, de la corector de texte la directorul general al
uneia dintre cele mai mari edituri prezente pe piata romaneasca, ce editeaza, printre altele, revistele
Avantaje, Viva!, Elle, Look, Sana si Joy. A inceput sa lucreze in presa dintr-o intamplare.
Primul loc de munca a fost la un ziar local, care avea nevoie de un corector. Directorul i-au propus sa
scrie si articole.

La Romanian Publishing Group - devenita anul acesta Edipresse - s-a dus ca director de marketing in
urma cu opt ani si nu s-a lasat pana nu a ajuns in varf. Este primul absolvent din Romania al Stanford
Professional Publishing Course - magazine publishing, la Universitatea Stanford si unul dintre fondatorii
concursului Tanarul jurnalist al anului, impreuna cu Freedom House. In prezent, Cristina Simion preda
si management, si marketing media la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi.

Gilda Lazar - Director Corporate Affairs JT Romania

Una dintre cele mai bine platite femei director dintr-o companie multinationala este si unul dintre putinii
romani specializati in Corporate Community Relations, certificata de Boston College. Povestea de
succes a inceput in urma cu opt ani, cand a fost selectata pentru postul de External Relations Director la
RJ Reynolds Tabacco Romania SRL. Doi ani mai tarziu divizia internationala a fost achizitionata de
Japan Tabacco, iar Gilda Lazar a fost promovata.

In prezent este si membru in comitetul executiv al companiei. Meritul i-a fost recunoscut public, fiind
invitata sa vorbeasca studentilor in cadrul conferintelor Try Success si sa faca parte din juriul pentru
premiile PR Award. Cu un an inainte de a se angaja la compania multinationala a avut de-a face si cu
politica, lucrand o perioada scurta ca purtator de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe, consilier al
ministrului de stat. Inainte de aceasta, a fost o jurnalista apreciata, la cotidienele Dreptatea
si Romania libera.

Crenguta Rosu - DC Comunication

Este unul dintre pionierii industriei comunicarii in Romania. Experienta de circa 15 ani in domeniu este
unul dintre atuuri. Imediat dupa Revolutie a inceput sa lucreze in acest domeniu. A fost sefa Biroului de
Presa al Guvernului in perioada 1991-1993. In 1994 a coordonat sectia politica a ziarului Tinerama.
Si-a pornit propria afacere in 1995, DC Communication. In prezent, firma pe care o conduce reprezinta
Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti. Unul dintre principiile Crengutei: pentru a-ti face bine treaba
in domeniul comunicarii iti trebuie anumite calitati, cu totul altele decat cele necesare unui bun manager.
Un manager trebuie sa stie sa conduca o echipa, sa aiba o viziune, sa fie inovator. Dupa rezultatele
firmei, se pare ca doamna Rosu le face bine pe amandoua. Firma a crescut an de an, in 2003 raportand o
cifra de afaceri de 2,2 milioane euro.

Mihaela Mitroi - PWC

Lucreaza la firma de consultanta PricewaterhouseCoopers din 1997. In 2004 a fost promovata in

conducerea de top, fiind responsabila
cu activitatea de consultanta in domeniul fiscal.
Primul contact cu domeniul fiscalitatii a fost direct la sursa - in Ministerul Finantelor, abia apoi
mutandu-se in sectorul privat.

Spune ca unei femei nu-i este deloc usor sa-si croiasca o cariera de succes. Insa ea considera ca se
numara printre norocoasele care s-au bucurat de sprijinul familiei - al sotului si al baietelului de 11 ani.
Chiar daca munceste mult in zilele saptamanii, weekendul este dedicat exclusiv familiei. De baza in
reteta succesului - varianta Mihaela Mitroi - este sa nu te lasi batut din cauza unui esec. Si nu in ultimul
rand foarte importanta este munca in echipa. Ea considera ca sustinerea colegilor a ajutat-o sa ajunga atat
de departe.
Liderul: Denisa Mateescu, country manager Mastercard pentru Romania si Bulgaria

Peste 3,3 milioane de romani poarta in buzunar carduri cu sigla companiei la care lucreaza - Mastercard.
A intrat in lumea cardurilor in 2001. Pe calea clasica: CV-uri, interviuri si apoi selectia. Ea a fost cea
aleasa. Si-a facut bine treaba. Dovada: in Romania, Mastercard bate Visa la numar de carduri emise,
lucru care se intampla in putine tari din lume. Atributiile managerului intr-o firma de carduri: relatia cu
bancile, pe care incearca sa le convinga sa emita cardurile companiei. La care se adauga campanii de
marketing si publicitare, care sa-i convinga pe romani sa plateasca cu cardul in magazine. Spune ca nu
si-a dorit niciodata sa iasa in fata din punct de vedere profesional. Dar ca i-a placut sa-si faca bine treaba,
fapt care a propulsat-o in top management.

La baza este informatician, absolvind Facultatea de Automatica. Insa n-a lucrat niciodata in acest
domeniu. Ci in marketing si relatii internationale. In studentie a fost ghid ONT si se plimba cu turistii
straini prin tara.

Desi este angajata uneia dintre cele mai mari companii americane, Denisa Mateescu nu beneficiaza deloc
de conditiile de lucru luxoase din multinationale. Din contra, a fost nevoita sa-si amenajeze un birou
acasa, pana cand Mastercard va deschide o reprezentanta in Romania. Insa, atunci cand poarta o discutie
cu un partener de afaceri, simte ca are in spate munca a mii de angajati ai companiei.

Interviu : Nu stiu daca un barbat ar fi reusit mai bine

u Cum ati ajuns la Mastercard?

w Am candidat pe un post. Aflasem din afara ca Mastercard are planuri de dezvoltare, am urmarit
businessul o perioada si am candidat prin divizia regionala. La vremea respectiva, Romania era
coordonata de Biroul din Italia. Au mai fost alti 10-15 aplicanti, dar m-au ales pe mine. Asta se intampla
in 2001.

u Ce responsabilitati aveti acum la Mastercard?

w Pana acum am avut responsabilitati de country manager pentru Romania si Bulgaria, iar din toamna
preiau Bosnia, Macedonia si Albania.

u Cum va simtiti ca femeie in lumea financiara, care este dominata de barbati?

w Am lucrat intotdeauna intr-un mediu dominat de barbati. Nici nu stiu cum e sa lucrezi intr-un mediu de
femei. Mi-am vazut de treaba si intotdeauna am facut lucrurile cat mai bine cu putinta.

u Cum se impaca viata de familie cu cariera?

w Lucrez 10-12 ore pe zi. In anii precedenti, cateva zile erau dedicate biroului de la Roma, cateva celui
din Budapesta. In Bucuresti am un birou acasa.
Suntem doar cativa angajati in tara, dar in spate avem o structura de mii de oameni care lucreaza si
pentru Romania. De exemplu, procesarea tranzactiilor se face in SUA. Noi suntem, practic, interfata cu
piata din Romania, intelegand ce se intampla pe plan local si care sunt oportunitatile de afaceri ale
companiei noastre pe piata din Romania. Am o fetita de 13 ani si un baiat de 11 ani.
Incerc acum sa le imprim un set de valori morale, intelectuale pe care sa le aiba mai tarziu. Am grija sa
invete, sa aiba note mari. Evident, vreau sa aiba studii superioare, sa-si trateze cariera cu seriozitate. Se
vor indrepta spre domeniul pe care il aleg ei, spre ce cred ei ca le face placere.

u Cum va petreceti weekend-urile?

w In timpul scolii ne ocupam de problemele la matematica. Mergem la munte cand vremea e frumoasa.
Iarna mergem la schi. Mergem si in strainatate o data pe an.
u Cum se impaca modelul femeii de cariera cu cel al femeii casnice?
w Nu sunt o specialista in materie de gatit. Incerc sa gatesc ceva comestibil. Mai mancam o pizza, mai
iesim la restaurant.

u Aveti timp pentru familie?

w In medie, doua-trei zile la doua saptamani sunt plecata in delegatii in strainatate. Avand in vedere ca
am familie, este relativ dificil. Dar mie imi place sa calatoresc.

u Daca aceasta functie ar fi fost ocupata de un barbat, credeti ca ar fi avut un salariu mai mare?
w Nu. Categoric nu. Salariul depinde de responsabilitatile pe care le ai, de performante. Nu stiu daca un
barbat, la acelasi volum de munca, ar fi reusit mai bine. Intotdeauna e loc si de mai bine si de mai rau.
Fiecare in organizatie isi face treaba cat poate mai bine.

u Ce le recomandati tinerelor care doresc sa intre in afaceri?

w In primul rand, seriozitate si sa-si urmareasca visul. Pentru mine a fost un vis sa lucrez intr-o
organizatie internationala. Un vis care s-a realizat.

Lider mondial
De sapte ani in topuri

Meg Whitman nu a ratat un an fara sa intre in topurile americane, din 1998, cand a preluat functia de
director executiv la eBay: cea mai puternica femeie manager (Fortune, 2004), unul dintre cei mai
puternici oameni de afaceri din SUA.
Principalele merite: a adus eBay in randul companiilor de varf din America. eBay este cel mai mare site
internet de licitatii din lume. Anul trecut, a inregistrat o cifra de afaceri de 3,27 miliarde euro, numarul
de utilizatori ai site-ului ajungand la 135 de milioane.

Ultima realizare: eBay a cumparat compania de telefonie prin internet Skype cu peste 2,6 miliarde de
dolari. Cat cere pentru a-si face bine meseria: peste 42 de milioane de dolari, potrivit datelor din 2003.

Mentorul
Bancher si corist la Madrigal

Elena Petculescu este prima femeie presedinte de banca din Romania. Dupa 50 de ani de cariera a optat
pentru o pensionare activa, urmand sa sustina si sa promoveze imaginea bancii in relatia cu organismele
financiare si postale din tara si strainatate. Elena Petculescu a infiintat si a condus timp de 14 ani
Bancpost. Datorita reputatiei a fost numita presedinte de onoare al bancii pe o perioada nedeterminata.
Din 1991 pana in 2004 a fost presedinte si director executiv la Bancpost, iar din luna septembrie 2004 a
ocupat functia de presedinte al Consiliului de Administratie al Bancpost. Am inceput sa fac o banca
atunci cand aveam deja 52 de ani, declara Elena Petculescu. Fosta directoare a bancii a cantat in tinerete
in corul Madrigal si tine la pasiunile pe care le avea inca din tinerete: asculta muzica clasica si merge la
Opera.

Pariul nostru
Lider si om de echipa

La 30 de ani, Cosmina Noaghea a fost omul care a mutat Evenimentul zilei din ograda Expres in cea a
Ringier - cel mai mare trust media de pe piata romaneasca. Cosmina a intrat in lumea presei in 2000, in
Departamentul de resurse umane al Ringier, unde, in scurt timp, a ajuns manager.
In 2003, Cosmina Noaghea a fost prima femeie care a intrat in conducerea executiva a filialei Ringier
din Romania. I s-a dat pe mana proiectul integrarii EVZ in Ringier.
Desi n-a iesit niciodata in fata, Cosmina a atras respectul oamenilor cu care a lucrat deoarece a reusit sa
impuna criterii de management capitaliste acolo unde organizarea lipsea cu desavarsire. Si, in acelasi
timp, a incercat sa ramana aproape de subordonati.

Inainte de a face parte din echipa MasterCard Europe, Denisa a lucrat in publicitate, specializandu-se pe
media. Intre anii 1998 si 2001 a fost Media Director la DArcy. Cariera sa in publicitate a inceput in
1994, cand s-a alaturat Departamentului de Media al agentiei Bates Centrade Saatchi&Saatchi, prima
oara ca Junior Media Executive si apoi ca Media Executive. Dupa numai doi ani, Denisa este numita
Senior Media Executive. In aceasta pozitie a lucrat pentru clienti importanti, cum ar fi: Master Foods,
Procter&Gamble, CPC, Germanos, Lucky Goldstar, Warner Lambert.

Mastercard isi va infiinta primul birou la Bucuresti, pana la sfarsitul anului, un birou care va coordona
tarile din Europa de Sud-Est. Deocamdata, Denisa Mateescu are un birou acasa, insa respecta strict
cateva reguli. Niciodata nu lucreaza in gradina sau in alt spatiu in afara biroului.

"Denisa Mateescu face onoare brandului pe care-l administreaza cu succes in Romania. Trasaturile care
o caracterizeaza sunt seriozitatea si competenta. Era firesc sa obtina locul intai."
(Alin Iacob, redactor-sef adjunct Piata Financiara
Articol
publicat in
Autor: Constantin Pavel

Iranul ameninta cu 110 $ barilul de petrol

Cotidianul, 03 Octombrie 2005
Mahmoud Ahmadinejad, liderul iranian, a anuntat ca nu va mai exporta petrol daca Iranul va
ajunge in fata Consiliului de Securitate al ONU. Consecinta: barilul de petrol ar atinge
astronomicul pret de 110 dolari. Efectul: SUA sint dispuse sa mai acorde diplomatiei o sansa in
dosarul iranian.
Daca dosarul Iranului e trimis Consiliului de Securitate, noi vom raspunde in multe moduri, de exemplu
oprind exporturile de petrol, a declarat presedintele Iranului intr-un interviu acordat simbata ziarului
saudit The Khaleej Times, citat de Reuters. El nu a precizat ce-ar putea insemna lucrul acesta, intrucit
vinzarile de petrol reprezinta 80 la suta din valoarea exporturilor iraniene. Dupa opinia specialistului
Hassan Abbasi, de la Centrul de Cercetari de Securitate fara Granite Ideologice, pretul petrolului ar putea
ajunge la 110 dolari barilul.

Iranul este al patrulea mare producator mondial de petrol. Detine 10 la suta din cantitatea totala de titei
din lume, cu o productie de patru milioane de barili pe zi. Amenintarile lui Ahmadinejad (foto) vin la
citeva zile dupa altele de acest gen: reluarea procesului de imbogatire a uraniului, interzicerea accesului
inspectorilor ONU, pedepsirea economica a Indiei si Japoniei pentru ca au votat in favoarea trimiterii
Iranului in fata Consiliului de Securitate.

Frica pazeste petrolul

Ieri, Ahmadinejad a facut un pas inapoi. El a negat declaratiile, spunind ca nu sint altceva decit niste
inscenari. Mai mult, a comentat ca nu a acordat niciodata vreun interviu ziarului saudit, nici oral, nici
scris, informeaza Associated Press.

In ultimii ani, Germania, Marea Britanie si Franta au incercat sa determine Iranul sa renunte la ambitiile
sale nucleare. Agentia Internationala a Energiei Atomice a adoptat in 24 septembrie o rezolutie prin care
a cerut inaintarea dosarului nuclear al Iranului Consiliului de Securitate. Reactia SUA a fost foarte
prompta, salutind decizia IAEA.

Tonul american s-a indulcit dupa recentele afirmatii ale liderului iranian, inalti oficiali SUA declarind ca
ar prefera sa mai dea diplomatiei o sansa. Noi vrem ca diplomatia sa functioneze... Iranul trebuie sa se
reangajeze in negocieri... Ne gindim serios la optiuni diplomatice pentru Iran si Coreea de Nord, a
sustinut Robert Joseph, subsecretar de stat pentru Controlul armamentului si securitatea nationala la
Ambasada SUA din Abu Dhabi.
Articol
publicat in
Autor: Mihai Scarlat
Aboneaza-te la Cotidianul !

Spania - bucati?
Curentul, 03 Octombrie 2005
Catalonia a facut primul pas catre autonomie
La mai putin de un an dupa ce Tara Bascilor s-a declarat gata sa se desprinda de Spania, cerand
independenta si luptand pentru ea "cu arma in mana", parlamentul Cataloniei a aprobat un plan de
transformare a regiunii in "natiune", primul pas catre autonomie.

Legea, aprobata cu 120 de voturi pentru si 15 impotriva, contine si un articol legat de "drepturile
istorice" ale Cataloniei, ceea ce inseamna ca suprematia Constitutiei spaniole ar putea fi "detronata" de
legislatia aprobata de parlamentul regional. O alta masura ce ar putea afecta economia Spaniei este
dreptul autoritatilor regionale de a colecta taxele si impozitele de la populatie, urmand sa "plateasca"
guvernului serviciile oferite de statul spaniol. Dezbaterea dinaintea votului a fost aprinsa si a dat dureri
de cap premierului socialist Jose Luis Rodrigues Zapatero, despre care opozitia conservatoare spune ca
se pregateste sa "balcanizeze Spania".

Pana la urma, seful guvernului de la Madrid a acceptat sa sustina, in parlament, planul votat de
parlamentul catalan, dar a subliniat ca nu va accepta ca legea fundamentala a statului sa fie "amenintata".
De altfel, Zapatero nu are alta alternativa, decat sa sustina planul catalan, pentru ca majoritatea sa
parlametara se bazeaza si pe reprezentantii politici ai Cataloniei, formatiunea Esquerra Republicana de
Catalunya putand sa-si retraga sprijinul si sa provoace o criza politica.

Catalonia este o regiune din nord-estul tarii, in care traiesc aproximativ sapte milioane de persoane si
care este unul dintre "motoarele economice" ale Spaniei. 18% din Produsul Intern Brut este asigurat de
aceasta regiune, "avocatii" unei eventuale separari sustinand ca ea contribuie mai mult la economia tarii
decat primeste la schimb.
Articol
publicat in
Autor: Madalina Mitan

Masacru in Bali
Romania Libera, 03 Octombrie 2005
Prima explozie s-a produs in restaurantul Raja, din statiunea Kuta, un loc popular printre turistii straini,
la ora 19,30, ora locala. Zece minute mai tarziu, la 30 de kilometri de Kuta, la Jimbaran, alte doua
bombe au devastat doua restaurante situate pe malul marii. Martorii si politia au descris scene dramatice
cu victime decapitate si ramasite omenesti raspandite peste tot. Potrivit politiei, alte trei bombe
neexplodate au fost descoperite la Jimbaran. Faptul ca acestea nu au explodat se explica prin aceea ca,
imediat dupa atacurile de la Jimbaran, autoritatile indoneziene au inchis reteaua de telefonie mobila de
pe teritoriul insulei.

Ipoteza ca ar fi fost vorba de atacuri sinucigase a fost confirmata de faptul ca la fata locului au fost
descoperite bucati suspecte de rucsac, modul preferat de transport al bombelor de catre teroristii-
kamikaze. Dispozitivele explozive au fost concepute asfel incat sa produca un numar cat mai mare de
victime inocente. Unele dintre persoanele ranite in atacuri aveau urme de cuie care le strapunsesera
carnea.

Potrivit autoritatilor de la Jakarta, toate indiciile conduc spre concluzia ca in spatele atacurilor de
sambata s-ar afla gruparea islamista Jemaah Islamiyah, afiliata la Al Qaeda. Seful sectiunii antiteroriste
din cadrul ministerului indonezian al Securitatii, Ansyaad Mbai, a indicat doi membri malaezieni ai
Jemaah Islamiyah (JI), drept autori ai atacurilor - Noordin Mohammad si Azahari Husin. Cei doi sunt
considerati, de asemenea, autori ai atacului din octombrie 2002, dintr-o discoteca din Bali, soldat cu 202
morti, precum si ai celui de la hotelul Mariott din Jakarta, care a ucis 12 persoane pe 5 august 2003.

Azahari bin Husin, 48 de ani, supranumit Demolatorul, este teroristul tipic pentru Al Qaeda. Provenit
dintr-o familie bogata din Malaezia, a studiat in Australia si si-a luat doctoratul in inginerie la
Universitatea britanica Reading in anii '90, dupa care a plecat in Afganistan, unde s-a antrenat cu Osama
bin Laden. Este considerat cel mai periculos terorist din Asia de sud-est.

Autoritatile de la Kuala Lumpur au ne gat ca in Malaezia ar exista celule teroriste active si au promis sa
coopereze pe deplin cu Jakarta pentru a descoperi autorii atacurilor de sambata. In Malaezia sunt detinuti
in prezent cel putin 80 de membri prezumati ai Jamaah Islamiyah.
Articol
publicat in
Autor: Cristian Campeanu

Cea mai lenta traversare a Atlanticului

Jurnalul National, 03 Octombrie 2005
Oliver Hicks, un britanic de 23 de ani, a repus piciorul pe pamant vineri, dupa ce a doborat recordul in
materie de cea mai lenta traversare a Atlanticului, intr-o barca cu vasle, din istorie... Plecat la 27 mai din
New Jersey, SUA, tanarul englez din Suffolk intentiona sa doboare actualul record, de 62 de zile.
Victima unor conditii meteo nefavorabile, el nu a reusit sa treaca linia de sosire decat dupa 124 de zile de
vaslit, miercuri, pe coasta sud-vestica a Angliei. Precedenta traversare cea mai lenta a fost efectuata de
Maud Fontenoy, Franta, in 2003, in 117 zile, intre Canada si Franta.
Articol
publicat in

Irak: Rpire ndoielnic

03 Oct 2005

trimite unui prieten printeaza

Ramura irakian a reelei Al-Qaida afirm c a capturat doi soldai americani i amenin c-i va ucide
dac nu sunt eliberate musulmanele sunnite deinute n Irak. Armata american crede ns c revendicarea
este fals. n ultimele dou zile, forele americane au declanat o important ofensiv n vestul Irakului, n
apropierea graniei cu Siria.
Un comunicat afiat pe Internet pretinde c Al-Qaida a luat prizonieri doi pucai marini americani, dup
ce a ncercuit o patrul care aciona n vestul rii. "Lupttorii notri sunt foarte dornici s le taie gtul",
amenin teroritii, care i someaz pe americani s elibereze, n 24 de ore, toate femeile musulmane
sunnite aflate n nchisorile irakiene. Mesajul nu este nsoit de fotografii sau alte date cu privire la
presupuii prizonieri.

Comandamentul american consider c revendicarea este, probabil, fals, dar continu verificrile pentru a
stabili dac toi pucaii marini sunt la posturile lor. Forele americane au au ucis opt rebeli n prima zi a
ofensivei din vest, denumit "Pumnul de Fier".

Ministrul irakian de interne Baian Bagher Solagh crede chiar c reeaua Al-Qaida s-ar putea retrage n
curnd din Irak, recunoscndu-i nfrngerea. Afirmaiile sale au fost dezminite imediat de un alt
comunicat al teroritilor. Pe de alt parte, fratele ministrului Solagh a fost eliberat ieri, dup ce fusese rpit
cu o zi nainte.
Sursa: Antena 3

Conflict - Cine controleaza Internetul?

( 03.10.2005 )
Internetul e iesit de multa vreme din exclusivitatea laboratoarelor militare si academice, devenind in
prezent un punct strategic al comunicarii globale, dar si o uriasa sursa de venituri. A devenit atat de
important, incat a inceput un adevarat conflict international: "Cine controleaza Internetul?". Este de fapt
un act de revolta la adresa SUA, a modului in care aceasta tara controleaza firele retelei globale, stiut fiind
faptul ca "Internetul" a inceput ca un proiect al Pentagonului in contextul conflictului din timpul
razboiului rece. CONFERINTA INTERNATIONALA. In noiembrie va avea loc, la Tunis, un summit pe
teme ale societatii informationale "World Summit on the Information Society". Se anunta dezbateri
incinse, avand in vedere ca ONU a comunicat ca vrea sa controleze principalele computere care
directioneaza traficul pe Internet. Mai nou, UE a propus ca guvernele si sectorul privat sa-si imparta
responsabilitatea "administrarii" Internetului. In plus, in discutii au intrat, separat, si tari precum India,
China sau Brazilia, nemultumite de controlul american. La toate "propunerile", raspunsul SUA a fost ferm:
"Internetul nu este un subiect de negociat. Este o problema de strategie nationala".
Alexandru Radescu
Jurnalul National
21 de morti in urma scufundarii unui vaporas de agrement
( 03.10.2005 )

Potrivit unei stiri de ultima ora, 21 de persoane si-au pierdut viata in urma scufundarii unui
vaporas de agrement pe lacul George, statul New York, SUA.
Echipe de salvare se afla la fata locului in incercarea de a localiza supravietuitori. Surse oficiale au
confirmat moartea a 21 de pasageri, dintre cei 55 care se aflau la bordul vasului de agrement.CNN

http://ro.wikipedia.org/wiki/3_octombrie
Evenimente
1909 - Mesajul SOS ("Save Our Souls", "Save Our Ship") a fost adoptat ca semnal internaional de
for major.
[modific]
Nateri
1895 - Serghei Esenin, poet rus
[modific]
Decese
1226 - Francisc de Assisi, ntemeietorul ordinului franciscan
1929 - Carl Wolff, economist, jurnalist i politician sas (* 11 octombrie 1849 n Sighioara)
[modific]
Srbtori
Ziua naional a Germaniei ("Tag der Deutschen Einheit", Ziua Unificrii Germane din 1990)
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/3_octombrie"
Scorpionii Negri au salvat un copil
( 03.10.2005 )
O patrula a "Scorpionilor Negri" a asigurat operatiunea de salvare a unui copil irakian, care fusese
impuscat in umar. Sambata, comandantul patru-lei, locotenentul Laurentiu Li-ca, a fost solicitat de
americani pentru a securiza perimetrul de aterizare a elicopterului MEDEVAC. Scorpionii au intrat rapid
in dispozitiv, baiatul fiind preluat in siguranta de la rudele sale care il adusesera in zona cu o masina.
M.D.
Adevarul - aboneaza-te
Marinarii corsicani au scapat de sub control
( 03.10.2005 )
Portul Bastia din insula Corsica era inchis ieri si 15.000 de turisti au ramas blocati pe insula, dupa ce
violentele dintre fortele de ordine si marinari au scapat de sub control, relateaza AP. Sambata noaptea a
avut loc o explozie intr-una din ambarcatiunile pazei de coasta si luptele de strada nu s-au oprit pana ieri
dimineata. Conflictul, care a pornit de la privatizarea unei companii maritime falimentare, dureaza de o
saptamana si a scapat de sub control dupa ce, miercuri, sindicalistii au capturat o nava, recuperata ulterior
de Politie. Patru dintre marinarii corsicani care au deturnat nava au fost arestati atunci, iar acum se cere
eliberarea lor. (C.M.V.)Gardianul - aboneaza-te
Hasib Hussain, filmat cand iesea dintr-un magazin
( 03.10.2005 )
Politia britanica anti-terorism a dat publicitatii, ieri, o noua fotografie care il infatiseaza pe unul dintre
atentatorii sinucigasi de la 7 iulie in timp ce se plimba printr-o gara londoneza, transmite Reuters. Hasib
Hussain, in varsta de 18 ani, a fost surprins de camerele de supraveghere cu 45 de minute inainte sa
detoneze bomba din autobuz, care s-a soldat cu 13 morti. Dupa ce a iesit din magazinul "Boots", el s-a
plimbat pe artera principala a statiei Kings Cross, avand in spate rucsacul in care se afla dispozitivul
exploziv. Politia spera ca noua fotografie va ajuta la stabilirea traseului parcurs de Hussain in ziua
atentatelor. "Intotdeauna cautam oportunitati pentru noi indicii", a declarat comisarul adjunct Andy
Hayman, care a facut un apel catre public "sa se gandeasca daca aceasta fotografie ii aminteste de ceva".
(I.B.)Gardianul - aboneaza-te
Ziarul financiar
Avioane Craiova i-a dublat afacerile fa de anul trecut

Stelian Vezentan
Productorul de aeronave Avioane Craiova a realizat n primele apte luni o cifr de afaceri de peste 10
de milioane de lei (2,8 milioane de euro), dublu fa de vnzrile relizate pe parcursul ntregului an 2004.

Ministrul irakian de interne: Al-Qaida si-ar putea transfera operatiunile in tarile vecine
( 03.10.2005 )
Ioana Bojan
Bayan Jabr Sulagh (foto), ministrul irakian de interne, a apreciat, ieri, la postul de televiziune "Al-
Jazeera", ca organizatia Al-Qaida din Irak, condusa de Abu Musab al-Zarqawi, intentioneaza sa isi
transfere operatiunile in tarile vecine, relateaza AFP. "Cred ca, dupa operatiunea de la Tal Afar, teroristii
si-au dat seama ca nu mai au loc in Irak si, in consecinta, se gandesc cu seriozitate sa se retraga din tara", a
declarat ministrul. El si-a sustinut declaratiile bazandu-se pe un document trimis iordanianului Al-Zarqawi
de catre Abu Azzam, numarul doi in ierarhia organizatiei teroriste si a carui moarte a fost anuntata la 27
septembrie de catre armata americana. "Am gasit un document adresat de Abu Azzam lui Al-Zarqawi. In
document, Abu Azzam subliniaza importanta transferarii experientei din Irak spre tarile vecine", a spus
responsabilul irakian.
Operatiunea Pumnul de fier, la granita cu Siria
Trupele americane au lansat, sambata dimineata, o operatiune de amploare impotriva insurgentilor
irakieni, intr-o zona din vestul Irakului, care are ca obiectiv eliminarea ascunzatorilor folosite de teroristii
din reteaua Al-Qaida in provincia Anbar. Aproximativ 1.000 de soldati cu blindate, sustinuti de forte
aeriene, au actionat in apropierea granitei cu Siria, zona de tranzit pentru luptatorii extremisti sositi din
tara vecina. Militarii americani sustin ca au ucis opt insurgenti in cadrul operatiunii, insa surse medicale
afirma ca in timpul luptelor au fost omorati zece civili, dintre care sapte copii. Denumita "Pumnul de fier",
operatiunea se bazeaza pe informatii furnizate de serviciile speciale irakiene si ale coalitiei si se inscrie in
planul de actiune pentru pregatirea referendumului pentru noua constitutie irakiana, prevazut pentru 15
octombrie.
In acelasi timp, un frate al lui Bayan Jabr Sulagh a fost rapit in Bagdad. Oficiali din cadrul Ministerului de
Interne au declarat ca patru persoane inarmate au blocat masina lui Abdul Jabbar Sulagh Jabr, in apropiere
de cartierul Sadr al capitalei, si l-au introdus sub amenintarea armei intr-un alt automobil, transmite BBC.
Pe de alta parte, potrivit CNN, Ministerul irakian de Justitie a eliberat, sambata, peste 400 de detinuti din
inchisoarea Abu Ghraib, numarul celor pusi in libertate in ultima saptamana ridicandu-se astfel la 1.000.
Irakul, marcat de incidente sangeroase
Ziua de sambata a fost marcata de incidente violente pe intreg teritoriul Irakului, soldate cu numeroase
victime. Sapte irakieni, intre care un copil si un imam sunnit, au fost ucisi in incidentele care au avut loc
in Bagdad, informeaza AFP. Salah Hassan Ayach, imamul sunnit de la moscheea Arafat din Bagdad, a fost
asasinat in propriul vehicul, in cartierul Amin, situat in sud-estul orasului. De asemenea, un ofiter de
armata a fost ucis intr-un atac similar, comis in zona Sadr City de persoane inarmate.
La Baaquba, oras situat la 60 de kilometri nord de Bagdad, un soldat si un sofer de autobuz au fost
omorati in momentul in care persoane ramase neidentificate au deschis focul asupra vehiculului.
Politia din Baaquba a deschis focul asupra unui vehicul suspect, omorand un copil in varsta de sapte ani si
ranind un alt pasager al masinii.
La Dujail, localitate situata la 40 de kilometri nord de capitala, doi irakieni, intre care un soldat, si-au
pierdut viata in explozia unei bombe care a vizat o patrula militara. Alte doua cadavre au fost gasite la
Ishaqi, la circa 100 de kilometri nord de Bagdad, autoritatile apreciind ca este vorba, probabil, de doi
insurgenti care instalau o bomba.
Ioana Bojan
Gardianul - aboneaza-te
Schimbari dramatice in clima urmatorilor 100 de ani
Categorie: STIRILE SOFTPEDIA :: Stiinte

Conform modelului simulat de Institutul de Meteorologie Max Planck

By: Tudor Raiciu, Technology and Science Editor

Potrivit modelului simulat de Institutul de Meteorologie Max Planck, pe

parcursul urmatorilor 100 de ani clima Pamantului va suferi schimbari
majore.

Meteorologii

estimeaza ca gheata de la Polul Nord va ajunge sa se topeasca complet in

timpul sezonului de vara. In plus, in Europa, fenomenele meteorologice extreme vor creste in frecventa si
intensitate.

Pana la sfarsitul secolului, temperatura globala va creste cu pana la 4 grade, ceea va determina o crestere a
nivelului oceanelor cu pana la 30 de centimetri.

In Europa, verile vor fi mai uscate si mai calduroase; iernile vor deveni si ele mai uscate, dar va creste si
umiditatea in sezonul rece. O alta consecinta a incalzirii globale va fi cresterea cantitatii de precipitatii si, evident.
a inundatiilor.

Pentru a verifica acuratetea modelului, cercetatorii au simulat clima din secolul trecut si au comparat rezultatele cu
cele reale.

"Ca si cercetatori, vrem sa le furnizam politicienilor date ce pot fi usor intelese, pentru ca acestia sa decida ce
masuri trebuie luate la nivel politic", a declarat Guy Brasseur, directorul Institutului de Meteorologie Max Planck.

1st of October 2005, 15:05 GMT | Copyright (c) 2005 Softpedia | Contact:

Israelienii, sfatuiti sa plece din Sinai

( 03.10.2005 )
Guvernul de la Ierusalim le-a recomandat cetatenilor israelieni aflati in vacanta in statiunile din peninsula
Sinai (Egipt) sa paraseasca zona, din cauza riscului de a fi rapiti de grupari teroriste, relateaza publicatia
"Haaretz", in editia electronica. Avertismentul a fost lansat ieri de Departamentul antiterorist al
Guvernului israelian, pe baza unor informatii care indicau ca teroristii pun la cale rapirea turistilor
israelieni sositi in statiunile de pe malul Marii Rosii cu ocazia sarbatorilor Yom Kippur si Sukkot. Cu toate
acestea, putini turisti au dat curs recomandarilor. (I.B.)
Gardianul - aboneaza-te
Ev. Zilei
International: Stirile zilei

EVZ Versiune pentru tiparire

Luni, 03 Octombrie 2005
Criza de spioni
PRIVATIZARE. Agentia Centrala de Informatii a SUA se confrunta
cu o criza de personal, dupa ce zeci de angajati au preferat sa se I
transfere la firme private de securitate, dintre care majoritatea n
lucreaza tot pentru CIA, dar unde oamenii sunt mult mai bine platiti. t
Problema este ca, in calitate de angajati ai unei firme private, agentii e
nu pot fi insarcinati cu recrutarea de noi spioni, nici nu pot promova, r
de unde o lipsa de cadre experimentate pentru esaloanele superioare. n
Vulcan trezit a
ERUPTIE. Vulcanul Santa Ana, situat la 66 km de San Salvador, a t
inceput sambata sa reverse lava si cenusa pe unul dintre versanti. i
Coloana de cenusa s-a ridicat in aer pana la o inaltime de 15 km. o
Autoritatile salvadoriene au ordonat in cursul diminetii evacuarea a n
10.000 de oameni care traiau la poalele vulcanului, dupa ce din a
varful acestuia a inceput sa se degaje un fum negru. Vulcanul Santa l
Ana, cunoscut si drept Ilamatepec, nu a mai erupt de 101 ani.
Turist pe orbita Bombe in paradis

LANSARE. O racheta Soiuz a fost lansata sambata din Kazakhstan

spre statia spatiala internationala, intr-o misiune de 11 zile, avand la
bord un nou echipaj ruso-american (ISS), dar si pe milionarul
american Gregory Olsen, in varsta de 60 de ani. Reputat cercetator
devenit om de afaceri, Olsen a platit 20 de milioane de dolari pentru
a participa la misiune, fiind cel de-al treilea turist spatial. Americanul va efectua o serie de teste medicale
in timpul sederii pe ISS

Realitatea romneasc
S-a descoperit mormantul lui Ulise

Realitatea Romaneasca
Arheologii greci au descoperit ceea ce ar putea fi cea mai mare descoperire arheologica din istorie,
alaturi poate doar de sapaturile lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei. n satul Poros din insula
Kefalonia s-ar parea ca odihnesc ramasitele lui Ulise, care astfel ar trece din categoria eroilor legendari in
cea a personajelor istorice.
Mormantul, precum si locatia capitalei antice a statului Ithaca au fost descoperite pe aceasta insula, la o
distanta de o mila (1.600 de metri) de canalul care o separa de insulita numita in zilele noastre Ithaca.
Motivul pentru care publicarea acestei descoperiri a fost amanata cu cativa ani este neincrederea
oamenilor si mai ales a politicienilor implicati in aceste cercetari.
ndoielile au fost alimentate de faptul ca mult timp arheologii au cautat capitala lui Ulise, in Ithaca de
astazi, fara sa gaseasca nimic, in ciuda unor indicii clare ca vestigiile trebuiau cautate in alta parte, iar
factorul politico-economic se regaseste in prezumtiva ruinare a turismului din insula Ithaca de azi, precum
si a importantei orasului Argostoli din Kefalonia in favoarea micului sat.
Arheologul amator Gerasimos Metaxas a fost invins in alegerile pentru functia de guvernator al regiunii
care include cele doua insule pentru ca a promovat acest sit.
n 1991, a fost descoperita in catunul Tzannata, pe dealurile din apropierea satului Poros, intr-un
mormant regal datand din epoca bronzului, o brosa din aur, descrisa amanuntit in cartea 19 din "Odiseea"
lui Homer ca apartinand eroului grec. Acesta este cel mai mare mormant din nord-estul Greciei,
adapostind in nisele sale de piatra ramasitele a cel putin 72 de persoane. Alte piese de giuvaergerie din aur,
precum si sigilii gravate in pietre pretioase gasite in mormant dovedesc faptul ca acolo erau ingropati regi,
iar datarea zidurilor din situl arheologic corespunde perioadei razboiului homeric: Epoca Bronzului, circa
1300 inainte de Hristos. Sursa de apa, absenta in Ithaca, dar prezenta in Kefalonia, precum si alte asezari
antice descoperite tot aici, care atesta popularea masiva a zonei, vin sa completeze tabloul.

Duminica 02.10.2005

Ev.Zilei
Lenjerie intima de pe vremea strabunicii
Ciprian Fabian Versiune pentru tiparire
Luni, 03 Octombrie 2005
V-ati gandit vreodata cum arata lenjeria intima acum 100 de ani? In
mod sigur nu putea fi vorba de varietatea de culori si modele de
astazi, iar dimensiunile erau sensibil mai mari. In plus, cu foarte E
putine exceptii, toate obiectele de imbracaminte erau albe, fie ca d
vorbim de asa numitul tzatzar, stramosul sutienului de astazi, de i
chilotei cu manecute, combinezon, absorbantul igienic sau chiar asa t
numitii chiloti desfacuti, obiect de lenjerie cu o multime de i
intrebuintari practice (foto). Toate pot fi vazute in cadrul unei a
expozitii deschise recent in Carei. d
Inedita expozitie, intitulata sugestiv Viziuni corporale, a strans in e
sala muzeului din Carei peste 100 de exponate. De la obiecte de T
lenjerie intima vechi de 100 de ani pana la obiecte folosite pentru r
igiena personala de la inceputul secolului trecut. Nu lipsesc nici a
primele reclame la parfumuri si pasta de dinti, aparute in presa de la n
inceputul secolului XX, si tot aici aflam ca primele produse de epilat s
au aparut in Ardeal pe la 1930. il
Ibolya Olariu a trecut de mult de prima tinerete si se numara prin cei v
care au ajutat cu donatii din colectia personala organizarea acestei a
expozitii. Ibolya Olariu spune ca din tinerete a inceput sa adune n
produse de lengerie intima. Va aduceti aminte de chilotii desfacuti, i
stiti la ce foloseau? Vara erau foarte utili si sanatosi pentru ca te a
aeriseai mai bine. Erau ca niste pantaloni mai lungi, numai ca aici in
fata si in spate erau desfacuti si asa, daca te duceai la toaleta, atunci Regionalizare prin vorbe

numai ridicai fustele alea uriase si stateai sa-ti faci treburile, spune
Ibolya Olariu.
Opinie transilvana: Speranta neagra

Sinagoga murdarita de insemne naziste

Debarcarea lui Irimie

Clujenii au invins, in extremis, satelitul

Gloriei Bistrita

Sex cu fete din orfelinate

Taxa pentru Salvamont

Le-au bagat mintile in cap

Primul Sinod al Papei Benedict al XVI-lea

Papa Benedict al XVI-lea a deschis ieri lucrarile primului Sinod de la alegerea sa, cu o slujba in Bazilica
Sf. Petru, atragand atentia ca viata multor catolici se compara mai degraba cu "otetul si nu cu vinul", din
cauza indiferentei fata de Dumnezeu.

Importanta manifestare, la care participa peste 250 de episcopi din 118 tari, va aborda subiecte delicate,
cum sunt criza de preoti si interesul din cei in ce mai scazut al credinciosilor fata de Biserica. Sinodul va
lua in discutie si spinoasa problema a avortului, incercand sa decida daca cei care tolereaza aceasta
practica pot primi comuniunea, scrie Reuters.

Comunitatea catolica americana a fost divizata anul trecut in privinta sprijinului pentru candidatul
prezidential al democratilor, John Kerry, care este un suporter declarat al avortului. Sinodul interzice
catolicilor sa sprijine un politician care sustine cauza avortului, scrie Reuters.

Evenimentul, care tine trei saptamani, este si o ocazie pentru episcopi sa-l cunoasca mai bine pe Papa
Benedict, care a anuntat ca va participa la majoritatea sedintelor. Cei patru episcopi chinezi, invitati de
catre Papa Benedict al XVI-lea, nu vor participa al Sinod, din cauza ca nu au obtinut permisiunea de a
parasi China.

03 oct 2005

EXTERNE - Luni, 3 octombrie 2005

Stiri pe scurt
Ben Laden, in viata
Osama ben Laden, liderul retelei teroriste Al-Queda, multimiliardarul cautat de la nivel mondial, este in
viata si se ascunde, undeva, in zonele de frontiera dintre Afganistan si Pakistan. "Nu stiu exact unde se
afla, insa este clar ca Ben Laden este in viata si ca se afla undeva in aceasta regiune", a declarat Zalmai
Rasoul, consilier pe probleme de securitate al presedintelui afgan, Hamid Karzai, in timpul unei vizite in
Nouristan, o provincie afgana aflata la granita cu Pakistanul. Recompensa americana pentru depistarea si
capturarea lui Ben Laden este de 25 de milioane de dolari. El este cautat in Afganistan de catre coalitia
militara condusa de SUA, care urmareste rebelii antiguvernamentali, in mod special militantii vechiului
regim taliban. Rasoul a tinut sa precizeze ca "reteaua Al Qaida nu exista pe teritoriul Afganistanului",
acuzand in mod implicit Pakistanul ca ar servi drept baza pentru teroristi. "Rebelii vin din exterior si
parasesc tara in momentul in care presiunea fortelor afgane sau a coalitiei se face simtita in mod
pregnant", a mai afirmat oficialul afgan. (I.C.)
Iranul avertizeaza Israelul
Presedintele Parlamentului de la Teheran, Gholam-Ali Hadad Adel, a avertizat, ieri, Israelul ca, in cazul in
care va ataca instalatiile nucleare iraniene, va primi "o lectie exemplara" pe care nu o va uita niciodata,
transmite Rompres. "Daca Israelul comite o stupiditate si ataca instalatiile noastre nucleare, asa cum a
procedat Irakul (in 1981, cand a atacat centrala nucleara de la Osirak), ii promitem o lectie exemplara pe
care nu o va uita niciodata", a afirmat, la Damasc, responsabilul iranian. El a tinut sa precizeze ca iranienii
nu vor ceda in dosarul nuclear, chiar daca acesta va fi trimis in Consiliul de Securitate al ONU. Agentia
Internationala pentru Energie Atomica a adoptat, la 24 septembrie, o rezolutie care nu cere in mod expres
sesizarea Consiliului de Securitate in acest stadiu, dar care stabileste conditiile unei transferari ulterioare.
Israelul, considerat singura putere nucleara din Orientul Mijlociu, a atras atentia in repetate randuri asupra
ambitiilor nucleare ale Iranului. (D.E.)
Rusia sfideaza UE
Moscova nu va limita livrarile de armament catre Uzbekistan, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute,
ministrul rus al Apararii Serghei Ivanov, comentand intentia Uniunii Europene de a introduce un embargo
la exporturile de arme catre Taskent, informeaza Rompres. "Relatiile noastre cu Uzbekistanul se dezvolta
in toate domeniile, inclusiv in sectorul tehnico-militar. Nu exista nici o restrictie privind livrarile de
armament, in afara regulilor international recunoscute", a adaugat oficialul rus. Potrivit unor surse de la
Bruxelles, Uniunea Europeana intentioneaza sa interzica incepand de azi, 3 octombrie, exporturile de arme
catre Uzbekistan, ca raspuns la refuzul Taskentului de a accepta o ancheta internationala asupra
evenimentelor sangeroase, din mai, din orasul Andijan. Masura ar viza "armele" sau "echipamentele
militare" si alte echipamente ce pot fi utilizate in timpul unor represiuni interne. Totodata, se intentioneaza
restrictionarea accesului, in spatiul comunitar, al persoanelor direct responsabile de represiunea de la
Andijan, in urma careia ar fi fost ucise peste 1000 de persoane. (D.E.)
MAGAZIN - Luni, 3 octombrie 2005
Informatii militare ultrasecrete de vanzare

Date ultrasecrete despre arsenalul nuclear al Marii Britanii au ajuns

intr-un magazin second-hand dupa ce un marinar a furat si a vandut
mai multe computere pentru a-si plati datoriile pe care le avea la
jocurile de noroc, relateaza the Telegraph.
Ofiterul Paul Crookes a reusit sa fure aparatura electronica in valoare
de peste 16 mii de lire sterline, cat timp a fost tehnician militar in
serviciul Marii Britanii, din vanzarea mai multor computere care apartineau Ministerului Apararii.
El se chinuia sa stranga bani pentru a-si plati o datorie de 120 de mii de lire sterline, pe care o facuse la
cazino.
Desi acesta formatase hard-driver-ele computerelor pe care le-a vandut, informatiile clasificate au ramas
in memoria acestora, ceea ce a creat "o bresa foarte grava in sistemul de securitate al armatei" a declarat
procurorul militar Alison Towler.
Furturile au fost descoperite numai dupa ce oficialii americani au vizitat o baza militara britanica din
Northwood, Middlesex, preocupati de faptul ca un exercitiu militar nu a reusit din cauza unor programe
defectuoase ale unor computere.
Ofiterul Paul Crookes - care era inginer - a fost interogat si a recunoscut ca a vandut computerele bazei
militare, precum si alte echipamente electronice pentru a-si plati datoriile la cazino.
Printre obiectele furate se aflau si trei laptop-uri care contineau fisiere intitulate "top secret".
Acestea au fost vandute la un magazin de electronice second-hand, intitulat Computer Exchange.
Din fericire, politia a descoperit computerele pe rafturile magazinului si le-a confiscat.
In cadrul procesului s-a stabilit ca tanarul Crookes este un jucator inveterat care "viziteaza" cu regularitate
cazinourile, in speranta ca intr-o zi se va imbogati. Se pare ca el juca de copil si ca a cautat chiar, la un
moment dat, ajutor de la asociatia Jucatorii Anonimi, unde a primit consiliere psihologica.
Date clasificate
Acum, el si-a recunoscut fapta si chiar a dezvaluit ca mai furase si banii de cafea ai bazei militare, care
insumau doar 230 de lire sterline.
Interesant este faptul ca vinovatul avea, in rest, o purtare exemplara si chiar fusese propus pentru
avansare. Acum, el a fost dat afara din Marina si a fost condamnat la un an de inchisoare.
Judecatorul Timothy Thorne a declarat ca Paul Crookes se face vinovat de o serie de fapte foarte grave si
ca a afectat imaginea Marinei militare britanice.
De asemenea, magistratul este de parere ca a fost o scapare grava faptul ca i s-a permis ofiterului sa
abuzeze de increderea cu care a fost investit. El era autorizat sa duca aparatura electronica la reparat si sa
inlocuiasca computerele vechi. De asemenea, garzile de la poarta unitatii militare nu i-au verificat
intotdeauna acestuia actele care sa justifice aparatura pe care acesta o scotea din unitate. Soldatii il
considerau un camarad cunoscut si astfel nu au mai considerat necesar sa-l verifice, a stabilit Curtea
Martiala.
Ca raspuns, un purtator de cuvant al Marinei a declarat ca masurile de securitate au fost intarite si ca "din
fericire, nimeni nu a apucat sa cumpere sau sa se uite in computerele scoase la vanzare, care contineau,
intr-adevar, materialele clasificate. S-au luat masuri de securitate sporite, astfel incat sa nu se mai produca
incidente de acest gen". (D.M.)

MAGAZIN - Luni, 3 octombrie 2005

Schimbarile climaterice nu sunt ingrijoratoare
In opinia profesorului Max Beran, din cadrul Universitatii Oxford, Marea Britanie, schimbarile climatice
sunt specifice perioadei si nu ar trebui sa ingrijoreze populatia. "Opinia mea personala este ca sistemul
Pamantului, cu toate elementele sale, are o mare capacitate de a corecta impactul uman. Majoritatea
cercetatorilor sunt de acord cu faptul ca se schimba clima, dar toate scenariile prezentate sunt bazate pe
speculatii si cred ca se exagereaza foarte mult", a declarat, ieri, pentru Rompres, Max Beran, profesor pe
probleme de schimbari climatice, la Universitatea Oxford, Marea Britanie, aflat in concediu in comuna
Murighiol, judetul Tulcea. Potrivit sursei, "nu este normal sa conturezi noi politici care vor duce societatea
inapoi cu o suta de ani, pentru ca trebuie sa fim precauti, atunci cand ai o baza foarte fragila". De
asemenea, profesorul Max Beran a pus sub semnul intrebarii afirmatia facuta in 2004 de cercetatorul
Michael Chossudovsky, potrivit careia "fortele militare americane au capacitatea de a manipula
modificarile climaterice, pot genera uragane, inundatii si cutremure". "Daca este adevarat, ce fapte si
lucruri fac acest adevar? De unde au energia necesara? Daca nu se poate raspunde acestor intrebari, putem
uita aceasta afirmatie", a mai spus profesorul Max Beran. Profesorul Max Beran a condus in anii 1980 un
studiu efectuat de 700 de cercetatori din Marea Britanie in tarile din nord-estul Europei vizand schimbarile
climatice, biodiversitatea, stratul de ozon si radiatiile ultraviolete, respectiv capacitatea biosferei de a
accepta impactul activitatilor umane si preda la Universitatea Oxford din 1997. (D.M.)