18052017

18052017
Ziarul Lumina
Precizare privind acuzaiile aduse Bisericii Ortodoxe
Romne n legtur cu sprijinul acordat Coaliiei
pentru Familie
18 Mai 2017
Patriarhia Romn constat cu ngrijorare creterea frecven ei i a virulenei atacurilor
publice mpotriva Bisericii Ortodoxe Romne, n legtur cu demersul democratic al
Coaliiei pentru Familie privind modificarea Consti tuiei n ceea ce privete definirea clar a
noiunii de cstorie.
Este foarte probabil c aceast acutizare a atitudinii denigratorilor, care recurg inclusiv la
dezinformare, sofisme, jigniri i lim baj licenios, este legat de apropierea legalizrii
referendumului n cadrul cruia tiu i ei c, n covr itoarea lor majoritate, romnii se vor
pronuna pentru noua form propus de definire constitu ional a cstoriei.
Biserica Ortodox Romn sprijin n mod natural demersul Coaliiei pentru Familie, n
spiritul nvturilor cretine i al valorilor fundamentale rom neti privind familia, ocrotirea
i creterea copiilor, dar nu este nici iniiatoarea, nici organizatoarea acestei aciuni.
De altfel, i celelalte confesiuni cretine din Romnia s-au declarat n favoarea ac iunii
democratice a Coaliiei pentru Familie, iar printre semnatari se numr i multe persoane
fr nici o confesiune religioas.
Demersul nu poate fi considerat n nici un caz retrograd, a a cum n mod ignorant i ma -
liios este prezentat de ctre detractorii acestuia, ct vreme ntre semnatarii i sus intorii
si se numr foarte multe personaliti ale lumii tiinifice i culturale.
Este profund regretabil s constatm c persoane care acuz Biserica Ortodox Romn
i Coaliia pentru Familie de intoleran i discriminare se manifest, de fapt, ele nsele
intolerant, discriminatoriu i antidemocratic fa de cet enii care nu au fcut alt ceva dect
s solicite o modificare legislativ pe care o consider fireasc i necesar, n deplinul
respect al regulilor democraiei.
Ne exprimm sperana c persoanele care au o alt opinie dect majoritatea vor n elege
s respecte alegerea acesteia n spiritul coresponsabilit ii i pcii sociale.
Biroul de pres al Patriarhiei Romne
Sfinii Mucenici Petru, Dionisie i Paulin
Arhid. tefan Sfarghie, 18 Mai 2017
Pe vremea mpratului Deciu (249-251), Sfntul Mucenic Petru, un tnr frumos i viteaz,
a fost prins de pgni n Lampsac, o cetate aflat n Helespont. Acetia l-au dus la
dregtorul Optimus care l-a silit s jertfeasc zeiei Afrodita. Nevrnd el s fac acest lucru
i mrturisind c este cretin, dregtorul l-a chinuit cumplit, apoi i-a tiat capul. Sfntul
Dionisie era un brbat cretin i mpreun cu o fecioar Cristina se aflau ntemniai din
porunca aceluiai dregtor pgn Optimus. Pentru c nu s-a lepdat de Hristos, a fost ucis
mpreun cu ali cretini, fiind ngropat sub mulimea pietrelor aruncate de popor asupra
sa. Sfntul Paulin era din Atena i propovduia nencetat cuvntul Evangheliei printre
pgni. Pentru aceasta, a fost prins i dus n faa dregtorului Atenei, care, dup ce l-a
btut cumplit, l-a aruncat ntr-un cuptor cu foc. Dar sfntul a ieit de acolo, prin puterea lui
Dumnezeu, nevtmat. De aceea, dregtorul a poruncit s i se taie capul, primind astfel
cununa muceniciei.
Activitatea Bisericii Ortodoxe Romne n cadrul CBE
Pr. Prof. Dr. Viorel Ioni, 18 Mai 2017
Cea de-a VI-a Adunare General a Conferin ei Bisericilor Europene (CBE) s-a desfurat
ntre 26 aprilie i 3 mai 1971 la Nyborg, n Danemarca, i a tratat tema Slujitori ai lui
Dumnezeu - slujitori ai oamenilor (Servants of God, Servants of Men). Biserica Ortodox
Romn a fost reprezentat la aceast adunare printr-o delegaie condus de vrednicul de
pomenire Patriarh Iustin, n calitate de Mitropolit al Moldovei i Sucevei. Dup aceast
adunare, Mitropolitul Iustin a continuat activitatea sa n Prezidiul CBE, format ca i pn
atunci din 7 membri. n Comitetul Consultativ, care numra de la aceast adunare 22 de
membri, pr. prof. dr. Ioan Gh. Coman a fost nlocuit cu Mitropolitul Antonie Plmdeal al
Ardealului, pe atunci Episcop-vicar patriarhal.
La aceast adunare au fost prezentate, pe lng raportul de activitate al secretarului
general, i rapoartele urmtoarelor trei grupe de lucru: 1. Bisericile Europei i Bisericile altor
continente; 2. Slujirea Bisericilor n societate i 3. Chestiuni eclesiologice n societatea euro-
pean modern. Dup aceste rapoarte au urmat prezentrile a dou grupe ad-hoc, prima
privind o grup comun de lucru dintre CBE i Conferina Cretin pentru Pace, iar a doua
privind Evanghelia pentru cltori (Konferenz Europischer Kirchen, Nyborg VI Was
geschah. Bericht der Sechsten Vollversammlung der Konferenz Europischer Kirchen,
Genf, f.a., p. 69). Aceste rapoarte demonstreaz diversitatea activitii CBE din acea
perioad de timp, precum i faptul c proiectele erau conduse pe baz de voluntariat.
Adunarea a luat, de asemenea, atitudine fa de conflictul izbucnit n Irlanda de Nord i a
adoptat o rezoluie prin care chema pe toi cretinii din acea parte a Europei s renune la
lupta partinic i s contribuie la instaurarea pcii. CBE includea n familia sa Biserici de
aproape toate tradiiile din Europa, cu excepia Bisericii Romano-Catolice, care s-a deschis
oficial fa de Micarea Ecumenic abia dup cel de-al II-lea Conciliu de la Vatican (1962-
1965). Adunarea CBE a salutat nfiinarea Consiliului Conferinelor Episcopilor (Catolici) din
Europa (CCEE), care tocmai luase fiin la Roma, i a exprimat sperana unei mai strnse
cooperri dintre CBE i Biserica Romano-Catolic.
La cea de-a VII-a Adunare CBE, desfurat ntre 16 i 23 septembrie 1974 la Engelberg,
n Elveia, s-a produs o schimbare profund n activitatea acestei organizaii, datorit n
bun parte contribuiei ortodoxe. Tema dezbtut la Engelberg, Fii lucrtori ai Cuvntului
Unitate n Hristos i Pace n Lume (Act on the Message Unity in Christ and Peace in
the World), indic o preocupare teologic mai profund n snul acestei organizaii. Pe de
alt parte, aa cum arta pr. prof. Ion Bria n evaluarea sa cu privire la adunare, activitatea
acestei organizaii europene, criticat c se orienteaz prea mult spre o nelegere orizon-
tal a vieii cretine n Europa (Profesor Ion Bria, Die Bedeutung der Vollversammlung
Nyborg VII fr die kumenische Arbeit in Europa, n Kreuzwege der europischen
Kirchen. Bericht der VII. Vollversammlung der Konferenz Europischer Kirchen, Nyborg
VII in Engelberg/Schweiz, herausgegeben vom Veranstalter, Verlag Otto Lembeck,
Frankfurt am Main, 1975, p. 13), s-a mbogit printr-o abordare vertical a acesteia, mai
mult dect a fost cazul pn n acel moment. Ca o subliniere a interesului acestei
organizaii pentru o activitate cu mai mult rezonan teologic, n acea perioad de timp a
fost nfiinat postul de secretar de studii, ocupat de prof. dr. Gyula Nagy din Ungaria.
Delegaia Bisericii Ortodoxe Romne era condus pentru ultima dat de ctre Mitropolitul
Iustin al Moldovei i Sucevei, care a continuat mandatul su ca membru al Prezidiului, iar
Episcopul Antonie Ploieteanul, pe cel de membru al Comitetului Consultativ.
Dorina CBE de cooperare cu Biserica Romano-Catolic s-a concretizat, dup Adunarea
de la Engelberg, prin iniierea unei serii de consultaii teologice comune, intitulate simplu
ntruniri ecumenice europene (European Ecumenical Encounters), dintre care prima a
avut loc la Chantilly, Frana, ntre 10 i 13 aprilie 1978. Tema ntrunirii a fost Ca toi s fie
una, ca lumea s cread. Aceast ntrunire a abordat o tem teologic i a subliniat
importana strdaniilor pentru refacerea unitii cretine, fr s propun o metod precis
de ajungere la acea mult dorit unitate. Biserica noastr a fost reprezentat la ntrunire de
o delegaie condus de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, pe atunci Mitropolit al
Moldovei i Sucevei.
Cea de-a VIII-a Adunare a CBE, desfurat ntre 18 i 25 octombrie 1979 la Chania, n
Creta, a fost prima organizat ntr-o ar majoritar ortodox. Tema discutat aici, cnd s-
au srbtorit 20 de ani de la nfiinarea CBE, a fost: Vii fa de lume n puterea
Duhului Sfnt (Alive to the World - In the Power of the Holy Spirit). Specificul acestei
ntruniri a constat n faptul de a fi mijlocit lumii cretine occidentale o mai bun
cunoatere a lumii ortodoxe, iar pe de alt parte o mai activ angajare a Bisericilor
Ortodoxe n activitatea acestei organizaii. La aceast adunare a fost prezentat pentru
prima dat un raport al secretarului de studii, prof. dr. Gyula Nagy, care fusese angajat
imediat dup Adunarea General precedent. Profesorul luteran maghiar sublinia de la
nceput c acesta era primul, dar i ultimul su raport, cci, fiind numit episcop al
Bisericii sale, urma s ncheie activitatea la Geneva. Astfel, la aceast adunare a fost
ales un nou secretar de studii n persoana pr. prof. dr. Dumitru Popescu, care a activat la
Geneva cu mult succes ntre anii 1980 i 1988. Teologul romn a adus o orientare
teologic mai profund studiilor CBE.
Delegaia BOR la ntrunirea din Creta a fost condus de Patriarhul de venic pomenire
Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei i Sucevei. Din aceast delegaie au mai fcut
parte: Episcopul Antonie Plmdeal al Buzului; pr. prof. dr. Dumitru Popescu (Bucu-
reti); semnatarul acestor rnduri, n calitate de asistent al Institutului Teologic de Grad
Universitar din Bucureti i asist. Aurel Jivi (Sibiu). Prin retragerea Mitropolitului Iustin al
Moldovei i Sucevei din activitatea CBE, n urma alegerii sale ca Patriarh al BOR,
Biserica noastr a pierdut pentru o perioad de timp locul din Prezidiul acestei
organizaii; n schimb, Mitropolitul Teoctist al Moldovei i Sucevei a fost ales ca membru
al Comitetului Consultativ, mpreun cu Episcopul Antonie al Buzului, viitorul Mitropolit
al Transilvaniei. Pn la alegerea sa ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne n anul
1986, Patriarhul Teoctist a participat activ la sesiunile anuale ale Comitetului Consultativ,
precum i la alte ntruniri organizate de CBE.
Bucuretiul, Iaiul i Clujul, cele mai afectate de
WannaCry
Cristina Zamfirescu, 18 Mai 2017
Bucuretiul, cu 92 de adrese IP afectate, Iaiul cu 38 i Clujul cu 15 sunt n topul
localitilor n care a acionat cel mai eficient ransomeware-ul WannaCry, prezentat de
Centrul Naional de Rspuns la Incidente de Securitate Cibernetic CERT-RO. Din
analiza datelor primite, a rezultat c aproximativ 326 de adrese IP publice din Romnia au
fost afectate de acest ransomeware. Pn n prezent, CERT-RO a primit un numr de 3
notificri de incidente datorate WannaCry: dou de la instituii publice i una de la o
companie privat. Din informaiile disponibile cu privire la cele 326 adrese IP publice, a
reieit c printre sistemele afectate asociate acestor IP-uri se regsesc companii ce
activeaz n sectoarele energetic, transporturi, telecom sau auto, dar i ase instituii
publice.
Columbia: Patru morti si 22 de raniti in mai multe explozii la Cartegena de
Indias
de I.B. HotNews.ro
Joi, 18 mai 2017, 1:15 Actualitate | Internaional
O serie de explozii "aproape simultane" la santierele navale din Cartagena de Indias, pe coasta caraibiana
a Columbiei, au facut miercuri patru morti si 22 de raniti, au anuntat autoritatile, potrivit AFP.
"Au fost trei explozii, dintre care doua in acelasi loc", a explicat purtatoarea de cuvant a serviciului de
pompieri din acest oras care a precizat ca incidentele au avut loc la santierul naval columbian Cotecmar si
la cel american Astivik.
A fost deschisa o ancheta pentru a stabili "daca este vorba despre un acccident sau un atentat", a
declarat pentru AFP o sursa din cadrul politiei locale, citeaza Agerpres.
ONU prezinta la Geneva o propunere in vederea unei noi Constitutii siriene

de I.B. HotNews.ro
Mediatorul ONU le-a prezentat reprezentantilor Guvernului si opozitiei siriene o prounere vizand
pregatirea unei noi Constitutii, unul dintre subiectele majore de pe ordinea de zi a negocierilor de pace
reluate marti la Geneva, relateaza Agerpres care citeaza AFP.
Delegatia regimului, condusa de catre ambasadorul sirian la ONU Bashar al-Jaafari, si delegatia Inaltului
Comitet pentru Negocieri (HCN), din care fac parte principalele grupari aflate in opozitie, au reluat
discutiile miercuri cu emisarul special al ONU pentru Siria Staffan de Mistura.
In afara de sirieni, diplomatul italiano-suedez s-a intalnit cu Henry Ensher, ambasadorul american pe
langa organizatii internationale si cu adjunctul ministrului rus de Externe Ghenadi Gatilov, cu care s-a
intalnit deja marti.
Doua surse din cadrul opozitiei au declarat pentru AFP ca mediatorul a prezentat marti seara HCN un
document care propune infiintarea unei echipe de activisti din societatea civila si de tehnocrati insarcinati
sa pregateasca terenul in vederea unei viitoare Constitutii.
Aceasta echipa "consultativa" ar putea sa treaca la treaba imediat si sa elaboreze "un proiect
constitutional potrivit optiunilor specifice", se arata in acest document, dupa care AFP a obtinut o copie.
Acest lucru va permite "sa se evite un vid constitutional sau juridic in timpul procesului tranzitiei politice
care este in curs de negociere".
Viitoarea Constitutie este unul dintre cele patru subiecte introduse pe ordinea de zi de catre mediator -
alaturi de lupta impotriva terorismului, guvernanta (termen folosit pentru a evoca o tranzitie politica) si
organizarea unor alegeri.
Insa unul dintre reprezentantii HCN, Munzer Makhos, a declarat pentru AFP ca opozitia are "multe
rezerve" fata de aceasta propunere.
"Acest document a fost o surpriza. Nu ne asteptam", a recunoscut el. "Nu stim care este obiectivul si cum
va fi pus in aplicare. Nu vrem alt grup sau alta comisie in afara controlului nostru".
Reprezentantii Guvernului sirian prezenti la Geneva nu au vrut sa comenteze, insa o sursa apropiata
delegatiei lor a confirmat ca au primit o copie a documentului.
Cinci randuri de negocieri indirecte - cele doua delegatii refuza sa-si vorbeasca fata in fata - au fost deja
organizate din 2016 pe malul Lacului Leman de catre mediatorul ONU, dar fara vreun rezultat.
In decurs de sase ani, in razboi au fost ucise 320.000 de persoane, jumatate din sirieni si-au abandonat
casele, iar economia si infrastructura tarii au fost distruse.
Miercuri, familii de detinuti sirieni s-au adnat in fata Palatului Natiunilor - sediul ONU la Geneva - cu
portrete ale rudelor lor disparute.
Ele le-au scris numele pe bande lungi de hartie, asezate pe jos.
SUA: Fostul director FBI Robert Mueller, procuror special in ancheta Trump-
Rusia
de I.B. HotNews.ro
Robert Mueller, la Bucuresti

Foto: Agerpres
Adjunctul procurorul general al Statelor Unite l-a numit miercuri pe fostul director al FBI Robert Mueller
ca procuror special in ancheta asupra presupusei implicari a Rusiei in alegerile prezidentiale americane, a
informat Departamentul Justitiei, potrivit Agerpres care citeaza DPA si AFP.
Washingtonul avertizeaza ONU ca Venezuela ar putea ajunge ca Siria
de I.B. HotNews.ro
SUA au avertizat miercuri Natiunile Unite in legatura cu riscul ca actuala criza politica din Venezuela sa
degenereze intr-un conflict de anvergura similar cu situatia din Siria sau Sudanul de Sud, transmite AFP.
Cel putin 43 de persoane au fost ucise in ultimele saptamani in ciocnirile dintre fortele guvernamentale si
opozantii presedintelui Nicolas Maduro, criticat pentru mod in care gestioneaza criza economica si politica
ce devasteaza tara.
Situatia "nu se amelioreaza, se inrautateste si incercam sa spunem ca este necesar ca intreaga

comunitate internationala sa zica 'respectati drepturile omului ale cetatenilor vostri' sau se va indrepta
intr-o directie spre care am vazut indreptandu-se atatea altele", le-a declarat jurnalistilor ambasadoarea
Statelor Unite la ONU, Nikki Haley, la finalul unor discutii in Consiliul de Securitate, potrivit Agerpres.
Guvernul Macron, un pariu care mizeaza pe reasezarea politica si societatea

civila (analiza AFP)
de I.B. HotNews.ro
Emmanuel Macron si-a alcatuit miercuri primul Guvern - o echipa de 22 de membri, 18 ministri si patru
secretari de stat relativ restransa - care mizeaza pe societatea civila si traduce reasezarea promisa, cu
ministri provenind din dreapta, stanga si centrul esicherului, scrie AFP, citata de news.ro.
Secretarul general al Palatului Elysee Alexis Kohler a anuntat la ora locala 15.00 fix (16.00, ora
Romaniei), ora prevazuta, si dupa canoanele de gen, alcatuirea acestui Guvern a carui medie de varsta
este 54 de ani.
Mai multe figuri de marca ale societatii civile se disting: practicanta scrimei Laura Flessel ca ministru al
Sporturilor, editoarea Francoise Nyssen ca ministru al Culturii sau Muriel Penicaud ca ministru al Muncii,
care a lucrat la Danone si Dassault Systemes.
"Angajamentul unui guvern foarte restrans este intru totul respectat", cu "o alcatuire fara precedent" a
Executivului, subliniaza anturajul lui Emmanuel Macron, care precizeaza ca, imediat dupa alegerile
legislative din 11 si 18 iunie, "nu este imposibil sa avem o mica reajustare".
Ministri candidati vor trebui sa demisioneze din post daca nu sunt alesi.
Paritatea este de altfel perfect respectata - cu 11 femeii si 11 barbati la tot atatea ministere.
"Emmanuel Macron voia ca femeile sa ocupe ministere de prim-plan si sa nu fie trimise la portofolii care
le sunt acordate in mod traditional sau mai putin importante", noteaza anturajul noului presedinte.
Cele patru ministere regaliene au fost impartite intre doi socialisti - Jean-Yves Le Drian, unul dintre cei doi
preluati din mandatul lui Francois Hollande, care trece de la Aparare la Europa si Afaceri Externe, cu
Comertul extern in atributii, si Gerard Collomb, membru En Marche! din primul moment, care preia
Internele - si doi reprezentanti ai centrului - Francois Bayrou si Sylvie Goulard la Armate.
Nicolas Hulot ocupa un loc important in organigrama. Al doilea in ordinea protocolara si ministru de stat,
el se va ocupa de Energie si intra pentru prima oara intr-un Guvern, dupa ce a fost infrant in alegerile
primare ale Verzilor in vederea alegerilor prezidentiale din 2012.
Fostul animator de la Ushuaia a fost deja prezentat ca urmand sa intre in Guvernul Hollande in ianuarie
2016, dupa ce a fost unul dintre artizanii COP21.
"EXCLUS PE LOC"
Acest prim Guvern al erei Macron are, in pofida faptului ca este restrans, mai multi ministri decat primul
Guvern Fillon, care a batut un record in Republica a V-a in acest domeniu, cu doar 15 ministri, patru
secretari de stat si un inalt comisar.
Intre minstri se afla patru socialisti - dintre care doi au trecut la En Marche! -, doi radicali de stanga, trei
reprezentanti ai centrului, doi LR, iar restul provin din societatea civila.
Cu Bruno Le Maire la Economie, exclus pe loc de Les Republicains (LR) si Gerald Darmanin la Actiune si
Conturi Publice, Emmanuel Macron plaseaza Bercy la dreapta, tot mai fractionata. Cu titlu personal,
Francois Baroin, capul de afis al LR in alegerile legislative, a regretat aceste ralieri, apreciind ca nu este
vorba despre o "reasezare", ci de o "dinamitare" politica.
Numerosi socialisti intrati in noul Guvern reusesc de asemenea sa slabeasca Partidul Socialist (PS).
"Cautiuni de stanga, dar Matignon si Bercy de dreapta", a scris prim-secretarul partidului Jean-Christophe
Cambadelis intr-o prima reactie.
In afara de Jean-Yves Le Drian, Annick Girardin este, asadar al doilea supravietuitor al erei Hollande,
numita la Teritoriile de peste mari.
Aplicand in mod strict regula necumularii de mandate, Jean-Yves Le Drian, care a fost autorizat in
mandatul lui Francois Hollande sa cumuleze functiile de ministru al Apararii si presedinte al regiunii
Bretagne va fi nevoit, de aceasta data, sa renunte la postul de la nivel regional.
Seful Guvernului Edouard Philippe si presedintele MoDem Francois Bayrou, primar la Havre si, respectiv,
Pau, este necesar, de asemenea, sa demisioneze din aceste executive locale.
In dorinta de a evita vreo gafa , Macron a temperat si si-a anuntat alcatuirea Guvrnului cu o zi mai tarziu,
pentru ca situatia fiscala a fiecaruia dintre ei si eventuale conflicte de interese sa fie ruguros verificate.
Amintirea efemeruui secretar de stat Thomas Thevenoud, care a uitat sa-si declare veniturile la fisc, este
inca prezenta in toate spiritele.
Prima etapa a formarii noului Executiv a fost transata luni, odata cu numirea unui premier provenind din
Partidul Les Republicains, Edouard Philippe, care a avut ca efect sa atate zazania in randul dreptei.
Incepand de luni, 120 de alesi ai dreptei si de centru au semnat un apel in vederea unui raspuns mainii
intinse de catre noul presedinte. O palma pentru candidatii LR, a apreciat deputatul Eric Ciotti.
Presedintele Braziliei a fost inregistrat aproband acte de coruptie (presa)
de Carla Dinu HotNews.ro
Presedintele brazilian, Michel Temer, a fost inregistrat de proprietarul unei companii in timp ce
isi dadea acordul pentru plata unor sume de bani cu scopul de a cumpara tacerea fostului sef
al deputatilor Eduardo Cunha, potrivit cotidianului O Globo, citat de AFP, scrie Agerpres.
Michel Temer s-a intalnit la 7 martie cu Joesley Batista, unul dintre proprietarii grupului J&F care
controleaza in principal gigantul din domeniul produselor din carne JBS, a informat ziarul. Cu acel prilej,
Batista i-a explicat sefului statului ca ii plateste sume de bani lui Eduardo Cunha, aflat in inchisoare,
pentru a-i cumpara tacerea, a adaugat O Globo.
Inainte de a fi condamnat la sfarsitul luni martie la 15 de inchisoare pentru coruptie, Cunha, in trecut
unul dintre cei mai influenti oameni politici din Brazilia, a actionat pentru destituirea fostei presedinte de
stanga Dilma Rousseff.
"Trebuie sa continui asta (plata sumelor de bani)", i-a raspuns presedintele Temer, potrivit cotidianului.
"Presedintele Michel Temer nu a cerut niciodata plati pentru a obtine tacerea fostului deputat Eduardo
Cunha. El nu a participat sau autorizat nicio operatiune avand ca obiectiv sa impiedice o marturie sau o
colaborare cu justitia a fostului parlamentar", a raspuns presedintia Braziliei intr-un comunicat.
Parchetul General si Curtea Suprema a Braziliei au explicat ca nu detin informatii despre aceasta afacere.
Joesley Batista si fratele sau au semnat un acord cu justitia pentru a obtine o reducere a pedepsei, a
precizat jurnalul.
De mai multe luni, uriasul scandal de coruptie Petrobras loveste intreaga clasa politica din Brazilia.
La inceputul lui aprilie, Curtea Suprema a autorizat deschiderea a 76 de anchete vizand peste o suta de
politice de toate culorile, in cadrul afaceri de coruptie din jurul grupului de constructii Odebrecht, unul din
dosarele afacerii Petrobras.
In total, 77 fosti membri in conducerea gigantului BTP Odebrecht, care au incheiat intelegeri cu justitia in
schimbul reducerii pedepselor.
Cei 77 printre care 'patriarhul' familiei si presedintele companiei Emilio Odebrecht, precum si fiul sau si
fost CEO Marcelo Odebrecht, aflat in inchisoare au dat 950 de declaratii unei echipe de 116 procurori.
Aproape 2 miliarde de dolari ale Petrobras au fost deturnate pentru a alimenta conturile unor partide
politice si ale unor alesi de toate orientarile.
Posibila interzicere a laptop-urilor in bagajele de mana pe zborurile UE-SUA,
respinsa. Masura ramane in vigoare pentru opt state, majoritatea musulmane
Oficiali americani si europeni s-au pronuntat impotriva unei posibile extinderi a interdictiei de
a lua laptop-uri in cabinele avioanelor comerciale si la unele tari Uniunea Europeana, scrie
BBCNews in pagina electronica.
Dar, dupa o intalnire de patru ore la Bruxelles unde s-a discutat despre amenintarile la adresa securitatii
aviatice, oficialii au declarat ca inca sunt luate in considerare alte masuri.
O sursa din cadrul UE a descris intalnirea de la Bruxelles ca fiind extrem de importanta. Autoritatile
europene au fost asigurate de colegii din SUA ca intalnirea a insemnat inceputul unei ere de o mai buna
comunicare pe probleme de securitate in mandatul presedintelui Donald Trump, mai spune sursa citata.
Intalnirea a fost solicitata de oficialii UE, dupa recentele rapoarte sugerand ca autoritatile americane au
noi informatii privind componentele laptopurilor transformate in explozivi.
Detaliile unor amenintari concrete nu au fost facute publice, mai scrie sursa citata.
Oficialii americani afirmasera ca au in vedere sa extinda si pentru Europa masura interzicerii laptopurilor
in bagajul de mana din avion, masura care se aplica acum pe curse spre SUA din opt tari, majoritatea
musulmane.
Autoritatea americana Department of Homeland Security va anunta curand ca pasagerii care zboara intre
Europa si SUA vor fi nevoiti sa-si lase laptop-urile in bagajul de cala, spuneau, saptamana trecuta, surse
din industrie citate de presa americana.
SUA au impus la inceputul anului o interdictie similara pentru mai multe tari din Orientul
Mijlociu, invocand ratiuni de securitate.
Restrictiile introduse in martie de catre SUA se aplica dispozitivelor "mai mari decat un
smartphone" din cabinele zborurilor dinspre Turcia, Maroc, Iordania, Egipt, Emiratele Arabe
Unite, Qatar, Arabia Saudita si Kuweit.
Marea Britanie a impus o masura asemanatoare pentru sase state.

Presedintele Donald Trump numeste in guvern un serif foarte controversat
Serif controversat, in echipa lui D. Trump

Foto: Facebook
Presedintele american Donald Trump a recompensat pentru sprijinul sau un serif
ultraconservator si foarte controversat, numindu-l intr-un post cheie al Ministerului Securitatii
Interne, relateaza AFP, preluata de Agerpres.
David Clarke, care devine unul dintre adjunctii secretarului John Kelly, si-a anuntat miercuri
promovarea la un post de radio din Wisconsin.
Clarke, a carui imagine cu palarie de cow-boy este foarte cunoscuta, s-a aflat recent in dificultate dupa ce
un om suferind de tulburari mentale a murit din cauza "deshidratarii acute" intr-o inchisoare din
Milwaukee, de care raspundea. Acest detinut de 38 de ani, considerat prea zgomotos de gardieni, fusese
privat de apa in mod deliberat in celula sa timp de sapte zile.
Scandalul nu a impiedicat promovarea serifului Clarke, care l-a sustinut puternic pe Donald Trump in
timpul campaniei sale prezidentiale, primind onoarea de a se exprima la tribuna Conventiei de investitura
republicana.
El sustine in special o promisiune emblematica a presedintelui: construirea unui zid de-a lungul intregii
frontiere intre SUA si Mexic.
David Clarke mai este cunoscut pentru interventiile sale la Fox News si la tribuna National Rifle
Association (NRA), nr.1 in materie de lobby in favoarea armelor in SUA. El critica cu regularitate Black
Lives Matter, o miscare ce denunta abuzurile politiei.
Seriful din Milwaukee, cunoscut pentru declaratiile sale caustice, afirma ca confiscarea armelor de catre
nazisti i-a lasat pe evrei "fara aparare in fata atacurilor".
Intr-un mesaj pe Twitter in care denunta presupusa coruptie generalizata in administratia Obama, el
estimase ca a venit timpul sa se recurga la "furci si la torte".
Intr-un alt mesaj, la sfarsitul lunii ianuarie, el lansase un apel de a se trece la o ofensiva impotriva
manifestantilor care protestau in aeroporturi impotriva decretului antiimigratie a lui Donald Trump,
masura ce a fost suspendata de aproape patru luni.
Cine este Robert Mueller, procurorul special care va ancheta prezumtivele
ingerinte ale Rusiei in alegerile americane
de R.M. HotNews.ro
Robert Mueller, la Bucuresti

Foto: Agerpres
Descris drept un barbat auster si metodic, Robert Mueller, numit miercuri procuror special in
ancheta privind presupusa implicare a Rusiei in alegerile prezidentiale americane, este o
figura foarte respectata la Washington, arata AFP.
In varsta de 72 de ani, fostul sef al FBI sub presedintii George W. Bush si Barack Obama a castigat atat
respectul republicanilor, cat si al democratilor, neezitand sa se opuna Casei Albe in fata unor practici pe
care le-a considerat ilegale.
"Mueller este o alegere perfecta. Un CV impecabil", a scris pe Twitter republicanul Jason Chaffetz.
Robert Mueller poate fi caracterizat prin "determinare si spirit independent", a adaugat senatorul
democrat Richard Blumenthal, unul dintre cei mai virulenti critici ai presedintelui Donald Trump.
Robert Mueller este de acum insarcinat cu exploziva ancheta legata de un posibil complot intre anturajul
lui Donald Trump si Rusia, care a provocat o furtuna politica in capitala americana, cu noi dezvaluri in
presa in fiecare zi.
Nu se cunoaste vreo legatura intre acesta si Donald Trump si va fi primul procuror independent
care va ancheta dosarul privind prezumtive ingerinte rusesti in alegerile americane.
Numit in fruntea puternicei politii federale americane cu doar o saptamana inainte de atentatele din 11
septembrie 2001, Robert Mueller a ramas in acest post 12 ani.
Lungul sau mandat a fost dominat de chestiuni legate de terorism si de supraveghere. A fost creditat cu o
remaniere in profunzime a FBI in momentul in care agentia era amenintata inclusiv cu dezmembrarea,
dupa esecul in atentatele din 11-Septembrie.
Robert Mueller a aparat vastul program de supraveghere a comunicatiilor, dezvaluit de Edward Snowden,
ca fiind de o "importanta capitala" pentru a impiedica teroristii.
In 2004 insa a amenintat cu demisia din cauza unui program de interceptari extrajudiciare ordonat de
presedintele George W. Bush dupa 11-Septembrie.
Inainte de a ajunge in fruntea FBI, Robert Swan Mueller al III-lea - provenit din aristrocratia
new-yorkeza si educat la prestigioasa universitate Princeton - detinuse functii importante in
sistemul judiciar american. A fost procuror federal in San Francisco, procuror federal si numarul doi in
departamentul Justitiei sub presedintia lui George Bush tatal.
A supervizat procesul fostului dictator din Panama Manuel Antonio Noriega, condamnat in SUA pentru
trafic de droguri si spalare de bani, precum si ancheta privin explozia unui Boeing 747 al companiei
americane Pan Am deasupra localitatii scotiene Lockerbie, in care si-au pierdut viata 270 de oameni in 21
decembrie 1988.
Fost ofiter de marina, Robert Mueller a luptat in razboiul din Vietnam, unde a fost ranit.
Longevitatea sa in fruntea politiei federale nu a fost depasita decat de cea a lui Edgard Hoover, fondatorul
FBI care a asigurat conducerea institutiei timp de 48 de ani, pana la moartea sa.
Robert Mueller este in prezent membru al unui cabinet juridic privat, din care va demisiona.
Cel mai greu om din lume, un mexican de peste 400 de kg, a supravietuit unei
interventii de micsoare a stomacului. Cea mai mare dorinta a lui este sa poata
merge din nou
Juan Pedro Franco, cel mai greu om din lume

Foto: twitter
"Bucuros si motivat sa ma intorc acasa", este ceea ce a declarat mexicanul Juan Pedro Franco,
barbatul cel mai greu din lume care a iesit miercuri din spital unde a fost supus unei interventii
chirurgicale de micsorare a stomacului pentru a-l ajuta sa piarda din greutate, relateaza EFE,
citata de Agerpres.
Franco, care cantareste acum 420 de kilograme, a fost supus la 9 mai unei interventii de reducere a
stomacului pentru a ramane cu capacitatea unui pahar de apa (circa 25 de centilitri), in loc de cinci litri
cat avea initial.
Recuperarea lui Juan Pedro este 'favorabila' si a demonstrat o evolutie surprinzatoare inca din prima zi a
operatiei, a declarat presei medicul Jose Antonio Castaneda. Franco urmeaza un regim de mancare
pasata, pe care o asimileaza in mod adecvat, pe langa ingerarea de suplimente alimentare si
multivitamine.
Medicul sau a spus ca tanarul in varsta de 32 de ani va ramane sub control strict medical, nutritional si
psihologic, in perspectiva unei alte operatii peste sase luni, cand i se va instala laparoscopic un bypass
gastric, care ii va permite sa solutioneze definitiv problema obezitatii sale extreme.
Cazul lui Juan Pedro reprezinta un progres in medicina, mai ales intr-o tara ca Mexicul care ocupa unul
din primele locuri pe plan mondial la obezitate si unde centrele nu sunt pregatite cu personal si
infrastructura pentru a se ocupa de astfel de pacienti, a declarat medicul sau.
Franco va mai pierde din greutate cu ajutorul bypass-ului gastric dar va avea nevoie de cel putin 18 luni
pentru a se da jos din pat si a putea merge din cauza ulceratiilor si linfedemelor prezente la picioare. Una
din marile dorinte ale lui Juan Pedro este de a putea merge din nou dupa ce a stat trei ani in pat.
Tanarul, care a ajuns sa cantareasca 595 de kilograme, a spus ca este logodit si constient de faptul ca
reprezinta "un caz special". El a incurajat si alte persoane care sufera de obezitate morbida sa-i urmeze
exemplul si sa ceara ajutor.
Casa Alba stia ca Mike Flynn era vizat de o ancheta a FBI inainte de a-l numi
consilier pentru securitate nationala
de R.M. HotNews.ro
Michael Flynn
Foto: Captura YouTube
Mike Flynn, fostul consilier pentru securitate nationala al lui Donald Trump, informase echipa
presedintelui ales ca era vizat de o ancheta federala, dar acest lucru nu a impiedicat
nominalizarea sa, scrie miercuri seara cotidianul New York Times, citat de AFP.
Citand doua surse apropiate dosarului, ziarul afirma ca generalul Flynn il informase despre aceasta
ancheta, in 4 ianuarie, pe Don McGahn, juristul sef al echipei prezidentiale de tranzitie, inainte de a fi
numit in aceasta functie foarte sensibila.
Flynn a fost nevoit sa demisioneze in 13 februarie, la mai putin de o luna dupa investirea lui Trump, in 20
ianuarie, pentru faptul ca nu a dezvaluit discutiile sale cu ambasadorul rus in Statele Unite, Serghei
Kisliak.
Acesta se afla in centrul unei anchete a FBI privind ingerinta ruseasca in campania prezidentiala
americana din 2016.
Potrivit Casei Albe, Flynn a plecat din functie pentru ca l-a mintit pe vicepresedintele Mike Pence asupra
continutului exact al unei conversatii telefonice cu ambasadorul rus, in decembrie.
Flynn ar fi evocat in aceasta discutie subiectul foarte sensibil al sanctiunilor americane impotriva
Moscovei, impuse la sfarsitul lui 2016 de fostul presedinte Barack Obama, ca represalii la atacurile
informatice rusesti care au vizat partidul Democrat.
Potrivit presei americane, Trump ar fi incercat, fara succes, sa obtina de la seful FBI James Comey
stoparea anchetei care il viza pe Michael Flynn.
Comey, demis de Trump in 9 mai, a relatat aceasta conversatie intr-o nota scrisa citata de New York
Times.
Casa Alba contesta categoric aceasta versiune a faptelor, care ar putea constitui o posibila obstructionare
a justitiei.
Flynn, general in retragere, a fost nevoit, sub presedintia lui Obama, sa plece de la conducerea
informatiilor militare (DIA, Defense Intelligence Agency) la doi ani dupa numirea sa in 2012, pe fondul
conflictelor interne.
Barack Obama l-a sfatuit pe Donald Trump sa nu-l numeasca pe Michael Flynn din cauza
"comportamentului sau in calitate de sef al DIA", a afirmat un oficial al fostei administratii.
Turcia cere demiterea coordonatorului american pentru lupta impotriva Statului
Islamic, pe care il acuza ca sustine kurzii
de R.M. HotNews.ro
Ministrul turc de Externe a cerut joi demiterea trimisului special american pe langa coalitia
internationala din Siria si Irak, Brett McGurk, pe care il acuza ca sustine militiile kurde siriene
si separatistii kurzi turci, scrie AFP.
"Ar fi bine ca aceasta persoana sa fie inlocuita", a spus Mevlut Cavusoglu, la televiziunea privata NTV.
Acesta l-a acuzat pe McGurk ca "sustine evident" militiile kurde siriene YPG si separatistii kurzi turci PKK,
doua grupari calificate drept "teroriste" de Ankara.
Japonia: Printesa Mako si-ar putea pierde titlul, daca se logodeste cu iubitul sau,
care nu are sange albastru
de R.M. HotNews.ro
Printesa Mako
Foto: Wikimedia Commons
Televiziunile si ziarele din Japonia dezbat aprins, de marti seara, subiectul printesei Mako,
care ar putea fi exclusa din familia imperiala daca se va casatori cu alesul inimii sale, un om de
rand, scrie AFP.
Vestea a fost anuntata marti seara de televiziunea publica NHK si, de atunci, domina dezbaterile
televizate, in asteptarea unui anunt oficial, in urmatoarele saptamani.
Printesa Mako, in varsta de 25 de ani, este fiica cea mai mare a printului Akishino, al doilea fiu al
imparatului. Viitorul logodnic, Kei Komuro, un tanar telegenic de 25 de ani, s-a intalnit pentru scurt timp
cu presa miercuri. Evitand toate intrebarile legate de o posibila casatorie, el a promis ca va vorbi "cand va
veni momentul".
Mako isi va pierde titlul de printesa daca se va casatori cu Kei, pe care l-a intalnit la universitate, in
virtutea unei legi controversate care nu se aplica insa si barbatilor. Imparatul Akihito si cei doi fii ai sai s-
au casatorit cu femei care nu erau de rang nobiliar si care acum fac parte din familia imperiala.
O imparateasa?
In conditiile in care tara se pregateste de prima abdicare a unui imparat in 200 de ani, aceasta noua
veste reaprinde ingrijorarile legate de viitorului tronului si dezbaterile legate de aceasta lege.
Conservatorii, printre care si premierul Shinzo Abe, se opun ferm unor schimbari, desi Japonia a mai fost
condusa in istoria sa de femei.
"Aceasta veste buna subliniaza inca o data provocarile cu care se confrunta familia imperiala",
comenteaza marele cotidian Asahi Shimbun, intr-un editorial publicat joi, in conditiile in care "este
formata din sapte membri cu varsta sub 30 de ani, dintre care sase sunt femei". Singurul baiat este
Hisahito, fratele lui Mako, in varsta de 10 ani.
Inainte de nasterea sa, in 2006, Japonia isi punea intrebarea de a permite unei femei sa urce pe tron.
Imparatul Akihito, care a urcat pe tron in 1989 dupa moartea tatalui sau Hirohito, a lasat sa se afle in
august ca doreste sa se retraga, din cauza varstei. O lege in acest sens este in curs de pregatire, pe tron
urmand sa urce printul mostenitor Naruhito. Unele voci spun ca legea ar putea include si o succesiune
feminina.
Dupa Naruhito, fratele sau printul Akishino si fiul acestuia, Hisahito, sunt in ordinea succesiuni la tron.
Franta: Bernard Tapie, condamnat definitiv sa returneze 404 milioane euro
primite in arbitrajul Credit Lyonnais
de R.M. HotNews.ro
Bernard Tapie a fost condamnat definitiv joi sa returneze cele 404 milioane de euro acordate
in 2008 de catre un tribunal arbitral pentru inchide un litigiu cu Credit Lyonnais legat de
vanzarea Adidas, anunta AFP.
In iunie 2016, justitia anulase definitiv acest arbitraj, declarandu-l fraudulos, din cauza relatiilor dintre
Tapie si unul dintre judecatorii de arbitraj.
Acest arbitraj se afla si in centrul unei anchete penale pentru escrocherie, in care procurorii cer ca sase
protagonisti, printre care si fostul sef al Olympique de Marseille, sa fie trimisi in inchisoare.
Arbitrajul urmarea inchiderea unui litigiu intre omul de afaceri si banca legat de operatiunea de vanzare a
societatii Adidas in 1993 si 1994, in care Bernard Tapie se considera lezat.
Pe atunci director de cabinet in ministerul Economiei, seful Orange, Stephane Richard, a fost si el pus sub
acuzare in acest dosar.
Siria: Peste 50 de morti in urma unui atac comis de Statul Islamic
de V.M. HotNews.ro
Peste 50 de oameni, in majoritate combatanti pro-regim, au fost ucisi joi intr-un atac comis de
gruparea jihadista Stat Islamic (SI) asupra a doua localitati din provincia Hama, in centrul
Siriei, a afirmat Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO), citat de AFP.
Un numar de 52 de persoane si-au pierdut viata in atac, intre care 15 civili, 27 de combatanti pro-regim
si 10 persoane neidentificate provenind "fie din randul civililor, fie din randul combatantilor", a precizat
OSDO.
Regele Olandei dezvaluie ca are o slujba part-time la compania aeriana KLM,
unde este copilot
de R.M. HotNews.ro
KLM Meet & Seat

Foto: KLM
Regele Olandei, Willem-Alexander, a dezvaluit ca, de peste doua decenii, are o slujba part-time
la compania aeriana KLM, unde este copilot, slujba pe care o denumeste un hobby "relaxant",
scrie The Guardian.
Intr-un interviu publicat miercuri, regele Willem-Alexander a explicat ca a incetat recent rolul de "copilot
invitat" dupa 21 de ani de zboruri pe aeronave Fokker 70 si Martinair.
In aceasta calitate, regele efectua curse de doua ori pe luna, tot timpul in calitate de copilot. Acum,
regele se antreneaza sa piloteze aeronave Boeing 737, in conditiile in care avioanele Fokkers sunt scoase
din uz. Monarhul in varsta de 50 de ani, tata a trei copii, spune ca slujba de pilot ii permite sa isi lase
indatoririle regale la sol si sa se gandeasca la alte lucruri.
"Ai un avion, pasageri si echipaj. Esti responsabil pentru ei", a povestit regele, pentru De Telegraaf. "Nu
poti sa-ti iei problemele de pe pamant in nori. Trebuie sa te detasezi total si sa te concentrezi pe altceva.
Aceasta este, pentru mine, partea relaxanta a zborului".
Pana acum, se stia ca Willem-Alexander are brevet de pilot si ca mai piloteaza uneori aeronave KLM, dar
nu se stia cat de frecvent se intampla acest lucru. Willem-Alexander a aratat ca rareori este recunoscut
de pasageri, in special dupa inasprirea regulilor de securitate in avioane, in urma atentatelor din 11
septembrie.
"Inainte de 11 septembrie, usa cabinei era deschisa. Frecvent, oamenii veneau sa se uite si erau surprinsi
sau incantati sa ma vada acolo", a povestit el.
Parlamentul European cere accelerarea transferului refugiatilor, mai ales a
copiilor; Romania a preluat aproape 570 de migranti
de V.M. HotNews.ro
Copii din centrul de refugiati
Foto: Hotnews
Parlamentul European le-a cerut statelor membre, printr-o rezolutie adoptata joi, sa
accelereze preluarea refugiatilor din Italia si Grecia, mai ales a copiilor neinsotiti, informeaza
News.ro. Pana miercuri, Romania a preluat 568 de migranti din cele doua tari si a alocat 1.942
de locuri. Cota de refugiati a Romaniei este de 4.130.
Austria, Ungaria si Polonia nu au preluat niciun migrant, iar Marea Britanie, Irlanda si Danemarca
beneficiaza de o derogare de la aplicarea deciziilor din domeniul Justitie si Afaceri Interne si deci sunt
scutite de cotele de migranti.
Europarlamentarii au subliniat joi ca Finlanda si Malta sunt singurele state membre cu obiectivele
indeplinite, se arata in comunicatul PE. In plus, alesii cer Executivului UE sa ia in calcul procedure de
infringement.
De altfel, comisarul european pentru Migratie, Dimitris Avramopoulos, a amenintat ca va demara in iunie
procesul de infringement in cazul Ungariei si Poloniei, daca cele doua tari vor refuza in continuare sa
primeasca solicitanti de azil.
Austria a promis ca va prelua 50 de migranti din Italia.
"Deputatii (europeni - n.r.) condamna faptul ca, desi au agreat sa mute 160 000 de refugiati din Grecia si
Italia pana in septembrie 2017, statele membre UE au relocat doar 11% din ceea ce reprezinta obligatiile
lor totale (18.770 persoane la 16 mai). Ei considera lipsa de solidaritate si de impartire a responsabilitatii
ca fiind dezamagitoare", potrivit comunicatului PE.
In rezolutia aprobata joi, cu 398 voturi la 134 si 41 abtineri, Parlamentul le cere statelor membre sa isi
respecte angajamentele si sa dea prioritate minorilor neinsotiti si altor categorii de azilanti vulnerabile. Ei
au subliniat ca un singur minor neinsotit a fost transferat deocamdata.
In aceste conditii, europarlamentarii au criticat o serie de state membre pentru "preferintele foarte
restrictive si discriminatorii, cum ar fi acordarea relocarii doar mamelor singure sau excluderea
aplicantilor din anumite grupuri nationale, cum ar fi Eritreea, precum si utilizarea unor verificari de
securitate foarte extinse".
Conform datelor Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati, aproximativ 50.000 de solicitanti de azil se
afla inca in Grecia, iar Italia se confrunta cu un nou record in 2016 de 181.436 nou-sositi.
Brazilia: Sedinta suspendata la bursa, realul cade cu aproape 6%, dupa
dezvaluirile legate de presedintele Temer
de R.M. HotNews.ro
Bursa braziliana a intrat rapid pe rosu, joi dimineata, dupa dezvaluirile explozive din urma cu o
zi care il implica direct pe presedintele Michel Temer, care ar fi fost inregistrat in timp ce isi
dadea acordul pentru dare de mita, scrie AFP.
La mijlocul diminetii, moneda nationala, realul, pierdea 5,46%, potrivit firmei de consultanta CMA din Sao
Paulo.
Tranzactionarea pe Sao Paulo a fost suspendata dupa o cadere de peste 10%.

SUA lanseaza procesul de renegociere a acordului de liber-schimb Alena
de R.M. HotNews.ro
Statele Unite au lansat joi oficial procesul de renegociere a acordului de liber-schimb Alena,
incheiat cu Canada si Mexic, si care este criticat in mod regulat de presedintele Donald Trump,
anuinta AFP.
Discutiile asupra acestui acord, semnat in 1994 si acuzat ca a contribuit puternic la dezindustrializarea
SUA, vor incepe cel mai curand in 16 august, a declarat noul reprezentant special pentru comert exterior
american (USTR), Robert Lighthizer, intr-un comunicat.
New York: O masina a intrat in pietoni, in Times Square - un mort si 22 raniti / Soferul,
un fost militar cu cazier judiciar
de V.M. HotNews.ro
O masina a intrat in pietoni in New York

Foto: Captura Twitter
O masina care circula cu viteza a intrat, joi, in mai multi pietoni aflati pe trotuar, in cunoscuta
intersectie Times Square din New York, una dintre cele mai aglomerate zone din lume,
informeaza Reuters. O persoana a fost ucisa, iar alte 22 au fost ranite in acest incident despre
care autoritatile americane spun ca nu sunt indicii ca ar fi un act de terorism.
UPDATE 20.42: Primarul din New York a declarat presei ca soferul este un fost miliar, cu cazier judiciar.
Un comisar de politie a precizat ca numele acestuia este Richard Rojas, in varsta de 26 de ani.
UPDATE 20.30: Soferul implicat in incidentul din Times Square a fost arestat de doua ori in trecut
pentru conducere sub influenta alcoolului, a mentionat un oficial din politie, potrivit Reuters.
UPDATE 20.11: Departamentul de pompieri a revenit pe Twitter cu un bilant actualizat - un mort si 19

raniti.
UPDATE 19.50: FBI va lucra cu NYPD pentru a investiga incidentul din Times Square, scrie Reuters
citand oficiali din serviciile de ancheta.
Si AFP scrie ca politia new-yorkeza a confirmat ca este vorba, conform informatiilor preliminare, de un
"accident", fara a oferi insa si alte detalii deocamdata.
UPDATE 19.46: Departamentul de pompieri din New York anunta pe Twitter ca bilantul incidentului din
Times Square este de un mort si 12 raniti.
"FDNY confirma un mort si 12 raniti in accidentul de masina din Times Square", a scris intr-un tweet
Departamentul de pompieri (Fire Department of New York).
UPDATE 19.30: CBS anunta, citand surse din politie, ca incidentul din Times Square nu este legat de
terorism
UPDATE 19.26: 13 persoane au fost ranite in incident, anunta Departamentul de pompieri din New York,
potrivit Reuters.
View image on Twitter

Follow
New York Post Metro

@nypmetro
Photos from developing Times Square incident show smoking vehicle on sidewalk, and
pedestrians laying in the street http://nyp.st/2qxpNEz
7:20 PM - 18 May 2017
6060 Retweets
2121 likes
Twitter Ads info & Privacy
UPDATE 19.17: Masina care a intrat in pietoni este o Honda de culoare rosie. Soferul a fost scos din
vehicul, informeaza CBS New York.
Deocamdata nu se stie motivul din spatele acestui incident - daca soferul avea o problema medicala sau e
vorba de altceva.
Martorii au relatat ca soferul, care conducea cu viteza, a intrat pe contrasens si apoi pe trotuar, lovind
pietonii. Masina s-a oprit intr-un stalp, la intersectia strazilor 45 si Broadway.
Sapte persoane au fost urcate pe targi, au mai povestit martorii, mentionand ca pe jos erau imprastiati
multi pantofi, iar o persoana era acoperita cu o patura murdara de sange.
UPDATE 19.14: Unul dintre pietonii raniti a declarat pentru Reuters ca actiunile soferului par sa fi fost
"intentionate".
UPDATE 19.12: Cel putin o persoana si-a pierdut viata, anunta Reuters citand martori.
Si NBC News relateaza, citand un oficial, ca cel putin o persoana a decedat.
Departamentul de politie din New York a incercuit zona.
Un martor a relatat pentru Reuters ca cel putin 10 persoane primeau ingrijiri, pe asfalt, in urma
incidentului produs in zona turistica din Midtown Manhattan.

Follow
Breaking911
@Breaking911
BREAKING: Car plows into pedestrians in NYCs Time Square - PIX11
7:15 PM - 18 May 2017
240240 Retweets
8686 likes

Follow
@abcnews @CBSNews @NBCNews Time Square right now; evacuating immediate area
Mike Summers @themikesummers
7:06 PM - 18 May 2017
7070 Retweets
1212 likes
Follow
Many Injured in #newyork as car rams pedestrians at #timesquare 10 severely injured

News Dump @newsdump_
7:11 PM - 18 May 2017
101101 Retweets
4040 likes

Follow
@abcnews @CBSNews @NBCNews Time Square right now; evacuating immediate area
Mike Summers @themikesummers
7:06 PM - 18 May 2017
7070 Retweets
1212 likes
Adjunctul lui Serghei Lavrov, Anatoli Antonov, sustinut de parlamentari rusi in functia de
ambasador in SUA
de V.M. HotNews.ro
Parlamentari rusi il sustin pe un adjunct al ministrului rus de Externe Serghei Lavrov in functia
de ambasador in Statele Unite, relateaza News.ro citand The Associated Press.
Membrii Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei de Stat, Camera inferioara a Parlamentului rus,
il sustin pe Anatoli Antonov sa preia aceasta functie, scriu agentiile ruse de presa.
Nominalizarea lui Antonov in vederea preluarii functiei nu a fost inca anuntata in mod oficial.
Actualul ambasador rus la Washington, Serghei Kisliak, se afla in centrul unor anchete cu privire la
eventuale relatii intre echipa de campanie a lui Donald Trump si Moscova.
Antonov, un diplomat de cariera, a fost adjunctul ministrului Apararii insarcinat cu relatii internationale in
perioada 2011-2016, inainte sa revina la Ministerul de Externe.
El a declarat ca Moscova si Washingtonul ar trebui sa-si normalizeze relatiile si sa se angajeze intr-o

cooperare constructiva.
Statele Unite si Rusia trebuie sa-si uneasca eforturile in lupta impotriva terorismului si sa coopereze in
vederea consolidarii neproliferarii nucleare, a mai declarat adjunctul lui Lavrov.
Donald Trump califica drept "vanatoare de vrajitoare" ancheta privind presupusa ingerinta
a Rusiei in alegerile din SUA
de V.M. HotNews.ro
Donald Trump
Foto: Agerpres
Presedintele american Donald Trump a calificat joi drept "vanatoare de vrajitoare" numirea
unui procuror special in ancheta privind presupusele legaturi intre membri ai echipei sale de
campanie si Rusia, relateaza Agerpres citand AFP.
"Este cea mai mare vanatoare de vrajitoare impotriva unui politician din istoria americana", a scris
Donald Trump pe Twitter.
El a acuzat de asemenea campania lui Hillary Clinton si presedintia lui Barack Obama de "acte ilegale"
pentru care "nu a fost numit niciodata un procuror special".
Adjunctul procurorului general al Statelor Unite l-a numit miercuri pe fostul director al FBI Robert Mueller
informat Departamentul de Justitie.
Michael Flynn si alti consilieri din echipa de campanie a lui Donald Trump s-au aflat in contact cu oficiali
rusi si alte persoane avand legaturi cu Kremlinul prin cel putin 18 convorbiri telefonice si e-mailuri pe
parcursul ultimelor sapte luni ale campaniei din 2016, au indicat pentru Reuters fosti si actuali
responsabili americani.
Sase dintre aceste contacte, pana acum nedezvaluite, au constat in convorbiri telefonice intre
ambasadorul rus in SUA Serghei Kisliak si consilieri ai lui Trump, inclusiv Michael Flynn, au afirmat trei
fosti si actuali oficiali americani. Convorbirile dintre Flynn si Kisliak s-au accelerat dupa votul din 8
noiembrie, cand cei doi au discutat despre crearea unui canal de comunicare de rezerva intre Trump si
presedintele rus Vladimir Putin, care sa ocoleasca birocratia impusa de securitatea nationala a SUA,
considerata de ambele parti ca ostila imbunatatirii relatiilor, au explicat patru oficiali americani.
Sursele au precizat pentru Reuters ca nu au gasit dovezi privind nereguli sau interferente cu Rusia in
materialele analizate pana acum. Noile dezvaluiri cresc insa presiunea asupra lui Trump si a asistentilor
sai pentru a pune la dispozitia anchetatorilor din FBI - politia federala americana - si Congres informatii
complete privind interactiuni cu oficiali si alti responsabili rusi in timpul si imediat dupa alegerile
prezidentiale din 2016.
Fostul director CIA va depune marturie, pe 23 mai, in fata Comisiei pentru Serviciile de
Informatii din Camera Reprezentantilor
de Rares Musatiou HotNews.ro

John Brennan
Foto: Colaj foto
Fostul director CIA, John Brennan, va depune marturie, pe 23 mai, in fata Comisiei pentru Serviciile de
Informatii din Camera Reprezentantilor, in contextul investigatiilor privind amestecul Rusiei in alegerile
prezidentiale din SUA, noteaza Reuters.
Brennan va participa la o sedinta deschisa publicului si presei, urmata de o sesiune inchisa.
UPDATE 1: Democratii forteaza formarea unei comisii independente de investigare a amestecului Rusiei
in alegerile prezidentiale din SUA.
UPDATE 2: Trump declara ca numirea unei comisii independente in aceasta ancheta "raneste teribil tara
noastra".
Presedintele american Donald Trump a calificat joi drept "vanatoare de vrajitoare" numirea unui procuror
special in ancheta privind presupusele legaturi intre membri ai echipei sale de campanie si Rusia,
relateaza Agerpres citand AFP.
"Este cea mai mare vanatoare de vrajitoare impotriva unui politician din istoria americana", a scris
Donald Trump pe Twitter.
El a acuzat de asemenea campania lui Hillary Clinton si presedintia lui Barack Obama de "acte ilegale"
pentru care "nu a fost numit niciodata un procuror special".
Adjunctul procurorului general al Statelor Unite l-a numit miercuri pe fostul director al FBI Robert Mueller
informat Departamentul de Justitie.
Michael Flynn si alti consilieri din echipa de campanie a lui Donald Trump s-au aflat in contact cu oficiali
rusi si alte persoane avand legaturi cu Kremlinul prin cel putin 18 convorbiri telefonice si e-mailuri pe
parcursul ultimelor sapte luni ale campaniei din 2016, au indicat pentru Reuters fosti si actuali
responsabili americani.
Sase dintre aceste contacte, pana acum nedezvaluite, au constat in convorbiri telefonice intre
ambasadorul rus in SUA Serghei Kisliak si consilieri ai lui Trump, inclusiv Michael Flynn, au afirmat trei
fosti si actuali oficiali americani. Convorbirile dintre Flynn si Kisliak s-au accelerat dupa votul din 8
noiembrie, cand cei doi au discutat despre crearea unui canal de comunicare de rezerva intre Trump si
presedintele rus Vladimir Putin, care sa ocoleasca birocratia impusa de securitatea nationala a SUA,
considerata de ambele parti ca ostila imbunatatirii relatiilor, au explicat patru oficiali americani.
Sursele au precizat pentru Reuters ca nu au gasit dovezi privind nereguli sau interferente cu Rusia in
materialele analizate pana acum. Noile dezvaluiri cresc insa presiunea asupra lui Trump si a asistentilor
sai pentru a pune la dispozitia anchetatorilor din FBI - politia federala americana - si Congres informatii
complete privind interactiuni cu oficiali si alti responsabili rusi in timpul si imediat dupa alegerile
prezidentiale din 2016.
Joe Lieberman este favorit in cursa pentru sefia FBI
de Rares Musatoiu HotNews.ro

Joe Lieberman
Foto: Colaj foto
Fostul senator din partea Partidului Democrat si candidatul pentru functia de vicepresedinte in 2000, Joe
Lieberman este favorit sa preia conducerea FBI, potrivit CNN si Politico, citate de catre Reuters.
Lieberman, pe care Donald Trump l-a intervievat miercuri, a fost nominalizat pentru functia de
vicepresedinte in 2000, cand democratul Al Gore a candidat la presedintia Statelor Unite ale Americii.
Un functionar vechi din administratie a declarat pentru Reuters ca Joe Lieberman este unul dintre
principalii candidati pentru inlocuirea fostului sef demis al FBI, James Comey.
Marine Le Pen isi anunta candidatura in alegerile legislative in fieful sau din Pas-de-Calais
de A.J. HotNews.ro
Marine Le Pen
Foto: Flickr / Rmi Noyon
Presedinta Frontului National (FN, extrema dreapta) Marine Le Pen a anuntat joi seara, pe postul TF1, ca
va candida in alegerile legislative, in fieful sau din Henin-Beaumont, relateaza news.ro, conform Reuters.
Ea si-a exprimat speranta ca va incarna o noua forta in Adunarea Nationala.
"Nu imi imaginam ca nu ma voi afla in fruntea trupelor mele intr-o batalie pe care o consider
fundamentala", a declarat ea. "Nu am ezitat deloc", a subliniat ea.
Marine Le Pen are sanse reale sa fie aleasa in aceasta circumscriptie. Vicepresedintele FN Steeve Briois
este primarul orasului.
SUA efectueaza un atac aerian asupra unor forte siriene care au patruns intr-o zona de
"dezescaladare"
de V.M. HotNews.ro
Fortele americane au efectuat un atac aerian asupra unor forte siriene, in sudul tarii, unde
acestea pregateau pozitii de lupta intr-o zona protejata, au declarat oficiali americani pentru
Associated Press, citeaza News.ro.
Un tanc, un buldozer si trupe au fost vizate in acest atac, in apropiere de localitatea Tanf, au precizat
oficialii citati.
Insa era neclar daca trupele erau ale Guvernului sirian sau daca erau aliati ai acestuia.
Un oficial a declarat ca forte loiale regimului lui Bashar al-Assad au patruns intr-o zona de
"dezescaladare" fara autorizatie si au fost considerate drept o amenintare la adresa trupeloraliate Statelor
Unite de acolo.
Atacul a fost efectuat in scop defensiv, in vederea protejarii aliatilor Statelor Unite, au subliniat oficialii
citati.
Era neclar daca in zona se aflau trupe americane.
Acesti oficial au solicitat protectia anonimatului deoarece nu au fost autorizati sa discute subiectul in mod
public.
Al-Assad discuta despre o consolidare a luptei impotriva Statului Islamic cu Irakul
Pe de alta parte, presedintele sirian Bashar al-Assad s-a intalnit cu un consilier irakian in domeniul
securitatii nationale pentru a discuta masuri in vederea coordonarii fortelor militare ale celor doua tari in
campania impotriva terorismului, de-a lungul drontierei siriano-irakiene, potrivit agentiei siriene de stiri.
Al-Assad si Faleh al-Fayad au discutat joi despre masuri "practice" vizand co consolidare a cooperarii in
lupta impotriva terorismului, potrivit Sana, care se refera prin aceasta expresie la razboiul impotriva
Statului Islamic.
Cucerirea de la Statul Islamic a provinciei Deir Ezzor, bogata in petrol, situata de o parte si alta a
frontierei siriano-irakiene reprezinta o prioritate, au declarat oficiali sirieni.
O noua ofensiva se afla in curs in estul tarii, intr-o zona in care rebeli sustinuti de Statele Unite lupta, de
asemenea, impotriva Statului Islamic.
Pe de alta parte, gruparea jihadista a lansat o ofensiva impotriva fortelor guvernamentale in centrul
Siriei, in apropiere de o autostrada care asigura o legatura intre Damasc si Alep.
Potrivit Sana, trupe si luptatori proguvernamentali au respins atacul Statului Islamic asupra unor sate in
provincia Hama.
Statul Islamic a cucerit mai multe pozitii de la armata siriana in zona si a ucis noua militari, potrivit
Observatorului Sirian pentru Drepturile Omnului, un ONG cu sediul in Marea Britanie. Militari sirieni au
lansat o contraofensiva sustinuti de atacuri aeriene.
Televiziunea siriana a difuzat imagini cu doua persoane ranite intr-un bombardament al Statului Islamic
asupra localitatii Salamiyeh.
Agentia de propagada a gruparii jihadiste, Aamaq, a confirmat atacul, fara sa ofere detalii.
Un barbat a injunghiat un politist si un soldat in gara din Milano
de Rares Musatoiu HotNews.ro

Atac in gara centrala din Milano

Foto: Captura video.corriere.it
Un barbat cu origini nord-africane a injunghiat un politist si un soldat, in gara principala a orasului Milano,
noteaza Reuters.
Ambii barbati raniti au fost transportati la spital si se afla in afara oricarui pericol.
Presa italiana declara ca barbatul a fost retinut de catre politie. Acesta a mai fost arestat in trecut pentru
infractiuni legate de droguri.
Cine este politicianul care i-a dorit un bolovan la mormnt n loc de cruce 18 mai 2017, 06:06 deIulian BunilaDevino fan
Salveaz n arhiv download pdf print article 0 (0 voturi) cuvinte cheie:buzau bolovan mormant titusoroveanu dumbrava
1 comentariu 37 share 0 inShare 4 Live Aboneaza-te la newsletter Abonare Foto Iulian Bunil Cimitirul Dumbrava, cel
mai vechi din municipiul Buzu, este un ansamblu de monumente funerare interesante, realizate de sculptori celebri.
Dinspre vechile morminte izvorsc poveti din alte timpuri, legende i frnturi de istorie. TIRI PE ACEEAI TEM
VIDEO Mormntul misterios: secretul statuii unei mame care i strnge... Printre locurile de veci nvluite n mister este
i cel n care este ngropat un fost politician buzoian, mormntul fiind marcat printr-un bolovan uria, de aproape trei
metri nlime. La nceput, la mormnt ar fi fost doar stnca, fr crucea metalic pe care o gsim i astzi, ea fiind
montat dup civa ani de la moartea politicianului. Titus Oroveanu este numele celui ngropat sub stnca din cimitirul
Dumbrava, fost medic, politican, care a trit ntre 1888 i ianuarie 1932, la Buzu. O serie de legende s-au creat n timp
n jurul bizarului ansamblu funerar care se afl n partea din fa a cimitirului buzoian, pe aleea din stnga capelei
mortuare. Cu titlul Poveti Stranii din Cimitirul Dumbrava - Dosarele X n Romnia, sub semntura publicistului
Rzvan Mateescu, sunt prezentate informaii orale despre Bolovanul lui Oroveanu. Titus Oroveanu a murit n anul
1932. Fusese medic i ateu convins. El ar fi avut o premoniie referitoare la data propriei mori i i-a rugat pe cei
apropiai, prin testament, s nu-i pun cruce pe momnt, ci doar o stnc mare. Cnd omul s-a stins din via, rudele i-
au ndeplinit dorina. Au fcut rost de un bolovan i l-au aezat peste fostul domn Oroveanu, n loc de cruce, scrie
Rzvan Mateescu pe blogul su. Autorul articolului susine c a aflat de la btrna care ngrijete mormintele de la
Dumbrava c, dei lucreaz n cimitir de mai bine de 40 de ani, femeia se mai sperie cteodat, deoarece n jurul
acestui mormnt se petrec lucruri stranii. Acum civa ani, ntr-o sear de toamn, de la geamurile blocului din
vecintate s-a putut observa o pcl groas de fum negru cum nvluie bolovanul de pe mormntul doctorului Oroveanu.
Martorii oculari au crezut c e vorba de nite cauciucuri care ard. Cnd au ncercat s vad despre ce e vorba i-au dat
seama c nu era nici o roat care fumeg. Zile la rnd, piatra funerar a fost acoperit de aceast pcl groas de
smog, fr ca s se descopere urmele vreunui incendiu. Nimeni n-a tiut s spun ce se ntmpl, scrie Rzvan
Mateescu n articolul intitulat Poveti Stranii din Cimitirul Dumbrava. Istoricul buzoian Valeriu Nicolescu, autorul
volumului Dumbrava un Pantheon buzoian, semnat mpreun cu Eduard Nicolescu, spune c povetile conturate
n jurul mormntului cu bolovan sunt legende nesusinute ns de vreun testement ori declaraii ale apropiailor celui care
a fost prefect al judeului Buzu. Nu sunt multe informaii legate de moartea politicianului sau cum s-a ajuns s aib
acest bolovan la mormnt. Titus Oroveanu a fost un politican important al Buzului. A fost prefect al judeului Buzu ntre
21 ianuarie 1922 i 17 decembrie 1924, i n 1932. S-a nscut la Caracal, fostul jude Romanai i s-a cstorit cu
Eugenia, fiica lui Constantin Tisescu, fost prefect al judeului Buzu ntre 20 decembrie 1910 - 20 octombrie 1912. Ca
politician, a fost deputat i chestor al Camerei, ne-a declarat Valeriu Nicolescu, istoric. Cine a fost Titus Oroveanu n
septembrie 1932, Prefectura, Camera de Comer i Industrie, Camera Agricol i Sfatul Negustoresc au organizat
Expoziia General a judeului Buzu, cu produse agricole, zootehnice i ale industriei casnice i meteugreti. Cu
acest prilej s-a btut o medalie care are nscris ca legend, pe avers: Prefectul judeului Buzu dr. Titus Oroveanu. A
decedat la Sanatoriul Sf. Elisabeta din Bucureti, soia sa, la acea dat cu domiciliul n Capital, solicitnd deschiderea
succesiunii. n afara locuinei i bunurilor mobile, a fost revendicat i lepul Withleem de 1.088 de tone, ancorat la
Brila, punctul Ghecet, aflat n grija crmaciului Dumitru Radu. Au fost prezeni fraii si Vasile i Gheorghe Oroveanu din
Bucureti, Tudor Oroveanu din Slatina, Ion i Dumitru N. Oroveanu din Craiova, Petre i Tonton I. Oroveanu din
Bucureti, scrie Valeriu Nicolescu n lucrarea Dumbrava un Pantheon buzoian. Cimitirului Dumbrava este locul n
care se afl adevrate lucrri de art, sculpturi sau monumente funerare cu valoare arhitectural. n centrul cimitirului se
afl pisania original n care regsim datele referitoare la nfiinare. Este vorba despre 20 octombrie 1872, n zilele Mrii
Sale Domnitorului romnilor Carol I.
http://adevarul.ro/locale/buzau/cine-politicianul-si-a-dorit-bolovan-mormant-loc-cruce-
1_591c38165ab6550cb82ea250/index.html
Surpriz neplcut pentru Donald

Trump. Ancheta privind implicarea
Rusiei n alegerile din SUA, preluate de
un fost director FBI
DE D.G. 18 MAI 2017 07:32

foto: Agerpres
Adjunctul procurorul general al Statelor Unite l-a numit miercuri pe fostul director al FBI
Robert Mueller ca procuror special n ancheta asupra presupusei implicri a Rusiei n
alegerile prezideniale americane, a informat Departamentul Justiiei, citat de dpa i AFP.
"Decizia mea nu nseamn c au fost comise infraciuni sau c sunt necesare puneri sub
acuzare", a subliniat numrul doi din Departamentul Justiiei, Rod Rosenstein, ntr-un
comunicat pentru a anuna numirea lui Robert Mueller, 72 de ani, n aceast funcie.
"innd cont de circumstanele actuale deosebite, am considerat c interesul public cere

plasarea acestei anchete sub autoritatea unei persoane care exercit un grad de
independen fa de ierarhia actual", a adugat el.
Acest anun a fost fcut la opt zile dup demiterea surprinztoare de ctre Donald Trump a
directorului FBI James Comey i ntr-un moment n care preedintele american este acuzat
c a ncercat s obstrucioneze aceast anchet.
Dup demiterea lui James Comey, opoziia democrat a cerut numirea unui procuror
special, mai independent de putere, pentru a supraveghea ancheta n curs a FBI.
Un procuror special are autoritatea s i desfoare propria anchet mai independent de

ierarhia Departamentului Justiiei. El nu are obligaia de a-l informa pe procurorul general
al SUA ori pe adjuncii acestuia despre ancheta sa. n plus, el este autorizat s lanseze
puneri sub acuzare dac este necesar.
Iniial, Donald Trump i-a justificat demiterea lui James Comey prin modul n care acesta a
gestionat afacerea e-mailurilor lui Hillary Clinton nainte de a admite c se gndise de mult
timp s se debaraseze de eful poliiei federale, al crui mandat expira n 2023.
Mari sear, dezvluiri n presa american au zguduit Casa Alb, afirmnd c preedintele
american i-a cerut n februarie lui James Comey s claseze ancheta asupra lui Michael
Flynn, efemerul su consilier pe probleme de securitate naional acuzat de contacte
suspecte cu Rusia. James Comey ar fi consemnat aceast tentativ de a nbui ancheta
ntr-o serie de note la care s-au referit mai multe media americane.
Surs: Agerpres
Un nou avion a disprut n Triunghiul

Bermudelor
DE D.G. 18 MAI 2017 08:01
Patru persoane, doi aduli i doi copii, sunt date disprute dup ce avionul de mici
dimensiuni n care se aflau a disprut n Triunghiul Bermudelor, anun presa american,
potrivit romaniatv.net.
Garda de Coast american caut patru persoane, doi aduli i doi copii, care se aflau
ntr-un avion de mici dimensiuni disprut n zona Bermudelor. Aeronava a disprut n mod
misterios de pe radar n cursul zilei de luni, n timp ce zbura deasupra celebrului Triunghi
al Bermudelor.
n urma verificrilor au fost gsite mai multe resturi ale avionului la 15 mile est de
Eleuthera, Bahamas.
Turnul de Control din Miami a anunat c a pierdut legtura cu avionul la trei ore de la
decolare.
Zeci de avioane i sute de vase au disprut de-a lungul timpului n Triunghiul Bermudelor,
ns acum s-ar fi gsit o explicaie pentru aceste dispariii misterioase. Un fel de nori
hexagonali care genereaz terifiante bombe de aer cu viteze ale vntului de 275 km/h ar
putea fi cauza tragediilor produse aici.
Un deputat dezvluie: Am participat i

eu la ntlnirea din seara alegerilor,
acas la Gabriel Oprea
DE A.M.P 18 MAI 2017 08:57

Foto: Antena 3
Deputatul PSD Eugen Nicolicea a recunoscut, la Antena 3, c i el a fost prezent n seara

alegerilor din 2009, acas la Gabriel Oprea. Deputatul susine, ns, c a fost ntr-o vizit
foarte scurt i a plecat nainte s apar acolo Laura Codrua Kovesi.
Am participat i eu acolo, doar ct s stau de vorb cu domnul Onanu, era i ziua lui, v-
am spus, am stat puin de am vorbit, i-am fcut i un cadou, am stat de vorb cu colegii,
am ciocnit un pahar, dup care am plecat, deci nu m-am ntins la discuie. Pn la ora la
care am plecat, doamna Kovesi nu era acolo, a spus Eugen Nicolicea, la Antena 3.
Brad Pitt, noi dezvluiri dup divorul de

Angelina Jolie: "Nu sunt un sinuciga!"
DE 18 MAI 2017 09:00

Foto: Pixabay.com
Brad Pitt i surprinde fanii cu noi dezvluiri. Dup ce a recunoscut problemele cu alcoolul
din timpul csniciei cu Angelina Jolie, Brad Pitt asigur c, dup divor, reuete s se
menin pe linia de plutire.
Recent, actorul a mai acordat un interviu n care a vorbit despre ceea ce-l ine ancorat n
realitate: dragostea pentru copiii si, informeaz tvhappy.ro.
"Copiii sunt totul. Ei sunt viaa. La ei m concentrez. Nu sunt un sinuciga. nc exist

mult frumusee i iubire pe lumea asta, s gsesc i s ofer. Eu nu am secrete, n-am
nimic de ascuns", a spus Brad Pitt, potrivit revistei Esquire.
Descoperire fr precedent n Egipt.

Arheologii au gsit o catacomb ntr-un
cimitir. Toi au avut un oc atunci cnd
au intrat
DE S.T. 18 MAI 2017 09:02

Foto: pixabay.com
Arheologii au descoperit o catacomb subteran care conine coridoare unde s-au gsit
aceste mumii. Catacomba face parte dintr-un cimitir antic din situl Tuna el-Gebel din Egipt.
Dei arheologii de la Universitatea din Cairo au excavat n aceast zon timp de 80 de ani,
coridoarele au rmas nedescoperite din cauza intrrii extrem de nguste, scrie Live
Science.
Mohamed Salah bn Mohamed Ahmed El-Kholy, un profesor de la Universitatea din Cairo,

a precizat c datorit prezenelor monedelor n aceast zon, care au aprut acum
aproximativ 2.500 de ani n Egipt, mumiile au cel mult aceast vrst. Probabil acestea
dateaz de cnd Egiptul a fost cucerit de Alexandru cel Mare sau chiar mai trziu, cnd
Egiptul era condus de romani.
Arheologii au descoperit 17 mumii, iar Ministrul de Antichiti egiptean le descrie ca fiind o

descoperire fr precedent, noteaz AFP.
Cine ctig prin desecretizarea
arhivelor SIPA
DE A.M.P 18 MAI 2017 09:14

Foto: Gov.ro
Serviciului Independent pentru Protecie i Anticorupie (SIPA), n care sunt stocate

dosarele tuturor magistrailor din Romnia. Specialitii n drept atrag atenia c
desecretizarea acestor dosare ar putea declana un scandal imens, scrie adevarul.ro.
Dac se va desecretiza pentru a fi distrus, ca documente pentru care nu exist obligaia

arhivrii, ar putea s fie n regul. Dac desecretizarea nu va fi urmat de distrugere,
oricine va putea s foloseasc informaiile respective, iar magistraii pot fi controlai prin
antaj. Ar putea s ias un scandal-monstru, pentru c arhiva aia conine elemente
personale, care nu au cum s fac bine justiiei. Magistraii se vor mpri n cei care au
mai puin de 15 ani vechime, care evident nu se regsesc n arhiva SIPA, i cei care au
mai mult. Cei din prima categorie au un avantaj c nu au fcut obiectul preocuprii SIPA.
Ceilali se gsesc acolo ncondeiai cu tot felul de lucruri, dintre care multe sunt simple
delaiuni neverificate, iar altele sunt elemente de via personal beii, relaii
extraconjugale, avorturi, care nu au relevan, a explicat avocatul Daniel Fenechiu.
Pe de alt parte, Bogdan Gabor, preedinte al Asociaiei Procurorilor din Romnia i fost
membru CSM, consider c decizia ministrului este una asumat.
Este decizia ministrului Justiei care i-a asumat-o dup o lung analiz, cunoscnd toate
riscurile posibile. Nu pot s spun ce consecine ar fi atta timp ct nu tim cu exactitate ce
este acolo. Pe de alt parte, s ne gndim la faptul c nici pn acum nu a fost fcut o
desecretizare corect i real din perioada comunist, a spus Bogdan Gabor.
Ci bucureteni sunt afectai de

nchiderea staiilor de metrou Aurel
Vlaicu i Pipera
DE S.T. 18 MAI 2017 09:18
Foto: Agerpres
La o lun de la nceperea lucrrilor pentru modernizarea sistemului de acces de la metrou,

oficialii Metrorex nu tiu cu ce se vor deplasa pasagerii la var, cnd nou staii vor fi
nchise, cte o sptmn.
Directorul companiei spune c Primria Municipiului Bucureti i RATB trebuie s vin cu

soluii.
Din var, timp de cte o sptmn, aproape 70.000 de pasageri care se circul cu
metroul n nordul Capitalei trebuie s gseasc o soluie pe cont propriu pentru a ajunge la
serviciu.
Staile Pipera i Aurel Vlaicu vor fi nchise cte o sptmn fiecare pentru modernizarea
sistemului de taxare. Constructorul recunoate c aceste lucrri ar fi putut fi executate doar
noaptea, ns ar fi durat dublu.
Lucrrile pentru modernizarea sistemul de acces vor costa aproape 38 de milioane de

euro i vor fi finalizate la sfritul lunii septembrie.
Doliu n lumea sportului. Rugbistul

Daniel Baldwin a murit dup o
accidentare la cap suferit pe teren.
Avea doar 19 ani
DE S.T. 18 MAI 2017 09:41

Foto: pixabay.com
Un rugbist n vrst de 19 ani din Wellington, Daniel Baldwin, a murit.
Tnrul a decedat la cteva zile dup ce a suferit o accidentare la cap pe teren, relateaz
The Guardian.
Daniel Baldwin s-a accidentat smbt, la meciul jucat de formaia sa, Wellington Rugby
Football Club, contra celor de la Paremata Plimmerton.
Smbt noapte a fost operat pe creier i i s-a indus starea de com.
Miercuri seara, familia a anunat decesul tnrului sportiv.
SUA condamn incidentele violente

petrecute la Washington, n cursul vizitei
preedintelui Erdogan
DE 18 MAI 2017 09:42

Foto: Agerpres/ EPA
Statele Unite au condamnat incidentele violente ce au avut loc n apropierea reedinei

ambasadoului turc la Washington, n cursul vizitei preedintelui Recep Tayyip Erdogan, a
anunat Departamentul american de Stat, informeaz Reuters.
"Transmitem ngrijorrile noastre Guvernului turc n cei mai categorici termeni posibili", a
spus purttorul de cuvnt al Departamentului de Stat, Heather Nauert.
Conform Mediafax.ro, Ankara a comunicat c incidentele violente au fost provocate de

protestatari, care ar avea legturi cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizaie
catalogat drept terorist de Turcia, SUA i UE.
Poliia a anunat c au fost rnite unsprezece persoane, inclusiv un ofier de poliie, iar
dou persoane au fost reinute. Unul dintre cei reinui era din rndul protestatarilor.
Martorii au susinut c ciocnirile au pornit n momentul n care grzi de corp ale

preedintelui turc au atacat protestatari ce fluturau steagul Partidului kurd al Uniunii
Democratice (PYD), filiala din Siria a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), n afara
reedinei ambasadorului turc n SUA.
nregistrri explozive! eful RCS&RDS,

Ioan Bendei, nregistrat cnd promitea
sponsorizri DGA-ului
DE A.M.P 18 MAI 2017 10:02
Foto: captura Antena 3
Dar irul foloaselor pe care administratorul RCS RDS le discuta chiar din sediul DNA nu se
oprete la ofierul DNA Teo Iordchi, care efectua acte de urmrire penal chiar n
dosarul lui Ioan Bendei. Acesta a fost sunat de ctre chestorul Direciei General
Anticorupie, Jenic Arion, care i-a cerut de la obraz bani pentru a organiza ziua DGA.
De altfel, Jenic Arion a fost eful Direciei Generale Anticorupie pn n decembrie 2013,
cnd a fost schimbat din funcie de ctre ministrul Radu Stroe i a fost transferat la
Direcia General Management Operaional.
Pe 25 aprilie, tot n sediul DNA fiind, Bendei primete un telefon de la Jenic Arion, de la
DGA, care-i cere un sprijin financiar pentru ziua DGA.
(...)
JENIC ARION: Uitai, am n fa contractul de prestri servicii ntre unitatea noastr,

Direcia General Anticorupie i RDS RCS. RCS RDS.
IOAN BENDEI: Da!
JENIC ARION: i. l semnez! L-a semnat de la dumneavoastr. doamna Mihaela

Neacu.
IOAN BENDEI: Da, da, da, cum s nu.
JENIC ARION: E de la dumneavoastr, nu?
IOAN BENDEI: De la mine, de la mine este Mihaela Neacu, cum s nu.
JENIC ARION: Da! Voiam s pun i eu o ntrebare
IOAN BENDEI: Da
JENIC ARION: tii c anul trecut, la ziua DGA-ului.
IOAN BENDEI: Daaaa.
JENIC ARION: cu ocazia zilei DGA-ului, pe 30 mai.
IOAN BENDEI: Daaaa.

JENIC ARION: Ne-ai sprijinit, aaaa.
IOAN BENDEI: ncercm i anul sta! Da, ncercm i anul sta, s vedem.
JENIC ARION: Da? Facem o scrisoare, ceva?
IOAN BENDEI: Da, da, da
JENIC ARION: Ctre dumneavoastr, da?
IOAN BENDEI: Da, da, da
JENIC ARION: Noi v mulumim! V mulumim!
IOAN BENDEI: N-avei pentru ce!
JENIC ARION: n rest, suntei sntos, voinic?
IOAN BENDEI: Toate. toate bune, toate bune!
JENIC ARION: M bucur pentru dumneavoastr! M bucur!
IOAN BENDEI: S ne trii!
JENIC ARION: S trii! S trii! Cu respect!
IOAN BENDEI: S trii!
Bendei oferea astfel aceste foloase chiar din casa anticorupie, unor oameni ai
anticorupiei, n prezena altor anticorupi care au avut grij ca aceste probe nici s nu fie
la dosar.
Scene de groaz la Rmnicu Vlcea!

Un brbat a ameninat c se arunc de
pe o macara
DE D.G. 18 MAI 2017 10:07
UPDATE 10.00
Brbatul care a urcat pe o macara aflat pe un antier din centrul municipiului Rmnicu-
Vlcea, ameninnd c se arunc n gol, a fost cobort cu o platform de ctre echipele de
intervenie care au intervenit la faa locului.
Brbatul a stat pe macara aproximativ dou ore.
-----------------------
Un brbat s-a urcat n aceast diminea pe o macara, n Rmnicu Vlcea i amenin c

se sinucide. Din primele informaii, macaraua se afl ntr-un antier din centrul oraului,
unde se construiete un parc.
Deocamdat nu se cunoate motivul pentru care brbatul recurge la un asemenea gest.
Mai multe echipaje de la poliie i pompieri au ajuns la faa locului, ns brbatul a refuzat
orice comunicare cu autoritile.
Mai multe informaii a oferit, n direct la Antena 3, purttorul de cuvnt ISU Vlcea, Ctlin
Popescu.
Un rugbist din Noua Zeeland a murit la

19 ani, dup o accidentare la cap
suferit pe teren
DE 18 MAI 2017 10:18

Foto: stuff.co.nz
Un rugbist n vrst de 19 ani din Wellington, Daniel Baldwin, a murit, miercuri sear, la
cteva zile dup ce a suferit o accidentare la cap pe teren.
Daniel, care juca pentru Clubul Wellington, a murit miercuri noaptea, n spital, unde se afla
ntr-o com indus, dup ce s-a prbuit n timpul unui meci, duminic, scrie stuff.co.nz.
Cum s-a produs incidentul a rmas deocamdat o necunoscut, iar familia lui Baldwin nu
vrea s fac speculaii.
Tnrul, student la Universitatea Victoria, studia psihologia, statistica i criminologia.

Imagini ciudate surprinse la Polul Sud!
Ce se vede pe Google Maps
DE S.T. 18 MAI 2017 10:21
O structur misterioas apare pe Google Maps, la Polul Sud. Imaginea a fost observat la
nceputul acestui an.
Iflscience.com scrie c imaginea cu bizara structur a dat natere unor ipoteze

controversate.
Structura care se observ din satelit are un diametru de 120 de metri i forma oval.
Antarctica este acoperit de ghea de 23 de milioane de ani i esti imposibil ca aici s fi
evoluat cndva o civilizaie avansat.
Nu exist deocamdat o explicaie pentru imaginea surprins la Polul Sud.
A reuit s creeze unul dintre cele mai

luxoase hoteluri de pe Coasta de Azur.
Care este povestea unui fiu de lutar
romn
DE 18 MAI 2017 10:31

Foto: Facebook/ Htel Negresco Nice
Istoria hotelului Negresco este datorat succesului unui romn, fiu de lutar igan, pe
Coasta de Azur. Hotelul de afl pe Promenade des Anglais n Nisa, ce a fost construit n
1912 i inaugurat n 1913. Astzi este considerat unul dintre hotelurile de referin de pe
Coasta de Azur.
Potrivit Businessmagazin.ro, hotelul a primit a cincea stea n august 2009.
Henri Negresco a prsit Bucuretiul la 15 ani, ndreptndu-se spre Paris. De acolo ajunge
pe Riviera Francez, unde ncepe s lucreze la un restaurant. A urcat n ierarhii i a
devenit directorul restaurantului Helder, apoi directorul Casino Municipal de Nice i al
restaurantului Casino d'Enghien-les-Bains.
La deschidere, hotelul a atras o clientel ct se poate de select: industriaii americani

Vanderbilt i Singer, regina Amelie a Portugaliei sau membri ai familiei Romanov.
n timpul primului rzboi mondial hotelul a devenit spital, iar Henry Negresco devine
cavaler al Legiunii de Onoare. Dar la finele rzboiului Henry Negresco i pierde averea i
moare la Paris n 1920.
O firm belgian a cumprat hotelul, care cade ncet-ncet n uitare. Este preluat de Jean-
Baptiste Mesnage, iar fiica acestuia, Jeanne Augier, soia avocatului i omului politic Paul
Augier se va ocupa de repunerea hotelului pe linia de plutire: tablouri, statui i multe alte
opere de art fac din Negresco un hotel - muzeu.
Un popular site de torrente a fost nchis
DE 18 MAI 2017 10:48

Foto: Pixabay.com
ExtraTorrent, al doilea cel mai popular site de torrente dup The Pirate Bay, s-a nchis.
Cei care obinuiau s acceseze site-ul sunt ntmpinai cu mesajul ExtraTorrent i toate
anexele lui sunt offline. Am ters permanent toate informaiile. Stai departe de clone.
Mulumim tuturor suporterilor i comunitii. Site-ul a fost fondat n luna noiembrie 2006,
scrie Capital.
Anul trecut, un alt mare site de torrente, KickassTorrents, a fost nchis i fondatorul su
arestat. Este vorba de ucraineanul Artem Vaulin .Probabil c pirateria nu va disprea
niciodat, ns acest fapt nu va opri autoritile s lupte mpotriva copierii ilegale de
coninut digital.
Lovitur uria pentru Facebook! A fost

amendat cu 110 milioane de euro
pentru achiziionarea Whatsapp
DE A.M.P 18 MAI 2017 10:49
Foto: pixabay.com
Facebook a fost amendat cu 110 milioane de euro de ctre autoritile de reglementare

anti-trust ale Comisiei Europene pentru achiziionarea serviciului de mesagerie Whatsapp,
n 2014, anun Euronews.
Potrivit sursei citate, reeaua social ar fi declarat n mod incorect c nu poate sincroniza
conturile utilizatorilor celor dou platforme.
Comisia a constatat c, contrar declaraiilor din timpul procesului de evaluare a prelurii,

posibilitile tehnice de potrivire a identitilor utilizatorilor Facebook i WhatsApp existau
n 2014, iar angajaii Facebook cunoteau acest lucru, se arat ntr-un comunicat al
executivului UE.
Facebook afirm ntr-un comunicat c erorile fcute n declaraiile din 2014 nu au fost
intenionate i c Comisia a confirmat c nu au influenat rezultatul evalurii fuziunii.
Achiziia WhatsApp a fost anunat chiar de Mark Zuckerberg, n 2014, printr-un

comunicat oficial postat pe contul sau de Facebook, n care a precizat c a ajuns la o
nelegere cu efii serviciului de mesagerie pentru 19 miliarde de dolari. n cele din
urm, tranzacia a ajuns s-l coste pe gigantul american 21,6 miliarde de dolari.
Dezvluiri fcute de Serviciul Romn de

Informaii. Ce ar putea s se ntmple n
perioada imediat urmtoare
DE S.T. 18 MAI 2017 10:58

Foto: Agerpres
eful Centrului Naional Cyberint din cadrul Serviciului Romn de Informaii (SRI), Anton
Rog, a spus, miercuri, c n urma unei analize de pattern realizat de Cyberint privind
atacurile cibernetice din ultima vreme, exist posibilitatea unor noi zece atacuri n perioada
urmtoare, scrie news.ro.
Anton Rog a precizat c a trimis aceast analiz instituiilor care beneficiaz de sistemul
informatic de securitate finanat din fonduri europene.
Noi am fcut o analiz de pattern (tipar, n.r.) privind aceste atacuri i naintea acestui
atac, i cu ocazia acestui atac i am trimis celor 54 de instituii beneficiare ale sistemului
informatic, pe lng informaiile legate strict de WannaCry WannaCrypt, o analiz privind
posibile 10 noi atacuri. Cele mai posibile 10 atacuri. Ele pot fi sute, mii. Le-am trimis 10
posibile atacuri care ar putea s se ntmple n perioada imediat urmtoare. Poate
s nsemne sptmni, luni. Astfel de atacuri sunt zilnic, de ordinul miilor. Unele
dintre ele sunt de amploare. Aa ajung n pres i sunt cunoscute. Altele sunt
anonime, dar se ntmpl, a declarat Anton Rog, eful Centrului Naional Cyberint din
cadrul Serviciului Romn de Informaii.
Doliu n muzica rock! Chris Cornell,

solistul trupei Soundgarden, a murit la
52 de ani
DE 18 MAI 2017 11:16

Foto: Twitter
Este doliu n lumea muzicii rock. Chris Cornell, solistul trupelor Soundgarden i
Audioslave, a murit la 52 de ani.
ntr-o declaraie pentru The Associated Press,reprezentantul su a declarat c rockerul a

murit miercuri noaptea, n Detroit.
Moartea a fost brusc i neateptat. Deocamdat cauza morii nu este cunoscut.

Familia rockerului a cerut s-i fie respectat intimitatea n aceast perioad.
Nscut n Seattle, Washington, Cornell este unul din cei care au lansat micarea grunge,
odat cu nfiinarea trupei Soundgarden, alturi de chitaristul Kim Thyail i basistul Hiro
Yamamoto, n 1984.
Greenpeace Romnia solicit
intervenia Romsilva ntr-un caz de
alunecri de teren iminente n Bacu
DE 18 MAI 2017 11:23

Foto: Pixabay
Greenpeace Romnia atrage atenia Romsilva i Ministerului Apelor i Pdurilor

asupra unui caz de exploatare forestier din judeul Bacu, care poate duce la
alunecri de teren.
n apropiere de gospodrii, n localitatea Asu, judeul Bacu, exist un act de

punere n valoare pentru 475 de arbori (1.005 metri cubi de lemn). Deja au fost
extrai arbori la cteva zeci de metri de locuine, pe un versant cu pant ntre 30 i
50 de grade.
Ulia Purcreni din Asu are deja un istoric de probleme cu inundaii i aluviuni aduse de
pe versantul cu pant ridicat i procese erozionale active, probleme pe care Greenpeace
le-a semnalat n zon anul trecut. Tierea arborilor de pe versantul de la marginea
satului poate doar s agraveze problemele i s adauge riscul unor alunecri de
teren.
Subliniem faptul c n data de 11 iunie 2016, n urma unor precipitaii abundente, a avut
loc o alunecare de teren pe partea cealalt a Trotu ului. Alunecarea s-a produs pe o
lungime estimat la 2,5 km i o lime ce variaz ntre 10 i 40 de metri. Comitetul Local
pentru Situaii de Urgen al oraului Comneti a dispus n data de 13 iunie 2016
evacuarea populaiei din cele 12 gospodrii supuse riscului, alunecarea fiind activ iar
frontul su (temporar stabilizat) aflndu-se la circa 100-150 de metri de case, respectiv la
circa 350 de metri de drumul naional 12A.
n zon, pdurea matur a fost tiat. Arborii maturi care au susinut n trecut stabilitatea
solului i au modelat circuitul normal al apei au fost extrai aproape n totalitate. Pdurea
s-a refcut natural, ns arborii tineri sunt nc mici, cu diametre ntre 2 i 10 cm i nu pot
face fa. Considerm c lipsa vegetaiei forestiere mature, acumularea apei n sol i
panta de peste 35 de grade n zona superioar a alunecrii, n mod cumulat au determinat
alunecarea de teren. Ministrul Mediului, Apelor i Pdurilor a confirmat n septembrie 2016
c principala cauz a alunecrii de teren a reprezentat-o tierea ilegal de arbori[1].
Greenpeace Romnia solicit Romsilva s gseasc o soluie prin care s opreasc
tierea arborilor n imediata vecintate a gospodriilor i trecerea pdurii de la marginea
satului ntr-o categorie funcional de protecie, pentru a menine stabilitatea versantului i
a limita pericolul de inundaii i alunecri de teren.
Scrisoarea adresat Romsilva este disponibil aici.
Din pcate, astfel de cazuri nu sunt puine, de aceea este nevoie de implicarea
tuturor. Ghidul Voluntarului ofer informaii despre recunoaterea indiciilor unei tieri
de arbori posibil ilegale iar cazurile de tieri ilegale pot fi semnalate
pe www.salvezpadurea.ro.
El e Omar, probabil cel mai lung motan

din lume. Cu ce l hrnesc stpnii
DE S.T. 18 MAI 2017 11:27

Foto: instagram.com/omar_mainecoon
Omar, care este probabil cea mai lung pisic domestic din lume, a devenit n scurt timp
o celebritate pe internet, dup ce stpna sa, Stephy Hirst, i-a creat un cont pe reelele de
socializare.
Omar avea aceeai mrime cu ceilali pisoi de vrsta lui atunci cnd a fost adoptat de
stpna sa n 2013, ns acest motan din rasa Maine Coon, care triete n oraul
australian Melbourne, a crescut att de mult - 120 de centimetri - nct ar putea fi cea mai
lung pisic domestic din lume.
De obicei, Omar mnnc la micul-dejun dou boluri cu hran uscat pentru pisici. La cin
se hrnete cu carne crud de cangur.
Dup ce Omar a devenit celebru, reprezentanii Guinness World Records au contactat-o

pe Stephy Hirst pentru a efectua o serie de msurtori oficiale ale motanului.
Descoperire unic a
cercettorilor: cea mai
veche brar din
lume NU a fost
realizaz de strmoii
cunoscui ai
oamenilor, ci de o alt
creatur controversat
n urma unor spturi la un sit arheologic din
Siberia a fost descoperit cea mai veche
bijuterie din lume. Mai precis, oamenii de tiin
au gsit o brar veche de 40.000 de ani,
fcut de o mn necunoscut pn acum
specialitilor, o specie diferit de strmoii
neanderthalieni ai oamenilor. Brara de culoare
verde, descoperit n apropierea Peterii
Denisova, a ieit la lumin alturi de rmiele
unui mamut lnos, dar i lng alte artefacte
care sunt vechi de cel puin 125.000 de ani,
informeaz Digital Journal.
Petera a fost numit dup o ramur misterioas din
evoluia omenirii cunoscut sub denumirea de
Denisovans, exemplare despre care se crede c au
trit n regiunea Munilor Altai n estul Rusiei.
Dup ce au studiat genoamele anticilor Denisovieni,

oamenii de tiin au descoperit trsturi genetice
similare cu cele ale oamenilor moderni din estul
Asiei, ntrind astfel teoria potrivit creia aceast
specie adiacent a coexistat i, probabil, a i
interferat cu strmoii notri neanderthalieni.
naintea descoperirii brrii opinia general

rspndit era aceea c oamenii din ramura
Denisovan au fost mai primitivi dect veriorii" lor
din Neanderthal, iar capacitatea lor i priceperea
necesare pentru a realiza astfel de obiecte pun
serios la ndoial aceast teorie.
Digital Journal transmite c experimentele fcute pe

bijuteria descoperit n Siberia au revelat
posibilitatea ca aceasta s fie realizat de homo
sapiens sau de neanderthalieni, iar cercettorii sunt
ncreztori c obiectul a fost creat cu 30.000 de ani
naintea Epocii de Piatr. Brara realizat din clorit,
o piatr care se gsete la aproape 150 de mile
deprate de grota n care s-a fcut descoperirea,
aparine acum Muzeului de Istorie i Cultur Uman
din Siberia.
Abilitile creatorului acestei piese au fost perfecte.

Iniial am crezut c a fost realizat de
neanderthalieni sau de oamenii moderni, dar s-a
dovedit c maestrul manufacturier era un
Denisovan", a declarat Irina Salnikova, directorul
muzeului, pentru Mail Online. E puin probabil s fi
fost folosit ca podoab de zi cu zi. Cred c aceast
brar, att de frumoas i att de fragil, era
purtat doar n momente speciale", a explicat
i Anatoly Derevyanko, directorul Institutului de
Arheologie i Etnografie al Academiei Ruse de
tiine.
Din fragmentele analizate, cercettorii au ajuns la

concluzia c obiectul era, cel mai probabil, purtat la
mna dreapt, de o femeie sau un copil. Dup modul
n care a fost realizat brara, oamenii de tiin au
stabilit c, cel mai probabil, maestrul preistoric era
extrem de priceput n tehnici care pn acum nu
erau considerate specifice Epocii Paleolitice.
http://www.gandul.info/magazin/descoperire-unica-a-cercetatorilor-cea-mai-veche-bratara-
din-lume-nu-a-fost-realizaza-de-stramosii-cunoscuti-ai-oamenilor-ci-de-o-alta-creatura-
controversata-16327017
Dosar oc, pag pentru denunuri la

DIICOT
DE 18 MAI 2017 12:04
Foto: Pixabay.com
Dosar oc la DIICOT: liderului unui clan din Bucureti este acuzat c cerea bani de la
deinui ca s-i ajute s fac denunuri pentru a li se reduce pedepsele. 16 percheziii au
loc n acest moment la liderul gruprii clanului Caran.
tefan Rducan, cunoscut ca Fane Caran, i Dan Simion, cunoscut sub numele de Dan
Chioru, ncarcertai la penitenciarul de maxim siguran Rahova, luau legtura cu colegii
din spatele gratiilor i le spuneau acestora s mearg la DIICOT s fac denunuri, pentru
c li se promitea, n schimbul unei mari sume de bani, c ei vor interveni la procurorii de la
DIICOT ca s urgenteze aceste denunuri i evident s le soluioneze ct mai repede.
Este vorba de persoane care erau n curs de urmrire penal, persoane care au dosare
deschise pe rol la DIICOT.
Ct despre Fane Caran acesta nu se potolete nici n spatele gratiilor. Are de executat o
pedeaps de nou ani. Are un trecut extrem de controversat. Este un interlop extrem de
periculos.
Donald Trump, acuzat c a plagiat-o

pe Elle Woods din filmul Blonda de la
Drept. Video viral!
DE A.M.P 18 MAI 2017 12:39

Foto captura YouTube
Donald Trump este acuzat de plagiat dup ce a aprut, smbt, n faa studenilor de la
Universitatea Liberty din Virginia, SUA, cu un discurs inspirat dintr-un film celebru n care a
jucat actria Reese Witherspoon, scrie Mirror.
Realizatorul emisiunii The Tonight Show, Jimmy Fallon, a artat similaritile existente ntre
discursul preedintelui SUA i cel al personajului Elle Woods, din Blonda de la Drept
(Legally Blonde - n.r.), iar imaginile au devenit virale pe Internet.
Urmrete i tu cele dou discursuri i spune ntr-un comentariu dac poate fi vorba
despre un plagiat.
Uniunea European, anunul care

afecteaz toate statele membre. Ce se
va ntmpla cu pieele de capital, dup
Brexit
DE A.M.P 18 MAI 2017 12:46

Foto: pixabay.com
Uniunea European va reconfigura, n contextul Brexit, proiectul Uniunii pieelor de capital,

consolidnd mecanismele de supraveghere i extinderea geografic, arat un document
comunitar oficial obinut de agenia Reuters i citat de mediafax.ro.
"Sunt necesare aciuni puternice, mecanisme mai eficiente de supraveghere i garanii c

avantajele Uniunii pieelor de capital sunt simite la nivelul ntregii Uniunii
Europene", precizeaz documentul.
"Districtul financiar al Londrei (City of London) a atras n mod tradiional lichiditi i a

furnizat servicii de gestionare a riscurilor pentru restul Uniunii Europene. Ieirea Marii
Britanii din piaa comunitar evideniaz necesitatea i urgena continurii dezvoltrii i
integrrii pieelor de capital. Este necesar "o reconfigurare profund" a sistemului
financiar, iar acest lucru "implic identificarea unor modaliti pentru integrarea
sustenabilitii n cadrul politicilor financiare i de reglementare", precum i extinderea
"anvergurii geografice a pieelor de capital", se arat n documentul UE.
Ce a gsit un brbat din Galai n timp

ce spa n grdin. A pus imediat anun
de vnzare. Preul cerut e uria
DE S.T. 18 MAI 2017 12:48
Foto: pixabay.com
Un brbat dintr-o comun glean s-a declarat fericitul proprietar al unui meteorit, dup
ce a gsit o bucat de roc necunoscut chiar n grdina casei sale, scrie cancan.ro.
L-am gsit n pmnt cnd am spat un pu. Este mare ct doi pumni i are 10 kilograme,
a povestit brbatul.
Cum a fost privatizat un important lac

din vestul rii. De la Casa Alb
construit pentru Ceauescu, la zona
exclusivist a afaceritilor bogai
DE A.M.P 18 MAI 2017 13:08

Foto: pixabay.com
Malurile unuia dintre cele mai frumoase lacuri de acumulare din vestul rii au fost
confiscate de privai. Pe marginea Lacului Cinci din vecintatea Hunedoarei, oamenii de
afaceri din zon i-au ridicat zeci de vile i pensiuni i-au amenajat pontoane i piscine,
spre nemulumirea turitilor nostalgici dup anii n care nu existau astfel de construcii n
zon, scrie adevarul.ro.
Lacul Cinci a fost creat la nceputul anilor 1960, n vecintatea Hunedoarei, pentru a fi
folosit ca surs de alimentare cu ap a municipiului i a combinatului siderurgic din
Hunedoara. La construcia barajului, vetrele a cinci sate de la poalele Munilor Poiana
Rusc au fost inundate pentru a face loc unuia dintre cele mai ntinse lacuri artificiale. n
deceniile urmtoare nfiinrii sale, Cinciul al crui luciu de ap se ntindea pe 260 de
hectare, a devenit unul dintre cele mai populare locuri de agrement din judeul
Hunedoara. Autoritile comuniste au permis ns construirea doar a ctorva cldiri n
apropiere de ap.
Cea mai celebr dintre ele Casa Alb, este un complex de agrement al fostului combinat
din Hunedoara, care cuprindea o vil construit special pentru nomenclatura comunist i
pentru a fi folosit, la nevoie, de Nicolae Ceauescu. Un alt camping cu cabane de lemn
aparinea ICSH-ului (ntreprinderea de Construcii din Hunedoara), al doilea mare
angajator din Hunedoara anilor de comunism. n afara celor dou zone de agrement,
nainte de 1989 pe malul Lacului Cinci a mai fost construit un motel.
Judectorul Cristi Danile rupe tcerea.

Ce conine arhiva SIPA
DE S.T. 18 MAI 2017 13:33

Foto: Agerpres
Unele dosare din arhiva SIPA conin brfe din viaa personal a unor magistrai - unii
nc n activitate -, informaii care nu ar fi trebuit adunate niciodat, cu att mai puin de
ctre un serviciu secret, a declarat judectorul Cristi Danile.
Arhiva structurilor teritoriale a fost depozitat a Bucureti. Informaiile de dinainte de 2001

au fost distruse n mod repetat. Informaiile care se refer la persoanele care activau n
Justiie privesc pe de o parte activitatea lor profesional - suspiciuni de acte nelegale, de
fals i abuz n serviciu -, iar pe de alt parte informaii viaa privat, a spus Cristi Danile
la un post de televiziune.
Tragedie n Turcia. Un autocar cu turiti

s-a rsturnat pe o autostrad
DE S.T. 18 MAI 2017 13:52

Foto: Agerpres
Un autocar care transporta un grup de turiti ucraineni s-a rsturnat joi n provincia Mugla
din sud-vestul Turciei, 18 persoane fiind rnite n accident, relateaz DPA.
Iniial s-a anunat c ar fi vorba despre turiti rui, ns Ambasada Rusiei la Ankara a venit
cu clarificri i a precizat c este vorba despre un grup de turiti ucraineni, potrivit ageniei
de tiri ruse Interfax. Potrivit informaiilor oferite de biroul guvernatorului din Mugla, la
bordul autocarului erau turiti ucraineni. Printre ei nu se aflau ceteni rui, a anunat
Ambasada Rusiei.
Autocarul se ndrepta dinspre staiunea Bodrum ctre destinaia turistic Pamukkale, a

informat presa local. Dou persoane rnite n accident sunt ceteni turci.
Smbt, un autocar care transporta turiti turci s-a prbuit de pe o stnc tot n
provincia Mugla, provocnd moartea a 24 de persoane. Proprietarul autocarului a fost
arestat.
Surs: Agerpres
O bubuitur puternic a pus pe jar dou

orae din ar. Misterul se adncete
din ce n ce mai mult. Nu exist o
explicaie pentru ce s-a ntmplat
DE 18 MAI 2017 14:02

Foto: Pixabay.com
Locuitorii din Brila i Galai au intrat n panic, mari, n jurul orei 16:30, cnd pe cer s-a
auzit o bubuitur puternic.
Dei au trecut 48 de ore, autoritile nu au oferit un rspuns oficial, lsnd multe ntrebri
fr rspuns, dar i loc la speculaii.
Daca ar fi avut loc un exerciiu, simulare, alarmare sau alt aplicaie militar, presa ar fi
fost anunat pentru a informa populaia s rmn calm, scrie infobraila.ro.
Chiar i Inspectoratele pentru Situaii de Urgene din cele dou orae ateptau cu sufletul
la gur un apel de urgen care s le solicite intervenia. Misterul nu face dect s se
adnceasc. Zgomotul ar fi putut fi cauzat de un asteroid care s se fi dezintegrat n
atmosfera, dar nu exist date c un astfel de fenomen s fi avut loc.
O alt teorie este c un avion supersonic a cobort sub plafonul de 10 mii de metri. i
aceast teroie este infirmat, pentru c dac s-ar fi ntmplat astfel, urmrile ar fi fost mult
mai grave. Nu este exclus nici varianta cu meteoritul.
Jurnalist la un pas de a fi ucis de un
lunetist ISIS n timpul filmrilor - VIDEO
DE S.T. 18 MAI 2017 14:04

Foto: captur video
Jurnalistul Ammar Alwaely filma ntr-o zon afectat de rzboi cnd un lunetist al Statului
Islamic a vrut s-l ucid.
Un cameraman tocmai l filma n momentul n care se poate observa cum un glon a trecut
fulgertor pe lng el.
Jurnalistul a scpat cu via n mod miraculos.
Avertizare de atac terorist n Antarctica. Singurul atac de pn acum a fost dat de romni,
cu 14 ani n urm Internaional May 17, 2017 Dan Radu Avertizare de atac terorist n
Antarctica/Foto: wikimedia.org Biroul Britanic pentru Afaceri Externe a devenit inta ironiilor
dup ce a emis o avertizare privind posibilitatea unui atentat terorist ndreptat mpotriva
cltorilor care vor s ajung n Antarctica, n condi iile n care singurul atac premeditat de
orice fel care a lovit vreodat continentul de la Polul Sud a fost dat de doi romni, n 2003.
Dei nu exist cazuri recente de terorism n teritoriile britanice din Antarctica, astfel de
atacuri nu pot fi excluse, se arat n avertizarea emis de Biroul Britanic pentru Afaceri
Externe. Exist o ameninare ridicat la nivel global de atacuri teroriste mpotriva
intereselor Regatului Unit i a cetenilor britanici din partea unor grupri sau indivizi
motivai de conflictul din Irak i Siria. V recomandm s rmne i vigilen i n orice
situaie, se mai arat n comunicat. Anunul a fost primit cu ironie, iar Biroul pentru Afaceri
Externe a fost criticat pentru c trivializeaz problema atacurilor teroriste. Colonelul
Richard Kemp, fost consilier n materie de securitate pentru serviciul de spionaj MI5 a
calificat decizia drept una prin care Biroul merge la extreme ncercnd s i asigure
spatele. Un fost director al MI5 obinuia s spun c exist amenin ri teroriste n orice
loc de pe glob, cu excepia Antarcticii. Acum au pus i Antarctica pe list, a spus acesta
pentru International Business Times. Ne-am a tepta ca aceste avertizri s aib la baz
informaii concrete, nu un exerciiu inutil prin care Biroul s- i acopere spatele. Sau poate
nu tim nc de nfiinarea unei brigzi polare a Statului Islamic, a adugat acesta. Ideea
unui atentat terorist ISIS la Polul Sud este ridicol. Astfel de avertismente fr credibilitate
sunt periculoase, deoarece i fac pe cet eni s nu le mai ia n serios nici pe cele
motivate, a declarat i Ian Horrocks, fost detectiv specializat n anti-terorism din cadrul
Poliiei Metropolitane. Teritoriile Marii Britanii din Antarctica se ntind pe o suprafa de 1,7
milioane de kilometri ptrai, unde funcioneaz dou sta ii de cercetare tiin ific. Singurul
atac care a lovit Antarctica, dat de doi hackeri romni Singurul atac premeditat nregistrat
n Antarctica a fost unul informatic i a fost comis de doi cet eni romni, n 2003. n data
de 3 mai 2003, un e-mail primit de cercettorii americani ai Funda iei Na ionale de tiin e
(NSF) de la staia Amundsen-Scott, de la Polul Sud avea urmtorul mesaj: V-am spart
serverul de la staia de cercetare de la Polul Sud. Plti i o sum de bani sau vom furniza
informaiile unei alte ri. E-mail-ul avea ata ate date care existau doar n computerele de
la staia din Antarctica, fapt care demonstra c serverele fuseser ntr-adevr sparte.
Mesajul lsa s se neleag i faptul c informa iile de pe servere ar fi putut fi compromise
de hackeri, dac acetia ar fi avut aceast inten ie. NSF a luat atunci msuri de izolare a
reelei de computere pentru a preveni alte atacuri informatice. Sta ia era oricum izolat o
bun parte din zi, deoarece conexiunea la internet este limitat aici de acoperirea prin
satelit. Au fost lsate n funciune doar serviciile esen iale cele de e-mail i de
telemedicin, restul computerelor fiind deconectate de la re eaua local. Atacul informatic
a prins cei 58 de cercettori aflai n baza din Antarctica ntr-o perioad dificil. n luna mai,
temperaturile n zona n care este amplasat sta ia Amundsen-Scott ajung la minus 60
de grade Celsius. Avioanele nu mai asigur transportul n zon, dect n cazuri extreme, n
care este nevoie de intervenii medicale, n cazul n care vremea o permite. Cercettorii
depind de conexiunea la internet pentru a pstra legtura cu restul lumii. Cazul a fost
preluat imediat de FBI, care a trimis prin e-mail instruc iuni prin care cercettorii s poat
localiza locul de unde se lansase atacul informatic. Totul pornise de la un internet cafe din
Bucureti. FBI a luat legtura cu autoritile din Romnia. Modul de operare al antaji tilor
prea familiar. Cei doi hackeri romni erau deja urmri i pentru alte tentative de extorcare
de ctre agenii FBI din Los Angeles. Poliia romn colabora deja cu FBI, n acest caz.
Agenii romni pozau n victime ale antajelor celor doi hackeri pentru a ajunge la ei. Cei
doi au fost arestai, dup ce, n baza unui mandat de perchezi ie, la casa acestora s-au
gsit documente care dovedeau mai multe antaje, iar n computerul unuia dintre suspec i
s-a gsit stocat e-mail-ul trimis ctre staia de la Polul Sud. Infrac iunile mrunte de la
Polul Sud Infraciunile la Polul Sud sunt extrem de rare. Continentul sudic gzduie te doar
cteva sute de oameni, cercettori i membri ai personalului sta iilor tiin ifice. Infrac iunile
de furt sau jaf sunt practic inexistente, dat fiind c banii sunt inutili pe continent locuitorii
Antarcticii triesc din proviziile aduse pe timpul verii australe. n schimb, au fost
nregistrate mai multe scandaluri, cele mai multe pe fondul consumului de alcool. Un caz
aparte a avut loc n 1996, cnd un buctar al sta iei americane McMurdo i-a atacat, la
nervi, un coleg cu un ciocan. Un al treilea buctar, care a ncercat s i despart pe cei doi
a fost rnit, ns victimele s-au ales doar cu rni minore, care au fost tratate n interiorul
bazei. n cele cteva sptmni pn cnd agen ii FBI au putut ajunge la fa a locului,
buctarul agresiv a fost izolat de restul personalului ntr-o caban, n afara sta iei. Un alt
caz a avut loc n anul 2000, la staia Amundsen-Scott. Astrofizicianul din Noua Zeeland
Rodney Marks, de 34 de ani, a decedat n condi ii misterioase, dup ce s-a plns o vreme
de probleme de respiraie. Autopsia, efectuat cteva luni mai trziu, deoarece cadavrul
nu a putut fi transportat n ara natal dect dup terminarea iernei australe, a stabilit c
acesta a decedat din cauza unei intoxicaii cu metanol. Este nc neclar dac a fost vorba
de un accident, o sinucidere sau chiar a fost vorba de o crim.
https://vocea.biz/international/2017/may/17/avertizare-de-atac-terorist-in-antarctica-
singurul-atac-de-pana-acum-a-fost-dat-de-romani-cu-14-ani-in-urma/
De ce noul atac cibernetic este mai

perfid i mai periculos dect Wannacry!
Cum opereaz acum hackerii
DE D.G. 18 MAI 2017 15:35

Atacatorii din spatele Adylkuzz exploateaza aceeasi vulnerabilitate din sistemul de operare
Windows ca amenintarea WannaCry, insa acum, potrivit Bitdefender, aceasta nu cripteaza
datele, ci se ascunde de victima pentru a face bani mai puini de la ct mai muli utilizatori,
scrie Hotnews.
Dupa ce instaleaza Adylkuzz, atacatorii dezactiveaza protocolul responsabil de

vulnerabilitatea din Windows, tocmai pentru a preveni folosirea ei de catre alte grupari
infractionale si a-si asigura astfel monopolul.
Practic, in loc sa blocheze datele victimei si sa astepte ca aceasta sa plateasca, atacatorii

castiga acum sume mici de bani infectand un numar mare de calculatoare, fara sa mai
santajeze utilizatorii.
Dan Andronic face noi dezvluiri: Un

fost preedinte i doi foti premieri, n
arhiva SIPA
DE S.T. 18 MAI 2017 14:12

Foto: pixabay.com
Jurnalistul Dan Andronic anun pe pagina de Facebook c vineri va publica un nou

episod din seria Noi suntem statul.
Nu vreau s v plictisesc, dar mine public in EvZ un nou episod din "Noi suntem Statul!"
Despre Arhiva SIPA, unde apar note despre 2 foti prim-minitri, un ex-preedinte al
Romniei i cel puin un fost ministru al Justiiei.
Asta tiu eu, dar nici nu vreau s m gndesc ct au citit Judectorul i Consumatoarea
Plus alte amnunte..., a scris Dan Andronic pe pagina sa de Facebook.
Jurnalistul Dan Andronic a susinut c arhiva SIPA ar fi fost copiat n timp ce era
inventariat de o comisie desemnat de Monica Macovei, ministru al Justiiei la acea dat.
Din arhiva SIPA, n timp ce era inventariat de comisia desemnat de Monica Macovei, au
fost copiate documente, afirm jurnalistul.
Un nou atac cibernetic masiv este n
plin desfurare! Datele a 17 milioane
de utilizatori au fost furate
DE A.M.P 18 MAI 2017 14:39

Foto: Pixabay.com
Cea mai mare platform de internet din India dedicat rezervrilor la restaurant i livrrii
de produse alimentare, Zomato, a anunat joi furtul de date cu caracter personal a 17
milioane de utilizatori, ntr-o masiv operaiune de piratare cibernetic, informeaz AFP,
potrivit Agerpres.
Hackerii au reuit s obin nume, adrese de e-mail i parole criptate ale acestor clieni.
Compania a dat asigurri c aceti hackeri nu dispun de chei de decriptare a acestor
parole.
Gunjan Patidar, manager IT la Zomato, spune c informaiile financiare ale clienilor erau
stocate ntr-o baz de date separat care nu a fost afectat de acest atac i, prin urmare,
acestea nu sunt compromise.
''Nu a fost furat nicio informaie referitoare la pli'', a declarat el ntr-un comunicat difuzat
pe site-ul Zomato, adugnd c angajaii start-up-ului verific toate sistemele Zomato
pentru a cuta alte posibile spargeri.
Zomato, care revendic 120 de milioane de vizite pe lun, a declarat c i va ntri

protocoalele de securitate. Compania a fost fondat n anul 2008 i opereaz n 23
de ri.
Roger Ailes, fostul CEO de la Fox

News, a murit la vrsta de 77 de ani
DE 18 MAI 2017 16:11

Foto: Boing Boing
Roger Ailes, fostul CEO de la Fox News, a murit la vrsta de 77 de ani. Soia lui, Elizabeth
Ailes, a fost cea care a fcut anunul.
Cu durere n suflet i cu inima zdrobit v anun c soul meu, Roger Ailes, a murit n
aceast diminea. Roger a fost un so i un tat iubitor pentru mine i fiul nostru,
Zachary, i un prieten loial pentru muli. A fost un patriot, profund recunosctor c a trit
ntr-o ar care i-a dat ansa s lucreze mult, s creasc i s dea napoi. Cariera sa se
ntinde pe mai mult de cinci decade n entertainment, politic i tiri care au influenat
milioane de oameni.
Ailes a demisionat de la Fox News, n iulie anul trecut, dup ce fosta prezentatoare
Gretchen Carlson a depus plngere mpotriva sa pentru hruire sexual. O alt
prezentatoare, Megyn Kelly, a declarat c Ailes i-a fcut i ei avansuri sexuale pe vremea
cnd era corespondent.
Legea salarizrii i scoate n strad i pe

angajaii muzeelor: Este primul protest
la nivel naional de la Revoluie
DE M.Z. 18 MAI 2017 16:41

Foto: Agerpres
Angajaii muzeelor din toat din ara vor susine, smbt, primul protest naional
organizat dup anul 1989, acetia fiind nemulumii de actuala form a legii salarizrii
unitare pentru c "umilete flagrant" salariaii unitilor muzeale.
"Anul acesta noaptea muzeelor ncepe mai devreme. Va fi ziua n care muzeele vor
protesta. Este primul protest la nivel naional de la Revoluie, la care sunt angajate muzee
din toat ara. De ce protestm? Atragem atenia asupra actualei forme a legii cadru de
salarizare unitar a bugetarilor. Noi considerm c umilete flagrant angajaii din unitile
muzeale, deintoare de patrimoniu fabuloase, plasndu-i mai mult de 50% sub alte
categorii din acelai domeniu din sectorul cultural. M refer aici la diferen foarte mare
ntre salariile angajailor din instituiile din spectacol, comparativ cu celelalte ramuri din
sectorul cultur", a declarat, joi, preedintele sindicatului Muzeului Naional de Istorie al
Romniei, Vleja Decebal, n cadrul unei conferine de pres.
Liderul sindical a precizat c salariile bugetarilor au crescut cu 50%, dar numai n
instituiile de spectacol, nu i pentru muzee.
"n primul rnd se introduce n societate ideea foarte periculoas c muzeele sunt instituii
de rang inferior i numai instituiile de spectacol sunt generatoare de act cultural. Aceasta
discriminare a fost prezent i n ordonana 2 din 2017, din ianuarie, iar atunci salariile din
sectorul bugetar au crescut cu 50%, dar numai pentru instituiile de spectacol. Muzeele au
fost uitate. Creterile salariale ar fi fost la fel de bine venite, noi ne-am bucurat enorm
pentru reuita colegilor notri din instituiile de spectacol, dar salariile erau la fel de mici i
n domeniul muzeal. Spre exemplu, n acest moment, o mare parte din angajaii din muzee
sunt pltii cu salariul minim pe economie, chiar dac au gradaia maxim de vechime.
Practic, creterea repetat a salariului minim a fcut, fr a crete i celelalte trepte de
salarizare, un lucru absolut nefiresc ca un angajat, un specialist din muzeu, s fie angajat
cu salariul minim n acest moment", a precizat liderul sindical.
De asemenea, sindicalitii din muzee solicit i o uniformizare a salariilor tuturor muzeelor

din ar, indiferent dac sunt naionale, locale sau judeene.
"A doua cerin este uniformizarea salariilor la nivelul tuturor muzeelor din ar, s nu mai
existe acea diferen ntre muzeele naionale i muzeele locale, muzeele judeene.Meseria
este aceeai, colegii notri fac acelai lucru, este o discriminare care nu i are sensul i
am insistat pentru modificarea acestui lucru n cadrul legii de salarizare", a mai spus Vleja
Decebal.
Preedintele sindicatului Muzeului Naional de Istorie a reiterat c smbt, ncepnd cu

ora 12:00, circa 150 de angajai vor protesta n faa Muzeului Naional de Istorie,
urmnd ca la ora 14:00 s plece spre Ministerul Culturii, unde vor prezenta ministrului
lista cu revendicri.
"Vom ncepe protestul la ora 12:00, n faa sediului Muzeului Naional de Istorie a
Romniei, unde vom sta pn la ora 14:00, iar de ora 15:00 pn la 16:30 vom fi la sediul
Ministerului Culturii. Aici vom prezenta lista noastr de revendicri domnului ministru (Ionu
Vulpescu n.r.). Am cerut o autorizare pentru 150 - 200 de persoane i vor fi colegi i din
ar. De "Noaptea Muzeelor" se va protesta prin prezentarea de panouri cu fluturai de
salarii, dar vom trage i un semnal prin tricourile pe care le vom purta fiecare", susine
liderul sindical.
De asemenea, Decebal Vleja a menionat c salariile personalului din conducere s-au

dublat sau chiar triplat, n unele cazuri, ns nu i cele ale personalului de execuie.
"Ordonana 43 a adncit situaia personalului de execuie fa de cea a personalului din
conducere. Au crescut doar salariile efilor de secii i ale directorilor, care n unele cazuri
s-au dublat sau chiar triplat, n timp ce personalul de execuie nu a avut cu ce s fie
egalizat, c toi aveau salarii foarte mici. Dac au fost egalizri de 2 lei, 3 lei, 15 lei, dar nu
mai mult. Salariul unui director este 9.200 i ceva, brut", a mai spus preedintele
sindicatului Muzeului Naional de Istorie, Decebal Vleja.
n context, Mihaela Simion, vicepreedintele sindicatului Muzeului Naional de Istorie a

precizat c un muzeolog este ncadrat la coeficientul de salarizare de 2,13 i nu poate
activa n domeniul privat, fiind "dependent de sistemul bugetar".
"28 de ani de ignorare total a sectorului cultural, 28 de ani n care muzeele pot, vor i au
i cu cine, s devin inclusiv promotori i creatori de plus valoare, dar au fost abandonate
tot timpul, devenind vizibile doar n momentul n care ne batem cu pumnul n piept i bifm
festiv momente glorioase ale neamului, timp n care nu ne auzim, ne auzim o singur dat
pe noapte, de noaptea muzeelor. Toat lumea intr pe strzi, iar atunci toat lumea
povestete despre muzee. n spatele vitrinelor sunt oameni, oameni care au o pregtire
extrem de complex. Un specialist de patrimoniu se formeaz extrem de greu, sunt ani de
ucenicie" , a spus Simion.
Aceasta a precizat c angajaii din muzee, indiferent de pregtirea pe care o dein, se afl
pe un coeficient similar cu cel al unei infirmiere.
"n acelai timp, n aceast nou form a legii salarizare unitare unice, v dau un exemplu:
cea mai nalt treapt profesional ntr-un muzeu este vorba de gradul 1A, fie c este
muzeograf, restaurator, muzeolog, i are un coeficient de 2,13. O infirmier ns dintr-un
spital are coeficientul de 2,1. Deja pentru noi nu mai este o problem pur i simplu de
comparaie i de discuie financiar, pentru noi e o problem de recunoatere social i de
a ntreba aceast societate dac mai are nevoie de noi. Fa de instituiile de spectacol,
pentru care ne bucurm extraordinar de mult. Noi oamenii muzeelor mai avem o problem:
suntem profesii acreditate i constrnse de lege s depindem numai de sistemul bugetar,
noi nu avem alternativ. Legea nu m lasa s funcionez n privat, nu m las nici s fac
alt activitate", a explicat Mihaela Simion.
Surs: Agerpres
Avertisment dur al SANITAS: Blocm
activitatea n sistemul de sntate
public
DE 18 MAI 2017 18:14

Foto: Agerpres
Federaia SANITAS amenin c vor bloca activitatea n sistemul de sntate public i

asisten social dac legea salarizrii unitare va fi adoptat n varianta Ministerului
Muncii, fr amendamentele depuse de sindicate, se arat ntr-un comunicat al federaiei
sindicale remis, joi, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, legea-cadru privind salarizarea personalului pltit din fonduri publice
va crea noi dezechilibre n sistemul de sntate public i asisten social, dac aceasta
va fi adoptat de Parlament n forma naintat de Guvern, fr amendamentele depuse de
sindicate.
"Federaia SANITAS a semnalat Ministerului Muncii, Ministerului Sntii i premierului

Sorin Grindeanu, n discuii repetate, omisiunile i discriminrile ntre diferite categorii de
personal n ceea ce privete nivelul i modul de salarizare. Toate problemele identificate
au fost corectate printr-o serie de propuneri de amendamente pe care Federaia SANITAS
le-a depus att la instituiile guvernamentale, ct i la Parlament.", se menioneaz n
comunicat.
Conform sindicalitilor, reprezentanii ministerelor de resort au apreciat observaiile

SANITAS ca fiind pertinente, dar cu toate acestea propunerile sindicale au fost respinse n
Comisia de Munc din Senat.
"Dei, n dezbaterile anterioare, reprezentanii ministerelor de resort au apreciat

observaiile SANITAS ca pertinente, constatm c, n Comisia pentru munc din Senat,
toate propunerile sindicale sunt respinse. Ceea ce este i mai aberant, senatorii din
aceast Comisie au dat vot negativ inclusiv amendamentelor votate de celelalte comisii
senatoriale - Comisia de sntate i cea de Buget Finane! Nu exist nici o dorin real
de consultare, de discutare a amendamentelor opuse de sindicat?", se precizeaz n
document.
De asemenea, SANITAS puncteaz c legea cadru a salarizrii unitare putea fi adoptat
prin asumare guvernamental.
"Singurele argumente acceptate de senatori au fost cele ale reprezentanilor Ministerului

Muncii. Practic, noi, organizaiile sindicale, am fost invitate n sala de dezbatere doar
pentru ca partea guvernamental s nu fie acuzat de lips de transparen. La fel de
bine, Legea-Cadru putea fi adoptat prin asumare guvernamental, cci nu exist nici o
diferen!", relev sursa citat.
SANITAS solicit o ierarhizare corect a salariilor, cuprinderea tuturor categoriilor

profesionale care lucreaz n sntate, includerea categoriilor profesionale din sntate i
asisten social care au fost omise, precum i eliminarea plafonului de 30% i aplicarea
integral a creterilor salariale ncepnd cu 1 ianuarie 2018 pentru toi salariaii din
sntate i asisten social.
"Ca principii generale ale aplicrii Legii-Cadru, noi, Federaia SANITAS, cerem: o
ierarhizare corect a salariilor, pe vertical, n cadrul Familiei ocupaionale de funcii
bugetare "Sntate i asisten social"; cuprinderea tuturor categoriilor profesionale care
lucreaz n sntate i asisten social (inclusiv personalul TESA) n Anexa care
reglementeaz salarizarea personalului din aceste domenii (Anexa I); includerea tuturor
categoriilor profesionale din sntate i asisten social care au fost omise; pentru
Familia ocupaional de funcii bugetare "Sntate i asisten social" am solicitat
eliminarea plafonului de 30% nivel la care, n actualul proiect, au fost limitate sporurile;
aplicarea integral a creterilor salariale ncepnd cu 1 ianuarie 2018, pentru toi salariaii
din sntate i asisten social", a mai spus SANITAS.
Federaia sindical atrage atenia c n situaia n care atitudinea deputailor va fi similar

cu cea a senatorilor din Comisia de Munc, acetia sunt pregtii s i susin drepturile
prin toate mijloacele legale, inclusiv blocarea activitii n sistemul de sntate public i
asisten social.
Probleme la metrou in aceasta seara!
DE 18 MAI 2017 18:22
UPDATE: Ipoteza unei tentative de suicid a fost infirmata de Metrorex. In realitate, ar fi

vorba despre probleme tehnice ale unei garnituri de tren, in statia Obor.
Stirea initiala
Circulatia trenurilor se desfasoara cu dificultate in jurul orelor 18.00. Astfel trenurile de pe

magistrala Gara de Nord - Dristor 2 sosesc in statii cu mare intarziere. Se pare ca au
aparut careva probleme tehnice care au ingreunat circulatia joi dupa amiaza in Capitala.
Potrivit unor surse, o persoan a ncercat s se sinucid n staia Dristor 2.
In statia Piata Victoriei oamenii nu mai puteau cobori pe peroane din cauza aglomeratiei.
Revenim cu amanunte!
Finul lui Laureniu Reghecampf, sltat

de mascai. De ce este acuzat Cristi
Voicu
DE M.Z. 18 MAI 2017 20:05
Cristi Voicu, finul fostului antrenor al FCSB Laureniu Reghecampf, a fost sltat de
mascai joi, din casa sa din Pantelimon, potrivit Prosport.ro.
Cristi Voicu ar fi vizat n ancheta din dosarul Reeaua Denunurilor, susin surse
judiciare, potrivit sursei citate.
Aceleai surse susin c finul lui Laureniu Reghecampf va fi pus sub acuzare.
Potrivit unui comunicat dat de DIICOT azi, agentul de juctori Cristi Voicu e vizat ntr-o
operaiune complex. "La data de 18.05.2017 procurorii Direciei de Investigare a
Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism Structura Central mpreun cu
ofieri de poliie judiciar din cadrul DGPMB Serviciul Grupuri Infracionale Violente i
Serviciul Criminalistic efectueaz un numr de 16 percheziii pe raza municipiului
Bucureti i a judeelor Ilfov i Clrai dintre care o percheziie se efectueaz n
Penitenciarul Rahova, n cadrul unei aciuni viznd destructurarea unui grup infracional
organizat specializat n svrirea infraciunilor de trafic de influen, cumprare de
influen i instigare la trafic de influen. n cauz exist suspiciunea rezonabil c n
perioada martie 2017 aprilie 2017 s-a constituit un grup infracional organizat, format din
16 suspeci, n vederea comiterii unor infraciunii de trafic de influen, respectiv, sub
coordonarea i protecia liderului grupului, ncarcerat n Penitenciarul Bucureti Rahova ,
un alt membru al grupului a pretins i primit sume de bani, pentru sine i pentru membrii
grupului infracional, de la persoane cercetate penal, lsnd s se cread c, prin
intermediul unei alte suspecte, are influen asupra procurorilor din cadrul DIICOT,
promind c i va determina pe acetia s nregistreze denunuri i s efectueze cercetri
n urma crora cumprtorii de influen s beneficieze de reducerea la jumtate a
limitelor pedepsei prevzute de lege pentru infraciunile pentru care erau cercetai", se
arat n comunicatul dat joi de DIICOT.
SUA bombardeaz un convoi al

regimului sirian
DE 18 MAI 2017 20:27

Foto: Agerpres
Un convoi legat de regimul sirian a fost bombardat de Statele Unite, n apropiere de

frontiera iordanian, deoarece a fost considerat amenintor pentru forele coaliiei care
lupt cu gruparea Stat Islamic, a indicat pentru AFP un responsabil american al Aprrii.
Convoiul "nu a rspuns" avertismentelor ce vizau s mpiedice apropierea prea mare de

forele coaliiei la At-Tanf", o tabr a rebelilor sirieni susinui de SUA i aliaii lor, a indicat
acest oficial.
Cutremur n judeul Buzu, joi sear
DE 18 MAI 2017 20:46
Un cutremur a avut loc n aceast sear n judeul Buzu. Conform Institutului Naional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pmntului seismul s-a produs la ora 18:07.
Cutremurul s-a produs la o adncime 129,1 kilometri i a avut o mgnitudine de 3,1 pe

scara Richter.
O main n vitez a intrat n pietoni.
Bilan: Un mort i 20 de rnii. oferul
ar fi fost but - VIDEO
DE M.Z. 18 MAI 2017 20:50

Foto: Twitter/@gb__
UPDATE 21.43 - oferul mainii care a lovit 23 de persoane n Times Square, joi, la New
York, este un fost militar din cadrul Marinei americane (US Navy) care are cazier judiciar
pentru conducere n stare de ebrietate, a anunat primarul Bill de Blasio.
UPDATE 20.50 - Guvernatorul New Yorkului Andrew Cuomo i primarul oraului Bill de
Blasio erau n drum ctre locul n care o main a intrat n pietoni, joi, n Times Sqaure,
omornd o persoan i rnind altele, iar preedintele american, al crui Trump Tower se
afl la o mil (1,6 kilometri) de pia a fost informat i este inut la curent cu ceea ce
ntmpl, a anunat Sean Spicer pe Twitter, scrie CNN.
UPDATE 20.40 - oferul reinut joi n Times Square este suspectat c a condus maina n
timp ce se afla n incapacitatea de a face acest lucru, adic n stare de ebrietate sau sub
influena drogurilor, a declarat poliia din New York, potrivit BBC News, care adaug c FBI
a deschis o anchet.
UPDATE 20.01 - Bilanul a crescut la un mort i 20 de rnii, n urma tragediei din Times
Square.
UPDATE 19.49 - Nu exist deocamdat dovezi c incidentul de joi din Times Square, cnd
o main a intrat cu vitez n pietoni, omornd o persoan i rnind alte cel puin 13, ar
avea avea legtur cu terorismul, a anunat poliia din New York, citat de presa
american.
Vehiculul era o Honda sedan roie, iar potrivit CBS, oferul a fost reinut.
Poliia a mai precizat c identitatea oferului nu este cunoscut.
UPDATE 19.35 - Potrivit unui comunicat remis de Poliie, oferul mainii care a produs
tragedia a pierdut controlul autoturismului i a intrat pe contrasens, apoi pe trotuar, lovind
lumea care mergea pe strad.
Martorii spun c autoturismul cicula cu vitez foarte mare.
Maina s-a izbit apoi ntr-un stlp i a rmas blocat la intersecia ntre 45th Street i
Broadway.
Pn acum nu s-a pus eticheta unui atentat terorist.
Play Video
UPDATE 19.27 - Numrul rniilor a crescut la 13 persoane, iar o persoan a decedat.
Potrivit Reuters, vehiculul care a lovit pietoni era un Sedan rou, iar oferul ar fi fost
imobilizat.
-----
tirea iniial 19.15
O main a intrat n plin n mulime, joi, la Time Square, n New York.
Echipe de poliie sunt la faa locului, iar zona este ncercuit.
Sunt cel puin 10 rnii.
Deocamdat nu se tie dac este un atentat sau un accident.
Proteste violente la Atena. Ciocniri ntre

forele de ordine i protestatari
DE 18 MAI 2017 21:32

Foto: Pixabay
Incidente violente au fost semnalate n centrul Atenei, n faa cldirii Parlamentului Greciei.
Protestatarii anti-austeritate au atacat forele de ordine, care au replicat cu gaze
lacrimogene, anun observator.tv.
Un nou protest anti-austeritate a avut loc la Atena i a degenerat n violene. Protestatarii

au aruncat cocktailuri Molotov i pietre n poliiti. Forele de ordine au rspuns cu gaze
lacrimogene.
Oamenii au ieit n strad pentru a doua zi consecutiv ca s demonstreze mpotriva tierii
pensiilor i a eliminrii unor faciliti la impozite. Noile tieri sunt ateptate s fie votate
astzi, la miezul nopii.
Cine este oferul care a intrat cu

maina n pietoni, la New York
DE M.Z. 18 MAI 2017 21:43

Foto: Twitter/@gb__
oferul mainii care a lovit 23 de persoane n Times Square, joi, la New York, este un fost
militar din cadrul Marinei americane (US Navy) care are cazier judiciar pentru conducere n
stare de ebrietate, a anunat primarul Bill de Blasio, relateaz AFP, potrivit News.ro.
n baza informaiilor de care dispunem pentru moment, nu exist vreun indiciu potrivit
cruia ar fi fost vorba despre un act de terorism, a declarat primarul New Yorkului, ntr-o
conferin de pres la faa locului.
Brbatul care a fost reinut a fost identificat drept Richard Rojas, n vrst de 26 de ani. El
a lovit cu maina 23 de pietoni, dintre care o femeie a murit pe loc, au precizat autoritile.
Autoritile au anunat cauza morii lui

Chris Cornell, solistul Soundgarden
DE 18 MAI 2017 22:12

Foto: Twitter
Chris Cornell, solistul trupelor Soundgarden i Audioslave, a murit miercuri la 52 de ani.
Anunul a fost fcut de agentul su, iar astzi autoritile au dat un comunicat n care au
prezentat cauza morii.
ADVERTISING
inRead invented by Teads
Cornell s-ar fi spnzurat n locuina sa.
Atac ntr-o gar din Milano. Un poliist i

un militar au fost rnii
DE 18 MAI 2017 23:19

Foto: Wikipedia
Un brbat de origine nord-african a rnit cu cuitul un ofier de armat i un poliist, joi

seara, la principala gar din Milano, informeaz media italian preluat de Reuters.
Cei doi au fost transportai la spital, unul fiind rnit la bra iar cellalt la gt, dar niciunul nu
se afl ntr-o condiie "ngrijortoare", potrivit publicaiilor La Repubblica i Corriere della
Sera.
Acestea au mai artat c suspectul a fost reinut de poliie i c n trecut el a mai fost
arestat pentru infraciuni legate de droguri.
Surs: Agerpres
https://playtech.ro
Telefoane ascultate: Sute

de mii de romni au fost
interceptai n ultimii ani
George Stanciu, 18 Mai, 14:04
Judectoriile i tribunalele din Romnia au aprobat un numr uria de cereri de
interceptare, astfel c zeci de mii de romni au avut telefoanele ascultate n
ultimii ani.
Avocatul Radu Chiri a luat decizia de a trimite ctre fiecare instan din ar cte o
cerere prin care solicita informaii despre numrul de solicitri de autorizare a
interceptrilor. Acesta a cerut informaii pentru intervalul 2010 septembrie 2015,
dorind s afle att numrul cererilor admise, ct i pe cel al cererilor respinse.
Acesta arat c nalta Curte de Casaie i Justiie nu a dat, iniial, un rspuns, deoarece
Chiri nu i justificase interesul, n timp ce unele instane au sus inut c nu au asemenea
date. Dup ce avocatul a fcut plngeri administrative, ns, se pare c datele au aprut
ca prin minune i au fost trimise. De asemenea, au existat instane care nu au oferit
datele, dar exist i cazul CSM, care a furnizat date incorecte.
Telefoane ascultate: cum arat cifrele obinute
Astfel, Radu Chiri a adunat date de la 173 de judectorii dintr-un total de 176
i de la 40 de tribunale dintr-un total de 42. n plus, exist datele de la cele 15 curi
de apel, de la instanele militare i de la ICCJ, iar cifrele arat astfel.
S-au fcut 109.946 cereri de interceptare a telefoanelor n intervalul de timp analizat.

Dintre acestea, 102.729 de cereri pentru telefoane interceptate au fost admise. Cu toate
acestea, Chiri puncteaz c o cerere include mai mult de un singur telefon, iar acesta
estimeaz c au fost ascultai cel puin trei romni pe fiecare cerere. Astfel, aproximativ
300.000 de romni ar fi fost ascultai n aceti cinci ani , arat avocatul pe blogul
su.
Citete i: n ce condiii pot fi realizate interceptrile telefonice pentru a fi legale
De asemenea, 61 de instane din ar au admis 100% dintre cererile pentru telefoane

ascultate, Tribunalul Galai avnd acest procentaj pentru aproape 3000 de cereri. Pe de
alt parte, exist i exemple ceva mai pozitive, cum ar fi cele ale instan elor militare, al
Judectoriei Piteti sau al Judectoriei sector 5. n plus, se remarc Tribunalul Suceava,
unde 39% dintre cereri au fost respinse.
Englezii au inventat i au
pus n aplicare un scut
anti drone
Claudiu Rpan, 18 Mai, 15:43
Noua tehnologie anti drone vine din Marea Britanie i are rolul de a stopa
contrabanda care se petrece cu ajutorul acestora, n penitenciarele din insul. O
nchisoare a adoptat deja sistemul care funcioneaz ca un scut ridicat la 600 de
metri deasupra pmntului, n jurul perimetrului acesteia.
De cnd au devenit foarte populare i accesibile, dronele au fost folosite i n scopuri mai
puin ortodoxe, de la spoinat vecini, pn la cartografiat anumite zone interzise publicului.
Cineva trebuia s reglementeze folosirea lor, prin urmare au aprut nenumrate legi
restrictive pentru drone. Una dintre cele mai grave probleme este modul prin care acestea
faciliteaz contrabanda din nchisori. Oricine poate livra igri, droguri sau chiar arme
deinuilor, prin intermediul acestora.
De-a lungul vremii au fost patentate mai multe sisteme menite s doboare dronele sau s
le fac inutilizabile. De la rachete mici, pn la pulsuri electromagnetice, nu se poate
spune c cineva a inventat ceva cu adevrat folositor i mai ales ieftin, pentru a opri
dronele bgcioase. Pn acum.
Englezii au reuit s creeze o reea care func ioneaz ca un scut. Ea formeaz un

perimetru de neptruns n jurul unui loc de interes. Dac o dron ncearc s intre n
perimetrul respectiv, semnalul primit de aceasta de la utilizatorul telecomenzii va fi
ntrerupt, astfel c drona se va prbui, sau, i mai bine, va fi fcut s se ntoarc
automat la sursa semnalului. n cazul celei de-a doua situaii, autorit ile pot primi un
ajutor important n a gsi presupusa persoan care ncalc legea, noteaz
publicaia digitaltrends.com.
Citete i: Cum nva dronele s zboare fr ajutorul nostru [VIDEO]
Tehnologia se numete Sky Fence, iar implementarea sa cost ntre 117.000 de euro i
293.000 de euro. Pn acum, autoritile au avut nenumrate probleme n a lupta
mpotriva contrabandei din nchisori care se face cu ajutorul aparatelor de zbor controlate
prin telecomand. nchisoarea din Marea Britanie care a adoptat deja sistemul este prima
din lume care beneficiaz de o astfel de protecie.
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro
office@alianta-familiilor.ro
18 mai 2017
PARADA ANORMALITATII DE LA BUCURESTI
Mai si iunie e sezonul paradelor homosexuale in Europa, America, si alte tari ale lumii. Din nou,
strazile marilor orase din lume vor fi inundate de homosexuali si prietenii lor, presa va fi de
parte lor, propaganda homosexuala va fi la inaltime, media va exagera numarul participantilor,
ni se va spune ca homosexualii sunt victime ale discriminarii, si ca discriminarea si violenta
impotriva homosexualilor sunt actiuni zilnice perpetuate de restul lumii. Grupuri de oameni
imbracati in culori stridente vor scanda si cere "casatorii" intre persoane de acelasi sex, dreptul
homosexualilor de a adopta copii, de a dona sange, de a fi reprezentati in Parlament, in
ierarhiile bisericesti, de a li se recunoaste "contributia" la societate, ori de a discrimina
importiva celor care nu sunt de acord cu ei. Vor fi imbracati mai mult sau mai putin decent. Vor
fi vulgari, mai mult sau mai putin. Vor fi obsceni, mai mult sau mai putin. Se vor saruta in
strada. Vor tipa. Prin toate acestea, vor cauta sa transmita un mesaj al confidentei, veseliei si
fericirii. Dar unul care insala, asa cum de fapt face intreaga masinarie propagandistica a
homosexualilor.
Romania nu va face exceptie acestui ritual anual. Pe 20 mai e programat marsul

homosexualitatii in Romania si media romana, ca de obicei, va promova marsul, va lamenta
"discriminarea" impotriva homosexualilor, va arata fata "umana" a homosexualitatii, va
promova agenda homosexualilor. Ne va acuza de homofobie, de ura fata de homosexuali, de
ingustime de minte. Toate acestea, adica si parada si propaganda mediatica, pe banii Uniunii
Europene, a unei Uniuni Europene pe moarte, care traieste, in prezent, de pe banii viitorilor ei
copii si nepoti. Daca va mai avea copii ori nepoti. Caci avortul si homosexualitatea nu produc.
Doar distrug. In acest context al "celebrarii" anormalitatii homosexuale, media romana va
ignora cea mai trista realitate a vietii homosexualilor - sufletele lor goale.
Parada homosexualitatii de la Bucuresti a devenit un ritual anual. Asa cum de fapt a devenit si
comentariul nostru anual care cauta sa atraga atentia, pe baza multor studii care parvin de-a
lungul anului, asupra a trei aspecte nefaste ale homosexualitatii, a persoanelor care se
identifica ca homosexuali, si a relatiilor dintre ei: infectii si boli, depresie si violenta domestica.
Privind fiecare din aceste trei (3) subiecte vom prezenta citeva studii si carti recente care
confirma ce afirmam.
Infectii
Anul trecut, The Center for Social Research in Health din Sydney, Australia, a publicat un studiu
intitulat Gay Community Periodic Survey: Melbourne 2016 ("Raportul periodic al
comunitatii homosexuale: Melbourne 2016"). [Studiul il aflati
aici: https://csrh.arts.unsw.edu.au/media/CSRHFile/GCPS_Melbourne_2016.pdf] Concluziile lui
reflecta raspunsurile a 2.886 de barbati homosexuali din Melbourne la un chestionar intocmit
de sociologi si asistenti sociali. Scopul lui a fost sa determine practicile sexuale ale
homosexualilor din Melbourne, folosirea drogurilor si incidenta infectiilor cu boli venerice, in
special SIDA. Sondajul de opinie a fost efectuat intre 2012 si 2016. Datele obtinute alarmeaza.
Conform lor, 95% dintre respondenti erau tratati pentru infectie cu SIDA. Majoritatea acestor
barbati sunt de origine anglo-saxona, bine educati, cu locuri de munca bune. 91% dintre ei s-au
identificat ca fiind homosexuali si 5% bisexuali. 72% dintre ei au fost nascuti in Australia. Doar
30% dintre respondenti au declarat ca au un singur partener sexual (adica ca sunt monogami),
23% ca isi schimba partenerii sexuali ocazional, si 31% ca intretin relatii sexuale cu mai multi
parteneri simultan. Homosexualii marturisesc ca isi gasesc partenerii prin internet, baruri
homosexuale, calatorii in strainatate, saune, ori prin text telefonic.
Consumul de droguri e si el un aspect major al stilului de viata homosexual. Conform

statisticilor, 32% dintre cei 2.886 de respondenti au declarat ca folosesc marijuana, 21%
ecstasy, 20% viagra, 18% cocaina, 11% amfetamine, si 10% metamfetamine de cristal.
Consumul de droguri e mai mare la barbatii infectati cu SIDA. Consumul excesiv de alcool a fost
un alt aspect al studiului, 36% dintre respondenti dezvaluind ca beau alcool de cel putin 4 ori
pe saptamina.
Situatia e la fel de serioasa si precara si in Statele Unite unde, pe 25 aprilie, Center for
Disease Control (Centrul pentru controlul bolilor) din SUA a emis raportul pe 2016. [Raportul il
aflati aici: https://www.cdc.gov/hiv/group/msm/index.html] Populatia ne-heterosexuala
masculina a SUA e pusa la 2% din populatie, dar ei constituie 55% din toate persoanele
infectate cu SIDA in Statele Unite. Procentul persoanelor infectate creste cam cu 1% in fiecare
an, Raportul CDC afirmind ca, daca tendintele actuale persista, 1 din 6 barbati homosexuali
americani vor fi infectati cu SIDA pe parcursul vietii lor, adica 17%. La barbatii de culoare sansa
de infectie cu SIDA va fi de 50%, iar la barbatii de origine hispana de 25%. Cea mai redusa rata
a infectiilor e la barbatii albi, cu un procent de 9%.
83% din numarul total de persoane nou infectate cu SIDA anual in SUA sunt barbati
homosexuali. Procentul e mai ridicat la tinerii intre 13 si 24 de ani, 92% din noile infectii cu
SIDA fiind adolescenti si tineri din aceasta categorie de varsta. Tragedia asta nu poate fi
exagerata - e o mare pierdere sa fii infectat cu SIDA la o varsta atit de tinara, moartea
prematura fiind aproape garantata pentru fiecare dintre ei. In total, aproape 700.000 de barbati
sunt infectati cu SIDA in Statele Unite. In plus, Raportul CDC mentioneaza ca in jur de 15%
dintre homosexualii infectati cu SIDA nu stiu efectiv ca sunt infectati.
Violenta
Adam M. Messinger e autorul recentei carti LGBTQ Intimate Partner Violence - Lessons
for Policy, Practice and Research ("Violenta domestica la persoanele LGBTQ") Cartea pare a
fi prima de acest gen, cel putin evaluata dupa anvergura ei. Messinger zice ca a studiat mii de
baze de date, articole din reviste de specialitate si interviuri si a formulat citeva impresii majore
privind violenta domestica la cuplurile homosexuale. Cartea lui cauta, in cuvintele autorului, sa
spulbere citeva mituri privind viata cuplurilor homosexuale. Discutam trei dintre ele.
Primul mit e ca violenta intre homosexuali e rara. Messinger dezagreaza. Homosexualii

se pling mai putin de violenta in viata de cuplu decit heterosexualii pentru ca vor sa puna o
fatada a fericirii si implinirii personale in relatiile lor cu societatea civila. Mitul ca violenta la
homoexauli e rara a fost spulberat de studiile de specialitate, adauga Messinger. ("The myth
that LGBTQ IPV is rare has been largely debunked by reaserch.") (Pagina 5) Intre homosexuali,
adauga Messinger, riscul violentei "is quite high", adica "ridicat". Studiile de specialitate
reflecta ca "minoritatile sexuale si cei care traiesc in relatii homosexuale beneficiaza de un risc
mai ridicat de a suferi violenta domestica ori abuz sexual ori psihic" in comparatie cu
persoanele heterosexuale ori persoanele care traiesc cu persoane de sex opus. Messinger
mentioneaza, bazat pe studii facute in America, ca o treime din barbatii homosexuali sunt
abuzati fizic de partenerii lor, si 50% dintre femeile lesbiene de partenerele lor. Violenta intre
homosexuali are de a face si cu modul specific prin care ei se raporteaza unii altora. De
exemplu, barbatii mai masculini abuzeaza sexual si fizic barbatii feminini, iar lesbienele
masculine pe femeile mai feminine. Barbatii feminizati, in special cei transgender, sunt priviti
cu dispret de catre partenerii lor.
Al doilea mit discutat in cartea lui Messinger e ca violenta domestica la homosexuali

e mai putin severa. (Pagina 8) Studiile lui Messinger spulbera si acest mit. Messinger
dovedeste ca "this stereotype of LGBTQ IPV being less severe has indeed been proven by
research to be a myth rather than reality" ("acest stereotip ca violenta la persoanele LGBTQ e
mai putin severa a fost dovedit ca fiind un mit nu o realitate") (Pagina 9) Violenta si metodele
violente intre homosexuali sunt mai vatamatoare si mai diverse decit la cuplurile
heterosexuale. Simptomele violentei si consecintele lor sunt si ele mai grave. Santajul,
dispretul, violenta fizica se manifesta mai des la homosexuali decit la heterosexuali. Un studiu
canadian din 2013, mentionat de Messinger, arata ca homosexualii sunt expusi violentei fizice
domestice de doua ori mai mult ca persoanele heterosexuale, au o sansa de 50% mai mare sa
fie abuzati de alti homosexuali in public decit persoanele heterosexuale, iar persoanele
transgender au o sansa de 4 ori mai mare sa fie abuzati verbal de partenerii lor decit
persoanele heterosexuale. Studiile discutate in cartea lui Messinger sunt bine documentate
pentru ca acestea, la rindul lor, sunt bazate pe date obtinue de la politie si autoritati. Iar o
multime din aceste detalii privind viata de "familie" a homosexualilor parvin din procesele de
divort ale homosexualilor "casatoriti" in tarile occidentale care au legalizat casatoriile unisex.
Al treilea mit pe care il discuta Messinger e ca societate ar fi responsabila pentru

violenta homosexualilor. Messinger simpatizeaza cu homosexualii, dar dovedeste integritate
intelectuala lasind studiile sa vorbeasca de la sine. Agreeaza, pina la un punct, ca
stigmatizarea homosexualilor ar putea fi responsabila pentru violenta domestica a
homosexualilor. Dar pe linga asta, zice el, violenta domestica la homosexuali e o problema
sociala care are cauze unice, o dinamica proprie, si consecinte proprii. Important, cartea lui
Messinger conchide deasemenea ca homofobia si transfobia sunt factori irelevanti privind
cauzele violentei domestice la homosexuali. ("LGBTQ IPV is a social problem that also has
unique causes, dynamics, and outcomes. For example, homophobia and transphobia [are]
factors largely irrelevant to HC IPV") ("Violenta domestica la persoanele LGBTQ e o problema
sociala care are cauze, un dinamism si consecinte unice. De exemplu, homofobia si transfobia
[sunt] factori mai in intregime irelevanti cind e vorba de violenta intre persoanele
homosexuale") (Pagina 11)
Primul capitol al cartii lui Messenger e disponibil online. El descrie punctele majore ale cartii, si,
pe linga cele trei (3) mituri discutate de noi, discuta multe altele. Capitolul poate fi citit
aici: https://content.ucpress.edu/chapters/12951.intro.pdf
Depresie
Depresia, singuratatea, si izolarea sunt caracteristici dominante la homosexuali. Comentatorii

intreaba de ce, avind in vedere ca homosexualilor li s-a permis sa se casatoreasca? Un
comentariu recent punea discutia dintr-o perspectiva deosebit de relevanta, cu intrebarea "Gay
"marriage" is legal. So why aren't gays happy". ("Casatoriile homosexuale sunt legale. De
ce atunci homosexualii nu sunt fericiti"?)
[Comentariul: https://www.lifesitenews.com/opinion/the-silent-suffering-of-gay-men-an-
unspoken-epidemic] Comentariul examineaza mai multe perspective privind viata
homosexualilor facute de Michael Hobbs, el insusi homosexual, si alti comentatori pro-
homosexuali care scriu pentru influenta publicatie americana online Huffington Post. Conform
lor, homosexualii americani sunt tot mai deprimati. "Barbatii homosexuali de orice varsta, scrie
Hobbs, se sinucid la un ritm de doua pina la zece ori mai mare ca barbatii heterosexuali." Si tot
el adauga ca vietile homosexualilor nu pot fi descrise atlfel decit ca fiind mizerabile si ruinate.
Incidenta bolilor cardiovasculare la homosexuali e mult mai ridicata ca la barbatii
heterosexuali, la fel incidenta cancerului, a alergiilor, a celor care sufera de astma, consumul
de droguri, infectii si alte boli. Homosexualii au mai putini prieteni, isi traiesc viata izolati in
"gettourile homosexuale" ("gay neighbourhoods") si sunt mult mai dispretuitori unii fata de altii
ca heterosexualii. Un tinar homosexual remarca ca se simte ca "o bucata de carne". Multi cad
in depresie de la o varsta tanara si raman asa. Sunt descurajati, traiesc fara speranta, si se
gandesc ca viata nu are niciun rost pentru ei. Comentariul atentioneaza ca situatia precara a
sanatatii si izolarea homosexualilor sunt la fel de acute si in tarile care au legalizat casatoriile
homosexuale. Date statistice provenite din Suedia ori Olanda indica ca homosexualii sunt de
trei ori mai susceptibili ca heterosexualii sa sufere de depresie si au sanse de pina la 10 ori mai
mari sa se sinucida decit heterosexualii.
Concluzii
Oamenii de buna credinta intreaba, din perpsectiva acestor date statistice impotriva carora
nimeni nu poate argumenta -si care se repeta de la an la an cu fiecare studiu nou- la ce
foloseste elevarea homosexualitatii si a stilului de viata homosexual la rang de drepturi ale
omului? De ce persoanelor care traiesc astfel de vieti sa li se acorde dreptul sa adopte copii?
Pentru ca si copiii sa imbratiseze aceleasi moduri de comportament social si sexual? Ori sa se
"casatoreasca"? Consecintele acestor comportamente asupra copiilor sunt deosebit de
vatamatoare. Mintea si sufletul copiilor sunt toxificate iar sexualitatea lor deformata. Stilul de
viata homosexual nu e natural. Nu e nici normal nici natual pentru fiintele umane sa traiasca in
depresie, izolate, abuzind droguri si alcool, traind o viata de violeta domestica de la an la an.
Asta nu inseamna ca persoanele ne-homosexuale nu se implica in astfel de comportamente.
Dar incidenta acestor comportamente toxice la homosexuali e cu mult mai ridicata, atit de
mare, de fapt, incit sociologii si comentatorii se intreaba, de buna credinta, daca nu cumva
exista ceva specific vietii homosexualilor si homosexualitatii care cauzeaza aceste manifestari
in vietile lor. In alte cuvinte, poate homosexualitatea in sine sa fie cauza comportamentelor lor
riscante? Cert e ca de la an la an studiile care tind sa dea raspuns afirmativ acestei ipoteze
sunt tot mai numeroase si se va ajunge inevitabil la un punct cind cauzalitatea nu va mai putea
fi negata.
Pe 20 mai nu e nimic de celebrat la Bucuresti. Pe 16 si 17 mai Parlamentul European a dedicat

doua zile de discutii si programe pentru combaterea "homofobiei, a transfobiei si a bifobiei".
[Detalii: https://agendaeurope.files.wordpress.com/2017/05/idahot_2017.pdf] Programul acesta
de indoctrinare e indreptat impotriva oamenilor de buna credinta care inca au curajul sa
mentioneze deficientele din viata de cuplu a homosexualilor. E un program gresit. Nu ne
amintim ca Parlamentul European sa fi organizat vreodata evenimente ori conferinte speciale
care sa atraga atentia asupra lucrurilor discutate de noi azi. Tacerea asta nu le face
homosexualilor nicio favoare. Nici noua, si nici intregii societati europene. Ne indoim, de fapt,
ca Parlamentul European o va face, deoarece el pare a fi complet izolat de realitate si de noi,
cetatentii responsabili ai Uniunii.
www.jurnalul.ro
Fostul director FBI Robert Mueller, procuror

special n ancheta Trump-Rusia
email print
0
18 Mai 2017 - 06:07

Adjunctul procurorul general al Statelor Unite l-a numit miercuri pe fostul director al FBI Robert
Mueller ca procuror special n ancheta asupra presupusei implicri a Rusiei n alegerile
prezideniale americane, a informat Departamentul Justiiei, citat de dpa i AFP.
comunicat pentru a anuna numirea lui Robert Mueller, 72 de ani, n aceast funcie.
"innd cont de circumstanele actuale deosebite, am considerat c interesul public cere

plasarea acestei anchete sub autoritatea unei persoane care exercit un grad de
independen fa de ierarhia actual", a adugat el.
Acest anun a fost fcut la opt zile dup demiterea surprinztoare de ctre Donald Trump a
directorului FBI James Comey i ntr-un moment n care preedintele american este acuzat c
a ncercat s obstrucioneze aceast anchet.
Dup demiterea lui James Comey, opoziia democrat a cerut numirea unui procuror special,
mai independent de putere, pentru a supraveghea ancheta n curs a FBI.
Un procuror special are autoritatea s i desfoare propria anchet mai independent de

ierarhia Departamentului Justiiei. El nu are obligaia de a-l informa pe procurorul general al
SUA ori pe adjuncii acestuia despre ancheta sa. n plus, el este autorizat s lanseze puneri
sub acuzare dac este necesar.
Iniial, Donald Trump i-a justificat demiterea lui James Comey prin modul n care acesta a
gestionat afacerea e-mailurilor lui Hillary Clinton nainte de a admite c se gndise de mult
timp s se debaraseze de eful poliiei federale, al crui mandat expira n 2023.
Mari sear, dezvluiri n presa american au zguduit Casa Alb, afirmnd c preedintele
american i-a cerut n februarie lui James Comey s claseze ancheta asupra lui Michael Flynn,
efemerul su consilier pe probleme de securitate naional acuzat de contacte suspecte cu
Rusia. James Comey ar fi consemnat aceast tentativ de a nbui ancheta ntr-o serie de
note la care s-au referit mai multe media americane. www.agerpres.ro
Sociologul Mircea Kivu a recunoscut c a

colaborat cu SECURITATEA: Am scris
angajamentul, dup dictare, alegnd numele de
cod Mihai
email print
0
18 Mai 2017 - 06:27
Cunoscul sociolog Mircea Kivu a publicat miercuri seara pe o re ea de socializare o

mrturisire. Kivu a recunoscut, dup aproape 30 de ani de la cderea comunismului. c a
semnat un angajament de colaborare cu fosta poli ie politic. Mai mult, a avut nume de cod i
a dat mai multe note informative de-a lungul anilor despre colegi i profesori. Mrturisirea lui
Mircea Kivu apare abia dup ce n spaiul public apruser informa ii despre colaborarea sa
cu Securitatea. Mircea Kivu a fost, n ultima vreme, un susintor declarat al USR.
"Colaborarea mea cu Securitatea. Se ntmpla la mijlocul anilor 80, la puin timp dup ce
devenisem sociolog la Laboratorul de Sociologie Urban al Institutului de Proiectare
Construcii Tipizate (IPCT) actualul CURS. Am fost contactat de securistul institutului, care
m-a chemat la o discuie, cu dou persoane pe care nu le cunoteam, dar care s-au
recomandat drept ofieri de Securitate.
Mi-au inut un discurs despre pericolele interne i externe care ne amenin ara, despre
datoria ceteneasc pe care o avea fiecare dintre noi de a aduce la cunotina organelor
statului acele aciuni ale unor persoane care ar putea constitui un pericol. M-au ntrebat dac
a fi de acord ca, n msura n care a afla despre asemenea aciuni, s le aduc la cunotin.
Am rspuns afirmativ. Mi-au cerut s semnez un angajament scris c voi face aa. Mi-au cerut
s mi aleg un nume cu care s semnez informrile, dac vor fi. Am scris angajamentul, dup
dictare, alegnd numele de cod Mihai.
tiam vag ce nseamn semnarea unui asemenea act (astzi tiu mult mai multe). Nu gsesc
alt resort pentru a-l fi semnat dect laitatea. Desigur, erau nite ameninri voalate, c mi-a
putea pierde postul pe care tocmai l cptasem, dar nimic concret. Nu am avut puterea de a
spune nu. Mi-am spus c voi reui s-i fentez, s nu le spun nimic important, nimic ce ei nu
ar fi tiut deja.
n sptmnile urmtoare, m-au contactat i mi-au cerut s le spun ce tiu despre un fost
coleg de facultate, care plecase din ar cu civa ani nainte. i interesau mai ales eventualele
sale legturi cu ali adepi ai preceptelor filosofului Krishnamurti. Adevrul e c nu tiam mare
lucru, le-am spus ce tiam din scrisorile pe care le schimbasem prin pot scrisori al cror
coninut bnuiam c oricum l cunoteau. Mi-au cerut s pun pe hrtie tot ce le spusesem,
ceea ce am fcut.
Dup ctva timp, m-au contactat din nou (asta nsemna c-mi ddeau un telefon la birou i ne
ntlneam n cte o cafenea din apropiere) i m-au ntrebat ce tiam despre sociologul N.G.,
pe care l cunoteam din vremea studeniei mele i cu a crei soie (din vremea respectiv)
eram coleg de birou. Au insistat asupra legturilor lui cu efi ai comunitii rome. Le-am spus
c tiu c este preocupat, ca sociolog, de studiul acestui grup etnic, fiind i el rom, c
ntreprinde i public studii valoroase pe aceast tem, motiv pentru care are ntlniri cu
membri ai acestei comuniti, dar c nu cunosc mai multe detalii. Din nou, mi-au cerut s scriu
toate acestea.
Mi-au mai cerut apoi o informare despre colega mea, soia lui N.G. dac tiu c frecventeaz
Centrul Cultural American (de pe lng Ambasada SUA). Le-am spus (i am scris) c tiam c
frecventeaz bibioteca Centrului, de unde ia cri de specialitate (sociologie) pe care uneori ni
le imprumut i nou, colegilor. I-am spus i ei, ntre patru ochi, c Securitatea se intereseaz
de ea i de soul ei, i mi-a spus c bnuia (de fapt, era greu de crezut c ar fi posibil ca
Securitatea s nu aib cunotin despre frecventarea Institutului American).
Nu m-au mai cutat civa ani. ntre timp, n 1986, un fost coleg de liceu i bun prieten, care
ntre timp emigrase n Israel, mi-a propus s-i fac o vizit. Convins c nu sunt anse de
succes, am fcut o cerere de paaport. Spre surpriza mea, mi-a fost aprobat, astfel c la
sfritul anului am petrecut o lun n Israel. La ntoarcere, m-au contactat din nou, mi-au spus
c abia atunci aflaser c fusesem n strintate. Mi-au cerut s le dau o not scris despre
persoanele cu care m-am ntlnit acolo (m vzusem cu mai muli foti colegi de liceu sau de
facultate). Am scris lista celor cu care m vzusem, i cteva detalii de genul este cstorit,
lucreaz n domeniul... lucruri mai exacte chiar nu tiam.
Cam asta a fost tot. Dup aceea, nu m-au mai cutat. Nu am primit niciodat bani sau alte
foloase n schimbul notelor informative. Dup un an, am cerut s fac o vizit n Frana, la
rudele care se stabiliser acolo, dar cererea mi-a fost refuzat.
De ce nu am spus toate acestea mai devreme? Grea ntrebare. Cred c a fi vrut s uit acest
episod, de care mi e ruine. Dac asta conteaz, nu am afirmat niciodat c nu am fost
colaborator al Securitii. n ce msur am fcut poliie politic? Eu ndrznesc s cred c
nimeni nu a avut de suferit de pe urma notelor informative scrise de mine. Dar nu pot fi sigur
c aa este.
P.S. tiam c CNSAS desfoar o investigaie n privina mea, dar nu tiu nimic despre o
eventual decizie care ar fi rezultat din aceast investigaie. Un asemenea document nu mi-a
fost adus la cunotin", a scris Mircea Kivu pe o re ea de socializare.
Un brbat s-a urcat pe o macara, la peste 20 de

metri, pentru a atrage atenia iubitei
email print
0
18 Mai 2017 - 10:28
Un brbat care s-a urcat, joi dimineaa, pe o macara de la antierul din centrul
municipiului Rmnicu Vlcea, la o nlime de peste 20 de metri, a fost cobort dup o
intervenie de aproape dou ore a echipajelor de la Inspectoratul pentru Situaii de
Urgen (ISU) i Inspectoratul de Poliie Judeean (IPJ) Vlcea.
Potrivit purttorului de cuvnt al IPJ Vlcea, Gabriel Popescu, persoana care s-a urcat pe
macara este un brbat de 32 de ani din municipiul Trgu Jiu. El i-ar fi motivat gestul prin
intenia de a-i atrage atenia unei fete, prietena sa. "Negociatorul nostru ne-a spus, n urma
discuiilor cu brbatul urcat pe macara, c acesta ar fi vrut s-i atrag atenia prietenei", a
menionat reprezentantul IPJ Vlcea.
Brbatul urcat pe macara a fost cobort cu platforma din dotarea ISU Vlcea.
"Joi dimineaa am fost anunai c pe o macara folosit de muncitorii de la antierul din centrul
oraului este urcat un brbat de circa 35 de ani. El se afla la o nlime de 20-25 de metri fa
de de pmnt. S-a intervenit cu platforma de lucru la nlime, la 8,31 a fost pus n nacel i
apoi a fost cobort i predat echipajelor de ambulan i poliie. Nu s-a opus interveniei, a fost
cobort n siguran i predat echipajelor de Ambulan i Poliie", a spus Ctlin Popescu,
purttorul de cuvnt al ISU Vlcea, relateaz Agerpres.
Fostul director FBI, Robert Muller, numit

procuror special n ancheta implicrii Rusiei n
alegerile prezideniale
email print
0
18 Mai 2017 - 11:35
Adjunctul procurorul general al Statelor Unite l-a numit miercuri pe fostul director al FBI
Robert Mueller ca procuror special n ancheta asupra presupusei implicri a Rusiei n
alegerile prezideniale americane, a informat Departamentul Justiiei, citat de dpa i
AFP.
comunicat pentru a anuna numirea lui Robert Mueller, 72 de ani, n aceast funcie. "innd
cont de circumstanele actuale deosebite, am considerat c interesul public cere plasarea
acestei anchete sub autoritatea unei persoane care exercit un grad de independen fa de
ierarhia actual", a adugat el.
Acest anun a fost fcut la opt zile dup demiterea surprinztoare de ctre Donald
Trump a directorului FBI James Comey i ntr-un moment n care preedintele american
este acuzat c a ncercat s obstrucioneze aceast anchet. Dup demiterea lui James
Comey, opoziia democrat a cerut numirea unui procuror special, mai independent de putere,
pentru a supraveghea ancheta n curs a FBI.
Un procuror special are autoritatea s i desfoare propria anchet mai independent

de ierarhia Departamentului Justiiei. El nu are obligaia de a-l informa pe procurorul
general al SUA ori pe adjuncii acestuia despre ancheta sa. n plus, el este autorizat s
lanseze puneri sub acuzare dac este necesar. Iniial, Donald Trump i-a justificat demiterea
lui James Comey prin modul n care acesta a gestionat afacerea e-mailurilor lui Hillary Clinton
nainte de a admite c se gndise de mult timp s se debaraseze de eful poliiei federale, al
crui mandat expira n 2023.
Potrivit Agerpres, mari sear, dezvluiri n presa american au zguduit Casa Alb, afirmnd
c preedintele american i-a cerut n februarie lui James Comey s claseze ancheta asupra lui
Michael Flynn, efemerul su consilier pe probleme de securitate naional acuzat de contacte
suspecte cu Rusia. James Comey ar fi consemnat aceast tentativ de a nbui ancheta ntr-
o serie de note la care s-au referit mai multe media americane.
nc un site de torrente s-a nchis

email print
0
18 Mai 2017 - 11:49
Popularul site de torrente, ExtraTorrent, a fost nchis definitiv. Abrupta decizie a fost anun at
joi ntr-un scurt mesaj postat pe pagina site-ului.
ExtraTorrent este al treilea site de acest fel care se nchide dup KickassTorrents i
Torrentz.eu.
Utilizatorii care au accesat site-ul erau joi ntmpina i cu mesajul ExtraTorrent i toate anexele
lui sunt offline. Am ters permanent toate bazele de date. Sta i departe de clone i site-urile
false. Mulumim tuturor suporterilor i comunit ii
TorrentFreak au contactat operatorul SaM al ExtraTorrent care a confirmat c site-ul este la
sfrit de drum dar nu a oferit mai multe detalii.
Adevrul despre alegerile din 2009, cutat n

secret
email print
0
Autor: Marius Grlaiu18 Mai 2017 - 12:10
SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Comisia parlamentar care va ancheta fraudarea alegerilor prezideniale din 2009 i va

desfura activitatea n mare secret, departe de ochii iscoditori ai presei. Sptmna viitoare,
vor fi chemai la audieri Dan Andronic i Mircea Geoan, iar pe viitor vor da cu subsemnatul
inclusiv Traian Bsescu i invitaii lui Gabriel Oprea la cina cea de tain din 2009. Codrua
Kovesi, Florian Coldea i George Maior nu se afl deocamdat pe lista cu invitai.
Consultantul politic Dan Andronic va fi prima persoan invitat s dea explicaii n faa comisiei
care va ancheta fraudarea prezidenialelor din 2009. Patronul EvZ va da cu subsemnatul luni
dimineaa de la ora 10, pentru c de aici a pornit ntreaga poveste i ni se pare firesc s fie
prezent la comisie pentru a relua aceast poveste, a anunat preedintele comisiei, senatorul
PSD Mihai Fifor. Majoritatea PSD-ALDE a decis ca toate lucrrile comisiei s fie secrete, fr
accesul jurnalitilor, dei Opoziia a cerut ca presa s poat avea acces, cu excepia edinelor
n care se discut informaii sau documente clasificate. De asemenea, a fost respins inclusiv
propunerea ca de mandat. La acea vreme, Comisia juridic a apucat totui s avizeze pozitiv
urmrirea penal a deputatului. Legislatura 2012-2016 s-a terminat ns fr votul hotrtor
din plenul Camerei, iar deputatul Eugen Bejinariu a obinut un nou mandat la alegerile din
decembrie 2016, pstrndu-i implicit imunitatea. n plin campanie electoral, liderii PSD i-au
cerut lui Bejinariu s demisioneze de bunvoie pentru a nu aduce prejudicii de imagine
partidului. Eu cred c este o datorie fa de partid s fac acest lucru i o s i cerem n
continuare s demisioneze, spunea secretarul general al PSD, Marian Neacu, la acea
vreme. Chichie i tertipuri penale Pe 4 aprilie, ncuviinarea urmririi penale a deputatului a
ajuns din nou n plenul Camerei, fiind retrimis Comisiei juridice dup un tertip al deputatului
Eugen Nicolicea. Juristul PSD a invocat atunci un incident procedural, motivnd c raportul
iniial, prin care se aviza favorabil solicitarea DNA, aparinea comisiei din vechea legislatur,
format inclusiv din foti deputai PP-DD. Raportul este fcut de o comisie care nu mai exist.
Atunci au existat deputai din alte partide, de exemplu UDMR, PPDD, iar acum avem USR.
Observai c USR nu s-a putut pronuna n cadrul comisiei, dar s-au pronunat partide care nu
mai exist, a explicat Nicolicea. Comisia juridic din subordinea lui Nicolicea a schimbat, ieri,
raportul iniial, majoritatea PSD-ALDE-UDMR votnd mpotriva urmririi penale. Au fost 16
voturi pentru, 7 voturi mpotriv (PNL i USR) i o abinere, raportul comisiei fiind unul
consultativ. Domnul Nicolicea a propus respingerea urmrii penale, motivnd c semnarea
celor dou contracte a avut loc anterior intrrii n vigoare a abuzului n serviciu, respectiv 2
decembrie 2004. I-am spus domnului Nicolicea c din nou invoc argumente care nu au
legtur cu fondul problemei. Aici practic nu discutm de fondul problemei, e treaba
procurorilor, a spus deputatul PNL Florin Roman. n art. 3 al Codului Penal, legea penal se
aplic infraciunilor svrite n timpul ct ea se afl n vigoare. Ea a intrat n vigoare cam pe 2
decembrie 2004, faptele sunt comise pn n octombrie 2004, a fost explicaia gsit de
deputatul PSD. ntrebat de ce legislatura trecut s-a dat aviz favorabil urmririi penale,
Nicolicea a explicat c, probabil persoanele implicate, m refer acum Parchet, avocat i colegi
de-ai mei nu au sesizat acest lucru. Comisia parlamentar care va ancheta fraudarea
alegerilor prezideniale din 2009 i va desfura activitatea n mare secret, departe de ochii
iscoditori ai presei. Sptmna viitoare, vor fi chemai la audieri Dan Andronic i Mircea
Geoan, iar pe viitor vor da cu subsemnatul inclusiv Traian Bsescu i invitaii lui Gabriel
Oprea la cina cea de tain din 2009. Codrua Kovesi, Florian Coldea i George Maior nu se
afl deocamdat pe lista cu invitai. informaiile privind lucrrile comisiei s fie disponibile pe
site-ul Camerei Deputa- ilor i al Senatului. Mai mult, Regulamentul le interzice membrilor
comisiei s vorbeasc n public cu privire la lucrri. Cred c este un pic contradictoriu s vrei
s faci o comisie care i propune s afle adevrul i tu s ncerci s secretizezi ce se
ntmpl n acea comisie, a acuzat senatorul USR Mihai Goiu.
Looserul Geoan, mari
n funcie de naraiunea lui Andronic, comisia va identifica i alte persoane pe care le va invita
la audieri, Fifor adugnd c toi cei care au fost implicai n evenimentele din 2009 vor fi
invitai s apar n faa comisiei, inclusiv Generalul Oprea i invitaii de la cina din urm cu opt
ani. Vor mai fi chemai la audieri fosta ef AEP Ana Maria Ptru, Mircea Geoan - nvinsul din
2009, i eminena cenuie a PSD,Viorel Hrebenciuc. Mari am convenit cu colegii s ne
vedem cu domnul Mircea Geoan, candidat la vremea aceea la prezideniale, cu domnul Dan
ova i cu domnul Viorel Hrebenciuc, care era eful campaniei electorale a PSD, a explicat
Fifor. Miercuri vor mai fi audiai, printre alii, directorul STS, Marcel Opri, dar i fostul ministru
de Interne Vasile Blaga, aflat n funcie la vremea alegerilor din 2009. Dezbaterile de ieri au
fost marcate de dispute aprinse ntre putere i opoziie pe tema prezenei membrilor supleani.
USR i PMP au cerut ca supleanii s poat fi prezeni la lucrri concomitent cu parlamentarii
titulari, ns PSD s-a opus pe motiv c supleanii particip cu drept de vot doar n cazul n care
membrii titulari lipsesc.
Dac supleanii trebuie s fie aici, s o extindem la plen. Dup ce va aproba plenul ca lng
domnul Goiu s mai doarm nc doi, trei, atunci o s aprobm i noi aici prezena. Eugen
Nicolicea, deputat PSD
SUA: Criza politic din Venezuela ar putea s

degenereze ntr-un conflict similar cu cel din
Siria
email print
0
18 Mai 2017 - 12:18
Vezi galeria foto
SUA au avertizat, miercuri, Naiunile Unite n legtur cu riscul ca actuala criz politic
din Venezuela s degenereze ntr-un conflict de anvergur similar cu situaia din Siria
sau Sudanul de Sud, transmite AFP. Cel puin 43 de persoane au fost ucise n ultimele
sptmni n ciocnirile dintre forele guvernamentale i opozanii preedintelui Nicolas Maduro,
criticat pentru mod n care gestioneaz criza economic i politic ce devasteaz ara.
Situaia "nu se amelioreaz, se nrutete i ncercm s spunem c este necesar ca

ntreaga comunitate internaional s zic 'respectai drepturile omului ale cetenilor
votri' sau se va ndrepta ntr-o direcie spre care am vzut ndreptndu-se attea
altele", le-a declarat jurnalitilor ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Nikki Haley, la finalul
unor discuii n Consiliul de Securitate.
Washingtonul a cerut aceste consultri cu uile nchise n pofida obieciilor ridicate de ali
membri ai Consiliului care sunt de prere c criza de la Caracas nu reprezint o ameninare
pentru securitatea internaional.
"Am mai pornit pe acest drum - cu Siria, Coreea de Nord, cu Sudanul de Sud, Burundi, cu
Myanmar", a afirmat ea. "De ce s nu acionm n amonte? De ce s nu ncercm rezolvarea
problemei nainte s nceap?", a continuat diplomata american.
Caracasul, criticnd aciunea SUA la Naiunile Unite, a acuzat Washingtonul c se

amestec n treburile sale interne. "Venezuela i va rezolva propriile probleme interne. Vom
face asta noi singuri", a declarat ambasadorul Rafael Ramirez dup reuniune. "Nu acceptm
niciun amestec", a insistat el. Nikki Haley afirmase mai devreme c Venezuela se afl "n
pragul unei crize umanitare", ndemnnd comunitatea internaional s acioneze concertat
"pentru a se asigura c Maduro pune capt violenei i represiunii i reinstaureaz
democraia".
La rndul su, ambasadorul uruguayan Elbio Rosselli, care prezideaz Consiliul n luna mai, a
spus c Organizaia Statelor Americane (OSA) i alte instituii regionale sunt cele mai n
msur s gestioneze criza.
Guvernul de la Caracas a decis s retrag ara din OSA care urmeaz s se reuneasc la
nivel ministerial la 31 mai n legtur cu acest dosar, mai scrie Agerpres.
Un preot din judeul Botoani a refuzat s

nmormnteze un fost primar
email print
0
18 Mai 2017 - 12:31
Ioan Ungureanu, Schit Oreni
Un preot a refuzat s nmormnteze un fost primar n localitatea Schit Oreni, judeul

Botoani, printele fiind n plin rzboi cu autoritile bisericeti.
Preotul Ioan Ungureanu a refuzat s deschid biserica i s oficieze slujba de nmormntare a

fostului primar al comunei, Ioan Aciobniei, care face parte din parohie.
n aceste condiii, fostul primar va fi fi dus pentru slujba de nmormntare la Biserica Sfinii
Voievozi din Cristeti, iar de acolo va fi readus n Schit Oreni pentru nmormntare.
La slujba de nmormntare urmeaz s participe episcopul vicar al Mitropoliei Moldovei i
Bucovinei, Marian Timofte, protopopul de Botoani, Lucian Leonte, dar i mai muli preoi din
jude.
Cheloo, condamnat la 2 ani de nchisoare cu

suspendare, pentru deinere i trafic de droguri
email print
0
18 Mai 2017 - 13:13
Tribunalul Prahova a decis ca artistul Ctlin tefan Ion, cunoscut drept Cheloo, s fie
condamnat la 2 ani de nchisoare cu suspendare i la o perioad de supraveghere de patru
ani, precum i la o amend penal echivalent cu 180 de zile de munc n folosul comunit ii,
dup ce a semnat un acord de recunoatere a faptelor n dosarul n care era anchetat de
procurorii DIICOT pentru deinere i trafic de droguri.
Tribunalul Prahova s-a pronunat n dosarul de trafic de droguri n care tefan Ctlin Ion a
ncheiat un acord de recunoatere a vinoviei, magistra ii dispunnd n cazul acestuia o
pedeaps de doi de nchisoare cu suspendare, o perioad de supraveghere de patru ani i o
amend penal echivalent cu 180 de zile de munc n folosul comunit ii sau plata unei sume
n bani.
Artistul s-a prezentat, miercuri, la ultimul termen al procesului la Tribunalul Prahova i a

recunoscut c a deinut droguri, dar numai pentru consum propriu.
La ieirea din sediul Tribunalului Prahova, Cheloo a precizat c nu i face griji n legtur cu
posibilitatea ca aceast condamnare s-i afecteze imaginea de artist.
Imaginea mea este oricum de mult timp deteriorat i groaznic, att de deteriorat nct nu
mai poate fi schimbat. Rmne s vedem decizia judectorilor. Aceea este decizia care
trebuie acceptat, a fost mesajul transmis de Cheloo.
Proiectil de 100 mm, descoperit pe un cmp n
Giurgiu
email print
0
18 Mai 2017 - 13:22
Un proiectil de calibrul 100 mm a fost descoperit, joi diminea, de localnicii din satul
Blnoaia, comuna Frteti, n timpul efecturii unor lucrri agricole.
Au fost alertai specialitii din cadrul Inspectoratului pentru Situaii de Urgen (ISU) Giurgiu
care au intervenit pentru ridicarea proiectilului.
Acesta va fi depozitat ntr-un spaiu special, ulterior urmnd a fi distrus.
Sursa: giurgiuveanul.ro
Desant american n Portul Constana: terminal

petrolier n coasta unei firme de stat
email print
0
Autor: Cristian Anton18 Mai 2017 - 13:30
Americanii de la ADM vor construi un terminal petrolier n Portul Constana, care va concura
direct cu societatea de stat ce deine acum monopolul acestor servicii. Investiia este estimat
la 350 de milioane de dolari, iar proiectul se afl n faza obinerii ultimelor autorizaii. Informaia
vine la scurt timp dup ce US Army a anunat investiii masive n baza militar de la Mihail
Koglniceanu. Interesant este c statul romn nu pare foarte ncntat de inteniile
americanilor: nu le-a concesionat direct un teren, iar acum ezit s-i dea acordul, dei nu ar
avea nici un motiv ntemeiat.
Gigantul american ADM dorete realizarea i operarea unui terminal marin pentru
desfurarea activitilor de ncrcare/descrcare vapoare, barje, vagoane cistern, ncrcare
cisterne auto i depozitare produse petrochimice n uniti de stocare (20 rezervoare de
nmagazinare). Informaia apare n raportul la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului intrat zilele trecute n dezbatere public, la Agenia pentru Protecia Mediului
Constana. Beneficiarul proiectului este Minmetal, operator din Portul Constana preluat n
2015 de ADM, parte a unei strategii care s-a dovedit destul de anevoioase. Potrivit
documentului, obiectivul a primit certificat de urbanism de la Primria Constana nc din iulie
2014, iar ulterior avize pentru sntatea populaiei, de securitate la incendiu, autorizaii de la
Regionala CFR, Statul Major General i acordul vecinilor din port, Comvex i Chimpex.
Terminalul va fi construit pe un teren de 81.766 metri ptrai, din care suprafaa destinat
activitii industriale este de 75.566 metri ptrai. Viitorul obiectiv va avea 20 de rezervoare de
stocare a produselor, fiecare cu o capacitate de 16.000 metri cubi.
Investiia de 350 de milioane de dolari a fost anunat tot n 2015 de compania american de
arhitectur Epstein, care spunea c proiectul depinde de obinerea concesionrii unui teren din
partea statului romn. Evident, acest lucru nu s-a ntmplat, din moment ce ADM a trebuit s
cumpere Minmetal pentru a se folosi de terenurile concesionate de acesta n Portul Constana.
Civilii n port, militarii pe aeroport
Dup obinerea tuturor autorizaiilor, terminalul va putea fi utilizat dup un an i jumtate, ns

finalizarea acestuia va dura circa trei ani. Investiia din Portul Constana, pentru care
americanii de la ADM se zbat de trei ani, vine n completarea celei anunate de US Army, la
baza militar de la Mihail Koglniceanu. Armata SUA are n buget ntre 25 i 100 de milioane
de dolari pentru construirea unui nou terminal feroviar i multimodal, dar i a mai multor cldiri,
inclusiv spaii de depozitare. Fr doar i poate, cele dou obiective majore, din Portul
Constana, respectiv Aeroportul Mihail Koglniceanu, fac parte dintr-o strategie convergent
de implicare a SUA n regiunea Mrii Negre.
Oil Terminal se teme s nu-i piard clienii
Lucrurile s-au micat ncet n Guvern. Sperm c vor exista mbuntiri. Am vorbit cu un
numr de ministere, al Transporturilor, al Energiei, s ncurajeze proiectul. Cautm susinere i
la Ambasada american, spuneau americanii n 2015. La Transporturi s-a vzut cum a decurs
susinerea, din moment ce ADM a trebuit s cumpere o companie romneasc pentru a avea
acces la teren n port. Iar acum, i cei de la Energie dau din col n col. Astfel, Oil Terminal a
solicitat mai multe informaii suplimentare, a formulat observaii la proiect i a anunat, printr-
un raport oficial, c va putea acorda aviz favorabil numai dup ce vor fi ndeplinite condiiile
tehnice prevzute de legislaia n vigoare. Un mod diplomatic de a arta c nu este de acord
cu prezena americanilor n coasta sa. Oil Terminal este deinut de Ministerul Energiei i
deine monopolul vehiculrilor cu produse petroliere n Portul Constana, fiind i cel mai mare
terminal petrolier de la Marea Neagr. Depozitele de 320.000 metri cubi ale viitorului obiectiv
nu ar nsemna, la prima o vedere, o concuren serioas, din moment ce Oil Terminal dezvolt
o capacitate de 1,7 milioane de tone. Un gigant american de talia ADM va ti ns cum s fac
rost de clieni, iar printre acetia se vor afla, firete, i cei care depindeau pn n prezent de
Oil Terminal.
Compania de stat Oil Terminal va concura direct cu un gigant mondial. ADM este cel mai mare
productor de etanol din SUA, unul dintre cei mai mari productori de biodiesel din Europa, cel
mai mare procesator de porumb, gru i cacao din lume i deine una dintre cele mai mari
reele de transport i logistic din lume.
Judectorul Cristi Danile a explicat ce conine

arhiva SIPA: Informaii care nu ar fi trebuit
adunate niciodat
email print
0
18 Mai 2017 - 13:46
Unele dosare din arhiva SIPA conin brfe din via a personal a unor magistra i - unii nc n
activitate -, informaii care nu ar fi trebuit adunate niciodat, cu att mai pu in de ctre un
serviciu secret, a declarat judectorul Cristi Danile .
Arhiva structurilor teritoriale a fost depozitat a Bucure ti. Informa iile de dinainte de 2001 au
fost distruse n mod repetat. Informaiile care se refer la persoanele care activau n Justi ie
privesc pe de o parte activitatea lor profesional - suspiciuni de acte nelegale, de fals i abuz
n serviciu -, iar pe de alt parte informa ii via a privat, a spus Cristi Danile la un post de
televiziune.
VIDEO - 9 rnii n timpul unui miting n faa

ambasaderi Turciei la Washington. Grzile de
corp ale lui Erdogan, trimise s mprtie
protestatarii
email print
0
18 Mai 2017 - 14:45
Dou persoane au fost arestate i nou rnite n urma unor confruntri de strad produse
mari seara ntre simpatizani ai preedintelui turc Recep Tayyip Erdogan i manifestani kurzi
care protestau fa de vizita acestuia la Washington, au relatat mass-media americane, citate
de AFP.
Violenele s-au produs n faa reedinei ambasadorului Turciei la Washington, unde a mers
eful statului turc dup ntlnirea sa la Casa Alb cu preedintele Donald Trump.
Autoritile locale au blocat accesul la strzile din cartierul select Sheridan Circle - la
aproximativ un kilometru de Casa Alb - provocnd blocaje de trafic uriae.
Poliia nu a putut s mpiedice ciocnirile dintre cele dou tabere. Grzile de corp ale
preedintelui turc au atacat manifestanii fluturnd drapelul miliiilor kurde siriene PYD (Partidul
Uniunii Democratice), considerat de Ankara o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan
(PKK, separatist kurd turc), potrivit media.
Conform nregistrrilor video postate pe internet, manifestani de ambele pri s-au ncierat.
"Noi nu fceam nimic ru, eram pe cale doar s srbtorim" vizita preedintelui Erdogan, a
afirmat un susintor al preedintelui turc, Mustafa Dikilitas, la postul de televiziune ABC.
Manifestanii kurzi prezint o variant diferit. "Deodat, ei au alergat drept spre noi", a afirmat
Lucy Usoyan, o manifestant kurd, care susine c a fost atacat de susintorii lui Erdogan.
"Cineva a nceput s m loveasc n cap", a afirmat ea.
Poliia din Washington a reuit n cele din urm s calmeze spiritele, dar nou persoane au
fost spitalizate, inclusiv un rnit grav, potrivit serviciilor de urgen.
n prima lor ntrevedere tete-a-tete, preedinii Trump i Erdogan s-au angajat s diminueze
tensiunile ntre cei doi aliai, n special n dosarul sensibil al miliiilor kurde sprijinite de
Washington care lupt mpotriva jihaditilor n Siria. AGERPRES
Atac cibernetic masiv aflat n plin desfurare.

Au fost furat date personale a 17 milioane de
utilizatori
email print
0
18 Mai 2017 - 14:56
Cea mai mare platform de internet din India dedicat rezervrilor la restaurant i livrrii de
produse alimentare, Zomato, a anunat joi furtul de date cu caracter personal a 17 milioane de
utilizatori, ntr-o masiv operaiune de piratare cibernetic, informeaz France Presse.
Hackerii au reuit s obin nume, adrese de e-mail i parole criptate ale acestor clieni.
Compania a dat asigurri c aceti hackeri nu dispun de chei de decriptare a acestor parole.
Gunjan Patidar, manager IT la Zomato, spune c informaiile financiare ale clienilor erau
stocate ntr-o baz de date separat care nu a fost afectat de acest atac i, prin urmare,
acestea nu sunt compromise.
''Nu a fost furat nicio informaie referitoare la pli'', a declarat el ntr-un comunicat difuzat pe
site-ul Zomato, adugnd c angajaii start-up-ului verific toate sistemele Zomato pentru a
cuta alte posibile spargeri.
''Datele cardurilor dumneavoastr bancare de la Zomato sunt complet sigure, aa c nu

trebuie s v ngrijorai'', a adugat Patidar. Utilizatorii care au fost victime ale pirateriei au fost
dezabonai de la site i de la aplicaie, iar parolele lor au fost modificate ''ca msur de
precauie'', a adugat el.
Presa indian a relatat, citnd o informaie provenind de la un site specializat, c fiierul cu

date piratate a fost vndut la licitaie pentru o mie de dolari pe o reea paralel anonimizat.
Zomato, care revendic 120 de milioane de vizite pe lun, a declarat c i va ntri

protocoalele de securitate. Compania a fost fondat n anul 2008 i opereaz n 23 de ri.
Aceast piraterie este anunat la doar cteva zile dup un masiv atac cibernetic cu virusul
Wannacry, care a lovit sute de mii de calculatoare din ntreaga lume sptmna trecut, iar
alte agresiuni similare ar fi n curs.AGERPRES
Echipa de campanie a lui Trump a avut cel puin

18 contacte cu oficiali rui
email print
0
18 Mai 2017 - 15:45
Michael Flynn i ali consilieri din echipa de campanie a lui Donald Trump s-au aflat n
contact cu oficiali rui i alte persoane avnd legturi cu Kremlinul prin cel puin 18
convorbiri telefonice i e-mailuri pe parcursul ultimelor apte luni ale campaniei din
2016, au indicat pentru Reuters foti i actuali responsabili americani.
Sursele au precizat pentru Reuters c nu au gsit dovezi privind nereguli sau interferene cu
Rusia n materialele analizate pn acum.
Casa Alb nu a rspuns la solicitarea Reuters a face comentarii, iar avocatul fostului consilier
Michael Flynn i un oficial din Ministerul rus de Externe au refuzat de asemenea s
comenteze.
Cele 18 convorbiri telefonice i schimburi de mesaje electronice au avut loc n perioada aprilie
- noiembrie 2016 i s-au axat pe relansarea relaiilor economice ruso-americane afectate de
sanciunile impuse Moscovei, pe cooperarea n vederea combaterii Statului Islamic din Siria i
contracararea ambiiilor Chinei.
Dintre celelalte 12 contacte evocate de sursele Reuters, unul l-a implicat pe Viktor
Medvedciuk, un oligarh i politician ucrainean cu care responsabili neidentificai din campania
lui Trump ar fi discutat despre cooperarea dintre SUA i Rusia. Medvedciuk - a crui fiic l are
drept na pe preedintele rus Vladimir Putin - a negat c ar fi avut vreo interaciune cu cineva
din echipa lui Trump.
Potrivit unor responsabili americani, existena de contacte cu oficiali strini pe parcursul unei
campanii nu este ceva neobinuit, ns numrul interaciunilor dintre consilieri ai lui Donald
Trump i oficiali rui a fost unul excepional. "E un lucru rar s existe attea convorbiri
telefonice cu oficiali strini, mai ales dintr-o ar pe care o considerm adversar sau putere
ostil", a menionat fostul secretar de stat republican Richard Armitage.
Sursa: www.agerpres.ro
Volvo va produce automobile n India, din acest

an
email print
0
18 Mai 2017 - 16:20
Productorul suedez de automobile Volvo Cars, deinut de firma chinez Geely, a

anunat joi c n cursul acestui an va ncepe operaiunile de asamblare de vehicule n
India, intenionnd s cucereasc o cot ct mai mare de pia pe segmentul de
automobile premium, informeaz Reuters.
La nivel global, Volvo Cars controleaz aproximativ 5% din piaa de automobile premium iar
obiectivul su strategic este dublarea acestui procent pn n 2020. n ceea ce privete piaa
din India, anul trecut vnzrile Volvo au crescut cu 24% depind pragul de 1.400 de uniti.
Constructorul auto suedez de automobile Volvo Cars a precizat ca colabora cu productorul
de camioane Volvo Group pe piaa din India, utiliznd infrastructura i licenele de producie
ale acestuia din urm, fr a oferit i detaliile financiare ale colaborrii.
"Debutul asamblrii de vehicule n India este un pas important pentru Volvo Cars i
intenionm s ne cretem vnzrile pe aceast pia cu un ritm de cretere rapid", a
declarat directorul general de la Volvo Cars, Hakan Samuelsson. n prezent, principalele
uzine de producie ale Volvo Cars sunt amplasate n Suedia, Belgia i China.
Volvo Cars a raportat o cretere solid a profitului operaional n primul trimestru, graie cererii
puternice pentru modelele XC60 i seria 90, astfel c i-a confirmat obiectivele de vnzri
pentru acest an. Dup ce a fost cumprat de grupul chinez Zhejiang Geely Holding Group n
2010, Volvo a investit n noi modele i uzine de producie pentru a-i crete cota de pia pe
segmentul premium dominat de Mercedes-Benz i BMW.
Zpad de 29 centimetri la Blea Lac i 20 de

centimetri la Vrfu Omu
email print
0
18 Mai 2017 - 17:10
Stratul de zpad msoar 29 de centimetri la Blea Lac i de 20 de centimetri la Vrfu Omu,

la peste 2.000 de metri altitudine n masivele Fgra i Bucegi, potrivit Serviciului Regional
de Prognoz a Vremii Sibiu.
"Vremea va fi uor instabil n cursul dup-amiezelor, cnd cerul va prezenta nnorri

temporare i se vor semnala ploi cu caracter de avers, ce pot fi nsoite i de descrcri
electrice. Vntul va sufla slab i moderat, cu intensificri n cursul averselor. Se va semnala
cea", se arat n prognoza pentru urmtoarele 24 de ore, la Blea Lac i Vrfu Omu.
Accesul la Blea Lac n judeul Sibiu se poate face doar cu telecabina, pn n 30 iunie, cnd
este programat s se redeschid circulaia pe DN 7C Transfgran, pe tronsonul Piscu
Negru (judeul Arge) - Blea-Cascad (judeul Sibiu). AGERPRES
O femeie, ministru al Aprrii n Frana

email print
0
Autor: Dan Constantin18 Mai 2017 - 17:46
Doamna Sylvie Goulard a fost numit ministru al Aprrii n noul guvern al Fran ei, cabinet al
Presedintelui Macron.
Goulard este europarlamentar ales n grupul ALDE n 2009,cu mandatul rennoit n 2014.
Fostul ministru al Aprrii, Drian a preluat ministerul Europei i Afacerilor Externe.
n prezent i n Germania ministerul Aprrii este condus de o femeie. Ursula von der Leyer,
social- democrat conduce Aprarea n cabinetul Angelei Merkel.
Coperta revistei Times nfieaz cel mai

sumbru comar al americanilor
email print
0
18 Mai 2017 - 17:50

Celebra revist american Time Magazine are pe coperta celui mai recent numr o ilustra ie
prin care vea s scoat n eviden ambiguitatea rela iilor dintre Trump i Moscova.
n imagine pare c edificiul Casei Albe este devorat de Kremlin. Tema, chiar dac este fic iune,
pentru cei din redacia revistei pare a fi o realitate.
Donald Trump traverseaz o perioad tulbure i agitat fiind acuzat c ar fi devoalat informa ii
militare ultra-secrete efului diplomaiei ruse dar i pentru c l-a demis pe eful FBI. Demisie
care a survenit nainte de nceperea anchetei federale care viza mai multe presupuse ntlniri
ale membrilor staff-ului de campanie ale lui Trump cu reprezentan i ai Rusiei. n plus, miercuri,
unul dintre congresmanii republicani a cerut oficial demararea procedurii de destituire a
preedintelui.
Trump a postat pe contrul su de Twitter un mesaj n care spune c este victima celei mai
mari vntori de vrjitoare din istoria Americii.
Trump, acuzat de obstrucionarea Justiiei

email print
0
Autor: erban Mihil18 Mai 2017 - 18:16

MICHAEL REYNOLDS/SHAWN THEW/EPAepa05968856 (FILE) - A combo
file picture made available on 17 May 2017 shows US President Donald J. Trump (L) participating in a town hall meeting
on the business climate in the United States, in the Eisenhower Executive Office Building at the White House complex in
Washington, DC, USA, 04 April 2017, and FBI Director James Comey (R) testifying before the Senate Judiciary
Committee hearing on 'Oversight of the Federal Bureau of Investigation.' on Capitol Hill in Washington, DC, USA, 03 May
2017
La numai o zi dup ce s-a aflat c Trump nu poate pstra secretul asupra unor subiecte
delicate pentru securitatea americanilor i alia ilor acestora, divulgnd ru ilor informa ii
strict confideniale primite de la un partener strategic important, eful Casei Albe pare
s fi fcut un nou pas spre declanarea procedurii de destituire. De data aceasta,
acuzaia este extrem de grav: obstrucionarea Justiiei.
Preedintele Donald Trump i-a cerut n februarie fostului director al FBI, James B. Comey, s
opreasc ancheta federal asupra presupuselor contacte dintre colaboratorii actualului ef al
Casei Albe i agenii Kremlinului, care ar fi pus la cale un complot pentru infuen area
rezultatului alegerilor prezideniale din SUA, din 2016, n favoarea candidatului republican,
anun The New York Times. ntr-o not artat unor oficialit i de rang nalt din FBI, Comey
a scris c, n timpul unei ntlniri n Biroul Oval, n luna februarie, Trump i-a solicitat s
abandoneze investigaia care l viza pe Michael Flynn, fostul consilier preziden ial pentru
Siguran Naional. Acesta din urm i prezentase demisia cu numai o zi naintea ntlnirii
dintre Trump i Comey, din cauza scandalului provocat de presupusele sale legturi cu ru ii.
Potrivit ziarului american, Trump i-ar fi spus lui Comey: Sper c po i s renun i la asta.
Comey a mai notat c Trump i-ar mai fi precizat c Flynn e biat bun i a sugerat c demisia
acestuia e suficient pentru a pune capt investiga iei federale. Solicitarea lui Donald Trump
este cea mai clar dovad c preedintele a ncercat s influeneze direct Departamentul
Justiiei i investigaia FBI privind presupusele contacte ale apropiailor si cu Rusia, arat
cotidianul The New York Times, completat de analistul juridic al CNN, Jeffrey Toobin: Acest
lucru se numete clar: obstrucionarea justiiei. The New York Times mai scrie c nota
fostului director al FBI face parte din documenta ia prin care Comey inea o eviden a
tentativelor incorecte ale preedintelui SUA de a influen a o anchet n desf urare. Pe data
de 10 mai, Trump l-a dat afar pe directorul FBI, punnd astfel capt brusc activit ii lui Comey
n fruntea comisiei federale de anchet i alimentnd acuza iile c pre edintele ar fi trecut la
politizarea Biroului Federal de Informaii. Mai mult, n zilele care au urmat, Casa Alb nu a fost
de acord cu numirea unui procuror independent n fruntea comisiei de anchet.
Procedura de destituire, la orizont

Dei Casa Alb a negat cu vehemen orice amestec al preedin iei n derularea investiga iei
FBI, administraia de la Washington este lovit n plin de dezvluirile din cotidianul american,
n condiiile n care Donald Trump s-a mpotmolit deja ntr-o serie de scandaluri. De data
aceasta, administraia Trump se confrunt cu o amenin are serioas: n tribunalele americane,
nsemnrile agenilor FBI constituie dovezi credibile ale conversa iilor purtate. Pre edintele
Comitetului de Supraveghere din Camera Reprezentanilor, republicanul Jason Chaffetz, a
cerut deja FBI s predea toate nsemnrile, notele, referatele i nregistrrile care redau
coninutul discuiilor dintre Trump i Comey. Dup cum noteaz The New York Times, de
cnd a anunat c nu mai candideaz pentru un nou mandat, Chaffetz a dat dovad de un
interes crescnd n ancheta privind presupusele legturi dintre colaboratorii lui Trump i
Kremlin. Concomitent, mass-media americane, conduse de CNN, au declan at n ultimele
dou zile o campanie fr precedent pentru declan area procedurii de destituire a
preedintelui.
Acest lucru se numete clar: obstrucionarea justiiei - Jeffrey Toobin, analist CNN
SANITAS amenin cu blocarea activitii

sistemului de sntate din cauza legii salarizrii
unitare
email print
0
18 Mai 2017 - 18:19
Christian Silva/Intact Images
Federaia SANITAS amenin c vor bloca activitatea n sistemul de sntate public i

asisten social dac legea salarizrii unitare va fi adoptat n varianta Ministerului Muncii,
fr amendamentele depuse de sindicate, se arat ntr-un comunicat al federaiei sindicale
remis, joi, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, legea-cadru privind salarizarea personalului pltit din fonduri publice va
crea noi dezechilibre n sistemul de sntate public i asisten social, dac aceasta va fi
adoptat de Parlament n forma naintat de Guvern, fr amendamentele depuse de
sindicate.
"Federaia SANITAS a semnalat Ministerului Muncii, Ministerului Sntii i premierului Sorin
Grindeanu, n discuii repetate, omisiunile i discriminrile ntre diferite categorii de personal n
ceea ce privete nivelul i modul de salarizare. Toate problemele identificate au fost corectate
printr-o serie de propuneri de amendamente pe care Federaia SANITAS le-a depus att la
instituiile guvernamentale, ct i la Parlament.", se menioneaz n comunicat.
Conform sindicalitilor, reprezentanii ministerelor de resort au apreciat observaiile SANITAS

ca fiind pertinente, dar cu toate acestea propunerile sindicale au fost respinse n Comisia de
Munc din Senat.
"Dei, n dezbaterile anterioare, reprezentanii ministerelor de resort au apreciat observaiile

SANITAS ca pertinente, constatm c, n Comisia pentru munc din Senat, toate propunerile
sindicale sunt respinse. Ceea ce este i mai aberant, senatorii din aceast Comisie au dat vot
negativ inclusiv amendamentelor votate de celelalte comisii senatoriale - Comisia de sntate
i cea de Buget Finane! Nu exist nici o dorin real de consultare, de discutare a
amendamentelor opuse de sindicat?", se precizeaz n document.
De asemenea, SANITAS puncteaz c legea cadru a salarizrii unitare putea fi adoptat prin
asumare guvernamental.
"Singurele argumente acceptate de senatori au fost cele ale reprezentanilor Ministerului

Muncii. Practic, noi, organizaiile sindicale, am fost invitate n sala de dezbatere doar pentru ca
partea guvernamental s nu fie acuzat de lips de transparen. La fel de bine, Legea-
Cadru putea fi adoptat prin asumare guvernamental, cci nu exist nici o diferen!", relev
sursa citat.
SANITAS solicit o ierarhizare corect a salariilor, cuprinderea tuturor categoriilor profesionale

care lucreaz n sntate, includerea categoriilor profesionale din sntate i asisten social
care au fost omise, precum i eliminarea plafonului de 30% i aplicarea integral a creterilor
salariale ncepnd cu 1 ianuarie 2018 pentru toi salariaii din sntate i asisten social.
"Ca principii generale ale aplicrii Legii-Cadru, noi, Federaia SANITAS, cerem: o ierarhizare
corect a salariilor, pe vertical, n cadrul Familiei ocupaionale de funcii bugetare "Sntate
i asisten social"; cuprinderea tuturor categoriilor profesionale care lucreaz n sntate i
asisten social (inclusiv personalul TESA) n Anexa care reglementeaz salarizarea
personalului din aceste domenii (Anexa I); includerea tuturor categoriilor profesionale din
sntate i asisten social care au fost omise; pentru Familia ocupaional de funcii
bugetare "Sntate i asisten social" am solicitat eliminarea plafonului de 30% nivel la care,
n actualul proiect, au fost limitate sporurile; aplicarea integral a creterilor salariale ncepnd
cu 1 ianuarie 2018, pentru toi salariaii din sntate i asisten social", a mai spus
SANITAS.
Federaia sindical atrage atenia c n situaia n care atitudinea deputailor va fi similar cu

cea a senatorilor din Comisia de Munc, acetia sunt pregtii s i susin drepturile prin
toate mijloacele legale, inclusiv blocarea activitii n sistemul de sntate public i asisten
social. AGERPRES
Circulaia metroului se desfoar cu dificultate

email print
0
18 Mai 2017 - 18:31
Karina Knapek/Intact ImagesARHIVA
Circulatia trenurilor se desfasoara cu dificultate in jurul orelor 18.00. Astfel trenurile de pe

magistrala Gara de Nord - Dristor 2 sosesc in statii cu mare intarziere. Se pare ca au aparut
careva probleme tehnice care au ingreunat circulatia joi dupa amiaza in Capitala.
In statia Piata Victoriei oamenii nu mai puteau cobori pe peroane din cauza aglomerat
"Crtia" WikiLeaks, eliberat din nchisoare

email print
0
18 Mai 2017 - 18:50

SHAWN THEW/EPAepa05969378 (FILE) - A file picture dated 21 August
2013 shows US Army Private Bradley Manning is escorted out of the courthouse after being sentenced to 35 years in
prison at Fort George G. Meade, Maryland, USA. The transgender US army private who later changed his name to
Chelsea Manning has been released 17 May 2017 from Fort Leavenworth military prison in Kansas. after US President
Obama on 17 January 2017 commuted convicted whistleblower Chelsea Manning's remaining sentence. EPA/SHAWN
THEW
Fostul soldat american Bradley Manning, sursa dezvluirilor WikiLeaks, condamnat n

2013 la 35 de ani nchisoare pentru furt de documente secrete, urma s ias ieri din
nchisoare, graie uneia din ultimele decizii adoptate de fostul pre edinte american,
Barack Obama.
Crtia WikiLeaks, acum n vrst de 29 de ani i devenit Chelsea Manning, dup ce, n
nchisoare, i-a revendicat identitatea feminin i a fcut greva foamei pentru a ob ine acceptul
autoritilor de a face o operaie de schimbare de sex, este figura central a celei mai mari
scurgeri de documente secrete din istoria SUA. Ea a reu it s sustrag peste 700.000 de
documente confideniale legate de rzboaiele din Irak i Afganistan, ntre care peste 250.000
de telegrame diplomatice care au pus SUA n situa ii dificile. Arestat n mai 2010, a
recunoscut c a sustras documentele n timp ce lucra ca analist de informa ii n Irak. Gsit
vinovat n 19 din cele 21 de capete de acuzare mpotriva sa, a fost totu i achitat de cea mai
grav acuzaie, de ajutor acordat inamicului. Dup ie irea sa din nchisoarea de la Fort
Leavenworth, ntre statele Kansas i Missouri, a crei or nu a fost fcut public, Chelsea
Manning rmne, legal, soldat n rndul forelor terestre ale SUA i tehnic se va afla n
concediu fr plata soldei pe toat durata examinrii apelului, n condi iile n care scurtarea
pedepsei cu nchisoarea nu a anulat i condamnarea n sine. Apropia ii lui Chelsea au salutat
eliberarea ei, cu att mai mult cu ct aceasta a avut n nchisoare dou tentative de sinucidere.
Chelsea Manning este considerat de sus intorii ei un avertizor de identitate.
Actualul preedinte american, Donald Trump, a calificat-o pe Chelsea Manning drept o
trdtoare care n-ar fi trebuit niciodat eliberat din nchisoare.
UPDATE - New York, Times Square. O main

a intrat n plin n pietoni
email print
0
18 Mai 2017 - 19:25
Josh Silverman/Twitter
Nu exist deocamdat dovezi c incidentul de joi din Times Square, cnd o main a
intrat cu vitez n pietoni, omornd o persoan i rnind alte cel puin 12, ar avea avea
legtur cu terorismul, a anunat poliia din New York, citat de presa american.
Vehiculul era o Honda sedan roie, iar potrivit CBS New York, oferul a fost arestat. Poliia a
mai precizat c identitatea oferului nu este cunoscut.
O main a intrat joi cu vitez n pietoni n Times Square la New York, unul din cele mai
frecventate locuri din lume, rnind cel puin 13 persoane, relateaz AFP, BBC News i
Reuters.
Potrivit postului CBS, vehiculul care a lovit pietonii era un Sedan rou, iar oferul ar fi fost
imobilizat. Potrivit unor martori, oferul mergea pe constrasens i apoi a intrat pe trotuar.
Maina s-a izbit apoi ntr-un stlp i a rmas blocat la intersecia ntre 45th Street i
Broadway.
Departamentul de pompieri din New York a postat pe Twitter c 13 persoane ar fi fost rnite n
Times Sqaure.
Reprezentani ai pompierilor au spus c au primit un ape cu puin timp nainte de ora amiezii n
legtur cu un incident pe 43rd Street i Seventh Avenue, transmite NBC New York.
Conform imaginilor surprinse cu camerele de monitorizare a traficului, mai multe echipaje
pentru situaii de urgen au intervenit n zon.
O main a intrat joi n pietoni n Times Square la New York, unul din cele mai
frecventate locuri din lume, rnind cel puin zece persoane, relateaz AFP i BBC
News.
Potrivit postului CBS, citat de Reuters, vehiculul care a lovit pietoni era un Sedan rou, iar
oferul ar fi fost imobilizat.
Vezi imaginea pe Twitter

Urmrete
Josh Silverman @Bad_Episode

Times Square just went nuts. People screaming and running, the place is swarming with
emergency vehicles and cops. People injured. WTF
19:00 - 18 May 2017
712712 retweeturi
734734 de aprecieri
Informaii despre Reclamele Twitter i confidenialitate
Cronologia incidentelor cu autovehicule care au

intrat n mulime (2016-2017)
email print
0
18 Mai 2017 - 20:10
Josh Silverman/Twitter
La 18 mai 2017, o main a intrat n pietoni n Times Square din New York, rnind mai multe
persoane, transmite AFP.
n anii 2016 i 2017, au mai avut loc astfel de incidente grave:
7 aprilie 2017 - Rakhmat Akilov, un etnic tadjik care n perioada ederii sale n Suedia a ajuns
sub influena unei celule tadjice a gruprii Statul Islamic, a intrat cu un camion n mulimea de
pe o strad comercial din centrul oraului Stockholm. Cinci persoane au murit i 15 au fost
rnite.
22 martie 2017 - Khalid Masood a intrat cu autoturismul n pietonii de pe podul Westminster

din Londra. Dup ce a reuit s njunghie un poliist, a ncercat s intre n cldirea
Parlamentului, nainte de a fi mpucat mortal de forele de securitate. Poliistul njunghiat a
decedat n urma rnilor suferite. n total, au murit cinci oameni i au fost rnii peste 50. Printre
cei decedai, se numr o romnc, grav rnit n ziua atacului i decedat la 7 aprilie. Un alt
cetean romn a fost rnit.
8 ianuarie 2017 - un camion a intrat ntr-un grup de soldai israelieni n zona Armon Hanatziv
n Ierusalimul vechi, una dintre locaiile intens circulate. Au murit patru persoane, 15 fiind
rnite. Poliia a anunat c nu a fost vorba despre un accident.
19 decembrie 2016 - un camion a intrat ntr-un trg de Crciun din centrul Berlinului, fcnd 12
mori i 56 de rnii. Autorul, Anis Amri, a fost ucis prin mpucare de poliia italian, la Milano,
patru zile mai trziu.
14 iulie 2016 - Mohamed Lahouaiej Bouhlel, aflat la volanul unui camion, a comis un carnagiu
la Nisa, pe Promenade des Anglais, n plin desfurare a festivitilor de Ziua Naional a
Franei. Au fost ucise 86 de persoane i rnite 434 de persoane. Printre cei decedai s-a
numrat un romn, ali 4 conaionali fiind rnii.
Siria: Bombardament american asupra unui

convoi pro-regim, n apropiere de Iordania
email print
0
18 Mai 2017 - 20:42

Foto: pixabay
Un convoi legat de regimul sirian a fost bombardat de Statele Unite, n apropiere de frontiera
iordanian, deoarece a fost considerat amenintor pentru forele coaliiei care lupt cu
gruparea Stat Islamic, a indicat pentru AFP un responsabil american al Aprrii.
Convoiul "nu a rspuns" avertismentelor ce vizau s mpiedice apropierea prea mare de

forele coaliiei la At-Tanf", o tabr a rebelilor sirieni susinui de SUA i aliaii lor, a indicat
acest oficial.
Flota maritim a Elveiei s-a redus drastic odat

cu eliminarea garaniilor de stat
email print
0
18 Mai 2017 - 21:50
Foto: pixabay
O duzin de nave aparinnd flotei maritime a Elveiei sunt scoase la vnzare pe msur ce
criza cu care se confrunt industria mondial de shipping i face simite efectele i asupra
eforturilor naiunii alpine de a-i asigura livrrile de produse eseniale n perioade de turbulene
internaionale, informeaz Reuters.
ngrijorrile legate de securitatea livrrilor de alimente i energie au determinat Elveia ca n

anul 1941 s-i lanseze propria sa flot maritim, punnd pavilionul elveian pe o serie de
tancuri petroliere i nave de transport de marf pe care s le utilizeze atunci cnd are nevoie.
ns pe msur ce timpurile s-au schimbat i rutele de aprovizionare au devenit mai stabile,
ncepnd din 1959 Elveia i-a redus sprijinul oferit la garanii de stat care permit companiilor
de navigaie s-i reduc costurile cu mprumuturile, n schimbul promisiunilor c vor pune la
dispoziie nave atunci cnd autoritile de la berna vor avea nevoie de ele.
Anul trecut Elveia a decis s pun capt garaniilor de stat de la mijlocul lui 2017, de teama
expunerii financiare cu care se confrunt pe msur ce companiile de shipping din ntreaga
lume se confrunt cu problema supracapacitilor.
Sptmna aceasta autoritile elveiene au cerut Parlamentului de la Berna s aloce 215
milioane franci (220 milioane dolari) pentru posibile pierderi de pe urma garaniilor n valoare
de 770 milioane de franci.
n paralel, guvernul elveian ncearc nc de anul trecut s ajute companiile SCL Reedereien
AG i Swiss Chem Tankers AG s vnd 12 nave, chiar i cu pierderi mari.
"Sptmna aceasta au fost semnate contracte angajatorii referitoare la vnzarea navelor
deinute de SCL Reedereien AG i Swiss Chem Tankers AG, iar vnzrile ar urma s se
finalizeze n urmtoarele trei luni", a anunat guvernul elveian fr a dezvlui identitatea
cumprtorului.
Separat, companiile SCL Reedereien AG i Swiss Chem Tankers AG au anunat c nu vor mai
avea vase sub pavilion elveian dup vnzarea a opt nave de transport marf i a patru tancuri
pentru transportul produselor chimice.
General Guisan, nava amiral a flotei maritime a Elveiei, a fost vndut unor cumprtori
chinezi nc din luna martie.
NCLZIRE GLOBAL. Antarctica "nverzete"

n urma creterii temperaturilor cu circa 0,5
grade Celsius pe deceniu
email print
0
18 Mai 2017 - 22:45
Foto: pixabay
Antarctica devine din ce n ce mai "verde" pe fondul modificrilor produse de schimbrile

climaterice ce afecteaz aceast zon a Pmntului, informeaz joi Xinhua citnd un studiu
publicat n jurnalul american "Current Biology".
Conform cercetrii, aria ocupat de plante n Antarctica, n special de muchi, s-a extins rapid
n ultimii 50 de ani.
Doar circa 0,3% din suprafaa Antarcticii este ocupat de plante, ns noile descoperiri
sugereaz existena unor "schimbri importante n biologia i peisajul acestei regiuni
reprezentative", se arat n studiul recent. "Am observat c Antarctica nverzete", susine ntr-
o declaraie profesor Dan Charman de la Universitatea din Exeter, care a condus proiectul de
cercetare.
Peninsula Antarctica este binecunoscut ca fiind una dintre regiunile cu cea mai rapid
cretere de temperatur de pe Pmnt. Valorile anuale de temperatur nregistrate n aceast
zon au crescut cu circa 0,5 grade Celsius n fiecare deceniu ncepnd din anii '50, precizeaz
sursa citat.
Prin analiza mostrelor forate din zonele cu muchi din Antarctica, foarte rezistente n condiii
climatice reci, oamenii de tiin pot afla multe detalii despre modul n care temperaturile n
cretere au afectat ecologia peninsulei.
n cadrul studiului recent, cercettorii au analizat mostre de muchi forate din trei regiuni de pe
o arie de circa 644 de kilometri, incluznd trei insule din Antarctica - Insula Elefantului, Insula
Ardley i Insula Verde. Mostrele conineau date din ultimii 150 de ani, iar n urma studiilor s-au
descoperit dovezi clare ale existenei unor "puncte de cotitur", momente dup care activitatea
biologic a crescut n mod evident, petrecute n ultima jumtate de secol.
"Creterea temperaturilor n ultima jumtate de secol n Peninsula Antarctic a avut un efect

dramatic asupra dezvoltrii banchizelor de muchi din regiune", a declarat autorul principal al
studiului, Matt Amesbury, din cadrul aceleiai universiti. n condiiile continurii acestui
fenomen i a extinderii zonelor de pe care gheaa dispare n urma retragerii ghearilor,
"Peninsula Antarctic va fi un loc mult mai verde n viitor", susine cercettorul.
Oamenii de tiin noteaz c vor continua s examineze mostrele forate ce conin informaii
din urm cu mii de ani pentru a afla n ce msur schimbrile climaterice au afectat
ecosistemele nainte ca activitatea uman s cauzeze nclzirea global.
Atenie la Cruise Control

email print
0
18 Mai 2017 - 23:10
Un studiu al specialitilor centrului de investigaii neurocognitive i neurofiziologice de la

Universitatea din Strasbourg arat c folosirea Cruise controlului, Tempomatului sau
Limitatorului de vitez duce la scderea periculoas a ateniei oferului. Folosirea
echipamentelor de reglare automat a vitezei are drept urmri scderea distanei de
siguran, a vitezei de reacie a oferului i chiar adormirea la volan. Cruise controlul e
responsabil pentru 25% din cazuri, n vreme ce limitatorul are o cot de periculozitate
de 16%. Specialitii recomand mai multe pauze dect de obicei n cazul folosirii
acestor sisteme i dezactivarea lor n condiii de trafic aglomerat, lucrri sau apropierea
unor staii de taxare sau a unor radare.
https://ro.wikipedia.org/wiki/18_mai
18 mai este a 138-a zi a calendarului gregorian.
Cuprins
[arat]
Evenimente[modificare | modificare surs]
1388: S-a inaugurat Mnstirea Cozia

1910: Terra trece prin coada cometei Halley (foto). Este cel mai apropiat contact din istorie dintre Pmnt i
o comet.
1152: La opt sptmni dup anularea cstoriei cu Ludovic al VII-lea al Franei, Eleanor de
Aquitania se cstorete cu Henry Plantagenet, Conte de Anjou i Duce de Normandia (viitorul
rege Henric al II-lea al Angliei), care era cu unsprezece ani mai tnr dect ea.
1388: S-a ncheiat zidirea bisericii mari a Mnstirii Cozia (Vlcea, Romnia).
1593: Dup ce a fost acuzat de ctre prietenul su Thomas Kyd sub tortur, dramaturgul
englez Christopher Marlowe primete o citaie n faa Consiliului de Stat privind suspiciunea de
erezie.
1765: Un incendiu a distrus o mare parte din Montreal, Quebec.
1804: Senatul l-a proclamat pe Napoleon I Bonaparte mprat al Franei. (1804-1814 i 1815); a
fost ncoronat de ctre Papa Pius al VII-lea la 2 decembrie1804, n cadrul unei ceremonii fastuoase
ce a avut loc la Catedrala Notre Dame din Paris.
1812: Pedeapsa cu moartea mpotriva asasinului John Bellingham la doar o sptmn dup
asasinarea prim-ministrului britanic Spencer Perceval este pus n aplicare. El este spnzurat n
public.
1897: Romanul Dracula al autorului irlandez Bram Stoker este publicat la Londra.
1910: Terra trece prin coada cometei Halley. Este cel mai apropiat contact din istorie dintre
Pmnt i o comet.
1944: A nceput deportarea masiv, din ordinul lui Stalin, a ttarilor crimeeni din Crimeea nspre
Asia Central. Zi pentru cinstirea memoriei jertfelor deportrilor din Crimeea".
1956: Prima ascensiune a vrfului Lhotse 8.516 metri, de ctre o echip elveian.
1965: Spionul israelian Eli Cohen este spnzurat n Damasc, Siria.
1969: Programul Apollo: Se lanseaz Apollo 10 cu astronauii Tom Stafford, John

Young i Eugene Cernan avnd misiunea de a simula o aselenizare.
1974: n deertul Rajahstan din provincia Pokhran, India detoneaz cu succes prima sa arma
nuclear; devine a asea ar care posed arma nuclear.
1980: Muntele Sf. Elena din SUA a erupt n statul Washington, omornd 57 de oameni i
provocnd pagube n valoare de 3 miliarde de dolari.
1980: Studenii din Gwangju, Coreea de Sud ncep demonstraiile, cernd reforme democratice;
demonstraia este violent reprimat de guvern. n acest incident, care este acum numit masacrul de
la Gwangju, potrivit cifrelor oficiale, 207 de persoane mor, aproximativ 1.000 sunt grav rni i.
Nateri[modificare | modificare surs]
Bertrand Russell, filosof englez, laurat Nobel
Ioan Paul al II-lea
1048: Omar Khayym, poet persan (d. 1123)
1797: Frederic Augustus al II-lea al Saxoniei (d. 1854)
1843: Benito Perez Galdos, scriitor spaniol (d. 1920)
1850: Oliver Heaviside, matematician, fizician englez (d. 1925)
1868: arul Nicolae al II-lea al Rusiei (d. 1918)
1872: Bertrand Russell, filosof englez, laurat al Premiului Nobel (d. 1970)
1876: Hermann Mller, cancelar al Germaniei (d. 1931)
1883: Walter Adolph Gropius, arhitect american (d. 1969)
1888: Eugeniu Sperania, poet i eseist romn (d. 1972)
1889: Gunnar Gunnarsson, scriitor islandez (d. 1975)
1891: Rudolf Carnap, filosof german (d. 1970)
1897: Frank Capra, regizor american (d. 1991)
1901: Vincent du Vigneaud, chimist american, laureat Nobel (d. 1978)

1912: Richard Brooks, regizor i scenarist (d. 1992)
1913: Charles Trenet, cntre francez (d. 2001)
1920: Karol Jzef Wojtya (papa Ioan Paul al II-lea) (d. 2005)
1928: Ilie Moldovan, profesor romn de teologie. (d. 2012)
1939: Peter Grnberg, fizician german
1939: Giovanni Falcone, magistrat italian, victim a Mafiei (d. 1992)
1957: Mihai Creu, muzician romn (Enigma)
1960: Yannick Noah, juctor francez de tenis
1962: Sandra Creu, cntrea german
1971: Dan Sorin Mihalache, politician romn
Decese[modificare | modificare surs]
Gustav Mahler, compozitor i dirijor austriac
526: Papa Ioan I
978: Frederic I de Lorena, conte de Bar i duce de Lotharingia Superioar (n. 942)
1799: Pierre Augustin de Beaumarchais, dramaturg francez (n. 1732)
1800: Alexandr Suvorov, general rus (n. 1729)
1829: Maria Josepha de Saxonia, regin consort a Spaniei (n. 1803)
1909: Isaac Albniz, compozitor i pianist spaniol (n. 1860)
1911: Gustav Mahler, compozitor i dirijor austriac (n. 1860)
1981: William Saroyan, prozator i dramaturg american (n. 1908)
1995: Elizabeth Montgomery, actri american (n. 1933)
2007: Jeana Gheorghiu, jurnalist romn, realizatoare TV (n. 1946)

2011: Mircea Horia Simionescu, scriitor romn (n. 1928)
Srbtori[modificare | modificare surs]
Sigiliul oraului Stockholm, cu efigia regelui Eric al IX-lea
Ziua internaional a muzeelor
n calendarul cretin-ortodox:
sfinii mucenici: Petru, Dionisie, Andrei, Pavel i Hristina fecioara;
Sfntul tefan cel nou, patriarhul Constantinopolului;
Sfntul Teodor, pap al Romei.
n calendarul romano-catolic:
Eric al IX-lea al Suediei, rege martir (d. 1160).

http://incredibilia.ro/fata-ascunsa-lui-albert-einstein/?
utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed
%3A+IncredibiliaNewsletter+%28Incredibilia.ro+-+RSS+Newsletter%29
Faa ascuns a lui Albert Einstein:

mi tratez soia ca pe un angajat
pe care nu-l pot concedia
ISTORIE ASCUNS 18 MAI 2017
Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.
ntrebai pe oricine despre realizrile lui Albert Einstein i vei primi

invariabil acelai rspuns: teoria relativitii (cu toate c muli nici
mcar nu tiu ce nseamn aceast teorie).
Albert Einstein a conceput o teorie cuantic revoluionar a luminii, a

contribuit la dovedirea existenei atomilor, a explicat micarea
brownian, a schimbat radical concepia despre spaiu i timp i a
conceput cea mai cunoscut ecuaie din istoria tiinei.
Cea mai important parte din munca lui Albert Einstein a fost realizat
ntr-un singur an 1905 -, pe cnd marele fizician avea doar 26 de ani.
Teoriile lui au avut un impact att de mare asupra lumii tiinifice,
nct toat lumea tia c va ctiga Premiul Nobel la un moment dat.
Singura ntrebare care se punea era pentru ce i nu dac i va fi
acordat aceast distincie. n mod ironic, premiul i-a fost acordat n
1921, dar nu pentru teoria relativitii.
Albert Einstein n ipostaze familiale, neprotocolare: acas, glumind,

alturi de soie
Spre deosebire de Isaac Newton, Albert Einstein era charismatic,

preocupat de echitatea social i avea o familie. Dar, asemenea
precursorului su singuratic, Einstein tria ntr-o lume a ideilor, n
propria sa minte. Desigur, fizicianul era un geniu, dar punctul su forte
era capacitatea de a-i aloca tot timpul i ntreaga concentrare muncii.
Dei a fost faimos, dei avea prieteni i o familie, Albert Einstein a fost
mereu detaat de aceste lucruri lumeti.
Firete, acest lucru i-a asigurat o carier de succes. Dar succesul n-a
fost pltit de Einstein, ci de familia sa.
Ca gnditor, unul dintre punctele forte ale lui Einstein era capacitatea
i nclinaia de a se detaa de toate care-l distrgeau, printre ele
aflndu-se i copiii i familia sa. Walter Isaacson
Albert Einstein i trata soia ca pe un

angajat
Cu ct soia sa, Mileva Maric, sau copiii i cereau atenia, cu att se
adncea mai mult n munc. Prin atitudinea sa, i-a dus familia n
pragul disperrii. La un moment dat, Albert Einstein chiar a declarat:
mi tratez soia ca pe un angajat pe care nu-l pot concedia.
n momentul n care csnicia era pe punctul de a se destrma, Einstein
i-a prezentat soiei sale un contract, n care detalia lucrurile pe care le
ateapt de la ea, dac dorete ca mariajul s continue. Iat clauzele
acestui neobinuit contract, prezentat n cartea lui Walter Isaacson,
Einstein, citat de Business Insider.
Albert Einstein alturi de soia sa
CONDIII:
A. Te vei asigura c:
1. hainele mele sunt pstrate n ordine;
2. primesc n fiecare zi trei mese n camera mea;
3. dormitorul i biroul meu sunt curate i, n special, c nimeni
altcineva nu-mi folosete biroul.
B. Vei renuna la orice relaii personale cu mine, atta timp ct
ele nu sunt absolut necesare, din raiuni sociale. n special, nu-mi
vei cere:
1. s stau cu tine acas;
2. s ies n ora sau s cltoresc cu tine.
C. n relaia cu mine, vei respecta urmtoarele:
1. nu te vei atepta la o relaie intim cu mine i nu-mi vei reproa
acest lucru de niciun fel;
2. vei vorbi cu mine doar dac i-o cer;
3. dac i-o cer, vei iei din dormitorul sau biroul meu imediat, fr
a protesta.
D. Te vei obliga s nu m umileti n faa copiilor, verbal sau
prin comportament.
Mileva a acceptat cu greu, dar a acceptat. Deloc surprinztor,

cstoria lor s-a destrmat ntr-un final din cauza atitudinii lui Albert
Einstein i a repetatelor lui aventuri cu femei tinere. Dei a fost un tat
atent cnd copiii erau mici, odat cu trecerea anilor, Albert Einstein s-
a retras tot mai mult n propria sa minte.
Dup divor, s-a vzut rar cu ei, concentrndu-se doar pe munc. Fiul
su, Eduard, s-a confruntat cu probleme psihice i a ncercat s se
sinucid, sfrind ntr-o clinic psihiatric. Cnd Eduard a murit,
Einstein deja nu-i mai vzuse fiul de peste 30 de ani.
Cellalt fiu al su, Hans Albert, a afirmat la un moment dat: Probabil

singurul proiect la care a renunat vreodat am fost eu.
http://www.businessmagazin.ro/special/cum-a-reusit-un-stat-din-america-sa-intre-in-
faliment-16325920?
utm_source=newsletter&utm_medium=li349_mi141706&utm_content=articol&utm_campai
gn=Doi+romani+au+pariat+80.000+de+euro+pe+cel+mai+popular+trend+in+fitness+din+l
ume.+Au+depasit+deja+suta+de+abonati&utm_term=li349_mi141706_s342597
Cum a reuit un stat din America s intre

n faliment
Autor: Bogdan AnghelutaPostat la 18 mai 2017543 afiri
0
inShare
Puerto Rico, un teritoriu nencorporat al Statelor Unite, cu statut de Commonwealth, a intrat n faliment
pentru prima dat n istoria sa, avnd datorii de peste 74 de miliarde de dolari.
Cum a reuit un stat din America s intre n faliment
Puerto Rico trece printr-o dificil recesiune nc din anul 2006, iar guvernul precedent nu a reuit dect
s ngroape i mai ru economia, mprumutnd an de an bani pentru a plti cheltuielile operaionale. Pe
parcursul ultimilor doi ani, oficiali portoricani au cutat ajutor din partea Washingtonului, fcnd
numeroase declaraii n faa Congresului i chiar n faa judectorilor Curii Supreme.
|n acelai timp ns, toate eforturile depuse pentru a gsi nelegere din partea creditorilor au dat gre;
prin urmare, procedura de faliment ar putea duce la situaia n care Puerto Rico nu mai este obligat s
i achite o mare parte din datorii.
Una dintre soluiile propuse pentru salvarea insulei a fost o infuzie de capital din partea guvernului
american; Donald Trump a respins ns aceast idee, argumentnd c un ajutor financiar de mai multe
miliarde nu ar rezolva problema datoriilor deja existente.
Documentele depuse deja la Congresul american prezint o imagine extrem de dur a vieii n Puerto
Rico. Insula are o populaie de 3,5 milioane de oameni, dar numrul celor cu un loc de munc nu
depete 1 milion. Sigur, nu toi intr la categoria api de munc, dar rata omajului se apropie de
15% - dublu fa de cea nregistrat n Statele Unite. Evoluia negativ a economiei, an dup an, a dus
la plecarea masiv a tinerilor din Puerto Rico, n special a doctorilor, scriu cei de la CNN. Potrivit
acestora, n fiecare zi un doctor pleac de pe insul.
Comisia de supraveghere a insulei, instalat n urm cu un an cu scopul de a readuce sustenabilitatea

fiscal n Puerto Rico, a transmis autoritilor de la Washington c nu mai poate oferi serviciile eseniale
cetenilor portoricani. Prin urmare, confruntndu-se cu obligaii de plat de peste 130 de miliarde de
dolari, comisia a decis, n urm cu dou sptmni, declanarea procedurii de faliment - o micare ce
promite s declaneze o adevrat lupt pentru soarta insulei.
Portoricanii sunt ceteni americani; ei sunt afectai de birocraia guvernamental, datoria public
ridicat, taxele mari i accesul redus la oportuniti economice. Falimentul ar putea s le afecteze
pensiile sau asigurrile de sntate. Dar declararea falimentului pare a fi ultima soluie rmas pentru
stabilizarea insulei, scriu analitii de la USA Today. |n ultimii 10 ani, Puerto Rico a pierdut 20% din
locurile de munc i 10% din populaie, iar asta a declanat o criz economic ce se adncete n
fiecare zi.
Nu este prima oar cnd Puerto Rico nu i poate achita datoriile: statul a intrat prima oar n
incapacitate de plat n 2012, dup ce a pltit doar 628.000 de dolari dintr-o datorie n valoare de 58 de
milioane ctre Corporaia Finanelor Publice. Este o decizie care reflect ngrijorri serioase cu privire
la lichiditatea Commonwealth-ului (teritoriu care a fcut parte din Imperiu Britanic) raportat la obligaiile
fa de creditorii notri i, la fel de important, obligaiile fa de poporul din Puerto Rico, a declarat
Melba Acosta Febo, preedintele Bncii pentru Dezvoltare a guvernului portorican, citat ntr-un
comunicat.
Defaultul din 2012 a fost un moment istoric n spirala morii economice a insulei, opina la acea vreme
guvernatorul Alejandro Garcia Padilla, care a creat atunci o echip care s prezinte un plan de
restructurare a crizei datoriei. Mai exact, Puerto Rico a avut de pltit o rat lunar n valoare de 483 de
milioane de dolari; insula i-a achitat datoria, dar nu i cele 58 de milioane de dolari datorai creditorilor
de la Corporaia Finanelor Publice (PFC). Guvernul a ales n mod strategic s nu efectueze plata ctre
PFC, deoarece entitile care dein datoria, cooperativele de credit i portoricanii obinuii nu au
suficient putere s lupte la tribunal.
Revenind n prezent, potrivit cererii depuse, lista marilor creditori conine 20 de nume. |n primul rnd e
vorba de Banca Popular din Puerto Rico, instituie ce are de recuperat n jur de 12 miliarde de dolari;
apar ns i nume de companii mari, aa cum este Microsoft, la care statul insular are o datorie de
peste 8 milioane de dolari. Pe de alt parte, unii analiti consider c decizia de a declara falimentul se
datoreaz fondurilor de pensii, care urmeaz s i termine toate resursele ntre iulie i decembrie anul
acesta.
Capitolul 11, parte a Legii Falimentului din Statele Unite, permite reorganizarea activitii i protecia
mpotriva creditorilor. Acest cod de procedur cuprinde n aria sa de competen de regul corporaii i
parteneriate, ce propun un plan de reorganizare pentru meninerea n via a afacerii i ealonarea n
timp a plii datoriilor ctre creditori. Dar acest capitol poate fi aplicat i de ctre state sau municipaliti;
adiional, pentru a putea apela la protecia legilor falimentului, este necesar ca persoana juridic s fi
primit consiliere din partea unei agenii de consiliere autorizate - n cazul Puerto Rico-ului fiind vorba de
o comisie de supreveghere. Exist ns i o serie de excepii de la aceast regul, determinate de
administratorii de falimente.
n cazul portoricanilor, procesul nu poate fi ns numit faliment din cauza unor prevederi istorice ce
interzic declararea acestuia; traseul portorican va urma paii Promesa - Actul de Stabilitate Economic,
Supraveghere i Management a statului Puerto Rico. Acesta este un act implementat de administraia
Obama tocmai pentru a permite portoricanilor insolvena. De ce era ns nevoie de un astfel de act?
Rspunsul este unul ct se poate de simplu: pentru c Puerto Rico nu a fost niciodat, din punct de
vedere legal, un stat american, deci nu poate cere falimentul aa cum o pot face cele 50 de state.
Astfel, criticii Promesa consider c actul continu s trateze insula ca pe o anomalie: nu este
considerat nici stat, dar nici municipalitate. Mai mult, legea nu ofer o cale pe care portoricanii o pot
urma pentru a-i ctiga apartenena la Statele Unite ale Americii sau, de ce nu, independena. Puerto
Rico rmne teritoriu american, dar nu stat american.
Ricardo Rossello, guvernatorul statului, a declarat la scurt timp dup anunul privind falimentul c
Puerto Rico va rmne pe drumul nceput, i anume acela al negocierii de bun credin pentru a gsi
o soluie n ceea ce privete creditorii.
Creditorii, pe de alt parte, nu vd cu ochi buni intrarea n faliment; ei mai primiser o lovitur la
nceputul anului, atunci cnd Rosello a prezentat un plan fiscal ce includea pli anuale ctre creditori n
valoare total de 800 de milioane de dolari - mult sub cei 3,5 miliarde necesari pentru a achita toate
datoriile la timp. Modul n care a nceput acest proces, cu att de multe voci mpotriv, sugereaz c
drumul va fi unul lung i extrem de complicat, a remarcat Matt Fabian, partener la compania de
consultan Municipal Market Analytics.
Falimentul Puerto Rico-ului va ridica un semn de ntrebare i n faa investitorilor i va ncurca planurile
cetenilor americani care visau la o cas pe malul mrii; pe de alt parte, procedura - odat ncheiat
cu succes - ar putea aduce sustenabilitate fiscal i servicii mai bune pe insul, odat ce autoritile ar
reui s rezolve problema datoriei de 74 de miliarde de dolari i pe cea legat de pensii, care nseamn
alte 49 de miliarde de dolari. Nimeni nu tie exact ce urmeaz s se ntmple, a spus analistul de la
S&P David Hitchcock. Gradul de nesiguran e extrem de ridicat.
|n mod normal, procesul ar urma s fie similar cu cel ale oraului Detroit, din 2013, i cu cel al Orange
County din California, din anul 1994. O comisie de supraveghere va ncerca s negocieze nelegeri
prin care s reduc datoria public cu intenia de a trasa un plan viabil pe care un judector federal s l
considere rezonabil.
Ca exemplu, Detroit a intrat n faliment n iulie 2013, dup ce se confruntase n anii anteriori cu un
declin economic puternic; n urma cruia cartiere ntregi au fost abandonate, iar criminalitatea a crescut
puternic, oraul transformndu-se practic ntr-un simbol al crizei financiare din 2008. Dup doar 18 luni,
justiia american a aprobat planul primriei pentru ieirea din faliment, cel mai grav de pn atunci din
istoria oraelor americane, prin care au fost renegociate datorii de peste 18 miliarde de dolari. A fost
un proces foarte dificil i complicat. Este important s deschidem un nou capitol n istoria oraului, prin
care s revin la cretere dup decenii de scdere, declara la acea vreme Rick Snyder, guvernatorul
statului Michigan.
Problema este ns urmtoarea: procedurile anterioare de faliment municipal, aa cum a fost i cea a
Detroit, au demonstrat c mixul de bancheri de pe Wall Street, companii private, politicieni i lideri
sindicali reprezint reeta ideal pentru inerie. Detroit a ieit din faliment, dar oraul a rmas n
paragin.
Un lucru este ns clar: fr aciuni concrete, economia portorican s-ar fi prbuit; acum, insularii i
pot permite din nou s spere.
www.descopera.ro
O descoperire poate strni

un scandal i mai mare ca
n cazul Volkswagen.
Mainile Diesel polueaz
mai mult dect n testele
de laborator
Trimite pe email
Alexandru Voiculescu | 05.18.2017 | Vizualizri: 19408
3 Comentarii
Din cauza ineficienei testelor de laborator, mentenana inadecvat i altor factori,

automobilele emit mai mult cu 4,6 tone de oxid de azot (NOx) dect permit standardele,
conform unui nou studiu al cercettorilor de la University of Colorado Boulder.
Studiul, publicat recent n Nature, arat c doar aceste emisii n excess duc la 38.000 de
decese anual, n ntreaga lume, scrie Science Daily.
Mai mult dect att, studiul arat o lips de consisten ntre cantitatea emis de vehicule
n timpul testelor i cantitatea emis n realitate - o problem care este chiar mai sever
ca n incidentul din 2015, unde a fost implicat compania Volkswagen.
Cercetarea a constat n efectuarea a 30 de analize asupra emisiilor n condiii reale n mai

multe ri precum Australia, China, Canada, India, Japonia, Mexic, Rusia, Statele Unite i
ri din Uniunea European.
Au observat c, n 2015, vehiculele care folosesc motorin au emis 13,1 milioane de tone
de oxide de azot, n condiiile n care limita era de 8,6 milioane de tone.
Expunerea la oxid de azot poate duce la boli cardiace, cancer la plmni i alte probleme
de sntate.
Consecinele emisiilor n exces de NOx pentru sntate sunt frapante, precizeaz Susan
Anenberg, cercettoare n cadrul acestui studiu.
De asemenea, studiul a precizat c pn n 2040, dac lucrurile merg n aceeai direcie,

emisiile de oxid de azot vor duce la moartea prematur a 183.600 de oameni.
Autorii susin c testele pot fi mai precise dac se desfoar n condiii care s simuleze
realitatea, incluznd mai muli parametri, precum viteza, stilul de condus i temperatura
mediului. Unele ri europene folosesc acum dispozitive portabile de testare care
monitorizeaz emisiile unei maini n micare.
Cu ce sum IMENS s-a

vndut un fruct de mango
n Japonia i de ce este
acesta special
Trimite pe email
05.17.2017 | Vizualizri: 1647
1 Comentarii
Credit: Wikipedia +ZOOM
Galerie foto (1)
Un fruct de mango, cu dimensiuni perfecte, s-a vndut la un pre record, n timpul unei
licitaii din Japonia. n timpul licitaiei, organizat n luna aprilie, n Japonia, fructul de
mango, care cntrea puin peste un kilogram, a fost vndut la un pre de 3.700 de dolari.
Japonezii sunt renumii pentru preferinele lor de a achiziiona fructe i legume, fiind
dispui s plteasc sume exorbitante. Conform presei de la Tokyo, primele fructe ating
preuri exorbitante deoarece cuprtorii sunt convini c acestea aduc noroc dac ei le
mnnc primii, potrivit Rador.
n Japonia, oamenii sunt renumii i pentru longevitatea lor i pentru un regim alimentar
sntos. Cercettorii susin c japonezii triesc mult pentru c ei consum mult pete,
multe legume i fructe proaspete.
Cele mai scumpe fructe de mango aparin unui soi autohton, care se deosebete de restul
soiurilor prin dimensiuni foarte mari, coaja de culoare de un rou aprins i un coninut
foarte ridicat de zahr, relateaz publicaia Kedem.
Fructul de mango a fost cumprat de un proprietar al unui centru comercial din Fukuoka,
un municipiu din Japonia, centrul administrativ al prefecturii Fukuoka. Acesta intenioneaz
s expun fructul n una din vitrinele magazinului su pentru a-i aduce profit i pentru a
atrage prosperitatea i abundena.
Amintim c un ciorchine de struguri perfeci a fost vndut la o licitaie n Japonia pentru
preul record de 1 milion de yeni. Ciorchinele cu 26 de boabe de struguri roii a fost scos la
licitaie la Kanazawa, n apropiere de Tokyo.
Fiecare bob al acestui chiorchine era cam ct o minge de ping-pong i cntrea cel puin
20 de grame. Astfel, pentru fiecare bob de strugure s-a pltit suma de 287 de euro.
Dup cum mai precizeaz publicaia Kedem, n Japonia, n 2016, un pepene negru Yubari,
din regiunea japonez Hokkaido, a fost vndut cu 16.000 de dolari.
Tnrul de doar 22 de ani,

fr studii de specialitate,
care a reuit s opreasc
virusul WannaCry
Trimite pe email
05.17.2017 | Vizualizri: 5061
0 Comentarii
Foto: arhiva +ZOOM
Galerie foto (2)
Marcus Hutchins, de 22 de ani, ar fi oprit virusul n mod accidental, dup ce a activat o

linie de cod destinat nchiderii. Mai exact, Hutchins a descoperit c WannaCry apela o
adres web care nu era nregistrat; el a cumprat domeniul pentru a urmri modul n care
virusul se rspndete. Tnrul nu a tiut ns c cel care construise ransomware-ul
integrase special o linie de cod pentru o astfel de situaie, care l oprea automat n caz c
cineva ncerca s afle modul de propagare, scrie Business Magazin.
Interesant este faptul c toat operaiunea s-a derulat din dormitorul su; el este cunoscut
pe internet sub pseudonimul Marware Tech, scrie Mediafax.
Andrew Mabbit, cofondator al Fidus, l-a descris pe Hutchins drept "unul dintre cei mai
inteligeni oameni pe care i cunosc. E pltit s fac ceea ce i place, iar asta e
un vis al fiecruia."
O serie de atacuri informatice au fost semnalate, vineri, n peste 100 de ri, inclusiv n
Marea Britanie, Statele Unite, China, Rusia, Spania, Italia i Vietnam, dar i n Romnia.
Atacurile cibernetice au afectat Serviciul Naional Medical din Marea Britanie, Ministerul rus
de Interne, compania spaniol de telecomunicaii Telefonica, firma american de curierat
FedEx, grupul francez Renault, NHS, Deutsche Bahn i alte sute de companii i instituii din
ntreaga lume.
Au fost probleme mari la Departamentul britanic al Sntii, numeroase spitale fiind

afectate. Amber Rudd, ministrul britanic de Interne, a anunat smbt seara c problema
a fost n cea mai mare parte rezolvat, ns unele uniti spitaliceti din Regat continu s
se confrunte cu dificulti de ordin tehnic.
Foto: arhiva
Atacurile au fost lansate cu virus informatic care blocheaz computerele i solicit pli
pentru deblocare n moneda virtual Bitcoin. Experii n tehnologie informaional ncearc
s afle dac atacurile au fost lansate de un singur grup de hackeri.
Virusul de tip malware a fost lansat n luna aprilie de un grup de hackeri intitulat Shadow
Brokers, care susine c descoperit o bre de securitate menionat n documentele NSA,
dezvluite de WikiLeaks, potrivit Kaspersky.
O colonie pe Lun poate fi

imposibil din cauza
condiiilor unice de pe
suprafa
Trimite pe email
4 Comentarii
Credit: Wikipedia +ZOOM
Galerie foto (1)
Nu numai Terra are cutremure. Orice corp ceresc poate avea acest fenomen sub incidena
anumitor fore, inclusiv satelitul nostru natural. Mai mult dect att, aceste cutremure sunt
surprinztor de violente i ciudate.
Cutremurele pe Lun nu au aceeai cauz ca cele de pe Pmnt. Aici, cutremurele au loc
din cauza micrii plcilor tectonice, iar Luna nu are plci tectonice, relateaz Curiosity.
Pe Lun exist patru motive pentru care au loc micri ale crustei.
TIpul I
Un motiv este termal, rezultat n urma schimbrilor dramatice de temperatur n timpul

zilei lunare care dureaz aproximativ 29 de zile pmnteti. Dei sunt slabe, au loc
frecvent, avnd loc la dou zile dup rsrit i oprindu-se chiar nainte de apus.
Tipul II
Cutremurele de adncime sunt cauzate de atracia gravitaional a Terrei - acelai lucru se

ntmpl i invers, cauznd mareele, dar pe Lun sunt mai des ntlnite. ncepnd cu 1972,
misiunile Apollo au folosit o reea de patru seismometre pentru a msura cutremurele pe o
durat de opt ani. n acest timp, au fost nregistrate peste 7.000 de cutremure.
Tipul III
Al treilea tip de cutremure este provocat de impacturile cu meteorii.
Tipul IV
Cel de al patrulea i cel mai puternic i mai periculoas este reprezentat cutremurele de
mic adncime. Tot misiunea Apollo a observat 28 de astfel de evenimente din 1972 pn
n 1977, iar unele cutremure au nregistrat chiar i 5,5 magnitudine pe scara Richter,
suficient ct s afecteze construciile de pe Pmnt. Mai mult dect att, durata este
foarte mare. Cercettorul Clive Neal precizeaz c savanii au observat c semnalul
maxim pentru un cutremur de suprafa poate dura chiar i 10 minute, cu o reducere n
intensitate care poate dura i ore.
Motivul pentru care acestea dureaz att de mult este apa. Neal adaug: apa slbete
roca, lrgind structura diferitelor minerale. Atunci cnd energia se propag ntr-o
asemenea structur, acioneaz ca un burete cu spum care amortizeaz vibraiile. Dar
Luna este foarte uscat i vibreaz mai puin ca un burete i mai mult ca un diapazon.
Construirea unei colonii devine problematic n aceste condiii
Persistena cutremurelor pune problema rezistenei materialului de construcie care

trebuie folosit pe Lun. Neal susine c orice habitat ar trebui s fie construit din
materiale care sunt oarecum flexibile. De asemenea, acesta a adugat c trebuie s tim
maximul de rezisten al acestor materiale. Altfel, mai multe ore de cutremur poate duce
la avarierea nveliului protector i la expunerea rezidenilor la atmosfera aproape
inexistent a Lunii.
Noi analize ale datelor

Staiei Spaiale
Internaionale indic
prezena materiei
ntunecate
Trimite pe email
1 Comentarii
Credit: 123RF +ZOOM
Galerie foto (1)
Antiprotonii care curg spre Terra pot indica existena materiei ntunecate. Spaiul cosmic
abund de particule cunoscute drept radiaii cosmice. Aceste particule includ protoni i
antiprotoni. Dei acetia din urm pot fi produi n urma coliziunilor dintre particule, alii ar
putea aprea atunci cnd particulele de materie ntunecat se anihileaz una pe alta.
n dou lucrri recente din Physical Review Letters, dou echipe de cercetare din
Germania, respectiv China i Taiwan, au analizat antiprotonii detectai de alpha Magnetic
Spectrometer, localizat pe Staia Spaial Internaional, relateaz Science News
Magazine.
Atunci cnd contribuia materiei ntunecate a fost inclus n predicia cantitii de

antiprotoni, calculele s-au potrivit mai bine cu datele, indicnd ideea c unii antiprotoni pot
proveni din anihilarea materiei ntunecate.
Rezultatele sunt de asemenea n concordan cu un alt indiciu al existenei materiei

ntunecate: o saturare de radiaie, cunoscut sub numele de radiaii gamma din centrul
galaxiei. n acest sens, astrofizicianul Dan Hooper, care nu a fost implicat n studiu a
precizat c poate fi vorba de doar o coinciden, dar c arat ncurajator pentru mine.
Este posibil s nu se
trimit niciodat oameni
pe Marte. Misiunile spaiale
umane de lung durat
pot fi compromise din
cauza incapacitii fizice a
omului
Trimite pe email
5 Comentarii
Credit: 123RF +ZOOM
Galerie foto (1)
Aceast concluzie a venit n urma observrii amplorii cu care condiia fizic a astronauilor
de la Staia Spaial Internaional a sczut, cu 30-50%. Acest lucru se datoreaz felului
diferit n care oxigenul se deplaseaz n snge.
Dei studiul nu sun bine pentru viitoarele expediii umane n cosmos, cercettorii pot veni
cu noi soluii pentru protejarea astronauilor, plecnd de la nelegerea modului n care
organismul uman funcioneaz n condiii de 0 gravitaie.
De asemenea, studiul poate ajuta la nelegerea funciilor vaselor de snge la persoanele

n vrst i la cele cu probleme cardiace, scrie Daily Mail.
Studiul a fost efectuat de Johnson Space Center i de Kansas State University, observnd
c aceast capacitate fizic redus a astronauilor este asociat cu ineficiena modului n
care oxigenul este transportat n organism.
Dr. Carl Ade, autorul acestui studiu, precizeaz c n timp ce studiile precedente
sugereaz c acest lucru se ntmpl din cauza schimbrilor funciilor inimii, informaiile
noastre sugereaz c sunt lucruri care se ntmpl n inim, dar la nivel de microcirculaie
n vasele capilare.
Studiul a inclus nou astronaui de la Staia Spaial Internaional care au avut misiuni de
ase luni. Datele includ msurtori ale exerciiilor fizice nainte i dup timpul petrecut n
spaiu, indicnd la ntoarcere o diminuare cu 30-50% a capacitii fizice.
Avionul cu celule
solare i energie
extras din lmie,
construit de studenii
din Craiova
Un avion cu celule solare, energie extras din
lmie i cartofi, roboi i maini electrice au fost
prezentate la Universitatea din Craiova, unde,
vineri seara, a avut loc Noaptea alb a
experimentului tiinific, transmite
corespondentul Mediafax.
Studeni ai Universitii din Craiova de la mai multe
specializri i-au prezentat, vineri seara, inveniile i
experimentele la care lucreaz.
Arthur Creu, din Chiinu, student n ultimul an la

Facultatea de Inginerie Electric din Craiova, a venit la
eveniment cu invenia sa, la care a lucrat timp de un an: un
avion uor care funcioneaz pe baza celulelor solare.
Am realizat un aeromodel care zboar cu energie solar. i
asigur funcionalitatea pe ntreaga zi. Este fcut mai mult
pentru supraveghere aerian, dar poate fi utilizat i n alte
aplicaii cum ar fi cartografierea dac este asigurat cu
echipamentul necesar, senzor pentru noxe i alte. Am
muncit la el mai mult de un an, de la proiectare pn la
executare.Am avut i suport didactic i inginer, dar
executarea fizic am fcut-o eu singur", a spus studentul.
Investiia n acest aeromodel s-a ridicat la peste 4.000 lei.
Studenii i cercettorii de la Facultatea de tiine

Departamentul de Fizic propun utilizarea energiei extrase
din legume i fructe.
Experimentul nostru modeleaz energiile ecologice, energii

care vor nlocui i trebuie s nlocuiasc pe viitor energiile
convenionale care sunt foarte poluante i care ne pot pune
n pericol viaa pe Terra. n acest experiment, pentru acest
eveniment, am ales o combinaie ntre un citric, eventual
lime, i o legum, respectiv cartoful, pentru a vedea
caracteristicile acestor legume din care se poate extrage
energie sau care pot stoca energie, din care se pot fabrica
acumulatori bio, a afirmat Mihai Stoicescu, cercettor.
Studenii de la Mecanic i-au prezentat cartul la care au

lucrat numai dou luni i pe care se bazeaz n ctigarea
unei competiii n Frana.
Este un cart de competiii, cadrul este total fcut de noi,

sudat, fcut din eav. Are un motor de 100 cmc ce dezvolt
20 de cai, are o vitez maxim de 120 de kilometri la or.
Lucrm la el de dou luni. A fost un proiect fcut destul de
repede pentru c am avut limit de timp pentru c luni
plecm cu el n Frana la o competiie. Ne ntrecem la mai
multe probe cu cei de acolo. A costat o mie de euro. i am
lucrat patru oameni, studeni n anul III la Facultatea de
Mecanic, a spus Radu Laureniu unul dintre studenii care
a lucrat la acest cart.
Colegii lor de la Facultatea de tiine - Departamentul

Informatic au prezentat i ei o main de curse n
miniatur, dar i un roboel care-i menine echilibrul.
Este un roboel care este capabil s-i menin singur

echilibrul, dei are doar dou roi, dar cu ajutorul unui
giroscop el reuete s-i pstreze echilibrul. Giroscopul d
comenzi celor dou motoare astfel nct s-i pstreze
centrul de greutate n locul n care este instalat giroscopul.
Roboelul a fost fcut n dou sptmni, dar programarea
lui a durat ceva mai mult din cauza giroscopului pentru c
trebuia s ne dm seama cum s-l calibrm ca s-i poat
menine echilibrul", a afirmat Viorel Porumbescu student n
anul I la master.
Evenimentul Noaptea alb a experimentului tiinific s-a

adresat tuturor celor care, indiferent de categoria de vrst,
i doresc s neleag mai bine lumea nconjurtoare, s o
explice i s se bucure de farmecul ei.
Este un eveniment pe care l-am organizat i n anii trecui

i prin care ncercm s chemm n jurul Universitii
comunitatea local, tinerii din zon pentru a-i atrage spre
studiul tiinei, s descopere frumuseea tiinelor, a
afirmat prof.univ. dr. Radu Constantinescu, prorector
Cercetare tiinific i relaii cu mediul economic din cadrul
Universitii din Craiova.
O catacomb cu 17 mumii
a fost descoperit n Egipt.
Este o ''descoperire fr
precedent''
Trimite pe email
1 Comentarii
Credit: AFP/KHALED DESOUKI +ZOOM
Galerie foto (1)
Arheologii au descoperit o catacomb subteran care conine coridoare unde s-au gsit
aceste mumii. Catacomba face parte dintr-un cimitir antic din situl Tuna el-Gebel, provincia
Minyia, din Egipt.
Dei arheologii de la Universitatea din Cairo au excavat n aceast zon timp de 80 de ani,
coridoarele au rmas nedescoperite din cauza intrrii extrem de nguste, scrie Live
Science.
Mohamed Salah bn Mohamed Ahmed El-Kholy, un profesor de la Universitatea din Cairo, a

precizat c datorit prezenelor monedelor n aceast zon, care au aprut acum
aproximativ 2.500 de ani n Egipt, mumiile au cel mult aceast vrst. Probabil acestea
dateaz de cnd Egiptul a fost cucerit de Alexandru cel Mare sau chiar mai trziu, cnd
Egiptul era condus de romani.
Arheologii au descoperit 17 mumii, iar Ministrul de Antichiti egiptean le descrie ca fiind o

descoperire fr precedent, noteaz AFP.
n urm cu mai bine de 100

de ani, Terra trecea la o
distan foarte mic pe
lng cometa Halley -
VIDEO
Trimite pe email
05.18.2017 | Vizualizri: 5166
1 Comentarii
+ZOOM
Galerie foto (1)
Pe 18 mai 1910, Terra trecea prin coada cometei Halley, fiind cel mai apropiat contact din
istorie dintre Pmnt i o comet.
Cometa Halley a fost observat pentru prima dat de filosofii Antichitii
Un eveniment astronomic observat de grecii antici poate fi cea mai veche relatare a
cometei Halley.
Citete i 39 de membri ai unei secte s-au sinucis cnd

pe cer a aprut cometa Hale-Bopp
Potrivit unor izvoare antice greceti, un meteorit de mari dimensiuni a czut n nordul
Greciei, ntre anii 467 i 466 .Hr. Cei care au relatat acest eveniment descriu i faptul c n
vremea n care meteoritul a lovit Pmntul, o comet uria a fost vizibil vreme de 80 de
zile - ns scriitorii antici nu au dat mare importan acestui eveniment. Astronomii au
publicat ulterior un studiu n care demonstreaz c este vorba despre cometa Halley.
Pn la acea dat se credea c cea mai veche relatare a celebrei comete provine din anul
240 .Hr., cnd Halley a fost observat i consemnat de astronomii chinezi. Astronomul
Eric Hintz i filosoful Daniel Graham au corelat cteva pasaje din scrierile lui Aristotel (care
menioneaz o comet uria la un secol de la apariia acesteia) i a altor autori antici, au
calculat traseul pe care Halley l-a avut atunci i au ajuns la concluzia c aceasta a fost cu
siguran vizibil n anul 466 .Hr., pentru mai bine de 80 de zile.
Descoper v prezint i alte semnificaii istorice ale zilei de 18 mai:
1048 - S-a nscut Omar Khayyam, poet, matematician i astronom persan (d. 1123).
1388 - A fost inaugurat Mnstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Btrn.
1799 - A murit scriitorul i dramaturgul Pierre de Beaumarchais, autorul pieselor Brbierul

din Sevilla i Nunta lui Figaro (n. 24 ianuarie 1732).
1804 - Napoleon Bonaparte a fost proclamat mprat al Franei.
1845 - Mihail Koglniceanu a nceput, la Iai, publicarea Letopiseului rii Moldovei,

lucrarea care reunea scrierile cronicarilor Miron Costin, Grigore Ureche i Ion Neculce.
1872 - S-a nscut matematicianul i filosoful britanic Bertrand Russell, laureat al Premiului
Nobel pentru Literatur n 1950 (d. 2 februarie 1970).
1883 - S-a nscut arhitectul american de origine german Walter Gropius, care a fondat i
condus coala Bauhaus i secia de arhitectur a Universitii Harvard din SUA (d. 5 iulie
1969).
1897 - S-a nscut regizorul american Frank Capra: "O via minunat", "Domnul Smith
merge la Washington", "S-a ntmplat ntr-o noapte" (d. 3 septembrie 1991).
1899 - La Haga, s-au deschis lucrrile primei Conferine a Pcii, la care a participat
Romnia. n cadrul acestei Conferine a fost ncheiat Convenia asupra reglementrii
panice a conflictelor internaionale, prin care prile contractante se angajau s previn
folosirea forei n raporturile interstatale i s recurg, n caz de litigii, la mediere sau
arbitraj internaional.
1909 - A murit scriitorul englez George Meredith: "Egoistul"; "Emilia" (n. 12 februarie
1828).
1920 - S-a nscut Papa Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Jozef Woityla,
arhiepiscop de Cracovia), ales ca Suveran Pontif la data de 16 octombrie 1978 (d. 2 aprilie
2005).
1928 - S-a nscut Domokos Geza, scriitor i publicist de naionalitate maghiar din
Romnia, primul preedinte al UDMR (d. 27 iunie 2007).
1946 - S-a ncheiat procesul intentat membrilor guvernului Antonescu.
1951 - A fost nfiinat Comunitatea European a Crbunelui i a Oelului, primul pas ctre
viitoarea Uniune European.
1954 - A intrat n vigoare Convenia european privind Drepturile Omului.
1972 - A intrat n vigoare Tratatul cu privire la interzicerea armelor nucleare i altor arme
de distrugere n mas pe fundul mrilor, oceanelor i subsolului lor.
1981 - A murit William Saroyan, scriitor american de origine armean (n. 31 august 1908).
1995 - Alain Juppe devine premier al Franei.
1997 - A fost inaugurat la Bucureti Centrul Cultural European.
2001 - Regele Mihai s-a ntors la Palatul Elisabeta la aproape 55 de ani dup ce a semnat
abdicarea, sub ameninarea armei, n biroul de lucru de atunci.
2009 - Castelul Bran a trecut oficial n proprietatea lui Dominic de Habsburg, dup ce
reprezentanii Muzeului Bran i ai Casei de Habsburg au semnat procesul-verbal de
predare-primire a obiectivului turistic, acesta funcionnd n regim privat de la ora 12.00.
2011 - A ncetat din via Mircea Horia Simionescu, unul dintre cei mai cunoscui prozatori
ai literaturii romne; opere ale prozatorului: "Nesfritele primejdii"; "Paltonul de var",
"Febra" (n. 23 ianuarie 1928).
O colecie de mumii din

anul 400 .Hr ,ameninate
de conflictele de Yemen
Trimite pe email
Oana Bujor | 05.17.2017 | Vizualizri: 241
0 Comentarii
Sursa: Youtube +ZOOM
Galerie foto (1)
Rzboiul din Yemen a produs pierderea a nenumrate viei omeneti. n prezent, conflictul
ar putea distruge o parte unic din istoria rii.
O colecie de mumii vechi de aproape 2,5 milenii ar putea fi distrus din cauza rzboiului
din ar, informeaz AFP. Experii din zon ncearc s conserve rmiele supuse
umiditii, cldurii i lipsei conservanilor.
Unele rmie din regatele pgne din anul 400 .Hr. nc conin dinii i buci de pr.
,,Aceste mumii sunt dovezi intangibile ale istoriei naionale,'' afirm Abdulrahman Jarallah,
directorul departamentului de arheologie al Universitii Sanna. ,,Mumiile au nevoie de
controlarea mediului i ngrijire regulat, inclusiv curarea la fiecare ase luni,'' a adugat
el.
Mumiile sunt cele mai valoroase rmie ameninate de conflictele din Yemen.
O mare parte dintre

deeurile marine vor fi
curate cu ajutorul
inveniei unui tnr de 22
de ani
Trimite pe email
1 Comentarii
Sursa: The Ocean Cleanup +ZOOM
Galerie foto (2)
O fundaie olandez dorete s curee deeurile din plastic i gunoaiele din zona Pacificului
n urmtoarele 12 luni, cu doi ani mai devreme dect era planificat.
Fundaia Ocean Cleanup dorete s utilizeze plase ntinse pe distane mari pentru a aduna
deeurile, permind vietilor marine s ptrund prin partea inferioar a plasei,
informeaz Mail Online.
Marea Insul de Gunoi din Pacific este o zon aflat n ocean n interiorul creia curenii de
ap au adunat gunoiul sub forma unei insule. Iniial, planul sugera ancorarea plaselor n
podeaua marin, ns, recent , fundaia a declarat c va utiliza ancore aflate la suprafaa
apei pentru ca sistemul s fie mult mai eficient.
Mecanismul a fost realizat de ctre Boyan Slat, tnrul i-a dedicat viaa currii
oceanelor n urma unei sesiune de scufundri din Grecia unde, afirm el, a vzut mai multe
pungi de plastic dect peti. ,,n cazul currii oceanelor, lucrm mereu cu natura.
Aadar, dect s ncercm noi s prindem gunoiul l lsm s vin el spre noi, astfel
salvm timp, energie i bani,'' afirm Slat.
Sursa: The Ocean Cleanup
Barierele plutitoare concentreaz ntregul gunoi ntr-un anumit punct de unde poate fi
adunat i transportat pe uscat pentru reciclare. Organizaia a descoperit c sistemul este
mult mai eficient atunci cnd este lsat s pluteasc n deriv dect dac ar fi legat de
podeaua marin. ,,Barierele plutitoare vor ncepe s graviteze n zone n care se
strng deeurile. n aproximativ cinci ani, 50% din zona insulelor de gunoi din Pacific vor fi
curate,'' a declarat Slat.
Oceanele lumii sunt pe

punctul de a rmne fr
oxigen. Avertismentul
cercettorilor: ''Se poate
repeta scenariul''
Trimite pe email
05.16.2017 | Vizualizri: 786
1 Comentarii
+ZOOM
Galerie foto (1)
Oceanele sunt pe punctul de a rmne fr oxigen, lucru care ar conduce la o dispariie n

mas a vieii subacvatice, care nu i-ar mai reveni n urmtorul milion de ani.
Oceanele lumii sunt foarte aproape de momentul n care vor rmne fr oxigen. Asta
susin oamenii de tiin de la Universitatea din Exeter, care spun c vieuitoarele
subacvatice sunt n pericol s dispar n totalitate, fr anse ca ele s se formeze din nou
pentru o perioad de un milion de ani, scrie Gndul.
Citete i Contrar ateptrilor, centralele eoliene au un
efect nociv asupra ecosistemelor
Citete i Cercettorii UBB au descoperit o nou

familie de reptile mezozoice din Transilvania
n timpul studiilor care vizeaz perioada jurassic, cercettorii au descoperit c scderea

cantitii de oxigen determin deplasarea carbonului organic ctre pmntul de pe fundul
oceanului. Acest lucru conduce la eliberarea de oxigen n atmosfer i la reoxigenarea
oceanelor. ns, de la dispariia n mas din acea perioad i pn la recptarea acestei
balane a fost nevoie de milioane de ani.
Astfel, autorii studiului avertizeaz c acum este momentul critic n care omul modern ar
trebui s limiteze emisiile de carbon pentru a preveni o situaie similar.
Odat ce ne vom confrunta cu anoxia, va fi nevoie de o perioad lung de timp pentru ca

sistemul vital al Pmntului s-i revin. Acest lucru arat ct de important este limitarea
emisiilor de carbon, a explicat una dintre cercettoare.
Anoxia produs n perioada jurassic a determinat dispariia masiv a vieii subacvatice,

situaie care s-ar putea repeta i n zilele noastre.
O fosil veche de 36 de
milioane de ani ofer
informaii cruciale privind
evoluia balenelor
Trimite pe email
0 Comentarii
Sursa: Wikimedia Commons +ZOOM
Galerie foto (1)
Vntorii de fosile susin c au descoperit veriga lips de pe axa evoluiei balenelor.

Acetia au descoperit rmiele unei creaturi care ar fi trit n urm cu 36 de milioane de
ani.
Balenele fac parte din subordinul Mysticeti, acestea utilizeaz o particularitate a corpului
numit fanoane pentru a filtra hrana, relateaz The Guardian.
Dei este cunoscut faptul c balenele au un strmo comun cu odotoncetele, momentul n

care creatura a aprut nu a fost cunoscut pn n prezent. n prezent, cercettorii susin c
au descoperit un strmo al balenei.
,,Aceast ruptur n arborele genealogic a avut loc n urm cu 38 sau 39 de milioane de

ani n urm. Balena pe care am descoperit-o a fost datat ca fiind din urm cu 36 de
milioane de ani, aadar este cu dou milioane mai tnr fa de momentul apariiei,'' a
declarat Olivia Lambert, coautoare a studiului.
Rmiele au fost descoperite pe o plaj de pe coasta sudic din Peru. Creatura a fost
denumit Mystacodon selenensis. Animalul ar fi avut mai puin de patru metri lungime i
cavitatea bucal coninea dini. n urma analizelor de laborator, experii au descoperit c
animalul utiliza aspirarea pentru prinderea przii. Noile descoperiri sugereaz c animalul
avea membre posterioare mici.
Un nou atac cibernetic de
proporii
Trimite pe email
Oana Despa | 05.17.2017 | Vizualizri: 548
0 Comentarii
+ZOOM
Galerie foto (1)
eful Centrului Naional Cyberint susine c sunt informaii despre noul atac cibernetic ns
confirmarea existenei acestuia i analizrii lui este de durat, Anton Rog preciznd c
instituiile care i-au instalat actualizrile la zi nu vor fi victime.
"Avem informaii i despre acest atac, dar pn la confirmare i la o analiz foarte serioas
mai dureaz. Este un atac de tipul moned virtual i se distribuie prin acelai mecanism
prin care s-a distribuit i "Wanna Cry, Wanna Crypt". Instituiile care i-au instalat
actualizrile la zi nu vor fi victima acestui atac. Este aceeai vulnerabilitate", a declarat
Anton Rog miercuri, citat de Mediafax.
Citete i Cum a fost afectat Romnia de atacul
cibernetic WannaCry. Marile orae, cele mai afectate. Cum ne putem proteja
Citete i RANSOMWARE: Una dintre cele mai mari

ameninri informatice. Cum s te fereti de ea?
Specialitii susin c noul atac este similar cu cel de vinerea trecut, ns este mai greu de
observat.
"Infecteaz victimele, dar n loc s le blocheze accesul la fiierele de pe calculator, pur i

simplu folosete resursele calculatorului pentru a mina moned virtual pentru atacatori.
Practic, folosete calculatoarele infectate pentru a face bani pentru atacatori. n momentul
n care infecteaz victima, aceasta blocheaz o alt versiune de a folosi aceeai
vulnerabilitate. Se asigur c odat infectat, computerul nu mai poate fi infectat de orice
alt versiune de virus, ii asigur persistena pe sistem. Tot ceea ce vede utilizatorul este o
ncetinire a calculatorului. Va deschide aplicaii mai greu, va consuma mai multe resusrse,
dar nu va tii ce se ntmpl pe calculator. Atacul din weekend era interesant pentru c n
momentul n care te infectai, vedeai efectiv c s-a ntmplat ceva cu calculatorul tu,
vedei un mesaj pe ecran i c nu mai poi accesa fiierele. n momentul de fa,
calculatorul poate fi infectat o foarte lung perioad de timp fr s i dai seama", a
explicat Liviu Arsene, specialist n securitate cibernetic.
Noul virus ar fi aprut pe 15 mai, pn n prezent nefiind nicio raportare n Romnia.
"Nu cer recompens, dar pot face bani accesnd datele din calculatoarele respective.
Bitcoin este o moned virtual. Ea funcioneaz n felul urmtor: trebuie s rezolvi o
ecuaie matematic pentru a obine un rezultat. Cu ct ai o putere de procesare mai mare,
cu att poi obinem mai multe rezultate. Exist o ntreag pia de produse cumprate
prin intermediul monedelor virtuale. Poi cumpra maini de splat, frigidere, bunuri pe
care le poi vinde mai departe pentru bani fizici. Momentan este foarte greu de tiut cte
victime sunt. Unul din motivele pentru care "I wanna cry" s-a oprit sau nu s-a mprtiat
att de mult ar putea fi faptul c acest nou virus ar fi blocat infecia cu "I wanna cry". A
aprut de pe data de 15 mai, dar momentan, din utilizatorii notri, nu avem nicio
raportare", mai spune Liviu Arsene.
Un nou atac cibernetic de amploare a afectat sute de mii de calculatoare din lume n
scopul crerii i recuperrii de moned virtual, fr cunotina utilizatorilor, potrivit unor
experi n securitate cibernetic, informeaz presa belgian. Dup atacul WannaCry ce a
avut loc vineri, cercettori ai unei companii IT de securitate, Proofpoint, au descoperit un
nou atac cibernetic numit, Adylkuzz, ce ar avea legtur cu WannaCry.
Acesta utilizeaz ntr-un mod mai ascuns i n scopuri diferite instrumente de piraterie
divulgate recent de ctre NSA (Agenia naional de securitate) i recenta vulnerabilitate
corectat recent de Microsoft, a declarat cercettorul Nicolas Godier, expert n securitate
cibernetic la Proofpoint. Nu cunoatem amploarea prejudiciului, dar sute de mii de
calculatoare au fost infectate, ceea ce dovedete c atacul este mult mai vast dect
Wannacry, potrivit lui Robert Holmes, vicepreedinte al liniei de producie Proofpoint.
O serie de atacuri informatice au fost semnalate, vineri, n peste o sut de ri, inclusiv n
Marea Britanie, Statele Unite, China, Rusia, Spania, Italia i Vietnam, dar i Romnia. Valul
de atacuri cibernetice au afectat Serviciul Naional Medical din Marea Britanie, Ministerul
rus de Interne, compania spaniol de telecomunicaii Telefonica, firma american de
curierat FedEx, grupul francez Renault i alte sute de companii i instituii din ntreaga
lume.
Se anun moartea unuia dintre cele mai

ndrgite produse din istorie?
Postat la 15 mai 2017136 afiri
0
inShare
Se anun moartea unuia dintre cele mai ndrgite produse din istorie?
Computerele au aprut pentru c oamenii aveau nevoie s fac foarte rapid calcule. Treptat,
computerele s-au mutat din peisajul industrial n viaa companiilor i apoi n casele oamenilor. Aceste
produse au nsemnat pentru mult timp sursa noastr de entertainment, de internet, o unealt a
productivitii. |ns smartphone-urile au mncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendine de pe
piaa computerelor personale i care sunt scenariile de viitor?
260 de milioane de PC-uri (fr includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate
pe glob anul trecut, numr mai mic cu 5,7% fa de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al
cincilea an de scdere consecutiv. Aceast micorare poate fi atribuit unor factori cheie precum
creterea popularitii smartphone-urilor i a tabletelor; stagnarea inovrii n domeniul PC-urilor are i
ea un cuvnt greu de spus.
Laptopurile i desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-i mai schimb
PC-urile foarte des. Totui, se pare c scderea valoric a pieei ar putea fi de bun augur pentru
productorii de PC-uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut i-au crescut vnzrile cu 1,3% i cu
4,3%, n timp ce liderul, Lenovo, a sczut livrrile cu 3% n 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele
perdant, vnzrile companiei din California scznd cu 9,8% anul trecut.
Cum este de ateptat, piaa local de PC-uri nu a fcut not discordant fa de tendinele la nivel
global, ea marcnd un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP
Inc. Romnia; el menioneaz c n aceste condiii compania pe care o conduce i-a crescut cota de
pia de pe plan local la 18%.
n Romnia, Lenovo este lider cu o cot constant de 25%, conform estimrilor lui Aurel Nein, director
& country general manager Lenovo Romnia, pe o pia ce se nvrte n jurul a 700.000 de uniti
vndute anual i se afl acum n scdere fa de anul trecut. Consider c este loc de cretere n piaa
de PC-uri din Romnia, n continuare. Dac m uit la numrul de oameni i la gradul de penetrare a
PC-ului pe plan local, vd c mai este loc, este de prere eful Lenovo, care mai spune c abia n
2016 s-a simit un declin pe pia. Un fenomen care a nceput la nivel global, n urm cu doi-trei ani,
dar care nu s-a petrecut pn acum aici. Chiar i anul trecut Romnia era o pia constant, dei n
rile din regiune vnzrile de PC-uri scdeau, a spus Nein ntr-un interviu acordat anterior Business
Magazin.
Romnii iubitori de gadgeturi i, n general, considerai early-adopters se ncadreaz n tendinele

manifestate la nivel global, continund s cumpere desktopuri i notebookuri ns, n acelai timp,
artnd un interes din ce n ce mai mare fa de produsele din categoria 2 in 1, este de prere Mugur
Pantaia; el adaug c segmentul de pia care a nregistrat o evoluie pozitiv n 2016 a fost
reprezentat IMM-uri. De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluie pozitiv i n zona
corporate i a sectorului public. Segmentul consumer reprezint ns n continuare o provocare, n
ciuda msurilor economice favorabile creterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv n
creterea achiziiilor IT, adaug Pantaia.
O tendin manifestat la nivel global, care prinde tot mai mult contur i la nivel local n mediul de
afaceri, menionat de eful HP Romnia, este migrarea de la modelul tranzacional la cel contractual.
Modelul de business tranzacional presupune vnzarea de echipamente, pe cnd cel contractual

presupune nchirierea unei soluii echipamente, software i servicii; astfel clientul pltete o sum
fix n fiecare lun pe perioada de derulare a contractului semnat. HP rspunde acestei tendine prin
implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja
disponibile i n Romnia, altele urmeaz a fi lansate n viitor, spune Pantaia. Device as a Service este
o nou metod a HP prin care vrea s-i creasc afacerile, de data aceasta nu prin vnzarea de
echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin nchirierea acestora ctre clieni.
Se anun 2017 ca fiind un an mai bun pentru vnzarea de PC-uri? Productorii sigur vor asta, iar
rezultatele primului trimestru financiar le dau sperane. La nceputul anului, IDC preconiza c piaa PC-
urilor ar urma s creasc n 2017, bazndu-se pe faptul c mediul de afaceri i va rennoi dotrile cu
calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul c inovaia n domeniul telefoanelor inteligente a cam btut
pasul pe loc, ar motiva oamenii s cumpere PC-uri.
Vestea bun a venit n aprilie, odat cu anunarea rezultatelor n primul trimestru financiar. Se pare c
piaa s-a micat pe un trend ascendent pentru prima dat n ultimii cinci ani, chiar dac ctigul a fost
mai mic de 1% fa de anul precedent, bifnd un plus de 0,6%. Astfel, n primele trei luni ale lui 2017,
livrrile de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de uniti, n comparaie cu 59,9 milioane n perioada
similar anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 ncoace.
Totui, productorii de PC-uri nu trebuie s se mbete cu ap rece, deoarece firma de cercetare Gartner
a raportat un declin de 2,4% al vnzrilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat c
vnzrile pe segmentul de business s-au mbuntit, dar nu ndeajuns pentru a compensa cu
scderea din segmentul consumatorilor. Cred c piaa de IT din Romnia, incluznd aici att PC-uri
ct i imprimante, i va tempera n general n 2017 scderea manifestat pe parcursul anului trecut.
Acest lucru a fost de altfel deja vizibil nc din ultimul trimestru al anului 2016 i sperm ca aceast
recent tendin s fie susinut n perioada urmtoare i prin msuri concrete din partea mediului
politic i de afaceri, menite s ncurajeze i mai mult achiziiile de echipamente i soluii IT, spune
Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. Romnia.
De asemenea, nceputul de an a adus ctiguri n ceea ce privete felul n care se mparte piaa la nivel
global: HP a redevenit lider de pia cu o cot de 22% n T1 2017, de la 19% ct avea n 2016, potrivit
IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; i Apple a ctigat, ajungnd de la 6,7%
la 7%. Pe de alt parte, Gartner l pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP i Dell, n timp ce Apple
se situeaz pe locul 5, sub Acer.
Informaiile comunicate de cele dou firme de cercetare de pia difer, lucru care se explic din prisma
modului n care cele dou companii numr produsele vndute. Gartner numr desktopurile,
notebookurile i device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu i Chromebookurile. Pe de
alt parte, IDC numr Chromebook-urile, dar nu i Microsoft Surface. Aadar, diferena pare a fi fcut
de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android.
De altfel, i Lenovo, i HP i Dell au modele Chrombook la vnzare. Totui, acest tip de laptop este
dedicat n principal sectorului educaional, deoarece sunt foarte ieftine i uor de folosit. Aadar, potrivit
IDC, 54% dintre livrrile de computere ctre colile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate
acestea, n 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vndute folosesc sistemul de operare la Google, iar n
2016 acest procent ar fi atins 6%.
Dei situaia pare a se mbunti, 2017 nu le d prea multe motive s zmbeasc productorilor de
PC-uri, mai ales din cauza faptului c sunt nevoii s creasc preurile deoarece anumite componente
cheie (cipurile de memorie DRAM i NAND flash) se scumpesc; i asta din pricina unui deficit de
componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dac informaia se
adeverete, ar putea duce din nou piaa n jos. Creterea preului va suprima cererea de PC-uri i mai
mult pe segmentul consumer, descurajnd clienii s cumpere, cu excepia cazului n care este absolut
necesar. A afectat deja piaa n 2017, a declarat Kitagawa.
n ton cu viitorul mai puin luminos al PC-urilor, productorul de procesoare Intel a anulat Intel
Developers Forum, cea mai mare conferin a sa, menionnd dificultatea de a transmite un mesaj
unificat n care s aratm c produsele noastre nu vor fi folosite doar n PC-uri n viitorul apropiat. IDF
era locul unde compania dezvluia noile procesoare i unde anuna la ce lucreaz. Reprezentaii
companiei au declarat pentru publicaia Anandtech c firma nu se mai concentreaz doar pe
procesoare i servere, ci i mut atenia i spre zone noi, precum maini autonome, inteligen
artificial sau Internet of Things, multe lucruri care ar fi fost dificil de ndesat ntr-un singur eveniment.
Aadar, compania ar vrea s organizeze mai multe evenimente, mai mici i concentrate pe anumite
aspecte ale noului Intel. Presa din strintate consider aceast decizie ca un semn al faptului c piaa
de PC a mai fcut o victim.
Cel mai probabil piaa local de PC-uri va urma aceeai tendin ca i cea global, iar eful HP
Romnia este optimist c va reui s conduc compania ctre rezultate pozitive. Pentru 2017, ne
propunem att o cretere a numrului de angajai, ct i a cifrei de afaceri generate local. n mod cert,
evoluia pieei IT, indiferent c ne referim strict la piaa hardware sau la piaa destinat serviciilor IT,
este destul de dependent de evoluia politico-economic. Mizm totui foarte mult pe dezvoltarea
segmentului de pia destinat serviciilor IT, sector care are o dinamic pozitiv i un potenial de
cretere neexploatat nc la adevrata sa valoare, spune Mugur Pantaia.
260 MILIOANE este numrul de PC-uri vndute pe glob n 2016, potrivit IDC
5,7% REPREZINT PROCENTUL cu care piaa de PC-uri s-a micorat n 2016 fa de 2015
0,6% REPREZINT PROCENTUL de cretere al vnzrilor n T1 2017 comparativ cu T1 2016
700.000 DE UNITI este volumul pieei anuale de PC-uri din Romnia, conform estimrilor Lenovo
http://www.businessmagazin.ro/analize/se-anunta-moartea-unuia-dintre-cele-mai-
indragite-produse-din-istorie-16305891
De ce este apa ud?

Trimite pe email
03.27.2013 | Vizualizri: 4529
5 Comentarii
+ZOOM
Galerie foto (1)
Roger Highfield-director al relaiilor externe n cadrul Science Museum Group ce reunete

cele mai importante muzee din Marea Britanie, ofer rspuns la acest ntrebare. Un prim
rspuns ar fi acela c atunci cnd atingem apa o simim ud deoarece degetele noastre i
spun creierului c senzaia provocat de atingerea apei este de ud.
Impulsurile nervoase trimit tot timpul mesaje de la piele la creier comunicnd lucruri
despre mediul din jurul nostru. Acest fenomen este numit simul tactil i tot el ne spune
cnd lucrurile pe care le atingem sunt uscate, fierbini sau reci, moi sau tari. Simim c apa
este ud deoarece ea este un lichid. Totui, ea se afl n stare lichid doar atunci cnd
temperatura ei este cuprins ntre 0 i 100 de grade celsius. La zero grade, sau mai puin,
apa se transform n ghea, iar la peste 100 de grade apa intr n stare gazoas,
transformndu-se n vapori de ap.
Dac am privi-o la un super-microscop am observa c apa este este alctuit din

particule numite molecule. La rndul ei, fiecare molecul este alctuit din particule foarte
mici, numite atomi. Mai exact, fiecare conine doi atomi de hidrogen legai de unul de
oxigen. Moleculele se leag unele de altele, dar moleculele de ap, se lipesc cu
hidrogenul ntr-un mod neobinuit. Mai exact, legturile de hidrogen leag moleculele de
ap mai puternic dect se ntmpl n cazul altor molecule care au dimensiuni similare cu
acestea, dar care nu conin hidrogen i asta face ca apa s se comporte destul de ciudat,
uneori.
Iat cteva dintre aceste situaii mai puin obinuite:
Apa lichid are un o piele subire la suprafa. Nu o putem vedea ns ea este

destul de puternic nct s le permit unor insecte s mearg pe ea. Asta
nseamn c apa lichid ne rmne pe noi i pe obiecte dndu-ne senzaia de
ud. Alte lichide, ca de exemplu mercurul, nu ne dau senzaia de umezeal la
atingere atunci cnd este pstrat la temperatura camerei, deoarece ele nu au
aceast vscozitate. Dac am turna mercur lichid n mn (lucru nerecomandat),
el ar cdea pe podea ca nite mrgele.
Apa fierbe i se topete (cnd e sub form solid), la temperaturi mult mai mari
dect alte substane care au molecule de dimensiuni similare.
Majoritatea substanelor se contract atunci cnd sunt rcite, dar apa se dilat
atunci cnd nghea. Acest lucru se datoreaz legturilor de hidrogen care i in
moleculele la o deprtare mai mare una de alta. Aa se face c gheaa ocup
mai mult loc dect apa lichid. Mai mult, din acelai motiv, gheaa plutete
atunci cnd este pus ntr-un pahar cu butur.
Experimente realizate de Rich Saykally de la Berkeley, California i calcule
efectuate de David Clary de la Universitatea Oxford au demonstrat c dac vrem
s devenim uzi, avem nevoie de cel puin 6 molecule de ap. Dac sunt mai
puine de att, moleculele formeaz membrane cu o grosime de doar o molecul
i nu i simim proprietile.
Sursa: Gemma Elwin Harris, Big Questions from Little People and Simple Answers from
Great Minds
Credeai c nu se mai face MEGA MOSCHEEA n Bucureti? eap! Turcii au DEZVLUIT
astzi cum va arta GALERIE FOTO
Posted on 19 mai 2017 by Adrian Albu in Cunoate

Romnia, Dezvluiri, Spiritual, tiri // 1 Comment
Ponta Turcitul i Iohannis Eunucul trebuie s fie foarte mulumii de ei, acum cnt Autoritatea religioas
din Turcia a fcut publice primele imagini cu viitoarea Moschee din Bucureti. Promotori pe fa ai
acestui proiect care ar urma s se ridice n inima Bucuretiului, sfidnd un ntreg popor, Ponta, Iohannis
i muli ali politicieni de dou parale pun umrul la islamizarea Romniei i a Europei.
Alturi de ei, Patriarhia Romn aia care, chipurile, slujete viaa spiritual a romnilor, e de acord i
ea cu proiectul, cu condiia s primeasc n schimb un os de ros la Istambul niscaiva locuri de cazare
pentru pelerini.
i uite aa, clasa politic romneasc, dup ce a furat, distrus i vndut pe nimic Romnia, o s le
bage romnilor pe gt i o mega-moschee n centrul Bucuretiului. De ce poate s fac asta? Pentru c
romnul este prost; att de prost c se simte mirosul prostiei de la Ankara!
Dar iat ce ne spune Adevrul.ro despre asta:
Proiectul a fost postat pe site-ul autoritilor afacerilor religioase din Turcia. Moscheea se va construi n
centrul Bucurestiului i va avea o capacitate de 1.500 de locuri, potrivit fundaiei turce Diyanet, care
adaug c proiectul nu a fost finalizat nc
Moscheea i complexul care o nconjoar vor fi formate din: salon multifuncional, bibliotec, sli de
conferine, cantin, locuine de serviciu, camere pentru oaspei, local pentru tineri i centru fitness.
Proiectul ar trebui s fie finalizat anul acesta, iar construcia se preconizeaz c va fi demarat pn
sfritul anului.
Primria Sectorului 1 a eliberat, n data de 11 aprilie 2016, certificatul de urbanism pentru moscheea pe
care Muftiatul Cultului Musulman din Romnia intenioneaz s o construiasc pe Bulevardul Expozitiei
nr. 22-30. Tot Primria sectorului 1 a condiionat eliberarea autorizaiei de construire pentru lcaul de
cult de aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal. Acest lucru s-a ntmplat la nceputul anului trecut, cnd
Muftiatul Cultului Musulman din Romnia a depus la Primria Sectorului 1, documentele necesare
pentru eliberarea unui certificat de urbanism.
Citeste mai mult: adev.ro/oq79dj

Aadar, degeaba s-a dat peste cap Ctlin Berenghi i prietenii lui ca s blocheze acest proiect
deoarece interesele sunt prea mari pentru ca opinia a 18 milioane de romni s conteze! Politica e
curv i muli peti triesc n partidele politice! Ce putem face? Dac ntr-o zi o s putem, nu ne rmne
dect s i castrm pe toi, ca s nu ne mai fie fric c ne-o trag pe la spate! Prerea mea!
Adrian Albu
http://www.cunoastelumea.ro/credeai-ca-nu-se-mai-face-mega-moscheea-in-bucuresti-
teapa-turcii-au-dezvaluit-astazi-cum-va-arata-galerie-foto/
Inscripii moldoveneti de la
Cetatea Alb (sec. XV)
Inscripie din 1440
Fcutu-s-a aceast cetate
pe vremea preacuviosului domn

gospodar Io(an) tefan voevod,
i prin boierul domniei (sale) i al cetii
prclab, n anul 6948 (=1440). Mntuete
de primejdii pe robul tu, Nsctoare de Dumnezeu,
tefan. Noemvrie n 10.

Inscripie din 1454
S-a svrit acest zid
i-a fost narmat cu tunuri de Dumnealui

Stanciul, n anul
6962 (=1454), luna lui Martie.
Inscripie din 1476
n anii de la ntruparea
Domnului 6984 (=1476) s-au svrit marea

poart, n zilele cuviosului I(oan) -
tefan voevod i n zilele
panului Luca i panului Herman.
Inscripie din 1479
n zilele cuviosului i de Hristos iubitorului i de Dumnezeu
druitului i de toat lauda

vrednicului Ioan tefan voevod,
domn a toat ara Moldovei,
fiu al lui Bogdan voevod,
s-a nceput i s-a sfrit acest zid,
pe vremea prclabilor Duma i
Hrman.
Sursa fotografiilor: http://dumskaya.net/

Sursa traducerilor: Ioan Bogdan, Inscripiile de la Cetatea Alb i stpnirea Moldovei asupra
ei, n Analele Academiei Romne, Seria II, Tom XXX, Memoriile seciunii istorice, Bucureti, 1908.
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2014/07/01/inscriptii-moldovenesti-de-la-cetatea-
alba-sec-xv/
Siturile arheologice din Mangalia

Incinta elenistica
Latura de nord din perioada elenistica a Cetatii Callatis. Zidul de incinta din
epoca elenistica a fost identificat inca din anul 1962, cu ocazia cercetarii incintei romano-
bizantine. Autorii cercetarii mentionau ca in cursul lucrarilor de dezvelire a zidului de
aparare romano-bizantin s-a dat peste urmele unei incinte mai vechi, lucrata din pietre
legate intre ele cu pamant, iar concluzia era: Este vorba de incinta greceasca al carei
traseu, pe latura de nord a cetatii, este urmat, datorita configuratiei terenului, de zidul
de aparare din epoca romana tarzie.
Aceeasi latura a fost descoperita in vara anului 1982 cu ocazia sapaturilor arheologice cu
caracter de salvare de la intersectia strazii Vasile Parvan cu Soseaua Constantei, pe o
lungime de 8 m. Zidul, construit in tehnica celor doua paramente, are fundatia la -2,14 m si
are o grosime de 4,50 m. Talpa paramentului exterior e formata din placi de calcar
semifasonate, lungi de 1,20-1,40 m si late de 0,80-0,95 m, asezate pe un strat de argila
roscata bine batatorita pe pamantul viu (argila galbena).
Zidul de incinta de epoca elenistica
(este probabil faptul ca el sa fi fost edificat in cursul secolului al III-lea i.e.n. si a functionat,
cu o serie de reparatii pana cel tarziu in a doua jumatate a secolului al II-lea e. n.)
Paramentul se pastreaza pe o inaltime de doua asize. Paramentul interior are talpa

realizata in aceeasi tehnica, iar grosimea placilor de calcar este de 0,35 m.
Emplectonul, atat cat s-a pastrat, este format din piatra marunta in amestec cu argila,
aceasta situatie e suplinita de tasarea puternica a emplectonului. Directia zidului este aici
est-vest, aproximativ paralel cu stada Vasile Parvan.
In primavara anului 1984, in zona blocului M5, a fost salvat un fragment de zid lung de
35 m. Din nefericire, pe acest traseu s-au practicat in perioada dintre cele doua razboaie
mondiale mai multe beciuri sau fundatii adanci care au demantelat zidul din temelie.
Observari complete s-au putut face pe o lungime de 18 m in care sunt paramentul
exterior, talpa zidului, doua blocuri din prima asiza si talpa paramentului interior. Trebuie
subliniat ca atat aici cat si in prima situatie, latura de nord a incintei elenistice e pe acelasi
ax cu incinta romano-bizantina. Zidul are aceiasi tehnica de constructie. Talpa
paramentului exterior e formata din placi de calcar cu dimensiunile de 1,30-1,50 x 0,95 x
0,35 m asezate pe acelasi strat de lut rosu. Aceasta maniera de alcatuire a substructiei a
fost intalnita si la zona sacra, dovada ca stratul de argila rosie are rol impermeabil datorita
panzei freatice deosebit de ridicate.
Din paramentul interior nu s-a surprins decat talpa sa realizata din acelasi placi de calcar
semifasonate, asezate pe argila rosie. Grosimea curtinei e si aici de 4,50 m.
Emplectonul e format tot din piatra marunta, amestecata cu argila galbena, bine
batatorita; cele mai numeroase fragmente de calcar provin din fasonarea ori semifasonarea
blocurilor de parament.
Trasarea unei sectiuni de 25 x 2 m perpendicular pe incinta a permis descoperirea unui
sant paralel cu paramentul exterior, la circa 15 m, larg de 18 m si adanc de 6 m, plin in
momentul descoperii cu pamant negru si daramatura moderna. Nu s-a putut surprinde si
existent unui val asa cum se poate observa pe traseul zidului in partea de nord-vest. Doua
manusi de amfora thasiene, descoperite in emplecton, permit datarea acestui monument in
secolul al IV-lea i.e.n.
Cu privire la grosimea considerabila, ea nu trebuie sa surprinda avand in vedere ca
traseul sau inchidea o suprafata de circa 80 ha. Tocmai lungimea sa explica folosirea
acestui tip de emplecton deosebit de rezistent si fara sa fie nevoie de multa piatra in
compozitie.
In perioada 25 februarie-26 aprilie 1993, Muzeul de Arheologie Callatis a efectuat o

sapatura de salvare in zona bisericii catolice a orasului, paralel cu strada Tepes Voda, in
apropierea Autohaltei Mangalia. Ca urmare a sapaturii s-a evidentiat santul de aparare al
incintei elenistice surprins pe o latime de 13 m.
Studierea si inregistrarea profilului a permis constatarea ca adancimea acestui sant, in
antichitate, a fost de cca. 4,50 m, acum fiind umplut cu depuneri moderne. Chiar pe
marginea acestui sant a fost descoperita o manusa de amfora thasiana datata 305-290
i.e.n. La 13 m sud de santul principal a fost cercetat un alt sant, secundar, aproximativ
paralel cu santul principal, cu directia est-nord-est vest-sud-vest. Latimea acestui sant
este, la buza celor doua valuri ce se observa atat spre incinta cat si in afara, de 5,60 m, iar
in partea de jos de circa 2,70 m.
Materialul descoperit in acest sant se compune in majoritate din tegulae sinopeene
stampilate (21), ce fac parte din trei categorii si sunt datate 370-346 i.e.n. Adancimea
acestui al doilea sant de la nivelul de calcare este de 4,30 m, iar adancimea in antichitate a
fost de 2,35 m.
La 3,50 m sud de santul secundar a fost surprinsa o parte din daramatura si groapa de
demantelare a incintei elenistice.
Rarele fragmente ceramice gasite in groapa de demantelare dovedesc ca zidul a fost
demolat in epoca romana, iar blocurile de parament au fost folosite la zidul roman de
incinta (cum a fost constatat in cercetarile anterioare si sapatura de salvare din zona
Scala-IGAF) sau la alte constructii.
La 4,40 m a fost surprins un bloc din fundatia paramentului exterior al zidului care facea
probabil un colt aici, precum si acelasi emplecton sus amintit, toate asezate pe argila rosie.
Blocul de fundatie are 0,30 x 0,30, iar din lungime sunt vizibili doar 0,40 m, restul fiind in
profil. Oricum, atat datorita orientarii celor doua santuri cat si a situatiei prezentate, zidul
elenistic isi schimba aici orientarea, afirmatie bazata si pe configuratia terenului.
Situatia prezentata ne permite datarea constructiei acestui zid dupa materialul tegular la
370-346 i.e.n., iar toarta thasiana atesta faptul ca sistemul de aparare functiona si la
inceputul secolului al III-lea i.e.n. (305-290 i.e.n.).
Latura de vest a incintei elenistice. In anul 1978, latura de vest a fost surprinsa in
zona intersectiei Strazii Sirenei cu Bdul. 1 Decembrie 1918, avand caracteristici similare cu
segmentele de incinta sus amintite.
In partea de sud a orasului, in fata Casei Armatei, a fost descoperit un fragment din
tronsonul de sud al incintei callatiene de epoca elenistica, cu o lungime de 7 m.
Monumentul se afla sub panza freatica actuala si nu a putut fi studiat complet, dar
importanta acestei descoperiri consta in faptul ca acest tronson al incintei sudice
delimiteaza aria habitala in epoca elenistica, completand singura latura necunoscuta a
zidului de aparare din acea epoca.
Sectoarele incintei callatiene prezentate mai sus aduc o contributie importanta la
cunoasterea sistemului defensiv al Callatisului in secolele IV-III i.e.n., precum si la
cunoasterea traseului incintei ce inchidea o suprafata de 80 ha.
Zona sacra. Sapatura de salvare din iarna anului 1982 efectuata in zona de sud si sud-
est a orasului modern a dat la iveala un complex de altare si constructii din secolul al IV-
lea i.e.n.
Monumentalitatea acestor constructii a fost surprinsa pe suprafata unde trebuia sa se
ridice blocurile M6 si M7. Intr-un perimetru de 50/60 m au aparut doua altare, unul mai
mare realizat din blocuri de calcar frumos fasonate, prinse intre ele cu crampoane din fier
imbracate in plumb, realizate in coada de randunica. Altarul mic are latura de nord de 3,35
m, iar cea de est de 3,95 m, talpa lui depasind cu 10-15 cm primele blocuri. Altarul mare
are 6 m pe latura de vest si 4,7 m pe latura de sud si pastreaza doua randuri de blochete,
totalizand in inaltime, de la nivelul pe care s-a asezat talpa lui, 1,15 m. La vest de acest altar
s-a mai putut surprinde fundatia templului, acolo unde s-a construit blocul M7. Lungimea
de 6 m si latimea de 6,80 m a acestui edificiu, coroborata cu dimensiunile altarului mare
descris mai sus, sunt identice cu templul tezaurului ridicat de Megara pe aleea sacra de la
Delphi.
La numai 35 m nord-est de aceste constructii, pe faleza, intr-un sant de canalizare, la
1,80 m de nivelul actual de calcare, a aparut un fragment dintr-un altar semicircular
realizat in aceiasi maniera. Toate aceste constructii datate dupa maniera constructiva,
ceramica si monedele gasite, in secolul al IV-lea i.e.n., indica ca in aceasta parte a orasului
se afla zona sacra a Callatidei.
Situl din strada Oituz, Bl. OP2. In anii 1990-1992 a fost cercetat situl arheologic aflat
pe strada Oituz, Bl. OP2 cu urmatoarele rezultate:
Prin cercetarile intreprinse in cele 7 sectiuni s-a putut constata existenta a doua
constructii distincte plasate la nord de strada Oituz si a unui edificiu la sud de aceasta
strada.
Cele doua edificii, avand aceiasi orientare ca si strada, sunt despartite printr-un coridor
de acces, o stradela, a carei latime variaza intre 0,85 m si 1 m. Zidurile au grosimi ce
variaza intre 0,55 si 0,80 m si sunt construite din blochete de calcar semifasonate, legate
cu pamant galben.
Dupa toate indiciile, unul din cele doua edificii a avut subsol; intreaga zona cercetata,
circa 912 m, reprezinta o parte a unui cartier vestic callatian de epoca elenistica, iar
amploarea constructiilor, fie ca este vorba de edificiile sus amintite, de strazi, stradele,
curti interioare, pavaje sau fantani, indreptateste supozitia ca la baza constructiei sale s-a
aflat un plan de organizare urbana.
Datarea intregului complex pe baza materialului descoperit: ceramica fragmentara
(skyphoi, kantharoi, phiale, boluri) si toarte de amfora stampilate de provenienta (Cos,
Sinope, Thasos), se poate face in secolele IV-II i.e.n.
Fragment ceramic pictat, epoca elenistica
(secolele IV-III i.e.n.)
Cercetarea a evidentiat rare materiale romane si mai ales romano-bizantine, fapt

explicabil prin pozitia extramurana a acestei zone in epocile respective.
Incinta Romana si Romano-Bizantina
Latura de nord. Asa cum ne informeaza o inscriptie, zidul de incinta a fost refacut in
secolul al II-lea din ordinul guvernatorului provinciei Marcus Valerius Bradua, dar si din
aceasta refacere s-a pastrat prea putin. Ceea ce cunoastem si a fost descoperit in urma
sapaturilor este zidul construit in vremea romana tarzie. Historia Augusta cronica oficiala
a Imperiului Roman, aminteste ca imparatul Gallienus (253-268) a trimis doi arhitecti din
Bizant, pe Cleodamos si Athenaios, sa refaca fortificatiile oraselor de pe coasta dobrogeana
a Marii Negre. Incinta, construita probabil de acestia, a urmat dupa cat ne putem da seama
traseul incintelor anterioare, incluzand chiar pe alocuri portiuni mai bine pastrate ale
acestora. Ea inchidea o arie trapezoidala a carei baza mare era construita pe tarmul inalt al
marii. Celelalte trei laturi, de nord, de vest si de est, mergeau in linie dreapta intalnindu-se
sub unghiuri de deschideri diferite. Pe laturile de nord si vest, sapaturile mai vechi au
identificat si o serie de turnuri patrulatere exterioare. pe latura de nord s-a putut constata
ca turnurile ritmau relativ regulat curtina. In coltul de nord-vest este situat un turn, de
asemenea patrulater, caracter specific, se pare, pentru tipul de fortificatie obisnuit de cei
doi arhitecti bizantini. Aceasta particularitate se mai intalneste la Histria si Argamum.
Zidul, gros in jur de 2 m, este construit din mari blocuri de piatra cioplita, dispuse regulat
dupa ordinea pseudo-isodomon. Paramentul interior este adesea o replica foarte
asemanatoare a celui exterior. Pe alocuri, mai ales la baza zidului, se disting portiuni cu alt
caracter blocuri inguste si lungi, cu bosaje proeminente, dispuse in asize relativ omogene
care ar putea fi eventual resturi ale vechii incinte a lui Marcus Valerius Bradua, inglobate
in incinta mai noua.
Pe latura de vest, in apropierea coltului de nord-vest, era situata o poarta mica. Se pare ca
poarta principala, flancata de turnuri, era situata pe latura de sud.
Bazilica de tip Sirian. Intr-o vreme mai tarzie, constructiile orasului s-au apropiat
adosandu-se de incinta. Este si cazul bazilicii din coltul de nord-est al cetatii. Aceasta
ocupa o arie quasi-rectangulara, limitata spre sud de o strada pavata cu dale din calcar si
cu canal de scurgere pe centru, iar spre est si vest de cate un zid care o separa de alte
complexe arhitectonice.
Ansamblul bazilicii se compune din trei parti: bazilica propriu-zisa, atrium-ul si palatul,
toate dispuse transversal pe axa principala a complexului. Acesta dateaza din secolul al V-
lea, dar forma in care s-a pastrat este de fapt rezultatul a doua transformari succesive,
ultima datata in secolul al VI-lea.
Bazilica de tip Sirian

Incercare de reconstituire a complexului architectural (arh. Dinu Theodorescu)
Zidurile principale, care-l limiteaza si unitatile construite din interiorul lui sunt realizate
din mari blocuri de piatra, ingrijit cioplite apareiate ca un opus quadratum. Zidurile
interioare care impart unitatile in incaperi sunt construite din mici blocuri paralelipipedice
din calcar. La fel si pilastri din colturile impluvium-ului atrium-ului, la care insa zonele
din asize de piatra alterneaza cu asize de caramida opus mixtum.
Bazilica de tip Sirian din cetatea Callatis
(pilastri construiti in tehnica opus mixtum)
Bazilica propriu-zisa, servind ca lacas de cult crestin, orientata neobisnuit nord-sud, are
un plan general relativ rectangular, este pavata cu dale de calcar, fiind impartita
transversal in doua spatii: spre nord un spatiu important impartit in trei nave prin doua
siruri de coloane, iar spre sud alt spatiu mult mai ingust, impartit in trei incaperi, dintre
care cea centrala avea functia de altar, iar cele laterale foloseau drept sacristii. Acoperisul
bazilicii era realizat probabil in sarpanta, cu frontoane triunghiulare de zidarie spre est si
vest si cu partea centrala corespunzand navei centrale si altarului, suprainaltata pentru a
asigura luminarea interiorului. Accesul in bazilica se facea din atrium printr-o poarta
principala prevazuta, probabil, cu un portal de piatra profilata, situat in mijlocul peretelui
exterior al laturii de est. Sacristia estica comunica printr-o poarta mica cu culoarul de sud
al atrium-ului. La randul lui, atrium-ul, situat la un nivel mult mai jos decat bazilica, de
plan aproape patrat si cu un impluviu central, comunica cu strada printr-o poarta ce se
deschidea in zidul de sud. Impluviul, de plan patrat, lasa pe laturi culoare inegal de largi,
fiind pavat cu lespezi de calcar si limitat pe cele patru laturi de o crepidoma ingusta pe care
se inaltau cinci pilastri. Pe trei laturi, vest, nord si est, intre pilastri erau asezate cate trei
coloane, sustinand impreuna cu pilastrii, acoperisul culoarului. Impluviul avea un canal ce
dubla laturile de vest, nord si sud prin care se evacuau apele pluviale. Canalul iesea apoi de
sub palat in strada, in coltul de sud-vest aflandu-se un put. Culoarul de sud era impartit
prin ziduri de piatra legate cu mortar in cateva incaperi. Intre acestea se distinge
baptisterium. Palatul de pe latura de est, impartit se pare in trei incaperi importante nu a
putut fi cercetat in intregime.
Ansamblul acesta, asa cum arata in ultima sa faza, prezinta importante asemanari atat ca
plan cat si ca tehnica constructiva, cu edificii de acelasi tip din Siria, deosebindu-se in
schimb de celelalte bazilici din Dobrogea. Este, se pare, opera unui arhitect sirian si servea,
probabil, drept sediu al episcopiei orasului. Materialele arheologice rezultate din cercetare
sunt: placi de cancelli decorate cu profile si motive geometrice, realizate intr-un relief plat;
capitele compozite de tip tarziu, unele din ele cu volute atrofiate si cu abaca trapezoidala,
altele cu o bogata decoratie de frunza de acant, tratate plat si de motive zoomorfe, realizate
intr-un relief inalt, proeminent; fusuri de coloane netede sau canelate.
Coltul de nord-vest al incintei. Cercetarile arheologice desfasurate pana in anul 1992

in zona coltului de nord-vest al cetatii au permis avansarea urmatoarelor concluzii:
In zona de est a suprafetei cercetate se poate observa curtina de nord a incintei elenistice,
care pare sa se termine aici. Din acest zid, lat de 4.40 m, nu s-au mai pastrat decat
fundatiile si prima asiza a paramentului exterior si a celui interior. Emplectonul a fost
distrus in epoca moderna, probabil de o locuinta sau de un beci. Ultimul bloc al
paramentului exterior se sprijinea pe soclul unei constructii formate din blocuri de calcar,
ingrijit fasonate, elevatia acestei constructii pastrandu-se numai pe prima siza. Soclul are
inaltimea de 0,38 m, iar prima asiza, retrasa, de 0,35 m.
Coltul de nord-vest al Cetatii Callatis
Ca tip si tehnica de constructie, monumentul apartine epocii elenistice. Constructia are o

forma rectangulara cu dimensiunile de 11,35 x 10 m, respectiv 12 x 10,70 m pe soclu, iar
destinatia ei ramane inca neclara. S-a emis ipoteza ca ar fi vorba de un altar, dar in coltul
de sud-est al monumentului, la 4 m spre vest a aparut o latura construita in aceiasi tehnica,
vizibila pe circa 2,50 m spre sud. Dupa toate probablitatile tinand seama de aparitia acestei
laturi, intraga constructie, socotita ipotetic altar, nu poate fi altceva decat turnul de colt al
primului zid de aparare al cetatii, construit in secolul al IV-lea i.e.n. Latura sus amintita ar
putea reprezenta in acest caz capatul de nord al curtinei de vest al incintei elenistice. Din
pacate nu a putut fi surprins si paramentul exterior, acesta fiind suprapus de capatul de
nord al curtinei de vest al zidului de aparare roman si romano-bizantin.
O astfel de constatare arheologica ne indeamna sa credem ca acest prezumtiv turn a fost
refolosit cu aceiasi destinatie in epoca elenistica tarzie si in cea romana si romano-
bizantina.
Zona hotelurilor I.G.A.F. si President (Scala). In decembrie 1993, in perimetrul

curtii interioare dintre hotelurile President (Scala) si I.G.A.F. au aparut trei faze ale
paramentului exterior al zidului de incinta callatian, la limita sudica a curtinei vestice. Cele
trei faze de constructie a zidului de incinta, aproximativ paralele si cu aceiasi orientare
nord-sud, au fost notate, de la est la vest, dar si cronologic, I, II, III si IV.
Paramentul exterior al acestei prime faze e compus din blocuri mari de calcar cu bosaj
(construit in tehnica opus graecum) si au fost evidentiate cinci asize.
La -2,23 m si 2,35 m est de fata exterioara a fazei I a aparut la fundatia zidului, cu
pamant rosu, un bloc de calcar cu aceiasi orientare, nord-sud, cu latimea de 0,47 m, pe o
lungime de circa 0,50 si 0,30 m grosime ce reprezinta corespondentul exterior amintit.
Deci, in aceasta faza, dupa toate aparentele elenistica tarzie (secolul I i.e.n.), incinta a avut
2,35 m grosime.
Cea de-a II-a faza a paramentului exterior, a fost evidentiata la -0,25 si 0,23 vest de faza
I, fiind identificate patru asize. Spatiul dintre cele doua faze a fost umplut in antichitate cu
piatra, tegulae fragmentare, olane, toate cu urma de arsura puternica. Blocurile sunt de
circa 0,55 m latime si prelucrate mai grosier. Ultima asiza este un bloc masiv de calcar, o
arhitrava refolosita. Tehnica de constructie, precum si fasonarea rudimentara a blocurilor,
masivitatea lor, ne indreptatesc sa datam ipotetic aceasta faza in secolele I i.e.n. I e.n.
A III-a faza a paramentului exterior a aparut la -0,80 m si 0,12 m de faza a II-a, cu aceiasi
orientare nord-sud si 0,90 m lungime. La constructia acesteia s-a folosit mortar cu nisip de
mare, var, scoici, caramida pisata ce leaga blocurile acestei faze de faza anterioara. Zidul
are grosimea la baza, inclusiv cele doua crepida de 0,60 m, pastrandu-se doar trei asize. La
constructia acestei faze s-au folosit piese arhitectonice mai vechi, indreptatindu-ne sa
identificam aceasta refacere cu aceea din 171, realizata sub indrumarea lui Marcus Valerius
Bradua, oricum in timpul imparatului Marcus Aurelius.
Catre est, suprapunand faza I, a fost identificat un zid de blocuri de calcar legate cu lut
rosu (faza IV), apartinand unei cladiri de epoca romano-bizantina dupa toate aparentele.
Afirmatia se bazeaza atat pe existenta in componenta zidului a unor blocuri masive de
calcar ce au facut parte dintr-un zid legat cu mortar cat si pe existenta in umplutura dintre
faza IV si faza I a unor bucati de mortar antic si blocuri cu urme de mortar, legate si ele cu
lut rosu.
Subliniem faptul ca in lipsa criteriilor stratigrafice de datare (stratul antic a fost ras de
nivelul modern) in afara umpluturii antice dintre fazele I si II ale incintei, si a umpluturii
tarzii dintre fazele IV si I, concluziile ce se impun se rezuma la ipoteza ca faza I poate fi
elenistica tarzie, faza II romana timpurie, iar faza III poate fi pusa in corelatie cu refacerea
incintei din secolul al II-lea, in timpul domniei imparatului Marcus Aurelius. Nu este
exclus ca una din fazele II sau III sa aiba legatura cu inscriptia in limba greaca databila tot
in timpul lui Marcus Aurelius, descoperita in necropola callatiana.
Hotelul President (Scala) Turnul de aparare. In anii 1993-1994, sapaturile

arheologice cu caracter de salvare din zona Hotelului President au evidentiat urmatoarele:
Inca din primele zile cercetarile au constatat ca la construirea hotelului, zidul de incinta
si edificiile antice care se mai conservau pana la acea data au fost rase la inaltimea
nivelului de calcare, intre pilonii hotelului pastrandu-se parti din edificiile antice, dar mai
ales un tronson al zidului de aparare. Ele fac parte din ultimele faze ale evolutiei
urbanistice a orasului Callatis, de la sfarsitul secolului al VII-lea.
Cel mai important sit arheologic descoperit in perimetrul propus spre cercetare este
paramentul interior al incintei callatiene apartinand acesteia si turnul descoperit in partea
de sud a hotelului. In coltul de sud-vest, chiar la imbinarea celor doua laturi ale hotelului, a
fost dezvelit un tronson din paramentul interior amintit. Sectiunea IV, care a fost trasata, a
urmarit sa surprinda inaltimea elevatiei si fundatia incintei. Astfel, s-a constatat ca imediat
sub planseul de beton ce uneste pilonii de subsol ai constructiei moderne se conserva
emplectonul incintei pe inaltimea de aproximativ 1 m. Emplectonul este compus din pietre
de calcar nefasonate, legate cu mortar obtinut din var, nisip, caramida pisata si carbune.
Mai jos s-au pastrat doua randuri de asize cu inaltimea de 0,30 si respectiv 0,42 m, apoi o
crepida lata de 0,10 m sub care se afla o alta asiza de 0,42 m inaltime, asezata pe o crepida
de 0,18 m. Asiza urmatoare este lucrata mai neingrijit, fiind inalta de 0,32 m si urmata de o
crepida de 0,12 m de la care incepe fundatia.
S-a constatat ca blocurile paramentului sunt prinse cu un mortar diferit de cel al
emplectonului, avand in compozitie mai multa caramida fin pisata. Pe nivelul de la care
incepe fundatia zidului au fost descoperite doua monede de bronz slab conservate. Dupa
cum indica emplectonul pastrat, tronsonului defensiv din sectiunea IV ii lipsesc pietrele de
parament, de la alte doua asize ramase in coltul de vest, lipsesc pietrele de parament,
indepartate pentru introducerea unei conducte de canalizare contemporane. Groapa
acestei conducte, ce intra sub fundatia blocului, a distrus pana la fundatie profilul de vest,
la est acesta lipsind, fiind inlocuit de un pilon de beton al constructiei moderne.
Turnul de aparare al laturii de sud al incintei romano-bizantine a fost surprins in spatiul
din sudul hotelului. Asemeni zidului incintei, asizele superioare si emplectonul au fost rase
la data construirii hotelului (si anterior) pana la nivelul de calcare. La acest nivel, turnul a
fost degajat la suprafata, constatandu-se forma sa rectangulara si latimea zidurilor de 3,05
m, pastrata pe laturile de sud si est, latura de vest fiind sub talpa blocului. Recent, cu
ocazia indepartarii pardoselii hotelului in vederea reintroducerii instalatiilor de
termoficare, s-a degajat si latura de vest a constructiei antice pe o portiune suficient de
mare pentru a se confirma aceeasi latime a zidului si la latura vestica, cat si
rectangularitatea turnului care masoara in interior 7,45 m.
In interiorul turnului din partea exterioara hotelului s-a practicat un sondaj ce a mers
pana la adancimea de 4,75 m unde a fost surprinsa talpa fundatiei. Nu este exclus, datorita
dimensiunilor mari ale turnului, ca acesta sa fie unul din cele doua turnuri mari ale portii
de sud a cetatii.
Situri intramuros. Cercetarile arheologice desfasurate in ultimii ani in zona

intramuros a cetatii romano-bizantine au pus in valoare urmatoarele situri:
Hotel Zefir. In primavara anului 1993 a fost efectuata o cercetare arheologica cu
caracter de salvare in zona fostului Hotel Zefir.
Sub nivelul de daramatura format din piatra, olane, chirpic ars si cenusa ce
demonstreaza inca o data incetarea violenta a vietii in cetate la sfarsitul secolului al VI-lea
si inceputul secolului al VII-lea, au fost identificate ruinele a doua cladiri de epoca romano-
bizantina.
Prima cladire, orientata nord-nord-vest sud-sud-est, are vizibil numai zidul de sud-
vest, lat de 0,60 m si lung de 2,50 m, realizat din blochete din calcar legate cu pamant.
Pavajul edificiului, realizat din caramizi de 0,32 x 0,32 x 0,04 m, se pastreaza pe o
suprafata de circa 2,40 x 2,20 m. Orientarea si placile de cancelli fragmentare indreptatesc
supozitia ca ar putea fi vorba de un edificiu basilical, insa cercetarile nu au mai putut
continua datorita afectarii acestui edificiu de o conducta moderna.
Moneda de la Mauriciu Tiberiu (588), descoperita pe pavaj, plaseaza incetarea
functionalitatii acestui edificiu si a locuirii romano-bizantine in cetate la sfarsitul secolului
al VI-lea si inceputul secolului al VII-lea.
O alta faza de locuire in aceasta zona este reprezentata de un pavaj din dale masive de
calcar, iar materialul ceramic (coaste de amfore cu striuri marunte, opait fragmentar cu
medalioane pe disc) poate lega functionarea acestei faze de perioada Anastasius
Iustinian.
Tot acestei faze apartine zidul unei locuinte cu orientare sud-vest nord-est, realizat din
blochete din calcar legate cu pamant, lat de 0,50 m si lung de 6,25 m. Locuinta are si un
vas de provizii (dolium) in partea de sud-est.
Orizontul de locuire elenistic reprezentat si el prin mai multe faze, poate fi datat pe baza
materialului ceramic (fragmente de amfore Thasiene, boluri fragmentate si fragmente de
kantaroi), in secolele III-II i.e.n.
Hotel President (Scala). In anii 1993-1994, Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia a
initiat in zona fostului Hotel Scala acum President (sediul Centrului Roman de Afaceri
Marea Neagra), ample cercetari arheologice cu caracter de salvare ocazionate de lucrarile
de reparatie a hotelului si de constructie a unui restaurant.
Situatia inregistrata in urma cercetarilor este urmatoarea:
Pe o suprafata de peste 1000 m au fost descoperite aspecte de urbanism de epoca
romano-bizantina, ale unui cartier sudic al Callatisului. Cartierul a fost strabatut de o
strada principala orientata est-vest, lata de 6 m, pavata cu dale cioplite din calcar. Strada
era prevazuta cu un canal de scurgere colector si el construit din dale mari de calcar, de 1 m
adancime si 1 m latime, in care se deversau alte canale mai mici ce veneau din cladirile sau
curtile interioare aflate la nord sau la sud de strada principala. Canalul, ca si strada, a
functionat in decursul secolului al VI-lea si inceputul secolului al VII-lea, dupa cum o
dovedesc monedele de la Justin I (518-527) si Justin II si Sofia (565-578), descoperite in
depunerile din canalul sus amintit. Catre sfarsitul secolului al VI-lea, datorita decaderii
cetatii, planul urbanistic se complica, iar strada principala este blocata in extremitatea sa
vestica de un zid realizat din blochete de calcar legate cu pamant, datat si el de o moneda
Justin al II-lea.
In extremitatea sa estica, strada principala se intersecteaza cu o strada secundara
orientata nord-sud, bordata la est de un edificiu databil in secolul al VI-lea. Zidurile acestui
edificiu au folosit drept fundatie ziduri mai vechi, de secol IV, carora le apartine si un pavaj
din dale mari de calcar datat cu o moneda Theodosius (379-375) si cu margele policrome
din sticla, caracteristice acestei perioade.
La vest de aceasta stradela, care are si ea canal de scurgere ce se racordeaza cu un canal
principal, se poate observa o curte interioara, o fantana si un bloc de parament cu o cruce
incizata, refolosit probabil la un edificiu basilical.
La sud de strada principala situatia este mai complexa, in sensul ca vestigiile antice au
fost grav afectate de o cladire moderna si o groapa cu var. Putem aminti aici o cladire cu
subsol si pilon central, databila in secolele V-VI, prin ceramica descoperita; cladirea
adaposteste cel putin patru dolia si nu este exclusa ipoteza ca ne aflam in fata unui
horreum. Latura de est a acestei cladiri are 6,50 m si este realizata din blochete de calcar
refolosite, legate cu pamant.
Strada, situata la est de edificiul prevazut cu o incapere cu subsol, va fi dezafectata in
momentul amenajarii in secolul al VI-lea a arterei principale. Si aici se remarca o a doua
fantana ce are diametrul de 0,60 m. Refacerile datorate acestui moment vor crea edificii de
dimensiuni mai mari, care vor dezafecta o alta strada orientata est-vest, datata in secolul al
IV-lea si prevazuta cu doua canale colectoare ce au fost obturate de zidurile sus amintite. O
parte din zidurile ridicate in secolul al IV-lea vor fi refacute sau dublate, deoarece si
lucrarile constructive din secolul al VI-lea vor pastra, in general, aceeasi orientare impusa
initial de existenta laturii de sud a zidului de incinta callatian si a portii de sud.
Tot in sectorul sudic a fost descoperit un mic edificiu termal adosat incintei, format din
doua incaperi ce au zidurile realizate in opus mixtum, din piatra de calcar ce alterneaza cu
straturi de caramizi patrate. Prima incapere are pardoseala ingrijit lucrata, din caramizi
mari (0,57 x 0,37 x 0,04 m) si se pot observa urmele unei instalatii de hypocaust. A doua
incapere este o cadita cu dimensiuni inegale (0,85 x 0,60 x 0,67 m), cu peretii realizati in
opus mixtum si interiorul tencuit in opus signinum. Adancimea maxima pana la pragul de
sus este de 0,65 m, iar in partea de sud cadita are doua orificii: de aductiune (astupat
ulterior) si de scurgere. La circa 0,30 m de la fund, cadita e prevazuta cu o treapta placata
cu marmura lata de 0,14 m. In daramatura din interior au fost descoperite tuburi
fragmentate de apeduct ceramic (diametrul 0,16 m) si fragmente ceramice de amfore
databile in secolul al VI-lea.
La nord de acest complex a aparut un pavaj din dale mari de calcar cochilifer si ghizdul
unei fantani cu diametrul de 0,65 m, lucrat dintr-un singur bloc de piatra.
Sub pavajul sus amintit a fost identificat un alt pavaj datat cu o moneda, Phocas (602-
610), ce corespunde nivelului de constructie a unui canal in care se deversau apele
edificiului termal. Canalul e construit din blochete de calcar (5-6 asize) legate cu mortar si
este pavat cu tigle asezate cu partea concava in sus pe un pat de nisip. Acest canal se
racordeaza cu un altul cu directia nord-sud si mai apoi se deverseaza in canalul magistral
sus amintit. Faptul ca moneda de la Phocas a fost descoperita sub ultimul nivel constructie
demonstreaza ca la inceputul secolului al VII-lea preocuparile urbanistice eru inca
prezente in cetate.
Al doilea canal se afla sub o stradela cu aceiasi orientare, perpendiculara pe strada
principala. Partea estica a stradelei e marginita de un zid lat de 0,50 m ce compartimenta o
incapere pavata cu dale mici din piatra si caramizi in dreptul pragului. Pe acest nivel de
calcare s-au descoperit fragmente ceramice din vase diferite, ornamentate cu striuri si o
ploscuta ceramica ornamentata pe ambele fete cu crux ansata, databila in secolul al VI-lea.
Orizontul elenistic descoperit numai in trei sondaje pentru obtinerea unei stratigrafii
complete este documentat in zona de sud-est a sapaturii printr-un pavaj din piatra de
calcar sfaramata, ce apartine unui zid din blochete de calcar lat de 0,60 m si pastrat pe 4-5
asize, ridicat pe pamantul viu. Materialul ceramic descoperit dateaza zidul in prima
jumatate a secolului al III-lea i.e.n.
Un alt orizont elenistic nederanjat a fost identificat la nord de strada principala si
incaperea cu subsol, intre -2,65 m si -4,10 m adancime de la nivelul actual de calcare, unde
au fost cercetate mai multe faze de locuire elenistica, din care cea mai veche este datata in
al treilea sfert al secolului al III-lea i.e.n. printr-o toarta stampilata de provenienta
sinopeana.
Trebuie subliniat faptul ca activitatea constructiva romano-bizantina inceputa in secolul
al IV-lea in epoca Diocletian Constantin cel Mare a ras, printr-o nivelare masiva
depunerile arheologice de epoca romana si partial elenistica, fapt constatat dealtfel in
majoritatea siturilor arheologice cercetate in ultimii ani la Callatis.
Intregul sit arheologic din zona Hotelului President, a fost conservat, restaurant si
amenajat din punct de vedere muzeistic in holul hotelului si la subsolul restaurantului.
Apeductele cetatii. Cercetarile arheologice de teren si descoperirile ocazionale au

evidentiat sistemul de aprovizionare cu apa potabila a cetatii in epoca romana si romano-
bizantina dupa cum urmeaza:
Pe versantul nordic al vaii lacului Mangalia au fost cercetate in mai multe puncte urmele
apeductelor ce aveau mai mult ca sigur caput aquae in zona izvoarelor de la nord de satul
Hagieni. Aceste izvoare deosebit de puternice constituie principala sursa de apa a orasului
si astazi.
La cismeaua de langa sediul I.A.S. Albesti au fost descoperite cu ocazia lucrarilor de
extindere a statiei de pompare, tuburi fragmentate de apeduct ceramic cu diametrul de
0,18 m.
La aproximativ 300 m vest de podul ce desparte lacul sarat de iazul Hagieni a fost
cercetat un camin de decantare al aceluiasi apeduct. Caminul de decantare realizat din
caramizi fragmentate este tencuit in interior cu opus signinum. La 100 m est de acest
punct lucrarile pentru excavarea pamantului galben au distrus partial un tronson din
apeductul ceramic, avand acelasi diametru.
La est de podul amintit au fost evidentiate in cinci puncte urmele unui apeduct de tip
canalis structilis ce este realizat din blochete mici de calcar legate cu mortar, iar cuveta este
impermeabilizata prin tehnica opus signinum, capacul fiind realizat din placi de calcar
nefasonate, egalizate cu mortar.
Apeductele urmareau curbele de nivel de pe malul lacului si este de presupus ca
apeductul de tipul canalis structilis colecta apa de la doua sau mai multe apeducte din
tubuli.
Fragmente din apeducte din tubuli au fost descoperite ocazional in zona statiei de
epurare a Intreprinderii de Apa Canal si pe strada Stefan cel Mare.
Cercetari mai vechi au stabilit ca alte doua surse de apa ale cetatii au fost in zona
actualului sat Dulcesti (8 km nord) si in zona la Oban, cunoscuta pentru bogatia in
izvoare sulfuroase. Fragmente din apeductele de tubuli au fost descoperite in santurile de
canalizare din zona actualului sens giratoriu.
Atat apeductele de tip canalis structilis cat si cele de tubuli au analogii la Tomis, Histria si
Tropaeum Traiani, putand fi datate la sfarsitul secolului al III-lea si inceputul secolului al
IV-lea.
Necropolele
Necropola elenistica. Date mult mai precise, atat pentru datare dar mai ales pentru
planul urbanistic al cetatii, ne ofera studiul necropolelor antice de la Callatis, a caror
dispunere in spatiu este legata de cele doua drumuri antice de la Callatis la Tomis (sud-
nord) si de la Callatis la Odessos (Varna, est-vest).
Cele mai vechi morminte datate in secolul al IV-lea i.e.n. se afla la numai 50 m nord de
coltul de nord-vest al incintei callatiene si au in partea centrala celebrul mormant tumular
descoperit in 1959 (Mormantul cu papirus), al carui inhumat in cista de piatra mai
conserva un papirus, databil in aceeasi perioada.
Mormantul cu papirus
(vezi: Muzeul de Arheologie Callatis)
Din cele 52 de morminte cercetate in aceasta zona, 5 sunt de incineratie, din care unul
reprezinta un rug comun pentru trei incineratii pe loc. Restul sunt morminte de inhumatie,
atat in ciste de piatra cat si in gropi simple peste care se practicau acoperisuri in doua
ape din tigle si olane ceramice.
Alte morminte din secolele IV-III i.e.n. s-au descoperit in partea de vest a incintei la o
distanta de 200-250 m, aici situatia fiind mai complexa deoarece o mare parte din
necropola elenistica a fost afectata de marea necropola romano-bizantina.
La nord de cladirea muzeului (blocul Py 1) si la numai 12 m de mormantul cu papirus au
fost cercetate 9 morminte de epoca elenistica, dintre care doua sunt morminte de
incineratie, doua in cista de piatra, trei protejate de tigle si olane si doua gropi simple. In
aceeasi zona s-au mai cercetat: un mormant de inhumatie apartinand unui copil, in groapa
simpla cu colturile rotunjite, datat in epoca romana, alt mormant protejat cu olane datand
din aceeasi epoca si un al treilea mormant din secolul al III-lea.
Cele doua morminte de incineratie fac parte din categoria mormintelor in trepte. Dupa
saparea unei gropi dreptunghiulare cu dimensiunile de 2,10 x 1,15 m s-a practicat inca o
groapa de forma elipsoidala care avea dimensiunile corpului de incinerat. Pe prispa
formata intre cele doua gropi se asezau ofrande. La unul din cele doua morminte s-au
descoperit un numar de 18 vase ceramice de uz comun, majoritatea fragmentare.
Un alt mormant, situat la -1,82 m de la nivelul actual de calcare, este de inhumatie in
cista de piatra. Caseta are doua lespezi pe latura de nord, trei pe latura de sud si cate una la
extremitati. Scheletul orientat est-vest, cu capul la est, era asezat pe spate, cu mainile
intinse pe langa corp. La picioare, de o parte si de alta, se aflau doua statuete de teracota,
una reprezentand un personaj feminin, drapat, cu coafura clasica, mainile in hymation,
avand pe umar un porumbel. In momentul descoperirii statueta mai pastra culorile
originale. Cea de-a doua statueta reprezinta Victoria inaripata in atitudinea desprinderii de
la pamant, cu aripile ridicate deasupra umerilor, tinand in mana dreapta un porumbel. Si
pe aceasta statueta se pastreaza culorile originale: aripile albastre, corpul alb si pete roz pe
fata. Statueta este foarte bine relizata artistic, proportiile corpului amintind normele
sculpturii clasice grecesti. Cele doua statuete dateaza mormantul in secolul al IV-lea i.e.n.
Statuete ceramice tip Tanagra, epoca elenistica

(secolul al IV-lea i.e.n.)
Victoria inaripata
Alt tip de mormant este reprezentat de cele in groapa simpla cu colturile rotunjite, peste
care s-au asezat pe laturile lungi cate trei olane alcatuind un acoperis in doua ape, pe
coama fiind asezate alte trei olane inguste. Scheletele orientate est-vest, cu capul la est,
erau asezate pe spate cu mainile pe langa corp.
O constructie speciala este reprezentata de mormantul unde deasupra gropii de
inhumatie s-au asezat de o parte si de alta trei tigle in pozitie verticala, alte trei tigle
acoperind scheletul, iar la imbinarea lor fiind situate cate doua olane pe creasta. Pe tigla
din mijloc de pe latura de nord era asezat un bol ceramic de mici dimensiuni, cu firnis
negru-argintiu, avand un zgrafitti pe fund. Bolul ceramic si cele trei monede de bronz
callatiene asezate langa piciorul stang al scheletului dateaza acest mormant in secolul al
III-lea i.e.n.
Complexul funerar tumular de la Movila Documaci. O situatie mult mai fericita a

fost oferita de aparitia din luna august 1993, cand o sapatura de salvare a fost initiata de
catre Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia intr-unul din cei mai importanti tumuli,
cunoscut inca din perioada antebelica sub denumirea de movila Documaci. Sapatura
arheologica a descoperit un complex funerar de mari dimensiuni. S-a constatat
deasemenea ca acest tumul a fost afectat in epoca moderna de excavatii pentru obtinerea
argilei. Complexul funerar este format dintr-un mormant de mari dimensiuni orientat est-
vest si o constructie de forma rectangulara a carei functionalitate nu a putut fi stabilita
inca. Mormantul este format dintr-o camera funerara cu dimensiunile de 3,56 x 3 m si 3,62
m inaltime in punctul maxim. Accesul in camera mortuara se face printr-un dromos situat
la est, lung de 9,55 m si lat de 1,61 m. Constructia a avut doua faze: prima reprezentata de
camera funerara si de o parte a dromosului ce au acoperisul in forma de bolta si sunt
tencuite cu mortar, iar a doua faza este reprezentata de o parte din dromos, construita
ulterior si adosata primei faze, cu acoperisul din blocuri mari de calcar asezate in doua
ape. In camera funerara se mai poate observa o fresca policroma. Intrarea era prevazuta
cu o usa ce avea un encadrement din marmura pictata cu motive geometrice.
Complexul funerar tumular de la Movila Documaci, epoca elenistica

(secolul al IV-lea i.e.n.)
Dromos
Complexul funerar tumular de la Movila Documaci
Mormantul a fost profanat in antichitate de doua ori, prima data la inceputul secolului al
II-lea cand s-a patruns din partea de nord, spargandu-se o blocheta din peretele
dromosului. Datarea acestei prime profanari s-a facut cu ceramica fragmentata
descoperita, din care se remarca un opait.
A doua profanare s-a produs in secolul al IV-lea, cand s-a degajat intrarea principala a
dromosului. Atat dromosul cat si camera funerara au fost umplute cu un strat de pamant
gros de 0,65 m, iar din blocurile de piatra degajate s-a practicat o noua intrare mult mai
mica, lata de 0,55 m si inalta de 1,30 m. Intregul complex a fost locuit, dovada marea
cantitate de ceramica fragmentara reprezentand amfore si vase mai mici de uz comun. Cu
exceptia unui zgrafitto pastrat incomplet si care poate fi considerat o chrisma, in rest nu
avem alte semne crestine intr-o perioada cand in necropola romano-bizantina intalnim nu
numai semnul crucii dar si invocatii cu caracter crestin. Acest fapt ne face sa credem ca
mormantul a fost locuit de un grup de oameni certati cu legea, care transformasera acest
loc in ascunzatoare.
In urma celor doua profanari a mai ramas din inventarul mormantului un inel de aur cu
chaton reprezentand o broasca testoasa si doua varfuri de sageti din bronz.
Analiza stratigrafiei movilei si a profilului dintre cele doua monumente amintite
dovedesc faptul ca monumentul rectangular este posterior constructiei mormantului cu
dromos. Complexul funerar a mai evientiat existenta unor ziduri din blochete de calcar
legate cu pamant (ringuri) ce aveau rol de protectie dar si rol ritual, si inmormantari
secundare de epoca romano-bizantina.
Necropola romana. Cea de-a doua zona necropolara a Callatidei este cea din secolele
II-III, ce se intinde la vest si nord de incinta elenistica la aproximativ 200 m.
Din numarul mare al acestor morminte (toate de inhumatie) un procent de 80% sunt
dupa rit, ritual si mai ales dupa inventarul funerar morminte sarmatice. Se remarca la
acestea un inventar deosebit de bogat costand in bijuterii de aur, vase de bronz, un
impresionant numar de vase de sticla si arme. Elementul esential care singularizeaza
aceste morminte de tip sarmatic este cel de ritual. Dupa saparea unei gropi
dreptunghiulare in peretele de est se practica o adancitura boltita care, dupa depunerea
inhumatului, se astupa cu un zid din blochete de calcar legate cu pamant. Detalii de ritual
se pot observa numai la practicarea gropii propriu-zise de inhumat, orientarea la est a
capului determinand dupa anotimp (de unde rasarea soarele) saparea gropii mari de forma
dreptunghiulara. Aceste tipuri de morminte au fost intalnite in zona Saturn.
Vase de sticla, epoca romana

(secolele II-III e.n.)
Alte tipuri de morminte de epoca romana au fost evidentiate in zona sensului giratoriu.
Unul din morminte, de inhumatie in groapa simpla, prezinta un rand de pietre pe laturile
de nord, est si vest. Scheletul orientat est-vest, cu capul la est, se afla pe spate, cu mainile
intinse pe langa corp. Mormantul apartinea unei femei si avea un bogat inventar funerar.
Notam un castron mare cu diametrul de 0,35 m din ceramica fina peste care s-a aplicat un
slip roscat-maroniu. Sub buza ingrosata sunt aplicate doua porti circulare, iar pe un fund
prezinta planta pedis. In castron erau asezate doua vase mari de sticla (o cana si un
unguentarium), o patera de bronz cu torti aplicate avand la partea superioara a buzei doua
masti; pe fund, patera avea incrustatii de argint. Tot aici s-a aflat o situla inalta de 0,21 m
reprezentand un animal fantastic, cu cioc de cocos, ochi de om, urechi de lup si avand pe
corp orificii in care patrundea lumina de la un opait plasat in interiorul vasului. In zona
capului si a gatului s-au gasit doi cercei mari de aur, un pandativ de aur de forma
dreptunghiulara avand in cele patru colturi pietre semipretioase, iar in mijloc un rubin in
forma de lacrima.
In acelasi mormant s-a descoperit un al doilea pandativ, tot din aur, cu decoratii
globulare in forma de potcoava mult latita. Vasele de sticla, castronul si patera, dateaza
mormantul in prima jumatate a secolului al II-lea.
Un alt tip de mormant descoperit reprezinta o caseta de piatra, realizata din patru
lespezi lungi de 1,95 m, respectiv 0,72 m la capete. Scheletul era asezat pe spate, cu mainile
pe langa corp. In zona capului, orientat spre est, s-au descoperit doi cercei din aur, iar la
picioare un vas de sticla tip cana cu gat cilindric si toarta lata cu mai multi venticuli.
Necropola romano-bizantina. Cunoscuta specialistilor din mai multe studii,

comunicari si dintr-o mai veche monografie, rezultat al mai multor ani de cercetari
arheologice, necropola romano-bizantina a Callatisului continua sa dezvaluie alte
monumente funerare care prin inventar, manierea constructiva si mai ales prin inscriptii,
confirma o intensa viata spirituala la Callatis in perioada de triumf a crestinismului.
In zona de sud si sud-est a necropolei amintite si la nord de soseaua Mangalia-Albesti,
intr-un perimetru dreptunghiular lung de 45 m si lat de 30 m, au constituit obiectiv al
sapaturilor de salvare un numar de 16 morminte, mai mult sau mai putin afectate de
excavatiile mecanice.
Densitatea relativ mare a mormintelor intr-un spatiu mic, bogatia inventarului dar mai
ales monumentalitatea unora dintre ele releva ca, topografic, ne aflam in zona centrala a
necropolei, fapt ce permite o serie de observatii cu privire la organizarea legata de
stratificarea sociala a cetatenilor orasului. Tehnica constructiva, a celor 16 complexe
funerare permite o incadrare a acestora in patru tipuri distincte de morminte.
Atat prin studiul monografic amintit, cat si din alte descoperiri intamplatoare din intinsa
necropola romano-bizantina se poate observa ca cele mai impunatoare constructii funerare
sunt situate in zona imediata a soselei Mangalia-Albesti, mai ales in partea de sud-est a
acesteia.
O prima categorie de morminte, cercetate in vara anului 1983, se incadreaza tipului de
mormant de inhumatie cu protectie de olane mari, categorie bine datata pe intreg teritoriul
dobrogean in secolul al IV-lea.
A doua categorie o formeaza opt morminte de inhumatie in casete dreptunghiulare
executate din lespezi de piatra de calcar cu acoperamant din doua sau trei placi din acelasi
material.
Un tip aparte de mormant funerar din necropola callatiana il reprezinta constructiile
subterane cu cale de acces dromos. Sunt morminte in care s-au practicat inhumari
repetate, fapt bine surprins in timpul cercetarii. Un astfel de mormant situat la -1,63 m de
la nivelul actual de calcare avea o camera de forma dreptunghiulara realizata din blochete
de calcar legate cu mortar in a carei compozitie se gasea caramida pisata. Peretii camerei
funerare mai pastrau resturi din tencuiala facuta cu mortar de aceiasi culoare. Lungimea
incaperii era de 2,10 m, latimea de 1,55 m iar inaltimea de 1,35 m. Camera a servit mai
multor inhumari. Din prima faza s-au cercetat patru schelete de adulti, gasite sub un strat
de 10 cm grosime de argila, peste care s-au inhumat un numar de 11 corpuri umane.
Inhumatul din prima faza, surprins langa peretele de nord al camerei funerare avea capul
acoperit cu o tesatura din fir de aur. In dreapta capului erau asezate doua unguetarium din
sticla cu irizatii albastre.
Legat de varietatea inventarul funerar descoperit in astfel de morminte mentionam
descoperirea unei statuete ceramice reprezentand o figura feminina cu un disc de sticla pe
abdomen. Aparitia unor astfel de statuete ceramice in morminte crestine reprezinta o
raritate pentru Scythia Minor.
Din categoria mormintelor hypogeice cu camera boltita si dromos se remarca un
exemplar aflat la partea de est a perimetrului afectat de sapatura mecanica.
Exista un element care ne determina sa presupunem ca a avut loc si o a treia faza de
inhumare si anume: in jurul crucii centrale de la intrarea din dromos spre camera funerara
s-a trasat, prin sapare, un cerc care inscria crucea pictata cu vopsea rosie. Consideram ca
circumscrierea crucii reprezinta momentul in care s-a facut ultima inhumare dupa care s-a
blocat definitiv atat intrarea in dromos cat si cea prin care se intra in camera funerara.
Tipul de mormant hypogeic atat de bine atestat in necropola romano-bizantina de la
Callatis sprijina ideea unei vieti economice infloritoare, o intensa viata spirituala precum si
existenta unor familii bogate care ridicau astfel de morminte funerare.
Mormantul crestin cu psalmi. Constructia funerara a fost surprinsa la -1,20 m de la

nivelul actual de calcare si consta dintr-o camera rectangulara, lunga de 3,60 m, lata de
2,30 m si inalta de 2,18 m in punctul maxim al tavanului boltit. Construita din blochete de
calcar, frumos fasonate, legate cu mortar alb, cu urma de caramida pisata, camera funerara
prezenta tavanul boltit tencuit cu un liant alb-cenusiu de proasta calitate, in compozitia sa
gasindu-se multa pleava.
Accesul de la nivelul antic de calcare, situat la -1 m de cel actual, se facea printr-un canal
de acces dromos lung de 3 m si prevazut cu 5 trepte care coborau pana la cota de -2,20
m. Pe peretele de est s-a practicat intrarea in camera funerara, calea de acces fiind blocata
cu o lespede de calcar, fasonata in asa fel incat sa inchida perfect intrarea in mormant.
Culoarul de acces este acoperit cu trei lespezi de calcar, iar de la nivelul ultimei trepte
tavanul este boltit si tencuit cu acelasi material folosit si in camera funerara. Deasupra
intrarii, cat si pe peretii laterali ai dromosului sunt pictate cu vopsea rosie cate o cruce
avand capetele hasterelor latite. Deasupra crucii centrale se afla o inscriptie in limba
greaca, scrisa cu aceeasi vopsea rosie: Doamne ajuta-ma si spala-ma (in sensul
mantuieste-ma).
Mormantul crestin cu psalmi
Ineditul camerei funerare consta din perforarea pe peretii de est si vest, la inaltimea
intrarii a cate patru orificii in care erau asezate patru barne ce sustineau o podea de
scanduri pe care s-au practicat ultimele inhumari, 9 la numar. Fiecare din peretii camerei
aveau in zona centrala cate o cruce pictata cu vopsea rosie.
Pe peretele de vest, la 1,20 m de la nivelul de calcare in camera, scrisa tot cu vopsea rosie,
o inscriptie in limba greaca spune: Nu ma voi teme si, Doamne, si pentru ca Tu (esti) cu
mine.
Mormantul crestin cu psalmi
Situatia surprinsa in momentul cercetarii, coroborata cu elementele de refacere usor

vizibile atat la camera funerara cat si la dromos, indica cel putin doua faze distincte in care
s-au practicat inhumarile.
Din prima faza s-au surprins, in cele patru colturi ale camerei funerare, un numar de 11
schelete umane adunate in adanciturile practicate in podina. La cele din coltul de sud-est
s-a descoperit o cruce relicvar din aur, avand in centru o piatra rosie.
Pentru practicarea inhumarilor din faza a doua au fost necesare urmatoarele operatiuni:
strangerea celor 11 schelete si reasezarea lor in cele patru colturi impreuna cu inventarul
lor funerar; saparea in zid a celor opt nise de forma patrata in care s-au plasat cele patru
grinzi sustinatoare ale podinei din scanduri si in sfarsit, tencuirea boltii, precum si a
partilor centrale ale celor patru pereti pe care s-au pictat cruci si mai ales, s-a scris
inscriptia cu vopsea rosie.
Inventarul funerar gasit la inhumatii din faza a doua consta din mai multe fragmente de
vase ceramice de uz casnic si un vas cilindric din bronz, care poate sa fi servit drept o
candela mica, mai ales ca pe peretele din apropierea vasului se pot observa urme de fum
depus pe tencuiala.
Este mai greu de stabilit intervalul de timp care desparte cele doua faze atata vreme cat
nu se poate face o comparatie exacta intre vechimea inventarului funerar din prima faza cu
datarea cat mai precisa pe baza studiului epigrafic al inscriptiei care apartine celei de-a
doua faze de inmormantare.
Intinderea necropolei romano-bizantine si plasarea ei cu mult in afara cetatii ridica mai

multe probleme de urbanistica, verificabile numai in urma sapaturilor arheologice.
Perimetrul relativ mic al incintei callatiene in secolele V-VI face nota discordanta cu
intinderea necropolei din aceiasi perioada istorica. Singura explicatie ar fi acceptarea ideii
unei intinderi mari a orasului in afara zidurilor de incinta. O alta concluzie care se impune
din studiul topografic al amplasarii necropolelor callatiene este respectarea cu strictete a
zonelor de necropola. La partea de nord a incintei gasim necropola plana si tumulara de
epoca elenistica, in zona statiunii Saturn necropola romana, iar la vest necropola
romano-bizantina.
SURSE BIBLIOGRAFICE (INFORMATII, NOTE, TEXTE, IMAGINI):

VALERIU GEORGESCU, STOICA LASCU
CALLATIS-MANGALIA 2500 micromonografie, MANGALIA-1995
https://ecomareaneagra.wordpress.com/litoralul-romanesc/mangalia/situri-arheologice/
Salariaii muzeelor publice din Romnia vor protesta, smbt, de
Noaptea Muzeelor, NEMULUMII de legea salarizrii
de: Andreea Traicu

Smbt, salariai din muzeele publice din Romnia vor participa la o
aciune de protest, exprimndu-i nemulumirea fa de proiectul de lege
privind salarizarea personalului pltit din fonduri publice, anun Cartel
Alfa.
"Astzi, 18 mai, este Ziua Internaional a Muzeelor, o zi n care
atragem atenia asupra celor 5500 de salariai la nivel naional din
muzeele publice i din instituiile ce gestioneaz patrimoniul cultural
naional (muzeografi, restauratori, conservatori, educatori muzeali,
cercettori, investigatori, personal auxiliar), care reprezint o
categorie profesional ignorat de toate mririle salariale,
discriminat abuziv i ostentativ de OUG 2/2017, buimcit i mai tare
de OUG 43, ce creeaz dezechilibre i frustrri majore", transmite
Cartel Alfa printr-un comunicat de pres.
Salariaii muzeelor susin c sunt discriminai, preciznd c "patrimoniul
este considerat chestiune de securitate naional" dar "slujitorii lui sunt
condamnai la srcie, boli profesionale, condiii de lucru, de cele mai
multe ori greu de imaginat n lumea civilizat."
"De cele mai multe ori, personalul din muzee este mcinat de boli
profesionale specifice, ultimii ani nregistrnd chiar o serie de
decese, din rndul mai ales al conservatorilor i restauratorilor, pe
fondul unei injuste recunoateri sociale i a unei salarizri aproape
de minimul pe economie. Considerm c este momentul ca aceste
inechiti s dispar, iar profesiile de Muzeograf, Restaurator,
Conservator, precum i tot personalul din Muzee s fie salarizat
potrivit complexitii i importanei domeniului. Vorbim despre un
corp cultural de elit, puin numeros, care are n merit respectul
societii pe care o slujete", se mai precizeaz n comunicat.
Astfel, angajaii muzeelor vor protesta smbt, n intervalul 12.00-14.00,
n faa Muzeului Naional de Istorie a Romniei. Manifestanii se vor
deplasa apoi ctre sediul Ministerului Culturii i Identitii Naionale, unde
vor staiona ntre orele 15.00 16,30, prezentndu-i revendicrile i
solicitnd un dialog cu conducerea ministerului.
Revendicrile angajailor din muzee sunt: realizarea unei grile de
salarizare, pentru personalul bugetar din muzee, care s aib la baz o
analiz corect i transparent a ntregii situaii actuale. Coeficientii aplicati
trebuie s in cont de acest lucru, fiind egali cu cei din grilele aplicate
pentru personalul din instituiile de spectacol sau educatie; renunarea la
diferenele de salarizare existente i preconizate ntre personalul angajat n
muzeele naionale i restul instituiilor muzeale din Romnia; punerea n
aplicare, de urgen, a msurilor financiare reparatorii ncepnd cu 1 iulie
2017, inclusiv prin repararea, de urgen a caracterului discriminatoriu al
OUG 2/2017.
http://m.mediafax.ro/cultura-media/salariatii-muzeelor-publice-din-romania-vor-protesta-
sambata-de-noaptea-muzeelor-nemultumiti-de-legea-salarizarii-16330222
Iran: ghid de alegeri n ape tulburi

Alegeri prezideniale n Iran. Foto: Carmen Gavril
Iranienii se pregtesc de scrutinul prezidenial din 19 mai i au de ales

mai degrab dac Iranul menine politica de deschidere sau nu, dect
ideologii. Candidaii cu cele mai mari anse sunt actualul preedinte
Hassan Rouhani i fostul procuror Ebrahim Raisi, ambii clerici, aflai la
mica distan unul de cellalt, potrivit sondajelor.
Cei mai muli iranieni au de votat mai degrab linii generale de orientare
a rii dect un candidat sau altul. Asta pentru c n Iran, de fapt, nu
exist partide politice cu ideologii foarte clare, ci tabere, formaiuni i
grupuri destul de imprecis definite cu clasicele etichete conservator
sau reformist. De exemplu, n taberele considerate ultraconservatoare,
sunt personaliti cu vederi, s spunem moderate sau chiar liberale, pe
anumite subiecte i n acelai timp, foarte stricte pe alte teme ca
libertile sociale.
Termeni occidentali irelevani n Iran
Favoriii presei occidentale au fost mai mereu aa numiii reformiti,

liberali sau progresiti de la care Occidentul a tot ateptat schimbri
radicale n Iran, inclusiv de regim, o speran nerealist dup cum s-a
dovedit de-a lungul anilor. Pentru iranieni, aceti termeni nseamn cu
totul altceva dect pentru occidentali. Reformitii radicali reprezint o
grupare din tabra n general numit reformist care susine idei ca
separarea religiei de politic sau mcar mai mult putere pentru
instituiile democratic alese i mai puin pentru cele formate din clerici.
Aceast grupare are n prezent o influen neglijabil n Iran.
O alt grupare din tabra reformist este cea format din politicieni pe
care i-am putea numi moderai pentru c susin pstrarea regimului de
republica islamic, n special a funciei de lider suprem religios, dar
consider c o real aplicare a principiilor revoluiei islamice din 1979 ar
nsemna o societate mai deschis i mai incluziv, cu un cuvant mai greu
al poporului n treburile rii.
Interpretrile revoluiei islamice
De altfel, diferitele interpretri ale principiilor revoluiei islamice

ntrein cea mai intens dezbatere n Iranul modern, pentru c aceste
principii ofer, paradoxal, argumente tuturor taberelor. n special, cei
numii ultraconservatori, care graviteaz n jurul liderului suprem,
ayatollahul Ali Khamenei, invoc tot revoluia islamic atunci cnd
susin c Iranul trebuie s rmn nchis pentru Occidentul considerat
de ei decadent i imperialist, iar viata de zi cu zi, administraia i
politica, trebuie profund infuzate de religie.
Dar, i n aceast tabr exist o grupare de aa numii conservatori

pragmatici care vor meninerea strii de fapt dar cu deschidere
economic, e drept nu foarte mare, spre Occident, de unde i termenul
pragmatic. Ei bine, o alt grupare este cea a pragmaticilor, cei care se
plaseaz undeva ntre ultraconservatori i conservatorii pragmatici,
pentru c vor meninerea regimului dar cu o deschidere economic i
diplomatic mai consistent spre Occident.
Candidaii sistemului
Din aceste tabere vin candidaii de anul acesta la alegerile prezideniale,

aadar toi fac parte din sistem. n timp ce actualul preedinte, Hassan
Rouhani este liderul grupului pragmaticilor, principalul su
contracandidat, Ebrahim Raisi, este bine ancorat n tabra
ultraconservatorilor.
Dar cei doi au i susinerea unor personaliti ori foti candidai din alte
grupri. De exemplu, primarul Teheranului, Mohammad Ghalibaf, un
model de conservator pragmatic, a decis s abandoneze cursa
prezidenial i s-i ndemne electoratul s voteze cu ultraconservatorul
Raisi, n timp ce, alt conservator pragmatic extrem de influent,
presedintele Parlamentului, Ali Larijani, a anunat c l susine pe
Hassan Rouhani.
Sprijin pentru Rouhani a venit public i de la fostul preedinte Mohamad

Khatami din grupul moderailor.
n general alegerile iranienilor sunt greu de descifrat i chiar de anticipat

tocmai pentru c, de multe ori, ei i doresc ori ce propun taberele
politice atat de variate i complicate, ori cte ceva diferit de la fiecare sau
cteva dintre aceste grupri politice.
http://www.romania-actualitati.ro/iran_ghid_de_alegeri_in_ape_tulburi-102731
Cristian Unteanu Cum au votat parlamentarii romni n cazul Rezoluiei opiune nuclear privind Ungaria 19 mai 2017,
10:00 Citesc mai trziu download pdf print article ArticolComentarii 10 citeste totul despre: rezolutie ue uniunea
europeana optiune nucleara ungaria +1 (1 voturi) 39 share 1 inShare 15 Live Aboneaza-te la newsletter Abonare
Mediafax Foto/Bogdan Baraghin Cred c este util s vedei care au fost opiunile europarlamentarilor notri n momentul
votului final asupra Rezoluiei prin care Parlamentul European a aprobat invocarea, n cazul Ungariei, a Art. 7 din Tratat,
aa-numita opiune nuclear care, n ultima sa faz de aplicare, poate duce la sanciuni extrem de dure, mergnd pn
la ridicarea dreptului de vot n Consiliul European. DE ACELASI AUTOR Boris Johnson, ministrul de Externe al Marii
Britanii, amenin: E pos... Parlamentarii europeni activeaz opiunea nuclear n cazul Ungariei... Margrethe Vestager,
comisarul european pentru competiie, interviu n ... Pentru a ti exact despre ce vorbim, iat aici textul n limba romn
al Rezoluiei cu pricina pe care, de altfel, v-am prezentat-o pe larg imediat dup momentul votului de la Strasbourg.
Revin acum cu prezentarea modului n care au votat ai notri, document pe care l-am obinut prin bunvoina colegilor
de la VoteWatch Europe care, de altfel, au transmis i un material mai amplu privind poziionrile grupurilor politice,
extrem de interesant i de instructiv dac vrei s nelegei cum se organizeaz, n spatele scenei, alianele de vot n
jurul marilor partide politice europene dar i cum unii europarlamentari aleg s-i urmeze propria contiin i nu
ndeplineasc consemnele de vot transmise de grupul politic. Name Member State Loyal / Rebel to political group Vote
Group Victor BOTINARU Romania Loyal For S&D Daniel BUDA Romania Rebel Abstain EPP Cristian-Silviu BUOI
Romania Didn't vote Didn't vote EPP Andi CRISTEA Romania Loyal For S&D Mircea DIACONU Romania Loyal For
ALDE/ADLE Damian DRGHICI Romania Loyal For S&D Viorica DNCIL Romania Loyal For S&D Doru-Claudian
FRUNZULIC Romania Loyal For S&D Maria GRAPINI Romania Loyal For S&D Ctlin Sorin IVAN Romania Loyal For
S&D Monica MACOVEI Romania Rebel For ECR Marian-Jean MARINESCU Romania Rebel Abstain EPP Sorin MOIS
Romania Loyal For S&D Siegfried MUREAN Romania Rebel Abstain EPP Ramona Nicole MNESCU Romania Didn't
vote Didn't vote EPP Victor NEGRESCU Romania Loyal For S&D Dan NICA Romania Loyal For S&D Norica NICOLAI
Romania Loyal For ALDE/ADLE Emilian PAVEL Romania Loyal For S&D Ioan Mircea PACU Romania Didn't vote Didn't
vote S&D Cristian Dan PREDA Romania Rebel For EPP Laureniu REBEGA Romania Didn't vote Didn't vote ENF
Theodor Dumitru STOLOJAN Romania Loyal Against EPP Daciana Octavia SRBU Romania Loyal For S&D Csaba
SGOR Romania Loyal Against EPP Claudiu Ciprian TNSESCU Romania Loyal For S&D Traian UNGUREANU
Romania Loyal Against EPP Adina-Ioana VLEAN Romania Loyal Against EPP Renate WEBER Romania Loyal For
ALDE/ADLE Iuliu WINKLER Romania Loyal Against EPP Mihai URCANU Romania Loyal Against EPP Claudia
APARDEL Romania Loyal For S&D Lmurit cum au votat ai notri, prelum cteva dintre datele din analiza celor de la
VoteWatch Europe: Din totalul de 751 parlamentari, doar 77 au sprijinit pe deplin guvernul ungar Liderul partidului de
extrem-dreapt Liga Nordului din Italia a propus un amendament care nota sprijinirea deplin a aciunilor guvernului de
la Budapesta. Dar o majoritate covritoare de europarlamentari s-a opus acestui demers. Important este c voturile pe
acest amendament ne-au permis s determinm faptul c dou partide politice aflate la guvernare au sprijinit politicile
promovate de Budapesta: membrii Partidului Lege i Justiie din Polonia i cea mai mare parte a reprezentanilor Uniunii
Democratice Croate au susinut textul care oferea un sprijin total politicilor domnului Orban. Cu toate c exist o foarte
larg majoritate n cadrul partidelor politice europene care critic politicile de la Budapesta, exist diferene de opinii n
ce privete scara i momentul n care UE trebuie s intervin. Dac, pe de o parte, liberalii i stnga european au
militat mpreun pentru activarea Art. 7, mai puin de jumtate dintre parlamentarii din PPE, familia politic din care face
parte FIDESZ, au fost n favoarea raportului final. Politicienii din PPE au fost de prere c cererea coaliiei dintre liberali
i stnga european merge prea repede i prea departe. Lor li s-au alturat i conservatorii din Marea Britanie i
Polonia. Vot negativ pentru textul final au dat, iat, cei mai muli europarlamentari provenii din partidele conduse de
Angela Merkel, Berlusconi, Rajoy i Plenkovici (Croaia), iar cei din Partidul Poporului (Austria) i GREB (Borisov,
Bulgaria) s-au abinut. Republicanii francezi, cei mai muli dintre ei, fie s-au abinut, fie au votat mpotriv. Dar majoritate
care a permis votarea final a Rezoluiei a fost atins cu sprijinul unor membri PPE din Belgia, Grecia, Irlanda,
Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia i Suedia. Nu e vorba doar despre o analiz statistic. Este radiografia
unui vot politic care transmite un mesaj extrem de clar n cazul Ungariei, foarte de demult ateptat de analitii politici de
la Bruxelles, anume c "umbrela protectoare" pe care PPE o inuse cu ndrjire deasupra capului domnului Viktor Orban,
n ciuda mesajului permanent eurosceptic pe care-l promoveaz, nu poate funciona la infinit. i, iat acum n cazul
Ungariei, poate foarte curnd i n cazul Poloniei, se vor pune n micare mecanismele de sancionare prevzute de
Tratate. Sigur, asta n cazul n care Ungaria n acest caz (dar i Polonia) nu vor retrage legislaiile controversate. Dar
semnificaia acestui vot trebuie vzut i n raport cu noile echilibre de fore care ncep s se constituie n aceast nou
arie de for care se anun, cea a unei zone refundamentate Euro-Schengen. Unde, evident, unitate politic n luarea
deciziilor va fi esenial pentru a asigura funcionarea instituiilor comune. De aici, ntrebarea cum ar putea coexista n
aceeai camer cei care doresc continuarea integrrii accelerate a proiectului european i ceilali, oponenii declarai ai
proiectului. Ct timp acetia din urm sunt minoritari sau pe cale de disoluie (cum pare s fie acum cazul cu grupul din
PE al doamnei Le Pen) nu e nici un fel de problem. Dar ncepe s fie o problem dac e vorba despre partide aflate la
guvernare cu un discurs preponderent anti-european, cu sunt multe dintre vocile care parvin, oficial, din Grupul Viegrad.
Context n care, dup prerea mea, votul de sanciune mpotriva Ungariei este un semnal menit s mearg mult mai n
adncime i s aib o rspndire mai larg, mai ales acum cnd relansarea mootrului franco-german las se prevad o
viitoare modificare a Tratatelor, ceea ce va aduce noi reguli de joc i, la modul acum cel mai evident, va reformula
alianele existente. Ceea ce se i petrece acum odatr cu ieirea in joc a Marii Britanii, principala susintoare a politicilor
de tip euro-sceptic i permanent mpotriva continurii procesului de integrare european. De aceea acest vot este att
de semnificativ: el arat nu numai radiografia a ceea ce este, adic echilibrul de acum cu loialitile tradiionale, dar i,
pentru cine are informaiile reale, arat n acelai timp i intrarea n funciune, discret dar ferm, a vectorilor
urmtoarelor schimbri.
http://adevarul.ro/international/europa/cumau-votat-parlamentarii-romani-cazul-rezolutiei-optiunenucleara-privind-
ungaria-1_591e95625ab6550cb83cfad4/index.html
Mecanismul Financiar Cooperativ/ Un nou pas ctre

armata european a fost fcut la Bruxelles
: EuroPunkt / mai 18, 2017
Minitrii europeni ai aprrii au hotrt joi la Bruxelles crearea unui fond comun pentru
dezvoltarea de proiecte militare, care va fi gestionat de ctre Agenia European de Aprare,
informeaz Politico.
Fondul se va numi Mecanismul Financiar Cooperativ i este inspirat dup modelul

Mecanismului European de Stabilitate, din sfera civil.
19 state membre i-au anunat deja interesul pentru a participa la acest fond, printre care
marii juctori Germania, Frana, Spania i Italia. Deocamdat nu se tie care va fi
dimensiunea acestui fond.
De asemenea, minitrii europeni ai aprrii au discutat despre cooperarea structurat

permanent sau Pesco, o posibilitate instituional ca diferite state membre s se angajeze
ntr-o cooperare militar mai intens, fr a fi necesar s obin acordul tuturor celorlalte
membre ale UE.
n special Germania i Frana pun accentul pe intensificarea integrrii militare europene,

dup ce Marea Britanie a decis s prseasc Uniunea European, iar administraia
american condus de Donald Trump a dat semnale contradictorii privind angajamentul
SUA fa de securitatea continentului european.
http://europunkt.ro/2017/05/18/mecanismul-financiar-cooperativ-un-nou-pas-catre-armata-
europeana-a-fost-facut-la-bruxelles/
Interviu cu Mircea Grigora, Director General Adjunct

CERT-RO: Vor mai exista i alte variante de
ransomware care vor ncerca s exploateze alte
vulnerabiliti cunoscute pn n prezent sau nu
: Vladimir Adrian Costea / mai 18, 2017
Pericolul ameninrilor informatice nu a disprut dup valul de ameninri WannaCry.

Numeroi utilizatori ai sistemelor de operare Windows XP au devenit victimele
ameninrilor cibernetice de tip ransomware, aducnd din nou n prim plan problematica
reprezentat de breele existente n sistemele de securitate, precum i modul n care
utilizatorii sistemelor de operare reuesc s se protejeze n faa unor astfel de atacuri.
Mircea Grigora, Director General Adjunct CERT-RO, ne vorbete despre msurile de

protecie i provocrile la care suntem expui n faa ameninrilor WannaCry, n interviul pe
care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.
Vladimir Adrian Costea: Care sunt principale metode dup care acioneaz
atacurile cibernetice WannaCry? n ce const originalitatea acestor atacuri?
Mircea Grigora: n prezent nu se tie cu exactitate care a fost vectorul ini ial de infec ie,
existnd dou variante posibile:
Atacul iniial a constat ntr-o campanie de tip email phishing/spear-phishing,

urmat de propagarea infeciei i la alte sisteme Windows accesibile prin reea
i vulnerabile;
Spaiul de adrese IP publice din Internet a fost scanat pentru a identifica

sistemele Windows expuse i vulnerabile, acestea fiind ulterior exploatate de la
distan.
Varianta iniial a malware-ului WannaCry dispune de un mecanism de dezactivare (kill

switch) care funcioneaz astfel: odat reuit exploatarea unui sistem informatic, malware-
ul verific mai nti dac poate realiza o conexiune ctre un anume domeniu web, iar n caz
afirmativ nu mai pornete procesul de criptare a fiierelor de pe staia compromis.
Care sunt breele din sistemele de securitate care sunt exploatate de atacatori?
Malware-ul se propag prin exploatarea unei vulnerabiliti a protocolului SMB (Server

Message Block) din cadrul sistemelor de operare Windows XP/7/8/8.1. Windows 10 nu este
vulnerabil.
WannaCry utilizeaz un exploit (modul de exploatare) publicat de

grupul ShadowBrokers cu cteva luni n urm, odat cu alte unelte de exploatare despre care
se presupune c ar fi fost dezvoltate de Agenia Naional de Securitate a SUA (NSA).
Compania Microsoft a publicat nc din 14 martie 2017 o actualizare de securitate (patch)

pentru rezolvarea acestei vulnerabiliti: MS17-010. Cu toate acestea, sistemele Windows
crora nu le-a fost aplicat acest patch au rmas vulnerabile.
Care este impactul pe care ameninrile WannaCry l-au generat asupra utilizatorilor
de Windows? Care este numrul victimelor acestor atacuri?
La nivel internaional se vehiculeaz cifra de aproximativ 200.000 de sisteme compromise.

n ceea ce privete impactul, acesta este diferit pentru fiecare dintre cele n jur de 150 de ri
afectate deoarece sistemele compromise sunt diverse, aparinnd i unor organiza ii ce ofer
servicii eseniale n domenii precum sntate, energie, transport, finane i telecom.
n ce msur ameninrile WannaCry pot s reapar n viitorul apropriat?
WannaCry nu este o ameninare singular, ci face parte dintr-o categorie denumita generic
crypto-ransomware sau ransomware. Aceast ameninare a aprut n octombrie 2013, primul
ransomware fiind Crypto-Locker. Ce este deosebit la acest ransomware este modul de
rspndire n reea.
Prin urmare, cu siguran vor mai exista i alte variante de ransomware care vor ncerca s
exploateze alte vulnerabiliti cunoscute pn n prezent sau nu.
Cum a fost afectat Romnia de aceste atacuri cibernetice? Cum evaluai reacia
instituiilor statului?
Conform informaiilor deinute pn n prezent, 326 de adrese IP publice din Romnia au

realizat conexiuni ctre un domeniu web asociat campaniei ransomware WannaCry.
Datorit modului n care funcioneaz acest malware, este posibil ca pe unele dintre
sistemele informatice ce au realizat aceste conexiuni s se fi inhibat procesul de criptare a
datelor.
De asemenea, avnd n vedere c printr-un IP public pot comunica mai multe sisteme
informatice, este posibil ca numrul sistemelor afectate s fie mai mare. Din estimrile
noastre, n Romnia au fost afectate aproximativ 70 de organizaii, majoritatea private.
nc din dup amiaza zilei de vineri 12 mai 2017, cnd s-au nregistrat primele semne ale
fenomenului la nivel mondial, CERT-RO a constituit o echip de monitorizare a evoluiei
campaniei WannaCry la nivel naional.
CERT-RO a coordonat msurile derulate inclusiv la nivelul Ministerului Comunica iilor i

Societaii Informaionale, fiind n contact permanent cu multe instituii ale statului care nc
de smbt au deplasat la sedii personalul IT pentru a putea rspunde n caz de nevoie. n
acest context, apreciez c instituiile statului au avut o reacie prompt.
Care sunt msurile pe care le considerai necesare pentru a proteja sistemele de

securitate n faa acestor atacuri?
n vederea contracarrii ameninrii WannaCry, utilizatorii sistemelor de operare Windows

sunt sftuii s ntreprind urmtoarele msuri:
1. Realizarea de copii de siguran periodice (backup);
2. Aplicarea patch-ului de securitate MS17-010,
3. Utilizarea unui antivirus/anti-malware eficient i actualizat;
4. Segmentarea reelei i implementarea unor reguli de firewall care s

blocheze traficul de reea inutil (spre exemplu porturile SMB: 139, 445);
5. Asigurai-v c domeniul com este accesibil, innd cont de faptul c

malware-ul nu comunic prin web proxy. Eventual instalai unealta oferit de
CCN-CERT care previne executarea malware-ului:
https://www.ccn-cert.cni.es/en/updated-security/ccn-cert-statements/4485-nomorecry-tool-
ccn-cert-s-tool-to-prevent-the-execution-of-the-ransomware-wannacry.html;
6. Manifestarea unei atenii sporite la deschiderea fiierelor i link-urilor

provenite din surse necunoscute/incerte, mai ales cele din mesajele email;
De asemenea, CERT-RO a realizat i Ghidul privind combaterea ameninrilor informatice

de tip ransomware, disponibil la adresa:
https://cert.ro/vezi/document/ghid-protectie-ransomware.
Care sunt provocrile pe care le-au generat ameninrile WannaCry asupra sistemelor
de securitate?
Cred c o provocare a fost faptul c nu ntotdeauna administratorii de sistem pot s

implementeze n propriile reele ultimele patch-uri din cauza obligativitii meninerii unor
aplicaii vechi de care depind anumite procese funcionale. n acest caz, poate WannaCry va
fi un semnal de alarm pentru actualizarea respectivelor aplicaii.
n alte cazuri, lipsa update-urilor a fost cauzat de neglijen sau de ignoran , iar n aceste
situaii, sistemele de securitate nu pot s protejeze deoarece este vorba de inteferen a uman
n sistemele informatice.
Mircea Grigora este un profesionist cu experien n domeniul securitii informatice, cu
aproape 6 ani de experien n investigarea atacurilor cibernetice relevante pentru securitatea
naional i peste 9 ani de lucru pe probleme de securitate naional. El este director general
adjunct al CERT-RO din ianuarie 2014, unde coordoneaz reacia i rspunsul la incidentele
de securitate cibernetic la nivel naional, cooperarea cu alte instituii care se ocup de
rspunsul i investigaia n domeniul securitii cibernetice, precum i cooperarea cu
sectorul privat n identificarea i atenuarea ameninrilor cibernetice.
Este membru al mai multor grupuri de lucru i comitete de lucru la nivel european, precum
i grupuri internaionale de experi n domeniul securitii reelelor i a informaiilor i a
participat ca antrenor la mai multe proiecte europene n domeniul criminalitii informatice
i al securitii informatice.
http://europunkt.ro/2017/05/18/interviu-cu-mircea-grigoras-director-general-adjunct-cert-ro-
vor-mai-exista-si-alte-variante-de-ransomware-care-vor-incerca-sa-exploateze-alte-
vulnerabilitati-cunoscute-pana-in-prezent-sau/
Scandalul Trump-Comey-Flynn/ Wall Street a intrat n

panic
: EuroPunkt / mai 17, 2017
Informaiile aprute n presa american potrivit crora preedintele Donald Trump i-ar fi
cerut directorul FBI, James Comey, s renune la investigarea fostului consilier de securitate
naional, Michael Flynn, nainte de a-l demite, au fcut ca bursa american s intre n
declin, nchiznd miercuri cu o scdere de 1,8 %.
Teama unei crize constituionale provocate de comportamentul preedintelui Donald Trump

a fcut ca aciunile listate la New York s nregistreze cel mai dramatic declin de la ziua
alegerii miliardarului american la Casa Alb. Chiar dac administraia Trump a adoptat
unele msuri pro-business care au stimulat piaa de capital din SUA, recentul scandal din
jurul demiterii directorului FBI, dup unii mai important chiar dect afacerea Watergate,
poate stopa i chiar inversa creterea din ultimul timp.
De la alegerea lui Donald Trump ca preedinte al SUA, bursa american a crescut cu 15%.
Sursa: Huffington Post
http://europunkt.ro/2017/05/17/scandalul-trump-comey-flynn-wall-street-a-intrat-in-panica/
SUA se izbesc de un refuz categoric al Europei
Frana i Germania pot arunca

n aer Summitul NATO
ACTUALITATE EXTERN
Cu puin nainte de a prelua mandatul de la Casa Alb, n ianuarie 2016,
Donald Trump oca mai toate cancelariile europpene declarnd ntr-un
interviu pentru presa britanic i german c NATO este depit i cerndu-
le europenilor mai ferm dect oricare alt preedinte american s contribuie
mai mult la bugetul Alianei.
A fost motivul pentru care ntlnirea de la jumtatea lunii aprilie dintre

preedintele Trump i secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost
considerat un barometru extrem de important al relaiei Europa-SUA. Toat
lumea transatlantic a rsuflat uurat cnd, la conferina de pres, Trump a
declarat: Am spus c NATO este depit. Nu mai este depit. Iar
explicaia a venit imediat: Am spus ca NATO este depit pentru c nu avea
grij de terorism () Acum au fcut o schimbare au grij de terorism. Iar
Jens Stoltenberg a confirmat opinia lui Trump i a ntrit-o: Am czut de
acord amndoi astzi c NATO trebuie s fac mai mult n lupta global
mpotriva terorismului.
Imediat dup aceste declaraii, de aparent mpcare ntre aliaii din Europa
i SUA, au aprut scenariile unei posibile cooperri ntre NATO i Rusia, ale
unui nou rol al NATO, cci Moscova a fcut deseori apel la un front global
mpotriva terorismului.
ns, cu exact o sptmn naintea Summitului NATO de la Bruxelles, ocazie

cu care Trump va ntreprinde primul su turneu diplomatic n Europa, relaia
dintre SUA si Europa pare s se fi stricat, pn la riscul dinamitrii ntregului
Summit al Alianei. Asta pentru c aliaii europeni refuz s trimit trupe pe
frontul antiterorist. Nu a fost luat nc nicio decizie, discuiile continu.
Oricum, este n afara oricrui dubiu c NATO nu se va implica n operaiuni
de lupt i nu va trimite trupe militare, a spus joi Jens Stoltenberg, cnd a
sosit la Bruxelles, la ntlnirea minitrilor de Externe i ai Aprrii din UE. Cu
alte cuvinte, Frana i Germania nu sunt de acord cu poziia SUA, mprtit
n aprilie i de secretarul general al NATO.
La aceeai ntlnire, scrie Reuters, minitrii au mai discutat un aspect care
poate fi o veste proast pentru Donald Trump i industria american de
armament. Este vorba despre primul pas ctre concretizarea unei Europe a
Aprrii, prin crearea unui fond care s finaneze proiectele militare
europene. Iniiativa, care nu ar fi putut prinde contur dac Marea Britanie nu
ar fi ales calea Brexitului, aparine Franei i Germaniei i este sprijinit de
Italia i Spania. Liderii europeni au dat asigurri Washingtonului c o Uniune
a Aprrii n Europa nu s-ar suprapune peste rolul NATO, ns este limpede
c apariia unui asemenea fond va presupune o competiie acerb ntre SUA i
marii productori europeni de armament aliaii europeni din NATO (cu
Romnia i Polonia n primele rnduri) vor suporta presiuni mari din partea
SUA, Franei, Germaniei, Suediei, Italiei cnd va veni vorba de noi achiziii
militare.
Pentru preedintele SUA, un refuz mai puternic din partea Europei, a se citi
Frana i Germania, nu se putea. "Unele state, precum Frana, Germania,
Italia sau Grecia, nu sunt convinse de propunerea americanilor. Vor s tie ce
diferene ar implica. Toate cele 28 de state aliate NATO depun deja eforturi n
acest sens. Dac aliaii vor fi convini c este mai mult un pas simbolic, un
acord este posibil", a spus un nalt oficial european din cadrul NATO, cu
referire la refuzul participrii sub steag NATO la operaiunile militare
impotriva terorsmului.
Asta nu nseamn c statele europene din NATO nu particip la coaliia

internaional de lupt mpotriva terorismului condus de SUA, ns o fac
individual, nu sub drapelul alianei militare. Surse anonime citate de
Bloomberg susin c refuzul european se datoreaz temerii c prin
participarea antitrerorist, rolul NATO ar putea fi modificat. Se discut dac
NATO ar trebui s se alture coaliiei i acei aliai care sunt pentru spun c,
alturndu-se coaliiei, NATO ar trimite un mesaj politic clar, a spus
Stoltenberg, adugnd ns ca nu s-a luat nicio decizie pn n acest
moment.
Noul regim din Frana, condus de Emmanuel Macron, i cel din Germania,
condus de Angela Merkel, doi lideri care au dorit s arate ntregii lumi c
tandemul franco-german va redeveni coloana vertebral a UE, au refuzat s
comenteze pe marginea acestei dispute din cadrul NATO.
Aliaii europeni se tem c o participare cu trupe la misiuni de lupt mpotriva

terorismului sub stindard NATO i-ar tr ntr-un noi rzboi, din cauza
aciunilor imprevizibile ale administraiei Trump, scrie Bloomberg. n plus,
Frana consider ca contraterorismul este o chestiune ce ine de securitatea
intern i nu dorete implicarea strin pe aceast latur. Din partea
Germaniei, o explicaie vine de la deputatul cretin-democrat Roderich
Kiesewetter: Un NATO mai puternic ar fi vzut cu scepticims n special de
statele arabe i nu ar fi deloc pe placul publicului european. Mai este un
motiv pentru Germania, explicat de un oficial, sub protecia anonimatului:
Berlinul privete cu reinere implicarea Turciei n lupta mpotriva
terorismului i este reticent cnd e vorba de furnizarea de informaii secrete
pentru Ankara, aa cum ar presupune-o implicarea NATO n acest rzboi
global. Alte state, cum ar fi Italia, au argumentat refuzul de a participa n
cadrul NATO la aceste operatiuni prin costul lor foarte mare.
http://www.cotidianul.ro/franta-si-germania-pot-arunca-in-aer-summitul-nato-301081/
Se RUPE Ungaria de UE? Budapesta arunc-n aer

relaiile cu Bruxelles-ul
Autor:
Cristian Gheorghe
Publicat: 18:49
Sursa foto: AP
Premierul ungar Viktor Orban a calificat vineri drept produs al unei "politici eronate" o
rezoluie recent adoptat de Parlamentul European (PE), critic la adresa rii sale, adugnd
c este vorba de fapt de un "raport Soros", transmite MTI, potrivit agerpres.
ntr-un interviu acordat postului public Kossuth Radio, premierul ungar a atribuit ceea ce el a numit
drept "atacuri organizate mpotriva Ungariei" nenelegerilor cu privire la imigraie i a afirmat c n
Europa exist o comunitate de interese transpartinice care vizeaz aducerea a sute de mii de
imigrani anual pe continent, artizanul i cofinanatorul acestui concept fiind miliardarul american
de origine maghiar George Soros.
Lucrurile SE COMPLIC n Orient: SUA au trimis un al doilea portavion
Orban a fcut o paralel ntre rezoluia PE i un raport din 2013 critic la adresa guvernului ungar
realizat de europarlamentarul Rui Tavares, care, a menionat premierul ungar, a "euat lamentabil",
explicnd c de data aceasta PE a decis s elaboreze un "raport Soros", care nu se tie dac este "de
rs sau de plns".
El a evocat n acest sens un pasaj din document referitor la nite divergene ntre poliia ungar i un
grup de migrani la grania de sud a Ungariei, n septembrie 2015, pasaj n care se afirm c un
cetean sirian implicat n respectivul incident "a fost condamnat la 10 ani nchisoare pentru simplul
motiv c a folosit un megafon pentru a calma tensiunile i c a aruncat cu trei obiecte n poliia de
frontier". n realitate, a spus premierul ungar, sirianul n cauz a forat zidul de la grani, a folosit
megafonul pentru a ncerca s instige mulimea i i-a atacat pe poliitii de frontier.
Rugat s comenteze remarcile lui Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European din
PE - din care face parte i formaiunea Fidesz a lui Orban -, care a declarat c "mingea este n
terenul" premierului ungar i c dac acesta ia msuri pentru a rspunde preocuprilor PE va dovedi
c este un "juctor de echip", iar n caz contrar "vor fi consecine" pentru Ungaria, Viktor Orban a
replicat c "n China nu s-ar fi spus niciodat" astfel de lucruri, ceea ce demonstreaz ct de
"distorsionat" a ajuns s fie politica european.
Julian Assange este LIBER. Procurorii suedezi renun la acuzaii
eful guvernului de la Budapesta s-a plns cu acelai prilej c statele membre ale Uniunii Europene
"nu sunt respectate" de instituiile europene i cei de la Bruxelles, indiferent de afilierea politic, le
spun statelor membre cum s se comporte. Or, "esena Europei nu este la Bruxelles, ci n statele
membre. Europa nu este Bruxelles, este Varovia, Budapesta, Paris, Berlin, Roma", a subliniat
Orban.
El a pus accentul pe importana susinerii intereselor naionale ale Ungariei, ntruct ungurii "vor s
fie cei care decid mpreun cu cine s triasc", iar atacurile mpotriva rii nu vor mpiedica
guvernul s-i urmreasc obiectivele. Ungaria va continua s "mearg pe propriul drum" i nu va
ceda Bruxellesului dreptul de a-i stabili politica fiscal sau preurile la energie, a insistat premierul
ungar.
http://www.stiripesurse.ro/se-rupe-ungaria-de-ue-budapesta-arunca-n-aer-relatiile-cu-
bruxelles-ul_1197191.html
Dup reuniunea de la Bruxelles, Romnia va gzdui

cel mai mare exerciiu NATO din acest an: 4000 de
soldai vor testa capacitatea Forei de Reacie Rapid
a Alianei
Added by Robert Lupitu on 19/05/2017.
Saved under NATO, NEWS, ROMNIA, SECURITATE
Tags: brigada multinationala Craiova, exercitiu multinational NATO, nato, NATO Bruxelles
2017, Noble Jump 2017, Romania, SECURITATE, sus
La o zi distan dup ncheierea reuniunii NATO de la Bruxelles prilejuit de inaugurarea unui nou sediu,
Romnia va deveni unul dintre cele 3 state aliate care va gzdui cel mai mare exerciiu multinaional al
NATO din anul 2017.
Astfel, aproximativ 4.000 de militari romni i din ri membre ale NATO vor participa, cu 500
mijloace tehnice, la exerciiul multinaional NOBLE JUMP 2017 (NOJP17), care se va desfura,
n perioada 26 mai 16 iunie, pe teritoriul Greciei, Bulgariei i Romniei i care va testa
capacitile operaionale ale elementelor Forei ntrunite cu Nivel de Reacie Foarte Ridicat (VJTF) i
nivelul de implementare a Planului de Aciune pentru Creterea Capacitii de Reacie a Alianei
(Readiness Action Plan RAP), informeaz MApN ntr-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.
VJTF reprezint o component a Forei

de Rspuns a NATO (NRF) creat n urma deciziilor de la summitul din ara Galilor i care a sporit
capacitatea forei menionate la peste 30.000 de trupe. Planul de Aciune Rapid constituie demersul
NATO de reconsolidare a aprrii colective prin msuri de asigurare i adaptare n flancul estic al Alianei,
dintre acestea remarcndu-se Unitile de Integrare a Forelor sau Comandamentele din Polonia i
Romnia.
Cea mai mare parte a trupelor strine care vor participa la componenta din exerciiu
desfurat n Romnia sunt din Albania, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Olanda,
Polonia i Spania. Echipamentul greu va fi transportat pe mare i pe calea ferat, urmat de convoiul
terestru, pe ruta Grecia Bulgaria Romnia, pn la Centrul Naional de Instruire ntrunit Getica din
Cincu.
Comandantul Forei de Reacie Rapid NATO: Ne demonstrm interoperabilitatea
Noble Jump 2017 este un exerciiu NATO important care ne permite s demonstrm interoperabilitatea n
cadrul Alianei. Apreciez susinerea autoritilor rilor gazd, Grecia, Bulgaria i Romnia, i strnsa lor
cooperare pentru ca NOJP17 s demonstreze c aptitudinile, cunotinele i experiena noastr se
situeaz la cel mai nalt nivel, a afirmat, referindu-se la exerciiu, amiralul Michelle Howard, comandantul
Comandamentului Forelor ntrunite de la Napoli, care asigur comanda Forei de Reacie Rapid a NATO
n 2017.
n cadrul NOJP17, Comandamentul Multinaional de Divizie Sud-Est va avea ca misiune coordonarea

ntregii etape de dislocare tactic a trupelor i a echipamentelor pe teritoriul Greciei, Bulgariei i
Romniei. Acest proces va fi facilitat de ctre Unitile de Integrare a Forelor NATO (NATO Force
Integration Units NFIUs) din Bulgaria, respectiv Romnia, i fore aparinnd naiunilor gazd.
Forele romneti care particip la exerciiu aparin Brigzii Multinaionale de la Craiova
Momentul culminant al dislocrii va fi exerciiul cu trageri de lupt ce se va desfura n centrul de

instruire de la Cincu. n afar de cele dou NFIU din Romnia i Bulgaria, trebuie menionat c, n regim
de parteneriat, forele romneti care se vor instrui integrat n Cincu aparin Brigzii Multinaionale de la
Craiova, a spus comandantul Diviziei Multinaionale de Sud-Est, general de brigad Ovidiu Uifleanu,
despre exerciiul NOBLE JUMP 2017.
Brigada Multinaional de la Craiova este un rezultat al deciziilor summitului NATO de la Varovia, ca parte
a prezenei naintate adaptate n sud-estul flancului estic. Brigada multinaional din Romnia ar urma s
devin complet operaional n dou etape: 2017 i 2018, conform unui anun al preedintelui Klaus
Iohannis de la finalul unei reuniuni CSAT din luna septembrie a anului trecut. Pn n prezent, opt state
membre NATO i-au anunat angajamentul de a contribui cu personal la brigada multinaional NATO de
la Craiova, din Romnia. Printre rile care vor contribui se numr Bulgaria, Polonia, Germania, Olanda
sau SUA.
NOJP17 este un exerciiu cu termen scurt de notificare, planificat i condus de Comandamentul Forelor
ntrunite de la Napoli. Exerciiul va testa capacitile operaionale ale elementelor Forei ntrunite cu Nivel
de Reacie Foarte Ridicat (VJTF) i nivelul de implementare a Planului de Aciune pentru Creterea
Capacitii de Reacie a Alianei (Readiness Action Plan RAP), n Bulgaria i Romnia.
http://www.caleaeuropeana.ro/dupa-summitul-nato-de-la-bruxelles-romania-va-gazdui-cel-
mai-mare-exercitiu-nato-din-acest-an-4000-de-soldati-vor-testa-capacitatea-fortei-de-
reactie-rapida-a-aliantei/
Donald Trump, despre ancheta privind presupusa

implicare a Rusiei n alegerile prezideniale din
SUA: Arat c suntem o societate foarte divizat
Added by Teodora Ion on 19/05/2017.
Saved under RUSIA, SUA
Tags: alegeri SUA, ancheta, Donald Trump, imixitiune a Rusiei, james comey, Robert Mueller, Rod
Rosenstein, SUA
Preedintele Statelor Unite a afirmat joi c numirea unui procuror special care s conduc acheta asupra
presupusei implicri a Rusiei n alegerile prezideniale americane va afecta statul ntr-un mod teribil,
informeaz Politico Europe.
Procurorul general adjunct Rod Rosenstein a anunat miercuri c fostul director al FBI, Robert Mueller va
coordona ancheta, care include i investigarea unei posibile nelegeri ntre asociaii lui Trump i oficiali
rui.
Aceasta este cea mai mare vntoare de vrjitoare din toat toat istoria Americii , a scris
Donald Trump pe pagina sa de Twitter.
Follow
Donald J. Trump
@realDonaldTrump
This is the single greatest witch hunt of a politician in American history!
2:52 PM - 18 May 2017
34,24834,248 Retweets
111,793111,793 likes
Cred c acest lucru afecteaz ara noastr teribil. Acestul lucru arat c suntem o societate
divizat, amestecat, neunificat. i avem lucruri foarte importante de fcut chiar acum, fie c
vorbim despre acorduri comerciale sau militare, fie c discutm despre dezarmare nuclear toate aceste
aspecte pe care le-am discutat astzi. i cred c acest lucru arat o ar foarte divizat, a spus Donald
Trump.
naltul oficial american a catalogat, de asemenea, ultimele evoluii din ancheta privind imixtiunea Rusiei
n alegerile prezideniale drept o scuz pentru democraii care au pierdut alegerile pe care ar fi putut s
le ctige cu uurin.
Cred c acest lucru arat c suntem divizai i c nu suntem unii, ca ar. i cred c acesta este un
lucru foarte, foarte negativ. i sper ca aceste lucruri s treac repede pentru c trebuie s ne unim dac
dorim s facem lucruri mree a completat Trump.
Donald Trump a decis demiterea directorului FBI James Comey sptmna trecut, iar presa american a
relatat c liderul de la Casa Alb i-ar fi cerut acestuia s opreasc ancheta ce l viza pe Michael Flynn.
Dup demiterea lui James Comey, opoziia democrat a cerut numirea unui procuror special, mai
independent de putere, pentru a supraveghea ancheta n curs a FBI.
http://www.caleaeuropeana.ro/donald-trump-despre-ancheta-privind-presupusa-implicare-
a-rusiei-in-alegerile-prezidentiale-din-sua-arata-ca-suntem-o-societate-foarte-divizata/
Guvern: Romnia, invitat oficial s adere la
Agenia pentru energie nuclear a OCDE
Added by Robert Lupitu on 19/05/2017.
Saved under POLITIC, ROMNIA
Tags: Agentia pentru Energie Nucleara, guvernul romaniei, ocde, pentru Cooperare i Dezvoltare
Economic, Romania
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) invit oficial Romnia s devin membru
cu drepturi depline al Ageniei pentru Energie Nuclear (NEA) i al bncii de date a Ageniei, se arat ntr-
un comunicat al Guvernului remis presei.
Conform sursei citate, aderarea Romniei la NEA se va finaliza printr-un schimb de scrisori, care se va
efectua n prezena secretarului general al OCDE, Angel Gurria, n iunie 2017.
Guvernul precizeaz c aderarea Romniei la aceast agenie este rezultatul mai multor ani de cooperare,
prin participarea experilor romni la schimbul de expertiz i bune practici din comitetele NEA, pe tema
utilizrii sustenabile i responsabile a energiei nucleare.
Foto: gov.ro
Salut decizia OCDE de a invita Romnia s devin membru cu drepturi depline la Agenia pentru Energie
Nuclear, fapt ce va aduce beneficii pentru ambele pri. Acest lucru confirm progresele constante
fcute de ara noastr pentru a asimila instrumentele OCDE. Vom face tot ce depinde de noi pentru ca
Romnia s nceap ct mai curnd posibil negocierile de aderare la clubul mondial al celor mai bune
practici de dezvoltare economic, afirm premierul Sorin Grindeanu, n comunicat.
Potrivit Executivului, Romnia i-a depus oficial candidatura pentru a dobndi statutul de membru al NEA
n octombrie 2016. Programul nuclear al Romniei a fost apoi supus unui proces de evaluare de ctre
secretariatul NEA, la care au participat ministerele abilitate din ara noastr, reprezentai ai industriei
nucleare i ai institutelor de cercetare din domeniu i Comitetul interministerial pentru relaia Romniei cu
OCDE.
Citii i Premierul Sorin Grindeanu: Romnia este pregtit s demareze ct mai curnd
negocierile de aderare la OCDE
Citii i Romnia a devenit membru al Organizaiei Europene pentru Cercetare Nuclear
Din acest dialog, a rezultat c Romnia ndeplinete standardele statelor cu programe nucleare
avansate, membre ale NEA. De asemenea, a reieit interesul comun pentru consolidarea cooperrii
Romniei cu NEA n domeniul tehnologiei nucleare, al cercetrii, al gestiunii deeurilor radioactive, al
siguranei nucleare, se spune n comunicat.
Guvernul precizeaz c, odat cu finalizarea procesului de aderare, Romnia i Argentina se vor altura
celor 31 de state membre ale Ageniei.
Suntem foarte bucuroi c Romnia i Argentina ader la Agenia pentru Energie Nuclear, pas care
confirm ntrirea parteneriatului dintre OCDE i ambele ri i demonstreaz nc o dat angajamentul
acestora fa de cele mai bune practici n domeniul energiei nucleare, afirm Angel Gurria, n comunicat.
Prin decizia anunat de OCDE, Romnia reconfirm angajamentul su de lung durat pentru dezvoltarea
energiei nucleare i pentru cooperarea internaional. Romnia dispune de infrastructur i o industrie
naional dezvoltat n domeniul energiei nucleare i utilizeaz o tehnologie nuclear sigur (CANDU-6).
http://www.caleaeuropeana.ro/guvern-romania-invitata-oficial-sa-adere-la-agentia-pentru-
energie-nucleara-a-ocde/
#Checked: Vladimir Putin a
fabricat un nou fake news
de admin | Mai 18, 2017
Pe 15 mai a.c. preedintele rus Vladimir Putin a lansat n spaiul

informaional o nou dezinformare, substanializnd liniile directoare ale
rzboiului informaional rus. Potrivit liderului de la Kremlin, sursa
primar al atacului cibernetic cu ransomware-ul WannaCry care a afectat,
la finalul sptmnii trecute, peste 200 000 de calculatoare din ntreaga
lume. Declaraia a fost iniial preluat de ageniile ruse controlate de
stat: Komersant, Interfax, TVC, Gazeta.ru, Pravda.ru, RT, Sputnik etc.,
fiind ulterior preluat att de presa de mainstream din Romnia
(Mediafax, News.ro, Romnia liber, Romnia
TV, Adevrul, Ziare.com etc.), ct i de site-urile dezinformatoare
(Departamentul Zamolxe Romnia, Business24, Rusul etc.)
Analiza titlului: Titlul pe RT este neutru, prezentnd cititorului declaraia

preedintelui rus. n schimb, Sputnik folosete un titlu fals i manipulator,
inoculnd cititorului ideea c SUA ar reprezenta sursa primar a atacurilor
cibernetice metod similar folosit i de blogul Rusul cu administrator
necunoscut.
Captur RT
Context: tirea cu declaraia preedintelui rus a aprut n contextul atacului

informatic global cu ransomware-ul WannaCry lansat vineri, 12 mai, i afectnd
pn n prezent peste 200 000 de calculatoare n peste 150 de state dup primul
val (conform datelor Europol)
Falsul narativ: Preedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat serviciile secrete ale
Statelor Unite precum c ar fi sursa primar a virusului citnd conducerea
companiei Microsoft. Declaraia a fost fcut n contextul unei conferine de pres
n timpul vizitei sale n China.
Date factuale: De fapt, Vladimir Putin a comentat afirmaiile preedintelui

Microsoft, Brad Smith, care a subliniase, cu o zi mai devreme, c acest atac
cibernetic demonstreaz pericolul reprezentat de stocarea unor vulnerabiliti de
software n serverele Ageniei Naionale de Securitate (NSA): n mod repetat,
exploiturile din minile guvernelor s-au scurs n domeniul public i au generat
daune pe scar larg. Un scenariu echivalent cu arme convenionale ar fi dac
cineva ar fura rachetele Tomahawk de la armata SUA. Iar recentul atac prezint o
legtur complet neintenionat, dar discordant ntre dou forme grave de
provocri prezente la adresa securitii cibernetice globale aciunea statului-
naiune i aciunea criminalitii organizate.
Aici este vorba despre exploitul denumit Eternal Blue care intete o vulnerabilitate
a sistemului Windows, fiind dezvoltat de NSA pentru a spiona diverse inte de
interes pentru SUA, i ulterior furat de grupul de hackeri The Shadow Brokers.
Acetia l-au publicat online pe 14 aprilie 2017 i a fost folosit n construcia
virusului WannaCry. Mai multe detalii aici.
Preedintele Microsoft a mai cerut guvernelor naionale s trateze acest atac

cibernetic masiv drept un apel de trezire pentru a nu mai stoca vulnerabiliti de
software, care risc s fie exploatate de ctre hackeri: Aceste guverne au nevoie
de o abordare diferit i trebuie s respecte n spaiul cibernetic aceleai reguli
care se aplic armelor din lumea fizic.
Aadar, preedintele Microsoft nu atac NSA i niciun alt serviciu secret american
c ar fi stat la baza atacului cibernetic cu ransomware-ul WannaCry.
http://checkmedia.ro/checked-vladimir-putin-a-fabricat-un-nou-fake-news/

18052017

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

18052017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

18052017

ONU prezinta la Geneva o propunere in vederea unei noi Constitutii siriene

Ele le-au scris numele pe bande lungi de hartie, asezate pe jos.

Robert Mueller, la Bucuresti

Situatia "nu se amelioreaza, se inrautateste si incercam sa spunem ca este necesar ca intreaga

Guvernul Macron, un pariu care mizeaza pe reasezarea politica si societatea

Marea Britanie a impus o masura asemanatoare pentru sase state.

Serif controversat, in echipa lui D. Trump

Robert Mueller, la Bucuresti

Juan Pedro Franco, cel mai greu om din lume

KLM Meet & Seat

Austria a promis ca va prelua 50 de migranti din Italia.

Tranzactionarea pe Sao Paulo a fost suspendata dupa o cadere de peste 10%.

O masina a intrat in pietoni in New York

UPDATE 20.11: Departamentul de pompieri a revenit pe Twitter cu un bilant actualizat - un mort si 19

View image on Twitter

New York Post Metro

7:20 PM - 18 May 2017

Twitter Ads info & Privacy

Si NBC News relateaza, citand un oficial, ca cel putin o persoana a decedat.

Departamentul de politie din New York a incercuit zona.

View image on Twitter

7:15 PM - 18 May 2017

Twitter Ads info & Privacy

View image on Twitter

Twitter Ads info & Privacy

View image on Twitter

Many Injured in #newyork as car rams pedestrians at #timesquare 10 severely injured

Twitter Ads info & Privacy

View image on Twitter

Twitter Ads info & Privacy

El a declarat ca Moscova si Washingtonul ar trebui sa-si normalizeze relatiile si sa se angajeze intr-o

de Rares Musatiou HotNews.ro

Brennan va participa la o sedinta deschisa publicului si presei, urmata de o sesiune inchisa.

Joe Lieberman este favorit in cursa pentru sefia FBI

de Rares Musatoiu HotNews.ro

Ea si-a exprimat speranta ca va incarna o noua forta in Adunarea Nationala.

Era neclar daca in zona se aflau trupe americane.

Al-Assad discuta despre o consolidare a luptei impotriva Statului Islamic cu Irakul

Un barbat a injunghiat un politist si un soldat in gara din Milano

de Rares Musatoiu HotNews.ro

Atac in gara centrala din Milano

Surpriz neplcut pentru Donald

DE D.G. 18 MAI 2017 07:32

"innd cont de circumstanele actuale deosebite, am considerat c interesul public cere

Un procuror special are autoritatea s i desfoare propria anchet mai independent de

Un nou avion a disprut n Triunghiul

DE D.G. 18 MAI 2017 08:01

Un deputat dezvluie: Am participat i

DE A.M.P 18 MAI 2017 08:57

Deputatul PSD Eugen Nicolicea a recunoscut, la Antena 3, c i el a fost prezent n seara

Brad Pitt, noi dezvluiri dup divorul de

DE 18 MAI 2017 09:00

"Copiii sunt totul. Ei sunt viaa. La ei m concentrez. Nu sunt un sinuciga. nc exist

Descoperire fr precedent n Egipt.

DE S.T. 18 MAI 2017 09:02

Mohamed Salah bn Mohamed Ahmed El-Kholy, un profesor de la Universitatea din Cairo,

Arheologii au descoperit 17 mumii, iar Ministrul de Antichiti egiptean le descrie ca fiind o

DE A.M.P 18 MAI 2017 09:14

Serviciului Independent pentru Protecie i Anticorupie (SIPA), n care sunt stocate

Dac se va desecretiza pentru a fi distrus, ca documente pentru care nu exist obligaia

Ci bucureteni sunt afectai de

La o lun de la nceperea lucrrilor pentru modernizarea sistemului de acces de la metrou,

Directorul companiei spune c Primria Municipiului Bucureti i RATB trebuie s vin cu