S-au luat ieri

Libertatea, 22 Decembrie 2005

Ieri, in jurul pranzului, la primaria din Guidhall-Windsor, faimosul cantaret englez Elton John (58 de
ani), innobilat in 1997 de regina Elisabeta a Marii Britanii, s-a casatorit cu partenerul lui de viata,
producatorul de filme de origine canadiana David Furnish (43 de ani). Cei doi au devenit astfel printre
primele cupluri de homosexuali care au beneficiat de intrarea in vigoare, in aceeasi zi, a legii ce permite
uniunile civile intre doi parteneri de acelasi sex.

Dupa ce a gazduit, in 9 aprilie acest an, cununia civila intre mostenitorul tronului britanic, Printul
Charles si Camilla Parker-Bowle, ducesa de Cornwall, modesta cladire a primariei din Guidhall-Windsor
a fost martora unei alte casatorii din lumea celebritatilor, dar mai neobisnuita. Elton John si-a oficializat
relatia sa de 12 ani cu iubitul sau, David Furnish.

Ceremonia a costat 700 de euro

Cei doi, care s-au cunoscut in 1993, la o petrecere de Halloween, au beneficiat astfel de intrarea in
vigoare, in Anglia si Tara Galilor, in aceeasi zi, a legii ce permite uniunile civile intre parteneri de acelasi
sex, devenind unul din primele cupluri de homosexuali casatoriti legal din Marea Britanie. Cei doi, a
caror resedinta se afla in apropierea locului evenimentului, in Old Windsor, Berkshire, au sosit in fata
primariei intr-o limuzina neagra, cu sapte minute inaintea ceremoniei programate la ora 13.00 (ora
Romaniei), fiind imbracati, amandoi, in costume sobre, tot de culoare neagra.

Dupa ce au acceptat sa faca fotografii pentru numerosii fotografi de presa, dar si fani prezenti, Elton si
David au intrat in cladirea ridicata in secolul al XVII-lea, ceremonia durand 20 de minute si costand 700
de euro, cei doi beneficiind de o reducere de 150 de euro, ca rezidenti in localitate. Elton John,
considerat unul din cei mai bogati artisti din Marea Britanie, cu o avere estimata la peste 260 milioane de
euro, a declarat inaintea evenimentului ca isi doreste o ceremonie discreta, privata, la ea luand parte doar
parintii celor doi barbati si cativa invitati. Nu vreau ca acest moment deosebit sa se transforme intr-un
circ.

Va fi doar o "afacere de familie", a spus vedeta, care a refuzat o oferta de 8,5 milioane de euro din
partea unei televiziuni americane pentru dreptul exclusiv de transmitere a ceremoniei. Elton s-a temut
pana in ultima clipa ca evenimentul va fi pus in pericol de un eventual atentat sau de un boicot organizat
de ligile anti-homosexuale din Anglia.

El s-a declarat infiorat de faptul ca luni, cand legea a intrat in vigoare in Irlanda de Nord, casatoria
primului cuplu de homosexuali a fost practic data peste cap de protestele militantilor crestini
fundamentalisti. Nimic nu trebuie sa strice aceasta zi deosebita pentru mine si David, a spus cantaretul
care, pentru securitatea evenimentului a angajat o adevarata armata de bodyguarzi si politisti imbracati in
civili.

Dupa cununie Elton si David au organizat o petrecere privata intr-o locatie necunoscuta. Cu o zi inaintea
cununiei, cei doi insuratei s-au bucurat de o adevarata petrecere a burlacilor, organizata in clubul
Too2Much din exclusivistul cartier londonez Soho. La eveniment au luat parte numeroase vedete,
precum: Elizabeth Hurley, Bryan Adams, Ozzy Osbourne, Orlando Bloom etc., alte personalitati
trimitand mesaje video de felicitare, ca fostul presedinte al SUA Bill Clinton si Kylie Minogue.

Desi invitata, Madonna, fosta apropiata a lui Elton, n-a onorat petrecerea, ceea ce a produs reactia iritata
a artistului. Madonna, vaca mizerabila, n-a putut sa vina, a fost auzit acesta spunand de un martor la
petrecere, care s-a confesat Daily Mirror. Sala primariei din Guidhall-Windsor a fost gazda casatoriei
vedetei, dupa ce in aprilie aici s-au casatorit Printul Charles si Camilla Parker-Bowles
Unde e permisa in Europa casatoria intre homosexuali

Prima tara din Europa care a permis casatoria intre persoane de acelasi sex a fost Olanda, urmata in 1989
de Danemarca. In ultimii ani, alte tari au abrogat legile care interziceau casatoriile intre homosexuali.
Franta, Germania, Spania si de acum si Marea Britanie permit persoanelor de acelasi sex sa se
casatoreasca.

Patru ani cantaretul a fost casatorit cu o femeie

Elton John a mai fost insurat o data, dar cu o femeie, nemtoaica Renate Blauel, inginer de sunet. Cei doi
s-au casatorit in Sidney, in 1984, chiar de Ziua Indragostitilor, la doar patru zile dupa ce el a cerut-o de
nevasta, intr-un restaurant din metropola australiana. Ei au divortat in 1988, Elton John recunoscand
public homosexualitatea sa si admitand ca legatura cu Renate a fost un compromis. In urma divortului,
muzicianul i-a platit acesteia suma de 15 milioane de euro.
Articol
publicat in
Autor: Gabriel Penes

Britanic rapit in Bulgaria

Libertatea, 22 Decembrie 2005
Un cetatean britanic, Christow Fanos , retinut de trei rapitori in apropiere de Sofia, a fost eliberat marti
seara, in urma unei operatiuni speciale a politiei, a anuntat Ministerul bulgar de Interne. Rapitorii, doi
bulgari si un iranian, cereau o rascumparare de 44.000 de lire sterline pentru eliberarea acestuia. Doi
dintre rapitori au fost retinuti, iar un al treilea a fost ucis. Ministrul de interne a declarat ca fara
interventia politiei britanicul ar fi fost ucis.
Articol
publicat in

Rachete pentru 'democrata' Rusie

Curentul, 22 Decembrie 2005
Un singur punct mai desparte Rusia de falimentul absolut al democratiei in aceasta tara. In raportul sau
pe anul 2005, prestigioasa Freedom House a redus ratingul Rusiei la capitolul "drepturi politice" la 6
puncte din 7 posibile. "Libertatile civile" au primit nota 5. Ceva mai binisor, dar tot rau, pentru un stat
care se pregateste sa preia, de la 1 ianuarie presedintia clubului elitei mondiale - G8. Si ce daca, par a
spune locatarii de la Kremlin, urmarind gatuiti de emotie ultimul test al noii rachete balistice Bulava.
Asa, sa stie lumea cu cine are de-a face !

"Lansarea a fost un succes!", a anuntat ministrul apararii, Serghei Ivanov, dand raportul presedintelui
Vladimir Putin. "Operatiunea s-a desfasurat conform parametrilor dati", a continuat el. Desi, s-a grabit sa
adauge cel numit recent vicepremier si considerat unul din posibilii succesori la "tronul" Rusiei, "a
existat ceva neobisnuit. Submarinul de la bordul caruia a fost lansata racheta s-a aflat, in clipa X, in
miscare. E mare lucru, pentru ca ne permite sa afirmam fara drept de tagada ca solutia inginereasca
folosita la crearea noului proiectil a depasit toate asteptarile", s-a laudat Ivanov.

Experimentul a avut loc in Marea Alba. Racheta intercontinentala, cu o raza de actiune de 8.000
kilometri, capabila sa transporte maximum 10 ogive nucleare cu comanda individuala, Bulava este
considerata de ministrul Ivanov drept "cea mai de perspectiva arma pentru dezvoltarea trupelor cu
destinatie strategica". Noul sistem va intra in dotarea armatei ruse incepand cu anul 2007.
Articol
publicat in
Autor: Simona Haiduc

Germania, banuita ca a cedat in fata teroristilor

Averea, 22 Decembrie 2005
Autoritatile germane au decis eliberarea din inchisoare a unui militant al gruparii teroriste Hizbollah,
condamnat pentru uciderea unui puscas marin american in 1985, fara a lua in considerare cererea
Washington-ului de a-l extrada pentru a fi judecat de un tribunal american, relateaza Reuters.

Statele Unite au criticat decizia Germaniei de a-l pune in libertate pe Mohammad Ali Hammadi, mai ales
ca in memoria americanilor mai sunt vii imaginile teroristilor care batjocoreau cadavrul soldatului pe
pista aeroportului din Beirut.

Guvernul german s-a grabit sa precizeze ca eliberarea lui Hammadi nu are nici o legatura cu punerea in
libertate, acum cateva zile, a germancei Susanne Osthoff, rapita luna trecuta in Irak. "El si-a incheiat
sentinta", a comentat Eva Schmierer, un purtator de cuvant al ministerului german al Justitiei. Hammadi
a fost arestat in 1987 pe aeroportul din Frankfurt, dupa ce vamesii au gasit explozibil in bagajele sale.

El negat implicarea in uciderea soldatului american, dar a fost condamnat la inchisoare pe viata pe baza
marturiei unui martor.

Germania a respins, la vremea respectiva, o cerere de extradare din partea SUA, pe motiv ca in America
se practica pedeapsa cu moartea.

Potrivit legii germane, Hammadi a devenit eligibil pentru eliberare dupa ce a executat 15 ani de
inchisoare. Hammadi a fost dus in Liban, saptamana trecuta, si s-ar afla in custodia oficialilor libanezi.

Potrivit serviciilor secrete israeliene, Germania a recurs la un schimb de prizonieri in cazul Hammadi-
Osthoff, iar cel care a aranjat operatiunea este noul sef al Serviciilor de Informatii de la Berlin (BND),
Ernst Uhrlau. Uhrlau a obtinut notorietate internationala prin implicarea sa in negocierile privind
schimbul de prizonieri dintre Hizbollah si Israel, dar si pentru ca a esuat in tentativa de a-l gasi pe pilotul
israelian Ron Arad.

Agentia Debka subliniaza ca este pentru prima data dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, cand un
aliat al Americii a cedat presiunilor exercitate de teroristi.
Articol
publicat in
 Autor: E.N.

Clinton si Carter au 'ocolit' si ei tribunalele

Curentul, 22 Decembrie 2005
In ultimii doi ani, presedintele George W. Bush nu a contenit in a-i asigura pe americani ca este
nevoie de un mandat pentru ca cineva sa le asculte convorbirile telefonice.
In aprilie 2004, in timpul unui discurs sustinut in Pennsylvania, Bush spunea ca "orice interceptare
telefonica se face in baza unei hotarari judecatoresti". In iulie 2004, vorbind despre Patriot Act, tot el
afirma ca "orice actiune de supraveghere se face cu aprobarea instantei". Nu au fost singurele declaratii
prin care presedintele sustinea ca nimeni nu incalca legea. Apoi a izbucnit scandalul, dupa ce "The New
York Times" a publicat un articol in care afirma ca Bush a semnat un ordin secret prin care agentiile de
securitate erau abilitate sa asculte convorbirile americanilor aflati peste granita, in conditiile in care
acestia erau suspecti de terorism. Mai mult, "Newsweek" scrie ca Bush a incercat sa convinga
conducerea ziarului sa nu publice articolul referitor la interceptarea apelurilor telefonice. Casa Alba a
refuzat sa comenteze aceste presiuni.

Practica veche

In plus, presa americana anunta, ieri, ca Bush nu este singurul care a permis serviciilor secrete sa "traga
cu urechea" fara mandat judecatoresc. Bill Clinton a semnat un ordin asemanator, in februarie 1995,
precedat de un altul, de interceptare a convorbirilor telefonice ale spionului Aldrich Ames. La fel a
procedat si Jimmy Carter, cand, la 23 mai 1979, a semnat un ordin executiv prin care "procurorul general
era autorizat sa dispuna monitorizare electronica fara acceptul tribunalului".

De altfel, problema constitutionalitatii ordinului prezidential a lansat o adevarata dezbatere in SUA,

organizatiile de aparare a drepturilor omului afirmand ca este vorba despre o incalcare flagranta a
Constitutiei. Numai ca singura problema a presedintelui pare a fi scurgerea de informatii catre "The New
York Times". Dupa ce a declarat raspicat ca are autoritatea legala de a face acest lucru si ca a reautorizat
programul de supraveghere de peste 30 de ori dupa atacurile din 11 septembrie, Bush a ordonat o
ancheta care sa identifice vinovatul de "actul rusinos al dezvaluirii operatiunii serviciilor de informatii".

Dar lucrurile nu se opresc aici. Seful Agentiei pentru Securitate Nationala, Michael Hayden, afirma ca
programul de ascultare a permis interceptarea convorbirilor fara legatura cu al Qaida, iar judecatorul
James Robertson, unul dintre cei 11 membri ai Curtii de Supraveghere a Serviciilor de Informatii
Externe (FISA), si-a prezentat demisia fara a furniza explicatii.

Cosmarul new-yorkezilor

In timp ce americanii se intreaba daca le sunt ascultate telefoanele, au scapat macar de o grija. Greva
angajatilor retelelor de transport din New York i-a trimis sa faca sport, cei care nu au masina deplasandu-
se la munca cu bicicleta sau cu rolele. Problema este ca politia a anuntat ca orice masina care intra in
Manhattan trebuie sa aiba minimum patru calatori, pentru fluidizarea traficului, drept care multi dintre ei
sunt nevoiti sa mearga pe jos. Greva celor 34.000 de angajati provoaca municipalitatii pierderi de 400
milioane de dolari, zilnic. Un judecator a impus sindicatului o amenda de un milion de dolari pentru
fiecare zi de greva, dar transportatorii au facut recurs.
Articol
publicat in
Autor: Madalina Mitan

Ev Zilei
Ceausescu despre Iliescu: Nu stii ca e spion sovietic?

Narcis Iordache Versiune pentru tiparire

narcis.iordache@evz.ro
Care este parerea ta?
Joi, 22 Decembrie 2005
Ofiterul care i-a pazit pe sotii Ceausescu in ultimele lor zile de
viata dezvaluie ce stia dictatorul despre cei care i-au succedat la
putere D
Tu nu stii ca Iliescu e spion sovietic? Stiam de cazul lui din e
dosarele Corbii si Azur, ar fi spus Nicolae Ceausescu, furios, z
atunci cand a aflat ca Frontul Salvarii Nationale (FSN) era condus de v
Ion Iliescu. Cel putin asa a relatat, intr-o emisiune TV, maiorul in a
rezerva Iulian Stoica, cel care a asigurat paza sotilor Nicolae si Elena l
Ceusescu intre 22 si 25 decembrie 1989, perioada in care au fost u
detinuti la Unitatea Militara 1417 din Targoviste, inainte de a fi i
judecati, condamnati la moarte si executati. r
Invitat la emisiunea Miezul problemei, de la National TV, fostul i
sef al Biroului de Cercetare din UM 1417, Iulian Stoica, a dezvaluit
si alte amanunte absolut socante despre evenimentele care au marcat Generalii-senile
ultimele zile de viata ale sotilor Ceausescu. El a relatat ca, dupa ce a
fost capturat si dus la Targoviste, Nicolae Ceausescu s-a adresat
tuturor ofiterilor cu care a reusit sa intre in contact cu aceeasi
intrebare bizara: Lupti pentru cauza?. Maiorul Stoica sustine, pe
baza unor documente interne la care ar fi avut acces, ca aceasta
intrebare reprezenta o parola prin care se recunosteau membrii unui asa-numit Grup R, o formatiune de
rezistenta care trebuia sa se activeze atunci cand Romania era in pericol sa fie invadata. Din acest Grup
R ar fi facut parte nu numai militari sau ofiteri ai Securitatii, ci si muncitori, medici, avocati sau ziaristi.
Patru tentative de asasinare a Ceausestilor
Potrivit lui Iulian Stoica, in noaptea de 24 spre 25 decembrie ar fi avut loc patru tentative de asasinat
asupra sotilor Ceausescu, inclusiv asupra sa personal. Mai intai, comandantul UM 1417, colonel
Kemenici, i-ar fi cerut lui Stoica sa traga cate un incarcator asupra sotilor Ceausescu. Stoica ar fi refuzat,
ceea ce l-ar fi determinat pe colonelul Kemenici sa organizeze un spectacol de focuri de arma in asa fel
incat sa para ca moartea Ceausestilor a fost un accident. Si aceasta tentativa a esuat. Atunci, Kemenici i-ar
fi ordonat unui mitralior de pe un transportor blindat sa-l execute in cap pe Iulian Stoica. Acesta a mai
spus ca, in noaptea respectiva, i-a adapostit pe cei doi intr-un transportor blindat, unde l-a auzit pe Nicolae
Ceausescu intrebandu-se cu voce tare daca nu cumva noua putere vrea sa-l lichideze pentru conturile lui
din Elvetia.
Lista celor 17
Stoica a dezvaluit mai departe ca, in dimineata de 25 decembrie 1989, inainte de executie, Nicolae
Ceausescu i-a inmanat un bilet cu numele a doua persoane pe care sa le contacteze dupa ce va fi executat.
Iulian Stoica a explicat ca nu a putut sa vorbeasca decat cu unul dintre cei doi, iar acesta i-a inmanat
cateva note informative despre 17 persoane care faceau parte din conducerea noii puteri. 11 au murit,
sase sunt inca in viata, a precizat Stoica, dezvaluind si doua nume de pe aceasta lista: Gelu Voican
Voiculescu si fostul ministru al apararii, Nicolae Militaru. Ofiterul in rezerva a mai sustinut ca notele
informative referitoare la cei 17 ar fi disparut atunci cand Directia de Informatii a Armatei l-ar fi otravit pe
fratele sau, cu putin timp inainte sa depuna documentele intr-un seif in strainatate.

BBC
China se confrunt cu un nou dezastru ecologic

China se confrunt cu un nou dezastru ecologic la scurt timp dup ce un accident la o uzin chimic a
contaminat apa unuia dintre rurile principale din sudul rii. De data aceasta, poluarea amenina rezervele
apa ale unui ora cu un milion de locuitori.
Un furnal din localitatea Shaoguan din provincia Guangdong a deversat cadmiu n rul Beijiang, concentraia din ap
depind de peste 10 ori cota admisibil.
Locuitorii oraului Yingde - de pe cursul rului - sunt avertizai s nu bea ap de la
robinet chiar dac se estimeaz c abia peste dou - trei zile unda de poluare va
ajunge n dreptul oraului.
Acesta este al doilea dezastru ecologic din China produs n interval de aproximativ o
lun.
n noiembrie a fost poluat rul Songua din nord-estul rii n urma unei explozii
produse la o uzin chimic. Primul ora afectat de scurgerea a aproape o sut de tone
de benzen n apele rului a fost Harbin cu patru milioane de locuitori.
Pata chimic a coninuat ns s se deplaseze i acum amenin un ora din Rusia -
Habarovsk, de pe malul fluviului Amur.
China a ncercat s mpiedice pata chimica s Oraul Habarovsk se afl pe
ajung n apele ruseti prin ridicarea unui baraj, dar malul fluviului Amur
experii spun c acesta nu va opri contaminarea chimic.
Locuitorii oraului Habarovsk risc s rmn fr ap curent i nclzire central
pn cnd va trece pericolul - n condiiile n care afar sunt minus 30 de grade
Celsius.
Vladimir Popov, un reprezentant al autoritilor locale, a declarat c se ateapt
ca pata chimic - cu o lungime de aproape 200 de kilometri - s ating miercuri
localitatea. Locuitorii oraului Habarovsk
"Lum mostre de ap la fiecare trei ore. Am instalat risc s rmn fr ap filtre suplimentare n punctele
de captare pentru cazul n care concentraia de curent nitrobenzen depete de dou
ori nivelul maxim admisibil", a spus Vladimir Popov.
Am instalat filtre
n ciuda msurilor luate se apreciaz c poluarea va produce un dezastru ecologic pe
suplimentare n punctele de
termen lung.
captare pentru cazul n care
Se ateapt ca pata de benzen s treac de ora n aproximativ o sptmna, dar se
concentraia de nitrobenzen
crede c pescuitul n apele Amurului va trebui interzis pe o perioad de pn la patru
depete de dou ori nivelu
ani.
maxim admisibil.
Preedintele Chinei i-a cerut n mod public scuze fa de Rusia pentru dezastrul
ecologic, dar acesta pune la ncercare noua apropiere dintre cele dou ri.
Rusia i China au organizat - n premier - exerciii tactice comune, au pus la punct
Vladimir Popov
planul de a construi o conduct de petrol din Siberia pn la grania cu China i au
luat atitudine - mpreun - fa de prezena militar american n Asia Central.
Dar n Extremul Orient rus lucrurile sunt ceva mai nuanate. China prezint oportuniti economice imense pentru
regiunea rus, dar n acelai timp localnicii rui sunt nemulumii de venirea a circa o sut de mii de imigrani din
China precum i de impactul asupra mediului nconjurtor al industriei chineze.

Statele Unite resping categoric acuzaiile lui Saddam Hussein

Statele Unite au respins categoric declaraiile fostului lider irakian, Saddam

Hussein, care a afirmat c ar fi fost btut n timpul deteniei sale la Bagdad.
Vorbind de pe din banca acuzailor, la procesul care s-a reluat miercuri, Saddam
Hussein s-a plns c ar fi fost torturat de paznicii si i c pe corpul su se pot vedea
urmele acestui tratament.

Saddam Hussein la proces

Purttorul de cuvnt al Casei Albe, Scott McClellan, a spus: "Cred c este una dintre Cred c este una dintr
cele mai absurde declaraii pe care le-am auzit n ultima vreme din partea lui Saddam cele mai absurde declaraii
Hussein. Saddam Hussein este tratat n exact opusul felului n care regimul su i-a pe care le-am auzit n ultim
tratat pe cei pe care i-a nchis i torturat doar pentru c i-au exprimat opiniile." vreme din partea lui Saddam
Procesul lui Saddam Hussein se afl nc la stadiul Hussein
de audiere a martorilor. Saddam Hussein este
judecat, alturi de ali membri ai regimului su, n
legtur cu torturarea i uciderea a 148 de iii n Purttorul de cuvnt al Casei
satul Dujail, dup tentativa de asasinat asupra Albe, Scott McClellan
fostului lider irakian n 1982.
Primul martor de miercuri a descris cum trupele irakiene au atacat satul cu
elicoptere de lupt dup acel incident. Saddam Hussein i ceilali
El a povestit cum cei doi frai ai si au fost ucii n inculpai zilele care au urmat i a descris
n amnunt cum prizonierii erau torturai cu ocuri electrice.
Martorii audiai miercuri au declarat c fratele vitreg al lui Saddam Hussein - un fost ef al serviciilor secrete, aflat
el n banca acuzailor - a fost de fa cnd ei au fost torturai.
Procesul ar putea continua joi, dar e posibil s fie suspendat pn la mijlocul lunii ianuarie, pentru ca ntre timp s fi
anunate rezultatele alegerilor din Irak i s se desfoare pelerinajul anual la Mecca.

Gandul
Snoopgate risc s arunce n aer mandatul preedintelui SUA
Eliza FRNCU
George Bush ncercase s influeneze conducerea New York Times, s nu publice informaiile despre
programul de interceptare.

Politica preedintelui Bush de a autoriza fr mandat interceptarea convorbirilor naionale nate

controverse din ce n ce mai acute n rndul membrilor Congresului i al opiniei publice americane. Dei
liderul de la Casa Alb insist c a acionat legal autoriznd spionarea concetenilor si, presa american
comenteaz c prima ndatorire a efului statului este s respecte legile rii, aa cum cere n mod expres
Constituia SUA. Or, interceptarea convorbirilor americanilor fr mandat judectoresc este ilegal,
potrivit unei legi din 1978, aflat nc n vigoare FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act). Mai
mult, entitatea stabilit de aceast lege pentru a analiza i acorda mandatele legale necesare Curtea FISA
s-a dovedit, pn la or actual, mai mult dect receptiv la solicitrile lui George Bush. n decurs de
cteva ore, poate chiar cteva minute n caz de for major i chiar fr ntreaga documentaie necesar,
Curtea acord mandatele de interceptare, fiind cunoscute numai patru cazuri de refuz din cteva zeci de
mii de solicitri! Mai mult, legislaia este suficient de maleabil nct s permit administraiei s treac la
fapte i s trag cu urechea la convorbirile telefonice, cu condiia de a se justifica ulterior cu acte solide.
Iritat de polica preedintelui de a eluda aceast instituie, unul dintre cei 11 membri judectori federali ai
Curii FISA i-a naintat ieri demisia, scrie Washington Post, ali doi lund n considerare aceeai variant.
Judectorul districtual James Robertson a trimis o scrisoare departamentului Justiiei, doi apropiai de-ai
si explicnd c decizia sa a fost motivat de dezgustul de a vedea activitatea FISA ptat de programul
secret derulat de preedinte prin intermediul NSA. Vestea c Robertson a renunat la funcie a ajuns la
urechile presei n acelai timp cu cea c doi senatori republicani i trei democrai au trimis o scrisoare
comitetelor judiciare din cadrul Senatului, cernd declanarea unei anchete imediate asupra
interceptrilor ilegale. Noul scandal legat de Casa Alb, ce a primit deja n pres numele de cod
Snoopgate, pare a nu se rezuma la nclcarea drepturilor individuale, dar i la nerespectarea dreptului la
liber exprimare. Recent, revista american Newsweek publica un articol incendiar n care relata c
preedintele Bush i-a convocat n Biroul Oval pe efii cotidianului New York Times, n ncercarea de a-I
convinge s nu publice informaiile legate de programul secret de interceptare. Arthur Sulzberger
i Bill Keller s-au prezentat la ntrevederea cu George W. Bush, dar, n ciuda rugminilor
acestuia, informaiile au fost n cele din urm publicate. ntrebat de jurnaliti, mari, despre
presiunile exercitate de preedinte asupra conducerii New York Times, purttorul de cuvnt al
Casei Albe, Scott McClellan, a rspuns c nu se va pronuna asupra acestui subiect, ceea ce,
pentru presa american, echivaleaz de obicei cu o confirmare.

Politia spaniola retine 14 suspecti de terorism

Politia spaniola a arestat in Malaga, Sevilia si Nerja, 14 persoane suspectate a fi membre ale unui
grup islamic extremist, cu legaturi al- Qaeda, transmite BBC News.

Nu se cunoaste inca nationalitatea suspectilor, dar surse apropiate politiei au confirmat ca acestea
traiesc in Spania de multa vreme. Politia crede ca acestia fac parte dintr-un grup in care membri
au fost recrutati si pregatiti pentru a fi trimisi in Irak.

Aceasta este a treia runda de arestari a unor suspecti cu legaturi cu grupuri islamice extremiste, intreprinse
de Politia spaniola in mai putin de o luna. Operatiunile continua si alte arestari sunt asteptate.
Acest material poate fi preluat doar cu citarea sursei HotNews.ro

Marijuana distruge creierul

( 21.12.2005 )
Tinerii care fumeaza marijuana risca distrugerea unor sinapse din creier asociate cu dezvoltarea limbajului
si se expun unui risc crescut de aparitie a schizofreniei. Tomografiile realizate pe 114 subiecti au
descoperit anormalitati microscopice in regiunea creierului care ajuta la dezvoltarea capacitatilor de
ascultare si intelegere. Zona din creier folosita pentru dezvoltarea limbajului este atacata de neurotoxinele
aparute prin folosirea marijuanei, efectul daunator al acesteia fiind de multe ori ireversibil.

Romania libera
Greva cu pagube de un miliard de dolari
Joi 22 Decembrie
Situatie de criza la New York
2005

Cel putin sapte milioane de newyorkezi s-au "revarsat" de doua zile pe strazile orasului, dupa ce angajatii
din transportul in comun au declansat, luni, o greva generala, care a costat administratia urbana 800 de
milioane de dolari, potrivit autoritatilor locale, citate de cotidianul "The New York Times".
Primarul Michael Bloomberg a estimat pierderile pe care le va suferi municipalitatea din cauza grevei la
400 de milioane de dolari pe zi si a chemat in instanta sindicatele din transport. Ieri, Curtea Suprema din
Brooklyn a decis ca actiunea sindicatelor din transportul urban este ilegala si a indemnat angajatii rutieri
sa se intoarca la serviciu sau sa plateasca daune in valoare de un milion de dolari pentru fiecare zi de
greva. In plus, judecatorul a precizat ca analizeaza posibilitatea de a amenda liderii de sindicate cu 1.000
de dolari pentru fiecare zi de absenta de la locul de munca.
Totul a inceput luni seara, cand discutiile dintre sindicate si autoritatea de transport metropolitan au esuat,
dupa ce administratia a majorat cota pentru fondul de pensii de la 2% la 6% din salariul angajatilor din
transportul in comun si a creascut varsta de pensionare de la 55 la 62 de ani. Greva este prima din ultimii
25 de ani, dupa cea din 1980, care a durat 11 zile.

Un articol de Ioana Doja-Fodoreanu

 Joi 22 Decembrie
Boala misterioasa printre copiii ceceni
2005

Aproximativ 50 de copii din doua sate cecene au fost spitalizati in urma unei boli misterioase, au anuntat
autoritatile ruse, citate de AFP. Deocamdata, medicii ceceni nu au putut determina daca este vorba de o
intoxicatie a copiilor sau de o maladie infectioasa. Cele doua scoli satesti au fost plasate in carantina.
Joi 22 Decembrie
Accident feroviar in Italia, provocat de o eroare umana
2005

Un grav accident feroviar, produs marti seara in gara din Roccasecca, Italia, si soldat cu ranirea a 56 de
persoane, pare a fi fost provocat de o eroare umana. Procuratura din Cassino, care ancheteaza cazul, a
anuntat ca accidentul pare a fi fost cauzat de lipsa semnalelor luminoase, ambii mecanici de tren implicati
in ciocnire sustinand ca linia era libera cand au rulat pe ea.

Softpedia
Atacul melcilor de 2 centimetri si jumatate
Categorie: STIRILE SOFTPEDIA :: Stiinte

In Louisiana
By: Vlad Tarko, Sci-Tech News Editor
 De obicei, melcii traiesc linistiti pe iarba din Louisiana, insa de la seceta din
1999-2001, acestia s-au inmultit in mod excesiv fata de iarba disponibila, iar
iarba a devenit tot mai sensibila la ciuperci si alti daunatori purtati de melci.
In plus, climatologii prevad ca, in

cazul unei incalziri globale, zona ar fi tot mai afectata de seceta.

Brian Silliman de la Universitatea din Florida, autorul unui studiu pe aceasta

tema publicat in ultimul numar din revista Science, a numarat intr-o zona de lunca din Louisiana 2 000 de melci pe
metru patrat.
Erau melci pe fiecare inch de iarba, a spus Silliman.

In ultimii sase ani, peste 100 000 de hectare pe coasta din sudul Statelor Unite au disparut. Cu toate ca in unele
locuri oamenii sunt o cauza importanta pentru acest lucru, se pare ca nici influenta melcilor nu este de neglijat.

Pentru a demonstra acest lucru, Silliman si colegii sai au creat zone fara melci, inconjurandu-le cu custi in care
melcii nu puteau patrunde. Ei au constatat ca iarba a crescut din abundenta in aceste zone, in timp ce in jurul lor a
murit.

De asemenea, cercetatorii au simulat si efectele secetei, crescand salinitatea unor portiuni de teren.
In aceste zone, melcii s-au inmultit din belsug, in timp ce iarba a capatat un aspect bolnavicios.

Este improbabil sa nu fi vazut macar o data un film pe calculator si in consecinta, sa nu fi folosit un player video. De
aceea, luna aceasta, Softpedia va invita sa votati aplicatia favorita pentru vizionarea filmelor. Exprimati-va parerea aici!

21st of December 2005, 16:39 GMT

Cibernetica evolutiei darwiniste

Categorie: STIRILE SOFTPEDIA :: Stiinte

Ce este o tranzitie meta-sistem?

By: Vlad Tarko, Sci-Tech News Editor

Unul dintre aparentele mistere ale evolutiei darwiniste este cum mutatiile
aleatoare pot genera efecte benefice. Numarul posibilelor efecte negative ale
unei mutatii pare sa fie cu mult mai mare decat numarul posibilelor efecte
benefice. Imaginati-va ca v-ati apuca sa faceti la intamplare schimbari in
interiorul unui televizor. Ce probabilitate este ca astfel sa obtineti un televizor
mai bun? Practic zero. Mai mult ca sigur ca veti obtine un televizor care nici
macar nu mai functioneaza. Insa daca acest lucru este adevarat pentru un
televizor, cum ar putea sa nu fie valabil pentru o fiinta vie, care este cu mult mai
complicata decat un televizor? Cum ar putea fi obtinuta, sa zicem, o pasare aplicand o serie de schimbari aleatoare
unei broaste?!

De fapt, explicatia este destul de simpla. Ceea ce trebuie inteles este in ce fel o fiinta vie este fundamental diferita
de un televizor si, implicit, in ce fel evolutia fiintelor vii este fundamental diferita de evolutia tehnologica. De fapt,
fiintele vii sunt atat de complicate incat ele pur si simplu nici nu ar putea evolua in acelasi fel in care evolueaza
tehnologia si, pe masura ce tehnologia devine din ce in ce mai complexa, evolutia ei incepe sa semene din ce in ce
mai mult cu evolutia darwinista.

Conceptul cheie este cel de tranzitie meta-sistem. Acest concept ne permite sa intelegem evolutia in termeni
cibernetici abstracti, intr-o maniera care nu este legata in mod esential de evolutia vreunui lucru particular. Astfel,
folosind acelasi concept, putem intelege evolutia vietii si evolutia limbajului, evolutia practicilor sociale si
eventuala evolutie a tehnologiei extrem de complexe etc. Acest

concept foloseste pentru a intelege orice fel de evolutie care nu este ghidata de un inginer extern, care sa impuna o
anumita directie intentionata.

Ideea principala este ca lucrurile complexe au structuri ierarhice. De exemplu, un animal este construit din
molecule care sunt incorporate in celule, care sunt incorporate in tesuturi, care sunt incorporate in organe
incorporate in organismul ca atare. Aceasta descriere ar putea merge si mai departe, in ambele directii: moleculele
sunt formate din atomi, atomii din electroni si nuclee atomice, nucleele atomice din protoni si neutroni, protonii si
neutronii sunt formati din quarci; iar animalele sunt incluse in grupuri de animale, care sunt incluse in sisteme
ecologice, care la randul lor sunt incluse in sistemul ecologic global.

Si? Care-i poanta? Poanta aici este ca intotdeauna exista un anumit nivel ierarhic de organizare care este
privilegiat. De exemplu, in cazul fiintelor umane, nivelul ierarhic privilegiat este nivelul persoanei individuale si
nu, de pilda, nivelul celulelor sau nivelul societatii. In ce sens este un anumit nivel ierarhic privilegiat? In sensul
ca toate celelalte nivele de organizare sunt subordonate scopurilor sale. Astfel, societatea exista pentru ca este in
interesul indivizilor sa faca parte din societate, si orice se intampla in interiorul corpului unui individ are scopul de
a-l mentine in viata.
In cazul unor animale precum furnicile sau albinele, nivelul ierarhic privilegiat este nivelul musuroiului de furnici
sau al roiului de albine. In cazul acestor animale, scopul individual al unei furnici sau al unei albine este
subordonat scopului intregului musuroi sau intregului roi. O albina nu este independenta, ci este cu totul subjugata
roiului.

Evolutia se intampla intotdeauna la nivelul ierarhic privilegiat cu alte cuvinte, aici este locul unde are loc
selectia naturala. In cazul furnicilor, selectia naturala selectioneaza musuroaie de furnici, nu furnici individuale; in
cazul, sa zicem, cainilor, selectia naturala 'alege' cainii individuali si nu celulele cainilor sau haitele de caini.

O tranzitie meta-sistem are loc atunci cand se schimba nivelul ierarhic privilegiat.
De exemplu, atunci cand apare un organism pluricelular, celula individuala inceteaza sa mai fie nivelul ierarhic
privilegiat, devine subjugata organizarii din care face parte. De asemenea, un tesut (care e prin definitie
pluricelular) serveste unei anumite functii in interiorul unui organ.
Un lucru complex este ceva care contine multe asemena niveluri ierarhice.

Acum sa ne intoarcem la intrebarea initiala: Cum reuseste evolutia darwinista sa evite aparitia a nenumarate
potentiale schimbari dezastruoase? Cum face acest lucru, in ciuda faptului ca mutatiile sunt intamplatoare, ca
evolutia are loc prin incercare si eroare?

Raspunsul este ca schimbarile intamplatoare au loc numai la nivelul cel mai ridicat de organizare, nu se schimba
toate nivelurile. Cu alte cuvinte, caracteristicile de baza principale raman neschimbate, ceea ce se schimba este
numai felul in care sunt ele combinate si organizate intr-un tot unitar. Ne putem clarifica acest lucru cu ajutorul
unei metafore: imaginati-va un stat care se schimba numai la nivelul guvernului, rearanjandu-si in diferite feluri
ministerele, dar care ramane tot timpul neschimbat la nivelurile de baza. In acest fel, cand schimbarile aleatoare
apar numai la cel mai inalt nivel, numarul total de schimbari posibile este mult mai mic si, prin urmare, jocul prin
incercare si eroare este posibil.
Pe de alta parte, acest lucru inseamna ca orice animal evoluat include in el insusi caracteristicile de baza ale
tuturor stramosilor sai primitivi. Dupa cum s-a descoperit, acest lucru este adevarat!

De exemplu, broasca are un sistem vizual foarte primitiv; o broasca este incapabila sa observe ceva care sta
nemiscat, nu face decat sa detecteze miscarea (aceasta o ajuta sa prinda insecte sau sa scape de pradatori). Dar
broasca este unul dintre stramosii nostri indepartati, asa ca? Ei bine, a fost intr-adevar descoperit ca sistemul
nostru vizual este pur si simplu bazat pe sistemul vizual al broastei: nici noi nu putem sa observam lucruri care
stau nemiscate, insa globurile noastre oculare se misca in mod inconstient in permanenta. Sistemul nostru vizual
nu a invatat cum sa vada lucruri nemiscate, ci doar a incorporat sistemul vizual al broastei intr-un sistem mai
'performant'. De asemenea, o parte a creierului noastru este o ramasita de la creierul reptilelor. Creierele noastre nu
au venit si au inlocuit creierele reptilelor cu altele mai bune, ci nu sunt decat dezvoltari ulterioare ale creierelor
reptilelor, care incorporeaza in ele toate caracteristicile care s-au dovedit folositoare pentru reptile.

RESURSE

E. coli nu joaca zaruri cu viitorul sau

Care-i diferenta dintre tine si cainele tau

Este improbabil sa nu fi vazut macar o data un film pe calculator si in consecinta, sa nu fi folosit un player video.
De aceea, luna aceasta, Softpedia va invita sa votati aplicatia favorita pentru vizionarea filmelor. Exprimati-va parerea
aici!

21st of December 2005, 12:39 GMT | Copyright (c) 2005 Softpedia

Serviciile secrete ruse sunt indemnate sa lupte impotriva xenofobiei

Categorie: STIRILE SOFTPEDIA :: Mapamond

FSB trebuie sa fie o veriga importanta in cadrul luptei impotriva extremismului

By: Carmen Ivanov, Associate Editor

Serviciile secrete ruse - FSB, foste KGB - trebuie sa lupte impotriva

xenofobiei si a nationalismului, a declarat azi la Moscova presedintele rus
Vladimir Putin, el insusi fost director al FSB, relateaza AFP.

"Serviciile de

securitate si, inainte de toate, FSB trebuie sa devina o veriga importanta in

cadrul luptei impotriva extremismului", a declarat Putin intr-un discurs
rostit cu ocazia zilei colaboratorilor serviciilor de securitate.

"Rusia a fost intotdeauna sigura de unitatea sa nationala si de coeziunea

sociala a numeroaselor populatii care locuiesc pe teritoriul sau", a adaugat
el.

"Trebuie sa se inteleaga bine ca nationalismul militant, xenofobia si

apelurile la violenta si disensiune interetnica ameninta insasi stabilitatea statului nostru multietnic", a avertizat
presedintele rus, indemnand la combaterea crimelor rasiste si la "identificarea instigatorilor si a organizatorilor
lor".

Agresiunile rasiste, care s-au inmultit in Rusia, vizeaza deseori studentii africani sau asiatici, precum si persoane
originare din Caucaz si din fostele republici sovietice din Asia Centrala.

In luna octombrie, un student din Peru a fost ucis de un grup de tineri in orasul Voronej, situat la 450 de kilometri
sud de Moscova. Parintii sai s-au deplasat in Rusia, unde intentioneaza sa ceara o despagubire de trei milioane de
euro.

Treisprezece persoane au fost cercetate in acest caz, una dintre ele fiind inculpata pentru "crima motivata de ura
nationala si rasiala".

21st of December 2005, 14:49 GMT | Copyright (c) 2005 Softpedia

Ziua
EVENIMENT - Joi, 22 decembrie 2005
Milea a ordonat sa nu se traga!
ZIUA continua seria rememorarii evenimentelor fierbinti din 1989, cu o cronologie a zilei de 22
decembrie si declaratii inedite ale unor martori * Acestea provin din randul materialelor
documentare care stau la baza unei monografii a revolutiei * Carte ce urmeaza sa fie publicata de
istoricii Marius Oprea, Stejarel Olaru si Denis Deletant
Muncitorii ies in strada

La primele ore ale zilei, marile uzine bucurestene isi inceteaza

activitatea Grupuri masive de muncitori de la Grivita Rosie, Vulcan, 23
August, Pipera, Republica, Intreprinderea de Masini Unelte si
Ansamble Bucuresti parasesc locul de munca si se indreapta spre
centrul Capitalei. Inaintarea lor este oprita de baraje formate din trupe
de militie, securitate si armata la cateva sute de metri de sediul
Comitetului Central al PCR. Zecile de mii de manifestanti produc o
enorma presiune asupra dispozitivului militar care rezista, fara a
riposta.
In jurul orei 9.00, Nicolae Ceausescu, in cadrul unei sedinte la Comitetul Central, solicita suplimentarea
dispozitivului de aparare din jurul acestei cladiri cu unitati de tancuri.
Moartea lui Milea
In jurul orei 9,30 generalul Vasile Milea este gasit impuscat in inima. Moare in timp ce era transportat de
urgenta la spital. In jurul orei 10,00 are loc o sedinta la care participa unii membri ai CPEx al PCR.
Nicolae Ceausescu anunta ca generalul Milea, pe care-l califica drept tradator, s-a sinucis. Generalul
Victor Stanculescu este numit ministru al Apararii Nationale.
La ora 10,10 Radioul public anunta instituirea starii de necesitate pe intreg teritoriul Romaniei.
Dupa ora 11,00 Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea se raspandeste cu viteza fulgerului. Mii de
cetateni pornesc spre centrul orasului. Armata ramasa fara comandant avand in fata sute de mii de civili
refuza in masa ideea confruntarii si accepta cu usurare primul semnal de retragere. In aceste momente
sutele de mii de manifestanti scandeaza "Armata e cu noi" si invadeaza Piata Republicii. O parte din
manifestanti forteaza intrarile si patrund in Comitetul Central.
Fuga lui Ceausescu
Ora 11,30: In fata celor peste 100.000 de demonstranti din fata
Comitetului Central, Nicolae Ceausescu mai incearca sa vorbeasca
multimii de la balconul cladirii. Se scandeaza lozinci anti-ceausiste.
Dictatorul este huiduit.
Ora 12,06: Nicolae si Elena Ceausescu, insotiti de Manea Manescu,
Emil Bobu, generalul Marin Neagoe si doua garzi de corp parasesc
cladirea CC al PCR cu elicopterul. Dupa amiaza, in jurul orei 15,30,
sunt arestati langa municipiul Targoviste (la 80 km nord de Bucuresti).
In jurul orei 13,00, sediile Radioului si cel al Televiziunii sunt ocupate
de manifestanti. Radioul transmite in direct evenimentele. Postul de
televiziune isi incepe emisiunea avand in platou un grup de
manifestanti in frunte cu actorul Ion Caramitru si poetul Mircea
Dinescu, cunoscut disident. Acesta anunta in direct populatia ca
"dictatorul a fugit", "Victorie! Frati romani am invins!"
Intre orele 14,15 si 16,00, unitati ale armatei sunt trimise sa asigure
paza unor obiective importante din Capitala: Televiziunea Romana,
Casa Scanteii, sediul Comitetului Central, Banca Nationala, Radiodifuziunea Romana, Palatul
Telefoanelor, alte institutii si unitati de interes strategic. Conform ordinelor primite, blindatele arboreaza
tricolorul, iar militarii poarta brasarde tricolore.
FSN ia puterea
La ora 15,00 Agentia Romana de Presa "AGERPRES" transmite o declaratie a corpului redactional in care
se afirma ca nu se mai supune nici unei cenzuri.
Seara se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvarii Nationale care preia intreaga putere in stat cu
scopul "instaurarii democratiei, libertatii si demnitatii poporului roman" El are o structura provizorie
formata din 39 de persoane, printre care Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu,
Laszlo Tokes, Dan Desliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Martian, Cazimir
Ionescu, Domokos Geza si Ion Iliescu. Consiliul Provizoriu al Frontului Salvarii Nationale adreseaza, in
cursul serii, un "Comunicat catre tara". Primul document al Revolutiei Romane - citit la posturile de radio
si televiziune de Ion Iliescu, ce se prefigura liderul noii structuri de conducere - anunta dizolvarea tuturor
structurilor de putere ale regimului comunist si face cunoscut un
program vizand democratizarea vietii politice si sociale in Romania.
Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului
conducator al unui singur partid politic si statornicirea unui sistem
democratic pluralist de guvernamant; organizarea de alegeri libere in
luna aprilie; separatia puterilor statului; elaborarea unei noi Constitutii;
promovarea liberei initiative in economie; sprijinirea micii productii
taranesti; democratizarea invatamantului si culturii; respectarea
drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale; respectul deplin al
drepturilor si libertatilor omului si integrarea in procesul de construire
a unei Europe unite.
Inceputul diversiunilor

Sunt arestati Ion Dinca, Constantin Dascalescu, Tudor Postelnicu si

Nicu Ceausescu.
Dupa-amiaza, apare "Libertatea", primul ziar al Revolutiei romane.
Seara, apare primul numar al ziarului "Tineretul Liber". Apare, in
editie speciala, ziarul "Scinteia Poporului". Partidul National Taranesc
isi reia legal activitatea.
Dupa orele 18,00 si in tot cursul serii si al noptii de 22 spre 23 decembrie incepe sa se deschida focul
simultan in mai multe puncte din Bucuresti. Mai multe tinte sunt vizate de tragatori necunoscuti. Se
inregistreaza victime in randul armatei si populatiei civile. Sediul Televiziunii este atacat in forta si pentru
putin timp emisia este intrerupta. Se trage si in Piata Republicii fiind vizat sediul Comitetului Central; la
fel, unitatea militara care pazea Palatul Primaverii - locuinta fostului dictator - este atacata de grupuri de
diversionisti.
In schimbul de focuri din Piata Republicii, tragandu-se din cladirea fostului Palat Regal ce adapostea
Muzeul de Arta spre cladirea CC al PCR si asupra multimii din piata este incendiata cladirea Bibliotecii
Centrale Universitare.
Marturii din 22 decembrie
Col. Lazarescu Florian - Directia V-a. (seful serviciului verificari tehnice, securitate si apoi si seful
serviciului operatii). "(In 22 dec. n-a mai functionat comunicarea prin radio - era treaba armatei.
Frecventele noastre insa -milimetrice- pe aparate "Motorola" functionau bine. Armata avea frecvente
metrice. De aceea armata era nevoita sa dea ordinul prin telefon.(...)
In 22 dimineata am cerut rapoarte de la fiecare subunitate. I-am raportat lui gen. Neagoe ca in unitate totul
este in ordine. Am vazut cele 2 harti din cabinetul lui Milea. Pe harta Mun. Bucuresti erau deja desenate
dispozitive. Acolo am aflat ca oamenii se aduna pe platforma Pipera - cca 20.000. Cam atatia si pe
platforma 23 August, la fel pe Lujerul, si ca pe traseele ce erau marcate pe harta urmau sa vina la
Intercontinental si la CC. Pe harta tarii erau trasee de trenuri pe unde urmau sa vina in Bucuresti
muncitorii: de la Timisoara, Constanta-etc.
Gen. Milea mi-a spus mie direct sa transmit unitatilor ca indiferent de unde va veni ordine sa se traga-
totusi sa nu se traga!. Am auzit cand gen. Vlad a transmis acelasi ordin colonelului Nae - si ordinul s-a
transmis prin statie.
Apoi, auzind ca Milea s-a sinucis, m-am dus la etj VI, Milea inca traia, vorbea!- era culcat pe canapea,
langa el era un asistent, si un doctor.
Am fost trimis sa asigur masina pt. ca Barbu Petrescu a fost trimis de Ceausescu sa vorbeasca multimii-
care era deja la Intercontinental. Dar Barbu Petrescu n-a putut vorbi- am revenit, masina de sonorizare am
dat-o multimii- unui tanar. Am raportat gen. Neagoe. Impreuna cu Nae m-am dus la intrarea principala,
dar au intrat oameni inchisi la culoare, cu rangi, fier beton, etc. Cand a trecut acest val am coborat din
nou- am intalnit un medic si niste studenti!
Unii din oamenii mei au fost dezarmati de civili, chiar loviti. Altii si-au predat armele la garzile patriotice-
la etaj.VI. Unii si-au ascuns pistoalele pe la birouri.
Apoi la camera 525 l-am gasit pe gen. Vlad si Verdet. Vlad dadea telefoane prin T.O. la inspectoratele
judetene sa depuna armele. Apoi am ramas la comandamentul militar condus de Guse si Vlad. Mr. David
Aurel mi-a spus apoi peripetiile cu plecarea elicopterului. La plecare in lift l-am auzit pe Ceausescu
spunand ca daca intra in cladire sa nu se traga in multime!
Apoi au aparut zvonurile. Am mai intalnit ofiteri prin cladire, dar cei mai multi au disparut din cladire. La
subsol la centrala termica l-am gasit pe maiorul responsabil dezbracat. L-am dus la adapost. Am asigurat
paza -am raportat celor 2 generali. Au fost adusi oameni de la regimentul de garda, trupe de securitate pt.
paza.
M-am prezentat si la domnul Mazilu care s-a instalat intr-un birou. Ma cunostea dinainte. Mazilu a dat
legitimatii sa aduc niste oameni sa repare si sa puna in functie instalatia de incalzire si de apa. Mazilu
semna biletele de acces in sediu, gen. Vlad si Guse ii acordau statutul de sef lui Mazilu.
Prima data a inceput sa se traga de la biblioteca universitara. Apoi s-a tras din cladirea CC spre blocurile
de vizavi.)''
M-a surprins ordinul "Incetati macelul!", ce macel?

Dl. gen. m. NICOLAE TUDOR, fost sef al sectiei tancuri la

Comandamentul informatica si tancuri: "(In 22 dec. 89 vazand ca se
tragea, m-am imbracat militar cu gandul sa ies in fata tancurilor, sa-i
opresc pt. ca le-am fost comandant. Intre timp, Ceausescu fugise,
armata a fraternizat, m-am dus si eu la Televiziune, am ajuns pe la
12,30. Am spus oamenilor ca armata-i cu poporul. Am aparut in primul
grup cu Chitac, Voinea, Militaru, Cico Dumitrescu. M-a socat ce a spus
gen. Militaru si apoi Topliceanu "ca incetati macelul", "trupele sa intre
in cazarma" pt. ca n-am vazut nici un macel, iar trupele trebuiau sa
vina in sprijinul populatiei, sa asigure ordinea, nu sa intre in cazarma! Daca armata si-ar fi asumat
responsabilitatea pt. asigurarea ordinii- nu se tragea nici un foc de arma. Nu stiu in ce calitate gen.
Militaru a dat aceste ordine. La TV s-a adunat foarte multa lume, atunci nu conducea nimeni, nu si-a
arogat rolul de lider.
Atunci eu am primit ordin de a organiza paza la acest obiectiv. Au venit 3 tancuri, erau garzi muncitoresti
inarmate si un pluton de paza de la securitate. Stiu, dupa fuga lui Ceausescu, cine a condus aceste garzi
muncitoresti. Eu am dat ordin sa se ia armele de la garzile muncitoresti.(...)
La lasarea serii a venit la paza cu tancurile un subordonat si a colaborat cu mine. Toata noaptea s-a tras
asupra noastra a trebuit sa mutam avalansa de oameni spre studio si spre etajele superioare de unde a venit
Iliescu cu grupa la conducerea FSN. A intrat inauntru cu Dumitru Mazilu, Gelu Voican Voiculescu, Dan
Martian, Sergiu Nicolaescu si altii, si au inceput sa scrie acel mesaj pe care l-au prezentat la televizor. Era
si Petre Roman, Montanu, Brucan si au scos o sinteza dupa care au continuat s-o perfectioneze. Apoi s-a
facut lista cu conducerea cei 6 cu scrisoarea, Ana Blandiana, Doinea Cornea, Caramitru s-a pus la numele
lui Nicolae. Apoi Mazilu a spus niste militari, conlocuitoare- asta s-a ivit discutia pt. acesti termeni. (...)
Au spus ca ne trebuie ajutoare la TV, a spus sa iau legatura cu Stanculescu, a chemat ministrul Apararii, de
a sunat Stanculescu (ma cunoaste bine) si a trimis o companie de parasutisti. Am organizat apararea
interioara am recrutat oameni si pentru etajele superioare, i-am pus pe Oana si pe Cico Dumitrescu dupa
care am organizat si paza interioara (...) Pt. a curata zona televiziunii de unde se tragea s-a primit element
o grupa de la USLA-o patrula cu 3 AG-uri si ei f. buni specialisti. Si-au facut datoria, ei s-au supus
comenzii mele, au controlat cladirea si au gasit doar urme de sange si tuburi. Cladirile trebuiau ocupate si
nu doar controlate pt. ca elementele trageau cu schimbul si le luau locul. Isi bateau joc de noi.)"
"Unitatea din Boteni este atacata"
Col. MATEICIUC IOAN-CRISTIAN (Divizia de aviatie): "(La Boteni eram instructor cu tragerea aeriana.
Pe 22 dupa amiaza unitatea de la Boteni a transportat in 3 valuri parasutisti la Otopeni. De acolo au fost
transportati la apararea unor obiective. In noaptea de 22 a cazut un elicopter la Boteni. Asupra unitatii s-au
lansat rachete, din trei directii, vizibile cu ochiul liber. In Boteni sunt 3 unitati: radiolocatii, parasutisti si
elicoptere.
Elicopterul ce a cazut cu Mr. Zamfir si un capitan in 22 dec. ora 10 seara, s-a ridicat pt. a vedea ce-i cu
luminile acelea rosii de rachete, care aveau o traiectorie spre unitate, apoi faceau o lumina puternica de
blitz" si dispareau. Cred ca erau dirijate de la sol. Am vazut si eu aceste lumini, mai puternice ca la
trasoare, dar nu erau rachete de semnalizare pt. ca aveau o viteza cu mult mai mica, uniforma si facea
schimbari de directie de 90 de grade. Probabil intentia era sa ne tina sub tensiune, blocati, veneau luminile
mai rar- din trei directii succesiv cate 2-3 rachete.
Elicopterul s-a izbit de pamant, a luat foc, pilotii au scapat pt. ca au sarit din elicopter. Dupa cateva ore a
decolat un alt elicopter cu Manea Manescu si Emil Bobu, care erau adusi acolo de revolutionari- batuti
bine- au fost prinsi la Gaiesti. S-a spus seara sa fie dusi de acolo pt. ca unitatea din Boteni este atacata.
Atunci au fost transportati cu un elicopter la unitatea din Deveselu.)". (D.E.I.)
Plesita dat in judecata de disidentul Tacu
Un iesean in varsta de 74 de ani, cunoscut ca disident in regimul comunist, intentioneaza sa dea in
judecata ofiterii de Securitate care i-au urmarit familia, pentru a lamuri imprejurarile in care si-a pierdut
viata fiul sau, in urma cu 19 ani. Alexandru Tacu a declarat ieri ca va da in judecata mai multi fosti ofiteri
de Securitate, printre care generalul Nicolae Plesita si maiorul Vasile Andronic, de la Iasi, cel care a
instrumentat dosarul de urmarire informativa a familiei sale. Tacu a precizat ca, in urma consultarii
dosarelor sale de la CNSAS a gasit probe care arata ca fiul sau a fost asasinat la comanda politica. "In
1984, eu si familia mea incepusem demersurile legale pentru a parasi tara. In 1986, Securitatea de la Iasi a
primit un ordin de la Bucuresti prin care familia Tacu era "promovata" de la o supraveghere obisnuita la o
operatiune de tip 0544, cu nume de cod "Venus", care insemna practic exterminarea fizica. Am aflat prin
presa ca UM 0544 era un culoar strategic prin care circulau agentii lui Carlos Sacalul, adusi de regimul
comunist pentru a elimina indezirabilii. Am gasit ordinul respectiv la dosar, insa acesta a fost pieptanat
cu grija". Tacu sustine ca din dosar lipsesc pagini in care, in opinia sa, ar fi aratat planul prin care fiul sau
a fost ucis. Barbatul a declarat ca fiul sau, in varsta de 17 ani, a intrat intr-o coma inexplicabila, medicul
din ambulanta spunandu-i, la acea data, ca a fost otravit. Acesta a adaugat ca oficial cauza mortii a fost
leucemia, desi analizele facute la internare nu aratau acest lucru. Tacu sustine ca Militia, care a anchetat
moartea fiului sau, a intocmit un proces-verbal de necropsie care contrazice concluziile certificatului
constatator de deces. (M.V.R.)
Lumanari impotriva uitarii
Grupul independent Beep Fashion, impreuna cu Andrei Gheorghe si Jicol Stefan, unul dintre participantii
la Revolutia din decembrie 1989, a carui fotografie purtand o pancarta vandalizata cu chipul lui Nicolae
Ceausescu a facut inconjurul lumii pe fluxul agentiilor de stiri, ii cheama pe romani in aceasta seara, la ora
20.00, in Piata Universitatii, pentru a aprinde o lumanare in memoria celor peste 1000 de morti din
decembrie '89. Actiunea are ca scop scoaterea romanilor in strada pe 22 decembrie pentru a le aduce
aminte ca acum 16 ani, in Romania s-a murit pentru libertate. "Nu scandati lozinci, nu purtati steaguri si
nu cantati cantece. La ora 20:05, lasati lumanarile la troite si parasiti piata. Daca nu sunteti din Bucuresti
sau nu puteti veni la Universitate, aprindeti o lumanare si pastrati un moment de reculegere la ora 20,
oriunde v-ati afla". Totodata, vizualurile campaniei, in care reclamele de astazi se suprapun peste imagini
din timpul Revolutiei sub sloganul "Aici s-a murit pentru libertate", vor fi expuse incepand de astazi pe
ferestrele de la Galeria Noua (Str. Academiei 15).
Revolutia din nou la TVR
Maine, joi 22 decembrie, pe canalul 1 al Televiziunii Romane, de la orele 21.15, este programat un talk-
show intitulat "16 (ani de la revolutie)". Sunt invitati in studio Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Petre
Roman, Silviu Brucan, Claudiu Iordache, Gelu Voican Voiculescu, Teodor Brates, Alex Mihai Stoenescu,
Oliviu Tocaciu, Petrisor Morar si Cornel Mihalache, realizatorul documentarului "1989. Sange si catifea",
aflat in difuzare la TVR 1. Inaintea dezbaterii va fi proiectat episodul al 4-lea, iar vineri 23 decembrie, al
cincelea (si ultimul). Documentarul vorbeste despre revolutie asa cum au trait-o si o evoca astazi cei
implicati in evenimentele de acum 16 ani, dar si cum o vad tinerii nascuti cu putin timp inainte sau dupa
revolutie, elevi, liceeni, studenti. Moderatoarea dezbaterii "16 (ani de la revolutie)" va fi Rodica Culcer.
(D.C.)
Cozmin Gusa acuza ca Dan Voinea actioneaza politic
Presedintele PIN Cozmin Gusa a criticat modul politic in care Dan Voinea actioneaza in dosarul
evenimentelor din 1989, pe motiv ca procurorul face un joc care nu este de natura sa conduca la stabilirea
adevarului. "Dezavuez modul politic in care Dan Voinea actioneaza in legatura cu dosarul evenimentelor
din 1989, mai ales avand in vedere calitatea lui de procuror implicat direct in acest dosar. Mi se pare ca
Dan Voinea face un joc care nu este de natura sa duca la stabilirea adevarului", a declarat Gusa, citat de
Mediafax. "Dan Voinea face jocul unor structuri care l-au putut coordona in 1989 si poate ca mai pot sa-l
coordoneze si-acum", a spus Gusa, refuzand sa dea detalii in acest sens.
In opinia liderului PIN, Voinea nu este calificat sa cerceteze acest dosar deoarece "a fost procurorul
acuzarii in cacealmaua juridica care a fost procesul sotilor Ceausescu, el putand intra mai degraba in
categoria unor oameni cercetati". Tocmai de aceea, Gusa a spus ca ii da dreptate lui Ion Iliescu, "punctual,
in legatura cu cererea acestuia de recuzare a lui Dan Voinea". "Teoria pe care eu o sustin in continuare este
tot cea a loviturii de stat, insa chiar daca acesta este adevarul sau altul (revolutie), el nu poate fi stabilit
decat in urma unei dezbateri publice deschise si a unui proces corect", a adaugat Gusa, subliniind totodata
ca miza sa nu a fost niciodata Ion Iliescu, ci stabilirea adevarului in legatura cu evenimentele din 1989.
(V.D.)
22 decembrie este a 356-a zi a calendarului Gregorian i a 357-a zi n anii biseci.
[modific]
Evenimente
1603 - Mahomed al III-lea Sultan al Imperiului Otoman moare i este sucedat de fiul su Ahmed I
1849 - Execuia lui Fiodor Dostoievski este anulat n ultima clip
1894 - n Frana ncepe "afacerea Dreyfus", cnd Alfred Dreyfus a fost acuzat de trdare
1927 Sa nfiinat Societatea de Difuziune Radiofonic din Romnia (n prezent Societatea
Romn de Radiodifuziune)
1989 Revoluia Romn din 1989: Dup o sptmn de demonstraii sngeroase, Ion Iliescu
preia puterea ca preedinte al Romniei
1990 - Lech Wasa depune jurmntul ca preedinte al Poloniei
[modific]
Nateri
1639 Jean Racine, poet i dramaturg francez; este considerat, alturi de Corneille, fondatorul
tragediei clasice franceze (piesele "Andromaca", "Ifigenia", "Fedra") (m. 21 apr. 1699)
1858 Giacomo Puccini, compozitor italian; operele "Turandot", "Madame Butterfly", "Tosca")
(m. 29 nov. 1924)
1869 Nicolae GhicaBudeti, arhitect, membru de onoare al Academiei Romne. A realizat,
printre altele, biserica Copou din Iai, Muzeul Naional de Art, azi Muzeul ranului Romn (m.
16 dec. 1943)
1889 Nichifor Crainic (pseudonim pentru Ion Dobre), eseist i poet, director al revistei
"Gndirea" (19281944) i principalul teoretician al ortodoxismului autohton ("Nostalgia
Paradisului", "Ortodoxie i etnocraie")
[modific]
Decese
1646 - Petru Movil, teolog, om de cultur, mitropolit al Kievului, sprijinitor al tiparului n spaiul
romnesc i fondator a mai multe tipografii (n. 21 decembrie 1596)
1867 - Jean-Victor Poncelet, matematician francez, fondatorul geometriei proiective (n. 1 iulie
1788)
1867 - Thodore Rousseau, pictor francez, fondator al colii de la Barbizon (n. 15 aprilie 1812)
1880 - George Eliot (Mary Ann Evans), scriitoare britanic, reprezentativ pentru epoca victorian
a culturii britanice (n. 22 noiembrie 1819)
1930 Vintil I.C. Brtianu, om politic i economist, membru de onoare al Academiei Romne (n.
16 septembrie 1867)
1956 Nicolae Labi, poetsimbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion "buzduganul unei
generaii" ("Primele iubiri", "Moartea cprioarei") (n. 2 decembrie 1935)
1979 Darryl F. Zanuk, productor de filme, ntemeietor al studiourilor 20th Century Fox (n. 5
septembrie 1902)
1989 Samuel Beckett, dramaturg irlandez, reprezentant al teatrului absurdului ("Ateptndul pe
Godot", "O, ce zile frumoase"); laureat al Premiului Nobel pentru Literatur pe anul 1969 (n. 13
aprilie 1906)
[modific]
Srbtori
Sf. Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului; Sf. Mc. Anastasia (calendar Crestin-Ortodox)
Ss. Francisca Cabrini; Flavian (calendar Romano-Catolic)
S Anastasia (calendar Greco-Catolic)
Fiodor Dostoievski
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Sari la: Navigare, cutare
Fiodor Dostoievski. Portret de Vasily Perov, 1872
Fyodor Mikhailovich Dostoevsky ( , Dostoievsky ascult) (11
noembrie , (30 cctombrie , stil vechi), 1821, 9 februarie , (28 ianuarie , O.S.), 1881, St. Petersburg,
Rusia) a fost unul din cei mai importanti scriitori rui, ale cror opere au avut un efect profund si dedurata
asupra ficiunii din secolul XX. Adesea prezentnd personaje aflate n stri de conttin extreme sau
fracturate, operele sale demonstreaz un talent extraordinar de a ptrunde in psihologia uman si de
analiza politica sociala si spirituale a societatii din Rusia epocii sale. Multe din operele sale au fost
profetice si el a fost un precursor al unor idei moderne. se spune despre el ca este printele
existenialismului, n special in Note din Subteran , volum descris de Walter Kaufmann drept " cea mai
buna uvertur pentru existenialism scris vreodat".
El este unul dintre cei mai importani scriitori din literatura universal, a crui oper este o strlucit
replic literar si filosofic la criza social si spiritual a vremii sale, zugrvind ciocniri polifonice ntre
personaje originale i paradoxale, aflate ntr-o permanent i pasionant cutare a armoniei sociale si
umane, marcate de un profund psihologism i tragism.
Ptrunznd n sufletul "ultimului dintre oameni", recunoscnd valoarea absolut a tririlor acestuia,
scriitorul i s-a alturat Omului generic, pornit n lupta sa mpotriva tuturor, i-a purtat tragedia prin toate
romanele sale, a ridicat-o la rangul de suferint universal, i-a mpins personajul la revolta impotriva
propriei fiine, impotriva ultimului sau adapost: Hristos.
Cartile sale sunt traduse si comentate in toata lumea, dupa ele s-au realizat numeroase spectacole de teatru
si filme celebre.

Cuprins
[arat]
[modific]
Biografie
Fiodor a fost cel de-al doilea copil dintr-o serie de 7 nscui ai lui Mihail si Mariei Dostoievski. Imediat
dup ce mama sa a murit de tuberculoz in 1837, el si fratele sau Mihail au fost trimisi la Academia
tehnica Militara din St. Petersburg. Tatl lor, un chirurg militar n retragere care a lucrat la Spitalul pentru
saraci Mariinsky( Sfnta Maria) din Moscova, a murit in 1839. Desi nu este sigur se pare ca ar fi fost ucis
de un servitor care i-a turnat vodka pe git pina la sufocarea sa. Indiferent de ce s-a intmplat cu adevarat,
Sigmund Freud s-a ocupat de acest episod in articolul sau on this , Dostoevsky si paricidul (1928).
Dostoievski a fost arestat i inchis n 1849 pentru activitati antistatale mpotriva arului Nicolae I. Pe 16
noimbrie a aceluiai an a fost condamnat la moarte pentru legaturile cu un grup de intelectuali liberali, din
Cercul Petraevsky.
In plan biografic, momentul crucial al vietii lui Dostoievski l-a reprezentat anul 1849, cand a fost arestat si
condamnat la moarte pentru participarea la intrunirile unui cerc de tineri fourieriti (condus de Mihail
Petraevski), in cadrul carora se purtau discutii subversive. Impreuna cu ceilalti detinuti, este transportat in
piata unde aveau loc executiile si trecut peste toata procedura de anuntare a condamnarii la moarte prin
impuscare. Dupa patru ani de ocna, urmati de alti cinci de serviciu militar obligatoriu, revine la Petersburg
si isi reia activitatea literara.Pana in momentul arestului fusese plasat de critica in umbra lui Gogol.
Dup un simulacru de execuie in care a fost legat la ochi i i s-a spus ca a fost dus in fata uunde a a fcaut
munca silnica la un lagar katorga din Omsk, Siberia. Incidenta crizelor de epileptic, la care era predispus a
crescut in aceasta perioada. La eliberarea din inchisoare in 1854, i s-a oferit ansa sa devin soldat pentru
restul pedepsei in Regimentul Siberian. Dostoievski i-a petrecut cinci ani din viata aici, intai a fost
caporal, apoi a devenit locotenent la al aptelea batalion din acest regiment, staionat lng fortul
Semipalatinsk din Kazakhstan.
A fost o experienta care i-a schimbat si pareriele ideologice, astfel Dostoievski a abandonat ideile liberale
si a devenit un conservator si extrem de religios. S-a imprietenit cu un lat conservator, Constantin
Pobedonostsev. A avut o legatura si mai poi s-a casatorit cu Maria Dmitrievna Isaeva, vaduva unui
cunoscut din Siberia.
In 1860, s-a intors la St. Petersburg, unde a scos o serie de gazete literare dar fara mare succes alaturi de
fratele sau mai mare, Mihail. Dostoievski a fost efectiv devastat de moartea soiei n 1864, urmata la scurt
timp de moartea fratelui sau, care i era foarte drag. Din punct de vedere finaciar era falit si trebuia sa se
ocupe si de bunstarea vduvei si a copiilor fratelui sau. Dostoevsky a czut ntr-o depresie accentuat i
de faptul ca a nceput s joace jocuri de noroc i s acumuleze datorii uriae.
A suferit de patima jocului i de pe urma efectelor acesteia. Se pare ca romanul su Crima si pedeaps, a
fost terminat foarte repede, pentru c autorul avea nevoie de bani foarte urgent, cu o sear nainte de
publicarea sa pierznd toi banii la poker. Dostoievski a scris n acelai timp i nuvela Jucatorul pentru a-i
satisface preteniile editorului su Stellovsky care, potrivit contractului, dac nu primea o oper nou ar fi
intrat n posesia copyrightului tuturor operelor sale.
Dorind sa scape de hoardele de creditori si in cautarea unor noi cazinouri, Dostoievski cltorete in
Occident. Aici a incercat sa reia o legatura mai veche cu o studenta cu care traise cu ctiva ani in urma,
Apollinaria (Polina) Suslova, dar aceasta a declinat cererea n casatorie. Dostoievski a inlocuit-o cu Anna
Snitkina, ostenografa de doar 20 de ani cu care s-a casatorit in 1867. In aceasta periodaa a scris cele mai
importante opere lae sale. Din 1873 pina in 1881 si-a razbunat insuccesele din domeniul jurnalistic si a
editat un lunar cu povestiri, schite, sau articole despre evenimente curente, Jurnalul scriitorului.Ziarul a
avut un succes fenomenal.
In 1877 Dostoevsky a inut un discurs de evocare la nmormantarea prietenului sau poetul Nekrasov, ce a
produs mari controverse. In 1880, cu putin timp inaintea mortii sale, a tinut o faimoasa cuvantare despre
Pukin la dezvelirea monumentului Pukin in Moscova.
In ultimii ani de viata, Feodor Dostoeivski a trit n staiunea Staraya Russa care era mai aproape de St
Petersburg si ceva mai ieftina decit statiunile similare din Germania. A murit pe 28 ianuarie in (O.S.),
1881 si a fost ingropat in Tikhvin Cemetery linga Manastirea Alexander Nevsky , St. Petersburg, Rusia.
[modific]
Opere si influenta lor
Imagine:450px-Grab-dostojewsky.jpg
Mormntul lui Dostoievski de la Mnstirea Alexandru Nevsky
Influenta lui Dostoievski a fost uriasa; practic nu exista romancier important din secolul XX de la Herman
Hesse la Marcel Proust, William Faulkner, Albert Camus, Franz Kafka, Henry Miller, Yukio Mishima si
Gabriel Garca Mrquez,Vladimir Nabokov, Henry James, Joseph Conrad si chiar D.H. Lawrence). La noi
romanele lui Mircea Eliade (Huliganii) sau Nicolae Breban( Animale bolnave) poarta si ele urma acestei
influene. Romancierul american Ernest Hemingway l-a citat pe Dostoievski drept surs de influent
major in autobiografia sa.
In mod esential un scriitor mitic ( n aceast privin a fost comparat cu Herman Melville), Dostoievski a
creat un opus de opere de o imensa putere hipnotica avind urmatoarele trasaturi:
scene dramatizate(conclavuri) in care personajele, intr-o atmosfera fiebibte sau scandaloasa, se angajeaza
in dialoguri scoratice la Russe; cautarea lui Dumnezeu problema Raului si suferintele celor inocenti.
Tipologia personajelor sale e una extrem de simpla: cretini umili (prinul Mkin, Sonya Marmeladova,
Alioa Karamazov), nihiliti auto-distructivi (Svidrigailov, Smerdyakov, Stavrogin), cinici (Fyodor
Karamazov), intelectuali rebeli (Raskolnikov, Ivan Karamazov); personajele sale acioneaza sub impulsul
unor idei i nu al unor instincte, dei in anumite cazuri si acestea pot juca un rol semnificativ.
Romanele lui Dostoievski sunt comprimate n timp (actiunea dureaz doar citeva zile) i acest procedeu il
ajuta pe autor sa scape de una din trsturile importante ale prozei realiste, de coroziunea vieii umane n
timp. Personajele sale sunt de fapt niste traduceri ale unor idei spirituale si ies din acest motiv in afar
timpului, sunt atemporale. Alte teme care reapar obsedant suntsuicidul, mndria rnita, colapsul valorilor
familiei, regenerarea spirituala cu ajutorul suferinei (cel mai important motiv), respingerea culturii vestice
si afirmarea valorilor Ortodoxiei din Rusia i arismului. Criticii literari rui cum ar fi de exemplu Bahtin
au caracterizat opera sa drept 'polifonic': spre deosebire de alti romancieri, Dostoievski nu este interesat
de o 'unica viziune' , ci prezint situatia sub forma unei suite de unghiuri foarte diferite, din acest motiv
romanele sale sunt extrem de dramatice, sunt romane de idei, in care punctele de vedere conflictuale si
personajele se dezvolt adesea ntr-un crescendo insuportabil.
Este o opinie comun a criticilor literari c, alturi de operele unor Dante, Shakespeare, Miguel de
Cervantes, Victor Hugo si a ctorva altor scriitori romanele, povestirile i nuvelele lui Dostoievski se
nscriu in Canonul european si au influentat in mod decisiv existentialismul si expresionismul, ca s dm
doar dou exemple.
Alfred Dreyfus (1859-1935), ofier francez de origine evreiasc, a fost condamnat n anul 1894 pentru
trdare de ar la deportare pe via, din pricina emiterii de documente false. Scriitorul Emile Zola a
declanat, prin publicarea lui "J'accuse" (1898), n care ataca cu asprime conducerea rii, aa numita
afacere Dreyfus, care a condus la confruntri aprinse i la o renviere a antisemitismului. Dreyfus a fost
condamnat, n anul 1899, la rejudecarea procesului, la 10 ani de nchisoare, fiind ulterior graiat. n 1906 a
fost reabilitat.
Nichifor Crainic ( * 22 decembrie 1889, Bulbucata, judeul Vlaca - 20 august 1972) a fost un
academician, autor, director de reviste, doctrinar (creator al curentului gndirist), editor, filozof, pedagog,
poet, teolog romn.
Cuprins
[arat]
[modific]
Scurt traseu biografic
S-a nscut n satul Bulbucata, judeul Vlaca, la 22 decembrie 1889.
A studiat teologia la Bucureti i a obtinut doctoratul n teologie la Viena.
Creatorul curentului gndirist axat pe autohtonism.
Poet, publicist, editor, redactor, pedagog, teolog, Secretar General al Ministerului Cultelor.
nchis n nchisori, att n Romnia interbelic ct i n "anii de democraie popular".
[modific]
Activitatea literar
nc dinainte de primul razboi mondial, Nichifor Crainic s-a impus n cmpul literaturii romnesti ca
unul din fruntaii si cei mai de seam. Poet, teolog, doctrinar i filozof, a condus revista "Flamura", a
ntemeiat publicaia enciclopedic "Cartea Vremii" i a fost directorul uneia dintre cele mai prestigioase
reviste literare, aparut n perioada interbelic la noi n ar, "Gndirea".
Furitorul curentului gndirist, axat intrinsec pe autohtonism, neo-ortodoxism i naionalism disciplinat,
Nichifor Crainic a fost unul dintre marii oameni ai neamului romnesc, mult respectat de tnara generaie
legionar a perioadei interbelice din Romnia.
n prima parte a creaiei sale a colaborat cu poezii la diverse publicaii tradiionaliste: "Ramuri", VII
(1912); VIII (1913); IX (1914), "Luceafrul", XIII (1914); XIV (1919), "Drum Drept", X (1915),
"Flacra", V (1915-1916), "Dacia"
Public poezii n revistele: "Transilvania" (1920), "Flacra" (1921 - 1922), "Cuget Romnesc" I (1922),
"Gndirea" I (1921 - 1922) i, n continuare, dup strmutarea acesteia de la Cluj la Bucureti, cnd preia
conducerea revistei de la Cezar Petrescu.
Tot n "Gndirea", ncepe s publice articolele programatice care vor defini n viitor orientarea de capti a
revistei: "Iisus n tara mea", II (serie nou, 1922 - 1923); "Politic i Ortodoxie", III (1923 - 1924);
"Parsifal", "Cuibu' cu barz", "Ecouri ale unei polemici", "Pacea balcanica i protectoratul ortodox", IV
(1924 - 1925); "Filarmonica", "La un concert" i toate celelate, aprute n continuare.
[modific]
Activitate profesional
Profesor la Facultatea de Teologie din Chiinu i la Seminarul Teologic din Bucureti;
Laureat al premiului naional de poezie n anul 1930;
Ales membru titular al Academiei Romne n 1940.
Secretar General la Ministerul Cultelor n timpul guvernrii legionare.
Directorul ziarului "Calendarul" aprut la Bucureti n 25 ianuarie 1932, suspendat la 24 martie 1932
din ordinul guvernului aflat atunci la conducerea rii, reapare la 9 iunie al aceluiai an,
continundu-i activitatea pn la finele anului 1933, cnd, pe 29 - 30 decembrie, este din nou
suspendat pentru pozitia sa deschis legionar.
Dup suspendarea ziarului "Calendarul", Nichifor Crainic i ali conductori i teoreticieni legionari
sunt arestai i internai la nchisoarea Jilava.
[modific]
Colaborri la reviste literare
A colaborat la diverse ziare i reviste literare:
Revista critic,
Ramuri,
Revista Romnia Nou,
Revista Cuvntul,
De asemenea, a colaborat la reviste ale micrii legionare, aa cum ar fi:
o Revista Sfarm-Piatr,
o Revista Buna Vestire, i la multe alte reviste.
[modific]
nchisorile comuniste
Dup preluarea puterii politice i economice a Romniei de ctre comuniti, profesorul Nichifor Crainic a
fost arestat n casa preotului romn ortodox Ioan Smrghitan din satul Cerghid (judeul Mure) unde se
ascunsese de prigoana comunist.
Dup lungi i istovitoare chinuri la care este supus de torionarii securitii comuniste, nejudecat i deci,
necondamnat, este ntemniat mai nti la nchisoarea Vcreti, apoi la cea din Aiud n care era concentrat
grosul vrfurilor legionare, fiind supus unui regim de inaniie i teroare zilnic.
Forat s mprteasc ideile de reeducare ale criminalului regim de la nchisoarea din Aiud, Nichifor
Crainic este constrns s colaboreze nc pe cnd se afla n nchisoare la ziarul de propagand comunist
"Glasul patriei", a crui menire era inducerea n eroare a refugiailor i exilailor romni din Apus n
legtur cu realitile noului sistem comunist. Ca atare, foarte multe din articolele semnate sub numele de
Nichifor Crainic (dac nu chiar toate), nici mcar nu i-au aparinut, ele fiind ntocmite de scribii
nevolnici ai Partidului Muncitoresc Romn, care s-au ascuns la adpostul renumitului nume Nichifor
Crainic.
Eliberat din nchisoare n primvara anului 1962, dup 15 ani de detenie, slbit, cu sntatea zdruncinat
i apoi permanent sub ochiul "vigilent" al autoritilor securitii, care l constrng la colaborare, Nichifor
Crainic se stinge din via la 20 august 1972, fiind condus la locul de veci de un mnunchi de prieteni
care au inut - cu toata represiunea care i atepta din partea autoritilor comuniste - s cinsteasc aa cum
se cuvine plecarea din via a acestui mare crturar i conductor spiritual.
[modific]
Opera sa postum
Poeziile compuse de Nichifor Crainic n timpul deteniei au fost memorate de colegii si de celul i au
vazut lumina tiparului abia dup 1989. Opera sa a fost recuperat integral abia dup Revoluia romn din
decembrie 1989
Nicolae Labi -- (* 2 decembrie 1935, Poiana Mrului, comuna Mlini, judeul Suceava - 22 decembrie
1956, Bucureti), poet romn remarcabil de talentat, "bugduganul" generaiei anilor aizeci.
Nefericitul poet, stins din via la doar 21 de ani, dup un accident de tramvai, avusese o fascinant
ascensiune literar. Fiu al nvtorului Eugen Labi i al Profirei, care-i indrum, la coala primar, primii
pai. Din copilrie scrie poveti i poezii.
Liceul "Nicu Gane" Flticeni (1947 - 1951), continuat la Iai.
Debut n Zori noi - Suceava (1950) i Viaa Romneasc (1951).
Urmeaz cursurile colii de literatur "Mihai Eminescu" din Bucureti. Se nscrie i abandoneaz imediat
Filologia bucuretean. Debutul editorial aduce un suflu nou poetic i o speran de mare bard: Primele
iubiri (1956). Pregtete pentru tipar volumul Lupta cu ineria (apare postum, 1958), dar moare stupid, n
preajma Crciunului 1956, n urma unui accident de tramvai, n mprejurri nc neelucidate complet.
Vizitase "Capa", pentru o degustare, a vrut s ia tramvaiul spre iubit, cineva l-a mbrncit, s-a prins de
grtarul dintre vagoane, a czut cu capul pe caldarm. Mduva spinrii i era secionat (practic era
decapitat, trupul paralizat). La spital mai era contient, dar chirurgii nu l-au putut salva. Unii contemporani
sau martori oculari susin ca ar fi putut fi vorba de un asasinat politic. Poemul Moartea cprioarei, inspirat
de un eveniment real, l-a facut celebru n rndul mai multor generaii de adolesceni. Criticul Eugen
Simion l-a supranumit, folosind o metafor din basme, "buzduganul unei generaii" cci debutul su avea
s anune generaia lui Nichita Stnescu cunoscut sub numele generaia aizecist.
Eugen Simion - (numele complet: Ioan Eugen Simion), academician, critic literar, editor, eseist, filolog,
profesor universitar romn, actualul Preedinte al Academiei Romne din 1998.
Nscut -- 25 mai 1933, Chiojdeanca, judeul Prahova, fiul lui Dragomir i Sultana Simion.
Cstorit cu Adriana Manea (1957), o fiic.
Cuprins
[arat]
[modific]
Studii
Studii medii la Liceul "Sfinii Petru i Pavel" din Ploieti, devenit coal medie.
1957 absolvent al Facultii de Litere a Universitii din Bucureti. Printre profesorii si se
numrau Tudor Vianu, Alexandru Rosetti i Iorgu Iordan.
1969 doctor n tiine filologice cu o tez despre Eugen Lovinescu (Eugen Lovinescu, scepticul mntuit)
condus de profesorul erban Cioculescu.
[modific]
Activitatea profesional
1957 - 1962 Cercettor la Institutul George Clinescu al Academiei Romne
1962 - 1968 - Editor al "Gazetei literare"
1964 - 1971 Lector universitar la Catedra de Istoria literaturii romne, Facultatea de Litere, Universitatea
Bucureti
1970 - 1973 - Visiting Professor la Universitatea Sorbonne (Paris - IV)
1971 - 1990 Confereniar universitar, Facultatea de Litere
1990 Profesor universitar al Facultii de Litere, Universitatea din Bucureti
[modific]
Activitatea cultural
1960 ncepe colaborarea la revistele "Gazeta Literar", "Contemporanul" i "Viaa Romneasc"
Din 1968 colaboreaz sptmnal la "Romnia Literar" i din 1991, la "Literatorul"
1983 - redactor al revistei "Caiete Critice", revist de critic i teorie literar. Din 1990 devine director
al "Caietelor Critice".
1993 - Ales membru al Academiei Romne.
 1998 Este ales Preedinte al Academiei Romne.
Doctor Honoris Causa al universitilor din Iai, Galai, Trgovite i Arad.
[modific]
Activitatea publicistic
A publicat peste 3000 studii i articole n reviste de specialitate.
A publicat un numar de peste 20 de cri:
Proza lui Eminescu, 1964
Orientri in literatura contemporan, 1965
Eugen Lovinescu, scepticul mntuit -- (Eugen Lovinescu, the Redeemed Skeptic), 1971 (ediia a doua - 1994)
Scriitori romni de azi, I, 1974 (ediia a doua - 1978)
Scriitori romni de azi, II, 1977
Timpul tririi, timpul mrturisirii. Jurnal parizian, 1977, (a doua ediie - 1979, a treia ediie -
1986), 1983 - ediia n limba maghiar
Dimineaa poeilor, 1980, (a doua ediie - 1995, a treia ediie - 1998).
ntoarcerea autorului, 1981, (a doua ediie- 1993)
Scriitori romni de azi, III, 1983
Sfidarea retoricii, 1986
Scriitori romni de azi, IV, 1989
Moartea lui Mercutio, 1993
Convorbiri cu Petru Dumitriu, 1994
Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii, 1995
Fragmente critice I. Scriitura public, scriitura taciturn, 1997
Fragmente critice II. Demonul teoriei a obosit, Fundaia "Scrisul Romnesc" i Univers Enciclopedic, Bucureti,
1998
Fragmente critice - III, Fundaia "Scrisul Romnesc" i Univers Enciclopedic, 1999
Fragmente critice - IV, Univers Enciclopedic, Bucureti, 2000
Ficiune jurnalului intim, (3 volume) Editura Iri, Univers Enciclopedic, 2002
[modific]
Cri traduse n limbi strine
lmnyek kora, vallom asok kora. Parizsi naplo, 1983
Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade]], (in
collaboration), The Seasbury Press, New York, USA, 1984
Die Mitte der Aufsztze zu Mircea Eliade (in collaboration), Suhrkamp Verlag, Frankfurt, 1984
The Return of the Author, Northwestern University Press, Evanston, Illinois, USA, 1996
Le Retour de l'Auteur, L'Ancrier Editeur, Strassbourg, 1996
Mircea Eliade, Spirit of Amplitude, East European Monographs, USA, 2001
[modific]
Afilieri
Membru i preedinte al Academiei Romne
Membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia
Presedinte al Consiliului Naional pentru Certificarea Diplomelor i Certificatelor Universitare.
[modific]
Premii i distincii
Premiul Uniunii Scriitorilor i-a fost acordat de cinci ori
Premiul Academiei Romne n 1977
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Simion"
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Sari la: Navigare, cutare
Samuel Beckett
Samuel Beckett (13 aprilie 1906 22 decembrie 1989) a fost dramaturg, nuvelist i poet anglo-francez.
Beckett s-a nscut la Dublin, ns a studiat i a predat la Paris unde s-a stabilit n 1937. Majoritatea
operelor lui sunt scrise n limba francez. i-a tradus piesele n limba englez. Primul su roman, Murphy,
a aprut n 1938 i reprezint un model al operelor lui ulterioare. Inovaia const n respingerea
elementelor tradiionale ce in de intrig, personaje i decor. Ca alternativ, teatrul lui Beckett ilustreaz
experiena ateptrii i luptei nsoite de o inutilitate epuizant. Chinul i agonia de a exista ntr-o lume
deart sporesc n urmtoarele romane ale lui Becket. Printre acestea, se numr:
Watt (1942-1944);
trilogia Molloy (1951), Malone Meurt (Malone moare) (1951) i The Unnamable (1953);
How It Is (1961);
The Lost Ones (1972)
Piesele lui aparin teatrului absurdului. Beckett a mbinat umorul nostalgic cu un sentiment devastator de
durere i nfrngere. En attendant Godot (Ateptndu-l pe Godot) (1952) i Fin de partie (Ultimul joc)
(1957) rmn dou dintre cele mai controversate piese ale lui Beckett. n 1969, dramaturgul a primit
Premiul Nobel pentru Literatur. Printre operele sale se numr o analiz semnificativ a operei lui Proust
(1931); piesele Krapp's Last Tape (Ultima caset a lui Krapp) (1959) i Happy Days (Zile fericite) (1961);
un scenariu, Film (1969); povestiri, Breath (Rsuflare) (1966) i Lessness (1970); proze scurte adunate n
volumele Stories and Texts for Nothing (Povestiri i texte fr nici un scop) (1967), No's Knife (Cuitul lui
Nu) (1967) i The Complete Short Prose (Povestiri complete: 1929-1989) (1996); antologiile More Pricks
than Kicks (1970) i First Love and Other Shorts (Prima iubire i alte povestiri) (1974); i Poems (Poezii)
(1963). Cele 16 volume de Collected Works (Opere) au fost publicate n 1970, primele ficiuni i piese ale
lui Beckett fiind publicate postum: romanul Dream of Fair to Middling Women (scris n 1932) n 1992 i
piesa Eleuthria (scris n 1947) n 1995.