01062017

01062017
Macedonia a aprobat noul guvern condus de catre social-democrati

de Antonia Jeflea HotNews.ro
Joi, 1 iunie 2017, 2:21 Actualitate | Internaional
Zoran Zaev
Foto: Wikipedia
Parlamentarii macedoneni au aprobat miercuri noul guvern condus de catre social-democrati, noteaza
Reuters.
Acesta este asteptat sa incheie criza politica care afecteaza tara de aproximativ doi ani si sa apropie
Macedonia de intrarea in UE si NATO.
La aproape sase luni de la alegerile parlamentare din 11.12.2016, 62 din totalul de 120 de deputati au
votat in favoarea guvernului condus de prim-ministrul Zoran Zaev.
Copenhaga se confrunta cu blocaje in trafic in randul biciclistilor
Parcare in Copenhaga
Foto: Flickr
Anul trecut, in capitala daneza transportul cu bicicleta a fost mai popular decat cel cu automobilul. Astfel,
administratia orasului va instala panouri electronice care vor informa biciclistii cu privire la cele mai scurte
trasee pe care le pot alege pentru a evita blocajele in trafic, noteaza The Guardian.
"Este nevoie sa imbunatatim conditiile biciclistilor care se lupta acum in multe puncte din oras pentru un
loc pe pista", a declarat Morten Kabell, coordonatorul departamentului de mediu si tehnologie.
Administratia SUA introduce un nou formular pentru acordarea vizei
Pasaport american
Foto: Flickr
Administratia SUA a introdus un nou chestionar pentru persoanele care doresc sa obtina viza. Acestea vor
trebui sa ofere informatii de pe retelele sociale din ultimii cinci ani si informatii biografice cu o vechime de
15 ani, relateaza Reuters.
Noile intrebari, care fac parte din incercarile de a inaspri modalitatile de examinare a posibililor vizitatori
ai Statelor Unite, au fost aprobate in ciuda criticilor provenite de la diversi oficiali din domeniul educatiei.
Persoanele care s-au opus au sustinut faptul ca forma actuala a chestionarelor va duce la intarzieri mari
in procesarea datelor, precum si la descurajarea studentilor si a cercetatorilor de a veni in SUA.
Presedintele Donald Trump anunta joi daca SUA se retrag din acordul de la Paris
privind schimbarile climatice
de Carla Dinu HotNews.ro
Dupa luni de tergiversare, presedintele american Donald Trump va anunta, joi, la ora 19.00
GMT, decizia sa cu privire la participarea Statelor Unite la acordul privind schimbarile climatice
de la Paris, intelegere care reflecta angajamentul voluntar al guvernelor lumii de a reduce
emisiile de carbon, scrie AFP.
"Voi anunta decizia mea cu privire la acordul de la Paris, joi, la ora 15:00 (n.r. ora Washingtonului). La
Casa Alba. Fie ca America sa-si recapete grandoarea!", a scris Trump pe Twiteer miercuri seara. El nu a
lasat sa se inteleaga care ar fi decizia sa, potrivit presei americane, este foarte probabila retragerea SUA
din acest acord.
Donald Trump, care a declarat anterior ca incalzirea globala este o farsa, a refuzat sa sprijine acordul
pentru combaterea schimbarii climatice la summitul G7 ce a avut loc in weekend in Sicilia, spunand ca
are nevoie de mai mult timp pentru a luat o decizie.
Daca Statele Unite se vor retrage din acordul de la Paris pentru combaterea incalzirii climatice ar fi un
mare pas in spate, a spus premierul Finlandei, Juha Sipila, miercuri.
Presedintele american Donald Trump a decis sa retraga Statele Unite din Pactul global de lupta
impotriva schimbarilor climatice, scria miercuri agentia Reuters, citand o sursa apropiata
situatiei.
Casa Alba nu va mai raspunde la intrebari privind presupusele legaturi cu Rusia
de G.S. HotNews.ro
Sean Spicer
Foto: Wikimedia Commons - VOA
Casa Alba a anuntat miercuri ca nu va mai raspime la intrebari referitoate la investigatia
privind presupusele legaturi ale lui Donald Trump cu Rusia, informeaza Guardian
James Comey, concediat de Trump din functia de director FBI, ar urma sa fie audiat de o comisie a
Congresului chiar de saptamana viitoare.
Intrebat despre dovezile lui Comey si daca presedintele a facut acte de obstructionare a justitiei,
secretarul sa de presa, Sean Spicer a raspuns: Ne-am dedicat agendei presedintelui si de acum incolo
toate intrebarile privind aceste chestiuni vor fi transmise avocatului Marc Kasowitz.
Kasowitz este de multa vreme avocatul lui Trump si l-a reprezentat in tranzactii imobiliare, divorturi si in
dosarul Trump University.
Comey intentioneaza sa confirme acuzatia comisiei de informatii a Senatului, aceea ca Trump l-a presat
sa renunte o ancheta privind legaturile cu Rusia ale fostului consilier pentru securitate nationala, Michael
Flynn, potrivit CNN.
Filipine: Armata nu reuseste sa scoata rebelii din Marawi / Zece soldati, ucisi din
greseala de un avion al fortelor aeriene / Duterte: Este pur si simplu vorba de
ISIS, incearca sa-si faca o baza de operatiuni
de G.S. HotNews.ro
Teroristul filipinez Isnilon Hapilon

Foto: Captura YouTube
Presedintele filipinez Rodrigo Duterte a spus joi ca rebeliunea din insula Mindanao nu este
opera rebelilor gruparii Maute ci este vorba pur si simplu de ISIS, el adaugand ca a avertizat
de mult in privinta aparitiei iminente a Statului Islamic in tara, informeaza Reuters.
Duterte a afirmat ca militantii islamisti alungati din Irak si Siria cauta o noua baza de operatiuni, iar
asaltul din orasul Marawi a fost planuit cu mult timp in urma.
El a adaugat ca islamistii din sudul Filipinelor se finanteaza cu ajutorul traficului de droguri, iar fratii
Maute, dupa care si-a luat numele gruparea militanta, sunt implicati in acest trafic.
Pe de alta parte, ministerul apararii a anuntat ca o lovitura aeriana destinata islamistilor a ucis 10 soldati
ai armatei, o sincopa majora a luptei contra rebelilor.
Alti sapte soldati au fost raniti miercuri, atunci cand doua avioane SF-260 de sprijin aerian au aruncat
bombe asupra unei tinte din centrul orasului Marawi. Un avion si-a lovit tinta, altul a ratat.
Armata a folosit o combinatie de trupe la sol si rachete trase din elicoptere din weekend si pana acum
pentru a scoate luptatorii gruparii Maute din cladirile in care s-au baricadat. Miercuri a fost prima zi cand
au fost folosite avioanele SF-260.
Capacitatea lor de a se lupta cu fortele militare superioare ca numar si armament atat timp mareste
temerile ca va castiga recunoasterea conducerii Statului Islamic din Orientul Mijlociu si va deveni filiala
din Asia de Sud-Est a gruparii.
Moartea soldatilor a ridicat bilantul mortilor la 38 de soldati. Cel putin 19 civili si 120 de luptatori rebeli au
murit in batalia pentru Marawi in ultimele noua zile.
Violentele l-au determinat pe Duterte sa declare martea trecuta legea martiala in treimea sudica a
Filipinelor pentru a zdrobi ceea ce el a numit exploziva amenintare a militantilor cu legaturi cu Statul
Islamic.
Violentele au inceput cand zeci de barbati inarmati au declansat un macel in Marawi dupa ce fortele de
securitate au incercat sa-l aresteze pe Isnilon Hapilon, un militant filipinez veteran, considerat liderul local
al SI.
Luptatorii au arborat steagul negru al Statului Islamic, au luat un preot si alti 14 oameni ostatici dintr-o
biserica si au inceput sa dea foc la cladiri.
Cei mai multi dintre locuitorii orasului au fugit din cauza ca armata a bombardat masiv zonele rezidentiale
in care credea ca se ascund islamistii. Armata a anuntat sambata ca va intensifica bombardamentele.
Oricat de mult am dori sa evitam pierderile colaterale, acesti rebeli forteaza mana guvernului pentru ca
se ascund si si se baricadeaza in case private, cladiri guvernamentale si alte imobile, a spus generalul de
brigada Restituto Padilla.
SUA il considera pe Isnilon Hapilon drept unui dintre cei mai periculosi teroristi din lume si a pus pe capul
sau un premiu de 5 milioane de dolari. Hapilon este si unul dintre liderii Abu Sayyaf, grupare islamista
specializata in rapiri si rascumparari.
Potrivit expertilor in securitate, Isnilon Hapilon incearca sa unifice gruparile filipineze care au jurat
credinta SI.
Un cimitir brazilian a ratacit osemintele legendarului fotbalist Garrincha
de G.S. HotNews.ro
Garrincha
Foto: Wikimedia Commons
Cimitirul din Mage, localitate aflata la circa 64 de kilometri de Rio de Janeiro, in care a fost
inmormantat fostul fotbalist Garrincha, a "pierdut" osemintele dublului castigator al Cupei
Mondiale, au declarat familia si reprezentanti ai autoritatilor locale, informeaza Reuters, citata
de News.ro.
Garrincha, supranumit "Bucuria poporului", pentru evolutiile sale spectaculoase ca aripa dreapta, a
castigat Cupa Mondiala in 1958 si 1962. Contributia lui a fost deteminanta la editia din Chile, cand a facut
neobservata absenta lui Pele, accidentat. Garrincha a decedat in 1983, din cauza consumului excesiv de
alcool, fiind inmormantat in cimitirul din Mage.
Dar ramasitele pamantesti ale fostului fotbalist au fost exhumate si nu se mai stie ce s-a intamplat cu
acestea. "Din cercetarile noaste, nu stim sigur daca mai este inmormantat. Avem informatii ca a fost
exhumat si dus intr-o firida, dar nu exista acte despre exhumare", a declarat un reprezentant al
autoritatilor locale.
Cimitirele braziliene sunt de obicei impartite in doua sectiuni, o parte cu morminte si alta cu ziduri cu
firide, in care sunt puse cenusa sau osemnitele celor decedati. In cimitirul Raiz da Serra exista doua locuri
de veci cu numele lui Garrincha. Intr-unul a fost inmormantat fostul sportiv dupa decesul sau, din 1983.
Al doilea, marcat de un obelisc, a fost realizat in 1985.
Una dintre surorile lui Garrincha a declarat ca un gropar i-a spus ca este posibil ca osemintele sa fie intr-
unul dintre cele doua morminte. "Nu stim exact unde sunt. Primarul a promis ca va construi un mausoleu,
dar trebuie sa le gasim intai. Este foarte suparator sa nu stim unde sunt", a declarat Rosangela Santos.
Primarul din Mage a declarat ca este dispus sa exhumeze osemnitele din ambele morminte si sa
efectueze apoi un test ADN, daca familia lui Garrincha va fi de acord.
Cel putin 44 de migranti, printre care si bebelusi, au fost gasiti morti in desert in
Niger
de V.M. HotNews.ro
Regiunea Agadez din Niger
Foto: Wikimedia Commons - Jacques Taberlet
Cel putin 44 de migranti, printre care si bebelusi, au fost gasiti morti in plin desert in regiunea
Agadez, in nordul Nigerului, in timp ce incercau sa ajunga in Libia vecina si apoi probabil in
Europa, conform unei surse locale ei murind de sete dupa ce vehiculul lor s-a defectat,
relateaza Agerpres citand AFP.
"Numarul migrantilor morti in desert pentru moment este de 44", a declarat pentru AFP primarul din
Agadez, Rhissa Feltou.
Crucea Rosie, a carei echipa este pe teren pentru "a colecta informatii precise", a vorbit de asemenea
despre "cel putin 44 de imigranti morti".
Potrivit unei surse locale de securitate, "acesti migranti subsaharieni, inclusiv bebelusi si femei, au murit
de sete dupa ce vehiculul lor s-a defectat".
Zona Agadez este placa turnanta a traficului cu migranti care incearca sa ajunga in Europa. Din Niger,
migrantii trec in Libia, iar de pe coasta mediteraneana a acesteia pornesc catre Europa cu ajutorul
ambarcatiunilor puse la dispozitie de traficanti. In ultimii ani, peste o jumatate de milion de migranti
originari din tarile Africii subsahariene au reusit sa ajunga in acest mod in Europa, majoritatea debarcand
in Italia.
Italia si Germania au adresat recent Comisiei Europene o scrisoare in care solicita deschiderea unei
misiuni a Uniunii Europene la frontiera dintre Libia si Niger pentru combaterea imigratiei ilegale. In
scrisoare se mentioneaza ca anul acesta din ianuarie si pana in aprilie in Italia au debarcat 42.500 de
migranti veniti pe ruta mediteraneana, 97% dintre ei fiind imbarcati pe coastele Libiei.
Vladimir Putin: Rusofobia este contraproductiva si nu va dura etern
de V.M. HotNews.ro
Vladimir Putin
Foto: en.kremlin.ru
Vladimir Putin a denuntat joi "rusofobia contraproductiva" a occidentalilor, in deschiderea
unei intalniri anuale cu mediile de afaceri ruse, care reprezinta pentru Kremlin vitrina unei
economii ce merge mai bine si atrage investitoti din intreaga lume, relateaza AFP, citata de
News.ro.
Premierul indian Narendra Modi este invitatul de onoare al presedintelui rus, care urma sa-l primeasca joi
dupa-amiaza in marja Forumului Economic International de la Sankt Petersburg (nord-vest).
Acest eveniment are loc intr-un context de relansare, dupa doi ani de recesiune cauzata de caderea
preturilor petrolului si sanctiunilor care i-au fost impuse din cauza crizei ucrainene. Insa fara ca instalarea
la Casa Alba a lui Donald Trump sau ca alegerile prezidentiale din Franta sa permita incalzirea sperata.
"Rusofobia" occidentalilor, a declarat Putin la o intalnire cu reprezentanti ai presei, este "evidenta" si

"depaseste limitele". Insa "ea nu va dura etern, fie si numai pentru ca trebuie sa aiba loc o constientizare
a faptului ca ea este contraproductiva si aduce prejudicii intregii lumi", a adaugat el.
Potrivit presedintelui rus, aceasta politica este legata de emergenta unei lumi multipolare, multumita
eforturilor Rusiei, ceea ce nu le place unora, care impun Moscovei "restrictii economice al caror efect este
absolut nul".
Prezenta lui Modi simbolizeaza legaturile pe care Kremlinul vrea sa le consolideze cu tari emergente, pe
fondul tensiunilor cu occidentalii.
Insa relatiile dintre cele doua puteri nu s-au destins in ultimii ani. New Delhi, un aliat militar al URSS in
timpul Razboiului Rece, s-a reorientat catre Statele Unite si Franta pentru a-si diversifica achizitiile de
armament. Si a apreciat prea putin faptul ca a vazut Moscova apropiindu-se de rivaliii sai Pakistanul si
China.
Dupa ce se intalnesc si semneaza contracte, mai ales energetice, Putin si Modi urmeaza sa ia cuvantul
vineri, in fata publicului de la forum.
Sunt anuntati, de asemenea, cancelarul austriac Christian Kern si secretarul general al ONU Antonio
Guterres.
Autoritatile ruse scot in evidenta afluenta prevazuta ca pe un semn al interesului investitotilor

internationali fata de Rusia.
Peste 8.000 de participanti sunt asteptati in fosta capitala imperiala, inclusiv directori ai unor
multinationale franceze (ca Total si Engie) si americani (Chevron si Beoieng), carora Washingtonul le-a
recomandat sa nu participe la Forum dupa anexarea Crimeei.
Alegeri prezidentiale
Presedintele rus urmeaza, de asemenea, sa participe la o masa rotunda care reuneste reprezentanti ai
mediilor de afaceri ruse si americane - o premiera in ultimii trei ani.
"Mesajul pe care vrea sa-l transmita administratia prezidentiala este ca Rusia ramane deschisa la afaceri
cu companii publice care lucreaza cu India, Arabia Saudita si fonduri suverane", apreciaza Charles
Robertson, economistul-sef al Bancii Renaissance Capital.
Autoritatile ruse dau asigurari ca economia tarii s-a adaptat deja la preturile mici ale hidrocarburilor si
sanctiunilor care afecteaza finantarea unor sectoare intregi pe piete internationale.
Ele recunosc totodata ca, in lipsa unor reforme, perspectivele cresterii raman modeste pe termen mediu,
departe, in orice caz, de expansiunea spectaculoasa care a marcat primele doua mandate ale lui Putin
(2000-2009), pe fondul cresterii cursului petrolului.
"Transformari structurale sunt necesare, insa punerea lor in aplicare nu este usoara", a recunoscut joi
ministrul Finantelor Anton Siluanov, in deschiderea Forumului.
Foarte probabil un candidat in alegerile prezidentiale prevazute in martie, presedintele rus a cerut
Guvernului si mai multor centre de reflectie piste in vederea accelerarii acestei tendinte.
Aceste propunerii constituie esentialul dezbaterilor in prima zi a Forumului.
Subiectele cruciale abordate privesc competitivitatea economiei ruse, in contextul unei aprecieri a rublei
care-i ingrijotreaza pe exportatori, si ideea controversata a unei scaderi a cotizatiilor sociale finantate
printr-o crestere a TVA.
Sistemul pensionarii constituie alt subiect sensibil, iar o crestere a varstei pensionarii (in prezent de 55 de
ani in cazul femeilor si 60 de ani al barbatilor) pare tot mai probabila in fata problemei declinului
populatiei active.
Donald Trump, principalul subiect pe agenda reuniunii anuale a grupului secret
Bilderberg
de V.M. HotNews.ro
Grupul Bilderberg, un club confidential din care fac parte aproximativ 130 dintre cei mai
puternici oameni din lume, se reuneste incepand de joi in estul Statelor Unite, in cadrul
reuniunii anuale cu usile inchise, iar subiectul central din acest an este presedintia lui Donald
Trump, relateaza News.ro.
Cei 131 de reprezentanti politici, capete incoronate si personalitati ale lumii afacerilor sau presei vor
discuta, timp de patru zile, si despre viitorul Uniunii Europene (UE) sau relatiile transatlantice, potrivit
unui comunicat emis de foarte discretul grup.
Clubul Bilderberg, ale carui reuniuni secrete au generat tot felul de teorii conspirationiste de decenii, se
reuneste la Chantilly, un oras din statul Virginia, situat la aproximativ 50 de kilometri de capitala
Washington.
La reuniune iau parte fostul diplomat Henry Kissinger si secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
Anul acesta, reuniunea le va permite mai multor consilieri ai lui Donald Trump - ca secretarul sau al
Comertului Wilbur Ross sau consilierului sau pe probleme de securitate nationala generalul H.R. McMaster
- sa dezbata cu criticii miliardarului care a ajuns presedinte, intre care se afla Eric Schmidt, presedintele
Alphabet, casa-mama a Google.
"Nicio iesire nu este dorit, niciun rezumat si nu este redactat nici vreun raport", a avertizat grupul care se
reuneste anual de cand a fost infiintat in 1954.
"In plus, nu este propusa vreo rezolutie, nu are loc vreun vot si nu se publiica vreun comunicat politic".
Rusia, China, proliferarea nucleara, mondializarea si "razboiul impotriva informatiei" se afla printre
subiectele care urmeaza sa fie abordate, in prezenta regelui Olandei Willem-Alexander sau a fostului
director CIA John Brennan.
Donald Trump nu va muta Ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim pentru
moment
de V.M. HotNews.ro
Donald Trump a semnat o clauza derogatorie care permite ramanerea cancelariei americane la
Tel Aviv timp de inca sase luni, a declarat pentru AFP un oficial sub protectia anonimatului. El
a adaugat ca presedintele "crede ca nu este momentul oportun".
Potrivit postului CNN, citat de News.ro, acest gest - despre care Casa Alba afirma ca reprezinta un efort
in vederea unei impulsionari a negocierilor israeliano-palestiniene - era asteptat, insa incalca o
promisiune pe care Trump a facut-o in campanie in 2016.
"Presedintele Trump a luat aceasta decizie pentru a maximiza sansele negocierii cu succes a unui acord
intre Israel si palestinieni, indeplinindu-si obligatia solemna de a apara interesele securitatii Americii", a
anuntat Casa Alba intr-un comunicat.
"Insa, asa cum a declarat in mod repetat, intentioneaza sa mute ambasada. Intrebarea nu este daca se
va intampla acest lucru, ci cand".
Un oficial de rang inalt din cadrul administratiei a declarat pentru CNN ca "asa cum l-ati vazut pe
presedinte spunand, in regiune si aici, la Washington, el crede ca acesta este un moment de speranta
pentru pace si si-a angajat administratia sa incerce sa faciliteze inaintarea catre pace, iar din acest motiv
a semnat clauza".
Trump a promis in intreaga sa campanie, in 2016, ca va muta Ambasada Statelor Unite la Ierusalim, o
actiune pe care Guvernul israelian o promoveaza de mult timp.
"Vom muta ambasada americana in capitala eterna a poporului evreu, Ierusalimul", anunta el el intr-un
discurs pe care l-a sustinut in martie 2016 la American Israel Public Affairs Committee (AIPAC).
Insa, dupa ce s-a instalat la Casa Alba, el si consilierii sai au inceput sa-si dea seama cat de fragila este
situatia referitoare la eventuale negocieri de pace in Orientul Mijlociu.
Dupa ce i-a vizitat atat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, cat si pe omologul sau palestinian
Mahmoud Abbas, in cadrul primului sau turneu in strainatate, luna trecuta, Trump a spus ca el crede ca
pacea intre cele doua parti este la indemana.
Un oficial de rang inalt din cadrul administratiei a declarat joi pentru CNN ca ambasada va fi mutata
atunci cand vor exista conditii adecvate.
"Acesta nu este un lucru permanent", a spus el. "In ceea ce-l priveste (pe presedinte), este o chestiune
cu privire la cand si nu daca ambasada americana este mutata la Ierusalim".
Acest oficial a declarat ca aceasta decizie este menita sa "mentina procesul de pace".
Fiecare presedinte american a semnat o asemenea clauza derogatorie, de doua ori pe an, dupa ce
Congresul a adoptat in 1995 o lege care mandateaza mutarea ambasadei la Ierusalim.
Un oficial a declarat ca "toate partile" - adica liderii israelieni si palestinieni - au fost anuntati ca
ambasada va ramane la Tel Aviv.
Danemarca va inaspri masurile impotriva cersetorilor, majoritatea romi est-
europeni
de V.M. HotNews.ro
Cersetorie
Foto: Wikimedia Commons - Kristof Verslype
Guvernul danez de centru-dreapta a anuntat ca va prezenta noi masuri menite sa descurajeze
cersitul agresiv, decizie determinata in special de prezenta si actiunile romilor veniti din
Europa de Est, informeaza joi agentia DPA, citata de Agerpres.
"Strainii vin aici, isi intind taberele pe strazile noastre si cersesc agresiv, cer taxe de protectie de la
homelesii nostri si ne fac sa ne simtim in nesiguranta (...) Nu vom mai accepta acest lucru", a declarat
miercuri seara in fata parlamentului de la Copenhaga premierul danez Lars Lokke Rasmussen.
Noile masuri impotriva cersitului agresiv includ dublarea pedepsei pentru prima incalcare a legii, aceasta
urmand sa fie de 14 zile de inchisoare. De asemenea, politia va primi atributii sporite pentru extinderea
zonelor unde nu sunt autorizate cersitul si amplasarea de tabere.
In capitala Copenhaga se inregistreaza tot mai multe plangeri ce privesc cersitul agresiv si instalarea unor
tabere ilegale si insalubre. Politia a anuntat ca numai anul acesta a evacuat in capitala daneza 25 de
astfel de tabere ilegale.
Propunerile care vor fi anuntate vineri ar urma sa intre in vigoare prin lege incepand din luna septembrie.
Guvernul minoritar de dreapta este sustinut in acest demers de opozitia social-democrata si de
formatiunea nationalista Partidul Poporului, care oricum sprijina executivul in deciziile sale.
Ministrul danez al justitiei, Soren Pape, a declarat ca doreste sa discute aceasta chestiune si cu celelalte
state membre ale Uniunii Europene, mentionand ca si alte tari din blocul comunitar se confrunta cu
probleme similare.
Focuri de arma si explozii intr-o statiune din Filipine/34 de persoane au murit,
majoritatea sufocate
de Rares Musatoiu HotNews.ro
Explozie filipine
Explozii si focuri de arma au fost auzite la un complexul hotelier World Resort din Manila, Filipine, vineri
ora locala 1.30 (joi, 20.30, ora Romaniei) si echipaje de politisti inarmati au fost trimise la fata locului,
noteaza Reuters.
Cativa barbati inarmati au fost vazuti la fata locului de catre martori, iar pentru moment s-a creat panica.
Organizatia Statul Islamic a revendicat atentatul, potrivit centrului american de supraveghere a site-urilor
jihadiste SITE, relateaza AFP, citata de News.ro.
UPDATE 1: Atacatorul care a tras focuri de arma s-a sinucis, conform Reuters.
UPDATE 2: Desi primele informatii au spus ca este vorba de un atac terorist, politia din Filipine spune ca
este mai probabil sa fie un act de talharie, potrivit Reuters.
UPDATE 3 : 34 de persoane au murit in urma atacului, multi dintre acestia murind din cauza sufocarii,
scrie ANC, citata de Reuters.
Autoritatile spun ca situatia din Filipine se afla sub control si momentan nu au fost inregistrate victime.
Regiunea este cunoscuta pentru conflictul deschis dintre armata, autoritati, pe de o parte si militantii
islamisti, pe cealalta parte.
Filipine: Numarul celor ucisi in luptele dintre armata si militantii islamisti a ajuns la 104
Filipinele se confrunta cu incidente teroriste, mai ales pe Insula Mindanao (sud). In orasul Marawi de pe
aceasta insula, fortele guvernamentale lupta impotriva unor militanti din cadrul gruparii Statul islamic
pentru a prelua controlul asupra localitatii.
Numarul persoanelor decedate din cauza violentelor din regiunea Mindanao (sudul Filipinelor), unde a fost
impusa legea martiala ca urmare a atacurilor militantilor islamisti avand legaturi cu gruparea Statul
Islamic, a depasit 100, a anuntat marti purtatorul de cuvant al presedintelui filipinez Rodrigo Duterte,
transmite Kyodo, citat de Agerpres.
Intr-o conferinta de presa, Ernesto Abella a afirmat ca bilantul violentelor a ajuns la 104 morti, printre
care 19 civili, 20 de soldati si politisti si 65 de militanti islamisti. ''Le cerem teroristilor ramasi sa se
predea cat timp inca exista o oportunitate'', a spus Abella.
George Soros il acuza pe Viktor Orban, la Bruxelles, de construirea unui "stat
mafiot"
de V.M. HotNews.ro
George Soros
Foto: Wikimedia Commons - Niccol Caranti
Miliardarul George Soros a criticat joi incercarile premierului ungar Viktor Orban de a inchide
universitatea din Budapesta, pe care investitorul a infiintat-o dupa prabusirea comunismului,
relateaza agentia Associated Press, citata de News.ro.
Intr-un discurs pe care l-a sustinut la Bruxelles, miliardarul american de origine ungara l-a acuzat pe
premierul populist ungar de construirea unui "stat mafiot" in Ungaria.
El a folosit acest termen care se bucura de popularitate in randul criticilor lui Orban. Acestia considera ca
premierul conduce un sistem politic tot mai autoritarist si mai corupt, in care el si cercul sau restrans se
imbogatesc tot mai mult, adesea din fonduri europene.
Soros i-a laudat pe ungurii care au oorganizat in ultimele luni demonstratii in strada, in apararea
Universitatii Central Europene (CEU), o universitate pe care Soros a infiintat-o in 1991 cu scopul de a
consolida statul de drept in regiune.
Fidesz, partidul lui Orban, a adoptat in aprilie o noua lege care ameninta existenta acestei institutii la
Budapesta.
"Sunt plin de admiratie fata de modul curajos in care poporul ungar a rezistat inselaciunilor si coruptiei
mafiei de stat pe care Orban a creat-o", le-a spus Soros unor decidenti si lideri economici, in acest discurs
la Forumul Economic de la Bruxelles.
Un purtator de cuvant al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a apreciat ca aceste declaratii ale miliardarului
dezvaluie ca acesta "are propria agenda politica".
"Cine este exact George Soros si ce avem noi a face cu Europa si soarta ei? De ce trebuie ca ceea ce
spune el sa aiba vreo greutate? Reprezentantii democratic alesi ai statelor membre vor decide", a spus
Kovacs.
Soros, in varsta de 86 de ani, un supravietuitor al Holocaustului originar din Ungaria, s-a afirmat ca una
dintre figurile mondiale cel mai urate de populisti si nationalisti.
Ei denunta sustinerea pe care el o acorda cauzelor liberale - inclusiv drepturilor LGBT, femeilor si
refugiatilor - si prezinta specualatiile sale financiare drept cauza suferintei multora in urma crizei
financiare.
Admiratorii lui Soros il lauda din cauza numeroaselor cauze bune pe care le-a sustinut si considera ca
este folosit ca un tap ispasitor de catre politicieni autoritaristi, relevand paralele tulburatoare inttre
limbajul folosit impotriva lui si al unor teorii ale conspiratiei antisemite din trecut.
Orban l-a prezentat pe Soros la sfarsitul lui aprilie, in Parlamentul European (PE), drept un "speculant
financiar (...) care acum ataca Ungaria".
Soros a deplans modul in care Orban l-a transformat in "tinta unei campanii de propaganda neincetata".
"El se prezinta in rolul de aparator al suveranitatii Ungariei, iar pe mine ca pe un speculant dubios al
valutei care-si foloseste banii ca sa inunde Europa, dar mai ales Ungaria natala, cu imigranti ilegali in
cadrul unui complot vag dar nefast", a declarat Soros la Bruxelles.
"Nu asta sunt. Eu sunt mandrul fondator al Universitatii Central Europene care, dupa 26 de ani, a ajuns
sa se afle intre cele mai bune 50 de universitati din lume in multe stiinte sociale", a subliniat miliardarul.
SUA vor parasi Acordul climatic de la Paris
Donald Trump
Foto: Twitter @POTUS
Un document al Casei Albe preziceaza ca SUA se vor retrage din Acordul climatic de la Paris, noteaza
Reuters.
UPDATE 1: Donald Trump delcara ca retragerea din acord, respectand procedurile ONU, va dura pana la
patru ani, conform unei suse din Congres, citata de Reuters.
UPDATE 2: Trump va opri finantarea pentru Acordul climatic de la Paris si pentru Fondul pentru un
Climat Verde, parte din Conventia Cadru despre Schimbarile Climatice a ONU, tratat semnat in 1992 de
165 de state.
Presedintele SUA declara ca aceasta deicizie "pastreaza promisiunea sa din campania electorala de a
pune America pe primul plan", conform unui document citat de Reuters.
Donald Trump a adaugat ca Acordul de la Paris pentru reducerea emisiilor de gaze este prea costisitor
pentru SUA si ca va incerca sa gaseasca o "intelegere mai buna", conform aceluiasi raport.
Aceasta retragere, promisa de Trump in timpul campaniei din 2016, va adanci ruptura dintre SUA si aliatii
sai, deoarece administratia americana se va alatura Siriei si Nicaraguei, fiind singurele state care nu
participa in acordul climatic semnat de 195 de tari.
Nigel Farage, "persoana de interes" in ancheta FBI privind legaturile Trump-
Rusia, dezvaluie The Guardian
de V.M. HotNews.ro
Donald Trump si Nigel Farage

Foto: Twitter @Nigel_Farage
Politicianul britanic Nigel Farage, unul dintre principalii sustinatori ai Brexitului, este o
"persoana de interes" in ancheta americana cu privire la o posibila complicitate intre echipa de
campanie a lui Donald Trump si Rusia, dezvaluie The Guardian, citand surse neidentificate.
Potrivit editiei de joi a ziarului britanic, Farage nu a fost acuzat de ceva anume si nu este un suspect sau
o tinta in ancheta americana, scrie News.ro citand Reuters.
Insa fostul lider al Partidului Independentei Regarului Unit (Ukip) le-a "atras interesul" anchetatorilor FBI
din cauza relatiei sale cu persoane care au conexiuni atat cu echipa de campanie a lui Trump, cat si cu
fondatorul WikiLeaks Julian Assange.
"Eu nu cred acest lucru, nu am nicio conexiune. N-am fost niciodata in Rusia. N-am avut nicio relatie
comerciala cu Rusia", a declarat Farage pentru The Daily Mail.
Intrebat despre informatiile The Guardian, un purtator de cuvant al Ukip a declarat ca sunt absurde.
"Din cate stiu eu, singurul politician rus serios cu care Nigel a petrecut timp este Garry Kasparov", a
declarat acest purtator de cuvant.
Directorul CIA Mike Pompeo a acuzat WikiLeaks ca a cautat sa se amestece in alegerile americane prin
publicarea unor materiale furate de hackeri din computere apartinand Comitetului National Democrat
(DNC) in timpul campaniei electorale din 2016.
Pompeo a declarat ca serviciul militar rus de informatii GRU a folosit WikiLeaks pentru a publica aceste
materiale si a conchis ca Rusia a furat e-mailurile respective si a intreprins alte actiuni cu scopul de a
inclina alegerile in favoarea republicanului Donald Trump si in defavoarea rivalei sale democrate Hillary
Clinton.
Farage, care a facut mult timp campanie in favoarea iesirii Regatului Unit din Uniunea Europeana (UE), a
fost un sustinator vocal al lui Trump.
El s-a intalnit cu Trump la New York la doar cateva zile dupa alegeri si a participat la ceremonia de
investire a miliardarului, la Washington.
Farage s-a intalnit cu Assange in martie, in Ambasada Ecuadorului de la Londra, unde australianul s-a
refugiat in urma cu cinci ani si unde se afla in azil.
Germania si Franta isi afirma vointa de a avansa in crearea unei aparari
europene comune
Ministrii apararii din Germania si Franta, Ursula von der Leyen si Sylvia Goulard, au avut joi o intrevedere
la Berlin in urma careia au confirmat ca guvernele lor doresc sa se avanseze catre o politica de aparare
comuna a Uniunii Europene, atat in ceea ce priveste chestiunile financiare cat si la capitolul logistic,
relateaza agentiile AFP si EFE, citate de Agerpres.
'Impartasim deplin opinia cancelarului Angela Merkel ca noi, europenii, trebuie sa ne luam destinul in
propriile maini', a spus Sylvia Goulard la conferinta de presa ulterioara discutiei cu Ursula von der Leyen.
China isi va mentine angajamentele din Acordul de la Paris, anunta premierul Li
Keqiang la Berlin
Premierul chinez
Foto: Wikipedia
China intentioneaza sa-si mentina angajamentele in domeniul luptei impotriva modificarilor climatice si
conteaza pe "celelalte" tari sa le limiteze, a declarat joi premierul chinez Li Keqiang, cu cateva ore
inaintea deciziei presedintelui american Donald Trump cu privire la acest subiect, relateaza AFP si The
Associated Press, citate de News.ro.
"China va continua sa puna in aplicare promisiunile facute prin Acordul de la Paris", incheiat anul trecut,
in vederea limitariii incalzirii globale, a promis seful Guvernului chinez la Berlin.
Juncker: UE ar trebui sa gaseasca alte mijloace decat taierea fondurilor pentru
asigurarea solidaritatii
Juncker
Foto: Hotnews
Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a exprimat joi, la Berlin, impotriva unei propuneri
a Germaniei de a conditiona acordarea de viitoare fonduri europene de respectarea de catre tarile
membre a principiilor statului de drept, relateaza Reuters, citata de Agerpres.
Intrebat in timpul unei conferinte privind viitorul Europei la Berlin daca sustine propunerea Germaniei, de
a ingheta fondurile pentru statele membre care nu respecta statul de drept, Juncker a afirmat "nu ar
trebui facut acest lucru".
Guvernul german propune ca statele membre care nu reusesc sa satisfaca cerintele cu privire la statul de
drept sa piarda accesul la unele fonduri ale blocului comunitar, cu scopul de a reforma sistemul fondului
de coeziune, noteaza Reuters.
Documentul sugereaza ca retribuirile fondului de coeziune pot fi blocate daca domnia legii dintr-un stat
membru este criticata de catre Comisia Europeana. Ungaria si Polonia, ambele beneficiare a unor sume
mari din fondul coeziv, au intampinat in repetate randuri asemenea critici.
"Trebui investigat daca beneficiarul fondului coeziv al Uniunii Europene poate fi corelat cu aderarea la
principiul fundamental al statului de drept", potrivit raportului.
Donald Trump: "Am fost ales sa reprezint cetatenii din Pittsburgh, nu
Paris/Decizia lui Trump criticata de mai multi lideri politici
Donald Trump
Presedintele Donald Trump a anuntat retragerea din Acordul climatic de la Paris, declarand ca "a fost ales
sa reprezinte cetatenii din Pittsburg, nu pe cei din Paris", noteaza Reuters.
"Nu ne dorim ca alti lideri si alte state sa mai rada de noi. Si nu vor mai fi", a adaugat presedintele
american.
Decizia pe care a luat-o Donald Trump are rolul de a "indeplini decizia solemna de a proteja America si
cetanii sai, de aceea, Statele Unite se vor retrage din acordul climatic de la Paris", a afirmat liderul SUA.
Decizia sa a starnit numeroase controverse in randul liderilor politici ai lumii, adancind ruptura
dintre SUA si aliatii sai.
UPDATE: Trump le-a comunicat telefonic lui Merkel, Trudeau si May decizia sa de a se retrage din Acordul
climatic de la Paris, potrivit unui oficial al Casei Albe.
Presedintele Frantei, Emmanuel Macron a vorbit cu Donald Trump la telefon si a declarat ca "nimic nu
poate fi renegociat cu privire la Acordul de la Paris."
Obama a spus increzator ca statele, orasele si economia din Statele Unite vor face chiar mai mult pentru
a proteja planeta.
Elon Musk, presedintele Tesla, a declarat faptul ca se retrage din pozitia de consilier, cu urmatoarele
precizari: "schimbarile climatice sunt reale, iar iesirea din Acordul climatic de la Paris nu este o decizie
buna pentru America sau pentru lume".
"Canada este profund dezamagita de decizia Statelor Unite de a parasi Acordul de la Paris", noteaza
Catherine McKenna, ministrul mediului.
SUA adopt reguli mai stricte pentru

acordarea vizelor
DE 01 IUN 2017 07:29
Guvernul Statelor Unite a adoptat miercuri un nou chestionar pentru solicitanii de viz din
ntreaga lume. Acetia trebuie s furnizeze informaii despre ultimii 15 ani, transmite
Reuters.
Regulile adoptate n 23 mai de Biroul pentru Management i Buget permit consulatelor s

cear de la cei care vor vize numerele tuturor paapoartelor deinute anterior, mesajele n
mediile sociale online din ultimii cinci ani, adresele de e-mail i numerele de telefon din
aceeai perioad i informaii biografice privind ultimii 15 ani, inclusiv adresele, locurile de
munc i cltoriile.
Un oficial din Departamentul de Stat a explicat c se vor cere informaii suplimentare dac
trebuie confirmat identitatea unei persoane sau pentru verificri mai riguroase legate de
securitatea naional.
Msurile sunt n concordan cu promisiunea preedintelui Donald Trump c va spori

securitatea Statelor Unite i va ntri controalele la frontiere. Criticii afirm c noile
chestionare sunt excesiv de dificile, vor duce la ntrzieri n procesarea cererilor de viz i
vor descuraja studenii i oamenii de tiin care vor s intre n SUA.
Noile reguli vor fi aplicate de urgen timp de ase luni, n loc de termenul uzual de trei
ani.
Rspunsurile la ntrebri sunt voluntare, dar formularele chestionarelor avertizeaz c

refuzul de a furniza informaiile cerute poate ntrzia sau mpiedica procesarea cererilor de
viz.
Surs: Agerpres
Misterul celor cinci coifuri de aur descoperite pe teritoriul Romniei i legtura lor cu fria regilor traci 1 iunie 2017,
06:13 deElisabeth BouleanuDevino fan Salveaz n arhiv download pdf print article +1 (5 voturi) cuvinte cheie:coifuri
aur cucuteni peretu agighiol cotofanesti mister legenda regilor traci 10 comentarii 217 share 0 inShare 4 Live Aboneaza-
te la newsletter Abonare FOTO Arhiva Cinci coifuri misterioase au fost descoperite pe teritoriul Romniei, n diferite
coluri ale rii. Misterioasele coifuri de aur vin s ntreasc teoria potrivit creia teritoriul Romniei a fost, cu mii de ani
n urm, leagnul unei vechi i puternice civilizaii trace. TIRI PE ACEEAI TEM A murit consilierul local care i dona
indemnizaia de consilier pent... Cum s prepari cea mai bun dulcea de cpuni: ingredientele secrete... Ct de
ntins a fost Dacia antic. Regele care i-a lrgit cel mai mul... Legenda spune c, pe teritoriul Romniei, triburile tracice
au existat cu mult nainte de Burebista. Unii istorici admit existena unei Frii regale a tracilor. Cei alei erau iniiai n
Taina Jurmntului, un jurmnt care garanta tcerea n faa dumanilor. Tcerea era menit s protejeze comorile i
tezaurele ascunse ale tracilor. Cei iniiai n Taina Jurmntului purtau coifuri de aur sau de argint aurit cu nsemne
anume, care aveau o anumit semnificaie. Coifurile amintesc de eroii descrii de Homer n Iliada i Odissea: Neteda-i
piele ferind, cci ea e pzit de coiful cel cu plci de metal i cu ochi, druit de Apolon...; Pune i coiful de aur crestat i
cu patru gurguie, care-ar putea ocroti pedestrime-a o sut de-orae.... Coiful de la Porile de Fier Cu puin timp
nainte de nceputul primului rzboi mondial, n zona Cataractelor de la Porile de Fier a fost scoas la lumin o
comoar. Se spune c descoperirea a aparinut unui marinar care a zrit obiectele n ap. Nu se cunoate numrul
exact al obiectelor descoperite, ns se tie c printre acestea s-a numrat i un coif. O parte din piese a ajuns n
colectia lui Franz Trau din Viena, iar alta n Muzeul Porilor de Fier din Turnu Severin. De-a lungul anilor, comoara s-a
mprtiat, unele obiecte fiind achiziionate de diveri colecionari. Coiful a ajuns la la Muzeul de Istoria Artelor din
Detroit. Istoricii au stabilit c obiectul dateaz din a doua jumtate a secolului al IV-lea .H. Descoperirea de la
Coofneti Coiful de la Coofneti a fost descoperit n anul 1928 n satul Coofneti din Prahova. Descoperirea a
fost fcut de un elev al colii primare din localitate. Aceasta a dat ntmpltor n curtea colii peste o pies din aur
masiv, cntrind 770 grame, aproape intact. Obiectul a fost datat de istorici din prima jumtate a secolului al IV-lea i s-
a spus c ar fi aparinut unui rege geto-dac, cpetenie a unei formaiuni politice autohtone constituit n zon. Coiful
are o calot de aur mpodobit cu apte rnduri paralele de nasturi conici radiai, are pe marginea inferioar un chenar
de linii spirale punctate, care ncadreaz patru plci acoperite cu reliefuri. Cea din fa reprezint o pereche de ochi
holbai, cu sprncene duble i ntoarse n aa fel nct s inspire groaz. Cea din spate, desprit n dou registre,
nfieaz n registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele n form de erpi, iar n cel inferior animalele
fantastice urmrindu-se unele pe altele. Cele dou plci laterale reprezint scene de sacrificiu, cu preoi purtnd pe cap
tiare. Dup ali autori, pe cele dou obrzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare cte un orificiu la baz, este
reprezentat aceeai scen de sacrificiu: un rzboinic njunghiind un berbec, este descrierea obiectul gsit la
Coofneti. Descoperirea unui ran din Peretu Un alt coif, din argint a fost descoperit la Peretu. Tezaurul de la Peretu
a fost descoperit ntmpltor de un localnic n 1971. Lama tractorului cu care steanul lucra pe pmntul CAP-ului din
localitate s-a mpiedicat n obiectele metalice vechi de mii de ani. Spre uimirea localnicilor, care cunoaeau de ani de zile
movila din curtea CAP-ului i n-au bnuit niciodat ce s-ar putea ascunde sub ea, locul s-a dovedit a fi un mormnt
traco-getic vechi de aproximativ 2500 de ani. Dup ce ranul Alexandru Trn a fcut descoperirea n locul cunoscut
de steni La izvoare, arheologilor le-a revenit sarcina de a data obiectele i de a dezlega misterul. Coiful, expus n
prezent la Muzeul de Istorie din Bucureti, este mpodobit cu reprezentari animaliere n relief, avnd n frunte doi ochi cu
sprncene mari. Pe cele doua obrzare ale coifului apa nsemne diferite. Pe obrazul stng al coifului este reprezentat
un ap sau un cerb, iar pe cel drept un vultur care tine un pete n cioc si un animal n gheare. Pe toat poriunea
coifului ce protejeaz ceafa sunt trei cerbi. Potrivit specialitilor de la Muzeul Judeean de Istorie Teleorman, motivul
ochilor figurai pe partea frontal a coifurilor de la Peretu, Agighiol, Porile de Fier, ca i pe cele de la Poiana Coofeneti
i Cucuteni Biceni, are un stil i o form unic: Acetia aveau un rol deosebit, innd cont c materialul din care erau
confecionate coifurile, chiar dac era valoros, nu putea asigura protecia necesar n rzboi, iar datorit lui, purttorul
devenea o int principal. Foarte probabil, coifurile de acest gen erau purtate numai cu ocazia unor scene de cult i de
investitur, cstorie, turnee regale, ospee i, eventual, la vntoare. Prezena unor coifuri din metale preioase n
cadrul tezaurelor getice din sec. IV. . Chr. se ncadreaz n lunga serie a existenei acestor tipuri de artefacte. Coifuri de
parad sau care asigur creterea prestigiului purttorului dateaz nc din epoca bronzului. n lumea minoic i cea
micenian existau astfel de artefacte fcute din defense de mistre. Descoperiri ntmpltoare la Cucuteni i Agighiol
Coiful de la Cucuteni, mpreun cu un valoros tezaur, a fost scos la lumin tot printr-o descoperire ntmpltoare. Coiful
cu nlimea de 34.5cm cntrea 500 de grame. Potrivit descrierii fcute de istorici, coiful de la Cucuteni seamn
izbitor cu celelalte coifuri descoperite pe teritoriul Romniei: Lucrat din tabl de aur, are motive bogate spiralice, cu linii
incizate. Pe obrzarul stng se afl un personaj stnd pe tron, cu un rython n mna stng i o cup n mna dreapt.
Pe cellalt obrzar se afl motive zoomorfe, animale fantastice naripate, simboluri des ntlnite n arta geto-dac.
Spturile de la Agighiopol au scos la lumin un tezaur funerar care coninea, pe lng piese de echipament militar, i un
coif de argint. Mormntul a fost atribuit unei cpetenii de trib. Coiful este lucrat dintr-o plac subire de argint, placat cu
aur cu decoraiuni bogate. Nelipsii sunt cei doi ochi, care se regsesc i pe alte coifuri.
http://adevarul.ro/locale/alexandria/misterul-celor-cinci-coifuri-aur-descoperite-teritoriul-romaniei-legatura-fratia-regilor-
traci-1_592e998a5ab6550cb8a2394e/index.html
Doi foti deinui au ajuns angajai ai

Penitenciarului unde au fost nchii
DE 01 IUN 2017 08:38
Foto: Pixabay.com
Doi foti deinui ai Penitenciarul Botoani au ajuns angajai n unitatea de detenie. Cei doi
au susinut concurs pentru ocuparea posturilor vacante din surs extern.
Potrivit botosaninews.ro, tinerii au fost n arest preventiv pe perioada unui proces penal
privind consumul i traficul de stupefiante, iar dup finalizarea procesului au fost achitai i
s-au nscris la concursul pentru ocuparea posturilor de ageni operativi.
Cei doi au promovat concursul i au intrat n cele ase luni de practic, ntlnindu-se
ulterior i cu foti colegi de celul, ns de pe pri diferite ale gratiilor.
Reprezentanii ANP spun c toate concursurile de ncadrare s-au desfurat n condiii

legale.
Trafic ngreunat pe mai multe

drumuri i autostrzi. Coloanele
militare se vor deplasa la exerciiul
NATO Noble Jump 2017
DE 01 IUN 2017 08:39
Foto: Dan Boban
Traficul va fi ngreunat timp de patru zile, ncepnd de joi, de la ora 9.00, pe mai multe
drumuri i autostrzi, pentru deplasarea coloanelor militare n cadrul exerciiului NATO
Noble Jump desfurat pe teritoriile Bulgariei, Greciei i Romniei, potrivit news.ro.
Opt convoaie ale Forei ntrunite cu Nivel de Reacie Foarte Ridicat (VJTF), care urmeaz
s participe la exerciiul Noble Jump 2017, vor sosi n Romnia joi, ncepnd cu ora 9.20,
prin punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu, dinspre Bulgaria.
Convoaiele militare sunt compuse din aproximativ 300 de militari cu peste 150 de vehicule
de lupt i transportoare de trupe ce se vor deplasa la Centrul de Instruire pentru Lupt al
Forelor Terestre Getica din Cincu, judeul Braov.
n 1 iunie, n intervalul orar 09.00-20.00, coloanele militare se vor deplasa pe ruta Giurgiu-
Bucureti (E85), n 2 iunie, n intervalul orar 00:01-18:00, se vor deplasa pe ruta Bucureti-
Piteti (A1)-Rmnicu Vlcea (E81)-Sibiu (Valea Oltului)-Cincu, n 3 iunie, n intervalul orar
09:00-17:00, pe ruta Giurgiu-Bucureti (E85), iar n 4 Iunie 2017, n intervalul orar 00:00-
15:00, pe ruta Bucureti-Piteti (A1)-Rmnicu Vlcea (E81)-Sibiu (Valea Oltului)-Cincu.
Hillary Clinton denun o

complicitate ntre rui i americani,
mpotriva sa, la alegerile din SUA
DE 01 IUN 2017 08:55
Foto: Facebook/ Hillary Clinton
Fosta candidat democrat la alegerile prezideniale din SUA, Hillary Clinton, a afirmat c
ruii s-au coordonat probabil n atacurile lor informatice cu americani, chiar cu echipa
preedintelui republican, transmite AFP.
ntr-un discurs n cadrul unei conferine, Hillary Clinton a revenit asupra campaniei de
dezinformare i de piraterie informatic atribuit de Washington, Rusiei i a crei int ea a
fost n lunile de dinaintea scrutinului.
"n opinia mea, ruii nu ar fi putut s tie cum s transforme aceste informaii n arme fr
ajutorul unor americani", a spus ea ntr-o conferin despre tehnologie organizat de
portalul de specialitate Recode la Rancho Palos Verde n California, fcnd referire la
informaiile false difuzate pe internet i la mesaje piratate, referindu-se, n special, la
"oamenii care aveau date de sondaje".
Surs: Agerpres
Ce vor discuta Iohannis i Trump la

Casa Alb
DE 01 IUN 2017 09:07
Preedintele Klaus Iohannis afirm c va discuta cu omologul su american, Donald
Trump, pe 9 iunie, despre aprofundarea Parteneriatului Strategic, relaia bilateral dintre
cele dou ri i reconfirmarea angajamentului ferm al Romniei de a rmne un aliat de
ncredere al Statelor Unite.
"Voi avea, pe 9 iunie, la Casa Alb, o ntrevedere oficial cu preedintele SUA, Donald J.
Trump. Vom discuta despre aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre,
despre relaia bilateral i reconfirmarea angajamentului ferm al Romniei de a rmne un
aliat de ncredere al Statelor Unite", a scris Iohannis, joi, pe Facebook.
El precizeaz c programul vizitei sale la Washington include i o ntlnire cu romnii

stabilii n SUA, afirmnd c acesta va fi un "moment special, ca de fiecare dat".
Preedintele Klaus Iohannis va efectua n perioada 4 - 9 iunie o vizit n Statele Unite ale
Americii, unde, n 9 iunie, va avea o ntrevedere oficial cu preedintele SUA, Donald
Trump, a anunat miercuri noaptea Administraia Prezidenial.
"ntrevederea celor doi nali oficiali va fi un excelent prilej pentru a discuta perspectivele
de aprofundare i extindere a Parteneriatului Strategic dintre Romnia i Statele Unite, pe
toate palierele relevante, inclusiv n contextul n care n acest an se mplinesc 20 de ani de
la lansarea acestuia. Astfel, preedintele Klaus Iohannis va aborda prioritile de aciune n
cadrul relaiei bilaterale i va reconfirma angajamentul ferm al rii noastre de a rmne un
aliat predictibil, stabil i de ncredere al Statelor Unite", se precizeaz ntr-un comunicat al
Administraiei Prezideniale transmis AGERPRES.
Cu ocazia deplasrii la Washington, adaug sursa citat, preedintele Romniei va

participa, n data de 5 iunie, n calitate de invitat de onoare, la Forumul Global al
prestigioasei organizaii American Jewish Committee (AJC), care are peste 110 ani de
existen. Cu acest prilej, AJC va acorda preedintelui Klaus Iohannis distincia "Light Unto
the Nations", cea mai nalt distincie a organizaiei care se decerneaz unor efi de stat
sau de guvern n semn de recunoatere pentru impactul internaional important n
domeniul pcii, securitii, democraiei, promovrii valorilor umane.
AJC a evideniat, n decizia de acordare a distinciei, faptul c a hotrt onorarea

preedintelui Klaus Iohannis pentru aciunea sa de "lider dedicat ntririi democraiei i a
statului de drept n Romnia, (...) pentru eforturile sale de a combate antisemitismul i
pentru a aprofunda legturile dintre Romnia i SUA, precum i ntre Romnia i Israel".
Acordarea acestei distincii a mai avut n vedere rolul Romniei n cadrul Uniunii Europene
i al dialogului transatlantic, n meninerea securitii regionale i globale, dar i realizrile
recent ncheiatei preedinii-n-exerciiu romne a Alianei Internaionale pentru Memoria
Holocaustului (IHRA).
Distincia va fi prezentat, cu ocazia unui moment special, n cadrul Forumului Global,

World Leaders Plenary. La Forumul Global, care se desfoar n perioada 4-6 iunie, vor
lua parte peste 2.500 de participani din 70 de ri.
"Light Unto the Nations" a mai fost acordat unor lideri marcani, cum ar fi cancelarul
german Angela Merkel, preedintele Franei Nicolas Sarkozy, preedintele Statelor Unite
ale Americii Bill Clinton, precum i altor efi de stat din Europa i America Latin.
Vizita la Washington mai cuprinde i alte elemente de program.
Surs: Agerpres
Alert la bordul unui avion Malaysia
Airlines! Un brbat, care susinea ca
are o bomb, a vrut s intre n cabina
piloilor
DE 01 IUN 2017 09:54
Foto: Andrew Leoncelli
Alert la bordul unui avion Malaysia Airlines. Aeronava care se ndrepta ctre Kuala
Lumpur a revenit pe aeroportul din Melbourne, dup ce un pasager a ncercat s intre n
cabina piloilor i a ameninat nsoitoarele de bord c are o bomb, relateaz BBC News,
citat de Libertatea.
Aeronava MH128 a decolat la ora local 23.11 i urma s ajung la ora local 5.28
(23.28 ora Romniei) pe aeroportul din Kuala Lumpur, dar s-a ntors la Melbourne dup ce
cpitanul a fost alertat de echipaj c un pasager ncearc s intre n cabina de pilotaj, se
arat ntr-un comunicat al Malaysia Airlines.
Pasagerul, n vrst de 25 de ani, a ncercat s intre peste piloi i apoi a ameninat

pasagerii i nsoitoarele de zbor cu o bomb. Iniial, poliia a crezut c este vorba despre
un incident de natur terorist, ns a ieit rapid la iveal c nu a fost cazul. Pasagerul
care a vrut s intre peste piloi sufer de tulburri psihice. Tnrul, care provine din Sri
Lanka, fusese eliberat recent dintr-o instituie psihiatric. El locuia n Melbourne, avnd
viz de student.
Un ho din Chiinu nu a mai reuit

s fure pentru c era n stare
avansat de ebrietate. Cum l-au gsit
poliitii
DE 01 IUN 2017 10:18
Foto: pixabay.com
Un brbat din Chiinu a spart cu o piatr ua unui magazin i a fost gsit plin de snge i
cu o sticl de bere n mn, potrivit publika.md.
Murdar de snge i n stare avansat de ebrietate, individul zcea n interiorul

magazinului. Cel mai probabil, nu a mai avut putere s-i duc intenia pn la cap sau
mcar s fug.
La faa locului au intervenit dou echipaje ale unei firme de paz i un echipaj mobil de
reacionare operativ.
Individul a fost transportat la Institutul de Medicin Urgent, iar ofierii de investigaii din
Chiinu cerceteaz circumstanele n care a fost comis infraciunea.
Militar condamnat pe via, eliberat

din Penitenciarul Focani. Mai avea
de executat 99 de ani de nchisoare
DE 01 IUN 2017 10:33
Foto: Pixabay.com
Un militar care n 1996 a dezertat din unitatea n care efectua stagiul militar i a omort doi
poliiti, fusese condamnat pe via, dar a fost eliberat din Penitenciarul Focani,
potrivit libertatea.ro.
n baza art.59 C.p.1969 admite ca ntemeiat propunerea de liberare condiionat,

formulat de Penitenciarul Focsani privind petentul condamnat Cotea Laureniu Gabriel.
Dispune liberarea condiionat a condamnatului din executarea restului din pedeapsa de
99 ani nchisoare aplicat prin sentina penal nr.49/2014 a Tribunalului Vrancea. ()
atrage atenia condamnatului asupra consecinelor nerespectrii condiiilor liberrii
condiionate, pentru pedeapsa rmas neexecutat. () Cu drept de contestaie, n
termen de 3 zile de la comunicare pentru procuror si condamnat. Pronunat n edin
public, astzi, 13 februarie 2017, este soluia judectorilor focneni din luna februarie.
Pentru c nu a fost depus contestaie, hotrrea din 13 februarie a rmas definitiv, iar
brbatul a fost liberat condiionat.
n 1997, Secia Militar a Curii Supreme de Justiie a decis ca Laureniu Cotea s stea
dup gratii pentru tot restul vieii, dup ce n dimineaa zilei de 2 mai 1996 a dezertat din
unitatea militar din Bucureti n care i satisfacea stagiul militar i a mpucat mortal doi
sergeni de poliie .
O tnr de 25 de ani din Iai umbl
fr haine pe strzi. De ce nu a fost
amendat
DE 01 IUN 2017 11:28
Sursa foto: ziarelive.ro
Reprezentanii Poliiei Locale din Iai au fost sesizai de ceteni c o femeie de 25 de ani
merge dezbrcat pe strzi, potrivit adevarul.ro.
Lucrtorii instituiei noaste au procedat la legitimarea persoanei, ocazie cu care a reieit

faptul c se numete B. A. de 25 ani, domiciliat n municipiul Iai, au transmis
reprezentanii Poliiei Locale.
Poliitii au legitimat-o pe tnr n timp ce aceasta inteniona s intre ntr-un

supermarket.Femeia a fost condus la spitalul Spitalul Universitar de Psihiatrie ,,Socola
Iai, pentru efectuarea de investigaii medicale de specialitate.
Ieeanca nu a fost amendat tocmai din cauza suspiciunilor c ar suferi de o afeciune

psihic.
Rata mamelor minore din Romnia,

mai mare dect n India sau
Botswana
DE 01 IUN 2017 11:52
Foto: pixabay.com
n Uniunea Europeana, Romnia inregistreaz cel mai mare numr de nateri cu mame
ntre 10 i 17 ani (adic 4,7% din totalul naterilor din 2015), arat datele Eurostat, citate
Salvai Copii Romnia, potrivit news.ro.
Acesta este un efect al lipsei accesului la ngrijiri i educaie pentru sntatea sexual i a
reproducerii, rata naterilor nregistrate n rndul adolescentelor ntre 15 i 19 ani este cea
mai ngrijortoare, Romnia nregistrnd 34 de nateri la 1.000 de adolescente.
Este un semnal de alarm faptul c Romnia se confrunt cu un numr mai mare de

nateri n adolescen dect state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8),
Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7),
Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3), Mauritius (28,3)", constat
"Salvai Copiii".
Aceast situaie a determinat Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale i

culturale s atrag atenia Guvernului Romniei c a devenit urgent adoptarea unei
strategii naionale pentru a asigura accesul la educaie sexual i consiliere privind
sntatea reproductiv pentru tinerele i adolescentele din ar.
China le interzice musulmanilor s

in Ramadanul
DE 01 IUN 2017 12:05
Foto: pixabay.com
Partidul comunist din China depune toate eforturile pentru a-i mpiedica pe musulmanii din
regiunea Xinjiang s respecte Ramadanul, potrivit The Independent.
Cele mai multe situaii conflictuale au loc n regiunea cu populaie predominant

musulman, Xinjiang. Aici locuitorii de etnie uygur au suferit ani de zile de pe urma
represaliilor regimului de la Beijing.
Astfel, oficialii chinezi au ordonat ca toate restaurantele s rmn deschise n aceast

perioad, iar studenilor li s-a ordonat s participe n fiecare zi de vineri la manifestri
dedicate partidului.
Partidul comunist se teme de orice manifestri de extremism religios, n condiiile n care

regiunea se nvecineaz cu mai multe state predominant islamice.
Inundaiile au fcut ravagii n

Moldova. Dou persoane au murit, n
urma unei viituri din Bacu - VIDEO
DE 01 IUN 2017 12:08
Foto: Captur video/ monitorul vrancea
Update 12.08: Brbatul de 72 de ani dat disprut dup ce crua n care se afla a fost
luat de o viitur produs pe un pru din judeul Bacu a fost gsit mort. Descoperirea a
fost fcut joi la prnz, n rul Trou, la peste 30 de kilometri de locul unde a czut n ap,
potrivit news.ro.
Update 9.52: Una dintre cele dou persoane care au fost luate de viitur a murit. Corpul
nensufleit este al unei femei de 63 de ani, care a fost descoperit n rul Trotu.
n urma cutrilor, la ora 5,00 diminea, a fost gsit femeia n vrst de 63 de ani,
undeva n aval pe rul Trotu. Cutrile continu pentru a gsi i cealalt persoan. Este
vorba de un brbat de aproximativ 73 de ani", a afirmat ofierul de relaii publice al
Inspectoratului pentru Situaii de Urgen (ISU), Ionu Hncu.
O furtun care s-a abtut miercuri sear asupra Focaniului a creat mai multe probleme n
ora. Mai multe strzi au fost inundate, iar pompierii au fost nevoii s intervin cu
autospecialele pentru a degaja dou autovehicule surprinse de acumulrile de ap n
pasajul Vlcele, potrivit libertatea.ro.
n Piaa Moldovei, vntul puternic a ridicat acoperiurile de tabl ale chiocurilor din pasaj
i mai muli copaci au fost rupi de furtun, pe strzile Pictor Grigorescu, Longinescu i
Garofiei.
Probleme au fost i n judeele Covasna i Bacu, acolo unde ploaia torenial din dup-
amiaza zilei de 31 mai a umflat apele din zona de munte. Debitul mai multor pruri a
crescut, iar n comuna Ghime-Fget, viitura a surprins dou persoane.
Viitura a surprins o cru cu cai, n care se aflau dou persoane, crui care trecea prin
albia prului Valea Rece. E vorba despre Ion i Valerica Neagu, care au fost declarai
disprui asear, iar dup ce toat noaptea au fost cutai, autoritile au anunat c una
dintre persoane, Valerica Neagu, a fost gsit n via.
Inundaiile au fcut ravagii n Moldova
Ororile din orfelinatele comuniste,

denunate la Parchetul General
DE 01 IUN 2017 12:14
Foto: IICMER
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului i Memoria Exilului Romnesc
(IICCMER) a anunat joi, 1 iunie 2017, ntr-o conferin de pres, naintarea unui denun
(nr. 281/P/2017) ctre Parchetul General cu privire la svrirea infraciunii de tratamente
neomenoase aplicate n timpul regimului comunist copiilor aflai n Cminele spital pentru
minorii nerecuperabili din Cighid i Pstrveni, respectiv n Cminul pentru minori deficieni
nerecuperabili din Sighetu Marmaiei, se arat ntr-un comunicat al IICCMER.
Play Video
La conferina de pres au luat cuvntul Radu Preda, Preedinte executiv IICCMER, Ctlin
Constantinescu, consilier juridic, i Izidor Ruckel, unul din zecile de mii de orfani neglijai
descoperii de presa occidental n 1990, adoptat la momentul respectiv de o familie
american.
Regimul din instituiile menionate, aflate n timpul regimului comunist n administrarea

Statului romn, a dus nemijlocit la moartea a cel puin 771 de minori (numr provizoriu).
Astfel, la Cminul spital pentru minorii nerecuperabili Cighid s-au nregistrat 138 de decese
n perioada 1 octombrie 1987 26 martie 1990, la Cminul spital Pstrveni au fost 394
de decese confirmate ntre 1 octombrie 1966 30 aprilie 1990, n timp ce Cminul pentru
minori deficieni nerecuperabili din Sighetu Marmaiei a nregistrat 239 de decese n
perioada 20 ianuarie 1973 31 decembrie 1991.
Contextul istoric declanator a fost creat n anul 1966, cnd regimul comunist din Romnia
a iniiat una dintre cele mai restrictive politici demografice pronataliste. Creterea forat a
populaiei, strict cantitativ, fr respectul fa de om i fr asigurarea tuturor condiiilor
decente de via, a avut printre consecine creterea mortalitii materne i infantile,
creterea fr precedent a numrului de copii nscui cu malformaii congenitale grave, cu
afeciuni fizice i psihice, cu diverse boli motenite sau dobndite dup natere, mii de
copii ajungnd orfani i un numr impresionant fiind abandonai.
Minorii ce necesitau protecie din partea statului erau mprii n trei categorii:
recuperabili, parial-recuperabili i nerecuperabili. Diferenierea era fcut ntre o
categorie de minori pe care statul ncerca s-i recupereze, total sau parial, pentru
integrarea ulterioar n producie, i o categorie de copii n care statul nu era dispus s
investeasc i pe care nici mcar nu dorea s-i recunoasc. Reabilitarea, chiar i parial,
a acestor copii, care ar fi putut fi ulterior integrai n munc, solicita cheltuieli importante, la
care statul contribuia doar parial. Prinii erau nevoii s acopere o parte din costurile
ngrijirii copiilor, indiferent de situaia lor material. Nu puine sunt cazurile n care familii
monoparentale, cu venituri minime, sunt nevoite s plteasc pn la jumtate din acestea
pentru ntreinerea minorului n cmin. Mai dificil era situaia minorilor orfani de ambii
prini, lipsii de bunuri materiale sau rude, pentru care bugetul asigurrilor sociale nu avea
prevzute sume i nici baza legal prin care s poat acoperi aceste cheltuieli. Pentru
ideologia comunist, doar omul sntos intra n discuie, rebuturile fiind ascunse i, la
limit, evacuate.
Experii IICCMER au constatat nenumrate cazuri n care ncadrarea copiilor n uniti

pentru deficieni se fcea n mod eronat, acetia fiind perfect sntoi sau avnd deficiene
fizice sau psihice minore i deplin recuperabile. Astfel, relocarea minorilor din leagne i
case de copii spre cminele-spital poate fi privit att din perspectiva izolrii minorilor ce
nu puteau fi recuperai, ct i a acelora perfect sntoi, ale cror costuri nu puteau fi
acoperite integral de ctre stat.
IICCMER a cercetat aproximativ 10 din cele 26 de cmine spital pentru minori

nerecuperabili din ar, din care se trimit spre organele de anchet penal rezultatele n
privina a trei dintre ele, avnd n vedere probele obinute pn n prezent. Investigaiile
IICCMER vor continua i dup aceast sesizare.
Mrturiile adunate privind condiiile de via de la cminele spital Cighid, Pstrveni i

Sighetu Marmaiei arat c regimul de via al minorilor se caracteriza prin alimentaie
necorespunztoare, nerespectarea condiiilor minimale igienico-sanitare, lipsa hainelor,
frig, igrasie, lipsa asistenei medicale, izolarea de lumea nconjurtoare.
n perioadele cercetate, principalele cauze de deces, consemnate n actele de moarte,

sunt (vezi detalii n dosarul de pres anexat mai jos):
Cighid: bronhopneumonie 61 cazuri, encefalopatie cronic infantil 52 cazuri,

enterocolit acut 4 cazuri, epilepsie i traumatisme cranio-cerebrale cte 3 cazuri).
Pstrveni: encefalopatie cronic infantil 163 cazuri, bronhopneumonie 119 cazuri,

epilepsie 33 cazuri sau malnutriie proteo-caloric i oligofrenie cte 11 cazuri.
Sighetu Marmaiei: bronhopneumonie 57 cazuri, epilepsie 8 cazuri, malformaie

congenital 6 cazuri, enterocolit 5 cazuri, toxicoz 4 cazuri.
n urma analizei actelor de deces i a certificatelor constatatoare de moarte, efectuat de

experii IICCMER i de o echip de specialiti n medicin legal, s-a constatat c, pe de o
parte, au existat rate crescute de mortalitate n cazul unor patologii uor de prevenit sau de
diagnosticat precoce i de tratat corespunztor, iar, pe de alt parte, au existat cauze de
moarte care susin, prin specificul lor, concluziile cu privire la existena unui regim
caracterizat prin tratamente neomenoase aplicate minorilor din cele trei centre.
Ca urmare a descoperirilor fcute, IICCMER a naintat o sesizare penal ctre Parchetul

General, prima dintr-o serie de sesizri care vizeaz crime sistemice i sistematice
petrecute n perioada comunist, avnd n vedere toate ramificaiile administrative,
profesionale i politice.
Potrivit cadrului legal de funcionare, IICCMER este abilitat s efectueze investigaii

tiinifice cu privire la crimele, abuzurile i nclcrile drepturilor omului pe ntreaga durat
a regimului comunist i s sesizeze organele n drept.
Controverse istorice din viaa lui Horea, liderul rscoalei moilor din Apuseni: legtura cu masoneria i celula n care a
fost nchis la Alba Iulia 1 iunie 2017, 06:13 deDorin imoneaDevino fan Salveaz n arhiv download pdf print article -1
(1 voturi) cuvinte cheie:rascoala hoarea controverse mason celula lui horea alba iulia 0 comentarii 5 share 0 inShare 4
Live Aboneaza-te la newsletter Abonare Horea, liderul Rscolei de la 1784 - 1785, ntr-o gravur de epoc La peste 230
de ani de Rscoala condus de Horea, Cloca i Crian persist nc o serie de controverse privind viaa i sfritul
liderului acesteia. Dou dintre acestea se refer la calitatea de mason a lui Horea, precum i la celula unde a fost inut
nainte de a fi tras pe roat. TIRI PE ACEEAI TEM Femeia care a stat trei ani s coas tot Luceafrul pe o pnz
uria:... Despre posibilitatea ca Horea, liderul Rscoalei de la 1784 1785, s fi fost mason s-au scris sute i poate mii
de pagini. Muli istorici susin c Horea nu ar fi fost primit de mprat la Viena dac nu era ajutat de masonerie. Exist,
ns, chiar i documente oficiale vechi care susin apartenena eroului naional la o asociaie secret din Viena.
Informaia c Horea ar fi fost membru ntr-o organizaie secret de la Viena apare ntr-un document al cancelariei
imperiale, publicat ntr-o carte scris de un preot romn stabilit n Austria. Rscoal sau revoluie, revolta moilor din
toamna anului 1784, condus de Horea, a avut ecouri att n presa i cancelariile vremii, ct i ulterior, n multitudinea de
abordri i interpretri ale istoricilor. Una dintre marile ntrebri rmne dac a fost Horea mason? O dovad este adus
n cartea scris de preotul romn stabilit la Viena, Nicolae Dura. Aici apare i traducerea unui document al cancelariei
imperiale care face referire la apartenena lui Horea la o asociaia secret de la Viena Kreuzbruderschaft, n traducere
Frie de cruce. n textul tradus se spune c: Horea-conductor al rscoalei rneti din Transilvania anilor 1784,
care a devansat cu cinci ani revoluia francez-a fcut parte dintr-o asociaie secret vienez Kreuzbruderschaft-Frie
de cruce. n timpul iernii 1783-1784, petrecute la Viena, Horea -om cu nvtur i mare meter n iscodiri rafinate -a
avut contacte i cu un fost ofier din armata rus Mihail Popescu, agent secret, la Viena, att al ruilor ct i al
domnitorului moldav, Alexandru Constantin Mavrocordat. La Viena, Nicola Ursu, poreclit Horea, a fost de patru ori pe jos
(1778, 1780, 1782, 1783-1784), dar mpratul Iosif al II-lea nu-i dduse dect vagi promisiuni privind ndreptarea situaiei
romnilor transilvneni. n ultimele trei cltorii la Viena a fost primit n audien chiar de mpratul Iosif al II-lea.
Conductorii Rscoalei din 1784: Cloca, Horea i Crian Masoneria includea n anii de dinaintea Rscoalei de la
1784-1785, o ptur important a elitei sociale i intelectuale din Transilvania. Masonii din epoca lui Iosif al II-lea cultivau
ideea c nsui mpratul provine din mijlocul supuilor si, iar oamenii din pturile inferioare aveau dreptul s ajung
inclusive la curtea de la Viena. Un astfel de exemplu ar fi fost Horea, conductorul Rscoalei romnilor din Muntii
Apuseni, despre care istoricul Ioan Chindri spune c ar fi avut legturi cu personaje influente din cercul apropiailor
curii imperiale. Controversa privind celula lui Horea O alt controvers se refer la celula n care a fost nchis de fapt,
la Alba Iulia, Horea. Acesta nu ar fi fost nchis n celula din partea superioar a Porii a III-a, aa cum s-a acreditat
decenii la rnd, el fiind de fapt inut captiv n Poarta a IV-a, mai puin expus, situat ntre Catedrala Rentregirii i
Catedrala Romano-Catolic din Alba Iulia. n aa-numita celula lui Horea a fost inut de fapt captiv Cloca, Ioan Oarg
pe numele su real. Horea i Cloca n celulele de la Alba Iulia Turitii care viziteaz Alba Iulia au fost informai ani la
rndul c Horea a fost nchis n celula din Poarta a III-a, sub statuia lui Carol al VI-lea, chiar dac izvoarele istorice spun
clar c acesta a fost nchis n Poarta din partea de miaznoapte a cetii, i nu n cea din partea de miazzi a fortreei.
Astfel, potrivit istoricului Nicolae Densuianu, "Cloca fu nchis ntr-o camer mic, de sub statuia lui Carol al VI-lea, n
partea de miazzi a fortreei, iar Horea sub Poarta cea nou, n partea de miaznoapte". La rndul su, David Prodan
a susinut, potrivit izvoarelor pe care le-a avut la dispoziie, c pe Horea "l-au nchis sub Poarta nou, pe Cloca sub
statuia mpratului Carol". Istoricul cunotea aceast informaie dintr-un ziar din Bratislava, "Magyar Hirmondo", care, n
februarie 1785, atunci cnd Horea a fost tras pe roat, a avut un corespondent la Alba Iulia. Acelai lucru, respectiv c
Horea a fost nchis n ceea ce numim astzi Poarta a IV-a, era precizat i ntr-o scrisoare adresat unui baron, scrisoare
pe care David Prodan a studiat-o, dup cum susine acesta n volumul Rscoala lui Horea. Scena supliciului de pe
Dealul Furcilor Primul care a atras atenia, n zilele noastre, c aa numita celula lui Horea din Poarta a III-a nu este
cea n care a fost inut captiv acesta este Liviu Zgrciu, muzeograf la Muzeul Naional al Unirii din Alba Iulia. Potrivit
acestuia, n timpul Regelui Carol al II-lea s-a marcat pentru prima dat celula din Poarta a III-a ca monument al lui
Horea. Ea a fost transformat n punct muzeal n timpul comunismului. Horea i Cloca au fost trai pe roat n 28
februarie 1785, pe Dealul Furcilor. Documentele vremii spun c, n dimineaa de 28 februarie, o zi de luni, cei doi lideri ai
rscoalei au fost dui la locul execuiei, urcai n cte un car i nsoii de un escadron de cavalerie din Toscana i de 300
de pedestrai. n afar de nobilime i de oamenii de seam din comitat, au fost adui s priveasc execuia lui Horea i
Cloca cte trei btrni i cte trei tineri din fiecare sat din cele patru comitate n care s-a desfurat rscoala. Al treilea
lider al rscoalei, Crian, pe numele su Marcu Giurgiu, care avea 52 de ani, s-a spnzurat, n 13 februarie 1785, cu
sfoara sau cureaua de la opinc. Rscoala de la 1784 a fost una dintre cele mai mari micri sociale de la sfritul
veacului al XVIII-lea din Europa
http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/controverse-istorice-viata-horea-liderul-rascoalei-motilor-apuseni-legatura-masoneria-
celula-fost-inchis-alba-iulia-1_592eaa195ab6550cb8a2b43a/index.html
Apariie senzaional n centrul vechi

al Vienei. Toi brbaii au scos
telefoanele i au fotografiat-o
DE 01 IUN 2017 12:23
n centrul vechi al oraului Viena i-a fcut apariia o dansatoare de burlesque, n snii goi,
care s-a blcit ntr-o fntn i a interacionat cu turiii i loucuitorii,
informeaz Osterreich.at.
Multe dintre persoane s-au oprit s vorbeasc cu mine i i-au fcut selfie-uri, a declarat
Wendy Night.
Tnra a afirmat c totul a fost un experiment i c a primit foarte multe reacii pozitive
dup aceast experien.
Nemulumirile unui profesor din 1870. De ce condamn nvarea mecanic i accentul prea mare pus pe religie 1 iunie
2017, 06:12 deBianca SaraDevino fan Salveaz n arhiv download pdf print article 0 (0 voturi) cuvinte cheie:scoala
religie artemiu publiu alexi bistrita 1 comentariu 7 share 0 inShare Live Aboneaza-te la newsletter Abonare Accentul se
punea n coala de acum un secol i jumtate pe religie, fiind ignorate aproape total alte materii FOTO: opiniabuzau.ro
Patronate n mare parte de biserici, primele variante de coli romneti puneau pe un piedestal religia i ignorau
celelalte materii. n 1870, religia era mprit n mai multe materii obligatorii, care, culmea, erau predate i de doi
profesori diferii. Materii precum tiinele naturii nu i aveau locul n programa colar, dect n cazul celor care visau la
studii superioare. TIRI PE ACEEAI TEM Surse: Mai muli minitri PSD amenin cu demisia n bloc din Guvern. ...
VIDEO trandul Corvina din Hunedoara a fost redeschis. Cum s-au relaxa... Cum i putei face pe cei mici s
ndrgeasc matematica: o profesoar... n 1870, pentru colari era important s cunoasc religia i abia apoi scrierea
i citirea. Att de important era religia, nct materiile derivate din religie aveau nvtori diferii, ntr-o perioad n
care exista o real criz de dascli. Aceast situaie nici nu ar trebui s mire pe nimeni, dac inem cont de faptul c n
acea perioad, 99% din coli erau patronate de biseric. Aceasta nu doar finana colile i le organiza, ci se implica i
n programa colar, n care religia avea loc de frunte. Dac despre tiinele sociale nici nu putea fi vorba n acea
perioad, cele naturale ajungeau doar la cei care viseau la studii superioare. n aceast situaie, unul dintre cei mai
vehemeni critici ai sistemului de nvmnt romnesc a fost Artemiu Publiu Alexi, un biolog i pedagog nscut n
Sngeorz-Bi, care a trit n perioada 1847 1886. Pedagogul critica nvarea mecanic Dei vorbim despre anii 1800,
Artemiu Publiu Alexi critica organizarea programei scolare, dar i metodele pedagogice folosite. Astfel, acesta a criticat
foarte aspru nvarea mecanic, promovat i impus chiar de ctre reprezentanii bisericii. Toat lumea pedagogic
protesteaz cu rezoluia contra nvatului de-a rostul ca o metod foarte rea i ucigtoare de minte a copilului, ce se
afl n dezvoltare, pe atunci ordinul mitropolitului greco-catolic poruncete introducerea acestei metode pe lng
ameninare. i dac va continua instruciunea copiilor notri tot n aceast direcie unilateral i fals, clrind numai pe
un obiect, iar pe celelalte ignorndu-se, atunci, n adevr, prosperitatea noastr cultural i social, dezvoltarea puterilor
i a averilor noastre niciodat nu vor ctiga acea baz solid, unic, abil, de a se putea cldi pe dnsa cu securitate
edificiul viitorului unei naiuni ce aspir i voiete a fi, explica pedagogul n 1800, textul fiind reluat i publicat de curnd
i n revista istoric Pisanii Sngeorzene. Acesta considera c introducerea mai multor materii, precum tiinele
naturii nu doar mbogete cultura poporului romn, ci l scoate din srcie. Pedagogul milita i pentru promovarea n
coli a unor informaii practice, care s ajute mai apoi, viitorul adult n via.
http://adevarul.ro/locale/bistrita/nemultumirile-unui-profesor-1870-condamna-invatarea-mecanica-accentul-mare-pus-
religie-1_592ebdb65ab6550cb8a33d4b/index.html
EXCLUSIV Maia Morgenstern a renunat la funcia de director al Teatrului Evreiesc de Stat 31 mai 2017, 18:28 deFlorin
GhiocaDevino fan Salveaz n arhiv download pdf print article +2 (2 voturi) cuvinte cheie:maia morgenstern demisie
concurs teatrul evreiesc de stat director 2 comentarii 120 share 0 inShare 2 Live Aboneaza-te la newsletter Abonare
Maia Morgenstern a decis s nu mai continue activitatea de manager al TES FOTO: David Muntean Maia
Morgenstern (55 de ani), directoarea Teatrului Evreiesc de Stat (TES) din Bucureti din 2012, a decis s renune la
aceast funcie. Aceast informaie este confirmat i de un anun al Primriei Municipiului Bucureti, instituie n
subordinea creia se afl TES. TIRI PE ACEEAI TEM Maia Morgenstern, la 55 de ani: E o ans faptul c m-am
ntlnit cu ... Conform acestui anun, Maia Morgenstern s-a retras n timpul procedurii, ceea ce nseamn c a renunat
la a continua activitatea de manager al teatrului. Actria nu dorete s rmn nici interimar n aceast funcie, pn la
organizarea unui nou concurs. Surse din cadrul Primriei au declarat n exclusivitate pentru Adevrul c, dei Maia
Morgenstern a primit note mari la proiectul de management i la evaluare, totui n cadrul ultimei sesiuni a precizat n
faa comisiei c renun la funcie din motive personale. Cel mai probabil, Maia Morgenstern consider c dedic mult
prea puin timp actoriei i familiei, n detrimentul funciei pe care o ocup de mai bine de patru ani i care a ndeprtat-o
de zona artistic unde a cunoscut succesul. Maia Morgenstern ocup funcia de manager al Teatrului Evreiesc de Stat
din anul 2012, cnd a fost ntr-o poziie de interimar, ulterior fiind numit n funcie, n urma unui concurs. Pe parcursul
mandatului su teatrul a intrat ntr-un proces complet de renovare, dup ce acoperiul cldirii a fost parial distrus n
urma unei furtuni. De asemenea, repertoriul a avut parte de mai multe premiere importante i de multe spectacole de
succes. Ultimul dintre acestea s-a ntmplat n Austria, unde chiar astzi a avut parte un premiu n cadrul Festivalului de
la Muhlheim. Spectacolul Empire, regia Milo Rau, a primit marele premiu, n cadrul unui concurs pentru dramaturgie n
care este premiat cel mai bun text de teatru de expresie german. n cadrul acestei competiii particip sute de texte,
selecionate drept cele mai bune din Germania, Austria, Elveia. Ceea ce este cu adevrat tulburtor (pentru mine n
orice caz) este faptul c noi, actorii de pe scen suntem autorii propriilor noastre "poveti": fiecare spune cte ceva
despre viaa sa. Poveti vesele i/sau triste, tragice sau banale, sfietoare sau ridicole. Noi... noi jucm n limba
romn, greac, arab i kurd, a scris Maia Morgenstern pe contul de Facebook, n urm cu puin timp. La nici un an
de interimat, Maia Morgenstern declara ntr-un interviu pentru Adevrul c se simte necat n hrtii: Sunt acoperit i
necat n hrtii i n decizii de semnat. Nu semnez nimic pn nu neleg despre ce vorba. Asta ia mult mai mult timp. E
un limbaj nou, specializat, ns Codul Muncii ar trebui s-l cunoatem cu toii. Nu stric s tim ce drepturi, ce
responsabiliti, ce ndatoriri avem. Sunt necazuri mari la nivelul sta. Avem nite drepturi de a spune "Nu". Emilia
Maia Ninel Morgenstern s-a nscut pe 1 mai 1962, la Bucureti. A urmat Academia de Teatru i Film ntre 1981 i 1985.
Printre rolurile sale de referin: Doamna T, n teatru i film, Marguerite n Dama cu camelii, Lola Blau, n Ast-sear,
Lola Blau, Lola Lola n ngerul albastru. A jucat mari roluri de tragician: Medeea (n O trilogie antic, montat de
Andrei erban, la Naional, n 1990), Clitemnestra (n Orestia lui Silviu Purcrete de la Craiova) sau Electra, la Atena.
A interpretat-o pe mama lui Iisus n filmul lui Mel Gibson i pe Arkadina n spectacolul Pescruul, al lui Andrei erban,
iar n curnd va putea fi vzut n filmul What about love, alturi de Sharon Stone i Andy Garcia.
http://adevarul.ro/cultura/teatru/exclusiv-maia-morgenstern-renuntat-functia-director-teatrului-evreiesc-stat-
1_592eda375ab6550cb8a3f10b/index.html
Lacul blestemat din Hunedoara!

Povestea cadavrului din sacul
plutitor, neelucidat de 12 ani
DE 01 IUN 2017 12:47
Foto: pixabay.com
Lacul Cozia se afl la mai puin de zece kilometri de municipiul Deva, ns a rmas un loc
mai puin accesibil turitilor. Asta dup ce n zon au avut loc mai multe ntmplri ciudate,
potrivit adevarul.ro.
n urm cu 12 ani, n duminica de 27 noiembrie 2005, civa pescari venii pe malul lacului
au observat n apropiere de mal un sac de nylon. Unul dintre ei l-a agat cu undia i l-a
tras la mal.
n interior se afla cadavrul unui brbat, aflat n stare avansat de putrefacie.
Medicii legiti au constatat c victima, cu vrsta de 35 40 de ani, era decedat de mai

multe luni. Urmele unor lovituri puternice au putut fi observate, la fel ca fracturile de coaste.
Mai mult, cadavrul a fost ndoit de la jumtate, legat fedele cu o cordelin, apoi cu un lan
de macara i ndesat n sac.
Anchetatorii nu au putut stabili identitatea victimei, iar dosarul penal a rmas pn n

prezent cu autor necunoscut.
n martie 2014, un alt cadavru a fost scos la suprafaa apelor Lacului Cozia. Marin
Berbeceanu, un pensionar din Deva dat disprut de familie n luna decembrie a anului
precedent, s-ar fi necat n apele Coziei.
Stenii spun c Lacul Cozia a rmas un loc unde oamenii nu se aventureaz s noate.
Romnia, investigat de Comisia
European
DE 01 IUN 2017 12:59
Comisia European (CE) a deschis o procedur oficiala de investigare pentru a evalua
dac operatorul romn al sistemului de transport de gaze naturale, Transgaz, a mpiedicat
exportul de gaze naturale din Romnia ctre alte state membre ale UE, se arat ntr-un
comunicat al Executivului comunitar.
CE va investiga dac Transgaz a abuzat de poziia sa dominant pe pia, nclcnd

normele UE.
"Comisia este hotrt s se asigure c, n ntreaga Uniune European, consumatorii

beneficiaz de securitatea aprovizionrii cu energie la preuri accesibile. O pia unic
european a energiei integrat i competitiv este esenial n acest sens. Prin urmare,
trebuie s investigm dac Transgaz i-a folosit n mod abuziv poziia dominant prin
izolarea pieei de gaze din Romnia i prin mpiedicarea integrrii acesteia n reeaua
european de gaze", a declarat Margrethe Vestager, comisar responsabil cu politica n
domeniul concurenei.
Romnia este al treilea mare productor de gaze naturale din Uniunea European (dup
rile de Jos i Marea Britanie) i dispune de rezerve importante de gaze naturale, inclusiv
zcmintele de gaze naturale descoperite recent n Marea Neagr. Transgaz este unicul
operator al sistemului de transport de gaze naturale din Romnia.
Investigaia antitrust a Comisiei se va concentra asupra indiciilor potrivit crora Transgaz a

elaborat o strategie de restricionare a exporturilor de gaze naturale din Romnia ctre alte
state membre ale UE. Aceast strategie ar fi putut fi pus n aplicare n mai multe moduri,
inclusiv utiliznd: taxele pentru utilizarea sistemelor de transport legate de interconectare;
investiii insuficiente sau ntrzieri n construirea infrastructurii corespunztoare, precum i
argumente tehnice nefondate ca pretext pentru a mpiedica sau justifica ntrzierile n ceea
ce privete exporturile, se arat n comunicat.
Comportamentul Transgaz, dac este confirmat, poate reprezenta o nclcare a normelor

antitrust ale UE (articolul 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene),
constituind o restrngere a concurenei i conducnd la limitarea alegerii rutei de
aprovizionare. Acest lucru ar putea conduce la preuri mai ridicate i la reducerea
securitii aprovizionrii cu gaze naturale prin scderea lichiditii pe pieele angro de gaz
din Romnia. n ultim instan, acest comportament ar putea duna consumatorilor din
UE i ar fi n contradicie cu obiectivele uniunii energetice care vizeaz o integrare mai
profund i o mai mare securitate a aprovizionrii pe pieele energetice europene,
apreciaz CE.
Deschiderea procedurii oficiale de investigare are loc n urma controalelor efectuate n

iunie 2016 n Romnia.
Comisia va efectua acum cu prioritate o investigaie aprofundat. Deschiderea unei

proceduri oficiale de investigare nu aduce atingere rezultatului acesteia, se arat n
comunicat.
Surs: Agerpres
Cunoscutul actor britanic Roy

Barraclough a murit la 81 de ani
DE 01 IUN 2017 13:22
Foto: IMDB
Fosta vedet a serialului britanic Coronation Street, Roy Barraclough, s-a stins din via
la 81 de ani.
Potrivit apropiailor, actorul a murit dup o scurt lupt cu boala.
n 2006 fusese decorat pentru meritele sale culturale i operele de caritate.
Incident aviatic. Un avion Blue Air,

plecat din Romnia, a fost interceptat
de avioane militare ungare
DE 01 IUN 2017 13:31
Foto: Pixabay.com
Un avion Blue Air care a decolat din Romnia, cu destinaia Paris, a fost escortat de
aparate de zbor ale aviaiei ungare pe teritoriul statului vecin. Un caz similar a avut loc n
aprilie cu o aeronav TAROM n aceeai zon din spaiul aerian ungar.
Potrivit Digi24.ro, incidentul s-a petrecut miercuri, cnd o aeronav Boeing 737 aparinnd
companiei romneti Blue Air a intrat n spaiul aerian ungar. Autoritile de control aerian
nu au reuit s ia legtura cu echipajul avionului, astfel c au alertat aviaia militar i dou
avioane Gripen au fost ridicate de la sol.
n cele din urm, dup 15 minute, s-a reuit contactarea echipajului i totul a fost clarificat,
nefiind nevoie ca avionul Blue Air s fie cobort la sol.
Osemintele unui fotbalist celebru,

pierdute de cimitirul n care i
avea locul de veci
DE 01 IUN 2017 14:23
Foto: Wikipedia
Cimitirul din Mage, localitate aflat la circa 64 de kilometri de Rio de Janeiro, n care a fost
nmormntat fostul fotbalist Garrincha, a "pierdut" osemintele dublului ctigtor al Cupei
Mondiale, au declarat familia i reprezentani ai autoritilor locale, informeaz Reuters,
potrivit news.ro.
Garrincha, supranumit "Bucuria poporului", pentru evoluiile sale spectaculoase ca arip

dreapta, a ctigat Cupa Mondial n 1958 i 1962. Contribuia lui a fost deteminant la
ediia din Chile, cnd a fcut neobservat absena lui Pele, accidentat. Garrincha a
decedat n 1983, din cauza consumului excesiv de alcool, fiind nmormntat n cimitirul din
Mage.
Dar rmiele pmnteti ale fostului fotbalist au fost exhumate i nu se mai tie ce s-a
ntmplat cu acestea. "Din cercetrile noaste, nu tim sigur dac mai este nmormntat.
Avem informaii c a fost exhumat i dus ntr-o firid, dar nu exist acte despre exhumare",
a declarat un reprezentant al autoritilor locale.
Primele imagini cu Sebastian Ghi

dup eliberarea din arest
DE 01 IUN 2017 14:40
Jurnalitii Antenei 3 au reuit s surprind primele imagini cu Sebastian Ghi dup
eliberarea din arest, n timp ce ieea din sectia de poliie unde trebuie s se prezinte de
dou ori pe sptmn.
Fostul deputat romn Sebastian Ghi a fost eliberat, pe 26 mai, din arestul Poliiei de la
Belgrad n schimbul unei cauiuni de 200.000 de euro, stabilit de magistraii srbi care au
luat n discuie solicitarea avocailor aprrii.
Surse judiciare din Belgrad au declarat pentru AGERPRES c eliberarea lui Sebastian
Ghi a fost condiionat de obligativitatea de a nu prsi capitala Republicii Serbia i de a
se prezenta la poliie la datele de 1 i 15 ale fiecrei luni pn la soluionarea dosarului ce
i-a fost deschis n instan pentru utilizarea unei identiti false.
Incident grav la metroul din

Bucureti. Scene de groaz!
DE 01 IUN 2017 14:56
Foto: Agerpres.ro
Un brbat a fost lovit de metrou n staia Piaa Sudului. n urma incidentului, victima a fost
transportat la spital n stare grav.
Brbatul, care se afla mult prea aproape de marginea peronului, a fost lovit de metrou, s-a
dezechilibrat i a czut. Potrivit Libertatea.ro, martorii scenei au sunat imediat la 112 i
mai multe echipaje de intervenie au sosit la faa locului.
Un incident asemntor a avut loc i la sfitul anului trecut, cnd un brbat a fost lovit de
metrou n staia Dimitrie Leonida. Victimei i-a fost amputat un picior.
Scene ocante ntr-o clinic n care

se vindec homosexualitatea! Cum
sunt tratai pacienii - FOTO
DE 01 IUN 2017 15:01
Foto: pixabay.com
Paola Peredes are 31 de ani i este fotograf n Ecuador. Aceasta a mers sub acoperire
ntr-o instituie n care bbraii i femeile internate sunt tratai pentru homosexualitate,
potrivit Daily Mail.
Cei care sunt internai n acea clinic sunt supui unor chinuri groaznice i sunt obligai s
triasc n condiii inumane. Mai mult, cteva femei au spus c au fost violate.
Clinica n care se ntmpl ororile face parte dintr-un lan de instituii medicale care
funcioneaz sub pretextul unor centre antidrog.
Dup ce a fost n clinica respeciv i a vzut ororile, Paola a recreat ce a vzut n cadrul
unei edine foto.
Descoperire nfiortoare n mijlocul

deertului african
DE A.M.P 01 IUN 2017 16:04
Foto: pixabay.com
Cel puin 44 de migrani, printre care i bebelui, au fost gsii mori n plin deert n
regiunea Agadez, n nordul Nigerului, n timp ce ncercau s ajung n Libia vecin i apoi
probabil n Europa, conform unei surse locale ei murind de sete dup ce vehiculul lor s-a
defectat, scrie Agerpres.
"Numrul migranilor mori n deert pentru moment este de 44", a declarat pentru AFP
primarul din Agadez, Rhissa Feltou.
Crucea Roie, a crei echip este pe teren pentru "a colecta informaii precise", a vorbit de
asemenea despre "cel puin 44 de imigrani mori".
Potrivit unei surse locale de securitate, ''aceti migrani subsaharieni, inclusiv bebelui i
femei, au murit de sete dup ce vehiculul lor s-a defectat''.
Zona Agadez este placa turnant a traficului cu migrani care ncearc s ajung n
Europa. Din Niger, migranii trec n Libia, iar de pe coasta mediteranean a acesteia
pornesc ctre Europa cu ajutorul ambarcaiunilor puse la dispoziie de traficani. n ultimii
ani peste o jumtate de milion de migrani originari din rile Africii subsahariene au reuit
s ajung n acest mod n Europa, majoritatea debarcnd n Italia.
Europa e n doliu! A murit omul care

a spart Cortina de Fier
DE A.M.P 01 IUN 2017 16:24
Foto: wikipedia.org
Fostul ministru austriac de externe, Alois Mock, a ncetat din via la vrsta de 82 de ani, a
anunat joi formaiunea sa politic Partidul Poporului (OeVP, conservator), la aproape 28
de ani dup ce el a deschis simbolic Cortina de Fier mpreun cu omologul su ungar
Gyula Horn, tind o bucat de srm ghimpat de la frontiera dintre Ungaria i Austria,
scrie presa internaional, potrivit Agerpres.
Alois Mock a devenit ef al diplomaiei austriece n 1989, anul schimbrilor politice majore
n Europa de Est.
Pe data de 27 iunie 1989, Alois Mock i omologul su ungar Gyula Horn - decedat n anul
2014 la vrsta de 81 de ani - au tiat mpreun o seciune din gardul cu srm ghimpat
de la grania dintre rile lor, marcnd astfel simbolic spargerea Cortinei de Fier care
separase pn atunci Europa n dou blocuri politico-militare.
Cteva sptmni mai trziu, circa 600 de ceteni ai fostei Republici Democrate Germane
au profitat de aa-numitul 'picnic paneuropean', organizat tot la frontiera austro-ungar,
pentru a ajunge n Occident, acesta fiind preludiul cderii ulterioare a Zidului Berlinului.
Alois Mock a participat de asemenea la negocierile pentru aderarea Austriei n Uniunea

European, aderare care s-a produs n anul 1995.
'n memoria muncii sale i pentru respectul convingerilor sale, trebuie s-i urmm modelul
de a face Europa mai puternic i s o scoatem din actuala criz', a declarat joi Sebastian
Kurz actualul ministru austriac de externe i lider al formaiunii OeVP.
FURTUN EXTREM n Bucureti!

CND se termin URGIA
DE 01 IUN 2017 16:49
UPDATE: ANM a emis cod galben de ploi si furtuna in Bucuresti de la ora 17.00 pana la
ora 18.30. Se vor semnala frecvente decrcri electrice, intensificri ale vntului ce pot lua
aspect de vijelie, grindin de mici dimensiuni, averse ce vor cumula 20 l/mp, izolat 25 l/mp.
ANM a emis coduri portocalii i galbene pentru mai multe zone ale rii.
COD : PORTOCALIU
Data emiterii : 01-06-2017 ora 15 Nr. mesajului : 1
Valabil de la : 01-06-2017 ora 15:25 pn la : 01-06-2017 ora 16:30
In zona : Judeul Dmbovia: Trgovite, Aninoasa, Bucani, Comiani, Dragomireti,

Lucieni, Nucet, Perinari, Raciu, Rzvad, Ulmi, Vcreti;
Se vor semnala : frecvente decrcri electrice, intensificri ale vntului ce vor lua aspect
de vijelie, grindin de medii dimensiuni, averse ce vor cumula 30...35 l/mp.
COD : GALBEN
In zona : Judeul Alba: Aiud, Baia de Arie, Blaj, Ocna Mure, Teiu, Berghin, Bucerdea
Grnoas, Cenade, Cergu, Cetatea de Balt, Ciugud, Crciunelu de Jos, Cricu, Fru,
Galda de Jos, Hoprta, ntregalde, Jidvei, Livezile, Lopadea Nou, Lunca Mureului,
Mihal, Mirslu, Mogo, Nolac, Ocoli, Ohaba, Ponor, Poaga, Rdeti, Rme, Rimetea,
Roia de Seca, Slciua, Sncel, Sntimbru, ona, pring, Strem, Unirea, Valea Lung;
Se vor semnala : averse de ploaie ce pot cumula 20...25 l/mp nsoite izolat de grindin i
intensificri de scurt durat ale vntului
Fenomene asociate : descrcri electrice
COD : GALBEN
In zona : Judeul Dmbovia: Trgovite, Aninoasa, Comiani, Doiceti, Dragomireti,

Lucieni, Mneti, Nucet, Ocnia, Raciu, Rzvad, otnga, Ulmi, Vcreti;
Se vor semnala : frecvente decrcri electrice, intensificri ale vntului ce pot lua aspect
de vijelie, grindin de mici dimensiuni, averse ce vor cumula 25...30 l/mp.
COD : GALBEN
In zona : Judeul Constana: Corbu, Istria, Mihai Viteazu, Scele;
Se vor semnala : frecvente descrcri electrice, intensificri de scurt durat ale vntului
Fenomene asociate : averse ce vor cumula 15... 20 l/mp
COD : GALBEN
In zona : Judeul Arad: Arad, Curtici, Pecica, Sntana, Dorobani, Fntnele, Felnac,
Frumueni, Ghioroc, Iratou, Livada, Macea, Olari, Puli, Peregu Mare, agu, Secusigiu,
Semlac, imand, ofronea, Vinga, Vladimirescu, Zbrani, Zdreni, Zimandu Nou;
Se vor semnala : Averse de ploaie care vor depi 25-30 l/mp, frecvente descrcri
electrice, grindin de dimensiuni mici
Fenomene asociate : intensificri de scurt durat ale vntului.
Observatii : sistemele noroase se deplaseaz pe direcia NV-SE
COD : GALBEN
In zona : Judeul Mehedini: Drobeta-Turnu Severin, Orova, Balta, Blvneti, Breznia-

Ocol, Broteni, Burila Mare, Czneti, Cireu, Devesel, Dubova, Eelnia, Floreti,
Godeanu, Hinova, Husnicioara, Ilov, Ilovia, Izvoru Brzii, Livezile, Malov, Prunior,
imian, ieti, ovarna, Svinia, Tmna, Voloiac;
Judeul Vlcea: Rmnicu Vlcea, Bile Govora, Bile Olneti, Brezoi, Climneti,
Horezu, Ocnele Mari, Brbteti, Berislveti, Budeti, Bujoreni, Buneti, Cernioara,
Copceni, Costeti, Deti, Frnceti, Goleti, Mldreti, Mateeti, Miheti, Milcoiu,
Muereasca, Nicolae Blcescu, Oteani, Pueti, Puseti-Mglai, Pietrari, Popeti,
Runcu, Sltrucel, Sltioara, Stoeneti, Stroeti, Tomani, Vaideeni, Vldeti;
Se vor semnala : frecvente descrcri electrice, averse ce vor depi 20-25 l/mp, grindin
de mici dimensiuni, intensificri de scurt durat ale vntului;
COD : PORTOCALIU
In zona : Judeul Buzu: Rmnicu Srat, Beceni, Bisoca, Boldu, Chiliile, Ghergheasa,
Grebnu, Loptari, Mnzleti, Mrgriteti, Murgeti, Pardoi, Podgoria, Racovieni,
Rmnicelu, Sruleti, Scoroasa, Topliceni, Valea Rmnicului, Valea Salciei, Vintil Vod,
Ziduri;
Judeul Prahova: Cocortii Col, Filipetii de Pdure, Filipetii de Trg, Mneti, irna,
Trgoru Vechi;
Judeul Dmbovia: Fieni, Moreni, Pucioasa, Bleni, Brbuleu, Bilciureti, Brneti,
Bucani, Cojasca, Comiani, Cornelu, Corneti, Drmneti, Dobra, Finta, Glodeni, Gura
Ocniei, Iedera, I. L. Caragiale, Malu cu Flori, Moieni, Pietrari, Pucheni, Ru Alb, Runcu,
Ttrani, Valea Lung, Vldeni, Voineti, Vulcana-Bi, Vulcana-Pandele;
Se vor semnala : frecvente decrcri electrice, intensificri ale vntului ce pot lua aspect
de vijelie, grindin de medii dimensiuni, averse ce vor cumula 30...35 l/mp.
O prostituat de 19 ani a primit un

milion de dolari. Cu cine a fcut amor
DE 01 IUN 2017 16:58
Foto: Facebook
O prostituat din SUA a dat n judecat oraul Oakland i a primit despgubiri de un milion
de dolari, dup ce s-a culcat cu mai multi polititi cnd era minor.
Jasmin Absulin s-a culcat cu acei politisti cand avea numai 16 ani. Ea susine c agenii au
pltit-o pentru serviciile sexuale. Cazul ar fi avut legatur cu sinuciderea unuia dintre
polititi i concedierea altora.
Absulin a primit suma de 989.000 de dolari din partea unui tribunal din California, cu toate
c ea ceruse nu mai puin de 66 de milione de dolari, scrie Daily Mail.
Zece mii de copii mori, niciun

vinovat. Povestea lui Izidor Ruckel,
tnrul salvat din orfelinatul
irecuperabililor
DE A.M.P 01 IUN 2017 16:58
Foto: Izidor Ruckel/Facebook
De Ziua Copilului, autoritile din Romnia au publicat un raport devastator. Zece mii de
copii au murit n cminele spital n vremea comunismului i imediat dup, anun Institutul
pentru Cercetarea Crimelor Comunismului.
Cercettorii IICMER au documentat decesele din trei centre: 771! La cminul de la Cighid
au murit 138 de copii n doar trei ani. 394 de copii au ncetat din via ncepnd cu 1966 i
pn dup revoluie la Pstrveni, n judeul Neam.
Iar n centrul pentru minori deficieni nerecuperabili din Sighetu Marmaiei s-au nregistrat
239 de decese.
Izidor Ruckel, unul dintre supravieuitorii ororilor dintr-unul dintre aceste cmine, a vorbit la
emisiunea 100 de minute, de la Antena 3, despre cum a supravieuit tratamentelor
inumane din cmin i cum a ajuns s fie adoptat de o familie din America.
Izidor Ruckel i-a spus Alessandrei Stoicescu c toate demersurile sale de acum vin s
mpiedice repetarea istoriei, artnd totodat c toi acei orfani care au murit n condiii
groaznice, izolai, nu trebuie uitai.
A violat, torturat i ucis trei

adolescente, mpreun cu soul ei, n
1993. Cu ce se ocup acum criminala
DE 01 IUN 2017 17:13
Membrii unei comuniti din Canada sunt n stare de oc, dup ce au aflat c o criminal
n serie le pred copiilor ntr-o coal din localitate.
Karla Homolka, n vrst de 47 de ani, condamnat pentru violarea i uciderea trei

adolescente, n 1994, face voluntariat la o instituie de nvmnt.
Reprezentanii colii au confirmat c, ntr-adevr, femeia a asistat la mai multe cursuri

colare i le-ar fi predat elevilor tricotajul.
Prinii copiilor sunt n stare de oc i sunt pregtii s fac orice pentru a-i apra familiile.
Nu o vrem aici! Voi cum v-ai simi dac copilul vostru ar interaciona cu o criminal n
serie? a intrebat, retoric, un printe.
Surs:.independent.co.uk
Vladimir Putin, dispus la o discuie

cu Donald Trump: mi place. Este
simplu i direct
DE 01 IUN 2017 17:27
Preedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat joi, ntr-un interviu acordat mai multor agenii de
pres, c este dispus s dialogheze cu omologul su american, Donald Trump, pe care l-a
descris drept un om 'simplu' i 'direct', informeaz agenia EFE.
'Nu ne cunoatem. Nu ne-am vzut nici mcar o dat. ns candidatul Donald Trump a
afirmat c relaiile cu Rusia sunt la un nivel foarte jos i c trebuie mbuntit aceast
relaie. Suntem dispui s dialogm cu Trump', a spus Putin n interviul acordat la Sankt
Petersburg n timpul Forumului Economic Internaional.
'Trebuie s recunosc c mi plac genul acesta de oameni: simpli, direci, care au o viziune
foarte clar asupra lucrurilor', a subliniat liderul de la Kremlin.
ntrebat ce sfat i-ar da noului lider de la Casa Alb, Putin a rspuns c un politician cum
este Trump 'nu are nevoie de vreun sfat anume i cu att mai puin de un sfat al vreunuia
dintre omologii si, ntruct aa ceva poate fi oricnd interpretat greit i ar fi, prin urmare,
contraproductiv'.
'Dar ceea ce vreau s fie clar este c ne intereseaz mult s deschidem canale de dialog
cu domnul Trump, dei nu tiu dac va fi posibil', a continuat preedintele rus.
n opinia lui Putin, ceea ce amndoi au n comun este faptul c niciunul nu a fost 'politician
de profesie'. 'Nu am fost membru al vreunui partid i nu m consider un politician de
profesie', a spus Putin, cunoscut pentru trecutul su de agent KGB.
'Credei-m c nu este oportun s spun ce mi place sau nu la Trump. Pur i simplu trebuie
s stabilim o bun politic de relaii personale. Nu tiu dac va fi posibil, dar avem mult
rbdare i sper c se va ntmpla', a conchis preedintele rus.
Surs: Agerpres
Se plimba prin pdure, cnd a auzit

un ipt de copil. Alertat, brbatul a
dat fuga s vad ce se ntmpl, ns
a ngheat cnd i-a dat seama ce se
ntmplase
DE A.M.P 01 IUN 2017 17:37
Foto: pixabay.com
O mam a murit la scurt timp dup ce a nscut singur, ntr-o pdure retras, iar trupul
acesteia a fost descoperit ntmpltor de un trector, alertat de plnsetul bebeluului,
scrie Mirror.
Mama, cunoscut doar sub numele de Katarina K, a nscut singur ntr-o main, dup
care a sngerat pn a murit, ntr-o pdure din Dresda, Germania.
Un drume care parcurgea un traseu prin acel loc a fcut descoperirea macabr i a
contactat serviciile de urgen.
Omul, n vrst de 50 de ani, a fost alertat de iptul copilului iar cinele care l nsoea l-a
condus pn la scena macabr.
"La nceput am crezut c a fost un accident de vntoare, n care un vntor ar fi fost rnit
gra. Era snge peste tot pe pmnt i n main, a povestit brbatul.
Potrivit primelor informaii, femeia, n ultima lun de sarcin, ar fi fost vzut ultima dat n
urm cu 24 de ore iar logodnicul ei ar fi alertat poliia n legtur cu dispariia ei.
Misterul lacului blestemat! Dup 12

ani, o crim nfiortoare a rmas
neelucidat
DE 01 IUN 2017 17:43
Foto: captura video
O crim neelucidat de aproape 12 ani a transformat Lacul Cozia ntr-o zon ocolit de
localnici. Aici a fost gsit, ntr-un sac, cadavrul unui necunoscut, victim a unei execuii
mafiote. i alte ntmplri bizare au dat blii ascunse n pdure o aur de loc blestemat,
scrie Adevrul.
n duminica de 27 noiembrie 2005, civa pescari venii pe malul lacului au observat n

apropiere de mal un sac de nylon. Unul dintre ei l-a agat cu undia i l-a tras la mal. n
interior se afla cadavrul unui brbat, aflat n stare avansat de putrefacie.
Medicii legiti au constatat c victima, cu vrsta de 35 40 de ani, era decedat de mai

multe luni. Poate chiar de un an, susineau specialitii. Urmele unor lovituri puternice au
putut fi observate, la fel ca fracturile de coaste. Cadavrul fusese ndoit de la jumtate, legat
fedele cu o cordelin, apoi cu un lan de macara i ndesat n sac. Anchetatorii nu au
putut stabili identitatea victimei, iar dosarul penal a rmas pn n prezent cu autor
necunoscut.
George Soros pune Europa pe jar:

UE este guvernat de tratate
depite
DE 01 IUN 2017 18:14
Foto: Wilkipedia
Filantropul George Soros pune Europa pe jar. Miliardarul spune c Uniunea European
trece printr-o criz existenial i are nevoie s se reinventeze pentru c este guvernat de
tratate depite, iar zona euro n particular a devenit exact opusul a ceea se preconiza
iniial.
"Uniunea European trebuia s fie o asociaie voluntar de state care gndesc la fel i
care sunt dispuse s renune la o parte din suveranitatea lor pentru binele comun. Dup
criza fianciar din 2008, zona euro s-a transformat ntr-o relaie de tip creditor-debitor n
care rile debitoare nu i pot ndeplini obligaiile iar rile creditoare dicteaz termenii care
trebuie respectai", a afirmat George Soros la Forumul Economic European.
Din acest motiv, miliardarul apreciaz c Uniunea European are nevoie de o reinventare
radical iar Brexitul ofer UE ansa de a se transforma ntr-o organizaie care ar fi diferit
de actualul aranjament n dou aspecte importante. "n primul rnd ar crea o distincie
clar ntre Uniunea European i zona euro. n al doilea rnd, ar recunoate c euro are
multe probleme nerezolvate i acestea nu trebuie lsate s distrug Uniunea European",
a apreciat Soros.
Potrivit acestuia zona euro este guvernat de tratate depite care stipuleaz c toate
rile sunt ateptate s adere la euro n momentul n care ndeplinesc condiiile necesare.
Aceste tratate au transformat UE ntr-o organizaie n care zona euro este nucleul iar alte
state sunt ntr-o poziie inferioar, pe baza ipotezei c statele membre se ndreapt n
aceiai direcie dar cu viteze diferite. "Aceast idee trebuie abandonat. n locul unei
Europe cu "mai multe viteze" ar trebui s intim spre o Europ cu "mai multe direcii" care
ar permite statelor membre o varietate mai mare de alegeri. Aceasta ar avea un efect
benefic mult mai amplu", a spus George Soros.
n opinia acestuia sunt trei domenii n care UE are nevoie de progrese semnificative.
Primul este criza refugiailor, al doilea este dezintegrarea teritorial, exemplificat de Brexit
i al treilea, lipsa unei politici de cretere economic. Problema este c Uniunea
European este un organism greoi care deseori are nevoie de unanimitate pentru a-i
impune regulile. De aceea, Soros crede c UE are nevoie de noi reguli pentru a-i menine
valorile.
Invitaii Danei Grecu din emisiunea La Ordinea Zilei au ncercat s explice ce urmrete
de fapt miliardarul George Soros prin aceste afirmaii.
Serena Williams a fost dat de gol de

propria sor! S-a aflat totul n urm
cu puin timp
DE A.M.P 01 IUN 2017 18:21
Foto: Serena Williams/Facebook
Venus Williams a scpat, n timpul unui interviu, o aluzie cu privire la sexul copilului
nenscut al surorii sale, Serena Williams, n ciuda faptului c aceasta a vrut s rmn un
secret, scrie Mirror.
Venus Williams acorda un interviu Eurosport, dup ce a nvins-o pe Kurumi Nara, la

Roland Garros, cnd s-a referit la bebeluul surorii ei vorbind despre o ea.
Vreau s fiu cunoscut drept mtua preferat, a spus Venus, n vrst de 36 de ani,
amintind apoi c i celelalte surori, Lyndrea i Isha Price i-au cerut Serenei ca bebeluul
s primeasc numele lor.
"Vorbim de bebe V, bebe Lyn, bebe Isha ... toi vrem ca ea s fie numit dup noi", a glumit
Venus.
Serena Williams a dezvluit din greeal c este nsrcinat, dup ce a apsat pe un

buton greit i a postat o fotografie pe care abia o fcuse, n loc s o salveze.
60.000 de tone de gru romnesc iau

drumul Egiptului
DE A.M.P 01 IUN 2017 18:32
Foto: pixabay.com
Egiptul, cel mai mare importator mondial de gru, a cumprat miercuri o cantitate de
180.000 de tone de gru din Rusia i Romnia, la o licitaie organizat de Autoritatea
General pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabil pentru achiziiile
strategice de gru n numele statului egiptean, anun Reuters.
Preul mediu pltit de GASC este de 198 de dolari pe ton, inclusiv transport i navlu, n
scdere fa de preul mediu de 202,5 dolari pe ton, inclusiv transport i navlu, pltit la
precedenta licitaie.
La licitaia organizat miercuri, GASC a cumprat 120.000 de tone de gru din Rusia (de
la Midgulf, la un pre de 203,14 dolari pe ton) i 60.000 de tone de gru din Romnia de
la firma ADM la un pre de 201,56 dolari pe ton.
n ultimele luni, Egiptul a cumprat cantiti de gru fr precedent de pe pieele globale,

traderii fiind de prere c autoritile de la Cairo ncearc s in pasul cu dependena
crescut a populaiei de pinea subvenionat.
Traderii susin c aceast frenezie a importurilor reflect o nou realitate pentru o

ar care este deja cel mai mare importator mondial de gru: egiptenii consum din
ce n ce mai mult pine subvenionat, ceea ce afecteaz finanele statului i pune
presiune asupra autoritilor pentru a menine livrrile.
Surs: Agerpres
Un adolescent de 15 ani, capul unei

reele de prostituie din Galai.
Biatul seducea minorele, dup care
le convingea s-i vnd trupul
DE A.M.P 01 IUN 2017 19:00
Foto: pixabay.com
Poliitii Serviciului de Investigaii Criminale Galai au rmas masc dup ce au descoperit
c un minor de 15 ani i ali civa complici cam de aceeai vrst creaser o adevrat
reea de prostituie, racolarea fetelor, multe minore, fcndu-se prin metoda lover boy,
scrie adevarul.ro.
Pe 29 mai, poliitii Serviciului de Investigaii Criminale Galai au identificate cinci

persoane, cu vrste cuprinse ntre 15 i 21 de ani, despre care existau informaii c ar fi
determinat i nlesnit practicarea prostituiei. Din activitatea infracional, tinerii ar fi obinut
peste 30.000 de lei.
Se pare c eful gruprii este un minor de 15 ani, care seducea minorele, dar i femei n
toat firea, convingndu-le apoi s i vnd trupul. Fetele credeau c fac asta doar pentru
a-i tri viaa fr griji alturi de cel de care se ndrgostiser, ns aflau destul de repede
c acesta nu vrea dect banii obinui de pe urma practicrii prostituiei.
Un hipermarket a anunat c ofer

orice produs gratuit, timp de 30 de
minute. Ce a urmat i-a ocat pe toi!
DE A.M.P 01 IUN 2017 19:44
Foto: captura YouTUbe
Un centru comercial din Abu Dhabi a decis, mpreun cu un hipermarket, s ofere tuturor
clienilor posibilitatea de a alege orice i doresc din magazin, gratuit, timp de 30 de
minute.
Rezultatul a fost unul previzibil: oamenii s-au mbrncit i au ipat unii la ceilali iar rafturile
au fost golite rapid, scrie realitatea.net.
Presa arab susine c ar putea fi vorba de un cadou oferit populaiei de fiul unui milionar,
n timpul Ramadanului.
Lovitur pentru Donald Trump!

Fostul director al FBI, audiat n
investigaia privind ingerina Rusiei
n alegeri
DE A.M.P 01 IUN 2017 20:52
Foto: Agerpres
Fostul director al FBI, James Comey, demis recent de preedintele Donald Trump, va fi
audiat pe 8 iunie de Senatul american n cadrul investigaiei privind presupusele ingerine
ale Rusiei n campania pentru alegerile prezideniale din SUA, informeaz AFP.
Audierea public se va desfura la Comisia pentru Informaii a Senatului american, dar
va fi urmat de o alt audiere cu uile nchise n faa celor 15 membri republicani i
democrai ai respectivei comisii.
Subiectul unei eventuale colaborri ntre Rusia i membri ai echipei de campanie a lui
Trump va fi abordat n timpul audierii, cum ar fi cazul fostului consilier pentru securitate
naional, Michael Flynn, aceast chestiune fcnd i obiectul investigaiei coordonate de
James Comey nainte s fie demis de la conducerea FBI.
Comisia va ncerca s afle i dac Trump chiar a exercitat presiuni asupra FBI-ului pentru
a influena aceast investigaie.
Dup demiterea lui James Comey, Ministerul american al Justiiei a ncredinat respectiva
investigaie unui procuror special, Robert Mueller, fost director al FBI
Surs: Agerpres
O fost gimnast este nsrcinat la

33 de ani
DE 01 IUN 2017 21:53
Foto: Facebook/Andreea Rducan
La 33 de ani, Andreea Rducan, campioana olimpic din 2000, ateapt primul ei copil i
i-a propus un obiectiv ndrzne i pe plan profesional.
La 15 ani dup ce a renunat la sportul de performan i la opt luni dup ce s-a cstorit
cu omul de afaceri, Daniel Tandreu, Andreea Rducan ateapt primul ei copil. Informaia
a fost anunat de Dolce Sport, iar sursa citat a mai venit cu o surpriz. Andreea
intenioneaz s candideze la efia Federaiei Romne de Gimnastic (FRG), alegerile
fiind programate pentru toamn.
Rducan se va duela pentru funcia de preedinte FRG cu Adrian Stoica, cel care conduce
acum destinele gimnasticii romneti i e n funcie din 2005. De-a lungul carierei, Andreea
a cucerit dou medalii olimpice n 2000 (aur cu echipa i argint la srituri), plus zece
medalii la Campionatele Mondiale i Europene.
Coreea de Nord are propriul iPad.

Uite cum arat i ce tie s fac
DE A.M.P 01 IUN 2017 21:54
Foto: Pixabay.com
O companie de tehnologie nord-coreean i-a lansat propriul computer comprimat, numit
"iPad Ryonghung". n ciuda asemnrilor de nume, tableta nord-coreean nu are multe n
comun cu gadget-ul binecunoscut al companiei Apple, scrie Mirror.
Potrivit unei campanii publicitare, iPad-ul din Coreea de Nord are doar 40 de aplicaii i
8GB de spaiu intern de stocare.
Cu toate acestea, acesta va permite utilizatorilor s priveasc documente i s "citeasc

diferite surse de informaii digitale", precum i s vin cu un ataament de tastatur.
Printre aplicaiile tabletei se numr un calculator, un dicionar i o aplicaie agricol.

Exist, de asemenea, o aplicaie care vine pe un card SD i care poate "diagnostica pn
la 1200 de afeciuni".
Este puin probabil c firma din spatele tabletei, Myohyang IT, s ncerce s
comercializeze iPad Ryonghung n afara Coreei de Nord, mai ales pentru c ar intra n
conflict cu marca Apple, iPad.
Donald Trump a anunat retragerea

SUA din Acordul de la Paris privind
schimbrile climatice
DE A.M.P 01 IUN 2017 22:46
Foto: Agerpres/AP
Preedintele american, Donald Trump, a anunat retragerea Statelor Unite din Acordul de
la Paris privind schimbrile climatice, ntr-o conferin de pres inut la Casa Alb.
Citii i: Reacia lui Barack Obama dup retragerea SUA din Acordul de la Paris
privind schimbrile climatice
Pentru a proteja cetenii americani, Statele Unite ale Americii se retrag din Acordul de la
Paris privind schimbrile climatice, a spus Donald Trump, artnd c, n timp ce SUA au
fcut eforturi s respecte acest acord, alte ri ale lumii, precum India, au profitat de
situaie.
Donald Trump a afirmat c Acordul de la Paris a fost pn acum n dezavantajul Statelor

Unite.
Trump a mai spus c va ncerca s negocieze o afacere mai bun, subliniind ns c nu
are nicio problem dac nu va reui acest lucru.
"Acordul nu a eliminat locurile de munc n domeniul crbunelui, ci doar le-a transferat din
Statele Unite n alte ri strine", a spus Trump. "Acest acord este mai puin despre clim i
mai mult despre alte ri care au ctigat un avantaj financiar uria fa de Statele Unite", a
mai spus el.
Am fost ales s reprezint cetenii din Pittsburgh, nu pe cei din Paris, a spus Trump.
Trump a promis n timpul campaniei electorale s retrag Statele Unite din acest acord
viznd s limiteze creterea temperaturii medii globale, n numele aprrii locurilor de
munc ale cetenilor americani.
Ce este Acordul Climatic de la Paris:
Acordul de la Paris este un acord global privind schimbrile climatice la care s-a ajuns la
12 decembrie 2015 la Paris. Acordul prezint un plan de aciune pentru limitarea nclzirii
globale mult sub 2 C. Acesta vizeaz perioada cu ncepere din 2020.
Elementele principale ale noului Acord de la Paris:
-obiectiv pe termen lung: guvernele au convenit s menin creterea temperaturii medii la

nivel mondial mult sub 2 C peste nivelurile preindustriale i s continue eforturile de a o
limita la 1,5 C
-contribuii: nainte i n timpul Conferinei de la Paris, rile au prezentat planuri de aciune

naionale cuprinztoare privind clima n vederea reducerii emisiilor lor
-ambiie: guvernele au convenit ca, la fiecare 5 ani, s comunice contribuiile lor pentru a
stabili obiective mai ambiioase
-transparen: acestea au acceptat, de asemenea, s se informeze reciproc, precum i

publicul cu privire la rezultatul eforturilor lor de realizare a obiectivelor pe care i le-au
propus, pentru a asigura transparena i supravegherea
-solidaritate: UE i alte ri dezvoltate vor continua s ofere finanare pentru combaterea

schimbrilor climatice, pentru a sprijini rile n curs de dezvoltare s reduc emisiile, dar i
s i consolideze capacitatea de rezisten la efectele schimbrilor climatice
Schimbrile climatice reprezint o problem global semnificativ care ne afecteaz pe

toi. Aceast cronologie urmrete procesul de obinere a unui nou acord global obligatoriu
din punct de vedere juridic privind schimbrile climatice - Acordul de la Paris i aciunile
ulterioare acestuia. Ea red de asemenea rolul UE n acest proces.
Descoperire ocant n fosta cas n
care a locuit John Lennon
DE 01 IUN 2017 23:01
Foto: billboard.com
Descoperire ocant n fosta cas n care a locuit John Lennon. Trei cadavre, a unei femei
i a doi copii, au fost gsite de poliitii din Liverpool, n locuina unde fostul membru al
trupei Beatles a locuit cu prima sa soie, Cynthia, scrie newshub.
Un brbat de 30 de ani a fost arestat, iar autoritile cred c este vorba de violen
domestic.
John Lennon.i Cyntia au locuit n casa din Falkner Street n 1962, iar starul a compus
acolo piesa Do You Want to Know a Secret.
Explozii i focuri de arm ntr-un

hotel renumit din Filipine. ISIS a
revendicat atacul
DE A.M.P 01 IUN 2017 23:08
Foto captura twitter.com/@_jamesJA
UPDATE: Nicio persoan nu a fost rnit i nu au fost luai ostatici la complexul Resort
World Manila din capitala Filipinelor unde au avut loc schimburi de focuri, a anunat eful
poliiei naionale.
"Nu este niciun rnit, nu sunt ostatici", a declarat eful poliiei Ronald dela Rosa la postul
de radio DZMM, adugnd c deocamdat nu dispune de indicii c a fost un atac terorist.
UPDATE: Un reprezentat al forelor armate a declarat c exist un singur suspect n acest

atentat, care se afl nc n incinta hotelului.
Deocamdat nu se cunoate naionalitatea ori afilierea suspectului.
Mai multe explozii i focuri de arm au fost auzite ntr-un complex turistic din Manila,
Filipine, presa local relatnd c mai multe persoane au fost rnite, scrie The Telegraph.
Turiti i angajai ai complexului turistic World Manila au ieit pe strzi, potrivit imaginilor
postate pe reelele de socializare.
Follow
BREAKING: Ilang tao, sugatan matapos magmadaling lumabas ng Resorts World Manila
sa Pasay. Nakarinig
James Agustinkami ng 2 pang putok ng baril. @dzbb
@_jamesJA
8:09 PM - 1 Jun 2017
146146 Retweets
149149 likes
Twitter Ads info and privacy

Poliia, mai multe maini de pompieri, ambulane, precum i o echip SWAT se afl n
zon. Mai multe persoane rnite au fost conduse n ambulane.
Martorii au declarat pentru presa local faptul c unii oameni au srit de la geamuri, pentru
a fugi.
Nu se cunoate numrul victimelor
Un martor le-a spus jurnalitilor c mai muli brbaii au intrat n hotel, dup care au fost
auzite focuri de arm la etajul al doilea. De asemenea, acesta a confirmat prezena
fumului n interiorul complexului turistic.
The Telegraph scrie c gruparea Statul Islamic a revendicat atacul. Rapoartele arat
c soldaii "lupii singuratici din Khilafah" se afl n spatele atacului.
Administraia complexului a anunat, ntr-un comunicat oficial, c hotelul a fost

nchis i a dat asigurri c face tot posibilul, mpreun cu poliia filipinez, s se
asigure c oaspeii i angajaii sunt n siguran.
Coloane de fum se ridic deasupra hotelului

Securitatea n jurul Aeroportului Internaional Ninoy Aquino din Manila a fost ntrit.
Sute de oameni au murit n ultimele zile n oraul Marawi, de pe insula Mindanao,

Filipine, unde a fost declarata legea marial, dup ce militanii de la Statul Islamic
au cucerit zone importante din ora.
Jihaditii au ridicat n mai multe zone din ora steagul ISIS cu mesajul: Nu exist
alt Dumnezeu n afar de Allah.
https://playtech.ro
Ruii au inventat racheta

hipersonic care zboar
cu 7400 de kilometri pe
or
Claudiu Rpan, 31 Mai, 16:25
Armata rus a dezvoltat i a testat o nou rachet care va fi cea mai rapid din
lume. Racheta hipersonic va putea s cltoreasc cu 7400 de kilometri pe or
nefiind astfel posibil s fie ajuns de nicio arm existent. Astfel, n cazul unui
potenial atac, scutul de la Deveselu nu ar mai constitui un avantaj strategic deoarece
rachetele de interceptare din dotarea lui nu ar putea face fa vitezei noii arme ruse ti.
Agenia Sputnik, una despre care se tie c e controlat cu aten ie de guvernul rus, spune
c armata a testat sistemul de rachete Zircon i c acesta ar putea intra n func iune pn
n anul 2020. De asemenea, tot sursa citat spune c sistemul va fi montat pe submarinul
nuclear rusesc Pyotr Veliky. Dac tirea este adevrat, racheta hipersonic ar putea da
Rusiei un avantaj destul de important n faa unor state precum SUA, Marea Britanie sau
Germania, care nu dein o astfel de tehnologie.
Ruii au mai efectuat teste n trecut cu arme destul de avansate, cea mai celebr fiind RS-
28 Sarmat. Aceasta este denumit popular Satan 2 i poate distruge o ar ntreag
datorit capacitatii ei foarte mare de ncrctur.
i Statele Unite ale Americii au avut o tentatic de a crea o rachet hipersonic n 2013,
prin proiectul X-51 Waverider. Dei a fost testat cu succes la vremea respectiv racheta a
fost trecut pe linie moart i nu s-a mai auzit nimic de ea de atunci. Amenin area unei
rachete hipersonice este extrem de real deoarece nu exist arm n lume suficient de
rapid nct s intercepteze aa ceva, noteaz HuffPost UK.
Citete i: Doi rui au creat un Transformer cu armament func ional, dintr-o Lada
[VIDEO]
Racheta hipersonic Zircon va fi capabil s circule cu viteze cuprinse ntre 6000 de
kilometri pe or i 7400 de kilometri pe or. sta nseamn c ea va fi de cinci pn la
ase ori mai rapid dect viteza sunetului. Focoasele care sunt compatibile cu racheta pot
fi de natur exploziv tradiional sau chiar i nuclear. Statele Unite ale Americii chetuie
anual pe bugetul aprrii aproximativ 535 de miliarde de euro ns o astfel de rachet
Zircon ar nsemna c puterea de interceptare a armatei i a flotei sale ar fi irelevant.
Selfie-urile ar putea
deveni metod de acces
n avioane
George Stanciu, 01 Iun, 11:00
Selfie-urile ar putea deveni, n viitor, metoda prin care vei avea acces la bordul
aeronavelor, nlocuind metodele clasice.
Un astfel de sistem care elimin nevoia de documente i de alte sarcini va fi testat de

ctre o companie de zbor american. Astfel, cei de la JetBlue vor s testeze acest sistem
n parteneriat cu US Customs and Border Protection (CBP), ncepnd cu luna iunie. Testele
vor avea loc la Logan International Airport, din Boston.
Noul sistem se folosete de elemente biometrice, mai specific recunoa terea facial,
pentru a vedea dac cel din fotografia de pe paaport eti chiar tu. Compania aerian este
prima care folosete un astfel de sistem, iar pasagerii trebuie doar s aleag s foloseasc
acest sistem. Momentan, testul este unul restrns, iar compania nu a specificat dac are
planuri de a-l extinde.
Procesul este destul de simplu: ca pasager, te a ezi n fa a unei camere foto, iar fotografia
fcut acolo este comparat cu fotografia din paaport, stocat i n baza de date a CBP.
Dac ai und vedre la comparaie, eti notificat printr-un mesaj afiat pe un ecran de
lng camera foto c te poi mbarca n avion. Angajai ai companiei vor fi n preajma
acestui sistem pentru a oferi asisten, dac este cazul.
Citete i: DJI Spark este cea mai mic i mai ieftin dron a companiei
Sperm c putem oferi o experien mai bun n cadrul aeroporturilor, mai ales cnd vine
vorba de mbarcare, spune Joanna Geraghty, vice-preedinte n cadrul JetBlue. Aceasta
nu este prima ncercare a companiei de a mbunti experienele pasagerilor,
scrie digitaltrends.com. n New York, acetia au introdus un sistem de self-check-in i de
transfer de bagaje pentru a reduce timpii de ateptare la coad. Sistemul pare s fi fost
unul de succes, deoarece a fost extins i la alte aeroporturi.
i alte companii tatoneaz terenul n domeniul biometricii, pentru a mbunt i experien a

de zbor, astfel c n viitor asemenea metode ar putea deveni rspndite i adoptate la
scar larg.
O pereche de mnui
inteligente i
genereaz ,,subtitrare
pentru limbajul semnelor
Alexandru Puiu, 01 Iun, 08:42
O companie taiwanez mai puin cunoscut se afl ntr-un stadiu avansat de
dezvoltare al unor mnui inteligente ce transcriu gesturile din limbajul
semnelor.
Dac nu cumva ai un surdomut n familie, este puin probabil s tii limbajul semnelor.
Asta nu nseamn ns c nu vei interaciona vreodat cu un surdomut fr s ai cea mai
vag idee vizavi de ce ncearc s-i comunice. Soluia la un astfel de scenariu se pare c
va veni n curnd sub forma unor mnui inteligente create de Yingmi Tech. Compania
taiwanez creat de un grup de cercettori de la Universitatea de tiin din Taiwan se
pare c a ajuns destul de departe cu acest proiect.
Iniial, noua companie a fost creat cu scopul de a realiza o soluie mai bun pentru
controlul obiectelor n realitate virtual. n practic, s-a dovedit c aceea i solu ie tehnic
este att de sofisticat nct poate nregistra cu o precizie surprinztoare fiecare gest fcut
cu minile i degetele de la mini.
Merit avut n vedere c acest concept este departe de a fi complet nou. n schimb, soluia
celor de la Yingmi de a transpune n scris limbajul semnelor este cea mai elegant i
discret. Cutia care gzduiete giroscopul i bateriile este ct se poate de mic i poate
oferi o autonomie de 8 ore pentru fiecare mn.
Citete i: Gadget-ul care nu te las s-i cumperi prostii atunci cnd eti beat
Momentan, problema este dat de dimensiunea astronomic a bazei de date din spatele
sistemului de transcriere. n China, de exemplu, limbajul semnelor include o serie stufoas
de semne i simboluri care ncap cu greu pe un smartphone modern pentru a genera
respectiva subtitrare offline.
n principiu, exist dou soluii. Fie optezi pentru utilizarea offline a unui limbaj mai
simplist, folosind cuvinte mai puine, fie te gndeti la stocare bazei de date n cloud, cum
fac cei de la Yingmi. Dintr-un punct de vedere, n aceea i manier func ioneaz i Google
Translate, care i permite deopotriv s faci traduceri offline i online cu niveluri diferite
de dificultate. Momentan, nu se tie cnd vor ajunge aceste mnui pe pia .
Stratolaunch: cel mai

mare avion din lume este
gata de experimente
Alexandru Puiu, 01 Iun, 07:41
Te-ai fi ateptat ca cel mai mare avion din lume s fie creat de Boeing sau Airbus,
dar acesta este intitulat Stratolaunch i provine de la o companie mai pu in
cunoscut.
Cum Steve Wozniak a fost lng Jobs la momentul fondrii Apple, Paul Allen a fost co-
fondatorul Microsoft mpreun cu Bill Gates. Cu alte cuvinte, similar cu Gates, n momentul
n care Paull Allen s-a retras din activitile de zi cu zi ale gigantului din Redmond, acesta
a plecat cu o sum generoas de bani.
Printre multe alte companii n care i-a investit banii, Paul Allen a creat n urm cu c iva
ani Stratolaunch Systems. Aceast companie avea ca scop facilitarea lansrii de sateli i din
zbor pentru a micora consumul de combustibil al acestora. n plus, prin lansarea
rachetelor cu satelii din zbor, deasupra norilor, acestea ar fi putut fi imune la condi iile
meteorologice.
Rezultatul final al eforturilor Stratolaunch Systems poart numele sugestiv de
Stratolaunch, o referin la lansrile din stratosfer ctre care naveta deschide por ile. Pe
de o parte, proiectul este destul de vechi i a beneficiat de numeroase amnri. Iniial, ar
fi trebuit s zboare n urm cu vreo doi ani. Partea bun este c cel mai mare avion din
lume tocmai a ieit din hangar pentru cteva teste. De i se pare c nu va zbura prea
curnd, Paul Allen a postat imaginea cu aeronava pe Twitter.
Citete i: Cum tergi OneDrive din Windows 10 dac eti reticent la stocarea n cloud
Stratolaunch este cel mai mare avion din lume. Acesta este creat dintr-o combina ie de
materiale compozite i are ca for de propulsie 6 motoare de Boeing 747. Acestea se
reflect n abilitatea de a ridica de la sol o greutate suplimentar de 228 de tone. n plus,
poate pacurge fr nevoia alimentrii o distan de 3700 kilometri. Idea este ca rachetele
cu satelii s fie agate ntre corpurile avionului fr a-i influne a acestui centrul de
greutate. Avionul a fost produs de Scaled Composites, o companie a inginerului
aerospaial Burt Rutan. Conform estimrilor, ar trebui s intre n activitatea pn n 2020.
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro
office@alianta-familiilor.ro
1 iunie 2017
E ISLAMUL O RELIGIE FALSA?

Atacurile teroriste islamiste au devenit un ritual periodic, permanent si imuabil. Anul acesta s-
au petrecut mai des decit odata pe luna. Ultimul, cel din Manchester saptamina trecuta, a lasat
22 de tineri morti. Tot un ritual e si reactia europenilor si a institutiilor europene la adresa
atacurilor teroriste. Regulile acestui ritual sunt bine cunoscute si de o parte si de alta. Tot la
citeva saptamini islamistii ucid europeni. Unul dintre ei moare si zeci de europeni inocenti mor
si ei impreuna cu el. Islamistii stiu ca nu vor fi pedepsiti si ca Merkel va continua sa-i primeasca
in Europa cu bratele deschise. Ba si cred ca fac un lucru bun si ca vor ajunge instantaneu in rai.
Nimic nu e nou in ritualul terorismului si a reactiilor europenilor. Dansul e acelasi. Devieri de la
regulile lui stricte nu se produc. Fiecare segment al societatii civile si politice isi joaca partea
lui, bine cunoscuta si coregrafiata cu prilejul fiecarui act terorist. Politicienii reactioneaza in felul
lor: condamna in termeni fermi atacurile teroriste, vorbesc de solidaritate, si cer populatiei sa
ramina calma si toleranta fata de cei care ii ucid. Dupa fiecare act terorist, citiva musulmani
sunt arestati, iar apoi eliberati din lipsa de probe. Mass media isi are si ea ritualul ei. Toate
canalele de televiziune dau aceleasi stiri. Nimic nou: numele teroristului, numarul de obicei in
crestere al victimelor, trecutul teroristului, reactia publicului, sirenele ambulantelor si a
masinilor de politie.
Ritualuri
Comentatorii si jurnalistii isi au si ei ritualul lor. Se plagiaza unii pe altii. Dezaproba ce se
intimpla dar ne dau lectii noua mai mult ca teroristilor si ne atentioneaza sa nu cadem in
pacatul islamofobiei, si ne cer sa raminem calmi si toleranti. Din cind in cind ei mai critica
politicul, dar cam atit. Pina la urmatorul act terorist, cind aceste clisee se repeta. Fara devieri.
Iar noi, publicul, avem si noi ritualul nostru. Ne exprimam dezamagirea, punem flori in locul
unde victimele au fost ucise, iar dupa citeva zile ne intoarcem la ale noastre. Ne obisnuim cu
teroarea musulmana. In urma acestor ritualuri nimic concret nu se intimpla. Terorismul jihadist
merge inainte, asa cum a facut-o de mai bine de 20 de ani. Fiecare nou act terorist intra in
catalogul atacurilor teroriste, paginile catalogului inmultindu-se de la zi la zi. Si, in toate aceste
reactii, comentarii si dezbateri nimeni nu intreaba, ori are curajul sa intrebe, daca nu cumva
islamul e o religie falsa.
Dan Gibson
Nu suntem experti in acest domeniu, dar ocazional dam peste materiale si autori care
indraznesc sa spuna ca islamul e o religie falsa si incearca sa o dovedeasca. Unul dintre ei
e Dan Gibson, iar titlul cartii lui e Quranic Geography ("Geografia Coranica"). Cartea a fost
publicata in 2011 de o casa de editura mai putin cunoscuta din Canada. La urma urmelor care
casa de editura "reputaliba" ar fi acceptat sa tipareasca o carte cu un subiect atit de
"controversat"? La cele 279 de pagini de text, Gibson adauga inca aproape 70 de pagini de
tabele si anexe cronologice desemnate sa-i sprijine argumentele principale. Gibson, insa, nu
afirma in mod direct ca islamul e o religie falsa, dar argumentele lui inevitabil duc la concluzia,
usor citita printre rinduri, ca e.
Cine e Dan Gibson? Un autor britanic cu vaste cunostinte in domeniu. Bunicul sau a fost un
cercetator avid al istoriei si geografiei biblice, arabe si musulmane. Incepind din anii 1920, el a
adunat o multime de date si materiale comparative, dar nu a publica nici scris nimic asupra
subiectului. Materialele acumulate de el au trecut in posesia fiului lui, adica tatal lui Dan
Gibson. Tatal a continuat munca bunicului adunind si el o cantitate vasta de materiale. Dar nici
el nu a publicat nimic. A pus toate materialele si munca lui de cercetare in cutii, iar cutiile in
pod. Dupa moartea lui, sotia lui, adica mama lui Gibson, a decis sa vanda casa si sa se mute
intr-o casa mai mica. Asa ea si fiul ei au descoperit cantitatea vasta de materiale adunate de
bunicul si tatal lui Gibson. Autorul a inceput sa studieze cu deamanuntul materialele mostenite
si a devenit interesat in explorarea unui subiect pina atunci parca in intregime ignorat de
carturari - e islamul o religie falsa? Si daca da, poate islamul fi dovedit ca fiind o religie falsa din
perspectiva geografiei coranice?
Tatal lui Gibson a fost specialist in istoria Edomului si a Hixosilor, Edomul fiind intilnit si bine
cunoscut dintr-un numar mare de pasaje din Biblie. Gibson a mostenit pasiunea tatalui sau si,
in 1979, la 23 de ani, s-a mutat in Levant unde a studiat, vreme de 20 de ani, geografia
coranica. In 1990 s-a mutat, impreuna cu familia, in desertul din sudul Iordaniei unde si-a
continuat studiile de cercetare traind intre beduini. In acei ani i s-au infiripat in minte indoieli
privind acuratea geografiei coranice si, prin extensie, posibilitatea ca islamul ar putea fi o
religie falsa. A studiat istoria si geografia vremurilor vechi si de dinaintea aparatiei islamului
ajungind la concluzia ca exista discrepante de fond si adinci intre istoria cunoscuta noua astazi
privind islamul si originea lui si datele georgafice privind islamul timpuriu. Zice el, "I became
convinced that there were inconsistencies in the historical records, especially when it came to
geography". ("Am devenit convins de existenta unor inconsistente in documentele istorice, si in
mod special cind e vorba de geografie") (Pagina 2) De fapt, Gibson chiar a fost tentat, in 2004,
sa formuleze o teorie a conspiratiei ("a conspiracy theory") privind originea islamului. S-a
consultat cu alti cercetatori care studiau si ei originile islamului si le-a impartasit indoielile
proprii. Spre surprinderea lui, multi dintre cercetatori i-au impartasit si ei suspiciunile si
indoielile lor privind acuratetea Coranului, viata lui Mohamed si religia pe care el a fondat-o.
90 de ani de munca
Cartea lui Gibson, deci, e rezultalul muncii de cercetare si studii amanuntite a trei generatii
(bunic, tata si fiu) pe o perioada de aproape 90 de ani. Care e argumentul principal a lui Gibson
ca islamul ar putea fi o religie falsa? Teza lui e simpla - exista o incongruanta majora
intre geografie si islam. Geografia nu sprijina datele geografice si evenimentele
descrise in Coran. Coranul nu e ancorat intr-o arie geografica specifica care ar putea
fi identificata, fie la nivel de documente antice, arheologie ori intuitie. Pentru ca
cititorul sa-i poata intelege argumentul, Gibson deseori face paralele intre geografia coranica si
geografia biblica. Biblia, zice Gibson, e puternic ancorata in geografie si istorie, dar acelasi
lucru nu poate fi spus despre Coran. Luati oricare carte din Biblie, ne provoaca Gibson, si veti
vedea ca fiecare carte e ancorata intr-un spatiu geografic concret, bine definit, intr-o perioada
istorica concreta si bine definita, si contine a multime de date geografice si nume de persoane.
In plus, arheologia a scos la iveala cu acuratete locul majoritatii tinuturilor amintite in bliblie,
multe dintre ele fiind mentionate in scierile antice paralele Bibliei, iar multe din evenimentele
istorice mentionate in Biblie fiind si ele mentionate in izvoarele istorice scrise ale antichitatii.
Acelasi lucru, insa, nu poate fi spus despre Coran. Gibson isi continua argumentul, demonstrind
ca cu cit o carte veche e mai bine plasata in geografie, cartografia veche, texte paralele,
arheologie si istorie, cu atit ea e mai credibila. Daca din acest punct de vedere Biblia e o carte
credibila, Coranul, zice el, nu e.
Profetia lui Ieremia e un exemplu potrivit pentru a intelege argumentul lui Gibson. Cartea lui
Ieremia continue un numar vast de nume de persoane, localitati geografice, o naratiune legata
de un timp si spatiu specific, si o cronologie de evenimente diverse, din care unele, cum ar fi
asedierea Ierusalimului de catre Nebucadnezar si distrugerea Templului iudaic, sunt mentionate
in Cronica Babiloniana. Iar alte evenimente sunt mentionate in scrierile egiptene ori au fost
validate de arheologie.
In schimb, Coranul nu contine date istorice ori georgafice care ar putea fi validate de
arheologie ori scrieri paralele. Aici, efortul intelectual a lui Gibson nu poate fi subestimat.
Argumentele lui sunt atit de detaliate incit e greu sa nu fii de acord cu el. Comparatiile lui sunt
simple. In intregul Coran sunt mentionate doar noua (9) localitati ori tinuturi
geografice si pina in prezent nici una din ele nu a fost validata de arheologie, scrieri
paralele ori prin alte mijloace. Aceste localitati sunt Ad (mentionat de 23 de ori in Coran);
Thamud (mentionat de 24 de ori); Midian (mentionat de 7 ori); Medina (mentionat de 2 ori);
Valea Meca (mentionata o data); Valea Beca (mentionata o data); Tubba (mentionat de 2 ori);
Al-Ras (mentionat de 2 ori); si Hijr (mentionat o singura data). Ati citit corect: in tot Coranul,
care contine in jur de 150.000 de cuvinte, in functie de traducere, sunt mentionate doar 9
localitati, tinuturi ori nume geografice. Nici una din ele nu a fost identificata cu certitudine de
cercetatori, istorici ori arheologi.
Comparatie cu Evangheliile
Dar Biblia? Gibson face aceasi analiza a datelor geografice din Biblie. De exemplu, in
Evanghelia dupa Matei, care continue aproximativ 25.000 de cuvinte, sunt mentionate 31 de
localitati ori nume geografice de 108 ori. Adica apare o mentiune geografica tot la 229 de
cuvinte. In Evanghelia dupa Marcu, care contine aproape 16.000 de cuvinte, sunt mentionate
26 de localitati de 70 de ori, adica o mentiune geografica tot la 200 de cuvinte. Evanghelia
dupa Luca are aproximativ 27.000 de cuvinte si contine 31 de nume geografice care sunt
mentionate de 110 ori, adica o mentiune geografica tot la 246 de cuvinte. Iar Evanghelia dupa
Ioan, care are aproximativ 20.000 de cuvinte, contine 14 nume geografice, mentionate de 69
de ori, adica o mentiune geografica tot la 289 de cuvinte. Un exemplu specific asupra caruia
Gibson insista pentru a-si dovedi argumentul, este Pilda Bunului Samaritean din Luca 10:30
despre "un om care s-a pogorit de la Ierusalim la Ierihon". Narativul acesta e credibil pentru ca
e ancorat in realitatea georgafica de acum 2000 cind a fost scris textul initial, o realitate
geografica care a ramas neschimbata de atunci pina azi, si care e usor de inteles. Ierihonul se
afla la o altitudine mai joasa ca Ierusalimul cu citeva sute de metri si pe vremea aceea, la fel ca
azi, exista un drum care conecta cele doua asezaminte. Privind asezamintele geografie
mentionate in Coran, insa, este aproape imposibil sa fie identificate intr-o zona geografica
specifica a zilele noastre.
Gibson mai face inca o paralela intre Biblie si Coran desemnata sa deschida ochii cititorilor.
Coranul pretinde sa fie cartea unei religii revelate. La fel si Biblia. Coranul pretinde sa fie o
religie revelata unui singur om si intr-o perioada de timp relativ scurta. Pe de alta parte, Biblia
pretinde si ea sa fie o religie revelata, dar nu printr-o singura persoana si printr-o multime de
oameni si pe parcursul unei periode de timp de citiva mii de ani. Fara ca ea sa contina
divergente de fond intre revelatia primita de persoane diferite in epoci diferite. In plus,
revelatiile Bibliei sunt conectate cu evenimente istorice palpabile care pot fi dovedite, in marea
lor majoritate, prin texte istorice paralele ori date arheologice. Sunt conectate deasemenea cu
locuri geografice care, la fel, in majoritatea lor, pot fi atestate istoric ori arheologic. Care carte
e atunci mai credibila?
Politicos, Gibson nu le spune musulmanilor ca ar putea impartasi o religie falsa. A citit Coranul
de mai multe ori si l-a studiat amnuntit. Musulmanii l-au incurajat sa se converteasca la islam.
Dar Gibson le raspunde politicos: "I urge Muslims to carefully study their own books and seek to
understand their content and message. ... In the end, the entire reason for writing this book is
simply a search for the truth." ("Ii incurajez pe musulmani sa-si studieze cu atentie si grija
cartile si sa caute sa le inteleaga continutul si mesajul. ... In final, motivul pentru care am scris
aceasta carte este simplu sa caut adevarul") (Pagina 14)
Incepind cu Pagina 17, Gibson intra intr-o analiza aprofundata a fiecarui nume geografic
mentionat in Coran. Analiza e detaliata, extrem de interesanta, si continue o sumedenie de
informatii privind vremurile Biblice si cele mentionate in textele antichitatii. In Capitolul III
Gibson incearca sa localizeze in timp si spatiu istoric si geografic tinutul Ad mentionat in
Coran. Concluzia lui e ca e imposibil. Gibson studiaza harti vechi, harti antice, harti moderne de
tip google, date arheologice, fara insa a da de tinutul Ad ori de urmele locuitorilor lui. Cine au
fost ei? Nimeni nu stie. Speculatii se fac din abundenta, dar concret nu se ajunge nicaieri. La
fel, Capitolul X al cartii lui Gibson discuta Imparatia oamenilor din Thamud. Si aici datele
sunt relativ putine si nu se poate deduce nimic concret din ele.
Ismael si Avraam
Privind Ismael, fiul lui Avraam, a carui descendenti arabii zilelor noastre pretind sa fie, el e o
persoana misterioasa pentru arabi. Mai mult se stie despre Ismael din Biblie decit din literatura
coranica ori araba. Cu toate ca arabii pretind sa fie decendentii lui Ismael, Gibson intreaba:
sunt ei? (Pagina 188) Carturarii msulmani sustin ca descendentii lui Ismael au locuit in Arabia
de Nord, dar, conform studiilor lui Gibson, sapaturile arheologice nu au scos la lumina nicio
civilizatie veche acolo, cele mai timpurii vase din lut de acolo fiind datate din Veacul VI inainte
de Hristos. ("There is no evidence of sedentary life at any oases centers in Arabia ... prior to the
beginning of the 6th century BC") "("Nu exista nicio evidenta a unei civilizatii sedentare in
oazele Arabiei Centrale inainte de inceputul Veacului VI inainte de Hristos") Dar cel mai curios
lucru privind Ismael, si foarte putin cunoscut, e ca textele coranice dinainte de codificarea
oficiala a Coranului nu erau de acord privind pe care din fii lui a poruncit Dumnezeu lui Avraam
sa-l aduca ca jertfa pe Muntele Moria, Ismael ori Isaac? Gibson explica ca jumatate din textele
coranice de dinaintea codificarii oficale a Coranului l-au mentionat pe Isaac ca jertfa adusa pe
Muntele Moria, nu Ismael. Ramine un mister pentru Gibson si cercetatori cauzele acestei
confuzii, o confuzie deosebit de mare privind un punct deosebit de important care diferentiaza
cele doua mari religii ale lumii - islamul si iudaismul.
In plus, Coranul scrie ca Avraam a facut calatorii in Arabia, chiar ducind-o acolo pe Hagar. Asa
sa fie, intreaba Gibson? Cit de credibila e aceasta afirmatie, intreaba el, avind in vedere ca nu
exista nicio aluzie la astfel de posibile calatorii in niciun text scris inaintea Coranului? Evreii
erau foarte detaliati in scrierile lor si ar fi putut usor sa aminteasca calatoriile lui Avraam in
Arabia. Ce ar fi avut ei de pierdut daca ar fi mentionat lucrul acesta? Afirmatiile coranice
privind calatoriile lui Avraam in Arabia, indica Gibson, sunt bizare. (Pagina 235) Pe vremea
accea calatoriile din Canaan pina in Arabia ar fi luat multe luni si daca ar fi avut loc, fara
indoiala ca autorii Bibliei le-ar fi mentionat. Conform Bibliei, Avraam a dus-o pe Hagar la
Beersheba, iar Ka'ba, locul din Arabia unde Coranul zice ca Avraam a dus-o pe Hagar, e la
1.000 de kilometri departare.
Dar Medina? Lucrurile deasemenea stau rau privind Medina pentru ca ea nu a existat niciodata
in forma descrisa ori atribuita ei de Coran. In alte cuvinte, exista o discrepanta majora intre
descrierea pe care Coranul o face Medinei si realitatile dovedite de arheologie, scrierile antice,
si cartografia veche. (Paginile 213-217)
Meca e mentionata doar a singura data in Coran (Sura 48), dar problemele de identificare sunt
aceleasi. Descrierea coranica si plasarea geografica a acestui asezamint socotit sfant la
musulmani nu corespund datelor arheologice, izvoarelor istorice vechi, si sunt deasemenea
incompatibile cu cartografia lumii vechi. Concluzia lui Gibson, dupa multa analiza, e franca,
"the descriptions of Mecca in Islamic literature don't seem to match the present day location of
Mecca." ("Descrierile despre Meca care apar in literatura islamica nu par sa corespunda cu
locatia curenta a orasului Meca") (Pagina 221) De exemplu, Coranul vorbeste despre Valea
Meca si despre Meca, pe care o numeste "mama tuturor oraselor". Cercetatori specializati in
istoria islamului sunt deacord ca Meca nici macar nu a existat inainte de anul 900
dupa Hristos. Gibson relateaza ca in 2002 a participat la o conferinta de studii Nabateene din
Petra (Iordania), unde colegii de breasla i-au confirmat impresiile: "they admitted that the
archaeological record at Mecca was basically non-existent before 900 AD". ("Mi-au confirmat ca
sapaturile arheologice de la Meca au dovedit ca inainte de anul 900 Meca practic nu exista")
Asta contrazice direct si din plin afirmatiile coranice ca, pe vremea lui Mohamed, orasul era
imprejmuit cu ziduri, si avea gradini, case, cladiri publice si temple. (Pagina 223) In plus,
contrar afirmatiilor coranice, Meca nu a fost un centru comercial asezat la incrucisarea
drumurilor comerciale mari de atunci. De fapt, Meca nu e mentionat in nicio sursa literara in
afara Coranului pina la anul 740, adica la 122 de ani dupa presupusa evadare a lui Mohamed
din Meca, cind e mentionat in Continuatio Bizantia Arabica. (Pagina 224) Nici nu se afla Meca
linga o vale, numita in Coran Valea Meca, ori inconjurat de munti inalti cum scrie Coranul. De
fapt, nici munti mentionati in Coran ca fiind in vecinatatea orasului Meca nu corespund muntilor
de astazi din zona. Aspectul acesta e important pentru ca, conform Coranului, printre acei
munti "inalti" au trecut Hagar si Ismael dupa ce au fost izgoniti din casa lui Avraam de catre
Sara. Argumente de genul acesta privind Meca sunt foarte numeroase pe paginile cartii lui
Gibson: spre deosebire de afirmatiile din Coran, Meca nu are iarba naturala, nici pamint unde
se pot cultiva plante, nici copaci, nici struguri, nici armate uriase, nici ploaie ori inundatii. Ne
rezuman deci la concluzia finala a lui Gibson: "Today Mecca is located in a large open area,
with low rocky mountains rising from the sand. Thus it is my belief that the early descriptions of
Mecca and its mountains do not fit the Mecca of today". ("Azi, Meca e asezata intr-un loc
deschis, cu munti scunzi care se ridica din nisip. Deci, concluzia mea e ca descrierile timpurii
ale orasului Meca si muntii din prejur nu corespound orasului Meca din zilele noastre") (Pagina
232)
NOTA: Cartea lui Gibson e extrem de bogata in informatii si argumente, si nu putem face
recenzia cartii lui in intregime astazi. Speram sa revenim cu rezumatul restului cartii in viitorul
apropiat.
CONGRESUL MONDIAL AL FAMILIILOR

Saptamina trecuta a avul loc Congresul Mondial al Famillilor la Budapesta. Alianta Familiilor din
Romania a fost reprezentata la Congres de Parintele Emil Ember (Baia Mare). Relatam
impressile lui:
Familia prioritatea nr. 1 si motivatia exclusiva Motto: O mama spunea: prin fiecare copil pe
care il am, Il preamaresc pe Dumnezeu.
In intervalul 25-28 mai, pe meleagurile Budapestei, s-au reunit oameni politici din diverse tari,
militanti pentru familie, diverse organizatii si miscari pro-familie din Europa si nu numai.
Oameni tineri si mai putin tineri au tinut sa isi impartaseasca realizarile, dificultatile si bucuriile
pe care le au in promovarea valorilor familiei. In prima zi, prezentarile au fost centrate pe
subiectul demografic local si european. Viktor Orban, premierul Ungariei, si-a inceput discursul
cu afirmatia: populatia Europei este in crestere si paradoxal asistam la un dramatic declin
demografic. O alta idee conexa acestei realitati este ca Europa se confrunta cu problema
migratiei pe care o gestioneaza din ce in ce mai greu. De aceea, este important sa luptam
pentru a promova familia, singura care ne poate scoate din acest impas. Trebuie sa incurajam
natalitatea, deoarececata vreme avem copii, avem un viitor. Guvernul maghiar a
constientizat pericolul si ramane conectat la realitatea sociala. Ungaria a pierdut 1 milion de
oameni in ultimii 15 ani. De aceea, se impun masuri concrete de incurajare a declinului
demografic prin politici familiale adecvate. Iar acestea incep sa dea roade, timid, dar sigur. Este
trist ca acest demers nu este sustinut la nivel european, ci dimpotriva Ungaria este amenintata
si condamnata pentru ca vrea sa apere si sa promoveze familia traditionala.
O alta interventie i-a apartinut lui Jaime Mayor Oreja, Presedintele Federatiei One of Us. Acesta
a prezentat situatia din Spania. Promotorii valorilor morale traditionale sunt acuzati de instigare
la ura si sunt agresati pentru ca dau marturie despre ADEVAR. Este o certitudine ca criza
economica influenteaza negativ demografia. De aceea, noi cei care credem in valorile familiei,
stim ca pentru a sustine natalitatea trebuie sa fim de partea ADEVARULUI. Si recunoastem
evidenta: criza demografica este o consecinta a crizei morale.
Elzbieta Rafalska, ministru polonez, ne-a impartasit una dintre realizarile pentru a contracara
criza familiei si declinul demografic. Solutia poloneza, in prezent, este programul
guvernamental ROLZINA 500+ pentru a incuraja natalitatea in urmatorii 10 ani. Tinta acestui
program este de a creste numarul de nasteri cu 278.000 in Polonia. Se acorda o atentie
deosebita familiei cu copii pana la trei ani. Iar familiile numeroase beneficiaza de large family
card. Katalin K. Gyurko, presedinteleAsociatiei Familiilor Numeroase din Ungaria, a marturisit
ca pentru a incuraja natalitatea, trebuie exemplul personal! Ludovine de la Rochere,
presedinta miscarii Le Manif pour tous, a prezentat profunzimea situatiei critice din Franta.
Patrick Fagan, profesor la o universitate catolica americana, a mentionat, printre altele, ca
relatia dintre mama si tata protejeaza cu adevarat copilul. Acesta nu poate deveni ceea ce
trebuie sa fie decat prin iubirea conjugala a parintilor.
Insa un suflu nou a fost propus de LevanVasadze, WCF X Georgia: Trebuie sa privim la
aspectele pozitive, la ceea ce se face pentru familie in diferite domenii; sa incurajam aceste
demersuri si sa le sustinem. In al doilea rand, perspectiva constitutionala orientata spre
individ trebuie schimbata!!! Avem datoria de a proteja obligatiile individului fata de familie.
Brian Brown sustine ca samanta paciiin lume este familia. Maria Hildingsson,
secretara Federatiei Asociatiilor Familiilor Catolice din Europa, a concluzionat, cu cuvintele ce
erau pe buzele tuturor participantilor: Ungaria este exemplul ca putem face din familie
prioritatea nr. 1 in politica.
Pentru ca nu este vorba doar de cuvinte frumoase, pentru ca nu vorbim despre o lupta
ideologica, iata si cateva initiative concrete prezentate la una dintre sesiunile
paralele: www.worldfamilydeclaration.org; www.familycapitalproject.org. Chiar daca ONU nu
pare sa fie prea prietenos valorilor familiei traditional. Fara a neglija toate asociatiile pro-vita si
pro-familie prezente!
Guvernul a aprobat marea desecretizare

SIPA
email print
0
Autor: Marius Grlaiu01 Iun 2017 - 10:45
Cabinetul Grindeanu a adoptat, ieri, o Hotrre de Guvern pentru desecretizarea arhivei SIPA,
iar dup publicarea actului normativ n Monitorul Oficial va fi desecretizat toat arhiva,
inclusiv i cele dou rapoarte ntocmite de ctre comisiile care au lucrat n arhiv n 2008 i
anexa unuia dintre ele.Desecretizm rapoartele i anexa unuia dintre ele. ntrebarea: de ce la
momentul la care am fcut public lista celor care au vizitat arhiva nu i-am cuprins pe toi i la
un moment dat am spus c numrul celor care au vizitat arhiva a fost mai mare de 22. Pentru
c bun parte din nume se afl n rapoartele nc secrete i nu aveam voie s dm, neavnd
Hotrre de Guvern, a explicat ministrul Tudorel Toader. Acesta a anunat c va fi constituit o
comisie care va inventaria i preda documentele din arhiva SIPA ctre instituiile care au
competene n domeniu. Comisia va fi format din cinci membri cu certificat ORNISS, cte doi
din partea Ministerului Justiiei i a Secretariatului General al Guvernului, plus unul de la ANP.
Nu tim dac n arhiv sunt secrete de stat, dar nu putem da arhiva pe mna oricui, a
explicat Toader. Fostul judector CCR a dat asigurri c membrii comisiei vor respecta dreptul
la via privat al magistrailor i c dup publicarea n Monitorul Oficial se va ti cu nume i
prenume cine a intrat n arhiva SIPA. naintea edinei de Guvern, preedintele UNJR Dana
Grbovan i-a cerut premierului s nu emit hotrrea cu privire la aa-zisa desecretizare a
arhivei SIPA, iar dac o va face, s nu o trimit la Monitorul Oficial. Este inadmisibil ca
ministrul Justiiei, Tudorel Toader, s propun o Hotrre de Guvern cu privire la soarta acestei
arhive fr s se consulte n prealabil cu magistraii i fr ca aceast hotrre de guvern s
fie supus dezbaterii publice, a acuzat Grbovan, atrgnd atenia c este inadmisibil ca
hotrrea s fie emis cu o total lips de transparen. Hotrrea privind desecretizarea
arhivei se afl pe site-ul Ministerului Justiiei din 25 iulie 2016, a explicat Alina Petrescu ,
purttorul de cuvnt al Executivului.
Unii au plecat cu 36.000 de copii. La momentul potrivit o s v spun i numele celor
care cred c au fcut acest furtiag. Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului
Dor de copilrie... i ei au fost copii cndva!
Copilul Ion Creang
Tiprire
Email
Crui om nu i este dor de copilrie? Ci dintre noi nu ne amintim cu nostalgie de cea mai
preioas perioad a vieii, cnd totul era att de simplu, cnd singurele limite ale vieii erau
joaca, bucuria i entuziasmul?
Francesco Orestano este unul dintre cei ce a conturat cel mai frumos ideea de copilrie n urmtoarea
fraz:" copilria este uvoiul de ap care izvorte limpede i curat din adncurile fiinei i la care
omenirea alearg fr ncetare s-i potoleasc setea idealurilor sale de dragoste, de buntate, de
frumusee, de perfeciune."
ntr-un alt fel, mai simplu, dar la fel de profund vorbea despre copilrie Ion Creang: ce-i pas copilului
cnd mama i tata se gndesc la neajunsurile vieii, la ce poate s le aduc ziua de mine, sau c-i
frmnt alte gnduri pline de ngrijire.Copilul, nclecat pe bul su, gndete c se afl clare pe un
cal dintre cei mai stranici, pe care alearg cu voie-bun, i-l bate cu biciul, i-l strunete cu tot
dinadinsu, i rcnete la el din toat inima, de-i ie auzul; i de cade jos, crede c l-a trntit calul, i pe
b i descarc mnia n toat puterea cuvntului..."
i cine nu a oglindit mai simplu i mai frumos copilria trit la ar, cu toate minuniile ei, dac nu
Nic, personajul ce l ntruchipeaz pe copilul Ion Creang n "Aminiri din copilrie"?
n universul plin de haz al copilriei lui Creang ne regsim cu toii...frenezia cu care abordam joaca,
usurina cu care reueam printr-un gest sau printr-un surs s aducem bucurie prinilor, amuzamentul
cu care tratam seriozitatea exacerbat a celor mari...toate acestea au adus, ntr-o form sau alta,
farmec copilriei noastre.
Ca o reflexie a propriei personaliti, copilul Ion Creang, reprezentat n cultura romn de personajul
Nic, este un simbol al neastmprului bieesc, al spontaneitii i poznelor, care se bucur de
copilria trit n mediul rnesc, de la primii ani de coal i pn la desprirea de satul natal.
Peripeiile i nzbatiile care au creat fragmente de poveste precum La ciree sau La scldat au fcut
deliciul universului inocent al copilriei lui Ion Creang i au marcat momente care au contribuit la
maturizarea sa i la formarea personalitii sale.
Au fost momente pe care mintea nu le-a putut da uitarii niciodat i de care sufletului i se face dor din
cnd n cnd...aa cum ni se ntmpl i nou, atunci cnd facem retrospectiva copilriei pierdute: ,,Nu
tiu alii cum sunt, dar eu, cnd m gndesc la locul naterii mele, la casa printeasc din Humuleti, la
stlpul hornului unde lega mama o sfar cu motocei la capt, de crpau mele jucndu-se cu ei, la
prichiciul vetrei cel humuit, de care m ineam cnd ncepusem a merge copcel, la cuptiorul pe care
m ascundeam, cnd ne jucam noi, bieii, de-a mijoarca i la alte jocuri i jucrii pline de hazul i
farmecul copilaresc, parc-mi salt i acum inima de bucurie! i, Doamne, frumos era pe atunci cci i
printii i fraii i surorile imi erau sntoi i casa ni era ndestulat i copiii i copilele megieilor erau
de-a pururea n petrecere cu noi ''.
http://www.antenasatelor.ro/fii-fericit,-copile/13498-dor-de-copilarie-%C8%99i-eu-au-fost-copii-
candva-copilul-ion-creanga.html
Un sindicat al profesorilor amenin cu

blocarea BAC-ului
email print
0
Autor: Diana Scarlat01 Iun 2017 - 11:03

Cteva sute de profesori au protestat ieri, la Palatul Parlamentului, unde s-a lansat i
ideea de a bloca desfurarea examenului de bacalaureat, ncepnd cu 12 iunie, dac
nu se vor accepta revendicrile cadrelor didactice, legate de noua Lege a salarizrii
unitare. Acest lucru nu este posibil, spun ceilal i sindicali ti din nv mnt, pentru c
profesorii nu doresc s le fac ru elevilor i prinilor.
Nemulumirile profesorilor sunt legate de pozi ionarea prea jos n grila de salarizare i de faptul
c vor primi bani n plus la salariu abia de la 1 ianuarie 2018, n loc de 1 iulie, ca alte categorii
de bugetari. nvmntul a rmas n ultima treime a grilei de salarizare. Maximumul care
poate fi atins pe o scar de la 1 la 12 este 2,6, iar profesorul debutant are undeva n jur de 1,6
sau 1,7. Colegiul Liderilor a hotrt ca sptmna viitoare s lanseze un referendum i, dac
vom obine feedbackul de la colegii notri, vom nchide colile, ncepnd cu 12 iunie, a
declarat Constantin Rada, secretarul general al Federaiei Sindicatelor Libere din nvmnt
(FSLI). Ceilali sindicaliti nu sunt, ns, de acord cu aceast idee, astfel nct nu se va putea
declana greva. S fim serioi! O astfel de ac iune nu poate fi declan at dect pe baza unui
referendum la care particip toate cadrele didactice implicate. Nu exist a a ceva i nu cred c
este recomandat ca pentru rezolvarea problemelor salariale s facem s sufere copiii i
prinii. Pe de alt parte, sunt sume de bani care se c tig la bacalaureat. Nici nu este o
nemulumire att de mare, nct s se ajung la a a ceva, a explicat, pentru Jurnalul Na ional,
Marius Nistor, liderul federaiei Spiru Haret.
Btaia de joc din sistem
Sumele care se ctig pentru supraveghere i pentru corectarea lucrrilor n Romnia sunt
cele mai mici din UE, ajungnd pn la 100 de lei impozabil pentru un supraveghetor,
respectiv 250-300 de lei impozabil, n medie, pentru profesorii care corecteaz lucrrile, nu pe
zi, ci pentru ntreaga perioad a bacalaureatului. n aceste condi ii, se vorbe te despre fapte
de corupie atunci cnd elevii strng bani de mncare i butur pentru supraveghetori i
profesorii care corecteaz lucrri. Este o exagerare, pentru c dac ii oamenii bloca i ntr-o
stare de stres formidabil, ntr-un centru de corectare, organizatorul ar trebui s asigure toate
cele necesare, adic i hran, i ap, i cafea. Asta nu nseamn n niciun caz corup ie.
Asigurarea unor condiii civilizate de lucru este o obliga ie a organizatorului concursului, adic
a Ministerului Educaiei, mai spune Marius Nistor.
n niciun caz nu se va opri bacalaureatul. Sunt ni te etape de parcurs pentru a face a a ceva,
iar la un sistem cu peste 300.000 de salaria i, dintre care peste 90% sunt membri de sindicat,
i peste 6.000 de uniti de nvmnt, ar fi nevoie de cel pu in o lun pentru a se parcurge
toate etapele. Marius Nistor, preedintele FSE Spiru Haret
Pentru a declana greva pe 12 iunie, sindicatele ar trebui s parcurg mai multe etape
obligatorii, conform legii, care nseamn edin e organizate la nivel de federa ie, la nivel de
judee i fiecare instituie de nvmnt, care ar dura foarte mult.
10.000 de romni sufer de boala cu o mie

de fee
email print
0
Autor: Monica Cosac01 Iun 2017 - 11:30
Aproape 10.000 de romni, majoritatea aduli tineri, sufer de scleroz multipl, boal
autoimun, progresiv i, totodat, una dintre cele mai temute suferine
neurodegenerative. Pentru ncurajarea acestor persoane, care se confrunt adesea cu
stingmatizarea social, asociaiile de pacieni au organizat un flash mob, n Capital, i
au fcut exerciii de kinetoterapie, ieri, cu ocazia Zilei Mondiale a Sclerozei Multiple.
Reprezentanii pacienilor au atras atenia, cu aceast ocazie, c tratamentele disponibile n
Romnia, n prezent, controleaz doar anumite manifestri ale unei singure forme de scleroz
multipl (SM), dintre cele trei existente, i anume pentru SM recurent remisiv. Pentru
celelelalte forme afeciunii, cu manifestare progresiv, nu sunt terapii autorizate momentan nici
n Romania, nici n Europa.
Incurabil n prezent, scleroza multipl este determinat de distrugerea mielinei la nivelul
sistemului nervos central i a fost supranumit i boala cu o mie de fee, deoarece este o
boal imprevizibil i neltoare, care poate bulversa nu numai bolnavul, ci i medicul.
Neurologii spun c, n ciuda progreselor nregistrate pn azi, nc exist foarte multe
necunoscute cu privire la evoluia aceste afeciuni i la soluiile terapeutice cele mai potrivite.
Mai mult, scleroza multipl este greu de diagnosticat, deoarece nu exist niciun test medical
care s detecteze boala, iar simptomele sunt comune cu cele ale altor afeciuni i pot varia de
la o persoan la alta.
Printre cele mai frecvente simptome ale sclerozei multiple sunt: senzaia de amoreal,
furnicturi la nivelul unuia dintre brae sau la picioare, deficite motorii ale membrelor, tulburri
de vedere i de coordonare, alterarea simurilor, oboseal cronic, ameeal, diminuarea
capacitii de concentrare, a capacitii de a vorbi i de a nghii, dificult i de control a vezicii
urinare, tulburri sexuale i deteriorarea funciilor cognitive.
De obicei, o persoan este diagnosticat cu scleroz multipl ntre 20 i 50 de ani, dar boala
poate s apar i la copii i vrstnici. Riscul de apariie a maladiei este de dou ori mai mare
la femei dect la barbai.
Controlul sclerozei multiple nu ar trebui s se limiteze doar la terapia medicamentoas, atrag
atenia asociaiile de pacieni. Este necesar o abordare multidisciplar i un program na ional
care s includ kinetoterapie i s acopere nevoile psiho-sociale ale pacien ilor i ale familiilor
lor.
Scleroza multipl afecteaz circa 2.500.000 de persoane n ntreaga lume, dintre care
aproximativ 400.000 sunt n Europa.
Romnia ncepe s produc din nou.

Industria a crescut de aproape patru ori mai
mult dect n restul UE
email print
0
01 Iun 2017 - 11:50
Wavebreakmedia Ltd/Getty Images/Wavebreak MediaCork, Ireland
Industria a redevenit motorul creterii economice n contextul n care producia industrial a

crescut cu 7,3%, arat Ministerul Economiei. Producia industrial din Romnia a depit
astfel serviciile n ponderea economic, iar saltul este spectaculos. Meritul principal pentru
plusul produciei industriale revine industriei prelucrtoare, majoritar privat i orientat spre
export. Majoritatea ramurilor industriei prelucrtoare nregistreaz plusuri: fabricarea
produselor farmaceutice de baz i a preparatelor farmaceutice (+9,7%), industria metalurgic
(+7,3%), industria produselor textile (+6,6%), industria altor mijloace de transport (+6,4%).
n trimestrul nti din 2017, industria a crescut cu 7,3%, comparativ cu aceeai perioad a
anului trecut, fiind cea mai mare cretere n ultimii trei ani.
Este o cretere de aproape patru ori mai rapid dect media de 2% nregistrat n UE. Astfel,
Romnia se afl pe locul patru n UE la creterea trimestrial, dup Estonia, Grecia i
Letonia. Potenialul ridicat de cretere al produciei industriale l probeaz aceeai industrie
prelucrtoare, care a primit cu 12,7% mai multe comenzi noi. Cereri mai mari s-au nregistrat
la bunuri de folosin ndelungat (+20,4%) i la bunuri intermediare (+18%). Pe sectoare, cele
mai mari creteri sunt n metalurgie (+45,1%), fabricarea altor mijloace de transport (+30,4%)
i a autovehiculelor de transport rutier (+19,4%). Comenzile noi pentru export au progresat cu
12,9%. Creteri semnificative sunt n: metalurgie (+39,7%), fabricarea produselor farmaceutice
de baz i a preparatelor farmaceutice (+29,3%), a echipamentelor electrice (+18,3%), a
autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor i semiremorcilor (+15,5%), bunuri de folosin
ndelungat (+24,2%). Industria a generat peste 29.000 de noi locuri de munc bine pltite,
echivalente cu o cretere de 2,2 %.
Judectorii cer separarea de procurori

email print
0
Autor: Dan Constantin01 Iun 2017 - 11:55
Judectorii de la toate tibunalele i curile de apel din ar solicit msuri clare, radicale
i angajante pentru asigurarea independenei reale a justiiei. Reunii la ntlnirea
semestrial a preedinilor i vicepreedinilor de tribunale organizat de Consiliul Superior al
Magistraturii, acetia au adoptat n 29 mai o rezolu ie cu valoare de document de ac iune prin
care fac un apel tranant ctre puterea legislativ i celelalte autorit i decizionale, printr-o
solicitare public, pentru declanarea ,,tuturor demersurilor n msur s conduc la
recunoaterea i asigurarea garaniilor necesare pentru o justi ie independent.
Semnatarii rezoluiei solicit judectorilor care sunt membri n CSM s ,,asigure respectarea
drepturilor legale, aa nct drepturile fiecrui judector s fie efectiv protejate, niciun
argument de oportunitate neputnd prevala celui de legalitate. Rezolu ia judectorilor din
tribunale, instane care concentreaz majoritatea magistra ilor, solicit consolidarea statutului
judectorilor prin separarea imediat a atribu iilor CSM referitoare la cariera judectorilor i
procurorilor, precum i funcionarea instanelor judectore ti i parchetelor n sensul ca
acestea s aparin distinct de cele dou Sec ii ale Consiliului, respectiv Sec iei pentru
judectori i Seciei pentru procurori.
Rezoluia subliniaz c ,,judectorul are un rol hotrtor n statul de drept i solicit institu iilor
implicate n reglementarea statutului judectorului s dispun msurile necesare n acest
scop, ,,ncepnd cu consolidarea rolului i atribu iilor Sec iei pentru judectori din cadrul CSM.
Reuniunea preedinilor curilor de apel din 30 mai a difuzat o declara ie prin care sus ine
integral rezoluia judectorilor din tribunale.
Poziia judectorilor a fost transmis plenului CSM, Ministrului Justi iei, pre edin ilor Senatului
i Camerei Deputailor ntr-un moment cnd se afl n actualitate modificarea legilor Justi iei
care privesc satutul magistrailor, organizarea sistemului judectoresc i func ionarea CSM.
Gabriela Baltag, membru CSM, susine de mult timp scoaterea procurorilor din deciziile care
privesc cariera judectorilor
Procurorii vor amestec cu judectorii
Rezoluia judectorilor din tribunale, susinut de totalitatea judectorilor din cur ile de apel,
care solicit modificarea legilor Justi iei pentru a asigura independen a real a justi iei, le cade
greu la stomac procurorilor. Faptul c n plenul CSM se iau hotrri prin votul ,,la comun al
judectorilor i procurorilor, la care se adaug i membrii de drept ai CSM, n chestiuni care
privesc cariera profesional a judectorilor, reprezint miza de fond a problemei. n numeroase
cazuri, deciziile respective au creat i au alimentat asperit i i tensiuni ntre judectori i
procurori. Factorul politic i legiuitorii nu au gsit solu ii sau nu au avut interesul s elimine
prevederile care, n opinia judectorilor, dar i a speciali tilor n drept, diminueaz
independena judectorului prin amestecul procurorilor n cariera lui profesional.
Procurorii nu vor s renune ns la poziia lor privilegiat n care i plaseaz actuala legisla ie
prin prevederile modului de funcionare i delimitare a atribu iilor n plenul CSM i a sec iilor
CSM.
Printr-un comunicat din 30 mai, Secia pentru procurori a CSM anun c ,,a luat act de
Rezoluia adoptat n 29 mai de reprezentan ii judectorilor din tribunale. Miezul
comunicatului l reprezint respingerea solicitrii judectorilor, apreciat ca neconstitu ional:
,,Trebuie menionat c n arhitectura constitu ional i legal actual, CSM func ioneaz ca
organ colegial unic cu responsabiliti directe i exclusive n gestionarea carierei magistra ilor
judectori i procurori.
Secia pentru procurori se prevaleaz de rezultatul unor dezbateri anterioare i ,,nsu ite de
comisia de specialitate din cadrul CSM pe aspectele de ,,carier comun ale magistra ilor.
Or, este evident c demersul unanim al judectorilor care cer prin Rezolu ie o limpezire a
apelor n privina separrii carierei lor profesionale de cea a procurorilor a pornit de la faptul c
nu au fost reinute ca atare delimitrile de comisia CSM unde a precumpnit votul procurorilor.
Secia pentru procurori a CSM lanseaz subtil, prin comunicatul citat, teza ,, schismei
magistrailor, de vreme ce ,,procurorii militeaz pentru unitatea institu ional a CSM, ct i a
sistemului judiciar n integralitatea sa.
Vorba manutanei - ciorba e mai bun la cazan!
Piaa neagr a igrilor las o gaur de 650

mil. euro statului
email print
0
Autor: Adrian Stoica01 Iun 2017 - 12:10

RADU TUTA / AGERPRES FOTO
Vezi galeria foto
Romnia rmne una dintre cele mai importante piee europene pentru traficanii de
igri, a doua din Europa de Est dup Polonia. Traficul ilicit prejudiciaz anual statul
romn cu peste 650 milioane de euro (aproximativ 3 miliarde de lei), iar pentru fiecare
procent adugat pieei negre, bugetul de stat pierde anual nc 40 de milioane de euro,
potrivit datelor companiei British American Tobacco (BAT).
Traficul cu igri n Romnia continu s se menin la un nivel ridicat i n acest an n ciuda
eforturilor autoritilor de a combate acest flagel care prejudiciat grav bugetul de stat i
productorii de igri. Numai n ultimele trei luni, s opreasc peste 40 de milioane de igrete
ilegale s ajung pe piaa neagr. Peste 300 de persoane au fost reinute, iar valoarea
bunurilor confiscate se ridic la circa 30 de milioane de lei.
Piaa ilicit: 15,2%
Intensificarea aciunilor autoritilor romne se reflect i n scderea cu 1% a pieei negre din
Romnia de la nceputul anului, conform celui mai recent studiu realizat de ctre compania
Novel Research (15,2% n martie 2017, fa de 16,2% nregistrat n ianuarie 2016). Rzboiul
mpotriva contrabandei este unul de uzur. Terenul ctigat de la nceputul anului va fi pierdut
uor dac lupta cu traficul ilicit de igri va disprea de pe lista de priorit i a Guvernului.
Pierderile statului romn vor continua s se adauge celor 4,7 miliarde de euro pierdute de
Romnia din 2010 pn n acum, spune Ileana Dumitru, director n cadrul BAT.
n perioada 2010-2016 statul romn a pierdut 4,7 miliarde de euro ( aprox. 21,6 miliarde de lei)
din cauza traficului cu igri. n intervalul amintit piaa neagr a crescut cu 27%.
Suflu nou pentru contrabanditi
Un factor care ar putea crete piaa neagr n perioada urmtoare este, potrivit companiei
BAT, impactul Directivei Europene a Tutunului, conform creia de la 20 mai 2017 au disprut
de pe piaa legal toate igrile cu arome, cu excep ia mentolului. Acest lucru poate duce la o
migraie a consumatorilor de igri cu arome ctre pia a neagr.
Inventivitatea fr margini
Inventivitatea traficanilor puse serioase probleme autoritilor. Astfel, regiunile nord i nord-
est, cele mai afectate de fenomenului contrabandei cu igarete, solicit intens forele de ordine.
n Maramure, un cru este dispus s transporte i pn la 40 de kilograme de marf,
traversnd zone muntoase extrem de greu accesibile. La grania de est, contrabanda cu igri
necesit abiliti de scafandru, pescar sau barcagiu pentru traversarea Prutului. Mai mult,
maini de mna a doua sunt modificate special de trafican ii din Republica Moldova care
transform bidoanele GPL n loc de depozitare pentru igrile de contraband pentru a trece
neobservate la punctele de frontier cu Romnia. Ultima echipament intrat n arsenalul
contrabanditilor este drona.
Pierderi de 135 mil. euro n T1
Ponderea contrabandei n primul trimestru al lui 2017 a fost de 15,7%, ceea ce nseamn c
statul romn nu a ncasat circa 135 de milioane de euro sub form de accize i taxe. Piaa
neagr a igrilor din Romnia este cu 50% peste media european a contrabandei, care este
de 10%.
Fiecare container de igri ilegale nseamn un milion de euro profit pentru re elele de
contraband. Date ale Interpol arat c traficul ilicit de igri este un catalizator pentru traficul
de droguri, arme, persoane i chiar activiti teroriste.
115 romni mor zilnic din cauza fumatului
n ciuda politicilor de control al tutunului din ultimii ani i a noii legislaii prin care expunerea la
fum de tutun s-a redus semnificativ, n continuare, n fiecare zi, industria tutunului ucide 115
romni i trimite o factur de 3,3 milioane de lei pentru sistemul de sntate, avertizeaz
organizaia Iniiativa 2035 Fr Tutun, cu ocazia Zilei Mondiale Fr Tutun, marcat n
fiecare an pe 31 mai.
Cifrele rmn, n continuare, ngrijortoare:
42.000 de romni mor annual din cauza bolilor generate de fumat;
n ciuda reducerii cu 3% dup 2006, consumul de tutun se menine nc ridicat n 2017,
cu o prevalen de 28% a fumatului de igri, trabucuri, narghilea i pip n rndul celor cu
vrsta de peste 15 ani, Romnia situndu-se pe locul 9 n Uniunea European, alturi de
Cipru, Austria, Slovenia i Spania;
Dei fumeaz mai puin dect grecii (37%), bulgarii i francezii (36%), romnii consum
considerabil mai mult tutun dect suedezii (7%) i englezii (17%), dar aproape de media
european (26%);
Deeurile de tutun sunt cele mai rspndite n lume i con in mai mult de 7.000 de
substane chimice toxice care otrvesc mediul;
Peste 7 milioane de oameni mor anual din cauza fumatului,la nivel mondial, fa de
aproximativ patru milioane la nceputul secolului 21; (Monica Cosac)
Europa de Est, o biat colonie benevol!

email print
0

Autor: Dan Constantin01 Iun 2017 - 08:10
Cnd strile de confuzie domin, opiniile sunt radical divergente, iar deciziile par greu
de luat, e bine s mergi la nelepi. Sfatul lor conteaz mai mult dect imboldul
ghicitoarelor i pot da o raz de lumin n domnia ntunericului, un punct de sprijin n
mlatina nesiguranei. La semnalarea unui sfetnic din Casa Academiei, adnc ngrijorat
de marile confuzii n stabilirea prioritilor na ionale (academicianul Victor Voicu), am
lecturat un interviu cu Virgil Nemoianu, publicat n numrul pe luna mai al revistei
Contemporanul. n dialogul cu Sorin Lavric, marele om de cultur, stabilit din 1977 n
Statele Unite, emite cteva judeci asupra unor subiecte de actualitate: Trump i
Uniunea European. Referindu-se la simpatia lui pentru Trump, Virgil Nemoianu d un
prim sfat: nu te lua dup ziare, acestea i imit suratele europene, care, la rndul lor,
nu sunt dect copii ale uriaelor aparaturi de informa ii americane. Iar acestea au acum
credibilitatea pe care o aveau Pravda i Scnteia la 1955. Caracterizarea situa iei
noului preedinte american este sintetizat astfel: ,,Trump e un om simplu, chiar
rudimentar, dar are enorm bun-sim. Punctele sale de program crora le rmne fidel
nu-mi displac... Acum zic, abia dac va trece 30-40% din planurile sale, i asta n bun
caz! Straturile de for cristalizat ale Washingtonului au putere uria : politicienii,
bogtaii, marea pres etc. Un disident ca Trump, de unul singur, fie el chiar sprijinit de
pturi groase de oameni de mijloc i de jos, greu le poate face fa adversarilor
unanim-solidari. El poate s ntrzie destinul trist i urt al Americii i al lumii, dar nu
s-l blocheze.
Construcia european este, dup Nemoianu, o sum de erori succesive. Evolu ia
capitalei Belgiei a fost emblematic pentru schimbarea Europei ns i, care devenea
devoratoare, centralizat i funcionarizat. ,,Curnd a nceput s se amestece
grosolan n viaa de toate zilele a oamenilor. Apoi a scos o constitu ie anticre tin. S-a
autoproclamat strident rusofob (patologic) i islamofil. Cel mai tare m-a suprat
anexarea Europei de Est... Acum, hibridul bruxellez duce de la sine frmi area
Europei artificiale... Efectiv, nu-mi pot imagina o via lung pentru o construc ie att
de artificial i, n fond, apstoare. Europa de Est, n zilele noastre, nu func ioneaz
dect ca o biat colonie benevol.
Opiniile lui Virgil Nemoianu sunt un reper de normalitate profund i demne de re inut
pentru cei care trec cu uurin peste sfaturile n elep ilor critici cu efemeridele.
Un urs a fost clcat de tren n apropiere de

Bodoc
email print
0
01 Iun 2017 - 12:43

Un urs a fost lovit de tren n noaptea de miercuri spre joi n apropierea Grii CFR din
localitatea Bodoc.
Purttorul de cuvnt al Inspectoratului Judeean de Poliie Covasna, Nicoleta Tolvaj-Marin, a

declarat pentru AGERPRES c ursul a fost gsit de ctre un lucrtor CFR, care a sunat la
numrul unic de urgen 112.
''Poliitii din Bodoc sosii la faa locului au constatat c animalul a decedat n urma impactului.
Acetia au anunat paznicul de vntoare pentru a-l ridica, iar n prezent se fac cercetri
pentru a se afla cum a ajuns acest animal n zon'', a afirmat Nicoleta Tovaj-Marin.
George Soros crede c UE are nevoie s se

reinventeze
email print
0
01 Iun 2017 - 12:50
Uniunea European trece printr-o criz existenial i are nevoie s se reinventeze pentru c
este guvernat de tratate depite, iar zona euro n particular a devenit exact opusul a ceea se
preconiza iniial, a declarat joi miliardarul american George Soros la Forumul Economic
European.
"Uniunea European trebuia s fie o asociaie voluntar de state care gndesc la fel i care
sunt dispuse s renune la o parte din suveranitatea lor pentru binele comun. Dup criza
fianciar din 2008, zona euro s-a transformat ntr-o relaie de tip creditor-debitor n care rile
debitoare nu i pot ndeplini obligaiile iar rile creditoare dicteaz termenii care trebuie
respectai", a afirmat George Soros.
Din acest motiv, miliardarul apreciaz c Uniunea European are nevoie de o reinventare
radical iar Brexitul ofer UE ansa de a se transforma ntr-o organizaie care ar fi diferit de
actualul aranjament n dou aspecte importante. "n primul rnd ar crea o distincie clar ntre
Uniunea European i zona euro. n al doilea rnd, ar recunoate c euro are multe probleme
nerezolvate i acestea nu trebuie lsate s distrug Uniunea European", a apreciat Soros.
Potrivit acestuia zona euro este guvernat de tratate depite care stipuleaz c toate rile
sunt ateptate s adere la euro n momentul n care ndeplinesc condiiile necesare. Aceste
tratate au transformat UE ntr-o organizaie n care zona euro este nucleul iar alte state sunt
ntr-o poziie inferioar, pe baza ipotezei c statele membre se ndreapt n aceiai direcie dar
cu viteze diferite. "Aceast idee trebuie abandonat. n locul unei Europe cu "mai multe viteze"
ar trebui s intim spre o Europ cu "mai multe direcii" care ar permite statelor membre o
varietate mai mare de alegeri. Aceasta ar avea un efect benefic mult mai amplu", a spus
George Soros.
n opinia acestuia sunt trei domenii n care UE are nevoie de progrese semnificative. Primul
este criza refugiailor, al doilea este dezintegrarea teritorial, exemplificat de Brexit i al
treilea, lipsa unei politici de cretere economic. Problema este c Uniunea European este
un organism greoi care deseori are nevoie de unanimitate pentru a-i impune regulile. De
aceea, Soros crede c UE are nevoie de noi reguli pentru a-i menine valorile. AGEPRES
Un atentat sngeros zguduie Kabulul

email print
0
01 Iun 2017 - 13:17
O explozie puternic a avut loc, ieri, n capitala Afganistanului, Kabul, la o or de vrf,

n apropierea ambasadelor strine i a palatului prezidenial. Cel puin 80 de persoane
au fost ucise i alte 350 au fost rnite, n urma atacului cu main-capcan n Zanbaq
Square, o zon intens circulat. Printre persoanele ucise se afl femei i copii, iar
majoritatea victimelor sunt civili.
Atacul a provocat pagube materiale semnificative mai multor ambasade occidentale, printre
care ale Franei i Germaniei, dar i reprezentanelor diplomatice ale Turciei, Iranului i Indiei,
a anunat Ministerul afgan de Interne, citat de AFP. Un agent de securitate afgan i-a pierdut
viaa i mai muli angajai ai Ambasadei Germaniei din Kabul au fost rni i, a anun at ministrul
german de Externe, Sigmar Gabriel, citat de DPA. "Atacul a avut loc foarte aproape de
ambasada german. Acesta a lovit civili i pe cei care n Afganistan lucreaz pentru un viitor
mai bun pentru ara lor. Este cu att mai detestabil c tocmai ace ti oameni au fost inta", scrie
Sigmar Gabriel ntr-o postare pe Twitter, citat de Reuters. O mare parte a ambasadei
germane a fost distrus dup detonarea unui vehicul cistern n cartierul diplomatic din Kabul.
Pagube importante
Purttorul de cuvnt al diplomaiei franceze, Romain Nadal, a declarat c ambasada Fran ei la
Kabul a suferit pagube materiale importante, dar a precizat c nu exist victime de cet enie
francez. Nu exist nicio victim francez (mort sau rnit, n acest stadiu, n.red.). Noi
continum verificrile. Pagubele materiale sunt importante, a spus Nadal. Concomitent,
Ministerul turc de Externe a declarat c imobilul ce gzduie te ambasada sa la Kabul a fost
avariat, dar a menionat c personalul diplomatic este teafr, men ioneaz Reuters.
Incident violent la Nurnberg ntre poliiti i

studeni din cauza deportrii unui afgan
email print
0
01 Iun 2017 - 13:25
Cel puin 9 poliiti au fost rnii n timpul unei confruntri cu studen ii care protestau fa de
deportarea unui coleg afgan, n oraul german Nurnberg.
Incidentul a avut loc n timp ce duba care l transporta pe afgan a fost blocat de mai mul i
colegi ai tnrului, lng coala care se afl n apropierea Berliner Platz. n prim instan un
grup format din 20 de tineri au ncercat s blocheze accesul vehiculuilui, a ezndu-se pe
caldarm.
Protestului spontan li s-au alturat i al i studen i ct i mai mul i trectori care se aflau pe
strad iar n scurt timp s-a transformat ntr-unul violent. Participan ii au atacat pol i tii sosi i s
disperseze lumea care arunca spre ei cu sticle i chiar biciclete.
ntr-un final, poliia a reuit s disperseze mul imea i s elibereze strada pentru a reu i s-l
transporte pe studentul afgan. Dup toate acestea autoritile au renunat la deportarea
tnrului iar refugiatul, n vrst de 20 de ani, a fost pus n libertate dup ce a fost interogat de
poliiti.
Sursa: rt.com
Doi foti deinui i pzesc fotii colegi de

celul n penitenciarul Botoani
email print
0
01 Iun 2017 - 14:14
La Penitenciarul Botoani, acolo unde n urma concursurilor organizate pentru ocuparea

posturilor vacante au ajuns s promoveze doi tineri care au stat ncarcerai n unitatea de
detenie.
Cei doi au fost arestai preventiv pe perioada unui proces penal pentru consum i trafic de
stupefiante i dup ce au ieit din pucrie s-au nscris la concursul pentru ocuparea a dou
posturi de agent operativ.
Acest fapt i-a mirat i pe unii angajai ai unitii de detenie, n condiiile n care la ncadrarea
celor doi i n perioada de practic, foti colegi de-ai lor de celul erau nc ncarcerai. Practic
cei doi au ajuns s i pzeasc foti colegi cu care au mprit celulele.
Reprezentanii Administraiei Naionale a Penitenciarelor spun c toate concursurile de
ncadrare s-au desfurat n termenii legali.
Referitor la aspectul semnalat, v informm c, la concursul de ocupare din surs extern a
unor funcii de agent operativ, au participat candida i asupra crora a fost aplicat una dintre
msurile preventive privative de libertate prevzute de lege. Precizm ns faptul c, n situa ia
aplicrii unei asemenea msuri preventive, n cauze care, n final, au fost solu ionate prin una
dintre formele de nchidere a urmririi penale (clasare, scoatere de sub urmrire penal,
respectiv ncetarea urmririi penale), nu poate fi re inut svr irea unei infrac iuni, n
perspectiva prevederilor art. 25 lit. e din O.M.J. 2478/C/2010. Acest aspect rezult clar potrivit
art. 15 Cod penal, conform cruia, infrac iunea este fapta prevzut de legea penal,
svrit cu vinovie, nejustificat i imputabil unei persoane care a svr it-o, respectiv,
infraciunea este singurul temei al rspunderii penale, ori, n cazurile men ionate, n lipsa
unei hotrri judectoreti definitive de condamnare, nu se pune problema svr irii vreunei
infraciuni,
Belgrad - Prima imagine cu Sebastian Ghi

dup eliberare
email print
0
01 Iun 2017 - 14:29
Jurnalitii Antenei 3, plecai la Belgrad pentru a ob ine informa ii despre Sebastian Ghi , au
reuit s surprind primele imagini cu fugarul n timp ce ie ea din sectia de poli ie unde trebuie
s se prezinte de dou ori pe sptmn.
Fostul deputat romn Sebastian Ghi a fost eliberat, pe 26 mai, din arestul Poliiei de la
Belgrad n schimbul unei cauiuni de 200.000 de euro, stabilit de magistraii srbi care au luat
n discuie solicitarea avocailor aprrii.
Surse judiciare din Belgrad au declarat pentru AGERPRES c eliberarea lui Sebastian Ghi a
fost condiionat de obligativitatea de a nu prsi capitala Republicii Serbia i de a se prezenta
la poliie la datele de 1 i 15 ale fiecrei luni pn la soluionarea dosarului ce i-a fost deschis
n instan pentru utilizarea unei identiti false.
Cel puin 44 de imigrani, printre care i

bebelui, au fost gsii mori n deert n
Niger
email print
0
01 Iun 2017 - 15:40
Cel puin 44 de migrani, printre care i bebelui, au fost gsii mori n plin deert n
regiunea Agadez, n nordul Nigerului, n timp de ncercau s ajung n Libia vecin i
apoi probabil n Europa, conform unei surse locale ei murind de sete dup ce vehiculul
lor s-a defectat, relateaz AFP.
"Numrul migranilor mori n deert pentru moment este de 44", a declarat pentru AFP
primarul din Agadez, Rhissa Feltou.
Crucea Roie, a crei echip este pe teren pentru "a colecta informaii precise", a vorbit de
asemenea despre "cel puin 44 de imigrani mori".
Potrivit unei surse locale de securitate, 'aceti migrani subsaharieni, inclusiv bebelui i femei,
au murit de sete dup ce vehiculul lor s-a defectat'.
Zona Agadez este placa turnant a traficului cu migrani care ncearc s ajung n Europa.
Din Niger, migranii trac n Libia, iar de pe coasta mediteranean a acesteia pornesc ctre
Europa cu ajutorul ambarcaiunilor puse la dispoziie de traficani. n ultimii ani peste o
jumtate de milion de migrani originari din rile Africii subsahariene au reuit s ajung n
acest mod n Europa, majoritatea debarcnd n Italia.
Italia i Germania au adresat recent Comisiei Europene o scrisoare n care solicit
deschiderea unei misiuni a Uniunii Europene la frontiera dintre Libia i Niger pentru
combaterea imigraiei ilegale. n scrisoare se menioneaz c anul acesta din ianuarie i pn
n aprilie n Italia au debarcat 42.500 de migrani venii pe ruta mediteranean, 97% dintre ei
fiind mbarcai pe coastele Libiei.
Sursa: www.agerpres.ro
COD PORTOCALIU de vreme instabil n

judeul Dmbovia
email print
0
01 Iun 2017 - 15:45
Victor Stroe/Intact Images

Administraia Naional de Meteorologie (ANM) a emis, joi, o atenionare nowcasting Cod
portocaliu de vreme instabil, valabil n judeul Dmbovia, n ora urmtoare.
Potrivit meteorologilor, pn la ora 16:30, n zona judeului Dmbovia, n localitile

Trgovite, Aninoasa, Bucani, Comiani, Dragomireti, Lucieni, Nucet, Perinari, Raciu,
Rzvad, Ulmi i Vcreti se vor semnala frecvente descrcri electrice, intensificri ale
vntului ce pot lua aspect de vijelie, grindin de dimensiuni medii i averse ce vor cumula 30 -
35 l/mp.
Avertizrile de fenomene periculoase imediate (nowcasting) se emit pentru o perioad de
maximum ase ore, precizeaz ANM.
AGERPRES
Toleran sau incontien? colarii

britanici, pui s le scrie teroritilor
email print
0
Autor: erban Mihil01 Iun 2017 - 16:10
DGLimages/Getty Images/iStockphoto
Un nou manual colar, care-i nva pe copiii din colile primare britanice c terori tii
ucid oameni deoarece se simt nedrept ii, a declanat controverse aprinse n Marea
Britanie. Publicat cu doar cteva sptmni naintea atentatului din Manchester, n care
un terorist-kamikaze a omort 22 de persoane, ntre care apte copii, manualul a
provocat furia prinilor i activitilor din domeniul educa iei.
Talking About Terrorism (Discuii despre terorism) recomand profesorilor s-i invite pe
copii s scrie o scrisoare unui terorist, arat site-ul Breitbart. Prefa at de eful executiv al
organizaiei caritabile britanice pentru protec ia copiilor Societatea Na ional pentru
Prevenirea Cruzimii contra Copiilor, Peter Wanless, i de directorul Funda iei Jo Cox, Iona
Lawrence, cartea consider incidentele teroriste, n care oamenii lanseaz atacuri la
ntmplare asupra publicului, drept un tip de rzboi. Terori tii ucid, deoarece se simt
nedreptii i nu li se arat respect, mai arat manualul, ce ofer apoi exemple de terori ti
aflai de partea bun a istoriei, ntre care i Nelson Mandela. Activistele n favoarea ob inerii
dreptului de vot pentru femei au utilizat violena i au fost numite teroriste. Astzi, ele sunt
considerate de foarte muli drept femei curajoase, iar lupta lor pentru a- i c tiga dreptul la vot
este admirat, scrie cartea. De altfel, nc din prefa , Iona Lawrence subiniaz importan a
ncurajrii toleranei. Lawrence, care militeaz pentru aducerea imigran ilor ilegali din Fran a
n Marea Britanie, avertizeaz apoi asupra acutizrii extremismului n lume i pledeaz
pentru cultivarea toleranei n rndul copiilor.
Teroritii, albii n faa copiilor
Criticii manualului au reacionat vehement contra con inutului cu poten ial periculos, prezentat
copiilor din colile primare. Ei afirm c a-i ndemna cu incontien pe copii s scrie scrisori
teroritilor ar crea confuzie i i-ar tulbura pe cei mici. Este o idee nebun, bazat pe no iunea
lipsit de judecat c colarii trebuie s interac ioneze i s le arate respect fanaticilor
religioi, care ncearc s-i ucid, a spus Chris McGovern, eful organiza iei britanice
Campania pentru Educaia Real. coala primar nu este locul unde terorismul s fie
umanizat printr-un aa-zis dialog, a adugat el.
Aceast iniiativ face parte din agenda impus n coli de Oficiul pentru Standarde n
Educaie din Marea Britanie i, n general, de sistemul educa ional, a declarat Chris
McGovern.
Trump, presat din toate prile s nu retrag

SUA din Acordul de la Paris
email print
0
01 Iun 2017 - 16:55
Preedintele american Donald Trump, care urmeaz s anune n cursul zilei de joi poziia
Washingtonului n legtur cu Acordul de la Paris privind clima, este presat s nu retrag SUA
din aceast nelegere global obinut anul trecut.
ntr-un mesaj postat joi pe Twitter, preedintele Consiliului European, Donald Tusk, l-a "rugat"
pe Donald Trump s nu "nruteasc" situaia privind clima i climatul politic.
Miercuri, preedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a cerut de asemenea

liderului de la Casa Alb s nu retrag SUA din Acordul de la Paris privind schimbrile
climatice, potrivit DPA.
"Sunt un trans-atlantist. ns dac preedintele american va declara c vrea s se retrag din

Acordul de la Paris, atunci este de datoria Europei s spun c nu merge aa", a afirmat el la
o dezbatere la Berlin.
Juncker a subliniat c schimbrile climatice pun 83 de ri n pericolul de a disprea de pe

hart n contextul creterii nivelului mrii.
"Nu este vorba doar despre viitorul umanitii n Europa. n primul rnd, este vorba de viitorul
umanitii peste tot", a declarat el.
Comentnd de asemenea ateptatul anun al lui Trump privind poziia SUA fa de Acord,
purttorul de cuvnt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat joi c, cel mai probabil, eficiena
acestei nelegeri se va reduce n lipsa unor 'participani cheie', transmite Reuters.
Ministrul britanic de externe Boris Johnson a declarat c Marea Britanie i dorete ca SUA s
i asume un rol de lider n eforturile de combatere a schimbrilor climatice.
n acelai timp, aflat n vizit la Berlin, premierul chinez Li Keqiang a afirmat c Beijingul i va
respecta angajamentele privind clima i se ateapt ca i 'celelalte ri' s fac la fel.
"China va continua s i respecte promisiunile fcute prin Acordul de la Paris" ncheiat anul
trecut pentru limitarea nclzirii globale, a promis efului guvernului chinez, potrivit AFP.
"ns, bineneles, sperm s facem acest lucru prin cooperare cu ceilali", a adugat el,
fcnd aluzie la ameninrile lui Donald Trump c va retrage SUA din aceast nelegere.
Pe de alt parte Elon Musk i CEO-ul Apple, Tim Cook, se numr printre mul i al i efi de
companii care i cer preedintelui American s nu retrag SUA din Acord. Elon Musk, eful
Tesla, a declarat c dac preedintele retrage SUA, atunci se va retrage i el din Consiliul de
Afaceri al lui Donald Trump.
AGERPRES
Municipiul Bucureti, sub cod portocaliu de

averse i vijelii
email print
0
01 Iun 2017 - 17:41
Administraia Naional de Meteorologie (ANM) a emis, joi, o atenionare nowcasting Cod

portocaliu de averse i vijelii, valabil n municipiul Bucureti, pn la ora 18:00.
Potrivit meteorologilor, n municipiul Bucureti, mai ales n partea vestic, se vor semnala
frecvente descrcri electrice, grindin de dimensiuni medii, intensificri ale vntului ce pot lua
aspect de vijelie i averse ce vor cumula 25 - 30 l/mp.
Codul portocaliu de averse i vijelii din

judeele Ilfov i Giurgiu, prelungit pn la
18:45
email print
0
01 Iun 2017 - 18:02
Karina Knapek/Intact Images

Administraia Naional de Meteorologie a prelungit joi atenionarea nowcasting Cod portocaliu
de averse i vijelii, valabil n mai multe localiti din judeele Ilfov i Giurgiu, pn la ora
18:45.
Potrivit meteorologilor, n zona judeului Ilfov, n localitile Berceni, Copceni i Vidra; precum
i n judeul Giurgiu, n localitile Adunaii-Copceni, Bneasa, Clugreni, Colibai, Comana,
Daia, Freti, Gostinari, Gostinu, Greaca, Herti, Isvoarele, Mihai Bravu, Oinacu, Prundu,
Singureni, Stoeneti, Valea Dragului i Vrti se vor semnala frecvente descrcri electrice,
intensificri ale vntului ce pot lua aspect de vijelie, grindin de dimensiuni medii i averse ce
vor cumula 35 - 40 l/mp.

AGERPRES
ase copii cu suspiciune de a avea rujeol i

un caz confirmat, n Galai
email print
0
01 Iun 2017 - 18:06

Dragos Stoica/Intact ImagesARHIVA
Purttorul de cuvnt al Direciei Judeene de Sntate Public Galai, Liliana Iordchescu, a
declarat joi c la Spitalul de Boli Infecioase "Cuvioasa Parascheva" se afl internat un copil,
diagnosticat cu rujeol, dar n jude mai exist i ase copii cu suspiciune de a avea aceast
boal.
Potrivit sursei citate, niciunul dintre cei apte copii - nici cei cu suspiciune i nici cel confirmat,
cu rujeol -, nu a fost vaccinat.
Reprezentantul DSP Galai a mai spus c la nivelul judeului exist disponibile doze de vaccin
mpotriva rujeolei.
Miercuri, a fost nregistrat i primul caz de deces din judeul Galai din cauza rujeolei la un
sugar de cinci luni din municipiul Tecuci, care a murit la Spitalul de Boli Infecioase din Iai.
''A fost o complicaie a rujeolei, prin bronhopneumonie, la un copil n vrst de 5 luni, din
judeul Galai. Ceilali doi copii care au murit pn acum la Iai erau din judeul Vaslui. Acest
copil a fost adus n urm cu cinci zile, la Terapia Intensiv de la Spitalul de Boli Infecioase din
Iai. La internare, avea insuficien respiratorie acut, care nu a putut fi rezolvat, dei s-au
efectuat toate manevrele i tehnicile de Terapie Intensiv. Copilul era nevaccinat pentru c nu
avea vrsta de vaccinare. El era nscut dintr-o mam nevaccinat'', a declarat directorul
Spitalului de Boli Infecioase ''Sf. Parascheva'' din Iai, Carmen Dorob. AGERPRES
DSP Galai: ase copii cu suspiciune de a

avea rujeol i un caz confirmat
email print
0
01 Iun 2017 - 18:23

Purttorul de cuvnt al Direciei Judeene de Sntate Public Galai, Liliana Iordchescu, a
declarat joi c la Spitalul de Boli Infecioase "Cuvioasa Parascheva" se afl internat un copil,
diagnosticat cu rujeol, dar n jude mai exist i ase copii cu suspiciune de a avea aceast
boal.
Potrivit sursei citate, niciunul dintre cei apte copii - nici cei cu suspiciune i nici cel confirmat,
cu rujeol -, nu a fost vaccinat.
Reprezentantul DSP Galai a mai spus c la nivelul judeului exist disponibile doze de vaccin
mpotriva rujeolei.
Miercuri, a fost nregistrat i primul caz de deces din judeul Galai din cauza rujeolei la un
sugar de cinci luni din municipiul Tecuci, care a murit la Spitalul de Boli Infecioase din Iai.
''A fost o complicaie a rujeolei, prin bronhopneumonie, la un copil n vrst de 5 luni, din
judeul Galai. Ceilali doi copii care au murit pn acum la Iai erau din judeul Vaslui. Acest
copil a fost adus n urm cu cinci zile, la Terapia Intensiv de la Spitalul de Boli Infecioase din
Iai. La internare, avea insuficien respiratorie acut, care nu a putut fi rezolvat, dei s-au
efectuat toate manevrele i tehnicile de Terapie Intensiv. Copilul era nevaccinat pentru c nu
avea vrsta de vaccinare. El era nscut dintr-o mam nevaccinat'', a declarat directorul
Spitalului de Boli Infecioase ''Sf. Parascheva'' din Iai, Carmen Dorob.
NVIDIA lanseaz nou generaie de laptopuri

de gaming Max-Q
email print
0
01 Iun 2017 - 18:24

NVIDIA a lansat Max-Q, o nou abordare n materie de design, prin intermediul creia
laptopurile de gaming sunt redefinite, devenind astfel mai subiri, mai silenioase i mai rapide,
care vor fi disponibile ncepnd cu 27 iunie prin intermediul productorilor i furnizorilor de top
la nivel mondialarat un comunicat al productorului.
Noile laptopuri vor fi disponibile la principalii productori OEM, ncepnd cu 27 iunie.
Max-Q, parte integrant a misiunii NASA de lansare a oamenilor n spaiu, este definit c
punctul n care este maximizat presiunea aeronadinamica asupra unei rachete n timpul
zborului atmosferic. Astfel, o rachet este proiectat cu mare precizie n jurul Max-Q. iar
NVIDIA a aplicat o filozofie similar n proiectarea laptopurilor de gaming, oferindu-le
productorilor OEM posibilitatea de a construi laptopuri care sunt de trei ori mai subiri i mai
performane dect generaia anterioar.
Rezultatul este o platforma de jocuri care ofer o performan superioar, cu o grosime de

doar 18 mm - la fel de subire c un MacBook Air - i care ofer cu pn la 70% mai mult
performan de gaming dect produsele disponibile n prezent pe pia.
Avantajele Max-Q se datoreaz arhitecturii NVIDIA Pascal, cea mai eficient arhitectur de
procesare grafic din lume.
Pentru a oferi performane superioare laptopurilor subiri, NVIDIA a optimizat i configurat

arhitectur Pascal, obinnd o eficient superioar. Datorit Max-Q, toate elementele sunt
proiectate cu mare precizie - inclusiv laptopul, plac grafic, driverele i componentele termice
i electrice - pentru a asigura o eficient maxim.
Definit de un mix ntre tiin i design, Max-Q duce activitatea de gaming pe laptop la un alt
nivel.
Plci grafice puternice la eficient maxim: Bazat pe arhitectur NVIDIA Pascal, plac grafic
GeForce GTX 1080 este fabricat prin procesul FinFET de 16nm, fiind prevzut cu o
memorie GDDR5X de ultima generaie. Max-Q combin o nou modalitate de operare a
plcilor grafice pentru obinerea unei eficiente maxime, cu optimizri cum ar fi o curb de
clocking optimizat de joas tensiune, valorificnd astfel performan de gaming i, n acelai
timp, reducnd energia.
Setri optime de redare: Pe lng plcile grafice eficiente care funcioneaz la o eficient
maxim, driverele Game Ready au fost configurate pentru a oferi o eficient optim a
sistemului, asigurnd n acelai timp o experien superioar de gaming pentru jocurile de pe
orice sistem.
Soluii termice avansate i eficient optim a regulatorului: Pentru spori performanele

sistemelor, laptopurile Max-Q sunt proiectate cu un design sofisticat termic i electric. Noile
soluii termice avansate, mpreun cu o eficient a regulatorului fr precedent permit
performane superioare i operaiuni mai silenioase, ntr-un laptop subire de gaming, aceste
rezultate fiind superioare fa de cele obinute de orice alt produs disponibil n prezent.
Cu laptopurile Max-Q, cei pasionai de jocuri pot experimenta gaming i entertainment de

nalta rezoluie i fidelitate. Laptopurile Max-Q suport integral platforma de gaming GeForce
care vine cu cele mai noi tehnologii, drivere Game Ready, tehnologie de display NVIDIA G-
SYNC, VR, gaming 4K i multe altele.
Laptopurile Max-Q sunt compatibile i cu NVIDIA GeForce Experience, o platforma software

complet care furnizeaz profiluri de joc automate cu scopul utilizrii setrilor optime pentru o
experien de joc adecvat.
NVIDIA prezint i tehnologia NVIDIA WhisperMode, care limiteaz zgomotul produs de

laptopuri n timpul rulrii jocurilor. WhisperMode gestioneaz n mod inteligent rat de frame-
uri i configureaz simultan setrile grafice ideale pentru eficient optim. Astfel, este redus
nivelul acustic al laptopurilor pentru gaming. Aceast tehnologie poate fi ajustat individual de
fiecare utilizator al laptopurilor cu plci grafice din seria Pascal i va fi disponibil prin
intermediul unui update de software pentru GeForce Experience.
Laptopurile MaxQ cu GeForce GTX 1080, 1070 sau 1060 vor fi disponibile ncepnd cu 27
iunie prin intermediul productorilor i furnizorilor de top la nivel mondial, inclusiv Acer,
Aftershock, Alienware, ASUS, Clevo, Dream Machine, ECT, Gigabyte, Hasee, HP, LDLC,
Lenovo, Machenike, Maingear, Mechrevo, MSI, Multicom, Origin PC, PC Specialist, Sager,
Scan, Terrans Force, Tronic'5 i XoticPC. Specificaiile, preurile i disponibilitatea pot varia.
NVIDIA (NASDAQ: NVDA) este o companie productoare de tehnologii IT care a pionierat

computing-ul susinut de GPU. intete ctre cei mai solicitani clieni din lume ? gamerii,
designerii i oamenii de tiin ? cu produse, servicii i software care ofer experiene inedite
n virtual reality, inteligen artificial, vizualizare i maini autonome.
AGERPRES
Tiger Woods spune c nu era but atunci

cnd a fost arestat de poliie. Autoritile au
fcut public filmul
email print
0
01 Iun 2017 - 18:36
Fostul campion american de golf Tiger Woods, arestat pentru scurt timp luni, dup un control
rutier, a afirmat c nu se afla sub influena alcoolului n momentul n care a fost oprit de agenii
de poliie, ci a unor medicamente care i fusese prescrise, informeaz AFP.
"Vreau ca publicul s tie c nu a fost vorba de alcool. Ceea ce s-a ntmplat a fost o reacie
neateptat la o prescripie medical. Nu mi-am dat seama c amestecul de medicamente m-
ar putea afecta att de puternic", a precizat Woods ntr-un comunicat transmis ziarului USA
Today.
n vrst de 41 ani, Tiger Woods a fost reinut n timp ce se afla la volanul mainii sale, n
apropierea locuinei sale din Jupiter (Florida), dup ce agenii de poliie au constat c i
conducea maina ntr-o manier "haotic'' pe osea, fiind pus n libertate cteva ore mai
trziu, dup ce a pltit o amend de 1.000 de dolari.
Ctigtorul a 14 turnee de Grand Slam, Woods a pus capt sezonului n luna aprilie, din
cauza unei noi operaii la spate, a patra ncepnd din 2014. El a indicat sptmna trecut c
dorete s-i continue cariera n golf, chiar dac nu tie cnd va putea reveni n circuitul
profesionist.
AGERPRES
Danemarca va nspri msurile mpotriva

ceretorilor, majoritatea romi est-europeni
email print
0
01 Iun 2017 - 18:53
Guvernul danez de centru-dreapta a anunat c va prezenta noi msuri menite s descurajeze

ceritul agresiv, decizie determinat n special de prezena i aciunile romilor venii din Europa
de Est, informeaz joi agenia DPA.
'Strinii vin aici, i ntind taberele pe strzile noastre i ceresc agresiv, cer taxe de protecie
de la homeleii notri i ne fac s ne simim n nesiguran (...) Nu vom mai accepta acest
lucru', a declarat miercuri seara n faa parlamentului de la Copenhaga premierul danez Lars
Lokke Rasmussen.
Noile msuri mpotriva ceritului agresiv includ dublarea pedepsei pentru prima nclcare a
legii, aceasta urmnd s fie de 14 zile de nchisoare. De asemenea, poliia va primi atribuii
sporite pentru extinderea zonelor unde nu sunt autorizate ceritul i amplasarea de tabere.
n capitala Copenhaga se nregistreaz tot mai multe plngeri ce privesc ceritul agresiv i
instalarea unor tabere ilegale i insalubre. Poliia a anunat c numai anul acesta a evacuat n
capitala danez 25 de astfel de tabere ilegale.
Propunerile care vor fi anunate vineri ar urma s intre n vigoare prin lege ncepnd din luna
septembrie. Guvernul minoritar de dreapta este susinut n acest demers de opoziia social-
democrat i de formaiunea naionalist Partidul Poporului, care oricum sprijin executivul n
deciziile sale.
Ministrul danez al justiiei, Soren Pape, a declarat c dorete s discute aceast chestiune i
cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, menionnd c i alte ri din blocul comunitar
se confrunt cu probleme similare.
Palestinienii salut decizia lui Trump de a

amna mutarea ambasadei SUA la Ierusalim.
Israelul se declar dezamgit
email print
0
01 Iun 2017 - 19:45
Guvernul israelian s-a declarat joi 'dezamgit' n urma deciziei preedintelui american Donald
Trump de a amna pentru nc cel puin ase luni mutarea ambasadei SUA din Israel de la Tel
Aviv la Ierusalim, hotrre salutat n schimb de palestinieni, transmite AFP.
'Dei Israelul este dezamgit c ambasada nu va fi mutat, apreciem prietenia exprimat de

preedintele Trump pentru Israel i angajamentul su de a muta ambasada n viitor', se arat
ntr-o declaraie emis de biroul de pres al premierului israelian, Benjamin Netanyahu.
'Poziia constant a Israelului este c ambasada american, precum i ambasadele tuturor

celorlalte state cu care avem relaii diplomatice, trebuie s fie la Ierusalim, capitala noastr
etern', se amintete n declaraia guvernului israelian.
Dei n timpul campaniei electorale a insistat c odat ajuns la Casa Alb va dispune mutarea
ambasadei SUA din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, Donald Trump a semnat joi un ordin prin
care amn aceast mutare, decis de fapt la Washington cu mai mult de 20 de ani n urm,
dar amnat la fiecare ase luni de toi preedinii americani.
Responsabilii palestinieni, care au criticat promisiunea fcut de Trump n campania

electoral, au salutat acum meninerea ambasadei SUA la Tel Aviv, calificnd decizia
preedintelui american drept un 'pas pozitiv i important'.
Totui, Casa Alb a menionat n anunul privind amnarea acestei mutri ca ea va avea loc n
final, preciznd ca decizia luat acum de Trump este motivat de dorina Washingtonului de a
ncuraja procesul de pace israeliano-palestinian i ea nu trebuie considerat 'nicidecum un
pas napoi fcut de preedinte n sprijinul su puternic pentru Israel i pentru aliana SUA-
Israel'.
Fostul director al FBI, James Comey, va fi

audiat de Senatul american n investigaia
privind ingerina Rusiei n alegeri
email print
0
01 Iun 2017 - 20:50
Foto: Flickr
Fostul director al FBI, James Comey, demis recent de preedintele Donald Trump, va fi audiat
pe 8 iunie de Senatul american n cadrul investigaiei privind presupusele ingerine ale Rusiei
n campania pentru alegerile prezideniale din SUA, informeaz AFP.
Audierea public se va desfura la Comisia pentru Informaii a Senatului american, dar va fi

urmat de o alt audiere cu uile nchise n faa celor 15 membri republicani i democrai ai
respectivei comisii.
Subiectul unei eventuale colaborri ntre Rusia i membri ai echipei de campanie a lui Trump
va fi abordat n timpul audierii, cum ar fi cazul fostului consilier pentru securitate naional,
Michael Flynn, aceast chestiune fcnd i obiectul investigaiei coordonate de James Comey
nainte s fie demis de la conducerea FBI.
Comisia va ncerca s afle i dac Trump chiar a exercitat presiuni asupra FBI-ului pentru a
influena aceast investigaie.
Dup demiterea lui James Comey, Ministerul american al Justiiei a ncredinat respectiva
investigaie unui procuror special, Robert Mueller, fost director al FBI.
Corul Armatei Roii, din nou n turneu, dup

accidentul de la Soci
email print
0
01 Iun 2017 - 20:58

Ansamblul Alexandrov, Marele Cor al Armatei Roii, a pornit deja n turneu n Europa i vinde
stadion dup stadion n Republica Ceh i Slovacia, unde au programate 9 spectacole. La
Zlin, aproape 25 000 de spectatori au participat la concertul lor, i aproape al i 15 000 de
oameni i-au aplaudat la Liberec. Membrii Corului spun c au dep it cu greu momentul
tragicului accident aviatic de anul trecut, cnd 64 de colegi de-ai lor i-au pierdut via a. Pe 17
noiembrie, ei cnt la Bucureti, la Sala Palatului, ntr-un eveniment organizat de Asocia ia
Cultural Mall 4 Art, n colaborare cu Camera de Cooperare Economic i Cultural Romno-
Rus, sub egida Ambasadei Federaiei Ruse n Romnia.
Asta e viaa de artist, trebuie s cltore ti ca s cn i pe scen. Sigur, a existat o fric dupa
cele ntmplate - am zburat pe 23 februarie din nou la Soci, la locul tragediei. Ministerul
Aprrii ne-a asigurat consiliere psihologic i Corul i face datoria destoinic. Viata este
impredictibil, fie c zbori, fie c eti la volanul mainii. Chiar dac tu e ti atent, un alt ofer,
dintr-o alt main, poate s nu fie. ncerc s fiu o fire pozitiv, de i ma simt singur. Realizez
c ntr-o fraciune de secund mi-am pierdut prieteni, mai bine zis, o parte din familie spune
Iosif Kobzon, prim-solist al corului.
Cei mai muli din colegii mei sunt nmormnta i n cimitirul Armatei. n sala de repeti ie arde
mereu o lumnare pentru ei. Cei mai afecta i au fost dansatorii, n momentul tragediei
rmseser doar 4 biei din corpul de balet. nc se fac preselec ii pentru a ocupa locurile
fetelor mai adaug Kobzon. Pe scena de la Bucureti vor evolua 120 de arti ti, iar repertoriul,
100% rusesc, va include bijuterii muzicale precum Ochi Cernye sau Kalinka. Spectacolul "The
Great Revival" strlucete prin dansurile autentice i garderoba somptuoas, impresionant,
incluznd zeci de costume lucrate cu migal i talent. Biletele sunt disponibile la pre urile de
100 lei (categoria III), 150 lei (categoria II), 200 lei (categoria I), 250 lei (categoria VIP).
Angela Merkel suspend repatrierea
migranilor afgani, invocnd atentatul de la
Kabul
email print
0
01 Iun 2017 - 21:45
Foto: pixabayKabul
Cancelarul german Angela Merkel a anunat joi c ara sa suspend expulzarea migranilor
afgani crora li s-a respins cererea de azil n Germania, invocnd atentatul comis miercuri la
Kabul i soldat cu cel puin 90 de mori, relateaz ageniile AFP i EFE.
Cel puin pn n luna iulie, cnd guvernul german va reevalua situaia de securitate din
Afganistan, vor fi repatriai n aceast ar numai migranii care doresc s revin acolo de
bunvoie sau 'persoanele potenial periculoase i delincvenii, n urma examinrii cazurilor
individual', a precizat Angela Merkel n faa presei la Berlin.
De altfel, imediat dup atentatul care a avut loc chiar aproape de ambasada Germaniei la
Kabul, guvernul german a anulat un zbor charter ce urma s repatrieze migrani afgani,
Berlinul justificnd anularea acestui zbor prin 'dificulti logistice'.
ONG-urile pentru aprarea drepturilor migranilor, mai ales Pro Asyl i Amnesty International,
cer oprirea total a acestor repatrieri, care n opinia lor sunt 'scandaloase'.
ns conform datelor oficiale, ntre lunile decembrie i martie numai 92 de migrani afgani au
fost retrimii din Germania n ara lor natal, nsoii de 308 poliiti.
Pe de alt parte, tot mai puini afgani reuesc s obin azil n Germania. Dac n anul 2015
aproximativ 80% dintre cererile de azil naintate de afgani au fost aprobate, acest procent a
sczut anul trecut la circa 60%, iar pentru anul n curs este deocamdat de aproximativ 50%.
Filipine: mpucturi ntr-un complex
hotelier din Manila. Statul Islamic revendic
un atac
email print
0
01 Iun 2017 - 22:24
Focuri de arm i explozii au fost auzite ntr-un complex hotelier din capitala statului Filipine,
Manila, care a fost nconjurat de poliie, relateaz ageniile internaionale de pres.
Experi n securitate din cadrul centrului american pentru supravegherea website-urilor

jihadiste (SITE) au semnalat pe Twitter c un purttor de cuvnt jihadist a atribuit 'atacul' unor
'lupi solitari' ai gruprii Statul Islamic.
Complexul Resort World Manila a anunat pe reelele de socializare c poliia are situaia sub
control. Deocamdat nu au fost anunate date privind eventuale victime.
Martori oculari afirm c au vzut mai muli indivizi narmai n Resort World Manila. n cadrul
acestui complex, situat aproape de aeroportul din Manila, funcioneaz i un cazinou.
n urm cu o sptmn, preedintele Rodrigo Duterte a impus legea marial pentru 60 de

zile n regiunea Mindanao, unde armata filipinez a intervenit dup ce insurgeni islamiti au
preluat controlul unei pri a oraului Marawi, iar lupte sunt n continuare n desfurare.
http://www.revistamagazin.ro/
Inteligenta artificiala va cotropi

Omenirea?
joi, 01 iunie 2017
Mass-media ridica n slavi orice realizare stiintifica, prezentnd cu

mndrie avntul tehnologic pe care cercetatorii l pun la dispozitia
umanitatii. Printre acestea se numara si noile tehnologii care integreaza
Inteligenta Artificiala (IA). Sunt nsa si unii care trag un semnal de
alarma. Totul a nceput cu niste filme stiintifico-fantastice, la moda acum
3-4 decenii.
Unul dintre acestea a fost Terminatorul, aparut n 1984 n regia lui James
Cameron, unde se povestea despre posibilitatea ca robotii si inteligenta
artificiala sa preia controlul asupra planetei prin intermediul Skynet, o
retea de inteligenta artificiala bazata pe computere si sateliti. Cu 15 ani
nainte, un alt computer uman, HAL, a vrut sa ia n stapnire echipajul
unei nave galactice, n filmul 2001: Odiseea spatiala a lui Stanley
Kubrick, dar acestia au reusit sa-l anihileze. Deci, acesta a fost nceputul
ideii ca IA poate deveni un pericol pentru creatorii ei, oamenii.
Oameni in fata masinilor
Astazi, noi scenarii, de data aceasta stiintifico-fanteziste, pentru ca nu

mai sunt create de scriitori, ci chiar de oameni de stiinta, sunt puse pe
tapet. Unul dintre acestea consta in teoria recenta ca oamenii ar putea
disparea de pe Terra n mai putin de 100 de ani din cauza robotilor! Cine
spune asta? Lordul Martin Rees, un astrofizician respectabil, care ocupa
functia de Astronomer Royal la curtea Reginei Elisabeta a II-a. El crede,
ca n filmele s.f. de altadata, ca robotii dezvoltati de oameni se vor
revolta mpotriva creatorilor lor! Asta n timp ce optimistii cred ca IA va
rezolva toate marile probleme ale omenirii: cele energetice, poluarea,
saracia si bolile grave. Cu amendamentul ca nici o tehnologie nu a
rezolvat vreuna dintre marile probleme ale omenirii!
Dimpotriva mai toate tehnologiile, de la prima revolutie industriala, pna

la cea de azi, a patra, nu au facut dect sa aduca noi probleme aproape
insurmontabile. IA este azi prezenta n forme diverse: de la aplicatiile
Google, Microsoft sau Facebook, pna la mari campioni mondiali la sah
sau go, nvinsi de supercomputere. Supercomputerul AlphaGo, dezvoltat
de divizia DeepMind AI de la Google, a fost conceput sa prevada cele mai
probabile mutari ale oponentului uman si sa reactioneze n consecinta.
Multe dintre postarile pe care utilizatorii le vad pe Facebook sunt alese si
afisate de reteaua de socializare cu ajutorul unui sistem bazat pe IA.
Recent, boss-ul companiei, Mark Zuckerberg, a confirmat la o conferinta
a dezvoltatorilor Facebook, ca se lucreaza la o interfata pentru creier,
care sa le permita oamenilor sa comunice folosind doar puterea mintii.
Sunt si exemple mai serioase dect att. Unul ar fi masinile fara pilot,
dotate cu tehnologie AI, care fac primii pasi pe carosabil. Tehnologia le
permite computerelor din automobile sa nvete, sa evolueze si sa
raspunda la situatii neprevazute. Dupa ce un sofer aflat ntr-o masina
fara pilot a murit pe o sosea americana, aflam ca un automobil Tesla a
presimtit un accident nainte ca acesta sa aiba loc, ceva ce un sofer
uman nu ar fi fost capabil sa faca. Ca un prim pas spre computerul
neuronal HAL, compania NVIDIA a lansat DGX-1, primul supercomputer
capabil sa nvete, creat special pentru sisteme de IA. DGX-1 are posibi-
litatea de deep-learning accelerate prin hardware, permitndu-le
cercetatorilor sa puna n practica noi concepte pentru sisteme de
inteligenta artificiala, mai sofisticate si capabile sa proceseze cantitati
uriase de informatie, respectiv sa nvete si sa se auto-perfectioneze pe
baza experientelor avute. Totusi, pentru ca robotii sa ajunga la astfel de
nsusiri umane ar mai putea trece zeci de ani, zic optimistii, sute de mii
de ani, spun cei mai realisti.
Deocamdata, un prim pericol reprezentat de robotii cu IA, l reprezinta

faptul ca ei sunt o amenintare imediata pentru oameni la locul de munca,
idee dezbatuta si acum patru-cinci decenii. Dar futurologii merg cu
imaginatia si mai departe. Un astfel de specialist britanic, pe nume Ian
Pearson crede ca robotii vor nlocui oamenii chiar si n dormitor, estimnd
ca pna n 2050 oamenii vor face mai mult sex cu roboti dect cu alte
persoane: La nceput o multime de oameni vor fi rezervati cnd va veni
vorba de sexul cu roboti, dar, pe masura ce se obisnuiesc cu ei, acest
lucru se va schimba. Vor fi robotii de sex feminin mai sexosi dect
femeile epuizate de programul de munca prelungit? Unii asa cred.
RealDoll, de pilda, unul dintre cei mai de succes producatori de papusi
pentru sex, care a si anuntat un sistem de inteligenta artificiala care va fi
implementat n produsele sale. Sistemul va putea fi experimentat n
realitatea virtuala. Primul model, numit Harmony 2.0, va fi livrat catre
clienti n curnd la un pret cam piperat de aproximativ 60.000 de dolari.
Fericirea, fie ea si de o clipa, costa!
Toate bune si frumoase. Numai ca mpotriva acestui fel de fericire,

robotii IA de azi si de mine, se ridica si voci care avertizeaza asupra
pericolului pentru umanitate al folosirii IA. Printre acestia, nume
cunoscute si larg mediatizate: Bill Gates, Stephen Hawking, Elon Musk.
Elon Musk, de pilda, co-fondatorul Tesla Motors si fondatorul Space X, a
declarat ca inteligenta artificiala este periculoasa: Este mai periculoasa
dect bombele nucleare, scria el pe Twitter anul trecut. Culmea este ca
el foloseste IA n proiectul sau AutoPilot de pe masinile Tesla care le
permite automobilelor sa se conduca singure. Acest proiect fiind chiar o
bomba cu ceas!
Sfrsitul civilizatiei?
La rndul lui, Bill Gates, cel mai bogat om din lume, nu ntelege de ce
oamenii nu sunt ngrijorati, atta vreme ct robotii au cel putin un
avantaj incorect n fata angajatilor umani: nu platesc impozite pe venit!
Terifiat fiind, celebrul astrofizician Stephen Hawking este convins ca IA
poate nsemna sfrsitul civilizatiei umane, n ciuda faptului ca el nsusi
foloseste aceasta tehnologie pentru a putea comunica. Dezvoltarea n
continuare a tehnologiei s-ar putea dovedi a fi o greseala fatala, crede
astrofizicianul vizionar. Nu e mai putin adevarat ca multi oameni sunt
convinsi ca inteligenta artificiala va fi folosita ca arma, de guverne sau
grupari teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil sa nvete, ar putea
sa compromita orice sistem informatic si sa aiba acces la informatii
extrem de importante. Cu amendamentul ca nu IA ar putea da nastere
unui razboi, ci oamenii, marile puteri ar putea declansa un razboi prin
intermediul unor tehnologii controlate de IA.
Cu att mai mult cu ct azi este posibil ca prin trimiterea pe internet a

unor virusi informatici sa se stearga urmele autorilor unui atac armat prin
tehnica numita false flags (indicii false). Ca sa ne mai linistim putin,
aflam ca Google lucreaza la un sistem prin care sa se poata opri robotii
bazati pe inteligenta artificiala n cazul n care devin periculosi sau
ncearca sa preia controlul: oamenii nu vor fi exterminati de roboti n
viitor.
Cercetatorii dezvolta un sistem care sa i mpiedice pe roboti sa se opuna

unei comenzi date de oameni de exemplu oprirea lansarii unei rachete
nucleare. De fapt aici e miezul problemei: narmarea prin tehnologii
sofisticate IA si prevenirea sau declansarea unui razboi nuclear terestru
sau circumterestru.
GEORGE CUSNARENCU
Invazia Italiei n Libia

joi, 01 iunie 2017
Puterea n scadere a Imperiului Otoman fusese evidentiata n Razboiale

cu Rusia din 1877-1878. Pierderile suferite de turci atunci au condus la
ntarirea nationalismului n tarile din Balcani si la posibilitatea ca teritoriile
ocupate de otomani sa fie cucerite de alte puteri. Printr-un acord secret
cu Franta, Italia putea ocupa Libia si Maroc.
Victorie grea
Prima confruntare importanta care a precedat Primul Razboi Mondial:

Razboiul Italo-Turc din 1911-1912. Regatul Italian, cu acordul altor puteri
europene, a atacat teritoriile detinute de turci din zona care astazi
formeaza Libia, liderii de la Roma anticipnd o victorie usoara si cu
cheltuieli putine. Dar, partial, s-au nselat.
Numai ca liderii italieni, n frunte cu prim ministrul Giovanni Giolitti, au

avut multe ezitari nainte de a invada Libia, deoarece existau forte
politice care se opuneau. Printre acestea se aflau si socialistii, partid din
care facea parte (pe atunci) si Benito Mussolini. Dar cnd Italia s-a decis
sa atace provincia Tripolitania (nord-vestul Libiei, inclusiv capitala Tripoli),
fortele italiene au ntmpinat o rezistenta slaba. Turcii nu erau organizati
militar si nici nu aveau oameni suficienti. Pe de alta parte, si localnicii
erau favorabili italienilor n dauna turcilor. n ansamblul ostilitatilor care
s-au desfasurat pe uscat si pe mare, armata italiana a desfasurat peste
130.000 de militari, n timp de turcii nu au depasit 30.000 de combatanti.
Si totusi, n fata unui adversar net superior, turcii au avut un erou:

tnarul capitan Mustafa Kemal, care s-a afirmat n Batalia de la Tobruk
(de la 22 decembrie 1911), cnd numai 200 de voluntari turci au pus pe
fuga 2.000 de soldati italieni, pierznd doar zece oameni. Acel Mustafa
Kemal avea peste ani sa devina Atatrk, adica Parintele turcilor,
primul presedinte al Republicii Turcia.
Victoria italienilor a fost declarata la 18 octombrie 1912, dupa un an si

19 zile, timp n care ciocnirile armate navale s-au desfasurat att n
Mediterana, ct si n Marea Egee si Marea Rosie. Provinciile ocupate de
italieni au fost: Tripolitania, Cyrenaica si Fezzan (cea mai desertica zona).
Libia va deveni independenta fata de Italia n 1947 si apoi fata de Franta
si Marea Britanie n 1951, cnd Regatul Unit al Libiei si va declara
independenta totala si va fi condus de regele Idris. Printr-o lovitura de
stat, Muammar Gaddafi devine seful statului, functie detinuta pna n
2011.
Este demn de semnalat faptul ca n acest razboi a fost folosit pentru

prima oara un aparat zburator mai greu dect aerul. Astfel, italienii au
facut primul zbor de recunoastere a inamicului (23 octombrie 1911), iar
la 1 noiembrie a fost lansata dintr-un avion prima bomba de catre
sublocotenentul Giulio Gavotti.
Fierbere n Balcani
Confruntarea cu Regatul Italian avea sa slabeasca si mai mult forta

militara a turcilor, astfel nct natiunile dominate de turci din Balcani au
putut spera la nlaturarea influentelor otomane. Liga Balcanica (Grecia,
Bulgaria, Serbia, Muntenegru) si-a nceput atacurile mpotriva turcilor
chiar nainte de a se finaliza conflictul cu italienii. Primul Razboi Balcanic a
debutat la 8 octombrie 1912.
PAUL IOAN
O ntlnire de gradul III n 1939

joi, 01 iunie 2017
Pe George Prvu, doctor n geologie, din Bucuresti, l cunosc din 2015 si

nu am motive sa ma ndoiesc de sinceritatea lui. Asa cum a relatat el, n
mai multe rnduri, ntr-o dimineata cu soare stralucitor, pe la nceputul
lunii august 1939, cnd avea 9 ani, iesise, mpreuna cu patru colegi de
scoala primara, pe izlazul comunei sale natale, Armasesti, judetul
Ialomita. Stnd culcati pe spate si privind cerul, unul dintre copii a atras
atentia asupra unei stelute, de dimensiunea Luceafarului, care se juca pe
cer, urcnd, cobornd si fugind n zigzag. Apoi aparitia, de parca i-ar fi
localizat, le-a dat ocol de cteva ori, dupa care a cobort spre ei. Pe
masura ce se apropia, crestea n volum si devenea tot mai stralucitoare.
La altitudinea de circa 70-80 de metri, s-a oprit, stationnd n aer fara
zgomot. Brusc si-a pierdut luminozitatea, devenind mata si de culoarea
aramei. n partea inferioara, expusa privirilor, obiectul avea o scobitura, o
denivelare circulara spre interior. Doi dintre copii s-au speriat si au fugit,
ascunzndu-se n spatele ghizdului unei fntni. Ceilalti, printre care era
si George Prvu, s-au ridicat n picioare si, tinndu-se strns de mini,
priveau uimiti aparitia.
Asa cum relata martorul: n cele din urma, s-a lasat pe pamnt, la 40-
50 de metri fata de noi... forma sa era aproximativ ovala, ca o lalea cu
petalele nchise... Dupa aprecierile mele de atunci, obiectul avea cam
cinci metri naltime si trei metri (poate putin mai mult) n diametru... La
baza, de la contactul cu solul n sus, pe o naltime de circa 30 cm, avea
un fel de aripioare curbate, ca paletele de la morile de apa.
O lalea cu petale inchise
Dupa ce s-a asezat foarte lent pe sol, din lalea s-a desprins o trapa, pe
care au iesit doi omuleti supli, mbracati n niste costume de scafandru,
colorate n gri, mulate perfect pe corp. Martorul a apreciat ca erau mai
nalti dect noi copiii cu un cap de om, deci cam de 1,30-1,35 metri.
De pe trapa, omuletii au sarit sprinten pe sol, l-au examinat cu atentie,
apoi au venit spre copii, unul lnga altul, asa cum mergem si noi
oamenii. Picioarele lor se articulau la fel ca ale noastre, iar minile si le
miscau pe lnga corp la fel ca noi. Unul dintre ei tinea n mna un fel de
baston scurt, asa cum este acum bastonul politistilor, numai ca era mult
mai gros. Celalalt tinea un fel de aparat dreptunghiular, de dimensiuni
ceva mai mari.
Si copiii au pornit spre vizitatori. Cnd erau cam la sapte metri,

omuletul care avea bastonul n mna l-a ridicat la orizontala si l-a
ndreptat spre noi, fara sa lase impresia ca ne ameninta. Din acel
moment nu am mai putut nainta, deoarece n fata noastra s-a ridicat un
fel de zid invizibil, tare ca de caramida. Dadeam cu piciorul n gol si
loveam ceva tare, invizibil. Am avut impresia ca omuletii se distrau pe
seama noastra. Vizitatorii au privit spre copii cteva clipe, dupa care
ne-au salutat aplecndu-si capetele nainte, pna la bru, cam la modul
n care saluta japonezii. Apoi s-au ntors, n vreme ce omuletul cu
aparatul ca un reportofon soptea continuu ceva n el. Mergeau unul lnga
altul, ca doi soldati. Cnd au ajuns la nava, au sarit pe trapa, au intrat,
iar aceasta s-a nchis imediat n urma lor. Nava a decolat, pastrnd
culoarea mata, pna la o altitudine de 70-80 de metri. Aici, s-a aprins ca
un bec, a devenit aproape incandescenta si a tsnit spre cer ca o sageata
aprinsa, fara sa produca zgomot sau flacari.
Asa cum scrie martorul: Disparitia navei mi-a creat o stare de regret,
simtind un gol launtric, pentru ca a plecat fara sa ne ntrebe sau sa ne
spuna ceva.
Ramasi singuri, copiii s-au repezit spre locul unde stationase monstrul
zburator. Aici, pe o suprafata circulara cu diametrul de circa doi metri,
iarba, desi neafectata, avea o culoare mai galbuie. Dupa doi ani, pe locul
aterizarii pamntul era crapat si aspru. Ulterior, cnd acolo s-a semanat
gru, spicele erau mai scurte, desi la fel de bogate.
Cei trei copii, ametiti si uluiti de strania ntmplare, au plecat n graba

spre casele lor. George s-a hotart sa mearga la tatal sau, care lucra la
statia de cale ferata Armasesti, ca achizitor de cereale. De la islaz si pna
la statie erau circa 2,5 kilometri. Martorul crede ca i-a parcurs, alergnd,
n opt-noua minute. Spune ca simtea atta energie n sine ca nu se mai
recunostea. Nu putea sta linistit nicio clipa, vibra din tot corpul. Tatal,
cnd l-a vazut, a ncercat sa-l mngie pe cap, dar si-a retras repede
mna, ntepat de parca luase un fir electric n mna. George i-a povestit
n amanunt ce s-a ntmplat pe islaz.
n drum spre casa, s-a ntlnit cu preotul si i-a relatat experienta avuta.
Acesta a ncercat sa-i sugereze ca a vazut doi ngeri, propunndu-i sa
povesteasca ntmplarea duminica, la slujba, n aceasta cheie. Baiatul nu
a acceptat, deoarece nu voia sa minta.
Prietenii lui George se numeau Fanica si Marcel. ntruct nici mamei nu-i
venea sa creada, i-a propus, ca sa vada ca nu minte, sa mearga
mpreuna la Fanica. Acesta locuia pe aceeasi ulita cu ei. Dar cnd au
ajuns acolo, l-au gasit pe baiat inert, cu capul n bratele mamei lui. Abia a
putut ngima cteva cuvinte. La scurt timp dupa aceasta a si murit...
George povesteste ca de aici a rupt-o la fuga spre Marcel, celalalt martor

ocular, care locuia la capatul satului. Cnd a ajuns la el si a intrat n
camera, l-a gasit cu capul aplecat asupra unui lighean. Asa cum scrie:
mama lui l tinea, strns de cap: vomase si fierea verde din stomac si
bila. Totusi, dintr-un impuls intuitiv, l-a luat de mna, l-a tras dupa el si,
asa cum era, l-a fortat sa fuga. Au fugit mpreuna cam doi kilometri, apoi
s-au oprit. ntr-un mod incredibil, acum Marcel se simtea mai bine. S-au
ntors tot n fuga, dupa care raul i-a trecut.
George Prvu atribuie dramaticele urmari ale ntlnirii, energiei pe care

ar fi acumulat-o de la nepamnteni si pe care au pastrat-o n corpul lor
fara sa o consume, fara sa o transforme ntr-un lucru mecanic...
afectnd ndeosebi inima, plamnii si ficatul care, fiind neobisnuite cu o
asemenea suprancarcare energetica, au generat disfunctii fatale
organismului. El a adaugat: Daca eu nu as fi alergat pe distante mari,
poate ca as fi suferit aceleasi crize.
Amnezii trecatoare
Ceilalti doi copii, cei care s-au ascuns dupa ghizdul fntnii, ulterior nu
si mai aminteau dect scene vagi, crmpeie de eveniment, ca si cum ar
fi devenit amnezici.
George Prvu scrie ca, peste cinci ani, pe 10 august 1944, s-a ntlnit
din nou cu ciudata aparitie, ntr-un loc mai departe de sat, unde dormea
ntr-un prepeleac, pentru a pazi un lot cu struguri timpurii. Noaptea a
vazut o steluta care efectua un joc n zigzag, urcnd si cobornd. Steluta
i-a dat trcoale, la o distanta nu mai mica de 150 de metri, dupa care s-a
departat. A reaparut a doua zi, ct un butoi de 500 de litri, luminos. De
frica, George s-a ascuns, cteva minute, mpreuna cu cinele sau, ntr-un
lan de porumb. Obiectul, dupa ce a efectuat cteva cercuri strnse, s-a
urcat brusc spre cer, ca o sageata aprinsa. Peste un timp, a auzit iar
zgomotul facut de OZN, acelasi cu al celui vazut n 1939. Acest zgomot
nu l-am uitat niciodata, asa ceva nu se uita. Din nou, a ncercat sa se
ascunda. Obiectul s-a apropiat, a efectuat cteva cercuri, dupa care s-a
departat.
O a treia ntlnire a avut loc n luna august 1949, ntr-o poienita din
Padurea Sarata, aflata n apropierea hotarului de vest al comunei
Armasesti. ntr-un moment de cumpana, cnd avea mari probleme cu
conditiile cerute de regim pentru a fi admis la facultate, a vazut deasupra
sa, plimbndu-se si leganndu-se n aer un fel de geamandura uriasa de
forma ovala, ca o lalea nchisa, care, la capatul gros avea o scobitura
concava, ca un lighean imens, pe fundul caruia era fixat un fel de hublou,
de data aceasta puternic luminat, ca oglinda reflector a unei lanterne. I
s-a parut atunci ca obiectul l-a ncurajat.
A vazut din nou un OZN n vara anului 1954, n plin centrul Bucurestiului.
De acum George Prvu absolvise facultatea si lucra la un institut de
cercetari geologice. Era mpreuna cu un numar mare de martori care au
urmarit, cu totii, o aparitie luminoasa, care se strecura printre blocuri,
deasupra strazii Edgar Quinet, ntre Universitate si blocul Dunarea. Avea
dimensiunile unui ceaun enorm, a executat cteva miscari n zigzag, dupa
care a disparut, urcnd spre cer cu o viteza fantastica.
DAN D. FARCAS
Stapnii vazduhului
joi, 01 iunie 2017
Zborul, visul etern al omului, care nsa niciodata nu se va mplini fara

aparatele din ce n ce mai sofisticate destinate desprinderii de Pamntul-
Mama, ramne de miliarde de ani modul de miscare absolut libera al
pasarilor. Aceste vietati pe care le consideram inferioare noua, oamenilor,
ne depasesc nsa cel putin la acest capitol. Si, poate, ne concureaza
cumva cnd vine vorba despre unele nsusiri cu totul insolite, despre care
n general stim prea putine lucruri. Ca, de exemplu...
Unele pasari flamingo, porumbeii si pinguinii imperiali si

alapteaza puii. Totusi, spre deosebire de mamifere, la aceste pasari
laptele nu este secretat de mameloane, ci de o glanda din gusa, acel
buzunar situat la nivelul esofagului n care stagneaza hrana proaspat
ngurgitata.
Porumbeii prezinta si alte particularitati mai putin cunoscute, ntre care

faptul ca vad n culori si percep lumina ultraviolet. De asemenea, sunt
singurele pasari care nu nghit apa dndu-si capul pe spate (astfel
functioneaza forta gravitationala), ci aspira lichidul.
Vulturul barbos foloseste o tehnica insolita pentru a se hrani. El prinde

n gheare oasele mari ale prazii (de cervidee, de pilda), pe care nu le
poate sparge cu ciocul, si le da drumul din naltimi pe o stnca de care
acestea se zdrobesc n bucati mai mici si mai usor de mncat.
Pelicanul cu ochelari are cel mai lung cioc dintre toate pasarile, n
timp ce colibri e singura pasare care are ciocul mai lung dect corpul.
Totodata, doar la kiwi narinele se afla la vrful ciocului, si nu la baza
acestuia, ca la toate celelalte pasari.
Onagadori reprezinta o rasa de galinacee antica, din Japonia, cu totul

iesita din comun. Cocosul este cel care confera valoarea acestor pasari
ocrotite n arhipelag si care se bucura de o atentie deosebita ncepnd din
secolul al XVII-lea. Cozile masculilor vrstnici ating de regula pna la 8
metri lungime, dar s-au nregistrat si cazuri de exemplare cu coada de 10
metri!
Asa-numita gaina ocelata, care traieste n Australia, este un inginer

al lumii animalelor cum putine astfel de vietati se pot ntlni. Ea
construieste pentru ouale sale un cuib cu ncalzire speciala, plasnd n
interior un amestec de plante pe care le lasa sa fermenteze, pentru a
putea sa joace rol de calorifer. Cuibul, amestec de nisip, pamnt si
plante diverse, are dimensiuni si forma deosebite, motiv pentru care
primii exploratori europeni ai arealului acestor pasari au crezut ca au de-
a face cu morminte ale bastinasilor.
O informatie de care ar trebui sa tina cont si foarte multi oameni ai

zilelor noastre: superbele pasari flamingo roz au reputatia de a fi niste
fiinte foarte fidele (cam la fel ca berzele de la noi). Ele traiesc n cuplu
alaturi de acelasi partener chiar si decenii ntregi...
Consideram astazi ca strutul este cea mai mare pasare de pe Terra, nsa
n epoca nu foarte ndepartata istoric a veacurilor 17-18 au fost ntlnite
ultimele exemplare ale asa-numitei pasari-elefant, care venea parca din
era dinozaurilor. Ea a trait pe Insula Madagascar si era uriasa: n medie,
avea 3 metri naltime si cntarea circa 500 kilograme!
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Manastirea Stanesti
joi, 01 iunie 2017
Aflata in satul Stanesti-Lunca din comuna Lungesti, judetul Vlcea,

manastirea Stanesti, actualmente biserica de mir, are hramul Adormirea
Maicii Domnului. Este considerata ctitoria, din 1536, a lui Giura logofat si
a sotiei sale, Vilaia. Se pare insa ca lucrarile fusesera incepute in 1535 de
bunicul si tatal Vilaiei, banul Mogos si Mogos spatarul. Traditia
mentioneaza totusi o data mult mai veche, asa cum reiese din pisania si
tabloul votiv notndu-se ca biserica a fost ridicata in 1486 de boierii
Mogosesti. In Monografia eclesiastica a judetului Vlcea apare ca data a
construirii anul 1502 si se subliniaza frumusetea picturii care, la 28
octombrie 1536, era complet terminata.
Descendentii familiei Giura se sting din viata si asezamntul revine

boierilor Dragoesti, Dumitru ban si Stanila postelnicul, neamuri ale Vilaiei
si nepotilor acesteia, cunoscutii frati Buzesti, baietii unei fiice dintr-o
prima casatorie.
Acestia din urma, impreuna cu Stanila postelnicul refac incinta

monastica, maresc biserica, adaugndu-i pridvorul si galeriile laterale, o
inzestreaza cu pamnturi si sate de tigani. Incinta a fost construita in
1594, dupa cum atesta data de pe pisania clopotnitei, iar pridvorul,
probabil, in 1609-1610, de catre Radu Preda si Stroe Buzescu. Exteriorul
este sobru, din caramida, cu o turla poligonala pe naos, asezata pe un
soclu de caramida.
In naosul bisericii sunt inmormntati vestitul capitan al lui Mihai Viteazul,

stolnicul Stroe Buzescu si sotia sa, Sima stolniceasa Buzeasca. Ea a
comandat unor mesteri pietrari sibieni piatra de mormnt a sotului ei, cu
un basorelief reprezentnd lupta dintre acesta si Mrza, nepotul hanului
tatar. Stroe a iesit invingator dar a murit dupa trei saptamni din cauza
unei rani capatata la obraz. Tot in naos sunt mormintele lui Giula logofat
si a Vilaiei, iar in pridvor cel al jupnului Dumitru ban.
Dupa 1540 locasul, care era populat de calugarite, a devenit manastire

de calugari pe care, in 1615, urmasii Buzestilor au inchinat-o Patriarhiei
din Alexandria. Calugarii straini veniti aici au lasat insa manastirea sa se
ruineze, nefiind interesati dect de arendarea mosiilor. Mai trziu Sima
Stolniceasa a recuperat manastirea, trecnd-o in administrarea Sagarcii
din Dolj fara insa sa reuseasca s-o restaureze.
Dupa Secularizarea din 1864, manastirea devine biserica de mir. In

interior se pastreaza fresca din 1536, a treia ca vechime din Oltenia,
lucrarea de o valoare deosebita, remarcndu-se prin eleganta si
rafinament si expunnd, pe lnga programul iconografic, scene inspirate
din realitatile dureroase ale vremii.
IRINA STOICA
Umorul si absurdul
joi, 01 iunie 2017
Artistul francez Marcel Duchamp (1887-1968) este autorul lucrarii Nud

coboara scara (1912). Desi este un ansamblu haotic de figuri geometrice
n care domina cilindri, conuri si paralelograme deci este un ulei pe
pnza asociat curentului cubist , vizitatorii l-au respins. Se ntmpla la
Paris, la expozitia Salonului Independentilor.
Duchamp nu s-a dat batut si, ncurajat de achizitionarea operei de catre

un celebru cuplu de colectionari americani (Arensberg), s-a lasat expus la
Philadelphia Museum of Art. Numai ca artistul vizionar a primit un nou
dus rece din partea criticilor, care caracterizau Nudul ca fiind expresia
unui cubism impregnat cu futurism. Era o exprimare elitista si
ngaduitoare, deoarece unul dintre organizatori i-a transmis sa-si retraga
pnza sau sa-i schimbe titlul, caci era prea literar. Furios, Duchamp si-a
luat lucrarea si a plecat val-vrtej cu un taxi... spre New York. Aici, la a
treia ncercare (la Armory Show), a fost lovit de o alta caracterizare,
poate cea mai severa. Un critic scria n New York Times (publicatie cu
mare autoritate ntr-ale artei, si nu numai) ca Nudul care coboara scara
pare o explozie la o fabrica de rumegus...
Acesta a fost surprinzatorul si nentelesul Marcel. Fiind un adversar

neobosit al artei pentru retina, Duchamp si-a finalizat perioada cubista
cu o alta lucrare la fel de ermetica pentru iubitorii clasicismului. Este
vorba despre Mireasa dezbracata la piele de catre flacai (1913), n care
formele geometrice, ba precise, ba imprecise sunt realizate cu ulei
asociat cu foite de plumb, fire electrice, praf, totul depus pe doua oglinzi
alaturate. Titlul final a fost Marea sticla si artistul vorbea despre a patra
dimensiune, despre logica si sens al dragostei, despre guvernarea
materiei. De altfel, inspirat si de teoriile lui Henri Poincar (obiectele
sunt doar relatii ntre obiecte), Duchamp a perseverat n arta-stiinta si s-
a alaturat entuziast dadaistilor si altor vizionari revoltati care initiasera
marea cotitura n arta.
Modernismul obsesiv al lui Marcel Duchamp (inclusiv arta din obiecte

gata facute) a atins limitele unui umor negru cu care trebuie sa fim foarte
atenti, ca sa nu rdem n loc sa plngem. Ma refer si la parodia Mona
Lisa (femeia cu mustata si barbison), care poarta si inscriptia zisa
umoristica L.H.O.O.Q, care fonetic, n franceza, se citeste Elle a chaud
au cul (Ea are fundul nfierbntat). Era o referire freudiana (?) la
homosexualitatea lui Leonardo da Vinci!
Copil neastmparat toata viata, Marcel Duchamp s-a deghizat n femeie

(sub pseudonimul Rose Slavy) si i-a pozat lui Man Ray si apoi a
conceput compozitia De ce nu stranuta Rose Slavy, n care admiram o
cusca plina cu cuburi de zahar, trabucuri si un termometru oral. Este o
capodopera a artei gata-facute. Naturalizat american (1955), Duchamp a
fost un sahist respectat si-l sfatuia pe Bobby Fischer sa traiasca precum
un calugar...
PAUL IOAN
O istorie scrisa pe piele

joi, 01 iunie 2017
Cnd, n 1897, Karl von den Steinen, tnar medic pasionat de civilizatiile
polineziene, a ajuns n insulele Marchize, tatuajele erau deja interzise de
circa zece ani. Misionarii le cerusera bastinasilor sa-si acopere trupurile
cu o roba larga de bumbac, acea roba a misiunii impusa femeilor n
coloniile franceze din Oceania. De asemenea, au interzis desenele gravate
pe pielea barbatilor, care le puneau att de bine n valoare corpurile.
Miraculoasa lume interzisa
Nu e vorba doar despre o problema de pudoare. Calugarii stiau ca

desenele respective nu erau decorative: ei invocau forte obscure, spirite
puternice, nu tocmai compatibile cu cuvntul lui Christos. Von den
Steinen nsa nu a pierdut timpul si, timp de sase luni, a strabatut
arhipelagul reproducnd n caietele sale sute de tatuaje, detaliu cu
detaliu, ncercnd sa-si explice semnificatia lor. Pentru aceasta, el a mers
n toate zonele locuite din cele sase insule, escaladnd piscurile abrupte
ale muntilor pentru a trece dintr-o vale n alta, ceea ce m-a facut sa pierd
20 de kilograme, dupa cum scria cu sinceritate n 1924 n prefata cartii
sale Bastinasii din Marchize si arta lor.
Tatuajul protejeaza individul mpotriva bolilor, mpotriva pierderii energiei

sale interne (mana) si proclama identitatea acestuia. Tatuajul este
garantia succesului, a recunoasterii sociale si a admiterii n clan. De altfel,
volumul consacrat tatuajului este edificator: exista acolo o multitudine de
imagini riguros repertoriate si legendate, precum si un vocabular. Astfel,
n aceste reprezentari geometrice, n curbe, n cercuri trebuie vazute flori
si oameni, nori, soprle si broaste testoase.
Traditia renvie din cenusa
Nimic decorativ n alegerea motivelor. Departe de a fi un simplu

vesmnt adaptat tarilor calde sau un capriciu estetic, tatuajul era
asociat intim cu marile etape ale vietii. Pe pielea sa, un bastinas din
Marchize si-a scris propria istorie, locul sau n familie, rangul n cadrul
clanului, invoca protectie si participa astfel la coeziunea grupului. O alta
surpriza este aceea de a descoperi ca unele corpuri sunt tatuate
literalmente din cap pna-n picioare, fara ndoiala un privilegiu rezervat
conducatorilor si demnitarilor.
Prin interzicerea practicarii tatuajului, misionarii nu au facut altceva

dect sa suprime ceea ce ei vedeau ca fiind o superstitie, privndu-i pe
bastinasi de un cod care administra relatiile dintre locuitorii acestui
arhipelag. Constienti de acest lucru, artizanii au nceput sa reproduca
desenele tatuajelor pe obiectele realizate n atentia vizitatorilor, unelte de
lemn, tesaturi, bastoane, vesminte, obiecte casnice etc.
Ulterior, introducerea fierului n comunitate a permis dezvoltarea

pirogravurilor pe bambus un suport care ofera avantajul rezistentei
sporite la trecerea timpului. Astazi, o noua generatie de artisti se
remarca. Dupa ce s-au inspirat din tatuajele maori si samoane, exportate
masiv n afara Pacificului, acesti maestri n tatuaj din Marchize renvie
att formele, ct si sensurile uimitoarelor istorii scrise pe trupuri. O
dovada ca traditiile autentice nu pot fi ngenuncheate de vremelnicele
masuri obtuze impuse cu forta.
De la bunici, pentru linistea noastra

joi, 01 iunie 2017
Ce poate fi mai de pret, atunci cnd vine vorba despre sanatate, dect linistea
ntregii noastre fiinte att n plan fizic, ct si din punct de vedere nervos, psihic
sau afectiv?! De aceea, nainte sa apelati cu toata convingerea la produsele
farmaceutice de sinteza, cu inevitabilul lor continut de chimicale, va recomandam sa
ncercati efectul unor leacuri vechi, provenite din medicina noastra populara.
Paducelul actioneaza asupra sistemului nervos central. Prin proprietatile sale

sedative, el atenueaza nervozitatea, palpitatiile legate de o afectiune cardiaca si
senzatia de greutate n zona inimii. Pentru a avea parte de un somn reconfortant si
odihnitor, puteti ncerca tinctura de paducel. O preparati din 20 g de flori si frunze
ale acestui arbust, pe care le adaugati n 100 ml de alcool de 60-70 de grade. Lasati
amestecul la macerat timp de 10 zile, dupa care puneti cte 10-15 picaturi n putina
apa si beti de trei ori pe zi. Pentru combaterea insomniilor mai puteti ncerca si un
ceai din plante care au efect sedativ.
Passiflora. Folosita nca din secolul al XIX-lea ca somnifer, floarea pasiunii are
proprietati calmante, sedative, anxiolitice si spasmolitice. Aceasta planta are o
actiune benefica n caz de nervozitate si tulburari de somn si un efect calmant
asupra spasmelor gastro-intestinale. De trei ori pe zi, preparati cte o cana de ceai
din 250 ml apa si o lingurita de planta uscata. Puteti opta si pentru capsule cu
passiflora pe care sa le luati dimineata si seara (cte una).
Verbina are efect antistres. Vestita de-a lungul timpului pentru nenumaratele sale
virtuti terapeutice, ea contine substante sedative, digestive, fortifiante si, mai ales,
antinevralgice. Recomandata contra stresului si tulburarilor gastro-intestinale, legate
ntre ele, verbina are efecte excelente asupra tulburarilor de somn conditionate de
anxietate. Beti trei cesti de infuzie zilnic, cu nghitituri mici, ca sa obtineti efectul
dorit.
Sunatoarea si musetelul relaxeaza. Ceaiul de sunatoare nlatura anxietatea,

starile de nervozitate sau de tensiune, iar ceaiul de musetel, acest remediu minunat
transmis din generatie n generatie, are proprietati relaxante, contribuie la
detensionarea muschilor si la eliminarea anxietatii.
Valeriana va ajuta si ea, daca aveti probleme cu somnul. ncercati tinctura de

valeriana, pe care o preparati din 20 g de radacini de planta lasate la macerat timp
de 8 zile, n 100 ml de alcool de 70 de grade. Dupa macerare, luati cte 15-20 de
picaturi, de trei ori pe zi. Tot din valeriana mai puteti ncerca si pulberea de radacina
uscata. O puteti procura sub forma de capsule din magazinele cu produse naturiste;
este recomandat sa luati o capsula de trei ori pe zi.
Georges Brassens, artistul recalcitrant si

timid
joi, 01 iunie 2017
Cariera artistica a lui Georges Brassens se datoreaza tot unei femei: de data aceasta celebra
cntareata Patachou. Ea accepta sa cnte doua cntece compuse de Brassens n cabaretul ei
din Montmartre, invitndu-l apoi pe scena. n 1952 i apare primul disc la casa Polydor,
cntecul Le Gorille provocnd un adevarat scandal. Oricum, despre Brassens se spune ca a
fost cel mai cenzurat cntaret francez. Un alt interzis la radio si tv a fost Putain de toi
(Putoare ce esti), de altfel o melodie splendida!
Ca sa continuam detaliile picante pomenite numarul trecut, sa spunem ca n camaruta lui

din casa iubitei Jeanne, Brassens traia si alte aventuri erotice vinovate, cel putin pentru ochii
Jeannei. Rezultatul, alte cntece splendide. n care sunt amintite ntlniri amoroase
pasagere, dar profunde, de neuitat. Una din aceste melodii este Furtuna (Lorage) cu un text
pe care am ncercat sa-l traduc ca pe un poem cu rima alba:
Vorbeste-mi despre ploaie si nu despre vremea frumoasa / Vremea senina ma dezgusta, mi

scrsnesc dintii de angoasa / Albastrul senin ma nfurie la culme / Fiindca cea mai mare
iubire care mi-a fost data pe pamnt / I-o datorez vremii urte, i-o datorez lui Jupiter, / Mi-a
venit de la un cer plin de nori furiosi / ntr-o seara de noiembrie, rostogolindu-se pe
acoperisuri / S-a pornit o adevarata furtuna din Brest, cu urlete de dihor / Si-a aprins focul
de artificii / Sarind din pat n capotul de noapte / Vecina mea, nspaimntata a batut la usa
mea / Cerndu-mi tremurnd o mna de ajutor / Sunt singura si mi-e frica, deschideti-mi,
fie-va mila / Sotul meu tocmai a plecat pentru a-si vinde produsele / Sarmanul mercenar
nefericit / Fortat sa doarma pe coclauri cnd vremea se strica / Doar pentru simplul motiv ca
este reprezentant / Al unei fabrici de paratrasnete / Iar eu, slavind numele lui Benjamin
Franklin / Am pus-o la adapost n bratele mele dragastoase / Iubirea a ramas sa faca tot
restul / Sarmanul, el care planta paratrasnete peste tot / Tocmai pe propria casa a uitat sa
planteze unul / Greseala cum nu se poate mai nefericita / Si cnd Jupiter s-a mutat prin alte
parti / Frumoasa, nvingndu-si n cele din urma teama / Si capatndu-si pe loc curajul, / S-a
rentors acasa pentru a-si ajuta sotul sa se usuce / Nu nainte de a-mi da ntlnire n zilele
ploioase / ntlnire cu ocazia urmatoarei furtuni / ncepnd din acea zi am fost cu ochii
numai pe sus / Nu faceam altceva dect sa privesc bolta cereasca / Pndeam trecerea norilor
/ n asteptarea unui stratus, a unor nimbus / Faceam ochi dulci celor mai firavi cumulus /
Dar ea n-a mai venit la ntlnire / Bunul ei de sot a reusit asa de bine n afaceri / A vndut n
seara aceea attea bucati de fier / nct a devenit peste noapte milionar / Si pe ea a dus-o n
tari cu cerul mereu senin / Tari tmpite unde nu ploua niciodata / Unde n-a vazut nimeni
vreun fulger. / Dumnezeu mi-a dus povestea mai departe, batnd toba / I-a vorbit despre
ploaie, despre vremurile bune / Carora le-am facut fata mpreuna / Si i-a mai povestit cum
un fulger ucigas / A scrijelit n mijlocul inimii mele desenul / Unei mici flori care i seamana.
Iata, pentru cei care n-au apucat sa asculte n tinerete, acum 30 de ani, melodiile lui
Georges Brassens, poate ca a venit timpul sa faca acest pas, ca o calatorie intima n lumea
poeziei de calitate. Un antidot, n fond, al zilelor pe care le traversam azi!
GEORGE CUSNARENCU
Morgan Freeman, povestea unui Dumnezeu mai

mic
joi, 01 iunie 2017
Desi traditiile populare datnd de milenii l vad pe Creator ca pe un batrn cumsecade, cu
parul si barba lungi si albe un fel de Mos Craciun nzestrat cu ceva mai multe atributii n
epoca moderna, aceasta reflectare a imaginarului popular s-a schimbat. Cea de-a saptea
arta, de pilda, dornica de a face pe plac adeptilor corectitudinii politice sau poate tocmai
de a ironiza aceasta gaselnita a secolului XXI, a considerat ca Dumnezeu nu trebuie sa fie
neaparat alb la piele, ci doar la par. Si asa se face ca, n cteva filme, simpaticul actor de
culoare Morgan Freeman a jucat rolul lui Dumnezeu.
Ba mai mult, s-a si destainuit telespectatorilor de pretutindeni, ntr-un apreciat serial

stiintific, Povestea lui Dumnezeu. Ce alte lucruri interesante a mai facut, de-a lungul
prodigioasei sale cariere acest Dumnezeu mai mic, care pe 1 iunie mplineste rotunda
vrsta de 80 de ani? Haideti sa aflam mpreuna, din rndurile care urmeaza.
Fiul unei nvatatoare si al unui barbier, s-a nascut pe 1 iunie 1937 la Memphis, Tennessee,
ntr-o zona unde discriminarea rasiala era, pe atunci, la ea acasa.
Potrivit analizei ADN, stramosii sai erau originari din populatiile tuarege din zona Nigerului,
n Africa.
La 16 ani s-a mbolnavit grav de pneumonie si a fost la un pas de moarte.
Dupa absolvirea unei scoli de teatru s-a nscris voluntar n armata Statelor Unite, devenind
specialist n tehnica radar. Fotografia din livretul militar al lui Freeman, de cnd actorul avea
21 de ani, apare n scena nmormntarii personajului jucat de el n filmul Ultimele dorinte
(2007).
In 1968 a debutat pe Broadway ntr-o versiune de mare succes a musicalului Hello,

Dolly!, n care toti actorii erau de culoare.
Prestatiile sale scenice i-au adus cel mai rvnit trofeu din lumea teatrala nord-americana,
Premiul Obie, n 1980 si 1984. Al treilea Premiu Obie l-a obtinut pentru rolul soferului din
drama Soferul doamnei Daisy, care a fost ecranizat, tot cu el n rolul principal, n 1989.
Desi primul film n care a fost creditat ca actor a fost Cine spune ca nu pot merge pe
curcubeu? (1971), Freeman a devenit cunoscut publicului american prin rolurile din
telenovela O alta lume si spectacolul pentru copii Compania Electrica, unde a jucat rolul
Vincent, Vampirul Vegetal.
A nceput sa joace n liga mare de la Hollywood la jumatatea anilor 80, filmul care i-a
adus consacrarea fiind Glory (1989).
In 1994 a facut unul dintre cele mai bune roluri ale sale Red, detinutul charismatic din
nchisoarea ngerilor.
A jucat si n filme de mare succes comercial, precum Robin Hood, printul hotilor, Seven
si Impact nimicitor.
Pasiunea sa pentru stiinta l-a determinat sa accepte rolul de prezentator al multor seriale
de profil, pe posturile TV comerciale; vocea sa deosebita l-a recomandat pentru
prezentarea de filme unul dintre ele, Marsul Pinguinilor, obtinnd n 2005 premiul Oscar
pentru film documentar.
Dupa trei nominalizari, a cucerit primul sau Oscar pentru rolul din O fata de milioane
(2004).
A aparut n rolul lui Dumnezeu n filmele Dumnezeu pentru o zi si Evan Atotputernicul,

desi, ntr-un interviu din 2012, actorul declara Cred ca noi, oamenii, l-am inventat pe
Dumnezeu. Deci cred n Dumnezeu, si asta deoarece cred ca eu sunt Dumnezeu.
Filmul Invictus i-a prilejuit mplinirea unei dorinte pe care o avea nca din tinerete sa
joace rolul lui Nelson Mandela, personalitate cu care, de altfel, actorul seamana foarte bine
si fizic.
A fost casatorit cu Jeanette Adair Bradshaw (1967-1979) si cu Myrna Colley-Lee (1984-

2007).
Are patru copii, dintre care doi proveniti din relatii extramaritale.
Detine un club de blues si un restaurant de lux n orasul Clarksdale din Mississippi, unde
poate fi vazut adesea, servind el nsusi clientii.
La vrsta de 65 de ani a obtinut licenta de pilot de avion si are trei avioane particulare.
In august 2008 a suferit un grav accident rutier, chirurgii efectund o operatie complicata
pentru a-i repara nervii bratului stng; n prezent, actorul nca nu si poate misca totusi
degetele de la mna stnga, desi este... stngaci!
Impresionat de scaderea dramatica a coloniilor de albine din America de Nord, si-a

transformat ferma de 124 de acri ntr-un sanctuar pentru albine, detinnd n prezent ctiva
zeci de stupi.
GABRIEL TUDOR
1 iunie 1533 Anne Boleyn devine regina a

Angliei
joi, 01 iunie 2017
A doua sotie a regelui Angliei, Henry al VIII-lea, Anne Boleyn este

ncoronata regina-consort la 1 iunie 1533. Cronicile spun ca a fost o
magnifica ceremonie la faimoasa catedrala gotica Westminster Abbey.
Nascuta n 1501, la Hever Castle n Kent, Anne Boleyn a fost fiica
baronului Thomas Boleyn si a ducesei Elizabeth Howard. n lipsa unor
nscrisuri parohiale, nu este cert anul nasterii ei. A facut studii specifice
fetelor de rang nobiliar, cu o profesoara austriaca. Printre altele, a nvatat
sa traga cu arcul, sa joace carti si zaruri, sa calareasca si sa vneze. Tatal
sau avea o cariera diplomatica de succes si astfel familia a calatorit prin
mai multe tari europene.
n anul 1522, Anne Boleyn a fost atrasa ntr-o mare disputa privind
unele domenii ale ducatului Ormond. n scopuri patrimoniale, ea a fost
oferita drept sotie unui verisor irlandez. Insa era curtata de mai multi
nobili englezi dar nu a cedat si, nainte de a se casatori cu Henry al VIII-
lea, a devenit prietena marelui poet al dinastiei Tudorilor, Sir Thomas
Wyatt...
n decursul unei calatorii n Franta, Anne facea parte din suita regala
alaturi de Wyatt. Atunci s-a ntlnit prima oara fata n fata cu regele, care
s-a ndragostit pe loc de frumoasa Anne. Era anul 1526. Initial, tnara
baroneasa a rezistat avansurilor regelui si se spune ca de multe ori l
evita, plecnd sa locuiasca izolata, la un castel din apropierea Londrei.
Pentru a se casatori cu Anne, regele ar fi trebuit sa scape de prima

nevasta, Catherine. Numai ca divortul era imposibil n rit catolic, astfel ca
Henry al VIII-lea face manevrele necesare acestui scop: l numeste pe
prietenul Thomas Cranmer arhiepiscop de Canterbury, iar acesta
anuleaza casatoria cu Catherine. Atunci s-a produs prima mare ruptura a
Angliei cu Vaticanul, iar papa i-a excomunicat pe Henry al VIII-lea si pe
Cranmer. Regele Angliei a devenit atunci liderul Bisericii Anglicane.
Instalata la Palatul Greenwich, Anne Boleyn da nastere unei fetite, spre

marea dezamagire a regelui, care astepta un urmas la tron.
Comportamentul reginei i scade drastic popularitatea. Nu reuseste sa
nasca un baiat si regele pune ochii pe Jane Seymore, n 1536. Anne
este acuzata de tradare si executata la 19 mai 1536. La 30 mai, regele se
nsoara cu Seymore.
PAUL IOAN
https://ro.wikipedia.org/wiki/1_iunie
1 iunie este a 152-a zi a calendarului gregorian i ziua a 153-a n anii biseci.
ziua internaional a copilului.
Evenimente[modificare | modificare surs]
193: mpratul roman Marcus Didius este asasinat n palatul su.
1475: Prima meniune documentar a oraului Craiova.
1533: Anne Boleyn a fost ncoronat ca Regin A Angliei printr-o fastuoas ceremonie
la Westminster Abbey.
1910: Membrii expediiei ctre Polul Sud condui de Robert Falcon Scott prsesc Anglia.
1914: Vizita oficial a arului Rusiei, Nicolae al II-lea, la Constana.
1937: Se desfiineaz Universitatea Sseasc, unitate politic i administrativ

a sailor transilvneni ce a activat din 1876 ca fundaie.
1939: Alegeri parlamentare n Romnia, n urma crora Frontul Renaterii Naionale - care
prezentase liste unice, fr contracandidai - obine toate locurile n Adunarea Deputailor i
n Senat.
1941: Al doilea rzboi mondial: Creta capituleaz n faa Germaniei.
1945: Autoritile romne nfiineaz Universitatea Bolyai din Cluj, cu predare n limba
maghiar, pentru a arta bunvoin n perspectiva Tratatului de Pace din 1947.
1949: S-a inaugurat Teatrul de Stat din Reia cu piesa Cumpana", de Lucia Demetrius.
1957: S-a nfiinat, la Bucureti, Muzeul Literaturii Romne. A fost fondat de ctre criticul i
istoricul literar Perpessicius, care a fost i primul director al instituiei.
1957: Televiziunea Romn a transmis prima emisiune pentru copii de la Teatrul

ndric din Bucureti.
1957: A fost fondat, la Chiinu, Camera Naional a Crii din Republica Moldova.
1967: The Beatles lanseaz albumul Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band.
1980: Postul de televiziune american Cable News Network" (CNN) a efectuat prima transmisie.
2004: Adunarea General al ONU, declar anul 2005, ca An Internaional al Fizicii n amintirea
mplinirii a o sut de ani de la publicarea celebrelor lucrri ale lui Albert Einstein.
2009: Un Airbus A 330, aparinnd companiei Air France, a disprut deasupra Oceanului
Atlantic; au fost 228 de victime iar cutia neagr a fost gsit dup 23 de luni de cutri.
Nateri[modificare | modificare surs]
1636: Nicolae Milescu Sptarul, scriitor memorialist, teolog i diplomat romn (d. 1708)
1796: Nicolas Lonard Sadi Carnot, fizician francez (d. 1832)
1926: Marilyn Monroe, actri american (d. 1962)
1926: Andy Griffith, actor american (d. 2012)
1930: Erich Bergel, dirijor german nscut n Romnia (d. 1998)
1936: Morgan Freeman, actor american
1953: Xi Jinping, om politic chinez
1956: Mircea Crtrescu, scriitor romn
1962: Adriean Videanu, politician romn
1969: Marian Ivan, fotbalist romn
Mugurel Liviu Srbu, politician romn
1971: Monica Anghel, interpret romn de muzic uoar
1973: Heidi Klum
1974: Alanis Morissette, interpret canadian de muzic uoar
Decese[modificare | modificare surs]
1841: Nicolas Appert, inventator francez (n. 1749)
1846: Papa Grigore al XVI-lea (n. 1765)
1868: James Buchanan, al 15-lea preedinte al Statelor Unite (n. 1791)
1941: Hans Berger, medic psihiatru german (n. 1873)
1946: Constantin Piki Vasiliu, general romn (executat) (n. 1882)
1946: Gheorghe Alexianu, politician romn (executat) (n. 1897)

1946: Ion Antonescu, mareal, politician romn (executat) (n. 1882)
1946: Mihai Antonescu, politician romn (executat) (n. 1904)
2008: Yves Saint-Laurent, designer de mod francez (n. 1936)
Srbtori[modificare | modificare surs]
Sf. Mc. Justin Martirul i Filosoful; Sf. Mucenici Hariton, Firm i Valerian (calendar ortodox)
Ziua Internaional a Ocrotirii Copilului
Samoa: Ziua naional. Aniversarea proclamrii independenei (1962)
Wikipedia: Ziua Brion Vibber
7 lucruri obinuite i originile lor

nebnuite
SPECIAL 31 MAI 2017
De cele mai multe ori, cnd mncm un anumit fel de mncare sau
cnd folosim un anumit lucru, i cunoatem originile. tim c din Turcia
provine kebabul, c sushi e din Japonia i c mainile BMW sunt
nemeti. Exist, ns, o mulime de mncruri sau obiecte extrem de
cunoscute, ale cror origini sunt cu totul altele dect credeam.
i prezentm o selecie de astfel de lucruri, a cror provenien s-a

pierdut n negura istoriei i este adesea confundat. Suntem siguri c
cele mai multe te vor surprinde.
1. Ardeii chili nu provin din India, ci din
Mexic
Foto: foodingredients1.com, infoplease.com
Buctria Indian este faimoas pentru condimentele sale. Printre cele

mai des folosite condimente se numr ardeii chili, care dau mncrii
iueala specific indian.
i totui, acest ingredient att de drag indienilor nu i are originile n

Asia. Ardeii chili provin din Mexic i au fost introdui n India de ctre
comercianii portughezi la nceputul secolului al XVI-lea.
2. Jocul Sudoku nu are nicio legtur cu
Japonia
Foto: foxnews.com
Popularul joc a fost conceput la finalul secolului al XIX-lea n Frana.

Prima versiune a fost publicat n revista Le Sicle, iar mai apoi a fost
dezvoltat de revista La France.
Varianta modern a Sudoku a fost conceput de Howard Garns, un

arhitect pensionar n vrst de 74 de ani, din Indiana, SUA. Datorit
popularitii pe care a avut-o jocul n Japonia, majoriatea oamenilor
sunt astzi convini c Sudoku este o creaie japonez.
3. Cocktail-ul Molotov a fost inventat n
Finlanda
Foto: pixabay.com
Dei are un nume cu rezonan ruseasc, celebrul cocktail molotov nu

a fost creat de sovietici. Bomba incendiar artizanal a fost inventat
de finlandezi i folosit intens n Rzboiul Ruso-Finlandez (1939-1940).
Finlandezii au botezat-o Molotov dup ministrul de externe sovietic

de la acea vreme, Viaceslav Molotov.
4. Salata Caesar nu vine de la Roma
Foto: simplyrecipes.com
Salata Caesar este faimoas n ntreaga lume i se afl n aproape

toate meniurile restaurantelor. Dei majoritatea oamenilor cred c
numele ei vine de la mpratul roman Iulius Cezar, lucrurile nu stau
deloc aa.
De fapt, salata provine din SUA i poart numele lui Cesare Cardini,
imigrantul italian care a creat-o.
5. Tempura i are originile n Portugalia
Foto: pixabay.com, mytripolog.com
Tempura este un fel de mncare din fructe de mare i legume, nvelite

ntr-un aluat extrem de subire, iar apoi prjite n ulei. Acest fel de
mncare este asociat la scar larg cu buctria japonez.
Cu toate acestea, japonezii au nvat s gteasc tempura de

la misionarii portughezi din Nagasaki.
6. Ceasurile Rolex s-au nscut la Londra
Foto: jomashop.com, lonelyplanet.com
Toat lumea a auzit mcar o dat de faimoasele ceasuri elveiene

Rolex. ns puini tiu c societatea care a nceput s produc aceste
ceasuri a fost creat la Londra, n 1905.
Iniial, compania se numea Wilsdorf and Davis, de la numele celor

doi fondatpori: Alfred Davis i Hans Wilsdorf. n 1908, cei doi au
redenumit compania Rolex i au deschis un birou n Elveia.
n 1919, din cauza rzboiului i a taxelor vamale imense pentru

produsele de lux, Davis i Wilsdorf i-au mutat compania definitiv n
Elveia. Aadar, ceasurile Rolex n-au fost elveiene chiar de la
nceput
7. Celebrii Cowboys vin din Spania
medieval
Foto: pixabay.com
Dei sunt asociai exclusiv cu SUA, faimoii cowboy i au originile

n Spania medieval. n secolul al XVI-lea, conchistadorii au exportat
acest stil de cretere a vitelor i cailor pe continentul american.
Tradiia a prins rdcini n special n Mexic (unde cei care o practic

sunt numii vaqueros vcari) i n SUA. Americanii sunt cei care i-
au transformat pe cowboys n personaje de literatur i de
film. Probabil de aceea, majoritatea oamenilor cred c tradiia i are
originile n SUA.
http://incredibilia.ro/lucruri-obisnuite-origini-nebanuite/?
utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+IncredibiliaNewsletter+
%28Incredibilia.ro+-+RSS+Newsletter%29
www.descopera.ro
Testele ADN asupra

mumiilor egiptene scot
la iveal originea
surprinztoare a
egiptenilor antici
Trimite pe email
Alexandru Voiculescu | 06.01.2017 | Vizualizri: 12445
1 Comentarii
Foto: arhiva +ZOOM
Galerie foto (1)

Pentru prima dat, un grup de cercettori a analizat ADN-ul de de la un numr mare de
mumii, folosind o metod pe care o consider sigur, nefiind riscul de contaminare.
ntr-un studiu publicat pe 30 mai n jurnalul Nature Communications, savani au analizat

materialul genetic a 151 de mumii egiptene, care au fost ngropate din 1400 .e.n. pn n
400 e.n., scrie Newsweek.
Acetia au descoperit c materialul genetic al mumiilor prezenta mai multe similariti cu
popoarele antice din Orientul Apropiat i al popoarelor de pe coasta estic a Mrii
Mediterane, precum Israelul i Palestina, dect cu populaia actual a Egiptului.
De asemenea, analiza sugereaz c invaziile nu au avut un efect att de mare asupra
bazinului genetic dect se credea anterior, conform autoarei studiului Verena
Schuenemann de la Universitatea Tbingen.
Studiul arat i o legtur genetic ntre egiptenii antici i popoarele neolitice din Asia
Mic i Europa.
Astfel, cercetarea a avut succes acolo unde alte studii asupra ADN-ului mumiilor au
euat, precizeaz Hannes Schroeder, paleogenetician la Universitatea din Copenhaga
care nu a fost implicat n studiu.
Mumiile provin din situl arheologic Abusir el-Meleq, situat lng fluviul Nil, n centrul
Egiptului antic. ntruct toate mumiile provin din aceeai zon, cercettorii precizeaz c
rezultatele nu pot fi generalizate pentru alte zone din sudul i nordul Egiptului, care au fost
mai mult sau mai puin afectate de cuceriri i invazii.
ara n care se fumeaz

cel mai mult. Cum arat
harta consumului de igri
la nivel mondial
Trimite pe email
05.31.2017 | Vizualizri: 1423
0 Comentarii
+ZOOM
Galerie foto (2)
China este cel mai mare consumator de igri din lume, un chinez adult fumeaz un numr
impresionant de 4.124 de igri pe an, ceea ce nseamn, n medie, 11-12 igri pe zi,
potrivit datelor fcute publice de Organizaia Mondial a Sntii.
La mic distan vine Belarusul, cu o medie de 3.831 igri pe an pentru fiecare adult i
Libanul cu 3.023 igri per adult. Sub limita de 3.000 de igri fumate pe an se situeaz
Macedonia (2.732) i Rusia (2.690), scrie Gndul.
Citete i Oamenii de tiin au descoperit secretul

longevitii ntr-un sat din Italia. Aceti indivizi nu fac sport, fumeaz i nu sunt
nici foarte slabi
Citete i Ce se ntmpl n creierul femeilor care

fumeaz un pachet de igri pe zi
Locuitorii din Guinea sunt cei care se pare c au neles cel mai bine ct de mult ru fac
igrile, pentru c ei fumeaz, n medie, doar 15 igri pe an per adult. Sunt urmai de
Insulele Solomon (26), Kiribati (28), Uganda (41) i Rwanda (53).
68 dintre cele 182 de ri ale lumii se situeaz la un consum de sub o igar per adult pe
zi, n timp ce 61 de state trec de limita de 2 igri per adult pe zi, ajungnd la o medie de
1.000 de igri pe an pentru fiecare adult fumtor.
Romnia este ncadrat n rndul rilor n care un cetean adult fumeaz, n fiecare an,
undeva ntre 1.480 i 1.980 de igri, potrivit hrii fcute publice de The Independent.
De ce apare chelia.
Explicaia care poate
conduce la rezolvarea
acestei probleme
Trimite pe email
05.31.2017 | Vizualizri: 1471
0 Comentarii
+ZOOM
Galerie foto (1)
O nou cauz a apariiei cheliei a fost descoperit accidental de oamenii de tiin

americani ntr-o ncercare de a gsi o soluie pentru stimularea creterii prului din nou la
persoanele care au rmas fr el. Cercettorii studiau rolul pe care l joac celulele anti-
inflamatorii ale sistemului imunitar n sntatea pielii n general.
Potrivit The Independent, oamenii de tiin au reuit s elimine, temporar, celulele T din
piele n testele pe oareci de laborator, care au fost nainte rai pentru ca efectele s poat
fi observate.
Astfel, oamenii de tiin au descoperit ceva neateptat. Prul lor nu mai cretea la loc,
scrie Gndul.
Citete i De ce ne simim tot timpul obosii
Citete i De ce unii oameni se nroesc imediat ce

consum alcool
Pn acum se credea c celulele stem sunt responsabile de creterea prului dup ce

acesta a fost ndeprtat, ns echipa de cercettori a reuit s descopere adevratele
celule responsabile cu acest lucru, respectiv celulele anti-inflamatorii T.
Foliculii piloi se regenereaz constant. Atunci cnd un fir de pr cade, ntregul folicul
pilos trebuie s creasc din nou. Acest lucru a fost considerat pn acum rezultatul unui
sistem complex n care sunt implicate celulele stem, ns, odat cu acest studiu,
concluzionm c celulele T sunt eseniale n acest proces de regenerare a prului. Dac
acest tip de celul a sistemului imunitar dispare din organism, atunci prul nu mai crete,
a explicat unul dintre oamenii de tiin care au condus studiul.
Astfel, cercettorii cred c lipsa celulelor T este responsabil i de boala imunitar,

alopecia areat, care conduce cderea prului n anumite zone, ns cred c lipsa aceleiai
celule este motivul care duce la apariia cheliei.
Pn acum, celulele T aveau, potrivit oamenilor de tiin, rolul de a regla sistemul

imunitar, spunndu-i acestuia cnd s atace i cnd s stea linitit. Atunci cnd ele
sufereau anumite modificri, conduceau la apariia alergiei la alune sau la alte substane
duntoare sau fceau ca sistemul imunitar s atace organismul.
Cercettorii cred c aceast descoperire este un pas important care va conduce la

descoperirea unor tratamente eficace pentru regenerarea prului chiar i la persoanele cu
chelie.
Tag-uri: chelie | cap | oameni | probleme
O inovaie poate salva

viaa a milioane de
oameni: apa potabil va
putea fi obinut uor
chiar i n zonele aride
Trimite pe email
0 Comentarii
Credit: 123RF +ZOOM
Galerie foto (1)

Invenia implic de asemenea, sau mai ales, soluiile cu concentraie mare de sruri. Chiar
i n acest caz, cercettorii susin c recuperarea apei este n proporie de aproape 100%.
Sistemul va furniza ap potabil n zonele aride i va reduce temerile cu privire la efectul

deeurilor cu salinitate ridicat, precum cele rezultate n urma fracturrii hidraulice,
scrie Science Daily.
Cercetarea a implicat crearea unui nanotub de carbon care ajut la procesul de distilare.
Dup cum am menionat anterior, aceast nou metod este util n apele cu salinitate
ridicat, miza fiind i evitarea riscurilor de mediu, precum contaminarea pnzei freatice.
David Jasby, cercettorul de la UCR's Bourns College of Engineering care a condus acest
studiu, precizeaz c ntr-un scenariu ideal, desalinizarea termal ar permite recuperarea
ntregii ape din saramur, lsnd n urm o cantitate mic de sare solid, cristalin. Din
pcate, procesele de distilare din prezent limiteaz recuperarea apei la 6%.
Pentru a mbunti acest proces, cercettorii au creat o membran de nanotub care se
nclzete singur i care nclzete doar saramura de pe suprafaa membranei. Aadar,
noul sistem a redus cldura care era necesar i de asemenea a crescut procentul de ap
recuperat la aproape 100%.
Descoperire
remarcabil a
astronomilor: un
''super-Pmnt'' care
poate susine viaa i
care este de aproape
trei ori mai masiv ca
planeta noastr
Trimite pe email
2 Comentarii
Credit: Institutul de Astrofizic al Insulelor Canare +ZOOM
Galerie foto (1)

Cercettorii susin c planeta are de 2,8 ori masa Terrei i se afl la doar 21 de ani lumin.
Poate chiar susine viaa, ntruct se afl la marginea interioar a zonei habitabile a stelei
sale. Aadar, este i o planet solid care poate avea o temperatur potrivit pentru
existena apei lichide.
Planeta a fost observat de cercettorii de la Institutul de Astrofizic al Insulelor

Canare (IAC) folosind telescopul naional Galilei de la Observatorul Roque de los
Muchachos, scrie Daily Mail.
Planeta orbiteaz n jurul unei pitice roii, numit GJ625. Fiecare orbit dureaz
aproximativ 14 zile.
Alejandro Surez Mascareo, unul dintre cercettori, precizeaz c ntruct GJ625 este o
stea relativ rece, planeta este situat la morginea zonei habitabile, unde apa lichid poate
exista pe suprafaa planetei. De fapt, lund n considerare norii atmosferici i rotaia sa,
poate avea potenialul de a fi habitabil.
De asemenea, Jonay Gonzlez Hernndez, un alt cercettor al studiului, afirm c exist o

posibilitate ca mai multe planete solide s existe n jurul GJ625 n orbite mai ndeprtate
sau mai apropiate de stea i chiar i n zona habitabil.
Cum s-au schimbat

preferinele brbailor n
materie de femei de-a
lungul anilor. Care erau
cele mai importante
caliti ale doamnelor n
anii '30
Trimite pe email
06.01.2017 | Vizualizri: 12475
0 Comentarii
+ZOOM
Galerie foto (2)
Femeilor i brbailor din ziua de atzi le este mai uor s afle ce-i doresc unii de la alii,
graie aplicaiilor de dating i informaiilor care circul peste tot pe internet. Totui, n
trecut, cnd tehnologia era ceva de domeniul tiinifico-fantascului, brbaii aveau alte
preferine cnd venea vorba despre alegerea partenerei de via fa de cele existente n
ziua de astzi.
Cercettorii au aruncat o privire n trecut i au identificat lucrurile pe care le cutau

brbaii la partenera lor de via n urm cu aproape 80 de ani, scrie Gndul.
Citete i Femeile datorit crora s-au obinut
programele spaiale de succes ale NASA
Citete i Femeile din Romnia n Primul Rzboi

Mondial. ''Regina Maria a jucat un rol major, din dou puncte de vedere''
Cercettorii au ajuns la concluzia c n 1939 brbaii considerau eseniale alte lucruri fa

de cele care sunt considerate atractive n ziua de astzi.
Spre exemplu, la nivelul anului 2008, atracia sexual i iubirea erau primele dou
caracteristici eseniale pe care brbaii le cutau la partenera lor. n top 10 intrau aspectul
fizic, educaia, inteligena i sociabilitatea. n 1939, aceste lucruri erau foarte puin
importante.
n urm cu aproape 80 de ani, cea mai important calitate a unei femei n ochii unui brbat
era aceea ca ea s fie o persoan demn de ncredere, calitate urmat de stabilitatea
emoional i maturitate. Aceste caracteristici i-au pierdut din popularitate n prezent.
Dac n 1939 virginitatea era a 10-a cea mai important calitate a unei femei, acest aspect
czuse, n 2008, pe locul al 18-lea.
De asemenea, odat cu trecerea anilor, sntatea partenerei a devenit un aspect deosebit

de important n viziunea brbailor. i inteligena, educaia i caracterul deschis i plcut
au ctigat teren. Brbaii nu au mai acordat att de mult atenie originii femeilor din
viaa lor, astfel c nu mai este necesar ca ele s fi beneficiat de aceeai educaie ca i ei
sau s aib aceleai orientri religioase.
Totodat, o cretere semnificativ n importan se simte i n ceea ce privete aspectul

fizic.
Deloc surprinztor, calitile de buctar i acelea de pricepere la ngrijirea casei au pierdut

teren n zilele noastre fa de situaia din secolul trecut, n mare parte i datorit micrii
feministe.
Primul romn care a ajuns
n China. Mai nainte un
domnitor i-a tiat nasul
Trimite pe email
06.01.2017 | Vizualizri: 6487
0 Comentarii
+ZOOM
Galerie foto (2)
Nicolae Milescu Sptaru a fost unul din marii calatori, aventurieri i carturari ai secolului al
XVII - lea.
Nscut la 31 mai 1636, dintr-un tat aromn din Peloponez i o mam moldoveanc get-
beget, Nicolae Milescu Sptaru a avut o carier politic i diplomatic spectaculoas,
ajungnd prieten cu Patriarhul de Ierusalim, Dositei, i om de ncredere al mai multor
domnitori din Moldova i Muntenia, dar i trdtor al altuia, Ilia Alexandru, care a pus s-i
fie crestat nasul.
Citete i 5 substane mitice cu puteri miraculoase
Citete i Povestea celei mai mari enciclopedii din

istorie, detronat de Wikipedia. 2.000 de nvai au muncit la ea
Nicolae Milescu Sptaru a fost primit ca ambasador de Ludovic al XIV-lea, Regele Soare,
i a fost trimis ca sol al arului rus la curtea strlucitoare a mpratului Chinei. A fost primul
romn care a ajuns la Marele Zid Chinezesc.
Beijing n secolul al XVII-lea, stamp de epoc
Mai trziu a devenit consilier al lui Petru cel Mare i a ajutat la modernizarea educaiei n
Rusia arist. A murit la Moscova n 1708. Urmaii si i-au rusificat numele, din Sptaru n
Mecinikov. Un descendent din aceast ramur a familiei, Ilia Ilici Mecinikov, a fost laureat
cu Premiul Nobel pentru Medicin, n 1908.
Descoper i prezint principalele semnificaii ale zilei de 1 iunie:
1685 - A fost ncheiat Tratatul de alian venic ntre ara Romneasc i Transilvania
1804 - S-a nscut compozitorul Mihail Glinka, considerat ntemeietorul muzicii clasice
ruse. (d. 15 februarie 1857)
1829 - A aprut, la Iai, "Albina Romneasc", prima gazet n limba romn din Moldova,
al crei proprietar era Gheorghe Asachi.
1838 - S-a nscut Gheorghe Lahovari, inginer, scriitor, membru de onoare al Academiei
Romne. n 1888 a tiprit un Dicionar geografic al judeului Arge, primul de acest fel n
spaiul romnesc. (d. 13 iunie 1909)
1876 - A murit Hristo Botev, poet i revoluionar bulgar. (n. ianuarie 1848)
1878 - Au nceput lucrrile Congresului de pace de la Berlin, care a recunoscut

independena de stat a Romniei, ca i drepturile acesteia asupra Dobrogei, sudul
Basarabiei fiind nstrinat din nou Rusiei.
1912 - A ncetat din via Daniel Hudson Burnham, arhitect american, unul dintre pionierii
construciei de zgrie-nori, cu structur metalic i perei portani (n. 4 septembrie
1846)
1920 - Au fost stabilite relaii diplomatice ntre Romnia i Vatican, la nivel de legaie
1926 - S-a nscut Marylin Monroe, actri american. ("Gentlemen Prefer Blondes",
"Niagara", "Some Like It Hot") (d. 1962)
1928 - S-a nascut Petre Brncui, muzicolog. La Trgu-Jiu este organizat anual
Simpozionului Naional "Petre Brncui", dedicat muzicologului. (d.1995)
1980 - Postul de televiziune american "Cable News Network" (CNN) a efectuat prima
transmisie
2008 - nceteaz din via creatorul de mod francez, Yves Saint Laurent, simbol cultural
al secolului al XX-lea, care a revoluionat inutele feminine. (n. august 1936)
2009 - Grupul General Motors a declarat falimentul, la peste 100 de ani de la nfiinare, iar
compania reorganizat intr n proprietatea guvernului Statelor Unite
S-a descoperit o nou

creatur gigantic ce
teroriza animalele
marine n timpul erei
dinozaurilor
Trimite pe email
0 Comentarii
Credit: Live Science/Andrey Atuchin +ZOOM
Galerie foto (1)

Cercettorii au identificat o nou specie de reptil marin care dateaz de acum 130
milioane de ani, cu o lungime de opt metri.
Savanii au numit aceast specie Luskhan itilensis. Fosilele pliozaurului au fost descoperite
pe malul fluviului Volga, lng oraul rus Ulyanovsk, n toamna anului 2002, dar abia acum
a fost descris i clasificat, scrie Live Science.
De asemenea, nu era cel mai mare prdtor din genul pliozaurilor, precum erau rudele
sale Pliosaurus funkei i Liopleurodon, care se hrneau cu przi de dimensiuni
considerabile. Specia nou descoperit avea i dini mai mici, ceea ce i permitea s se
hrneasc doar cu cefalopode, precum caracatiele, conform autorului acestui studiu,
Valentin Fischer, geolog la Universitatea Liege din Belgia.
Craniul lui L. itilensis era lung (1,5 m), iar botul lui semna cu cel al delfinilor de astzi.
Fischer precizeaz c au evoluat convergent, fenomen care apare atunci cnd dou
specii cu mod de via similar evolueaz pentru a avea adaptri similare.
Descoperirea lui L. itilensis arat c un numr divers de pliozauri triau n
timpul Cretacicului timpuriu, chiar i dup extincia n mas de la limita Jurasic-Cretacic de
acum 145 de milioane de ani, despre care se crede c a a dus acest gen de specii aproape
de extincie. Conform acestui studiu ns, populaia de pliozauri (cel puin n aceast
zon), i-a revenit dup extincia n mas de la sfritul Jurasicului.
Studiul a fost publicat pe 25 mai n jurnalul Current Biology.
Un loc din Romnia este

printre cele mai curate
i nepoluate din lume.
Foarte muli turiti
viziteaz acest loc
Trimite pe email
06.01.2017 | Vizualizri: 629
1 Comentarii
Foto: arhiva +ZOOM
Galerie foto (1)

Slnic Prahova este un punct de atracie pentru persoanele care doresc s respire un aer
nepoluat.
Salina este cea mai mare din Europa ca dimensiuni, volumul de sare exacavata fiind de 2.9
milioane de metri cubi, si detine cel mai pur aer de pe planeta, lipsit aproape complet de
radiatii si poluare.
Aflata la aproximativ 100 de kilometri de Bucuresti si 44 km de Ploiesti, statiunea Slanic

este o destinatie recunoscuta pentru activitatea balneoturistica inca din anul 1853, cand a
fost declarata statiune turistica de interes national.
Printre superlativele Salinei Slanic, cel mai important obiectiv turistic, dar si de sanatate
din statiune, se numara un volum imens de sare excavata, care a dus la crearea unor
cavitati cu volume gigantice, respectiv 14 camere cu profil trapezoidal avand circa 80.000
de metri patrati.
Povestea victoriei de la Lipnic: invadatorii

ttari au fost fcui una cu pmntul de
ctre rzeii lui tefan cel Mare!
Posted on 1 iunie 2017 by Tomi Tohaneanu in Cunoate
Romnia, Istorie, tiai c // 0 Comments
n august 1469 (sau 1470, dup alte opinii), cruzii rzboinici ttari din Hoarda de Aur de la
Volga au nvlit n Moldova. Pe unde treceau, ttarii aflai sub stpnirea Hanului Mamac
lsau n urm doar moarte, durere, scrum i luau cu ei robi i tot ce gseau mai bun prin
gospodriile moldovenilor.
Moldova nu era singura atacat. Alte dou imense otiri ttreti invadaser, concomitent,
Lituania i Polonia. n fruntea puzderiei de ttari care invadase Moldova se afla Eminec,
fratele hanului Mamac
Vzndu-i ara la grea primejdie i aflnd despre crimele i jafurile svrite de ctre
invadatori n aezrile care s-au aflat n calea lor, tefan Vod, cu sufletul plin de mnie, a
chemat la lupt oastea cea mare.
n data de 20 august 1469, la Lipnic, nu departe de Nistru, tefan cel Mare a atacat cu
determinare i curaj hoardele ttare. Invadatorul, prins ca ntr-un clete, a ncercat s
contraatace iar apoi, vzndu-se strivit ncetul cu ncetul, s-a aprat cu disperare.
ncercrile de a scpa cu fuga au fost zadarnice, pentru muli dintre ttari. Au fost
spulberai n cea mai mare parte. Cei mai norocoi dintre ei dac acesta mai poate fi
considerat noroc au fost fcui prizonieri, ateptndu-i lungi i chinuitori ani de robie!
Mai trziu, Eminec, fratele hanului ttar, i-a trimis o epistol lui Mahomed al II-lea,
cuceritorul Constantinopolului. n scrisoare el relata distrugerile svrite de ttari i
bogiile adunate de pe pmntul Moldovei, precum i modul n care puhoiul de clrei
venii de pe Volga a fost atacat de ctre oastea cea mare a lui tefan. El arta c, n
mcelul care a urmat, moldovenii i-au nimicit, printre ali numeroi rzboinici ttari, i pe
doi dintre fraii si. nsui Eminek era s-i piard viaa.
Dac muli dintre ttari au czut n robie, btlia din dumbrava de la Lipnic a nsemnat, n
schimb, eliberarea din lanurile robiei a unei mulimi de moldoveni ce fuseser capturai
anterior, pe durata incursiunii de prad a pgnilor. Iat ce scrie Grigore Ureche, despre
apriga btlie: tefan Vod, le-au ieitu nainte. i la o dumbrav ce se chiam la Lipini,
aproape de Nistru, i-au lovit tefan Vod cu oastea sa () i dndu rzboiu vitejate, i-au
rsipit i mult moarte i pieire au fcut ntr-nii i muli au prinsu n robie.
Se povestete c fratele Hanului, Eminec, ar fi fost capturat i c a fost aruncat ntr-o
temni de la Cetatea Alb, dar c a reuit, ntr-un final, s scape din nchisoare. Mai
nainte, pentru a-i elibera fiul, care czuse n robie odat cu Eminec, Hanul Mamac a
trimis la tefan, n solie, o sut dintre cei mai curajoi rzboinici ai si.
n nesbuina lor, mesagerii trufaului han n-au gsit de cuviin dect s se prezinte
naintea domnului moldovean cu ameninri. Efectul? Opus celui scontat: fiul Hanului a fost
ucis numaidect. Dintre soli, unul singur a fost lsat n via, pentru a transmite
conductorului su mesajul lui tefan, n vreme ce ttarii ceilali, 99 la numr, au fost
pedepsii exact la fel cum i-ar fi pedepsit i epe Vod. Au fost trai n eap!
Sunt fapte de pomin, reconstituite de ctre istorici, i evenimente cruciale, care au

persistat secole la rnd n memoria colectiv a urmailor vrednicilor moldoveni care au
luat parte la btlia din dumbrava de la Lipnic, din apropierea Nistrului!
Surse: enciclopediaromaniei.ro, www.agero-stuttgart.de
Autor: Tomi Tohaneanu
http://www.cunoastelumea.ro/povestea-victoriei-de-la-lipnic-invadatorii-tatari-au-fost-facuti-una-
cu-pamantul-de-catre-razesii-lui-stefan-cel-mare/
Pedepse aspre n Pravila lui

Vasile Lupu (Iai, 1646)
Din Pricina a VIII-a

79. Ceia ce vor aprinde casa omului sau aria cu pinea, sau aria cu fnul, n pizm pentru s- i
rscumpere despre vreun vrjma, ce-i va fi fcut vreu rutate, pre unii ca aceia ca s-i ardz n foc.
Din Pricina a XIII-a
116. Cela ce va vinde feciorul altuia sau robul altuia, sau fie pri ce om, de va fi boiarin s-l bage n
ocn, iar de va fi slug, ce s dzice om mai de gios, denti s-l poarte de coadele cailor, // de-acii s-l
spndzure; iar de va fi om de-a firea, atunce s-i tae capul.
Din Pricina a XIII-a
154. Cela ce va fura cruce den beseric, mcar de-are fi i de lemn, acela fur lucru svin it i den loc
svinit; certarea lui iaste s-l spndzure sau s-l ardz n foc de viu.
Din Glava VIII
16. Cruia i s va tmpla de s-i ucig pre tat-su, n dzilele cele vechi, nti-l btea // cu vine de
bou verdzi, foarte tare, i atuncea viu l bga ntr-un sac i ntr-acel sac bag i un dulu i un cuco i
o nprc i o moim, i de aciia-l arunca n mare cu toate acestea, de vrea fi aproape marea, iar de
nu, l lepda unde tiia nete heri slbateci.
17. Iar acmu, las pre voia giudeului; i d moarte mai cumplit dect altor, cumu s-ar dzice, nti tae
mna ceia ce-au ucis, ntr-acel loc unde au ucis pre tat-su, i de-aciia-l leg de coadele cailor i-l duc
trgnd pre ulie pn la locul cel de pierdzare i nti i tae capul, deaciia-l tae platovi e sau i ntr-alt
chip, dup cumu-i va prea giudeului; iar nice ntr-un chip nu s cade s-l ngroape n pmnt.
Glava XXXVI
4. Robul sau nmitul sau sluga de va face sil fetei stpnu-su, s-l ardz n foc de viu, iar de va fi
fost cu voia fetei, s-i fac moarte i ei.
Sursa: Biblioteca Digital a Bucuretilor (Dacoromanica)
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2017/06/01/pedepse-aspre-in-pravila-lui-vasile-lupu-iasi-
1646/

01062017

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01062017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01062017

Macedonia a aprobat noul guvern condus de catre social-democrati

Teroristul filipinez Isnilon Hapilon

"Rusofobia" occidentalilor, a declarat Putin la o intalnire cu reprezentanti ai presei, este "evidenta" si

Autoritatile ruse scot in evidenta afluenta prevazuta ca pe un semn al interesului investitotilor

Aceste propunerii constituie esentialul dezbaterilor in prima zi a Forumului.

Donald Trump si Nigel Farage

SUA adopt reguli mai stricte pentru

Regulile adoptate n 23 mai de Biroul pentru Management i Buget permit consulatelor s

Msurile sunt n concordan cu promisiunea preedintelui Donald Trump c va spori

Rspunsurile la ntrebri sunt voluntare, dar formularele chestionarelor avertizeaz c

Doi foti deinui au ajuns angajai ai

Reprezentanii ANP spun c toate concursurile de ncadrare s-au desfurat n condiii

Trafic ngreunat pe mai multe

Hillary Clinton denun o

Ce vor discuta Iohannis i Trump la

El precizeaz c programul vizitei sale la Washington include i o ntlnire cu romnii

Cu ocazia deplasrii la Washington, adaug sursa citat, preedintele Romniei va

AJC a evideniat, n decizia de acordare a distinciei, faptul c a hotrt onorarea

Distincia va fi prezentat, cu ocazia unui moment special, n cadrul Forumului Global,

Vizita la Washington mai cuprinde i alte elemente de program.

Pasagerul, n vrst de 25 de ani, a ncercat s intre peste piloi i apoi a ameninat

Un ho din Chiinu nu a mai reuit

Murdar de snge i n stare avansat de ebrietate, individul zcea n interiorul

Militar condamnat pe via, eliberat

n baza art.59 C.p.1969 admite ca ntemeiat propunerea de liberare condiionat,

Lucrtorii instituiei noaste au procedat la legitimarea persoanei, ocazie cu care a reieit

Poliitii au legitimat-o pe tnr n timp ce aceasta inteniona s intre ntr-un

Ieeanca nu a fost amendat tocmai din cauza suspiciunilor c ar suferi de o afeciune

Rata mamelor minore din Romnia,

Este un semnal de alarm faptul c Romnia se confrunt cu un numr mai mare de

Aceast situaie a determinat Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale i

China le interzice musulmanilor s

Cele mai multe situaii conflictuale au loc n regiunea cu populaie predominant

Astfel, oficialii chinezi au ordonat ca toate restaurantele s rmn deschise n aceast

Partidul comunist se teme de orice manifestri de extremism religios, n condiiile n care

Inundaiile au fcut ravagii n

Inundaiile au fcut ravagii n Moldova

Ororile din orfelinatele comuniste,

Regimul din instituiile menionate, aflate n timpul regimului comunist n administrarea

Experii IICCMER au constatat nenumrate cazuri n care ncadrarea copiilor n uniti

IICCMER a cercetat aproximativ 10 din cele 26 de cmine spital pentru minori

Mrturiile adunate privind condiiile de via de la cminele spital Cighid, Pstrveni i

n perioadele cercetate, principalele cauze de deces, consemnate n actele de moarte,

Cighid: bronhopneumonie 61 cazuri, encefalopatie cronic infantil 52 cazuri,

Pstrveni: encefalopatie cronic infantil 163 cazuri, bronhopneumonie 119 cazuri,

Sighetu Marmaiei: bronhopneumonie 57 cazuri, epilepsie 8 cazuri, malformaie

n urma analizei actelor de deces i a certificatelor constatatoare de moarte, efectuat de

Ca urmare a descoperirilor fcute, IICCMER a naintat o sesizare penal ctre Parchetul

Potrivit cadrului legal de funcionare, IICCMER este abilitat s efectueze investigaii

Apariie senzaional n centrul vechi

Lacul blestemat din Hunedoara!

Medicii legiti au constatat c victima, cu vrsta de 35 40 de ani, era decedat de mai

Anchetatorii nu au putut stabili identitatea victimei, iar dosarul penal a rmas pn n

CE va investiga dac Transgaz a abuzat de poziia sa dominant pe pia, nclcnd

"Comisia este hotrt s se asigure c, n ntreaga Uniune European, consumatorii

Investigaia antitrust a Comisiei se va concentra asupra indiciilor potrivit crora Transgaz a

Comportamentul Transgaz, dac este confirmat, poate reprezenta o nclcare a normelor

Deschiderea procedurii oficiale de investigare are loc n urma controalelor efectuate n

Comisia va efectua acum cu prioritate o investigaie aprofundat. Deschiderea unei

Cunoscutul actor britanic Roy

Potrivit apropiailor, actorul a murit dup o scurt lupt cu boala.

n 2006 fusese decorat pentru meritele sale culturale i operele de caritate.

Incident aviatic. Un avion Blue Air,