Migrația economică în România

contemporană:
cauze și consecințe
Proiect realizat de Sătmar Elena
Clasa a XI-a B
Cuprins

 1. Conceptul de migrație economică

 2. Tipuri de migrație
 3. Statisticile migrației în România
 4. Cauze
 5. Consecințe
 6. Referințe bibliografice
 Conceputul de migrație economică

 Migraţia este de obicei definită drept deplasarea unei persoane sau a unui grup de persoane de la
o unitate geografică la alta peste o frontieră administrativă sau politică, şi care doreşte să se
stabilească permanent sau temporar într-un loc, altul decât locul de origine. Acest fenomen a
existat de la începuturile omenirii, devenind un fenomen global.
 În a doua jumătate a secolului al XIX-lea acest fenomen a luat amploare, iar în secolul al XX-lea
s-a produs o creștere fără precedent al acestui fenomen.
 În lumea contempornaă, migrația umană reprezintă un factor foarte important în economia
mondială.
 Tipuri de
migrație  În funcție de locație:
 Inernă ( pe teritoriul aceleași țări)
 Externă (Dintr-o țară în alta)
Migrația poate fi de mai multe
tipuri:
În funcție de perioada migrației:
 În funcție de numărul de
Temporală
persoane:
Permanentă
Individuală  În funcție de legalitatea migrației:
Familială  Legale
 Clandestine
În masă
 Migrația în România

 Față de alte țări, România este țara cu cei

mai mulți emigranți din Uniunea
Europeană. O statistică din 2019 arată că
peste 14,6 milioane de români trăiesc în
alte țări față de cea de origine.
 Cele mai mari comunități de români se
află în Italia, cu aprozimativ 1,2 milioane
de persoane.
 În Spania numărul aproximativ de
români ajunge la aproximativ 674 de mii,
iar în Germania aproximativ 586 de mii.
 Marea Britanie este situată pe al patrulea
loc din punct de vedere al numărului de
cetățeni români, cu aproximativ 332 de
mii.
 Status ocupaţional În afara ţării (%)
Construcții 36.1
Agricultura, vanatoare si silvicultura 28.1
Gospodarii private cu angajati 14.6
Servicii hoteliere și de restaurant 11.6
Transport si comunicații 3.5
Industrie manufacturieră 3.3
o Emigranţi români după statut Sănătate și servicii sociale 2.3
ocupaţional, 2006 Electricitate, gaz şi apă 1.8
Administraţie publică şi apărare 0.8
Educație 0.7
Alte servicii în folosul comunităţii 0.4
Organizaţii extrateritoriale 0.4
Pescuit 0.2
Minerit 0.1
Altele 6.8
Cauze

 Există o multitudine de cauze identificate şi clasificate de către specialişti ca fiind

determinante pentru acest fenomen atât de complex. Acestea se împart în două categorii:
subiective și obiective.
 Cauze subiective:
 Conjuncturi economice nefavorabile
 Situația politico-socială
 Probleme pe plan financiar
 Conflict între societăți de tip meritocratic şi cele de tip oligarhic
 Cauze obiective:
 Pierderea controlului politic
 Căderea economiei
 Dispariţia treptată a restricţiilor existente în perioada comunistă în ceea ce priveşte
fluxurile de capital uman
 Creşterea accentuată a inflaţiei
 Devalorizarea accentuate
 Scăderea dramatică a fondurilor destinate cercetării ştiinţifice
 Prăbuşirea economiei datorită schimbărilor politice
Consecințe

 Scăderea populației și implicit a forței de muncă

 Îmbătrânirea populației
 Dezbinarea familiilor, ce pot crea vulnerabilități emoționale
 Creşterea economică pe termen lung
Referințe bibliografice

Bibliografie
 Barnea A., Manea V., Palade E., „Istorie. Manual Webografie:
pentru clasa a XI-a”, București, editura Corint
 https://www.politico.eu/?s=migration (Accesat la
Educațional, 2014
27.03.2020)
 Briceag S., Corcevoi M., revista „Univers
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Migra%C8%9Bie_u
Pedagocic”,Chișinău, Centrul Editorial „Univers man%C4%83
Pedagogic”, Nr. 2 (50) 2016 (Accesat la 27.03.2020)
 https://insse.ro/cms/ro/ (Accesat la 27.03.2020)
 http://www.store.ectap.ro/articole/484_ro.pdf
(Accesat la 27.03.2020)
 https://core.ac.uk/download/pdf/6240491.pdf
(Accesat la 27.03.2020)