ntmplri cu Lcomel

de Constana Buzea
Lcomel se zgibrase
Pe trei case caraghioase.
Prima cas era gras,
Cu teras finoas,

Cu burlane macaroane,
i scri de alvi.
Lcomel, un coate-goale,
Pofticios dup sarmale,

Cum sttea pe-acoperi,

Ronind igla de gri,
A vzut un geam deschis,
i, srindu-l, ce i-a zis?

S se uite ce mncri
in mmicile-n cmri,
S se sature din toate
Bucelele srate,

Din crnaii atrnaii,

C n-ajung la ei nici taii.
Lcomel e un punga
De piftii i ppnasi.

S-a gndit o zi i-o noapte

Cum s fac rost de lapte.
Laptele e pus la ger
Tocmai ntr-un frigider.

ntlnindu-se cu-o vac,

A-ntrebat-o cum s fac.
Vaca spre pune-l mn,
C acolo, zice dnsa,
Curge lapte, crete brnz.

Da-n pune, cum s zic,

Nici tu lapte, nici nimic,
A tot stat cu cana-n mn
Ca s-i dea vaca smntn.

De necaz i de poftit
Lcomel s-a-mbolnvit.
Nici tu lapte, nici nimic,
Din grsun i din voinic,

A rmas o slbtur,
Numai ochi, urechi i gur.
Burta lui, ca pepenaul,
Se scobise ca fraul..