Sunteți pe pagina 1din 152

MIHAI GOIA

_________________________

PLEDOARIE PENTRU
STUPRIT

MIHAI GOIA

PLEDOARIE PENTRU
STUPRIT

Editura EuroAcademia

Editura EuroAcademia, Buzu, Romnia


E-mail: office@euroacademia.ro
Site: www.euroacademia.ro

CUPRINS

1.IMPORTANACRETERIIALBINELOR............................ 7
2.VIAAALBINELOR........................................................ 13
2.1Alctuireafamilieidealbine.................................. 13
2.2Dezvoltareafamilieidealbine................................ 14
2.3nmulireafamilieidealbine.................................. 17
2.4Activitatea,cuibulihranaalbinelor...................... 19
3. NTREINEREAFAMILIILORDEALBINE........................ 21
3.1ntreinereanstupiorizontali............................... 21
3.2ntreinereanstupiverticalicumagazine............. 26
3.3ntreinereanstupimultietajai............................ 29
3.4Stupiorizontalischie............................................ 33
4. ORGANIZAREAIDOTRILENECESAREUNEI
STUPINE...................................................................... 37
4.1Procurareaechipamentelorfolositen
apicultur.................................................................... 41
4.2Inventardestupin................................................ 46
4.3nsrmarearamelordestupi.................................. 48
5. CALENDARULAPICULTORULUI..................................... 54
6. INMULIREAARTIFICIALINATURAL
AFAMILIILORDEALBINE............................................. 84

5
6.1Roireaartificial.................................................... 84
6.2Roireanatural...................................................... 90
6.3Cretereainperechereamtcilornstupin........ 92
7. HRNIREAARTIFICIALAALBINELOR.......................... 101
8. PRODUSEAPICOLE...................................................... 103
9. BAZAMELIFERIPOLENIZAREAPLANTELOR
ENTOMOFILECUAJUTORUL
ALBINELOR.................................................................. 109
10.INFLUENACONDIIILORDEMEDIUASUPRA
PRODUCIEIDENECTARAPLANTELOR.
ZOOIGIENIMEDICINVETERINAR........................ 115
11.NORMEEUROPENE.................................................... 143












6
1.IMPORTANACRETERIIALBINELOR.



Din vremuri imemorabile, albinele au avut un loc
importantnevolutiavieiipeTerra.ntrealbineiplantesa
creat o legatur indisolubil, sintetizat de Gaston Bonier n
butada:Albineleaunevoiedefloricastraiasc,iarflorile
au nevoie de albine ca s rodeasc. Albina este aliatul cel
mailoialimaistatornicalAgriculturii.
Oprivireretrospectivaasupraistorieiomenirii,scoaten
eviden faptul c omul sa legat de albin din vremuri
istorice, cnd el era culegator i nc nu cunotea albina, de
aceea asa cum a spus marele Einstein Dac ar disparea
albinadepesuprafataglobului,omularaveadoarpatruani
de via. Cu ct exist mai mult polenizare, cu att iarba
estemaimult,suntmaimulteanimale,maimulioameni.
ara noastr deine o tradiie ndelungat n domeniul
creterii albinelor i realizrii de produse apicole, apicultura
impunndusecaocupaiedesinestttoarencdincelemai

7
vechi timpuri, conform mrturiilor istorice existente n acest
sens.
n prezent, n contextual globalizrii, apicultura capt
noivalene,practicareaacesteiavizndnudoarimportanasa
economic,ciiimportanatiinific,ecologic,socialetc.n
Romnia, activitatea de cretere a albinelor sa dezvoltat n
condiii naturale deosebit de favorabile, ce au contribuit la
dezvoltarea continu a acestei activiti i, implicit, la
obinereaunorproduciiapicolensemnate.
Apicultura,caramurdeproducieagricol,aconstituit
nc din antichitate o ndeletnicire apreciat de ctre
societatea uman, iniial pentru produsele obinute (miere,
polen,lptiordematc,propolis,cearivenindealbine),iar
ulterior,inclusivnprezent,pentrucontribuiapecareaceste
insecte o au la creterea recoltelor de fructe, legume i
semine,prinpolenizare.
n prezent, Romnia se situeaz printre rile cu o
apiculturbinedezvoltat,aceastsituaiefiindoconsecina
efectivelornsemnatedefamiliidealbinedecaredispunem,a
cantitii de miere obinut, a diversificrii produciei apicole
i a rezultatelor activitilor de cercetare tiinific i de
pregtireaspecialitilor.
Mierea este principalul produs al apiculturii, apreciat
attpentrunsuirilesalenutritive,ctipentruefectelesale
terapeutice.
Saconstatatcmiereadealbineesteunuldinproduselecele
mai complexe din punct de vedere biologic, n compoziia
creia sau descoperit substane foarte importante pentru
organismuluman.

8
Vitaminele care se regsesc n miere sunt: B1, B2, B3,
B4,B5,piridoxina(vit.B6),cianocobamida(viiBl2),acizifoliei,
acidascorbic(vit.C),vitaminaA,vitaminaD,tocoferol(vit.E)
iurmedevitaminaK.Acestevitaminesuntncantitifoarte
reduse.Deaceea,pentrusatisfacereanecesaruluidevitamina
C exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consum
zilnicntre2,53kgmiere.
Mineralelecareseregsescnmieresunt:calciu,cupru,
fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sodiu, zinc etc.,
acestea variaz ntre 0,250,50 %, maxim pentru mierea de
floriipnlamaxim0,85%pentrumiereademana.Pentru
asigurarea necesarului zilnic de minerale exclusiv din
consumuldemiere,arfinecesarunconsumntre0,51,5kg
miere.
Mierea este alctuit n principal din glucide iap. Cele mai
multe sortimente de miere au aproximativ 82,4 % glucide i
17,1%ap
Apicultura este activitatea care da practicantilor
numeroase satisfactii. Iubitorii de stuparit, sunt oameni de
toatevarstelesiprofesiilecareauunpunctcomun:dragostea
de albine, natura, aer liber. Apicultura are o latura materiala
(se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis)cat si una
spirituala.Nimicnusecomparacuzumzetulunuiroidealbine
saucuoplimbareprinstupinata.Stupicarepulseazadeviata,
albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci
care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a
dragostei.Cepoatefimaiinaltator?Cealtaindeletniciremai
poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu:
stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si
acelasenumesteapicultura.
9
Apiculturaoafaceresaupasiune?
Raspunsul este din start unul pozitiv, cu precizarea ca
volumuldemunca,investitiamaterialasiimplicareapersonala
sunt destul de considerabile. Ca in orice afacere, se aplica
politica pasilor marunti, intreprinzatorul trebuind pe rand sa
fieapicultor,medicveterinar,contabil,manager,sofer,hamal,
etc.Primiipasisprerealizareaobiectivuluiaufostexpusimai
sus.Cumartrebuisaaratestructuralo"intreprindere"alcarui
obiect de activitate este apicultura ? Sunt doua posibilitati,
asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul
ales:

Stupinastationarasebazeazapeamplasareastupilorin
maimultelocatii(cate3035buc./vatra),cuodistantade56
km.intreele.Launnumarde300destupisuntnecesare810
locatii,legateintreelededrumuripracticabilesidispuseastfel
incat numarul de km. facuti cu masina sa fie cat mai mic.
Acestelocatiiseinchiriazadeladiversipropietarisivortrebui
saasigureculesulnecesaralbinelor.Uneltelesiutilajelevorfi
folositeincomunpentrutotnumaruldefamilii.Unaltobiectiv
este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si
prelucrareaproduselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura
vatra, pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si
cheltuielilesasereduca.Existentaa12mijloacedetransport
constituieonecesitate.

Stupina"pastorala"Esteunaltsistemcaresepractica
atat in tarile U.E cat siin America.Albinele sunt deplasatein
pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane,
10
tractoare, tren, pavilioane), urmand ca in pauzele dintre
"expeditii"safiecantonatepe23vetre.Sistemulexpuscereo
investitie si o implicare maxima, devenind rentabil la un
numar de peste 300 de familii, dat fiind cheltuielile mari cu
transportul.
O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este
aceea,undesuntgraniteledintreamatori,semiprofesionistisi
profesionisti:
Amatoriobiectivulprincipalesteobtinereadeproduse
apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual
obtinerea unui profit. Potrivit normelor, se considera amator
stuparul care are 1100 familii de albine. De obicei acest
stuparitsecaracterizeazaprinurmatoarele:volumdemunca
mediu(la sfarsit de saptamana); materialul genetic
(roiuri,matci)seobtineprinmijloacepropii;apicultorulareo
altamuncadebaza.
Semiprofesionisti numarul de familii este de 100300
buc,volumuldemunca12001300ore/an,materialulgenetic
se cumpara de la unitatile specializate, se poate practica o
apiculturamodernaprinmecanizarealucrarilor,seprelucreaza
primaruneleprodusealestupuluietc.Afacereaesteoafacere
defamiliefiindfolositamuncamembrilorei.
ProfesionistiSepotconsiderastupariicaredetinpeste
300 de stupi, un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.
Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind
absolut necesar. Numarul de ore munca/an creste dramatic,
fiindnecesaraangajareademuncitorisezonieri.Pentruomai
bunareprezentaresecerecafunctionareastupineisasefaca
subformauneisocietaticomerciale.

11
Aderare Romaniei la U.E deschide noi orizonturi
apiculturii in general si apicultorilor in special. Penetrarea
pieteiU.Esefacemultmaiusor,subventiilevorfiprezentesi
totulosaintrepeunfagasnormal.Ingradirileprivindcalitatea
produselor, cerintele in domeniul veterinarapicol, mediul
concurential, nu trebuie sa sperie pe nimeni. Se schimba
conditiile de functionare intrun mediu economic, dar se
schimbasigeneratiiledeapicultori,carevordeprindealtfelde
comportamente economice. Un singur gand trebuie sa va
calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura,
pentrucainacestdomeniusepoatefaceotreababunasibani
frumosi!


















12
2.VIAAALBINELOR

Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care
cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are
sens. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu
atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a
moduluieideviataosavafiedemareajutorinactivitateade
apicultor.Saincepemcu.....inceputul.
Albineleconstruiescbotcideroire,ncarematcadepune
oulaintervaldectevazile.Laurdiniseobserv"brbide
albine"cauzatedemareaaglomeraieceexistanstup.Dup
13 zile de la cpcirea primelor botci, are loc prima roire,
matcacuopartedinalbineletinere,nsoitedemulitrntori
prsind stupul. Acest roi care se numete roi primar i care
contine aprox. 50% din populaia stupului se aeaz dup
ctevaminutedezborpeocreangsaualtsuport,deundeo
szboareapoispreoaltdestinaie

2.1Alctuireafamilieidealbine

13
In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi :
matca,albinelelucratoaresitrantorii.

Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,
osciland de la 10000 in perioada de iarna, pana la 40000
80000 in vara. Au talia mai mica(1214 mm), o greutate de
aprox.100mgsiaripilesuntdeaceeasilungimecuabdomenul.
In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere
nedezvoltate.
Matca : Este singura femela fecundata din stup, fiind
raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. De obicei in
stupesteosinguramatca,avandcorpulmailung(2025mm),
capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o
greutatede250280mg.
Trantorii:Suntmasculiicareimperecheazamatca,fiind
prezenti in cuib din primavara pana in toamna. In numar de
cateva sute, au o lungime de 1517 mm, aripi ce depasesc
abdomenul,capulglobulossiogreutatede200mg.

2.2Dezvoltareafamilieidealbine

Intrunancalendaristicfamiliadealbineareodezvoltare
diferita, numarul indivizilor crescand sau scazand functie de
anotimpsiimplicitdeconditiiledemediu.Practicviatafamiliei
dealbinecuprindepatrumariperioade.
Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea
albinelor batrane care au iernat, cu albina tanara, nou iesita
dinceluleprimavara.Pelasfarsitulluifebruarie,matcaincepe
sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,
acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. Dupa
14
ce albinele fac zborul de curatire, matca depune din ce in ce
mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta
matcii ajunge la 1000 de oua pe zi, albinele batrane care se
uzeazafiindinlocuitetreptat.Procentulalbinelortinerecreste
mereusiseajungeinsituatiacalasfarsitulluniiaprilietoata
albinasafieinlocuita.Sestiecaoalbinatanaraareoputere
maredeingrijirealarvelor,putandhrani2,3sauchiar4,ritmul
dezvoltariifamilieifiindfoartemare.
Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de
crestere.Nectarulsipolenulsegasescdinabundentasiisifac
aparitia trantorii. Matca este hranita puternic, depune peste
2000deoua/zi,numaruldealbinedoicicrestesiseajungein
situatiaincare34doiciingrijescolarva.Candacestfenomen
se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu,
ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. Albinele
construiesc botci de roire, in care matca depune oua la
intervaldecatevazile.Laurdinisseobserva"barbidealbine"
cauzatedemareaaglomeratieceexistainstup.Dupa13zile
delacapacireaprimelorbotci,arelocprimaroire,matcacuo
parte din albinele tinere, insotite de multi trantori parasind
stupul. Acest roi care se numeste roi primar si care contine
aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva
minute de zbor pe o creanga sau alt suport, de unde o sa
zboareapoispreoaltadestinatie.
Infamiliadebaza,la8ziledelacapacireaprimeibotci,
iese intaia matca tanara. Intentia ei este sa omoare matcile
carenuaueclozionatdinbotci,reusindlucrulacestadacaeste
lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului,
albinelenulasamatcatanarasasiomoaresuratele,iarina9
a zi de la iesirea primului roi, iese al doilea roi cu matca
15
neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o
vremenefavorabila(ploioasa).Candseintamplaasta,acestroi
contine mai multe matci tinere. Roirea poate continua si cu
iesirea altor roiuri, fapt ce duce la desfiintarea familiei de
baza.Perioadaderoireinconditiiletariinoastreestecuprinsa
intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta
perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si
polen,perioadacaracterizatadeinfloririputerniceamasivelor
melifere. Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se
micsoreaza treptat, matca micsorand ponta, trantorii fiind
alungatidinstup.
Perioada a treia : Este numita si perioada formarii
albinelor de iernare. In mod natural toata albina care a
participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita de
albina aparuta in luna august, albina care neparticipand la
cules are un organism neuzat. Generatiile de albine iesite
toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august, septembrie si
octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand
crestereanoilorlarve.
Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand
temperatura scade sub 13 grade C. In toamna la aparitia
primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largit pe
fagurii din dreptul urdinisului. O caracteristica a iernarii este
aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade
niciodatasub14gradeC,niciinperioadelecelemaigeroase.
Trebuiecatotistupariisastiecaalbinelenuincalzescincinta
stupului,elementinandcalduranumaiininteriorulghemului.
Albineledinparteaexterioaraaghemuluisuntmaiapropiate
uneledealtelesiformeazao"coaja"standnemiscate,iarcele
din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din
16
aripi,abdomen,picioareproduccalduranecesara.Producerea
calduriiintimpulierniisefacepebazaconsumuluidemiere,o
familie consumand iarna 610 kg de miere. In prima parte a
iernariifamilianucrestepuiet.

2.3Inmultireafamiliilordealbine

Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in
sezonulactivtraind3540zile,iarincelinactiv68luni.Toate
categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou ,
larva,nimfa.



Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere, oul sta
verticalincelula,adouaziseinclinaputinpentrucaatreiazi
safiecompletculcatpefundulcelulei.Catresfarsitulceleidea
treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca,
produsdeglandelelorsalivare.Invelisulouluisemoaiesidin
el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare
sidefie.Inprimeletreizilelarvaestehranitadealbineledoici
culaptisordematca.Laaceasta,spresfarsitulceleideatreia
zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a
patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,
miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul
celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul
celulei,cucapulspredeschidereaei,numaiprimestehranasi

17
albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,
amestecatacupolen.Ininteriorulceluleilarvateseogogoasa
si in ziua a14a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In
ziuaa21aiesealbinalucratoare.

Stadiuldezvoltarii Matca Lucratoare Trantor


Ou
3 3 3
Larva
51/2 6 61/2
Larva
71/2 12 141/2
capacita,prenimfa,nimfa
Totalzile 16 21 24

Matca:Sedezvoltadinacelasioucasialbinalucratoare.
Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in
celule speciale numite botci si in modul de hranire. Cand
albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe
marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune
oua.Cand familia ramane orfana dintrun anumit motiv,
albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin
modificareacelulelordelucratoarececontinlarvemaitinere
de3zile.Acestelarvesunthranitepanalacapacireabotcilor
numaiculaptisordematca.

Trantorii:Provindinouanefecundate.Dacalamatcasi
lucratoarediferanumaimoduldehraniresianvelopa(celula),
la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o
cantitate de hrana de 23 ori mai mare, iar durata de
dezvoltareesteceamaimare(24dezile).


18
2.4Activitatea,cuibulihranaalbinelor

Dup ieirea din celul, viaa albinei lucrtoare se
mpartendouetape.nprimele20dezilealbinalucrtoare
execut tot felul de lucrri n stup, iar n ultimile 15 zile ale
vieii devine albina culegtoare. O schema arat astfel: n
primele 12 zile albinele cur celulele i nclzesc puietul.
ntrea3asia13zi,albinelehrnescpuietul.nprimelezile,
elehrnesclarvelemainvrstcuamestecdemiereipolen
i apoi pe msur ce se dezvolt glandele productoare de
lptior, i anume ntre a 6a si a 12a zi, ele hrnesc larvele
mai tinere n vrsta de cel mult 3 zile.Tot n acest timp,
albinelemaiexecutiurmtoarelelucrri:primescnectarul,
depoziteaznectarul,preseazpolenulicurstupul.
Albinele n vrst de 1218 zile cldesc fagurii. n tot
acesttimpelefaciscurtezborurideorientare.ntrea18sia
21a zi de via, albinele pzesc intrarea n stup, aerisesc
stupul. Dup aceast perioad albinele devin albine
culegtoare,cumeniuneaclaapariiaunuiculesabundent
potparticipaialbinemaitinerede20dezile.
Cuibulfamilieidealbineestealctuitdinfaguridecear.
Fiecare fagure prezint pe ambele fee mii de celule
hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule: de albin
lucrtoarecudiametrulde5,4mmiadncimeade1012mm
,celuledetrntorcudiametrulde6,5mmiadncimeade11
12 mm, celule de matc (botci) care au forma unei ghinde,
adncide2025mmidiametrulde1021mm.ncelulelede
lucrtoarealbinelepotdepozitamiereipstura,iarncelede
trntormiereimairarpstura.

19
Pentru hrnirea lor i a puietului albinele folosesc
nectarul i polenul florilor. Pe lng nectar albinele mai
folosescidiferitesecreiidulci(mana)deorigineanimalsau
vegetal. Dac despre nectar(miere) se poate spune c
reprezintahranaglucidic,atuncipolenulestehranaproteic
(painea).Consumuldemiereipsturadiferadelaoperioada
la alta, funcie de anotimp i de prezena sau absena
puietului.






















20
3.NTREINEREAFAMILIILORDEALBINE

nRomniasuntcomercializatetreimodeleconstructive
de stupi: orizontali,verticali cu magazine si multietajai.
Stuparul nceptor dup o atenta studiere a avantajelor i
dezavantajelorfiecruimodelseorienteazlafolosireaunuia
dinele.

3.1ntreinereanstupiorizontali

Stupulorizontalestestupulcelmaiusordemnuit,din
acest motiv el fiind recomandat nceptorilor.Dezvoltarea
familiilordealbineserealizeazpelinieorizontal,apicultorul
adugnd faguri pe masur ce crete puterea familiei de
albine sau cnd apare un cules principal.Totul se poate
compara cu o cas sistem vagon, far etaj i n care locuiesc
mai multe generatii.Extinderea spatiului locuibil se face prin
adugareadenoicamere,fiecaredotatcuutilitatileei,totui
fcndpartedintrunntreg.

Stupulorizontal

Caracteristiciprincipale:
are capacitatea de 20 de rame Dadant i poate
adpostidoufamiliidealbine;
ramele sunt aezate perpendicular pe urdini (n pat
rece);
fundulstupuluiestesolidarcucorpulacestuia;
urdiniul este amplasat pe una din laturile lungi ale
stupului;
21
areaerisiriamplasatepelaturilescurtealecapacului
isuntacoperitecuplasadesrma;
dac n stup locuiesc dou familii separarea lor se
faceprintrodiafragmaseparatoare;
Confecionare:
Fundulstupuluiestefixierealizatdinscnduride20
mm ncheiate n fal pe direcia lungimii stupului i are pe
parteaposterioardouipcidesuport(30x50x516mm);
Corpulstupuluiestefcutdinscnduride24mm,cu
pereiimbinainfal,ncheiaicucuie.Pereiidinfaidin
spateaufaluricarepermitfixareascndurilordepodioria
ramelor.Dimensiunilesunturmtoarele:
peexterior:516x828x400mm;
peinterior:450x780x380mm.
Capaculesterabatabiliare919x605mm.
Podiorulestecompusdin6scnduride484x130x10
mmiseaeazunalngaltadeasupraramelor.
Ramele sunt n numr de 20 i au 435x300 mm la
exteriori415x270lainterior.

Avantaje:
este uor de exploatat i de aceea se recomand
nceptorilor;
asigur condiii optime de iernare att n cazul
adpostiriiuneisingurefamiliictincazuladpostiriiadoua
familii de baz sau a unei familii de baz si a unei familii
ajuttoare;
arecapacitateutilmare;
esimpludeconstruit;

22
asiguroventilatieoptima;
permite creterea mtcilor ajuttoare lng familia
debaz.

Dezavantaje:
aregreutatemare;
spatiul este limitat n conditiile dezvoltrii maxime a
familiilordealbine(randamentsczut);
volumul mare de timp ocazionat de lucrul cu rama
pentruverificareacuibului;
curatareagreoaieafunduluidestupnsezonulrece;
nu permite aplicarea tehnologiilor moderne de
stupritintensiv;
nusepreteazstuprituluipastoral.

ntreinereauneisingurefamiliintrunstuporizontal

Primavara cuibul familiilor se organizeaz astfel: spre
fiecare perete lateral al stupului se las cte un fagure cu
miere i unul cu pastura, iar n mijloc se aseaza fagurii cu
puiet. Prin meninerea cldurii necesare creterii puietului se
asigur o dezvoltare rapid. n acest scop cuibul se
strmtoreaz la numarul de faguri bine acoperiti de albine,
operatiunedublatadeompachetarecumaterialeizolatoare.
O Se observ c numrul de albine va crete i c lrgirea
cuibului trebuie facut periodic, prin introducerea de faguri
cldiintrefagurelemarginaicelcupuiet.Odatcuvenirea
timpului frumos, aceast lrgire se poate face i prin
introducereadefagurinmijloculcuibului.

23
Ateniemarens!Nuforaidezvoltareaprintrolrgire
necontrolata a cuibului pentru c n acest caz vei obine
rezultatenefaste.Adugatifagurinumaicndfaguriiintrodui
naintesuntnsmnaiibineacoperitidealbine.Laapariia
unui cules principal, cuiburile se completeaza cu faguri goi i
faguri artificiali. n aceti faguri, albinele vor depozita i
prelucra nectarul florilor.Familiile de albine au tendina de a
depozitamiereanfaguriidinapropiereacuibuluiichiarncei
din cuib.De aceea, apicultorul trebuie s introduca faguri
directncuib(pentruaasiguraspatiulnecesarmtciisou)i
sschimbefaguriiplinidinvecinatateacuibului,cuceigoide
la extremitati. Cnd culesul nceteaz, mierea se extrage
avnd grij sa lasam pentru fiecare familie 78 kg miere ca
rezerva de hrana. In luna iunie, familiile ajung la dezvoltarea
maxima.Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se
practicaridicareadefaguricupuietgatadeeclozionarepentru
formarea de noi familii. Odata cu terminarea culesurilor de
vara,seopresteincuibhrananecesaraiernarii,iarcuiburilese
stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine.
Fiecareramacuhranatrebuiesacontinacoroanedemierepe
3/4 din suprafata ei.Toamna,f agurii neacoperiti de albine se
scot, cuibul se mpacheteaz si se asigura o ventilatie
corespunzatoare a stupului.Iernarea se face pe vetre linistite
cuuncontrolminimdinparteaapicultorului,dacalucrariledin
toamnaaufostbinefacute.

Oaltametodadentreinereauneisingurefamilii

Aceasta metod de ntreinere poarta denumire de
"metodaLayens"iestecreatspecialpentruapicultoriicenu
24
aumulttimpladispoziiepentruaseocupadealbine.Metoda
se bazeazpe reducerea la minima lucrarilorde sezon. Cum
procedam:delanceputulprimaveriicuibulseorganizeazla
unul din urdinisuri. La peretele stupului asezm doi faguri
(unul cu miere si altul cu miere si pastur), apoi fagurii care
formeazcuibul(purttoridepuiet),23faguricladii,goi,ali
23 faguri cu miere, urmai iarai de faguri goi pn la
completarea totala a cutiei.n aceast organizare familia se
autoguverneaz, primul control fiind fcut dup ncheierea
culesurilor.Metodasepreteazafoartebineafiaplicatcnd
folosimstupiorizontalicu16rame.
Pentru ca familiile s ierneze n mod satisfacator,
toamnacuibulserestrangeisempacheteaz.
Dacvremsnmulimfamiliadealbine,divizmstupul
cu o diafragma etana (avand grij ca seciunea ramas fr
matc s aib oua proaspete). Bineineles pentru a
preintmpina frigurile roitului i n acest caz se pot ridica
faguri cu puiet gata de eclozionare. Metoda Layens este o
metoda uoara fiind apreciat mai ales de apicultorii care
considerastuparitulunhobby.

ntreinereauneifamiliidebazcumatcaajutatoare

O metoda mai complicat dar aducatoare de catiguri
este folosirea matcilor ajutatoare. Stuparii cu mai multa
experien i propun n fiecare an s obin ct mai multe
matciajutatoarepentrufamiliiledealbine.Dacacestlucruse
aplic la 5060% din numarul total de familii din stupina i
rezultatelevorfipemsura,tradusenimportantesporuride

25
producie.Scopulmetodeiesteaceladeavalorificaculesurile
dinvaraipentruantrifamiliiledebaznvedereaiernrii.
Familia ajutatoare se formeaz imediat dup ce culesul
la salcm se ncheie. Din familia de baz, se scot 3 faguri din
carecelpuin12cupuiet.Roiulstolonastfelobinutseaseaz
n partea cu urdinisul mic. Aceast familie (n formare)
primete o matca valoroas i mperecheata. Daca matca nu
este mperecheata se asteapta mperecherea ei. Familiile
ajutatoare se vor mputernici periodic cu faguri cu puiet gata
de eclozionare, recoltai din familiile de baz. Cnd familia
ajunge s ocupe 78 faguri se face o noua organizare. Se
formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri carecuprinde
matca mai n vrst, iar restul de faguri cu albine se strng
ntro familie puternic capabila s valorifice culesurile trzii.
ntoamnadupceculesurileauncetat,familiaajutatoarese
unetecufamiliadebazcareierneazcumatcatnr.
Bineinteles ca procedeele de ntretinere ce se aplica
familiilorntreinutenstupiorizontalisuntmulteisegsesc
descrise n literatura de specialitate. Stuparii ncepatori nsa
trebuie s i le nsuseasc pe cele mai simple i odat cu
trecerea timpului pot ncerca tehnici care acum par att de
complicate.

3.2ntreinereanstupiverticalicumagazine

Alegndacesttipdestup,apicultorulfaceunpasdirect
i decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. Aceti
stupi pot fi folosii pentru a face pastoral, pot fi instalai n
pavilioane apicole sau pe vetre permanente. Trebuie s v
gandiicputeiobinecantitinsemnatedemierecurat(n
26
faguriiderecolta)imaialesmierepesortimente.Bineineles
c i stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar
acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor
elaboratedealungultimpului.

Caracteristiciprincipale:
capacitateacorpuluiestede10rameDadantcarepot
fiaezatenpatrecesaucald(paralelcuurdiniul);
elementele stupului sunt independente ntre ele i
suntfixateprintijemetalice;
urdiniulpoatefiamplasatpelaturascurtsaulung
acorpului.

Confecionare:
Fundulstupuluisefolosetepeambelepriastfelc
nlimeaurdiniuluipoatefide18mmntimpulculesuluii8
mmiarna.Scnduradezborestedetaabilipoatefifolosit
lanchidereaurdiniului
Corpulstupuluiestecompusdin2pereilateralide25
mm grosime i ali doi de 33 mm. Laturile exterioare au
dimensiunile de 524x436x312 mm iar cele interioare de
450x386x312 mm. Interiorul are de o parte i de alta faluri
care permit suspendarea ramelor iar n exterior exist
scobituricareuureazmanipulareastupului.
Magazinele sunt asemntoare corpului, diferena
constnddoarnnalime:175mm.
Capaculesteprevzutcudeschideripentruventilaie.
Podiorul este reversibil, pe o parte este plan iar pe
cealaltprezintunspaiude5mm.

27
Rameleaudimensiunilede435x300mmlaexteriori
415x270mmlainteriorpentrucorpulstupuluii435x162mm
laexteriori415x134mmlainteriorpentrumagazin.

Avantaje:
productivitate ridicat datorit condiiilor
asemntoare celor naturale (dezvoltarea pe vertical) i
datorit posibilitii de mrire a capacitii de producie prin
adaugareademagazine;
miereadinmagazinearecalitatesuperioar;
economie de timp ntruct se lucreaz cu corpul
stupuluiinucurama;
faciliteazformareaghemuluideiernatsubformde
sfer iar albinele ncep s cldeasc fagurii mai devreme
primvara;
miereaseextragefrderanjareacuibului.

Dezavantaje:
necesitefortncazulpregtiriipentrutransport;
n timpul culesului cuibul are tendina de a se bloca
motivpentrucaretrebuieverificatmaides.
Cumselucreazcuaceststup?nprincipiuelesteo
combinaie ntre stupul orizontal i cel multietajat, mai
bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor.De aceea
ntreinerea albinelor n perioada de primavara este identica
cu cea aplicata la stupii orizontali. Se fac restrangeri de cuib,
mpachetari,largirialecuibuluiprinadugareadefaguricladii
sauartificialietc.Cndfamiliadealbineajungesocupecei10
faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare
alefagurilormarginasi,timcasositmomentulsadugam
28
primulmagazin.Acestlucrusentampladeobiceinpreajma
primului cules la salcam.Magazinul este completat cu faguri
cladii i 23 faguri artificiali. Pentru a opri matca sa depuna
oua n acesti faguri se lasa o distan mai mare ntre ei, n
acestfelalbinelengrosndfaguriiderecolta.
Cnd albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor
dinmagazinimaialescndseobservacapacireasuperioaraa
acestora, tim c a venit momentul s adugam un al doilea
magazin.Acestaseaeazadeasupracuibului,priminddeasupra
magazinulcumiereundebineinelesvacontinuaprocesulde
capacire. Aezarea unui magazin de recolta devine necesar
uneori i pe timpul cnd nu este cules, din cauza mulimii
albinelor, care ocup pn la refuz fagurii din cuib. Dup
terminareaculesurilormiereaserecolteaz(astadacnuai
facuto deja) !!! La acest tip de stup intervine o problem
major: mierea depozitat n fagurii din cuib nu asigur
cantitatea de provizii ndestulatoare unei bune iernari (nu e
ns o regula), i de aceea la terminarea verii trebuie fcute
hraniri de completare.Odat cu venirea timpului rcoros,
ntreinerea albinelor se face din nou ca n cazul stupului
orizontal.

3.3ntreinereanstupimultietajai

Stupulmultietajatestestupulcarenatecelemaimulte
controverse.Uniilconsidercafiindcelmaibunstupexistent,
alii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile rii noastre. Sigur
este un lucru: este un stup pentru adevaraii profesioniti i
care impune ca apicultorul s posede un bagaj vast de
cunostineapicole.Folositnzoneleriincareclimapermite
29
cafamiliiledealbinesajunglaodezvoltarebun,succesul
esteasigurat.

Stupulmultietajat

Caracteristiciprincipale:
toate elementele stupului sunt independente unele
fadealtele;
spaiul productiv poate fi mrit prin suprapunerea
unuinumrmaredecorpuri;
rameleseaeaznpatrece;
capacitateacorpurilorestede10rame.

Confecionare:
Fundulstupuluiestemobilireversibiliaregrosimea
de 20 mm, limea la exterior de 420 mm, lungimea de 550
mm.
Corpul stupului se compune din 3 pri identice,
fiecare parte cu dimensiunile 490x420x245 mm la exterior i
450x380x245mmlainterior.Pereiiaugrosimeade20mmi
suntncheiailacapetecucepuri.Pereiilateraliauunorificiu
de10mmprincareseintroductijelepentrufixareacorpurilor.
Primulcorpstpefundulstupului.
Magazinele sunt asemntoare corpului i au
dimensiunile la exterior 490x420x172 mm, iar la interior
450x380x172mm..
Capacul este telescopic, dimensiunile interioare fiind
identicecuceleexterioarealecorpuluipecarelmbrac,iar
dimensiunile exterioare 534x463x101 mm i e acoperit cu
tablzincat.
30
Podiorulesteconfecionatdinscnduride10mmi
encadratdeoramcunlimeade30mm.
Rama de ventilaie este o ram obinuit peste care
se ntinde o plas de srm cu ajutorul creia se realizeaz
aerisireastupului.
Tijele de fixare sunt confecionate din oel cu
diametrul de 7,5 mm, au o lungime de 991 mm i sunt
prevzutecufiletnparteadesus,iarnparteadejosguride
3,3mmprincareseintroducnitesiguranedefixare
Rameleaudimensiunilede435x230mmlaexteriori
415x202 la interior pentru cuib i 468x162 mm la exterior i
415x134mmlainteriorpentrumagazin.

Avantaje:
are un volum util mare, spaiul putnd fi uor de
variatnfunciedecondiii;
se obine o miere de calitate superioar datorit
ramelormicicepotficompletaterapiddealbine;
imit condiiile naturale de dezvoltare a familiei de
albine;
areproductivitateridicat;
esteuortransportabildecipracticnculesulpastoral.

Dezavantaje:
ghemul de iernare are form de elips i determin
unconsummairidicatdehranpetimprece.
Cumselucreazcuaceststup:
Familiile normale i puternice ierneaza n doua corpuri
suprapuse, avnd fagurii din corpul superior plini cu miere
capacita,decalitatesuperioara.Ghemuldeiarnaseformeaz
31
n partea superioara a fagurilor din corpul inferior i partea
inferioara a celor din corpul superior.Prin forma nalta a
ramelordinceledouacorpuri,formapecareodobandesten
urmasuprapunerii,majoritateaproviziilordehranasegasesc
n corpul superior. Datorita acestui fapt populaia de albine
din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe vertical, n
funcie i pe masura consumului proviziilor din celulele
fagurilorocupatedeghem.Seasiguranacestmodoiernare
dincelemaicorespunzatoare.Lasfritulperioadeideiernare
inceputulprimaveriifamiliileocupa,treptat,cupuietfagurii
din corpul de sus, unde sunt condiii mai bune pentru
meninereacaldurii!Cndcorpuldesusesteocupatdepuiet
i n cel de jos exista faguri cu celule goale, se trece la
intensificarea creterii de puiet prin simpla inversare a
corpurilor.
Aceastaschimbaredepozitieacorpurilor"ndeamna"i
"obliga"familiilescreascpuietattncorpuriledejos(care
mai nainte se gseau deasupra), ct i n fagurii goi din
corpurile superioare (care mai nainte se gseau dedesubt,
deasupra fundurilor). Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi
rmas neocupai de puiet. Lucrarea se face cnd timpul
frumos i cldura sau statornicit, cel mai bine pe timpul
nfloririi pomilor roditori, odat sau la scurt timp dup
transvazarea familiilor respective n stupi curatati i
dezinfectai. Cnd familiile au matci tinere i prolifice,
populaii numeroase, provizii suficiente i pot valorifica
economicculesuriledentreinere,cantitateadepuietcrete
delaozilaaltaincurndsepoateajungelaoaglomerarea
celor doua corpuri cu albine tinere, nainte de nflorirea
salcamuluisaucelmaitarziuinaintedeaparitiaculesurilorde
32
productiedevara.Deaceeapentruasepreveniintrareaunei
familii n frigurile roitului natural se recurge la o noua
restructurare a cuibului respectiv: ntre cele doua corpuri se
introduce al treilea corp, caren anii favorabilipoate fi i el
ocupatcupuietialbine.
Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflai n
corpul de jos, matca este nevoit si desfasoare, n
continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri,celulele
eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru
depozitarea mierii.Ctre sfritul perioadei de cules intens
corpurile cu miere de extras se ridic ncepand cu cel de
deasupra.La pregatirea familiei pentru iarna, peste corpul cu
puietdejosseaseazcorpulcuproviziidemiereipasturade
bunacalitate.

3.4Stupiorizontalischie

Schite pentru constructia unui stup orizontal , parti
componente , sectiune transversala , sectiune paralela cu
urdinisul,sectiuneperpendicularapeurdinis.










33

34


35


Concluzii
Stupariincepatoritrebuiescntareascabinecetipde
stup vor introduce n exploatare. n privinta tehnicilor de
ntreinere, fiecare alege ce i se potriveste mai bine ,ntrun
cuvantialege"stiluldelucru".ncepeicutehnicisimpleipe
masura ce va acomodati i capati experient trecei la un
nivel superior. Nu uitai : progresul se obine pas cu pas,nu
srindpesteetape!!!
36
4.ORGANIZAREAIDOTRILENECESARE
UNEISTUPINE

Organizareauneistupine
Cainoriceactivitate,siinapiculturaaparproblemecare
trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor
dilemecarelaprimavederesuntgreudefinalizat.Procurarea
de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si
materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare
inseamnanumaiosimplabataiedinpalme.Totultrebuiefacut
cu atentie si numai dupaoprealabiladocumentare(literatura
despecialitatesegaseste)simaialescumultatenacitate.

Primulpasinapicultura
Deobiceisepornestecuunnumarlimitatdestupi(23
buc.)iarpemasuracestuparulincepatorcapataexperientasi
stupinavacrestenumericsicalitativ.Sepoateajungecain34
ani sa avem creata o stupina frumoasa, familii de albine
puternice care sa aduca productii mari de miere si alte
produse apicole. Trebuie doar sa avem rabdare, sa
perseveramsisigurrezultatelenuvorintarziasaapara.

Alegereavetreistupinei
Sefacepebazamaimultorcriterii.Razadezboraalbinei
este de 3 km. Aceasta suprafata (2826 hectare)trebuie sa
asigureunculesbogat,intinspetoataduratasezonuluiactiv.
Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine,
tinandseamacaofamilieconsumaindecursulunuianapicol
90kgdemieresi30kgdepolen.Astacasanumaipunemla
socotealasicantitateadeprodusemarfapecaresperamsale
37
obtinem.Deobiceiintrunanbunsepotrealizadelaunstup
2530kgmiere,800gcearasi34kgpolen.
Infinalrezultateledepindnumaidepricepereanoastra.
Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita
primavara si toamna, departe de surse poluante, in locuri
linistite, departe de drumuri intens circulate si de ape
curgatoare mari. Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile
orientatespresudest,laodistantade2m perandsi45 m
intre randuri. Intre doua stupine vecine, trebuie sa fie o
distanta de 23 km, asta in functie de potentialul melifer al
zonei.

Alegereatipuluidestup
Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care
dorim sa ne cazam familiile de albine. Stupii sunt de doua
feluri : stupi orizontali si stupi verticali. In cadrul fiecarei
categorii, sunt diferite variante constructive. Ce trebuie stiut
despre stupi : de orice tip ar fi, toti sunt buni pentru
practicareaapiculturii.Conditiile de baza sunt aceleacare tin
de realizarea lor. Trebuie sa fie rezistenti, bine incheiati,
realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori. Deci
mareatentielacecumparati!Prinalegereastupilor,trebuiesa
asiguramlaalbineconditiideviatacatmaiapropiatedecele
dinnatura.Productiademiere,pastura,polen,ceara,propolis,
depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol
folosit,catsidecalitateaacestuia.Nusepornesteladrumcu
stupidinvechituri.
Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia
cetipdestupvetialege.Unadevaresigur:unstuporizontal
sevapretamaibineunuistuparitstationar,iarunulverticalcu
38
magazinesauunulmultietajatunuistuparitpastoral.Lafelsi
zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta.
Pentrusudultariiundealbineleauodezvoltaredeprimavara
mai accelerata se recomanda stupii multietajati, iar in zonele
dedeal,montanesinordice,stupiverticalicumagazinecatsi
stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din
folosireaunuianumetipdestuptrebuiefoartebinecantarite.

Procurareafamiliilordealbine
Lacumpararetrebuieavutgrijacaacesteasafiedestul
deputernice(78faguri,dincare56cupuiet),introperfecta
staredesanatatesicatmaiadaptatezoneiincaredoritisale
instalati.Siroiurilesuntbunecuconditiasaaibaalbinamulta
(1,5kg)siapoisafiedotatecuomatcatanarasiprolifica.Este
recomandatcaroiuriledealbinesafieinstalateinstupinoi,pe
ramecufagurinecladiti,pentrucaasavomputeaevitabolile.
Acestecerintesuntminime,urmandcalaurmatoareleachizitii
sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de
experientaavuta.
Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face
usordacaurmarim:
Prolificitatea matcii Este unul din factorii principali
caredeterminaputereauneiifamilii.Matcatrebuiesadepuna
un numar mare de oua ,aprox. 150180000, in decursul unui
sezon.Prezentamasivaaramelorcupuietesteunindiciuclar.
Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune
ceva despre calitatea matcii. O matca trebuie sa fie activa
pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. Nu degeaba se
spune ca matca da tonul. Exemplu : prin schimbarea unei

39
matci, intro anumita perioada de timp stupul se va
transforma,calitatilematciifiindtransmiseladescendenti.
Rezistenta la iernare Sunt familii de albine care pe
langafaptulcasuntingrijitebinedeapicultor,auunfelallor
deatrecemaiusorpriniarna.Deaceastainsusiretrebuiesa
se tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de
lungi(120150 zile). Parametrii luati in calcul sunt :
mortalitatea albinelor, consumul de hrana. Bineinteles se vor
prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic
demiere.
BlandeteaalbinelorSestabilesteprinurmarirealorin
momentul cand se executa o anumita lucrare. Daca la
deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de
mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o
familiebuna.
Rezistenta la boli In aceasta directie felul de a
reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. Sunt
familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.
Acestea trebuie alese! Prin comparatie, se intampla ca la
oameni. O casa mai curata un spatiu cu mai putini factori
agresiviexterni.
Harnicia la cules Familiile mai harnice isi incep
activitatealaprimeleorealediminetii,auunnumarmarede
zboruripezi,iarsearaisicontinuaactivitateapanamaitarziu.
Deobicei,unurdinisaglomeratdelaprimeleorealediminetii
reprezintaodovada.
Productia de miere Este indiciul principal! O familie
carelasfarsitulsezonuluiactivsiaasiguratrezerveledehrana
si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa.
Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sasi
40
achizitioneze familii de albine, numai unele dintre indiciile
asupracalitatiimaterialuluibiologicsuntrelevante.
Unsfat:participarealaacesteoperatiuniaunuistupar
cu experienta este de preferat ! Nu incercati sa faceti totul
singuri. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune, care prin
ajutorulpecarevilvordaosafaca,casuccesulactiuniisafie
asigurat.

4.1Procurareaechipamentelorfolositenapicultur

Ce echipamente folosite in apicultura cumparam?
Ce trebuie sa avem in vedere cand cumparam aceste
echipamente? Aceasta pagina incearca sa dea cateva solutii
apicultorilor.

Stupii







Suntprincipalulutilajintrostupinasinecesitainvestitia
ceamaimare.Cetrebuiesaaveminvedere?Nuvompunein
discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost
facuta), ci doar ce sa urmariti la cumparare. Stupii trebuie sa
fie construiti din lemn de calitate, bine uscat (atentie, aici
putetiaveamarisurprize),faranoduricazatoare,bineincleiati
si finisati. Evitati stupii din polistiren greu, care in ciuda unor
avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident.
41
Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio, una din
conditiiesteaceeacastupiisafieconfectionatidinmateriale
naturale. Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de
oriunde.
De cele mai multe ori materialul folosit nu este de
calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic).
Stupiipotfiimbinatiindouafeluri:cantcant,saunutfeder.
Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si
din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. Cumparati
doar stupi nevopsiti (pot fi simplu impregnati), pentru a va
puteadaseamadeexistentadefectelor.Verificatidacastupii
corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si
caracteristici.Discutaticuproducatorultoateamanuntele.

Ramele
Desiparecaaicinuemarelucrudevazutsastiticanu
esteasa.Casistupii,rameletrebuiesafieconstruitedinlemn
decalitate,uscatsifaranoduricazatoare.Trebuiesarespecte
cotelesitoleranteleadmisedestandard.Ramelepotfifacute
din doua esente de lemn : rasinoase sau tei. Amandoua sunt
bune daca materialul este de calitate. Finisarea ramelor este
foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu
igienizarea si curatirea lor. Nu cumparati rame cu pete de
mucegaipeelepentrucaacestaeunsemncaaufostfacute
dinmaterialinsuficientuscat.

Costumulsimascadeprotectie
Acestea trebuie sa va asigure protectia deplina. Evitati
mastiledinplasametalicasicostumeledinmaterialeinchisela
culoare,culorilepastelate,deschise,fiinddepreferat.Varaun
42
costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca
disconfort. Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament
de protectie, unii stupari evitand folosirea lui.Raspunsul este
"da", pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de
riscul intepaturilor, chiar daca familia este blanda. Nu este o
rusine sa porti un asemenea echipament, singurul reper care
poatefiignoratfiindmanusile,caresuntfolositenumaidecei
cumariproblemealergice.

Afumatorul,peria,dalta,scaunuldelucru
Afumatoarelesuntdemaimultefeluri,toatefiindbune
dacarespectaurmatoarele:tablasafiebineincheiata,pentru
a nu avea pierderi mari de fum, sa asigure debitul de aer
necesar,safieusordemanevrat.Achizitionareaunuiafumator
din inox nu se justifica, fiind bun si unul de tabla zincata.
Periaapicolasuntbunesiperiiledinparnaturat,catsicele
dinsintetic.Singuraconditieesteaceeacatrebuiesafiedestul
demoalepentruanuranisauomoraalbinele.
Daltile si acestea sunt de mai multe feluri, materialul
din care sunt facute trebuind sa fie de calitate. Se vor evita
daltilepreaascutite,acesteaputandprovocaraniri.
Scaunul de lucru este un accesoriu util, construit din
lemn de rasinoase. Trebuie sa fie ergonomic, usor si bine
incheiat.Sefolosestesicaladitadescule.

Coliviilepentrumatci
Sunt demai multe feluri : de transport, deeclozionare,
deintroducere.Celecareauincomponentalemnultrebuiesa
fiebinefinisate.Marimeaochiurilorplaseidesarmasafiecea
recomandata.Seareinvederegrijacucaresuntconstruite.
43
Cutitul,furculitadedescapacit
Suntrecomandateceledininox,materialagreatlanivel
legislativ. Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa
reziduriinmiere.Alegetimodeleclasicesimareatentielacele
cuincalzireelectrica,caretrebuiesacorespundadinpunctde
vedereaprotectieimuncii.

Tava,masadedescapacit
Materialul din care sunt fabricate este acelasi inox
alimentar. Nu se mai admit cele construite din tabla zincata
pentru ca mierea intra in reactie cu zincul, existand riscul
contaminarii. Cat despre modele, ramane la alegerea dv.,
functiedebuget.

Centrifuga
Necesita o investitie mare, darcare odata facuta inseamnao
investitie durabila, necesara si utila. Materialul este inoxul
alimentar, orice alt material nefiind agreat. Sunt bune si
centrifugiletangentialecatsiceleradiale,diferentadintreele
fiind doar de productivitatea muncii si pret. Daca vreti sa
vindetimierea(lainternsauextern),numaiinoxulvaasigura
puritateaceruta.

Sitele
Trebuiesaasigureobunaseparareamieriideresturile
existente(cadavrealbine,ceara,etc.).Serecomandaunsistem
detreisitecuofineteaochiurilorprogresiva.Primatrebuiesa
inlaturerezidurilegrosiereiarurmatoarelesafacaoseparare
totala. Materialul din care sunt construite este inoxul
alimentar. Atentie la trainicia lor, acestea trebuind sa fie
destulderobuste.
44
Maturatoarele,vaselepentrudepozitare
Inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai
raucaz,plasticulalimentar(acelplasticalb,dur).Suntbunesi
recipientele din tabla smaltuita, numai ca sunt mai greu de
manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.
Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii,
recolta fiind compromisa prin impurificare. La inceput puteti
achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca
maturatoare.Evitatirecipientelepreamari(sutedekg)pentru
casuntgreudemanevrat.

Topitorulsolar
Se construieste din lemn, tabla si sticla. Trebuie sa fie
trainic si bine finisat. Evitati topitoarele complicate
constructiv,marisigrele.

Colectoareledepropolissipolen
Sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata.
Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de
intemperii. Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate
pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie
achizitionatepentrudiversificareaproductiei.

Nucleeledeimperechere
Seconstruiescdinlemnderasinoasedecalitate.Aceeasi
atentie la calitate ca si la stupi. Este recomandat nucleul pe
trei compartimente in corp. Trebuie sa se asigure o separare
totalaaalbinelor,decimareatentielaetanseitati.


45
4.2Inventardestupin

Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele
desprerespectivaactivitate,apiculturanefacandexceptiede
laaceastaregula.Pentruceicecredcaviitorulloreconomicsi
profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa
detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare
infiintariiuneistupine.Listaprezentatainaceastapaginaeste
valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine, acesta
fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca
abordamdomeniuldinposturadesemiprofesionisti.Poatela
o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de
consistenta, dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de
afacere,osavedeticanuestedelocasa.



Utilajeprincipaledeintretinere
Stupi sistematici completi 105 buc. ; nuclee de
imperechere25buc.;ramegoalederezerva10buc/stup;
corpuri rezerva 10 buc. ; cabana apicola 1 buc. ; dulap
pentrupastratfagurii1buc.;
46
Utilajepentruextragereamierii
Centrifuga 1 buc ; masa pentru decapacit 1 buc. ;
cutit decapacit 2 buc.; tava decapacit 1 buc. ; site pentru
strecurat mierea 5 buc. ; maturator inox /300 kg. 2 buc. ;
bidoanedepozitaremiere

Sculediversepentruintretinere
Daltiapicole3buc.;periiapicole2buc.;afumator
2 buc. ; costume protectie + masti 3 buc. ; ladita transport
rame2buc.;laditascaun2buc.;coliviiintroducerematci
30buc.;perforatorrame1buc.;plansetacalapodfaguri2
buc. ; pinten lipit faguri 2 buc.; cantar de control 1 buc. ;
gratii Hanemann 100 buc. ; gratii urdinis 100 buc. ;
colectoare propolis 90 buc. ; colectore polen 90 buc. ;
roinita1buc.;sipciportbotci40buc.;ciocanlipitbotci1
buc. ; sablon botci 1 buc. ; lampa butan 1 buc. ; carucior
stupi1buc.;adapator1buc.;izolatorfagure3buc.;

Utilajeconditionatceara
Topitor solar 1 buc. ; presa ceara 1 buc. ; vase
diverse3buc.;formeceara3buc.;

Materialeconsumabile
Faguriartificiali;biostimulatoriapicoli;medicamente;
matci;sarmapentrurame;cuie;vopsele;dozegazbutan;
substantedezinfectanteetc.;
Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intro
stupina,achizitionarealorfiindcostisitoare.Dezvoltareaunei
stupineinsasefaceintimp(cativaani),decisiinvestitiaeste
esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor
47
obtinuteinanulprecedent.Totsecretulestesaavemunbun
simt economic si multa rabdare. O regula de baza este sa
achizitionam numai echipamente noi , vechiturile oricat de
avantajoasearficapretnuauniciovaloare.Nistestupivechi,
cu lemnul putred, plini de spori ai diferitelor boli sau o
centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietre de moara,
legate de "gatul" unei afaceri de succes. La vremuri
noi...oameninoi...sisculenoi.
Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor
artificiali, au insemnat pentru apicultura o dezvoltare
accelerata. Cu timpul sa constatat ca rezistenta fagurilor
artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit. In
scopul eliminarii acestor neajunsuri, apare necesitatea
insarmarii ramelor, operatiune care inseamna teserea unei
retele de sarma pe cadrul ramei. In acest fel, atat fagurele
artificial ca atare, cat si cel rezultat dupa cladire, au o
rezistenta marita, putand face fata tensiunilor aparute din
diferitemotive.

4.3nsrmarearamelordestupi



Deteriorareafagurilor
Sa vedem cand se intampla ruperea, deformarea sau
deteriorareafagurilor:

48
1) In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere,
candlamanevrarearamelor,faguriiplinicumiere,pasturaori
puietsiacoperitidealbine,cedeazamecanicdesprinzanduse
depesarmeserupsauseindoaie.
2) In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial,
candapardefectedecladire,deformari,ruperisiindoituri.
3) In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii
manuale sau electrice, cand forta centrifugala exercitata
asupra ramelor cu faguri este mare. Se intampla deseori ca
faguriisacedezeinapropiereaspetezeisuperioare,deoarece
acolonuafostcrescutpuiet,fiindinpermanentaprezentao
coroanademiere.Practicfagureleestemairezistent(datorita
camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se
facecrestereapuietului.
4) In timpul transportului stupilor spre locurile de
pastoral. Factorii favorizanti degradarii fagurilor sunt
temperatura marita din timpul transportului si balansul
mijlocului de transport. Analizand cauzele deteriorarii
fagurilor, se poate trage concluzia ca o insarmare cat mai
corectasiatentaaramelorinseamnamaiputinabataiedecap
pentruapicultor.

Conditiideinsarmare
Intrebareacaresenasteautomatestelegatadetehnica
si modul de insarmare al ramelor. Ce conditii trebuie
indeplinitepentruareusioinsarmareeficace?
1)Moduldedistribuirealsarmelorsafieincorelatiecu
scopulurmaritsicatmaiuniform.

49
2) Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme,
avand grija sa nu apara gauri in foaie, cu sarma ingropata in
cearapetoatalungimeaei.
3) O atentie deosebita trebuie data marginilor
fagurelui,care trebuie protejate de rupere sau alt tip de
deteriorare.
4) Fixarea fagurelui sub speteaza superioara cu un
numarmaritdesarme,caremarescrezistentalacentrifugare.
5)Montajulfoiidecearasasefacaasigurandtolerantele
necesare,stiindcaintervineoanumedilataretermica.
In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare
diversitate.Indiferentdecateranduridesarmasuntmontate
perama,putemspunecasunttreimaricategorii:insarmarea
orizontala;insarmareaorizontaloblica;insarmareaorizontal
verticala (vezi fig.) Toate acestea au avantajele si
dezavantajele lor, scopul urmarit in final fiind acelasi : sa
rezulteoinsarmaredecalitate.

Insarmareorizontala
Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare.
Rezultatebuneseobtinatuncicandrameledeorizontalsunt
prevazute cu 5 sarme, de multietajat cu 4 sarme, iar cele de
magazincu3sarme.Estefoarteimportantcasarmadesussa
fiepozitionatala1015mmdeleatulsuperior,restulsarmelor
fiinddistribuiteinmodsimetric,unafatadealta.
Pentru asigurarea unei trainicii sporite, prima sarma se
ancoreazapemijloc,deacelasileatsuperior,cuajutorulunei
bucatele de sarma si a unui cuisor. La montarea fagurelui se
are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul

50
superior 34 mm, fata de laterale 5 mm, iar fata de leatul
inferior510mm.

Insarmareaorizontaloblica
Principial, se vor respecta aceleasi norme, ca in cazul
insarmarii orizontale. Noutatea consta in adaugarea altor 2
sarme dispuse oblic pe verticala(vezi fig.), care vor asigura o
trainicie sporita. Pentru montarea fagurelui artificial se au in
vedereaceleasideziderate,expusemaisus.

Insarmareaorizontalverticala
Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai
mare unui fagure. Bineinteles, reteaua de sarme fiind mai
deasa,presupunecasimanoperaoperatiuniisafieunpicmai
complicata.
Darcareestescopulpecareilurmarim,dacanuacelade
a face o treaba buna? Deoarece intentionam sa promovam
acest tip de insarmare, vom dezbate mai pe larg subiectul,
asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda. La urma
urmei, totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui
apicultor.

Principaleleoperatiuniexecutatesunt:

Gaurirearamelor
Pozitiagaurilorsemarcheazacuunsablonsiuncreion.
Se va folosi o masina de gaurit electrica(mica), fixand in
mandrina un burghiu de lemn, de 3 mm. In scopul situarii
gaurilorinacelasiplan,dupamarcareainitiala,gaurireaseva
face pe partea interioara a elementelor ramelor, astfel fiind
51
asigurataplaneitateasarmelor.Dacasarmelenusuntmontate
corect,atuncisicladireaulterioaraafagureluidecatrealbine
vafidefectuoasa.Atentie:estefoarteimportantcagaurilesa
fie date in asa fel incat ca sarmele marginale, orizontale sau
verticale, sa se afle pozitionate la 2,5 cm de toate stinghiile
ramei(vezifig.).

Tipulsarmeisitaiereaei
Sarmafolositaesteosarmasubtire,de0,4mm,zincata,
lucioasa si maleabila. Pentru asigurarea a 3 orizontale si 5
verticale setaie bucatide 3,5 m, pentru ramade orizontal si
3,2 m, pentru rama de multietajat. Recomandam in prealabil
sasefacaoprobasisasestabileascalungimeanecesara.

Montareasifixareasarmelor
Sarmataiataladimensiune,seintroducelateraljos,sise
trag cele 3 randuri orizontale. Practic vor rezulta 2 lungimi :
unade1,6mpentrutraseulorizontalsi1,9mpentrutraseul
vertical (rama de orizontal). Pentru rama de multietajat cele
doua lungimi sunt egale, adica 1,6 m. Asezarea sarmelor in
rama se face cu atentie, cele orizontale de o parte, iar cele
verticale de alta. Intre cele doua retele se formeaza un
buzunar, unde se aseaza fagurele artificial. Fixarea sarmei se
face cu ajutorul cuisoarelor. Acestea trebuie sa fie subtiri si
scurte(1 mm grosime,10 mm lungime). Dupa ce fixam un
capat al sarmei, aceasta se intinde cu grija pentru a evita
curbarearameisisefixeazacuceldealdoileacuisor.Fixarea
sarmeipecuisorsefacerasucindde23ori,apoicapulcuiului
seingroapainrama,batandcuciocanul.

52
Fixareafagureluiartificial
Foaiadefagureseintroduceintresarmeleorizontalesi
cele verticale, dinspre speteaza inferioara, spre cea
superioara. Se aseaza rama cu fagurele montat pe calapodul
apicol umezit si se corecteaza pozitia. Pozitia corecta a
fagureluiesteceaincareseasiguraurmatoareledistante:la
speteaza inferioara, fagurele aproape lipit, pe laterale si
speteaza superioara 23 mm. distanta. Pentru lipire se pot
folosi pintenul apicol, randalina apicola, un ciocan de
electronist cu ciocul modificat sau mai modern
transformatoare de c.a cu o tensiune mica. In toate aceste
cazuriseareinvederecalipireasasefacafaraagaurifagurele
sipetoatalungimeasarmelor.Undedinneatentiefagurelea
fostgauritseprocedeazalaastupareagauriicucearatopita.

Cladireasipastrareafagurilor
Pentru a avea si faguri bine claditi, se recomanda ca in
timpulinfloririipomilorfructiferi,safiedatifamiliilordealbine
pentruaicladipartial.Dupa12zilesescot,setreclarezerva,
urmand a fi utilizati la nevoie. Depozitarea se face in corpuri
de stup, dulapuri speciale, obligatoriu in pozitie verticala
pentruapreintampinadeformarealor.








53
5.CALENDARULAPICULTORULUI

LUCRARIDEPRIMAVARAINAPICULTURA

Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa
inteleagaunlucru:anulapicolincepetoamna!Defelulcum
sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul :
productia, starea de sanatate, marimea stupinei si in general
totcetinedebunadesfasurarealucrurilor.Totusipentruanu
creaconfuzii,vomsuprapuneanulapicolcucelcalendaristic,
urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce
trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea
fiindspusesatrecemlatreaba.Odatacuridicaresensibilaa
temperaturilor,primavarainstupinatrebuiefacutemaimulte
lucrari. In ordine cronologica (subliniem ca toate au
importantalor)acesteaarfi:






54
Pregatireavetreistupinei
Pe la inceputul lunii martie (functie de starea vremii)
demaramprimeleactiuni:
curatamsiimprastiemzapadapentruaigrabitopirea,
adunam si inlaturam crengile, frunzele si in general toate
resturile,urmarindoigienizaretotala
asezamstupiipelocuriledefinitive,functiedesistemul
ales, urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sudest si
albinelesabeneficiezedecaldurasoarelui
curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine
moartesialteresturi;acesteasevorardeneaparat
instalamsaureorientamgarduriledeprotectiepentrua
ferialbineledevanturilerecialeinceputuluideprimavara

Supraveghereazboruluidecuratire
In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai
pututiesidinstup,auacumulatinintestinereziduricareacum
trebuie eliminate. De aceea in primele zile calduroase
(temperaturaajungelapeste15gradeC),trebuiesastimulam
efectuarea acestor zboruri de curatire. Daca inca mai este
zapadapevatrastupineiesterecomandatsaintindempaiepe
jos. Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta
pentrucarazelesoareluisaincalzeascapodisorulstupului.Tot
acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare
importanta : introduc in mijlocul cuibului un fagure gol, bine
cladit, in care toarna 12kg de sirop de zahar caldut. Cand
observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea
familiilor, reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam
capacelecareaufostsaltate.

55
Primulcontrolsistramtorareacuiburilor
Profitand de una din zilele calduroase executam primul
control de primavara, in care vom evalua starea familiilor de
albine, operatiune dublata de o stramtorare a cuibului. La
deschidereastupuluiconstatam:
prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama
standardcontine3,5kgmierepeambelefete
prezentamatcii,dupapuietuldepefaguriidinmijlocul
cuibului ; daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne
ingrijoram:unelematciisiincepmaitarziuouatulsideaceea
este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana
candtragemoconcluziecorecta.
Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii
mucegaiti,cupetedediaree,sipeceicecontinmultecelule
de trantori. Sa constatat ca dezvoltarea familiilor de albine
decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de
caldura optim. In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".
Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai
expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc, ei
fiind marginiti de faguri cu miere si pastura ; in cuib se lasa
strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa
aiba numai celule de lucratoare ; in ce priveste rezerva de
hrana familia trebuie sa dispuna de min.45 kg miere si
bineinteles pastura. Atentie mare ca la stramtorare si la
eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental
familia.Cuibulselimiteazacuodiafragmamaiscurta,dincolo
de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta
delimitandcompartimentuldehranire.
Serecomandacatotcuaceastaocaziefamiliiledealbine
safiemutateinlazicuratate,reparatesidezinfectate.Trebuie
56
saavempregatitedintimpcatevalazi,urmandcapemasura
cemutamalbinelesadezinfectamsirestuldestupi.Lucrarea
este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa
pastram o stare de igiena perfecta. Toate aceste lucrari sunt
decisive,necesitasaavemcevatimpladispozitiesimaialessa
avem"ingaduinta"vremii.

Salvareaalbinelorramasefararezervedehrana
Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este
foarteusorposibilainoricestupinachiardacaapicultoruleste
lipsit de experienta. In acest scop folosim urmatoarele
rezerve:
proviziiledehranaexistenteperamelecarenuaufost
cuprinsedeghem,sauinceluleledinparteaopusaafagurilor
ocupatipartial
proviziile de hrana existente in alte familii si de care
acesteanumaiaunevoie
mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la
rezervastupinei
In primul caz constatam ca de o parte si de alta a
fagurilorocupatideghem,seaflacate12faguricumierecare
nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cauza ca
odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces
decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla. Pentru a
remediasituatiaseridicadinstupiramelecarecontinprovizii,
si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se
descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui
bastonas de lemn se fac 23 gauri de grosimea unui creion.
Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din
ambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu
57
miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat.
Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu
miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia
albinelor.
In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri
disponibili in stup, se procedeaza la ridicarea de faguri cu
proviziidinfamiliilemaibogataprovizionate.Introducerealor
in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nu
dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un
pic,incalzitasiapoiturnatainfagurigoi.Hraniridecalitatese
mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu
zaharpudrapanaobtinemconsistentadorita,catsicuserbet
dezahar.Acesteturtiteseaplicadirectpeparteasuperioaraa
ramelor. Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute
numaiincazdeurgenta,putandevitaacestesituatiineplacute
printrobunaorganizareacuibuluiincadintoamna.

Completarearezervelordepastura
Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor
generatii si de hrana proteica. Aceasta este asigurata de
pastura, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea
favorabila a familiilor de albine. Pentru cresterea unui kg de
albinaestenevoiede1,5kgdepastura.Pasturaseasiguradin
toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin
completarile de primavara. In primavara modurile de
administraresunt:
Scoatempasturadinfaguriprintaierealorinfasii;apoi
frecam fasiile in mana pana la separare. La pastura obtinuta
se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de
miere.Semaiadaugasare1%dincantitateaamesteculuisise
58
omogenizeaza. Se toarna amestecul in faguri administrand
zilniccate200g,panalaaparitiaculesuluidepolen.
Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se
administreazadeasupraramelorsubformadeturtiteproteice
decompletare.
Amestecam cantitati egale de polen si miere,
administrandlafeldeasupracuibuluisubformadeturtite.
Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face
de preferinta cu pastura de la rezerva, apoi daca nu avem
cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau
pasturasimiere.

Dezinfectiastupilor
Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului
control de primavara (din diferite motive) sa stiti ca acum a
sosit momentul. Dezinfectia se face cu scopul pastrarii
sanatatii familiilor de albine. O casa curata inseamna
eliminarea unor probleme grave. Lucrarea consta in mutarea
familiilor de albine in alti stupi, pe care iam curatat si
dezinfectat. In principiu lazile se curata de resturi de ceara,
propolis, pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie
recomandata. Urmeaza o limpezire, o uscare si neaparat
flambareacuflacara.

Largireacuiburilor
Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere
cainterventiastuparuluipoatefacemultbine,dartotodatasi
mult rau daca nu este facuta corect. Prin largirea cuibului
trebuiesaraspundemfermnecesitatiimatciideadepuneoua.
Trebuiesaaveminvedereurmatoareleconditiigenerale:
59
existentauneiconcordanteintresuprafataocupatade
puiet si numarul de albine doici ; la un numar mic de doici si
cantitateadelaptisordematcadistribuitavafimica
prezenta rezervei de pastura necesara cresterii
puietuluisiaalbinelortinere
conditiile interne si externe, precum si caracteristicile
biologice. Acestea tin de temperatura externa, de modul in
carealbinelereusescsamentinaclimatuloptiminstupcat si
de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se
regleaza activitatea matcii. In principiu matca este oprita sa
depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.
aplicareafaradiscernamantahranirilordestimulare;printr
o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre
importante
Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de
faptulcatotifaguriidincuibsuntocupaticupuiet(excluzand
fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se adauga un
fagurebinecladit.Acestaseintroduceintrefagurelemarginas
si cel cu puiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se
introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea
populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in
caresaumaicrescutcatevageneratiidealbine,apoiputandfi
introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet.
Introducereaunorfaguricareaumicicoroanedemiere(care
vorfidescapacite)esteunfactorfavorizant.
Ometodadeafacecamatcasaouainfaguriiintrodusi,
este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. La
incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se
poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza

60
dupaultimulfagurecupuietsiinmomentulcandceluleleau
fostcladitepejumatatesemutainmijloculcuibului.
Citind aceste randuri sigur vati dat seama ca tehnicile
descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si
verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de o
constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup
largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea
ramelorsideseleinterventiiincuibnemaifiindnecesare.

Intarireafamiliilorslabdezvoltate
Oricat sar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la
timp, se constata ca in stupina o parte din familii raman in
urmacudezvoltarea,aparentfaraocauzaanumedefinita.La
urmaurmeiacestlucrutinedeoanumenormalitatedacane
gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui
"organism". Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica
metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile
puternicesiajutareacelorramaseinurmacudezvoltarea.

Concluzii
Citind aceasta pagina vati putut face o parere despre
lucrariledeprimavaraceseexecutainstupina.Trebuiesafiti
convinsicaaplicandcorectsilatimptehnologiileosaavetiin
preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa
valorifice resursele nectarifere. Si pentru asta nu mai aveti
nevoiedecatdevremebuna!




61
LUCRARIDEVARAINSTUPINA

Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate
familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta
roadele muncii lor. Culesurile la pomii fructiferi si flora
spontanaauasiguratfamiliilornecesaruldemieresipolen.In
aniideexceptiesepotobtinesicatevakgdemieremarfa,dar
mareamultumireestecaalbineleauhranadinabundenta.In
general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor
este scurta. Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam, zmeuris),
devara(tei,faneata,floareasoarelui)sitarzii.



Recunoastereaunuicules
speciilemelifereinflorescabundent
intensitatea zborurilor creste exponential, albinele se
inghesuielaurdinis.
faguriidincuibseinalbescdatoritafaptuluicaalbinele
alungesccelulelesicapacescmierea.
pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al
mierii.

62
albineleventilatoareisiintensificaactivitatea,pentrua
evaporaapadinnectarulproaspatcules.

Conditiipentruvalorificareaculesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si
pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din
stupinapoatevalorificalamaximuncules.
Conditiilenecesaresunt:
familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri
standard,dintrecare89cupuiet
familiile sa fie in stare activa, stiut fiind faptul ca o
familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi
diminuiazamultactivitatea
Cumobtinemacestdeziderat?Culucrarifacutelatimp:
familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare
capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa
se faca normal, depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror
volumsepoatemarisaumicsora
intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,
ridicarea partiala a podisorului sau inlocuirea acestuia cu o
sita
ridicareaperiodicaderamecupuietcapacit,cualbina
aferenta, aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile
roituluisitotodataasigurandmarireaefectivuluistupinei
inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu
matcitinere,aptebiologicsigeneticpentruperformanta
folosirea familiilor ajutatoare si unificareaacestora cu
familia de baza in preajma culesului, in acest fel asigurand o
cantitatemaredealbinaculegatoaresiimplicitoproductiepe
masura
63
marirea puterii familiilor ramase in urma cu
dezvoltarea,prinimputernicirealorcupuietcapacitridicatdin
stupiiputernici
Suntprimaverifavorabiledezvoltariifamiliilordealbine,
incareculesulincepetimpuriu.Zonelecusalcii,artar,cuflora
spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati
importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea
"comori", sau cei care practica stuparitul pastoral, obtin
rezultate remarcabile. Odata cu sfarsitul primaverii, familiile
dealbineatingcapacitateamaximadedezvoltare.Dacanuse
intervine ferm, acestea vor intra in frigurile roitului si
culesurile urmatoaretei, fanete, floarea soarelui pot fi
compromise. Formarea de noi familii si aplicarea stricta a
tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada, pot
impedicapagubelecevorurmasidauposibilitateavalorificarii
culesurilorurmatoare.

Stuparitulpastoralgeneralitati
Incautareasurselorvariatesipermanentedenectar,se
practica deplasarea stupinelor la masivele melifere. Pentru
reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate
de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul
transportului ; baza melifera, timpul de inflorire specific
fiecareizonesidrumuriledeaccesspremasiv;loculefectivde
amplasare a stupinei, sursele de apa si tot ce tine de locatia
respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral
reusit.
Inaintedeaefectuadeplasarealaloculdeculesseface
recunoasterea masivului melifer. In acest fel stabilim cu
precizie locul unde va fi amplasata stupina. Se va avea in
64
vedere ca stupii sa fie umbriti, existenta unei surse de apa
(care este foarte necesara), posibilitatea ca stupina sa fie
evacuata usor in caz de urgenta (deci drumuri practicabile).
Alegemvetredestupinalamargineapadurilor,inpoienitesau
locuri cu raritura de arbori. Toti stupii vor fi verificati inainte
deplecare,trebuindsaneinteresezeatatstareafamiliilorcat
siacutiilor.Seastupacrapaturile,sepregatesctoatesistemele
defixare,ventilatieetc.
Vomscoatefaguriiplinisiextragemmierea.Deplasarea
la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata
ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu
perpendicular pe sursa. La culesul de salcam, stupina se
aseazapelocuriinsoritedatfiindfaptulcaacestculesareloc
lasfarsitdemaipentrucaalbinelesaprimeascasoareleinca
delaprimeleorealediminetii.Lateisifloareasoarelui,cules
care are loc in perioada de canicula, vom aseza stupii la
umbra.Dacanuputemasiguraoumbrirenaturalaovomcrea
prinaplicareapecapacelestupilordediferitemateriale(paie,
frunze).Dacanufacemaceasta,contingenteintregidealbine
vorventilastupul,neparticipandlacules.

Pregatireafamiliilormanuireastupilor
Pregatireastupilorimplicitsiafamiliilordealbinese
facediferentiat:
Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului
unui cules, fiecare familie trebuie asigurata cu 56 faguri,
pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. La
introducerea acestor faguri, organizam cuibul astfel : la
capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu
pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura si miere,
65
faguri cu miere, urmand apoi fagurii goi. Ce se intampla in
timpulculesului:albinelevorumpleintaifaguriidincuib,prin
depozitarea mierii in coroane. Cand cuibul este completat in
totalitate, depozitarea se continua in fagurii goi. Cateodata
maiestenevoieaseintroducesialteramecufaguricladitisau
artificiali.
Stupiiverticalicumagazine:creareaspatiuluinecesar
se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului.
Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut
magazinul,maiadaugamunmagazinsuplimentar,pestecuib,
iar deasupra acestuia magazinul plin. Albinele vor umple si
magazinuladaugatsivorcapacimiereaincelalalt.
Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se
adauga un al treile corp peste celelalte doua. Albinele
depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o
capaceasca. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie
schimbatcumodulul2.Inacestfeldepozitareamieriicontinua
incorpul3,acumdevenit2.
Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in
viata familiilor. Populatia creste si sursa de hrana scade. In
scopul mentinerii albinelor in stare activa, unii apicultori fac
hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Pentru a crea loc
matciisaoua(cuibulfiindblocatcumiere)seintroducfaguri
goiinmijloculcuibului.

Extragereasiconditionareamierii
In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de
miere, care reprezinta poate cel mai important produs al
stupului.Inaintedetoatetrebuiesaspunemcamiereaesteun
"organism viu" si de modul in care o recoltam si
66
preconditionam, depinde finalizarea cu succes a muncii
noastre de 1 an. Aderarea Romaniei la U.E si exportul actual
spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru
miere.
Scoatemdinstupifaguriiplinicumierecandalbineleau
capacitcelputinjumatatedinsuprafatalor.Seapreciazacala
1/3 de suprafata capacita, mierea are un continut de apa de
1820%. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede
cantitateadeapadepasesteacestprocent.Oprimaconcluzie
ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup
pentruobunamaturare.Demulteorisepreferaadaugareade
noiramesicorpuridecatscoatereaprematuraacelorpline.
Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu
ajutorul afumatorului si a daltii apicole. Mult hulitele
"podisoare izgonitoare, chimice" nu se vor folosi, pentru ca
princontinutullordesubstantaactiva,riscamsacontaminam
mierea.Inschimbsepotfolosiizgonitoarecusicana.
Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva
miscaribrustescuturamalbinele.Atentiemarelamatca:din
diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam.
Albinelecareramanseperiecuopanasauopensulaspeciala,
dupa care punem rama in ladita de transport. Executam
operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in
stupina. Camera in care facem extractia va fi curata si
dezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de extractie.
Inaintedeinceperealucrariiefectivedeextragereamierii,se
procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. Daca
extragereamieriisefacemaitarziufaguriitrebuiepreancalziti
la35gradeC,cuuncurentdeaercald.

67
Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari :
descapacirea fagurilor si extragerea propiuzisa a mierii din
faguri.Cefeldeechipamentfolosim:launnivelmicsepoate
folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de
ceara, cutit sau furculita de descapacit, un extractor
tangential, un vas unde se scurge mierea, un maturator,
strecuratoridiferite. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie
din inox sau un alt material agreat de norme. La descapacire
cutitulsetineinpozitieorizontala,cuparteainferioaraalamei
in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui. Actionam
cutitulcumiscariscurteaplicatedesusinjos.
Folosirea extractorului tangential se face intro prima
fazacumultaatentiepentrucafaguriisuntgreisisarputea
rupe.Dupaceintoarcemfaguriipeparteaopusa,putemmari
turatiapanala200250ture/min.Dupaextractie,faguriigoliti
sedaufamiliilorpentruaficuratati.
Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile
straine mai grele, cad la fund, si cele mai usoare se salta la
suprafata.Limpezireaunuivascumiereinaltde1msefacela
temperaturade20gradeCin3zile,iarla25gradeCin36ore.
Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare,
undeprocentuldeapascadepanalalimitaadmisadenorme.
Depozitarea finala se face in recipiente de inox, sau altele
agreatedecumparator.

Concluzii
Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase.
Producereasiimperechereamatcilor,formareanoilorfamiliisi
ingrijirealor,aufostdejaexpuseinaltepaginiasacanumai

68
are rost sa insistam asupra lor. Dupa cum si singuri vati dat
seama...varasenumara....bidoanele..!Succes...!

LUCRARIDETOAMNAINAPICULTURA

Vinetoamna,miereaafostextrasasiapicultorulseaflapusin
fata unor noi provocari, carora trebuie sa le faca fata. Dupa
cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna
reprezentandunnoudebutsiunprilejdeapunestupinapeo
altatreaptaaperformantei.Satrecemiarasilatreaba!



Lucrariledetoamnademareazalainceputulluniiaugust
siseimpartintreimaricategorii:
Lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea
rezervelor de hrana pentru iernare; pregatirea cubului
familiilordealbineinvedereauneiiernaridecalitate.




69
INTENSIFICAREACRESTERIIPUIETULUI

Pentrucafamiliiledealbinesaiasacatmaiputernicedin
iarna, trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie
numeroasa, bine hranita si intro stare de sanatate perfecta.
Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte
solicitat, atat ca timp,cat si ca volum de munca. Ce masuri
trebuieavuteinvedere:

Asigurareadematcitineresiviabile:
Sastabilitcanumaiomatcatanarapoatefacefatalaun
ritmconstantdedepunereapuietului.Inacestscopnutrebuie
satoleraminstupinamatcimaibatranede2anisiindecursul
veriisafaceminlocuirilenecesare.Biologicmatcilebatraneisi
limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai
existaunculesbogatdenectarsipolen,pecandceletinerese
comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca resursele
nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intrun cuvant
valorificamaibineculesuriledeintretinere).Unaltavantajal
matcilortinereesteacelacainprimavaravomgasiunprocent
redusdefamiliiramaseorfane(dupauniiautoriprocentuleste
de0,5%).Cutoateasteanuserecomandacaschimbareasase
fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate
decatincazurideurgenta.

Deblocareacuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre
matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. Odata cu
apropiereatoamneisiinprezentaunuiculesmediu,instinctiv,
albinele blocheaza cuibul, cautand sasi asigure necesarul de
70
rezevedehrana.Practicseintamplacamatcasanumaiaiba
undedepuneoua,numarulcelulelorliberescazanddrastic.
Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si
verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului
faguri claditi (recomandati cei in care sau crescut cateva
generatii de puiet). Aceste spatii libere se creeaza prin
scoaterea fagurilor marginasi. La stupul multietajat lucrarea
estemultmaisimplasiserealizeazaprininversareaperiodica
a corpurilor. Atentie insa, pentru ca trebuie sa avem grija ca
niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care
gazduiesterezerveledehrana

Asigurareacufaguridecalitate
Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine
construiti,faraceluledetrantorisaualtedefecte.Totifagurii
carenucorespundcriteriilorvorfiscosifaraastapreamultpe
ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai
ales in "zona fierbinte" a cuibului, adica acea zona in care
primavarasevorcrestenoilegeneratii.

Asigurareadeculesuritarziisihraniridestimulare
Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen
impulsioneaza matca sa depuna oua. Prelungirea acestei
perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei,
albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun
cules.Stupariipotpunefamiliileinaceastastarefavorabilafie
prindeplasareainpastorallalocatiilecareoferaculesuritarzii,
fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin
alegereauneivetrepermanenteadecvate.

71
Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este
faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in
comparatiecuohranireartificialadestimulare.Candstuparii
nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de
stimulare prin oferireacatre familiia merii descapacite saua
inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). Despre eficienta
acestorhraniridestimulareosadiscutamcualtaocazie,aici
limitandune a spune ca se fac in mai multe moduri :
descapacirea a 23 dm patrati de fagure cu miere si oferit
dincolodediafragmasaulamargineacuibului;hraniricusirop
de zahar concentratie 1/1, cate 200300 g la interval de 23
zile ; deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos,
umectatputincuapasaumiere.
Nutrebuiesaignoramunfapt:hranirileglucidicetrebuie
completatesicuceleproteice,prinasigurareapolenuluilivrat
in mod natural sau artificial. In lipsa unui cules se
administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in
primavara)deasupracuibului.

Reducereasiimpachetareacuiburilor
Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat
favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului ; in stup
vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine,
marginiti de faguri cu miere si pastura. Fagurii scosi se trec
dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea va fi
carata de albine in cuib. Atentie : nu se lasa pana tarziu in
toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o
formaregresitaaghemuluideiernare.
Totinaceastaperioadasefaceoimpachetaresumara(a
nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna). Din
72
fericire pentru posesorii de stupi multietajati, aceste
operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine, cand
familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. Reducerea
cuiburilorvacreeainfamilieocrestereapopulatieisiinunele
cazuriestenevoiedeonoualargire.

ASIGURAREAREZERVELORDEHRANA

Albinele ierneaza stranse intrun ghem si in tot acest


timpclimatulesteasiguratdeomiscarecontinuaalor.Cand
conditiile externe permit, familia de albine demareaza
cresterea puietului la inceput timid, pe suprafete mici de
fagure urmand ca odata cu imbunatatirea vremii, inspre
primavara, cresterea sa fie accelerata. Dupa cum bine stiti
albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc
aprox.56 luni, deci asigurarea rezervelor pana la aparitia
primelorculesuriesteolucrarefoarteimportanta.
Acesterezervesuntfolositelaautointretineresipentru
crestereapuietului.Ofamiliefarapreamultahranariscasase
piardainiarna,astafarasavorbimdecantitatilemicidepuiet
crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva
problemahranei?Catevadezideratedeatins:


73
Calitateahranei
Miereadinfagurisafienumaimiereflorala.Caoprima
conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie
eliminata in totalitate din stupi. Daca iernam familiile cu
aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea
neputandfacezboruridecuratire).Oaltaconditiearfiaceea
ca mierea din faguri sa fie capacita. Mierea este un produs
hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi
capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea
alterataproduceboligrave.Deasemenisepreferacaalbinele
saiernezecurezervedemierecarenucristalizeaza.Inspecial
miereaderapita,prinputereamaredecristalizare,estefoarte
daunatoaresitrebuieinlaturata.

Rameledemieresipastura
De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile
de primavaravara. O rama corect aleasa este aceea care
cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata.
Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal
contine 2,73 kg miere iar una de multietajat 1,82 kg. Se
accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere, dar
acesteatrebuiefolositecumultaprecautie.Bineintelesacesti
faguri vor fi foarte bine construiti. Ca rezerva de
pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu
pastura,fiind si pentru acest fagure valabile
recomandarile(privindcalitatealui)facutelaceicumiere.

Hraniriledecompletare
Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de
completare. Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea
74
necesara datorita conditiilor meteo ; apoi cand mierea de
mana trebuie inlocuita, sau cand sau facut greseli de ordin
tehnic in intretinere. In cazul stupului vertical cu magazine
suntproblemecareapardininsasiconstructialui(miereaeste
depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz
aparte.
Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat
dupa ce sau terminat culesurile de vara. Trebuie sa facem o
distinctie intre hranirile de completare si hranirile de
stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care
hranireadecompletaresefacecusiropdezahartrebuiecala
aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in
iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din
iarnavafiuzatasiincapabilasaasigureoviatanormalainstup
(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca
unprincipiugeneral,hranireadecompletareofacemdupace
am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face
iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea
indicata, iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi
capacita.
Lacompletaresevafolosiunsiropdezahar,2/1,cuun
adaosde1gracidcitric(saredelamaie),lalitru.Administrarea
hraneisefaceinportiimediisaumari(23kg),seara,culuarea
demasuristrictedeprevenireafurtisagului.Osaobservamca
nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in
acest caz devine necesara micsorarea portiilor. Cand timpul
este inaintat, siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.
Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de
completare este cea cu miere, pe care o descapacim de pe
faguri si o administram dupa diafragma. Este de dorit ca
75
aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20
august.

PREGATIREACUIBULUIFAMILIILORDEALBINE

Cu ce am putea compara aceasta lucrare? Poate cu
aranjareaspatiuluilocuibilintrocasa,pentrucatoatalumea
sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se
face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si
prezenta puietului. Timpul acestei aranjari difera de la an la
an, iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul
ales.Inprincipiuincuibselasaatatiafaguricatsafieocupati
dealbine,iaracesteasaaibaacceslahranatoataiarna.Sunt
treimetodedearanjareafagurilor:
amplasareabilaterala:esteceamaifolositametoda,si
consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre
extremitatiiarcatremijloculcuibuluiinordinedescrescanda.
amplasareaunilaterala:sefolosesteingeneralpentru
a ierna doua familii intrun stup. Fagurii se randuiesc de o
parte si de alta a diafragmei. Langa diafragma se aseaza
fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii
cucantitatidescrescatoare.
amplasareacentrala:faguriidincentrulcuibuluicontin
cea mai mare cantitate de miere, urmatorii (asezati simetric)
fiindpusiceicumieredinceincemaiputina.
Latoatetipuriledearanjaresevaurmaricafaguriisanu
continamaiputinde1,5kgmieresisafiebineconstruiti(mai
ales cei din cuibul efectiv). La stupii multietajati iernarea
trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior
trebuindsaexiste1415kgdemiere.Incorpuldejosmierea
76
se gaseste doar pe fagurii laterali. In cazurile cand familia
ierneaza pe un singur corp (situatie care nuede dorit) se va
preferaoasezarecentralaafagurilor.

LUCRARIDEIARNAINSTUPINA

Spresfarsitultoamneiconditiiledeviataalealbinelorse
schimba foarte mult. Venirea noptilor reci si foarte reci le
obligasasegrupezein"ghemuldeiernare".Lucrarilepecare
leam facut in toamna acum isi arata roadele. Ce mai putem
facepanaladeplinainstalareaiernii?



Izolareatermicaacuibului
In toamna am facut deja o impachetare sumara, insa
acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru
iernare.Sestiecaalbinelenuincalzescstupulcidoarinteriorul
ghemului. Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face
pentruacrestetemperaturainstupcipentruaferialbinelede
variatiile bruste ale temperaturii. Literatura de specialitate
recomanda doua metode de impachetare : bilaterala si
77
unilaterala. Experientele ultimilor ani au aratat ca o
impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza
preamultcuibul.
Totusi, ea se aplica familiilor de albine slabe, pentru
familiile normale fiind recomandata cea unilaterala. In ce
consta impachetarea unilaterala : la stupii orizontali si cei
verticali cu magazine, fagurii se aseaza spre peretele mai
incalzit al stupului. La diafragma se astupa toate fantele (se
poatefolosisibandascotci)siseizoleazacumaterialecarenu
creaza condens. Deasupra podisorului se aplica o alta
impachetaredinaceleasimateriale.
Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a
permiteevacuareaapeidinstup.Stupiimultietajatidinnou
cel mai usor de manevratse impacheteaza numai superior,
deasuprapodisoruluisauunilateraldecatrestupariicaresunt
"Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e
bun,dacanudauneaza".

Ventilatiastupului
Ventilatia stupului este foarte importanta, daca ne
ghidamdupaexperientatrecutului;familiidealbineputernice
intoamna,auiesitdiniarnacanisteumbredenerecunoscut.
Si asta datorita greselilor care au fost facute, cand nu sa
asiguratoventilatiecorespunzatoare.Oventilatiecorectaeste
lipsa totala a oricaror curenti, altii dacat aceia proveniti din
schimbuldeaer,dintreurdinissifantadinpodisor.Deciprima
masuraarficaoriceorificiu(inafaradeceledouamentionate)
safieastupat.
Este recomandata si o anumita marime a urdinisului,
care sar situa undeva la valoarea de 0,5cm pentru fiecare
78
spatiu dintre rame. In ceea ce priveste marimea fantei din
podisor, un mare stupar roman recomanda : "orificiul de
aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme".
Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua
fante(urdinispodisor),vetiasiguraalbinelordumneavoastrao
traversareinbuneconditiiaiernii.Aceastatehnicaseaplicala
toatetipuriledestupiexistentiinexploatare.
Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de
fund, antivarroa, lucrurile devin si mai simple. Impachetajul
este sumar, pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica
textila sau din papura, etc . Tabla obturatoare a fundului
antivarroa,se va pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta
pe1/3dinsuprafata.Suntstuparicareisiierneazafamiliilede
albine, inlaturand total aceasta tabla obturatoare. In ambele
cazuri, familia de albine sta ca intrun clopot, bioxidul de
carbonfiindevacuatnumaiprinparteainferioaraastupului.

Aplicareatratamentelordetoamna
Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se
aplica in lipsa puietului. Acest lucru se intampla mai tarziu in
toamna, spre inceputul iernii. Stuparii trebuie sa profite de
zilele putine cei drept de vremea buna si sa faca aceste
tratamente conform prospectului si recomandarilor
producatorilordemedicamente.

Protectiageneralaastupinei
Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de
masurideprotectiespeciale.Inacestscop,stupiivorfimutati
siasezatipevatradeiernare.Stupinasevaprotejacugarduri
de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a
79
curentilordeaer.Stupiivorfiasezatipepostamentespeciale,
avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Aceasta
masura este benefica, in eventualitatea ca apa rezultata din
condensvafieliminata.Exista3metodedeiernare:iernarea
inaerliber,iernareaincojocsiiernareainadapost.Dinpunct
de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare
metoda in parte este de discutat. Recomandat insa este o
iernareinaerliber,culuareamasurilormaisusmentionate.

Supraveghereaalbineloriarna
Odatacuvenireaiernii,lucrariledinstupinasauincheiat.
Pentru stuparii care au facut toate lucrarile "ca la carte"
urmeaza o perioada de 23 luni in care vizitele la stupina
reprezinta simple vizite de supraveghere. Mai mult, exista o
anumita categorie de stupari, care nu mai trec in aceasta
perioada pe la albinele lor, prima vizita fiind facuta pe la
inceputul lunii martie. Acestia sunt "meseriasii", cei care pe
baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul
anuluilaperfectiune.
Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in
aceastacategorie?Lacate3saptamaniinterval,vizitamstupii
si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat) ascultam
zgomoteledinstupi.Cenearputeaindicaele?
unzumzetmoderatsiuniformeunindiciucatotuleste
inregula.
unbazaitputernicneindica,cafamiliaareproblemesi
caexistaostareanormalainstup.
unzumzetslabinseamnacaalbinelesuntinfometate.
zumzetulneuniformsiplangatorindicaabsentamatcii.
Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor
80
de albine iarna, aceasta numinduse "foaia de control". Prin
examinarearesturilorsialbinelormoartedepeea,neputem
da seama daca exista probleme. La stupii orizontali unde
"foaiadecontrol"nusepoateinstala,seexamineazaresturile
caresuntscoaseprinurdiniscuosarma.

Zboruriledecuratireiarna
Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste
"zboruri de curatire". Inainte de inceputul iernii albinele fac
zboruri de curatire, fapt care are influente pozitive in ce
priveste iernarea. Nu de putine ori in unii ani cand
temperaturile depasesc 12 grade C , in lunile decembrie,
ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa
dinstup.
Stuparulcasiinprimavaratrebuiesastimulezeaceste
zboruriluandurmatoarelemasuri:
curata urdinisurile, ridica capacele si saltelutele
izolatoare, curata zapada, imprastie paie. O practica des
folositaestesi"lovirea"usoaraastupilorpentrucaalbinelesa
seagitesiinacestfelsaiasa.
Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in
stupinapentruasupravegheazboruriledecuratire,asavetifi
scutitidemultenecazuricearputeasaaparadacaacesteanu
sefacdetoatefamiliile.

Indreptareastarilornedorite
In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite
probleme care trebuie rezolvate. Aceste cazuri speciale nu
sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi se intalnesc in
practicaapicola(celemaimultefiindprovocatechiardenoi).
81
familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la
aceasta ; albinele aflate intro astfel de situatie necesita o
hranire suplimentara. Aprovizionarea se face cu faguri de la
rezerva. Dupa ce deschidem stupul, localizam ghemul de
iernare. Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste
hrana, nu inainte insa de a gauri fagurii de 23 ori, pentru a
inlesni circulatia albinelor. O alta metoda este hranirea cu
miere cristalizata fin, framantata cu zahar pudra. Din acest
amestec sefac turte de 1,5 kg ambalate in pungi gaurite sau
hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor
deasupraintervalelorgasiteinsuferinta.Candnuavemmiere
indemnalaboli,saupursisimpluaceastalipseste,sefoloseste
serbetuldezaharadministratcaincazulprecedent(turte).Se
potfacesihraniricusiropdezahardens,administratinfaguri,
darastanumaicatresfarsitulierniicandalbineleilconsumacu
placere.
familiaaramasorfana:lacontrolulauditivconstatam
ca albinele au ramas fara matca. Ideal ar fi ca rezolvarea
problemei sa se faca cu matci de rezerva. Iernarea acestor
matcifiindochestiunedestuldedificila,seajungeinsituatia
incareacestealipsesc.Deaceeapracticaceamaidesfolosita
este unirea familiei in suferinta cu o alta (mai slaba dar care
areomatcabuna)
Toate aceste lucrari se fac intro incapere
incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferim stupul de
temperatura scazuta de afara. Aceste probleme ce apar
trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde
supravietuireafamilieiinansamblu.


82
Conditiigeneraledeiernare
Candalegemvatradeiernarepentrualbinelenoastreo
facemcugrija.Cetrebuiesaurmarim:
sapoatafiprotejatadevanturilereci.
saasigurelinisteanecesaraalbinelor;dacaalbinelevor
fi deranjate de pasari sau animale, sau de zgomote de alta
natura, se vor agita, vor consuma multa miere si se vor
imbolnavi.
sapoataficuratatausordezapadaiarapasasescurga
usor(sanubalteasca)
Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat
curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata ; cea
afanataasiguraomaibunaizolaretermica.Atentie:instalati
si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am
uitateuacumsavaspun).

Concluzii
Laoprimavederestupariiincepatoricredcaprogramul
deiarnaestemailejerinceprivestelucrarilecetrebuiefacute
;esteunadevar,numaicaastaseintamplacandlucrariledin
toamnasidelainceputulierniiaufostbinefacute.Decimare
atentie!








83
6.INMULTIREAARTIFICIALASINATURALA
AFAMILIILORDEALBINE

Stiintasipracticaapicolaaudemonstratfaptulcaroitul
este un fenomen biologic natural care corespunde unei
necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si
perpetuarea speciei. In apicultura moderna roitul natural nu
este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea
naturalacauniculmijlocdeinmultiresaurepopulareastupilor
arfibinesafierevizuitasiinlocuitacumetodelestiintificede
inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind
executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a
apicultorului.



6.1Roireaartificial
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate
neajunsurileroiriinaturale.Easeefectueazalatimpulpotrivit
si ne permite sa efectuam o selectie a materialului
biologic,evitandrisculunorpierderideroipecarenuiputem
supravegheasirecupera.Sepoateafirmacaevitareacompleta
84
a roirii este destul de dificila,insa exista o serie intreaga de
operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea
naturala.
Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic
cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi
luatepentruprevenirearoitului.Inpracticareauneiapiculturi
moderneserecomandasaintretinemnumaifamiliiputernice
cumatcitineresidemareproductivitate.Pentruaevitaroitul
naturaltrebuiesaretinemfaptulcaestemaiusordeprevenit
decatdecombatutacestinstinctatuncicandfamiliadealbine
intrainfrigurileroitului.
Principalele cauze care determina roirea sunt:
suprapopularea stupilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia
necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si
supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei
necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot
hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sal
hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta
laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata
creste,faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru
depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea
fagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie
totatatiaexcitantiinternisauexternicarefavorizeazaroitul.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare
importanta pentru manifestarea instinctului de roire este
foarte greu,putanduse analiza numai fiecare in parte si
sintetizacorelatiacareexistaintreele.
StupidemarecapacitateEstenecesarsaseasigurein
primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu
corespunzatoracarorvolumpoatefimaritdupanevoieastfel
85
ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua
evitanduse blocarea cuibului.In functie de cules se face
largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri
artificiali.Dacaprimavaranuavemfagurisuficientiselimiteaza
ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea
culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a
capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt
necesari23faguri,iarlaunsporzilnicde8kgvorfinecesari
1520faguri.
Amplasarea stupilor Este indicat ca stupii sa fie
amplasatilaumbrainperioadademaximainsolatie(orele12
17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de
roire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la
culoarepentruanuatragecaldurarazelordesoare.
Culesul nectarului si polenului Sunt elemente care
actioneaza ca stimulenti,determinand o mai buna hranire a
matcii,o mai buna depozitare a nectarului si polenului care
produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii
familiei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui
cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la
timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa
practicamstuparitulpastoral.
Aglomeratia de albine tinere Existenta unui numar
excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa
pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care
matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele
matci.Familiarespectivatreceprinfrigurileroituluimaialesin
cazuluneiperioademailungidetimpnefavorabil.
Lipsa de spatiu si ventilatie Aglomeratia si caldura
cuibuluifaccaactivitateaalbinelorventilatoaresanumaifie
86
intodeauna pozitive si suficient de eficace,predispunand
familia de albine la roire.In timpul culesului se recomanda
deschidereamareaurdinisurilorsiasigurareaventilatiei.
Blocarea cuibului cu miere si pastura La un cules
intensivdenectarsipolencandcuibulnuestecorespunzator
marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale
pentru a depune oua diminuanduse activitatea albinelor si
favorizandroirea.
Excesul de laptisor de matca Producerea laptisorului
dematcadestinathraniriilarvelordealbineinprimeletreizile
de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de
albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor
larvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza
hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii
puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o
metodaeficientadeprevenirearoitului.
Varsta matcii Sa constatat ca matcile batrane au
tendintamaimarederoiredeundeconcluziadeadetinecat
maimultematcitinereselectionatedincelemaibunefamilii
dealbine.
Carenta de feromoni a matcii Se cunoaste faptul ca
glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita
"substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc
matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate
determinata din aceasta substanta,totul este normal,cand
aceasta cantitate insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea
matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii
matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la
unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care

87
determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Rezultatul
esteacelasi:cladireadebotci.

Cumintrerupemroitul
Aparitiabotcilorintrunnumarmareesteunsemnsigur
a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate
impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si anevoioasa
ceranduncontrolatentaltuturorramelorsiomareatentiein
depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o
botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine
inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile
pentrudistrugereanoilorbotcicladiteintretimp.Candaceasta
operatieseefectueazainajunulrecoltariiproductiademiere
scademult,fiindcafamiliadealbineesteinfrigurileroituluiiar
metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor
contribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluzia ca
este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct
puternic.

Metodederoireartificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii
naturale care este mai complexa si cere un volum mare de
munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la
sporirea productiei demiere.In literatura de specialitate sunt
descrisetoatemetodeledeformarearoilorartificiali.Aiciinsa
vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace),folosite
atatinstupinedeamatoricatsiinstupinealeprofesionistilor:
Roirea artificiala prin divizare Aceasta este cea mai
simplametodadeinmultireartificialaaalbinelorsisepractica
cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de
88
familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea
efectivului,apicultorulajungandintruntimprelativscurtsasi
formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In
zonadestepa,divizareasefacedupaceculesullasalcamafost
facut,iar in zona de muntedeal in prima jumatate a lunii
mai.Inacestfelnoilefamiliiparticipalaculesurileceurmeaza
siisiasiguraodezvoltarecorespunzatoare.
Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand
albineleexecutazboruriintense.Cuscopuldeaformafamilia
noua,seaducelangafamiliaceurmeazasafiedivizataunstup
golincaresetrecjumatatedinfaguriicualbine,puietsimiere
a familiei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca
pentruasestabiliincarestuparamas.Dupaaceastaoperatie
ceidoistupiseaseazadepartatiintreei,deopartesidealtaa
locului in care a fost urdinisul familiei din care sa format
familia noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza
de la cules,se impart aproape egal in cei doi stupi.In cazul in
care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din
stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea
albinelorsasefacacatmaiegal.
Spre seara,in familia orfana se introduce,intro colivie,o
matca imperecheata sau neimperecheata.In cazul in care
lipsescmatcilederezervadupa24deore,indiviziunearamasa
orfanaseintroduceobotcamatura.Dupaimperechereamatcii
si inceperea depunerii oualelor, familia nouformata se
dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii
culesurilor.Folosindacestprocedeudeinmultireaalbinelorse
realizeazaunsporefectivde100%.
Roirea artificiala prin stolonare colectiva Presupune
ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare
89
familiedebaza.Aceastafacecaputereafamiliilordonatoaresa
nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor
trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in
conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga
parametriicantitativiaiunorfamiliidealbinenormale.
Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau
doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va
urmarisanuseridicedingresealasimatca.Rameleseaseaza
instupulcevagazduiroiul.Intimpulformariiroiului,urdinisul
stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.in
general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de
albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si
pastura.Dupa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se
introduceomatcatanaraimperecheata.Inlipsaunuiculesde
intretineresevahranistimulentcucate300gsiropdezahar
inconcentratiede1/1sau1/2.

6.2Roireanatural
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege
actiuneaprincarematca,opartedinalbinesitrantoriparasesc
stupulsidaunasterelaunroinatural.Infunctiedeordineain
care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se
caracterizeazaprinaceeacaalbineleparasescstupulcumatca
varstnicasiroiurisecundaresitertiarecandalbineleparasesc
stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand
parasesc stupul,roiurile se impart in : timpurii,atunci cand
familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand
familiileroiescinlunaiulie.
Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele
calduroasesicutimpfrumos,intreorele1115.Dupacematca
90
iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in
apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se
prinda.Roiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de
roiurilesecundaresitertiare,nuseindeparteazapreamultde
stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane
linistittimpdecatevaore.
Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca
intrunlocracorossispresearasescuturadirectintrunstup
nou,pregatitinacestscop.Stupulincareseintroduceroiulse
echipeazacufaguriartificialisiiseasiguraohraniresuficienta
pentruaputeaincepecrestereapuietului.Dupa23zileroiul
se controleaza,se verifica prezenta matcii si se organizeaza
cuibul urmarinduse ca albinele sa cladeasca in timp cat mai
scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul
necesar.
Faguriifamilieicarearoitseverificaimediatdupaiesirea
roiuluisisedistrugtoatebotcilecuexceptiaceleimaimari,iar
cuibul se reorganizeaza lasanduse in stup numai fagurii
ocupatidealbine.Prindistrugereabotcilorseurmarestesase
impiediceroireaincontinuareafamilieisisaseeviteinacest
fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in
preajmaculesuluiprincipalimpiedicarealizareaunorproductii
corespunzatoaredemieremarfadatoritaslabiriifamiliilorcare
auroit.

Ingrijirearoiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam
eforturileindouadirectii:unaesteaceeadeasigurareaputerii
acestoraiaradouadeasigurarearezervelordehrana.Panala
intrareainiarnatoatetrebuiesaaibacelputin0,81kgalbine
91
siinfagurirezervedemierede1012kg.Invedereaajungeriila
acestdezideratseiauurmatoarelemasuri:
La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc
culegatoarele)seadministreazainfaguriapa.
Se urmareste ca roiurile formate cu matci
neimperecheate(saubotci)saaibaincatmaiscurttimpmatci
imperecheate.
Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o
matcavaloroasaseajutaperiodiccupuietcapacit.
Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor
sidezvoltariiactivitatii.
Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in
perioadeledintreeleroiurilesafiehranitestimulent.
Respectarea termenelor prevazute pentru executarea
lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare,asigura
dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul
sezonului.Astfelacesteavorintrainiarnaputerniceurmandca
in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de
baza.Roiurilecarenuauajunslaodezvoltarecorespunzatoare
se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se
folosesclaintarireacelorlalteroiuri.

6.3Cretereaimperechereamtcilornstupin
Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia
apiculturiiosavaraspunda"matciletaica,matcile".Afirmatia
e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei
familiiestestranslegatdematca.Omatcavaloroasaasigurao
descendentadecalitatesideaicirezultatoate:productiade
miere, blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic

92
pentruroit,stareasanatatiisitoatecelelalteinsusiribiologice
mostenitegenetic.



Existadiferitecriteriideapreciereauneifamiliidealbine
(parcaammaivorbitdeele)sideaceeaoselectieintinsape3
4 ani da rezultate foarte bune, dar din pacate nu toti
apicultorii o pot face. O treaba buna se obtine insa si tintind
spre obiective mai mici, cum ar fi producerea matcilor in
stupinapropiedupaunplanbinestabilitsifolosindtehnologii
sigure.
Vomtrataurmatoarelesubiecte:crestereacontrolata
a matcilor de calitate ; imperecherea matcilor in nuclee ;
introducereamatcilorinfamiliiledealbine.Inacestscoposa
vaexpunemtehnologiilecelemaisimplesimaisigurepentru
ca dv. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta
directie.

Producereamatcilorconditiigenerale
De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani
aceasta lucrare, considerand ca este prea complicata si ca

93
necesita un mare volum de munca. Ei se multumesc cu
procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le
folosescpecelerezultatedinroireanaturala.Eperfectsiasa
!!!Sepoatefacesiapiculturadinbucati,insaniciosatisfactie
nuemaimare,decataceeadeaproduceregine(poatedoar
obtinereauneiproductiiapicolemari).
Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului
frumos,candinnaturaexistaunculesbunsialbinelepothrani
abundent puietul. Se considera ca aceasta perioada este
cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata
durata lunii iunie. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii
iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a
stupinei.Intoatecazurile(indiferentdemetodaaleasa),stupii
trebuiesaindeplineascaurmatoarelecriterii:
in familii sa se gaseasca un numar mare de albine
tinere si cate 78 faguri cu puiet ; sa aiba cuiburile bine
impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de
performantacerute.Stuparultrebuiesaasiguredintimptoate
materialelecaresuntcerutepentrufinalizarealucrarii.Seva
respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa
introducemsielemente"novatoare".

Producereamatcilorprovocareafrigurilorroitului
Celemaibunematcipecareleproduceapicultorul,sunt
celeobtinutecandfamiliaroiestenatural.Roireanaturalaare
doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca
timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. Alt
dezavantajscosinevidentadeliteraturadespecialitate,este
faptul ca matcile obtinute prinroire naturala sunt matci care
transmitgeneticaceastatendinta.Interesulapicultoruluieste
94
ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca
dezideratul este greu de atins, daca nu imposibil. Natural,
procentulfamiliilorneroitoaresesitueazala45%dintotalul
familiilorpecareleavem,asacaainsistainacestsensesteo
greseala.Momentulproduceriidematciprinroirenaturalase
poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in
frigurileroitului.
Ceavemdefacut:incadinprimavarafamiliavizata(cea
maibunadinstupina)sehranestestimulentpentruafiadusa
la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul de rame cu
puiet ajunge la 78 buc. si exista un numar mare de albine
tinere, imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit,
prelevate din alti stupi. Operatiunea trebuie dublata de o
impachetare laterala si superioara, cat si de o stramtorare a
cuibului.Inscurttimp,prinaparitianoilorgeneratii,populatia
dealbinatanaracrestesiinstupsecreazaconditiilederoire.
La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile
roitului si incepe sasi traga un numar mare de botci. In tot
acesttimpinnaturatrebuiesaexisteunbunculesdenectarsi
polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se
recolteaza cele mai frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama
ingustasibineascutita.Inaintedeataia,lamaseincalzestela
o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intro cutie cu
vata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea se folosesc
imediat,fieformandnucleedeimperechere,fiedatedirectin
stupiiundedorimsaschimbammatca.

Producereamatcilormetodafaratransvazare
Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea
niciodatagres,recomandatapicultorilorincepatoricatsicelor
95
experimentati este procedeul "crestere fara transvazare".
Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia
Voiculescuesteoimbunatatireauneiamaivechi(cunoscutain
anii50).Iatacumseprocedeaza:
alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o
buna dezvoltare de primavara. Cu circa 1520 zile inainte de
culesullasalcammomentuldiferadelaozonalaalta,catsi
in functie de dorinta apicultorului introducem un fagure cu
puietcapacit.
peste10zilefamiliacrescatoarevamaiprimi2faguri;
unulcupuietcapacitsiunaltulgol.Fagurelegoltrebuiesafie
nouconstruitsisevaintroduceinmijloculcuibului.Albinelese
vorstimulazilnic.
peste45zileseverificafagurelenoucrescut,careintre
timpafostinsamantatdematca.
acest fagure insamantat cu oua pentru crestere,
impreunacuunfaguredehranasialtulcupuietpecareseafla
matcasialbinadeacoperire,seridicadinfamiliadebazasise
aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o
diafragmasireducemurdinisul.
dupaacesteoperatiunitrecemlafamiliaorfanizata.Din
aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit, care se vor da
altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Trebuie sa
acordammaximaatentieacesteilucrarisisafacemuncontrol
amanuntit ramelor. Acestea se scutura de albine cu maxima
atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve
necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv cei cu
hrana.
in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele
insamantat. Acesta se va scoate din roi si se duce in
96
cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe
cealalta, avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea
superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete.
Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea
inferioara.Toatecelulele,inafaradecele30alese,sedistrug
cuajutorulunuicutitasascutit.
familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa
matcii si intra in alerta. Acum este momentul sa introducem
fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In cateva minute
familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este
recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Putem stimula
albinelesicuzaharcandisautos,umectatcuapasaumieresi
livratinhranitor.
peste 1012 zile decupam botcile si le introducem in
nuclee de imperechere. Atentie, nu intarziati scoaterea
botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care
eclozioneazalevadistruge.

Introducereamatcilor
Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata
dematcilecareseintroducpentruinlocuireamatcilorbatrane
saulaformareaderoiartificiali.Comportareaalbinelorfatade
aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele
situatii:
existenta sau lipsa culesului ; primirea matcii este
favorizatadeexistentaunuiculesbun.Inperioadelefaracules
sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente
inaintecu34zile,cusiropdezahar.
introducandmatcilesearaprocentuldeacceptareeste
multmaimare,decatincazulcelorintroduseziua.
97
o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua,
esteprimitamaibinedecatunaneimperecheatasauunacare
a intreruptouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce
cumparamatci).
primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor
primite,decatinperioadacecorespunderoiriinaturale.
lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in
cazul prezentei celui capacit se face mai greu ; prezenta
botcilorfaceintroducereaimposibila.
albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele
batrane.
In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci,
trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode,
apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 12 care sunt
considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este
introducerea indirecta a matcii (in colivie). Cum se
procedeaza:
in cazul in care familia nu este orfana , se identifica
matcasisescoatedinstup.Dacamatcamaiprezintavaloare
biologicasedaunuiroinouformatsauuneifamiliiajutatoare.
dupa45oredelaorfanizare,seintroducenouamatca
in colivie, asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din
mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita, pentru
camatcasasepoatahrani.
la 12 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum
reactioneaza albinele. Daca acestea nu mai sunt agresive,
inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure
artificialgauritainmaimultelocuri.Acumurmeazamomentul
cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 34 zile,
apicultorul trebuind sasi invinga curiozitatea de a deschide
98
stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si
elibereazamatca.
la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul,
se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa
depunaoua.
urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate
dupa cele 4), introducand un fagure pentru ouat si una la21
dezilepentruoverificaresiorganizarefinala.
Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca
acesteaseintroducfiedirect,subuncapacelprotector(caun
degetar)saufoliedealuminiu,pentrumaimultasiguranta.

Imperechereamatcilorformareanucleelor
Dupa 1011 zile de la introducerea fagurelui cu oua in
familiacrescatore,botcilepotfirecoltatepentruafiintroduse
in nucleele de imperechere. Bineinteles ca imperecherea
poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o
metodaneproductivasipaguboasa.
Formarea nucleelor albinele se adapostesc in cutii
speciale numite "nuclee de imperechere", sau in corpuri de
stup, compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri
separate.Ceamaiusoarametodaesteimpartireaunuicorpde
cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. La fiecare
compartimentsefacecateunurdinisseparat,pozitionatastfel
: doua la un perete, pe capete si un al treilea pe peretele
opus,in mijloc. Se populeaza aceste compartimente cu 12
faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu
hrana.Populareasefacecandalbineleinvarstasuntplecatela
cules, pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va
amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in
99
fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie,
pentruaimpedicaalbinelesaonimiceasca.Dupacematcase
imperecheaza nucleul se poate refolosi, introducand o alta
botca.Ceavemdefacutdupaceintroducembotca:
la3ziledupaeclozionareamatciiseverificaacceptarea
ei de catre albine, si daca lucrurile merg bine matca se
elibereaza.
nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se
verificadinnouprezentamatcii.
dupa alte 78 zile se mai face o noua verificare care
vizeazasaconstateimperechereamatcii.
daca matca nu sa imperecheat, din diferite motive
vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16a de la
introducereabotcilor.
matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se
folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. Apicultorii
trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 1520%
luandincalculpierderileinerente.
nucleeledeimperechereseajutaperiodiccufaguricu
puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in
careseimperecheazamaimultematci)

Concluzii
Obtinerea matcilor imperecheate este un proces
laboriossidelungadurata.Stupariiincepatori,insa,trebuiesa
si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. Daca
incadinprimiianideprindemtehnicilecorect,cutimpultotul
o sa vi se para mai usor. Abordand curajos domeniul, veti
deveniadevaratiapicultori....desucces.

100
7.HRANIREAARTIFICIALAAALBINELOR

Aceasta sectiune prezinta articole despre hranirea
artificialaaalbinelor,retetedepreparareadiferitelorproduse
folositeinstupina,etc.
Polenulinhranaalbinelor
Granulele de polen sunt bine
uscate (8% apa), cand trecand
polenul dintro mana in alta se aude
un sunet metalic. O alta modalitate
deconstatareauscariiesteaceeade
afrecacatevagranuleintredegete.Dacasfaramaturilenuse
omogenizeazasiramanindependente,totulesteinordine.
Paste si amestecuri pentru
hranireaalbinelor
Pasta de polen si miere. Pasta
se prepara din 1 parte polen si 1,25
parti miere, framantand cele doua
ingrediente.Polenulstransdealbine,
conditionat si conservat se macina fin. Atat mierea cat si
polenultrebuiesaprovinadelafamiliidealbinesanatoase.
Preparareasiropuluidezaharpentrualbine
Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. Cand
preparam siropul la rece, punem in vas apa necesara si apoi
turnam zaharul in reprize, amestecand continutul pana la
dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie
dizolvattotal,incazcontraraparandcristalizarea"mierii".
Preparareaserbetuluidezahar,miere,pentrualbine
Miereafolositatrebuiesanufiezaharisitasaudacaeste,
se lichefiaza in prealabil. Dupa ridicarea vasului de pe foc,
101
racim amestecul pana la 4050 grade C si amestecam cu o
lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. Produsul
finalsetoarnaintavitecaptusitecuhartiecerata...
Serbetuldezaharfolositinapicultura
Folosirea serbetului de zahar, sau zahar cu miere, este
recomandata tot timpul anului, in toate cazurile, cu exceptia
hranirilor de completare. Se poate "fabrica" o cantitate mai
mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura
de 812 grade C, impachetat in pungi, sau in recipiente
etanse...
Pastedezaharsimierefolositeinapicultura
Inprincipiuseprocedeazaamestecandlarece4partide
zahar pudra si o parte miere (mierea usor incalzita).
Framantareasefaceenergic,trebuindsarezulteunprodusde
consistentaaluatului...
Zaharcandicumiere,pentrualbine
Introanumitaperioadaacestproduseradesfolositde
catre apicultorii romani, datorita usurintei in administrare si
pentrucasegaseadevanzarelamagazineleACA.Dincolode
toate,placiledezaharcandiramanintopulpreferintelor,insa
existaoproblema....
Pregatireaingredientelorpentruhranireaartificiala
Indiferiteleretete,zaharulpudraesteuncomponentde
baza.Obtinerealuisefaceprinprelucrareazaharuluitos,care
se poate macina cu o rasnita universala(manuala). Deoarece
macinarea este destul de dificila, recomandam procurarea
unei rasnite mari, care poate fi actionata manual sau de un
motor


102
8.PRODUSELEAPICOLE

1. Apilarnilul se obine din larvele de trntori n vrst
de7zileidinconinutulcelulelordetrntorisefolosetela
realizareadepreparatecurolterapeutic.
Recoltareaapilarniluluisefacecuospatuldelemnsau,
maibine,cuaparatespecializate.
Stupiidincaresedoreterecoltareaapilarniluluitrebuie
ssebucuredengrijirespecial:
ridicarea temperaturii n stup prin restrngerea
cuibului, reducerea urdiniului i nchiderea ventilaiei
(activitateasencepecusf.luniimartie);
administrarea de hran energoproteic ncepnd cu
lunaapriliepnlanceputulculesuluideproducie.
Apilarnilultrebuiepstratlatemperaturide5C.
2.Cearaseextragedinfaguriivechiceurmeazafiscoi
din uz, din ceea ce rezult n urma descpcelii, din fagurii
crescui n afara ramelor. Pentru aceasta se folosesc:
topitoruluisolar;topitoruluicuaburi;topitoruluielectric.
Cearaobinutdelatopitoaresefierbentrocantitate
deapde2orimaimaredectcantitateadecearastfelnct
aceastadinurmsnusedegradeze.Cearanusefierbedect
pn cnd se topete. Coninutul rezultat prin fierbere se
toarnntrunvasiselassserceasc.Reziduurilecarese
las la fund se ndeprteaz. Procesul se reia de nc o dat
saude2oripentruaseeliminactmaibineimpuritile.
nfunciedecalitate,cearasemparten:
calitatesuperioarcareareculoarealb;
calitateaIadeculoarealbglbuiepnlagalben;

103
calitateaaIIadeculoaregalbenpnlabrunnchis
sauchiarcenuiunchis.
Cearapoatefifolositlaobinereafagurilorartificiali,n
industriafarmaceuticicosmeticetc.
3.Lptiorul de matc este preparat de albinele tinere
cuajutorulsecreiilorglandulareiestefolositpentruhrnirea
larvelor din botcile viitoarelor mtci. Are un miros
caracteristic,oconsistenvscoas,gustastringent.
Coninutullptioruluidematcesteurmtorul:
65,5%ap;
12,3%proteine;
6,5%grsimi;
12,5%zahrinvertit;
2,4%altesubstaneprintrecareivitamine(B1iB2).
Lptioruldematcareefectetonifianteirevitalizante
i se recomandn tratarea diferitelor afeciuni, precum i n
cosmetic.
4. Mierea este produsul care ocup primul loc n lista
produselorrecoltatedelaalbine.nfunciedesursadincare
eaesteobinutoputemmprin:
mierefloralcareesteobinutdealbinedinnectarul
florilor (o secreie apoas care se compune din 7080% ap,
zaharoz, fructoz, dextrin, pigmeni, substane aromatice
etc.)ipoatefi:
monoflor obinut din nectarul secretat de florile
uneisingurespecii;
poliflor obinut de la florile mai multor specii de
plante.

104
miere extrafloral sau de man care este obinut
dintrosubstanprodusdeglandeextrafloralealeplantelor
iarborilorsaudeuneleinsecte(afide,lachinideetc.).
Miereapoateaveaconsistenediferite:fluid;vscoas;
cristalizat.
Cristalizarea mierii este un proces natural care se
declaneaz mai devreme sau mai tarziu n funcie de
coninutul de ap i raportul dintre glucoz i fructoz. Este
fals ideea c dac mierea a cristalizat nseamn ca nu e
natural.Numaimiereadesalcmidemannucristalizeaz.
Lichefierea mierii cristalizate se realizeaz folosind
nclzireaeinbainMarielaotemperaturde45C.
Recoltarea mierii se realizeaz atunci cnd sa maturat
suficient, fapt care se determin prin prezena coroanei de
miere cpcit n treimea superioar a ramei. Extracia se va
realizanspaiinchiseidepreferinnoapteaastfelncts
seevitefuriagul.Extraciapropriuzistrebuieprecedatde
descpcire.Instrumentelefolositelaextracietrebuiesplate
cuosoluiedesod5%icltiteapoicuapfierbinte.
Pstrareamieriiserealizeaznvasedesticlsauplastic
(aseevitavaseledinzincicupru)latemperatursczut(8
12C), n ncperi uscate, fr mirosuri. Condiiile optime de
pstrare determin ntrzirea procesului de cristalizare a
mierii.
Falsificareamieriiesteopracticuneorifolositdectre
apicultorii care doresc si sporeasc necinstiti profiturile. O
metoddeindentificareamieriifalsificateoredIoanSavun
carteasaCretereaalbinelorngospodrie.Seamestec60ml
apcu20mlalcoolrafinatcaresetoarnntrunpaharcu20g

105
miereiamesteculrezultatseagit.Dacpefundulpaharului
apare un mic sediment nseamn c mierea a fost falsificat.
Dac amestecul are un aspect lptos i nu apare nici un
sedimentnseamncmiereaestenatural.
5.Psturaestepolentransformatnpasta(plastifiat)de
secreiile glandulare ale albinelor i se extrage din celulele
fagurilor vechi dup extragerea mierii.
Datorit aciunii secreiilor glandulare ale albinelor, pstura
arensuirisuperioarepolenuluiproaspt.
Extragereapsturiidinfagurisefacecuunbadechibrit
ascuit dup ce fagurii au fost secionai astfel nct s fie
expusconinutulcelulelor
6.Propolisul este strns de albine de pe nveliurile
externe ale gruncioarelor de polen din mugurii unor plante
cuconinutbogatnriniiedeculoareveredenchis,maro
sau brun n funcie de planta de pe care e recoltat. Are un
miros specific, de terebentin. Se topete la temperaturi
cuprinse ntre 80 104 grade Celsius. Se dizolv n alcool.
Albinelefolosescpropolisullalipireacrpturilorstupuluisau
ramelor, la dezinfecia celulelor n care matca urmeaz s
depun oule, la nvelirea animalelor sau insectelor care
ptrund n stup i nu mai pot fi scoase de acolo.
Propolisulserecolteazdectreapicultorprinrzuirealuide
pe rame i partea interioar a pereilor stupului n toat
perioada sezonului activ. Pstrarea lui se face la loc uscat i
rcros.
Estefolositnsoluiealcooliclatratareadiferitelorafeciuni.
7.Veninul este secretat de glanda cu venin a albinei
lucrtoare.Recoltareasasefacecugreutate,15mgpefamilie
ntrun interval de 15 zile, motiv pentru care este o practic
106
rar ntlnit printre apicultori.Extragerea veninului se
realizeazprindiversemetodedeexcitareaalbinelor:
presiuneamecanic;
nclzireacuaercald;
pulverizareacuvaporideeter;
folosireacurentuluielectric.
Veninul este folosit la tratarea reumatismului i a
diferiteloralergii.
Regulidecomportamentfadealbine.
asigurarea igienei corporale ferete apicultorul de
agresivitatea albinelor. Albinele sunt iritate de mirosul de
transpiraie,alcool,parfumputernic,usturoi,ceap;
acoperirea obiectelor strlucitoare (ochelari, ceas,
brar, inele care favorizeaz declanarea instinctului de
aprarealalbinelor);
abordarea linitit a stupului evitnduse zgomotele
puternice la desfacerea i strngerea elementelor din stup
careardeterminaunnumrmaredealbinesnepe;
abordarea stupului dintro poziie lateral sau din
spate(patrecesaupatcald);
folosirea fumului n acelai timp cu desfacerea
capaculuiiapodioruluipentrualinitialbinele;
trebuie evitat, folosirea excesiv a fumului, care
poatecreapanicalbinelor;
evitarea strivirii albinelor, al cror miros de venin ar
declanainstinctuldeaprarealacestora
evitarea bruscrii ramelor la detaarea acestora din
cuibilascoatereadinstup;

107
interveniile n stup trebuie fcut pe vreme
frumoas,dupcealbinaculegtoareaplecatlacules.
Interveniile n stup se fac numai cu un scop bine
determinat,dictatdenaturalucrriloripotfi:
1. Intervenii curente reprezentate de lrgirea i
spargerea cuibului, extracia de miere i formarea de roiri ,
stocareacuibului,reviziileperiodice,hrnireaalbineloretc.
2. Intervenii de necesitate, reprezentate de lucrri de
corectare aanumitor anomalii, trecute n caietul de eviden
alstupinei.
ncazulncarentimpulintervenieinstupiapicultorul
este nepat, acul se scoate imediat prin rzuirea locului
nepatcuunghia,ndireciancareestepartealiberaacului
i frecionarea locului cu sare sau oet, ori aplicarea unui
obiect, metalic pe locul nepat. Cnd apare edem pe
suprafa mare, datorit neprii, se pun comprese cu ap
recesaughea.
Persoanelor cu alergii uoare li se recomand folosirea
deRomergansauFeniramin,naintedencepereaactivitiin
stupin.Persoanelecaresuntnepatedemaimultealbinei
la care apar manifestri de asfixiere, rcire a membrelor,
frisoane, sunt transportate de urgen la spital, se va
administraintravenoscalciuiadrenalin.
ncazulalergiilorseverelaveninuldealbineesteinterzis
contactul cu albinele, deorece neptura acestora pote fi
letal.


108
9.BAZAMELIFERIPOLENIZAREAPLANTELORENTOMOFILE
CUAJUTORULALBINELOR

O condiie important pentru creterea i ntreinerea
rentabil a familiilor de albine o constituie cunoaterea
plantelormeliferedinzonancareseaflstupina,perioadade
inflorireaacestora,precumivaloarealornectaropolenifer.
Cunoscnd bine acestea, precum i evoluia timpului, se pot
lua din timp o serie de msuri cu privire la dezvoltarea
raionalafamilieidealbinenscopulobineriiunorrecoltede
miere bogate i constante. Pentru a obine recolte mari de
miere apicultorul trebuie s cunoasc la perfecie nu numai
tehnologia apiculturii, el trebuie s foloseasc raional i
chibzuit baza melifer. Amplasarea stupinei se va face ntro
zon ce cuprinde un areal bogat cu plante melifere, deaceea
un apicultor este dator s le recunoasc uor din amestecul
din alte plante particularitile biologice, termenul lor de
nflorire, productivitatea lor de la hectar i condiiile optime
desecretareanectarului.

PLANTEMELIFERE
Florameliferariinoastreestedeosebitdebogati
variat, cuprinzind n primul rnd, numeroase specii
arborecentecumarevaloareapicol.

Arboriiarbutimeliferi:
Salcmul alb productia de miere variaz de la 700
1500kg/ha.Pelngasalcmulalbsemaintilnesclanoinar
oseriedealtespeciiiformedesalcm,cultivatemaialesn
parcuri,grdinibotanice,saupemargineaoselelor,cumsint:
109
Salcmulroz,galben,piramidaletc.ngeneralacestespeciii
varietidesalcmsecaracterizeazprintroinfloriremaitirzie
cu24zileioduratmailungainfloririidela13la20zile.
Salcmulgalbenesteunarbustcunaltimeade5m,de
pe un hectar de salcm galben se pot obine pn la 50 kg
miere.
Teiul este a doua specie melifera importanta din tara
noastra si infloreste la 1520 zile dupa terminarea infloririi
salcimului. Spre deosebire de salcm culesul de tei e de o
duratamailung,ndeosebilapdurileformatedin2saumai
multespecii.
Specii de tei care cresc n ara noastra sunt: teiul cu
frunzamaresauteiulfluturesc;teiulpuciossauteiulcufrunza
micasiteiulargintiusauteiulalb.
Capacitateanectariferacelor3speciideteiediferiti
anume: 800kg/ha la tei cu frunza mare, 1000kg/ha la teiul
puciosi1200kg/halateiulargintiu.
Ararulestedeasemeneaunarboremelifervaloros,mai
ales c unele specii de arar nfloresc mai timpuriu, cnd n
generalnuestecules.npadurilenoastreartariinuformeaza
arborete pure, ci cresc ca arbori n amestec, n deosebi n
pdurile de foioase. La noi n ar se ntlnesc urmtoarele
specii de arar: jugastrul, ararul ttresc, paltinul de cmp.
Speciile cele mai valoroase pentru tara noastra sint artarul
ttrescijugastrulcuproduciademieredela300600kg/ha
insemnatecantitidepolen,ceeaceareomareimportan
pentrudezvoltareafamiliilordealbinenprimvar.
Castanul este un arbore ornamental foarte rspndit n
grdinipublice,parcuri,alei,bulevardeetc.nfloresteinlunile
aprilie, mai, fiind bine cercetat de albine. n anii favorabili
110
ofer nu numai cules de ntreinere dar i de producie.
Miereaestedeculoarenchisaidebuncalitate.Cantitatea
demierelahectarede30100kg.
Gldia este un arbore cu naltimea de 1012 m din
familia leguminoaselor cu frunze penate i ghimpi lungi i
ascuiipetulpin.nfloretedupsalcmulalbidureazpn
laculeuldetei.Depeunhectarsepoateobinepnla250kg
miere.
Salciarspnditpemalurilelacurilorpebarajeprincuri
ipestrzi.nfloretepelamijloculluniimai,ncursde7zile.
Estevaloroaspentruntreinereafamiliilordealbinenlunile
martieaprilie.Depeunhectarsepotobine150kgmiere.
Cenuerul sau oetarul fals este un arbore de mare
valoremelifer.Produciademiereestede300kg/ha.Mierea
estedeculoaregalben,cuarompronunatiplcut.
Livezile. Mrul, prunul, ciresul, visinul, parul, persicul,
abricosul, gutuiul. Au o importan destul de mare pentru
dezvoltareafamiliilordealbine.Acesteplanteasigurauncules
timpuriu foarte preios deoarece alte plante melifere nu
nflorescnacesteperioade.Deoareceacesteplantenceps
nfloreascna2ajumtatealuniiaprilieicontinupnla
mijloculluniimai,asigurnmedieunculesde2030kgmiere
la hectar. n timpul nfloririi pomilor fructiferi, familiile de
albine nu produc miere marfa deoarece n perioada aceasta
elesedezvoltisentresc,familiileputernicencepclditul
fagurilor. innd cont de faptul, ca folosirea albinelor la
polenizarea pomilor fructiferi este o metod agrotehnic
obligatorie care ajut la sporirea recoltei de fructe i
mbuntireacalitatiiacestora.

111
Arbuti fructiferi zmeura, agriul, coacaza, murele
producmaimultnectardectpomiifructiferi.Pomiiimpreuna
cu arbutii fructiferi asigur albinelor un cules timpuriu i de
lung durat deoarece agriul i coacza nfloresc nainte de
pomii fructiferi, iar murele i zmeura dup ei. n ceea ce
privetecapacitateanectariferprimulloclocupzmeurade
aproximativ 100 kg miere la hectar, iar n condiii favorabile
pnala200kg.Zmeuranfloreteniuniecndfamiliadealbine
estedestuldeputernic

Plantemeliferecultivate
Culturile legumicole (morcovul, ceapa, rosiile, varza) i
bostnoasele (castraveti, harbuji , zamosi, dovlecei, bostani).
Asiguraunculesdesusineredestuldelung:delanceputul
luiiuniepnlasfritulverii.Albinelepotculegecte2030kg
miere de pe un hectar. n gospodriile semincere unde
semineledeculturilecumicoleocupsuprafeeconsiderabile,
albinelepotculegeocantitatemaredenectardepeflorilede
varz,ridiche,ceap,morcov.Celmaibunmeliferestetotui
ceapa.Zilnicculeg300400g.
Hrisca nflorete la 3040 zile dupa semanat. Albinele
culeg de la hric nectar i polen. Polenul este de culoare
galben mat. Ea secret mai bine nectar dimineaa i seara.
Albineleaduncte34kgmierepezi.Depeunhectarsepot
obine100140kgmiere.

Culturitehnice
Floareasoareluiesteoplantanualuleioas.Esteun
melifer principal. Este pretentioasa fata de caldur, rezist la
secet,cretebinepesoluriledecernoziominisiposlutos.Ea
112
infloretepeste6080ziledupsemanat(iulieaugust)ncurs
de2025zile.Depehectarsepoateobtine3050kgmierei
polen de culoare galbenaurie. O familie de albine poate
recoltazilniccte23kgmiere.
Coriandrul este o planta aromat cu o mare capacitate
melifera ce d materie prim pentru parfumerie. Coriandrul
esteoplantaiubitoaredecalduripretenioasafatadesol.
Crete bine pe cernoziomuri. Coriandrul se seamn
primavara, nflorete odata cu floarea soarelui, nflorete
aproximativolun.Fiindsemanattoamnanfloreteniunie.
D60100kgmierelahectar.Albineleaduc34kgmierepezi.
Mutarul este o plant anual uleioas care dau
albinelormultnectaripolen.Celmaimultesterspnditeste
mutarulcomestibilicelalb.Mutarulnfloretepeste40zile
dup semnat, nflorirea dureaz 1620 zile. De pe un hectar
de mutar albinele pot obine 50100 kg miere. Mierea
cristalizeaz repede i nu se recomand de a o lsa albinelor
pentruiarn.Polenulareculoareagalbenlmie.
Rapia este o plant uleioas. Se cultiv 2 specii de
rapi: de toamna i de primvar. Ambele prezint
importancaplantemelifere.Rapiadetoamnesteoplant
iubitoare de cldur i destul de pretenioas fa de
umeditate. Inflorete timp de 35 zile i d un cules bogat. O
familiedealbinepoaterecoltazilnic45kgdenectaripolen.
De pe un hectar se pot obine 3060 kg miere, mierea se
cristalizeazrepede.Rapiadeprimavarproduceocantitate
maisczutdenectardectceadetoamn.



113
Culturifurajere
Sparcetaesteunbunmelifer.Depehectarsepotobine
100120, iar de pe unele soiuri i 400kg miere. Albinele
folosesc sparceta numai de la sectoarele semincere. Zilnic
culegde36kgmiereimultpolendeculoaremaroglbui.
Sulfinaalbigalbensecultivnregiunilesecetoaseca
culturi de pune i pentru silozuri. Sulfina este o exelent
plantmelifer,nfloretediniunieipntoamna.Depeun
hectarsepotobine200500kgmiere.
Lucernaesteoplantafurajer,produciademieredela
un hectar este de 270300kg miere, culesul de la lucern se
folosetenumaidepesuprafeelesemincere.

Culturideplantetipice
Facelia este o planta anual cu florile albastre adunate
n cercei. Facelia se cultiv ca plant melifer furajer i
ngrminte pentru sol. Facelia este nepretenioas fa de
sol. Suport bine seceta. nflorete peste 4050 zile dup
semnaticontinuaproximativ40zile.Polenuledeculoare
violetnchis.Delaunhectarsepotobtine150350kgmiere.







114
10.INFLUENACONDIIILORDEMEDIUASUPRAPRODUCIEI
DENECTARAPLANTELOR.ZOOIGENIMEDICIN
VETERINAR

Fiecare plant are un sistem propriu de secreie a
nectarului, iar producia cantiativ a nectarului este
condiionatdeoseriedefacoriexterni:
Factori pedologici bogia i gradul de umiditate al
acestuia,influeneazdirectproduciadenecrar;
Lumina solar are o influen pozitiv asupra
secreieidenectarlaplante;
Razele solare directe i intense provoac ofilirea
plantelor i diminuarea activitii nectarifere. Plantele are au
netariileadpostitenprofunzime(extrifoiulrou)produc,n
zilelecusoare,de25orimaimultnectar,ntimpceplantele
cu nectariile la suprafa (hrica, mutarul) secret mai mult
nectarnzilelecunebulozitatemaimare;
Temperatura optim pentru secreia de nectar la
majoritateaplantelormelifereeste1625oC;
Umiditatearelativaaeruluicuprinsntre6080%
optim;
Precipitaiile ploile moderate i vntul cald,
favorizeaz producerea de nectar, n timp ce precipitaiile
abundente n timpil nfloririi plantelor influeneaz negativ
secreiaacestora;
Vnturile i secetele prelungite au influen
vtmtoare asupra produciei de nectar, aceasta putnd
ncetacudesvrire.

115
Producia de nectar la hectar se calculeaz dup
formula:
P=axbxc
a=cantitateadenectargsitnfloare
b=numruldeflori/ha
c=duratadenflorirenzile

ZOOIGENIMEDICINVETERINAR

Este mai uor s previi dect s tratezi i, de aceea,
msurile igienice trebuie s constituie principalul obiectiv al
apicultorului.Acestemsuriindeobunaezareastupinei,
de o bun pregtire a apicultorului i de aplicarea
dezinfeciilor preventive att n stupina proprie ct i n
celelaltestupine.

Sevaaveanvedere:
Asigurareasurselorcuratedeapnpastoral;
Diminuarea stresului de transport i evitarea
nbuiriifamiliilordealbine;
Evitarea marilor aglomerri de familii de albine n
pastoral i apropierea de graniele rilor unde se manifest
epizootiilaalbine;
Evitarea practicri haotice a stupritului pastoral
(surselecarenusecretnectarconducndlagraveperturbri
i mbolnviri, precum i mari cheltuieli de transport ce fac
stupinelenerentabile);
Trebuie nlocuite mtcile btrne i toate mtcile
familiilorcarenuprogreseaz;

116
Se va urmri nlocuirea treptat a tuturor fagurilor
vechi(purttoridegermeniinfecioi),cufagurinoicrescuin
sezonuldeprimvarvar.
nvederea sporirii rezistenei la invaziile virotice se
recomand:
hrniridecompletareistimulare;
igienizareastupinelorastupilor,acoloniilordealbine
siacondiiilorreferitoarelaviaaindividualaalbinelor;
meninerea n stupin doar a familiilor puternice, cu
mtci de valoare, provenite din Reginele recordiste ale
stupinei(verificatenproducie);
evitareaposibilelorcauzegeneratoaredeboli.

Pstrarea n stupin doar a familiilor puternice
constituie baza marii productiviti i a sntii albinelor,
organismele invadate de boli i furtiag fiind de obicei cele
maislabe,maisracenhranimaiincapabilesipstreze
clduraprimvaratimpuriuiiarna,czndcuuurinprad
nosemozeiialtorboli.

Atenie! Roii gsii n perioadele nepotrivite pentru
roire (roii trzii) provin cu siguran din stupi infestai sau
scorburi infectate de nosemoz i de aceea trebuie evitat
prinderealor.

MSURIIGIENICEPRIVITOARELASTUPIN

Distanadintrestupi
Saobservatcbolilesuntcuattmainimicitoarecuct
distanadintrestupiestemaimiciviceversa.Acestlucruse
117
explicprinfaptulcalbinelenunimerescntotdeaunastupul
de provenien i intr n stupii vecini, rspndind boala.
Pentruaceasta,stupiivorfiaezaila2metrideprtareuniide
ali.Acoloundenuesteposibil,urdiniurilevorfictmaibine
individualizatei,dacsepoatestupiivoraveadireciidiferite
dezbor.

Curenia
nstupinimaialesnfaastupilortrebuiesexisteo
cureniedesvrit.Pentruaceastasevaaveanvedereca
oglinda stupului s fie curat de iarb, albinele gsite
moartesfiemturateiarseetc.

Picioarelestupilor
Stupiivorstapepicioarenaltedecelpuin25cm,fiind
aprai astfel de umezeal i de ptrunderea oarecilor care
suntpurttoriiunormicrobiprimejdioi.Picioarelestupilorvor
fiunsecupcur,pentruaprentmpinaintrareafurnicilor,iar
dacobservmalbinecaresetrscpejos,vorfiunsecuclei,
din cel folosit la ungerea pomilor deoarece, n felul acesta,
albinele bolnave nu se mai pot cra pe ele i nu mai pot
ptrundenstupi.

Adptorul
Trebuiesfiealimentatzilniccuapproaspt,cldu
ipuinsrat,pentrucaalbinelesnuseducssugapade
pringunoaieleputrede,deunde,odatcuapa,sorbfelifel
demicrobivtmtori.nfiecaresptmn,seara,interiorul
adptorului s fie vruit bine cu var, care este un bun
dezinfectant.
118
Msuriigieniceprivitoarelastupi

Construciastupilor
Stupiiruncheiaivorlsagoluricare,pelngfriguli
umezealacearptrundenuntrutoamna,primvaraiiarna,
oferposibilitateaintrriihoaelorcepotaduceiboala.

Curenia
n stup i pe platforma lui trebuie s fie o curenie
desvrit.Lastupiislabi,dindoundousptmnisevor
cura fundurile. Atunci cnd n interiorul stupilor vom gsi
preamultealbinemoarteirumegudecear,trebuiegsit
cauzainlturat.

Numerotareaaccesoriilor
Toate componentele stupului trebuie numerotate cu
acelai numr i liter, de la fund pn la capac, magazii de
recoltichiarrame(cuajutorulunorplcuedetabl).


Msuri igienice privitoare la viaa individual a
albinelor

Aerisirea
Se face difereniat, n funcie de anotimp. Pe timpul
iernii este indicat ca urdiniurile s fie lrgite n funcie de
numrul fagurilor lsai n cuib care, la rndul lor, trebuie s
fie bine acoperii cu albine. Dac urdiniurile sunt prea mici,
vaporii de ap, neputnd iei afar din cauza unei aerisiri
necorespunztoare, se vor condensa pe perei, care,
119
umezinduse,vorstricaaerulivorformaunmediuneprielnic
pentrualbine,prielnicnspentruanumiimicrobideorigine
vegetal(ciuperciimicelii),caresevordezvoltademinunen
umezeala cald a stupului. Aici, microbii prind s se
nmuleasc, formnd o inflorescen deasupra puietului sau
fagurilorcumiere.Primvara,doicilenghithranainfectatde
boal,sembolnvescieleiotransmitattpuietuluicti
celorlaltealbine.
La coloniile bolnave aerisirea trebuie s fie ct mai
activ, fr ca printro prea mare deschidere a urdiniului s
nlesnimfurtiagul.

Hrnirea
Celemaimultebolipornescdelaohranprostpstrat
i de o calitate necorespunztoare. Mierea ideal pentru
iernare este cea de salcm. n cazul n care constatm
prezena mierii de man sau provizii insuficiente pentru
iernat, completarea proviziilor se va face i cu sirop de zahr
rafinat, dat albinelor n luna august, la prelucrarea lui
participnddoaralbinadevar,albineleavndtimpsuficient
pentru cpcirea mierii. Hrnitoarele sunt numerotate,
schimbarea lor de la un stup la altul favoriznd rspndirea
bolilor.Elevorfisplateidezinfectatedincndncnd.

Asigurarealinitiipetimpuliernrii
Nelinitirea albinelor datorat zgomotelor puternice,
oarecilor etc., le face si ncarce intestinele cu mai multe
provizii, acest lucru genernd reziduuri mai mari, reziduurile
fiindelementulprielnicdezvoltriimicrobilor.

120
Masuriigieniceprivitoarelaigienaapicultorului
dup cercetarea fiecrei colonii s ne splm pe
minicuapispun(maialesdacaceacolonieesuspect
deboal);
stupiibolnavisfiecercetaiultimiiidupcercetare
ustensilelefolositesfiedezinfectate;
ldia de transport s fie ct mai des dezinfectat i
flambat;
coliviile de introducere a mtcilor s fie oprite
(pentruaucidemicrobiiinlturamirosulmtciiprecedente,
miroscarepersistmulttimp);
ustensilele folosite n stupin s fie dezinfectate ct
maides(cuapclocotitetc.);
dacanstupinaparelocaestebinecavatrastupinei
sfiespatidezinfectatcuvar;
transferuldefaguriidepiesentrestupisuntadmise
numaiatuncicndnstupinnusuntbolimolipsitoare;
dup flambare, cnd scndura este nc fierbinte, s
sedeacuopensulunstratdepropolis(dizolvat15%nalcool
de90o).

BOLILEIDUNTORIIALBINELOR

Acest capitol din ntreinerea albinelor este ca o
Cenureas: ntotdeauna lsat de izbelite, tratat cu
indiferen,urt, dar foarte frumos i mai alesnecesar. Dac
naltedireciisemaipoatefacerabatdecalitate,aicinuexista
jumtidemsuracidoarlucruribinefcute.

121
Aici v vom prezenta principalele boli care apar n
stupina i modul lor de prevenire i tratament. Bolile au fost
selectatedupdouacriterii:
frecventa apariiei lor i virulena cu care se manifest.

Nosemozaoboalcepoatefiprevenit

Denumita de multi i "boala mizeriei", este o boala
parazitar care apare n urma existenei factorilor favorizani
nstup:lipsazborurilordecurirentimpuliernii;rezervede
hran slab calitativ (miere de man, necpcit); adaosuri
proteicenecorespunzatoar;lipsacurenieiinedezinfectarea
stupilor; umiditatea crescut; iernarea grea i neconfortabil.
Boala este cauzat de un protozoar care se gseste n toi
stupii n stare latent i se activeaz la apariia condiiilor
prielnice.
Laoinfestareincipientcunosema,semneleclinicesunt
mascate, fiind vizibile numai cnd ncrctura per individ de
paraziiajungelaoanumitlimit.Practicnosemozanetratat
latimpscurteazaviaaalbinelor,reducedrasticcapacitateade
producie. n final se ajunge pan la dispariia definitiv a
familiilor, printro decimare rapid. Semnele clinice sunt:
urdiniul i interiorul stupului sunt murdrite cu pete diareice
de forma unor mici cordoan ntrerupte; albinele prezint
abdomenul umflat; o stare de slbiciune a ntregii familii;
nengrijireaadecvatapuietului.
Deoarece aceast manifestare clinic este ntalnit i la
alteboli(vezidiareea),punereaunuidiagnosticsigurestemai
complicat, necesitnd examinarea probelor de ctre un
laborator specializat.Totui cnd boala este avansat i
122
stupariipotpuneundiagnosticcorect,princercetareactorva
albine moarte. Se procedeaz n felul urmtor: se ia albina,
separm capul de corp i cu o penset fin, scoatem
intestinele. La albina sntoasa intestinul este galben sau
maroniu, pe cnd la cea bolnav culoarea este alblaptoas.
Msuri igienicosanitare de prevenie i combatere a
nosemozei:
nlocuirealamax.23aniatuturorfagurilordinstupi;
existmetodedenlocuireanualafagurilor,dardacmcar
la3anialbinelestaupeuncuibnou,esteperfect.
distrugerea fagurilor vechi sau noi care conin pete
diareece; i ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate
corect,sedistrug.
colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi i
arderealorimediat.
n familiile cu nosemoza se nlocuiesc obligatoriu
mtcile,indiferentdevrstaicaliti.
curarea anual a stupilor cu soda caustic 4%
(preventiv), sau de cte ori este nevoie (dup constatarea
bolii); la utilajele i uneltele metalice, se fac fumigaii cu
formol 3% ; aceste dezinfecii vor fi urmate de o cltire
abundentcuapa.
supravegherea permanent a familiilor i executarea
msuriloradecvatefrntrzierisauamnri.
folosirea cu precauie a hrnirilor proteice de
primavar (adaos de polen sau pstura n miere) i
interzicerea cu desvrire a hrnirilor cu nlocuitori ai
polenuluiimiere.

123
TRATAMENT NOSEMOZA PROTOFIL: n Romnia
aceast boal se trateaz cu preparatul "Protofil". Este un
extractdiningredientenaturalecarenucreazprejudicii,nici
albinelor,niciproduselorstupului.Princoninutuldeprincipii
active (vitamine i microelemente), stimuleaz secreia
enzimaticdigestivaalbinelorilarvelor,nhibndparazitul.
Moddeadministrare:
Protofilul se administreaz n sirop cte 17 ml/l sau n
pastadezahr,miereizahr,cte34ml/kg.Seadministreaz
toamna n siropul pentru stimulare sau completare sau
primavar n pasta sau siropul de stimulare. Tratamentul se
execut de cte ori este nevoie, cu o singura condiie :
cantitativdozadeProtofilsanudepeasc80ml/familie/an.
Pentru o reuit deplin cititi cu atenie prospectul
productoruluiirespectaidozeledeadministrare.

TRATAMENT NOSEMOZA FUMIDIL B: Un alt preparat,
mai vechi, adus din import i din pcate nu prea folosit de
stuparii romani este Fumidil B. n rile U.E este singurul
preparat folosit pentru tratamentul nosemozei. Ca principiu
activ,FumidilB,arelabazaantibioticulfumagilina.
Administrare:seadministreazamestecatnsiropastfel:
la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop, la una
medie 18 g/0,750 litri sirop, iar pentru un roi 18 g/0,500 litri
sirop.Acestecantitiseadministreazsptmnal.Suntdou
modurideadministrare:nhranaalbinelor,cupreparatullivrat
n hrnitor; prin pulverizarea pe rame i pereii stupului iar
siropulrmas,livratcahrana.ntotalsefac8administrrila
interval de 7 zile, ntre administrare. Dup cum vedei
tratamentul este de durat,i ar prin faptul c principiul activ
124
este un antibiotic, exist riscul de contaminare a mierii dac
este fcut n plin sezon activ. Recomandm mare precauie.

TRATAMENT NOSEMOZA NECONVENIONAL: Unii


stupariromnimaifolosescunceaideplante(cimbru,coada
oriceluluietc.)lacareadaugomiccantitatedemaceratde
usturoi.Componenteleseamesteccu750gsiropdezahri
sedalbinelornporiide200g.Conformcelorspusenmulte
cazurisauobinutrezultatebune.
Concluzii: orice tratament folosii, respectai dozele,
modul de administrare recomandat, perioada etc. Dublai
tratamentele medicamentoase cu msuri igienicosanitare
draconice,pentrucaltfelrezultatelevorfiminime.

Varrooyaoluptdedurat

Despre varrooz sau scris teancuri de cri i articole.
Aprutpelanoi,lasfrituldeceniului7,estepoateceamai
rspndit boala i din pcate nu se intrevede o raz de
speran pentru eradicarea ei. Boala este produs de un
acarian, Varroa Jacobsoni,care atac albinele n toate fazele
vieii.Infestareacoloniilorareloctreptat,peoperioadde23
ani, ducnd n final la distrugerea acestora.n apicultur
varroozaadevenitprioritateanr1,fiindimaginatetotfelulde
tratamentepentruailimitaefectelenefaste.
Manifestarea clinic : albinele i trntorii prezint
malformaii, puietul este pestri, larvele mor n poziii
nefireti, albinele nu se mai ocup de puiet i chiar prsesc
stupul,mortalitatemarenfazeavansate.Rspndireaboliise

125
faceprinrtcireaalbinelorinfestate,furtiag,ptrunderean
stupinaamaterialuluigeneticfrcertificatsanitaretc.
Depistarea bolii: la nceputul infestrii prezena
acarianului nu se face remarcat. Pentru a depista la timp
boala i a stabili gradul de infestare procedm n mai multe
feluri:ometodarfiexaminareafoiidecontroliconstatarea
numruluideacarienimoriiczuipeea;dacnlunileiunie
iiuliecadntre510buci/zi,trebuiestimcalbinelesunt
nsuferin.Oaltmetodesteexaminareacelulelorceconin
puietdetrntor;acarianulareopredileciepentruacestpuiet
i apicultorul desfcnd cteva celule poate constata cu
uurin ct de grav e situaia. n ultima faz de infestare,
acarieniipotfiobservaiicuochiulliberpealbineitrntori
dacprivimcuatenie.
Un lucru trebuie neles de la nceput: cnd ne tratm
albinele obinem numai o reducere masiv a numrului de
acarieni, aflat la limita nlturrii pericolului.n principiu,
stupinaartrebuisfieun"spaiunchis",nscirculaiafacil
aalbinelor(pastoral,vecinti)nufavorizeazaceaststare.

TRATAMENT VARROOZA VARACHET : Substanta activa,
raspandita prin fumigatii, actioneaza asupra parazitilor prin
contactmolecular.Esteunmedicamentdesinteza,cuunbun
randament,careadministratcorectducelareducereamasiva
a parazitilor. Un dezavantaj: prin modul de administrare
(fumigaii),nuacioneaziasuprapuietuluicpcit.Deaceea
cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamn, cnd n
stupi nu mai exist acest puiet cpcit. Reinei acest lucru
pentrucestefoarteimportant.

126
Moduldeadministrare:Toamna,lasfritdeseptembrie
(saufunciedevreme),cndpuietulcpcitadisparutsefac3
tratamente.Estepermisexistentauneicantitatimicidepuiet
la primele dou tratamente, ns cel deal treilea se face
neaprat far prezena acestuia. Intervalul ntre tratamente
estede7zile,iartemperaturaexterioarsfiepeste12grade
C.
Prin urdinis, aezat pe o tabli, se introduce o band
special,aprins,pecarepicurmsubstanaactiv:2picturi
pentruuncorpmultietajat,3picturipentruuncorpDadantsi
4 picturi pentru un stup orizontal. Atenie la aprinderea
benzii: nu inhalati fumul i mai ales supravegheai stupii,
pentru c este pericol de incendiu. Tratamentele se fac
dimineaadevremesausearacndmajoritateaalbinelorsunt
n stup. Nu mrii doza de substan activ pentru a nu
intoxicaalbinele.
Astfel tratate i scpate de majoritatea acarienilor
familiilevoriernanbunecondiii.nprimavarsemaifaceun
tratament (o singur administrare), profitnd de faptul c
puietulestepuinextins.Uniiautorimaiindiciunaltreilea
tratament dup extragerea mierii de salcm, ns avnd n
vedere eficiena sczut, i pericolul mare de contaminare,
rmne la latitudinea fiecruia dac e bine sau nu.

TRATAMENT VARROOZA MAVRIROL: Mavrirolul este


destinat combaterii varozei ct i a braulozei la albine.
Subsanta activ este "mavrik" i se administreaz sub forma
debenzitextilempregnate,acionndprincontact.
Prezentareaestenrolede5m,ocutiefiindfolositla
10familii.
127
DupterminareatratamentuluicuVarachetinaintede
strangereaalbinelornghemuldeiernare,seintroducfiide
Mavrirol n mijlocul cuibului i avnd grij c acestea s nu
intrencontactcufagurii(pectposibil).Acesteavorrmne
34 luni n cuib, acionnd latent prin contact. Mare atenie
ns la nceputul primverii s scoatei benzile (i pe cele
czute pe fundul stupului), pentru c riscai s contaminai
mierea. Se poate afirma c tratamentul cu Mavrirol este o
prelungire fericita a celui cu Varachet, astfel fiind eliminai i
paraziiicareeventualauscapatntoamna.

TRATAMENT VARROOZA ACID FORMIC : n Occident
pentrualimitactmaimultefectulnefastalmedicamentelor
de sintez asupra produselor stupului se practica aa numita
"chimie biologica". Acidul formic fiind o componen care se
gaseste n multe alimente a devenit un produs preferat.
Folosirealuidecatrestupariiromaniesteinsalascararedusa.
Tratamentul cu acid formic nu se face nainte sau n timpul
culesului, cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfaritul
verii dup ce ridicm mierea din stupi. Conform literaturii de
specialitate i tratamentele de primavara duc la cresterea
procentuluidereziduridinmiereiceara.
Moduldeadministrare:Oplacutadecartonde20/30cm
i1,5mmgrosime,sembibcuacidformicnconcentratiede
60%. Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic
diluat, deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml. Este
recomandat ca placut de carton s fie asezat pe fundul
stupului i acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici,
pentru ca albinele sa nu intre n contact cu substana activ.
inemplacuanstup57zile,facemopauzadealte7zile,i
128
apoi repetm operaiunea de 3 ori ,n total fiind facute 4
tratamente.Temperatura la care se face tratamentul este de
1225gradeC.Caorecomandaresuplimentar;restrangeipe
ct posibil cuibul pentru a mari efectul i fii ateni la
manevrareaaciduluipentrucaesteputerniccoroziv.
n urma folosirii acestui tratament se obin rezultate
bune fiind distrui chiar i paraziii din celulele capacite.
Aezarea placuei pe fundul stupului i nu pe partea
superioaraaramelorprotejeazamatca.

TRATAMENT VARROOZA METODA BIO: Am mai vorbit
caacarianulvarooaareomarepreferin,puietuldetrntor;
apicultorii trebuie s profite de aceasta "slabiciune" a
parazitului i s procedeze astfel pentru al nlatura; o prima
variantaarfiaceeadeafolosiramacladitoarepetotparcursul
anului i dup ce fagurii cu celule de trantor sunt construii,
nsmnaiicapaciisfierecoltai.Cealaltvariantconst
n introducerea unei rame cu celule de trantor n toamna, la
margineacuibuluiiridicareaacesteianprimavradupcea
fostnsmnaticapacita.Trebuiespuscaacestemetodenu
ne scapa de acarieni nsa pot fi un mijloc eficient de a mai
reducedinei.
Concluzii: lupta cu acest adevarat distrugator este o
lupta de durata. Bineinteles ca mijloacele de combatere n
lume sunt mult mai largi. Sunt o serie de medicamente i
metodedecareromaniidoaraucitit.Simplalorenumerarenu
arajutacunimic.Ceeacetrebuiesastimestecaaplicandcu
discernamantsilatimpceeaceavem,putemobtinerezultate
bune.

129
Loca american o boala care strnete controverse

Loca american este o boala bacteriana, foarte


contagioasa,produsadeagentulpatogenBacilluslarvae.Boala
apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si
afecteazanumaipuietul,acareimoartesurvinedupacapacire.
Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit,
iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor,este
unadintrecelemaipericuloasesidetemut.Contaminarease
faceprincirculatiaalbinelordelaunstuplaaltul(saustupina),
unelte ,miere sau polen infestat, achizitii de roiuri si familii
afectatedeboala.
Manifestare clinica: aspect imprastiat al puietului,
moartea larvelor (numai a celor capacite), miros de clei de
tamplarie a larvelor moarte, aderenta la celule a larvelor,
prezentasolzisoriloruscati.
Diagnosticare: cea mai sigura diagnosticare se face de
catreunlaboratorspecializat.Odiagnosticaredestuldesigura
(infazamaiavansataabolii)sepoatefacesidecatrestupar
prininterpretareasemnelorclinicesiprinasanumita"metoda
a betigasului"; se ia un betigas, chibrit sau scobitoare si se
introduce in celulele cu puiet mort; daca lichidul (larva
moarta) se intinde intrun filament lung,sigur este loca
americana; lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben
cafenie,mergandpanalaculoareacafeleiculapte.

TRATAMENT LOCA AMERICANA Fiind o boala intalnita
in toata lumea tratamentul locii americane se poate
caracteriza astfel prin "cate bordeie, atatea obicee". In
principiuboalasepoatetratacuantibiotice,numaicadeaici
130
pleacatoatedivergentele.Antibioticelesunt"proscrise"inU.E
,iarprintratamentacesteatrecinmiere,polen,ceara,pastura
siproduseledevinimpropiiexportului.

Cumprocedeaza"puritanii"dinU.Ecufamiliilebolnave:
unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat, cu
repopulari masive cu material genetic indemn de boli (oare
asa o fi?..in orice caz asa se intampla la modul declarativ); o
alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului
artificial";procedeulconstaineliminareatuturorfagurilordin
stupsidistrugereasauprelucrarealorinlocuriautorizate,cu
recuperarea cerii. Albinele impreuna cu matca se trec in alt
stup dezinfectat, prin scuturare si introduse cu ajutorul unei
palnii mari de carton. Noul stup se doteaza numai cu faguri
artificiali,albineleurmandsafiehranitecusiropdezahar1/1,
daca nu exista cules in natura. Practic metoda reprezinta
punerea familiei in stare de roi artificial .Se afirma ca mierea
caremaiexistaingusaalbinelor,contineocantitatemicade
sporicarenumaiducelaonouainfestare.
In literatura de specialitate, mai este o referire la
tratamentul cu antibiotice, care poate fi prescris de catre
medicul veterinar (uite ca siau lasat si ei o portita de
iesire).Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare
puternica. Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca
pun mare pret pe o preventie anuala a bolii. Cert este ca pe
plan legislativ, fiecare tara din U.E, are o anumita politica in
domeniulapicol,neajunganduselaunpunctcomun.
AcumsatrecemlaRomania:casialtii(ex.americanii),in
Romania specialistii considera ca familiile bolnave de loca
americana pot fi salvate. Pretul este insa mare, stuparii
131
ramanand cu satisfactia ca siau salvat stupinele. Bineinteles
dacaavemnenoroculcastupinanoastrasafieafectatadeloca
americana, intreaga cantitate de produse este compromisa
(celputinlaexport).Totistupariiromanitrebuiesainteleaga
catrebuiesaiamasuridepreventie;schimbarealamax.2ani
a tuturor fagurilor din stupi; dezinfectarea anuala a stupilor,
ramelor,fagurilordelarezerva;dezinfectareadecateorieste
nevoie a uneltelor; prevenirea furtisagului ; mentinerea in
stupinanumaiafamiliilorputernice(celeslabeseunescsause
distrug); procurarea de material genetic indemn de boli;
limitareapecatposibilapastoralului;mentinereastupineica
unteritoriu"inchis",etc.
Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii
americane incepe prin distrugerea familiilor slabe, mai ales
dacaacesteasuntatacatesidealteboli.Lafamiliileputernice
se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.
Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN ,
SULFATIAZOL,TERAMICINA;moduldeadministrare,dozelesi
alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la
dispozitiedeproducator.Dinnoutrebuiespuscatratamentul
care nu este urmat de masuri igienicosanitare se face in
zadar.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile
slabe; curatam stupii de urme de ceara, propolis,ii spalam cu
lesie de soda caustica 4% ,clatim bine cu multa apa, apoi
flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz; indepartam
fara mila fagurii cu puiet afectat de boala ,flambam usor
ramele cu flacara; spalam si dezinfectam toate uneltele si
utilajele; curatam toate resturile si le ardem; mierea extrasa
este buna numai pentru consumul uman, fiind total interzisa
hranireaalbinelor;
132
Doua sfaturi de ncheiere: NU facei tratamente
preventive cu antibiotice, pentru ca nu sunt necesare. Aa
riscatispierdeti(princontaminare)toatrecoltadeproduse.
Celalalt sfat este: preveniti boala, pentru ca altfel o sa aveti
marinecazuri!!!

Locaeuropeanasau"draculnueasadenegru"

Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca
este o boala tratabila. Loca europeana nu trebuie niciodata
confundata cu cea americana, pentru ca nu are un impact la
fel de grav, decat daca nu o combatem. Primul sfat: daca
constatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice,
pentrucademulteorialbinelereusescsainvingaboala,daca
luammasurileadecvate.
Manifestare clinica Boala are o incidenta mai scazuta
asuprafamiliilordealbine,decatlocaamericana.Cuprecadere
ataca puietul in stadiul de larva tanara(34 zile) si mai rar
larvele capacite. Perioada de aparitie este in primavara, in
preajmaprimuluiculesprincipal(salcam)sauintreculesuri,de
undesetrageconcluziacaatacafamiliiledealbinecandsunt
in dificultate. Familiile atacate prezinta urmatoarele semne
clinice: faguri pestriti; larvele moarte sunt rasucite in celule,
fiindatacatecuprecaderelarvelenecapacite(nulipsescinsasi
cele capacite); larvele descompuse sunt de culoare cafenie
inchisa; capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai
probabil si gaurite; mirosul larvelor moarte este de "acru",
fiindsimilarcucelalotetului.Dacaaticititlalocaamericana
despre "proba betigasului", aflati ca la loca europeana nu se

133
formeazafilamente(masadescompusanuseintinde,decatin
cazurirare).
Modul de raspandire Boala se raspandeste in acelasi
mod ca in cazul locii americane: albine hoate sau ratacite,
mierecontaminata,uneltecontaminatesitoatecelelalte.
Combatere si tratament Se observa ca cele mai
afectate familii sunt cele care au iesit slabite din
iarna.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei,
constituie un factor favorizant,l a fel si absenta culesurilor in
primavara. Din fericire familiile afectate reusesc de foarte
multe ori sa inlature natural boala, instinctul lor de curatire
fiindcelcareleajuta.Ceavemnoica"stupariresponsabili"de
facut:
Inprimulrandarfiasigurareaunuibuncules,saudaca
nuhranimartificial;indepartamtotifaguriiafectatideboala
pentru a ajuta albinele sasi faca curatenie ; stropim toti
fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a
instinctului de curateni ; in cazurile mai grave se poate
proceda la inlocuirea matcii, banuit fiind faptul ca o
intrerupere a oatului, ar da un ragaz albinelor sa curete
fagurii.
Incazurifoartegrave,dacanuputemcontrolaboala,se
fac tratamente cu antibiotice TERAMICINA, ERITROMICINA,
LOCAMICIN insa stiti ca aceasta masura are si consecinte
nedorite. Toate masurile si tratamentele trebuie completate
de o dezinfectare la "sange" a stupilor ,ramelor, uneltelor,
fagurilorcuhrana,etc.
SfaturifinaleIncercatisaeliminatiboalafarafolosirea
antibioticelor;NUfacetitratamentepreventivecuantibiotice;

134
aplicati masurile igienicosanitare; schimbati toti fagurii la 2
ani,camasuradepreventie.

Puietulvaros(ascosferoza)ocrestereafrecventeide
aparitie

Puietulvarosfacepartedinseriadebolimicoticeadica
acele boli care sunt provocate de ciuperci. Nu este o boala
exagerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu
inregistreazaocrestereafrecventeideaparitie,amconsiderat
necesarsaoaduceminprimplan.
Manifestare clinica pe oglinda si fundul stupului sunt
larvemoarte,uscatesimumificate;puietulmoareinstadiude
larva si preninfa; culoarea puietului atacat este alba, gri sau
negricioasa;fagureleproduceunsunetcaracteristiccandeste
scuturat; boala prefera (pentru a cata oara?), puietul de
trantorifaraaocolitotusisipeceldelucratoare.
Raspandire si frecventa de aparitie ratacirea albinelor
sau furtisag; schimbul de faguri; folosirea de unelte si utilaje
(inclusivstupi)contaminate,etc.Boalaaparelacatevafamiliisi
seraspandestedacanuiidamatentiacuvenita.Dupacumam
maispus,numarulstupinelorinfectatecrestealarmant.
Prevenire si combatere la aparitia puietului varos
stuparii au o contributie decisiva. Familiile slabe, umiditatea
crescuta in stup, polenul umed, cuibul largit fara
discernamant, sunt factori favorizanti. In literatura de
specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala
secundara",sicaaparitiaareofrecventacrescutalafamiliile
atacate de varooza. Practic puietul varos "nu se dezvolta in
tesutullarvelorsanatoase".
135
In Romania boala se trateaza cu medicamentul
MICOCIDIN.Acesta se presara pe rame si pe albine,cate 100
150 g de substanta activa, se fac 46 tratamente la diferenta
de7zileintreele.
Inainte de a trece la tratamentul
medicamentos,incercati sa eliminati boala astfel: reducerea
cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos, neocupati bine de
albine; eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si
introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati;
dezinfectati fundul stupului, pentru ca acolo au cazut larvele
moartesicareaufostscoasedealbine;imbunatatitiventilatia,
reducetiumiditateastupului;stropitifaguriicusiropdezahar
pentruastimulainstinctuldecuratire.

DUNTORIIALBINELOR
Fiecaredintreapicultoriaavutproblememaimarisau
maimicicauzatedeatacurileduntorilor.Fiecacetiasunt
molii, furnici, viespi, prigorii etc, atacul lor reprezint o
problemcaretrebuierezolvat.Trebuiesvatragematenia
nscsoluionareaneajunsurilorcreatededuntori,nueste
ntotdeauna chiar simpl, iar rezultatul final depinde mult de
seriozitateacucareabordaiproblematica.noricecaznuv
limitai la aplicarea unei singure metode i mai ales nu
abandonailupta.

Moliadecear(gselnia)

Este un parazit care nu atac direct albinele, acestea
fiind atacate numai n stadiul de larv.Molia se remarc ns
prin pagubele pe care le produce fagurilor de cear, att din
136
stupii populai ct i celor de la rezerv, cantitilor de cear
provenite din fagurii reformai, precum i a puietului de
albine.
Combatereamolieinstupiipopulai:Nupoatefifacut
prin procedee chimice deoarece substanele folosite sunt
duntoare pentru albine.Putem ns ajuta albinele s se
apere singure, dac adoptm cteva msuri simple: fagurii
atacai se cura manual de larvele i gogoile parazitului,
restrngemcuibulpentruacreaodensitatemaredealbinepe
faguri,ntrimfamiliileslabeatacatedemoliecualbinedinali
stupi.
Protejareafagurilorderezerv:Conservareafagurilorde
rezervsefacecuajutorulsubstanelorchimice.nacestscop
apicultorul trebuie si construiasc un dulap pentru
depozitare,prevzutcurastele.Dacnudispuneideundulap,
tratarea i depozitarea fagurilor se face n corpuri de stupi.
Substantelechimicefolositesunt:
Anhidrida sulfuroasa (batoane de sulf): Sulful este o
substaneficientncombatereamoliei.Trebuiensstim
c fumigaiile cu sulf omoar numai molia adult, aplicarea
tratamentului trebuind repetat la trei sptmni. Fagurii se
aeazndulapsaun234corpuridestupstivuite,dincare
primultrebuielsatgol.Batonuldesulfseaprinde,seaseaz
peocutiemetalic,gauritiprevazutcuungrilaj,dozafiind
de 50 g sulf la 1m cub volum. Partea superioar a stivei de
corpuriseastupcuopnzdesac.Apicultorultrebuiesse
protejeze i s nu inspire fumul toxic. Batoanele de sulf le
gsiti n magazinele metalochimice, magazinele cu produse
chimice de combaterea duntorilor n agricultur, acestea
fiindfolositeiladezinfectareabutoaielorpentruvin.
137
Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes n
combaterea duntorului. Se aeaz tavie cu acid acetic
industrialnconcentraiede6595%,cate2mlacidlalitrude
volum, n partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri.
Aplicarea unui numr mare de tratamente cu acid acetic
industrial poate duce nsa la corodarea srmei de fixare a
fagurilor.
Dibromura de etilen: Cei ce pot procura aceasta
substanauladispoziieuntratamentfoarteeficient.Fagurii
se depoziteaz n stive de corpuri de stup.Peste deschiderea
din partea de sus a stivei se pune o pnz de sac, iar pe
aceastpnzsubstanaactiv.Dozajulidealestede3050cm
2
/unm2ocupatcufaguri.
Atentie ! mare pentru c substana este foarte toxic,
cameratrebuindafibineventilat.

Atenie!
Dupa executarea unui tratament contra gselniei,
faguriiseaerisesc48deorenaintedeafiintroduinstupi.
Latemperaturade0oC,larva,nimfaimoliaadultmor
aaciarnanumaisuntnecesaretratamente.

Viespea(viespeacomuna,etc.)

Nuvominsistacuoclasificareaviespilorpentructoate
pot crea pagube n stupin. Cea mai eficient metod de
combatere a lor este depistarea i distrugerea cuiburilor.
Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray
insecticid, operaiune care dac este fcut primavara are o
eficien mrit. O alta metod de combatere destul de
138
eficient este instalarea n stupine sau pavilioanele apicole a
unor capcane. Construii aceste capcane folosind sticle de
plastic(peturi),ncareseintroduceunsiroparomatizat.Acest
sirop se prepar din ap, miere sau zahr 58% i 1% otet
pentruaromatizare.Seumplu20%sticlelecuacestsiropifr
capac se aga n stupin. Viespile atrase de aroma siropului
intra n capcan i se nneac.Pentru a spori eficiena
capcanei, sticla se agit de 23 ori pe zi astfel ca pereii
interiorisfieumezi.

Furnicile

Suntsituatiincareifurnicilepotcauzamariprejudicii
n stupin. Cnd atacul lor devine suprtor i pgubos,
apicultorul ncepe combaterea. Se desfac muuroaiele de
furnici, se prfuiesc cu substane insecticide i apoi se
acoper.
Ideal este s avem fiecare stup aezat pe un suport , astfel
nct picioarele s poat fi unse la nevoie.Ca substane de
ungereputemfolosifenolul,naftalina,floareadesulf.Pentruo
mai bun fixare n prealabil se aplic un strat subire de ulei
arssauoricesubstanlipicioas.

Prigoria

Prigoriaesteomareconsumatoaredealbine.ncercarea
distrugeriiacestorpsriprinamplasareadediferitecapcane
este o masur fantezist i far eficien. Singura metod
bun pentru a scpa de atacul psrilor este amplasarea de
sperietori.nacestscopagmdeprjininaltepsrimoarte
139
cu aripile desfcute, iar dac avem chiar prigorii moarte
(mpucate),echiarmaibine.

oarecii

Atacul oarecilor este periculos mai ales iarna cnd
familia de albine este strans n ghemul de iernare i nu se
poateapara.Omsurdeprecauiepentruaopriptrunderea
nstupaoareciloresteinstalareabanaleigratiiantioarecila
urdini.Pentruobuneficiensearenvederecainstalarea
s se fac la timp. Dac atacul este puternic se trece la
strpireasistematicaroztoarelorprininstalareadecapcane
cu momeli otrvite. O posibil capcan se construiete
aseznd pe o crmid o bucat de igl. Sub cutele iglei se
aeaz (pn se obinuiesc oarecii) ,gru curat, iar dup 78
zileacestgrusenlocuietecugruotrvit.iglaestefolosit
pentruaevitacaalteanimalesajunglaotrav.

Intoxicaiilelaalbine

Suntdeterminatedecontactulsauingestiadesubstane
oragniceorianorganice,careafecteazprofundmetabolismul
celularifunciilevitalealeacestora.

Intoxicaiialimentare:cupolentoxic,cunectartoxicsau
cumieredeman.

Intoxicaiile cu polen toxic sunt determinate de
recoltareaiutilizreadectrealbineapolenuluiprovenitdela
plantetoxice.Anumiteplanteconiniproducalcaloizi,glicoizi
140
i uleiuri toxice pentru albine. De aceste intoxicaii sunt
afectatetoategeneraiiledinstupiseproducmaialescnd
este penurie de polen. Albinele intoxicate prezint
incapacitate de zbor, iar mortalitatea se produce la intervale
scurtedetimp.
Pentrustabilireadiagnosticuluiseprezintlalaboratorul
de analiz 100200 de albine moarte sau muribunde i prin
examinarea la microscop a polenului nedigerat din intestin i
compararealuicupolenulnscrisncataloguldespecialitatese
va pune n eviden specia de la care provine polenul toxic.
Albineleintoxicateprezintincapacitatedezboridiareee,de
multeoriexcrementeleimeninformaintestinuluiposterior
ncaresevdgruncioaredepolennedigerat.
Intoxicareacunectararelabazaaceleiprincipii.

Intoxicareacumieredemanproducebolidigestiven
tot timpul anului. Vara, intoxicaiile nu dau forme grave
deoarecealbinelepotdefecadecteoriaunevoie,eliminnd
toxinele din organism. Iarna cnd miera de man constituie
rezervadehran,produceintoxicaiigrave.Substaneletoxice
i acumulrile de reziduuri la nivelul intestinului determin
nevoia defecrii din luna decembrie, pe timp neprielnic de
zborului de curire, nct albinele defec n stup i mor prin
apariiaunorbolicontagioasenosemoza.
Mierademansepoaterecunoateprinfolosireauneia
dinurmtoarelemetode:
Metoda cu alcool: se pune ntro epubret o cantiate
dinmiereapecarevremsoanalizm,pestecareseadaugo
cantitate egal de ap i de 10 ori mai mult alcool rectifict.
Dac mierea conine man, soluia se tulbur i apare un
141
precipitat cu aspect de firioare alburii. Cnd mierea nu
conineman,soluiarmnelimpede.
Metodacuapdevar:sepunentroeprubetmierei
apnpriegale,seamestecbineiapoiseadaugapde
var n cantitate de trei ori mai mare. Cand mierea conine
man,soluiasetulbur,altfelrmnelimpede.

Intoxicaiile medicamentoase, se produc datorit
supadozrii medicamentelor sau nerspectrii prospectului.
Albineleintoxicateischimbculoarea(senegresc),prezint
tulburri nervoase, iar dup scurt timp mor. n acest caz
exameneledelaboratorsuntfoartelaborioase.

Intoxicaiile chimice provin din substane
organofosforice, oraganoclorurate, utilizate n combaterea
bolilor i duntorilor la cultrurile agricole. Pentru stabilirea
diagnosticului se vor trimite la laborator cel puin 100200
albine,precumiporiunidefagurecupuiet,pstur,miere.
nlaboratorsevapunenevidennaturasubstaneiigrupa
dincarefaceparte,pentruarecomandaantidotul.
Intoxicaiileprovinidinaltesurse,cumsunt:cloruraii,
poluaniieliminaidemijloaceledetransport.








142
11.NORMEEUROPENE

Principiigenerale
Apiculturaesteoactivitateimportant,deoareceaduce
o contribuie esenial la protecia mediului nconjurtor i
anume a produciei agricole i silvice, prin intermediul
polenizriicualbineaspeciilordeplante.
Calitatea biologica a produselor stupului este strans
legatademodulcumsanttratatefamiliiledealbine.Calitatea
mediului nconjurtor joac un rol mai puin determinant,
influenta sa fiind n funcie de activitatea albinelor i
metabolismul lor n momentul produciei. Calitatea ecologica
a produselor stupului mai depinde si de condiiile n care
acesteasuntrecoltate,tratateiconservate(depozitate).Dac
unapicultordeinemaimultestupinenaceeairegiune,toate
acestea se supun acelorai norme. Excepie de la acest
principiuarfisituatiacndunapicultordeineunittiapicole
carenucorespundnormelorprivindamplasareastupinelor.n
acest caz nu se admite comercializarea produciei cu
meniuneadeprodusbiologic.

Origineaalbinelor
In alegerea rasei de albine trebuie s se ina seama de
aptitudinea acestora de a se adapta la condiiile de mediu,
vitalitatea i rezistenta la boli. Rasele europene de Apis
mellifera i ecotipurile sale sunt preferate. Obtinerea de noi
unitatibiologiceapicolesevafacefieprinroireartificial,fie
princumparareaderoiurisaufamiliidealbineceprovindela
unitai abilitate. O prima abatere la comercializarea
produselor apicole cu referinte la agricultura biologica este
143
posibil s fie admis pentru situaiile careconstituie excepii,
dar numai cu acordul prealabil al autoritatilor de control.A
doua abatere este posibila pentru roiurile cumprate fr
faguri de la apicultori autorizati la doi ani de la intrarea n
vigoareareglementriloreuropene.
Oatreiaabatere,caretrebuieadmisdeautoritateade
control, are n vedere refacerea stupinelor (familiilor de
albine)careausuferitmortalitatecrescutcaurmareastrii
de snatate precare, din achiziia de familii de provenien
non biologic, n condiiile cnd nu sau gsit spre
achiziionarefamiliidealbinedinstupinebiologice.
Oapatraabatereesteposibilnsituaiauneireinnoiri
depopulatieprinintroducereadoara10%dinroiurii matci
neconformecucerinele,cucondiiacaacestmaterialbiologic
safieintrodusnstupipefaguricarecorespundlegislatieibio.

Amplasareastupinelor
Statele membre stabilesc regiuni sau teritorii n care
apicultura biologica nu poate fi practicat. Apicultorul va
prezentaautoritaiidecontrolohartalascaraadecvat,unde
sevastabiliamplasareastupilorconformAnexeiIIIlit.a,alineat
2 a prezentei Ordonane. Dac nu pot fi stabilite teritoriile,
rmane ca apicultorul s prezinte documentele sau
elementele probatorii care s ajute la stabilirea faptului c
zonele la care au acces albinele din stupina s deplinesc
condiiileprezenteiOrdonane.
Laamplasareastupilorsevaaveanvedere:
a)albineletrebuiesgaseascsuficientnectar,manai
polenprecumiacceslaosursadeapa;

144
b)peorazade3kmnjurulstupineiculesultrebuies
sefacdepeplantesauprodusecefacpartedinagricultura
biologica i/sau de pe plante salbatice sau de pe culturi care
fr a fi conforme cu ordonanta n vigoare, nu au impact
nefavorabil asupra calitaii mediului sau nu distrug calitatea
ecologicaaproduselorstupului(culturidescrisenOrdonanta
2078/92CEE);
c)stupina,eventual,trebuiessegseascalaodistan
suficient de mare de sursele de contaminare non agricole
precumarealuriurbane,autostrazi,zoneindustriale,deeuri,
gropidegunoi,uzinedearderi,rafinariidezahr.Autoritaile
de control sau serviciile competente de control garanteaz
respectareaacestormasuri.
Alimentaia(hranirea)
La sfritul perioadei de producie (sezonului apicol
activ) vor fi lasate rezerve substaniale de miere i polen n
stupnvedereaiernarii.
Alimentaia artificial nu este admisa decat n situaia
cnd supravieuirea efectivelor de familii de albine este
ameninat de existena unor condiii climatice extreme
nefavorabile. Alimentaia artificiala se va face cu miere din
produciebiologicprovenitpectposibildinaceeasiunitate
deproducie.
Excepie la punctul precedent poate s existe atunci
cnd statele membre autorizeaz alimentaia artificial cu
sirop de zahar biologic sau cu melas biologic care s
nlocuiasc mierea biologic, aceasta mai ales cnd
cristalizareamieriifacenecesaroasemeneanlocuire.
O a doua excepie, se va face atunci cnd siropul de
zahr, melasa, mierea nu corespund dispozitiilor prezenei
145
Ordonane, acestea vor putea fi admise n alimentaia
artificial doar n perioada de tranzitie care se va sfri dup
doianidelaintrareanvigoareaprezenteiOrdonane.
n registrul stupinei se vor nregistra date despre
alimantaia artificial: produsul, data, cantitatea i numrul
familieialimentateartificial.
Utilizarea altor produse n afara celor enumerate mai
susnuesteadmisanagriculturabiologic.
Alimentaiaartificialnuesteadmisdectnperioada
dintre ultima recolta de miere i cu 15 zile nainte de
urmatorulculesnatural.


Practiciprivindapiculturaiidentificareaacestora
Distrugereaalbinelorpefaguricametodaderecoltare
aproduselorapicoleesteinterzis.
Mutilarea matcilor, de exemplu: tierea aripilor, este
interzis.
nlocuirea matcilor cu distrugerea matcilor care
trebuiescnlocuiteesteadmis.
Distrugerea puietuluide trntor nu este admis dect
prin folosirea ramei speciale de cretere a trntorilor pentru
combatereavaroozei(combaterebiologica).
nperioadaextracteimierii,utilizareaagentilorchimici
repulsivi(izgonitoriaialbinelor)esteinterzisa.
O data cu amplasarea unui stup ntretinut n condiii
biologice se face i nregistrarea acestuia cu indicaiile care
permit identificarea acestora. Autoritaile de control vor fi
avertizate periodic n legatur cu transportul stupilor n
pastoral.
146
Secuvinesseacordeoateniedeosebitfaptuluic
recolta (extractia), tratamentul i depozitarea produselor
apicole trebuie s se fac n mod adecvat, toate datele fiind
consemnatenscris.
Recoltarea fagurilor din stup precum i a extraciei
trebuiesfienregistratnregistrulstupinei.
Caracteristicile stupinei i materialului utilizat n
apicultur
Stupii vor fi construiti din materiale naturale care nu
riscscontaminezemediulsauprodusele.
Cuexcepiaproduselormenionatelacifra118lit.e,nu
sevorutilizanstupinedectsubstanenaturaleaacumsunt:
propolisul,ceara,uleiurilevegetale.
Ceara necesara n obinerea fagurilor artificiali nu
trebuie s provin dect din unitai de producie care
corespund prezenei Ordonane. Excepia poate fi facut de
ctreautoritateadecontrolcarepoateadmiteutilizareaunei
cericonventionalemaialespeperioadadereconversie,cnd
pepianupoatefigasitcearadeproduciebiologic.
La extractia mieii nu se vor folosi si faguri care pe
lngmiereconinipuiet.
Pentruproteciamaterialelor(rame,stupi,corpuri)de
atacul insectelor parazite nu se vor utiliza dect materiale
(substane)menionatenanexaII,parteaB,nr.2.
Tratamentelefiziceprinaburisaufocsuntadmise.
Pentru curatirea i dezinfecia materialului, cldirilor,
instalaiilor, instrumentelor i altor produse utilizate n
apicultura,nuseadmitefolosireadectasubstaeloradecvate
menionate la anexa II,partea E. (cifra 167 din documentul
1313
147
NORME cu privire la natura, coninutul, originea,
prezentarea,compoziia,calitateaietichetareamierii
Natura,coninutuliorigineamierii
n sensul prezentelor norme, prin miere se nelege
alimentulcareesteobinutdealbinedinnectarulflorilorsau
din sucurile dulci ale prilor vii ale plantelor i pe care
albinele le colecteaz, le transform, le combin cu
substanelelorspecifice,ledepoziteazilelaslamaturatn
fagurii de miere. Acest aliment poate fi fluid, vscos sau
cristalizat.
Tipuriledemiere,nfunciedeorigine,sunt:
a) mierea de flori mierea obinut predominant din
nectarulflorilor;
b) mierea de man mierea obinut predominant din
sucurile dulci ale altor pri vii ale plantelor; culoarea ei
variazdelamarodeschissaumaroverzuilaaproapenegru.
Tipurile de miere, n funcie de modul de prezentare,
sunt:
a) mierea de faguri mierea depozitat de albine n
celulelefagurilorabiaformai,frpuiei,ivndutnfaguri
ntregi cpcii sau n buci de faguri de acest fel;

b)miereacubucidefaguremiereacareconineuna
saumaimultebucidefaguredemiere;
c) mierea scurs mierea obinut prin scurgerea
fagurilorfrpuiei,decpcii;
d) mierea extras mierea obinut prin centrifugarea
fagurilorfrpuiei,decpcii;
e) mierea presat mierea obinut prin presarea
fagurilorfrpuiei,cusaufraplicareanclziriimoderate.
148
Prezentarea
Termenul"miere"seaplicnumaiprodusuluidefinitmai
susiesteutilizatncomerladesemnareaaceluiprodus.
Niciunaltprodusnafardemierenupoatefiadugat
lamiereacomercializatcaatare.
Lacomercializareamieriitrebuiescrespectatecondiiile
privindcompoziiaicalitateaacesteia:
a) comercializarea mierii obinute din Calluna vulgaris,
cu un coninut de umiditate maxim de 25%, atunci cnd
aceastaesteobinutncondiiinaturaledeproducie;
b) comercializarea "mierii de panificaie" sau "mierii
industriale"cuunconinutdeumiditatenumaimarede25%,
atunci cnd aceasta este obinut n condiii naturale de
producie.
Miereapoateficomercializatca"mieredepanificaie"
sau ca "miere industrial" atunci cnd, dei bun pentru
consumul uman nu respect cerinele menionate sau
activitateasadiastazicsauconinutuldehidroximetilfurfurol
nurespectlimitelestabilitedenorme.

Condiiiprivindcompoziiaicalitatea
1.Mierea nu trebuie s conin corpuri organice sau
neorganice strine de compoziia sa, cum ar fi: mucegaiul,
insectele, fragmentele de insecte, puiei sau impuriti, cnd
miereaestecomercializatcaataresauutilizatnaltprodus
pentruconsumuluman.
2.Miereaareurmtoarelecaracteristici:
a)nuaregusturisaumirosuristrine;
b)nuestenceputfermentaiasaufierberea;

149
c) nu este nclzit att de mult nct enzimele sale
naturalesfiedistrusesauinactivate;
d)nuareoaciditatemodificatartificial.
3.Miereanutrebuiesconinsubstanepestelimitele
prevzute de legislaia n vigoare, pentru a nu periclita
sntateauman.
4.Coninutul aparent de zahr calculat ca zahr invertit
este:
a)lamiereadefloriminimum65%;
b)lamiereademanilaamestecuriledinmieredeflori
imieredemanminimum60%.
5.Coninutuldeumiditateeste:
a)ngeneralmaximum21%;
b) la mierea de Calluna vulgaris i la mierea de trifoi
maximum23%.
6.Coninutulaparentdezaharozeste:
a)ngeneralmaximum5%;
b) la mierea de man i la amestecurile din miere de
man i miere de flori, miere de salcm, de levnic i de
Banksiamenziesiimaximum10%.
7.Coninutuldesubstaneinsolubilenapeste:
a)ngeneralmaximum0,1%;
b)lamiereapresatmaximum0,5%.
8.Coninutuldeminerale(cenu)este:
a)ngeneralmaximum0,6%;
b)lamiereademaniamestecuriledinmieredeman
imieredeflorimaximum1%.
9. Aciditatea maximum 40 miliechivaleni acid per
1.000g.

150
10. Activitatea diastazic i coninutul de
hidroximetilfurfurol (HMF) determinat dup procesare i
amestecaresunt:
a)activitateadiastazic(ScaraSchade)estengeneralde
minimum8ideminimum3lamiereacuconinutsczutde
enzimenaturale,deexempludechitru,icuconinutdeHMF
cenudepete15mg/kg;
b)coninutuldeHMFmaximum40mg/kg.






















151

BIBLIOGRAFIE

CONSTANTIN L. HRISTEA, STUPRITUL NOU, Biblioteca
Apicultorului,Bucureti,1976.
PAUL BUCAT, Pledoarie pentru creterea albinelor,
EdituraALEXALAX&LETIPRESS,Bucureti.
www.cartiagricole.roApiculturancachePaginisimilare


152