Universitatea de Medicina si

Farmacie CRAIOVA
COLEGIUL UNIVERSITAR DE MEDICINA

LUCRARE DE DIPLOM

Apendicita acuta - principii

de nursing chirurgical

Coordonator stiintific:

Absolventa:

-2008-

CUPRINS

I. Partea generala
 1. Introducere

2. Anatomia si fiziologia apendicelui

3. Apendicita acuta

- definitie

- etiologie

- patogenie

- anatomie patologica

- clasificare

- manifestari clinice

- diagnostic pozitiv si diferential

- evolutie si complicatii
- prognostic
II. Partea speciala
1. Material si metoda
2. Ingrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita
3. Concluzii si discutii

III. Bibliografie

I. PARTEA GENERAL

1. INTRODUCERE

Desi nca la sfrsitul erei premergatoare secolului 1, n

lucrarea De arte medica,Cornelius Celsus a mentionat "suferinte
ale regiunii cecale'', apendicele nu este cunoscut ca entitate
anatomica dect n secolul XVI, cnd, n lucrarile anatomistului
Berangario de Carpi din Bologna, apare citat "apendicele cecal";
n secolul al XVIII-lea Margogni descrie anatomic, complet, att
apendicele ct si valvula ileo-cecala; a trebuit sa mai
treaca nca un secol pentru a fi izolate din cadrul asa ziselor
"supuratii pericecale" sau "peritiflite" inflamatii proprii ale
apendicelui si sa se ntrevadaposibilitatea profilaxiei si
vindecarii acestora prin extirparea apendicului.
In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz, bazat pe
constatari anatomo-patologice si clinice statueaza filiatia
"inflamatie apendiculara -peritonita localizata" si foloseste
prima oara pentru definirea acestei leziuni notiunea
de apendicita, termen care va fi adoptat de catre toate scolile
medicale din lume.
Leziunile inflamatorii ale apendicelui, manifestate sub
variate aspecte de evolutie acuta sau cronica, reprezinta azi
una din cele mai frecvente cauze de suferinta abdominala fiind
considerata urgenta chirurgicala abdominala n copilarie,
adolescenta si la adultul tnar.

Mai putin de 2% din cazuri se gasesc la copii sub 2 ani,

vrful incidentei se situeaz 424i86e ; n a doua si a treia
decada de viata. Dupa aceasta scade, mai putin de 5% din
cazuri fiind ntlnite la pacientii de peste 60 de ani.

CONSIDERATII GENERALE ASUPRA APENDICELUI

VERMIFORM

2. Notiuni de anatomie si fiziologie a apendicelui

Apendicele vermiform (Appendix vermiformis) sau

simplu "apendicele" este un segment rudimentar al intestinului
gros, transformat n organ limfoid. El este implantat n cec la 2-
3 cm sub varsarea ileonului si are forma unui tub cilindroido-
conic sau fuziform.
 Rareori are directia rectilinie; de cele mai multe ori descrie
o ansa cu concavitatea mediala, este spiralat, flexuos. Are o
lungime variabila ntre 6-12 cm si un diametru de 5-8 mm.
La fat si nou-nascuti, apendicele prelungeste n jos fundul
cecului si abia pe la vrsta de 5 ani dobndeste forma si pozitia
sa definitiva. Forma fetala se poate pastra si la adult(2-3% din
cazuri).

Situatie: apendicele vermiform este situat in fosa iliaca

dreapta, n loja cecala, mpreuna cu cecul. El l va urma pe
acesta n diferitele lui pozitii (normala, nalta, joasa, ectopica).
In afara nsa de situatia lui determinata de pozitia cecului,
apendicele poate lua pozitii variate si fata de cec, dar, oricare ar
fi directia lui, punctul lui de insertie este totdeauna acelasi: se
gaseste la 2-3 cm sub deschiderea ileonul n cec si este marcat
la exterior prin ntlnirea celor trei tenii musculare (acestea, si
mai ales tenia libera, servesc drept calauza chirurgului la
reperarea bazei apendicelui).

Situarea apendicelui
 Mijloace de fixare: apendicele poate fi liber, deci mobil,
sau fixat. El este legat de ileonul terminal printr-o cuta
peritoneala - mezoapendicele - care i permite o mobilitate destul
de mare, nct uneori poate chiar sa se angajeze ntr-un sac
herniar. Alteori peritoneul l fixeaza de organele din jur. Deseori
el este imobilizat prin aderente secundare unor
procese patologice (inflamatii s.a.).
Raporturile apendicelui variaza dupa pozitia sa fata de
cec. Clasificarea pozitiilor apendicelui, care ne pare cea mai
simpla, logica si usor de retinut este dupa Testut-Jacob. Vom
avea astfel apendice: descendent, extern, intern si ascendent.
Apendicele descendent ar fi cel mai frecvent (42% dupa
Testut-Lafforgue). Se gaseste n partea mediala a fosei iliace
interne, dedesubtul cecului, iar vrful sau - cnd apendicele are o
lungime obisnuita - poate ajunge pna la strmtoarea
superioara a pelvisului.

Apendicele extern (26% dupa Testut-Lafforgue) coboara

pe dinapoia vrfului cecului, pna n unghiul diedru format de
peretele abdominal anterior cu fosa iliaca interna. Vine napoi n
raport cu muschiul iliac si fascia sa; nainte - cu fundul cecului si
cu peretele abdominal anterior; medial - cu cecul; lateral - cu
ligamentul inghinal si spina iliaca antero-superioara).

Apendicele intern (17% dupa Testut-Lafforgue) se ndreapta

spre interiorul cavitatii peritoneale si ia contact cu ansele ileale.
Adeseori se situeaza paralel cu ultima ansa ileala, iar
mezoapendicele este foarte scurt sau chiar lipseste, particularitati
care creeaza dificultati tehnice chirurgului.
Apendicele ascendent sau retrocecal (13% dupa Testut-
Lafforgue) se insinueaza retrograd, napoia cecului si chiar a
colonului ascendent.

Statistica traditionala Testut-Lafforgue este contrazisa de

Wakeley, care pe 10.000 de cazuri a obtinut urmatoarele rezultate:
apendice retrocecal si retrocolic 65,28%; pelvian sau descendent
31,01%; subcecal 2,26%; preileal 1,0%; retroileal 0,4%. Referirile
manualelor de chirurgie accepta tot mai mult aceasta clasificare.

Conformatia interioara a apendicelui. La interior,

apendicele are o cavitate canaliculara (cilindrica, moniliforma,
partial obliterata). Cavitatea sa contine mucus, chim intestinal,
detrirusuri celulare, iar la fat meconiu.

Structura apendicelui: prezinta cele patru tunici

constitutive ale intestinului:

- Tunica musculara: fibrele longitudinale grupate n cele

trei tenii ale cecului, se prelungesc n peretele
apendicelui formnd un strat continuu. La vrful
apendicelui musculatura este mai subtire, de aceea cele
mai frecvente perforatii sunt cele apicale;

- Tunica submucoasa;
- Tunica mucoasa: prezinta un numar extrem de mare de
foliculi limfatici pe lnga glandele Lieberkuhn si
numeroase celule argintafine endocrine;
- Tunica seroasa, peritoneul ceco-apendicular are o
dispozitie complexa ce rezulta din modul de evolutie
ontogenetica a segmentelor ileo-ceco-apendiculare, a
mezoului lor initial si a fenomenelor de coalescenta care
se produc n aceasta regiune.

Peritoneul cecal: n marea majoritate a cazurilor peritoneul

nveleste n ntregime cecul.

Peritoneul apendicular: pe apendicele vermiform

peritoneul se comporta ca pe o ansa intestinala, l nveleste
complet si apoi formeaza un mezo-apendice, care se fixeaza pe
cec si pe ileon.
Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare formeaza o serie
de plice si recesuri, cu o mare variabilitate individuala. Ele au o
mare importanta chirurgicala. Se descrie un reces ileo-cecal
superior, determinat de plica cecala vasculara; un reces ileo-cecal
inferior determinat de mezoapendice si plica ileocecala; unul sau
mai multe recesuri retrocecale, determinate de plicele
retrocecale.
Vase si nervi

Arterele apendicelui provin din artera ileo-colica. Ea emite:

1. artera cecala anterioara, trece prin plica cecala la fata

anterioara a cecului;
2. artera cecala posterioara mai voluminoasa, trece napoia
varsarii ileonului n cec;
3. artera apendiculara, de obicei unica, rar dubla, coboara
napoia ileonului, apoi n marginea libera a mezoapendicelui si
se ramifica n peretii apendicelui.
Venele sunt satelite arterelor. Vena apendiculara nsoteste
n mod constant artera omonima. Cnd cecul si apendicele au o
situatie retroperitoneala, atunci venele lor stabilesc comunicari cu
cele ale regiunii lombo-iliace.
Limfaticele: la nivelul apendicelui reteaua limfatica
stabileste strnse comunicari cu foliculii limfoizi ai organului.
Distingem trei grupe de vase limfatice:
- cele anterioare converg spre cteva noduri cecale
anterioare situate n plica cecala vasculara;
- cele posterioare se ndreapta spre un grup de noduri
cecale posterioare;

- vasele limfatice ale apendicelui: unele se opresc n

nodurile situate n baza mezoapendicelui, altele stabilesc
comunicari cu retelele subseroase nu numai ale
apendicelui si cecului ci si ale colonului sau a unor regiuni
mai ndepartate. Din cele trei grupe de noduri limfa e
colectata n grupul de noduri ileocolice, situate de-a lungul
arterei omonime, iar de aici n nodurile mezenterice
superioare. n cazul unui ceco-apendice retroperitoneal,
reteaua limfatica a sa se poate anastomoza cu
limfaticele peretelui abdominal posterior.

3. Apendicita acuta - DEFINIIE

Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata

prin inflamatia acuta a apendicului ileo-cecal si reprezinta una din
cale mai frecvente cauze de suferinta abdominala si de interventie
chirurgicala de urgenta.

Apendicita acuta este o boala frecventa n tarile civilizate.

Inflamatia apendicului ileo-cecal se poate nsoti de complicatii
grave locale sau la distanta. De aceea precizarea diagnosticului si a
momentului operator optim prezinta o mare importanta pentru
vindecarea bolnavului fara risc sau cu risc minim.
 ETIOLOGIE

Etiologia apendicitei acute: este rara dar grava; n primii 20

de ani apendicita se ntlneste cel mai frecvent, ea scade,
devenind rara dupa 60 de ani.
Conditiile favorizante sunt numeroase: dispozitia anatomica
a segmentului ceco-colic ce favorizeaza staza stercorala, cudurile
apendicelui, diverticulii apendicelui, pozitia retrocecala care
favorizeaza "autoinfectia" prin exaltarea virulentei florei
microbiene.
Corpii straini intraapendiculari: calculii stercorali, smburi,
oxiuri pot astupa complet lumenul apendicelui si ulcera mucoasa
exagernd virulenta microbilor aflati ntr-o cavitate nchisa,
adevarat "tub de cultura".
Apendicita acuta traumatica: prin lovituri repetate n fosa
iliaca dreapta (la tmplari) este determinata prin excitatia
receptorilor att de numerosi ai regiunii ileo-ceco-apendiculara deja
inflamati.
Regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal
alcalinizeaza pH-ul digestiv, determinnd tulburari de diskinezie si
alterari neurotrofice ceco-apendiculare.

Infectii acute: gripa, anginele, febrele eruptive (scarlatina,

pojarul, rubeola), febra tifoida, pot determina apendicita acuta.
Aparitia apendicitei acute "epidemice" n cursul anginelor este
atribuita asemanarii structurii anatomice ce exista ntre amigdale
si apendice, considerat "amigdala abdomenului", datorita
bogatiei sale n foliculi limfoizi.

Infectii intestinale cronice: colita dreapta, enterocolita,

dizenteria, pot determina prin "propagare" inflamatia
apendicelui de origine enterogena, dnd nastere unui proces
complex anatomo-clinic: colo-tiflo-apendicita.

Infectia apendiculara poate proveni si de la organele

vecine inflamate: anexita dreapta (apendiculo-anexita), colecistita
(apendiculo-colecistita), pielonefrita.
Infectia se produce prin: contact direct (apendicita
exogena), pe cale limfatica sau prin cale nervoasa prin reflexe
viscero-viscerale.
 Sindromul gonado-apendicular se ntlneste la fetele tinere
hiperfoliculinice n perioada pre si intermenstruala. Se
datoreste hiperfoliculinemiei care prin hiperacetilcolinogeneza
determina o diskinezie si congestie apendicular puternica.
Din punct de vedere bacteriologic s-a constatat o flora
microbiana polimorfa alcatuita din: colibacili, streptococ,
pneumococ, stafilococ, bacilul Friendlander, n care domina
colibacilul.
In formele grave, gangrenoase, se constata prezenta
anaerobilor: bacilul funduliformis, ramosus, perfringens,
fragilis.

PATOGENIE

Patogenia este complexa, neuro-vasculo-musculo-

apendiculara si infectioasa, factorii fiziopatologici infectiosi si
neuro-dureros fiind cel mai constant ntlniti. Apendicita acuta
nsotita de leziuni infectioase este cel mai frecvent observata.
De asemenea se ntlneste frecvent apendicita acuta fara
apendicita (apendicalgia) nensotita de leziuni macroscopice dar
obiectivata clinic prin dureri, leucocitoza, radiologie prin
neinjectarea apendicelui n timpul spasmului, iar histologic prin
leziuni ale receptorilor apendiculari. Apendicita acuta fara leziuni
macroscopice vizibile intraoperator mai poate fi produsa de un
diverticul apendicular inflamat.
El poate fi descoperit la examenul microscopic. Cea mai
frecventa cauza a apendicitei este nsa infectia microbiana.

Infectia n apendicita acuta se poate produce:

- pe cale hematogena;

- pe cale mucoasa;

- prin spasm neurovascular al vaselor apendiculare

urmat de infarct prin ischemie si supuratie;

- prin spasm neuromuscular (diskinezie).

Apendicita acuta prin infectie hematogena este rar

ntlnita.
Ea apare n timpul anginelor. starilor gripale, scarlatinei,
stafilococilor.

Infectia se transmite prin vasele apendiculare trombozate

care pot determinaconsecutiv o cangrena apendiculara.

Apendicita acuta prin infectie de origine mucoasa se

declanseaza n cursul unui proces de colita, enterocolita,
dizenterii, care favorizeaza inflamatia mucoasei apendicului si
prin exacerbarea virulentei microbiene a florei obisnuite a
intestinului n urma transformarii n "cavitate nchisa" a
lumenului apendicular astupat de stercoliti sau diferiti corpi
straini (viermi intestinali).

Apendicita acuta prin spasm neurovascular este

consecutiva iritatieiinteroreceptorilor apendiculari prin diferiti
excitanti: alimentari, chimici, sau prin modificari ale pH-ului.
Cnd flora microbina intraapendiculara este virulenta, spasmul
vascular determina imediat microtromboze urmate
de micronecroze si supuratia peretelui apendicular n
segmentul ischemiat tardiv. Spasmul vaselor determina
tulburari trofice n peretele apendicular ce favorizeaza
dezvoltarea infectiei prin mecanism neurotrofic.

Apendicita acuta prin spasm neuromuscular

(diskinezia apendiculara) nu se nsoteste de leziuni vasculare
sau mucoase vizibile microscopic. Apendicita "fara apendicita"
este determinata de excitanti specifici sau nespecifici (pH-ul
alcalin, acetilcolina, foliculina) si caracterizata fizio-patologic
prin contracturi peristaltice ale apendicelui, iar clinic prin dureri.
Anatomo-patologic, nu se zaresc leziuni apendiculare
vizibile sau palpabile. In schimb, la examenul microscopic dupa
impregnatie argentica se constata evidente leziuni nervoase.

ANATOMIE PATOLOGIC

In ordinea gravitatii leziunilor morfopatologice deosebim:

- Apendicita acuta congestiva sau catarala n care apendicele
apare usor tumefiat, cu desen vascular accentuat pe
 suprafata seroasei apendiculare, mezoapendice infiltrat. Este
manifestarea cea mai benigna de leziune apendiculara acuta,
o inflamatie difuza sau localizata a mucoasei si
submucoasei;

- Apendicita acuta flegmonoasa (empiemul apendicular).

Apendicele apare tumefiat, erectil, cu luciul seroasei
peritoneale sters. Se caracterizeaza prin leziuni nete,
marcate de marirea de volum a organului, ce este
turgescent, sub tensiune, friabil (sta sa crape) si de obicei de
calibru inegal, avnd vrful mai gros n "limba de
clopot". Cavitatea peritoneala contine un lichid de reactie
inflamatorie, tulbure, sero-purulent, nemirositor cu absenta
germenilor n cultura. Cavitatea apendicelui. nchisa, contine
puroi. Apendicele poate fi liber, dar cel
mai adesea este aderent la organele din vecinatate,
datorita falselor membrane ce se formeaza n jurul leziunii.
Mucoasa prezinta zone de ulceratie, microabcese n
submucoasa si perete, rezultate din distinctia foliculilor
limfatici;

- Apendicita acuta gangrenoasa - reprezinta rezultatul

grefarii infectiei
anaerobe pe fondul unor leziuni ischemice apendiculare
localizate sau
generalizate. Poate fi localizata cu perforatie pe orice
segment
apendicular sau generalizata, putrida, cnd apendicele este
tumefiat, de
culoare negricios-verzuie, zona ia aspect de frunza vesteda,
este flasca si
se nsoteste de edem al mezoului, de adenopatie regionala si
de prezenta
de lichid intraperitoneal, care, indiferent de cantitate este
hiperseptic si
extrem de fetid. Poate apare peritonita generalizata, daca
evolutia a fost
rapida. Daca evolutia a fost lenta, progresiva, ultimele anse
ileale, marele
epiplon, anexele se pot acola prin false membrane ntre ele si
blocarea
 focarului septic apendicular cu formarea unui abces
periapendicular si
ulterior producerea unei peritonite n doi timpi.

CLASIFICARE - FORME CLINICE

Forme clinice topografice:

- Apendicita retrocecala - apendicele este situat retrocecal si,
aceasta pozitie, transfera ntreaga simptomatologie
inflamatorie lombar sau lombo-abdominal, imprimnd accese
de colica renala si mai ales ureterala. Palparea pune n
evidenta att durerea ct si apararea musculara.
- Apendicita pelvina - exista situatii cnd pozitia pelvina a
apendicelui sa fie mai marcata fie prin ptoza cecala, fie
printr-o lungime ce depaseste pe cea normala a
apendicelui. ntr -o astfel de situatie procesul inflamator
va afecta o data cu apendicele si organele cu care acesta are
rapoarte, n speta cu peretele rectal, cu vezica urinara iar la
femei cu ovarul si trompa dreapta. Legat de aceasta situatie
topografica, la simptomatologia clasica se pot adauga cteva
elemente semiologice orientate n plus; este vorba de
tenesmele rectale sau/si vezicale generate de contactul
dintre vrful inflamat al apendicelui cu peretii organelor
respective, ca si de unele fenomene disurice.

- Apendicita mezoceliaca semnifica procesul inflamator care

survine pe un apendice n pozitie latero-interna, pre sau
retroileal. pozitie datorata unui mezoapendice scurt. Pozitia
retroileala, cea mai frecventa topografie n situarea
mezoceliaca, corespunde direct bazei mezenterului si. data
fiind profunzimea apendicelui al carui vrf poate veni n
contact cu promontoriul, prezinta putina accesibilitate
palparii.

- Apendicita subhepatica - reprezinta procesul inflamator

survenit pe
organ n ectopie nalta, situatie n care simptomatologia
este net modificata, lund caracterul unei suferinte de
hipocondru drept, greu de diferentiat de o suferinta a
veziculei biliare. Forme clinice simptomatice:
- Apendicita acuta cu peritonita primitiva - corespunde
perforatiei apendiculare ca leziune de debut si este marcata
clinic prin durere brusca, violenta, asemuita cu "lovitura de
pumnal". Durerea difuzeaza rapid prin fosa iliaca dreapta
catre tot abdomenul, prezentnd paroxisme la orice miscare.
Imediat dupa producerea perforatiei, datorita
septicitatii continutului apendicular, se produce ascensiunea
termica marcata si,n cteva ore, se pot constata semnele
peritonitei grave.
- Apendicita cu peritonita septica difuza - corespunde
gangrenei apendiculare, n care formele grave de intoxicatie
depasesc reactia peritoneala, astfel nct semnele locale sunt
moderate si contractura abia se contureaza.
- Apendicita toxica - corespunde unei peritonite hiperseptice
datorata unor germeni foarte virulenti. Foarte rapid de la
debut se instaleaza socul toxico-septic marcat de faciesul
caracteristic, cu paloare intensa care contrasteaza cu cianoza
buzelor si a extremitatilor. Durerile locale sunt minime sau
lipsesc; bolnavul poate prezenta varsaturi abundente, uneori
sanghinolente si diaree fetida, toate acestea ducnd la o
deshidratare care agraveaza mai mult tabloul clinic.
Forme clinice n functie de vrsta
- Apendicita acuta la sugari - este ntlnita extrem de rar dar,
atunci cnd se produce, este practic imposibil de diagnosticat
cu siguranta. Evolutia bolii la sugari este rapida, peritonita la
aceasta vrsta frageda poate duce n cteva ore la exitus.
- Apendicita acuta la copil - survine dupa angine,
gastroenterite. Prezinta tulburari locale discrete si tulburari
generale toxice grave; varsaturi abundente adeseori cu
aspect negricios, facies cianotic, puls mic filiform, tahicardie
cu temperatura normala, oligurie prin varsaturi,
hepatonefrita. Alteori se ntlnesc perioade de "acalmie
nselatoare" ce pot fi generate de un tratament antispastic,
antibiotic si care, nerecunoscute, pot agrava starea generala
a copilului.

- Apendicita acuta la batrni - datorita reactivitatii mai reduse

a organismului, tabloul clinic este la nceput atenuat si boala
ramne neidentificata urmnd a fi recunoscuta ulterior sub
masca unor afectiuni ocluzive. Se poate confunda cu tumorile
benigne ale apendicelui sau cu tumorile maligne. Un element
 clinic valoros care orienteaza mai mult catre o leziune
benigna inflamatorie este. n aceasta situatie, absenta
scaunelor sanghinolente.

- Apendicita acuta la gravida - se ntlneste mai rar si este de

un diagnostic mai dificil datorita mascarii simptomelor. mai
ales n primele luni de sarcina, de durerile abdominale
obisnuite din etajul abdominal inferior precum si de greturile
si varsaturile prezente deseori n sarcina. Leucocitoza
crescuta, temperatura ridicata si prezenta unui puls
mai frecvent vor conduce spre diagnosticul de apendicita
acuta.

MANIFESTRI CLINICE

Simptomatologia clinica a apendicitei acute este

polimorfa, putndu-se descrie o forma obisnuita a mbolnavirii
caracterizata prin simptome subiective si obiective.

Simptomatologie:

. Durerea - este ntotdeauna prezenta spontana sau

provocata.

Durerea spontana survine de obicei n stare de plina sanatate

aparenta, sau pe fondul unui disconfort digestiv, care se
instalase de cteva zile. Este localizata n majoritatea cazurilor
n fosa iliaca dreapta dar poate avea si un caracter difuz
cuprinznd ntregabdomenul. Poate fi localizata si aparent atipic
(paraombilical, pelvin, lombar) n functie de pozitia anatomo-
topografica a apendicelui.

Violenta durerii sileste adeseori pe bolnav sa stea culcat,

lund o pozitie oarecum antalgica (coapse flectate pe bazin).

Durerea provocata local prin palpare si gaseste sediul n

marea majoritate a cazurilor, n fosa iliaca dreapta. Punctul
maxim dureros se afla de obicei la jumatatea liniei ce uneste
ombilicul cu spina iliaca antero-superioara: punctul Mc.Burney.
clasic au mai fost descrise punctul dureros al lui Lanz, a lui
Morris, mai important fiind nsa triunghiul descris de Iacobovici,
determinat de o linie dusa de la
ombilic la spina iliaca antero-superioara, linia bispinala
iliaca anterioara si verticala dusa pe marginea laterala a
muschiului drept abdominal.

Intensitatea durerii este variabila fiind n functie de

evolutia apendicitei si de tipul de reactie al bolnavului.

. Greturi si varsaturi - sunt mai tardive. Daca preced durerile,

diagnosticul de apendicita acuta devine improbabil. In
peritonita sunt prezente varsaturile care sunt initial
alimentare apoi devin bilioase dar ele nu caracterizeaza prin
frecventa apendicita.
. Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de
foame indica faptul ca bolnavul nu are apendicita acuta.
. Tulburarile de tranzit - se manifesta sub forma de balonare-
constipatie. Sunt prezente la o parte din pacienti de unde
tendinta folosirii purgativului.

Diareea poate fi prezenta la copii sau n caz de apendicita

acuta cu localizare pelvina avnd uneori semnificatia unei
forme grave.

Subfebrilitatea este aproape constanta. Febra depaseste

38 numai n complicatiile bolii. Pulsul este tahicardie.
Semne obiective:

- generale: bolnavul cu apendicita acuta prezinta o stare

generala relativ buna n majoritatea cazurilor. Vine
netransportat la medic, uneori este anxios, relevnd o
discreta paliditate, mentine flexia antalgica a coapsei drepte
pe abdomen. Limba este ncarcata, saburala.
- locale - se evidentiaza pe baza examenului obiectiv al
abdomenului si sunt relevate n special de palpare. Aceasta
pune n evidenta triada simptomatica ce caracterizeaza
apendicita acuta: durere;

(Dieulafoy) aparare musculara;

hiperestezie cutanata.

- inspectia:
 atitudinea imobila, de evitare a tuturor
miscarilor;

crisparea dureroasa la schimbarea pozitiei;

peretele abdominal se blocheaza la inspiratie

profunda;

efortul de tuse exagereaza durerile cu efortul

bolnavului de a duce minile n fosa iliaca
dreapta;

- palparea: evidentiata de triada lui Dieulafoy

- percutia abdomenului este sonora si dureroasa cu

maximul de intensitate n fosa iliaca dreapta.

Apararea musculara: mna care palpeaza n fosa iliaca

dreapta percepe o contractura musculara a peretelui abdominal
de diferite intensitati. Este evidenta la adultul tnar putnd sa
fie mai stearsa la copil si la bolnavul vrstnic, fiind n relatie cu
intensitatea reflexului peritoneo-muscular. n localizarile
apendicelui n afara fosei iliace drepte, durerea si apararea
musculara pot fi percepute n alte sedii, putnd duce la confuzii
cu alte procese inflamatorii ale cavitatii peritoneale. Situarea
apendicelui n pozitie pelvina determina ca durerea si apararea
musculara sa fie localizata n micul bazin. In apendicita
subhepatica cele doua semne pot fi evidente n hipocondrul
drept. In apendicita mezoceliaca durerea si apararea musculara
pot fi localizate paraombilical.

Hiperestezia cutanata - este semnul lui Dieulafoy

caracterizat prin aparitia durerii la o excitatie blnda care se
evidentiaza prin manevra Voskresenski. Examinatorul asezat n
partea dreapta a bolnavului ntinde cu mna stnga camasa
tragnd de partea ei inferioara, iar cu pulpele degetelor II-III-IV
ale minii drepte pornind de pe rebordul costal drept spre fosa
iliaca dreapta abdomenul fiind relaxat n expiratie, constata
reactia bolnavului la durere cnd degetele ajung n dreptul fosei
iliace drepte.
 MANEVRE care provoaca durerea:

. semnul clopotelului (Mandel): se percuta egal si progresiv cu

un deget peretele abdominal dinspre fosa iliaca stnga. Cnd
se ajunge la nivelul fosei iliace drepte bolnavul acuza durere.
. manevra lui Rowfing se realizeaza apasnd blnd din fosa
iliaca stnga spre hipocondrul stng, comprimnd continutul
gazos al colonului descendent de jos n sus. Datorita
distensiei cecale consecutive, bolnavul acuza durere n fosa
iliaca dreapta.
. semnul psoasului - folosit n localizarile retrocecale ale
apendicelui: bolnavul n decubit dorsal, ridicnd membrul
inferior drept extins, prezinta durere datorita contractiei
muschiului psoas care irita apendicele inflamat din
vecinatate.
. manevra Blumberg - evidentiaza prezenta si intensitatea
reactiei peritoneale: apagnd cu vrful degetelor progresiv
nspre profunzimea fosei iliace drept dupa decompresiunea
brusca, bolnavul acuza durere accentuata.
. semnul tusei - se cere bolnavului sa tuseasca

Tuseul rectal - poate fi de mare folos, n special n

apendicita cu sediul pelvin, cnd se constata sensibilitatea
Douglas-ului mai ales n partea dreapta.

Tuseul vaginal - este valoros pentru depistarea sau

excluderea unei cauze ginecologice a durerii abdominale.

DIAGNOSTIC POZITIV
- este n primul rnd un diagnostic clinic al carui element
esential sunt durerea spontana si provocata n fosa iliaca
dreapta asociata cu apararea musculara localizata, hiperestezie
cutanata, constipatie si leucocitoza cu polinucleoza.
Numarul crescut al leucocitelor este aproape totdeauna
prezent, cresterea fiind nsa moderata (<<10.000-
15.000/mm3>>). Cnd este peste 30.000/mm3 pledeaza
pentru o complicatie a bolii. Elementele pozitive de examen
paraclinic sprijina supozitia clinica dar adesea sunt
nesemnificative.
 DIAGNOSTICUL DIFERENIAL AL APENDICITEI
ACUTE
Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie facut
cu acele afectiuni care se pot manifesta prin falsul abdomen
acut. Se face cu:
. Afectiuni digestive:

a) Durerea cu localizare centro-abdominala. n stadiile

precoce ale apendicitei poate sugera o gastroenterit.
Cheia diagnosticului de gastroenterita este ca greturile,
varsaturile si diareea de
obicei preced durerea. Sensibilitate abdominala este
slab localizata.
Pacientul mai poate prezenta si simptome de boala
virala ca cefalee, mialgii, fotofobie. Leucocitele pot fi rar
crescute.
b) Limfadenita mezenterica - durerile sunt localizate
centro-abdominal, flancul drept, cadranul inferior drept
dar fara aparare sau contractura.
c) Inflamatia diverticului Meckel prezinta un tablou clinic
cu simptome si semne de nedeosebit de apendicita.
Apare de obicei la copii.
d) Ulcerul peptic perforat - poate simula o apendicita mai
ales cnd continutul gastric sau duodenal se scurge
decliv prin santul parietocolic drept si da nastere la
durere si sensibilitate dureroasa n fosa iliaca dreapta.
e) Ocluzia intestinala nalta - este caracterizata prin
varsaturi incoercibile si distensie abdominala relativ
mica n timp ce ocluzia intestinala joasa produce o
distensie marcata si o instalare mai tardiva a
varsaturilor.

f) Peritonita difuza

g) Pancreatita acuta - durerea din etajul abdominal

superior se asociaza cu varsaturi abundente, eforturi de
varsatura, dureri iradiate posterior n bara,
hiperamilazemie, hiperamilazurie.
h) Masa palpabila n fosa iliaca dreapta ridica problema
unei invaginatii intestinale la copilul mic, unei ileite
terminale acute si a bolii Crohn la copii mai mari si
 adulti, unui chist de ovar la femei, unui neoplasm
intestinal la pacientii n vrsta.
. Afectiuni ginecologice:

a) Inflamatia pelvisului poate prezenta simptome si

semne nediferentiabile de apendicita acuta. Dar pot fi
deosebite totusi pe baza unor criterii clinico-biologice.
Sensibilitatea la mobilizarea cervixului, leucoreea
ntaresc suspiciunea de boala inflamatorie a pelvisului.

b) Sarcina ectopica

c) Chisturile ovariene pot cauza dureri acute prin

distensie sau ruptura.
d) Torsiunea de ovar - inflamatia ce nsoteste un ovar
poate fi palpata adesea prin examinare pelviana
bimanuala.

e) Ruptura sarcinii ectopice sau de folicul ovarian la

adolescente poate simula toate stadiile apendicitei
acute, ncepnd cu durere colicativa n fosa iliaca, cu
raspndirea durerii si sensibilitatii dureroase pe masura
ce sngele disemineaza n cavitatea peritoneala.

. Afectiuni urologice:

a) Pielonefrita - produce febra nalta, durere si

sensibilitate n unghiul costovertebral. Diagnosticul se
confirma printr-un examen sumar de urina.
b) Colicile ureterale - calculii renali pot cauza durere n
flanc, cu iradiere catre radacina coapsei dar
sensibilitatea este putin localizata. Hematuria
sugereaza diagnosticul care este confirmat de
pielografia intravenoasa.

Apendicita pelviana poate fi simulata de salpingita,

diverticulite, neoplasm de colon perforat. Diferentierea ntre
aceste afectiuni colonice si apendicita este greu de realizat mai
ales n cazul unei bucle sigmoidiene lungi care ajunge pna n
fosa iliaca dreapta.
 Ca o regula generala, n dreapta, sensibilitatea dureroasa
este mai difuza si colonul implicat se poate manifesta ca o
tumora localizata la examenul clinic.
Apendicita retrocecala cauzeaza durere si sensibilitate
dureroasa situata mai nalt si mai posterior dect n mod
obisnuit si poate mima flegmonul perinefritic, pielonefrita
acuta, neoplasmul colonie perforat sau colecistita acuta. Febra
mare si frisoanele sunt mai caracteristice primelor doua din
afectiunile enumerate dect apendicitei, iar piuria si durerea n
unghiul costovertebral sunt de asemenea prezente.
Colecistita acuta se asociaza cu durerea la palparea
punctului colecistic si pozitivarea manevrei lui Murphy n
majoritatea cazurilor. Un usor icter si o masa palpabila n
regiunea vezicii biliare sugereaza de asemenea o colecistita
acuta.

EXPLORRI PARACLINICE

. Hemoleucograma - evidentiaza o hiperleucocitoza globala

ntre 10.000-15.000/mm cu preponderenta P.M.N.
Leucocitoza de 20.000/mm3 sugereaza formarea de abcese
periapendicular sau perforatie cu peritonita. Leucocitoza nu
este esentiala pentru diagnosticul de apendicita ci doar
semnificativa, ea putnd fi ntlnita n multe situatii
de abdomen acut. Leucocitoza normala se ntlneste la 20-
30% din pacienti si drept urmare ea nu autorizeaza
expectativa daca semnele clinice sunt evocatoare pentru
apendicita acuta.
. Examinarea sedimentului urinar trebuie sa fie sistematica.
Cnd apendicele inflamat este n contact cu ureterul sau
vezica urinara se ntlneste piurie sau hematurie
microscopica discreta. Daca sunt abundente, originea
durerilor este sigur urinara. In sediment pot fi gasiti un
numar semnificativ de germeni n caz de infectii urinare sau
genitale.
. Radiografia abdominala simpla poate pune n evidenta un
apendicolit la 1/3 din copii si 1/5 din adultii cu apendicita.
Asocierea dintre durerea abdominala localizata si apendicolit
este factor predictiv pentru apendicita acuta la peste 90%
din pacienti.
 n apendicita acuta avansata, datele radiologice de ileus
localizat se pun n evidenta la nivelul cecului si intestinului
subtire adiacent.
n plus, apendicele poate produce un efect de masa,
deplasnd cecul, iar edemul tisular poate duce la stergerea
grasimii peritoneale prerenal si la nivelul psoasului.

Un apendice perforat rar poate cauza un pneumoperitoneu.

. Ecografia abdominala este de mare importanta la femeile de

vrsta
conceptiei si la copii, deoarece poate pune n evidenta alte
cauze ale
durerii abdominale.

Datele asociate cu apendicita acuta includ:

- ngrosarea peretelui apendicelui peste 8-10 mm;

- distensia lumenului;

- lipsa compresibilitatii;

- formarea abcesului;

- lichid liber intraperitoneal.

Calitatea si acuratetea examenului ultrasonografic depinde

de examinator.
. Tomografia computerizata trebuie luata n considerare la
pacientii
atipici la care ecografia nu este disponibila sau este
neconcludenta.
Datele tomografice de apendicita sunt reprezentate de:
- distensia apendicelui;

- ngrosarea peretelui;

- desinficarea inflamatorie a tesuturilor nconjuratoare;

- flegmon sau abces pericecal;

 - colectie aerica n cadranul inferior drept care semnaleaza
perforatia.

. Clisma baritata trebuie considerata cnd tomografia sau

ecografia nu sunt de ajutor pentru diagnostic, dar trebuie
evitata la pacientii cu colite toxice. Permite evaluarea
prezentei lumenului apendicular, examinarea peretelui
colonului pentru efect de masa, diagnosticul afectiunilor
colonului drept si ileonului terminal care pot simula
apendicita acuta. Daca substanta de contrast umple
apendicele este putin probabila apendicita acuta.
. Laparoscopia diagnostica este utila la femeie n ovulatie cu
examen clinic echivoc pentru apendicita acuta. La acest
subgrup 1/3 din femei se dovedesc a avea o patologie
primitiv ginecologica, apendicele poate fi extirpat cu ajutorul
laparascopului desi avantajele acestei metode fata de cea
clasica nu sunt clar definite.

EVOLUIA sI COMPLICAIILE

Sub actiunea tratamentului medical, repausului, regimului

alimentar n formele catarale ale apendicitei acute, procesul
inflamator poate ceda treptat, trecnd ntr-o forma cronica, n
celelalte forme, cu tot tratamentul medical, boala are o evolutie
progresiva, dnd o serie de complicatii: plastron, abces,
peritonita si ocluzie.
A) Plastronul apendicular - reprezinta reactia peritoneala
locala,
blocnd extinderea infectiei n cavitatea peritoneala. In fosa iliaca
dreapta
apare o tumora care creste relativ n dimensiuni, ajungnd de
marimea unui
pumn, aceasta tumora da senzatia ca dubleaza peretele
abdominal, facnd
corp comun cu el, alungita vertical, este dura, dureroasa, neta cu
limite nete.
Din punct de vedere clinic plastronul apendicular se
caracterizeaza prin
debut de colica apendiculara care cedeaza spontan sau trece
neobservata de
bolnav, n special la batrni, varsaturile dispar, pulsul si
temperatura scad,
fosa iliaca dreapta redevine nedureroasa. Dupa 4-7 zile de la colica
initiala,
reapare suferinta n fosa iliaca dreapta iar la palpare se
evidentiaza o
tumora. Plastronul apendicular nu se agraveaza de urgenta sub
influenta
tratamentului medical local si general, blocul apendicular poate sa
dispara n
15-20 zile. n aceasta situatie bolnavul se externeaza cu indicatia
de
apendicectomie dupa 6-8 saptamni.
B) Abcesul apendicular - este complicatia unei apendicite
perforate,
este o peritonita localizata. Construirea abcesului trece prin doua
stadii:
Stadiul presupurativ - este pur inflamator caracterizat prin
aparitia puroiului, cu bacili coli. Cauzele favorizante sunt
reprezentate de:

- prezenta aderentelor secundare crizelor anterioare;

- caracterul subacut al infectiei;

- sediul retrocecal al apendicelui;

- diagnosticul tardiv;

Abcesul apendicular poate fi descoperit n doua cazuri:

- dupa o criza de apendicita acuta atipica urmata de o faza de

acalmie, iar la 3-4 zile se formeaza o supuratie localizata;

- dupa o criza de apendicita acuta aparent banala si se

constata intraoperator un apendice perforat cu puroi.

In stadiul supurativ tabloul clinic este diferit:

- semne generale (caracteristice supuratiei localizate): curba

termica oscilanta, transpiratii, frisoane, stare generala alterata,
curba leucocitelor ascendenta;
 - semne locale - durere vie n fosa iliaca dreapta.

n lipsa unui tratament adecvat, abcesul poate genera o

serie de complicatii:
- complicatii locale: abcesul sa adere la peretele abdominal
determinnd o fistula, poate sa fistulizeze n rect sau vezica
biliara, n cavitatea peritoneala si determina peritonita
generala;
- complicatii generale: septicemie, septicopiemie cu multiple
metastaze, abcese hepatice, abcese pulmonare.

Abcesul descris cu localizare n fosa iliaca dreapta are o

frecventa mica comparativ cu abcesele apendiculare secundare
infectiei apendicelui care prin localizarea lor, evolueaza fara
semne abdominale obiective, ntrzie diagnosticul si
favorizeaza formarea abcesului.
In functie de topografie abcesul apendicular prezinta o
serie de particularitati chimice.
Abcesul apendicular pelvin este localizat n fundul de sac
Douglas. La semnele de supuratie profunda se asociaza semne
vezicale (retentie de urina).
La barbat este mai usor de diagnosticat deoarece prin
tuseul rectal se percepe colectia n sacul Douglas.
 La femei se palpeaza o mpastare a fundului de sac
vaginal drept. Absenta leucoreei si unilateralitatea leziunii
permit de regula stabilirea diagnosticului.

Abcesul retrocecal este situat n regiunea retrocecala.

Aceasta forma de apendicita e adeseori recunoscuta abia n
stadiul de abces, cnd. la semnele de supuratie profunda se
adauga si semne de localizare ca: durere lombara joasa,
nevralgii cerebrale. Prin palparea fosei renale, bolnavul stnd n
decubit lateral stng se percepe deasupra crestei iliace drepte
o durere si o colectie profunda.

Cteva forme etiologice prezinta aspecte clinice

particulare:

- la batrni abcesul apendicular are aspectul de ocluzii febrile

sau de tumora colica.

- la femeile gravide diagnosticul fiind mai dificil se ajunge

frecvent la abcesare.

Diagnosticul diferential al abceselor apendiculare ridica

probleme. Diagnosticul diferential se face cu:

- cancerul de cec si abces perineoplazic. Antecedentele

trebuie sa sugereze necesitatea irigografiei care va preciza
diagnosticul;

- flegmon pionefritic.

C) Peritonitele apendiculare

Peritonita apendiculara poate constitui modul de debut al

unei apendicite acute (peritonite apendiculare primitive) sau
apare ca o complicatie a unei apendicite acute (peritonita
secundara n doi timpi) sau a unui abces apendicular (peritonita
secundara n trei timpi).
Peritonita n doi timpi se produce prin difuziunea sau prin
perforatia apendicelui. Peritonita prin "difuziune" prezinta
urmatorul tablou clinic:
Bolnavul a avut n urma cu mai multe zile o colica
apendiculara (primul timp) a carei simptomatologie s-a agravat
nsotita de varsaturi frecvente, febra se ridica, tranzitul
intestinal ntrziat, pulsul n discordanta cu temperatura,
leucocitoza. La inspectie abdomenul meteorizat.
Timpul doi corespunde perforatiei apendicelui n
peritoneul liber, adesea declansata de o clisma sau un
purgativ. Debutul este brutal cu dureri n fosa iliaca dreapta si
alterarea starii generale.

Peritonita n trei timpi

Primul timp este reprezentat de colica apendiculara care

nu atrage atentia, pentru ca evolueaza subacut.

In ai doilea timp se constituie abcesul apendicular.

n al treilea timp, abcesul perforeaza n cavitatea

peritoneala si produce peritonita generalizata.
In stadiul de abces, acesta poate fi sugerat de doua
categorii de semne:

- aparitia semnelor generate de supuratie profunda, febra

oscilanta cu frisoane si transpiratii;

- transformarea locala a plastronului care devine dureros

central si uneori fluctuant.

Forme clinice

Exista mai multe forme de peritonita apendiculara n functie

de unele particularitati simptomatice, topografice, evolutive,
etiologice. Forma simptomatica: forma ocluziva mai frecventa
la batrni;

Forma topografica: peritonita generalizata este frecventa

ca o complicatie a apendicitei acute din fosa iliaca dreapta si
mezencetalica peritonita localizata este mai frecvent
complicatia apendicitei pelvine si retrocecala;

Forma evolutiva: n prezent domina formele mascate,

forme n care peritonita nu mai poate fi rezolvata dect
chirurgical.
 Forma etiologica:

- peritonitele la copil sunt mai frecvente si mai grave din

cauza rapiditatii leziunilor la vrste mici;
- peritonitele la gravide sunt foarte severe; diagnosticul se
stabileste foarte greu deoarece lipseste contractura
abdominala.
Diagnosticul ntr-o peritonita generalizata la adult: se
urmareste etiologia peritonitei cu apendicita acuta perforata. Se
face diagnosticul cu perforatia unei piocolecistite, cu perforatia
unui ulcer gastroduodenal. La copil pot aparea manifestari
(gastroduodenale) abdominale n cursul pneumoniei, febrei
tifoide, reumatism articular acut, care pot fi confundate cu
peritonitele.
Alte cauze ale peritonitei generalizate la copil sunt:
perforatia diverticulului Meckel, ulcerul gastric, peritonitele
primitive gonococice, streptococice, pneumococice. In cazul unei
peritonite generalizate secundare sunt importante doua
aspecte:

- recunoasterea difuzarii unui proces inflamator peritoneal;

- recunoasterea la timp a formarii abcesului apendicular din

anamneza.

D) Ocluziile apendiculare
Apendicita este o cauza destul de frecventa de ocluzie
intestinala. Mecanismul ocluziei este foarte variat:

- mecanic - prin strangularea unei anse intestinale,

- mixt - prin aglutinarea anselor intestinului subtire n jurul

focarului apendicular.

Cauza ocluziei este de asemenea variata:

- apendicitele pot fi factori de strangulare mai ales daca vrful

este fixat;

- leziunile periapendiculare sunt de asemenea raspunzatoare

de bride inflamatorii precoce, abces apendicular, care
determina ocluzia prin aglutinarea anselor.
 Apendicita acuta mezocolica este tipul apendicitei
ocluzive. Exista mai multe forme clinice n functie de
particularitatile simptomatice, topografice, etiologice:

- forme simptomatice: n unele cazuri apendicita acuta

determina ocluzia,
care poate fi mecanica sau paralitica (apendicita
mezocolica). n alte
cazuri apendicita apare tardiv consecutiv peritonitei;

- forme topografice: ocluzie complicata mai frecventa datorita

rapiditatii difuziunii leziunilor la peritoneu. La batrni
frecventa acestor complicatii se explica prin ntrzierea
diagnosticului, ajungndu-se la stadiul de abces.

Prognostic
Aceasta depinde de stabilirea corecta a diagnosticului, de
stadiul evolutiv al leziunilor, de reactivitatea organismului, de
momentul interventiei chirurgicale si corectitudinea tehnicii
chirurgicale.

Apendicectomia efectuata n primele ore de la debutul

crizei este usor suportata de bolnav si are o evolutie buna.
 MATERIAL SI METODA

Din totalul de 227 de cazuri de apendicita acuta internate

n perioada 1 iunie 2001 - 1 iunie 2002 n sectia de Chirurgie a
Spitalului judetean nr. 1 am constatat urmatoarele:

- pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 7-10 ani au fost n numar

de 17, din care 8 de sex feminin si 9 de sex masculin;

- pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 10-20 ani au fost n numar

de 92, din care 59 femei si 33 barbati;

- pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 20-40 ani au fost n numar

de 87, din care 51 femei si 36 barbati;

- pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 40-60 ani au fost n numar

de 22, din care 12 femei si 10 barbati;

- pacientii peste 60 ani au fost n numar de 9, din care 5 femei

si 4 barbati.

Se constata o incidenta mai crescuta la sexul feminin iar

pe categoriile de vrsta, incidenta crescuta este ntre 10-20
ani. Limita de vrsta este cuprinsa ntre 7-70 ani.
Din punct de vedere anatomo-patologic din lotul studiat
de cazuri de apendicita am constatat prezenta a:

159 apendicite acute

congestive; 31 apendicite acute
flegmonoase; 25 apendicite
acute catarale; 12 apendicite
acute gangrenoase.
 Din totalul de 227 de apendicite s-au complicat cu
Peritonita Generalizata 3 cazuri, un caz cu plastron apendicular
si 3 cazuri cu abcese periapendiculare.

2. NGRIJIREA SI TRATAREA BOLNAVILOR CU

APENDICITA
Apendicita acuta beneficiaza att de tratament chirurgical
ct si medicamentos.
 Tratamentul chirurgical consta n apendicectomie
(extirparea apendicelui) si se executa cu caracter de urgenta
imediat dupa stabilirea diagnosticului de apendicita acuta.

n caz de plastron apendicular se iau masuri dietetice

restrictive (regim hidric 2-3 zile) si se aplica punga cu gheata
pe fosa iliaca dreapta. Bolnavul este tinut n repaus la pat si se
va relua alimentatia obisnuita numai daca evolutia locala si
generala este buna. Se vor administra calmante si antibiotice.
Foarte utila este vaccinoterapia: vaccin DELBET si POLIDIN.
Daca procesul s-a resorbit clinic (nu se mai palpeaza
formatiuneatumorala caracteristica plastronului apendicular)
bolnavul va putea merge la domiciliu si va reveni la spital
pentru apendicectomie "la rece" dupa 60-90 zile interval
variabil n functie de ritmul n care a evoluat procesul de
resorbtie.

Daca formatiunea tumorala creste n volum si devine

fluctuenta, sunt semne de abcedare si n acest caz se va
interveni chirurgical de urgenta.

PREGTIREA
PREOPERATORIE A BOL
NAVULUI

Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au ntr-o

masura mai mare sau mai mica teama de interventia
chirurgicala. De aceea asistenta medicala va trebui sa-i faca
bolnavului o primire calda si sa arate de la nceput bolnavului
ca are n personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de
sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el
sa iasa din spital sanatos.
Asistenta medicala va conduce bolnavul la patul ce
urmeaza sa-1 ocupe, va avea grija sa amplaseze bolnavul nou
internat n saloane cu covalescenti, care nu au avut complicatii
postoperatorii, optimisti, care nu necesita tratamente medicale
multiple.

Asistenta medicala va discuta cu bolnavul n mod foarte

ncurajator asigurndu-1 ca totul se va desfasura n conditii
perfecte, ca echipa operatorie (chirurgi, anestezisti, cadre
medii) va face totul ca interventia sa se desfasoare bine.

Ea va da cteva detalii generale asupra modului n care

bolnavul va fi transportat la sala de operatie, despre echipa de
acolo care va prelua bolnavul. De altfel si echipa din blocul
operator va face acelasi lucru cnd preia bolnavul, ca totul se
va desfasura normal, sa explice fiecare gest pe care urmeaza
sa-1 faca, faptul ca se va trezi la salonul de terapie intensiva
sau la pat, operat cu stare generala buna.
Punerea n tema a bolnavului cu toate aceste actiuni
care se desfasoara asupra lui, este de o mare importanta
pentru a ndeparta teama de necunoscut si surprizele neplacute
dureroase, adeseori factor de stres extrem de important, care
poate determina accidente grave.
Asistenta va recolta toate probele de laborator indicate
de medic si se va ngriji sa-i faca bolnavului toate investigatiile
preoperatorii si sa introduca n foaia de observatie,
documentele n legatura cu examenele efectuate.
Actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari
organismului operat. Printr-un tratament adecvat, pre, intro si
postoperator se vor remedia aceste modificari, astfel ca
organismul sa suporte bine operatia. Inima, plamnii, ficatul,
aparatul urinar sunt cele care sufera cel mai mult n timpul
unei interventii chirurgicale. Pentru a stabili starea
lor functionala si modul cum vor raspunde interventiei
chirurgicale se vor executa cteva examene obligatorii si
anume:
- daca bolnavul tuseste, se va efectua o radiografie a
plamnilor pentru a depista o eventuala boala pulmonara care
necunoscuta si netratata n prealabil poate complica interventia
operatorie;
- se va executa EKG si se va masura tensiunea arteriala,
se va numara frecventa pulsului si cerceta calitatea acestuia;
- analiza simpla de urina va da informatii asupra starii
functionale a rinichilor;
- examinarea sngelui - hemoleucograma - ajuta la
slabilirea
diagnosticului:
. determinarea ureei sangvine, este obligatorie.
Prezenta unei urei
crescute cu peste 0,50g %o releva tulburari renale sau
hepatice. n aceasta
situatie mersul postoperator va fi ngreunat urmat chiar de
riscuri grave,
motiv pentru care n afara cazurilor de extrema urgenta, cnd
se face
corectarea intraoperator se va amna operatia pna la
remedierea functiilor
renale hepatice.
Determinarea glicemiei peste 1-1,5 %o arata ca bolnavul
are un diabet zaharat. Un bolnav cu diabet nu va fi supus unei
interventii chirurgicale, n afara cazului de maxima urgenta,
atunci cnd s-a realizat o reducere a glicemiei la normal sau cel
putin la valori superioare normalului. Acesta se obtine prin
administrarea de insulina si printr-un regim hipoglucidic.
Tratamentul se va continua si intro si postoperator.

. tulburarile de sngerare si coagulare se vor remedia prin

administrarea
de vitamine si vitamina K n caz ca se depisteaza o prelungire a
timpului de
sngerare (peste 3 minute) sau a celui de coagulare (peste 7
minute).

Tuturor persoanelor trecute de 50 ani si fostilor suferinzi

hepatici li se vor face obligatoriu probele hepatice;

. determinarea grupei sanguine si a factorului R.H este

obligatoriu

naintea oricarei interventii care pune ct de ct problema

administrarii intraoperatorii de snge;
- de mare importanta este de asemenea, sa se cunoasca
si sa se trateze daca bolnavul are alergie la unele
medicamente;
- bolnavii care au folosit tranchilizante preoperator sau
hipotensoare, de tip Hipozin, pot sa faca scaderi tensionale
intraoperatorii care adeseori foarte greu se remediaza si de
aceea interventia operatorie la acesti bolnavi trebuie facuta la
5-8 zile dupa ce au fost luate ultima oara aceste medicamente.
 Starea de nutritie a bolnavului trebuie sa fie buna
naintea operatiei. Un bolnav deshidratat si denutrit face
importante complicatii postoperatorii.
Femeile trebuie ntrebate n legatura cu data la care
trebuie sa apara ciclul menstrual pentru ca pe de o parte nu
este recomandabil a se face interventie chirurgicala n timpul
menstruatiei, iar pe de alta parte pentru ca tulburarile de ciclu
releva stari patologice generale sau genitale ori prezenta unei
sarcini.
In cazul apendicitei acute "la rece" bolnavul va servi
prnzul si cina n mod normal, si nu n cantitati crescute pentru
ca tractul digestiv sa fie ct mai liber. El va bea o cantitate
normala de lichide. Pentru asigurarea unui somn bun si
nlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va primi
seara nainte de culcare, cte o tableta de Luminai si
Romergan.

naintea operatiei se va efectua:

- raderea pilozitatii din regiunea nvecinata cu zona unde

urmeaza a se practica incizia;
- efectuarea unei clisme foarte necesara pentru bolnavii
operati pe tractul digestiv.
Femeile si vor lega strns parul. Bolnavii nu vor avea la
gt lantisoare, obiecte de podoaba la mini, la gt. Unghiile vor
fi taiate scurt si nu vor fi lacuite pentru a se putea observa
capilarele extremitatilor degetelor. Protezele dentare vor fi
scoase pentru ca acestea sa nu se deplaseze n timpul
anesteziei si sa astupe caile respiratorii.
Bolnavii batrni cu varice este bine sa li se aplice bandaj
elastic pe gamba si treimea interioara a coapsei, cu scopul de a
evita staza si o acumulare prea mare de snge n aceste vene,
aceasta ar contribui la reducerea masei sangvine, motiv de
producere a unui soc ntra sau postoperator precum si pentru
mpiedicarea aparitiei tromboflebitei postoperatorii. Cu circa 45
minute nainte ca bolnavul sa fie introdus n sala de operatie i
se va administra o fiola de Mialgin intramuscular, iar cu
30 minute nainte o fiola de Atropina, medicatie asa numita
preanestezica.
 n toata aceasta perioada preoperatorie asistenta
medicala de anestezie si cea din blocul operator se va preocupa
de starea psihica a bolnavului asigurndu-1 ca totul se va
desfasura n conditii normale.

ANESTEZIA sI ACTUL CHIRURGICAL

n general este bine ca interventia chirurgicala pentru

apendicita acuta, date fiind surprizele care pot surveni la
deschiderea cavitatii peritoneale, sa se desfasoare sub anestezie
generala, obtinuta fie pe cale respiratorie prin intubatie traheala,
fie prin introducerea unui anestezic intrarahidian. Se introduce
1,5 pna la 3 ml de anestezic n functie de greutatea bolnavului
si de durata presupusa interventiei chirurgicale. Bolnavii cu
rahianestezie trebuie supravegheati n permanenta si perfuzati cel
putin cu ser glucozat n timpul operatiei pentru a mentine la
normal constantele biologice care au tendinta de a se altera ca
urmare a efectuarii rahianesteziei.
n timpul actului chirurgical se va controla foarte. des
tensiunea arteriala, pulsul, numarul respiratiilor pe minut,
faciesul, culoarea extremitatilor si starea generala a pacientului.
Se administreaza permanent oxigen pe sonda nazala. Ori de cte
ori se face anestezie generala cu intubatie traheala, pentru ca
bolnavii sa suporte bine sonda, se administreaza miorelaxante. Se
folosesc ca miorelaxante Miorelaxinul, Floxedilul.

ACTUL CHIRURGICAL

Consta n apendicectomie McBurney este calea cea mai des

folosita pentru abordarea apendicelui, fiind convenabila pentru
rezolvarea celor mai multe situatii. Este o incizie oblica n flancul si
regiunea inghinala dreapta, lunga de 6-8cm. Lungimea inciziei
cutanate trebuie sa fie proportionala cu gradul de adipozitate al
individului, ca si cu leziunea presupusa a fi gasita deoarece
prelungirea acesteia, dupa deschiderea cavitatii peritoneale si dupa
efectuarea manevrelor infructuase de gasire a apendicului este
greoaie ca executie, necesitnd modificarea cmpurilor de izolare,
ridicarea penselor de reper, executia unei noi hemostaze, etc.
De aceea este indicat ca la bolnavii cu adipozitate marcata sau la
cei care se banuieste existenta unei leziuni apendiculare mai
complexe sa se efectueze nca de la nceput o incizie cutanata
mai lunga, de circa 10-15cm. Dupa ce apendicele a fostextirpat,
se face sutura "plan cu plan'' a peretelui abdominal si
pansamentul steril.

NGRIJIRI POSTOPERATORII

Odata adus bolnavul n salonul sau, sau n cel de terapie

intensiva, asistentei medicale i revine sarcina de a-i acorda
atentie deosebita. Ea trebuie sa nu uite ca orice operatie poate
fi marcata de complicatii grave si sa acorde oricarui semn de
alarma pe care l da bolnavul sau oricarui semn patologic pe
care-1 constata n starea generala a bolnavului maximum de
atentie.

Daca bolnavul trebuie sa continue o perfuzie de snge

sau solutii de electroliti, asistenta medicala va informa asupra
cantitatii pe care o are de administrat si o va administra.
Deasemenea, va da medicatia prescrisa de medic postoperator
de cte ori este necesar va administra
medicamentatia calmanta n limita prescrisa de medic.
Asistenta medicala nu va parasi nici un moment bolnavul, atta
timp ct el este sub influenta substantelor narcotice. Actiunea
acestora poate sa revina cu toate ca bolnavul a plecat din sala
de operatie trezit, cu reflexele capatate, poate sa recada sub
actiunea drogurilor administrate si daca nu este supravegheat
limba poate sa-i cada nfundul laringelui, sa astupe glota si
bolnavul sa moara asfixiat. In caz ca bolnavul a transpirat i va
schimba lenjeria. Va crea bolnavului cea mai buna pozitie n pat
asezndu-i perna, ridicndu-i spatarul patului, ajutndu-1 sa se
miste pe o parte si pe alta, facndu-i masaje si frectii pe piept
si pe spate. Copiii operati ca si adultii care nu sunt constienti
au tendinta sa-si smulga pansamentele si de aceea trebuie
imobilizati la pat si supravegheati foarte ndeaproape.

Majoritatea bolnavilor care au fost operati, sunt

transportati n saloane de terapie intensiva unde ramn un
timp. Aici se trezesc n prezenta unui personal necunoscut, ntr-
un pat si ntr-un spatiu deasemenea strain. Aceasta situatie
poate sa le creeze neliniste, anxietate. De aceea trebuie sa li
se explice ca spitalizarea lor ntr-un salon de terapie intensiva
este un procedeu obisnuit dupa narcoza si un procedeu special
pentru respectivul bolnav. I se va arata ca n terapia intensiva
lucreaza cadre de aceeasi calitate cu cele din saloanele
obisnuite si li se va vorbi n oarece masura familiarizat cu noul
loc n care se afla. Ramne apoi sarcina asistentei de terapie
intensiva sa demonstreze bolnavului ca este n deplina
securitate. Acelasi lucru i se va explica si familiei care poate sa
fie alarmata ca bolnavul respectiv a fost retinut ntr-un salon
de terapie intensiva.
Asistenta medicala trebuie sa stie ca imediat ce pacientul
este n situatie de a pune ntrebari n legatura cu evolutia
operatiei, o va face si ca majoritatea pacientilor se vor interesa
daca afectiunea lor nu a fost extrem de grava.

Asistenta este datoare sa asigure bolnavul ca totul a

decurs normal, ca nu a fost nimic grav, si prin raspunsurile
clare si simple, pe care le da bolnavului, nu trebuie sa dea
acestuia impresia ca i ascunde ceva ci pur si simplu ca ea stie
ca nu a fost nimic deosebit, ca totul s-a desfasurat normal, ca
totul a evoluat bine.

NGRIJIREA PLGII OPERATORII

n obligatiile asistentei medicale intra si ngrijirea plagii

operatorii. De la sala de operatie bolnavul vine cu plaga
acoperita cu un pansament steril. Asistenta medicala trebuie sa
examineze acest pansament, sa-1 schimbe zilnic si sa observe
daca acest pansament nu este mbibat cu snge sau cu puroi.
Daca este mbibat, ea trebuie sa anunte imediat medicul, care
va examina pansamentul bolnavului si va da instructiuni
necesare suplimentare n functie de caz.

Scoaterea firelor

Firele de sutura se scot n general ntre a IV-a si a V-a zi

de la operatie, iar bolnavul este externat a VI-a sau a VII-a zi
de la operatie, daca nu are complicatii.

COMPLICAIILE POST-OPERATORII
sI PREVENIREA LOR

Complicatiile post-operatorii care pot aparea:

 - complicatii hemoragice;

- complicatii bronsice;

- complicatii supurative;

- tromboembolii.

a) Hemoragia intraperitoneala urmarea unei defectiuni

sub o forma
sau alta n modul de executie a ligaturii mezoapendicelui. Ea
necesita
reinterventie, printr-o cale de acces larga pentru identificarea
arterei
ileocecoapendiculare si ligaturarea ei n mod corect.
b) Complicatiile respiratorii sunt cele mai frecvente
complicatii
postoperatorii. Complicatiile respiratorii pot fi atelectazia
pulmonara,
bronsita, pneumonia.
Atelectazia se datoreste unei bronhii mai mult sau mai
putin importante si imposibilitatea de circulatie a aerului, n
zona de sub acel segment. Pneumonia este de cele mai multe
ori urmarea unei atelectazii. Din cauza neventilarii zonei
respective, germenii microbienii existenti aici se dezvolta si dau
nastere unei pneumonii, care poate cuprinde si zone mai largi.
De obicei complicatia apare la 24-48 ore de la operatie,
se manifesta printr-un puls mai frecvent, respiratii mai
numeroase, tuse. dureri toracice, cianoza si stare de agitatie, n
scurt timp apare expectoratia mai mult sau mai putin
abundenta. Aceste complicatii apar de obicei la cei n vrsta,
la fumatori sau cei care varsa n timpul interventiei operatorii si
au aspirat o parte din continutul vomat.
Intubatia traheala si substantele narcotice administrate
pe cale respiratorie favorizeaza complicatiile pulmonare ca si
unele infectii ale arborelui respirator, preexistente operatiei.
Complicatiile respiratorii apar la bolnavii care au stat mult n
decubit dorsal dupa operatie.
Terapia acestei complicatii consta n primul rnd n
prevenirea aparitiei ei n timpul operatiei, apoi n aranjarea
corecta a pozitiei bolnavului n pat, evitarea ca acesta sa stea
pe un cearceaf mbibat cu transpiratii sau secretii, plasarea sa
ntr-o camera bine aerisita si lipsita de germeni infectiosi. Cu
deosebire bolnavii mai n vrsta vor fi asezati imediat dupa
operatie alternativ cte o jumatate de ora n decubit dorsal, n
decubit lateral stng, n decubit lateral drept.
Secretiile nazofaringiene vor fi aspirate cu insistenta la
bolnavii nca inconstienti. Iar dupa trezire bolnavii vor fi pusi sa
le evacueze singuri si ct mai complex. Imediat ce bolnavul se
poate mobiliza din pat; el trebuie sa faca miscari ct mai lente,
mai ales miscari respiratorii iar ori de cte ori se constata ca are
arbore bronsic ncarcat va fi invitat sa tuseasca si sa
expectoreze.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca bine posibilitatea
aparitiei unei astfel de complicatii, adeseori grava si sa ajute
bolnavul sa execute o respiratie profunda sa-1 sfatuiasca sa
expectoreze, sa-i administreze medicatia ajutatoare pe care o
prescrie medicul.
c) Complicatii supurative. Marea majoritate a operatiilor
se vindeca "perprimam" fara sa supureze. Uneori nsa plaga se
infecteaza din diferite motive (de obicei intraoperator) si catre a
V-a si a VI-a zi apare un sindrom peritoneal nsotit de toate
semnele peritonitei localizate. In acest caz este indicata
reinterventie chirurgicala de urgenta, cu drenajul
colectiei purulente, prin introducere de tuburi de dren n fundul
de sac Douglas.
d) Complicatii circulatorii. Cea mai frecventa si cea mai
grava din complicatiile circulatorii este boala tromboembolica.
Formarea de cheaguri n venele bazinului si ale membrelor
inferioare prezinta un pericol postoperator frecvent. Aceste
cheaguri se datoresc ncetinirii circulatiei venoase, unor
traumatisme sau iritatii care s-au produs asupra venelor
sau prin compresiune ce ncetineste circulatia venoasa
postoperatorie.
Anestezia si actul chirurgical orict de novice pot fi ele,
pot determina uneori aparitia acestui accident.

Decubitul dorsal prelungit, lipsa de mobilizare precoce a

membrelor mai ales a color inferioare, chiar imediat dupa
operatie sunt factori determinanti ai operatiei cheagurilor n
venele membrelor inferioare si ale micului bazin. La aparitia
acestui accident, participa adesea depresiunea respiratorie
(amplitudinea foarte scazuta a miscarilor toracice) cauzata
de decubitul dorsal prelungit. Din cauza unei amplitudini mult
scazute a miscarilor respiratorii, circulatia sngelui venos catre
inima, mai ales nvena cava inferioara, este mult ncetinita
cauza frecventa pentru formarea de cheaguri. Printre factorii
predispozanti se numara obezitatea, vrsta naintata, afectiuni
cardio-vasculare, debilitate, starile de nutritie defectuoase,
focarele de infectie, prezenta de vene varicoase. Trombii
formati n venele bazinului mic sau ale membrelor inferioare,
pot sa se dezvolte dnd tulburari locale (situatia cea mai
frecventa) sau pot sa porneasca de aici catre plamni dnd
nastere unei embolii pulmonare, urmata deseori de moartea
bolnavului. Afectiunea embolica poate depasi plamnul,
ajungnd la creier, unde poate da nastere unei embolii
cerebrale urmata de tulburari grave nervoase sau chiar de
moarte.

Boala trombolitica (feblotromboza sau trombofeblite)

debuteaza de obicei prin dureri la pulpa gambei molet, dureri
sesizate de bolnav fie cnd merge, fie chiar cnd sta n pat. De
multe ori acesti bolnavi pot fi surprinsi de asistenta medicala
masndu-si pulpa, cu intentia de a-si calma durerea. Este un
gest inactiv, adeseori extrem de periculos, pentru ca prin
masaj, bolnavul poate sa-si mobilizeze cheagului prins nca de
endoane care pornind apoi de-a lungul venei poate da o
emboliza grava, chiar mortala. Tratamentul preventiv consta n
mobilizarea foarte precoce n pat si imediat ce este posibil,
miscarea pe propriile picioare. Tratamentul curativ consta n
administrarea de Heparina, urmata de Trombostop sub
controlul examenelor de laborator (timp Quick, timp Hawell,
coagulograma) a starii generale si locale a bolnavului.

Aceste complicatii nu au nimic specific pentru interventia

n sine, ele putnd surveni dupa orice act operator. In ceea ce
priveste frecventa cu care survin dupa apendicectomie, ca si
gravitatea lor, acestea depind de multiplii factori care este
modul de solutionare operatorie, urmarirea si tratamentul
postoperator.
 DOSAR DE NGRIJIRE

Spitalul Clinic judetean nr. 1

Sectia Chirurgie

Surse: - foaia de observatie;

- pacientul;

- echipa de ngrijire;

- apartinatori.
Date de identificare:

Nume: Sandoiu

Prenume: Mariana

Data nasterii: 16 august 1977

Vrsta: 25 ani

Nationalitate: romna

Religie: ortodoxa Date despre spitalizare: Data

internarii 27.05.2002 Data externarii 02.06.2002
Diagnosticul la internare: Apendicita acutaDiagnosticul
la externare: Apendicita acuta flegmonoasa. Motivele
internarii: - dureri n epigastru si n fosa iliaca
dreapta;

- greturi;

- varsaturi;

- insomnie.

Istoricul bolii: Pacienta n vrsta de 25 ani prezinta de

aproximativ 5 zile dureri difuze n epigastru si n fosa iliaca
dreapta, iradiind n membrul pelvin drept, n pusee, cu greturi si
varsaturi. Pacienta acuza insomnii, somn insuficient, cu treziri
repetate.
 Simptomatologia s-a accentuat n urma cu 24 h, bolnava
prezentnd varsaturi repetate si dureri, motiv pentru care se
apeleaza la serviciul de urgenta.

Pacienta se interneaza prin serviciul de urgenta cu semne

clinice si simptome de apendicita acuta. Antecedente:

- heredo-colaterale: fara importanta;

- personale-patologice: neaga alte

afectiuni. Situatia familiara si sociala
Situatie familiara: -
necasatorita Numar de
copii: -

Situatie sociala: vnzatoare magazin alimentar. Conditii de

viata: - bune. Locuieste mpreuna cu parintii ntr-un
apartament de 3 camere.

Persoane cu care se ia legatura. - mama: Sandoiu Maria

- tata: Sandoiu
Valentin Aspecte psihologice
Stare de constienta: constienta, comunica
verbal Comportament: normal Examenul
clinic general:

Stare generala alterata. Tegumente si mucoase normal colorate.

esut subcutanat normal reprezentat.esut muscular normoton,
normokinetic. Sistem osteo-articular: - integru morfofunctional.
Sistem ganglionar limfatic :- nepalpabil Sistem respirator: - cai
respiratorii superioare permeabile;

- torace normal conformat, amplit

udinea miscarilor respiratorii egale;

- percutie - sonoritate pulmonara;

- auscultatie - murmur vezicular p

rezent bilateral, fara raluri.
 Sistem cardio-vascular: - zona precordiala de aspect
normal;

- zgomote cardiace normale;

- soc apexian n spatiul V intercostal

stng pe linia medioclaviculara;

- artere pulsatile;

- TA 120/70 mmHg;

- puls 65 b/min;

- A.V. 65 b/min.
Aparat digestiv: - abdomen normal
conformat;
- durere n fosa iliaca dreapta cu
manevra Blumberg pozitiva;

- greturi, varsaturi;

- tranzit intestinal absent;

- aparare musculara discreta n etajul
abdominal
inferior.

Aparat uro-genital: - rinichi nepalpabili;

- mictiuni fiziologice;

- semnul Giordano
negativ. Sistemul nervos: - ROT -
prezente bilateral
- RFM - prezente
bilateral Sistem endocrin - normal.

Educatie sanitara

Asistenta trebuie sa instruiasca bolnava n legatura cu

interventia chirurgicala si cu pregatirea preoperatorie necesara.
Asistenta pune la curent bolnava n legatura cu regimul
alimentar pe care trebuie sa-1 respecte si cu consecintele
nerespectarii acestuia. Asistenta trebuie sa aduca la
cunostinta bolnavei faptul ca nu trebuie sa fumeze, sa consume
alcool si cafea deoarece dauneaza organismului si eventual
interactioneaza cu medicamentele utilizate pre-, intra- si post-
operator. ncaperea trebuie aerisita zilnic si bolnava trebuie sa
respecte orarul meselor si regulile de igiena
personala. Apartinatorii trebuie sa respecte programul de
vizite.

Anamneza asistentei medicale

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale

1) A respira.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are cai respiratorii
permeabile, centrul respirator este maturizat, cutia toracica
are o expansiune buna, centrii care regleaza respiratia
functioneaza bine - are o respiratie normala, frecventa
respiratorie este buna = 17 respiratii/minut; este supla,
ritmica, ampla pe nas, miscarile toracice sunt simetrice.
Respira bine n pozitiile ortostatism, seznd, culcat. Respiratia
este de tip costal superior.

2) A se alimenta si hidra ta (a bea si a manca).

Pacienta prezinta o denii tie buna, mucoasa bucala

integra, roz si umeda, limba este roz, gingiile sunt roz si
aderente dintilor. Masticatia este usoara, eficace, cu gura
nchisa. Refluxul de deglutitie este prezent, programul meselor
consta n: 3 mese si 2 gustari urmate de 10 ore de repaus
nocturn, consuma lichide n functie de nevoie, nu are obiceiuri
alimentare deosebite. De cteva zile nevoia este deficitara -
pacienta prezinta o dificultate n digestia si absorbtia
medicamentelor, prezinta greturi si varsaturi, alimentare
ocazionala, pierde n greutate.

3) A elimina.
 Nevoia este alterata. Prezinta oligurie (urina excretata
sub 800ml n 24 ore datorita varsaturilor incoercibile, prezinta
hiperstenurie, urina este foarte concentrata - are densitate
crescuta); prezinta greturi si varsaturi.

Bolnava este constipata, scaunul absent de 2 zile din

cauza unui tranzit intestinal deficitar, pierznd astfel orarul
obisnuit al eliminarii (1 scaun/zi).

Pacienta prezinta irilabilitate si cefalee din cauza

varsaturilor si a imposibilitatii de a defeca.

4) A se misca, a pastra o buna postura.

Nevoia este partial satisfacuta. Pacienta realizeaza

miscari de abductie, adductie, flexie-extensie, rotatie, pronatie,
supinatie, circumductie, uneori executa exercitii fizice cu scopul
de a mbunatati randamentul muschilor si circulatia.

Pacienta prezinta o postura inadecvata ("cocos de pusca")

datorita disconfortului abdominal (dureri n epigastru) si dureri
localizate n regiunea fosei iliace drepte, durerea iradiind si n
membrul pelvin drept, genernd dificultate de deplasare.

5) A dormi si a se odihni.
Pacienta obisnuieste sa doarma 6-7 ore pe noapte si 1-2
ore pe zi dupa ce a servit masa de prnz, sa se culce la aceeasi
ora; uneori nainte de culcare face cu placere o baie calda,
serveste o cana de lapte cald si citeste reviste de moda
(ultimele aparitii).
Somnul este regenerator, calm, Iara cosmaruri, fara
ntreruperi, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnita, are
vise agreabile, placute.
In ultimele doua zile pacienta este obosita deoarece
somnul nocturn din ultimele 24 ore, nu a fost calitativ si
cantitativ normal din cauza durerilor din epigastru si fosa iliaca
dreapta, a avut insomnie.
6) A se mbraca si dezbraca.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta prezinta maturitate
psiho-motorie, este ordonata, i place sa poarte haine curate
tot timpul, n orice activitate este functionala, estetica; poarta
vesminte adecvate climatului, statutului socio-cultural.
 7) A-si mentine temperatura corpului n limite
normale.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are temperatura
mentinuta n limite

normale (are 376 C); culoarea tegumentelor se mentine

normala conform temperaturii; seara temperatura pacientei, n
urma efortului fizic din timpul zilei, nu depaseste limitele
normale (378oC).

8) A fi curat, a-si proteja tegumentele si

mucoasele.

Nevoia nu este alterata. Pacienta si face dus zilnic, are

obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura
anume, foloseste produse cosmetice pentru mentinere si
nfrumusetare; are par scurt; urechile sunt curate, de
configuratie normala, nasul are mucoasa nazala umeda, fosele
nazale sunt libere; cavitatea bucala: dentitie buna, completa,
fara carii; unghiile sunt curate, taiate scurt, au culoare roz,
pielea e curata, neteda, catifelata, pigmentata normal; si spala
dintii de 3 ori/zi, foloseste produse de calitate; si spala parul
de doua ori pe saptamna.

9) A evita pericolele.
Nevoia este deficitara.

a. Pacienta acuza durere n epigastru si fosa iliaca dreapta

manifestata prin facies crispat.

b. Practica metode de destindere, de relaxare si de control al

emotiilor,
traieste ntr-un mediu salubru cu umiditate cuprinsa ntre
30-60 %,
fara poluare fonica.
c. Pacienta prezinta anxietate datorata incertitudinii fata de
prognosticul
bolii manifestata prin insomnie, iritabilitate, ngrijorare.
d. Pacienta prezinta predispozitie la infectii respiratorii
(gripa,
amigdalita).
 10) A comunica.

Nevoia este satisfacuta. Organele de simt ale pacientei

sunt ntr-o stare de buna functionare (acuitate vizuala, acuitate
auditiva, finete gustativa si olfactiva, sensibilitate tactila si
dureroasa), are un debit verbal usor cu ritm moderat, foloseste
un limbaj clar, precis. si exprima clar gndurile, are o imagine
pozitiva de sine, are o atitudine receptiva si de ncredere n
altii, stabileste relatii armonioase n familie, cu prietenii,
comunica cu personalul medical.

11) A actiona conform propriilor convingeri si

valori, de a
practica religia.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta este de credinta cresti n-
ortodoxa, asista la slujbele religioase din zilele de duminica si la
sarbatorile mari, tine posturile mari si pe cele de miercurea si
vinerea de peste an; si face timp pentru rugaciune si meditatii,
participa la fapte de umanitate. Uneori doneaza lucruri n
scopuri caritabile.

12) Nevoia de a fi util.

Nevoia nu este alterata. Pacienta este integra din punct

de vedere fizic si psihic, functiile fiziologice ndeplinesc o
activitate optima; uneori are tendinta la autocritica (atitudine
critica fata de ideile si actiunile proprii) si este receptiva fata de
opiniile celor din jur, ncearca sa ia hotarri pe baza chibzuintei
proprii (ca o forma de exprimare a independentei vointei).
Sunt prezente starile de stima de sine si imagine de sine
pozitiva.
13) A se recrea.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta efectueaza diverse
tehnici de relaxare, organizeaza activitati recreative individuale
sau n grup (jocuri distractive, de echilibrare si tonificare, auditii
muzicale, vizionari de filme), citeste cu placere orice tip de
carti, reviste, ele.
14) A nvata cum sa-si pastreze sanatatea
Nevoia este deficitara. Pacienta are cunostinte
insuficiente despre boala sa, si doreste sa afle mai multe
amanunte despre acest lucru, este dornica de a acumula
cunostinte noi; nu cunoaste metode de a preveni infectiile
respiratorii la care este predispusa.

Nevoile afectate

Obiective globale:

- pacienta sa revina la nivelul optim de sanatate;

- pacienta sa aiba stabilita cauza si ntinderea leziunii;

- pacienta sa fie de acord cu tratamentul medical pentru

recapatarea independentei functionale;

- pacienta sa nteleaga importanta spitalizarii si a interventiei

chirurgicale.

Obiective intermediare:

- pacienta sa nteleaga importanta examenelor clinice si de

laborator pentru stabilirea diagnosticului;

- sa fie capabila pna la sfrsitul spitalizarii sa-si recapete

independenta fata de nevoile afectate si sa aiba ncredere n
personalul medico-sanitar;
- sa nteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca
si totodata sa-1 respecte.
Obiective specifice:

- sa-si mentina n limite optime balanta hidro-electrolitica;

- sa aiba un somn odihnitor;

- sa-i dispara durerea de la nivelul regiunii epigastrice si fosa

iliaca dreapta;
- sa-si diminue anxietatea cu privire la interventia
chirurgicala, urmarile acestei interventii, a tratamentului
medicamentos.
Dat Nevoi Diagnost Obiecti Inter Evaluar
a ic de ve vent e
fundame ii
ntale nursing
actual

27. A se Alimentat a) a) Asistenta ajuta pacienta Pacienta

ie Pacienta n timpul varsaturilor,
05. aliment sa este
a inadecvat sprijinind-o;
200 a nu echilibrat
8 si prezinte - protejeaza lenjeria cu a
hidrata prin musama si o aseaza n
deficit din greturi si functie de nutritiona
l,
cauza varsaturi, pozitia pacientei; Greutate
sa a
greturilor - aseaza pacienta n
si fie decubit lateral cu capul la corporal
echilibrata marginea a
varsaturil
or hidroelectro patului; se
Mc mentine
manifest - face bilantul lichidelor
ata si ingerate si eliminate; constanta
nutritional .
prin - reduce sau opreste
n 24 ore. raportul de lichide,
constipati eventual o serveste Pacienta
e. b)
Pacienta cu putin ceai rece de prezinta
sa musetel (nendulcit); o

fie - administreaza substante stare

echilibrata acidulate cu lamie (reci), de
fara a bine
psihic, sa si
aiba o fi dulci la 2-3 ore n portii confo
stare de mici (lOOml); rt.
bine.
- alimenteaza pacienta
parenteral substituind
 Diagnostic
Da Nev de nursing Obie In Evaluare
ta oi actual ctive te
funda
rv
men-
tale e
nt
ii

b)- asigura un
climat cald,
confortabil,
bine aerisit; -
ncurajeaza
Deficit de Pacient pacienta sa-si Pacienta
a sa fie exprime
volum emotiile si este
echilibr
lichidian din sentimentele n echilibrata
ata
legatura cu
cauza volumic starea sa; -i nutritional,
varsaturil si explica scopul nu prezinta
or interventiilor.
nutrition semne de
manifestat al n -asistenta deshidra-
prin supravegheaza pulsul,
tare.
24 ore tensiunea arteriala,
scaderepo
nderala apetitul, semnele de
deshidratare, scaunul si
greutatea

corporala;

-
pr
eg
at
es
te
pa
ci
en
 ta
pre
op
era
tor;
-fa
ce
bil
ant
ul
ziln Durerileabdo
A Disconfortab Pacient - asistenta asigura minales-au
semi dominal a sa repaosul la pat fizic si redus.
sca, dincauza nu prez psihic n
a procesu-lui inte perioadele evolutive;
pastr inflamator dureri
a intestinal n - administreaza
obun mani-festat epigast medicatia prescrisa
a prin du-reri n ru de medic
post epigastru si sifosa (antiinflamatoare,
ura fosa iliaca iliaca antiinfectioasa,
dreapta si dreapt antialgice) si
greturi. a n 2 urmareste
zile. efectele medicatiei;

- administreaza
medicamentatia
 antispastica (la
indicatia
medicului).

Dat Nevoi Diagnosti Obiectiv Inter Evalua

a c de e vent re
fundame ii
ntale nursing
actual

A evita Anxietate Sa -furnizeaza pacientei

din diminueze cunostintele necesare
pericolel despre boala,
e cauza anxietatea
despre tratamentul de
incertitudi pacientei, ntretinere;
nii sa i
-asistenta ajuta pacienta
fata de se atrasa sa identifice factorii care-i
5

atentia altereaza capacitatea de

prognosti asupra a-si conserva sanatatea;
cul
normelor -face cu pacienta un bilant
bolii al fortelor si deficientelor
medicale si sale;
manifesta de
ta -asigura un climat ct mai
viata ce personal posibil: obiecte
prin trebuie
insomnie, personale aduse de
respectate acasa, etc;
ngrijorar n
e, -ia masuri de evitare a
 iritabilitat 24 ore. receptivitatii la infectii
e. Pacienta
sabenefici intraspitalicesti;
eze de un
mediu de -informeaza si
siguranta, stabileste mpreuna cu
tara infectii pacienta planul
. de recuperare a starii
de sanatate si
cresterea rezistentei
organismului.

A-si Risc de Pacienta -asistenta aplica comprese

sa-si reci, mpachetari reci,
mentine hiperterm punga cu gheata,
ie mentina frictiuni; aeriseste
tempera ncaperea;
- datorita temperatur
a -asigura mbracaminte
tura procesulu lejera;
i corpului n
constan -administreaza medicatia
ta inflamato limite recomandata de doctor
r
fiziologice. (antibiotice);
manifesta
t Pacienta -asistenta calculeaza
sa bilantul ingesta-excreta pe
prin 24 ore;
aiba o
transpirat stare de -serveste pacienta cu
ii cantitati mari de lichide
bine (parenteral);
abundent fizic si
e psihic. -asistenta schimba des
lenjeria de pat si de corp;

-mentine igiena
tegumentelor;
Da Nevoi Diagnostic Obiectiv Int Evalua
ta de e erv re
fundam ent
entale nursing
actual ii

-pregateste psihic Plaga

pacienta naintea
28. A fi Alterarea Regulile de tehnicilor de recoltare si operato
curat, examinare. rie
05. integritatii igiena sa
a-si fie -asistenta dezinfecteaza are o
20 pro- tegumentelo plaga operatorie cu alcool
08 r respectate evol
teja cu medicinal 70 si aplica un utie
tegu- datorita pansament steril; bun
plagii. strictete a
mentel
e
simuco
asele

A evita Durerea Sa-si -asistenta asigura Durerile

tratament cu antialgice si au
pericol manifestata diminueze antiseptice
ele prin scazut
semnele (masura de prevenire a n
fata durerii n complicatiilor septice) la
crispatad 24ore indicatia intensit
atorita ate
spasmelo medicului
r
muscular
e
 A se Incapacitate Pacienta sa -la indicatia medicului Pacient
de fie asistenta asigura regimul a
aliment hidric,
a alimentare echilibrata este
cau- alimentnd pacienta
si hidroelectro parenteral, prin perfuzii echilibr
hidrata zata de litic cu glucoza ata
contra-
5% l00ml, electroliti; hidroele
indicatiile c-
fizice -calculeaza necesarul de
calorii; trolitic
manifestate
prindificultat -
e fac
dedigerare e
bila
ntul
hidr
oel
ectr
oliti
c;
-asi
gur
a
un
cli
mat
cal
d,
con
fort
abil
.

29. A fi Alterarea Regulile de -asistenta curata plaga Plaga

curat, operatorie cu alcool 70 si
05. integritatii igiena sa fie apoi operato
a-si rie
20 tegumentelo respectate aplica un pansament
08 proteja r cu are o
 tegume datorita strictete steril; evolutie
n- plagii.

Diagnostic
Da Nevo de nursing Obiective I Evalua
ta i actual n re
funda
t
men-
tale e
r
v
e
n
t
i
i

buna

A se Imobilitate -pacienta sa -asistenta ajuta Pacient

se bolnava sa se ridice aa
misca datorita din pat o sprijina, o
contra- deplaseze mers
ajuta sa faca primii
indicatiilor putin cu ajutor pasi postoperator; ajutata,
s
n decurs de -asistenta o ncepe
fizice ncurajeaza psihic sa
manifes- 24 ore felicitndu-o, dupa
primele se
tata adapt
prindificultat progrese facute. eze.
ea dea
merge
A se Dificultate n -pacienta sa -asistenta identifica Pacient
a se capacitatea si limitele a se
mbrac fizice ale
a se mbraca mbrace, mbraca
ca si pacientei; cu
dezbrace
dezbraca -i acorda timp ajutor si
dato- singura, n suficient pentru a se
mbraca si dezbraca, apoi
rita termen de 32 i
diminuarii singura.
ore; recomanda, daca
mobilitatii ameteste, sa se
-sa se mbrace n fotoliu,
manifestata mbrace
prin seznd;
cu ajutor,
miscari n termen de -sugereaza
limitate 24 ore. apartinatorilor sa-i
procure pacientei
(insuficiente haine
),lipsa
fortei. largi, usor de
mbracat, cu nod de
ncheiere simplu.

ncaltaminte fara siret.

Dificultate n -sa se ncalte, -educa pacienta cu Pacient

privire la importanta a se
a se ncalta descalte sin- vestimentatiei;
si mbraca
gura n 32 -o supravegheaza cu cu
descalta ore; -sa ce se mbraca;
cunoascaimp ajutor si
ortanta -ncurajeaza pacienta.
apoi

singura.
Da Nevoi Diagnosti Obiec I Evaluare
ta c de tive n
fundam t
entale nursing
actual e
r
v
e
n
ti
i

satisfac
erii de a
se
mbraca
sidezbra
ca
nterme
n de
24 ore.

30. A evita Neliniste -sa nu -asistenta informeaza Pacienta si-a

n mai fie pacienta cu privire la
05. pericol masurile de nsusit
ele legatura nelinistit
20 cu a; prevenire a informatiile
08 complicatiilor
posibilitat -sa nu postoperatorii; si a nteles
ea prezinte
-explica pacientei cum necesitateapart
aparitiei complic sa participe la ngrijirile iciparii la
unor atii. ngrijireapropri
postoperatorii e.
complicat (sustinerea plagii cnd
ii tuseste, exercitii

respiratorii, mobilizare,
etc);

-i da informatii relative
la pansament, tulburari
 de dren,

aparate de
monitorizare.

A se Dificultate -sa se -asistenta exploreaza Pacienta a

n preferintele pacientei
aliment alimente asupra nceput sa
a a se ze;
alimenta alimentelor permise si mannce
si -sa interzise;
hidrata datorita prezinte alimente
lipsei un -serveste pacienta cu
alimente la o usor
cunoaster apetit temperatura moderata,
ii normal; digerabile.
la ore regulate,
alimentel -sa fie prezentate atragator, la
or nceput putin ceai,
echilibra
permise, ta cu lingurita, (rece) apoi
supe de zarzavat,
manifesta nutrition legume sub
ta al n
forma de pireuri, lapte
prin 24 ore dulce;
lipsa
apeti -asistenta aplica
tului musama si o aseaza n
timpul alimentarii

pacientei pentru a
prevenii murdarirea
lenjeriei de pat si de

corp ale pacientei;

-i explica importanta
reluarii alimentarii
 normale.

Dat Nevoi Diagnostic Obiective In Evalua

a de te re
fundam rv
entale nursing
actual e
nt
ii

31 A fi Alterarea -regulile de -asistenta ngrijeste Plaga

curat, plaga operatorie cu
05. integritatii igiena sa fie alcool medicinal operator
a-si ie
20 tegumentelo respectate 70 si aplica un
08 proteja r pansament steril. are o
pentru
tegum datorita evolutie
ent plagii prevenirea
corespu
ele si operatorii. infectiilor. nza

mucoas Pacienta toare.

ele.
prezinta
A se Sase -asistenta ncurajeaza Pacient
imobilitate psihic pacienta; a
misca datorita deplaseze
slabiciunii fara -i asigura securitate merge
manifestata absoluta; fara
prin ajutor n
deficienta n 24 ore. -o felicita pentru aiutor.
 progresele facute la
fiecare pas.

miscare.

A Insuficienta Pacienta sa -asistenta clarifica cu Pacient

nvata pacienta conceptiile aa
cunoastere nteleaga eronate; o
nteles
despre procedurile informeaza si i explica
si diferite proceduri explicatii
interventia preoperatorii le
urmarile
chirurgicala (asepsia, medicatia. si este
postoperator restrictia de alimente), i
suferita ii explica putin
mai
provoaca si sa procedurile
nteleaga postoperatorii linistita
probleme
(importanta lor); .
manifestat ngrijirile
eprin -ncurajeaza pacienta
cereri necesare sa-si exprime
deinformat nconvalesc sentimentele si
ii. enta.
nelinistea;

-i furnizeaza date
despre boala, despre
tratament si

regimul igienodietetic.

Da Nevoi Diagnostic de Obiective I Evalu

ta n are
funda nursing actual
t
men-
e
tale
 r
v
e
n
t
i
i

A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii Plaga

si se aplica pansament
curat integritatii igiena sa fie steril. operat
orie
tegumentelor respectate cu
nu s-a
datorita strictete.
plagiioperato compli
rii. cat.

01. A se Dificultate n a -sa se -asistenta exploreaza Pacien

preferintele pacientei ta a
06. alimen se alimenta alimenteze; asupra
ta ncepu
20 datorita lipsei -sa prezinte alimentelor permise si t sa
02 si un interzise;
hidrata cunoasterii mann
apetit normal; -asistenta aplica ce
alimentelor musama si o aseaza
-sa fie n timpul alimentarii alimen
permise,mani te
festata echilibratnut pacientei pentru a
prin lipsa ritional n prevenii murdarirea usor
apetitului. 5 lenjeriei de pat si de
digera
24 ore. corp ale pacientei; bile.

-asistenta
administreaza regimul
recomandat de medic.
01. A se Pacienta Sa se -asistenta ncurajeaza Pacien
psihic pacienta; ta
06. misca prezinta deplaseze
fara -i asigura securitate merge
20 imobilitate absoluta; fara
02 ajutor n 24
datorita -o felicita pentru ajutor.
plagiioperator ore. progresele facute la
ii fiecare pas;
manifestatapr
in -asistenta
deficienta n explica
miscare, necesitatea unei
mobilizari ct
mai timpurii.

A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii Plaga

si se aplica pansament
curat integritatii igiena sa fie steril. operat
orie
tegumentelor respectate cu
nu s-a

Da Nevoi Diagnostic Obiective I Evalu

ta de n are
fundam t
entale nursing
actual e
r
v
e
n
ti
i

datorita strictete. complic

plagiioper at.
atorii
 A se Dificultate -sase -asistenta exploreaza Pacient
n ai se preferintele pacientei aa
alimen alimenta alimenteze; asupra
ta nceput
datorita -sa prezinte un alimentelor permise si sa
si lipsei interzise;
hidrata apetit normal; mann
cunoasterii -asistenta aplica ce
-sa fie musama si o aseaza n
alimentelor timpul alimentarii usor
per- echilibratanut
ritional n 24 pacientei pentru a digerab
mise, ore. prevenii murdarirea ile.
manifes- lenjeriei de pat si de
tata prin
lipsa corp ale pacientei;
apetitului.
-asistenta
J.
administreaza regimul
recomandat de medic.

02. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si Piaga

se aplica pansament,
06 curat integritatii igiena sa fie steril. operat
. orie
tegumente respectate cu
20 lor nus-a
08 strictete.
datorita compli
plagiioper cat.
atorii i
03. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si Plasa
se aplica pansament
06. curat integritatii igiena sa fie sterii.
operat
20 tegumente respectate cu orie
08 lor
strictete. nu s-a
datorita
plagiioper complic
atorii at.

La internare pacienta prezinta dependenta la nivelul

nevoilor: a se alimenta si hidrata = gr. 3; a
elimina = gr. 2;
a se misca, a pastra o buna postura
= gr.2; - a dormi, a se odihni = gr.2;

a mentine temperatura corpului n limite normale = gr. 3; a

evita pericolele = gr. 2. Gradul de dependenta la internare este
de 22, ceea ce traduce o dependenta moderata. La
3 zile gradul de dependenta este de 19, dat de alterarea
urmatoarelor nevoi:

a se alimenta si hidrata = gr. 2; a fi

curat, a-si proteja tegumentele = gr.
3; a se misca = gr.2;
a nvata cum sa-si pastreze sanatatea = gr. 2. La 7 zile
gradul de dependenta este de 15, dat de alterarea nevoii de a-
si proteja tegumentele si mucoasele (gr. 2).

Pacientul se externeaza a opta zi cu o dependenta

moderata (15) data de alterarea nevoii de a fi ulii, avnd
indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Explorarif
Analize de unctionale Tratament Diet
 laborator a

Valor
Valori inorm
reale ale

Uree 20-40 mg Examen l.Xilinafl Regim

36mg %
% ecografic al 2.MialginfI hidric:
70-110mg ceai
Glice % abdomenulu 3.Algocalmin fi
mie i rece
11,5-15 g 4.Fenobarbital
75mg % fi nendulc
% it
4.000- 5.Marisang fi I
Hemo 8.000
globin 6. Vitamina C fi
a /
mm
= 12g
%

Leuco
cite =

10.000
/mm3

1.Glucoza Regim
1 36-42% 5% (I500ml) hidric:
Iemato supe
crit = 4- 2.Ser fiziologic
4,5mil/mm de
36% 3 97oo(1000ml) zarzavat
3.Fenobarbital ,
Hemat f III
ii = 4.Algocalmin ceai
fi rece
4mil/ 5.VitaminaC fi nendul
mm3 citregi
m
 sodat

Hemo 11,5-15 g 1.Glucoza 5% Supe de

globin %
a (1500ml) zarzavat
70-110
= 13g 2.Ser fiziologic mbogati
% mg% te
97oo(1000ml)
Glice 12-15" cu gris
mie= 3.Fenobarbital si
60-120" fi
85mg orez
% 4.Algocalmin fi

1.Glucoza 5% Regi
m cu
(1500ml) supe
de
2.Ser fiziologic zarza
vat,
97oo(l000ml)
brnz
3.Fenobarbital a de
fi vaci,
oua
4.Algocalmin fi

Regi
1.Glucoza 5% m cu
supe
(1500ml) de
zarz
2.Ser fiziologic
avat,
97oo(I000ml) brn
za
de
 vaci,
oua

1. Regim
Algocalmintb cu
.I supe de
zarzavat
, brnza
de vaci,
oua

Pacienta Badea Ioana n vrsta de 44 ani se interneaza pe

27.04.2002 prezentnd dureri n fosa iliaca dreapta, greturi,
varsaturi, constipatie. I se pune diagnosticul de Apendicita
acuta.
Se decide si se practica interventie chirurgicala de
urgenta. Intraoperator se pune diagnosticul de Apendicita
cronica; Salpingita chistica bilaterala: Chist de ovar drept.
La internare pacienta prezenta dependenta la nivelul
nevoilor: a se alimenta si hidrata = gr. 2; a se
misca, a pastra o buna postura = gr.2; a evita
pericolele = gr. 2;

a mentine temperatura corpului n limite normale = gr.

3. Gradul de dependenta la internare este de 19, fiind o
dependenta moderata.

In perioada internarii gradul de dependenta se modifica

astfel:

la 3 zile gradul de dependenta este de 17, fiind dat de

alterarea urmatoarelor nevoi:

a se misca =" gr.2; a se mbraca = gr. 2; a fi curat = gr. 2;

" la 7 zile gradul de dependenta este de 15, fiind dat de
alterarea nevoii de a fi curat (gr. 2). La externare gradul de
dependenta este de 15, singura nevoie afectata fiind aceea de a
 fi util, pacienta neputnd face eforturi fizice mari si
necesitnd zile de concediu medical.

PLAN DE NURSING
Diagno
Dat Nevoi stic de Obiect Int Evaluare
a fundam nursing ive er
entale actual
ve
nti
i

27. A se Alimenta a) Asistenta ajuta pacienta Pacienta

tie Pacienta n timpul varsaturilor,
04. aliment sa. sprijinind-o; este
a inadecva
200 ta nu - protejeaza lenjeria cu echilibrata
8 si prezinte musama si aleza n
hidrata prin functie de nutritional.
deficit greturi si
din pozitia pacientei; Greutatea
varsaturi,
cauza sa - aseaza pacienta n corporala
decubit lateral cu capul
greturilor fie la marginea se mentine
si echilibrat
a patului; constanta.
varsaturi
lor hidroelectr - face bilantul lichidelor Pacientapre
olitic ingerate si eliminate; zinta o stare
manifest de bine si
ata si - reduce sau opreste confort.
nutritiona aportul de lichide,
prin l eventual o serveste

constipat n 24 cu putin ceai rece de

ie. ore. musetel (nendulcit);

- administreaza
substante acidulate cu
lamie (reci), fara a
fi dulci la 2-3 ore n
portii mici (lOOml);

- calculeaza numarul
de calorii n functie de
starea
pacientei, adaugnd
pentru fiecare grad de
temperatura
peste 37C cte 13%
(260 calorii peste cele
2000 calorii de
care are ea nevoie
zilnic)

- alimenteaza pacienta
parenteral substituind
perfuzii cu
glucoza 5% (500ml/zi)
si ser fiziologic (1500
ml/zi),
hidrolizate de proteine
si amestecuri de
aminoacizi si elec-
troliti (4g Na, 3g K, 2g
Ca, 0,15mg Mg, 18mg
Fe, 6g CI);

- aplica tratamentul
medicamentos la
indicatia medicului:
antibiotice, vitamine,
saruri minerale;

- administreaza la
indicatie laxative;

- efectueaza la nevoie
clisma evacuatoare
simpla
(sanuleioasa).
 Diagnost
Dat Nevoi ic de Obiecti Inte Evaluar
a fundam nursing ve rve e
entale actual
ntii

27. Deficit de Pacienta -asistenta supravegheaza Pacienta

sa fie pulsul, tensiunea arteriala,
04. volum este
echilibrat apetitul, semnele de
200 lichidian a deshidratare, scaunul si echilibrat
8 din greutatea a
volumic si
cauza corporala; nutritional
nutritional ,
varsaturil n -pregateste pacienta
or preoperator; nu
s
prezinta
manifesta 24 ore -face bilantul zilnic
t hidroeectrolitic; semne
de
prin -i explica scopul
scader interventiilor; deshid
e ratare.
-administreaza solutiile
ponder
perfuzabile prescrise de
ala medic.

A se Disconfort Pacienta - asistenta asigura Durerile

sa nu repaosul la pat fizic si
misca, abdominal psihic n abdomin
a din prezinte ale
dureri perioadele evolutive;
pastra o cauza s-au
procesu- n - administreaza medicatia redus.
buna epigastru prescrisa de medic
lui si
postura inflamator (antiinflamatoare,
fosa antiinfectioasa, antiagice)
intestinal iliaca si urmareste
mani-
dreapta
 festat prin n 2 efectele medicatiei;
dureri n
epigastru zile. - administreaza
si fosa medicamentatia
iliacadrea antispastica (la
pta si indicatia medicului).
greturi.

27. A evita Anxietate Sa -furnizeaza pacientei

din diminuez cunostintele necesare
04. pericole e despre boala,
le cauza
200 incerti- anxietate despre tratamentul de
8 a ntretinere;
tudinii fata
de pacientei -asistenta ajuta pacienta
n 24 sa identifice factorii care-i
prognostic
ul de ore, sa altereaza capacitatea de
i se a-si conserva sanatatea;

Diagn
Da Nev ostic Obiective I Evalu
ta oi de n are
funda nursin
t
men- g
tale actual e
r
v
e
n
t
i
i
 bolii atraga atentia -face cu pacienta un
manifes bilant al fortelor si
ta- asupra deficientelor sale;

ta prin normelor -asigura un climat ct

insomni medicale si de
e,
viata ce trebuie
ngrijor respectate.Pacienta
are, sabeneficieze de un
mediu de siguranta,
iritabilit fara infectii.
ate.
mai personal posibil:
obiecte
personale aduse de
acasa, etc;
-ia masuri de
prevenire a infectiilor
intraspitaicesti;

-informeaza si
stabileste
mpreuna cu
pacienta planul
de recuperare a
starii de sanatate
si cresterea
rezistenteiorganis
mului.

27 A-si Hiperte Pacienta sa-si -asistenta aplica

. rmie comprese reci,
mentin mentina mpachetari reci,
04 e datorita punga cu
. temperatura
tempe proces gheata, frictiuni;
20 ra- ului corpului n
08 -aeriseste ncaperea;
tura infectio limite
s -asigura
fiziologice. mbracaminte lejera;
1
 consta manifes Pacienta sa fie -administreaza
nta tat medicamentatia
echilibratahidroelectroli recomandata de
prin tic.Pacienta saaiba o doctor
stare de bine fizic si
transpir psihic. (antibiotice,
atii antitermice);

abunde -asistenta calculeaza

nte bilantul ingesta-
excreta pe 24 ore;

-serveste pacienta
cu cantitati mari de
lichide (parenteral); -
asistenta schimba
des lenjeria de pat
si de corp; -mentine
igiena
tegumentelor;
-pregateste psihic
pacienta naintea
tehnicilor de
recoltare si
examinare.

Diagnosti
Da Nevoi c de Obiecti Inter Evalua
ta fundame nursing ve vent re
ntale actual
ii

28. A fi Alterarea -regulile

-asistenta dezinfecteaza -plaga
curat. de plaga operatorie cu alcool
04. integritatii operato
a-si pro- igiena sa medicinal 70 si aplica un rie
20 tegumentel fie pansament steril;
08 teja or are o
tegu- respectat
datorita e cu evolutie
mentele plagii.
simucoa
 sele strictete
5

04. A evita Durerea Sa -asistenta asigura Durerile

diminueze tratament cu antialgice la au
20 pericolel manifestata indicatia
08 e prin semnele scazut
medicului n
fata durerii
crispatada n intensit
torita 24ore ate
plagiioper
atorii

A se Incapacitat Pacienta -la indicatia medicului Pacient

e de sa fie asistenta asigura regimul a
alimenta hidric,
alimentare echilibrata este
si cau- alimentnd pacienta
hidrata hidroeiectr parenteral, prin perfuzii cu echilibr
zata de olitic glucoza ata
contra-
5% lOOml, electroliti; hidroeie
indicatele c-
fizice -calculeaza necesarul de
calorii: trolitic
manifestate
prindificulta -
tea de face
adigerare bilan
tul
hidr
oeie
ctroli
tic;
-asi
gura
un
clim
at
 cald,
conf
orta
bil.

29. A fi Alterarea Regulile

-asistenta curata plaga Plaga
curat, de operatorie cu alcool 70 si
04 integritatii apoi operato
. a-si igiena sa rie
tegumentel fie aplica un pansament
20 proteja or steril; are o
08 resnectat
tegume datorita e cu evol
ntele plagii. utie
si muco strictete bun
asele a

Diagnosti
Da Nevo c de Obiective I Evalu
ta i nursing n are
fundam actual
t
entale
e
r
v
e
n
ti
i

29. Ase Imobilitate Pacienta sa se -asistenta ajuta Pacien

bolnava sa se ridice ta a
04. misca datorita deplaseze din pat, o sprijina, o
contra- mers
20 putin cu ajutor ajuta sa faca primii
08 indicatiilor pasi postoperator; ajutata
n decurs de ,
fizice -asistenta o
manifes- 24 ore ncurajeaza psihic ncepe
 tata felicitndu-o, dupa sa
prindificul primele
tatea de a se
merge progrese facute.

A se Dificultate -pacienta sa se -asistenta identifica Pacien

n a capacitatea si limitele ta se
mbrac mbrace, fizice ale
a se mbrac
mbraca dezbrace pacientei; a cu
ca si
singura, n -i acorda timp suficient ajutor
dezbraca pentru a se mbraca si si
dato- termen de 32ore dezbraca, i
apoi
rita -sa se mbrace recomanda, daca
diminuarii ameteste, sa se singur
cu ajutor, n mbrace n fotoliu, a.
mobilitatii
manifestat termen de 24 seznd;
a prin
ore. -sugereaza
5

apartinatorilor sa-i
-sa se
miscari procure pacientei haine
ncalte,descalte
limitate singura n largi, usor de mbracat,
32 ore; cu nod de ncheiere
(insuficient
e), simplu,

lipsa ncaltaminte rara siret.

fortei.
-educa pacienta cu
Dificultate privire la importanta
n a vestimentatiei;

se -o supravegheaza cu
ncalta ce se mbraca;
si
descalt
 a
-ncurajeaza pacienta.

Diagnost
Da Nevoic de Obiec In Evaluare
ta i nursing tive te
fundam actual
rv
entale
e
nt
ii

30. A evita Neliniste -sa nu -asistenta informeaza Pacienta si-a

n mai fie pacienta cu privire la
04. pericol masurile de nsusit infor
ele legatura nelinistit matiile
20 cu a; prevenire a
08 complicatiilor si a nteles
posibilitat -sa nu postoperatorii;
ea prezinte participariila
-explica pacientei cum ngrijireapropr
aparitiei complica sa participe la ngrijirile ie.
unor tii.
postoperatorii
complicati (sustinerea plagii cnd
i tuseste, exercitii

respiratorii, mobilizare,
 etc);

-i da informatii relative
la pansament, tuburi de
dren,

aparate de
monitorizare.

30. A se Dificultate -sase -asistenta exploreaza Pacienta a

n preferintele pacientei
04. aliment alimente asupra nceput sa
a a se ze;
20 alimenta alimentelor permise si mannce
08 si -sa interzise;
hidrata datorita prezinte alimente
lipsei un -serveste pacienta cu
alimente la o usor
cunoaster apetit temperatura moderata,
ii normal; digerabile
la ore regulate,
alimentelo -sa fie prezentate atragator, la
r nceput putin ceai.
echilibra
permise. ta cu lingurita, (rece) apoi
supe de zarzavat,
manifestat nutritiona legume sub
a l n
forma de pireuri, lapte
prin 24 ore dulce;
lipsa
apeti -asistenta aplica
tului musama si aleza n
timpul alimentarii

pacientei pentru a
prevenii murdarirea
lenjeriei de pat si de

corp ale pacientei;

-i explica importanta
 reluarii alimentarii
normale.

A fi Alterarea -regulile -asistenta ngrijeste Plaga

curat, de plaga operatorie cu
integritatii alcool medicinal operatorie
a-si igiena
tegument sa fie 70 si aplica un are o
proteja elor pansament steril.
evolutie
tegum datorita
en- plagii corespunza-
respecta
tele si operatorii. te toare.

mucoas pentru
ele.
prevenir
ea

infectiilor
.
5

Diagnostic
Dat Nevoi de nursing Obiective Int Evalu
a fundam actual er are
entale
ve
nti
i
30. A se Pacienta Sa se -asistenta ncurajeaza Pacien
psihic pacienta; ta
04. misca prezinta deplaseze
fara -i asigura securitate merge
200 imobilitate absoluta; fara
8 datorita ajutor n
slabiciunii 24 ore. -o felicita pentru ajutor.
manifestata progresele facute la
prin fiecare pas.
deficienta n
miscare.

A Insuficienta Pacienta sa -asistenta clarifica cu Pacient

nvata pacienta conceptiile aa
cunoastere nteleaga eronate; o
nteles
despre procedurile informeaza si i explica
si diferite proceduri explicat
interventia preoperatorii iile
urmarile
chirurgicala (asepsia, medicatia, si este
postoperator restrictia de alimente), i
suferita ii explica putin
mai
provoaca si sa procedurile
nteleaga postoperatorii linistita
probleme
(importanta lor);
manifestat ngrijirile
eprin cereri -ncurajeaza pacienta
deinformati necesare sa-si exprime
i. nconvalesc sentimentele si
enta.
nelinistea;

-i furnizeaza date
despre boala, despre
tratament si

regimul igienodietetic.
30. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si Plaga
se aplica pansament
04. curat integritatii igiena sa fie steril. operato
rie
20 tegumentelo respectate
08 r cu nus-a

datorita strictete. complic

plagiioperat at.
orii.

Da Nevo Diagnostic Obiective I Evalu

ta i de n are
t
funda nursing
men- actual e
tale r
v
e
n
t
i
i

01. Ase Dificultate n -sase -asistenta exploreaza Pacien

a preferintele pacientei ta a
05. alimen alimenteze; asupra
ta se alimenta nceput
20 -sa prezinte alimentelor permise si sa
08 si datorita lipsei un interzise;
hidrata mann
cunoasterii apetit normal; -asistenta aplica ce
musama si aleza n
alimentelor -sa fie timpul alimentarii aliment
e
permise,mani echilibratnut pacientei pentru a
festata ritional n 24 prevenii murdarirea usor
prin lipsa ore. lenjeriei de pat si de
apetitului. digerab
corp ale pacientei; ile.
 -asistenta
administreaza regimul
recomandat de medic.

01. Ase Pacienta Sase -asistenta ncurajeaza Pacien

psihic pacienta; ta
05. misca prezinta deplaseze
tara -i asigura securitate merge
20 imobilitate absoluta; fara
08 ajutor n 24
datorita -o felicita pentru ajutor.
plagiioperato ore. progresele facute la
rii fiecare pas;
manifestatap
rin -asistenta
deficienta n explica
miscare. necesitatea
unei mobilizari
ct mai timpurii.

A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii Plaga

si se aplica
curat integritatii igiena sa fie pansament steril. operat
orie
tegumentelor resnectate cu
nu s-a
datorita plagii strictete.
compli
cat.
operatorii

02. A se Dificultate n -sase -asistenta exploreaza Pacien

a preferintele pacientei ta a
05. alimen alimenteze; asupra
ta se alimenta nceput
20 -sa prezinte alimentelor permise si sa
08 si
 hidrat datorita lipsei un interzise; mann
a ce
cunoasterii apetit normal; -asistenta aplica
musama si aleza n aliment
timpul alimentarii e

pacientei pentru a
prevenii murdarirea
lenjeriei de pat si de

Da Nevoi Diagnostic Obiective I Evalu

ta de n are
fundam t
entale nursing
actual e
r
v
e
n
ti
i

alimentelor -sa fie corp ale pacientei; usor

per-
echilibratanut -asistenta digerab
mise, ritional n 24 administreaza regimul ile.
manifes- ore. recomandat de medic.
tata prin
lipsa
apetitului.

A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si Plaga

se aplica pansament
curat integritatii igiena sa fie steril. operat
orie
tegumentel respectate cu
or nu s-a
strictete.
datorita compli
plagiioper
 atorii cat.

03. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si Plasa

se aplica pansament
05. curat intesrittii igiena sa fie steril. operat
orie
20 tegumentel respectate cu
02 or nu s-a
strictete.
datorita compli
plagiioper cat.
atorii

04. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si Plaga

se aplica pansament
05. curat integritatii igiena sa fie steril. operat
orie
20 tegumentel respectate cu
02 or nu s-a
strictete.
datorita compli
plagiioper cat.
atorii

05. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii; Plaga

05. curat integritatii igiena sa fie -se scot firele; operat

orie
20 tegumentel respectate cu -se aplica pansament
02 or steril. nu s-a
strictete.
datorita compli
plagiioper cat.
atorii

Pacientul Ciobanii Cristian n vrsta de 19 ani se

interneaza pe 28.01.2002 prezentnd dureri n fosa iliaca
dreapta si perioinbilical n regiunea epigastrica cu debut n
urma cu 2 zile, la nceput cu caracter difuz iara iradieri, apoi
accentundu-se progresiv cu iradieri n ntreg abdomenul.
Bolnavul acuza greturi si varsaturi alimentare si o
pronuntata senzatie de slabiciune, febra.

Diagnosticul de Abdomen acut chirurgical impune inter

ventia chirurgicala de urgenta n urma careia se stabileste
diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa perforata;
Peritonita purulenta generalizata. La internare pacientul
prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a respira si a avea o
buna circulatie = gr.2 a se alimenta si hidrata = gr.4 a se
misca, a pastra o buna postura = gr. 3 - a dormi, a se odihni
= gr. 3

a mentine temperatura n limite normale = gr.3 a evita

pericolele = gr.4 a comunica = gr. 2 a se recrea = gr. 2 Gradul
de dependenta la internare este de 29, ceea ce traduce o
dependenta majora.

ntruct postoperator starea pacientului se modifica

considerabil, gradul de dependenta va fi :

la 3 zile de 20 ceea ce traduce o dependenta moderata

data de alterarea nevoilor:

a evita pericolele = gr. 2

a fi curat = gr. 3

a se alimenta = gr. 2

a elimina = gr. 3

la 7 zile grad de dependenta 15 dat de alterarea nevoi de a fi

curat. La externare pacientul este vindecat chirurgical, singura
sursa de dependenta moderata fiind data de incapacitatea de a
satisface nevoia de a fi util datorita indicatiei de a nu face
eforturi fizice mari.
 PLAN BE NURSING

Diagnostic
Dat Nevoi de nursing Obiective Interventii
a fundame actual
ntale

28. A Alterarea Pacientul sa -scaderea febrei; In 12 ore

01 respira
ritmului cardi aiba un -asigurarea pulsul
a avea ac datorita ritm cardiac repausului fizic si
obuna psihic; pacientului
procesului normal (80 a
circulati infectios b/min) -administrarea
e manifestata medicatiei revenit
prin la normal
tahicardie
(110 b/min)

A se Alimentatie Pacientul Asistenta:- ajuta Pacientul

sanu prezinte pacientul n timpul
alimenta insuficienta varsaturilor este
greturi si
si prin deficit sprijinindu-l; echilibrat
hidrata varsaturi, sa nutritional,
datorata -protejeaza nu prezinta
greturilor fie lenjeria cu semne de
si echilibrat hid musama si aieza; deshidratar
varsaturil ro- e.
or -aseaza pacientul
electrolitic si n decubit lateral
manifestata cu capul la ma
nutritional n
prin patului;
dificultate 3-4 ore.
-face bilantul
de a digera lichidelor ingerate
si eliminate;

rgmea

-opreste aportul
de lichide si
 alimente per oral;

-alimenteaza
pacientul
perenteral
substituind cu
perfuzii Glucoza 5
%si ser fiziologic;

-aplica tratamentul
medicamentos la
indicatia
medicului.

A se Postura Pacientul sa- Asistenta: Pacientul

misca neadecv si gaseasca -asigura repausul afirma

apastr ata o pozitie la pat; cadurerile
a datorata adecvata. numai au
obuna procesul -administreaza
ui medicatia
prescrisa de
medic si
urmareste efectele
medicatiei:

Diagnos
Da Nevo tic de Obiecti I
ta i nursing ve n
funda actual
t
men-
tale e
r
Evaluare
v
e
n
t
ii
postur inflam Pacientul -ajuta pacientul sa-si
a ator sanu aiba gaseasca o pozitie
infecti durerin 2
os si zile. -stabileste mpreuna
dureril cu pacientul planul
or de recuperare al
aceeasiintensitat
manife
starii de sanatate. e.Prezinta
stata
ncontinuarepozit
prin
ie neadecvata
pozitie
neade
cvata
(cocos
de
pusca)

A Dificultate Pacientul Asistenta asigura:

dormi n a sa
-mediul lipsit de
si a se dormi si a doarma zgomot;
se 5-6
odihni -salon
odihni ore pe aerisit Pacientul
datoratad noapte, s cu o
urerilor a aiba un temper doarme 5-6
din somn atura
epigastru odihnitor. optima ore fara
si fosa ;
iliaca -admin ntrerupere.
dreapta istreaz
manifesta a
ta prin medica
oreinsufici tia
ente prescri
deodihna. sa de
medic.

A Hipertermi Pacientul -administrare de Temperatu

menti- e ui antibiotice si
antitermice la ra corpului
ne datorita sa-i indicatia
tem- a scazut cu lC
 perat proce
uran sului scada medicului;
limite infla
mator temper -aplicarea de n
normal aturan comprese reci pe
e manifestat primele extremitati. primele 6
a 6

ore

Diagnosti
Da Nevoifun c Obie I
ta damentale de nursin ctive n
g actual t
e
r
v Evaluare
e
n
t
i
i

ore si
prin febra arevenit
39C lanormal
n 24 ore

A evita Durere Sa Asistenta:

diminue
pericolele manifestata ze -administreaza
medicatia la indicatia Durerile
prin fata semnel medicului;
e au scazut
crispatad -asigura repaus la
atorata durerii pat. in
prinproce n 24
sul intensitate
inflamato ore
r infectios
.>
 A Comunicare Pacient Asistenta:
a ul sa
comunica -ncurajeaza bolnavul Odata cu
ineficace aibao si ofera informatii
despre starea lui; reducerea
manifestata comuni
care -sa poarte discutii cu in
prin echipa de ngrijire si
dificultate adecva colegii de salon. intensitate
ta cu
de a-si a durerilor
exprima echipa
de pacientulre
sentimen useste sa
tele data ngrijire comunicea
de decvat
slabiciun
e, dureri.

Diagnostic de
Dat Nevoi nursing Obiect Int Evaluar
a fundam actual ive er e
entale
ve
nti
i

A se Dezinteres n Pacientu -discutii cu pacientul Pacient

l sa pentru obtinerea unei ul
recree efectuarea de stari de bine
a capete este
activitati interes psihic.
interesat
recreative din pentru si

cauza anumite este

dureriimanife mai
stata prin activitati.
lipsa de rela
interes. xat
psi
hic.
29. A se Imobilitate Pacientu Asistenta ajuta bolnavul Pacient
l sa sa se ridice din pat, l ul
01 misca datorata sprijina, l
se a mers
constrngerilor deplasez ajuta sa faca primii pasi
e postoperator. ajutat,
fizice (tub de
putin cu Explica importanta ncepe
dren, sonda mobilizarii precoce. sa
ajutor n
vezicala, se
plagaoperatori decurs
e) de 24 deplase
manifestatapri ze.
n dificultatede ore.
a merge.

A se Dificultate n a
Pacientu Asistenta: Pacient
l sa ul
mbrac se mbraca si -identifica capacitatea si
a se limitele fizice ale se
dezbraca mbrace pacientului; mbraca
si
datorita -i recomanda, daca si
dezbrac ameteste, sa se mbrace dezbra-
constrngerilor e n pozitie
ca cu
fizice, singur n seznd; aju-

interval -ajuta pacientul n caz tor si

de 36 de solicitare. apoi

ore sau singur.

cu

Diagnost
Da Nevo ic de Obiective In Evalu
ta i nursing te are
fundam actual
rv
entale
e
nt
 ii

diminu ajutor n
arii 24ore.
mobilita
tii
manifes
tata
prin
miscari
limitate.

A fi Alterarea -regulile de -asistenta ngrijeste Plaga

plaga operatorie cu
curat, integritatii igiena sa fie alcool medicinal operat
a- orie
tegumentel respectate 70 si aplica un
si or pansament steril. are o
proteja pentru
datorita evoluti
tegume plagii prevenirea e
n infectiilor.
operatorii. 9
buna
-tele
si
muco
a-
sele.

A se Dificultate -sase Asistenta: Pacien

n a tul
aliment alimenteze; -exploreaza preferintele
a se pacientului asupra a
alimenta -sa prezinte alimentelor ncepu
si t
datorita un apetit permise si interzise;
hidrata lipsei sa
. normal; -serveste pacientul cu
cunoasterii alimente la o mann
-sa fie
 alimentelor echilibratanutr temperatura moderata, ce
itional n24
permise, ore la ore regulate, alimen
prezentate atragator, la te
manife nceput ceai
stata usor
prin nendulcit, apoi supe de
lipsa zarzavat; digerab
apetitul ile.
ui -i explica importanta
reluarii alimentarii
normale.

Diagnos
Da Nevo tic de Obiective I Evaluare
ta i nursing n
funda actual
t
men-
tale e
r
v
e
n
t
i
i

A Dificultate Pacientul sa Asistenta asisura: Pacientul

dormi n a
doarma 5-6 -mediul lipsit de doarme 6-7
si a se dormi si a zgomot;
se ore pe noapte, ore tara
odihni -salon aerisit cu o
odihni sa aiba un temperatura optima; ntrerupere.
datorata
somn -administreaza
durerilor medicatia prescrisa
din odihnitor. de medic.
epigastru
si fosa
iliaca
 dreapta
manifest
ata prin
oreinsufi
ciente
de odihn
a.

30 A evita Neliniste Pacientul sa Asistenta: Pacientul a

. n
pericol fie convins de -informeaza pacientul nteles
01 ele le satura cu privire la masurile
cu evolutia buna de prevenire a necesitate
a
posibilitate a bolii. complicatiilor
a postoperatorii; participarii
Pacientul
aparitiei sa nu -i da informatii relative la
unor prezintecom cu privire la proprian
plicatii. pansament, tuburi de grijire.
complicatii
. dren, reluarea
tranzitului intestinal.
 A fi Alterarea -regulile de -asistenta ngrijeste Drenaj
plaga operatorie cu
curat integritatii igiena sa fie alcool medicinal 150ml.
a-si
tegumente respectate cu 70 si aplica un Se luxeaza
protej lor pansament steril.
a strictete pen- tubul de
datorita
tegum plagii tru prevenirea dren.
en
si infectiilor
-tele si prezentei

mucoa tubului de
sele dren

Da Nev Diagnostic de Obiective InEval

ta oi teuare
nursing actual
rv
funda
men- e
tale nt
ii

A se Dificultate n a -sa se Asistenta: Pacie

ntul
alime se alimenta alimenteze; -exploreaza
nta preferintele a
datorita lipsei -sa prezinte pacientului asupra ncep
si alimentelor ut
cunoasterii un apetit
hidrat permise si sa
a. alimentelor normal; interzise;
man
permise, -sa fie -serveste pacientul nce
cu alimente la o
manifestata prin echilibrata temperatura alime
lipsa apetitului nutritional moderata, nte
n 24 ore
*
la ore regulate, usor
prezentate
 atragator, la nceput diger
ceai abile.

nendulcit, apoi
supe de zarzavat;

-i explica
importanta reluarii
alimentarii normale.

A Lipsa tranzitu- Pacientul sa Asistenta: Pacie

ntul
elimin lui pentru gaze aiba tranzit-efectueaza clisma
a evacuatoare a
si fecale pentru gaze simpla, explicnd avut
scopul
datorate n 6 ore. tranzi
interventiei; t
diminuariiperistaltism
uluimanifestata -administreaza la pentr
princonstipatie. indicatie laxative; u

-serveste bolnavul gaz

cu ceaiuri laxative. e n
6
ore
.

31 A Neliniste n -sa nu mai -asistenta Pacie

. evita fie informeaza ntul
legatura cu pacientul cu privire
01 perico nelinistit; la masurile de este
lele posibilitatea linistit
.sa nu prevenire a
aparitiei unor complicatiilor cu
prezinte postoperatorii; privir
complicatii e
complicatii. -explica pacientului
cum sa participe la la
ngrijirile evolut
ia
postoperatorii
 (sustinerea plagii bolii,
cnd tuseste, a
exercitii avut
un
respiratorii, scaun
mobilizare, etc); pezi

-i da informatii
relative la
pansament,
tulburari de dren,

aparate de
monitorizare.

Da Nevoi Diagnos Obiecti Interve Evalua

ta tic de ve ntii re
fundam
entale nursing
actual

Afi Alterarea -regulile -asistenta ngrijeste plaga Plaga

de operatorie cu alcool medicinal
curat, integritati operator
a- i igiena sa 70 si aplica un pansament ie
fie steril.
si tegument are o
proteja elor respectat
e evolutie
tegume datorita
n plagii pentru buna

-tele operatorii preven

si . irea
muco infectiil
a- or.
sele. 5
 A se Dificultat Pacientul Asistenta: Pacient
e n a sa ul
aliment -informeaza pacientul n
a se aibao legatura cu alimentele are o
alimenta permise;
si alimentati aliment
datorita e -explica necesitatea a-
hidrata alimentatiei corespunzatoare
.
5

restrictiilo pentru tie usor

r rationala
din recuperarea postoperatorie digerabi
alimentar ct mai precoce si eficient. la
e punct de
. variata

manifest vedere si
ata
calitativ si n
prin lipsa cantitati
cantitativ.
apetitului coresp
. un-
zatoar
e.

1. Afi Alterarea -regulile -asistenta ngrijeste plaga Plaga

de operatorie cu alcool medicinal
02 curat, integritati operator
a- i igiena sa 70 si aplica un pansament ie
fie steril.
si tegument are o
proteja elor respectat
e evolutie
tegume datorita
nt plagii pentru buna

ele. operatorii preven

. irea
infectiil
or.
 Diagnos
Dat Nevoi tic de Obiectiv Inte Evaluar
a fundam nursing e rve e
entale actual
ntii

2. A fi Alterarea -regulile de -asistenta ngrijeste plaga Plaga

operatorie cu alcool
02 curat, integritatii igiena sa medicinal operatori
a- fie e
tegument 70 si aplica un
si elor respectate pansament steril. are o
proteja
datorita pentru evolutie
tegume plagii
nt preveni buna
operatorii. rea
ele. infectiil
or.

3. A fi Alterarea -regulile de -asistenta ngrijeste plaga Plaga

operatorie cu alcool
02 curat, integritatii igiena sa medicinal operatori
a- fie e
tegument 70 si aplica un
si elor respectate pansament steril. are o
proteja
datorita pentru evolutie
tegume plagii
nt preveni buna
operatorii. rea
ele. infectiil
or.

4. A fi Alterarea -regulile de Asistenta: Pacientu

l
02 curat, integritatii igiena sa -curata plaga cu alcool;
a- fie se
tegument -scoate firele;
si elor respectate externea
proteja -aplica pansament steril za
datorita pentru pe care pacientul l mai
tegume plagii
 nt operatorii. preveni pastreaza vindecat
rea
ele. infectiil 2-3 zile. chirurgic
or. al

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Analize de laborator Explorarifunctio Tratamen Diet

nale t a

Valori reale Valori

normale

Leucocite 4000- Rx pulmonar Glucoza 5%

8000
19.100/mm3 -> ITN 500ml
3
/mm
Metrouidaz
Hematii4,73mil/ ol lg
mm3 4,5- Gentamicin
5,5mii a I60mg
/mm Mondol 2g
Atropina fi
Dormicum
Hemoglobina12,9 14- fiAlgocalniin
mg% 16mg f IVCeleston
% e
f IDroperidol
flac ICalipso
Hematocrit 40-48% l flac ISer
39,8% fiziologic
2500ml
VitB, f I
Limfocite 7,5% 12-24%
VitB2 f I
Monocite 1,7% 3-6%

Uree 20,4mg/dl 10-

50mg
/dl
VitB6f I
VitC200 fI
Glicemie 70- V
115mg
85mg% %

Ser RI
fiziologic
500ml

Glucoza
10% 500ml

Insulina
lOui
Metrouidaz
ol 2,5g

Genlamiciji
a 80mg

Algocalniin f
JVMiostin
f IICerucal
f II VitB,
fi V i ( B 2 f I
Vit B6 f I

VitGoo f lV

Mandol 2g
 Glucoza 5% 250ml
Mandol 2g Rl
Metronidazol 2,5g
Gentainicina f IIVit B, f I
Vit B2 fIV i t B 6 f I

VitC200 fIV

Mandol 2g R1

VitB, fi

Vit
B2 fiV i t B 6 f I VitC200fIV
Glucoza 5%
250mlAlgocalmin f IV

Mandol 2gAlgocalmin Rl
f III

Pacientul Marin Dumitru Marius n vrsta de 57 ani se

interneaza pe 23.04.2008 prezentnd dureri abdominale n
epigastru, nsotite de varsaturi alimentare, aparare musculara
abdominala si i se pune diagnosticul de Abdomen acut
chirurgical.
Se decide si se practica interventia chirurgicala de
urgenta, intraoperator punndu-se diagnosticul de Apendicita
acuta lleginonoasa.

La internare pacientul prezinta dependenta la nivelul

urmatoarelor nevoilor:

- a se alimenta si hidrata = gr.2;

- a se misca, a-si mentine o buna pozitie = gr.2;

- a dormi, a se odihni = gr.2;

- a evita pericolele = gr.2;

 - a nvata cum sa-si pastreze sanatatea = gr.2.

Gradul de dependenta la internare este de 19, pacientul

prezentnd o dependenta moderata.
In perioada internarii dependenta se modifica astfel: la
3 zile grad de dependenta 17 dat de alterarea
unnaloarelornevoi:

a II curat = gr. 2

a dormi = gr. 2

a evita pericolele = gr. 2

la 7 zile grad de dependenta 15 fiind dat de alterarea nevoii
de a-si pastrategumentele integre.
La externare gradul de dependenta este de 15 dat de
alterarea nevoii de a fi util,pacientul avnd indicatia de a nu
efectua eforturi fizice mari.

PLAN DE NURSING
Nevo Diagnostic de
Da i nursing actual Obiec In Evaluar
ta fundam tive te e
entale
rv
e
nt
ii
23. Nevoia Durere cauzata Bolnavul -administrez Durerea
de ui sa-i antialgice;
04. de ulcerul cedeaza
a evita scada n -pozitie adecvata n n
duodenal pat;
pericole intensitat intensitat
le perforat e -discut cu bolnavul e
manifestata despre operatia sa;
prin durerea. dar
gemete,agitatie -i explic importanta si persi
temeri,neliniste tehnica actului sta.
. chirurgical.

Nevoia Alimentatie Bolnavul -i explic bolnavului Bolnavul

de sa se importanta respectarii
inadecvata prin regimului prezinta
ase poata n
deficit din cauza alimenta alimentar;
aliment continua
a greturilor si si hidrata -i pun bolnavului re
varsaturilormani perfuzie cu ser
si festata prin lipsa normal. fiziologic 1000 ml. incapaci
hidrata apetitului. tate de
Glucoza 5%, 1000 ml.; a
sealime
nta
sihidrata
.

Nevoia Insomnie Bolnavul -discut cu pacientul si Bolnavul

de sa l linistesc pe ct este
cauzata de posibil; nu poate
a dormi poata
si anxietate dormi -i gasesc o pozitie dormi.
adecvata n pat;
ase manifestata fara
prin dificultate n treziri -administrez medicatie
odihni a dormi, calmanta pentru
frecvente treziri. frecvente nlaturarea
, sa-si
starii de anxietate.
 nlature

anxietate
a.

Dat Nevoi Diagnostic Obiect Int Evaluare

a de ive er
fundam
ve
entale nursing
actual nti
i

A Deficit de Pacientul Asistenta: Pacientul

nvata sa
cunostinte -explica bolnavului a nteles
cum sa- nteleaga necesitatea interventiei
si legate de chirurgicale, explicatiil
boala proceduril
pastrez e pre a pregatirii e si este
e si evolutia ei, preoperatorii;
si putin mai
sanatat interventia -ncurajeaza bolnavul
ea postopera sa-si exprime linistit.
chirurgicala torii sentimentele si
si
si efectele nelinistea;
anestezie lor
-furnizeaza informatii
manifestat asupra despre boala, tratament
aprin sanatatii si
solicitared
e sale regimul igieno-dietetic;
informatii.
-asigura
pacientul de
profesionalismul
echipei
dengrijire.
 A se Imobilitate Pacientul Asistenta ajuta Pacientul
sa se bolnavul sa se ridice
misca datorata din pat, l sprijina, a mers
deplasez
constrngeril e putin l ajuta sa faca primii ajutat,
or pasi postoperator.
cu ajutor ncepe sa
fizice (tub de n Explica importanta
mobilizarii precoce. sedeplas
dren, decurs eze.
sondavezic de 24
ala,
plagaoperat ore.
orie)
manifestata
prin
dificultatede
a merge.

Nevo Diagnosti
Data i c de Obiectiv I Evalua
funda nursing e n re
men- actual
t
tale
e
r
v
e
n
ti
i

24. Nevoia Dezinteres Bolnavul sa -ajut bolnavul sa se Bolnav

de fata mbrace n hainele de ul
04.2 5
prezinte spital;
008 a interes fata simbra
sembr de tinuta de tinuta -ncerc, pe ct posibil ca
aca si vestimen sa nlatur starea
tara sa depresiva. haina
dezbra de
ca vestimentar spital cu
 cauzata de a. ajutor.

anxietate, Sa nu
stres maiprezin
te
manifes staredepr
tata prin esiva si
stare slabiciun
depresi e.
va,
slabiciu
ne.

Nevoia Durere Bolnavul sa -i gasesc bolnavului o Bolnavu

de cauzata nu pozitie comoda n pat; l

a evita de plaga mai -administrez medicatia prezinta

prezinte prescrisa pebtru
pericole operatorie calmarea
le durere n durere
manifestata durerilor. n
regiunea
prin facies regiune
crispat,ge epigastrica. a
mete,
plns. epigastr
ica
 Nevoia Dificultate Bolnavul sa -ajut bolnavul sa faca Bolnav
de n a miscari pasive n pat; ul
faca
a se se misca miscaripasi -i explic face
miscasi cauzata de ve n pat si necesitatea
a- durere, sa se ridice miscarii pentru miscari
simenti slabiciune, din prevenirea
ne o unorcomplicatii. lente.
bun oboseala pat.
a manifestata pasiv
pozi prin e n
imobilitate pat.
tie.
la pat.

Ne Diagnosti
D voi c de Obi Interve
at funda nursing ecti ntii Evaluare
a men- actual
ve
tale

Nevoi Incapacitate Bolnav -i administrez intravenos

a de n ul sa perfuzie cu ser fiziologic

ase a se nceap 1000 ml., glucoza 5%, 1000

alimenta si a sa ml. Bolnavul
alime

nta hidrata urmez prezinta n

cauzata e
si continuare
hidrat de alterarea regimu
a l incapacitat
integritatiic
ailor aliment e n a
digestivem ar. sealimenta
anifestata si hidrata.
prin dureri,
plaga
operatorie.
25 Nevoi Alterarea Sa-i -fac toaleta plagii cu solutii
. a de mentin antiseptice; Bolnavul
tegumentelo o
04 a fi r si -schimb pansamentul; nu-si
. curat plaga
mucoaselor -ajut bolnavul pentru a realizeaza
20 si a-si operat efectua toaleta pe regiuni la
08 cauzata de orie pat. singur
protej
a plaga curata toaleta pe
si sa-i
tegum operatorie regiuni.
en- asigur
manifestat o Plagaoper
tete a prin toaleta atorieeste
incapacitat curata si
e de a-si zilnica cu evolutie
efectua
toaleta. compl buna.
eta.

Da Nevoi Diagnosti Obiec In Evaluare

ta c de tive te
fundam rv
entale nursing
actual e
nt
ii

Nevoia Incapacitat Bolnavul -asigur bolnavului un Bolnavul

de e n sa nu mediu linistit, ambiant
(aerisesc are un
a dormi a dormi si mai
si a se prezinte salonul, nlatur somn
zgomotele posibile);
a se odihni durere si nelinistit
cauzata sa se -administrez bolnavului agitat, cu
odihni medicatia prescrisa frecvente
de durere, poata pentru
odihni.
 Nevoia Durerea Bolnavul -discut cu pacientul si Bolnavul
de sa nu l ncurajez n ceea ce
cauzata de priveste prezinta n
a evita mai aiba
traumatism boala sa; continuare
pericole durere.
le operat -l asez ntr-o pozitie durere.
or care i mai diminueaza
manife durerea;
stata
prin -administrez medicatia
facies prescrisa de medic.
crispat,
gemet
e.

Diagnosti
Da Nev c de Obiec I Evaluare
ta oi nursing tive n
funda actual
t
men-
tale e
r
v
e
n
ti
i

26. Nevoia Dificultate Bolnavul -asez bolnavul n Bolnavul

de n a sa se pozitie seznda;
04. efectueaza
a se se misca ridice din -i explic necesitatea
20 misca cauza- pat, miscarii pentru miscari
08 prevenirea
si a-sita de sa active, dar
durere, efectuez complicatiilor;
mentin e nu
eo slabiciune, -l ajut sa efectueze se deplaseaz
exercitii exercitii de gimnastica asingur
buna oboseala active usoara. prinsalon.
postur manifestata de
a. prin gimnasti
imobilitate ca.
la pat.

Nevoia Dificultate Bolnavul -discut cu pacientul Bolnavul

de n a sa-si importanta regimului
pentru boala ncepe sa
ase urma urmeze
regimul sa; nteleasa
aliment regimul
a alimentar n -servesc bolnavul cu necesita-
supe, compoturi, date
si cauzata de fiecare cu lingurita tea
hidrata zi.
obisnuinte la pat. regimului
Sa
alimentare utilizeze alimentar.

diferite substitu
manifesta enti
taprin
s
omiterea
mesei. aliment
ari
care sa
respect
e
regimul
sau.

Nevoia Dificultate Sa-i -fac toaleta plagii cu Bolnavul

de de a mentin o solutii antiseptice;
isi
a fi face ngrijiri plaga -schimb
curat de pansamentul; efectueaza
operator
si a-si igiena ie -ajut bolnavul pentru toaleta la
cauzate a efectua toaleta pe
curata si
 proteja de plaga sa-i regiuni la pat. pat, pe

tegume operatorie asigur o regiuni, cu

n- toaleta
manifestate
tele zilnica

Nevoi Diagnostic
Data fundame de nursing Obiect I Evaluar
ntale actual ive ne
t
e
r
v
e
n
t
i
i

prin completa ajutor.

slabiciune,ob .
oseala. Plaga

operatori
e

are o

evolutie

buna.

Bolnavu
Nevoia Incapacitate Bolnav -i asigur bolnavului l are
dea n a dormi si a ul un cadru care sa-i unsomn
dormi se odihni saaiba aduca liniste si bunfara
siase cauzata de un trezire
odihni durere, plaga somn b odihna;
un,
regene -administrez
 rator, bolnavului medicatia
necesara instalarii

somnului.

operatoriema fara si
nifestata prin trezir agitatie.
ore i
insuficientede noct
odihna din urne
punct de si
vederecalitativ agita
si cantitativ. tie.

27. Durere
04.2 Nevoia Durere Bolnavul -i gasesc bolnavului a scade
008 dea cauzata sa o pozitie comoda n nintens
evitaperi nu mai pat care sa-i itate.
colele de traumatism aiba
durere n mai diminueze
operator regiunea durerea;
epigastri
manifestata ca. -administrez
medicatia pentru
prin facies calmarea durerii.
crispat,

gemete.

Nevo Diagnos
Dat i tic de Obiect Inte
a fundam nursing ive rve Evaluare
en tale actual
ntii
Nevoia Imobilitate Bolnavul -ajut bolnavul sa se
de sa se ridice din pat;
cauzata Bolnavul
a se de ridice din -i explic necesitatea
prezinta
misca pat si miscarii;
interventia n
si a-si sa -l ajut n efectuarea unor
chirurgical mearga continuare
exercitii de gimnastica.
mentine a
dificultate
o singur la
manifestat
n a se
buna a toaleta.
deplasa
postura. prin
prin
dificultate
salonsin
de
sur.
deplasar
e.

Nevoia Dificultate Bolnavul -discut cu pacientul Bolnavul

de n a sa-si importanta regimului
pentru boaia se
ase urma urmeze
regimul regimul sa; obisnuies-
aliment
a alimentar n fiecare -servesc bolnavul cu te cu
cauza- zi. supe, compoturi, la
si temperatura regimul
hidrata ta de Sa
obisnuinte utilizeze moderata. alimentar. i

Nevoia Dificultate Sa-i -fac toaleta plagii cu Bolnavul

de de a mentin o solutii antiseptice;
nu
a fi face plaga -schimb pansamentul;
curat ngrijiri de reuseste
operatorie -ajut bolnavul pentru a
si a-si igiena efectua toaleta la pat. sa-si
cauzata curata.
proteja efectueze
de plaga Sa-si
tegumen singur
 - opera- realizeze

tele torie, singur

durere toaleta..

manifestat toalet
a prin a.

slabiciune
,

oboseala.

Nevoi Diagnosti
Dat fundam c de Obiectiv Int Evalua
a en-tale nursing e erv re
actual
ent
ii

Nevoia Dezinteres Bolnavul sa- -vorbesc cu pacientul Bolnavu

de n a si despre problemele sale l
si i
a se ndeplini exprime refuza
recrea sugerez sa citeasca o sa
activitati interesul n carte sau sa asculte
radio. particip
recreative ndeplinirea e
28. Nevoia Durere Bolnavul sa -i gasesc bolnavului o Bolnavu
de cauzata nu pozitie comoda n pat; l
04.
a evita de plaga mai acuze -discut cu el despre prezinta
200 boala sa; o
8 pericolel operatorie durere.
e -administrez medicatia durere
manifestata Sa prescrisa de medic.
demonstrez difuza
prin facies e n

cris absenta regiune

pat, a
gem semnel
 ete. or
durerii, epigastr
regiune ica
a
epigast
rica.

Dat Nevoi Diagnostic Obie I

a de ctive n
fundam t
en-tale nursing
actual e
r
v Evaluare
e
n
t
i
i

Nevoia Imobilitate Bolnavu -efectuez cu Bolnavul

de l sa se bolnavul exercitii de
cauzata de miscare; se
a se ridice
misca traumatism din pat -l ajut sa se deplaseaza
si deplaseze prin salon
si a-si chirurgical si la toaleta. fara
sa
mentine manifestata mearga ajutor.
o prin la
dificultate de
buna deplasare. toaleta
post si prin
ura.
salon.
 Nevoia Dificultate de Sa-i -schimb Bolnavul
de a mentin pansamentul dupa
o ce fac toaleta plagii
a fi face ngrijiri cu descurca
curat de plaga
solutii antiseptice; singur n
si a-si igiena operator
cauzata ie -ajut bolnavul pentru realizarea
proteja a efectua toaleta la
de plaga curata. pat. ngrijirilor

operatorie, Sa-si de igiena.

realizez i
durere e

tegume manifestatap singur

ntele rin toaleta..
slabiciune,ob
oseala.
Nevoia Dezinteres n Bolnavu -vorbesc si
de a l sa ncurajez: pacientul Bolnavul
n ceea ce priveste
a se ndeplini particip ncepe sa
recrea e la problemele lui;
activitati participe
activitati -i sugerez sa
recreativeca la
citeasca o carte, un
uzat de recreati ziar sau sa asculte
activitati
staredepresi ve.
va, radio. recreative.
anxietate,
durere

Nevo Diagnostic
Dat i de nursing Obiec Int Evaluar
a fundam actual tive er e
en-tale
ve
nti
i
 manifestat
prin refuz de a
participa la
activitati
recreative.

29. Nevoia Dificultate de a Sa-i -schimb pansamentul Bolnavu

de mentin o dupa ce fac toaleta l
04. face ngrijiri de 5
plagii cu
a fi se
20 curat igiena cauzata plaga solutii antiseptice;
08
si a-si de plaga operatori -ajut bolnavul pentru a descurc
e efectua toaleta la pat. a
proteja operatorie,
curata. singur in
tegume durere
n- manifestatapri Sa-si realizare
n realizeze a
tele slabiciune,obo
seala. singur ngrijirilo
toaleta.. rde
igiena.

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Explor
Dat Valori ari Tratament Reg
a normale functio im
nale
 Leucoc
23. ite Radiologi Ser fiziologic 2500ml
04 12.800 e
/mm3 Glucoza 5% 1000ml
gastrodu
o- Glucoza 10% 2500ml

denala Atropina f IISuxametoin f

IFentanyl f II Pavulon f II Miostin
Examen fll

radiologi Losec f III Mandol 4gMetronidazol

e 2gDropcridol flac IMiofilin
fIGentamicina 3fAlgocalmin f
IVPolidin f II Fenobarbital f I
Cerucal f II

24. Hb: 15g% Ser fiziologic 1000ml Glucoza

04 10% 1500ml Mandol
Glicemia: 0,8- 3gMetronidazol lgGentamicinaf 3
1,2 Losec fllAlgocalmin fllP o l i d i n f I I
Fenobarbital f ICerucal f II Miostin
mg% fI
T.Quick 80- Axid f l l
100%

T. Hawell

60-140sec

Tymol 1-
4U.M.L.
 Ser fiziologic
25.0 Zn.S042- lOOOml
4 4U.M.L. Glucoza 10%
1500ml Mandol
G.O.T. 0- 3g Genlamicina
38 U.I. f
3 Metronidazol
G.P.T. 0-41 lg Losec
U.I. f IIAlgocalniin
f IVFenobarbital
Uree 10-50
f IPolidin
mg/dl
f IICerucal f 11
Glucoza 76- Miostin fi Axidfll
110

mg/dl

VSH 1-10 mm

26.04 Ser fiziologic

lOOOml
Glucoza 10%
1800ml Mandol
3g Gentamicina
f
3 Metronidazol
lg Losec f 11
Axid fll

27.04 Ser fiziologic

1000 ml
Glucoza 10%
1800ml
Mandol
3g Gentamicin
af
3 Metronidazol
lg Losec f II

Axid f II
 Cazul 5

Pacienta Vladutu Leontina n vrsta de 29 ani se

interneaza pentru dureri n fosa iliaca dreapta, cu manevra
Blumberg pozitiva si aparare musculara. Examenul de laborator
arata leucocite 18300. S-a intervenit chirurgical, intraoperator
punndu-se diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa.
Din punct de vedere al gradului de dependenta bolnavul la
internare prezenta dependenta moderata (20). La 3 zile gradul
de dependenta era de 20, la 7 zile de 15, iar la externare 15.

Cazul 6

Pacienta Guta Letitia n vrsta de 26 ani se interneaza

pentru dureri n etajul abdominal inferior cu iradiere n
epigastru, greturi, varsaturi.
Se intervine chirurgical de urgenta intraoperator
punndu-se diagnosticul de apendicita acuta congestiva si
practicndu-se apendic-ectomie.
La internare pacientul a avut gradul de dependenta 20, la
3 zile s-a mentinut, iar la 7 zile a fost de 15. la externare
pacientul prezenta grad de dependenta 15 (moderata).

Cazul 7

Pacienta Daia Cristina n vrsta de 20 ani se interneaza pe

data de 6.07.2008 n clinica chirurgie pentru dureri n fosa
iliaca dreapta, greata, varsaturi si febra.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator
stabilindu-se diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa
perforata.

Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile

de 19, la 7 zile 15, laexternare l5.
 Cazul 8

Pacientul Chiuia Alin n vrsta de 23 de ani se interneaza

pe data de 27.07.2008 n Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de
Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri n fosa iliaca dreapta,
greata, varsaturi.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator
stabilindu-se diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile
de 19, la 7 zile de 15, iar la externare 15, reprezentnd o
dependenta moderata data de alterarea nevoii de a fi util.

Cazul 9

Pacientul Studineanu Aurel n vrsta de 26 ani se

interneaza pe data de 20.05.2002 n Clinica de Chirurgie cu
diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri n fosa iliaca dreapta,
greturi, inapetenta, varsaturi alimentare.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator
stabilindu-se diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile
de 20, la 7 zile de 15, iar la externare 15, reprezentnd o
dependenta moderata data de alterarea nevoii de a fi util.

Cazul 10

Pacienta Barbutu Mihaela n vrsta de 20 de ani se

interneaza pe data de 20.07.2008 n Clinica de Chirurgie cu
diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacienta prezinta la internare dureri n fosa iliaca dreapta,
greturi, varsaturi, frisoane:
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator
stabilindu-se diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa.
 Gradul de dependenta la internare a fost de 22, la 3 zile
de 20, la 7 zile de 16, iar la externare 15, reprezentnd o
dependenta moderata.

3. CONCLUZII si DISCUTII

n lucrarea de fata ani prezentai studiul asupra a 10

bolnavi cu Apendicita acuta. Din cei 10 bolnavi, la internare, unul
singur a prezentat dependenta majora, ceilalti avnd
dependenta moderata cu grade cuprinse ntre 19 si 22.
Evolutia pacientilor studiati a fost favorabila, la 3 zile toti
pacientii prezentnd dependenta moderata. Gradul de
dependenta moderata s-a situai ntre 17-20, inclusiv pacientul
cu dependenta majora la internare acesta fiind singurul cu
complicatie a apendicitei, respectiv cu Peritonita generalizata.
La externare toti pacientii aveau un grad de dependenta
descrescnda, aceasta fiind data de restrictiile impuse de
interventia chirurgicala.

Grade de dependenta

Cazuri La 3 zile 7 zile Externare

studiate
internare

caz 1 SM, 25 ani 22 19 15 15 dependenta

moderata

caz 2 Bl, 44 ani 19 17 15 15 dependenta

moderata
dependenta
caz 3 CC, 19 ani 29 20 15 15 moderata

dependenta
caz 4 MDM, 5 19 17 15 15
7 moderata

ani
 caz 5 VL, 29 ani 20 20 15 15 dependenta

moderata

dependentamoderat
caz 6 GL, 26 ani 20 20 15 15 a

caz 7 DC, 20 ani 20 19 15 15 dependenta

moderatadependent
a

caz 8 CA, 23 ani. 20 19 15 15 dependenta

moderata

caz 9 SA, 26 ani 20 20 15 15 dependenta

inoderala

caz 10 BM, 22 20 16 15 dependenta

20 ani
moderata

Conform teoriei lui Maslow, la toti bolnavii au fost n

ecesare interventii la nivelul nevoilor de la baza piramidei: a
bea si a mnca,

a elimina,

a se misca, a se mentine ntr-o buna postura

a dormi, a se odihni,

a se mbraca si dezbraca,

a mentine temperatura corpului n limite normale,

a fi curat, a-si proteja tegumentele,

 a evita pericolele, celelalte nevoi de la vrful piramidei
fiind afectate la un numar mai mic de pacienti.

IERARHIZAREA NEVOILOR DUP AURAHAM MASLOW

Apendicita acuta - nevoi afectate

Evolutia favorabila a fost posibila datorita unui diagnostic

precoce, unei terapii adecvate si sustinute, interventiei
chirurgicale, administrarii de antibiotice cu spectru larg,
interventiilor acordate de echipa de ngrijire, asistenta medicala
avnd un rol determinant n aplicarea corecta si prompta a
ngrijirilor necesare satisfacerii nevoilor pacientilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Ghelase F., Georgescu I., Nemes R. - "Chirurgie generala",

Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999, p.450-469;
 2. S. Daschievici, M. Mihailescu -
"Manual de chirurgie", Edit. Medicala, 1999;

3. M. Mihailescu - "Chirurgie", Edit. Medicala, Bucuresti,

1979;

4. M. Mihailescu - "Chirurgie pentru cadre medii", Edit.

Medicala, Bucuresti, 1974;

5. "Patologia chirurgicala si mica chirurgie", Edit. Medicala,

1974

6. Papilian V. - "Anatomia omului", Edit. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti. 1982

7. E. Proca - "Tratat de patologie chirurgicala", Edit. Medicala,

1974;

8. Lucretia Titirca - "Ghid de nursing", Edil. Viata

Medicala Romneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999

9. Silen W. - "Diagnosticul precoce al abdomenului ac

ul", Edit. Medicala, Bucuresti, 1994

lO.Caloghera C. - "Chirurgie de urgenta", Edit. Artab,

Timisoara, 1993 ll.Beldean L., Gal G., Senchea M. - "Procesul
de nursing" - Aspecte

teoretice si practice, Edit. Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu,

1999 12.Titirca L. - "Breviar de explicari functionale si de
ngrijiri speciale

acordate bolnavului", Edil. Viata Medicala Romneasca,

Bucuresti,

1994 13.Titirca L. - "Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate

de asistentii

medicali", Edit. Viata Medicala Romneasca, Bucuresti,

1997 14.Karl Heinz Kristel - "ngrijirea bolnevului", Edit. AU
Education,
Bucuresti, 1998 15.Titirca L. - "Urgente medico-chirurgicale",
Edit. Viata Medicala
 Romneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 16.Titirca L.
- "Tehnici de ngrijire", Edit. Viata Medicala Romneasca,

Editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 17.D.

Vasile- "Chirurgie", Edit. Medicala, 1998.
loading...

Document Info
Accesari: 59872
Apreciat:

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )