Protos.

xrcontu n'tANnryA

','6-[
',
./
I
sJ

MINUNILE
NNAICIIDOMNULUI
J
trr r'I
 Protos.
NICODIM PTAIVNTTA
t

UNIII,T
}AINI
ULUI
}AAICII DO}ANI

Setipd,re;tecu binecuuhnfurea
Prea Sfinfitului Plrinte GAIACTION
EpiscopulAlexandriei ;i Teleormanului
 a)

)s
fi

s
a\

s
J

ta

t<
3r

q)

q)
 CUPRINSUL
MinunileMaicii Domnaluitn profeyiileV Testament . . . ., . . . 9
MinunileMaicii Domnuluitn scrierile
f ilo z o f i l o r p d g A n i ....,20
MinunileMaicii Domnulai prezise de sibile . . . 24
Minunile desprezd,mislirepi na;terea
MaiciiDomnului ......30
MinunileMaicii Domnuluila Adormireaei . . . . . . . . . 51
MinunileMaicii Domnaluiprin numeleei Maruh . . . . 55
MinunileMaicii Domnuluifd,cutecu ue;mkntul
;ibrkulei... ...65
M i n u n i lM i o m n u l u i f i c ultaei z a o r uel i . . . , ,
e a i c iD . 71
Mi n u n i l e M a i ci i D o mn u l u i tn o ;ti ri .....78
MinunileMaicii Domnuluicu ceipdcdto;i
cares-aupocd,it. ....t ......87
MinunileMaicii Domnuluidespresalaarea
unoralajudecatd,;idiniad ......122
MinunileMaicii Domnuluicupedepsireahulitorilor . . . . . . 128
MinanileMaicii Domnuluicu cei carali ;i neuinouali. . . . . 139
MinanileMaicii Domnuluifdcutecu cei ce se roagdei . . . . 172
MqicaDomnuluis-aardtat celorce se rugauei . . . . 183
MaicaDomnuluidd inlelepciunecelor ce se roagd,ei . . . . . 239
MinunileMaicii Domnuluifdcutecelor bolnaai . . . . . 247
MinunileMaicii Domnuluift,cutecu cei morli . . . . . 274
MaicaDomnuluisalaeazd pe cei din primejdii . . . . . 292
, MinunileMaicii Domnuluitn apd,rarea cetd,filor
cre;tine, Bisericilor;iMdndstirilor-.. ....310
MaicaDomnuluipoartd,grija de Mdnd,stiri
$i personalullor
de . . . 322
MinunileMaicii DomnuluiJiicateprin
Sfintelelcoane ......355
Minunile sduhrsitede MaicaDomnuluitn zilele noastre . . . 450
 PRECWAI,{TARE

Cu aj utorul ;i binecuud.ntqrea Domnului D umnezeului nostru,

Celpreamd.ritpururea tn cer ;i pe pd.mdnt: Tatd.l,Fiul ;i Sfd,ntul
Duh, Treimeacea de o fiinyd ;i nedeEd.Qitd., ne silim a aduna ;i
a da poporului nostru cre;tinesc,cartea aceastacu: ,,Minunile
Maicii Domnului" nostrulisus Hristos,Dumnezeu-Omul.
Primeleistorisi4ale Minunilor Maicii Domnului setnfiripeazd.
odatd cu apaNlia cre;tinismului. Ldngd. cultul ;i adorarea
Domnului nostrulisusHristos,Dumnezeu-Omul sendscu;i cultul
suprauenerd.riiPreadintei pururea Fecioarei Maria, ca.re s-a
tnurednicit a deueni,a rt ;i a rd,mdne,Maica lui Hristos-Dum-
nezeu,Dupd.feluritele bule ale ereticilor,in frunte cu patriarbul
Nestorie,cd MaNa a nd,scutpe HNstos-Omul,qi dupa hotdri.rea
Sfdntului Sinod din Efes6t731) prezidat de Sfd.ntulCbiril, ereticii
nesto4eniau fost anatenxa,tiza.fi; iar tn Bisericis-a statornicitfor- "
mula: ,,Ndscd.toarea de Dumnezeu;i Pururea FecioaraMANa".
Eulauia adund.rilor cre;tine pentru Maica Dornnului a crescut
uimitor, Minunile fd.cutede Ddnsa s-aupouestit;i rdspdnditp4n
de sean'td.au adunat acele istorisi4 tn
multe finilturi. Sc,t"iitori
cdryi;t le-ausemdnattn lumea tnare.Astfelde colecliis-au aflat
p4n secolul X, cbiar ;i tn al Wl-lea d. Hs. sub numirea de
,,Legenda a.urea"si ,,CarnrenaLrracLrm".
Minunile Maicii Domnului tn numdr de;aizeci;i noud,,s-au
Minunile Maicii Domnului s-au cittt
adunat ;i tipdrit tn Veneliatn anul 1641-1542 ...dimpreundcu
;t se citesc muh d,epoporul
romdry dupd care muQt au deaenit mai lumina{u mai ,,Cartefoarte folositoare de suflet", ,,Md,ntuireapd.cd.to;ilor",tn
!9:lr" prirna jumd,tate a secolului XWI, de marele dascd.lAgapie
b,n1tzl" mai atasapt binelui ob;iesc,
fti mai buni ai Btsertcit lui
Dilmnezew cetdgeni mai deaotali ai patriei pdmfintegti CNteanul,uieyuitortn ffintul Munte Atbos, care a ld.sat;i alte
;i cere;ti
cantea aceasta este un mrnanat dascdl cire edificd pe citttorii scrieri de mare insemnd.tate. Minunile Maicii Domnului forma
aten{i, ti clarificd in mai muhe netdmilriri fi ind,rumeazd mi- partea a treia tn cartea: ,,Mdntuireapd,cd.to;ilor",tn care ercl
nunat, pentrat a deaeni mai buni mai dpuotati binelui".stele cdld.u-
scrisd.;i tiparitd adeseo4,
zitoare pe calea aielii ;i a md.ntuirii
La noi rontdnii, s-atipd.Nto ediyiea Minunilor Maicii Domnu-
Autorul lui, ln a doua jumdtate a secolulu,ial XWII-lea @updmentionarea
 6 Protos. NIC)DIM MANDTTA
istoricului
subrer)
din care nu s-auaflat exemplarenici pe la particu_
lari, nici la AcaderniaRomdnd.Astfern-auemsiguran{dcapubti-
calia de care scrie$ubter,nu erau celepeste400minuni adunate
de leromonahulloanicbie Glauatouschi dupa un rnant$crisdin
1696,;i tiparite dupa 225ani (a.1921).
Tipa4reaMinunilor Maicii Domnului s-afdcut tn mai multe
edilii, tncepdndcu secolulxIX. IeromonabulprotosingbetRafait
din Rdmnicu-vdlcea,traduce din grece;tetn romani;t,
;i tipo-
re;tela Craioua,cele,,69Minuni ale Maicii Domnului,,,in anul
1820,tn tipografiaDumitru Mibdila.
Dupa 2Z de ani (1s4DArbimandritul Neahil,starelul md,nd.s_
tirii Neamyul;i secu, udzdnd epuizarea cdryilor cu ,,Minunile
Maicii Domnului",'folosul ;i luminarea multor crestini. brin
citirea ;i pouestirealor tn adund.ri,a retipdrit aceastd.
c:arte,iupa
ce a tndreptatmultegre;eli, tn anul ts<7.
Pabarnicul
Geanolu (cunoscutsub numelede ,.Lesuiodax,,)tipari tn
anul tg5z o coleclie de pouestiri, cu titlul: ,, Minunile Maicii
Domnului"fd.cutela izuorulEi. Aceastan-a auut nici un rdsunet,
din cauza traduceriifoafte tncillcite.
Mai tdrziu cu ureo30 de ani, (187Dlibrd.riaSteinbergdin Bucu_
re$ti, ua retipd.NMinunile Maicii Domnului"- dupd retipdNtura
ProtosingheluluiRafail. ra fet se ua retipdri iard;i tn anii: 1892,
1921,dar cufoarte.multegre;eli.piosul cre;tin lorgu Dumitrescu,
din comuna Rd.carijud. Ddmboui{a,dupa sfatut p. s. Arbiereu
Nifon, vicarul sfintei Mitropolii a Bucure;tiului, retipd.ri
,,Minu-
nile Maicii Domnului" in 1890, d.upatipdriturastareyuluiNeonil.
O alta lucrare cu,:,,MinunileMaicii Domnului',prin
ffinta
icoand'de la Prodrom, sdudr;itetn uremuri apropiated,enoi, a
ie;it de sub tipar tn anul 1902.Acesteminuni sunt cu totul altele,
nu din cele69tipdritedeAgapie,nici din cele400de L Glauatous-
cbi. Minunile Maicii Domnului, acesteade care uorbim alte
;i
mu'ltele(presdrateprincdnite
biserice5ri)
de;i sunt redatesubdiferitefor-
nrc aLttntr-inseleacelasiscop:luminarea gi mdntuirea sufletelor.
MINUNII,E MAICII DOMNUTUI
Mai tdrziu, tn anul 1924,Md.ndstireaNeamlului tipd,re;teia-
rd;i ,,MinunileMaicii Domnului" ;i o pune la fndemi.na bine-
credincio;ilor cre;tini pentru a sefolosi de ea.
Minunile Maicii Domnului s-au citit;i secitescmult depoporul
nostru romdn, dupa care mulyi au deuenit mai laminafi, mai
bld.nzi, mai ata$a{i binelui ob;tesc,fii mai buni ai Bisericii lui
Du.mnezeu,cetdlenimai deuotalia.ipa.trieipdnxAnte$ti;i cere;ti.
Cartea aceastaesteun minunat dascdl, care edificdpe crtfiorii
atenfi, ti clarificd.tn mai multe neldmuriri, ti tndrumeazd.mi-
nLtnAt,pentru a deueni mai buni, mai deuotali binelui, stele
cd.ld.uzitoare pe calea uielii ;i a mdntuirii. in tumina citirii ;i
istorisirii acestorminuni, mulyi.necredincio;idisperali$i urhbri
ai binelui, trnbrdli$eazd.credinla uie,speranla, dragosteaSfdntd,
cei m6.ndNtmbrdyi;eazdsmerenia,bulitorii slauoslauia, zgdrcilii
mila, necuralii curd.lia, mdnio;ii bl6.ndeyea, zauistnicii bund-
tatea,leneuo;iihdrnicia, lacotmiicunxpd.tarea, sufletulintristat t;i
aJld.imediatfelurite pilde de mdngdiere;i tncurajare sufleteascd.
C6.ndun bolnaugreu, tn agonia moQii, aude de un doctor
iscusitcare-lpoate uindeca,sau cdteu.nont cople;rtdepdcate,lqd-
dat de societate,aude de un dubouniciscusit,care a tndreptat;i
tnsd.nd.to;itpe mul\i suflete$e,sac4ficd.tot ce are,pentru a scdpa
de pierzare, se uesele;te ;i saltd.,bucurdndu-se.Tot astfel;i uoi,
cre;tinilor, Pd.stori;i pd.storifi,care aueli weo boald trupeascdsau
sufleteascd,bucurafi-ud.,prdznuili;i sdltayi,ueselindu-udcd.am
aflat unfoarte minunat doctor,care uindecafdrd de arginfi, tgate
neputinlele;i boliletrupe$ti;i suJlete;ti.Vrelisd;tiyi cine esteacest
minunat.;i milostiudoctor, mare ;i uestit?EstePreaffinta Nds-
cdtoare de Dumnezeu ;i pururea FecioaraMaNa. Aceastaeste
nd.dejdeatuturor cre;tinilor, limanul celor tnuiforafi, izbduirea
celorrobiyi,tncurajareacelorscdrbifi,mdngdiereacelorcepl6ng,
ridicarea sld.bd,nogilor,nddejdea celor dispera{i, mhntuirea
desd.ud.r;itda celor cd.zu{i ;i. a lipsililor. Aceasta este Maica
Domnului, cea mcii cinstitd,;i mai ffinta decdt toate creaturile
din toatd.lumea.irnpdrdteasatngerilor;i Mama cea mai bund a
 Protos. NICODIM MANDfTA

tuturor cre$Iinilor.Vctilisd$tificernarebineafd.cutacestminunat
doctor,lumiisuferindegi necdiite? Asculta;i:Aceastapemulyiologi
;i mul;imi de slabanogia uindecat,pe rnuryimorli i-a tnuiat,pe
mulyi tntemnilali i-a slobozit,pe mu\i tortura{i de multe boli i-a
insdndto;it,pe mul;i defelurite duhuri rele i-a scdpat,pe mutyi
prin spouedanie ;i pocdinfd, degrelepdcate (M,J,8;rc. 7, 36-50;19,
1-10;
Ioan5, I-l/t; s,2-11)i-a u;urat, cu darul Fiului Ei preaiubit.
Vd,z6.ndcu ochii suflete;ti noianul binefaceNlorfdcute de-a
lungul uremuNlordeMaica hmnului si pe de altd parte, mulyi-
measurferinlelor omene;ti,alcdtuim din cele69,din cele400;i alte
multe minuni(-) ce le putem afla ;i culegede prin felurite cdryi
biserice;ti,lucrarea d.efayd.,pentru folosul trupesc;i sufletescal
tuturor celorcare o uor citi qifolosi cu eulauie.
Mdntuitorul nostru Hristos,Dumnezeu-Omul(care cu cinci
pAini, a sdturat5 000de bdrba;i,plus femeile;i copiii, dupd care
au luat 12 co;uri pline cu fd.rdmituri, a;ijderea cu ;aptepdini a
sdturat4000de bdrbafi,plusfemeile;i copiii, dupd care a mai luat
;apte co;uri pline defardmituri) sd dea bogdyiede bar cdr;ii aces-
teiasifelurite bineface4pentrufolosireacelorceo uor citi cu cred-
inyd,bund.,tncrederetare ;i dragostesf6.nta.
Hantl Domnului nostnr. Itsus Hrtstos, dragostea lul
Ihrmnezeu Tatd.l gf imphtd.girea Sfdntului Dub, sd.ftc cu MINUNILEMAICII DOMNULUI
noi toll Amin Q Cor.13,14). ilr pnoTETIILE
,
vEcHIULUI TESTAMENT
NICODIMUnTVOdN
, MINUNEA 1
Protosingbel Fdgiduinf a Rdscumpiritodui
Dupi cddercain gregeali a protoplrinfilor nostri, Adam qi
Eva, Dumnezeuvdzindu-i gromnic de infricogali, indurerafi qi
ruqinali, le-a filgilduit pe universalul Riscumpdrdtor.DupI ce
bleq_tegdpe-g4tpe*zicind: ,Pellru cd ai fdc-u!."aAqA$!a (aqagL{rd
(r) Ia sfdrqitul ftecdtet mlnuni aon clta locul de unde a
fost pe Eva9i pef.dqq).-blgggm"at,S.A,fit"
-tlt intre toate animaleleli fia-
culeasd, folasind urtndtoarele prescurtdri: (M.M.D. d, Neamg),
Minunile Matcii Domnuhtt de Neaml, edit 1924 gt I99O; (X,) Minunile i"p-r+a*anls-iIela,L{|lil i t4ren4"-sI lt fi dqgi"fi to;-
rerccampulu
Malcll Domnulai 400, de prof Dumttnt Stdnescu edtt. I92S; (V Sf.) te zilele tule".Apoi incuraiind pe protoplrinfii noqtri a trotIrat
VieyileSftnyilor luna ......zlua..... d.elorgu Dumitre scu edtt. I 905. ,,
fiiGrm-ziavol, ,

TO Protos. NICODIM MAND(TA
ll!:" turyatlF!l qi rarna.n$a.,ei-4ceast?^1\Jyqld_fqbl
capul;iar tu
ii veilntepacatcar-ql_gl'
(Fac.
3,t<Et:-pii" aceste
cuninGDomnul
Dumnezeu a spuslui Adamsi Evei,cI din slminta lor se va
naste Prencurata pururea Fecioard Matiz, pierzdtoarea blestemu-
lui lor. Apoi, prin Preasfinta Fecioard Maria se va naste Hristos
Dumnezeu-Omul,care cu jertfa Sa de pe Cruce,ii va rdscumpdra
pe ei ;i tot neamul omenescdin robia vrijmasului. Acest M0ntui-
tor Ei Rdscumpirdtor ii va scoatedin legdturile iadului. El le vor
reda iardsi Raiului, si ii va invrednici Cereqtilor locasuri; iar sa-
tanicescul cap al sarpeluidiavol il va cdlca Eil va zdrobi pentru
totdeauna. Aceasta a fost fdgdduinla adevdratd,despre: preasfin-
ta"Ndscdtoarede Dumnezeu si pururea Feciqpra Maria, despre
Fiul lui Dumnezeucare avet sd se zdmisleascdde la Duhul Sfdnt,
sd se intrupeze in pdnteceleei pururea fecioresc,sd nascZ si sd
sfdrflme capul sarpeluidiavol. Stabilirea aducerilor de iertfe ani
malice, preinchipuiau Junghierea universalului Miel al lui
Dumnezeu Care ridicd, pdcatul lumii (Ioanl, 29;Ies.rz, l; rs. 53,7-Lr).
MINUNEA 2
Scara la ceruri
Patriarhul Iacob porni intr-o cdldtorie, pe un drum de 60 km
spre Mesopotamia.intr-o searil,fiind obosit de mers, se culcd si
adormi cu capul pe o piatrd de Jertfelnic.Atunci vdzuin vis o sca-
rd, mare sprijiniti pe pamant, iar vdrful ii atingeacerul. ingerii lui
Dumnezeusq suiau si se pogorau pe ea. Deasupracapului scirii se
ardtd,Domnul Dumnezeu, care-ivorbi sil binecuvintd lnaczB,rL-tj).
Scaraintdritd,intre cer gi plnint, preinchipuia intruparea Dom-
nului nostru Iisus l{ristos ca Om din purureaFecioara Maria. Cel
ce vorbea si binecuvinta de deasupra scdrii, era Dumnezeu in-
ttupat, C,arca fost pe pdrnflnt cu trupul, in ieruri cu Dumnezei-
rea si impdrdtegte pururea cu Tatdl si cu Duhul. ingerii care se
suiau si se coborau pe sclrd.,preinchipuiau pe ingerii trupesti,
care dupl prosldvirea,indlTarcala ceruri a lui l{ristos si Eederea
Lui de-a dreapta Tatllui se suiau cu duhul la Dumnezeu Tatdl si
coborau la pilndnteni cu binecuvintlri divine.
Scara Lceasta vilzutd. de Iacob era o icoand, a mai inaintei
inchipuiri a intrup'irii lui Hristos Mintuitorul si a Nasterii Sale
din Preasfinta Fecioard,Maria. Aceasta iesind din sernintia lui
MINUNIIE MATCil DOMNT]L{]I I1
Iacob, LveaL se pogori ca pe niste trepte din strdmoEesculneam
incepind de la Adam qi continudnd pind la Iosif logodiricul qi
Maica Preacurati.
Biserica lui Dumnezeu de pretutindeni, cunoscind acesteao
laudil pe Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeu qi pururea Fecioa-
ra Maiia, cdntind qi zicind:
tsucurI-te scuracerului pe cures-a pogorit Dumnezeu"'
BucurI-te podul, care trece pe cei de pe pdmint la cer"'
Bucurd-te,ceea ce ai impreunat feciotia cu naqterea..'
Bucurd-te, cee?-ce din fecioare, numai tu singurd una ai fost
bund hrlnitoarc de Prunc.
Bucurd-te,MaicI. pururea Fecioard.
MINUNEA 3
Rugul aPrins nu be mistuia
intr-o zi Moise pdqteaoile socrului sdu Iotor pe ldngd muntele
Horeb. Acolo i s-a ardtat lui ingerul Domnului intr-o mate pard
de foc iegind dintr-un rug, care ardea qi nu se mistuia. Moise se
apropie indatd sd"vadd mai de-apfoape minunea Lceea.Atunci
e-rr! gstrisat pe lte5g*dlg m$lgeulrugulul-care ardea, dat
tffiiit[ia,-,, M,ol;e, M oise! Nu te apropia. ogglgggg-ti-iueel
l , cd'locul pe ca1e.ttuj ntt"-tJhlt.
Ei iint Domnul Dumnezeullui Auraam .'.al lui Isa'a'c".si al
lui, Iacob ...Moise;i-a acoperitfa{a, ferindu-se a priai tnainte
dr ep ! -!g-p !!:w-aez
'nugul a%* 3Le:s'3; -4)'
Lcestacare ardeain fliclri mari, fdtd a se mistui' era
o minunatd preinchipuirea Preasfinteil\llscdtoarede Dumnezeu
si purureaFecioaraMatia,c re a purtat in pantecele-ei pe Hris-
ios-Dumnezeu-Omu1, care-Ifoc mistiritor, filtd'a searde, sau mis-
tui. Aceastan-o adeveregteqi Sfinta BisericdOrtirdoxl, zicind:
,,Trecut-aumbra legi,i uechi ;i darul a uenit. Precum ragul n'a
ars fiind a\rins, asa Fecioara a nd'scut,;i,Fecioard'a ryd'mas,
...ii tocul itaryuiui anfo", n rd,sdrit SoareleDreptd,fii;in locul
lui Moise, Hristqs, mkntuirea Sufletelor noastre" (Penticostar 83).
MINUNEA 4
Nlarea a rimas neumblati 9i Fecioara nestricati
Auzind Faraoncd mullimea Israelililot, a plecatdin Egipt' ii
pdru foafte rdu cd.i-a ldsat.indatd.igi adund 600 de care alese
 12 PTotos. NICODIM MANDTTA
pentru rdzboi si toatl cilldrimea egipteanl qi se lud dupi Israelili
si-i aducl inapoi. El ii ajunse la tdrmul Mdrii Roqii. Israelitenii,
vlzdndu-se urmdri{i, s-auinspiimintat groaznic.Moise ii incura-
ia mereu, zicind: ,,Tndrd.zni{i, sta{i lini;ti{i ;i uefi uedea rnin-
tuirea Dornnului Dumnezeu, pe care o ua face noud, astoizi.
Egiptenii ace;tia pe care i-ali ud.zut astd,zi, nu'i ue{i mai uedea
in ueci... Domnul aa duce rd.zboi pentru uoi cu o;tirea egip-
teand. ;i uoi uelifi tn lini;te". Acestea zicdnd Moise, se depdrtd
pulin de tzbdrd,;i se inchind lui Dumnezeu sd-i ajute. Apoi se
apropie de mare qi o lovi cu toiagul sdu.Apa se desficu in douI,
de sus pind ios in adincurile ei, formind intr-o prte qi in alta
doi perefi uriaqi de apd. Israelitenii trecurd prin ea cL pe uscat
de cealaltd,plrte. Faraon cu oastea lui ii urmlri. Pe cind insd
erau in mijlocul mdrii, Domnul a poruncit lui Moise: ,,intinde
mkna ta cu toiagul spre mare ca sd,se afeze apele la locul lor
si sd.-i acopere pe egipteni". Moise fdcu aga, lovi din nou cu
toiagul in mare, apele mari se impreunard la locul loq acoperird
cele 600 care de rdzboi ale lui Faraon, cdl5;rimeagi toatl oastea
lui. Faraon cu toatd ostirea lui puternicd, se inecard in fundul
mlrii qi aqa pierird cu tofii. Israeligii de pe ldrm vdzurd pe egip-
teni morli pe lingil malurile mIrii. trgglilglii*:t&urL.ptterea
ce3,!pLrS^4-1-Ui-D*rgLqe--z-9-9-S9_!9gIJL4{9D-orynuf seincrezuriin
(I-cq.,_!L
$., l4,qis.e
iq_p$_ga- 15).
"l;.tAici, Marea Roqie preinchipuia pe Preasfinta Ndscitoare de
Dumnezeu si pururea FecioaraMaria, prin care a trecut: zdmis-
lit, intrupat si ndscut Hristos, Dumnezeu-Omul.Poporul Israelit
care a trecut prin marea neumblatd, dupd care apele ei despdr-
tite s-auimpreunat iardqi la loc, preinchipuia pe Maria pururea
Fecioard care inainte de na;tere a fost FecioarI, in nagtere Fe-
cioard,;i dupd na$tere rlmase iardsi Fecioard.Aceasta ne ade-
t
veregte gi Biserica lui Dumne zeu, zicind: ,,in Mtrea Ro;ie, chi'
pul Maicii celei neispitite de nuntd', s-a scris oareckrcd. Acolo
Moise despdrfrtor al apei; iar aici Gauriil sluiitor al minunii'
Atu.nci addncul l'a trecut pedestru, neudat, Israil; iar acum pe
Hristos I-a nd,scutfdrd sd,mhnfd', Fecioara. Marea, dupl tre-
cerea lui Israil a rlmas neumblatd; iar cea fdtd, pfihand, dupi
nasterea lui Hristos a rimas nestricatd..."(Penticostar
33)
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 13
MINUNEA 5
Mtica Domnului preinchipuiti prin toiagul lui Aaron
DupI rilzvriltirea lui Core,Datan gi Aviron cu 250 cipitani cu
i
l familiile, caselesi vitele lor, dupd c re a\ fost arsi si mistuiti de
I, un foc mare ieEit de la Domnul; aqijdereadupd rdscoalacelor
I
t l47.O0Ode oameni pe cure i-au ars focul, Domnul Dumnezeu
adevereste preofialui Aaron prin o mare si minunatl minune.
Domnul Dumnezeu,porunci lui Moise:,,fAde la cei 12 mai-
maqi, ai fiilor lui Israil, doud,sprezece toiege,cAte un toiag d,e
la fiecare seminlie ;i trib al lui Israil. Scrie pe fiecare toiag
numele tribului;.iar pe toiagul lui leui, scrie Aaron. Toiegele
acestea le uei pune tn cortul md,rturiei, inaintea chiuotului
Sfi,nt, unde Eu md ard,t lie, $i aafi, cAnd biagul bd,rbatului
pe care tl uoi alege ua odrd.sli.Astfel uoi potoli ckrtirea Israe-
litenilor care cArfuscimpotriua uonstrd.".
Moiseascultind,a fdcutdrept aga.A luat cdteun toiag de la fie-
careseminliede trib, adicdl2 toiege,le-apusin cortul adundrii,
inainteaDomnului.A doua zi, Moisecu Aaron si I I clpetenii ale
poporuluiau intrat in cortul sf0nt.Acolotoli vld plini de mirare
toiagullui Aaron,din casalui Levi,inverzit,odrdslit,inmugurit,
inflorit Ei rodit. Fdcusemigdale.Moisel.udtoatetoiegelecdpete-
niilor lui Israiel Ei ddilu fiecilreicdpeteniitoiagul sru. Dupr aceea
Domnula zis lui Moise:,,Ia toiagul lui Aaron ;i pune-l inaintea
chiuotului Sfknt spre pd,strare ca,sentn pentru fiii neascultd,-
tori, spre.a conteni a mai chrti asupra Mea ca sd nu. ntoArd.',.
Moisesi Aaron au ficut asacum le-aporuncitDomnul...1Num. r7).
Mare si minunatl a fost minunea sdvirsitl de Domnul cu
toiagul lui Aaron; dat mai mare,nespusde mare si preaminu-
n td,a"fost minunea zimislirii, intrupdrii si Nasteriipruncului
Hristos Dumnezeu-Omul din PreasfintaNdscdtoarede Dumne-
zeu si purureaFecioaraMaria.
, MINUNEA 6
NIaicLpururea Fecioari
implratul Ahaz cu tot Ierusalimul si Iudeea, era in mare
$ramtoare ;i primeiduire.implratul Rezinal Sirienilor,insogit
de Pecub,irnpd-ratullui Israel,se suisesd cuprinddlerusalimul.
 14 Pr"t"t.NfCODfM MINANITE MAICII DOMNUTUI 15
Yesteaa.cesta,se rispOndi ca fulgerul in tot Ierusalimul si in toa- ,,Fecioarl ai fbst mainainte de naqtere, intru nastere ai fost
td Iudeea.Inima impiratului, a cdpeteniilorgi a poporului, tre_ Fecioard, qi dupd Nasterea (Uniculuitau Fiu)' iatilqi ai rlmas
mura de spaimr in rcea zi, precum tremuri. frunzele si crengile Fecioarl..." (ParaclisulaI 2-leaal Maicii Domnului,C?rnt.7,(r)'
copacilorprdurii din pricina vinturilor. AtunciDomnul Dumne-
proorocfiiii Sau,liaialiCand: MINUNEA 7
zeu, vdzind aces!g?,ila poruncit
-lui Unii plgini se inchinau Maicii pururea Fecioari
,rlegi tn tntil,rnplnarea Ahaz ;i-i spune: ,,Ia aminte, fii
linistit ;i nu te teme. Inima ta sd. nu sld,beascd,, din pricina Proorocul leremia, dupd moartea lui Godolien, s-a dus in
acelor td,ciunicarefumegd,...Ceeace uor ei nu uaft.;1. nu se Egipt qi a spus egiptenilor cum cd, idolii lor au sd cadd'si au sd
ua implini...". se sfdrdme, cdnd va naste Fecioara Prunc. Pentru aceLStLpopii
'Dupd acestecuvinte incurnjatoare,proorocul ii zise iari.si: egiptenilor au fdcut un chip de fecioari linand pruncul in brate,
,,Cereun sernn de la Domnul Dumnezeul td.u, Cnadi,ncurile si se rugau ei. DupI aceeaimpdratul Egiptului, Ptolemeu a intre-
iadului, sau tn ind,Qimileceru,rilor". Ahaz,nedumerit, rdspun- bat pe popii egipteni, ce inseamnd chipul acela?Iat ei au rlspuns
se:,,Nu.aoi cere ;i nu uoi ispiti pe D-onry.u.! ?iypgi cd mosii ior au luat aceastdinvdldtutd, de la Ieremia Proorocul
AJu_ncilsaia
prgtffifl{cuTttr easa-m miiiil Oai; pulin e pentru uoi cd. lui Dumnezeu. Pentrrr aceeaDumnezeu a mdtit pe Preacurata
o;bosi{ipoporul ;i dali de lucru Domnului Dumneieului nos- Fecioard intre pilgini, care incl nu cunosteau pe Dumnezeu,
tru? Deci, insu;i Domnul ud.ua da un semn: Iatd,feci,oara ua, deoarece acestease petreceauinainte de venirea ei pe plmdnt.
lua in pkntece ;i ua na;te Fiu, ;i-I uor pune Numele Ema- MINUNEA 8
noil... " (ts.7, t4; t-t4). Poarta inchisl a Rlsiritului
Aceastd adevdr*d preziccre profeticd, -o adeyrfeQte-si.sfdntul
Uqaincuiatilvdzutd de lezechiel, atatd"luminat pe Ndscltoarea
Aposto-lqi.Evaqghelisi M.a&i, zicdnd:,,Nasterealui iisus Hristos
de Dumnezeu qi pururea Fecioara Maria. ,,Bdrbatul acela lumi-
aqa a fdst; Maria,.Munta.Lui, fiind logoditd cu Iosif, mai nainte
nut, m-a dus -zice el- la usa (poarta)cea de afatd a Bisericii care
de a fi ei impreund, s-a aflat av.4ndin p0.nt t. cduta spre rdsdrit, Ei aceastaeta incuiatd. Atunci mi-a zis Dom-
Iosif, birbatul ei, fiind om drept si nevrind sd o vIdeascI, gia
nul: ,,U;a aceasta uafi tncuiatd' ;i nu se ua deschide ;i nimeni
p_us_in _mintes,i o.lasein ascuns,Acesteacugetand el, ingeiul Dom- nu ua, trece printr-ensa, cd,ci Domnul Dumnezeu aa' trece
nului i se arate, to vi printr-tnsa si ea ua fi tncuia,td,"(rez.44,r-z;. Uqa aceastanedes-
teme a lua ntru cd ce s-a chisd qi incuiatd, prin care nimene n'L trecut fdri numai Dom-
nul Dumnezel, aratd pe PreacurataNdscdtoarede Dumnezeu si
poporlrl sdu _de-
''.
p_{_c41-e.
1-^-.:i.
A.qp.qtea s-au
!eat_e_
---:--:--::.: pururea Fecioria Sa,care n-a qtiut de bdrbat, dar prin pogordrea
fIcut, ct sd.se plineascd,ceeace s-a iis Oe Domnul prin proo- Duhului Sftnl si umbrirea puterii Tatdlui Ceresc,a conceput pe
rocul, ctre zice:,,fntd,,Fecioara r)a auea fu pAnfuce ;i aa na;te Dumnezeu-Cuvintul si L-a nlscut ffud nici o striclciune, tdmi-
I Fiu, i se aapune Numele Emanoil,
;i care inseamnd: ,,Cu,noi ndnd astf-el:Fecioarl in zdmislire, Fecioari in nastere qi Fecioard
este Dumngg..qu".Iosif scul0riEilS?in somn a fdcut'cuml-a dupana;rercTUiCacraslillic=trL{dar-atElum-inatpwiiia$ci}**
poruncit ingerul Domnului.A luat pe femeiasa. Dar n-a cunos- ria PreacurateiNiscitoarei de Dumnezeu.
cut-o,pdnd,ce ea a ndscutpb Fiul sdu,Celintii niscut, si I_apus Acesteastiindu-le noi, liludlm pe Maica Sfintl Ei pururea Fe-
Numelelisus...(Mt.t, l8-25) cioara Maria, zicdnd: ,,Bucurd,'te, tl;a Domnului cea neumbla-
- Acesteastiindule Bisericalui HristosDumnezeu,de pretutin- td,;Bucurd-te, U;a Tainei celei cinstite; Bucurd'-te, deschiderea
denea,lauddminunea aceastaa Maicii pururea Fecioarei,zicdnd,: u.;ilor Raiului; Bucu'rd,'te, Maicd' puru,rea Fecioard,"'
 T6 Protos. NICODIM MANDfTA
o profefieminunatiT:TrtJilu?"""ului IisusHristos
in vremurile acelea Casandros sdvdrqindu-se,a ldsat in locul
sdu pe Doriada, sora sa, sofia lui Piliad, celui ucis in Elada. Pe
^celsta poftind-o Atal, implratul Lachedemonilor, intrdnd in
cdmata Doriadei ca sd"se culce si sd doarmd cu ea, zceasta l-a
iniunghiat cu un cufit, strdpungindu-i inima, si ia stlpOnit
impdrd(ia. Dupd sdvdrsirea crimei, Doriada a devenit infrico;atd
multora. Voievodul Filip, fratele celui ucis, a fugit la Elini ;i
ludnd pe Alsevida, femeia lui Caliop, voievodul lor, se prdgdtea
a da rdzboi Doriadei si poporului ei, insd se temea, fiindcl ea
pierduse pe mul1i. El mai gtiz cd"vecinii Doriadei se simfeau
biruili qi robili de frumusefile ei, qi cd ei ii slujeau,poftind ca sI
o ia in clsltorie.
Acestvoievod temdndu-sede fata ei, a trimis pe niqte oameni
credincioqiai sdi la prooroci\a pLg2;nd,Evtropia, care nu le-a pre-
zis de loc ceeace aqteptauei, ci, despre Nasterealui Mesia, activita-
tea, crucificlrea. si prosldvirea Sa...De acolo s-audus la preoteasa
pdgdnd,,Xantipi, catele-a proorocit tot despre Mesiasi nu ceeace
doreau ei. in acelasitimp, a venit un glas de la cineva nevdzut qi
intorc0ndu-se tripodul, prooroci\a a grdit: ,,intru tntreita incon-
jurare a anuiui, un luceffir din cer trimis a uenit, tn pkntece
curat locuind ;i Trup omenescpentru milostiuirea lui pld,md'-
di ndu-; i; i agn um,e-19nJ_g;k !_"*dgg4-9f ! ; aPtez eci ; i ; ase. Acel a
surphnd tirania ;i toatd,dinlita noastrd,cinstire, tntru preaferi-
citd, tnlelepciune ua.purta, cinstea a toatoilauda". Auzind aces-
tea trim$ii voievoduluiFilip s-auinapoiat mihnifi la stdpinul lor.
in vremea aLceea Cir, strinepotul lui Cir implratul Pergilor,a
fdcut o capigtein care au pus idolii lor de aur si argint, pe care
, iau impodobit cu pietre scumpe.in acelezile, precumspuneau
tablele scrise,intrind implratul sd prirheascddezlegareavisu-
rilor, preotul Trupiptosa zis:,*Md,bucur impreund,cu tine, impd'-
rA,te,cd lra a luat in phntece". impdratul zdmbind,a zis:,,Ceea
ce a murit a luat tn pitntece?"PopLidolesci-ardspunsi,,Da,cea,
moartd. a tnuiat ;i uiazd,ca sd, na,scfi,".impdratul i-a zis: ,,Ce
este aceasta?Descoperd,-mintie". Popa i-a zis: ,,Cu adeud.rat
MIN ANII,E MAICII DOMN UI UI I7
sffi.pilne,la bund uren e ai uenit aici. Toatd noaptea aceasta
idolii no;tri au petrecut sdltknd. Idolii bd,rbd,te;tiimpreand,cu
cei femeie;ti, ziceau unii cdtre afiii: ,,Venili sd, ne bucurd,m
impreund cu lra". Ei mi-au zi,s;i mie: ,,Vino,proorocule, ;i te
bucurd,si tu tmpreund,cu lra". Eu am zis: ,,Cu,tnpoate sd,fie
ceea ce nu, este?"Ei au rd,spuns:,,A tnaiat ;i nu se mai nu-
me;te lra; ci Urania, cd,ciSoarele cel Mare a iubit-o pe Dkn-
sa". Idolii bdrbdte;ti au zis cd,treceifemeie;ti: ,,EsteoJilnthnd
ceet ce s-a iubit. Au doard.Ira este?Cd,ca teslarul s-a logodit".
Idolii bd,rbd,te;tiau zis: ,,FAntknd,dupd, dreptate s-a numit,
insd,Miria este numele ei, care in pi,nfuce ca tntr-un noian
poartd corabia cea aducd,toarede nenumd,ratepoueri. Iar
dacd,jh,nffina este aceea;i, a;a tnfekgA.ndu-se:Cdfhnffind, de
apd, este,fkntknd, de-apururea izuorh,toarea Duhului, care
numai un pefte aye ;i care de undila Dumnezeirii s-aprins,
Acestape toatd,lumea ca ;i cum tntr-o ?rlarear petrece, o ua
hrd,ni cu Trupul Sd,u.Bine a zis cd,Aceea are logodnic Teslar,
tnsd.nu din tnsolire bd,rbdteascd,este Teslarul Acela pe care tl
na;te. TeslarulAcesta care se na;te, adicd, Copilul, uafi tncepd,-
tor teslarilor. Acesta,intreg acoperd,mkntulcerului l-a acope-
rit cu me;te;ugi'ri preatnlelepte ;i acest intreit sdld.;luit aco-
perd,mAnfi cu Cuahntul l-a tnfipt". Idolii au uorbit pentru lra
;i pentru fknffi,nd' apoi au zis tntr-un glas: ,,Dupd ce se uor
tmplini zilele, toli ;i toate uor cunoaste lucrul ard.tat.Acum
sfi,p0.netngd,duie;te ;i cealaltd,parte a zilei, cd, negre;it uafi
lucrul;i ard,tareadesdukr;itd,.Cd,lwcrul ce s-a iuit nu estecum
s-ar tntdmph".
impdratul a rdmasacoloprivind la idoli. Cintdreteleau ince-
prrta cantacu aliutele,de asemenea qi muzelece erauinduntru,
celecu cdtepatrt picioare,dimpreundcu pdsdrilecelede aur si
de argint scoteaufiecareglasde jale.impdratul atunci,umplan-
du-sede fricd,a vrut sd plecedin capiste,ne mai put0nd suferi
tulburarea fdcutd de idoli. PopaTrupiptos l-a oprit, zicindu-i:
,,ingddilie, impdrate, cd a sosit descoperireacea d,esd.ukr;itd,,
pe care Dumnezeua uoit sd ne-oarate noud,''.
Acesteasdv2rsindu-se astfel,indatd s-adeschisacoperimintul
capisteisi s-apogorlit o steapreastrdlucitl,luminoasi, si a stat
 !)rotos. j \"fCOD tfr.I MANDfTA
t8
deasuprastilpului fintdnii. f)e sus s-a auzit un glas, zicind,:,,Std-
pknd, fantkttd, Saarele cel Mare n't-a trintis sd"fi aestesc [i,e ;i
sd,-{i slujesc trttrw cele ce suri.t pen.iru rtnrstere. nuntd. neinti-
natd,Jdcilndu.-fi, cd,ci Maicd. a Fiicd,torului' rfr,nduielilor celrtr
de sus Te-ai_fkcut. Tu, e;ti M'ireasii a ,9t{tpanirii celei cu trei,
nurne. Si Pruncu,l Jard, de sri,ntkntii se na;te. inceputul ;i
S.f6.r;itil. inceqsutul rnilntuiri'i si s.fkrsit aI pi,eirii".
Dupd rdsunarea glasului acestuia,to{i idolii at cdzut si s-au
zdrobit de tot, rIm0n0nd numai a! trinti,nii, in care se afla o dia-
denrd impiirdteascd careavea deasuprao stea cu pictre sculnpe
de a{rtrax gi de smarrld, iar deasupraei era steauapogoritd din
cer. hnplratul a poruncit degrabd s'Xse adune toti inqeleplii gi
toli ghicitolii de..semne.cili vor fi in impdrdliz lui.
Propoviduitorii si crainicii, cu trirnbilele, s-au sdrguit, stri-
gind in toate plrtile. Tofi dup[ chemare s-au adunat la capiEte.
To{i in{eleptii, inagii qi ghicitorli, vdzdnd steaua deasupra fin-
tinii si diadema, adicd"coroana,impodobitd cu pietre scumpe si
pe idolii lor zdrobi.ti la pilmdnt, au zis: ,,impd,ratel O rddd'cind
Du,mnezeiascd,si Imltdrdteascd. a rd,sd,rit.Aceasta poartd' car'
acterul Cerescu.lui si Pd,milntuscului Impd'rat. Finffina este a
Mariei, fiica Betleemului. gi coroana, este tnchipuire tmpd,-
rd.teascd,;iar Steau.aeste uestirea cereascd.care se lucreazd cu
minune pe pdmhnt. Din I'uda s-a ridicat impd'rdlie care toate
pomenirile pd.catelor ludeibr le ua ridica din mijloc ;i le ua
;terge. Zeii (idoltt) cdzuli la pd,mfr,nt ir,ratd cd a sosit sfkr;itul
cinste'i lor, cd. Cel ce a. uenit auknd mai multd. urednicie, cum
ua ld,sa tn urednicia lor pe cei noi ;i de curknd uenili? Acum
o, trnpdrate, tr'imite la lenrsalim ,si uei afla pe Fiul impd'ratu-
hti a toate, purtkndu,-se tn bra{e de femeie (Maici-Fecioari).(oin
Cuv.Sf. Ioan Damaschinla NastcrcaDomnului)
MINUNHA 10
O profetie ce s-a implinit
Iagon, domnul Argonatarum, cind a zidit in cetateaAtinei o
capiste plgdneascd,a lntrebat pe Apolon, idolul Delfilor, cui se
cade sd sfinteascziacea capiste pdgineasci? Duhul cel rdu, care
locuia in acel idol, ia zis asa: ,,Precistei se cade sd,fie din{it".
Acestirrcru s-aintiurlllat cu 1200 de ani mai inainte de Nasterea
lui llristos. (x. 2ii)
J
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 19
MINUNEA 11
popoarele pdgine au fost vestite,
ti
despre venirea lui Mesia
Toate neamurile de pe suprafa{apdmintului, cafe s'ezvirco-
leau in intunericul idolatriei 9i al superstiliilor satanicesti'astep-
tau pe trimisul lui Dumnezeu din cef, pe Lumindtorul lumii, pe
Eliberatorul lumii, pe Mesia Hristos, pe Dumnezeu-cuvdntulin-
trupat. Din istoriile vechi af.ldmcd mulli din filozofii neamurile
idolatre, au pfocurat;i au folosit cdrlile Patriarhilor, ale lui Moise
qi ale proorocilor. Din acestea,Lcei filozofi au fdcut cunoscut nea-
murilor lor, cele ardtatein DumnezeieqtileScripturi despre Mesia.
AEa,dupd Sit, Enoh, Noe, Sim, Ever qi alti aleqi credincioqi ai lui
Dumneieu, vedem rdsirind din neamurile pdgdne, idolatre, ale
Urului Haldeei pe.credinciogii Patriarhi: Avraatn, Isaac ;i Iacob.
Din neamurile idolatre ale Salimului a rdsdrit impdratul Melhi-
sedec,Preotul Celui preainalt. Ietro devine socrul lui Moise, Iov
sfdtuitor idolatrilor din Arabia, vddrtva din Sarepta Sidonului pri
meste pe Ilie Tesviteanul gi generalul Siriei, Neeman, se curlld
de iepra sa, prin Elisei proorocul. Iona a fost trimis la Niniviteni
.ca si-i intoircl la Dumneze]u.Izraelitii in toate imprejuririle
vietii, in cdsltoriile lor pe mdri gi pe uscat, in rdzboaie,in robii
gi in comef+,au fost in reLat)imai cu toate.poporele mzti ale
iumii: cu Haldeii, Egiptenii, Sirienii, Mezii, Persii, Grecii, Romanii
si alte pbpoare de pe atunci (Fac. Din acesterelafii cu Evreii,
11.50).
neamurile plmintului asteptausub felurite forme pe Mesia'

M I N U N I T EM A I C I I D O M N U L U I
FrrozoFrloRpAcAxr
iruscnrBRrLE
MINUNEA 12
- sfinlii Prrinli bisericesiqi luminafii Dascrli, cercetind, pe
l2ngr Proorociivechiuluirestament,si scrierilemarilor filozofi
qi inlelepli ai neamurilorprgine, au aflat in cuprinsullor unele
prof'e1iifoarteclaredespre;venirealui Mesia,carese va intrupa
si naste dintr-o Fecioardprcacuratd,despre aparigiaunei stele,
inchinareaMagilor,activitatea,crucificarea,Moartea,inviereasi
Proslivirea Sa. Mai jos vom enumera pe sapte dintre acegti
ingelepliantici,red6.ndgi cUU41
,,CAndtkrziu ua.ueni cineuape acestpd,mknt,siJd,rd
t22_f-."-tJil:
de prihand se ttajface trup, cu.Du.mnezeire;;i jh.rd, de ;oudire
pd'timin,d ua sJfdlantahotaru.l celJdrd, de uindecare al stricd.-
ciunii; si acestase uet.facedin pizma poporulril necredincios,
;i pe-o tnd.Qimeua,pdtitni pe toate, de bu,nduoiesulferind',.
MIN U N E A 1 3
@: .,lJnul este Dutttrr"rnr,, hr,mind
t'ntelegdtoct,rd
;i acestuia-iesl,ecanturea ckntd.rilor.spre a tn[e-
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 21
lege,acestape toate le cuprinde tntr'una, cd nu estealt Dum'
nezeu, nu tnger, nu tnlelepciune, nu demon, nu-i altd'fiinld',
ci numai singur Domnul estesi Ziditorul al tuturor;i intru tot
desdui,r;i,t cuuh,nt;bun, roditor, din cel bun roditor, acesta
coborilndu-sedeasuprafirii, a ficut apd de bund rodire".
MINUNEA 14
@:,;cgl bd.trkn ta,nd,r;i tand'rul bdtran.
raifil AmFi-FmF Fiul intru Tatd,l;cel Unul se tmparte tn
Trei ;i cei Trei sunt ILnul,fird' de trup, care se intrupeazd ;i
se na;te Fd,cdtoral pd'milntufui ;i pd'milntul l'a ficut cer".
MINUNEA 15
Aristotel (*3ZZ i. d. Hs.):,,FireAna;terii lui Dumnezeueste
fdrfde tludii,*efl6i-A[m sine se tnfiinfeazd' insu;i Cuuk'ntul"'
M IN U N EA.16
Appoloniusde Rodos(*3zzI' d. Hs.):,,Euvestesc in Treimepe
u1t e intru celeinalte, al cdrui
Cuvdnt este fIrI d'" moatt" si va fi zemislit intru neispititi
Fecioard,pentru cd aceastava veni intocmai ca o sdgeatilpwtd-
toarede foc, pe toatd,lumeao vavina si o va ducein dat Tatillul
Nu din sinemi voiesca vorbi Lcestel,ci ceeace era sd vorbesc
nu pot, fiindcl cu tlrie sunt !inuf.9i proorocescnevrOnd"'
MINUNEA 17
Filon din tarisa (120i. d. Hi): ,r4cestaestefird' de asemdnare
ma@esecat;ifoc nemuritor, de care se
cutremurd,cerurile, pd.mkntul, lrrnrea',adhncul, tartarul ;i de-
monii; ;i estetnsu;i Atotpd,rinte,celfird' de tatd',tntreitfericit".
MINUNEA 18
Plutarh (trzs i. a.us.):,Jilngd celpeste toate gifard' de coukr;i-
ffi
re, ffiTnyelege nimic tn contrariu; cuuAntulestedin sine, iar
nu de la alturl.$i limpede seJd'cudouedireacd infelepciunea;i
cuuilnful lui Dumnezea cuprinde toate marginile pd'mhntului.
MINUNEA 19
O Fecioarl va hrini pe Pruncul Hristos
Lilbunazar,astrolog,fiind pigin, cu indemn tel, ori a duhu-
lui bun, ori a dtrhuluirdu, a scrisdesprePrecistaacestecuvinte
 22 PToIos. NICODIM MANDTTA MINT]NILE MAICU DOMNUTUI 23

proorocesti: .,Se aa rta,stepe pdmAfi Fecioara cea curatd, Cuui,ntului celui mai-nainte de ueci se cade sd'fie dinlitd"''
Fecioara cea neintinatd", Dupd acee& zice: insu,si Dunt.nezeu AEiidereaEi acestlucru a,fostmai-naintede nagterealui Hristos
a ard,tat cd aceea este ltecioara, care ua sd,hrdneascd, tn, lara cu 1200a ni .6.z l s )
eareiascd Pruncul, care se cheamd lisus, iar*pg MINUNEA 2 5
r-J' ,!!ry!_-q*g!:_9--"
ceasccitl rutmim pe dd.nsulHr.istqq" (x. t75). Precistacinstitd si de mahomedani
MINUNEA 20 Mahomedldudind pe Precista , zicea:,,Dintre blrbati multi au
Preasfdnta Fecioari, alungl intunericul fost nici una nu a fost deslvirqitl,
Yirgilius. poetul pigiuresc,necredincios,nu stia de cine este fdtd numai Mamalui Iisus".(x. l8l)
invltat, de duh bun, ori de'duh rdu, a. scris despre Fecioarasi MINUNEA 26
despre Flristos, acestecuvinte: ,,Acumse intoarce F'ecioarasi se
intuneci implritiile lui Saturn" (x. 173).
inseldtorulMahomedlnuddndpe Precistain alcoranulsdu,-
ori de duhul cel bun, ori de duhul cel rIu fiind invdfat, zicea:
MINUNEA 21 ,,OMnrie, pe ti,ne te-a ales Dumnezeu a ard'ta Cuu0'nfulSd'u:
Un altar in cinstea precistei Numele lui esteMesia".(x. 181)
D-Iuult care se numeau .asapentru Qpia. craiuf Celtilor. in MINUNEA 27
ceta_tga.
Carnutului, au f'dcutun altar sub plmdnt, pe care l-au a scris in alcoran desPre Precista,
Un
numit: ,,Fecioara,,care ua sd nascd". Altarul s-a fdcut mai preuestirea lui Dumnezeu, zicAnd:
u."Jt" cuvinte: ,,Auzit-arn
inainte de nastereaPrecistei.(x. 176) nu se ua na$te,de car
Nici un om din urma;ii lui Adam
MINUNEA 22 nu se afrngTSatana,fira numai de Fiul Ma,riei". (x. 1s3)
O carte profeticd MINUNEA 28
tJn evreu sdpaih via sa, clupl cum se obisnuiert. iu vie. Sdpind Mahomedaniicinstescpe Precista,zicdnd:Cd'ea a nd'scutpe
in pllmant a aflat o carte, foarte veche, scrisl in trei limbi, care Proorocul cel Mare,pe lisus, farA de bd'rbat.(x. 184)
cuprindea acestecuvinte: ,,Hristos se ua naste din Fecioard,pen-
tuu mintuirea noastrd.". Aceastd, carte s-a atJltn\arigrad. (x. 192)
MINUNEA 23
Precista cinstitl de unii idolatri
inchindtorii de idoli clin catalonia cinsteaupe Fecioaracu prun-
cul in brate. Chipul ei in toti anii il purtau pe ulite. Odinioari
,intrebindu-i oarecine pentru ce fac aceastl, au rlspuns: Cd,fac
pentru o Fecioard ca,rea. nd,scutsi a rdmas tot Fecioard,. 6. r7z\
MINUNEA 24
Precista mlrturisitd si de demoni
intr-o cetate,clle-j|,91ryg4c, i11'Eles,p,o:rt,
cdnd a ziditArgo-
nafti o capiste si a intreb-atpe Apolon, idolul pitias, cui s-ar cd
dea s'i sfinteasci aceacapiste,idolul a rlspuns: ,,Mariei,Maicii

DTINI"]NItEMAICII DOMNULUI
P R E Z I S ED B S I B I L E
Sibileleerau preoteseale ternplelor idolesti. Ele erau alesedin-
tre fecioarelecele mai curate,mai frumoase qi mai pline de dem-
nitate. Ele aveau obligatia sfdntd..de a-si pdzi tecioaria, in c z con-
trar abaterea fiind pedepsitd cu moartea. Lumea pigdnit, care
era profund cufundatd in imoralitdti, simlea nevoia, ca jertfele si
rug[ciunile lor, pe'ntru a fi bine primite, si fie inlltate prin niqtt:
fiinte curate,pure, cirora ei le purtau un profund respect.Sibi-
lele au reprezentattot ceeace a putut oferi mai bun si mai fru-
mos, pdginismul. Fiind vasecurate,Duhul lui Dumnezeuin mod
providential le-a iluminat si inspirat cu duh proorocesc,pentru
a vesti lumii plgine, desprevenirea lui Mesia,Rdscumpdrdtorul
lumii, Care se va nirstedintr<l FecioardPreacuratl si Careva tre-
bui sI pltimeascl, sI lie ristignit, iar ^ ffeia. zi sd invieze. Bise-
rica cre;tind, din cele mai vechi timpuri, a privit cu sirnpatie;i
respectspre acesteSibile,precum ;i spre marii si iluminatii fikl-
z<>fipdgini, care cu tot intunericul ce precl<lmina,au reusit sii
alle, si recunoesc:"rsi mlrturiseascl pe adevlratul Dumnezeu.Ca
MIN UNIIE MA I('II DOMN UL LII
drept urmare, rnai ta;rziu,s-a Lcceptatca sapte dintre acesti fllo-
zofi ldesprecaream amintit mai sus) si 12 Sibile (desprecarevonr
vorbi mai jos) sd fie pictali pe perefii exteriori ai unor Biserici,
precum la Mlndstirea Iviru din Sf. Munte Athos, la ,,Bisericacu
Sfinfi" din Bucure;ti, la ,,BisericaMirdufiklr" din Suceava,la
,,BisericaSfintul Nicolae" din lasi, etc. Dar trebuie sd precizim
cd"atit cei s,apteinfelepfi, cit gi cele 12 Sibile,n-au nici un carac-
ter de sfinfenie in crestinism, qi nu se pot nici pe departe a se
asemina cu Profe{ii Vechiului Testament(Tez.Lit.vol.2).
MTNUNEA 29
Sibila Persica,cu duh proorocescde la Dumnezeufiind plinI,
a scris aceste versuri despre Pteacurata Fecioard":,,VA'ueni in
lume Proorocul cel mare din marginile de sus prin nori. Din
Fecioard, curatd. se aA na;te, ;i pe noi cu Dumnezeu-Tatd.l ne
ua tmpdca". Aceastd Sibild e zugrdvitd"+inand in mdnd un feli-
nar qi o lentd cu acest text: ,,Iatd,, ua ueni ziua cea prealumi-
nonsd,,in care Domnul cel de ueci, pentru, pdcatele tuturor, ua
1fi trimis, pi dupd. trup ua vietui" 1x.r;.
MINUNEA 30
Sibila Libica, cu deqteptarea Duhului Sfdnt, aQa"? proorocit
despre Pteacttata Fecioard: ,,Iatd, vL veni ziua Tceealuminoasl,
in care Domnul cel de veci, pentru pdcatul tuturor, va fi trimis
qi dupl trup va vie{ui. O jupOneasl (Fecioard-Maicd)pe Ddnsul
v^ avea, hrdni-L-va pe Dinsul cu ligele Sale, cd aqa este taina
Dumnezeiascl".Aceastl Sibild se afld zugrdvitd",tinind in mdnd
o lumind aprinsi, rostind aceste cuvinte: ,,Proorocul cel din
marginile de sus, prin nori, din, Fecioard. Curatd se aa naste
;i, pe noi cu Dumnezeu-Tatd,lne aa impdca" (x. 2).
MINUNEA 3 T
Sibila Himeria de Duhul Sfint fiind povi{uiti, a scris aceste
cuvinte despre Pteasfinta Ndscltoare de Dumnezeu:,,Fecioara
in ueacu.l tknd,r, sau care uA ueni, tntru cinstea omului ua fi.
Noi to{i o uorn cinsti pe dknsa, cd.ci pe impdrat tl ua line in
trti ittile ,lulc. f mpdrofttl Cd,ruia ii ua aduce danrri cei trei crai
credinciosi". Aceasti.Sibili, de la Marea Neagr:i, se zugrlveqte
t6 ,r"r"".*r"""r,
purtind un corn, ca si cum ar bea din el un copil si zice cuvin-
tele acesteade mai sus (x.4).
MINUNEA 32
Sibila de la cuma (cumilia,Numeea) inrtalia, a proorocit in acest
chip despre Preacurata Fecioari: ,,De la Duhul Sfknt aceste
cuuinte de pe urmd,: Adeud,rate sunt si uor fi in ueci, care ne.
tnsemneazd, noud, pe fntpd,ratul si ne fd,gd,d.uie;te uenirea lui
tn lume. Care cu pace ua locu,i cu noi ;i spre toatd, lumea ua
fi cu milit, ;i uaprimi Et tru.p ornerxesc.Domnul Dumnezeu cel
.foarte bu'n;i cu mild, pe FecioarA o ua lua de-i uafi tui Maicd,,
cd o ua uedea pe Dinsa tn. stat drept. Cu adead,rnt, ne uA
intrece pe noi Fecioara, aceea,,cu clestoirticiq cu smerenia, cu,
faptele bune si cu cu,rd,[ia.pentru aceea, tn pkntecele sd,u cel
cr.trq.t,ua dobAndi pe Donxnul sdu din, ceruri, (pe) Cel (prea)
htalt". Sibila aceastae zugrdvitd,firrd.ndo iesle, cuiextul acesta:
,,Vaprimi pe El trup ornenesc...pe Fecioara o ua lua de-i uafi
lui Maicd." (x. 6).
MINUNEA 33
sibila de la Samos(Sanriia,
satia),cu inclreptareaDuhului sfint,
a prnorocit
despre Sfinta Fecioari Maria intr-acest chil-t:,.Iatd,ua
ueni tn lume, cdtre noi, Dontnul cel bogat din ceiuri. Se ua
na;te din' sfrnuri de Maicd Fecioard,. A;a, se cacle, cu inttoirile
Iu.i Dumnezeu., laudd, sd-i dcfun, Cerul, |td,m.Anful si ingerii, il
uor cunoaste". 1x.51
Aceastdsibild este infdtisatd purri.nd un leagdn si privind
prinrul somn al Pruncului flristos, zicind textul; ,,Iatd,ua ueni in
lu,me cd.tre noi Domnu.l cel bogat tn ceru.tri. l{aste-se-ua d.in
Sfipinh Maica Fecioard,".
MINUNEA 34
sibila Eritreica, de la Marea Rosie, poartd un trarlclafir alb,
inflorit, si un boboc ck'.trandafir alb, afitind Buna-vestireachrsd
de Arhanghelul Gavriil preaslintei Fecioarei Maria, cu textul
acestor cuvinte: ,,si tnger ua ueni Ei din tnd.l[ime, zicanclu-i sd
se bttcure de Nasterea cea, mai presu.s clefire".
MINUNILE MAICII DOMNTITUI 27
MINUNEA 35
Sibila Europeea(europeani)cu rdncluialaDuhului Sfint a pro-
orocit despre Nlscdtoarea de Dumnezeuin lume asa:,,Vaueni in
lunte Cuuhntul cel de ueci, ca sd.fie defolos credinciosilor sd.i.
Din cer de la Durnnezeu ua fi trimis in pAntucele Fecioarei
celei imbund.td,[itd, si ua trece pe multi prin munli ;i prin udi
mAri, ;i uafi aici nu pulind. uren'te"(x.g).
Aceastd Sibild ztgrdvitd. cu o sabie in mind, prezice omorul
pruncilor ;i fuga in Egipt, rostind acest text: ,,in lunze ua ueni
Cuuhntul cel din ueci.., ;i ua trece prin munti ;i prin ud.i mari,
;i uafi aici rut,pu.lind. ureme".
MINUNEA 36
Sibila Tiburtina (Tibrutina),fiind plind de Duhul lui Dumnezeu
a spus acestecuvinte de Precistafurversurile Sale:,, Du,ntnezeu,
cel drept mi-a dat mie aceastd,uorbd,ca sd.ard,t lumii pe Fecioa-
rA cer lurninatd, (minunatl) care ua na;te in Vitleern Pruncu-
;or, ;i fecioria sa Acela nu aa ud.td.ma.SJhntd,este, destoinicd
;i fericitd,, cd. ua hrd,ni pruncul'cu lapte de la sine", (M.10).
Sibila aceastaar^td"cI Vitleemul va fi locul de nastere al Dom-
nului llristos'si despre aldptaren Lul
Pdginii idolatri, cind au zidit in Roma capistea lui Ianus,
dumnezeului lor cel mincinos, in acea vreme ei au intrebat pe
Sibila Tiburtina: ,,Pknd, cAnd ua sta acea capi;te?" Sibila le-a
rdspuns:,,PAnd cknd ua na;te Fecioara". $i aga a fost, cd"pind
atunci L :tat capistea lui lanus, pdnd"cdnd a ndscut Precista pe
llristos. In timpul cind a nlscut Precista pe Hristos, indatd si
capistea aceel din Roma s-a surpat.
Octavian,pdgdnul irnpdrat al Romei, cdnd a vrut sd se numeas-
cd"pe sine Dumnezeu,in aceavreme Sibila Tiburtina, proorocita
pdgdneascil, i-a ardtat lui pe cer pe Fecioara Fnand pruncul in
m0ini, si ia zis: ,,AceeAeste altarul Fiului lui Dumneze!.t.".pen-
trv aceeaa, ardtat Sibila pe Fecioaratin2nd Pruncul in miini, cd
a proorocit cum cd va sd nascX Precista pe Hristos, si are sd-L
finl in miinile Sfintiei Sale.
\II\UNIJA 37
Sibila Agripa e infdtigatd tinind un bici in mand, proorocind
biciuirea Mdntuitorului flristos in timpul Sfintelor Patimi.
28 Protos. NICODIM MANDTN{ MINUNILE MAICII DOMNALUI 29

MINUNEA 38 M IN U N EA41
Sibila Delfica, avdnrlin sine pe Duhul Sfint a siris acestepro- Evoptia, preoteasavestitului templu pdginescdin. Delfi al
orocii despre Preasfinta Fecioard:,,Oaste(a oamenilor)cunoa;te Grecieiantiie,fiind rugatdcleFilip cu oamenisIi sl le ghiceasci'
pe Domnul Td,u.Va ueni proorocul pentru mhntuirea ta. Acela ea gustind din apa vrdiitd a izvorului Castalului,le-aproorocit
toatd, lumea cu inudld,tu.ra Sa ua lumina. Se cade ca fiecare uqui,,OorncAnd'dupa mttlte Ltrent'i,in pd'mknty'l9e!mai tmpd'r'
cele neo-
sd,-;i aducd, aminte de Ddnsul. Cu lucrarea Dumnezeiascd, Se fird d,epd'cat Se ua n'a;te cu trutp, ;i cu hotarelepatimilor
71,t,
'boiitoare
aa naste si aa rdcori inimile credincio;ilor Sd,i" (x.3).
'Aceastd
ile du*nezeirii ua dezlega stricd,ciunea
Sibild se zugrdve$tecu o cununl de spini in mOini, celor neuind,ecate.Acestauafi pizmuit depoporul cel necredin-
precizind incununarea Mdntuitorului cu cunund de spini de ciotsfi intru tndQimi Se ua spilnzura, cA'un oskndit la moarte'
cdtre fii poporului SIu. Pe acestea toate le ua pdtimi uoind sd,le sufere. si murind,
spre uiala ue;nicd,se aa scula... vremi nebiruite au tnceput sd'
MINUNEA 39
se rid,ice..." 1v.sf.25dcc).
Sibila din llelespont (Helespontica),cu duh db proorocild", asa Profeliile acesteasi altele multe pe lingd acestea,se numeau
a scris despreNdscdtoareade DumnezeuFecioarai,,Yd,zttt-ampe Sibiliene. CIrlile sibiiiene erau pdstrate de romani in Capitoliul
la
Fecioara tntr-o rnn,recinste, care dd, acest dar al sd.ucelui tnt,e- -Romei Cdrtile acesteaerau consultzte
1or, si incredinpate preofilor.
lept, destoinicd,fiind cu rd,nduiala Dumnezeirii. A;a ua cutn- tr.
,.; feluritele nevoi ale si ale impdrdliei fomane' findcd se
pdni Domnul pe Slujnica Sa cknd ua aeni tn pdntecele ei ca gdseauintr-insele preziceri lumindtoare qi folositoafe. -Sibilelese
intr-o cd.mard,. Venirea lui ua fi foarte tnsemnatd,, Afa culn, h
&-
iugrdvesc impodobite maiestuos,mafi la trup, pline de tinerefe,
cu tocmeala lui Dumnezeu tnaintea oamenilor este ascunsd,. a, cu-expresii puternice, puteri morale 9i imbogdlite cu.frumusele
Cd.mare minune se na ardta cA.nd aa.spune Fecloara lucruri E fizicd. (Tez,Lit. T.2. pag.2)4)'
ca acestea"(m.7).
Sibila Lceastl se infdtiseazd tindnd o cruce, proorocind Cruci-
ficarea, Jertfirea si Prosldvirea Domnului nostru Iisus Hristos
pentru mintuirea lumii.
' MINUNEA 40
Sibila Frigiei (Frigianr),cu invd{dtura Duhului Sfint a izvodit
acesteversuri despre Ndscitoarea de Dumnezeu:,,Vd,zut-ampe
Domnul Cel mai inalt de ckt tofi,.fiind foarte mknios spre
lumea cea fd,cd,toare de rd,u. Yrut-a pe oamenii cei rdi sd,-i
,piardd, ;i iard,;i sd,facd, frd.lie cu dkn;ii. Trimis-a la Fecioard,
pe ingerul Sd,u,ca sd.-Iprimeascd, cu credinfd, pe Dhnsul. Iui
Dumnezeu ceiui mai-nainte de uecifoarte ii este drag ca sd,ia
trup din Fecioard ;i sd,Jfacd,jerffi pentru ai Sdi. fi ua (voieste)
pe ocrrnenii cei cdzuli (si-i judece,i) sd,-ipund, la bine" 1x.s1.
Sibila aceastapoa,ttd.un steag; care simbolizeazd invierea MOn-
tuitorului nostru Iisus Hristos.

MINUNITEDESPREzAUISIIREA SI NASTEREA
pREASFTNTET
ruAscAroAREr
DEDUMiuzEu
SI PURUREAFECIOAREIMARIA
MINUNEA 42
Sfintii plrinti Ioachim si Ana
Sfintul si dreptul Ioachim, tatdl preasfinteiNdscrtoareide
Dumnezeu,a fost din semintia patriarhului Iuda si a marelui
pfoorocimpfuatDavi{, prin Natanprooroculqi seminliaacestu-
ia. Sf2ntaAnaa fost fiica preotuluiAaron,fratelelui Moise,din
semintia patriarhului Levi. Ei duceauo viald, curatd,sfdntd gi
duhovniceascr, fiind plini de faptebune,milosteniisi binefaceri.
Iubeaupe Dumnezeudin toatd.fiinta lor, implinind cu cdldurr gi
cucernicie,toatebunelerdnduieliprescrisein Legeasfdntd.
MINUNEA 43
intristarea Sfintilor pdrinti loachim si Ana
Cu toatecd"eraubinepldcu{ilui Dumnezeu, pentru credintasi
faptelelor eelebune,totuqi,ei treceauprintr-o nlare incercare
MINUNILE MAICII DOMNULUI 31
si aveau o mare mihnire, pentru faptul ci ajunseserdin pragul
bdtrinetii si nu aveau nici un fiu sau fiicd, fiind sterpi. Pentru
aceasta ei indlfau neincetat rugdciuni la Dumnezeu si aduceau
jertfe la Templul din Ierusalim, ca DumnezeusI se milostiveascd
spre din;ii gi sd-ibinecuvinteze prin dezlegareastirpiciunii.l)n,
cererea lor intirzia si fie implinitl.
Yilzind cd ruglciunile, postul qi milosteniile klr nu au fost as-
cultate si primite de Dumnezeu,Sfintii Pdrinli Ioachim si Ana, s-au
hotdrit sd.facd,rugiciuni si mai stlruitoare, cu post f.o*rte aspru,
iar pentru a;ceastls-auhotdr2t sd se retragd.in locuri tdinuite, si
acolo sd se roage, pdnd,ce Dumnezeu va auzi rugdciunea lor.
MINUNEA 44
Rugdciunea Sfintei Ana
Mergind intr-un loc tdinuit, Sfinta Ana s'a rugat lui Dumne-
zeu cu tinguire ;i cu lacrimi fierbinfi, rostind urmltoarele:,,Donrn-
ne Dumnezeule Atot{iitorule, Cel ce numai cu cuukntul Td,uai
Jii.cut cerul ;i pd,mAntul cu toate cele ce sunt tntr-insele; Dum-
"nezeu,le,
Cel ie ai zis jh.pturilor Tale sd creascd;i sd se inmuL
feascd, Tu, cel ce ai binecuukntat pe Sara, solia lui Auraam, ;i
la bdtrh.ne{ile ei a nd,scutpe IsAAc, ;i ai dd,ruit Anei, ce era,
stearpd,,pe Samuil Proorocul ;i aQi copii, dd,'mi;i mie roadd
pintecelui ft'teu, ;i nu md, Id.sasd, rd,mh,npxtrurea de ocard' ;i
urgie oamenilor. Adonai, Doamne Sauaot, Tu care ;tii ocara
nerodirii mele, dezteagd.-mi durerea inimii mele, deschide
pkntecele meu, ;i pe cea neroditoare aratd.-o roditoare cu
Atotputernicia Ta...Si orice uoi na;te:fecior orifecioard,, o uoi
inchina Sfin{iei Tale cu toatd ininta, dd,ruindu-o Bisericii Tale
pentru a-[i sluji pu,rurea acolo...".
" Acestea qi multe altele grdindu-le dreapta Ana cu rnare tan-
guire, i s-a ardtat ingerul Domnului, zicindu-i: ,*Ano!Ano! S-a
auzit rugd,ciunea ta. Suspinurile tale au strdbd,tut norii ;i
treptele cerurilor; i,ar lacrimile tale fierbinli au ajuns tnain-
tea lui l)u,mnezeu. Iatd, tu uei zdmisli ;i uei na;te o Fiicd,
cea preabinecuuAnfutd.. Pentru aceasta se uor binecuuilnfu
toate seminliile pd,mhntului ;i printr-tnsa se aa dd,rui mdn'
tuire lumil. Nu.ntelefiicei acesteia ce o uei zd,misli ;i na;te,
ra fi .,Maria".
32 Protos. NIC'ODIM MANDTTA
MINUNEA 45
Rugiciunea si postul dreptului loachim
Dreptul Ioachim aiung2nd sus pe munte, a petrecut acolo in
plingere mare si post 40 de zile, fdrd,a gusta milcar pdine. ,,Nu
uoi lua - zicea el tknguindu-se - tn gura mea hrand,, nici md, uoi
tnapoia la casa mea, phnd, ce nu md, ua auzi ;i cerceta pe mi-
ne Domnul Dumnezeul lui Israil". Dupd ce sia indllat sufletul
sIu pe aripile ruglciunilor fierbinti si a postului adeydral,rugin-
du-semai aprins de cdt sofia sa, i s-a ardtat si lui acolo in pusti-
etltea acee Arhanghelul Gavriil, zicdndu-i: ,,Bucurd,-te loachi-
me ;i te uesele$te,eu sunt trimis a-[i aduce p.ace ;i mdngiiere
Eu sunt ingerul lui Dumnezeu si am uenit iA-yl,uestescbucurie
tltAre. Femeia ta Ana ua zd.misli;i ua naste ofecioard. Aceasta
ua fi cea mai aleasd,dintre toate fecioarele si femeile pd.mi,n-
tului, ea aa, zd.misli... ;i ua na;te pe impdratul uniuersal al
lumii, pe Fiul celui uiu, pe Dumnezeu-CuuAnful. De acurn lasd.
scdrba ta si pdrdse;te amd,rd,ciunea sufletului td,u, cd. a auzit
Dumnezeu rugd,ciunea ta, increde-te tn cuukntul meu ;i mul-
lume;te lui Dumnezeu. Spre tncredinlare temeinicd. acesta
sd.-fifie lie semnul adeudratei ;i bunei-uestiri: Mergi in leru-
salim la Biserica Domnulu.i; acolo uei afla la por[ile cele de
au.r,pe so[ia ta Ana, cd.reia aceia;i i s-a aestit ca ;i [ie". Acestea
zicind ingerul Domnului s-a f'dcut nevdzut dinaintea ochilor lui.
MINUNEA 46
Zimislirea si nasterea Preasfintei
si pururea Fecioarei Maria
in vremea aceel. dupd descoperireaingerului lui Dumnezeu,
SfAntagi dreapta Ana a zfunislit pe Preasfinta qi pururea Fecioa-
ta Maria,in noud zile ale lunii decembrie.Lucrul acestaia umplut
de negrdita bucurie pe Sfintii Pdrinli Ioachirn gi Ana, pentru care
sllveau neincetat pe Dumnezeu.
Iar dupl noul luni si anume la 8 septembrie, Sfinta, Anz a
niscut pe fiica cea Preacuratd si binecuvlntatd,, pe Preasfinta
Fecioari Maria, pe incepltoarea si mijlocit<ntea.tnintuirii oame-
nilor. Nastereaei a umplut de bucurie pe pdrintii sdi, Ioachim qi
Ana, cerul si plmintul si pe tozrtiilumea.
il
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 33
MINUNEA 47
Punerea numelui Preasfintei Fecioare
A opta zi de la naqtere, dupi datina evreilor, Sfintii Plrinli
Ioachim si Ana, au chemat acasd.pe preofii Bisericii. Dupd ce i-au
ospdtat, ei au binecuvdnt^t pe dreplii plrinli qi pe Preasf0nta
Prunci, cdreiai-au pus numele Matit, asa cum mainainte le ves-
tise lor ingerul Domnului.
MINUNEA 48
insemnitatea si taina numelui Mafia
Numirea aceLStLde ,,Mzria", care s-adat Preasfintei Ndscdtoare
de Dumnezeu,cuprinde in sine un adinc inteles, pentru ceea ce
avea sd"devinl mai tirziu. Tilcuirea numelui ..Maril" inseamnd:
,,impdtdteasl" qi ,,ComoaraDarurilor". Deasemeneafiecarc literd
a cuvintului Maria, reprezintd"inifialele a cinci femei dintre cele
mai vestite qi minunate ale Vechiului Testament(DidahiiI. Miniat).
MINUNEA 49
insemndt atea literei ..M"
Litera,,M" ne reaminteste de ,,Marit", sota lui Moise si Aaron,
clre avea.strdlucind in sine, doud daruri mdrete: fecioria qi
proorocia. Acestedaruri sunt si rdmdn pururea in Dumnezeiasca
fiicd; ,,Feciorir.": ,,Cctm.ua fi mie aceasta (zdrnislireade fiu), de
urerne ce ea nu ;tiu de bd,rbat' si ,,Proorocir": ,,IAtd' md uor
ferici toate neamurile..." (Lr.r, 27-34)
MINUNEA 50
insemnitatea literei,-{'
Litera ,,.4t'',
ne reaminteste de Abigai, sofia bogdtasului Nabal,
care smerindu-seprin aducerea de multe daruri de hrand, lui
David gi oamenilor lui, dupd moartea sotului sdu a devenit
impdrdteasl 1t imp. zr. Prensfinta Fecioard,Maria prin smerenie
s-amIrit, si se laudi prin slava acesteiminunate virtuli, zicdnd:
.a cd,utat spre snterenia roabei Sale" (Lc.1,4s).
,,...Cd,
MINUNEA 5 T
insemnltatea literei"R"
Litera ,,R"faceamintire de Rahila,sofia patriarhului Iacob,care
era vestitd prin frumuseteaei furvremurile patfiarhale (rac29.ls).
3.4 Protos. JYT.,ODIJI,IMANDITA
Preasfinta.FecioardMaria are intruchipatd in fiinta Sa. frumn-
selea superioard"tuturor frumusetilor creaturilor cereqti si pi-
mtntesti. Aceastao adeveresteinsusi Sfintul Arhanghel, zic;and,:
,,Ilucurd-tecee'dce esti plini de daruri..." 1Lc.1,2s;.
MINUNEA 52
insemnitatea literei,,I"
Litera .,I" ne reamintestede Iudita cea credincioasdsi virtuoasd,
care s-amdrit de tot neamul siu, c'ici a omorit pe Olof'ernsi ast-
f'el ia sclpat pe israelifi de vrdjrnasii lor (rurtita
4.16).Preasfinta si
PurureaFecioarl Maria, prin nastereasi jertfa Fiului Siu, a Dom-
nului nostru Iisus llristos, a infrint si a zdrobit capul lui Olof'ern
cel spiritual, eliberind intreg neamul omeneQcde sub tirania si
robia lui. Aceastdbiruinfi asupravrajmasuluia rostit-o prin cdn-
tiri de latdd.lui Dumnezeu,astf'el.,,Cd.mi-a Jd,cut mie md.rire
Celputernic ;i Sjhnt este Numele lu,i. Mila Lui este in neam ;i
in neam spre cei ce se tem de Dh,nsul.
Fd.cnt-a td.rie cu brahtl Sdu Dornnul, risipit-a pe cei mAn-
dri cu cugetul inimii lor. PogorA,bape cei puternici de pe
scaune ;i a tndQat pe cei smeriti. Pe cei fld,md,nzi i-a umplut
de bund.tdli; iar pe cei bogalf,i-a scos a/'ard de;erli... (k.1,49 53).
MINUNEA 53
insemnltatea literei,,N'
Litera ,,A" de la sfdrsitul cuvintului ,,lilarit" ne reamintestede
Ana cea stearpf, care.suferind cu rdbclaretoate iignirile ;i dosl-
dirile c vzale cle nenastereade fii, prin credinll nezdruncinatl,
insotiti de post neintrerupt si rugdciuni fierbin{i, a atras asupra
ei binecuvdntarca lui Dumnezeu prin dezlegareastirpiciunii,
devenind mama marelui prooroc Samuil, si a altor fii si fiice.
Preasfltrta Fecioarl Maria; in suflet, in trup si in nume, &rlt_d.
clar cdintruneste in fiinta sa aleasd,toate frumusetile si Darurile
rninunate cu care Dumnezeuainzesttat lumea cereasci si lumea
pimanteascd.
ilTINUNEA 54
intrarea in biserici a Preasfintei Fecioare
la implinirea viirstei cle trei. ani, Sfin.t-iiPlrinti loachirn si
A na, aduc la tcmplu pe fiica lor ca si o inchine lui Dumnezeu
.,VTI\ UI\ ]LE MAICII DOMNULUI 35
dupl fdglduintadatd.in acelmoment,PreasfintaPruncdLurcat
cu grd.bire,singur{,cele 15 trepte de la intrareaTemplului,neo-
prindu-sepinI sus,lucrul acestauimind pe toatdlumea.
MINUNEA 55
Primirea ei de cltre Proorocul Zahafia
Arhiereu al anului aceluiaera ProoroculZaharia,tatdl Sfdntu-
lui Ioan BotezItorul, care vdzind pe Preasfinta Fecioafi"Mxia,
a recunoscut-ocI Ea este cea care va deveni Maica Fiului lui
Dumnezeu,qi pe clre L primit-o cu urmdtoarelecuvinte:,,Vino,
tmplinirea proorociei mele! Vino, tmplinirea fi,gd.duinlelor
Domnului! Vino,pecetea a;ezd,mhntuluilui! Vino, implinifea
Tainelorlui! Vino, oglinda tuturor proorocilor! Vino, tnnoirea
celor tnuechite! Vino, lumina celor ce zac tn tntuneric ;i, tn
umbra morlii! Vino, Dar Nou ;i prea Dumnezeiesc,de intrd,
cu bucurie tn Biserica Domnului tdu; acum tntr-aceasta de
.ios; iar pulin mai pe urntd., in cea de sus ;i neapropiatd".
MINUNEA 56
Introducerea Preasfintei Fecioarei in Sfinta Sfintelor
in Altarul Templului Sfdnt,numit SfdntaSfintelor,nu avea
voie sI intre nimeni niciodatd.,decit Arhiereulo singurZdatd.in
an, si atirnci cu pregdtiri specialesi intr-un nor de fum de tdmdie.
indrdznealade a cllca acestasezdmintse pedepseacu moartea
de insuqi Dumnezeu.Arhiereul ZahariadupA^cea primit pe
Preasf0nta PruncdMaria,din indemn Dumnezeiesc, a merscu Ea
si a introdus-oin Sf0ntaSlintelor,spre uimirea tuturor celor ce
erau de fatd..
MINUNEA 57
Petrecereala Templul Sfint a Preasfintei FecioareiMaria
Fiind adusI la Templu,PreasfintaFecioafi,a petrecutaici 12
ani, fiind rinduitl sd locuiascdla chiliile destinatepentru f'e-
cioare,unde a invdlat sI lircrezein timpul liber, imbrdclmintesi
veqmihtepreo{egtisi arhieresti.Aici primeausi portia de hrand
ce se cuveneafiecdreia.Preasf0ntaFecioarlMariainsi, tot timpul
rdnduitpentru rugdciunbqi citireaSfintelorScripturi,?l petrecea
numai in SfdntaSfintelor,unde i se arltau ingerii, cu care vor-
lrea,si dela careprimeain fiecarezi spreseard.,hrand" ingereasci.

36 Protos. NICODIM MANDITA
MINUNEA 58
O descoperire minunatd,
Odinioard,Preasfinta FecioardMaria citind in cartea Proorocu-
lui Isaia, a ajuns la locul cate zice: ,,Iatd,,Fecioara tn.pAnfuce ua
auea ;i ua na;te Fiu si uor chema Numele lui .,Emanoil" (cu noi
DunrneZeu) (ts.7,14).Atunci aprinzindu-se de focul sfdnt al dragos-
tei de Dumnezeus-a oprit din citit si aruncdndu-secu fata la pd-
mint s-arugat cu lacrimi fierbinti, zicdnd:,,Doa,rnneDumnezeul
cerului ;i al pd.mh,ntului, cefericitd. ;i mult sldaitd, uafi fecion-
ra, a,ceea cnre se ua tnarednici de acest Mare Dar. Ckt de sld,uit
uafi numele acelei Fecioard,-Maicd.
a lui Dumnezeu! O, Doamne!
Cfu de fericitd, m-a; sint[i, dacd, m-ai fnuredilici ;i pe mine sd,
fiu md.car cea mai umild. sluinicd a acelei Fecioare preasld.ui-
td.! Oare cdnd ua ueni A,ceAurentepreasld,uitd si binecuukntatd,
tn care Ziditorul nteu r)a,cobort pe treptele cerului ;i ua ueni
pe pd,mAnt, spre a se tntrupa ;i na;te din Fecioara aceeA
preasld,uitd? Ajunge-ttoi eu oare acele zile fericite ca sd, ud.dpe
acel Fiu al lui Dumnezeu, intrupat Om pentru ntkntuirea
noastrd,? O, ureme binecuuhntatd, de Du,mnezeu pentru ntAn-
tui.rea noastrd., apropie-te degrab, cd,ci tare doresc a te ueden!"
Atunci i s-a ardtat o lumind mare si din mijlocul ei a auzit un
glas, zicdnd',,,Tu.uei na;te pe Fiul Meu, pentru Aceea altii aor
sluji {ie, fiindcd. tu, iubindu-Md. pe Mine, ai dorit sd slaje;ti
a,ltora.".Aceastaa destdinuit-o preasfinta Fecioara Maria, Elisa-
betei, dupl Buna-Vestire(x. 17).
MINUNEA 59
Pirdsirea Templului
Dupd irnplinirea a 12 ani de petrecere in Biserica lui Dumne-
zeu, PreasfinteiFecioarefunpreuni cu celelaltefecioare de vdrsta
Ei. i se cere sd pdrdseascd
Templul pentru a Secdsdtori.Preasfin-
ta Fecioarl le f'acecunoscutPreotilor, cd ea nu poate si se cdsd-
toreascl, fiindcd mainainte de nastere a fost inchinatd lui Dum-
nezeu de plrintii sdi, de asemenigi ea a fdglduit lui Dumnezeu
cd. va tr/ai toatd, viata in f'eciorie curttd, si sfdntd. Arhiereul si
Preotii liind pusi la lnare incurcltura, nestiind ce si laci, se roa-
gI lui Dumnezeula Chivotul Sfint, si li se rlspunde de la Domnul
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 37
ca sd cauteun blrbat vrednic, cdruiasd-iincredintezepe Sfinta
FecioarI,sub randuialasi chipul insolirii (prin logodire)pentru
pilzirea fecioriei'
- ---.-^,n r z-n
MINUNEA 60
Alegerea logodnicului Preasfintei Fecioare
Pentru aflarcaunui astfelde blrbat vrednic,demh gi de incre-
dere,drept Ei temltor de Dumnezeu,SfatulDomnuluia rOnduit,
ca din casaEi semintia lui David sd,aleagd.12 bdrbali fdri femei.
Si li se ia toiegeleacestoragi ddle punl in Sfintul Llta4 9i bdr-
batul al cdrui toiag va inverzi, acelaeste ales pentru a i se da
Fecioarain pazd,.Arhiereul Znhatia alegind 12 bdrbagipiintre
bdtrdn(la
cureer^ qi Iosif, bdrbatdrept ii temltor de Dumnezeu,
84 de ani), le-a luat toiegelesi le-a dus in Sfantul Altar, rostind:
,,Aratd,Doa.mne,pe bd'rbatul arednic, cd,ruiase cuuine a logo'
di pe Fecionrt". A doua zi sco!2ndtoiegeledin SfdntulAltar in
prezenla celor 12 bdrbali, au gdsit toiagul lui Iosif inverzit, in
care timp si o porumbild albd zburind de sus in ios s-L a;lezat
pe toiagulinverzit. Atunci Fecioara,care acumera si orfanl de
amindoi pdrinlii, s-a incredinfat spre pnzd, ptin logodire,bd-
trdnului Iosif. care a dus-olt casasa din Nazaret.
MINUNEA 61
Buna-Vestire
Pe cind Sfinta Fecioarl se afla in casalogodniculuisIu, bdtr0''
nul'Iosif, iar Elisabeta,mama"Sfintului loan Botezdtorulse af.la
inslrcinati in luna L sLSeL, a fost trimis de la DumnezeuArhan-
ghelul Gavriil cltre dinsa cu urmltolren vestebunl: ,,Bu'cu.rd,-te,
ceea ce e;ti,plind. de Dari Domnwl estecu tine, Bi,necuudnfutd
e;ti tu intre femei" . l^r ea vdzindu-l s-atulburat de cuvintul lui
si cugetain sine:Ce fel de inchinlciune poatesI fie aceasta? Si
ingerul i-a zis:,,Nu.te teme Marie, cd,ciai aflat har la Dumne'
zeu. $i iatd uei lua tn pkntece ;i uei na;te Fiu ;i uei chema
numele lui, Iisus. Acesta uafi mare ;i Fiul Celuipreatnalt se
ua chenta,;i Domnul Dumnezeu ti ua da lui tronul lui Dauid,
pd.rintele Sd,u,;i aa tmpd'rd'fipeste casa lui lacob Cn ueci ;i
Tmpdrd,lialui rut t'a al'r'ct.ffii;it". Si a zis Maria citre inger:
,,Cu.ftr.aat'i AceastA,de areme ce eu na ;titt' de bdrbat?' $i
 38 PTotos. NICODTM N4ANDITA
rispunzind inge.ruli-a zis:,,Du.httlSfint se ue,pogori peste tine
si plr,tereacelui Preatnalt te ua umbri, pentru a,ceea,;i ffintul
cnre se ua na;te din tine, Fiul lui Dumnezeu se aa.chema. Si
iatd,Elisabeta,rudeniA.ta, A zd,mislit la bdtrine{ea ei;i aceas-
ta este a $a,sea, lund pentrut. ea,, cea numitd. stearpd,,Cd.la
Dumnezeu nimic nu este cu neputinld,". $i a zis Mafia: ,,fa,t/i
roaba Domnulii, Fie mie dupd,tuakntul tiiu!" Siingerul a ple-
cat de la ea (tc.1. 26-38).
MINUNEA 62
Preasfinta Fecioard Mafia in vizitd,la Dlisabeta
Si in acele zile, sculdndu-seMaria, s-a dus in grabd.iri tinutul
muntos, intr-o cetate a semintiei lui luda. Si a'intrat in casa lui
Zaharia si a-salutat pe Elisabeta.Iar cind, a auzit Elisabeta salu-
tarea Mariei, pruncul a sdltat in pdntecele ei si Elisabeta s-a
umplut de Dun-Sfint, si cu glas mare a strigat si a zis: ,,Binecut-
uAntuffi e;ti tu tntre femei gi binecuuinfutr este rodul pdnte-
celui td.u. $i de unde mie aceasta, cA sd,aind la mine Maica.
Dorunului rneu? Cd iatd, cum ueni la urechi;le rnele glasul,
salutd.rii tale, pru,ncul a sdltat de bucurie,fu phntecele meu. $i
fericitd este aceea cnre a, crezut cd, se uor implini cele,spuse
ei de la Domnul". $i a zis Maria: ,*Md,re;tesufletul meu pe
Domnul, si s-a bucurat duhul meu.de Dumnezeu, Ml,nfuitorul
meu. cd a cdutat spre smerenia roabei Sate. Cd. iald, de acunr.
md, uor ferici toate neamurile. Cd, mi-a ficat mie md,rire Cel
Puternic ;i sJtAil"este numele lui. $i ntila lui in neam si tn
nea,?n,spre cei ce ,se tem de El. Fdcut-a td,rie cu bra[ul, Sd,u;
ri,sipit a pe cei mkndri in, cugetul inimii lor, Coborkt-a pe cei
puternici. de pe tronuri si a tndQat, pe cei, smeri,fi" Pe cei
fld,rndnzi i-a uruplut de bund,tdli ;i pe cei bogali i-a scosafard,,
de;er{i. A sprijinit pe Israel, slujitorul Sd,u,pi gi-a adus amhtte
, de mila Sa. Precu.m a grd.it cdtre pd,rin{ii no,stri, lui Auraam gi
seminliei-1t4,,ttt, ueq.c".$i a rimas Maria impreunl cu ea cala
trei luni; si s-ainapoiat la casasx. (Lc.r, 39 s6) : lege, nu au pd{it nimic. Atunci Arhiereul Ei soborul mirindu-se
MINUNEA 53
Iosif logodnicul tulburat de gdnduri necredincioase
Preasfinta FecioaraMaria.intorcindu-se acasddupd trei luni.
de la Elisabeta,bitr'.inul losif a observatci esteins#iinatd, si a
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 39
inceput si fie chinuit de gdnduri necredincioase9i necuvioase,
asupra ei. Dar el,,dreptfiind ;i neurA'ndsd o ad'deascd',a aoit s'o
tasi tn ascuns. ;1, cugbtand, el acestea, iatd. ingerul Domnului
i s-a ardtat in vis, grlind: ,,Iosife, fiul lui Dauid, nu te teme a
lua pe Maria, logod,nica ta, cd, ce s-A zd.mislit tntr'tnsa este de
ta iuhut Sft.nt. Ea ua na;te Fiu;i uei chema numele lui: Iisus,
cd,ci El ua ma,nfui poporul sd,u de pd,cate. Acestea toate s-au
pliieascd ceea ce s-a zis prin proorocul care
"zice: ca sd se
fd,cut
,,Iatei Fecioara, aa auea' in pAnfuce ;i ua na;te Fiu ;i' ua
chema numele lui Emanoil, care se tabuie;te: cu noi esteDum'
nezeu. Deqteptindu-sedin somn, iosif a fdcut zsa precum i-a po-
runcit ingerul Domnului gi a luat la el pe logodnica sa" 1Mt.r, 19'24).
MINUNEA 64
Preasfinta Fecioard invinuit[
Ajungdnd vestea la Templul Sfant, cum cd Fecioara Maria,
,eu care fdgdduisecd igi va pdzi peLndla moarte fecioria, 9i care
pentru aceLStLa fost incredinfat[ bdtrinului Iosif, s,i-a cdlcat
ing1duinlu, au fost chemali am1ndoi la iudecatd in fala Sobo-
rJui JuOb.dtoresc.Convingindu-se cd cele auzite sunt confirma-
te de ceea ce se vede, iudecltorii au certat pe Preasfinta Fecioa-
rdMaria Ei pe Iosif logodnicul, considerhndcd s-au fdcut vinovali
inaintea lui Dumneleu_Ei a Bisericii, prin cdlcarea fdgdduinfei. La
aceste invinuiri Preasfinta Fecioard a rlspuns, pldngdnd: ,,viu
este Domnul Dumnezeul meu, cd,ci sunt Fecioard' curatd, Ei de
bd,rbat nu ;tiu,'. De asemeni gi bdtrinul Iosif cu tot dreptul
dezvinovdtindu-se, a rdspuns: ,,Viu este Domnul Dumnezeu, cd
eu sunt cu totul ctffAt, neatins ;i neuinouat despre toate cele
ce se aud, ;i se udd. la logodnica n eA'MariA"''.Ltunci Arhiereul
vdzdnd ctr tilgdd\iesc a fecunoaste vinovillia log a hotlrit sI le
dea sd bea-apa cettdrii, sperind cd dupl aceea' se va vldi
vinovdlia lor. Dar ei bind Lpa. cefidrii, precum era prescris in
gi minunindu-se de cele vilzute, cum cd vinovali fiind, nu au
pdtit nimic rdu, iau slobozit, zicdnd: ,,Deolrece Domnul Dum-
nezeu n-a Lfdtat picatul Vostfu, mergeli in pace la casavoastrd"
( N u m c r i5 . I l - 3 l ) .
40 Protos. NICODIM MANDTTA
MINUNEA 65
Nasterea Domnului
in zilele aceleaa iegit poruncd de la CezarulAugust, ca sd se
inscrie toatd lumea, fiecarein cetateasa. Atunci au plecat si Iosif
impreund cu Preasfinta Fecioard.Maria, din Nazaret, in Betlee-
mul Iudeii ca sd se inscrie acolo. Dar pe cOnderau ei acolo, s-au
implinit zllele ca sd nascd,si a ndscut pe Fiul siu Cel Unul-Ndscut
gi L-ainfdgat qi L-a culcatin iesle,cdci nu mai era loc pentru ei, in
casade oaspeti" (Lc.2,I-7).Pentru cd zdmislireaa fost de la Duhul
Sfinq nasterea a fost fdrd.de durere si fdrd pierderea fecioriei.
MINUNEA 66
ingerul Domnului se aratd pistorilor
in aceavreme, in linutul acela erau pdstori stind pe cirnp qi
fdcind de strajd noa;ptea. imprejurul turmei lor. $i iatd ingerul
Domnului a stdtut ldngd,ei si slava Domnului a strdlucit impre-
jurul lor, si ei s-auinfricosat cu fricd mare. Dar ingerul le-a zis:
Nu vi temeti. Cilci, iatd, vI bine vestescvoud bucurie mare, care
va fi pentru tot poporul; cd vi s-andscut azi Mdntuitor, care este
Ilristos Domnul, in cetatealui David. Si acestava fi semnul: Veti
gdsi un Prunc infXsat,culcat in iesle. fi deodatd s-avizut, impre-
und cu ingerul, mullime de oaste cereascd,lduddndpe Dumne-
zeu si zicdnd,:,,Slaud,tntru cei de sus lui Dumnezeu ;i pe pd,-
mknt pace, intre oameni bu.nd,uoire!"Iar dupl ce ingerii au ple-
c t de la ei,la cer, pdstorii vorbeau unii cdtre altii: Sd mergem
dar pind,la Betleem, sd vedem cuvdntul acestace s-afdcut si pe
care Domnul ni l-a ficut cunoscut.$i, gribindu-se au venit qi au
aflat pe Maria si pe Iosif si pe Prunc, culcat in iesle. $i vizindu-L,
au vestit cuvOntulgrdit lor despre acestCopil. Si toli cd|9iauzeau
se mirau de cele spuselor de cdtre plstori.lar Maria pdstra toate
aceste cuvinte, punindu-le in inima sa. Si s-au intors pdstorii,
sldvind qi ldudind pe Dumnezeu, pentru toate cite auziserd si
vdzuserd",precum li se spusese"(Lc.2, 8-20).
MINUNEA 57
intimpinarea Domnului
Ia opt zile, dupd obiceiul evreiesc,Pruncul a fost tdiat impre-
jur qi i s-a pus nurnele lisus, asa cum a vestit ingerul Domnului.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 4T
Dupi ilceella 4Ode zile,Pruncula fost adusla Templudin leru-
salim pentru a fi inchinat Domnului ca intii-ndscut.Si in acel
timp, iatd,,era un om in lerusalim,anumeSimeon.Omul acelaeta
drept qi temdtor de Dumnezeu,asteptind mingiietea lui Dum-
nezetr,gi Duhul Sfint era intr-insril. Si ii era fdglduit de la Duhul
Sfdnt sd nu vadd moartel, pind, ce nu va ve.deapd Hristosul
Domnului.Acestaa venit in BisericI.$i cdnd au aduspdrinlii pe
Iisus Prunculsd facd.ei dupd obiceiullegii pentru Dinsul, el L'a
luat in bralelesalegi a binecuvinatpe Dumnezeu,zicind: ,/.cum
sloboze;tepe robul Td,uStd,pknedupd' Cuudntul Td'uin pace,
cd, ud.zurd.ochii mei mkntuirea Ta, care ai gd'tit-o |naintea
feyei tuturor popoarelotr lumind, spre luminareo tuturor nea'
murilor ;i slaud,poporului, Td,uIsrael" 1Lc.2,25-32).
MINUNEA 68
Tatna frgiduintei .bltrdnului Simeon
Ptolomeuimpiratul Egiptului vrdnd a-giface renumenemuri-
tor prin construireaunui grajd de cristal, filozofii sIi l-au sfdtuit
cain locul aceluigrajdstricdcios,si tilmdceascddin cdrlileevre-
iegti:Legealui Moisegi proorociile,care sunt veEnice. Implratul
s-ainvoit bucurosqi a adusclrfile sfinte ;i 70 de bdrbafi,clrturafi
intelepti, din Israel, intre care era Ei dreptul Simeon.Ptolomeu
le-a dat 7O de case,bdgind in fiecare casd"cite un invdlat elin,
ca sd lucrezela tdlmdcireacdr{ilorsfinte,din limba evreiiscd,in
limba elini, ffud a se vedeaunii cu allii pdnd la terminare.
Dup[ ce au isprdvit,implratul d0ndu-lebani gi daruri multe,
le-aingdduit a se ducein Palestina.Mergind ei pe calese intre-
bau unii pe allii desprece aq vilzut si cunoscutin Scripturile pe
carc le-a"tdlmdcitqi scris.Unii spuneauunele, allii altele.Dreptul
Simeonle-a spus:,,ELt. Aflt aflat tn cartea Proorocului Isaia un
loc und,ezicia: ,,fntd,,Fecioara fu pilnfuce ua Aaea;i ua na;te
Fiu ;i uor chema Numele lui Emanoil". Eu insi m-am indoit,
cum poate zlmisli si nagte o fecioafi, negtiind de birbat? Am
vrut si rad cu cufitaEulcuvinteleaceleaproorocesti,dar ingerul
Domnuluimi s-aardtatsi m-aimpiedicatale rade,gi finindu-mi
de mind, mi-a zis: ,,SimeoAne,nufii necredinciosfafd' de cele
scrise, a cd,ror implinire o uei uedea.Tu nu uei muri pAnd' ce
nu uei uedeape l{ristosul Domnului. Care se ua napte din
42 PTotos. NICODIM MANDTTA
Fecioara aceasta proorocitd'i ingerul s-a flcut nevdzut. incd
indoindu-rnd ;i pricindu-md cu adevdrul acesta proorocesc, o
palmd nevdzltd, (Dan.5) md loveste peste obraz, Ei am auzit pe
cineva, zicindu-mi: ,,Pentru, cd. n-ai crezut Scripturii, nu uei
gusta moartea pAnd, nu aei uedea Si lua tn bra[e pe Hristosul
Domnuhti". Si iati cdamfost silit aldsasd se scrie aEacum l-am
aflat acestcuvdni proorocesc.Eu insd tot md indoiesc de cuvin-
tul acesta...".
Mergind ei cu tolii inainte pe cale gi trecind pe marginea
unei ape rnari, dreptul Simeon si-a scos inelul din deget si
aruncindu-l cdt a putut mai d,epartein largul mlrii a zis:,,De ua
fi adeud.rat cd o Fecioard, Jiird, de bdrbat uq zd.misli, intrupa
;i na;te prunc, sd,mai uind, iard,;i inelul acesta in mkna n eA,".
Cdlltorind ei inainte, foarte mult, cind s-ainserat au aflat pe
marginea apei aceleia,niste pescari vinzind pe$te.Toti dascilii
aceia siau cumplrat peste pentru gdtit, asijderea.;i Simeon.
Spintecindu-si qi el peqtele cumpdrat, a zflat inelul siu in inte-
riorul pegtelui.Aceastavdzind-o el s-a spiimdntat, si povestind
cu de-amlnuntul taate, a crezut din toatd"inima si cu tot sufle-
tul, cuvintele proorocesti. Treclnd peste vdrsta vietii sale, gdr-
bovit de multimea celor 360 de ,ani, venea des inaintea Domnu-
lui qi sta mult in Bisericd, rugandu-selui Dumnezeu ca,sd milu-
iascd lunrea, izbdvind-o de tirania vicleanului diavol. \'edeti? Mdcar
cI-l certase cu palma aceeanevdzutd,el totusi, nu s-a depdttat
de Sf0nta Bisericd; ci intotdeauna Venea si se ruga cu credin-
ciosie pioasdlui Dumnezeu,asteptind cu ardoarc rndngiierea lui
Israel prin irnplinirea acelei proorociri.
MINUNEA 69
Sabia indurerdrilor
Iar Iosif si mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre
Prunc. Si ia binecuvintat Simeon si a zis cdtre Maria, mama Lui:
,,Iatd,, Acesta este pus spre cd.derea ;i spre ridicarea multora
din Israel ;i ca un senr,n care ua. stArni tmpotriuiri, ;i prin
Su,fletul Tdu ua trece sabie, ca sd. se descopere gAndu,rile din
m,ttlte inimi ec.2,33-35).Aceastdproorocie a sabiii ce-i va strd-
punge inima, s-a implinit in nrod deosebit, in timpul cind
PreasfhntaNdscltoare de Dumnezeusi Pururea Fecioara Maria a
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 43
vdzut: patima, rlstignirea, molttel si ingroparea.Preadulcelui
sduFiu, Domnulnostru IisusHristos.
MINUNEA 70
Maica Domnului gi Magii
Dupd naqtereaPrunculuilisus, pe cer, deasuprapeqterii s-a
ardtato steastrllucitoare c re lumina si ziua,ardtdndlocul unde
S-anlscut Mesia.Aceastdsteaa. fost vdzutd si in tlrile pdg0ne
dinsprerdslrit. Ceitrei Magidin aceleplrfi, cunoscOnd gi inlele-
gdnd cd acenstdstea minunatd vesteqtenafterea unui mare
implrat, Izbdvitorullumii, Mesiacel vestit de Prooroci,pregltin-
du-sede drum gi ludnd cu ei daruri scumpe,pornescintr-o lungd
si anevoioasdcdldtorie,pentru a afla gi a se inchina acestui
Pruncminunat.Aiungind la Ierusalimei au intrebat:,,Undeeste
regele ludeilori Cel ce S-a nd.scut?Cd,ci am ud'zut la Rd'sd'rit
steaualui ;i am uenit'sd ne tnchind'mlu'i". Si auzind,regele
Irod s-atulburatEitot Ierusalimulcu el. Si,adunind pe tofi arhie-
reii ;i cdrturarii poporului,ia intrebat:Undeestesd senascdHris-
tos?Iar ei iau zis:in Betleemulludeii,cd asaestescrisde prooro-
cul: ,,Si'tu,Betleeme, pdmintul lui Iuda,nu egtinicidecumcel mai
mic intre cdpeteniilelui Iuda, cici din tine va ieEiConducdtorul
c re va.pagtepe poporul meu [srael".Atunci Irod a chematin
ascunspe Magisi a aflat de la.ei llmurit, in ce'vremes-aardtat
steaua.$i, trimi!2ndu-i la Betleem,le-a zis:Mergefi_si cercetali
cu de-amdnuntul despre Prunc ;t, dacd' il ueli afla, uestifi-mi
;i mie, ca, uenind ;i eu, sd.md,inchin lui. Iar ei, ascuhAndpe
rege, au plecat ;l iatd, steaua pe care o udzuserd.tn Rd'sdrit
rnergeatnaintea lor, pdnd. ce a Eenit ;i std.teadeasupra, unde
era Pruncul. $i, ud,zdndei steaua, s-au bucurat cu bucurie
foarte ma,re.$i, intrhnd tn casd.,au ud,zutpe Prunc tmpreund
cu Maria, f/rnn a lui, ;i cd,zhndla pd,mhnt, s-a,u. inchi,nat lu'i;
;i deschizhnd uistieriile lo4 l-au adus lui daruri: aur, td'mfie
;i smirnd,. Iar luknd tn;tiinfare in uis'sd,na se mai intoarcd
Ia lrod, pe attd cale s-au d.usin lara lor" (Mt.z, z r2).
MINUNEA 71
Ucidereapruncilor
lar cdnd Irod a vdzut ci a fost amigit de magi, s'a miniat
foartesi, trimitind a ucispe tofi pruntii ('itreerauin Betleemsi

44 Protos. NIC'ODIM MANDfTA
in toate hotarele lui, de doi ani Ei rnai ios, dupi timpul pe care
il aflase de la Magi. Atunci s-aimplinit cuvintul spus de la lere-
mia Proorocul: ,,Glas in Rama s-a auzit, ph,ngere pi thnguire
multd; Rahila plkngea pefii sdi ;i nu uoia sd se mAngAie,pen-
tru cd. nu m.ai su,nt" (Mt.2, 16-18).
MINUNEA 72
Fuga in Egipt
nupA plecareamagilor, iatd ingerul Domnului se aratd in vis
lui losif, zicdnd,:,,Scoald-te, ia Pruncu,l ;i pe nxan A lai ;i fugi
tn Egipt ;i stai acolo phnd ce-li uoi spunq fiindcd. Irod are sd
caute Pruncul ca sd-L ucidd,". Si Iosif scul2ndu-se,a luat noap-
tea Pruniul gi pe mama Lui si a'plecatin Egipt: $i au stat acoio
pdnd,la moa"rtealui lrod; ca sd se implineascd cuvintul spus de
Domnul, prin proorocul: ,,Din Egipt am chemat pe Fiul Mett".
Dupd molrte^ lui Irod,.iatd cdingerul Domnului s-a ardtatin
vis lui losif, in $gipt, si i-a zis: ,,ScoAld,-te,
ia Pruncul si pe ma-
ma lui ;i mergi en pd,mdntul lui Israel, cd,ci au murit cei ce
cd,utau sd,ia aia{a Pruncului", Iosif sculindu-se,a luat Fruncul
qi pe mama Lui gi a venit in pdm0ntul lui Israel. Si, auzind cd
domnesteArhelau in Iudeea,in locul lui Irod, tatdl sdu, s-atemut
sd meargl acolo si, lu0nd poruncd in vis, s-a dus in plrtile
Galileei. Si a venit si a locuiLin orasul Nazaret,ca sI se implin-
eascdceea ce s-a spus prin prooroci, cd"Nazarineanse va chema
(ML2, r3-r5,t9.23).
MINUNEA 73
Iisus la 12 ani la Ierusalim
Plrinfii Lui, in fiecare an, se duceau la sdrbdtoareaPagtilor,la
Ierusalim. Iar cind a fost El de 12 ani, s-ausuit la Ierusalim, dupd
obiceiul sdrbltorii. Si sfirsindu-se zilele, pe cdnd se intorceau ei,
'Copilul
Iisus a rdrna'sin Ierusalirn si parinlii tui nu stiau. $i soco-
tind ci este impreunl cu tovardqii lor de drum, au venit cale de o
zi, cdttindu-L printre rude si.printre cunoscufi. 9i negisindu-L,
s,au intors la Ierusalim, clut0ndu-L. lar dupd trei zile L-au aflat
in Templu, sezind in miilocul invdfitorilor, ascultindu-i qi intre-
bOndu-i.$i topi Carcil ^uzeau se nrinunau de pricepereaqi de rds-
punsurile Lui. Si, vdzindu-L, rlmaserd uimiti, iar mama Lui a zis
MINUNIIE MAIC'II DOMNUIUI 45
citre El: ,,Fiu.le,de ce ne-ai jd,cut noud, a;a? Iatd', tatdl Td,u ;i
eu, Te cd,utam ingrijora{i'i $i El a zis cdfte ei: ,,De ce era, sd,Md'
cdutafi? Oare nu ;tiafi cd' in cele ale Tatd'tui'Meu trebuie sd'
fiu?" Dar ei n-au inleles cuvintul pe care. Le-a spus lor. Si a
cobordt cu ei qi a venit in Nazaret gi le era supus. Iar mama Lui
pdstra in inima ei to te aceste cuvinte. Si Iisus sporea cu
infelepciunea ;i cu virsta, si cu harul la Dumnezeu $i la oameni
(Lc'2' 4L-52)
MINUNEA 74
Maica Sfinti cu Fiul ei la nunta din Cnna
FIc0ndu-senuntd in Cana Galileei, era si mama lui Iisus acolo.
Si a fost chemat si lisus gi ucenicii SIi la nu{rtd. Si sfirqindu-se
vinul, a zis mama lui Iisus cdtre El: ,,Nu nxni Au, uin". A zis ei
Iisus: ,,Ce este Mie ;i tie, femeie? incd n-a uenit ceasul Merr".
Mama Lui a zis celor ce slujeau: ,,Faceli orice ud.aa spune". Si
erau acolo qasevase de piatrd,,puse pentru curltirea ludeilor,
care luau cite doud sau trei vedre. Zis-alor Iisus: ,,Umpleli aase'
le cu apd". Si le-au umplut pini sus. Si le-a zis lor: ,.Scoateli
acium ;i aduceli nunu.lui". Iar ei i-au dus. Si cdnd nunul a gus-
tat Lpa care se fdcusevin gi nu ttia de unde este, ci numai slu-
iitorii care scoaserdapa stiau, a chemat nunul pe mire si ia zis:
,,Orice om pune inthi uinul cel bun, ;i cdnd se amefesc,pune
pe cel mai slab. Dar tu ai linut ainul cel bun pAnd A.cu.rn".
Acest inceput al minunilor l-a fdcut Iisus in Cana Galileii qi gia
ardtat slava Sa;s,iucenicii Sdi au crenJt in El ltoan2,r-LL).
MINUNEA 75
Maica Preacuratil gi fualii Domnuliri
Maica Domnului, vdzdnd rdutatel;i ura clrturarilor qi farisei-
lor, era coplesitl de iubire qi de ingrijorare pentru soarta iubitu-
lui sIu Fiu, Iisus Hristos. Fralii Domnului, care se numeau: Iacob,
Simeon,Iuda ,siIosif logodnicul, ndsculi din cdsdtoriacu Salomia,
fiica lui Agheu, fratele lui Zaharia Preotul, nu vedeau cu ochi
buni activitatea si minunile Domnului Iisus Hristos. De aceea,
considerind cd.a deplqit limita, stdruiescpe ldngd Maica Domnu-
lui, si vin impreunl spre a incerca sd-L convingd, ca El sI-qi
schimbe comportarea. $i incl vorbind El rnullimilor, iatd,mama
46 Pr"t"t.NfCODM
;i fratii Lui stdteau afard,,cdutind si vorbeascdcu el. Cinevai-a
zis:Iatd,mama"si frafii Tdi stau afard,,clutOndsd-sivorbeascd.Iar
El ia zis:,,Cineestemama mea si cine suntfrafii Mei?" Si intin-
zind mina cltre ucenicii Sfi, a zis:,,Iatd.nta.tnaUea ;l frapl
Mei. Cd, oricine ua face uoia Tatd,lui Meu celui din ceruri,
acela imi estefrate ;i sord ;i mAmd" (Mt.12,46.50),
Domnulcunosc0ndmainainte g0ndurilegi intenliile cu care
ei au venit, mai-naintede a incerca,le-a dat urmltorul rlspuns:
,,Cineface uoia Tatd,luiMeu celui din ceru.ri, imi estefrate si
sord.;i mamd' iar cine nuface uoia lui, cu'nimic nu sefolo-
se;te de aceastd calitate" (vcziTilt. Tcofilact,si V. Sf. t9 iunic).
MINUNEA 76
Maica Preciitl urmeazil Fiului sdu pdnd la.moarte
Maica SfintI auzind"si vlzind pe clpeteniile Iudeilor fdcind,
sfat sI-L piardd.,si cdnd il aude chiar pe insu;i Fiul ei iubit preves-
tindu-gi mozrtea.Sa, se umple de mai multd ingrijorare. Aceasta
o silea a merge dupi el qi a face tot ce-i std in putinfd spre a
nu-L ldsa sd"cadd"in miinile miniite de singe ale cdpeteniilor
poporului sdu. Sabia prezisd,de dreptul Simeon incepe, incet dar
dureros, sd-i strdpungl inima ei, cea"plinl de negrditd iubire.
MINUNEA 77
Maica Preasfintl cu sfintele femei la moartea Fiului siu
Maica Domnului, a"reptezentat cel mai sublim dag,ce l-a putut
oferi omenirea lui Dumnezeu,qi prin care, Fiul ;i Cuvintul lui
DumnezeuS-apogorit la noi, si S-aficut Om, iar Ea a devenit Nds-
cdtoare de Dumnezeq rdminOnd pururea Fecioard.Dar pentru
aceastd.cinste qi plinltate a darurilor de c re s-L bucurat Maica
Preasfdntd,a trebuit sd,fteacd prin cea mai cumplitd. si arudtoarc
durere, ce a putut sd incerce si sd guste vreo fiin{d omeneascd,
in existenta sa. Datoritd iubirii gi sensibilitdtii sale fecioresti, si
de Maicd totod,atd,,a simfit qi a trdit intrega suferinfd a scumpu-
lui sdu Fiu, pe tot parcursul Calvarului gi al rdstignirii pe Cruce,
pind in clipa cind a incredinfar-o protecliei Ei puitArii cle grijd,,a
ucenicului Sdu iubit, feciorelnicului loan. Dar in acesteclipe atit
de grele pentru Maica Preasfdntd, de nepreluitd, valoare a fost
prezenta Ei dragostea femeilor mironosite, care au sprijinit-o qi
nringiiat-o neincetat.
MINUNEA 78
Nlaica Preasfintd si cu mironositele la pogorirea
de pe Cruce a Domnului
Dupi ce Mintuitorul qi-adat duhul pe Cruce,Vineri la ceasulal
noullea, Iosif din Arimateia,a merssi a cerut de la Pilat, trupul
Domnului spre ingropare. Pilat i-a aprobtt cu uqurinfd, qi intor-
cindu-sepe Golgotl, ^juta;tde Nicodim gi de alli credincioEi,
impreundcu sfintelefemei,au cobordtcu griil trupul Domnului
de pe Cruce.Pregdtireas-afdcut in mare grabd',cdciziua era pe
sfirsite si a doua zi erau Paqtile,care interziceauorice lucru,
dupi apusulsoarelui.in acesttimp, MaicaPreactratdprimind ;i
sdrutOndpe PreadulcelesIu Fiu, vlrsa piraie de lacrimi, tin-
guindu-seastfel:,,Va,intie, Preadulcelemeu Fiu lisuse, cum md'
uoi atinge de Trupul Td'ucel nestricd'cios?$i cu ce mAini Te
uoi pune in mormknt? Fiul meu iubit! O nd,deide;i o uiald' Te
auearnpe Tine, Std,pdne,;i Acrrrn,uai mie, Iumina mea, cd'md'
add lipsitd, de Tine. Vai mie, Fiul meu! Dureri ;i necazuri
coukr;itoare n -a,u aflat, ud,zdndu'Temort pe Tine, Care ai
|nuiat pe cei morli! A;fi urut mai bine sd mor eu in'aintea Ta!
Vai mie, dulcele meu Fiu! Cd rdu'mi se rd'nesteinima ;i toate
cele dinduntrlt. meu.,cd,nu Te mai pot uedeaa;a mort. Acum
ci.nd Te ud,dpe Tine, bhndule Fiu, bunule Dumnezeu;i milos'
tiue Doamne,jd.rd, md.rire,jd,rd, suflare ;i fd'rd' de chip, md'
miri plkng;i md, thnguiesc,linkndu-Te ASa,cu//t' n'a,mgdndit
niciodatd,sd.Te ud,d!Vai mie, Fiul meu;i Dumnezeule,pentru
ce ai apus de la ochii mei?"...Acesteaqi altelemulte ziceaMaica
Sfdntdpldngind cu amar.
MINUNEA 79
Maica Preacurati gi cu mironositele
la ingroparea Domnului
Dupdce auP.icutpregdtirea impusl de legeEide respectulEidra-
gosteace-oaveaucu tolii fztd,de Domnul,vdrsind lacrimi dindes-
tul, ziuridicatqi condustrupul neinsufle$t,spreo gridini apropi-
atil, unde se af.laun mormdntnou, ce aparfinea\ri losif, gi care
l-adlruit pentruingropareaDomnului.DupI ceL-auaEezataicicu
grijl Ei cu nespusddragostesi intristare, cu greu s-audespdrfit
 48 PTotos. NICODIM MANDTTA
de El. Au privdlit o piatrd,mare pesteuqamorm2.ntului,iar cdr-
turarii ;i fariseii, de frici sr nu fie furat Trupul Domnului din
morm2nt,au sigilat intrarea gi au pus de pazd,o sutd de ostasi.
MINUNEA 80
' Bucuria Maicii
Sfinte la invierea Fiului sIu
Dupdacestetrei zilede cumplitdsuferinfr pentru Maicaprea-
sfdntd, iatd"cd"in zorii zilei a treia, Fiul sru preaiubit, Domnul
nostruIisusHristos,inviazd.
din morti, si ieseafard"din mormint
fdrd,sd,deapiatrala o parte,sausd stricesigiliul,precum,cind
a venit in lume ndscindu-sedin preacurati Sa Maicd, i-a
ltdzit
nestricatdfecioria.
in aceltimp,.l\{ariaMagdalena,Maria,
muma"luilacob,si Salomia,
au cumpdratmiresme,gi veneauca sd-lungd 1Mc. 16,D. ,,Dat iiltd,
s-afdcut cutremurmare)cr ingerul Domnului,cobordnddin cer
gi venind,z prdvdlit piatrasi ;edeadeasupraei. si infdlisarealui
er^ ca fulgerul gi imbrdcdmintealui albr ca zdpada,. si de frica
lui s-aucutremuratstrdjeriisi s-aufdcutca,morfii.Iar ingerul rds-
punzdnd,a zis femeilor ,flu ud temeli cd ;tiu cd,pe Hiistos cel
rd'stignit il cdutali. Nu esteaici: cdci s-a sculatprecurn a zis;
uenili de uedeli locul unde a zd,cut.gi degrabd,mergh,nd,spuneli
ucenicilor rui cd s-a sculat d,in mlorli ;l l,ata ,a"*erg"- tnain-
tea uoastrd'in Galileea;acolo tl ueti uedea.Iatd. u-amspus aoud.".
rar plecind ele in grabd"de la mormdnt, cu fricd gi cu bucurie
mare au aletgat sr vesteascducenicilor Lui. Dar cdnd mergeau
ele sd vesteascducenicilor,iatd Iisus le-a intdmpinat, ziiandi
,,Bucurali-ud!"Iar ele apropiindu-se, au cuprinspicioareleLui si
i s-auinchinat. Atunci-Iisusle-a zis:,,Nu ud tem,eti.Duceti-ud,si
uestili fralilor Mei ca sd. meargd, tn Galileea, ;i acolo lld. ,o,
uedea".1Mt.28, r-ro;.Vesteainvierii Domnului,adusdde femeile
mironosite,a umplut de o negrditr bucurie pe Maicapreacuratd".
MINUNEA 81
Duhul Sfint S-apogorit si peste Maica Domnului
PreasfintaNdscrtoarede Dumnezeu, impreundcu sfintii Apos-
toli si _cuceilalli trati, au luat parte la indltareaDomnului,pe
muntele Eleonului,unde li s-aruardtat doi ingeri imbrdcatiin
haine albe,care le-auzis: ,,Bd:rbaligalileeni, de ce stali priuind.
la cer?Aqestlisu,s,care S-afudltalde Ia uoi la ce4 o'rt1"t,o ;1.
MINUNILE MAI(III DOMNUIUI 49
oeni,precum. I-a,li udzut rnergAndlA cer". Atunci ei s-auintors
la Ierusalim...si cind au intrat, s-ausuit in camerade sus,unde
locuiau:Petru si Ioan si lacob,Ei Andrei, Filip si Toma,Vartolo-
meu si Matei,Iacob al lui Alfeu ;i Simon Zelotul Ei Iuda al lui
Iacob.Tofi aceEtia, intr-un cuget,stdruiauin rugiciuneimpreunl
cu femeilesi cu Maria,mam lui lisus,qi cu fralii Lui" 1E.lp.
'ziler, Lr-14).
in diminea{aDuminicii, cdnd s-au'implinit SOO. de la
invierea Domnului si zece zile de la inillarca Sa, Maica Dom-
nului era impreunl cu Sfinlii Apostoli si multi credinciogi,in
aceeaqicasdunde s-afdcut Cina ceade Taind,.; tunci deodatd,,
din ce4 s-a jd,cut un uu.iet, ca de sulflare de uhnt ce uine
repede,;i a umplut toatd casa unde;edeau ei. $i s-au umplut
toli de Duhul Sfi,nt ;i au inceput sd,uorbeascdin alte limbi,
precum le dd,dealor Duhul a grd,i" (F.Ap.2,L-4).
MINUNEA 82
NlaicaDomnului a filcat apostolat
Sfinlii Apostoliau lucratin Ierusalimweo L2 ani, avlnd in mii-
locul lor si in sfatul lor, pe PreacurataMaicd.Pentruimplinirea
poruncii Mintuitorului: ,,||,Iergelitn toatd, lumea ;i prediCali
Euanghelia la toatd zidirea". SfinqiiApostpli adunali in sobor,
dimpreundcu PreacurataMaicd,, au tras la sorti, pentru a ved.ea
ce laturi ale lumii le va rdndui Domnul fiecdruia,sI propovlduias-
cI Sf. Evanghelie.Ei ia cdzutIvirul sau Georgia.Dar, primind
mai apoi vestire de la ingerul Domnului, i-a f.dcutcunoscut,cI
aceastd. laturd,rdmine sub proteclia F,i,dar voia lui Dumnezeu
este si meargdsd lumineze mai intdi altd"laturd,a pdm0ntului.
Lazdrcel mort gi inviat a patra zi de Domnul, fiind urmirit de
vrljmasii Domnului spre a fi omorit, a fugit in Cipru. Pavel qi
YarnavaLvandmare dragoste,si dorind sd o mai vadd,pe Maica
Domnului,ia scrissi a rugat-osI vind Dinsa la Cipru,cdciel nu
puteasI vind din cauzacelor ce-lurau de moarte.MaicaPreasf2n-
ti ia rd,spuns cI va"veni, dar sd-itrimitl o corabie,lucru pe care
Lazdrl-a qi fdcut.Pregdtindu-se de plecaregi lu2nd si pe Sf.Ioan
Evanghelistul, si alli ucenicicredincioqiimpreuni cu sine,au ple-
cat spre C,ipru,cllltorind in liniqte.Dar dupi un timp oltecare,
prin voia lui Dumnezerr,s-a"pornit o furtunl puternicdcare i-a
inspdimintatpe to!i, qi carefurtund"a abdtutcorabia,pestevoia
lor, spre poalelemuntelui Ascalon,adicd,Athosul d,eastdzi.
50 Protos. NICODIA4 MANDTIA

indlfime, capi$teaidolului Apolon. Diavolii ce locuiau in acestidol,

fdceautot felul de nziluciri, ce plreau minuni, pentru a inqela po-
porul, si vesteau ghicitoreste multe lucruri ce se intimplau in
viitor. Pe mdsuri ce corabia se apropia de tirmuri, diavolii ce locu-
iau in idoli au inceput sd cunoascl ;i sd simtd, apropierea Maicii
lui Dumnezeude acestefocuri, si izgonirea ;i pedepsirealor, pen-
tru care ei au inceput de niprasnd si rdcneascdinfiordtor. Diavo-
lul cel mare ce locuia in idolul Apolon. fiind silit de Dumnezeua
strigat in gura mare cu glas omenesc:,,Oarnenilor!popoarelor!
Brtr0ni, bdrbali si copii!Alergafi la limanul lui climent si prirniti
pe Maria, Maica Marelui lmpdrat Iisus Hristos, Dumnezeu-Cuvdn-
tul". Astfel, {emonii care erau in idoli, fiind siliti de puterea lui
Dumnezeu,contrar vointei lor, md.rturiseau adevdrul inaintea
lumii. DupI cuvintele acesteaale demonilor, idolul Apolon s-a
rupt din indlfimea locului sdu, qi cu diavolul cel mare ce locuia
intr-insul, dimpreunl cu o coamdde piatrd"din munt, s-auprlbu-
sit in rnare. Poporul, auzind,si vdzdnd,acestea,a venit la firmul
mdrii ;i aici a intdmpinat pe Maica Domnului, cdreia.cu totii i s-au
inchinat, si au rugat-o sI le spund despre F'iulsdu,qi despre rlscum-
pdtarca neamului omenescce s-aflcut prin El. Atunci Maica pre- MINUNILE MAICII DOMNULUI
cista povestindu-le cu multd dragoste toate cu deamlnuntul, au LA ADORMIREAEI
cteznt cu tofii in rdscumpdrarca si iertarea ce ne-a fost adusd prin
Fiul lui Dumnezeu,Domnul nostru Iisus Hristos, qi s-au botezat MINUNEA 83
cu tolii in numcle: TatIlui, si al Fiului gi al Sfdntului Duh, punin- ingerul aduce vestea Adormirii
du-le plstor sufletesc,pe unul din ucenicii ce se aflau cu Ddnsa
pe corabie. Iar la desplrtire Maica Preasfdntd,a rostit cu fafd lu- intr-o zi, PreasfdntaNdscdtoarede Dumnezeu era tristd, pen-
minatd,, aceste cuvinte: ,,Dnru.l,lui Dumnezeu sd,fie peste locul tru cd nu mai vedea pe Hristos Fiul sdu, si plingea cu dor ca si
q,cesta ;i asupra celor ce uor uielui aici cu credin{d,, cu eulauie poiltd vedea fntaLui. intr-acel ceasi s-a ardtat ingerul intr-o lumi
;i cu dragoste, pdzind poruncile Fiului ;i Dumnezbului meu. nd. mare Ei i-a zis: ,,De astdzi in trei zile, uei fi luatd din trup,
$i toate cele trebuincioase uietii pd.mhntu;ti le uor auea cu cd,ci Fiul tdiu te a;teaptd' ca dor, pe tine Maica Lui" (x.44).
tndestulare ;i pu{ine osteneli, uieluitorii pio;i ai acestui loc; MINUNEA 84
uia[d, cereascd.li se uA.ddrui ;i m.ila Fiului na se ua ridica de ingerii cu stilP[ri de finic
la ddn;ii Fand, la ffir;ihtl aeacu.rilor. Iocului acestuia Eu ti
uoifi apd,rd.toaresifier binte mijlocitoare pentru dansul cd.tre Cdnd a venit vremea sd moatd Precista, yau Lrilt1t ingerii cu
Dumnezed, si pentru cei ce uor petrece aici dupd, uoia ;i stilpdri de finic pe care le-au adus din Rai. Precista a poruncit
pldcerea Fiulu.i mett, Hristos Du.mnezeu-Cuuhnful" (proschi. al sf. ca acele stilplri sd se poarte la ingropare inaintea ei, intrucdt
IU.Athosedit. 1856,Buc.). stilparet infloritd, insemna incoronarea fecioarei 6. 45).

52 PTotos. NI6'ODIM MANDITA
MINUNEA 85
Certarea si miluirea Iudeilor necredinciosi
la Adormire a Maicii Domnului
in vremea in care a voit Domnul nostru Iisus.Hristos sI mute
din lumea aceesta" pe Maica Sa cea cu totul Preasfinti, la viala
cea cereasci si preafericitd, ca sI impdrifeasci cu Dinsul vesnic
dupd cum i se cuvenea,a poruncit ca sd se adune Apostolii - din
toatl lumea de pe unde erau risipiti, propovdduind cuvintul cel
de mdntuire - in satul Ghetsimani,unde era Preasfinta, ca s-oin-
mormAnteze.Atunci dar, cu Dumnezeiascavoie gi chemare, iau
rdpit norii si s-au aflat toli intr-un minut de ceasinaintea puru-
rea Fecioarei,care vdzdndu-ipe dingii s-a buc'urat foarte. Si a
spus lor cum cd s-a apropiat vremea ca sd"se ducd, sd se vese-
leasci cu Fiul ei si StIp0nul. Si, dupl ce a grdit cite a avur de
grdit, sfdtuindu-i si invdfOndu-i, i-a mdngdia;t,dnpd,cum se vede
la povestire cel pentru adormirea ei, asezdndu-secu trupul ei
cel preasllvit si cu totul preacinstit pe patul de moarte, i-a
binecuvint^t pe ddnsii si si-a dat preasfintul ei suflet in mOinile
cele preacurate ale vesnicului Dumnezeu.Atunci, dupl porunca
ei, Apostolii au luat acel preasfdnt pat gi, mergind cu bund rin-
duiali si evlavie, cintau intr-un glas cintarea, cea de iesire. De
asemeneagi sfingii ingeri impreund o petreceau pe Doamna si
lmpdrlteasa lor, si cintau nevdzut, si o lludau minunat cu gla-
suri preadulci, care se auzeauin vdzduh.
Iar Igdeii cei zavistnici si necredinciosi, ardtdnd ca intotdea-
Una urdciunea pe care au a\ut-o cdtre Dornnul si rdutatea lor, s-au
pornit asupra patului pe care se purta trupul cel incepdtor de
viald, al Niscdtoarei de Dumnezeu, gindind in mintea lor si-l
arunce la pdmint si sd necinsteascl llcasul cel cu totul cinstit si
' dumnezeiesc.Dar indatd"ia ajuns dumnezeiascaoslndd pe in-
drdznetii tceia., cdci, cind s-au apropilt,'au orbit cu totii, iar unul
dintre dinsii, mai obraznic, a .indr/aznit cu nerusinare, nepri-
ceputul, de a apucat acel sfinlit pat, vrind sd-l arunce jos de pe
umerii Apostolilor. Insi sfintii ingeri n-au suferit ca sd se faci o
ocar/aca ^ce sta, cortului celui impirltesc, ci au pedepsit cu
dreptate nerusinarea si ohrlznicia lui, tiindu-i nevilzut miinile,
care au rlmas spanzuratede pat, in privirea preainfrico;at[ si
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 53
jalnicd a tuturor celor de fa1il.lar cel ce a pitirnit aceasta,plin-
gea mnguindu-secu amar.
Petru, ca un urmdtor al invlgitorului siu, s-a milostivit Ei s-a
intristat pentru lacrimile acestuia gi, apropiindu-se, ia zis lui:
,,Credecu toatd,inima ta, cd aceastl este cu adevdratMaica Fiului
lui Dumnezeu, Care S-a ndscut dintr-insa filrd de. sIminfI, gi
atunci vei cunoaEteputerea ei, ca sI-fi iei iarigi miinile tale".lar
el cu lacrimi a strigat, zicind: Cred, Doafltno rneA, ;i mdrtu,ri-
sesc cd,ci cu adeud,rat ;i Jkrd, de stricd.chr,ne ai nd,scut pe
Std.phnul ;i Mkntuitorul meu lisus Hri,stos, Fiul adeud,ratului
Dumnezeu ;i Pdrintelui. ,,Atunci sfinlitul Petru l-a apropitt la
miinile cele tdiate, gi punindu-le pe dinsele la locurile lor (o
infricoqatiminune!)s-au lipit mai presus de fire, dupl cum qi mai
inxinte cu minune au fost tdiate si to{i au sllvit pe Dumnezeu si
pe Preacurata.Stdpafid.
Iar ceilalli care Lrt -orbit, auzind de minunel ace stl marel
deqi erau aspri qi virtoqi la inimd, insl ca sd-qiia vederile au
mdrturisit cu lacrimi pdcatul lor, gi ax crezut in Domnul. DupI
care Petru a zis lor: apropiafivl gi voi cu ochii vo$tri de haina
pi, si ca o MaicI a milei se va milostivi ca sI vI vindece.
Dupd ce au fdcut aga, si ei de asemenea au vdzut Si cine va
putea povesti slava pe care au dat-o lui Dumnezeu,mullumirea
cdtre Fecioard?Toli o lludau, pind ce au ajuns in Ghetsimani, Ei
ingropind trupul cel preacurat, av rdmas acolo trei zile atzind
laudele ingeregti. Pind ce s-a luat trupul sIu qi s-a indllat la
ceruri qi a qezut de'a drepta Fiului Ei gi Mintuitorului nostru.
Si, sd nu i se pard cuiva de mkare, cum ci trupul acelaprimitor
de Dumnezeu a murit si a fost pus in mormint, cdci dtcd Fiul ei a
pfimit a se ingropa, cum sd nu pltimeascd asemeneagi Preasfdn-
ta lui Maicd?-Cu cuviinfil era dar sI intre gi ea in mormOnt, gi de
acolo sI se duci in Rai, pentru ca sI credem gi noi cum cd din pI-
mint Lvem sI ne sculirn cind va.veni Domnul. Dar pe cind noi
intrlm in mormdnt spre dezlegarca trupului 9i spre striclcigne,
pentru ca sd se dezrdddcinezepdcatul din el, trupul cel preacurat
si Sfint al Fecioarei,ca unul ce a fost din zdmislire sfin{it de Duhul
Sfint, nimic n-a pltimit in mormdnt, ci indatd" s-a ridicat de Fiul
ei la ceruri qi impdrdte$te cu Ddnsul vesnic, in slava Lceeane-
 54 Prttt".N|CODfM
grditd'qi netilcuitd veselie de care, o! De ne-aminvrednici si noi
nevrednicii,pentru sfintele ei rugdciuni.Amin (M.M.D.l d.Ncamt).
MINUNEA 85
'\ Ariltarea Maicii Domnului dupi Adormirea sa
Dupd invierea lui Hristos Ei dupd ce s-aindltat la cer qi s-apo-
gorit Duhul Sf0nt, pinl s-auimpdrfit Apostolii la propovdduire,
erau toli dinpreunl intr-un gdnd. Cind stlteau la prinz,ldsau
un loc'de stat qi puneau acolo o pernd, si pe pernd puneauo purte
din aceapdine, intru cinstea lui Hristos. Apoi, sculdndu-sede la
masd, luau acea parte de pdine, pe care o puneau in cinstea lui
Hristos - qi o ridicau in sus si multumeau, zicind: ,,slaud.tie Durn-
n'ezeul nostru, slaud !ie. staud ratd.lui si Fiului st sJi2ntului Duh",
iar in locul acelor cuvinte, pind,laindltarea,lui Hristos, ei zice.au:
,,Hristos A tnuint", iar dupd inlltarea lui Ilristos, ziceaunumele
Sfintei Treimi, adicd:,,in numele Tatd,lui,al Fiului;i at Sfi,nfu-
lui Duh", apoi: ,,Doz.mne lisuse Hristoase, aju,td.-nenoted,',.
Acestlucru il fdceaApostolii si cind erau raoraltd"si indeosebi
fiecare dintre dinsii, pdnd,la adormirea Maicii Domnului. MINUNILE }IAICII DOIINUIUI
rar cdnd s-auadunat Apostolii pe nori la ingroparea precistei, PRIN NUMELDDI MARIA
dupd ingroparea ei, a treia zi, sculdndu-s e la ptdnz, dupd
prdznuire, auindltat partea de pdine in cinstea lui Hristos, dupr MINUNEA 87
obicei, zicdnd:,*Ulareeste...".in aceavreme, Maica Domnului i-a Chipul gi numele Maicii Domnului
ariltat in nor, cu o ceatd de ingeri luminati, si le-a zis lor: ,,Bucu- ' nescris de min[ omeneascd
rali-ud,, cd, eu surtt cu uoi in toate zilele".
Eneea,bolnavul olog pe carel-a tlmdduit Petru Apostolul, in
Acum Apostolii, in locul cuvintelor ce ziceat de obicei: .Doam-
ne lisuse Hristoase..l' , a\ strigat: ,,preaffintd. Ndscd,toare a lui cetuteaLidiei, zicdndu-i:,,Eneen, te td'md'duie;te Hristos", L Adit
Dumrtezeu, ajutd,-nenoutd.".Dupd aceeaau mers la mormintul o bisericd in cinstea Maicii Domnului, in apropiere de cetatea
ei gi nu au mai aflat-o pe d0nsa in mormdnt, si asa tu crezit Lidiei, pe care bisericl clutau sI o ia, atdt evreii cit 9i pdg0nii.
rcd, Evreii clutdnd sd"facd,o bisericd Dumnezeului celui de sus; iar
s-a sculat si ea din morti a treia zi, ca si Fiul ei, si cd este luati
la Cer si cu trupul qi cu sufletul (x i3). pdginii s.o facdcapigteidoleascl. Pentru acestecerturi s-aup0rit
la domnul tinutului acestuia,care domn a dat poruncl:'Cum ca
sI stea acea bisericl trei zile incuiatd ;i pecetluitl, ;i de se va
atdtavreun semn,in oricare din cele trei legi: cregtineascd,evre-
iascd qi plgOneascd,a acelor sI fie biserica. Pestetrei zile, dom-
nul tinutului aceluia impreunl cu crestinii, cu evreii gi cu pdgn-
nii, au intratin biserici, $i, o minune! Au vlzut pe un perete, nJ-
grlvit cu puterea lui DumnezetJ,ilr nu cu mind' de om, chipul
56 Protos. NICODIM IIIANDNA
Maicii Domnului, intr-un vesmint de atlas alb. Deasupra chipu-
lui erau scrise si slovele: ,,triaria, Mama lui Hristos, impAramt
Nazaretului ". Domnul tinutului, vdzdnd, aceastd"minune a rdsat
pe pigini si pe evrei rusinati, si a dat biserica s-o stdpane4scd
crestinii (x. 53).
MINUNEA 88
BucurI-te, Marie
Un om ce se chema Ioan, se ruga pururea cu multl evlavie
cltre Maica Domnulfii, zicind: ,,Bu,cu.rd.-te,MArie,', cd.ci acest
sirac si nepriceput, numai atat stia. cdnd a murit a crescut din
gura lui un trandafir si era scris in floare cu slove de aur aceste
cuvinte:,,Bucu,rd,-te,
MArie" 6. 54).
MINUNEA 89
Cum a cinstit Maica Domnului pe cel ce i-a cinstit numele
in cetatea Artesauza, in tara Niderlandei, un cllu gdr avea
evlavie foarte mare crtre Maica Domnului si fdcea mare cinstire
numelui Maria. in fiecare zi cdnd.se ruga cireapsalmi, care ince-
peau cu slovele care sunt in numele Maria. Astfel intii citea un
psalm, care si inceapd cu slova M., apoi citea alt psalm, care ince-
pea cu slova A, apoi citea un psalm cu slova R, altul cu slova I,
apoi altul cu slova A.
Acel cilugrr ce se chema Iotian, a murit in anii de la Hristos,
Ll79, noaptea,in ajunul Sfintului Andrei. Din gura lui a crescut
un- trandafir si era intr-insul slova M, din ochiul lui drept a cres-
cuf alt tandaiir si era scrisr slova A, din ochiul cel st0ng a crescut
alt tr^andafir si era scrisd intr-insul slova R, din urechea dreaptd"
si stdngr au crescut alli doi trandafiri si intr-insii slovele I si A,
fdcdnd toate impreund cuvintul Maria.
lntr-acea vreme cdlugdrii au fdcut Etire Episcopului intru a cd-
rui ascultareera el. Episcopul,dimpreunr iu ceita bisericeascr,
au dat mare cinste si au ficut litie la acel trup. Trandafirul din
gurd l-au luat, l-au pus in vasul de grijanie si a rinduit sd se
pistreze la Lltar. Acel trandafir nu s-a vesteiit niciod,atd,;iar
ceilalti indatd ce au fost ridicati s-auuscat.Trupul acestuicdlugdr
ludndu-l Episcopul l-a ingropat in bisericd ce era sfinftd Maicii
Domnului; iar pentru pomenire tot el a scris acest lucru pe o
tabld',pe c re a dat-o sd se pdstrezein visteria bisericii (x. 55).
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 57
MINUNEA 90
Cinstind numele Maicii Domnului
s-a convertit la crestiriism
O evreicdnumitl Rahila,ascultacu mare dor qi dragostecind
cinevapomeneacuv2ntulMaria,pentru numelePrecistei,qi agaa
venit la credinfa creEtineascl.Pdrinfii fetei dacd'au inleles cil ea
vrea sd se facilcreqtind,au gdndit sI o trimiti undevadeparte,ca
sl-gipirlseascdgindul. Dar odatildormind, is-aardtat MaicaDom-
Ecaterino,cdciai de flcut
nului in vegmint alb gi i-a zis:,,Scoald-te
o caleindelungatl". De;teptdndu-se Rahila,s-astrecuratincetinel
si a mers la Preotul, carea.dus-ola md.nlstireunde abotezat-o;i
r-adatnumeleEcaterina, dupi cuma numit-oMaicaDomnului(x.57).
MINUNEA 91
Numele Nlaria vestit de o sibili
Numelede Mariadat Precistei l-a aritteltDumnezeuoamenilor
inci inainte de venireaei pe pimdnt. SibilaHerestria,cu indrep-
tltea lui Dumnezeu,L zis in versurile sale acestecuvinte: ,,Din
ph,nteceleFecioarei Maria a rd'sd.ritlumind' nou.d,"(x. 58).
MINUNEA 92
O proorocie veche despre Maica Domnului
inlarigrad s-aaf.latun mormint de piatrd,Eiintr-insul un om
moft, caret)neain mintrun paharde aur, pe ctte era scris:,,Hri.s-
Maria". Acel trup mort era al unui
tos se ua na;te din Fecioar,a.
olreclte prooroc,ce atrditinainte de venireaMintuitorului Hris-
tos, care cu insuflareaDuhuluiSfint a scrisacelecuvinte(x. 59).
MINUNEA 93
Numele pururea Fecioarei Mafia
pierde gi izgoneste pe draci
intr-un orastl Coloniei,Vune cu numele,era un Preot ce se
numea Petru, om desfrinat Ei cu rIu ndrav,care pentru faptele
lui celenecinstiteqi ur2te a fost sp2nzuratafard"de casalui. Si o
liitoare a lui, Aglaidacu numele,s-ainfricoEatgi ingrozit atit de
mult cdndl-auspdnzurat,incataldsat lumea,si ducandu-se intr-o
mlnlstire s-afdcut cdfugdrild.DupI vreo citeva zile, stind ea la
fereastrachiliei, a vdzut afard,intr-un izvor, cI sta un drac in
 5L Pr"t"t. NfCODTM M)4NDry
chip de tindr, c^re a sirit la fereastrd ca sd o rdpeascd.rar ea,
ingrozitd.,a cdzutinapoi, si lovindu-se cu capul de pdmlnt, in gra_
bd s-au adunat surorile, si au ridicat-o ca pe moaitI,
fi au pus-o
pe pat. Dupd o vrerne, vindecindu-se putin, a venit iar dracul si
i-.a zis: ,,Aglaido, preaiubita mea, ce ti-am fdcut de te-ai lepddat
de mine? Eu fiam sdvir;it toate voile tale, si tu m-ai urat. intoar-
ce-te la lume si'eu i1i voi da tie de bdrbat un boier bogat, ca sd"
te invrednicesc de multe bundtdti. sd mininci bucate bune, sd
bei si sd,ai toate voile trupului; sd nu sezi aici, nepriceput-o,ca
sd mori mai inainte de vreme cu atitea postiri, privegheri si rele
pdtimiri". Rdspuns-aea zicdndu-i:,,piei de la mine, urd,jma;ule
al adeudrului, cd niciodatd, nu uoi mai face uoia ta, ci mai
uArtos uoi phnge si rnd, uoi tkngui pentru urelnea, tn care, cA,
o nepriceputd, li-am slujit {ie",
Atunci dracul s-afdcut nevdzut,insd dupd pulinl vreme iard.si
a venit ;i tot asemeneade mai multe ori ii fd,ceasupirare. Iar
c'dlugdriteleau sfrtuit-o ca sd aibi la chllia ei pufind agheasmd,
si cdnd va veni ispititorul, si o verse asupralui gi sd-lizgoneascd
cu semnul cinstitei cruci. si asa a frcut. cand a artncai agheas-
ma, vrdjmasul a fugit, insd clupi putini vreme iardsi s-a intors.
Atunci o sord mai priceputd a sfdtuit-o cd atunci cdndva mai ve-
dea pe dracul, sd cheme numele preasfintei Stdpinei noastre si
sd'zicd inchindciunea ingerului, adici aceasta:,,Bucurd.-te,ceect
ce e;ti cu, dar dd,ruitd,,Marie, Domttul este cu, tine',, si celelalte.
Acestea zicind-Aglaida cdtre dracul, a fugit ind,atdcu atdta_grabd,,
ca si cum l'ar fi gonit un fulger sau o vdpaie ce l-ar arde, si fd.cut
nevilzut si mai mult n-a indrdznit ca sr se apropie de ea, nici sd
se mai arate cumva. si asa s-a sdvirsit Aglaida in mdnrstirea
aceeacu petrecere pldcutl lui Dumnezeu.
cati aveti vreo ispitr de la vrrjmaEii cei de gind (clraci)sau de
la cei trupesti, sd gtiti cd, altd doctorie nu est-emai folositoare,
, decdt numele Ei cel prealdurJat si minunat, chemat fiincl cu
evlavie si cu credintd.Amin (M.M.D. l7 cl.Ncarnt).
MINUNEA 94
Numele Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu alungi
pe dracul preficuLin inger luminos
o cllugdritd oarec re ce se afla intr-o mdndstire, indelet-
nic-indu-sein posturi si in privegheri, de multe ori a inselat-o
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 59
vi-cleanul,iffhipuindu-se in inger de lumind. $i vorbea cu ea des-
pre I'elurite lucruri gii da rdspuns la orice voia sd-lintrebe.
Iar pdrintele cel duhovnicesc al cdlntgdritei aceleia.,intrebind-o
odatd.,lamlrturisire, cum petrece cu asez rea viefuirii celei cilu-
gdresti, ea a tdspurns:,,Bine, cu rugd'ciunea ta,,pd'rinte al meu,
ifinte". Auzind el rdspunsul acestaBlin de mdndriti, s-a scirbit
gj-4 sfntuit-o sI nu mai zicd-un cuvint cL acestl, ci, de-at face
toate faptele bune, q( se smereascdtotdeauna gi sd,zicd.cum ci
este plcdtoasd, cum si altele asemenea.lar aceeaa zis: ,,5d,;tii,
pd,rinte, c8 tngeral, Donenului uine di,n cer la mine, ;i md' cer'
ceteazd,, de aceea am zis a;a". it'tsd duhovnicul, aducindu-si
aminte de graiul Apostolului, care zice cd..lyrgerulintunericulpi
se inchipuie in ingerul luminii, i-a rdspuns ei zicind: ,,CAnd ua
mai ueni ingerul sd te cerceteze, zi'i lui sd-li arate pe Prea'
di,ntu Nd,scd,toarede Dumnezeu, ;i dacd' te ua asculta, cum
uei uedea-ope dknsa sd, te tnchini ei, zicknd tnchindciunea
futgereased,.fj. dacd, ua Etq pAnd ce uei termina rugd'ciunea,
Doamna noastrd, este, iar dacd, se ua pierd,g, sd' ;tii cd' ndlu-
cirea dracului este, ;i .tep in;dfgt pentru ca sd' te arunce in
rlra.reprd,pastie". Aceastd sfdtuire mintuitoare primind cdlugi-
ri\a, a zis cdtre cel ce socotea a fi inger, cuvintele ce s-au zis mai
sus, la care acela a rdspuns: ,,Destul este lie aenirea mea de fa-
ld,, cd, nu esti urednicd sd uezi cu ochii td,i trupe;ti pe impd,-
rd,teasa a, tonte". lar aceea mai mult il ruga pe el, ca sd-i facd"
darul acesta.
Atunci, s-a ardtatinaintea ei o fecioard cu chip bun gi frumoa-
sd ca o impilrdteasd, cdreia cdlugdrila s-a inchinat zicarrd hereti
sirea ingereascd.Insd indatd, acea ndlucire diavoleascil, drcd a
auzit cuvintele acelea,n pierit ca un fum si vint si s-a prdpddit.
lar cdlugdrila a rdmas ingrozitd,, si a slibit atita, incit cu rnlre
ostenealda putut sd-sivinl intru aqezareaceamai dinainte.
Cind ne-ar veni vreo ispitd de la diavol sau de la lume, sau si
de la trup, nu este altd vindecare mai folositoare, decit mierea
si nectarul: Iisus Hristos si Maria. $i cine le va chemaqu _c.redlgj[,
totdeauna va afla vindecare minunatd, de toatd ispita qi de toatd
mihnirea, dupl cum mulli au cunoscut cu adevdrat in faptd".
Amin (M.M.D.18 d. Ncamt).
 60 Protos. NIC'ODIM MANDr'|A
MINUNEA 95
N-g_Tg_I" Maicii Domnului a risipit nilucirea driceasci
' Cuviosul Petru alungd Pe diavoli
Un incepdtor de eresuri, anulne Gherman, era ingropat in Fe-
rara si ereticii cinsteauoaselelui, ca ale unui om sfint. Asijderea
era acolo si oasele altui incepdtor in eresuri anume Ghedeon,
ingropat si cinstit si el de ai lui. De aceeajudecdtorul credinfei
crestine, vdzdnd aceastd,inselrciune a oamenilot a poruncit sr-i
sape pe amindoi si sd-i ardd,in foc. Dar s-a fdcut un lucru drd-
cesc!Au inceput a se purta deasupra focului si au slobozit din
sine oarecarelumind. Poporul vdzdnd acestlucru , voia.sd-l ia pe
iudecitor gi sr-l arunce in foc. preotii au inceput a se ruga trlaiiii
Domnului fdcdnd sfdnta Liturghie s.izicind: ,,rieaslanna Maicd,,
PreasJiintd;Maicd." gi aga"s-audezlegatmestesuguiile diavolului
;i au inceput d.uhurile cele rele a striga ,,ogvidonos,,,te_Lmapil_
rat cdt am putut, dar pe noi acum ne-a inspdimintat Maica lui
Dumnezeu.(x. zo4)
MTNUNEA g5
Chemind numele Maicii Domnului
a scdpat de arderea focului
in ginutul coloniei, un- om cind a imbdtrinit si-a dat toatd,
averea fiului sdu, si leprdind credinta cea adevdratd,,s-a fd.cut
eretic.Judecdtorii aflind de acestlucru, i-a adus lui aminte si se
reintoarcd iardsi la credinta ce-oavea, dar el nu a ascultat, si a hu-
lit si blestemat.Pentru ac:eastajudecrtoriil-au osindit la moarte
prin ardere cu foc.
Feciorului acelui bdtrdn, vdzdnd acelst^, i s-a fdcut mild de
tatdl sdu,si s-arugat judecdtorilor sd-l ardd pe ddnsul in locul lui,
care lucru dacd,s-afdcut, judecrtorii au adus pe fecior sd-l ardd,
,in locul tatilui sru. Eeciorul cu mare glas a blestemat eresul si a
mrlturisit adevdrata credintd, cum cd Hristos este Dumnezeul
cel adevdrat,qi a chemat qi pe preac;urataFecioardMaria intr-aju-
tor si pe toli sfintii. in acea vrerne indatd, a rdzbit din foc o
silgeatd'de foc, pe care at vdzut-o toti oamenii, care au fbst
acolo, si a lovit pe bdtrinul acelasi l-a ars de tot. yrdzind, zceastd.
rninune, judecitorii aceiaau slobozit pe fiul acelui om. si au ldu-
dat credinfa si dragostealui (x, 206).
MINUNIIE MAICII DOMNUILlI 61
MINUNEA 97
Cu n*gm-g!elui Dumnezeu si al Maicii Domnului,
Cuviosul Petru (Atonitul)sildsluindu-seintr-o pesterl, se ruga
lui Diimne zeu ziuasi noaptea;qi astfel a petrecut doud siptdmdni,
negustind nici un fel de hrand. Diavolul, neputind suferi o astfel
de rlbdare pustniceasci,qi-a adunzt toate ostile sale,inarmate c
{e rdzb-oi,cu sdbii, cu sulile ;i cu arcuri cu sdgefi. Intr2nd ei in
pestera aceea',au inceput sd strige cq glasuri infricoEdtoaresi cu
rdcnete mari iufindu-se, incercind prin acestel, sd'izgoneascdde
acolo pe CuviosulPetru. Sj se vedeacum unii diavoli isi intindeau
arcurile qi slobozeau sdgegiasupra lui, allii isi scoteau s'ibiile
anrenintandul cu tdierea, allii isi indreptau suligelespre a-l im-
puhge, iar al1ii, prilvdleau pietre mari de pe inll{imi, incit pdmin-
tul se cutremura, si pestera stl gatL si se prdbuqeascl.Cuviosul
vdzind toate acestea,nu mai avea speranli cd'va rnai sclpa cu
viatd, si se intlrea grdind intru sine: Dacd"'astfelva voi Dumne-
zeu, voi muri in tceastd pesterd.Apoi, ridicindu-si tlchii in sus qi
nrdinile la ruglciune, a strigat cu glas mate zicind: ,,Preasfdnti
Ndscltoare de Dumnezeu qi pururea FecioardMarie, aiutd robu-
lui Tiu". Cdnd 4u auzit cliavoliinumele Preasfintei Nlscdtoare de
Dumnezeu,p.entqu"9-! nume infricoqltor gi de spaimi, iar pentru
noi, dulce si preadorit indatd s-au stins cu sunet. Cuviosul che-
mOnd insi si numele Domnului nostru Iisus llristos, striga cu
glas mare: ,,Doamnelisuse llristoase, Dumnezeul meu, nu mi
ldsa pe mine". Atuncii diavolii, ca izgonifi de bici si de praqtie,
s-au risipit, si nu s-au mai auzit glasurile lor diavolesti, pind' la
O Vreme (V Sf.12iunic).
MINUNEA 98
Numele Maicii Domnului izgoneste pS .diav-qlii
ce se ardtau iq.*ip- dS iivine
Trecdnd 50 de zlle, dela cea dintOi nivdlire tdlhdrenscd, dia
volii au venit iariqi cu qi mai multl putere, inarm-4fi.in chipul
cel dintii, impotriva nebiruitului osta; al lui Hristos, pornind
contra lui lgate fiarele qi pe toate vietifile tirdtoare cumplite.
Unele se tirau pe lingl picioarele Sfdntului, altele suieratr cu

9?__ Pr"t"t. NrCoprM M4pry
glas infricosdtor, altele_-cisSag.ggfavr2nd sI-l inghitl de viu, iar
aftele i se rep-ezeauspre fafd,.Aceavedere era infricoqatl qi groaz-
nicr din toate prrtile. Dar cuviosul petru insemnindu-se cu sem-
p-qf,SfintefC-{uei,gi chem0ndlumele Mdntuitorului Hristos Dum-
nezeu, si al Pt'eacuratei lui Maici, iardsi a fdcut zad,arnicd,toatd,
piiterea diavolilor, pe care i-a izgonit departe de la sine, siltdnd
si veselindu-seintru Dumnezeu,M0ntuitorul siu (v. Sf.12iunie).
MTNUNEA gg
Numele lui Dumnezeu si al Maicii Domnului
risipeste inseliciunea diavoleascl
Trec0nd un an de pustnicie si de ispitiri qi luptdri cu diavolii,
cuviosul Petru a fost pus la o nour incercare plinr de viclenie.
Diavolul, luind chipul uneia din slugile sale care ii sluiea lui
cind era voievod in lume si alergind cu os0rdie, a cdz;tttlapicioa-
rele cuviosului, inchinindu-se lui si cu lacrimi zicdndu-i astfel:
,,Am auzit, stdpane al nostru, cI ai fost prins in rdzboi, dus in
Samara, si inchis intr-o temnitl intunecatl lar Dumnezeu, cu
rugrciunile Sf2.ntuluinostru Pdrinte Nicolae, te-a izbdvit pe tine
de acolo, si te-a adus in pimdntul grecesc.Drept aceea", ioti cei
ce suntem in casa ta', te-Lm cdttat pretutindenea. pldngind si tdn-
' guindu-ne,am strlbdtut multe cetdti
si sate, intrebdnd de tine.
Dar neputind sd te afldm, gi nici sd auzim unde egti, ne-amrugat
cu lacrimi cdtre Sfdntul Nicolae, ca sd ne descoperenoud, unde
este si in ce loc petrece vistieria noastrd cea ascunsd.Sfintul
Nicolae n-a trecut cu vederea rugdciunea noastrd si ne-a ardtat
noud toate cele despre tine qi ne-ambucurat foarte mult. Eu aiun-
gind inainte de toti, am alergatla tine, stdpOnulmeu; te rog, cv
scul2ndu-te de aici sd mergi la casa ta, c sd"te vadd,toli cei ce
te doresc,si sd se bucure de fala ta. Fdcind astfel, se va preamiri
tine Dumnezeu, Cel ce Te-a izbdvit printr-o minune ca
'-intru
acelsta,,din robie si din leglturi. pentru linistire sI nu te mih-
nesti, cdci gi acolo sunt mrnrstiri qi locuri liniqtite de sihdstrie,
si unde iti va pldceatie, acolo iti vei alegeun Locasspre liniqtea
ta. singur si.socotesti acea;sta cu aclevdrat:ce iubeste Dumnezeu
nai nult, din acestedour lucruri? sihdstria pustiei, in care unii
sdlrsluindu-se,in crdpdturi de pietre si in munti, se folosescnu-
mai pe sine?sau fblosul ce se face mult<lra,de cdtre un brrbat
MINUNITE MAICII DOMNT]LUI 63
pldcut si insuflat de Dumnezetr,care prin invdf iaturasa pe mulli
ii intoarce la Dumnezeu,povifuindu-i la caleamdntuirii? Cu ade-
vdrat, a. doua este mai bunI, mirturisind in Sfinta Scripturd
despre LceLSta, insusi Dumnezeu:,,Cel ceva scoate- zice - om
cinstit din cel nevrednic, va fi ca gura mea". $i sd stii, cd mulli
din cetateanoastrd sunt rUtdci{i qi cufundali in intuneric de pati
mi, si au trebuinld de unul care poate a-i povlfui pe d0nqii la
pociinfd. Preamultd rdspldtire de la Dumnezeu te asteaptd,std-
pdnul meu, dacd venind ii vei intoarce pe ei la Dumnezeu.9i pe
noi, slugile tale, care te iubim dintoatd, inima, pentru ce ne treci
a;a de mult cu vederea, abitindu-te, qi ascunzindu-te de noi, in
pustiul Lcesta?"Acestea cu lacrimi griindu-le diavolul cdtiava.
yrerne, a inceput sfintul a se tulbura pufin, qi ldcrim0nd a zis
citre el: ,,La.acestloc, nu m-a adus pe mine, nici inger, nici om,
ci numai singur Dumnezeu, qi Preacurata Nlscdtoare de Dum-
rrezer, si de nu va ti voia Ei porunca lor, ca sd ies de aici, apoi
nu voi ie;i". Diavolul, dacd a auzit pomenindu-se numele lui Dum-
nezeu si al Ndscltoarei de Dumnezeu,indatd.s-astins; iar Sfantul
s-a minunat de rneqtequgireacea diavoleascd.,gi insemn2ndu-se
cu semnul Sfintei Cruci a tdcvt, ridicdndu-si mintea sa cdtre
Dumnezeu (v.Sf.12iunic).
MINUNEA l OO
Numele Maicii Domnului izgoneste
pe diavolul cu chip de arhanghel
Dupd ce au trecut qapte ani, vrdimaqul cel viclean, diavolul, s-a
inchipuit in inger de lumind, avdnd in miini o sabie ascutitd, si
stind inaintea pesterii, a strigat: ,,Petre; rob al lui Hristos, ie;i
la mine, cd-{i uoi spune lie cuuinte bune". Iar Sfintul a grdit:
,,Cine e;ti tu, cel ce urei sd,-mi spui cuuinte bune?" Iar vicleanul
irrselitor & zis: ,,Ect,sunt arhanghelul Domnului trinils la tine,
tntd,re;te-te ;i fmbdrbdteazd.-te, bucurd-te ;i te uesele;te, cd, li
s-a gd.tit sca,un slduit ;i ar.nund nettestejitd de la Dumnezeu.
Acum ld,shnd locul e,besta,sd, te duci in lume spre intdrirea;i
Jblosut multora, cd, ;i izuorul cel din apropiere d.e tine s-a
u:scat de dumnezeiasca poruncd, pentru ca fiarele cele ce
nd,udlescasupra ta, sd ntoard, de sete". Acestea le-a zis viclea-
nul vrdjmaq,trimifand mai inainte pe alt diavol, ca sI opreascl
64 Pr"t"". NfCODLM MANDIH
la timp curgereaapei. Dar cuviosul Petru fiind smerit, a rdspuns
astfel,impotriva cuvintelor inseldtoare ale diavolului: ,,Cinesunt
eu,, oAre, ca arhanghelul Domnului sd, uind la ntine, cel ce md,
asemd,n cu an cAine netrebnic". ,,Nu te mira de ace?sta,robule
al lui Dumnezeu,pentru cd tu ai covirsit pe Moise qi ile Ilie, pe Da-
niel Ei pe lov; ai covdr;it pe Moise si-pe Ilie cu'povestiria, pe
Daniel cu invingerea fiarelar si tdrdtoarelor, cdroru re-ai astupat
guta,, iat pe Iov l-ai covdrsit cu rdbdarea ta, si pentru aceez te
vei numi mare lz ceruri. Acum, sculindu-te si vdzdnd lipsirea
apei, degrabsd pleci de aici si si te duci in mdndstirile celece sunt
mai apioape de lume. Eu voi fi cu tine si voi mintui pe mulli
prin tine, zice Domnul Atottiitorul". Atunci Sfdntul a rdspuns
diavolului, zicdnd,:,,Sd;ti cd d.enu va veni aici ajutdtoarea mea
cea intru toate, Ndscitoarea de Dumnezeu, gi vrednicul ajutdtor
intru primejdiile mele, Arhiereul Nicolae, nu md voi deplrta de
aici". Diavolul, cum a auzit pomenirea numelui Ndscd.toareide
Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria, gi al Sfdntului Nicolae,
indatd" a pierit (v. Sf.12iunic).

MINUNITE MAICII DOMNULU FACUTB

CU VESNNANTUI
' SI BRAUT EI

*r*u*EA ro1
. Veqmintul Pruncului Hristos
CAnd era Hristos Prunc mititel, Precistai-a tesut lui hdinufe gi
l-aimbricat pe Dinsul. DupI Lceel crescind El, a cres'cutgi hIi-
nufa. De acel vesmint aminteEte Sfintul Evanghelist Ioan, zi-
cdnd: ,,DAr cd,ma$a era, fd,rd, cusd,turd, de sus fesutd, tn tn-
tregime" (Ioan19,23)(x. 60).
MTNUTTEA r02
Yegmintul Precistei, salieaz* o cetate
Cflnd a mersAtila cu ogtile salesub zidurile unei cetiti fran-
fuzegti,ce se chemaGarnutium,cetdteniiau scosveEmintulPre-
cistei deasuprazidurilor in loc de steag,si aga au orbit toli
necredincioEii gi au fugit de sub cet^te(x.61).
 66 Protos. NICODIM MANDIT A

MINUNEA 103
Tarigradul salvat prin veEm0ntul Precistei
Doi domni rusi ce se numeau, Oscolov qi Dior, mai inainte
pind a nu fi Rusia botezatd, adanard.osti mari si se duserd pe
Marea Neagrd pind, la Tarigrad, cu vasele inconjurindu-l si bd-
t0ndu-I. Atunci Serghie Patriarhul, vdzdnd primejdia, luI ves-
mdntul Precistei, c re era acolo si-l sui pe ziduri. indatd vasele
cu oamenii s-auinecat, scdpind numai cei doi domni, Oscolov si
Dior cu pulini ostasi, care s-auintors la mosia lor (x. oz).
.MINUNEA
LO4
Maica Precista ne ddruieste vesmintul slu
A treia zi dupd"adormirea Precistei gi dupl preasldvita Sa in-
gropare,Apostolii au deschismormdntul pentru Apostolul Toma,
clci el nu fusese la ingroparea Presfintiei sale, iar dacd, au
deschismormantul, l-au aflat desert. intr-insul se afla vesmintul
Piecistei, ldsat pentru mingiierea credinciosilor 6. 63).
MINUNEA 1O5
Precista diruieste briul sdu lui Toma MINUNILE MAICII DOMNULUIFACUTE
A treia zi dupd adormirea sa, Precistaa dat br0ul sIu lui Toma CU VESMANTUL SI BRAUL EI
Apostolul, c0;ndaintOmpinat-o el in vdzduh, ducindu-o doi ingeri ," )
la Cer. Era un semn pentru Toma Apostolul, care nu a fbst la in-
groparea PrecisteiEi predicind cuvdntul lui Dumnezeuin lndia,
MINUNEA 101
si tocmai ^ treia zi dupl Adormirea Sfintiei Sale, l-a adus Ei pe Vegmintul Pruncului Hristos
dinsul un nor l?;ngdceilalti Apostoli. Tocmai in aceeavreme, a Cind era HristosPruncmititel, Precistaia tesutlui hdinule gi
intdlnit Precistape Toma in vdzduh si ia dat briul (x. 64). l-aimbrdcat pe Dinsul. DupI Lceeacrescind El, a crescutgi hIi-
MINUNEA 106 nu!a. De acel vegmint aminte;te Sfintul EvanghelistIoan, zi-
Vesmintul Preacuratei Fecioare, NiscItoarer cind: ,,Dar cd,mafa era.fd,rd, cusd,turd,,de sus lesutii in in-
de Dumnezeu, din Biserica Vlahernei tregime" (loan 19,23) (X. 60).
'
in zilele drept-credinciosuluiirnpdrat Leon cel Mare G56-474) MINUNEA 102
erau in Constantinopol doi blrbali cinstiti, din rlndul senatori- Vegmdntul Precistei, salieazd,o cetate
lor, anume Galvie si Candid, frati dupd trup. $i sfltuiridu-se intre
Cand a mersAtila cu ogtile salesub zidurile unei cetdfifran-
ei, au cerut impIratului invoirea de a merge la Ierusalim, sd se in-
tuzesti,ce se chemaGarnutium,cetilenii au scosveqmdntulPre-
chine,Sfintelor locuri. Primind invoirea, au purces la drum. Aiun-
gind ei in Palestina,au lners in Galileea, vrind sd vadl Naza-
cistei deasuprazidurilor in loc de steag,gi aga au orbit toli
retul si casa Preacuratei Fecioare,in care, dupd bund-vestirea necredincioqiipi au fugit de sub cetlte G. 6l).
 Protos. NICODIM MANDTTA
MINUNEA 103
Tarigradul salvat prin vesmintul Precistei
Doi domni ru;i c se numeau, Oscolov gi Dior, mai inainte
pdnd"a nu fi Rusia botezatd.,adunard, oqti mari si se duserd pe
Mtrea Neagri pind la Tarigrad, cu vasele inconiur2.ndu-l si bd-
tindu-I. Atunci Serghie Patriarhul, vdzind primejdia, lud veE-
mintul Precistei, c re era.acolo si-l sui pe ziduri. indatl vasele
cu oamenii s-auinecat, scdpind numai cei doi domni, Oscolov gi
. mulf bolnavi. $i se minunau senatoriide acellucru neobiEnuit,
Dior cu pulini ostaqi,care s-auintors la moqia lor (x. ez).
MINUNEA I 04
Nlaica Precista ne dlruieste vesmintul siu
A treia zi dupd.adormirea Precistei gi dupd preasldvita Sa in-
gropare, Apostolii au deschismorm2.ntul pentru Apostolul Toma,
cdci el nu fusese la ingroparea Presfinliei sale, iar dacd au
deschismormintul, l-au aflat desert. intr-insul se afla vesm0.ntul
Precistei,llsat pentru mingiierea credinciosilor(x. 6J).
MINUNEA 1O5
Precista diruieste brdul siu lui Toma
A treia zi dupd,adormirea sa, Precistaa datbr?lul sIu lui Toma
Apostolul, cind aint2mpinat-o el in vdzduh, ducdndu-o doi ingeri
.la Cer. Era un semn pentru Toma Apostolul, care nu a fost la in-
groparea Precistei ;i predicind cuv0ntul lui Dumnezeuin India,
si tocmai a treia zi dupd Adormirea Sfintiei Sale, l-a adus Ei pe
dinsul un nor lingd ceilalti Apostoli. Tocmai in zceeavreme, a
intilnit Precist'ape Toma in vdzduh si ia dat briul 6.64).
MINUNEA 106
Vesmintul Preacuratei Fecioare, Niscitoarea
de Dumnezeu, din Biserica Vlahernei
in zilele drept-credinciosului impdrat Leon cel Mare gt5e,+t+1
erau in Constantinopol doi bdrbati cinstifi, din rindul senatori-
lor, anume Galvie si Candid, fragi dupl trup. $i sfdtuindu-seintre
ei, au cerut impdratului invoirea de a merge la Ierusalim, sI se in-
chine Sfintelor locuri. Primind invoirea, au purces la drum. Aiun-
gdnd ei in Palestina, au lners in Galileea, vrdnd sd.vadd"Naza-
retul si casa Preacuratei Fecioare,in care, dupl bund-vestirea
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 67
ArhangheluluiEi prin venirea Duhului Sfint, s;azimislit Dumne-
zeu-Cuvintulcel negrlit. Umblind ei gi ostenindu-se, s-auodih-
nit pestenoapte,intr-un sat din apropiere.Acolo,dupl purtarea
de griid, au gpzduitla casaunei femei viduve, bdtr?inilde ani 9i
cinstitd prinviala ei curatl. Pe cdnd cinau ei, au vilzut o altd'ca'
merl deosebitd,in careeraumulte lumindri aprinsegi, de unde,
arzdnd tlm2rie,iegeao mireasml de arome, clci acolo, etl as-
cuns cinstitul vegmdnt al Maicii lui Dumnezeu1i zilcealracolo
si socotindcd acolosg pdstreazdcevascump,din LegeaVeche,au
rugat pe cinstita femeiesd cinezecu ei, in vreme ce o intrebau.
llr ea,la inceput tdinuia, zicind: ,,fatd,,cinstit'i bd'rbali, toli bol-
naaii ace;tia a;teaptd, tiimdduire ;i toate bolile neuindecate,
aici, cu |nlesnire se td,md.duiesc".Iarsenatorii auzindacestea,au
inceput cu gi mai mare stdruinfI, a o intrebai ,,OLre,pentru ce
pricind, s-adlruit locului acestuiaun dar si o putere de facere
de minuni cL Lceastl?"ILt ea incd,tlinuind adevdrul,a zis:,,Se
poueste;te, in neamul nostru, cd unuia din pd'rinfii no;tri, i,
s-a ard.tatDumnezea tn acestloc ;i de atunci, locul acestas-a
umplut de darul lui Dumnezeu;i sefac rninu.ni".lar ei luind
aminte la cuvintelefemeii,inimile lor s-auaprins,ca odinioard
inimile lui Lucagi Cleopa,qi au grlit cltre dinsa: ,,7erugdmpe
Dumnezeul cel uiu, sd ne spui adeud,rul".Femeiarugatd,fiind,
a grdit cdtre ddngii:,,O,Bdrbali ale;i, nimeni phnd astd.zi,n-a
;tiut aceastii taind Dumnezeiascii, pe care rnd, silili sd' u-o
spun. Dar, de areftrece ud,udd drept-credincio;i, ud spun uoud,
aceastd,taind,, ndddjduind cd o ueli pd,zi, nespunknd la nimeni.
Aici esteascunsde mine, aesmdnfulPreacurateiFecioareMaria.
Cd,,pe cknd s-a mutat ea la ciele cere;ti, in ziua tngropd.rii
Sale, uneia din strdmoa;ele mele, i s-a dat acest ue;mknt dupd,
hotd,rkreaPreacuratei insd,;i,Iar ea luknd ue;mkntul, tl pd,zea
pe el cu cinste, tn toate zilele uielii sale. $i murind ea, l-a in'
credinlat uneifecioare din neamul sd,a,poruncindu-i cu jurd,-
mknt, ca ;ifecioria sd,-;ipd,zeascd,, tn cinsteapururea Fecioa'
rei Maria, Nd,scdtoareade Dumnezeu. $i a;a din fecioard, in
fecioard, anii trecAnd, acestdknt ue;mknt a ajuns tn mki'nile
mele. Iar de urernece nu. se mai afld. nici o fecioard, tn nea-
 68 Protos. NIC)DIM MANDTTA 69
MINUNILE MAICII DOMNULUI
mul meu, careia sd-i tncredintez ac-eastd. taind u-ospun uouA,
ca sd ,stifi,pentru care pricind. sefac aici rninuni,,. erau in mare mihnire si se flceau multe ruglciuni cdtre Dum;
Ei fdgdduindsd pdstreze tain,a,aL rugut pe bdtrina nezeu,pentru impfuilteasacilte pltimea. Si i s'a ariltat ei o dum-
duie a priveghea-curugdciuni, toatd"noaptea,rdngd,
sd le ingd- nezeiascilvedenie, spurrandui ci dacn," ',,upunt pe dinsa briul
mint. $i, pe cdndse rugauei cu racrimi cdtrexlr.atour"u'o!
sfintul ves- PreasfinteiNlsc[toarei de Dumnezeu,va lrta timdduire.
Dumnezeu, fdc2ndmultemetanii,cu lumini ri .u u.o-., le-avenit impilrdteasaa spus acestvis barbatului sIu, impiratul Leon,
iar el'arugat indaiApe patriarh pentru Lce2;st1. Dezlegindpece-
gindul ca sd ddruiascd,aceeacomoard,impiratuluilor
gi,.Iuminindu-se
din con- teu,Lt deichis racla gi s-atflat intreg, cinstitul -bra1.al Preacu-
::1llir"p9l de ziud,si muiqumind femeii, au dat ratei, intru nimic vdtimat de trecereavremii. $i l-a sirutat pe el
rnrDersugata milosteniegi s-audus in cale,spre Ierusalim, filgd_
duind sd vind iarxgi pe acolo,cind se vor intoarcein , cu evlavie.Iar cind patriafhul l-a intins deasupraimplrltesei,
tara ror. Lceastaindntd a scdpatde chinuirea diavoleasci 9i a cagtigat
_Au_ajuns cu bine la Ierusalimsi au ingenuncheat h,fur. to.u_ tlmdduire desdvirEitl de boalaei. Atunci toli cu bucurie^r prea-
rile-sfintitede Mituitorul, apoi,au ruat Jrumuri.rtour."rii. popo-
sind iardgi L4bdtrdnaaceea,au petrecutnoaptea{ingd mlrit-pe HristosDumnezeu9i pe preacurataMaicalui, cdntind
tului veEmdnt.rar la plecare,cu inr,'oirea bdtranei,"rur"
racla sfin- cintdri de multumire. Iar cinstitul briu, fiind pusin aceiaEiracld,
aveain neamulei nici o fecioard,,
nu mai de aur, a fost pecetluit cu peceteimpiltdteascd;i s-naEezztzi de
cdreiasd-ilaseu."^ta -ogtenire, prdznuire,in binstea Binecuvintatei Niscdtoareide Dumnezeu,
au luat cu ei sfintul vegmdnt,lisdnd multe.daruri.p*ia"ou_i
pr!id',ay mers pind la cetateaimpdrdteascia constantinopolu-
de spre aducereaminte a minunii ce s-a flcut atunci prin Sfdntul
lui. Acolo au instiintat pe mareletmpdrat Leon si imprrrteasa siu briu, cu darul PreacurateiEi cu milostivirea celui ce s-anIs-
verina, asemenea si pe ihen aaie pitriarhul, inaintea cdrora, cut dintr-insa,a lui llristos, Dumnezeulnostru (Prol.31august).
coperindcinstitaracld,auvdzutslantulvegmdnt,umffiau-redes- MINUNEA 1O8
ei
de negrditdbucurie.Ludndu-ll-au dus cu mare cinstein
Biserica MaicaDomnului acoperd.poporul cu cinstitul sIu omofor
vlahernei gi au hotdrdt ca,in fiecare an sd se prdznuiascx, in zilele implratului Leon cel inlelept (855-912),in Constanti-
pu-
nreaveqmantuluiNrscrtoareide Dumnezeu,inaceaBisericr,
in nopol, spre duminicd, filcindu-seprivegherede-toatdnoapteain
ziuaa doua a lunii lui iulie, in cinsteagi slavaFecioarei
tvtariasi cinstitabisericl a Vlahernei,intru slavaPreasfinteiNlscltoare
a celui dintr-insa,Hristos Ddmnezeulnostru, c.i ,ra"it, de Dumnezet.Laintiiazi a lunii octombriegi de falI standmul-
und cu Tatdlgi cu Duhul Sfdnt,in veci.Amin. ffi;-
noapte,sfdntul
z iulie)
1nror. {imea poporului, fiind ca la patru ceasuridin
MINUNEA 1O7 indrei, impreunl cu ucenicui sIu, fericitul Epifanie, ;i-au ridi-
Cinstitul briu al Maici Domnului cat ochii in sus gi au vizut pe impirdtea;sa cerului, pe acoperi
vindeci pe impirlteasa Zoe toirea a to tn lumea, pe Preasfinta N[scdtoarede Dumnezeu,
cinstitul briu al preacurateiMaiciilui Dumnezeu,^ stdndin vlzduh qi rugindu-se.$i eraea strllucind de luminl ca
fost adus soareleqi acoperindpoporul cu cinstitul ei omofor,impreunl
la
{e Ierusalimla constantinopor,asazat intr-o racrd,
de aur,cu pe-
cetluireimpdrdteasld, a fosi pus'in bisericap. .ur" cu oEti cere;ti qi cu mullimea de sfinli, carein haine albe 9i cu
9i
diirciosulimpdrat Teodosiecel Tinrr o zidisejcu hramur prea-
dr.pr-...- cucerniciestdteauimprejurul ei, dintre care doi erau mai aleEi:
sfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu,lalocurce se numeaHarcopra- Sfintul Ioan inaintemergitorul gi Sfintul EvanghelistIoan. Pe
tia, adicd,t2rgulde aceast1vdz2rndu-o Sfdntril Andrei, a zls cdtte ucenicul s[u, feri-
Dupdmulti ani, pe ur.^"u i_pirdfiei
lui Leon cel infelept7r7md.
(886-912) citul Epifarrie:,,Oa're,aezi frate pe tmpd'rd'teasa;i Doamna
sotia acestuia, zoe impdrdrdteasa,
era suprratdde duhur cel necurat,iar imprratul si iudeniile tuturor cAreSero;agd,pentrutoatd,lurnea?"Iar el a zis:,,Ottdd,
lui Sfinte Pd,rinte, pi' mE tnspd,imhntezcd' o ad'd'acoperind pe
70 I, Totos. NICODIM MANDITA

oarnenii ce sunt in bisericd, cu cinstitul ei omofor, ce strd,-

luce;te mai mult decdt soarele",
$i s-au auiit graiurile cele cu umilinfl ale ruglciunii ei cltre
preaiubitul ei Fiu gi Dumnezeul nostru Iisus Hristos: ,irnpd,rate
ceresc prime;te pe omul cel ce te sld,ue;tepe tine ;i cheamd tn
tot locul Preaffint numele td.u. $i acolo unde seface pomeni.-
rea numelui meu.,pe acel loc il sfinfe;te ;i prosld,ueptepe cei
ce te prosld,uesc pe Tine ;i rugd,ciunile celor ce cu dragoste md,
cinstesc pe ntine, Maica ta, ;ifi,gdduinlele, primeSte-le toate ;i
din toate neaoile ;i, rd,utd,lile ii izbd.ae;te".
Nlddiduindu-ne StdpinI, spre milostivele tale cuvinte , care le-ai
zis cdtre Fiul Tdu, am voit sd nu rdmtnd fdrd"praznic sfintul tdu
acopermdnt,o Preabund,ci precum tu ai voit i-gi descoperi cin-
stitul praznic al Acoperimdntului tIu, o, intru tot milostivd, im-
podobegte-I.Ca qi cei ce te prosllvesc pe tine sI se veseleascd.,vd-
zdnd numitele tale praznice mult strdlucind; gi acolo pe poporul
cel ce era in bisericl cu milostivire l-ai acoperit, aqa ne acoperl
si pe noi pdcltogli robii tdi, cu acoperlmintul aripilor tale, Fecioa - MINUNILEMAICII DOMNULUI
rd, Acoperitoarea noastrl, Preasfintl MaicI, surpind sfaturile gi
gindurile.celor ce cugetl rele asupra noastrd. $i in ziua incer-
TACUTEtA IZVORUTEI
cdrilor noastre si ne acoperi pe noi, iar mai ales in zfira cea tea,
cdnd sufletul se va despdrli de trup, de fall sd stai noul intr-aiu-
MTNUNEA1O9
tor ;i sd ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din vizduh, cele Izvorul cel de viald primitor,
de sub cer, gi in ziua infricogatei iudecdli sI ne acoperi pe noi al Preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu
sub obldduirea Acoperdmintului TIu. Se vede in penticostar,in vinerea cea dintfui,cil ert in !ari-
Cu ale cdreia preaputernice qi bineprimite rugdciuni qi cu ale grad un ostaf, om imbuniltil+itqi foarte milostiv, cu numeleLeon,
tuturor sfinlilor TIi, Dumnezetle, miluieqte-ne pe noi. gi cu prenumeleMachelie,care pentru buniltatealui l-a inwed-
nicit Dumnezeu,mai pe urmd, de s-aflcut implrat. Pe cdnd era
incd bstag s-a aflat intro pidure deasi, aproapede cetate, Ei
acolo a vLzltrtun orb, care din cauzl cllltoriei gi a argifei, era
foarte insetat. Pentru aceastl Leon s-a iritristat Ei il trlgea de
mini ca sI-l ducl mai inainte, nu cumvava afla apd sil-laline.
Dar dupl ce au mers pulind depfttare de loc, orbul a, cdzut,
de sete.heputind sI umble mai mult. Leon a cdutatmulte cea-
suri prin pldure apil Ei n-a aflat, de care lucru s-aintristat foarte
mult, temindu-seca nu cumva si moard orbul din impulinarea
lui. Pe cO.ndcercetain pd4ile cele mai dinlduntru ale pddurii
72 Protos. NICODIM MANDTTA
deodatd a auzit un glas, zic2ndu-i;,,O, Ieone! Nu te sckrbi, cd,ci
apa este aproape de tine ;i luhnd, adapd pe orb. Apoi sd,-ispeti
;i ochii lui cu dknsa, ca sd. cu.no;ti puterea mea. Iar tu sd.;tii
cd aei ajunge impdrat;i atunci sd,-fiaduci aminte si sd-mifaci
aici o bisericd,, sd,locuiesc tntr-tnsa, si sd uind, aici ci,fi au tre-
buinld, de ajutorul meu, ca sd, afle mkntuirea sufletului ;i a
trupului". Leon auzind acesteacu totul ingrozit, s-a bucurat, cI
a aflat trei daruri, in loc de unul, pe careil cduta.Ducifldu-se incd
trei pagi inainte, a aflat apd intr-un lac, gi a simtit in sine multd
veselie si putere. Luind din apa aceea,,a adus orbului care sia
venit in fire. Apoi a spdlat ochii lui, $upd porunca Preasfintei
Ndscdtoareide Dumnezeu,si indatl, o! Minunile tale, Stdpindl a
vdzut cel ce mai inainte era fdrd vedere, gi s-h umplut de atdta
bucurie, pe cit poate tiecare sI o ingeleagd.
Dupd putini vreme Leon s-a suit la vrednicia impdrdteascd, qi
a zidit o bisericl, in locul in care a zflat Lpa. cea vindecdtoare,
in numele Preasfintei Fecioarei Mafia, si a numit acea BisericI, cu
numele de Izvorul cel primitor de vialI, fiindcd apa Lceea.era dd-
ruire de la Izvorul cel adevdrat al vietii, adicd.de la impdrilteasa
cea atotputernicd.
Si nu numai LceLStdfacere de minune a sdvirsit, ci si altele
nenumirate) clre covirsesc la numdr stelele cerului. impfudtea-
sa cea atotputernicd, prin apa lceea"purtdtoare de viatd.,a vinde-
cat multe feluri de boli, ca: durerile de piept, incuierile udului,
patimile funiceilor. curgerile de s0nge,fiigurile, lepra, lingoarea,
fierbintelile, albeata ochilor, zgdrcfuile vinelor, si in fiecare zi
vindecd pe cei ce pltimesc. De asemeni gi morli a inviat, dupd
cum vom ardta mai jos, intru slava Dumnezeului nostru, Care
negrlit dintru dinsa S-andscut, cilruia I se cuvine toatl cinstea
s,iinchini.ciunea in veci. Amin (M.M.D.a 5.ad. Ncamt).
MINUNEA 110
Leon impiratul vindecat cu apd
de la Izvorul Maicii Domnului
impiratul Leon cel preaintelept LveL o sotie foarte bund qi
sfintd, cu numele Teofana, care mai pe urmd s-a sfintit pentru
faptele ei cele bune, dupd cum se vede in Sinaxar,in 15 zlle ale
Iui Decembrie.
MINUNILE MAICII DOMNULUI 73
Mai inainte de a se slvirEi Sfinta, a venit asupraimplratului
marc boald,si durere nevindecatd, cate se zice platrd,,cI se formea-
zd"oarecarepietre la rinichi, ce astupl drumul udului gi nu poate
sd mai iasl, pentru care pricinl mulli au pierit. Astfel chinuin-
du-seLeon, s-auadunat tofi doctorii si nu puteau sl-l vindece. in
sdptdmina brinzei, atdt de mult l-au apucat durerile,'incit doc-
torii au hotdrdt cd moare, qi au flcut pregltirile de moarte.
Atunci, fericita impdrdteasd",vilzdnd ci nici un doctor pdmin-
tesc nu poate sd-l vindece, a alergat la cel Ceresc.Intrdnd in
cdmara cea impdrdteascd, Ei cdzind inaintea Sfintei lcoane a
Maicii lui Dumnezeu,cu credinlI gi cu lacrimi fierbingi se ruga
ca sd-i dlruiascl pufind viald bdrbatului ei, pind, ce va veni in
virstd Constantin fiul lor, ca sd"nu se primejduiascdimplrdfia.
FIc0nd dar ruglciune implrdteasa cetdfii gi rug0nd pe Stdp0na
cerului si a tot plmintul, a zuzit un glas ce i-a zis: ,,Nct.te tntris.
ta, TeofanA, cd, astd,zi uine buruiana cea aindecd.toare, ca sd
uindece pe bdrbatul tdu".
Sf0nta, auzind Lcestea,s-a bucurat foarte mult qi alergdnd cd-
tre cel bolnav il vilz:l cum cd era in ceasul cel mai de pe vrmd.,ca
sI-gi dea sufletul, si doctorii au ficut sfat ca sd-l spintece.Dar ea
le-a zis lor, cd"vine degrab alt doctor sdl vindece, si dupd multe
ceasuri, cdnd socoteaucu tolii cd a murit, vdd cd"vine degrab o
cdlugdrild, Agati cu numele , care era la biserica Preasfintei NIs-
cdtoare de Dumnezev cea din Hrisopighi, finand un vas cu apd
din aceea vindecdtoare. Apropiindu-se, a zls cdtre impilrdteasd,
Lcestea: ,v4,stdizicilnd rlt-ant sculat de dimineald ;i impodo-
beam biserica Preasfi,ntei Ndscdtoarei, de Dumnezeu,, Arn auzit
un glas, zich,ndu-mi: ,,Agati, ia degrab pulind, apd, din izaorul
nteu, cA sd, duci tmpd,ratului sd bea, ca sd, se uindece el ;i sd.
inceteze ;i, durerea-Teofanei, iubitei, ntele, care cu lacr'imi
strigd cdtre n ine". impdrdteasa i-a datindatd, apa celui bolnav
gi indatl, o! Grabnicd,izbdvirel Cum a blut-o, s-avindecat desl-
vdrqit qi atita putere a luat, incit s-a sculat din pat sdndtos, ca si
cum n-ar fi awt nici o boald,.
Minunea aceLStLa inspiim0ntat pe toti, iar implratul L po-
runcit de afilcutpraznic de veselieintru aducereaaminte a aces-
tei faceri de bine Ei mulpmire a Preasldvitei Stdpinei noastre Ei
 ?4
fr"b",NfCOD
a Celui ce s-a ndscut din ea negrdit. CIruia i se cuvine slava in
veci. Amin. (M.M. D. a 5.ad. Neamt)
MINUNEA 111
Un mort a inviat fiind stropit cu apl
de la Izvorul Maicii Domnului
De asemdnea,se .citestein Penticostar,in Vinerea cea lumi-
natI, cum cd un om bogat din Tesalonic, s-a pornit cu multi
evlavie, ca sd se ducd la biserica cea mai sus zisd, a lzvorului cel
primitor de viatd.,ca sd se inchine, auzind despre videcdrile cele
minunate, pe care le filcea Stdp0na cea atoputernicd crr apa"
aceea",din care dorea sd bea Ei el, spre sfintirea sufletului slu.
ludnd mult argint si aur pentru cheltuiall si pentru ca sd dea
la biserici, s-aurcat intr-o corabie, dar pe c0nd inota, i-a venit o
'
boald grea, de unde cunoscdnd cum cd are sd moard, a zis cord-
bierului: ,,socotesccum cd, n-am f,ost urednic sd, md. inchin bi-
sericii Nd,scd,toareide Dumnezeu, nici sd, beau din apa aceea,
preasfinfitd, sifiindcd pd,catele mele m-au im,piedicat de a md,
duce aiu, te jur pe tine cu numele Sffiphnei, Nd,scd,toareide
Dunr.nezeu,sd.nu md arunci in rnare, ci, sd.md,pui tntr-o ladd,
;i sd,md duci la acea SJhntd Bisericd, ca sd,md. ingropi acolo.
Fd,cAnd a;a uei auea ajutd,toare pe PreasJhnta Maicd. insd, tli
las lie din banii mei o sutd. de galbeni, iar pe ceilaQi sd,-i dai
la biserica aceea, pentru pomenirea sufletului mecr,".
Acesteazicdnd cel bolnav, corlbierul i s-a jurat cilva implini
voia lui si atunci gia dat duhul. Cordbierul i-a pdstrat trupul qi
dupd trei zile ajungdnt la Tarigrad gi scofind pe cel mort, a che-
mat Preotii ca sd-i cinte slujba inmormdntlrii, dupi rinduiall si
sd-l ingroape la biserica cea zisd,mai sus, a.Preasfintei Fecioare
Maria. Si dupd ce au cdntat sluiba, un Preot a cerut ca sd se
deschidi sicriul, pentru cI i s-a pdrut cI nu miroase ca mor{ii.
peschizindu-I, au aruncat deasupra lui lilrdnd,in semnul Crucii,
dupi obicei, zicind: ,,!d,rknd. fuAnd, m-ai pld.zmuit pe mine ;i
ai pus tntru mine suflare de uiald ;i celelalte".
Dupd aceasta,un tovard; al cordbierului luind pu+inI apd din
izvorul cel primitor de viafl si apropiind-o de cel mort, a zis
acestea:,,O sd.race! CAt dor ai auut ca sd, bei din apa aceasta,
;i nu ai aiuns, ci md.car acunt prime;te-o pe dknsa". Ala
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
zicdnd, a vilrsat apa peste trupul lui Ei indatl (o! minuniletale cele
mii presusde fire, Sdpand ddtdtoarede viap!) s-a sculat mortul si a
sezut, sldvind pe Domnul si pe Fericita Fecioard.
O, frafii mei! CiH insplimdntare socotili cd,au luat cei ce std-
teau imprejur, qi mai ales coribierii, care l-au stiut cI a murit, si
mai mult cd trecuserl de atunci patru zile, ca qi odinioard,Lazilr
cel ce s'a sculat dupi patru zile? Cei ce stiau acestea,preamult se
minunau. Iar cel mort s-a sculat, a multumit din destul Preasfin-
tei, si n-a uitat facerea de bine, ci ca un recunoscitor a rdmas
pind,in sfirgit in biserica ei, sluiind cu toatl osdrdia, fdc0ndu-se
cdlugdr evlavios si imbunitdfit. Veneau mulli insd din diferite
locuri de-l intrebau pentru iad, dar el nimic n-a rdspuns pentru
ceva,dupl cum gi peLazdr.Trdind viatd minunatd;i cu bunl pll-
cere de Dumnezeu,2O de ani dupd ce a inviat, s-a odihnit intru
Domnul, CdruiaI se cuvine slavain veci.Amin. (M.M.D.a7-ad.Ncamt)
IzvorulMaicii denerodire
' impdrdteasaElena, ""XtilYJT;l)r?r^-o
fiind neroditoare, s-a dus la izvor gi s-a
rugat Precistei,si indatd a dobOnditmill de la Ea,si a ndscutpe
Constantin,caremai tirziu a ajunsifnpdrat6.74).
MINUNEA 1 13
. Precista salveazl,biserica izvorului Ei
Dacd,au trecut mulgiani, bisericaIzvorului Precisteiera sI se
prlbu;eascd",cdcise inmullise apa,Ei fugise pdmOntuldedesubt.
lntr-aceavreme s-LLrdtat Precistasi a finut bisericaproptind-o,
pind,s-adepdrtattoatdmulfimeade oamenide la biserica6.rc).
MINUNEA 114
Mai multe minuni flcute cu apd de la lzvorul Precistei
Leon cel infelept, implratul grecesc,s-aimbolnlvit de pintril,
iar impdrdteasaTeofana,s-aimbolnlvit foarte greu de lingoare;
iar dacd"s-auadus la izvorul Precistei,s-auizblvit amindoi de
b oald,,vindecindu-se.
$tefan,patriarhul Tarigradului,fratele acelui Leon intelept,
s-aimbolntrvitde umfllturi. Ducindu-sela izvorul Precisteis-a
tImIduit.
 76 Protos, NIC)DIM M.4NDTTA
Lui loan, patriarhu.llerusalimului,i s-a stricat auzulsi dacr
s-audat cu api de la izvorulprecistei,ia venit auzulla loc.
TerasiePatrichie,mamalui Magistrinagi fiul lui, se imbolnr-
viseri de boli foarte cumplite.Terasie mama lui s-auimbol-
;i
nilvit de lingoare,iar fiul lui rerasiede impietrire la inimd si de
opritul udului. Asiidereagi o femeiedin acel loc, ." ;;;i;;
zizina,seimbolndvisede amortire.Tofi s-autdmdduitcu apadin
izvorul Precistei.
- Roman,impdratul grecesc,care erl din tapapossi se chema
Lapapin,era cuprins d-eo board,foarte cumptiiaii se dezrega i
se strangeastomacul.s-atdmdduitcu apd" Ei
de la izvorulprecistei.
Ion Baran era cuprins de o board,mare,numitd boaraapei si
s-atdmdduit cu apd,de la izvorul precistei.
Lui Marcu,cdlugrrul, ii era obrazulumflat si s-atrmiduit de
aceaboald,cu apd din izvorul precistei.
. Manzrie,cdlugrrul, se imbolnrvise de piatrd..El s-a timiduit
de aceaboald, tot cu apd,din izvorul preciitei 6.77s6).
MIN U N E A 1 1 5
Minunile de la f?rnt?inanumit ,,Izrorul Doamnei,,
in vestitacetatea cretei; aptoapede satulTrapsanon,esteo bi-
serici a PreasfinteiNdscdtoarei de Dumnezeu,dina.inteacdteia,
la-o distan[d,ca de doud aruncrturi de piatra, se afld o fintdnd"
addncd,, ca de patru stinjeni. Ea estenumitd ,,IzvorulDoamnei,,,
pentru cd,arc multd apd gi curgefdrd,incetare, incdtindestuleazd
tot satul, mdcarci sunt mulfi oameniin el gi ceamai mure parte
olari, iar. altd"apd,acoloprin apropierenu se gdseste.si adapn
toatevitele lor dintr-insasi se servescsi ei la toateireburile lor.
$i_demulte ori, seara,scot toatd,apa afard,,iar a douazi o gdsesc
plind. La aceafintdtd,, se face o preasldvitdminune prin darul
si putereaPreasfintei,pentru .ur" o qi numesc,,Izvorulcel care
Lzv0'rleafard".cdci fiind asemeneacu suprafagi pamnntului,de
multe ori se intdmpld sd caddcinevainruntru (btubagi saufbmei,
pentru.ci seimbulzesc\caremai de caresdia maiintii) si atunci indatd,
(o! infricosatdminune!)se inmulte$te apa, crescind pind,la mar
ginea fintdnii, sil aruncd pe om afariviu qi nevdtdmat.si ori de
cite ori au zidit LceLStd.
fdntind, mai sus de cit prmintul, s-a sur-
pat singurd.
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 77
lar ucetstd.minune nu s-a ficut numai odatd sau de doul ori,
ci de nrulte si nenumdiate ori gi pdnn in ziua de astdzi se face,
cum mdrturisesc toti cei care cu ochii lor at vilzut.
Despre aceasta.sieu insumi (zicescriitorulacesteiminuni)multd
indoiald gvind,nu ca gi cum nu af putea silfacdPreasfdnta aseme-
nea minuni mari, ci pentru cd, astdzis-aimpulinat evlavia"qi cre-
dinla oamenilor, am intrebat pe unul din cei care spuneaucd au
vdzlt;i l-au iurat cu afurisenie cum cd drept este'si cu adevdtat.
$i nu numai pe poporul cel de obqte, ci si pe insusi preainal-
tul-domn al oragului, Andrei Cornarie, invlfat foarte in limba
latineascd si greceascd,la care eu am fost grdmltic (secretar)doi
ani, l-am intrebat dacd.s-aintimplat vteodatd sd.cadd"cineva in
f2inti.nd,cdnd a fost el prin acel sat, si el mi-a rdspuns zicdnd:
,,FrAte, nu este cu cuuiinfd, sd' te tndoie;ti de puterea cedt'nta,re
a pururea Fecioarei Maria, Maica lui Dumnezeu, ci trebuie sd'
crezi cu td,rie, cu,rn cd, toate le poate cAfu uoie;te".
Cind am auzit Ei eu intdia datil de minunea cate md.intrebi nu
Lm cre rt-o, insd odatd, cOnd md aflary la acel sat, am poruncit
oamenilor mei, sd-mi vesteasci, indatd ce va cddet cineva indun-
tru si asa s-aintdmplat, cd intr-o zi a cdzut o femeie. Alergind cu
grdbire am.auzit qi am vdzut de departe cum a aruncat-o apa atn-
ii tocmai in ceasul cind apunea soarele. atunci cdnd toatd,apa
era scoasdsi iardsi s-a umplut f2;nt?rnasi a rdmas plind pinl sus.
Atunci am :plins de bucurie gi, intrind in Sfinta Biseric'i, am
cerut iertare de la Preasf4nta,pentru pulina mea credinlia cea
mai dinainte.
Iar un doctor mi-a spus cI nu numai apa,izvotului aceluia are
puterea Lceastt; cd sunt gi alte ape in multe locuri gi au darul
vindeclrii de felurite boli si neputinle; dar nu au puterea izvoru-
lui ce s-a ardtat mai sus (M.M.D.a 68-a,d. Neamt).

MINuNI t ti*I oMNuLUr
*111?
t
MINUNEA 1T6
Maica Domnului aiutfin rdzboaie pe voievozii evlaviosi
Narcis,vizirul grecescera foatteevlavioscdtreMaicaPrecista.
Cu ajutorul ei a biruit pe Etatel,craiul Golilor,ucigdndu-lsi sfd-
rOmOndu-i oastea.Aceastas-aficut, cdci s-a ardtat lui Precistasi
ia spusvremea cind va lovi vrijmasul.
Artur, craiul Angliei,cOndmergeacu oastea,purta inainte un
semnde aur pe care era zugrdvitchipul Precistei,Ei cu aiutorul
ei la oaste,totdeaunabiruia pe vrdjmasi.
Pelaghie,craiul Spaniei,ascunzindu-se in munfi din caleasa-
racinilgr, s-adat in seamaPrecistei,carel-a apdrat,cdci dacd,au
inceputsaraciniia Lrunc cu pietre in prlpastie,unde se ascun-
sesePalaghie;pietrele,cu putereaPreaarateiFecioare,seintor-
ceauinapoi sii ucideaupe ei.
Teodor,fratelelui Eraclie,implratul grecilor,cOnds-abltut cu
Persii,PreacurataFecioarda fd,cutmare nevoiePersilor.Pentru
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 79
rugdciunileSfinfleisalea cdzutasupranecredinciogilor grindinl
foartemare si a ucismulti oastedintr-insii.$i asaTeodorcu aju-
torul Precisteia bdtut pe Persi(x.84;87;89;92).
MINUNEA I 17
Recunostinfaimplratului Ioan Comnenul
Ioan Comnenul,impdratulgrecilor,a biruit la apd Dunlrii pe
Tdttri, care trecind pridaserd"lara sOrbeascd. Impdratulaveacrr
sine IcoanelePrecisteiqi se ruga Sfinpieisalesd le fie intr-aiutor.
Cind impdratul s-aintors in Tarigrad",a fdcut mare cinste Prea-
curateiNlscdtoareide Dumnezeu,cdcia fdcutun rldvan (trisuri)
de aur, l-a impodobit cu pietre scumpeqi-apusintr-insul chipul
Precistei.Apoi, la rddvan a inhdmat qasecai albi si implratul
mergeaumil pe jos, cu Cruceain'mind, iar boierii gi oameniisdi
de cnsd,erau ins,irafide jur-impreiurulridvanului gi astfel au
venit pind la SfdntaSofia.ln acestchip implratul Ioan Com-
nenul a mulfumit lui Dumnezeusi Precisteiinaintea tuturor
oamenilorG. s8).
M IN U N EA 118
Maica Domnului trimite pe Sfintul Teodor
sI aiute unui implrat
Ioan Zimiska,\mpdratul grecilor, odatd"cdnd"avea sI se batl
cu tdtarii, mai inainte de a porni cu oasteadin larigrad, avdzut
in vis pe Precistac re Lzis cdtreun ostag:,,Teodore, Ioan al meu
;i al tdu se afld, tngrijorat. Da-te degrab ;i sd,-ifii lui intr-aju-
toy". lar cdnd s-a bdtut Zimiska cu tdtarii, s-a ardtat venind de
susun ostaEpe un cal alb, cate abdtut oasteatdtarilor. Ei ames-
tecindu-secu tdtarii,le spdrgeahoardelesii nimicea,si asaloan
Zimiska,cu aiutorul PrecisteiEi a Sfintului Teodor,a biruit pe
tdtari (x.90).
M IN U N EA 119
Hulitorul Maicii Domnului este pedepsit
Vasile,implratul grecilor,a trimis pe Andrei, voievoduldin
Tars,asupraSaracinilor.DomnulSaraciniloqca sI-si batd ioc de
crestini,a scrislui Andrei sapteclrti cu batiocuri,avdndaceste
cuvinte:,,Voivedeaeu, cind voi veni la tine cu oasteamea,dacd,
vd va folosi cu ceva FeciorulMariei". Andrei voievodul,luind
 80 Protos. NICODIM MANDITA
cattea Lceeaa Ltatn t-o dinaintea icoanei Precistei,si a zis aces-
te cuvinte: ,,fuIaicalui Dumnezeu, se cade oa,re ca Fiul td.u, sd,
primeascd, ni;te batjocuri ca acesteA, de la ni;te pdghni tru-
-fa$i!" PupA ^cee^, Andrei voievodul, lovind pe acel hulitor l-a
ucis si i-a tiliat toatd oaste4.(x. 91).
MINUNEA 12O
Maica Domnului pedepsegte pe Apostatul Iulian
in vremea cind Iulian Apostatgl, a vrut sla tragd"in inqeldciune
pe crestini, atunci Precista i-a apdrat pe dinsii de acei vrijmaqi,
In acel timp, Sfdntul Vasile a vdzut pe Maica Domnului ;ezdnd
pe un scaun intre mai mulfi ingeri si poruncind Sfdntului
Mercurie l-a ucis pe Iulian nevdzut,in timp ce se lu,ptacu persii,
printr-o sdgeatd,ce l-a lovit, dupd care a dispdrut qi nu s-a mai
vdzut (x. 93).
MINUNEA 121
Maica Domnului izblveste cetatea
de impresrtrarea Persilor si Titarilor
in vremea lui Ieraclie, impdratul grecilor, Sarvar, voievodul
Persilor si hanul Tdtarilor, au venit cu ostile pe mare si pe uscat
pOndsub Tafigrad si il bdteau.intr-acez vreme toti oamenii s-au
rugat Maicii Domnului. Ludnd lcoana lui Hristos cea nefdcutr de
mdnd,omeneascl si vesm0ntul Precistei, de asemeni gi lemnul
Fdcdtoarei d,eviald, crucii Domnului, au fdcut litie pe zidurile ce-
tatii, rugdndu-selui Dumnezeu sd le ajute. Atunci, precista de la
Icoana din biserica vlahernei, a pornit in mare, valuri nivalniie,
incdt a inecat in mare cordbiile cu acesti pdgini. Tot atunci, cu
ajutorul Sfintiei sale,ostile grecesti,care erau l?ngd,biserica sa,
ce se chema Peghia,au ucis pe mul! tdtzri. Hanul s-asperiat atit
de mult, incdt nu mai Etia ce sd,facd".Acest lucru a fost in zilele
' lui Eraclie impdrat (x. 125).
MINUNEA I22
Saracinii biruiti de Maica Domnului prin grindind de foc
in vremea lui ConstantinBIrbosul, impiratul grecilor,saracinii
au venit si au bdtut Tarigrztdul.in aceavreme clerul si oamenii
din cetate au luat lemnul crucii Domnului si Icoana precistei si
MINUNITE MAICII DOMNULUI 81
au umblat cu litie pe zidurile cetdlii rugdndu-se lui Dumnezeu si
Precistei sd-i apere. S-au petrecut in acea vreme multe semne
gi fapte minunate.
Astfel saracinii nu puteau sd inainteze de loc spre cetate. Un
saracin care mergea cillme intre alpi Ei ura Biserica Sfintei Sofii,
a cilzut Ei a murit. Hogea al lor suindu-se intr-un turn inalt gi
strigind spurcata lor rugdciune, a cdztrt Ei gia lepddat spurcatul
slu suflet, incit saracinii de mare necazce L venit asuptalo4 au
fugit din larigrad si se duceau pe marea,Egee.Atunci s-a slobo-
zit din cer grindinl de foc pe mare. Marea a inceput a fierbe de
grindina care ert de foc. Smoala de pe coribiile saracinilor s-a
topit gi tofi s-au innecat in mare. Acestea s-au fdcut pentru rugl-
ciunile Maicii Domnului (x. LzG)
MINUNEA 123
Stefan, craiul unguresc, aittat de Maica Domnului
$tefan era un om cu multd evlavie citre Precista.El a ziditin
numele Ei o bisericd frumoasd in cetatel Belgrad, pe clre a
impodobit-o cu aur gi pietre scumpe.Mai apoi cdnd a vrut Con-
rad, impiratul Romei sd vini cu ostile sale in lara ungureascd.,
craiul Stefans-arugat Precisteisd-lmintuiasci pe d2nsul si tara
lui de acei neprieteni. Cu aiutorul Precistei,indatd au venit cdrfi
de la impdratul cdtre voievozi, sd se intoarcd cu os,tile acasd si
sd nu mai meargd,in laru ungureascd.Ydzind impdratul lucrul
acesta s-a mirat, cdci el nu scrisese de nici o pace la voievozi,
dar s-a potolit. Stefan craiul a mullumit lui Dumnezeu si Pre-
cistei 6' 13,3)'
rrrrrrrrrF
MINUNEA T24
^ a^ /
Ostasul evlavios aphrat de Precista
in lara Albigefiei, un ostas ce se chema Antonie, se ruga
Precistei in toate zilele. Odatd,,pe c0nd mergea la oaste ca sI se
lupte cu duqmanii sdi, si era in mare ingrijorare, a vdzut cum
cddeagrindind de foc din cer qii ucidea pe ei; iar alteori apdrea
lingd, ddnsul roate de ostaEi viteji, imbrlcati in zale, care il
apdraupe d2nsul de vrdjmasii lui (x. 139).
82 Protos. NIC'ODIM MANDITA
MINUNEA 125
Turcii riuvoitori au fost orbiti de Precista
Un om ce se chema Didacus,din Arabia, cdldt<>rea pe mare,
din Candia spre o cetate ce se numeaYalentia,in tara Spaniei.
lr aceeavreme turcii au ndvllit peste aceel corabie si voiau sd
fefuiascl pe toli oamenii. Didacus, cilzdndintr-o preimeidie ca
aceasta,si avdnd mare evlavie cdtre Precista,a inceput a se ruga
Sfintiei sale cu toatd inima si-l aiute si sd nu-l lase in calea piei-
rii. Cu ajutorul PreacurateiFecioare,Stdpina lumii, deodatdtur-
cii orbirl si Didacusa scdpatdin robie, ajung2nd cu bine in tara
sa. Lucrul acestas-aintirnplat, in anii de la llristos 1660(x. 140).
MINUNEA 126
Maica Precista scapi din pierzare pe fualii
care se rugau ei cu credintl
in tinutul Romei erau doi frati, care se numeau: Iloratie si
Mutie. {cegti frati se inchinau totdeauna Maicii Precistei, zicind:
,,Submilostivirea ta scdpdm Ndscdtoarede Dumnezeu.Rugd.ciu-
nile noastre nu le trece cu vederea in necazuri;ci din primejdii
ne izbdvestepe noi, una curatl, una binecuvdntatd....! 1trop.Vccer).
Odinioard niste vrijrnaqi ai lor, le-a sipat casala temelie, qi
le-apus: praf de puscI, cu piatri de pucioasd,ca prin exploziesd
le arunce casain aer si sd-i omoare.
- Maica Precista vrdzind rdutatea acekrr potrivnici si necredin-
ciosia acestora,i-a mintuit pe ei din moarte. Praful de puqcdcu
piatra de pucioasd.,pe care-l puseserddusmanii aceia sub casd,
expkrddnd, a aruncat in ldturi numai putine pietre; ,iar casa a
rirnas intteag'/a,in bunl plce (x. r27).
MINUNEA IZ7
Procesiune glorioasd. de rLzboi
cu Sfinta Cruce, Sfinta lcoanl si steaguri
Nlareledomn al rusiei, Andrei Gheorghievici,avea un obicei
ca acesta:Cincl mergea la tdzboi impotriva wdimasilor, lua cu
sine in nrijklcul ostilor sale, Cinstita icoand a Preasfintei NIs-
cdtozrrede Dumnezeu,care pe Pruncul cel mainainte de veci,pe
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 83
Hristos M2ntuitorul nostru in m2ini il fine, impreund cu cinstita
Cruce a Domnului, pe care doi preoli imbricali in vesminte sfinlite
o purtau in cetele ogtirii aceluia,si iesea la rdzboi cu multd virsare
de lacrimi citre Hristos Dumnezeu,gi cilfte PreacurataMaicI a lui
Dumnezeu,apoi se implrtlgea cu dumnezeieqtiletaine ale Trupului
gi Sin$elui Domnului Hristos.Cu niEtearme nebiruite ca acestease
inarma mai mult, decitcu sibiile si cu sulilele, qi mai mult se ndddy
duia spre ajutorul Celui Preainalt, decit spre viteiia si puterea oqtii
sale.El gtia bine cuvintul lui David, cd:
. ,Nu intru puterea calului va voi, nici in pulpele bdrbatului
bine va pldcea. Bine va voi Domnul intru cei ce se tem de Din-
sul, si intru cei ce ndddiduiescspre mila Lui". Acest binecredin-
cios domn, incd, gi pe ostagii sii, ii indemna spre rugiciuni, pe
de o parte prin chipul cucerniciei sale si al evlaviei in rugdciu-
ni, iar pe de altd"parte prin poruncd, pentru cI tofi cdzind in
genunchi inaintea icoanei Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu,
qi a Cinstitei Cruci, cu lacrimi se rugau, cerind aiutorul. Marele
domn privind spre Sf0nta lcoand",se ruga grlind astfel:
,,O! SHpand, Ceeace ai nlscut pe Hristos Dumnezeul nostru,
tot cel ce ndddjduiestespre tine nu va pieri, Ei eu robul tdu, dupi
Dumnezeu, te Lm pe tine zid gi acoperdmint, si Crucea Fiului
tdu, armd, asupra vrdjmasilo4 de amdndoua plrlile ascufitd,
roagd.pe Mdntuitorul lumii pe care ca Prunc L-ai finut pe miini,
ca puterea crucii sI fie ca un foc, arudnd felele potrivnicilor,
celor ce doresc rdzboi cu noi. Miilocirea si folosirea ta cel prea-
puternicd, sd ne ajute nouI, si sd calce pe vraimaqii nostri".
DupI multe ruglciuni, sdrutind Sfinta lcoand"qi Cinstita Cruce,
tofi mergeau cu indrilzneald" asupra vrljma;ilor lor, qi le ajuta
lor Domnul cu puterea Crucii si a Preacuratei Nlscitoarei de
Dumnezeu, prin ruglciunile sale cele indllate cltre Dumnezeu
pentru dingii.
Un obicei ca Lcesta,attdnd totdeauna acest mare domn, cu o
rinduiall ca Lce sta a iegit cu oasteasa gi asupra Bulgarilor (pre-
cumde demultMareleimpirat Constantin, purtdndinaintesemnulCrucii)
gi mergind la cimp, s-aubltut cu oastealor, gi biruindu-i pe ei, au
fugit dupd dingii, gi a luat patru cetd+iale lor, iar a cincea,Bre-
himul, de la rOul Camii. Cind s-a intors de la tdierea pdginilor,
84 Protos. NIC)DIM MANDTTA
la cortul sdu, au vdztrt iesind din sfdnta lcoand,a Mintuitorului,
si din a Maicii Domnului, o strdlucire prealuminoasr asemenea
focului, ce se revdrsa peste toate cetele de ostasi. Aceastdminu-
ne s-a petrecut, in prima zi a lunii lui august.
Asemeneasi Manuil, impdratul grecilor, cel ce a iesit cu oas-
tea sa asupra saracinilor, avdzut in aceeasizi o m-inuneasemi-
ndtoare, adicd"raze de foc iesind si acoperind cu lumind" toate
cetele,din sfinta Icoani a M0ntuitorului, si a preacuratei Ndscd-
toarei de Dumnezeupe care impreund cu cinstita cruce, le aveau
in nrijlocul ostirilor. si a biruit in acea zi puterea saracinilor.
Dupd aceeainstiintdndu-se unul pe altul, prin scrisorile loq des-
pre biruinTa lor, cdqtigatd,cu ajutorul lui Dumnezeu, si despre
strdlucirea cea minunatd. pe care au vdzut-o.iesind, din chipul
Mintuitorului si al Preacurateilui Maici, au prosldvit pe Dumne-
zeu. Apoi sfdtuindu-secu cei mai mari arhierei ailor, au rinduit
sd se facd prdznuire in aceastd.zi dintdi a lui august, ddnd mulp-
mitr Mantuitorului si Preacuratei Maicii sale. De aserneni, si
intru pomenirea puterii cinstitei cruci, prin care inarrnati fiind
preofii cu mdinile lor au biruit pe vri.jmasi, au poruncit ca sr se
scoatd Cinstita Cruce din Sfdntul Altar, gi si o punl pe ea in
miilocul bisericii, ca sd se inchine ei toate popoarele crestinesti,
si cu dragoste si o sdrute, prosldvind pe Hristos Domnul, Cel ce
a fost rdstignit pe ddnsa.
Sd prdznuim, fratilor, lludind gi multumind preamilostiwlui
Dumnezeu, si Mintuitorului nostru Iisus Hristos, si preacuratei
Maicii Sale,stipinei noastre, preabinecuvintatei gi pururea Fe-
cioarei Maria, cu cinstita cruce cu bund cucernicie si cu dum-
nezeiascd' pldcere si o cinstim si sd o priznuim. pace si dragoste
intre noi avdnd, cu milostenia sd mingiiem pe cei siraci, rJepdr-
tdndu-ne de toate lucrurile cele rele. La frica si dragostea lui
Dumnezeusd lurm aminte. cd asa pldcind lui si ne invrednicim
prdznuirii celei vesnicefunpreundcu toti sfinfii. Iar in zi:uaaceea,
in care se va arrta semnul Fiului omului pe cer, cinstita cruce
a lui Ilristos, care va merge cu mare strdlucire fd,cdtoarecle bu-
curie inaintea celui ce va sd vie cu slavd si cu putere multd, ca
Jtrdecitor al viikrr si al celor mor{i, sd ne treacd,si pe noi de
Partea ce-arle-adrea-pta.Iat dupd sdvirsirea iudecitii. c0nd cin-
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 85
stita Cruceva mergeinaintea tuturor cetelor Sfingilor,povifuin-
du-i pe ei la implrdfia Cerurilor, spre a prdznuiin veci nesfirgifi,
sI ne numere qi sI ne facd 9i noul parte cu ei, preamilostivul
nostfu Mintuitor Iisus Hristos,cu ruglciunile PreacurateiFecioa-
rci Maria.,Nlscltoarea de Dumnezeu.Amin. 1v.sf. 1 august)
MINUNEA 128
Maica Domnului, prin Sfinta sa lcoan[
aiutd pe rusi in lupta lor cu tiltafii
Temerlic,implratul tdtarilor, a vrut sI meargtrin Rusiamare,
sI o prade. in aceavreme, Preo,tiiau adus la Moscova,Sfinta
lcoand.a Maicii Domnului, de la Vladimir. in intimpinaret ei a
iegit PreasfinlitulMitropolit, cu tot soborul rinduielii duhovni-
ceqti gi cu mullime de popor. Cdnd au vdzut Sfinta lcoand,au
cilzutcu tofii la pdgdnt gi s-auinchinat ca inslgi Maicii lui Dum-
nezev,Ceeace venisela din;ii, gi cu negrditl bucurieau primit-o,
si multe lacrimi vlrsau privind spre ddnsa,rugindu-se ca sI se
izbdveascd de ndvdlirea pdgOnilor.Si nu le-a fost in zadar rugd-
ciunile lor, cele cu dinadinsul ficute, cici in aceeagizi in care
s-a dus in Moscova,cinstita Icoanda PreasfinteiNdscltoareide
Dumnezeu,plginul impdrat ingrozindu-sede o vedenie infri-
cogatdce a avut in vis, s-atulburat Ei a fugit inapoi cu toati pute-
rea sd,nefiind alungat de nimeni.
Vedeniace a avut-oa fost'asa:Se tdceainaintea sa un'munte
preainalt,pe al clrui virf mergeauarhiereii impotriva lui, avind
toiege de aur in mOini gi ingrozindu-l pe el. Iar deasupraarhie-
reilor, in vlzduh, au vdznt o strllucire neobisnuiti Qio impilrd-
tercd stind in mijloc, in slavl negrditd,,imbiecatAin ttuitt" d.
porfirl, inconjuratd cu raze ca de fulger Ei strllucind mai mult
decit soarele.impreiurul ei era mullime nenumtrratdde ostasi
inarmafi, sluiindu-i gi pregltindu-seca de rdzboi.impiriteasa igi
avea miinile saleintinse in sus,ca o rugltoare fierbinte cltre
Dumnezeu. Apoi avdzut-ope ea,cum il infricoqacu groazil,ca sil
se ductr din hotarele plmintului Rusiei,ca Ei cum poruncind
ostasilorsli ca sI se porneasclasupralui. De aceainfricogatl
rtdt'nie s-acutremwlt pdganulimpirat,.si sdrind de pe pat, a
rlcnit infricoqat: ,,Oh,vai mie, ce este aceasti vedenieinlricoga-
td?"Tremurasi se temeasuspinind,si era in mare nepricepere.
86 PTotos, NIC'ODIM MANDTTA
DupI un ceasvenindu-si in sine, a chemat pe domnii si voievozii
lui, si a inceput a le spune lor ceeace vizuse, incl tremurind de
frici. Aceia auzind ceel ce li se spunea, ;i vdzind pe implratul
lor tremurind, s-au inspdim2.ntatqi ei asemenea,si ziceau unul
cltre altul: ,,Ce sd fie aceasta?"Unii au zis: ,,impdrdteasace s-a
vdzut, este Maica Dumnezeului crestinesc,Iisus l{ristos, si se cu-
noaste,cd voiestesd apere pe Cregtini;pentru cd Aceeale este lor
Aiutdtoare si Purtltoare de grijd". Temerlic, a zis: ,,Dac/d
Creqtinii
au o Aiutitoate c Lceasta,apoi in zadat fle-am pornit noi asu-
pra lor si fdrd de spor ne ostenim. Cdci,de ar trimite asupranoas-
trd,, md,carpe unul din cei ce stau iraintea Ei, atunci, pe noi pe
toti ne va birui, ;i nici loc nu vom putea afla unde sI fugim". Si
asa,pd,gdnulimpirat, s-aint<lrsinapoi cu toatd.oqtirealui, fugind
cu rusine. Plrindu-li-se plginilor, cum cd ar fugi in urma lor
multe cete de ostaEidin pd.m0ntulRusiei, erau cuprinsi de fricd
mare, incOt,unul pe altul se cllcau, si isi aruncau armele si pri-
zile lor. $i asa au cistigat cei drept-credinciosi biruinfa asupra
vrdjmasilor, fdrd.de rdzboi Ei fdrl de sdnge,cu ruglciunile prea-
curatei FecioareiNlscltoarei de Dumnezeu,cdteiasi Celui Ndscut
dintru Dinsa, Ilristos Dumnezeu,sI-I fie de la noi cinste, multu-
mire si inchindciune, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. MINUNITEMAICII DOMNUTUI
CU CEI PACATOSI
)
CARE S-AUPOCAIT
MINUNEA 129
Precista mustri pe o femeie desfrinati
in cetateaFlorenleiera o desfrinatilvestitl, cu numeleBenedic-
ta. Acesteiai s-a Lrdtuto datilPrecistasi ia zis:,,Socotegte fiicd,
gi si gtii cu adevdratacestlucru, cd mulli oameni,careav greEit
cu mult mai pufin decit.tine, iar alli dintr-inqiiincd nici un plcat
de moarten-aufdcut,si totusi sunt osindigilaiad li sevor munci
in veci. Cu atit mai mult tu, de nu te ve indrepta prin pocdin7il".
AcesteaauzindBenedicta,s-asperiatqi gia indreptatviala (x' 95).
MINUNEA 13O
Precista face iudecatd dreaPtd'
Zelon, irnplratul grecesc,petreceaviata sa in multl sloboze-
nie qi veselie.Odinioarl a luat o fatd'a unei femei vlduve, ca sd
88 Protos. NICODIM MANDI?A
desfrlneze cu d0nsa.Atunci aceeafbmeie s-arugat lui Dumnezeu
si Precistei,si-i scapefata rJenecinstire, iar pesteimplrat sI adu-
cI supdrare, pedepsindu-l.Precista aritindu-se acelei femei, i-a
zis: ,,Am impiedicat pe Zenon si-ti necinsteascdfata, pe iare a
dus-o in casa sa, dar nu am adus supdrare asupra lui si a casei
sale,deoareceZenon si cu mama lui, aduc multe milostenii sdra-
cilor, in fiecare zi 1x.9r1y.
MINUNEA 131
Precista salveazd,pe un tindt desfrinat
printr-o vedenie infricositoare
Un tOndr oareclre din Bononia petreceain.multe rdutdti, du-
cind o viat'i de slobozenieqi zburddlnicie.Oclinioatd a-zvuto ve-
denie carc 7-ainspdimintat foafte mult: I se plrea lui, ca gi cum
ar fi fost intr-un loc necunoscut, intr-o c0mpie mare, in care a
apdrut o dihanie foarte strasnicl, ce venea asupra lui. Tdndrul
fugind dinaintea acesteiape Lcea"cA.mpie,avdzut in depdrtare
o casd.lrl:argd, intr-acolo ca si scape de primejdie, dar cLSaer^
incuiatd. Incepu atunci a bate in usd, rugdndu-sesi-i descuie,ca
sd intre induntru si sI scape.insd i s-a rispuns astfel: ,,Eu sunt
bundtatea care locuiesc aici, iar tu esti rdu si nu poli ca sd lo-
cuiesti aici". Tindrul auzind aceste cuvinte, s-a intristat foarte
mult gi a fugit mai departe. intdlnind mai incolo o altd. czsd.,a.
mers la aceea.qi a inceput abate la ugd si a se ruga sd-i deschidd,
ca sI intre inluntru. Stip0na casei care viefuia acolo ii rdspunse
lui: ,,Eusunt dreptatea si locuiesc aici. Aceastaeste casa mea, si
nu te voi primi oaspete pe tine, cdci dreptatea nu apdrd"pe cel
ce naste nedreptate". Tdndrul fugi si de acolo, apoi vdzirtd altd
casd,incepu a se ruga cu glas tare sd-l lase in casI, pentru a. scd-
pa de acea ardtare si fricd, care il cuprinse. Din casdinsd ii rds-
punse: ,,Eusunt paceasi locuiescaici, tu nu ai pace cu mine, nici
odihnd, ci numai oameni cu voie bund, cici eu pururea gdndesc
la pace gi nu la altd"amestecdturd.iqi voi da;ie un sf'at bun gi de
folos. Mai incolo de mine viefuieEte sora mea, care stie sd.dea
sfat celor supdrafi; du-te la dOnsasi o ascultl cum te va povdtui
si invdta". S-adus tinlrul la dinsa si bdtdnd la usI, ia rlspuns
lui: ,,Eusunt mila care locuiescaici; iar tie de-ti este voia sd te iz-
bdveqti din aceastl nevoie, mergi. de te inchind Precistei, si te
MINUNIIE MAICII DOMNULT|I 89
roagd.. Ea te va ascundedinainteaacesteiardtdri straEnice,clci
dupd cum corabialui Noe a primit vietdfile cele curate si cele
necurateasasi Precista,ca un izvot de milostenie,pe nici unul
nu-l trececu vederea".El s-arugat atunciPrecistei;i vedeniacea
groaznicls-astins (x. 1oo).
MINUNEA T32
Un prunc infigat a vorbit despre miilocirea
Precistei pentru noi
Odinioarl a fost in larz Italiei, un cutremur de pdmint, atit
de puternic, inc0t, caseleturnurile gi zidurile cetifilor au cdzut
qi au ucis foartemulli oameni.in aceltimp s-auardtatpe cer mul-
te semneinfricoqltoare. Ogti de foc mergeaude la miazlnoapte
la rdsdrit gi de la rlsirit la apus. Oamenii vdzind niqte lucruri
groaznicec Lceste, socoteaucd s-aapropiatsfirgitul lumii qi cd
vine infrico$ata iudecntda lui Dumnezeu.Dar intr-aceavreme
intr-o cetutece se chemaCremon,un prunc mic,infIgat, ce seafla
incd culcatin leagdn,prin rinduiala lui Dumnezeu,a inceput a
grdi cu cuvinte,rostind urmitoarele: ,,Amvdzutpe Precistastind
inaintea lui Hristos, Fiul sdu. Ea se roagl lui DumnezeusI nu
piardd,lumea". Dup[ aoeeapruncul acelaiat atdsrt Ein-amai grdit
p0nI cind a sositvrelneasd grdiascide obiceipruncii (x. 101).
MINUNEA 133
Un clmltar salvat prin miilocirea Precistei
in Italia trlia un cdmiltaqce sechemaltcob,careadunasemul-
Acestaodinioard rugindu-sePrecistei,ina-
te bogdfii din camdtd..
intea Icoanei ei, auzi un glas, zicindu-i: ,,Iacobe,Iacobe.DA-mi
mie Ei Fiului meu o sumd c Lcea,care obignuie;ti a lua de la
datornicii tili". lruzind lacob glasulAcela,s-aintors gi a dat ce era
adunat din camItfl
DupI aceea,mai tirziu, cind s-aimbolnlvit si era sil moatil, a
vdzut cum SfdntulArhanghelMihail puneaintr-o cumplni fapte-
le lui celebune.Iacob s-asperiatfoarte mult de acestlucru gi s-a
rugat Precistei.Atunci s-a ariltat Precistagi a pus gi ruglciunile
cu care el s-arugat cdtredinsa. Dupi Lceel,cumpdnaceacu fap-
te bune,a biruit cumpdnaceacu fapte rele a diavolilor.(x. 102).
90 PTotos. NICODIM MANDTTA
MINUNEA I34
Maica Domnului salveazd,de la moarte,
pe un tdnhr nevinovat
inta;ra. Spaniei,un om cu femeia sa si cu un fecior al lor tine-
rel, dar imbundtltit cu viata, au mers la o cetate ce se chema
Compostela,ca sd,se inchine acolola mormdntul Sfintului Iacob
Apostolul, feciorul lui Zevedei. Mergind ei si ostenindu-se de
cale, s-au abdtut printr-o cetatece le era in cale, ca sd se odih-
neascd peste noapte intr-o casil Stdp0nul casei aceleia ayea o
fatd. de virstd apropiatd., care vdiind pe tindrul fecior, gi
rOvnind la frumusefea lui, la indemnatlafapte de rusine. Dar el
avdnd frica lui Dumnezeu,a respins-ope ea. Fata mdniindu-se.Ei
vrind sd se rdzbune pe dinsul, a pus in desagii lui, fdrd gtirea
tatdlui sdu qi a mamei sale, un lucru oarecare de valoare, din
casd.A doua zi sculdndu-segi pregltindu-se de plecare, fata a
inceput sd strige, cd. strdinii tceia i-au furat oarecare lucru.
Auzind acestel t^tdl fetei, a trimis slugile si au intors pe strdini
din cale. Afl2nd in desagii tdndrului lucrul dispdrut, l-a dat pe
m0na judecdtorului, care a poruncit sd fie executat prin spin-
zurdtoare.Pirinfii pldngind cu durere pentru Fiul lor, si-au con-
tinuat drumul spre Compostela.Duptr ce s-au inchinat la mor-
mintul Sfdntului Apostol lacob, ei s-auintors iarlsi prin cetatea
unde spdnzuraserd" fdrd,d,evind pe fiul lor. Mergind mama lui la
dinsul pldngOnd,.tOndrulpe care il credeaumort, a zis cdtre ddn-
sa: ,,Numai pl2nge Maica mea. Eu sunt viu, cdci Maica Domnului
gi Sfintul Apostol lacob, nu m-au ldsat pe mine sd mor, si m-au
tinut viu. Acum du-te la judecdtorul care m-a condamnat la
moarte, nefiind vinovat gi spune-i lui cd sunt viu pentru drep-
tatea si nevinovltiamea. Si porunceasci sd md,ia de pe lemn qi
sI mI dea tie". Mama lui spun0nd aceastajudecdtorului, acesta
,a poruncit de l-a luat indatd de pe lemn qi l-a dat plrintilor sii
viu si sinltor (x. 1o).
MINUNEA T 35
impiratul trufas adus la pociinfi
prin cuvintul Maicii Domnului
Un impdrat plin de trufie, a poruncit sd fie sterse din Sfdnta
Evanghelie,acele cuvinte pe care Maica Domnului le-a rostit cd-
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 91
tre Elisabeta:,,Coborkt-ape ceiputernici depe tronu.ri ;i a ind'l-
lat pe cei smerili" 1Lc. 1,52),socotindcd pe dinsul nu-l va surpa
nimeni din scaun.Dupd Lceel,mergind sd'facdbaie intr-un loc,
in timp ce se afla in apd dezbricat,hainele fiind pe mal, vine
un inger al lui Dumnezeu,c re luind chipul implratului 9i im-
brdcindu-secu hainelelui, a plecatcu slugileimplra{uluila pa-
lat, gi s-aurcat pe tron. implratul iegind din apd'9i negisindu-gi
hainele lui, s-aimbrlcat in nigte zdrenle de cergltor ce i-au fost
ldsatein loc gi a plecat spre palatul sIu implritesc. Ajungind
aici, ainceput a se minia gi a striga cd el esteimplratul, Ei cd va
pedepsipe cei ce gi-aubdtut ioc de d0nsul.Dar slugilenecunos-
cinduJ, ;i crezindu-lci estenebun,rddeaugi iqi bdteaujoc de
un asemeneastdpan. Acelagilucru s-a intimplat qi cu Iovian
implratul, pe carela fel l-a umilit Dumnezeu.
impdratul vdzind acestea", gia adus aminte de trufia sa 9i gia
pl0ns pdcatul siu, ctrindu-sepentru ceeace a vrut sd.facd,DupI
aceastilumilire, ingerul-impdratl-a chemat la sine, i-a dat hai-'
neleinapoi qi l-a sfltuit ca de aici inainte sd nu se mai trufeascl.
DupI Lceea aqezinduJ in scaunul sIu implrltesc, s-a ficut
nevilzut..(x. 356)
MINUNEA 136
Maica Domnului, prin Sfinta sa lcoani, cheami
la pociinfi pe Maria Dgipteanca
intr-una din m[nlstirile de pe malul lordanului, trdia un cu-
vios plrinte, anume Zosima,un om foarte imbunltlfit cu viata
si deiIvdrEit in nevoinfa pustniceascl:intr-un an sosind Sfintul
gi Marele Post al Pa;telui, ldind pufinl hranil uscatd,qi avind
numai imbrlclmintea de pe sine,a trecut riul Iordan si s-acu-
fundat in adincul pustiei, dorind sd petreacil aceastdsfinti
perioadd", in ruglciune curatl si liniEte desivirEitd'.De asemeni
dorea sd intilneasci in acestepustietl,ti, vreun rob al lui Dum-
nezeu,mult mai imbunltifit decit dinsul, de la care sd invefe
deslviryirea viefii pustnicefti.Dumnezeuvdzindrivna si dragos-
tea lui, ii implineste aceastddorinll buni, intr-un chip minunat.
Dupd o cllatorie in pustie,de 12 zile, avdzut in depirtare o
umbrd de om, ce era ffud imbrdcdmintepe sine, avind pirul
capului alb ca lina si scurt pinl la grumaji.La inceput,crezind
 ,, pr"t"t.NICODM
cr estendlucire diavoleascr,s-ainsemnat cu semnul Sfintei cruci,
dar mai apoi s-a convins, spre marea lui bucurie, cr este un rob
al lui Dumnezeu. cuviosul zosima privind spre miazdzi, s-a in-
dreptat spre acea fiingl, dar care inplegnnd ce Lre de gind,, a
inceput si fugd de el. Atunci cuviosul a inceput sd fugi ii el, si
alergdnd mai repede a inceput si se apropie de acei persoani
necunoscutd'.cdnd glasul i se putea auzi, a inceput a striga,
implorind pe acea.persoand sr se opreascd spre a vorbi cu el.
Atunci, intr-adevir s-a oprit la rugdmintea lui, si s-a adresat cu
urmdtoarele cuvinte: ,,Avva Zosima, iartd-md"pentru Domnul, cd
nu pot sI md atdt tie, cdci sunt femeie goald,precum md vezi, si
rusinea trupeascd imi este neacoperitd,.Dacd"voiesti sr-mi dai
mie, f'emeii celei pdcdtoase, rugdciunea si binecuv?rnturea ta,
aruncd-mi o haind cu care si-mi acoprr goliciunea apoi intor-
;i
cOndu-rndcdtre tine, voi primi binecuvintarea ta,,.
cuviosul zosima auzind cd este chemat pe nume, a fost cu-
prins de fricd qi spaimd mare, dOndu-;i seama cd,se afld,in f*a
unei persoanevdzdtoare cu duhul. Dezbrd,cdndu-qi
o haind veche
si rupti, ce o avea pe deasupfa, i-a afunc t-o, si intorcandu-se,
ea si-aacopcrit goliciuneaa.Apoi apropiindu-seputin de Zosima,
a zis cdtre el: ,,Pentru ce ai voit, pdrinte Zosima, a vedea pe o
femeie pdcdtoasd",sau ce voiesti sd inveli si sd auzi de la mine,
de te-ai sirguit a suferi atdta"ostenealdde drurn'i" Dar el arun-
cindu-se ct faTala pdmdnt,cerea binecuvin tareade la cuvioasa.
Amindoi fiind Ia pdmint, cereau binecuvintare unul de la
alful. Petrecind mai multl vrerne in aceeastare de umilintd
cucernicl, femeia a zis cdtre Zosima: ,,pdrinte Zosima, tie ti se
cade sd md binecuvintezi qi sd faci rugdciune,pentru ci esti cin-
stit cu vrednicia preotiei, si stind de mulgi ani inaintea sf0ntului
Llta4 aduci Domnului darurile Dumnezeiestilor Taine". Aceste
- cuvinte au pornit pe cuviosul Zosima, spre mai mare fiicr, care
'tremurind
suspina, ud2ndu-si tata sa iu lacrimi. insi a grdit
cdtre dinsa cu mult.i liniste ;i aEezatd, r'dsuflare: ,,O, Maicd du_
hovniceascd! Tu te-ai apropiat de Dumnezeu rnai mult decit
mine, prin omorirea Ei instrdinarea fatd,de lume. si aceastao
aratd,,Durnnezeiascadrruire care iti este datd giemai mult decdt
altor oameni, cdci rn-ai chemat pe rlume, si m-ai numit preoq pe
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 93
mine care niciodati nu m-ai vdzut; drept acee , tu insufi si md
binecuvintezi pentru Domnul Ei si faci rugiciune pentru mine".
Ydzind sirguinla qi dragostea biltrdnului, Cuvioasa a zis:,,Bine
este cuvantat Dumnezeu, cel ce voieste mintuirea oamenilor";
iar Zosima a rlspuns: ,,Amin", ;i s-au sculat amindoi de la pil'
mint. Apoi a zis cdtre bltrin: ,,Pentru ce ai venit la inine picd-
toLSL,o, omule al lui Dumnezeu, pentru ce ai voit sd vezi o
fenreie goald",ca;re n-Lre nici o faptl buni? Ori darul Sfintului
Duh te-a povlfuit aici, ca sI slvirEesti oarecare sluibl pentru
mine, la vremea ceade trebuinfI? Spune-micum vietuiesc acum
creqtinii, cum sunt impdralii 9i cum sunt Sfintele Biserici?" Zosi'
ma a rdspuns: ,,Prin rugdciunile voastre cele sfinte, Dumnezeu a
ddruit pace Bisericii Sale; primegte rugdmintea mea a nevred-
nicului bdtr{n si te roagl Domnului pentru toatl lumea si pen-
tru mine pdcitosul, ca sd.nu-mi fie fdrd de roadd, umblarea in
,aceastd pustietate" . F,a a zis atunci cdtte bilttin: ,,Tie se cuvine,
Pdrinte Zosima, sI te rogi pentru mine qi pentru toli oamenii,
mai ales av0nd'preofeasca hirotonie 9i spre LceLStLfiind rdn-
duit. insl deoarecesuntem datori a face ascultare;ceea ce mi se
porunceqte prin tine, voi face". Zicdnd acestea s-a intors ot fata
spre rdsdrit, qi ridicindu-Ei ochii in sus, 9i inllfOndu-;i mdinile, a
inceput a se ruga in soaptl, f.drd.ca Zosima sd infeleagd vreun
cuvint rostit de dinsa. in acest timp el sta de fafd tremurind,
av2ndu-qiprivirea indreptati spre pdmint. Mai apoi ridicindu-qi
putin privirea gi uitindu-se spre acea cuvioasd femeie, a vdzut-o
in timp ce se ruga, indllatd de la pdmint ca de un cot. ydzind
LceLStL,Zosima a fost cuprins de rnare fiicd, 9i a cdzltttcu faJala
pimint, udindu-se cu lacrimi Ei zicind in taini: Doamne milu-
ieqte.in acest timp a fost cuprins de temerea, ca nu cumva ceea
ce vede sI fie ndlucire qi inEellciune diavoleascl. Dar acestgind
al lui, nu s-aputut ascundede Cuvioasa.,care l-a dojenit cu bl2n-
dele, zicdndu-i: ,,PIrinte Zosima! Pentru ce te tulburd gindurile
' zicindu-li cd sunt ndlucire qi duh, iar ruglciunea mea, prefdcd-
torie? Te r<lg sZ fii incredinlat cu adevdtat, fericite PIrinte, cd nu
sunt duh qi ndlucire, ci femeie pdcdtoasd.,cu trup pimintesc din
plaf si cenusd,care nu gindesc nimic duhovnicesc.Ifi mlrturi
sesc,cum c[ din pruncie am fost luminatl cu Sfintul Botez"' Zi'
 94 PTotos. NICODIM MANDT,TA
cand acestea s-ainsemnat cu semnul sfintei cruci, spre adeve-
qirea celor mirturisite de dinsa.
DupI tOateacestea,Cuviosul Zosima a jurat-o pe Numele Dom-
nului nostru Iisus llristos, adevdratul.Dumnezeu, cel ce s-andscut
din sfinta Fecioarr Mafia, si-qi destiinuie viata ei de mai-n ainte,
precum si ostenelile si nevointa pustniceascrdin aceapustie srl-
baticd",prin care a bineplrcut atat de mult lui Dumnezeu. La ru-
gdn'intea lui, aceastdcuvioasd, cu multi greutate si rusine, pen-
tru trecutul ei cel nespus'de vinovat, a inceput sd-sipovesteascd
propria-i via[d'. Astfel, cuviosul zosima a aflat cum cd ea s-a nds-
cut in Tara Egiptului, intr-un sat din apropierea cetrtii Alexan-
dria. Lavirsta de 12 ani, pdrdsindu-giiubirea si.casapdrinteascd,
a' plecat la Alexandria, unde intinandu-si fecioria, s-adedat, timp
de 17 ani,la o desfrdnarece depdseaorice limitd. Iar lucrul aces-
tail fdcea,nu pentru imbogdtire, ci numai din imboldurile si in-
stinctul pasiunilor nesi{ioase, ce la dinsa se manifestau intr-un
mod cu totul iegit din comun. Din aceastdcauzd" ajunsesela atita
nerusinare, incit, tar de scdpa cineva dintre bdrbati, nebatio-
corit de ddnsa. si dupd cum inversr\narea.qi nerusinarea, ducla
impietrire si la netemereade bumnezeu si defd.imareacelor
Sfinte, si din acestpunct de vedere a depdsit, de asemeni,orice
limitd. Din cele ce \rmeazi se va vedea, pind unde a purur
aju^ngecu aceastdnetemere de Dumnezeu.
Intr-o zi de vard.,a vdzut pe mai multi bdrbali cd se indreptau
spre mare. Apropiindu-se ea a intrebat pe unul dintre ei, unde
merg si i s-a rdspuns cd, la Locurile Sfinte de la lerusalim, pen_
tru prdznuireaindlldrii sfintei cruci" Atunci s-a of'erit sd,meirgd
si ea cu ei pe corabie, nu pentru inchinarea la sfintele locuri, ci
pentru a petrece si a batjocori, pe toti cei ce vor pleca in acea
t cdl/atoriepe mare. clnd povesteacuvioasa, pdrintelui Zosima de
tot ce a fhcut pe corabiesi chiar si la Ierusalinr,se cutremura de
groazd.,si consideta cd. spurcd vlzduhul, prin rostirea unor
cuvinte ce descriu asemeneaf-apte.Dar rnila lui Dumnezeu care
indelung rabdd'si asteapti intoarcerea celui pdcdtos,indelung a
rdbdat si pe aceastdI'emeie,fdrd sd.o pedepseasci,si a as[eprar
si ec<lnomisitintoarcereaei, cu multX bunitate.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 95
De ziua przznicului Sfintei Inllldri a cinstitei Cruci, t vdzut
cum foarte de dimineatd, multime de oameni alergau intr-un
gdnd cdtre Sff,.ntaBisericd, atunci a mers qi ddnsa impreunl cu
ceilalli, pinl in pridvorul bisericii. Apropiindu-se de uEa biseri
cii, se lupta sd intre influntru, dar o putere nevdzutd o irnpingea
inapoi. To,ti oamenii reuseau sd intre induntru, nunrai ea rdm0-
nea in pridvor, re{inutl de o putere dumnezeiascl.Dupd ce ain-
cerc t de trei sau patru ori sd intre, s-a retras intr-un colg,plind
de ruqinare si deznldeide, gindindu-se la cauzapentru care ei
nu i s-a dat voie a intra in Sfhnta Bisericd si a vedea cinstitul
Lemn al Sfintei Cruci. Atunci darul lui Dumnezeu atinglndu-se
de inima sa gi dg ochii min{ii sale ;i lumindndu-i, a inceput sI-qi
dea seama cI pentru grozdvia pdcatelor sale, nu i s-z dat voie Si
intre inluntru. Atunci a inceput a pl0nge cu amar, a se tingui gi
a bate in piept, sco{ind suspinuri din adOnculinimii sale. Mai
depane Cuvioasa povesteste astfel:
Pe cdnd plingeam in locul unde md aflam, am vdzut stind
atdrnatd s-uspe perete, lcoana Preasfintei hldscdtoarei de Dum-
nezeu qi am zis cdtre ea, privindu-o fdrd. de abatere, cu ochii si
cu minfea: ,,O!Fecioard,Stdpar\d,, care ai ndscut cu trup pe Dumne-
zeu Cuvintul! $tiu cu adevdrat cd nu este cu cuviinfX gi cu
pldcere Tie, ca sd privesc eu desfrOnata, si cea atdt de necutatd",
spre Cinstitd,Icaana Ta. Preacuratd gi pururea Fecioard Marie,
care ai trupul qi sufletul curat, cu dreptate este ca eu desfrina-
ta gi prea necurata sd fiu lepddatd de la fecioreasca ta f.ald;'dar
de vreme ce am nuzit, ci Dumnezeu pe care Tu l-ai ni.scut cu trup,
pentru acelsta s-a fdcut om, ca sI cheme pe cei pdcltoEi la pocd-
in[d,, ajutil-mi mi, care fiind singurl n-am de la nimeni ajutor.
Porunceqte, ca sd-mi fie ;i mie neoprit[ intrarea in Bisericd, Ei
nu md lipsi a vedea cinstitul-lemn al Crucii, pe care Duninezeul
cel ndscut din tine cu trupul, s-apironit qi qia vlrsat singele sIu
pentru a mel izbilvfue;porunce$te,o, Stipind", ca qi mie nevred-
nicei sI mi se deschidl uqa, spre inchinarea dumnezeieqtiiCruci,
Ei si-mi fii tu mie mijlocitoare preavrednicd de credintl, cltre Cel
ce S-andscut din tine; cici de acum nu-mi voi mai intina trupul,
cu nici un fel de faptd a necuratei desfrdndri; iar dupd ce voi ve-
dea lemnul cel Sfflnt al Crucii Fiului Tdu, mi voi leplda cu totul
 96 Protos. NICODIM MANDITA
md vei povllui pe mine, ca o chezdsuitoarea mintuirii mele".
'Dupd rostirea acestei ruglciuni, ea a putut intra in Sfinta
BisericI, fdrd"a mai fi opritd, inchinlndu-se si slrutind cu fricl si
cu cutremur Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, vlrsind mullime
de lacrimi de poclinfd. Dupn ^ceel intorcindu-se inapoi, s-a
oprit iariEi la locul cel dintii, gi plec0ndu-Eigenunchii inaintea
Icoanei pururea Fecioarei NIsc{toarei de Dumnezeu, si inchi
nindu-se ei a rostit din inimd aceste cuvinte: ,,O! Fecioari pu-
rurea fericitl, Stdpind de Dumnezeu Ndscltoare, iti mullumesc
dln toatd,fiinfa, deoarece ai ardtat spre mine, a t^ preabund
iubire de oameni si de nevrednicile mele rugiciuni nu te-ai
ingretosat, cdci am vdzut slava care pe dreptate, cu nevrednicie
imi era mie desfrinatei sd o vdd. Dau slavd lui Dumni:zeu celui
ce prin tine primegte pociinla pdcitogilor. Si ce sd gdndesc,sau
sd zic mai mult eu pdcdtoasa?Acum este vremea, Stdpind",a impli
ni ceea ce prin mijlocirea t^ Lm flgdduit. Acum povifuieste-md
ori unde voiegti si Tu sd-mi fii mie de aici inainte invdtdtoxe
spre mintuire, povdfuindu-md la caleapoclintei". Acesteagrdin-
du-le, a auzit un glas de departe, strigandu-i: ,,Devei trece Ior-
danul, vei afla bund odihnd!"
Auzind glasul acela,si crezind cum cI a fost pentru sine, cdu-
tind spre lcoana Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,cu lacri-
mi a strigat cdtre d0nsa: ,StipanI, StIp0nd, de Dumnezeu Nds-
cdtoare, nu md llsa pe mine pdcdtoasa".DupI rostirea acestor
cuvinte a plecat din pridvorul bisericii, cu grabnicd alergare.
Ludnd trei piini cu sine, a trecut Iordanul, s:a afundat in pustia
cea mare, unde a petrecut 47 de ani, fdrd, sd vadd"fald, de ont,
hrlnindu-se cu verdelurile slrace ale pustiei, Ei suferind ispitiri
' gi lupte cumplite, din partea vechilor patimi, Ei a demonilor
cumplili Ei vicleni. Dar cu darul lui Dumnezeu si cu ajutorul
Maicii Domnului, pe care o chema neincetat.in ajutor, a biruit
toate ispitele, sdvirsindu-qi cu bine cdldtofia. acestei vieti. ina-
inte de a-;i da obstescul sfirsit, dupd,47 de ani, Dumnezeu i-a
ficut parte iardsi de Sfinta implrtdsanie, prin Cuviosul Zosima,
dupd care s-a sdvdrsit cu pace la intii aprilie.
MINUNILE MAICII DOMNULUI 97
Dupd un an de zile, Cuviosul Zosima a gdsit pe Cuvioasa
rdposatd,avdndscrisoareldsatd"pe nisip, prin careil ruga pe el,
sd o ingroapein acel loc, qi sI o pomeneascd in rugdciunicu
numeleMaria. CuviosulZosima,spdl2ndpe CuvioasaMaria cu
lacrimi in loc de apd,,si rostind rugiciunile celecuveniteacestui
moment, a dat plmintului trupul cel atdt de pedepsit, asezin-
du-l cu evlavieintr-o groapil,ce a fost sdpatd,de un leu trimis de
Dumnezeuspre aiutor CuviosuluiZosima.Aceastaa fost viafa qi
petrecereaCuvioaseiMaria Egipteanca,cea.care a fost salvatd
din pierzare prin mijlocirea qi sprijinul Maicii Domnului, care
pentru pdcatelesi pldceriletinerelilor, a trebuit sd pldteascdLtat
de scump in aceastd.viatd,, printr-o chinuire gi insingurare
asemeneacu moartea,de careinsingurareL avut parteqi dupl .
moarte,cdci chinuitul ei trup a rdmasnecunoscutgi negtiutde
nimeni in pdmintul uscatal aceluipustiuneumblat1v.Sf.1aprilie).
MINUNEA 137
Maica Domnului salveazd,pe monahul pltimaq
Un monah oarecareera chelarintr-o chinovie gi implr[ea vin
fratilor. El avea multi evlavie cltre .Presfinta Niscltoare de
Dumnezeu,nelipsindniciodatdde la sluibabisericii,fiind osird-
nic la slujbelelui celesufletesti,dar nelenevosgi la celetrupe;ti
ale cdlugdrilor.insl iubea vinul, sdrmanul!Si fiindcd aveaslujba
aceel,de multe ori bea mai mult de cit al1ii.
.intr-una din zile a cinat gi a bdut pinl cdnd s-aimbdtat gi a
cdzutin atternutul siu. in ceasulUtreniei era adormit, insd
atzind toacas-a sculatcum a putut ca sd se ducd la bisericd.
Pentru cI, dupl cum am zis mai sus,el aveamult dor de cele
dumnezeiestiEi nu voia sI se lipseascdniciodatdde advnarca
ceade m2ntuire a fra[ilot.
Mergind pulinI depdrtarede loc, cu greu inainta spre bise-
ricd, pentru cI il dureacapulde be{ie,insl pentru dorul pe care
il nvea,se duceainainte. Atunci diavolul, preficindu-se in chipul
unui,t4ur,veneainaintea lui si se ardtacum cd vrea sI-l loveascl
cu coarnele,insl monahulnu s-asperiat;i flcindu-gi cruce,vrlj-
masul s-adepdrtatpufin. $i iarlgi inchipuindu-se,s-afdcut ciine
negru gil impiedica,sI nu meargdmai departe,d,arel ficdndu-
Ei cruce ca gi mai inainte, se ducea.lar cind a ajunsla porta
98 Protos. NIC'ODIM MANDITA
bisericii, s-a f'dcut dracul leu preaintricosat qi s-a pornit asupra
lui sd-l rupI. Atunci, ardtindu-se o f'emeie preafrumolsd a izgo-
nit pe dracul, mustr0ndu-l pe dinsul cu ingrozire, cum de a
inrlrilznit sd facd rlu robului ei. Apoi, apuc2.ndpe monah de mi-
nd",l-a dus la chilia lui, zicindu-i: ,,PIzeste-tede acum inainte sd
imbefi, daci doregti sd te mintuieqti; mdrturiseqte-1i
Ly--!*e_.-qlei
picatul acesta la cutare duhovnic ;i sI faci canonul care ti-l va
da".lat monahul a"intrebat-ope dinsa, cine este,de a fdcut atita
bunitate cu el? Iat ea a rispuns: ,Eu sunt Maica lui Iisus Hris-
tos!" Acesteaauzindu-le el, a cdzut la pdmint cu fricd multd, ca
si i se inchine, dar ez s-a fdcut nevdzutd..
A pldns de bucurie si s-a aflat in ceasul aeela sdndtos qi ne-
vdtdmat de befie. Mlrturisindu-se cu sdrguintd si cu dinadinsul,
dupd:porunca cea dumnezeiascd", z pdzit ganonul qi s-a depdrtat
de vin, dupl cum se cade siltacd,fiecare crestin care se biruieste
de acei,astiputimd. Si care nu se va mdrturisi cu de-amdnuntul,
sI stie cd se va munci.
Toli sunt datori sI se pdzeascdde multd bduturi, ca de mare
desfrinare. Deschide-fiochii vogtri, cei ce iubiti be,tiaqi vI silili
ca sd"vd depfutagide ea, pentru ca sI nu vd lipsiti de veqnicave-
selie qi indulcire. Pe care, dea Dumnezeu,ca noi togi sd o dobdn-
dim, pentru rugdciunile cele,bine primite ale pururea Fecioarei
Maria, Ndscltoarea de Dumnezeu.Amin (M.M.D.45,d. Ncamu.
MINUNEA 138
Maica Domnului izbiveste pe monahul
.
muncit de dracul desfrinirii
Un monah olreclre se.linistea in muntele Eleonului. F.l avea
o Icoand preafrumoasl a Ndscdtoareide Dumnezeu,in chilia lui,
la care avea multd evlavie. Si i se ruga in fiecare zi, cerind ca
sd-l izbdveascdde dracul curviei. El avea atita rdzboi de la aceas-
td. pntimd., cI nu-l ldsa nici ziua. nici noapte^ si il avea atdt d,e
biruit,.incit se primejduia sd cadd gi infrptd,.indatd ce se aprin-
dea in inima lui vdpaia aceedvdtdmdtolre de suflet a spurcatei
pofte, alerga la Sfinta lcoand,,qi rugindu-se cu lacrimi, se prd-
pdcleasrnintealatrupului.
Desi bine vedea vrdjmasul, cum cu ajutorul Nlscdtoarei de
I)unrnezeu,fratele se izbdvea,el nu inceta, ci totdeaunail ispitea.
MIN UNIIE MAICIT DOMNUTUI 99
'
Si intr-o zi stdnd afaril din chilie, i-au venit iarlgi viclenelegin-
duri. Vrind si alergecltre ruglciune dupl obiEnuinlalui, vizu
cu ochii ariltat pe diavolul, cfutrtie-iizise:,,Pind cind, vrlimaqule
al adevdrului,vrei s'I md ispiteqti?Nu ai cunoscutsocotealamea,
cum cI nu mi supun?Pentru ceinzadat md muncegti?" Si arils-
puns lui diavolul: ,,Eupe mulli allii mai imbundtdfili decit tine
am biruit, qi voiescsI te fac gi pe tine si te biruieqti mai pe
urmd, cdci nu md lenevesc,nici altd sluibl decit aceastanu am.
insl dacd vei face ceeace iti voi zice lie, voi inceta sI te mai
lui dracul:
supIr"."lar acelaL zis:,,,Cevoiegti sd.fac?"Rdspuns-a
,,Cuinlesnire qi pufin lucru este ceea ce ili cer fie. Dar fd itr-
rdmint, cum ctr nu vei mdrturisi altcuiva, 9i ili voi spune". lar
pustnicul, ca un om neinvdfat gi ffud de tdutate ce era, pentru
dorul ca sI se izbdveascd, de acestfel de rdzboi, s-a iurat ca sd'
nu spund altcuiva. l-a zis lui viclbanul garpe:,,Sdnu te mai in-
chini de acumIcoaneice o ai in chilia ta; scoate-o pe dinsa afafi"
din chilie, qi eu de acumnu te voi mai supdra". Iar monahula
zis:-,,M2ine ifi voi da rdspunspentru Lceasta" . DupI care dracul,
flcOrldu-senevdzut,monahul se sfirima cu gdndurile, negtiind
ce sd facddin doud. Si aveamare necaz9i sc0rbd,dar mai ales
pentru cd,s-ajurat ca sd nu mdrturiseascdnimlnui. Cdcidiavolul
cel preavicleans-asilit sd-iincuie usa,ca sI nu intrebe pe vreun
dascdlcaresi'linvefe despregreEealaceamaimici, sau ceamai
mare dintre ele.
insd in ziua Lceel a venit in munte Avva Teodor Eliotul, care
era'iscusitin SfinteleScripturi gi deprins in faptelebune, din
ispiteledracilor,si c2!i il intrebau luau mare folos sufletesc.Si
ducindu-seqi monahulcel inqelat,i-a vestit lui pricina; iar llvva
l-a canonisitgreupentru jurdmint, apoii-azis lui: ,,NuEtii cum cI
vrljmasul nu scoatevreodatl,'pe cineva din pdcatmare ca sI-l
aruncein cel mic, ci totdeaunain mai mareprimejdie-lpriptrstu-
ieqte?"Care mai mare fdrddelegeeste, decat ca sI nu te inchini
StdpdneiceleiPrealdudate? Mai mic pdcatestesd curveqtide mii
de ori, decit sd te lepezide Ndscdtolreade Dumnezexcel puru-
rea Fecioard.$i si nu asculli de'acum mai mult pe ficleanul
diavol, ci o roagdpe Dinsa gi Ea i{i va aiuta, ca si-l ruqinezi pe
el. DupI ?cee^plecind pu-stnicul de la Avva ;i ajungdndla chilie,

roo PTotos. NIC'ODIM MANDI,IA
I a intimpinat dracul, zicindu-i: ,,O! lldtr2nule rdu, au nu te,ai
jurat mie, ca sd nu spui nimdnui orice i1i voi zice tiel Si stii cd
pentru cdlcareade iurdmint ai sd te muncesti, si eu nu voi ince-
ta pind, in sfirsit a te ispiti". Iar cdluglrul a rlspuns: ,,VrIjmasule
al binelui, si preainrdutltitule, ori curvar de voi fi, ori juritrlr
striurb, nu m'i vei juclecatu, ci numai Dumnezeusi Stdpinul,
Fiul pururea Fecioarei,,rJe care zici sd,mi. lepId. insd eu nu te voi
asculta.Si acurn poti sd faci cu mine ce vrei; dar El imi va zjuta
si nri vaizbdvi de ispitelesi curseletale". Atunci dracul s-aflcut
nevdzut,iar monahul ldcdnd o iconit.i micd, dupd chipul Icoanei
PreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeupe care o avetin chilie, o
purta cu el totdeauna. Si de atunci n-a mai.putut sIJ supere
vicleanul, ci a petrecut toatd viata lui cu fapteliune, si s-ainvred-
nicit fericirii cele-i ceresti, pe care sd,dea Bunul Dumnezeu ca si
noi toti si o dobdndim, cu darul pi cu iubirea de oameni a Dom-
nului nostru Iisus IIristos, Cdruia i se cuvine slavain veci, Amin
(M. M. D. 16, d. \lcanrt).
MINUNEA I39
Maica Domhului salveazd"pe nestorianul ce a hulit-o
. in vremurile de demult, in pdrtile Siriei vietuiau multi pust-
nici, pentru cd liind krcul cdlduros,puteau si posteascd,petre-
cdnd in neagonisealdgi fbarte mult.i strimtoare.
Pe vremea acee era, intre altii, un pustnic imbunitdtit si
scufirp cu viata, Partenie cu numele, clre avea obisnuintd sI se
ducl de multe ori in muntele Sinai gi sd se inchine Sfintului Rug
aducindu-si aminte de minune& c re s-a fdcut acolo, in cliipul
pururea FecioareiMaria. S-adus inci si pind,laMarea. Rosie,cin-
iand troparul lui Ioan Damaschin:,,in Marea Rosie chipul Fe-
cioarei celei neispitite de nuntd s-a scris olrecdnd", si celelalte.
Ducindu-se de mai multe ori dcolo, odatd a vdzut un mort ce
zdceape malul mlrii; si mil<lstivinclu-sede jalnica lui infdtisare,
a fdctt ruglciune preafierbinte, cu lacrimi, cdtre Domnul, ca szi-i
aiute mortului aceluia,prin rugilciunilePreasfinteiStdpinei noas-
tre Ndscltoarei de Dumnezeu.Pe cind se ruga, deodatd v,izu pe
mort cf s-asculat ;i s-ainchin t, zican(l:,,Multumescu-titic, sl'inte
al lui Dumnezeulcl evlavia ta ceamultd si dragosteace o ai cltre
Domnul,si cittrepurureaFecioara.MaicaL,ui,nu o fbklsestinunrai
!
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 101
pentru tine, ci gi pe mulli allii ai slobozitde moarte'dce?-sufle-
teascd,dupAcum qi pe mine nevrednicul".Auzind acesteaPafie
nie i-a rdspuns:,,Teiur pe tine cu numele zceleit ce esteDoamna
lumii, sl-mi spui cine efti qi ce folos ai aflat?"lar acelaa rdspuns:
,,Robuleal lui Dumnezeu,cu cuviintl esteca sd se propovlduias-
cd"intoatdlumealucrul Lcestaminunat, 9i mai alesfabereade mi-
nune a pururea FecioareiMaria, adevdrataMaicda lui Dumnezeu.
Si acum asculti: Eu am fost rltdcit de eresul pteapdgdnului
NeJtorie qi cdnd anzearflcI se pomenea numele Doamnei de
DumnezeuNIscItoare, mI miniam, 9i impotrivindu-md ziceam
cd"era o mare fdrldelege ca sI se zicdunei femei,Niscdtoarede
Dumnezeu. Odatd"am plecatpe mare la lerusalim, 9i in corabia
in care eram,s-aintimplat un om evlavios care auzind cI sunt
nestorianmd sfituia sd las eresul.Iar eu md impotriveamlui,
vrind sd dovedesccu adevdratd"socotealamea;qiaq-avorbeam
mult cu dinsul, impotrivindu-md pdnd"intr-atita, incit era sI ne
injunghiem de atita ceartd,Ei ing\i cordbierii s-autulburat din
cuuzlnoastrd.Ei mai intii ne-audespdrfitde vreo doud-treiori,
dar mai pe urmd, vdzind cd numai avem pace,nici rnergerebu-
nI impreund,ne-aulilsat ca doardne vom omori, ca sd nu le mai
facemo suplrare caacezsta.
Luptdndu-neasa.,am cdntt amindoi in noian, 9i ajungind la
fund, amvdzut o femeiesllvitl qi purtdtoare de lumind, carel'a
luat pe acelade mind",zicindu-i: ,,Fiindci elti prietenul meu, de-
oarecete-ai luptat pentru mine, eu nu te las sI te ineci, ci du-te
ca sil te inchini mormintului Fiului meu, dupi dorirea ta, qi la
trei ani sd vii laimpdrdlia'Lui cea Cereascd". Acesteazicind gi
linandu-l de mind,l-a scosla pimintul cel uscat, cilci mareattd-
gdndu-seinapoi s-adesplrlit in doul pdrli, si nu s.aapropiatde
ei. DupI care Sttrpinaa zis cltre mine: ,,lat tu, nebunule,du-te
in muncaceavegnici,undeestedascllul tIu, Satana,strte pedep-
segticu Nestorie\incepltorul eresului,Ei cu allii care nu mlrtu-
risescpe tdevilrata Nlscitoare de Dumnezeuqi sunt luptdtori ai
dumnezeieEtiiintruplri a Fiului meu".
Zic2rndLcestel,l-aluatpe acelaqi nti gtiu ce s-aficut cu el; so-
cotesc,dupd cum a zis, sil-lfi dus la lerusalim,iar pe mine m-a
acoperitmareA,indati dupa ce a plecatFecioara.$i dracii cei
 q
I02 PToTos. NICODIM MANDITA
intunecati luind ticdlosul meu suflet l-au dus la locul cel de mun-
cd,in carc amvdzut mullime mare de oameni, cate muncindu-se
cumplit blestemape Nestorie, clre era pricina muncii lor. Acolo
mI chinuiam si eu pind. in ceasul in care mi s-a ardtat Femeia
aceeapreasldvit,i gi mi-a zis: ,,Ieside aici, pentru rugdciunile ro-
bului meu Partenie, qi spune-ilui sI nu mai faci niciodatd,rugd.-
ciune pentru vrdjmasii mei. Iar tu propoviduieqte pretutindenea
munca pe care o suflr nestorienii". Acestea.auzindu-lemi s-ain-
tors duhul meu in trup. Acum ifi mulpmesc tie, Sfinte al lui
Dumlezeu, si md rog fie sd mi miruiesti, cd, md,lepdd de spur-
catul eres al nestorienilor, qi mrrturisesc pe pururea Fecioara
Maria, adevdratd,Ndscdtoarede Dumnezeu, rugindu-mi milos-
tivirii ei sd m'i primeascd,pentru rug{ciunile robului ei, ca sd-i
slujesc toatd.viata rnea, desi sunt netreblic".
Auzind acestea,cuviosul Patenies-abucurat foarte murt si du-
cindu-se amdndoi la lerusalim, au aflat pe crestinul cel drept-cre-
dincios mai sus amintit; si plecind impreunr in pustie, au slujit
citesitrei Domnului pind,la sfirEitul viefii lor, petrecind in sfinie-
nie. si asas-auinvrednicit de fericireaceavesnici, pe care,o! De
ar da Dumnezeusi noi tofi a o dobdndi! Amin. (M.M.D. 19,d.Ncamt)
MINUNEA 14O
Nlalca Domnului salveazd, pe cel ce s-a lepddat
de Hristos prin scrisoare
in pdrlile ltaliei era un boier oarecdre,cu numele Carol, ctre
cheltuia averer sa pentru desfrtdri, indulciri, si desfrinrri tru-
pegti; si in pufinr vreme srrdcind si nemaiavdnd de cheltuiald ca
sr petreaci in galantomie si cu rilsf.dtareca nai-nainte, s-aintris-
tat Ei amdrit pind. intr-atit incit zicea, ca un dezndddiduit,
cuvinte de huld.
, Iar furtr-una din zile s-a dus intr-o pddure sd,afle vreun vrdji-
tor, pe care sr-l intrebe dacd nu ar pute diavolul sd-l imbogd-
feasci. Umblind, l-a int0mpinat pe el diavolul in chip de ostas,
gi ia zis lui: ,,Eusunt acela pe care il cauti. Dacdvei primi sI.mi
taci zapis scris cu singele tdu, cum cr te irnpreuneziiu rnine, qi
te lepezi de credinta ta", err ifi voi da toate bundtd{ile lumii aces-
tea, si iti voi face toate voile tale, qi vei avea ttita multumire
incit nu va fi altul asemeneatie". Ticdlosul acela, imbitat de
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 103
dorul iubirii de desertdciuni,a primit ca un deznilddiduitce era
qi a scrisceleimpotriva botezului,adicl s-aleSiddat de Hristosgi
s-a impreunat cu diavolul, care i-a gi dat desfdtlri gi bundtlfi
vremelnice,dupl cum i s-a fdgiduit. Si lua pafte la, toate petre-
cerile lui, mergind dupI el in chipul ostaEuluigi sdvirgindtoate
poftele lui. Iar odatil,trecind ticdlosul acelape lingfl o bisericd,
qi intorcdnd ochii cdtre dinsa, a vdzut lcoana Nlscitoarei de
Dumnezeu.$i aducindu-qiaminte de fdrddelegilelui, a suspinat
cu amar qi l-a durut inima lui. Atunci diavolul,lovindu-l cu un to-
iag, atdt de tarc incdt s-ainnegrit carnealui, i-a zis: ,,PdzeEte-te
de-acuminainte, sd nu mai indrilznesti ca sd priveqti la lcoana
FecioareiMtria, cd ea mi-aflcut mie multe pagube,gi pe mulgii-a
luat din miinile mele, cdci dacdte voi mai prinde weodatd cd"
intorci ochii cdtre dinsa, ifi voi da asprdmoarte, pdgubindu-te
de bundtlgile vielii celei de acum, iar sufletul tdu il voi lua cu
mine in muncaceavesnicd".
Acesteaauzindu-leticllosul, z tdmas intristat foarte, nu atat
pentru rdnile trupului,cdt pentru moarteasufletului.Si socotind
cum ar face ca sd scapede robia acensta,ziceain gindul sdu:
vrdjmaqulsingura mdrturisit, cum'cdPreasfintl Feciord a luat
pe mulli din miinile lui; poateseva milostivi;i spremine darul
ei, cL o Maicda lui DumnezeuCeluiintru tot milostiv.Acesteale
gindea el, iar vrdjma;ul, necunoscindcele ascunseale inimii lui
l-a trecut pe ldngdaltd bisericd,pentru ca sd"vadi dacd,iiasculti
porunca.Si acelavdzind uga deschisil,a aLergatcu sirguinp gi
intrind induntru a cdzutla pImAnt inaintea preacinstiteiicoane
a Maiciilui Dumnezeu,bdtindu-gi pieptul gi strigind acesteadin
adincul inimii, cu suspinuri gi cu lacrimi fierbinfi: ,,Stip0nd;i
Doamni a lumii! ApucI inainte Ei mI izbtrv.egte din miinile dia-
volului. MultI esteputerea ta,impdrdteasda tonte, Lrat-oqi spre
mine cel de trei ori ticdlos; Mare este milostivirea Ta, milosti
veqte-teqi spre mine cel nevrednic.Nemlsuratl este mila Ta,
miluieste-mIsi pe mine, ticllosul".
AcesteaEi altele multe zicind vrlimaqul, de minie flcea mul-
tI tulburare, afarl din bisericd.insd dupI o bucatl de vreme a
strigat, zicdnd:,,8umd duc, necredinciosule,cd"md gonegtepute-
rea Fecioarei, dar plstrez zapisultlu. si atunciciind Fiul ei va
 104 Protos. NIC)DIM MANDITA
face iudecatd.ca.sd,judece lumea, ca un drept judecdtor, te va dit,
pe tine in miinile rnele,fiindcr de buni voie te-ai repddatde cre-
dinla ta". Acestea zicind vicleanul, a pierit, iar Carol cu mai
nrulte lacrimi qi mai cu dinadinsul se ruga cdtre milostiva Maicd
a Preamilostiwlui Dumnezeu,cerind milostivire si iertare. Asa-
dar, a urmat trei zile pl2ngind cu amar, din inimd, si ziciird
cuvinte atat de dureroase si cu asa pl2ngere, incit parcd gi
pietrele llcrimau.
9i 4qu,de multd ostenealdsi de bdtdile in piept ce le suferise,
a obosit. $i pufin adormind, z vdzut in vis pe preasfint^ carc ii
zise lui: ,,Tu te-ai lepddat de Fiul meu, ce voiegti dar acum aici,
in casa mea?"Iar el i-a rispuns cu smeritd vor$ire si cu lacrimi,
zicdnd.:,,o! Preasldvitd.Maicd,a milostivirii, pentru cine s-a rrs-
tignit Fiul tdu cel cu totul milostiv si cu totul indurat? pentru cei
drepli sau pentru cei prcdtosi? lar eu degi marc fdrd.delegeam
tdcut, insd tdlharul, desfrinata, desfidnatul altii mulf -l in-
;i
deamnd sd,indrdznesc,pe care pentru nemdrginita lui milostivire
i-a miluit. care nu Te-au avrlt pe Tine solitoare si mijlocitoare
Maica lui cea preadulce,qi totusi nu re-aiincuiat lor miiostivirile
cele iubitoare de oameni. si pe mine care amindtdznealaTa, oate
llad.va primi? MilostiveEte-tespre mine, Stipina mea, cd toate le
poli cite le voie$ti si orice vei cere de la Fiul si Dumnezeul tiu pri-
mesti negresit,fiindcr te-afilcut pe tine mijlocitoare a pdcdtosilor".
Atunci Stdpina i-a zis:,,Fiindci ai urit filrdd,elegeata te cd,-
9i
iegti din toatr inima, te primesc pe tine si te intoic la Fiul meu.
Dar sd nu te ardti nemultumitor pentru darul acesta asa de
mare, ci sI faci lucruri vrednice de pocdinti',.
Iar acelamultumindu-i cu prisosinta,a rlspuns: .,StIpina mea
si Doamnd slivitr, toate ili sunt cu putinlr tie; fd-mi mie si darul
lcest? spre incredintatea.iertdrii mele: porunceste sr-mi intoar-
,
cd vrrinrasul zapisul acela viclean, cel scris cu mina mea, ca sd"
nu md infricogeze,cum cd vrea sd-l aducr la ziuaJudecrfii, Drep-
tului Judecdtor. cunosc cum cr nimic nu este cu neputinta ia
tine, ca o Ma,icd" a Atotputernicului Dumnezeu,poti sI iei gi scri
soarea aceel cu totul nebuneascr, pentru ca sd se smereascd
desrvirsit vicleanul qi sx nu aibr nici o nddeide asupra mea".
Rispuns-alui Stlpina: ,,intru slava Fiului si Dumnez"ului *er.
MIN UNITE MAIC'II DOMNUI UI 105
faci-se tie $i Lceastl".Acesteazicind, i s-a plrut lui cum cI a
auzitin vdzduhglasuri, zicind: ,,O!StIpand, ca o MaicI z dtep-,
tdlii ce e;ti, sI nu faci nedreptateL Lce sta,ca sI iei pe acelacate
a mlrturisit cu zapisullui cum cI esteal meu".Iar ea a zis ,,Yrili-
ma;ule al adevilrului,totdeaunaesti mincinos,insl acumai spus
adevlrul, cum cI sunt Maicadreptlfii 9i pentru ^ceLStLvoi face
dreaptdiudecatl, luind zidirea Fiului meu din miinile tale, cilci
cu nedreptateesteca sI o stdp0ne;titu, cel strlin".
AcesteauzindCarol,s-aumplut de bucurie si veselie,din care
pricinl degteptOndu-sevdzu cu mirarecumci n-afostvis, ci seafla,
o, minune, in miinile lui, zapisulcel scris de el. Citd veselie
socotili ci a fost in ziua a'ceea,nu numai pentru el, ci si pentru
toli acei carea\ auzit gi vdzut zapisulacela.Tofi s-auminunat de
nemlrginita mild a Stdpinului, si de putereaceaneasemdnatd' a
prealludateiFecioare. :
VesteaLceast^s-adus in multe cetlli si oraEe.$i dup[ ce a.av'
zit gi PreasfintitulLeon,carein vremea aceeaera Arhiepiscopin
Roma,a trimis oamenide a aduspe Carol. Si vdzind scrisoarea
aceel,a poruncitsd se facdin bisericade obgte,sluibi spremare
mullumire Maicii lui Dumnezeu.$i au slvirgit praznic cu mare
veseliesi mulli care trdiaurin felurite fdrddelegigi in desfrindri
erau afundafi,s-aupoclit din tot sufletul, ntrdljduind cum cI
prin ruglciunile PreasfinteiNtrscltoareide Dumnezeuvor dob-2n-
di ierturel picatelor. Iar Carol flcindu-se cdlugilr,a f.dcutroduri
vrednice de pocdinld dupd,cum i-a poruncit Doamnanoastrd Ei
prin darul ei s-ainvrednicit de cereascafericire.Pe care,sd dea
Dumnezeu,ca noi to{i sI o dobdndim prin rugtrciunileEi gi ale
tuturor Sfinlilor.Amin (M.M.D.23.d.Neaml).
MINUNEA 141
MaieaDomnului primeste pociinta lui Teofil,
cel ce s-a lepldat de Hristos
Pe la anul 537, dupdvenireaceain trup a Domnuluinostru
lisus Hristos,se afla in EparhiaCiliciei un episcop,iconom al
episcopului.CetlgiiAdaneilor,Teofil cu numele.El era om cinsti
tor de Dumnezeu, fapte bune gi cate aveabunl cunogtintl in
cu
sluibasa, chivernisindtreburile biserice$ticu atatl dragostede
Dumnezeu,incdt toli erau mul,tumifi.Iar dupd ce a murit Epis-
 106 PTotos. NICODIM MANDNA
copul, e ^lerg t tot poporul la Mitropolit, cerindu-i sd le hiro-
toniseascdpe Teofil, ca:reera bdrbat vrednic qi cu fapte bune,
dupl cum an ardtat.
Acestainsd ca un om smerit ce era, auzind de cererea poporu-
lui, n-a voit sd primeascdnicidecum. Atunci Mitropolitul., vdzdnd
hotdrirea lui cea nestrdmutatd, a hirotonit pe un altul, clruia
i-azis sd-l iubeascdpe Teofil si sd-l aibd,tot pe el ca epitrop. Si a
petrecut Teofil astfel in slujba sa multd vreme, cu fapte bune qi
frumoase.
insd vrajmaguladevdrului zavistuind.faptalui cea bund, a unel-
tit si-l arunce intr-o mare prdpastie, dupd cum i-a si flcut; cdci
lucrdnd cu nestesugurile lui, a zavistuit prin oa.recareoameni cu
rele ndrawripdnd,intr-atit asupra lui, incit noirl Episcopl-a urit
fozrte si in cele din urmd l-a izgonit pe nedrept din dregdtoria
pe care o ave^ in bisericd,punind pe altul in locul lui. Nedrepta-
tea a"celstala inceput a rdbdat-o Teofil si nu s-a supirat, dzr mai
pe urmd diavolul l-a adus intr-o stare de gtozavd. arndtdciune,
intdritare si minie, aducindu-i aminte de dregdtoria in care a
fost Ei din care a fost scospe nedrept de citre nerecunoscdtorul
Episcop,care ocupa acestloc de mare demnitate, numai datoritd,
faptului cd el - Teofil - nu voise sI-l primeascl.
Acestea,cum ;i multe altele pundndu-le vrdjmasul in mintea
lui Teofil, i-a dat asa de rnare rdzboi, inc0t l-a biruit, induple-
'cOndul
sd fa:c5Episcopului o vrljitorie, ca sd-l primeascd iar in
slujba lui cea de dinainte.
Fiind in aceatard,un oarecare vrliitor mare,.s-a dus Teofil
la d2nsul si ardtindu-i scopul lui, l-a intrebat d,acd" ar putea sd-l
ajute. Iar acela i-a rdspuns: ,,Eu as putea sd te pun iardqi in
boieria pe care ai avut-o; ba pot taceca sd.ai incd.gi mai multl
cinste decit inainte, dacl te vei inchinainvdtdtorului meu si
r vei face orice iti va zice el. Si mai ales sd te pdzestica de foc
sd nu f'aci Cruce, oiice vei vedea, cI atunci in zadat va.fi toata
ostenealamea". Teofil, fiind biruit de minie, a primit ca un ti
cIlos. Urcdndu-seintr-un loc pustiu, vriiitorul a inceput a face
vrdiile lui, strigind pe draci , care indatl s-au adunat, multine
nenumdratl. Si venind mai-marelelor 7 stlt in rnijloc cu multd
ing0mf'are.
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 107
Atunci a zis vrdjitorul, cltre Teofil: ,,inchinI-te domnului nos-
tru". Si irrchinindu-seel, a zis vrdjitorul cltre diavol: ,,Stdpdneal
nostru, omul acestaa fost dat afard.din slujbalui de cdtre'Epis-
copul sdu gi l-am adusla tine ca sll ajufi". Diavolula rdspuns:
,,Dacd. se va hepddade Hristos gi se va face rob al meu, voi face
ca sI fie primit iafigiin slujbalui 9i sd aibl mult mai mare cin-
ste ;i desfltare decit mainainte, cdcitu cunosti putereamea.
Dar pentfu Lceastatrebuie sl-mi facl scrisoarecu m2;nasa, cum
cd se leapdddde Fiul Mariei gi sd iscdleascd pentru ca si nu mi
batiocoreasclmai pe urmd".
Atunci Teofil,ing0mfatde slavadeEartda lumii acesteia,sau
mai bine zis,indemnatde acelduh incepdtoral mindriei, a pri-
mit, si ca un tdrd,de minte a scris cd se leapddd,de Mdntuitorul
gi seimpreweazd cu diavolul. Si iscdlind scrisoarea,a dat-ovrdi-
mapului,carel-a imbrltiqat si l-a slrutat, zicandv-i:,,Deacumvei
cunoasteputerea mea". Si zicdndacesteas-a ficut nevdzutcu
toate duhurile rele.
A doua zi, cheminduJEpiscopulla sine,l-a pus iconomgi ce-
rindu-i iertare pentru necinsteace i s-afdcut,i s-ainchinat fdcin-
du-i metaniepind la pdmint, incflt s-auminunat toli cei ce erau
de fagd.insd aceastas-aficut prin fucrareadiavolului care, du-
cdndu-senoapteala Episcop,l-a ingrozit gi l-a ameningatpind,
intr-atit, incit de fricd"a primit ca sd facd,a sa voie! indltindu-se
Teofil la o cinstemai mare decdtinainte, nu mai era smerit ca
atunci,ci foarte mindru. Si se temeautofi de el, si-l respectau,
iar mai mult decit tofi il cinsteaEpiscopul.
$i veneavrdjitorul acela'deseorila el de-l sfltuia ca sd,pdzeas-
ci fdglduin+ace a.fdcut aceluiacarei-a dat cinstea;Ei nici sI nu-i
treacdcumvaprin minte ca sI se lepedede el gi sd se facdastfel
nemullumitor cdtrebineflcltorul slu. lar el, ca un stricat de min-
te, intdi ia mulgumitpentru sfaturiledate,dar mai pe urmd,venin-
du';i in sine gi socotind adincul pierudriiin care s-acufundat, a
inceput.a-luri. $i aducindu-siaminte de muncaceave;nicI, zi
ceaintru sine acestea:Yai mie! Cumm-amrdtdcit,ticllosul, qi ca
un nebun m-am flcut rob al diavolului, pentru cinstea aceastr
vremelnicd!N-amputut suferi lipsa dregltoriei in care am fost,
dar oarecum nu am socotitpagubafericirii celei.veEnice de care
toB Protos. NICODIM MANDfTA
m-am lipsit - si nu m-am gindit la infricosataJudecatd,aimplratu-
lui Ceresc, Care md, va arunca in focul cel ve;nic. O! nebunia
mea! Si cine nu md.va plinge pe mine cel prea fdrd,de minte!
Acesteag2.ndind,se tinguia ziua Ei noaptea qi ca un nevred-
nic se temea sd"facd"rugdciune, ci numai pldngea crram r, zicind:
,,Vaitie, ticllosule Teofile! Cum ai innebunit de te-ai lepddat de
Stdpdnul si Ziditorul tdu? Cine mai poate acum sd ia zapisul cel
scris de mdnamea din ghearelediavolului?Vai mie, ticdlosul! Mai
bine s-ar fi despicat pimdntul ca sd,md inghitl, sau si fi cdzut
vdpaie de foc din cer ca sd.md ardd", decit sd md lepdd de
Ziditorul gi Mintuitorul meu!
Acesteasi mai multe altele zicdnd, ia venit puflne indrdzneald.
qi nddejde din dumnezeiascamild si ducdndu'sela o bisericd a
Preasfintei Nlscltoare de Dumnezeu a cdzut inaintea Icoanei
sale pl2.ngOndcu ^mar qi suspinind din addncul inimii. Mirturi-
sindu-si cu glas m te fd.rddelegealui, se ruga si zicea cd,nu se va
ridica de la pdmint pind, ce nu va vedea un mic semn de milos-
tivire de la Maica rnilei.
A petrecut 4O de zile acolo,rugindu-se, cu ajutorul Preasfintei
care l-a imputernicit de a putut posti atata vreme, gi pe diavoli
nu i-a tdszt ca sd-i facd"vreo suplrare. Si dupd 4O d,e zile, ador-
mind putin, vlzu in vis pe Doamna lumii, scdpa.reapdcdtogilor
si izvorul milei, careii zise lui: ,,Tute-ai lepddat de Fiul Meu, cum
dar sd md rog eu pentru tine?" lar acelacu lacrimi ia rdspuns:
,,Doamndgi Stdpdnd,Mintuitoarea lumii! Cunosc cum cI mare
este fdridelegea mea; am greqit Stdp0nului meu, insl cunosc si
milostivireaLui ceanemdrginitl si nemisurata iubire de oameni;
cI pentru picltoqi a pdtimit ;i pe tdlhari si pe vamesi i-a mintu-
it. Si mdcar cd,fdrddelegeamea este mai mare Ei mai grea decdt
a tuturor, totugi la zcoperdrnintul si aiutorul Tiu alerg si in noia-
nul milostivirii Atot0nduratului Fiului tIu arunc d,ezndddiduirea
sufletului meu, nddijduind s[ aflu pufind milostivire. Cred cu
tdrie cd.mica mea poclinll si marele tiu ajutor vor indupleca
nemLrginita mild" a Ficdtorului gi Mintuitorului meu. Rogu-te
dar, StIp0na, me4 chezasacelor ce se pociiesc, fd-mi parte de o
micd mdngiierc, nu te ingrefosa de mine cel desfrinat, nici nu-ti
intoarce fata Ta de la mine cel intinat. Md,fdgdduiesctie, Doam-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 109
!
mel cea bunI, sd amlrdsc pe dia-
nL me , cum cd prin pocdin1';a
pe clre l-am veselit cu fdglduinla.si impreunarea me
volul cel
ceaf.drd"de pricepere ;i nebuneascd,;i dupi cum am suplrat pe
sfinfi ingeri, iarlqi sd-i veselesccu luct'lrrile pocdinfei mele, care
deqi nu va ajunge ca sd fie at?rtde mare cit este flrddelegea mea,
ceeace va lipsi va implini milostivirea Preabunului Stdpdn,Care
pentru plcdtoqi sia vdrsat singele SIu cel preascump.$i de Ace-
la de Carc, ca un nebun m-am lepildat, pe Acela din toatl inima
il mdrturisesc si il cred Dumnezeul gi Mintuitorul lumii, fiind
gata si.-mivlrs singele rneu pentru dragosteaLui, ca sd se incredin-
leze de mlrturisirea" mea,.Pe vrdjmagul il anatematizezsi hulesc
si md lepid de el, iar pe Tine, cinstitilimpilrdteasd. ainiregii zi
diri, Te cinstesc,md inchin qi md rog !ie, sd-mi dai aiutorul Tdu".
Acestea zicdnd. i-a rdspuns StIp0na: ,,Fiindcd iardqi din tot
sufletul mlrturisesti Dumnezeu adevdrat pe Fiul meu, voi face
ruglciune pentru tine, Ca.sd-!iprimeasci pocdinla". $i indatd deg-
teptindu-se Teofil, din dumnezeiasca mild' i-a venit indrdzneald,
qi nldejde de mintuirea lui, gi vdrsind lacrimi peste lacrir[i,
dupd trei zile,iar avdzut pe StIpina, care cu strdhrcitd;i seninl
fa1d,i-a zis lui: ,,Bucuri-te, cd Fiul meu a primit pocdinfa ta gi ifi
iartd, filrddelegea; s0rguieste-te pind, la sfirqitul vielii tale ca sd"
dai lupta si nevoin{a cea cuviincioasd",gi sd-ti aduci aminte tot-
deauna de o facere de bine cLaceastl".
Iar Teofil, multumind, a rdspuns: ,,Deoarecemi-ai luat intris-
tarel cea nemdsuratil, rogu-md Tie, atotputernicd Stdpind', f.d ca
sl-mi iau inapoi de la diavolul, zapisul meu cel nebunesc,spre
incredinfarea iertdrii mele. CI acest zapis md intristeazd gi mi
necdiegte cdnd imi aduc aminte cI se aflil in ghearele vicleanu-
lui wljma; gi cu totul mI impulinez la suflet". Rdspunsu-i-alui
Preactrata: ,,Teme-tede Dumnezev, cdci scris este: ,,Voia celor ce
se tem de El vLface".
Trezindu-seplin de bucurie Teofil Ei rugdndu-seincd trei zile
ca qi mai inainte, i s-a ariltat din nou Preliudata in vedenie,
zicdndu-i:,,Pentruc4.sdte incredinlezi cum cil li-a primit Domnul
pocdin+a,ta gi te-a izbdvit din robia diavolului, primeEte qi zapisul
cel scriS cu insifi mdna ta". Dlpd care indatd deEteptdndu-sea
vilzut (O! Minunel) cd, zapisul cel scris qi iscllit de el, era in
miinile lui!
 TIO Protos. NICODIM MANDTTA
Si cine va,pluteapovesti oare bucuria si veselia de care s-aum-
plut? Sldvind pe Dumnezeuqi multumind PreacurateiFecioare,a
propovlduit tuturor mila Ei cea nemdrginitd qi puterea cea
neasemlnati. De ^celsta instiinlindu-se Episcopul gi toli ai
cetltii, au sllvit pe Dumnezeu cel ce a fdcut o minune ca Lce s-
ta. I^r Teofil, urind toate voile trupului qi lepdddndu-sede toatd
slava cea deEartd si cinstea cea vremelnici, a murit desivirsit
pentru lume qi a slufit Bisericii aceleia a Preasfintei'Ndscdtoarei
de Dumnezeu toatd"viafa lui, cu multl sdrguintd gi smerenie.
Mutindu-se din aceastd"viatd sia dat cinstitul sdu suflet in
miinile lui Dumnezeu si a fost ingropat in bisericl, chiar inain-
tea Icoanei preasfinte a Preacuratei Fecioare,in locul unde a
fdcut mdrturisirea pdcatului sdu. Si pentru mntel lui nevointd gi
pocdinld, cum si pentru faptele lui bune pe care le-a sdvirsit,
bund mireasmi a izvor?;t din trupul lui si multe minuni s-au
sdvdrgitintru slava lui Dumnezeu si a Mdicii lui de cdtre cinsti
tele lui moaste.AcestI mdrturisire a fost scrisd de un ucenic al
lui Teofil, Eftihian cu numele, c re la toate cele ardtate mai sus
a fost de fagdsi a mdrturisit pentru ca sd stim noi pd.cdtosii,cit
poate Stdp0nalngerilor, folositoarea gi mijlocitoltea noastrd.
Pentru ale cdrei Ruglciuni, o, de ne-am invrednici fericirii
celei ceresti.,Arnin (M.M.D.24d. Ncarnt).
MINUNEA 142
. Maica Domnului se roagi pentru iertarea
unui ostas desfrdnat
Era odatd,uR ostas cu viatd. foafte stricatl qi plind cu tot felul
de pdcate; iar mai ales in desfrdnare era vestit. Si avind el o
sofie imbundtdlitd,;i cu fricd de Dumnezeu, de *ult" ori il sfd-
tuia ca sd se lase gi sd se pocliascd. d"e pdcatele lui. induplecdn-
du-l pe dinsul buna lui sotie, postea cele 14 zile de la inceputul
f lunii august in cinstea Preasfintei, cum si toate ajunurile praz-
nicelor ei, nemincind in acestezile decit apl gi piine, si numai
o singurl datd, tocmai dupi al noudlea ceag.
Si nu numaila aceastd,faptd,buni l-a povdtuit pe ddnsul, ci si
lz stinta rugdciune, cdci ludnd buna obisnuintl a sta de multe
ori inaintea Icoanei Preasfintei, zicea cu evlavie inchinlciunea
ingerului, cum qi alte rugdciuni pe care le siia..
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 111
intr-o zi, intrind in bisericl qi rugdndu-seinaintea unei
Icoanepe care zugravii o numescEliusa; adicil Milostiva (in care
Preasfdntt tine pe Domnul ca pe un prunc in bralele sale), a vdzut o
preasldvitl minune pe care i-a ardtat-o Cel Mult-milostiv, ca si se
umileascl inima lui qi sd urascl plcatele sale, dupl cum s-a gi
ficut. Cdci uithndu-se la Pruncul Cel Atotstlpdnitor,' a vilzut cd.
erardnit peste tot corpul qi din rdni curgea singe proaspdt,ca Ei
cum rdnile ar fi fost flcute chiar in ceasul acela.
plins
$i umilindu-se el cu inima de acea iatnicd priveliEte, a
cu ama\ si rugdndu-sePreasfintei a zis acestea din tot sufletul:
,,PreadulceLme^ DoamnI ;i StdpinMilostiveste-te spre mine
cel necredincios si ca o miilocitoare a pilcdtogilor ce eqti, mijlo-
ce;te cdtre Domnul sd mI ierte ;i pe mine plcitosul". Atunci a
auzit urt glas din lcoand zicind: ,,Yo!, pdcdtogilor, cu gura imi zi'
ceti Maica milostivirii. iar cu ffuddelegile voastre md.facetl Maicd
a intristdrii Ei a m2hnirii". Iar el , auzind acestecuvinte, a cdzut
cu fala la pdmdrt gi tinguindu-se, zicea; ,,Nu te mdniz StIpdnd,
pe mine cel ticllos, ci ca o mijlocitoare qi ajutltoare L pdcdtogi
lo4 roagd-tepentru mine cd mult poate rugiciunea Ta cdtre Stil-
pinul". Astfel rugindu-se ostagul ;i stind cu fafa la pdmdnt, pen-
tru cI nu indrdznea sd ridice ochii sdi, a auzit pe Preasf0nta
zicind cdtre Domnul: ,,Fiul meu Preaiubit, miluie;te pentru dta-
gosteamea pe picdtosul acestl, care cade cu lacrimi Ei-gimdrtu-
riseEtepdcztelesale". Iar Stdpinul ia rdspuns: ,,Si nu md superi
pentru acesta o! Maicd, pentru cI nu este vrednic de iettare".
Preasfinta a zis; ,,Fiulmeu preadulce,adu-fi aminte de dragostea
mea de Maicd.,cu care Te-am hrdnit qiTe-am ildptat si lasl-i aces-
ntia fdrildelegile lui". Rdspuns-aEl, zicdnd:,,Pebund dreptate, o!
MaicI, nu pot sd te ascult".Zis-adin nou Stdpina: ,,Nu-!icer sd.l
judeci dupi dreptate, ci dupd milostivirea ceanemdrginitd, fiind-
cd,toti md numesc Maica milostivirii". Rdspuns-aiardqi llristos:
,,SI nu te ostene;ti. ci nu Te ascult pe Tine pentrq Lcestl; adu-fi
aminte ci Ei Eu m-am rugat Tatdlui Meu de trei ori, in vremea
patimii, cd de este cu putinfd sd se mdntuiascdomenirea intr-alt
chip, sd nu.primesc moarte, gi nu M-a ascultat".
Cind a vdztt Stdpina cea mult milostivd cd niullimea fdtd'
delegilor ostagului aceldia oprel mila lui Dumnezeu,a plecat ge-
112 PTotos. NICODIM MANDITA
nunchii gi cre;tetul siu cel preacurat ca sd I se inchine, pentru
ca sd sileascd- cu chipul acesta al smereniei - milostivirile Iu-
bitorului de oameni spre mill, dupd cum s-a si intimplat, cdci
vlzdnd,-ocd s-a aplecatca sI I se inchine n-a lisat-o, ci i-a zis El:
,,Fiindcdin lege este scris, si cinsteascd,fiecare pe tatdl si pe mai
ca sa, nu-ti voi tfece cu vederea cerefea"Ta". Apoi a zis: ,,Sd fie
iertate firndelegile lui si ca selnn al dragosteisi se apropie sd-mi
sdrute rlnile Mele". Si ridicdndu-se el spre a face aceasta,o! Mi
nune! ind*d, ce sdruta o ranld,se vindeca gi alte iardgi asemenea,
pd\d, ce le-a sdrutat pe toate si toate deslvirgit s-auvindecat.
incredintindu-se de iertarea sa, multumind Domnului si pu-
rufea FecioareiMaicii Sale,s-adus la casasa si vestind sotiei sale
toate cele intimplate , a inapoiat tuturor toate cele luate cu ne-
dreptate gi a dat multi milostenie. Apoi sfltuindu-se cu sotia sa,
prin bund invoiald s-au cdlugdrit amindoi, femeia ducdndu-se
intr-o mlndstire de fecioare, iar el intr-o mdnlstire de birbafi,
in care era viatd" de obgte. Si s-a sivirsit, cu fapte bune, intru
Iisus Hristos - Domnul nostru, Ciruia I se cuvine slavd in veci.
Amin (M. M. D. 35, d. Ncamt)
MINUNEA 143
Maica Domnului salveazd"de la moarte
pe femeia amestecitoare de singe si ucigasl
in Roma era un boier de bun neam si imbundtdtit, care soco-
tind cum cd"viata aceastavremelnicd trece ca un vis, a hotdrit
sd se deplrteze de lume pentru ca sI-si caute de m0ntuirea sufle-
tului sdu.invoindu-se cu sotia sa si cer2ndu-iiertare, ia ldsat sin-
gurul copil (parteblrbiteascd)pe care il fdcusecu ddnsa si s-adus
intr-altd p^rte, intr-un loc linistit. Si acolo, trdind cu dragoste si
cu fricd be Dumne zeu, s-a sdvirsit in pace, mutdndu-se la ce-
restile ldcasuri.
Iar femeia rilminlnd, in casdnumai cu copilul, il iubea peste
fire, tindndu-l in brafe mai toatd"ziua gi toatd"nouptea gi intr-una
il dezmierda qi il sdruta. Si nu numai cit a fost mic a fdcut ea
asemenea,ci ;i dupl ce se flcuse fi)are,bilrbat desivirsit, ca o
maicd nein{eleaptd,dormea impreunl cu dA.nsul,ca pe vremea
cinrl era copil mic si nu se gind,ea,nefericita, ce alunecare mare
putea sI-i vind printr-insul.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 1r3
Din neluareaaminte a ei, cum si din indemnareadiavolului,
a cilzut in plcat cu dinsul, ticlloasa, iar cind a cunoscutcI a
rimas inslrcinatl de fiul ei, a aiunsintr-a;a stare de mihnire, ci
voia sI se omoare.insd gdndind la mila cea nemdtginitI a lui
Dumnezeun-a cdzutin desnidliduire, ci a alergat deodatdla
Domnul cel preaindurat.Si din acel ceasn-a mai ficut nimic in
casI, ci toat[ wemea a petrecut-ocu posturi, cu milostenii,cu ru-
glciuni gi cu lacrimi din tot sufletul.
Iar dupd ce a venit vremeanaqterii,duc2ndu-se intr-un loc as-
cuns al caseisalea ndscut,gi ca sd nu se afle ruginea,s a'ruflcat
pruncul intr-un loc plin de necurdteniiunde a murit. $i nu s-a
auzitnimic o bucatdde vremedespreacestfapt.Insdincepitorul
rdutdfii nu s-a slturat cu cele ce ii flcuse ei pinl atunci, ci s-a
hotdrit ca s-orugineze;i inaintea oamenilorgi mai mult sI o ne-
cdjeascd,,pentru ca astfeldin multi mihnire sil moardnepocditd.
Prefdc0ndu-se, preainrlutdfitul, cum ctrar fi duhovnicinfelept,
inainte vdzdtoral inimilor omenegti,invdla pe popor. $i pentru
ca sI se cteaddcuvintele lui, a descoperitmulte omoruri si fur-
turi, cum si alte fdrddelegi,inc0t il avea la evlavie gi linea la el
nu numai poporul cel de obEte,ci gi boierii gi chiar judecdtorii
boieri! Eu
cetdtii.Iar intr-o zi, a zis el cltre acegtia:,,Preacinstifi
vreau sI vd povestesc astdzi,mari Ei infricoqate lucruri si mai
ales despre o pilgineascdfaptd fdrddelegi:gi cu totul necuviin-
cioasd,care s-Lflcut in cetate,atdt de grozavd,incOtmI minunez
cum de n-L aruncutDumnezeufoc ca sd"ardd,toatl Roma, dupd
cum odinioard Sodomaqi Gomora,pentru cd,aici s-aflptuit mai
mlre qi mai uritd,pdgAndtate,decit celece s-auflcut acolo.Aflali
dar,cil cutarefemeie(giia zispenume)care,pentru fillrnicia Ei
evlaviaei ceamincinoasi o socotili ca pe o sfintl, a pdcdtuit cu
fiul ei, afilott un copil gi apoi l-a omorit, pentru ca sI nu semai
audd de o faptil ca LceLSta".
Acesteaauzind,cei ce erau de fzld n-au crezut,ci s-auimpotri
vit, zicind cI spune minciuni, pentru cd femeia aceel ar fi un
suflet foarte bun qi cu frici de Dumnezeu,pe care tot poporul o
stia si se cucerniceade ea. Atunci vrdjmaqul,dovedindinvinui
rea cu iurdm0nt,a zis: ,,PunefisI se facd,un foc aici Ei aducelipe
femeie aici sd"ne intrebim amindoi, qi care se va glsi mincinos
din noi doi, sd fie ars de viu".
114 Prtttt. NfCOD
,
Judecitorii chemlnd de fald pe cel invinuitl, i-au zis: ,,Doam-
nr, stii cr proorocul acestape care l-a trimis Dumnezeuin aces-
td vreme pentru mdntuirea noastri, te invinovdteste cum cI ai
fdcut cutare faptd,.Dacdai gresit, mdrturiseqte-o,iar dacd nu, do-
vedeste-lpe ddnsul c pe un pird; mincinos".
Iar femeia, luminati fiind de Dumnezeu,a rdspuns: ,,preain-
felepli iudecdtori, dafmi un termen de c0tevazile, spre a putea
rdspunde la o invinuire ca aceasta;cdci zice ingeleptul solomon:
,,Sdnu rlspundd cineva degtabd,la mare intrebare, ci mai intii
bine de tot sd se gdndeascdsi apoi sd,dea rdspunsul cel care se
cuvine". Acesteazicind i-au dat un termen de opt zile.
. Ie;ind de la judec^td,s-a. dus la casaei; gi neav0nd la oameni
nddeide, ci numai la Dumnezeu, a plins cu,amar. Apoi, ducin-
du-se la Arhiereul de atunci, Lucian cu numele, a cilzit la picioa-
rele lui, mirturisindu-gi prcatul sdu cu atita zdrobire de inimd
si cu atdtea lacrimi, incdt s-aminunat Arhiereul si i-a zis: ,,indrdz-
nelte fiicd, spre mult induratul Ei Milostivul Dumnezeu,cd"mai
mare este milostivirea Lui, decOt toate fdrddelegile tale; cd"el
n-a trdt pe Pavel prigonitorul, nici pe petru, cel care s-alepldat
de El. Si nu numai cd, i-a iertat, dar Ei cei mai intOi stdtdtori ai
Apostolilor i.a asezat Roagi-te dar, cu lacrimi, preasfintei Ndscd-
toarei de Dumnezeu, cd Ea este ndd,eidea cea mai temeinicd a
celor dezndddjduili si a tuturor picdtogilor mijlocitoare si fiind-
cr termenul de judecatr este scurt, nu-ti dau alt canon decit sd
te rogi neincetat cu zdrobire de inimd si cu lacrimi gi cu rugrciu-
nea sd fie iertarez fdrddelegilor ta.le".
Din nigte cuvinte ca acesteaimbdrbdtandu-seea, cu o mare
nddeide in Dumnezeu si in Preacurata Maica Lui; s-a intors la
casasa. inchiz2ndu-seintr-o c[mdrutd deosebitr - plangind toatd,
sdptdmina, nemtngiiatd qi bdtdndu-sipieptul, o.trii riLainile le
finea indlfate cdtre cer, iar.inima cdtre preasfinta Ndscdtoarede
Dumnezeuorugdndu-seei ca sd o izbdveasci de primeidia cu carc
era anrenintatd s! sd nu fie rusinatd, in fata judecdtorilor
Ei a
intregii cetilli. Si fiindcd se ruga din toatd inima, cu'credinfd
;i
cu lacrimi fierbinfi, a auzit-o indatd Ajutdtoarea" cea,grabn]rcd, a
celor ce in primejdii sunt filrd, de aiutor.
Cdnd,a venit ziua hatfudtd. gi a plecat, mergind cu slujnicele
si cu fUde.niile s4lg la divan. irrs4<i Sfinan,' rea Afnrnrrternicd q
. t15
MIN UNILE MAICII DOMNUIUI
insotit-o pe ea, gi impreuni cu dinsa a cilldtorit, pind.la prive-
ligtea acee&.Iar incepindu-se iudecat^, av zis judecltorii cltre
cel pe care il socoteau a fi cleric (adicil diavolul): ,,latd,,Pdrinte
duhovnice Ei invlfdtorule, femeia pe care ai clevetit-o, zicind
despre ea cil ar fi flcut acele ruqinoase 9i nelegiuite fapte. Dove-
deste-o si o infruntl pe dins a fald' ciltre fald,,ca astfel si fie con-
damnatd,lamoarte prin arderea cu foc, dupl cum singur ai cerut
qi aqa s-a hotdrit. lar dacd te vei atdta p0r2q mincinos - dupd
ieg"'- sd primegti tu asemeneapedeapsd".insi clericul uitdndu-se
lung la femeie, se mira, gi nu putea sd vorbeascd nicidecum.
Atunci i-au zis iudecdtorii: ,,Cestai aga nedumerindu-te gi de ce-1i
este fricd si nu o invinovlfe;ti pe dinsa dupd cum fdceai mai'na'
irte?" RIspuns-a duhovnicul: ,,Aceastdfemeie nu este amesteci-
toarea de sOngeqi ucigdtoarea de fiu pe clre aminvinovlfit-o, ci
una dintre cele mai imbunltdfite qi sfinte cu viafa din fiicele
Ierusalimului. $i md tem sd.o spun cine este gi nu pot si o mlrtu-
risesc, cdci Mal.ia Lproape de ddnsa este s,io acopetd'qi o pdze;te
pe eL, inc0t nici nu mai este cum a fost inainte, ci alta asemenea
ei, insd cu totul schimbatd".
Si asa, mincinosul fdrd,sd.vrea a spus adevlrul, cdci in acel
ceas femeia nu mai era pdcdtoasdca mai inainte, ci prin sfinlita
pocdinld.se schimbasecu dumnezeiascaschimbare a dreptei celui
Preainalt. Acesteaauzindule ei, s-auinsemnat cu semnul Cinsti
tei $ de viald, fdcdtoarei Cruci; din care pricind, neputind bleste-
matul suferi puterea ei, s-a fdcut ca un fum gi a pierit din mijlocul
lor. Atunci, cei ce erau de fali, minunindu-se, au sllvit pe Dum-
nezeu gi din acel timp au respectat-o mai mult 9i arr LvrJt cdffe
dinsa mai mare evlavie. Iar ea, mulgumind Fdcdtoarei de bine
dupd cum se cuvenea, tot restul vielii sale 9i l-a petrecut cu f'apte
bune qi pllcute lui Dumnezeu,spre ruginarda urdtorului de bine
qi intru slava Celui cu totul Preaindurat.Amin (M.M.D.39,d.Neamf).
, MINUNEA 144
Maica Domnului salveazL pe cel diruit diavolului
' de mama lui, de la zimislire
lJn oarecare bdrbat cu femeia lui, amdndoi temdtori de Dum-
nezer\ fdceaumulte milostenii si alte fapte bune. Trdind ei mulli
ani funpreund, s-au invoit sI se depdtteze de impreunarel cel

116 . Protos. NICODIM MANDfIA
trupeascd;si^asaau triit ei multd vreme ca niste frati, iar nu ca
cei insurati. Insr vrdjmaqul pdzirii curdtiei, a zavistuit fapta lor
cea bund, si intr-o zi, in SdrnbdtaceaMare, a luptat qi a ispitit pe
bdrbat pind,la atita, cd. n-a mai putut sd sufere qi a cdzut cu fe-
meia in pdcat fdrd, voia ei; care ocirindu-l mult gi mustrindu-I,
i-a adus aminte de zitz cea vrednicd de cinste. insd el n-a luat in
seami mustrarea, ci se aprindea de patimd. Atunci femeia a, zis
cu mdnie: ,,Fiindcdnu ai evlavie, nebunule, spre invierea Domnu-
lui cea sllvitd, rog pe Dumnezeu ca orice se va naste din noi in
aceastd"noapte, si fie dat diavolului". in ceasul cdnd ca o ne-
inteleaptd a zis cuvintul acesta,a zdmislit un copil, parte bdrbd-
teascd;c re pe cit se mdrea, cu atdt se ardta tot mai mult ddruit
cu dar si asa frumos, incOt mult se bucurau rubeniile vilzindu-L.
Iar cOnda ajuns la virsta de 12 ani, venind diavolul a zis cd-
tre m mL lui: ,,Dupdtrei ani, vin sI-mi iau darul pe cure mi l-ai
fdgdduit". Auzind acestea,ticdloasas-aumplut de mihnire gi du-
rere cu inima, si in fiecare zi pldngea nemingiiatd,, mai ales cdnd
se uita la fiul siu. Iar acestl, pentru cd nu stia pricina, mirindu-se
de ea, o intreba zicind: ,,Rogu-tetnaicd,,spune-mi mie, pentru ce
toti prietenii mei si rudeniile cind md.vdd se bucurl si numai
tu, vdzindu-mi, ld"crimezi?"
Atunci aceel ia spus lui tot adevdrul. Iar tindrul, mdhnindu-se
foarte gi fiindu-i fricd sd nu pdtimeascdceva rdu de la diavolul cel
ucigdtor de oameni, a fugit intr-o noapte de acasd,si ducindu-se
la Ierusalim, s-amdrturisit Patriarhului, carel-a trimis la un du-
hovnic vestit, om cu sfingiH viatd,,ce se hrinea din minzingeru-
lui, care in fiecare zii aduceacdte o piine minunat[. Iar cOndmer-
gea cineva la el ca sd-I vadd.,ingerul ii aducea cite-doui piini,
dupi cum a tilcut si in ziua Lceea.Venind tindrul cu scrisoarea
de la Patriarhul, dupl ce pustnicul a citit-o, i-a zis:,,Sdchemlm,
r fiul meu, pe Stlpina cea fdrd. pfihand., care are multd putere
asupra dracilor, pentru cd.ea d,emulte ori i-a rusinat si a pierdut
cu totul puterea lor gi multe suflete a. scdpat'din miinile lor,
izbivindu-le din munca cea vesnicd".
AEazicind, l-a sfatuit sd se roage cu multe lacrimi si cu evla-
vie, tinindu-l in chilia sa, pind, in ziua Sfintelor paqti, cOnd se
implineau trei ani din ziua in care diavolul vorbise cu maica lui.
II7
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
Iar in aceazi, slujind Sfintul Dumnezeiasca Liturghle,tdnlrul sta
in Altar, inaintea Sfintei Mese,cu frici si cu mult[ grouzn.Voind
sd iasl Preotul cu Sfintele Daruri la cintatea Heruvicului, a in-
trat diavolul si rlpind pe t0nlrul, l-a dus in muncl impreunl cu
trupul. Atunci Cuviosul, auzind strigltele tanlrului s-a mdhnit
foarte ;i pundnd Sfintele pe Sfinta MasI s-a rugat cu lacrimi,
ftrcdndrugdciunecitre stlpanul gi cltre pururea Fecioara,Maica
Lui, ca sI nu lase nepedepsitl o indtilzneall ;i o nerusinate cL
aceastaa diavolului, ci sd ia pe tinilr din ghiarelelui, s-{-lintoar-
cd intreg gi sdnitos ;i sdJ ruginezepe cel de trei ori blesternat,
cd,l-a rdpit pe el de la Sflntul Jertfelnic.
Astfe rugindu-se Cuviosul, a citit apoi rOnduialaSfintei Li-
turghii ca sd nu o lase nesdvdrgitd.Pe c0nd zicea trgdciunea
acetsta:,,$i pentru ca sd.fie celor ce se vor implrtlgi spre tre-
zirea sufletului gi spre iertarea pdcatelorgi celelalte(adicedupz
ce a strvar;itceleSfinte),cdnd a strigat, zicind: ,,Mai ales,pentru
Preasfinta, Preacuratl: ,,MLre,eqti, Doamne gi minunate sunt
lucrurile Tale!O! Nebiruitl putere a Fecioarei!S-aaflat cel rlpit
lingd" Sfdntul Jertfelnic qi a strigat, zicind: ,,Mareeste numele
Sfintei Treimi!"
Iar dupl ce s-a sdvOr;it Sf0nta Liturghie, impdrtdqindu-se
tdnlrul, l-a intrebat Cuviosulunde a fost gi ce a ptrtimit. Atunci
el !a spus cI dupd ce l-a rilpit diavolul, l'a atunctt intr-un loc
intunecos,cu miros greu de nesuferit,unde se munceaunegriit
nenumiratele suflete ale plcltoqilor. insl indatd.venindStlpina
ceaprealdudatd,l-ascosdin acel loc de groazniclchinuire 9i l-a
adus in biserici. Si a sldvit Sfintul pe Domnul ;i pe Preasfinta
si pururea FecioaraMaria, gi a mullumit pentru cd'i-a ascultat
ruglciunea.
DupI Lceea,tintrrul ducindu-sela Patriarh a fost binecuvin-
tat de el qi apoi s-aintors la plringii gi rudeniile lui, care soco-
tind c[ l-aluatdiavolul, pldngeaupierderealui. Dar vdzindu-l pe
el cfnd nu mai a'veaunici o nddeide,fiecare poate si inleleagd
de cdtdbucurie;i veselies-auumplut gicite ruglciuni de mulgu-
mire au inilllat citre Stlpinul Hristos qi cltre Maica Lui cea
Prealiludatl.Pentru ale cdrei ruglciuni, o! De am dobindi gi noi
fericirea cereascl.Amin (M.M.D.40,d.Neaml).
118 PTotos, NICODIM MANDT,IA
MINUNEA 145
Vltaful de tdlhari prin pociintd, a ciqtigat
mila Maicii Domnului
Chesarie,scrie in cartel sa numitl a Dialogurilor, cum ci in
orasul rrenta din ltalia, era un vdtaf de tilharivestit, care stdtea
cu oarecare tovarisi intr-o pddure, aproape de oras si dezbrdca
pe to{i cili ar fi trecut pe lOngdlocul acela, iar pe unii desdvirsit
ii ucidea.
Din iconomia lui Dumnezeu,a trecut pe acolo si un duhovnic,
pe care vdzindu-l tdlharul si socotind cd ar fi avut bani, a trimis
pe slujitorul lui ca sd-l aducd".Iarduhovnicul, ea un om ir,r{elept
ce era, infltisandu-se, a vinat pe tilharul acela cu cuvinte fru-
moase,aducindu-i aminte de munca ceavesnicl, si'atit l-a umilit,
incdt a primit sd i se mdrturiseascd lui. Dar dupr ce z auzit toatd"
spovedanialui, doctorul cel cunoscdtorde suflete avilzut cum cI
era nevoie de multr iscusinld pentru a-l putea intoarce la calea
cea buni, pe un inrlutdlit ca acela.Nu l-a canonisit sd lase hotia
desdvdrsit, Etiind cd nu-i va da ascultare, ci i-a zis:,,Sl te tdgddu-
iesti, fiul meu, ca de acum inainte sd pdzeEti doul zile in sdp-
tdrnand,,miercurea si vinerea, sI nu facirdu nimdnui si sI postesti
aceste zile intru amintirea si cinstirea mintuitoarelor pdtimi ale
Stlpinului Hristos, Care s-a rdstignit pentru pilcatele noastre; tot
asemeneasi pentru dragosteaPreasfintei Nlscdtoarei de Dumne-
zeu sd te inffinezi in toate praznicile Ei, sd nu plgubesti pe cine-
va in aceste zile. si dacd vei face asz, ndddiduiesc la milostivirea
Ei si md pun chezascI te vei mintui prin infrinarea arcelsta,,.
lar tilharul umilindu-se cu inima, s-a fdgdduit fdrd,de indoire
a pdzi acest canon, si i-a zis lui: ,,Multumescu-ti,pdrinte al meu,
cd m-ai povdtuit la poclintd gi sunt gata, pentru dragostea
strpinului Hristos si a PreacurateiMaicii Lui sd pdzesczilele in
care mi-ai zis sI nu mlninc nimic, nici sd fac riu cuiva, nici arme
si'iau in miini, milcar de-ar veni ;i cel mai mare vraimas al meu
ca si mI omoare". Asadar, dupd ce s-a fdglduit, a, pdzit canonul
neclintit. $i nu numai cd" n-a-filcut nici un rIu in acele zile, ci
chiar dacd,tovardsii lui ar fi prins pe vreun cdldtor, el il scipa pe
ace)anesupilrat din rniinile lor.
Intr-unul din praznicile Preasfintei, umblOnd prin pddure de-
zarmat,dupl cuvintul duhovnicului,l-au inconjurat iiste ostasi
MINUNITE MAICII DOMNUIUI I19
trimiEi de comandantulcetifii, ca sd-lprindl. Iar el, cu toate cd
ar fi putut sd seimpotriveascl,ca un voinic ce era,sI ia o sabie
de la unul din ai lor si sI omoarepe mulli din ei, saumlcar sI
fugd,ca sI nu-l lege,a stlt cL un miel Ei l-au dus la comandant,
cureL dat asupralui hotlrirea sil-lomoare.in urmd insd,,cuge-
tind cd,ar fi picat sd moardun astfelde blrbat voinic gi frumos,
ia plrut riu de el. Trimifind sIl chemela sine,'i-a zis lui: ,,iti
diruiesc viala ta, dacdte juri strnu atzciniciodatl pe cinevadin-
tre locuitorii cetdlii mele, qi mai ales dacd"te fdglduieqti sI ne
ajuli in rdzboicu vrljma;ii carear veni asupranoastrd".lar el a
rispuns: ,,i1imullumescpentru dragosteata, insl eu de viagd
n-am trebuinld,cd am sdvirgit multe pdcategi dorescmai bine
sd mor vremelnic- cum au murit altii de mina mea- decit sd mI
muncescffud de sfirgit. Te rog numai, dacdvoiegti,dd-mivreme
de citeva zile, ca sd-mipl0ng filddelegile pe carc ca un ticdlos
le-amfIcut".
Primind inglduire de opt zile, s-amdrturisit de toate pdcatele
lui, cu multl zdrobire de inimd si cu multe lacrimi; si toti au sld-
vit pe Dumnezeucare i-a dat un dar ca Lcestade mult pre!. Iar
de acensta,o! Ascultltorilor s-ainwednicit prin rugdciunilePrea-
sfintei Nlscdtoarede Dumnezeu,fiindcd a avut atdta evlaviecil-
tre dinsa, incit pentru dragosteaEi s-a dat de bundvoiela nioar-
te. $i nu numai acestdar i-a f.dcutlui Prealludata,ci incd ;i altul
mai minunat, despre care vom vorbi mai ios ca sd"inleleagd.
fiecare pdcdtosce mare pufere are Ea Ei cit de folositoareeste
pocdinta.
Dupi ce a cdutatingdduirede la comandant,in aceleopt zile
a plins neincetat,apoi ducdndu-sede bund voie la locul osindei,
s-aieftat cu tot poporul, dupl rinduiald gi rugdndu-se,cu bucurie
qia plecat capul de i l-au tIiat, ingrop2ndu-lpe d2nsul in locul
destinatpentru cei osindili.
Iar in miezul nopfii, avdzltttoarecinelumini carevenisertrdin
cer la mormdntul lui ;i cinci fecioarefrumoaseca fulgerul, l-au
scosdin mormint gi l-au luat sus pe un pat acoperit cu o pla-
puml {esutddin aur, preafrumoasi. Si patru din acelefecioare
l-au ridicat, ia;t a cinceacare se ardtaca o impltdteasd, mergea
in urma lor cu o ficlie prealuminoasi.Ajungind la poarta cetdtii,

strijerii s-au temut, socotind cd este ndlucire cee?-ce vedeau.
Atunci fecioarele,ldsdnd patur pe pdmint, Doamna lor a zis strr-
jerilor: ,,Duceti-vdde spune{i Episcopului,cd.Maica lui
llristos a
poruncit sr ingroape pe omul acestacu evlavie in loc cinstit".
Arhiereul fiind vestit dimineata d,e.strdjeri,s-a dus la pourta-
cetrlii cu tot poporul si vrzdnd moastele acoperite cu plapuma
aceea.de porfird, neasemrnat de frumoasd, cum el nu mai vdzu-
seri, s-au insprimintat, iar mai ales dacd"au vdzut ei gi capul la
trup lipit, ^u crezut toate cele spusede strdjeri. Au ingrop it acel
fericit trup nu ca,pe al unui tilhar osindit, ci ca pe a"lunui mu-
cenic, cu toatd cucernicia si evlavia intru mdrireu lui Dumnezeu
celui Atotmilostiv qi aprealdudatei si preanevinovatei Maicii Lui,
pentru ale crrei rugdciuni sd ne invrednicint si noi a dobindi
fericirea cereascd.Amin (M.M.D. 51,d. Ncamt).
MINUNEA T 46
RugAndu-se zilnic citre Nlaica Domnului
tilharul scapd de a fi ucis de diavolul
intre celelalte minuni are Maicii Domnului este si aceastd
istorisire folositoare de suflet pe care o scriem ldngd,cea de mai
sus' pentru ca sd,vadd,cei ce se lenevescla rugdciunile lor, ca si
se p{zeascd;i si fuga de trdnddvie de nebngare de seumn,c
;i
de o neiertatd,gresealdde moarte si stricitoarJde suflet. pentru
cr orice pdcatar facecineva, nu trebuie sd se dezndddjduiascrgi
sr se lepede d,e a se ruga, dupd cum zic oarecarene'buni, care
spun cd, dacd omul este nevrednic, nu trebuie sd se roage, pen_
tru ca sr nu intdrite pe Dumnezeuspre mai multi m2nie.
cind faci desfrinare, nerecunoscdtorule,nu te temi, nici te
rusinezi, iar ca sd citegti rdnduiara utreniei, ceasurile si alte
rugdciuni, te rusinezi. Aceastanu este evlavie, ci d,ezndddjduire.
rn ad,evdr,se cuvine c2nd stai in bisericr inaintea,sfintelor
r lcoane, sau spre Rdsirit, daci nu esti in bisericr, sd te rogi nu cu
neru$inare Ei fdrd de fricd,,ci cu smerenie,cu umilintd si cu zdro-
bire de inimd, cu fricd gi cu cutremur glndindu-te, la mdrirea lui
Dumn^ezeusi nev.redniciata; sd pl0ngi pdcatul tru si sd te rogi
Preasfintei, ca si-!i ajute 'sd te intorci la pocdinid. Si
acuir
ascultr: Aproape de un drum impdrdtesc,locuia intr-un turn,
un
osta;, om tare si puternic, impreund cu alti tdlhari asemenealui
I
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 121
;i pe cdli treceaupe acolo,ii dezbricau gi le luau tot ce Lveav.
insd aveasi o obignuin{I bunI, ca sI se roagein fiecare zi cdtre
Preasfinta Nlscltoare de Dumnezeu,zicind de multe ori inchi
ndciuneaingerului.
intr-una din zile, trecind prin plrfile aceletun duhovnic,om
sfint cu viata si inainte-vizdtor, sluiitorii ostaqului,ci niqte fiare
neimblinzite, l-au dezbrdcatgi iau luat tot ce LYe. Atunci el ia
rugat,ca sl-l ducdla mai-marelelot, cd'ate sd-ivorbeasci un cu-
v0nt. Ducindu-l la acela,i-a zis lui Preotul: ,,AdunI pe toli tova-
rdqii tdi, cil vreau si vI vorbesc citeva cuvinte spre folosul vos-
tru". Iar aceLa a poruncit gi s-auadunat.l-a zislui Avva:,,Maieste
unul, poruncefte sI vie gi acela".Iat cei care s-auadtnat, auvil-
zut cd"lipseEteslugavltafului lor, carcii gdteabucate,il servea
qi in fiecare searl ii f.dceapatul.
L-au strigat $i pe acela,cure n venit mai mult fdri voia lui,
carevdzind pe duhovnic,intorcea ochii in altd'parte;i de frici
tremura tot, fic0nd o recuresefllneqi chipuri, ca alecelor indrl-
citi si nu indrdzneasd se apropie.Atunci i-a zis lui Preotul: ,,Te
jur pe tine, cu numeleDomnuluinostru Iisus Hristos,mdrturiseE-
te-te cine egti gi ce voiegti sd faci aici stdpinului tIu?" lat acela
a rlspuns: ,,Eunu sunt om, ci diavol,trimis de mai-marelenos-
tru ca sI pindesc pe omul acestagi sI iau aminte cu tot dinadin-
sul, dacdva trece vreo zi in care sd nu facd rugdciunecdtre Fe-
cioaraMaria,ca str-lomor ;i sI iau sufletul lui in muncaiadului,
pentru flrddelegile lui; gi iatd,,astilziam 14 ani, de cOndil sluiesc
pentru pricina Lceusta,qi n-a trecut nici o zi in cate sd nu facd
ruglciune. Pentru ci in fiecard,zi stil mult timp, cu evlavie ru-
gindu-seFecioareiMaria,a cilreiputere mI impiedicl sI-l omor".
Ascultind acesteaAvvai-a zis lui: ,,CunumeleDomnului nos-
tru Iisus Hristos,i1i poruncescfie sI te faci nevdzutgi sI nu mai
faci niciodati vreun rlu cuiva, din acei ce cheaml numele
Nlscltoaiei de Dumnezevt"$i aga diavolul indatil a pierit. lar
ostaEul, cilzind la picioarele Cuviosului, i-a mulfumit pentru
acestilficere de bine, dupl cum secldea. Mlrturisindu-gi pe falI
pdcatelelui, a plecat de acolo flcindu-se monah gi vietuind cu
faptebune,s-asivdrsit cu pace(M.M.D.55,d.Neamp.
 MINUNIIE MAICII DOMNUIUI r23
fIcut. Atunci din frica ceamare, cind i-a tdiat sabiagrumazullui,
s-adesteptatingrozit.DupI treztrea. din somn,vilzind cI a fost nu-
mai un vis, nu o rea\itate,a zis:,,Mulfumescu-ti tie, visule,ci nevo-
ia ceaingrozitoarepe care amvilzlt-o, mi-ai ardtat-onumai in nI-
lucire, iar nu gi cu fapta". Si iatd, aqaa rdmasacel creqtin numai
cu numele,tot neindrepta! socotindvedenia Lceelintfu nimic.
Dupd Lceela venit pestecrestinulacelapdciltos, cu necredin-
+a",cn viala Ei petrecere anticregtineascd, o boald foute grea.
Atunci milostivul Dumnezeui-a ardtatiardsi o vedenie,nu vis ca
mai-nainte, cd stainaintea unui divan de iudecatd". Yedeaincd Ei
un impdrat infricogdtor,gezind scaunpe gi imbrdcat totodati cu
podoabl impdrlteasci gi arhiereasel.Si de-adreaptagi de-astin'
ga lui qedeauolreclre bdrb4i cu sfinfitd cuviinll gi cucernicie,
iar el, Ioan, sta mai jos decit aceia; de-a dreaptaimpdratului
vedeani$te tinri frumosi, it de-astangalui vedea cd stI cine-
va mai smerit.Inapoiaimplratului vedeao prlpastie foarte intu-
necatdqi adincl, incit numai din vederepricinuia nespusdfrici
MINUNITEMAICII DOMNULUI si durere m,'te. in vreme ce el sta cu fricd 9i cu cutremur mare,
SALVAREA DDSPRE i-a zislui impdratul: ,,O,tindrule, oare $tii cine sunt-Eu?"Iar Ioan
UNORALAJUDECATX
$I;N IAD i-a rlspuns: ,,Stiu,Stdpine,cI Tu egti Cel ce Te-aiintrupat, Fiul
lui Dumnezeugi Dumnezeu,precumdumnezeiestile noastreScrip-
MINUNEA I47 turi gllsuiesc".Iar impiratul a zis ciltre dinsul: ,,Sidacdtu, din
Strigind citre NlaicaDomnului
a scdpat
r--- Scripturi MI cunoqti,apoi cunogtigi pe cei ce stau impreund cu
de judecati si de iad Mine. Cum ai uitat ingrozirea aceeape care lia fdcut-oimpira-
Pe vremeaimprratului constantin tul Constantin,cu ciTivaani mai inainte? Sau,nu infelegi ceea
anumeIoan, cunoscutimprraturui. cel Mare,era lln croitor ce-gispun?"lut loan i-a rlspuns: ,,inteleg,Sdpane,gi groazaaceel
Acesta avand-i-riuqainrru_
tdritd',petrecereanticregtineatii,'trxia o am incl in inima mel". fi a zis impdratul: ,,DLcd" rlmd;ifele
pd'cdtoase in necinsl ii i" prrcerile
aretrupurui,nesocotino mun.'".ffi ffi ice, care groazeiaceleiale ai incl in'inimd, cum stiruieEti in fiutiltj? in-
asteaptd, pe cei ce plcdtuiesc. vald-tedin cercare,prin tine insufi, cI Eu eram Cel ce li-am dat
Milostilur si muli induraturDumnezeu lie groazaaceea,si nu Constantin".
seste , carepe toatereiconomi_
spreforosulfiecrruia,vr2nd a-iindrept"';;iil;
'
rui dupd $i dcesteazicindu-leimplratul, numai cu un serln a poruncit
invrfrturile sare Dumnezeiegtiia celor Ce-linconjurau, ca sil-l arunce pe Ioan in prdpastia ce se
i-i antat o vedeni"-irrtri.oruta.
Intr-o noapte,i s-aardtatin vis cd vedeain spateletronului impI.rdtesc.indatd,ce au inceput tine-
a iavarsit o. .urui o haine, pe
carea dus-ola in palat rii si-l impingl in prlpastie pe [oan, fdrd,mild, indatil acesta
l.ol9
Tiri! cd,impdratul vorbeacu implratul gi sebu-
cura.Deodatd,ved,e cheaml in ajutor pe Ndscltoarcade Dumnezeu,cd,i s-aplrut lui
u ,.o, sabiadin teac.d.,l-aapu_
cat cu ceataltd.
ma1{.de perii capului cil a vdzut-o9i pe dinsa acoloin miiloc. $i dupl a;ceastla auzit
vatdia sabiaperii tdi, atunciva'si ;i i_a,ai"r, oiiiair_i: ,,C'nd pe impdratul ziiind: ,,Lisati-lpe el sI plece,pentru rugiciunile
taie si capurtdu,,.si aqas-asi
Maicii Mele".PO;ndaici esteceeace a vdzut loan.
 1r4 Pr"t"".NfqO
Iar el, insplirndntdndu-se si venindu-si in fire, s-a dus la un
monah cucernic si i-a povestit lui intimplare a. rar monahul i-a
zis: ,,Dd:slavdlui Dumnezet, frate, cil te-aiinvrednicit si iei aseme-
nea invdldturd, de aceea.deqteapti-te, iubitule, ca nu cumva sd
pdtimesti si tu cele intimplate aceluia,despre careigi voi povesti
acum: Un vis asemenea cu zl tdu, a zis monahul, a vdzut si un
alt om aievea. Cd,,acesta afl2ndu.se la judecdtoriile implrdtegti
gi vdz?;ndpe un anume Gheorghe, care cu silnicie era dus legat,
sd fie aruncat intr-o grozavd"pydpastie,.cutotul s-ainspiimdnlat.
Av0nd indrdzneald cdffe impdratul, el a oprit pe cei ce il duceau
pe osindit la prdpastie si-i ruga pe ei sd.-llase, dindu-le lor che-
zdsie cd' in 20 de zile se va indrepta. Gheorghe a fost slobozit,
prin astfel de chezdEieqi de ajutor. Dupd acela, cel ce a vdzit
acesteasi a infeles ce insemneazd,ele, s-a dus si ia descoperit lui
Gheorghe,cel os0nditlaprdpastie, cdii eta prieten si cunoscut.
Iar Gheorgheauzindu-leacestea,ca pe nimic le-a socotit. Asadar
a rdmas ticllosul neindreptat. Iar dupd ce au trecut ncele Z0 de
zile, Gheorghe a fost rdpit din viafa aLcea;Sta gi s-a dus ca sd
pldteascd,fdgdduita datorie" .
Acestea le-a povestit spre invifiturd, monahul acela cdtre
Ioan, iar loan auzindu-le si avdnd in mintea sa inci vii, ingro-
zilile ce a vdzut, si-a mdrturisit fdrd rusine toate pdcatelesale, Ei,
schimb0ndu-;i in mai bine viuta, a trdit mulli ani, pldcdnd lui
Dumnezeu,si asa s'a dus la cerestile locasuri @rolog. 23noiemtrrie).
MINUNEA 148
Maica Domnului scoate din iad pe ucenicul Cuviosului pavel
Acest preafericit Pdrinte Sfint, ne istoriseste acestea,.zicdnd:
,,Am avut un ucenic foarte lenes, care mai cddeagi in alte pdc te
felurite, fdrd,ca eu sd stiu. Dupd ce a murit, md rugam la Dumne-
2eu si Maicii Domnului, si-mi descoperein ce.loc ie afld. Rugdn-
t du-mI eu asa fierbinte multe zile, amvdzutin vedenie pe ucenic
finindu-se de doi oarecare.Nefericitul ucenic ert cL o piatrd sau .
cdrdmidtr,dela cap pinilla picioare, neavind nici cum vreo lucra-
re, a sufletului sau a trupului. Aceastavdzin[-o eu, m-am mdhnit
mult. indatdmi-am adus aminte de iuvintele Stdpinestil cind a po-
runcit sd-i lege mdinile si picioarele aceluia care nu aveahaind,de
.nunti si sd-l arunce in intunericul cel rnai dinaifari. Venindu-mi
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 125
in sine din uimire, am inceput sI md mihnesc mult gi sd"milamil-
rIsc. Dideam milostenie,flceam Liturghii, rugam ziua;i noaptea"
pe Preaputernicaimpilrilteasiqi pe iubitorul de oameniDumne-
zelrcL si-l miluiascd.Am postit de multe ori, cu toatebdtrdnefele
mele.DupI multe zile, vdd pe PreasfdntaNlscltoare de Dumne-
zeu si pururea FecioaraMafi&,zicindu-mi: ,,CeLi,'Pavele,de te
mdhnegti?Eu i-am rdspuns:,,Pentrufratele,Stipina mea,cd"l-am
vdzutmuncindu-se".Ea mi-n zis:,,Numai rugat ca sd !i-l ardt?Iatd"
am ascultatrugdciuneatL". Eu am rlspuns: ,,Asaeste,Doamna
mea, dat nu vreau sli vdd gi sI mI mihnesc". Atunci mi-a zis
iardqi prealiludata:,,Du-tedar Eipentru osteneliletale, smerenia,
lacrimile ;i dragosteatL, am sd !i-l ardt iafigi, cL sd.te vesele;ti".
Trec0ndo zi, vild pe fratele venind cltre mine, cu totul vesel
qi plin de bucurie.El imi ziseplin de bucurie:,,Rugdciunile tale,
PIrinte, au mijlocit cdtrePreasfintaNlscdtoarede Dumnezeu(cd
mult te iubegte) si a rugat pe Mintuitorul gi m-a dezlegatdin legil-
turile vrdjma;ului,in care eramlegatmai inainte". Acesteazicin-
du-mi,vnd gi pe Preasf0nta,zicind cltre mine: ,,Te-aiincredintat
acum,rugdtorule,pentru fiul tdu?"Eu am zis:,,Asa,Stlpaniloarte
multumesciubirii Tale de oameni".Atunci iardgi mi-a zis:,,Du-te,
dar adu-liaminte totdeaunade fratele tIu, in rugdciuniletale,mi-
losteniigi aduceri(dejerde)fdcind, idfoane mult folose$tepe mort
milosteniagi aducerea(dejerdZla Sf.Altar)cu credinl[" 1Mant. Prcat.).
MINUNEA 149
Maica Domnului adeseori a seilpat si scapl omenirea
din prdpidul cel mare
in caftea,,Livadaflorilor" p. III, cap.8, ni se istoriseqtecd era
un duhovnic cu viafl sfdntd,curat in viefuire gi imbundtZfit in
fapte gi luminarea sufletelor.AcestPreot-Duhovnic,cind slvdr-
sea DumneileiascaLiturghie, se inwednicea a vedea ingeri ;i
descoperiricereqti.Mai pe urmd, Lprcapede sfirgitul viefii sale,
s-ainvrednicit de acestdminunatd gi infricogatl descoperire,pe
care.o scriem aici maijos, spreincredinfareaEi aducereaaminte
L no.Lstrd. a tuturor, de apropiataJudecatduniversall, cu groaza
ei ceamare gi cu rdsplltirea faptelor bune sau rele, pe v.ecie...
Acest Preot-Duhovnic,a vdztrt cu duhul pe Domnul nostru
IisusHristos,gezdndpe scaunulm[ririi Sale.De-adteaptaLui se
 116 Pr"t"t.NICODM
afla Prealiludata Stdpind, Maica pururea FecioarI, iar de jur-
imprejurul Lor, se afla stind, toatd, oastea ceteascd,,care aqtepm
porunca strpinului. Atunci, Domnul a poruncit unui inger puter-
lic sr trimbileze din trimbita cea,infricosatr si mare pe care o
linea in mina sa. Cdnd ingerul a trimbilat, a iesit un suner aga
de puternic, incit s-a cutremttat toatd lumea ca o frunzd, de
copac cind o b^atevintul. DupI pu+ind vreme, Domnul fdcu un
semn aceluiasiinger puternic, sr trimbit eze a d,ouaoard. Atunci
Maica lui Iisus Hristos, cunoscdndcd dupd atreiatrdmbitare,va
fi sfdrgitul atoata lumea, s-a sculat de pe scaunul Ei imprrdtesc.
In mijlocul tdcerii Ei evlaviei tuturor sfintilor, veni inaintea
Dreptului Judecdtor gi cdzu la picioarele [ui. Acolo incepu a I se
ruga cu mare sirguintl, spre a indupleca mares Lui bundtate
;i
milostivire, sd-i mai ingdduie pe prcdtogi pentru a se reculege,a
face roade vrednice de pocdinfr, spre a scdpade muncile iadu-
lui gi a intra in fericirea cea vesnicl.
Domnul atunci i-a rlspuns zicdnd;,,Stii, o, Maica Mea preaiubi-
td,, cate frrddelegi a sdvdrsit lumea aceasta,nemultumitoare? Stii
oare cdte nelegiuiri slvirgegte zilnic? Agadar, pe bund dreptite,
nu se poate si nu se cade sd o mai miluiesc vreodatd.Iatr cum,
nu numai bdrbatii mireni gi femeile; ci gi clericii si Monahii, Md
rrstignesc gi Md insuliteazd.cu pdcatele 1or,pingdrind cu desdvdr-
sire, sfintitul chip si ingereascavietuire, prin desfr0ndrile lor".
' Atunci Preasfinta
stdpand, a inceput cu mai multd infocare a-L
ruga pe Hl, zicind:,,Fiul Meu Cel preadulce, asculti-md pe mine,
pentru milostivirile indurrrilor Tale si pentru preacuratele Tale
Patimi, pe care le-ai fibdat pentru mintuirea celor pdcItogi..."
Iisus i-a rlspuns indatl si ia zis: ,,$tiu, o, Maica Mea, ci de
multe ori pind acum, ai imblinzit dreapta Mea mdnie, cu rugd_
ciunile Ei cererile tale ;i nu mai ldsat sd facJudecatl care se curre-
lea. oamenii insd, nicidecum nu s-aufdcut mai buni si nici nu s-
l
au lepddatd,erdutdfileqi viclesugurilelor celemai inainte, ba
incd s-aufdcutqi mai rdi,luind inbdtaie de joc cruceasi patima
Mea.stdpdnitorii si boierii, iefuiesccu nerusinarepoporul cel
supus;i muncitor.Ei pingdrescsfintele porunci cu petrecerile
lor prgdnestiqi desfrinate.poporul cel de obqte,de asemenea
leapd'ddqi defaimdporuncileMele,sdvirsind voile ror trupesti:
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 127
petrecerianticreqtinesti,iocuri, befii, curvii, ucideri,nedreptlfi
moarte"'
' alte pilcateneruqinate9i aducitoare de
si
Preasfintasfipatrd, L zitsiarrEi: ,,Toateacesteasunt adevdrate,
Preadulcelemeu Fiu...MI rog insd, Tie, pentru nemdrginitaTa
milostivire, trimite oamenilor Lumina Darului Tdu, ca si-gi cu-
noascd pdcatelelor gi intorcindu-se sI primeasci iertare' AEa,
mult milostive Doamne,ascultd-mipe mine si primegteceferea
Lceast2., nu pentfu cd li se cuvine lor, cd nevrednicisunt totdea-
una de milI ;i de iertare, ci, pentru dragosteamea 9i a tuturof
sfinlilor acestofa,care Ei-auvirsat sdngelepentru lumefe TIu 9i
au murit in felurite chinuri, defiimind toate desfitirile lumii,
pentru a cdgtigadragosteaTa!...Mult-milostiveStdpane,asculti
rugdciunea noastrd".
"Atunci,
tofi Sfinlii s-auinchinat st Preasfinta Maicdqi puru-
rea FecioardMaria,Dreptului Judecltor, ca,sd,facdrnild cu oame-
nii, sd le mai dea timp pentfu pregdtitealor sufleteascl.Dreptul
Judecdtor,CelPreaindurat,induplecindu-sede rugdciunilePreacu-
ratei Maicii SaleEiale tuturor Sfinlilor Sdi,a rdspunscu luminatl
ta cel milosti
;i senind faTd:,,itLaibiruit,MaicaMea,cu rugiciunea
vitoare si ai imblinzit dreaptaMeaminie. Agadar,sd se facdvoia
ta... Si voi fralii gi prietenii Mei, cu rugdciunilevoastre,ali schim-
bat mdniaMeain *ita. AEadarvoi trimite iardqiin lume invdfa-
tori gi propovlduitori, ca sdindreptezepe'cei ce pIcItuies0..."
Acesteazicind'Stdpanul,a hnt sfarqitvedenia.Preotul-Duhov-
nic mai susardtat,a istorisit-o plrinlilor 9i frafilor, cei impreunl
cu el viefuitori in ministire, cu scopulde a-giindrepta fiecarcvi*
odihnei, bu-
+L Sa,"pentrua se mintui de^iad Ei a se invrednici:
-curiei ;i fericirii vegnicein im-pdrIfia lui Dumnezeu.Pentru a-i
incredinfa cA aceastd" vedeniei fost adevilratd",a spusplrinfilor
gi frafilor - fiecdruiadeosebitegreseli, pilcateale lor ascunse,pe
,ut" ile ardtasegi le descoperise Domnul,pentru a-i povllui du-
hovnice$tesi a-i indrepta pe caleaviefii 9i a mintuirii'
Dupdce cuviosul a spusacesteavieluitorilor din Minlstire 9i
altor binecredincioqi de prin imprejurimi, ca;feveneaula d0nsul
pentru a auzicuvant de mantuire, si-a dat sufletul sdu in me;na
lui Dumnezeu (M.M. D. 69, d. Neaml).

MINUNILE MAICII DOMNULUICU PEDEPSIREA
HUTITORITOR
MT N U N E A1 5 0
un hulitor al Maicii Domnului pedepsit cu jalnicd nroarte
in saxoniaera uR om cu viagaioarte inrdutdfitd,si rdzvrdtitd,
iar maialessprea huli celesfinte era pornit gi foarte'obignuit,ne-
Pulll, $i la orice pricinr, oricit de mici, ziceacuvinte grerede
hulr ticdlosul,frrr mustrarede cugetsaufrici de picat.Tnt -o--i
jucOndcdrlilea pierduttoti banii sai si maniindu-se,
a inceputcu
gura lui cea diavoleascd, a huli dupd obignuinfarui, zicind cu-
vinte atdtde urote.asupralui Hristoi, incdi cei ce stdteaude fild,,
Eiau astupaturechilegi au fugit, ca sI nu le mai audd,.
Dar preainrdutdfitulaceraa inceput sd huleascrqi pe Ndscd-
toare' de Dumnezeuceapreanevinovati,si prearaudaia,zicind
si asupraEi cuvinteinfricosatesi necuvioase, pe careinsr nu le-a
'ril"-upedepsit
suferitDumnezeuce)Atotputernicsi Fiul Ei,
nevr-
zut cu sabiadreptrfii chiar in acel ceas,crci cdzind li pdmint,
striga acesteacu mare jale: ,,Rdulpe c:Lrel-ampdtimit, .irr.
*-u
qmorit pe mine,cel de trei ori ticllos?"
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 129
Aga zicind, gi-adat sufletul pe care i l-au luat demonii intru
addnculiadului, iar trupul lui din care curgeasinge necontenit'
dezbrilcdndu-lcei ce erau de fald, l'au aflzt despicatde la piept
p?indla buric, ca ;i cum ar fi fost spintecatcu o mare sabie,9i
se vedeautoate mlruntaiele lui! Adunindu-seoameni nenumi-
ratj ca sd,vaddo asemeneapriveligte ialnicil, a alergntgi un prie-
ten al lui ca sIl vadl gi in drumul lui l-a intimpinat ca o umbri
de om careia zis: ,,Eusunt prietenul tIu clte am murit acumde
curind gi mia poruncitDreptulJudecltorsd-!ispunacestecuvin-
te ca sd audl togi hulitorii qi sI se pociliascd,pentru ca sI nu
pltimeascdmai cumplitd,pedeapsl.Si si gtii cI Stlpinul Hristos,
cel indelung-ribdltor gi mult-milostiv,rubdd.cu minunatl nepo-
menire de rlu pe aceiacareil ocdrdscgi il batiocorescsi fac alte
multe fdrddelegi.insd pe cei preaindrdzneliEi prebobraznici,care
indrdznescsI batjocoreasclpe Preacinstita;i PreacurataMaica
Lui, nu suferl nicidecum nerusinarea lor, ci le dd lor, de pe
Lcuml Lrvun muncii celei nesfdrgite,dupd cum am primit-o gi
eu ticdlosul, prietenul tdu". Acesteazicind sufletul, s-a ficut
nevdzttt.Iat acela,ducindu-seunde zdceamortul, a crezut celor
spuse;i le-a propovdduit tuturor, gi s-ainfricogat tot poporul 9i
s-aingrozit. $i de atunci n-a mai indrdznit nimeni sI deschidd
gura asupra Maicii lui Dumnezeu,aducindu-gitofi aminte de
aceel infricoqati gi dreaptl izbindire, Amin (M.M.D.52,d.Neaml).
MINUNEA 151
Hulitorul Maicii Domnului ucis, prin iudecata de sus
Un oarecareTeodorit,evreunecredincios, mai inainte de im-
plinirea acestorcinci ani, era de meseriecordbier.Iar pe fiul sIu
Ilie, ca pe un uritor de oameni qi de Hristos ce era, l-a fdcut
supraveghetor pestelucrareacregtinilorcare eratrsupu;i lui.
in ziirraunui praznic al PreasldviteiStlpinei noastrede Dum-
nezeuNlscltoarei, cind era ceasulmergerii la Sfinta BisericI,
toti lucrdtorii aceluiarugau pe fiul lui Teodorit,ca sil le dea dru-
mul sI se ducd spre a lua parte la dumnezeiasca Liturghie.Iar
acela.'n-a pe
voit, ci a inceput a-iiniura gi a batjocori Prealdudata
Nlscitoare de Dumnezeu,numindu-ope dinsa Ndscltoarede
onqgi alte multe ocilri zicindu.i. insl mai mult s-a lludat intru
tilutate, cel ce se socoteaatotputernic, cdcichiar in ceasulacela
cdnd zoreru toti si.lucrau la facereade cordbii, a cdzutcatargul
 UN!COqMMNNT
cel mare si din toatd multimea poporului ce lucra acolo, pe ni
rneni n-a ucis, nici n-a rilnit, ci numai pe acel cumplit vrrjmas si
potrivnic al Preasfintei, Ndscdtoareide Dumnezeu.Fiind groaz-
nic lovit, chiar in capul cu care a gindit si peste gura cu ca{e a
hulit, creierii lui risipindu-se,a cilzutmort, ticxlosui. Iar poporul
merg0nd la Bisericr gi indoit praznic serbOndcu bucurie, a sirigat
cu mafe glas:,,Mareeste Dumnezenlcredin{ei crestinilor, cd a dat
batjocoritorului ;i hulitorului de Dumnezeu,clreaptdsi infricoEatd
rdspldtire gurii si limbii lui celei spurcate" 1u.u .o. 53,d. Ncarnl).
MINUNEA 1i2
Hulitorul laudei Maicii Domnului, mincat de crocodil
intr-o cetatedin India care se chema Antipol, era obiceiul, a
se cdnta in cinstea Maicii Domnului: Bucure-te i mpdrdrteasil,'
. el n-aascultat.Odinioard dormind ella amiazd,i s'a arltat lui o
odatd",indienii din acel finut se scdldauintr-un riu ca si se
mai rdcoreascd.de cdldura mare cure ii copre;ea. pe cind se scdl-
dau ei, deodatd.auzird trdgdnd clopotele li cintareaindltatd, Mai-
cii Domnului: ,,Bucurd-teImpdrdteasd,,.Indienii auzind, de acolo
de unde erau, cintarea in cinstea Maicii Domnului, inso{iti'de
sunetul clopotelor,iegird din apd.,se imtrrdcardrepede se duse-
Ei
rd la Bisericd.in acel timp unul dintre indieni, desigur'mai indd-
rdtnic, rdmaserl in apd,qi incepu a-;i bate joc, de cei ce mergeau
la Biserici, zicindu-le: ,,sd-miaduce-tisi mie, oarecede acoloi. in
acel moment venind la el un crocodil l-a sf?rtecatsi mancat (x.lJ8).
MINUNEA T 53
Batiocoritorii Maicii preciste, pedepsiti
Un evreu ;i-a bitut joc de o lcoand a precistei, pictatd pe
^
pinzd' de aur, din Roma. Pentru aceel a inlemnit de nu putea sr
se migte din loc, ci numai sta neclintit ca un lemn. Deasemeni
intr-acea vreme o evreicd s-a chinuit de ochi, crci si ea a ris d,e
aceaIcoand,aMaicii Domnului. Acesteas-auintimpiat in vremea
r lui Adrian, al saseleapapd,al Romei e5rg"r5zz)(x.189).
MINUNEA I54
Nlaica Domnului isi intoarce fala de cdtre crestinul fdtarnic
un om ce se nunlea Anatolie, de loc din Antich ia, inaintea oa-
menilor se lruda cu numele de crestin, iar cu lucru frcea fapte de
piean. Pentru aceastaoameni dovedind lucri:l acesta si gasindu-l
vinovat, l-au bdgatia inchisoare. Acolo fiind, se ruga Maicii Dom-
MINUNIIE MAICII DOMNUIAI I3I
nului, inaintea lcoanei ei, ca sI-l scoatl pe el din acealegilturil.
Datoritd,faptelor lui, IcoanaPrecisteiinsi intorcet fala de ciltre'
dinsul, iar ostaqiicure erut acolode strliuiau , seinsplimintaril
gi au spuslucrul ^cesta" oamenilorsHpanirii. Auzind despreaces-
tea Tiberie,impdratul grec,a poruncit de a aduspe Anatolie la
Tarigrad,si acolojudecindu-l l-a condamnatla moatte (x. 209).
MINUNEA 155
, Hulitorul Precistei pedepsit prin luarea
miinilor si picioarelor
Faiarr,un eretic ce locuia in cetateaSoarelui,hulea pe Pre-
cista, nevrind sI o cinsteascd.Prin tinduiala lui Dumnezeu,de
trei ori i s-avestit acestuieretic sI nu mai facdacestlucru, dar
vedenie groaznicd", dupd care degteptindu-se,a vdzut cI i s-au
luat lui mOinile.sipicioarele(x.zzo).
MINUNEA 156
Petru Apostolul cotecteazdo carte de cinstire
a Maici Domnului
Sfinlitul Leon, scriind o cartecdtre SfdntulFlavian,Patriarhul
larigradului, impotriva spurcafiloreretici, care huleau pe Maica
Domnului si ziceaucd nu esteNdscdtolrede Dumnezeu,a pus
cartea Lceeadeasupra mormintului Sfdntului Apostol Petru,
apoi s-a rugat lui ca sI indrepteze cartel in ce va fi gre.Eit,sau
va fi scris rIu, sau nu va fi scris deaiuns.PesteL4 zile i s-aard-
tat lui Leon,ApostolulPetru,gi i-a zis:,,Amcitit gi am indreptat".
Luind ctrte de la Sf0ntulApostolPetru qi deschizindu-oa zflat
indreptlrile fdcutede mina lui (x. zzt).
MINUNEA T 57
Ostagul c;are numit Sfintele Icoane idoli,
^
' pedepsit cu moarte nilpraznicd
ConstantinCopronim,luptltorul impotriva Sfintelor lcoane,
vdzdadpe un ostaEal siu, ce se numeaStefanArmeanul,cum cd
se inchind Icoanei lui Hristos gi a Maicii Precistei,i-a zis cu
minie: ,,Audoarl gi tu te inchini idolilor?" Ostagulinspdimdn-
tdndu-sea rlspunsimplratului: ,,Nu,cdcieu mX scOrbesc cu totul
de acelea".Cadrept multumire,impdratulConstantinCopronim,
 132 protos. NICODIM IVANDrTA '
-
l-a filcut pe ddnsul sutas.Iar pe nemulrumitorul si apostatul
ostas
c^re L numit chipul Domnului Ilristos si al stdpin-ei Ndscdtoare
de Dumnezeu,idbli, si nu vrea sd se inchine inaintea lor,
cu roa-
te cr prirniseri multe binefacefi,r-a ajuns pedeapsalui
Dumne-
zeu, dupd,rdutatea" faptelor sale.cici intr-o-zi, iesind din palatul
impdritesc, Ei urcindu-se pe cal, a.cestal-a trintit la pdmdnt
qi
l-a sfilrimat cu picioarele 1x.zzz7.
MINUNEA 158
Copronim, hulitorul Maicii Domnului
in pruncie a spurcat apa botezului
Constantin Copronim, iry.limp ce se boteza sia spurcat
apa
botezului, pentru aceea s-a numit copronim (c.rruritut;.Acest
lucru a fost ca semn ce prevestea cd,el va fi dusman al credintei
crestinesti; cd,va huli pe Hristos Fiul lui Dumnezeu si pe prea_
curata lui Maicd,cu cuvintele sale cele blasfemifoare..t .rt
lucru
s-a implinit atunci cdnd, aiung0nd impdrat, nu vrea sd
recu-
noasci si numeascr pe llristos, Dumnezeu si pe preacur
ata lui
Maicd,:Niscitoare de Dumne zeu (x. 223).
MINUNEA 159
Stingind luminarea aprinsd in cinstea
Maicii Domnului, a murit in nastere
i{t turu ola*dei, o femeienrstea pruncul cu foarte mare durere.
Pentru aceasta,o.Altd"fenreie a poruncit si se aprindd o lumd_
nare in cinstea Maicii Domnului, ca sd,i s;etacautuure in
naste_
fea sa. Dar aceeafemeie, fiind, addpatd.cu invitrturi eretice,
n-a
'vrut si cinsteascd, pe Maica Domnului si a poruncit sd stingd
lurndnarea, care era aprinsr in cinstea Ndscdtoareide Dumne-
zeu. ca drept urrnare, f'emeiaereticd a murit fur na;tere (x. 224).
MINUNEA 160
Nlaica Domnului vesteste moartea lui Leon
Cind Leon Armeanql, muncea s,i ucidea pe crestini, pentru
cinstirea Sfintelor Icoane, i s-a atiltat in vis mamei lui, prea-
QurataFecioarr, Ndscdtoareade f)umnezeu, careia proorocit cd
fiul ei va fi pedepsitcu moartea, lucru care s-asiimplinit (x. zzs).
MINUNIIE MAICII DOMNAIAI 133
MINUNEA 161
Ostasulhulitor al lcoanei Precistei,
omordt de o ghiulea de tun
Olimverie mergind cu oEtilein Belgia, a ajuns la,o cetatece
se chema Gali, in care se afla o lcoand"vestitl, a,Precistei.Un
ostagdin oLSteLlui, ce se chemaIoan Rizelman,a,hUlit aceastd"
Icoanda Maicii Domnului, fdglduindu-secu gam.s4,cI va duce
aceastd'Iconnd,la Bruxel gi o va arde cu foc in tirg, dar o, minu-
ne! Pentru aceste,cuvjntenesocelite,o ghiuleade tun, slobozitl,
nu se gtie de cine, din cetate,l-alovit si ia luat viala"(x. zz8).
MINUNEA 162
Defrimdnd pe Maica Domnului,
o femeie ereticl L ars de vie
in 1an Niflantiei, intr-o cetutece se chemaDftipta, o femeie
eretici a poruncit slujnicei sale sI-i gdteascdbaia; im sluinic4^,a
zis: ,,Sdllsim, doamnd.,pdnd.miine; astdzi este ptaznic mare al
Precistei,Maica lui Dqrnne_7gg". Dar eretica a rdspuns:,,Cetot
imi aduci aminte de Mafia, cdciea a fost o femeie cum sunt qi
eu, cu nimic nu este mai mate". Slujnicasd nu superepe stdpi-
rr sa,a indeplinit porunca ei, dat indatd s-aaprins baia gi a ars
d,impreundcu doul cLSe(x. zz9).
MINUNEA 163
impiratul Copronim pedepsit pentru hulirea
Maicii Domnului
ConstantinCopronim,nu vrea sd cinsteascdpe MaicaDomnu-
lui;io-hulea.zrcind cI estefemeie,catoiltefemeile.Pentruacest
lucru a fost pedepsitcu o boall, ce se chemacdrbune.El mai ina-
inte de moartea strigat:Qp-viusunt dat in muncaiadului" (x.230).
MINUNEA 164 .
Jefuitorii de Biserici, certati 9i miluifi de Precista,
dar nepociindu-se au fost argi de vii
'
Unsprezecetdlhari venind la BisericaCupiaticilor^sivrind sI
o prade ciutau pentru aceastlvreme cu bun prilej. Intr-o noap-
te, venind paraclisierulla bisericii pentru a lua o carte,in timp
ce el lncerca si deicuie usa cu cheia, au ndvdlit tilharii asupra
lui, ;i ridicdnd secureavoiau si-l omoare. in aqeaclipl li s-ap
lUgt-mdigile, nemaiavind nici o putere in ele. Palamarulputand
134 Protos. NICODIM tttziXntfA
sd intre ul bisericd,si-aluat cal:teade cale aveanevoie si s-adus
la chilia sa nevdtimat. 'l'ilharii retrr.gandu-se intr-o laturi a bise-
ricii, se rugau lui Durnnezeusi h4aiciiDournuiui, sd le dea sdndta-
te si putere in rniini, asaprecum au fost si rnai.nainte. Ei se.fdgd-
duiau cI de se vor insdnitosi, se. yor pcicdi,dind rnulte milos
tenii si rugindu-se cu credintr hri Dumnezeusi Maicii Domnuhri.
Fdcandaceasti rugiciune si fdgiiriu!ntr, li,s-a afatat lor preasfin-
ta Ndscdtbarede Dunutezn\.ii ia dojenit pe ei zicind: ."pentruaces,
te fapte rele ce ati vi'ut si laceti, jefuin,l biserica si omorind pe
sluga nrea, v.ati ficut vinovati de pedi:apsirce a-ti primit-o. Dar
'r,lizind intoarcerea inimilor voastre si I'agdduinta
ce a-ti ficut-o
de a,vd,pocdi, cl2nd rnikrstenie si ruginclu-vI Fir"rluimeu si mie.
vI dau vou:i miinile, sd fie ca si mai-nailtr:, dar vd. poruncesc
v-o-uisii vI ihdreptali, respectinclu-vlfdgiiliuurta,'c.icide nu. va fi
F mai rdu de voi". Dupd acestecuvinte, r2lharii si-au recrapitat
puterea in niiini si au plecat sziniitosila caselelor. in tirnp di trei
ani ei nu s-aupoclit si au prddat din nou c irisericd din Molclova.
Ag<tloei au lbst prinsi si condamnali s[ l'ie ::rsi de vii. Atunci ei
au nrdrturisit gi de minunea ce s-afdcut Cuei ia cupiatici (x. i43).
MINttNr..A1(i5
Profanatorul lcoanei Maicii Domnultri,
pedepsit dupd rnisura r6utI{ii sale
in minastirea Cupiatici,trdi:i un cilugir ce se chemaVeniamin.
Acesta,indenurat de gindul cel riu, a scobitin Icoana Maicii Dom-
nului, pentru a vedea daci nu curnva ?rnbrdclmintea ei nu este
fd,cutd"din metale scumpe?,DupI ?ceastd.taptd,,pentru care nu s-
a ciit, ya dus la Pinsok si de acolo a rdscuniodratpe un condam-
nat la moarte. Lu2ndu-lin carul sdu, alitur"i cle sine, se ducea cu
el la Podleasa.Omul acela rdufdcdtor, fdrd,rJenici o pricinl, a luat
pe Veniamin cdluglrul, fdc.itorul sdu cle bine, care l-a sc.ipatde la
noartesil-ascobit
ut**lrJiTI (x rt4).
sielsf.Icoane
1::;*
Bolnavul necredincios a murit,
iar doi credinciosi s-au insinitosit
Pe un onl ce trlia in satul Stavca,din finutul Nevscului,Dum-
nezeu l-a certat pe el gi toatd casa lui, cu o boald,grea. Femeia
acelui om rugdndu-secu credinfi Maicii Domnului, in camera ei,
i s-a ardtat ei Preacuratasi i-a zis: ,,De este voia blrbatului tdu
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 135
sZ se facd sInltos, impreunl cu to{i ai casei,si meargl sd se in-
chine la lcoana mea de la mdnlstirea Cupialici Ei sI se spove-
de scd". Femeia a spus bdrbatului sIu acestea,dat n-a vrut sI
creadi, ba a gi dojenit-o. Din pricina, Lceasta"boalal-a cuprins gi
mai tare, incit la dus la moarte; iar ceilal,tidin casI, cafi au fost
bolnavi, s-au fdcut sInItoEi dtpd" aceea(X. 35).
MINUNEA 167
in ochi a impuns leoana Maicii Domnului,
filrd, de ochi a rimas profanatorul
U,npizitor de vite din Cipru, fiind in larigrad, a mers la o bise-
ricd.a Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu,unde avdzutlcoana
PreacurateiFecioare.Privind spre ea a zis cu disprel: ,,Dar ?ceLS-
ta ce faceaici?" in acel timp, avlndin m0ini o strlmurare cu bold,
a impuns ochiul Ei cel drept de pe Sf. Icoand. Dar nici pdzitorul
de vite nu a scdpat nevdtdmnt Ei nepedepsit din bisericd: Rupnn-
du-se capdtul boldului de la acea strdmurare, prin minune a zbl-
rat inapoi ;i s-a infipt, in ochiul drept a pdzitorului de vite, in
clre n impuns Sf. IcoanI, care scurgdndu-se,a rdm*s orb G. :eo).
MINUNEA 168
Cel ce aiarat in biserica?recistei, a murit,
cu capul sfdrimat de o piatr[
in cetttea Forum, este o.bisericd"a Maicii Domnului in care odi-
nionrd, un om s-aiurat rdu gi strOmb.Din aceastl pricind, cdzind,
pe spate gia sflrdmat captl,lovindu-se de o lespede de pittrd,,
incit abia mai avea viald in sine. Djoarece tofi cdtj au iurat
strimb, in aceabisericd a Precistei de la Forum, au mgrit inainte
de a se implini un .an, a fecunoscut gi el cd a iurat strimb, dupd
cztreL murit indatd. Despre Lceasta"scrie Sf3ntql Grigore, Epis-
copul de la Forum, asa precum a vdzut el insugi (x. 363).
MINUNEA 159
RIpind coroana Maicii Domnului,
a fost pedepsit cu bubi rea
LeonArmeanul,implratul grecesc, a luat odinioarl din biseri
ca Sfintei Sofii,o coroandscump6,impodobitl cu diamante;i alte
pietre scumpe,pe^cmeo adusese dar.MaiciiDomnului,impdratul
Mavrichie.Pundndpe capacelstncoroand,Ieonimplratul, inda-
iegitpe capullui nigtebuhecesecheamdcarbuncul(x.406).
td,i-alu
 136 Protos. NICODIM hIANDI'IA MAICil DOMNUIUI 137
MINUNITE

MINUNEA 170 ffi omcutruP'din"fit"^T3::^cf'"

a ndscut
'
Pedeapsa unui mescdrici care hulea pe Maica Dornnului ;;;;i;. rtlrti", N ilsciltoarede Dumnezeu'sil fie Lnatema"
t, ficutmarelllbuta{t etdt-'lti11:t:
ri -r .l ^-L:-^-.'

in tara libiei esteo cetatece se numesteIliopoli, in care trdia il;t"Jr;;;iti",

un mlscirit:i cu numele Gaian.Aeela$i bltea joc gi deldirnape pd;;.'il;;;;;#;-;toate,{l'*JPll"-"li:-'::'.:u::.1ti:l
sporeadin cein.cein mai
PreasflntaNlscltoarea de Dumnezeu,la toate jocurile lui. Atunci i; ii-i"i*"i,n"f,, iisericii
O"rbinarea ^ ^ ^L--2 ^

i s-a mdtat lni Preasf2ntaN:iscltoarea de Dumnezeu ;i i-a grait: ,-e,r sedin v ntl|r,I|.y
r .uf p episcopi stricindu- -2t ::jlTl'::::::i
GF;;dAi nio sufim pir at,reod9s t::u:'.
,,CerIu arn f:icut tie, de mI defdimezi si ma vorbesti de rdu pe i1,,c
":, Xul* ii"tjti,ll
Mine, in fafa mullirnii poporului". Acelascul2ndu-se din somn, a ;i#:;ffi6 rci[ ir"ite sminteliqi sr curleBisericalui
qi-neghineleriltd-
rlmas neindreptat; ci si mai mult o del'dima.intr-una din zile, UJstos,li grauf Orepteicredinfe.demiricinii
Efesla anul 431'
igrlgi s-aardtat lui Preasfinta Ndsci.toareade Dumnezeu,vestin- cirii lui Nestorie,l.foluncit ca'sdse adunein
du-i lui si zicind: ,,Nupe mine mi v^tdmi grdind aEa,ci pe sufle- altrellea Soborde a-toatillumea'
de Episcopi;iar
tul tIu". insl acela
'incd"
tnai rdu o defdima. Apoi, a treia oard.s-a S-auadunatdin toatd lumea,200 Ei mai bine
vreo impiedicare
ardtat lui Maica Domnului, asemeneagrdindu-i si sfituindu-l. De caf nu put""u sd rrrcargi-inpersoani' pentru Chiril, con-
lor. Fericitul
vreme ce nu s-a indreptat pe sine, ci mai virtos in joc o defdi de nevoie, acegtiagi-au"trimii delegalii si
lumea'a propovdduit
ma, intr-una din zile, dormind el la amiazd,,s-L ardtat lui Prea- ducind lucrdrile aclstui Sinodde a'toatd :" Domnul
sf0nta Nlscdtoarea de Dumnezeusi nimic nu i-a zis, ci numai cu inv dlatimpreund .rr-..itut1i Slilf i Pdrinfi, urmitoarele adevilttt
Dumnezeu
precuratele sale degete,a insemnat amindoud mflinile si picioa- nostru Iisus Hristos esteunul duptrlpostas,
FecioardMaria' catel-a ndscutpe
rele lui. El indatl s-a desteptat, avindu-si mdinile si picioarele ii"* "0"" dtat; iat Prea(xrtrjat'-
para,lizate..Astfel le mirturigea ticdlosul tuturor, hulitor nurnin- El cu trup, este cu adeviltatNdscltoarede Dumnezeu"'
du-se pe sine. Atunci recunosteacd,pentru reaua"lui defiimare, PentfuLcee? s-aficutmafebucurielatolicredincioEii,qitot
intr-un glas:
pdtimea unele ca Lceste4 cd prin iubirea de oameni, de multe p.;;;;i ."*ftt nfisutui, biltea din palme qi striga
dupacum.s-a::jit9" demult;
ori a fost invdtat, dar nu s-aindreptat pe sine (prolog. 15mai). ,,NuestemareerteJOa'Efesenilor, Nlscdtoarea de
ci este mai mate Preasfinta Fecioaid Matia'
MINUNEA I 71
Dumnezeu".I?L-ia pe Nestorie,Pirinlii acestuiSinod l-au anatemi-
Pedeapsa lui Nestorie, hulitorul Maicii Domnului fiindci el nici aqa
7et s) carerisit, pe un'eretic gi hulitor.-Dar
departe' pentru
RIu-credinciosulNestorie,dupd ce a fost adus din Antiohia la *" i" liniqtea, ci propoviduia eresul lui mai
';;";;Lau care pe
Constantinopol gi ales patriarh, dupd Sesinie,la inceput se ardta surghiu"it in Tason- apoi in OasinulArabiei'
aflandu-seacolo,qi-a
pe dinafard drept-credinciossi nu zicea nimic impotriva dreptei triii."Et" i se zi-ceIprim. llesteryluJ Nestorie
hulitoare a putrezit
credinte; insi in inima sa, ticllosul, era eretic, numind pe StIpA- luat dumnezeiegteLpedepse'Liglbglgi cea
ptilxezit qi tot trupul
nul l{ristos numai otn, nu'si Dulnnezeu;iar pe Ndscdtoareade si a fost mincatil de viermi, diliemeni a.
r Dumnezeu,numind-o, nu Ndscdtoarede Dumnezeu,ci, NIscItoa- i,r" r", i" idi{[" d" sus,tichosul Nestorie,a prtimit moartein-
re de Hristos. E;elicul Nestqrie n-a putut sd ascundd rnult tirnp CIci pe cind aveaieqire
ffioEate gi dureroasl,asemenea-lui-Arie' contraNiscitoarei
i4 inima jia otrava eresului siu Ei fiind patriarh, a inceput a in- afarl, a-inceputu *iUi contra lui Hristos9i
l-a lovit' Ei s;au
vlfa pe popor acestehule, contra lui Hristos si contra Ndscdtoa- A. ou'nn"r.u. P"rriru ace*st,.,ingeS'lDomqului
necurlfeniei'.9i
rei de Dumnezeu, zicind: ,Eu nu voi numi Dumnezeu,pe acela vlrsat toate maruntaielelui, tocmai in ceasul a
care s-a zdmislit in pintece de femeie, qi a asteptatun numlr de ;;il'fia"r ;i o pedeapsr
iurt.tul,acelomrru' o necinste
(V'Sf'9 iunic)'
zile si de luni, pdnl s.i se nasci; nici voi numi Ndscdtoarede Dum- luat ereticul Nestorie, cel de un gind gu lude-ii
13e Protos. NICODIM lttAUOnA

MINUNEA 172
Cit de utdt a fost lui Dumnezeu eresul
si hulele blestematului Nestorie
Pentru ca sI infeleagd.fiecare, cdt de urdt a fost Maicii lui Dum-
nezeu,eresul lui Nestorie,sd ascultlm pgv_estirea pirintilor Limo-
narului Sofronie si Ioan, care scriu urmltoarele: mers la p6-
"Am
rintgle, Chirif, Preotul lavrei Calamonului, care este ldngl Iordan,
gi ne-a spus noud acestea:intr-una din zile am vdzutin somn pe
p*r,g:lsfdntaNdscltoare de Dumnezeu, cu fatd luminatd,,imbrdcatd,
cu hainr rosie, si impreund cu ddnsa dpi brrbali cu sfintitd cuvi-
intd,, care stau afard.de chilia mea. Eu am cunoscut cI este Sgpa-
na d"eDumnezeu Nlscitoare , iar acei doi bilrhati ce erau impre-
uni. cu ddnsa,erau Sfdntul Ioan Cuvdntdto.rulde Dumnezeuqi Siin-
tul loan Botezdtonil D aceeaam iesit din chilia mea, si inchi-
n0ndu-mI Ndscdtoareidb Dumnezeu, Lmrugat-o pe ea,sdintre ind-
untru, ca s,i-mi binecuvinteze chilia. Dar Nlscltoarea de Dumne-
zeu fl-^ voit nicidecum, si fiindcd eu am iularo cu stdruinld, zi-
iattO, ,,Sdnu se intoarcd'robul tiu rusinat rf d"fZi*at de la'tine,
gi altele asemenea.Ea clutfurd spte mine, mia rdspuns:,,CummI
MINUNITE I{AICII DOMNULUICU CEI
rogi sd intru in chilia ta, c.?.ndtti ai pe vrdjmagul meu intr.i!.sa,'. . CURATI,,,
SI NEVINOVATI
Acestea zicdnd, s-a fdcut nevdzutd; iar eu destepmndu-md,am
inceput a pldnge si a md mflhni, pentru cuvdntul ^cestaal N.iscd- MINUNEA T73
toarei de Dumnezeu. Nefiind altcinevz in chilia mea. af,ard"rJe TrIind in feciorie, la sfirsit li s-a ardtatMaica Domnului
mine singur, {nd gindeam, cd nu cumva sd fi gre;it ca vreun
lucru oarecare?sau cu glndul, cirre Ndscdtoarei de Fumnezeu, Salomeea,crdiasaungureascd,impreuni cu Calimanbdrbatul
aceel s-a intors de Ia mine; ins,i nu giseam nimic cu care sd-i fi ei, au trdittoatd, viata lor in feciorie; iar la sf0rEitulviefii li s-a
gresit cu ceva. Aflindu-md.in rnnre iredumerire si mihnire, am ardtat lor Maica Domnului, asa cd,la moartea lor erau foarte
luat o carte ca.si citesc si sd md mf,ngii, in sup.iraiea tceea.I\cea veseliG. r.o9).
ia,rteera-a lui Isihie, Preotul bisericiilerusalimului, pe care o ce, MINUNEA T74
rusem odatd,de la ddnsul. Citind in ea, am aflatla ifarsit cdrlii,
Figiduind sI triiasci in feciorie s-a flcut sinitos
{gg{_cuvinlg-_h.qEq4reale rdu-credinciosuluiNestarie, de uncle
aJl_cunoscut,cd ql esle vrljmqul Nlscdtoarei de,Dumnezeu;pe Andrei din Trapezundaimbolnlvindu-se foarte ril;, s-afdgd-
acelail Lueamin chilia mea. Atunci, ary dat cartea,inapoi, la zcela duit Maicii Domnului sI vie,tuiascdpururea in feciorie. $i aga
cale mi-o dddu-se,zic2ndu-i:,,Frate,ia-ti cartea ta inapoi, cI din- indatd,s-a sculatdin boala de care era cuprins gi s-aflcut slnd-
tr-insa mai mult m-4q1.pIgubit,decit am folosit".lar acelaintre- tos. Dupd aceearibdind multe munci,pe cind il blteau cu bice
ljanOu-ffisi. afland riu"i acelei pagube, fiindci i-am-povesrir qii rupeau carneacu unghii de fier, apoi legindu-l cu lanfuri Ei
vedenia, s-a umplut de rivni dumnezeiascdsi indatd, a ieiat din bigindu-l in temnifI, el-ehem0ndnumeletvt-aieii D-qryqu_lgi, a scd-
carte.acelecuvinte hulitoare si le-aars cu foc,'casd nu semai-afie pat de acelemunci qi s-aflcut sdndtosin chip minunat (x. 105).
in chilia lui, vrd.jmlsulstipinei noxstreNdscrtoareitle Dunmczeu.
140 Protos. NICODIM MANDITA
O cilugiritd, cdzutd,in puf, salvati de Maica Domnului
O fecioarl cdlugilrild' ce se chemaMargareta, a cdzut intr-un
put qi a rdmas acolo o noapte.A doua zi surorile ei, cllugdrifele,
au aflat-o qi scofind-o, au intrebat-o, cum de a putut scdpa cu
via[d? Iar ea a rispuns: ,,O femeie foarte de cinste, m-a mdntuit
de moarte". Lceafemeie a fost Maica Domnului (x. 106).
MINUNEA 176
Maica Domnului isi descoperl o lcoan[ a Ei,
printr-o fecioarl
Pe vremea cdnd cetatea Kazanului se afla sub stlp0nirea
marelui domn al Moscovei,Preasfinta Nlscitoare de Dumnezeu
s-a ariltat in vis unei fecioare Ei ia spus: Cum cd"hte un chip al
Ei ingropat gi anume unde este ingropat. Ctnd s-a dezgtopat acea
lcoand din pdmint, s-a af.latnestricatd 9i s-au flcut multe qi mari
minuni (x.4o).
MINUNEA 177
Doi miri hotirindu-se a trdit in feciorie,
au vdzut slava cereasci
Iulan Atiochianul, neput0nd infringe voia pdrinlilor sdi, s-a
insurat, lu|ndu-qi de so{ie pe o fecioatd,ce se numea vasilisia.
Dupd nuntd, cdnd au mers sd se culce in cdmata cea de lunld'
arnindoi au fdcut leglmint, ca pind.la moarte sd trdiascd in fe-
ciorie. in acel moment, cutremurindu-se temeliile casei, deodatd
s-a ardtat o lumina mare si in miilocul ei, impdratul Slavei,Ilris-
tos, av2nd impreiurul Sdu o mare mul,time de oameni si ingeri,
imbrdcati in vesminte albe, iar de altd,pate s-a atdtat Preasfinta
Fecioari Maria, Maica lui Dumnezeu, inconiutatd, de o mare
mullime de fecioare.impdratul Slavei i-a iis:,,Ai biruit, Iuliane!"
Iar Maica Domnului i'a zis ,,BlagoslovitiVasilisia,Ypj nu a-!i luat
afiinte la sfaturile plgubitoare ale lumii". Iulian a mai vdzut o
carte cu slove de auq fui care erl scris: ,,Iuliarr,c re pentru dra-
gostea Mea gi-abdtut joc de pldcerile lumii, se cade sd fie cinstit
in rind cir Sfinfii, iar Vasilisia,, care s-a unit cu dinsul intru
iniml guratd, sI fie in ceata fecioarelor, in mijlocul cdrora se
veselestepreabinecuvafitat1FecioaraMaria,Maica Mea" 1x.111.1.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 141
Maic
ano-,,YrtoT
Hillf"-?i" uo,preoti,
ariltind astfel credinta cea adevilratd,
in lara Indiei esteun ostrovce senumeqteCuba.Acolo,odini
oard s-auadunatindienii si au inceputa se certaintre ei pentru
Icoana Maicii Domnului. U_niiziceau cd.e mai de cinste Sfinta
Icoani a Macii Domnului, iar altii ziceaucd sunt mai de cinste
idolii Indiei. Dar au cdzlrrtla infelegereintre din;ii, caintr-o par-
Lesd legecu mdinile la spate,doi Preofi in numeleMariei, Maica
lui Dumnezetl inr de altd.prte alli doi popi in numeleidolilor.
Apoi, cfiroradintre ei li sevor dezlegamiinile singure,a acelora
"sd le fie biruinf a, si aceeaeste credin+a.cea adevdrald,. Dacd,au
flcut acestlucru, pestepufin mOinilePreofilorcrestini s-audez-
lggat gi domnul Indiei a strigatcu glasmare: ,,Bucurd-te Marie!"
Intr-aceaclipl mulfi indieni au vdzut o*DoamndplinZ de dem-
nitate, ctim dezlegape cei doi Preofi, care era;lJlegatjin numale
Ei.Aceastlminunevdzind-oindienii,au crezutin Hristos(x.185).
MINUNEA 179
Nlscind Preasfinta Fecioari Nlafia, s-au pribugit idolii
Mai inainte de Nagterealui Hristos,\omul impdratularidicat
in Roma un idol, dedesubtulcdruiaa pus urmltoareainscripfie:,
,,Nu v? cdQg,a pind"ce nu va,nasteFecioara".Asaa ;i fost,cdciido-
li au cdzutindatd, ce a niscut Preasf0ntaFecioarlpe Hristos(x.186).
MINUNEA T8O
Iustina se pizeste curath, cu ajutorul Maicii Domnului
O fecioarl, ce se numeaIustina, s-aizbdvitde rlutdtile unui
y$jitor 9e_selgryg_aCiprian, or ajutorul Maicii Domnului, prin
ruglciunile indllate cdtre Dinsa, intrucat Ciprian voia ca prin
mestefugulqi farmecelelui, sI o facda renunfala as pdzifecio-
fia. Dar n-a reusit, fiind aiutatil d,ePreasf0.ntaFecioaraMaria,
cdreiai-a cerut aiutorul (x. r77).
MINUNEA 181
Maica Domnului salveazildin foc.pe copilul de evreu
Un copil de ev.reu,din farigrad, venind cu copiii crestinilor
la bisericd,S:aimpdrtdEitcu d0nqii,luind Trupul qi Singelelui
142 Protos. NICODIM M,,LNDITA
Ilristos. intorc0ndu-seacasd,i-a spus tatllui sdu despre Lceastl,
iar t?t4l sdu fiind evreu necredincios, s-a miniat pe fiul sIu
foartElare si apucdndu-I,l-a aruncat intr-un cuptor iu foc, cici
era sticlar de meserie.A treia zi, mamn lui scul0ndu-sedin somn,
a mers la usa cuptorului si uitindu-se induntru avdzut pe fiul ei,
stind viu Ei neidtilmat intrebindu-l cum de n-a ars in foc, el a
rlspuns: ,,A venit la mine o Doamnd, care mi-a ricorit cuptorul
;i mi-a adus de mincare tocmai cind eta timpul de stat la masd".
Acea Doamnd, a fost Maica Preacuratd(x. 188).
MINUNEA 182
Cu aiutorul Domnului Hristos si aI Maicii Sale
putem a scipa de plcat .
-fericitul Augustin, intr-o scriere z S? (Scrmo.28devcrbisApost.),
ne relateazl despre pdcat, urmltoarele: ,ldcdtosul, ce e drept,
merge pe picioarele sale,miqcd din miini, vede cu ochii, aude cu
urechile, grlieqte cu gura, toate membrele sale le miscI, flcindu-
si datoria. Crezi tu, crestine, cd un plcdtos trdiegte?Da, insil tril-
ieste numai cu trupul, sufletul siu e mort. Pa.rteacea mai aleasd,
a"s , e moartd' Locuinta e vie, insl locuitorul e mort...".
in vremea Revolutiei Franceze,unii din condamnafii la moar-
te pentru credinlI, erau legali cot la cot, gurl la gurd,,nas la nas,
cu cadavreoinenesti, aprcapedescompuse,intrate in putrefactie,
imputite. Era foarte ingrozitor, pentru bietul osdndit, si stea asa
strdns-legat,lingd. un cadavru putred. Aga soartd au cei plini de
pilcate de moarte. Ei sunt osindili groaznic, a trdi fiecare lingd,
sufletul siu descompus,putrezind de multimea plcatelor grele.
Cei ce aleargd"la ajutorul Domnului nostru lisus Hristos,
Dumnezeu-OmulEi la Maica Sa Preacuratdqi pun inceput bun, se
mintuie sc'de aceastd,gr oaznicd,moarte suf leteascl.
MINUNEA T83
Maica Domnului vindecl miinile tdiate,
ale nevinovatei impiritese a Frantei
in Franla era un impdrat vdduv de intdia solie, cu care fdcuse
o fetifl preafrumoasd.,pe c re a.numit-o Maria. Mai pe urmI, el
a fdcut a doua nuntl si a luat o femeie mai frumoasd, cum nu se
afla in plrfile .acelea, dar care, p9. cit era de frumoasa la trup,
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 143
pe atit de grozavd.la suflet. Qi mai ales era stdpanitil de atdta
zavistie,incit nici intr-un chif nu vrea sI audd",cum cI ar fi fost
alta cdndva,rnai frumoasd"decdt ea.Ydzdnd pe fiica cea intii nls-
cutd, cum cd avea frumuse{e minunatl, a zdmishtin ininra ei pe
diavolul.ucigitor de oameni qi cduta imp.rejurdri potrivite ca sd
o.omoare din zavistie, pe fecioata ceanevinovatd, pehtru ca sI nu
se facd,mai frumoasd decit ea.. -
intr-o zi oarecare, impdratul s-a dus intr-o farl indepdrtatd,,
pentru anumite trebuinte ale impdrdtiei. in acel timp, zavistnica
impdrdteasd gi-a pus in minte sd slvirseascl planul ei infernal,
sd ucidd pe fiica implratului. in acel scop crimiial, ea vorbi cu
un rob al ei credincios. Avind mare indrdzneald si incredere in
el, ii zise: ,,Unlucru voiesc sd-mifaci in ascuns,aga fel ca nimeni
sd nu stie si eu ifi voi da multe daruri, cu care sI devii cel intdi
in palatele impIrdtesti".
Acel om impd.rdtesca fdgilduit cu jurimint, cd vL face orice ii
va porunci. Atunci impdrdteasa ii zise: ,,Femeiadintdi pe care a
avut-o impdratul, a.fdcut fiica aceasta, dar nu cu el; ci cu oare-
care om cu nlrav rdu. Fata Lceastandscutl din preacurvie, face
lucruri necuviincioase,pline de ruEine. $i dacd va trdi mai mult
astfel, are sd se umple palatul impdrdtesc de ruEine.Te rog, ia-o
dimineafi qi spunei cd te duci cu ea prin grddini sd o plimbi. Apoi
cind i1i va veni mai bine, omoar-o in locul cel mai pustiu. Acolo
ascunde-o bine, sd nu audl cineva de aceasta.Ca drept semn al
nemincinoasei mlrturii, sd-i tai mdinile ei gi sd mi le aduci".
Servitorul acela a fdgdduit cd-i va implini dorinla ei. in atel
scop criminal, s-apregdtit de cu seari, d^impreunicu o rudenie a
lui si prieten credincios. S-aupus toate la cale.Scildndu-se la mie-
zul noptii, a desteptat impfudteasa pe fecioafi, qi ia zis: ,,Maria
mea, du-te cu oamenii acestiain cutare l6c, in care vin si eu curOnd,
ca sd ne plimbIm". Asa au luat pe biata fecioard"din palatul im-
plrdtesc qi au dus-o intr-un loc indepdrtat qi pustiu. Fecioara,
fiind din fire inleleaptd",le-a inleles viclegugul criminal. indatd,
sj;a ridicat ochii cdtre cer si s-a rugat cu lacrimi, zicind: ,,Prea-
sJantd Stlpand Ndscdtoare de Dumnezeu, altd nddeide s,i aiutor
nu am, fdri numai Darul TIu. Tu rlspllteqti celor ce md.vrdjmd-
;uiesc si mi nedreptdfescpe mine". Slugile apropiindu-sede ea,

144 PToTos. NICODIM MANDTTA
o incurajau, zic?;nd:,,Nuplinge si nu te teme cd vei pdtimi ceva
de la noi". Fecioaraprivindu-i drept in ochi le-a zis: ,,Pentru ce
minlili? M4ica mea cea vitregl m-a ingelat pe mine si m-a dat in
miinile voastre, ca sd.md"ornordti! Dar nildtriduiescspre Nddej-
dea celor deznildiliduiti, cI are sd vd rispldteascd. fdrddelegea
voastri. Ce voifi de acum inainte? Locul este pustiu! Facefi po-
runca doamnei voastre. Numai vd. rog, sI nu md ucidefi fdr}, de
veste, ci mdrturisi{i ceeace voifi sd faceti, ca si-mi dau prin rugd-
ciune sufletul meu la Dumnezeu".
Slugile vdzind ci cunoasteceeace vor ei sd-ifacd,,iau zis: ,,Bine
cd ai cunoscut ceea ce are sI urmeze. latd",aEane-a poruncit impd-
rdteasa. Si noi i-an fdgdduit cd te vom omori". Fecioara auzind
aceste ,le-a zis lor: ,,Dar,oare, voi nu vd temQti de Dumnezeu, de
voili sd md ucidefi cu nedreptate?Au nu stiti cd Dumnezeu ca
drept judecltor ce este,!u lasd ascunsdsi nepedepsitl o faptd.ca
aceasta?F,l va izbdndi asupra voastrl si impietritei acelei4 pfl-
tru ci eu nu v-am nedreptd{it vreodatd cu ceva. Asadar, dacd.
voifi sI vI llsali de o fdrddelegeca ^ce sta,ldsatimd pe mine in
locul acestapustiu, qi spunefi ei, cum cd m-ali omor0t. Aici nu
este nimenea ca sd md caute cu cele trebuincioasesi voi muri de
foame; iar voi nu vd veti pingdri mdinile voastre intr-acest fel de
spurcatl ucidere". Acesteagi multe altele zicindu-le ea cu lacri-
mi, le-a plrut rIu pentru ddnsa si iau zis: ,,NouI ne pare riu
pentru tine gi te laslm vie, dar acee^ne-azis sd-iducem miinile
tzle ca.sd se incredinfeze de moartea ta ;i dacd nu vom implini
cuvintul ei, ne va fzce rdu. Si chiar dacd,te vom ldsa vie, fiarele
te vor mincl".lecioafa le-a rlspuns: ,,Amari-mi,este si o moarte
Ei alta; cu toate.acesteavoi avea putind mingiire, cum cI m-au
mdncat fiarele Ei nu oamenii si vefi fi nevinovati voi, de
fdrddelegeaLceasta.Fzceti,asa pentru numele Preasfintei, clre L
ndscut pe adevdratul Dumnezeu gi Judecltorul tuturor, ca sI nu
md ucidefi. Fiindcd ziceti, cum cd v-atj "fdgdduit ei ca sd-i duceli
miinile mele, tdiali-le, ca sd Je vadd si sd se bucure qi pe mine
llsafi-mi aici sI mor de durere". Ei au primit sd o lase vie.
Atunci slrmana, pentru ca sd scapede moarte, a pus miinile ei
pe o crac6;i i le-a tdiat din incheieturi cu un chip indemdnatic
;i le-au dus la implriteasa, care le-au dat daruri si diruiri
nenumlrate. Slrmana fecioarl, a rdmasintr-o durere si chinuire
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 145
neaseminatd..Ea nu'avea altd,mingiiere la durerile cele prea
usturdtoare,decit numelePreasfintei,a cdreiajutor il chemacu
lacrimi qi cu credinfd. Pentrt aceasta" nu s-a lipsit de cerere,ci
cu ocrotirea preabunului Dumnezerr, L dob2nditajutor intr-acest
chip. Un t2;nfirde bun neam, fiul unuj domn bogat, vdna intr-
acele pdr4i ;i, cu povifuirea lui Dumnezerr,s-adus aproapede
pddurea aceea,unde auzind plinsul cel nemingiiat, au ciutat
pdnd.ce au aflat-o. $i minuni.ndu-sede primeidie gi de fru-
muse+eaei, a intrebat-osd-i spund pricina, iar ea n-a rlspuns
rumic, numai pldngeacerind aiutor. Domnul acelaa zis slugilor:
,,Vremenu este ca s-ointrebdm, ci fiindcd Dumnezeune-apovd-
luit aici pentru ea,luali-obinigorca s-oducemin oragulnostru".
Asa fdcind, au ajutat-ocu sirguintl, cu buruieni qi cu felurite
doctorii,de iau incetatdesiivdr;itdurerile.Si se rninunautoti ai
palatului de infelepciuneape cure o Lvea.Ei de frumusefeaei. O
intrebau pe eL de multe ori, a cui fiici estesi pentru ce i-au tdiat
m0inile ei, qi n-a vrut sI spund.Dar pentru buneleei obiceiuri
si pentru fa[a,ei ceade bun neam si frumoasl, a iubit-o mndrul
din toata inima lui ;i a zis ducelui intr-o zi:.,,Pdrintelemeu,
cunosccum ci mi iubeEtigi te rog sd-mifaci darul acesta:Noi
suntembogaliqi nu aveamtrebuinfdde lucruri. Cind voiegtecel
bogat sd se insoare,trebuie sI nu caute alta filrd"numai femeia
sd-iplacd".Acesteavoiescqi eu s[-mi facd,stdpinirea ta, ca sd"iau
pe fecioara care am aflat-o in pustie si n-am trebuinfd pentru
slujireamiinilor ei". Tatdla rdspuns:,,Noiputem sd ludm o fiicd
a unui domn asemenea noul, 9i tu voieqtisdo iei pe aceasta? Nu
este atat cd este f.drd"mdini, pe c?l cd nu o ttim dacl nu este
copil al vreunui ldran prost gi ne va fi rusine noud".lar acelaa
zis: ,,Pdrintelemeu, aceasta, nu poate sd fie, ci frumusetea,
cunoqtinta,invltitura Ei rinduielile ei o mlrturisesc din singe
implrltesc. $i dacdar fi copil al unui om mic, eu o voiesc,si dacd
nu o voi lua pe dinsa, intru adevlr ifi spun, alta nu iau gi voi
petrece
' viata meacu tristete neasemInatI".
Y.dzind ducele dorul tdnlrului, s-a induplecat,si au flcut
nuntd cu bucurii preabogate.Iar impZr atul, tatdl ei, erain durere
nemingdiatl, peqtiind unde si fie fiicn lui, pentru cd"impilrdtea-
sa ia spuscum cd,a ftgit pe ascunsintr-o noapte,qi nu qtie ce
s-aficut. Si plingea nemdngdiat,avind prepus cltre impdrdtea-

146 ],Totos, NTL,ODIM MANDTTA
A trimis oameni in diferite locuri ca s[ cerceteze,T scris si a po-
runcit sI se adune clomnii qi boierii impdrdfiei lui, sI facd'aler-
gare de cai, pentru ca sd"ia pufinl bucurie, ca sd nu-l omoare
dur.t.u. S-a dus vestea LCeLSta si in locul unde era fiica lui. $i
vr0nd ducele sd incalece,nu l-a ldsat tiul lui, ci i-a zis:,,PIrintele
meu, nu esre cu cuviintl Sdte osteneqti Ltata.cllltorie, fiind bd-
trin; oclihne$te-te,;i eu md voi duce in locul tiu, iubeqte pe sotia
mea ca;i pe rnine, qi dacd va naste mai inainte de a mI intoarce
eu, poaftd grijd.de ea". Ducindu-se, af.dcut cu dumnezeiascdpu-
tere atitea fapte viteie;ti 9i lupte eroice la acea alergare de cai,
incdt toli vorbea[ de dansul, ldudindu-l gi.fericindul. Iar impd-
rilteasl ceavicleanii l-a poftit si chemind pe sluga lui l-a intrebat,
de unde este domnul lui, dacd.arc femeie qi altele asemenea.Iar
sluga !a spus ei toate cu de-amlnuntul, cum cd au aflat-o intr-o pI-
duie deasl tnafdrd, mdini, cd au luat-o qi celelalte.Mai pe urmd
ia spus ei cum ci intru acel ceas a venit dela tatdl lui scrisoare,
cum cd femeia sa a ndscut doi copii parte bdrblteascd 9i ca si nu
a zdmislit durere si
aibl vreun gdnd riu. Atunci vicleana Lcee'd.
a ndscut ferddelege,a ddruit cu daruri multe pe omul acela 9i l-
^ rvgut cand va scrie domnul lui ducelui, sd-l aduci acolo pe
ducdiorul de scrisoare ca sd-i porunceascl Ei ea ceva, iar acela
s-a figdduit sd o facn. $i dupl ce a scris tinlrul rdspuns tatllui
sIu, ca sa aibd grijd de iemeie qi altele asemenea,pecetluind scri-
soarea,a trimis-o prin sluga Lceea.
Iar acesta,necunosciud vicleana me$te$ugire,s-adus la impl-
rdteasd,care l-a ospdtat cu multd indestulare. $i luind scrisoarea
pe ascuns a Scris acestea:,,Plrintele meu, cunoaEtec[ aceastd"
nord,a ta, este fiica unui om fdcltor rele si pentru rlutilile ei i
s-autaiatmiinile. $i copii nu sunt ai mei; md rog tie, cum vei citi
,
scrisoareamea, sI o omori cu copii ei; Ei pind nu voi auzi de
moartea ei, nu vin a6olo". Si aceastd.vicleand,sCrisoaren dat-o
vipera aducdtorului, de a dus-o ducelui, care vilzind cele scrise,
s-a intristat si nu se dundlea ce sd facd in aceast'iimpreiurare.
Aqa gandind s-a sfdtuit cti o slugl credincioasl, cum ar f.nce.lar
aceli i-a zis lui: ,,Si nu faci o fdridelege ca Lce st1, ca sI o omori,
ci dI-nri-o mie, ca sI o duc in lOcul in care an aflat-o, sI o las
I
1
4c-ologi Dumnezeuo va chivernisi cum va voi. Iar pe urmi mi
voi duce sr spun domnului meu, cum cd am ficut ie ne-ascris.
Cuvintul Lcestaa pldcut ducelui.
Luind slugape_Mariaqi ccipiiei, a ldsat-ope d0nsain pustie
;i s-a dus ca sd,afle pe birbatul ei. Iar sfuacasi srrmana aceel
a rdmasin locul acelaneumblat,cu multd durere si intristare
nemingiiatd, asteptind moartea,.plingdnd, dar si tdnguindu-se,
a vdqut^opotecr si luind copiii in bratelesale,dupr cum putea,
umbla imprejur pe drumul acela,pind,ce a ajunsla o pesterr,in
carq locuiaun pugtnic.Acestavdzdnd,-o pe dansa,a socotitcum
cd ar fi o nrlucire a vrdjmagului,dar.canda auzitpatimile ei,
s-4intristat si lrslnd-o pe ddnsain pe;teri, s-adus in alt loc. si
in-fiecare .zi aduna rdddcinile si buruienile care mdncael si ii
aduceas,iei de o hrilnea cu aceleasau mai bine si zic, cu dum-
nezeiascaputere.
Au trecut asamulte zile, pind, ce s-aintors bdrbatul ei in tara
lui g.iingtiinpandu-se de ceie^flcute,a plins ." u*ur. epli;l;t;;
slugile,a zis: ,,sdmergemsd cdutdmlocul acela,gi nedajduiesc
cdtre PreacurataNrscrtoare de Dumnezeu,pe care silracao che-
pa in ajutor totdeauna,cd dupd cum intii i-a ajutat gi acum va
fi avdnd-oin pazd".in aceanoapte Eg ar{td,prcasfinia in somn
Mariei, ;i ii zise:,,M0isevine credinciosultdu bflrbat ci sd.te ia;
$i {nat qultdggncd gi dgrere nu se va mai apropia de tine de
acuminainte. Iar pentru rdbdareata gi pentru ciedinp careo
ai cdtreMil", ,i*fra srrigi intru la patimile taG, su ince-
teze durerile si intristirile tale, si"i"t.i
sr se intoarcdintru bucurie".
Maria a rlspuns Preacurateir,iii -uftumesc si md,inchin tie.
Doamnamea,cd,nu pd laEi.Dar cum sdvrd desrvirsitr bucurie,
pind" mil aflu filril de miini? insd nu md,d,ezndd,?ijduiesc, pdcd-
toasa.,gi indriznescla mila Ta,sd-midai si mai mult ajutor". Aces-
tea zicdndcu chip smerit, a auzitpe impdrdteasaingerilor, cd ii
zic.eaei: ,,Ia-!i mdinile tale cu darul fiului Meu gi Du-mnezeu. CI
cgi,-cS md iubesc.pe"nTn Eig4ddiduiescsub acoperdmintulMeu,
nu sevor lipsi de tot binele".Acesteazicdnd,s-aaflatfemeiavin-
decatd,, pentru care de bucuriedegteptindu-se,vdzu cd,eravede-
nia' ad,evdratd. cine M puteasr spundveseliape carea luat-o si
mulqumirile ce le-a fdcut cdtre preasfinta,? Cd"citoatd, noaittea
^geeaa petrecut-oin rugdciunesi in plecareagenunchilor,ziiand,
 148 Protos. NIC)DIM MANDTTA
hetgtisirea ingerului, dupi cum avea totdeauna obisnuinta sd
zicd,cu evlavie gi cu umilinld,.lar dupd ce s-a fdcut ziud,,a'auzit
glasuri de oameni._si iesind afard,a vdzut pe bdrbatul ei, care,
afldnd'o, a pl2ns de bucurie.
$i a spus lui fa cere de minune,
arrtindu-i m0inile ei, pe care vdzinduJe el, s-ainspdimintat. si
sl{vind pe Fdcltoarea de bine, s-aintors in orag, urd. u p"rurr.it
$i. se priznuiascr PreasfdntaNdscdtoarede Dumne zeu opt zile
cu vese_lie.Si cdti au auzit d,e aceastd.minune, s-au inspdiminat.
Dupd aceea cercetOnd ducele despre acea scriso are vicleznd",
cine a scris-o,ca sd,-iomoare, i-a zis lui Maria: ,pdnd.acum am as-
cuns si nu am vrut ca sd ardt cine sunt, dar fiindcd este voia lui
Dumnezeu,vd spun: sr gtifi cd eu sunt fiicd a imprratului vostru
gi cite am primit, mi le-a frcut imprrdteasa. insa Maica sirmani-
for, Impdrrteasa cea cereascdm-a izbdvit de toate durerile. Nu v-
am spusmai inainte, pentru ca sd nu md,vaddpe mine tatdl meu
si sr moard' de durere. Dar acum fiindcd mia fdcut atita
milostivire Maica. milostivirii, trimiteti scrisoare pind ce ne
gitim gi noi si ne ducem". Acesteaduzindule dueelb, cure
ayea
supirare
9d nu gtia pe tatdr ei, a luat multd veselie, impreund cu
tofi ai palatului. rar mai ales bdrbatur ei, a indllat mA.inile cdtre
cer, zicand: ,,Binecuvintat este Dumnezeu cafe m-a invrednicit
, clre avea o fiicd de LZ ani, preafrumoasl, Maria cu numele si
sa iau de sofie pe Doamna mea!" Atunci i s-auinchinat ei toti ca
unei impdrdtese si trimifand scrisoare tatdlui ei, s-au pornit a'tre-
ia zi,la drum. Ajungind il Franta, i'a intimpinat pe iangii irnpd-
ratul, care alergOnd,a cdztttpe grumazul ei, iarutand-o cu'lacrimi.
Blestcmatalui femeie inJa sla ascuns,p"rrtru .u J
o afle
impdratul, dar el a cercetat cu de-amdnuniul pdnd,ce a"u gdsit-o si
apfinzand foc mare in mijlocul cetrtii, au ars-o de tot, iicit nici
os n-a mai rdmas. rar a doua zi a tncoronat pe ginerele siu
ca
impirat. ven11dducelela bucuria fiului saujcuir si toate rude-
li
niile si prietenii lui, au srvirgit praznicde bucurie si veselie,pu-
rurea Fecioarei Nrscdtoarei de Dumn ezeu.zidind incr pi
o biseri
c{-gldvita in numele Ei, prdznuir- toate praznicile Ei; iar mai ales
in ziuain care a vindecal miinile irnpirdtesei, fd,ceamulte
milos-
tenii sr'racilor,cum Eimulte arte facei de bine, aducindu-si
aminte
totdeauna, de pren marea facere de bine pe ca.reia fdcut-o prea_
c\rat?. $i mai mult decit altc firpte bune, fdr"u muttl.ruitostenie.
Nu se osteneanicioclatd.a da miiostenie celor ce aveau trebuintr,
MINUNILE MAICII DOMNUIUI r49
nici lisa o slujnicl alor ca sd dea celece erau de trebuinfl celor
sdraci,ci ea singurd cu miinile sale dildea,zi6nd;,,Fiindci mii-
nile aeesteanu sunt ale mele,ci ale implrltesei celei celegti,pe
care pentru'multa.elmilostivire mi le-a d4{uit, tu.-estede cuvi
inla sl se leneveasclcindva Lafacereade bine a robilor ei gi la
milosteniile slracilor. lar mxi ales ci qi bunffIfile acesteanu
sunt ale mele,ci daruri ale lui Hristos,PreabunulStIpin, trebuie
si-le implrtesc la frafii mei cu ihdestullre". Asadar,implrlteasa
cea bine cunoscitoareEi recunoscdtoare, s-abucurat multd vre-
me de impIrI{ia ceapilmlnteascl gi sfirEindu-secu pace,s-adus
la impilrdlia cea cereascd;pe carc sI dea Dumnezeuca noi toti
sI o dobindim. Amin (M.M.D. lt, d. Neaml).
MINUNEA i&4
A preferat sl-qi scoati ochii,
decit si-gi piardl curifenia si fecioria
L-4.inceput, 'cdnd Britanir, adicdAnglia, a primit credinla in
Hristos, qr4q _acolomul1i oameni evlaviogi qi imbundtdfifi; ;i
mul,tibogali nu-gimdritau pe fiicele lor, ci cheltuind multd bogd-
tie Z1_dpau mdnlstiri gi le agezaupe ddnseleacolo,de petreceau
cdlugdreste. In vremeaaceeaera un boier iubitor de faptebune,
vrind sd o facd"cdlugdrild",a intrebat-o, pentru ca sd-ivadl Ei a
ei cugetaregi voinfZ. l-a zis ei: ,,Dacd.
ag mai fi avut o copild, aq
fi dorit sI o dau intr-o mindstire, impreuni cu jumdtate din
avere^ mea, Stlpinului Hristos, iar pe cealaltd.sd o mIrit. Dar
filndcd te am numai pe tine, imi pare rdu gi nu stiu ce sI fac din
douI. insd mie mi se pare cd.estemai bine ca frumusefeaacea;s-
tL, pe carc [i-a dat-o preabunulDumnezeu,sI o afierosestiLui,
decatsd o strice vreun om. $i de vei facesfatul meu, te vei cinsti
de oameniin aceastl lume si in ceruri de Dumnezeul'.Rdspuns-a
lui fecioara:,,inplepfefteai judecat,o, plrinte al meu.Si eu am
socotit,mai bine sd iau pe Mintuitorul de Mire al meu, decit
vreun boier mare si nevrednic".Atunci tatdl ei i-a mulpmit din
tot sufletul,gi in scurt timp a dus-ointr-o mlndstire de fecioare,
unde erau gi alte cllugdrife. $iqbeltuindtoatd.^verealui a zidit
o.biserici, unde ea pe.treceaclluglregte, cu fapte bune, cu alte
ciluglrife. Aduceauincl si alli boieri pe fiicele lor in mlnlstire,
de qedeaupinl sI vie la virsta ceadupl lege,cOndle intrebau
 150 Protos. NICODIM MANDITA
ce vor sd tacd".Si unele doreau viata monahiceasc,iqi se tundeau
in monahism, iar altele cu mai putinl evlavie, se mdritau. ig acel
timp era un domnitor care stdpinea tara aceea, Ricardie cu
numele, cu viatd destrlbllati si neinfrdnatd, care Lvea o fiici
orfand,de mamI, pe care a adus-o si el in mlndstirea cea amin-
titd. lar stareta a primit-o cu bucurie si pentru ca sd cinsteascl
pe domr^ra poruncit de au venit toate surorile ca sd-l hereti
seascl. Intle ele era si Maria, cea zisd, mai sus, carc vdzdnd,
impodobirea domnului, zicea in mintea ei: ,,Dumnezeul meu,
oare sd aibd"acestom atdta slavd si intru impdrdtia,Ta?" Iar acela
dacd"a vdzut-o cd se uitd la el, qi-,q;dnit inima de frumusetea ei,
socotind cI qi.eatot cu acestfel'de socoteallil privise. S-arlnit
de un dor nevindecat, insd"atunci n-a descoperit la ardtare dor
inta lui din ctuza celorlalte ce erau de fa1d,.Dar dupd ce s-a dus
la palatul sdu, a vestit-staretei ca sd-i trimitd pe Maria in acea
searI, si sd.gtie cum cd si ea deasemeneail iubeste. Izr starela
s-a intristat foarte si i-a trimis rlspuns, sI nu facl rusine mdnd-
stirii; ba incd, trebuia, d,acd,ar fi auzit cum ci altul voie;te sd"facd,
un lucru necuviincios ca acesta,sd-lpedepseascd. pe ac,ela,ca un
domn al cetdgli,ce este. Si rnulte alte cuvinte pldcute lui Dumne-
zer, i-a rdspuns: insd aceia, ca un intunecat li minte de patima
curviei, nici intr.-un chip n-a luat aminte la acesteaci, i-a porun-
cit a doua oard",ca negregit si o trimitd,, cd,ii pofteste foarte mult
ochii ei, care i-au rdnit inima, c0nd ciuta la el. $i sI io trimitl cu
hotdrdre, sau se va duce singur si o va lua cu sila, fdcind o mare
ruqine si pagubd mindstirii.
InJre acestea a intrebat stareta pe Nlaria, mai inainte de a
ajunge al dollea vestitor, si i-a zis: ,,Tatill tdn te-a afierosit aici lui
. Dllmnezeu si pururea Fecioarei Maria, Maica Sa, cu toatd bogdlia
!gi, qi a murit cu multd bucurie, vdzind cd ai sporit in poruncile
Domnului. Si in urma mea alta nu se va face stare+d,numai tu,
' pentru fapta cea buni, si pentru bogdfia
ta; ntd mir dar, cum ai
flcut gregealaaceasta,ca-si..cau1i.ladomnitorul, care m-a vestit
sd te trimit la el si nu stiu ce sI fac". Iar ea a rlspuns: ,,$aica mea,
c-galt gind am cdutat eu la el, insl socoteala lui a fost vicleand.,
gegdiod la lucrul cel necuviincios. Cind va trimite a d,oua vard,
vreun om, sI md laEi ca si-i dau eu rlspunsul, ca sd cunosti cit
dor am ca sd pdzescfecioria mea". Rlspuns-a ei stareta: ,,Yezisd,
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 151
nu zici vreun cuvOntaspru, sI se minie gi sI strice mI^nlstirea".
latd"e,a, a zis:,,Milduc la bisericl sd.md rog Stipinei, si md lumi-
reze ca sI-i daurlspunsul cel cuviincios,EiinsdgipurureaFecioa..
rL, md va pdzi pe mine gi mdnlstirea".
A alergatdagla aiutorul cel de sussi se ruga cu lacrimi inain-
te_a IcganeiMaicii lui Dumnezeg,sd o izbdveascd. de intinlciunea
trupului. Dupi un ceasa venit omul si i-a zis staretei cuvdntul
cel mai susamintit,la careea a rdspuns:,,Nuse cuvineca eu sd
trimit pe cinevala pdcat,ci zi ei gi dacdva voi, ifi va urma !ie".
S-audus la bisericl Ei i-a zis ei cel trimis: ,,Doamnamea,domnul
nostru a vdzut frumuseleata Ei-s-4_rinitatAt de mult la inimd,
de-vede;rea ochi-trortii,celor preadulci,ctrnu afli vindecare,dacd
nu vei veni sd te vadd; dar de bundvoie,ca sd.te facl so{ia lui,
sd fii foarte mult cinstitl, gi sd te sldvegtiinru aceastllume; iar
dncdmtvei veni de voie, tg_valua cu sila, ca sI te ruqinezein toa-
tdBritania".ILr eL a rlspuns: ,,Du-teafard.din bisericl gi a;teap-
tI gi pestepulinl vreme ili voi da aceeaca doreqte'Dbmnuitdu".
Atunci acelaa iegit bucurdndu-se,soco!,in4cd s-ainduplecatdo-
rinfei Domnului sIu. Asemeneasi staretaa socotit cum ci s-a
biruit de vrdjmagulgi foarte s-aintristat. insl evlavioasamireasd
a lui Hristos,ducdndu-se,a statinaintea Preasfintei,zicdndaces-
tea cu lacrimi:,,$tdpinamea,bine imi estesd am ochi,ca sdvdd
S_fintalcotnV_lfiadar fiindcd. tgeqtia m-au impiedicat pe mine
vdzind pe pdnglritul, mai bine sd-iscotpe ei, decO.t sd-miinting_z
fecioriamea gi voi vedeaeu darul meu cu ochii sufletuluir4eu.
Iart4-tnI-D8.iamng *fi)ea, gi sd nu mi se socoteasciintru -Bdgat
opet?Iia aceasta,cd de nevoie o fac. S-LdlLdqud"rele cp.-mispau
inainte, mai bine este a alegerdul cel mai mic". Acesteazicind
(o! bnrbnrie ;i viteiie!);1.'?s_q-o;
am_2ndpi*ochii cu un cu1it,gi i-a pus
intr-un vas. Apoi a strigat pe omul cel trimis Ei ia zis: ,,liigdCl
q-c.bilage$tia au gregit domnului tdu, de l-au rInit, .ta!asu*dre.p-
tete-j-ilL pede_p,$t. $i-{acl dupl cum ai zis pqt si-l m2.ngiie,"
r+9lg!-grjtdlaedaryii, qa sr ra rditltru.-ei-tpgld.verelia E-i.
-bucu-
fitl-Iar acelaingrozit, aluat ochii ;i ia dus domnului slu, spu-
ndndu-icuvinteleLcestel,cgyevdzlndu-ipe din;i|. s-ainsplimin-
tat, sclimbdndu-secu dumnezeiasclschimbare,;i minun0.ndu-se
de fapta,bunl a fecioarei aceleia,qia schimbatdragosteaceatru-
peascl,intru evlavia duhului. A plins cu amar, a urit din inimd
 r52 Protos. NI C,ODIAI ]I,IANDT,TA
tdrldelegile lui, qi umilindu-sela suflet, a adus ochii la mlnlsti
re, de ia pus inaintea Sfintei Icoane a Maicii lui Dumnezeusi pe
onrba acolo aproape si stea. Si adundnd pe toate surorile, le-a
zis lor: ,,Cddetitoate la rugiciune, cu lacrimi rugindu-vd stdpi-
nului Hristos celui Atotputernic, si Preasfintei Fecioare Maicii
Lui, ca sd,facd.mill cu sora aceastabinecuvintltn, si sd o vindece
pe e , gi dacl'vom tvea credinfd fierbinte, ne va auzi Stdpinul;
numai sd nu aveti necredintl'in inimile voastre, nici sd vd indoiti
c2rtde pufin; cI cele ce sunt cu neputintd"la oameni, cu putinfd
sunt la Dumnezeu,care face voia celor ce se tem de El. Si vd rog
pe voi, sI nu indrizneascd vreuna si se scoalede la pdmint, pind.
ce -voi sdvirEi si eu ruglciunea met". Asa zicind, a pus cenusi,
nevrednicul, pe capul lui qi cdzind jos la pim0nt, cu capul des-
coperit si cu multd smerenie,se ruga cu multe lacrimi gi tdnguiri:
,,Doamnasi Stlpina Ingerilor, MaicaAtotputernicului Dumnezeu,
nu sunt vrednic sd vdd Sfdnta Icoana Ti, nici si deschid gura
mea cea preapingdritd,ca sI te rog; cd nu amldsat nici un pdcat,
pe care sd.nul fi fIcut. Intinat-am sufletul gi trupul meu ;i tot
pdmintul. insd fiindcl Domnul Iisus Flristos S.aintrupat pentru
picitosi, si n'a lepddat pe desfrdnate,pe tdlhari si pe vame;i, ci
ia primit pe toti si la Dumnezeiascalui indllare de la noi, te-a
llsat pe tine mijlocitoare a pdcitogilor, pe tine te pun chezasl, Std-
pdna mea, cltre Fiul.tdu cel milostiH ca sd mi intorc dela calea
cea rea"a ffuddelegilor,gi prin pocdinll sd-mi spdl noroiul sufle-
tului meu, numai si audd darul tdu rugiciunile sfintitei starefe
si a toatei sfinfite-i frlfimi, ca sd dai iarisi ochii sfintei roabei
acesteia,cdreia eu nepriceputul iam fost pricina de i-a scos. Si
ara Lceasta,sd se izbdveascl de trupeasca [evedere, qi luind lu-
mina cea pread,oritd,si slujeascl bisericii tale, ca gi mai inainte,
i41 eu, nevrednicul robul tiu, sd md slobozescde robia cea cum-
plitd a celui viclean, care md,trage legat, nevdzut, cu lanf de.fier".
Acesteagi altele multe ziceacu lacrimi domnitorul, iar cllugd-
ritele de asemenease rugard toatd"ziua aceea.Si fiindcd se rugau
cu credinfd si cererea le era binecuvintatd. si sfinti, pentru
dragosteacea friteascd, s-a.auzit degrabdrugiciunea lor. La cea-
sul-vecernieia strllucittoatd, biserica, si s-aauzit un glas, zicind:
lumiq?.tr?,cu darul celui ndscut al meu". Atunci cdlugdrila,
,,[a.:fi.
ciutind in sus, a vdzlt pe Stdpina cea Atotputernicd, stdnd
L
MINUNILE MAICII DOMNUIUI r53
inluntru Jertfelnicului,Ei i-a zis ei: ,,MIrescnumeletdu, Doamna
mea,Ei sllvescdarul tlu".
Iar-domnitorulgi toate surorile,dupd ce au auzit glasul,s-au
sculat,d4l pe Preasfinta n-at vLzut-o.inoi- ufuA.odc/4gra viqde-
Qatri,cpeas-emai inainte eru fnrd,ochi, au sldvit pe Stipina cea
A[otputernicl gi iau mullumit, f[.cl$d priveglere"dp- _toat4'noap-
tea. Apoi domnitorul a dat mlndstirii multe daruri $i cdindu-se
de picatele lui, duptrfIgIduinl[, nu s-aintinat mai mult, ci a pe-
trecut viali cu fapte bune.l4.r preacinstitaMatia s-aflcut minu-
rlatd fgarte in lumea acea;stld,Palt-ru marel infelepciunegi pdzi
1eafecioriei $iei. toate surorile au cinstit-o mult pentru facerea
de minune ceaiisn mai.sus si pentru petrecereaei ceacu fapte
bune.lar dupd"sf0rgitulstarefei,cu sfatde obgteau ales-ope din-
sa, curecu pllcere de Dumnezeupdstorind Sfinta mdnistire s-a
dusintru impdrdliaceacereascd,.Pe carc,o! de ar da Dumnezeuca
noi toli si o dobindim, cu darul Ei iubireade oameni,a Domnu-
cu
lui nostru Iisus Hristos, cdruia se cuvine toatd.slava,cinstea gi
inchinlciunea, impreuni cu cel f.ilrdde inceput al lui PIrinte, 9i
cu Preasfintul;i de o fiinlI Duh,in veci.Amin (M.'M, D.12,d.Neaml).
MINUNEA 185
Agisitt"r:Hltliiff,1''#"r:#:f sinasur'
Oarecarefecioard,cu numele Efimia, flicil a unui.boier bogat
a afierosit fecioria ei PreanevinovateiMaicii lui Dumnezeu,din
tlndrd"virstl qi petrecandminunat gi cu faptelune, nici odatd
n-a lipsit de la Bisericl in Duminici, PrazniceImpirlteEti gi in
sirbitori. Toli se minunau, vdzdndatita evlaviela o t0;ndrilatdt
de crudi, foarte frumoasdcu trupul qi cu bun chip. I41pe c21
creftea virsla trupului, pe atita seinmul,tea9i evlaviasufletului.
De aceel,yple4ul drac nemaiputdndsuferi viefuirea ei: curatl,
qinstitl, sfintl, zavistui foarte mult, asuprupilztii fecioriei aces-
teia. El rini cltre -dragostea ei un boier preabogat,carea.cerut-o
delatatil strude sofie.Tatil fecioareis-abucurat,casilfacdginere
pe un om ca Lcestl.F.l i-a filgilduit cI i-o va da. insl mireasalui
Hristos ceafdrd,de prihani, s-aimpotrivit voii plrintegti, zicind
ci nu ar fi cu dreptate, nici cu cuviinp, ca sI mintd purirrea Ie-
cioarei,Nlscltoarei de Durnnezeu,cdreiai-a filgdduit_fecioriaei,
si sd iubeasclmai mult pe un nevrednic;i pdmintesc,decit pe
154 Protos. N IC'ODIM MANDITA
mirele cel preavrednic si ceresc.Ci tatdl ei s-a miniat si ia zis:
,,Rudenialui este mare, si tu nu esti vrednici sI iei de blrbat pe
un boier atdt de bogat qi de bun neam. Cu hotdrare voiesc ca sI
tacivoia mea, sau te pedepsescprea aspru". Fecioaracea de bun
neam, vdzind socotealatatdlui sIu cea nestrdmutatdqi prir4ejdia
f'ecioriei ei, a rntrat in Dumnezeiascabisericl, gi rugindu-se cu
lacrimi, cerel de la Preasfdnta Ndscltoare de Dumnezeu, ca sd-i
aiute la aceastd,nevoie, sd nu-si intine trupul siu. Dupd ce s-a
rugat multe ceasuri, socotea intru sinesi aceasta:,,f.iindcd fru-
musetea trupului meu este pricioa ca sd mint ceresculuiN{ire,si
sd md pingdresc de om nevrednic, mai bine este sI md lipsesc
49 e?, nefiindu-mi fblositoare si sI md. fac grozavd.cu chipul ;i
uritd,4umai sd-mi pdzesccurlienia sufletulir,i, pe care, mii var-
tos ;i mai mult o doregte Domnul, decdt frumusetea cea stficd-
cioasd.Acesteacugetind si infierbdntindu-se de Dumnezeiescul
dor al pdzirii fecioriei ei, qi,a tdiat nasul si buzele. Deindrdzneala
aceasta auzind si vizdnd-o tatdl ei, s-a miniat atita, incdt a vrut
s-o omoare, insd pentru ca sd nu-i dea numai o durere, dacd,ii
va taia,capul ei, a llsat-o pe dinsa vie, ca sd-i dea muncd pe fie-
care zi. Dupd ce a bdtut-o c0.ta vrut, a chemat un lucritor de pi-
mint, pe czre il avea in tarinile iui, foarte aspru si flrd omenie,
c4tuia i-a dat-o ca sd o albd.ca pe o roabd, sd-i facd.cele rnai grele
si mai defdimate slujbe si lucruri ale tarinii lui si si a l>atd.tilrd.
de milostivire, c0nd nu-i va face ascultare.El s-ajurat aceluia cI
dacd,va auzi, cd s-aumilit in vreo zi spre ea si ii va tace bine, sau
sevaardta milostiv cit de pulin cdtre ddnsa,iiva tiia eapul lui.
Tdranul luindu-o pe dinsa, o necilieasi o bltea fdrd,d,emilostivire,
pentru cd din fire era crud si fdrd de omenie. Mai mult, pentru
-cea,
frica tatdlui ei, a pus-o la ceie mai grele sluibe. Fecioara de
bun_nearn,rdbda cu vitejie toate scirbele, multumind Domnului,
Carc a invrednicit-oca sd se pedepseascd, pentru dragosteaLui.
Pe cind voia sd o batd.nemilostiwl acela,ea se duceaintr-un loc
ascuns,si se ruga multe ceasuri cu lacrimi cltre Domnul, cerdnd
de la Ddnsul, ca sd-i dea pAnd,lasfirgit rdbdarc si putere. Cele mai
multe nop{i le petreceain metanii si rugdciuni,'c0ndavea vreme.
Robia aceista cumplitl si asprI, { rdbdai-o purrdtoarea de
chinuri si Mucenita pdzirii fecioriei ei, nu zece zile, sau o sutd, ci
sapte ani intregi. oricare o vedea din cei ce o stiau mai dinainte,
citd. frumusete avea si.in ce fel s-a fdcut din osteneli, din scdrbe
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 155
gi din munci,nu era cu putinfl ca si nu-l doard"inima 9i sdCnt
ldcrimezede nefericirea ei.lntr-o noaptein care era aiunul Nag-
tcrii lui Hristos, pe cind cina barbarul acela,Efimia s-a dus pe
ascunsla grajd ca sI se rolge, cuget0ndla intruparea Domnului
oostru, C,ale.a,primil,s"i-se.fzrd'.ompentru mOntuireanoastri.
lIranul vilzind ci lipseite fecioara,ahrat un toiag qi a aletgatca
sd,obatd,dupdcum aveaobignuinll. Alergind ciltre graid,avilzut
departe o luminl mare ;i s-atemut, socotind cum cd ar fi foc
d.,e*
si cI arde casa.Apropindu-sea vdntt ceel ce nu era vrednic sI
vadd,,rdicd"pe ilgplrItea;sa cea cereascl cu mullime de sfinli
ingeri, care m0{rgiiau pe Efimi,4,zicind: ,,"Rabd{. cu tirie fiica
riiea preiiubitd, cdcipentru scirba aceastavremelntcd,pe care o
pltimeqti pentru dragosteaFiului meu, yei dobindi inimpfudlia
Lui, slavl ve;nicdgi nevegtejitdcununl. Si ca $emnpentru cunu-
na slaveicelei mari, cdreiaai si te invrednicestide la Mirele tiu
Cel Ceresc,deacum-s{fii vlndecat! la mldularele cele tdiate,cu
putereaFiului Meu...".Acesteavdzindu-leldranul acelas-ainfri-
co;at si strigdndpe toli casniciisdi, au vdzut pe Stdpina ceafdtd
de prihand,ct celta ei ceacereasci,Ei pe feciolra sr buzelegi
cu nasul, dupd cum a fost mai inainte. Toli au cdzutla pdm?;nt,
neputind sd vadi atita lnminl. Dupd un ceas sculindu-se,au
vdzutnumai pe Efimiasinguri, rugindu-se;i strdlucind.Acestea
vdzindu-lelIranul acela,a trimis cuv0nt la tatdl ei, sd vind grab-
nic la fiica lui. Acelaveni indatd..Ydzind pe fiica lui vindecatd,
s-a inspdimintat qi mullumind Domnului, a cerut iertarc de la
dinsa, pentru necunoqtinlalui ceamai dinainte.Apoi cheltuind
aur mult, a ziditin locul graidului acela,o miirdstire preafrumoa-
sd qi acoloaldsat-ope d0nsa,sI sluieasclMireluiei CeluiCeresc.
Acoloisi petrecel eaviata,in faptebune gi adunl pe multe alte-
le. Astfel,bine qi minunat petrecind in toate poruncileDomnu-
lui, cu pllcere de Dumnezeuplstorind turma ceasf.intd",ldsind
cele vremelnice,s-a dus la impilrdlia cez-nesfir;iti, pe care sd
dea Dumnezetsd,o dobindim noi toti. Amin (M.M.D.13,d.Neaml).
MINUNEA 186
Maica Domnului incununeazf din cer pe doui
fecioare cufate, clevetite de lumea rea
O femeiecreqtinl de bun neam,foarteimbundtl,titd,,aveadoud,
fiice foarte frumoase.Ea le sfdtuiasl-i urmezeei la petrecerea
 156 Protos. NICODIM MANDITA
cffiFdup[ Dumnezeu,gi mai ales la multa evlavie pe cate o avea
cltre Preasfana Ndscltoare de Dumnezeu.DupI molrtea bdrbatu-
lui ei, a sdrdcitaEade mult, incit nu avea cu ce si-si mdrite fbtele
ei. Astfel se amdra temOndu-se,ca nu cumva sI-si v2ndd cinstea
lor, din pricina siriciei. Avind ea multd credinfd cltre Dumne-
zerr,s-Ldus cu dinsele la Bisericl. Acolo, stind inaintea Preasfin-
tei Nlscltoarei de Dumnezeu,s-arugat zicind cu lacrimi: ,,Stlpt-
na ingerilor, Maica sdrmanilor, Ei aiutdtoarca sdracilor, in ingri
jirea Ei sub acoperdmdntultIu dau din tot sufeltul meu, pe aces-
te doud slrmane, ca sI le chivernisesti; cd nu pot eu sd le pdzesc
f.drd,de paguba sufletului qi a trupului, din cauzasdrdciei si nea-
jungerii mele. Tu cu mai-nainte si'Dumnezeiascata"purtare de
grijI, dupi nemdrginita ta milostivire, sI le acoperi gi si le pi-
zesti, cz sI nu-si intine fecioria lor".
Acestea zicind rnama cea evlavioasd, L Lprrc t miinile fiicelor
ei qi le-au apropiat de sfinta icoand",spre sefirn de legdturd, ca
sd fie Preasfinta Ndscltoare de Dumnezerr, mLmL lor, din ceasul
acela, si ea mai mult nu. Aceasta fdcdnd, s-au intors la casa lor.
C0nd s-au apropiat de u;d", iatd un tanIr, in chipul fulgerului,
care tinand o pungd plind de argin{i, ii zise ei: ,jmpdrdteas? cel
cereascl ifi trimite banii aceqtia,ca si chiverniseqti fiicele tale".
Luindu-i pe dinqii, acela.s-asuit la ceruri. Femeia a cdzut cu fala
la pdmdnt multumind cu lacrimi Fdcdtoarei de bine, celei bogat
dlruitoare, pentru grabnicul ajutor gi grabnica sprijinire. Apoi,
cheltuind, le-a imbrdcat pe dOnsele si le-a cumplrat cele de
nevoie ale viefii lor. Vecinii cei rii, qtiind sdrdcir lor cea dinain-
te, le grd.iau rdu qi le huleau pe ddnsele cu nedreptate qi cu ru-
gine, osindindu-le si'zicind, cum cd maicalor,le-a v0ndut cinstea
lor, vreunuia din cei bogafi gi a luat bani. Clevetirea aceastacum-
plitd", atzindu-o evlavioasa femeie, socoteascdfiecare cdtd"scir-
bd,Ei necaza suferit! Si pe cit timpul trecea,pe ^tata,;i osindirea
crestea, incit s-ainstiinlat de aceasta toatd"cetatez. Biata mamd,
t neputand sd mai suferp ponegririle oamenilor, a zis fiicelor sale:
,,Duce1i-vdla Maica voastri cea milostivi, qi vI rugafi bundtdfii
ei cu lacrimi si cu inima smeritd, ca sd"vd"aiute si v[ izbivili de
gurile oamenilor 9i {aqI cu neindoitd, credinld,vX vefi ruga, vd'va
auzi pe voi Maica induratului Dumnezeu, Cea mult-milostivd,
dupl cum si mai-nainte ne-a auzit qi aiutat". Fecioareleascultind
invdtltura macii lor, s-au dus la Dumnezeiascabisericl, si au
MINANIIE MAICII DOMNUTUI r57
flcut dupd cum le-a invtrfat. Dupi ce s-aurugat destul; vlrsind
lacrimi cu credinfi fierbinte, s'au intors la casalor, niddjduind
latmpdrdteasl cel Puternicl, cum c{ le va trimite ajutor din cer,
precum s-agi fIcut. impirdteasa, hrdnitoarea slracilor, primind
smerita rugd.ciunegi lacrimile nevinovatelortinere, le-a ascultat
pe dinsele si cu minune le-a ajutatintr-acestchip:.
La un marc praznic,la care era-adunattot poporul cetdfii in
Mitropolie,Ei dddeainvdflturl u4 Duhovnic,er&si femeiacea
mai sus amintitd,,cu fetele ei. Pe la mijlocul invlflturii Duhovni
cului ce se osteneacu bunl chibzuia.ll ainvdta si lumina aduna-
rea credincioqilordin Bisericd",vilzurd"tofi un inger preafrumos,
cd,a intrat pe o fereastrd",Iinand in miini doud cununi frumoase
si minunate, alcltuite din flori din trandafir alb si din alte flori
bine mirositoare.El zisecltre celedoud copile,acestecuvintein
auzul tuturor: ,,Acestedoul cununi de flori albe, vi le-a trimis
din ceruri, impdrdteasa,pentru semnulfeciorieivoastre".Aces-
tea zicind, a pus pe capetelelor cununile gi indatd s-afdcut nevd-
zut. C2;td.
veseliesocotifi o! ascultdtorilor,cd,au luat fecioareleqi
citd inspiimintare, cei ce stau imprejur? A rlmas invd.titura
neisprlvitd, Arhiereul gi boierii au alergatsI sirute cununilecele
ceregtisi in scurt tot poporul se intrecea,cine sd cinsteascd" pe
fecioaremai mult. Mai pe urml le-aupetrecutpdni la casalor.
Ele insl nu s-aum0ndrit in deqert,pentru aceastd. cinstece ii s-a
fdcut; ci cu multd smerenieau multumit implrdtesei celei vred-
nice de cinste.Arhiereul gi cei mai mari boieri, au cheltuit avere
nenumlratd", zidind doul mdndstiri preafrumoasein numele
PreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeu.Apoi auhotdr0rtpe o fecioa-
rd"staretd.intr-o mdnistire Eipe alta,in cealaltd" mdndstire.Acolo
ele petreceaucu aqafapte bune gi viafi minunatd.,incdt, multe
fecioarede bun neam ale boierilor, nu numai din aceacetate,ci,
gi din alte cetdti,auzind de vesteaceabunl gi de petrecereacea
pldcutl lui Dumnezerr,&u llsat bogltja ceacurgdtoareprecumqi
slavaceadeqartd,si au venit la ascultarealor. $i atita au crescut
acestpdoul mdndstiri,avindu-le toli in mare evlavie,incit, cine-
va socoteao mare fericire, dacd,s-arfi invrednicit sI se numere
impreund cv Lce stil tagmdbinecuvintatd".Celedoui minunate
proiestoases-auslvOrsit in sfintenie si sfintele lor moastebine
au mirosit, iar fericitele lor suflete,s-audus in impdrdfia cea ce-
 158 Protos. NICODIM, MANDITA
c 9i noi tofi sI o dobdn-
retscd,pe care,o! de ar da Dumnezerr,
dim. Amin (M. M.D. 14,d. Neamt).
MINUNEA 187
Biruind rizboiul curviei de cinci ori,.
de cinci ori s-a incununat
Doi frali au fost trimigi de la mlnlstire, la ascultare.Ei ctrlI-
toreauimpreuni, rugindu-sefiecarelui Dumnezeu. Ajungitd la
locul destinat, s-au apucatde lucru. Agupraunuia dintre ei, s-a
ridicat rdzboi de la diavolul, de cinci ori, ca sI plcltuiasci. El
sculindu-sefilcearugdciune,;i nu s-allsat biruit de gdnduri, dar
a fost supirat tare de patimd.intorc0ndu-secltre Pdrintelelor du-
hovnicesc,fgla".ftateluiaceluiaera tulburatl. fiind intrebat des-
pre cuuzntulburdrii, acelaa pus metanie9i a rlspuns: ,,RoagI-te,
PIrinte, pentru mine, cl am cdzutin curvie". Apoi ia povestit,
cum a fost..luptatde gindqli. Bltrinul fiind vdzdtor cu mintea,
vedea pe capul uceniculuisdu,cinci cununi. Cunoscindu-ilupta
qi biruihla lui asuprapatimii Ei a diavolului, care o ridicaseasu-
pra lui, i-r zis:,,i4drdznegte fiule, cd nu te-ai biruit; ci, mai v0r-
to-q,ai biruit cu aceeaimpotrivire, cd"n-ai sivirqit pdcatul".
S41eleprin credinla in Dumnezeuqi evlavia ce o avea cdtre
Maica Domnului, a fost alrttat sI biruiascd de cinci ori, ispita
iliavoleascdEi astfel,s-aincununat de cinci ori, cu darul lui Dum-
nezeu.Qrlcepatim4-sauispitd diavoleascd biruitd de noi cu aju-
torul lui Dumnezeusi osirdia noastrd bine chibzuitl, este o
'.cunund
strdluciil, cti iare ne incunundm de sus.
MINUNEA 188
Maica Domnului salveazL de la inec,
pe o femeie ce a niscut un prunc negfu . bunl voie, pe clre eu acum mi duc sI o primesc".
Pestemareleriu Naris,caretreceprin mijloculoraquluiNarani,
s-aridicat un rnare Ei frumos pod, riul fiind foarte lat 9i adinc.
in acestoragera un boier bogat,cuteLvelmulte slugis,imai mul,ti
robi; gi intre acestiase alla si un arap, pe careil iubeamult boie-
rul, pentru cd,ii iilceamulte sluibe.intdmplindu-sesi nascl sofia
boierului, a flcut copil negru cacerneala;agade negru,incdt era
aproapeca qi arapul.Iar din ce caruzd, nimeni nu stia, clci femeia
era (xrriltd,se pilzeade astfel de fapte gi pe alt blrbat nu cuno$-
L tea,in afardde solul ei. $i mai ales,aveamare evlavie cdftePrca'
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI r59
sfinta, pentru care,o iubea Stlpana qi o invredniceade multe
haruri, intre care a fost si aceasta,pe care mai jos il vom scrie.
Toli cei ce vedeaupe copil, nu numai strlini, ci chiar qi boie-
rul, socoteaucum cd l-a flcut cu arapul, din care pricinil avea
mare suplrare boierul, si-i era ruginede oameni.PentrucI toli in
toate pd\ile, numai de aceasgrvorbeau,qi de multe ori il biruia
supdrarea,pOni intr-atit, incit cugeta sI omoare pruncul, pe
arapulsi pe sofia sa.insl Preasfintai dildeardbdarc,pentru ci
cunosteacwdlia acelei nevinovate femei. Si, flcdndu-se"femeia
sdndtoasd", boierul ca sd"scapede ocara oamenilor, i-a zip ,,Ot
femeie real la-|';icopilul cel de pripas, pe care l-ai nlscut in
desfrdnare,fugi degrabdin casamea.qi du-tein locul unde sd nu
te vadd ochii mei, pentru ca nu cumvasi mI m0nii vreodatl Ei
sd te omor".
AcesteazicdndL Lpvcut-ode cosife(pnrulcapului)qi a dat-oafa-
rd din castr,impreundcu pruncul.Pl2ngnndea fi tanguindu-se,
s-adus la un unchi al siu, socotindcd,o va primi la casasa,ca una
ce era din s0ngelelui, dar gi acelaa alungat-ocu multe ocd.rigi
deflimdri. $i agaau ficut toate rudeniile ei, socotindtotj cum ca
in adevdr,cu arapul a fdcutcopilul. Yilzind cd toaterudele ei au
ocdrit-o gi au alungat-os-Lintristat qi dezndddjduitpind intr-a1d;t,
incit, cL o ticnloa;sd,
iEi pusein gind sI se omoarecu pruncul,ne-
maiput0nd sI sufere ocaraoamenilor.Acesteacugetind, a intrat
intr-o bisericd a PreasfinteiNdscdtozreide Dumnezeusi cdzflnd
inaintea icoaneiei, a plins atit de mult, incOta udat pardoseaLa
Bisericii,zicind.:,,PreadulceL meaDoamndgi Stlpand!Nu pot sd
mai sufir defdimareasi ocaraoamenilor;md rog milostivirii tale
sd nu lasi sufletul meu si se munceasci,pentru moafte? ceade
Si dupi ce a plins multl vreme, s-a dus in targ ;i ajungOnd
aproapede riu a strigat cu mare glasin auzultuturor: ,,Asculta-
fiml pentru numele lui Dumnezeu!"To[i au stat.locului, ca sd.
audd.ce vrea si spuni. Si a zis ea: ,,NIscltoareade DumnezeuEi
Stlpina, sd.aratevreun sefirnla aceiacarc md"clevetesccu nedrep-
tate, cd"eu nu am si mai fac decit acelsta".$i sfirsind aceste
cuvinte, s-aaruncatin r0u, impreuni cu pruncul.lar bdrbatul ei
s,ioarecaredin rudenii, care s-auintimplat acolo in tirg, s-au
intristat de moarteaei. $i ducindu-se- in Biserictrse rugau, ce-
r60 Protos. NICODIM MANDTTA
rdnd de la Dumnezeu ca si nu-i pedepseascipentru priclna
aceastl, deoarece ei nu stiau daci a fost vinovati s-au nu, ci
numai copilul, prin culoarea pielei, ar fi mdrturisit pe tatdl silu.
Astfel,pe cind se rugau ei, au auzit tfatd' glasuri de popor, ldu-
d0nd cu mare strigare pe Domnul, care scdpasepe femeiedin r0u,
slndtoas'i, impreund cu pruncul, care acum era alb gi foarte frumos. -
indatd alergOndla dinsa qi bdrbatul ei inspdimdntat, a imbri-
tisat-o plingind; gi cerind iertare pentru asprimea cu care s-a
purtat fatd,de dinsa, slruta pruncul, ldudind pe Domnul, Care
n-a ldsat sd moard nevinovata femeie, invinuitd pe nedreptate.
Apoi intrebindu-o cum s-a fdcut minunea, e a rispuns: ,,Cind
am vdzlt cd m-ati ocdrit toti qi m-ati izgonit, din pteam re^
supirare qi amlrdciune, am pus in gdnd s,I md omor; insd mai
irrtii, intrind in Bisericd, am cdzut 9i m-am rugat Preasfintei
Ndscltoarei de Dumn ezeu,pe care in urmd am vdzut'o in fundul
riului unde m-am aruncut, care mi-a zis mie: ,,Sdnu te intristezi
ci eu nu te las si te inneci". Atunci am vdzut cd'apa a stat des-
pdrlitd in doul pIrfi si nu s-a apropiat de mine. Iar eu am spus:
,,Dar pentru ce sd voiesc viaqd,Stip0na mea?Ca sI am supdrlri,
ocdri si munci?" Preasfdnta mi-a zis: ,,Altd femeie mai sldvitd
declt tine sd nu fie in orasul vostru, nici alt copil mai frumos
decit al tdu". Acestea zicind m-a luat de mOni cu copilul qi
aduc2ndu-mdpe pod, mi-a zis: ,,Fiindcdbdrbatul vrea semn ca sd
creaddcd al lui este copilul, sd se facdmai alb decit to{i pruncii
cetilii voastre". Si indatl dupl ce z zis acestea,Pteasfinta s-a
inlllat la ceruri, iar pruncul, prin minune, s-a schimbat cu fru-
musetea aceastl".
,q.ulind ;i vdzdnd cei ce stlteau de fald o minune ca Lceasta,
au sldvit pe Dumnezeu Ei pe StIp0na pururea Fecioard.Iar pe
femeie o ruga sd-i ierte clevetirea cea nedreaptd,9i mai ales bdr-
batul siu, .are o ruga sd se intoarcl la casalui. insd ea a zis: ,,Se
cuvine sd sllvesc pe Dumnezeu si pe Stip0na mai mult, pentru
cI acum te-ai incredinlat cd mia scdpatvia[a mea' De acum ina-
inte nu se cade sd mai sluiesc casei tale, ardtindu-mI astfel ne-
mulfumitoare cdtte Filcdtoarea de bine, care mi-a ficut acest
minunat dar. Tu m-ai urOt si m-ai izgonit, iar Ei ia fost mild de
mine si nu m-a ldsat ca sI pier cu trupul gi cu sufletul". Apoi s-a
dus la mdndstire de fecioare si s-a ficut cdluglrifl.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 161
Si trdind vialI imbundtdlitil si minunatd, s-a invrednicit de
impdrdlria cerurilor, pe cure dea Dumnezer ca noi tofi sI o
dobindim. Amin (M.M.D. 26,d. Neamo.
MINUNEA 189
Nlaica Domnului salveazil petun tlnilr nevinovat,
din primeidie de moarte
in zilele impiratului Teodosiecel Mare, era in Constantinopol
un oarecare Iulian, imbunitllit cu viata, ctre Lyea un singur fiu,
cu numele Teofil. AcestIulian in tinerefile lui, a fost foarte bogat:
ix la bdtrinele sdricind deslv4rqit si neavOndnici cele maide
nevoie ale trupului, a zis fiului siu: ,,Fiul meu, iati, dupi cum
vezi, e! sunt neputincios si asa de sdrac,incAt nu am cu ce sd-mi
trdiesc viala. Te rog si eu, sI-mi implineqti o dorinti a. fi7e , c
eu smeritul si md mOntuiescla bdtrinetele mele; iar tu sd te
invrednicegti de cereasca fericire, pentru zscultarea cea ciltre
pdrintele tIu".
Atunci feciorul, ia rlspuns: ,,Spune-mitatd,orice poftesti si eu
te voi asculta la lucruiile . cele cuviincioase". Bltrinul ia zis:
,,Fericitul Avraam avea un fiu din fdgdduinld,, pe c re ducdndu-l
in munte sd-l iunghie gi sd-l ardl spre jertfd,, acela nu a fugit, el
incd qi lemnele cu bucurie le ducea, cu osdrdie urmdnd tatdlui
sdu. $i nu numai acesta.,ci, gi alfii mulli au ascultat pe pdrinlii
lor. Aqa sd faci gi tu acum, fdtul meu preaiubit: asculti porunca
mea si nddllduiesc la Dumnezeulcel iubitor de oameni, cI nu te
vei mihni de aceasta".Atunci a zis Teofil: ,,Au doatil, voiesti si
tu ca sI mI omori?" Rdspuns-a, tatdl sdu: ,,Sdmd fereascl Bunul
Dumnezeu, fiule, de o filrddelege ca a'cealsta,. Eu doresc numai o
voie sI-mi faci: SI primegti ca si te vind ca pe un rob al meu,
pentru ca sd am cu ce trdi la bdtrinetile mele si si nu umblu
cerind ca un slrac Ei lipsit. Milostiwl Dumnezeuva facemill cu
tine pentru bunltatet ^ceastl, giti va da bogilig nehumlratl in
aceastd,lume, iar in cealaltd, va, ageza.sufletul tIu spre odihnl,
in sinul lui Avraam".
,,Dar o poruncd am sI-!i dau, pe care s-o pdzegti,pind in cea-
sul mor{ii tale: De te va trimite stlpinul tdu la vreun lucru sau
la vreo sluibd oatec&re,sd-!i aduci aminte ca sd te duci intotdea-
una mai intii la Sfinta Liturghie, cind este vremea ei, qi numai
162 Protos. NICODfM MAND|TA
dupd sfirEitul serviciului sf0.nt,sd te indrep,ti spre slujba tL. De
asemenea,si te sirguiesti sd ai cdtreaPreasfinta Fecioarl multd
evlavie. Dacd vei face asa, te va, izbilvi Domnul de o mare Ei
ndpr aznicd,prime j die ".
nid u rlsluns:',,PIrint6lemeu, fd cu mine cum ifi este voi ta".
A doua zi a vindut Iulian pe fiul sdu Teofil, la un boier, Patriciu
al palatului, cu numele Constantin, care a iubit mult pe tindr,
pentru supunerea,ascultarea qi frumoasa lui inlelepciune, pen-
tru smerenia.;i pdzirea curltie sale, pentru frumusefea fetei lui,
cum qi pentru invdfdtura si eunostinlele pe care le avea.il lua la
plimbare cu el, oriunde se ducea, cum si la masi pentru ca sd-l
slujeascdcu sirguinfl.
. intr-una din zile ducdndu-seboierul la palatul impdrdtesc, a
uitat samandrionul, adicd"buchelarul in care avea poruncile; Ei a
trimis ihap oi acasd"pe Teofil, in gr abd"ca sd-l aducd.Tdndrul aler-
gdnd acasd,a intrat in camera Patriciului fnid, nici o teamd gi a
luat buchelarul. in ceasul acela s-a intdmplat cd femeia Patri-
ciului gezlnd in pat, pdcdtuia cu.un rab al ei. Tofil din preamul-
ta grdbire, nu s-a uitat-spre ei si qia cdutat de drumul lui. : pecetluiascd, slv0rgindu-seSfdntaLiturghie la biserica"^ceea,,a
Ticdlogii aceia care pdcdtuiau, temindu-se qil el va spune dom-
nului sIu, au plismuit asupalui viclenie gi mirturii mincinoase.
Venind patriciul i-a zis lui femeia: ,,De asta ti armpdrat pe robul
acesta,ca sd vinl la mine in pat qi sd.ma=sileasci la pdcat,neru-
qinatul? Cdci dacd"n-aEfi strigat si n-ar fi venit cutare ca sd"md"
scape,imi pingirea cinstea, prea indr[znelul. acesta.Ce, sunt de
neam prost Ei nefericit ca sI md disprefuie;ti aEaTMI jur pe rugd-
ciunea pdrinfilor mei qi pe mintuirea sufletului meu, cd de nu
voi vedea mdine, capul indrlznetului si obraznicului rob tdiat, nu
mai stau nici un ceas in cLSa.ta",ci md despart de tine qi-mi iau
zestrel mea".
Patriciul auzlnd acestea's-am0niat foarte mult asupa robului
gi a fdglduit cu hotdrire, sI-i facd,voia ei. A doua zi intilnindu-se
la palat cu Eparhul, i-a z[s:,,Miine de diminea;ld,am sd-fi trimit
pe un rob al rneu, cdruia ai sd-i tai ctpul, sd-l pui intr-o bucatd"
de'pinzd.,sl-l pecetluiegtigi si mil trimiti". Eparhul i-a rispuns:
,Eu nu pot sd fac judecatd,fdrd dovadd;dacl insl mdrturisesq de
el trei oameni in scris, cum cd este vinovat de moarte, il omor"..
MINUNILE MAICII DOMNUTUI r63
Atunci Patriciul a spusinainte a trei martori, cum cI a cum-
pilrat un rob tindt, c&te L vrut sI necinsteascicu sila pe solia
lui qi a scris hotlrire de moarte chiar cu minh sa. DupI Lceea
Eparhul,a primit sd-l omoare.
C0nd s-a ficut ziud, a chematpe nevinovatul acelasi i-a zis
lui: ,,Du-tela Eparhulgi-ispune,cum ci-l heretisesc'gi si-mi trimi-
td rlspunsul".Robulcel bun plecind, a trecut pe l0ngI o biseri
cd a PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu,in care se sluieasi
aducdndu-siaminte de porunca pdrinteascd,a intrat induntru
tocmai cind se citeaApostolulqi a rdmdsin bisericdpind,la,sfdr-
Eit. in timpul Lcestl, robul cel cu adevdtatvinovat, vdzdnd cd,
Eparhul intirzie de a trimite capul, a zis Patriciului: ,,Sdmd duc
eu sd-ladtc, dacdporunciti". PatriciulL zis:,,Du-te".Atunci el aler-"
gind cu grdbire,ca gi cum s-arfi dus sI primeascdo comoarl de
mult pref, a ajunsla casaEparhului;i intrind induntru, l-ahere-
tisit (sdura| pe el in numelePatriciului,Atunci un gealatcu sabia
ascutitdce sta ascuns,i-a tdiatindatd",capul lui, pe care punindu-l
intr-un ligheansi spdlindu-I,l-a impachetat.Tocmaicind voia sd-l
sosit gi robul cel credinciossi fdrd de"viclesug,heretis0ndpe
Eparhul,a primit paehetulcu capul'pecetluit filrd"sd gtie ce este
induntru. Ajungind zcasd" la Patriciu gi vlzindu-l pe el, toti s-au
minunat, mai alesdoamnalui, pentru cd Etiacd la trimis sd-itaie
capul, iat el s-aintors sdndtos.intrebindu-l pe dinsul ce a adus,
el a rdspunszicind: ,,Dupdcum mifi poruncit, stlpine al meu,
m-amdus gi heretisind pe Eparhul,indatd.mi-a dat lucrul aces-
ta sd !i-l aduc;eu insl nu gtiu ce esteinluntru".
Atunci eahrind pachetulgi despecetluinduJ, a aflat capulrobu-
lui necredincios,pentru care ingrozindu-sefoatte, a tdmas fdtd,
grai multl vreme, preapdcdtoasa. Apoi venind in stareaceamai
dinainte, a inleles iudecatalui Dumnezeucel dreaptd,.Si fiindu-i
fricd sI nu-pitimeasclsi ea asemenea, cL o pricinuitolrea a rdu-
td{ii aceleia,a plins din toatl inima gi a spussolului ei cu indrdz-
neald",flridelegea ei, zicdnd:,,Domnulmeu! Eu ticiloasa si nefe-
ficita sunt pricinuitoarea rlului acestuia si md tem sd nu
pdtimescdup[ faptelemele,cd nu estelucru ascuns(dupicumzice
glasulDomnului) caresd nu sevideascd.latd", azi sejmplinesctrei
ani Ei jumdtate, de cind eu plcltuiesc cu robul cel omordt,inqe-

164 Protos. NICODIM MANDITA
ldndu-te, fdrd,ca tu si fi Stiut ^ceastl. insl robul acesta tindr,
este curat despre mine, cd nici un pdcat n-a fdcut qi cu nedeptate
l-am invinovd+it, ticdlo sa de mine. Pentru aceastaDumnezeucel
drept care iubeqte dreptatea, ardspldtit fieciruia dupd lucrurile
lui. Te rog, iartd-mi pe mine, domnul mbu, pentru indurdrile lui
Dumnezeu qi mI flglduiesc ca de azi inainte si nu-[i mai gre-
sesctie". Acesteazicind toti s-auinfricoqat si s-auinspdimdntat,
mlrind. pe Domnul cel iubitor de oameni, clre niciodatl nu trece
cu vederea pe cel ce face voia Lui.
Atunci Patriciul intrebind qi cercetind pe tinlrul sd-i spunl
viata si faptele lui cele dinaite, el a mdrturisit totul, ardtindu-i
bunul neam din care se trage, sdrdciain care tatil sIu a ajuns la
. bdtrdnele, ascultateape cure i-a fdcut-o,primind sd fie vindut lui
ca un rob)spre a LveL eu ce-l intretine, porunca pe c re i-a dat-o
sd se ducd la Sfdnta Liturghie gi celelalte. Patriciul auzind aces-
tea, din acel ceasnu l-a mai linut pe dinsul ca rob, ci ca pe un ade-
vdrat fiu al lui, mdncdnd impreunl cu ddnsul si petrecind impre-
und. Si nu numai de zceastdcinste sa invrednicit Teofil, ci ca qi
'
mostdnitor a fost ficut de boierul acela,peste toati avufia lui.
Pentru aceastl si noi, iubitilor, sI ne temem de judecata lui
Dumnezeu.SI ne ducem totdeauna la Bisericd qi sd stdm cu fricl
si cu cutremur pdnd la sfdrqitul Sfintei Liturghii, ca gi cum am
vedea cu ochii pe Stdpinul Hristos, Cel care ne va judeca pe noi
in ziua ceainfricoqatd ^ invierii celei de obqte.SI nu iegim afard
din Bisericd inainte de terminarea slujbei qi mai ales sd nu in-
drdzneascdnimeni a vorbi inluntru, pentru cI cel ce iese afard.
din bisericl in timpul slujbei, fdrd,de mare nevoie, se aseamdnd
cu luda, cel ce s-a sculat de la Cina cea de Taind"qi duc0ndu-se,
a vindut pe Domnul nostru Iisus llristos (M.M.D.65,d. Ncamt).
MINUNEA 19O
Zidind o biserici in cinstea Maicii Domnului
't .
au primit ca rhsplhtire un prunc minunat
Vasile qi Evdochi^, peffecfundin viaql de clsnicie, au zidit o
bisericl foarte scumpdin cinsteaPreacurateiFecioare.MaicaDom-
nului le-a ddruit un fiu cu mare sfintire, care,filcindu-se mdriqor,
nu vorbea cu nici o feneie, nefiind maica.sa de fatd. Pentru
aceasti curdtfr dupd nroartealui, trupul qi hainele lui, inci multd
MINANITE MAICII DOMNUTUI 165
vreme au stat intregi si nu au putrezit, care lucru vdzind, mama
sa,a pus trupul lui intr-un sicriude aur si il-tinea ca un lucru de
mare pret. Mai tirzil l-au pusin bisericace eru.ziditdde ddnsii,
in cinsteaPreasfinteiNlscitfoareide Dumnezeu(x.281).
MTNUNEA191
- Maica Domnului salvind din marepe nepotul
impiratului, scapl si pe cei niplstuiti
O slugl a Oblalilor,a mers cu cor4bialaTtngrad, la implratul
Teodosie,venind de la Roma.in aceiasicofabie mergeasi un fe-
cior al unui frate al lui Teodosie,care din caluzaunui vdnt mare
a cdzutdin corabie si s-ainecat.Venind corlbieri la larigrad, a
dat lui Teodosieimplratul cdrlile de la fratele sIu. Ei au spusce
li s-aintimplat pe mare. Dar implratul auzind cum toti au sosit
sd.nltogigi numai fiul fratelui sIu a pierit, a poruncit sI-i inchidl
pe toli in pivnilI qi sd-i bage in obezi. Maica Domnului insd a
scospe nepotul lui Teodosiedin mare qi l-a pus intr-un caic cu
carea.venit la Tarigrad,laimpdratul ;i astfel a scospe cei nevi-
novati din temnitd"(x.395).
MTNUNEA192
NlaicaDomnrllui impaci pe robii sii iubiti,
Chiril al Alexandriei gi loan GurI de Aur
Sfantul acesta",
Chiril, om fiind, mdcatcd"era atit de inaintat
in sfin,tenie,avel si oarecarepaumdomeneascd, dat a indreptat-o
pe aceastain chip minunat. Ascultagicure era patimz gi indrep-
tarea.ei: MareleChiril, fiind rudenie gi nepot patriarhului Teofil,
vrdjmasul Sfintului Ioan Hrisostom, gi crezind ca adevdrate'
toate mincinoaseleinvinuiri, pe care le grdiaunchiul sIu Teofil,
contra Sfintului Ioan Hrisostom, nu din rilutute, ci din prea
mare incredre in unchiul sIu, fericitul Chiril se pornise si el
asupra sfintitului gi dumnezeiesculuiHrisostom, avdnd mdnie
asupralui, nu numai cind acestatrilia, ci ;i dupl moartea lui.
Pentru aceasta,nu voia nici sI-l pomeneascd, in pomelnicele
celorlalli Patriarhi, precum era Ei este obiceiul.
Apotic, atunci Patriarh al Constantinopolului,a scris ciltre.
fericitul Chiril scrisoare,ardtlnd cI qi el a fost o vreme wdima-
gul lui Hrisostbm,dag mai pe urm[, cunoscindnevinovlpiagi
curdtiaaceluibirbat Sfint, s-apocdit de greqealalui si a pomenit
166 Protos. NICODIM MANDTTA
numele lui Hrisostom impreunl cu ceilalf Sfinli, Eil sfdtuia fri-
teste pe Sf. Chiril, sd scrie numele lui Hrisostom in pomelnicb Ei
sd-lpomeneascd.insl Chiril nu-l asculta,nevoind sd defaime sino-
dul linut impotriva lui Hrisostom, pe vremea unchiului siu Teofil.
A mai scris clme Chiril Patriarhul qi Sfintul Isidor Pelusiotul,
ca unul ce-i era rudenie si mai bdtrin cu vlrsta, sfltuindu-l cd nu
se cuvine a jtdeca pe cineva din oameni, pinil nu v_a^cerceta el
singur, aminun{it, pricina qi gre;eala omului aceluia.tncl si altd
epiitoia a mai r.rii sfatttui Isidor cltre Chiril, in care zicea:,,Mil
numesti cd sunt plrintele tiu ;i md tem de osindi. Ascult[-mI
pe mine, sd nu te osindeqti ;i tu de Dreptul Judecdtor,Cel ce nu
cautd"la fayd",leapddd-1i minia asupra celui mort si nu tulbura
Biserica celor vii, pricinuindu-i nelinigte. i :
Citind scrisorile Sfintului Isidor, a inceput Sfdntul Chiril a se
indrepta Ei a-qi cunoaste greseala. Dar *a indreptat desdvirgit,
av2rndun vis cL acestli I s-a atdtat Sfintului, cd se afla intr-un
loc de negrditd, frumusefe qi bucurie. Vedea acolo pe Avraam,
Isaac gi Iacov gi Sfinti mul,ti din Legea Veche gi din cea Noud a
Evangheliei. $i a vdzut in acel loc o bisericd luminatd., de neintre-
cutd frumusefe, iar induntru popor rnult, care cinta o dulce cAn-
tare. Si, intr2.nd Sf0ntul, in bisericl, s-a umplut cu totul de bu-.
curie qi de duiceald in inima sa, cd vedga pe. Doamnr noastrd,'
Ndscitoarea de Dumnezeu,de ingeri mulli inconjuratd gi strdlu-
cind de negrditd slavd. Mai vedea acolo qi pe Sfdntul Ioan Hrisos-
tom, stOnd aproape de Nlscitoatea de Dumnezeu, cu mare cin-
- ste Ei strdlucind cu minunatd luminl, ca un inger al lui Dum-
nezeu4gi linind in miini clrtea invdlIturilor sale. Si mai erau ;i
alli bdrbali sldvifi, mullime, care stlteau cu d0nsul ca nigte slu-
jitori, inarmafi tot1, ca Ei cind aveau de dat o luptl oarecare.
Dorea fericitul'Chiril sd se inthine StIpinei, NIscdtoarc de
DumnezeuEi pornind, a alergatspre ea ca sd-ifacl inchindciune,
dar indatd, Sfintul loan, impreund cu purtdtorii sIi de sulili, au
alergat cu minie impotriva lui qi nu numai cd,l-a oprit de a se
apropia de Maica Domnului, dar gi din biserica. Lceel l-au izgo-
nit. Si cum sta SfAntul Chiril, ftZ;m?Lnt0Lnd intru sine minia sa
contra Sfintului Ioan Hrisostom, cate-l izgonise din bisericd,
iatd",a auzit pe Stlpdna noastrl, Ndscdtoareade Dumnezeu, mii-
locind cltre Sfdntul loan, ca sd-Iierte qi si nu-l goneascddih bise-
MINUNITE MAICII DOMNULUI 167
rica aceea,zicind: ,,lattil pe Chiril, a zis Preasf0ntaciltre loan,
cI din necunoqtinlilaluat pornirea lui cearea'impotriva ta gi vei
vedea,cind igi va da seama,ci dip negtiinfl a aiunsla aceapor-
nire rea. Dar Ioan se Lrdtl cI nu primea si-l ierte. Atunci, Prea-
sfinta Ndscitoarede Dumnezeua zis cdtreSfantulloan: ,,Pentru
dragosteamea, iartd-l cI mult s-a nevoit pentru cinstirea mea,
rusindnd si infruntind pe Nestoie, ocilrdtorulmeu, iar pe mine,
Ndscltoare de Dumnezeupropovlduindu-mi oamenilon lattd-l
cd mullt s-aostenitpentru mine". Acesteaauzindu-leHrisostom
de la Maica Domnului,indatd s-aimbl0nzit qi chemdndu-lindun-
tru a imbrdfiqatpe Chiril, ca un prieten pe prietenulsiu, gi cu dra-
gosteil sdruta.Si astfel,s-auimpdcatgi s-auimprietenit amindoi
Sfinlii , in visul acela,prin miilocirea Ndscltoareide Dumnezeu.
Sfintul Chiril, deqteptindu-sesi socotind in aml"nunt acest
vis, s-apocdit mult gi singur se certa pe sine, pentru o patimd
desartd qi nesocotitdimpotriva unui bdrbat sfdnt Ei binepldcut
lui Dumnezeu.Si, adunind indatd,pe tofi EpiscopiiEgiptului, a
fdcut mare sdrbdtoarelui Hrisostom,^ scris numele lui in dip-
tice ;il pomeneaimpreund cu Sfinlii cei mari qi in fiecare an il
fericea pe el cu cuvinte de laudd. $i a;a s-aridicat p^tL LceLSta.
de pe sfinfenia Sff,ntului Chiril (Prolog18ianuarie).
MINUNEA I93
Maica Domnului cheaml'la sine pe Muza fecioara,
suflet curat si nevinovat
Sf0ntulGrigoreDialogul,papaRomei, ziceacltre arhidiaconul
sduPetru: ,,Prov,robul lui Dumnezeu,mi-aspusmie, despresora
lui Muza,cI copill fiind, intr-o noaptei s-aardtat ei in vis, Prca-
sf0ntdNdscdtoarede Dumnezeu,pururea FecioaraMtria, cdreia
ii urmau.niEtefecioarcde o vdrstl cu Muza:,,Oarevoiegti ca im-
preunl cu acestefecioare,sI vieluieqti $i sI-mi urmezimie?"Muza
a rlspunsl ,,Voiesc Doamnl". $i ia poruncit Stipina, ca de acum,
sI lasejocurile copillreqti qi si fie cuminte, cilla 30 de zile,eavt
veni qi o vL a1ezlcu fecioareleacelea.MuzadeEteptdndu-se, gi-a
schimbatobiceiul,din ceasulacelaEiqia lepldat toattrmintea
copildredscl;Pdrin{ii ei minunindu-seqi intrebdndurope ea des-
pre acel vis, ea le-a rlspuns c[ a vilzut pe PreacurataFecroatd,
Nlscltoarea de Dumnezeusi a luat o poruncl de la ea,de ziua
in care o sd se ducl si o sI se asezecu fecioarelecelece ii urmau
168 Pr"t"".NfCOD
ei. Sosind ziua a 25-a Muza a fost cuprinsl de friguri, iar la 30
de zile, cind s-a apropiat ceasul de a merge la aieea care i s-a
ardtat in vis, iardqi avdzut pe Preacurata,venind la ea,cu fecioa-
rele acelea. Atunci, ea aincept\t a zice,cu glas lin, cdtre ceacure
o chema pe ea:,,Iatil vin, Doamnd,,ittd" vin". Si cu acest cuvint si
a dat sufletul in.miinile Preasfintei NXscrtoarede Dumnezeu si
suf.letul ei, iesind din trupul cel fecioresc,s-a sildsluit cu sfintele
fecioare, Dumnezeului nostru, slavd,,(prolog
16mai).
MTNUNEA 194
Maica"Domnului cheami la impfudtia Mirelui ceresc,
pe buna si blinda fecioari Evpraxia
cind s-a apropiat vremea foricitului sfirsit al sfintei Evpraxia,
egumenei i s-a ardtat in vis descoperire do la Dumnezeu,cI mi-
reasa lui Hristos, in curdnd se va chemain cdmara cea cereascd.
Ea s-atulburat foarte mult de vedenia &ceea", fiindu-i jale pentru
'a,ceea,
plecarea de la dinsele, a iubitei lor Evpraxia. pentru ea a.
inceput a plinge,'si n-a voit sr spuni nici uneia acea vedenie.
Bdtrinele vdzdndu-o pe ea mdhnitd'si plingOnd neincetat, nu in-
drdzneau sd o intrebe pe dinsa, peniru ce plange a;a. Apoi si ele
singure, umplindu-se de mdhnire pentru intristarea ei, s-au apro-
piat de dinsa grdind: ,,DoamnI si maica noastri, spune-nenoud,
pentru care pricinr egti in astfel de intristare? pentru cd inimi-'
;i
le noastre s-auindurerat,vdzdndu-te pe tine suspindnd". Egumena
a zis: ,,Nu md siliti cd am sd vd spun pinl miine". Bdtrinele au
zis citre d0nsa: ,,Mlica. noastri, viu este Domhul, de nu ne vei
spune, cu mare mihnire vei rdni sufletele noastre'l. Egumena a
zis: ,,Nu voiam sd vd spun pinl miine dimineatl, dar d,evreme
ce mL siligi sd vd spun, ascultati:.Evpraxia ne lasd pe noi, cdci
mdine se va duce din viata aceasta;dar nici una din .iroi sd nu-i
spunefi despre LceLSta,ca sd nu stie aceastd taind" gi sd se tul-
bure, pind ce va veni ceasulei". Egumenaspunind acestea,suro-
rile au plins mult, gtiindu-o cr esle mult pllcuta lui Dumnezeu
Ei adevdratd,rotbd, si mireasd a lui Hristos; socoteaucd le este o
mare pagubl a se lipsi de d0nsa.
Plingind ele, una din surori auzind pl0nsul brtrinelor si in-
gtiinldndu-se de pricina plingerii, a alergatla brutdrie ,
Ei a'afrat
ge pvpraxia, impreund cu Iulia, ostenindu-sela coacereapiinii.
A zis citre Evpraxia: ,,Doamnd,sd Etii cd pentru tine pldng-eegu_
MINUNILE MAICII DOMNUIUI r69
menaqi bdtrinele!" Evpraxiagi lulia, s-aumirat de cuvintul aces-
ta, si stdteautdcind. Apoi Iulia a zis cdtteEvpraxia:,,Oarenu ace-
la ce a fost altildat[ mire al tilu, a"rugat pe implratul, ca sd"te ia
pe tine cu sila din mdndstireqi pentru aceastaseintristeazl Doam-
na egumenl gi bXtrinele?" Sfdntaa rilspuns:,,Viu este Domnul
meu Iisus Hristos,cd de s-aradunatoate implrifiile.plmintului,
nu vor puteasI mI sileasclpe mine, ca eu sI las pe'Hristos,mi-
relemeu;insI doamnamealulia,du-tesi afll pentruce estepl0n-
sul acela,pentru ctr sufletul meu s-atulburat foarte mult". Iulia
ducindu-se,a stat l?;ngilugd qi a ascultat cele ce ele vorbeau.
Egumenaspuneabltrdnelor de aceeavedenie,astfel:,,Lmvilzut
pe doi blrbali cinstiti, imbrlcali luminos, intrind in mdndstire
si zicdndu-mi:lasl pe Evpraxia,cilciii trebuie impi.ratului. Iar eu
indatd luindu-o pe dinsa am plecat.Cind am sosit la niEteportj
minunate,ale ciror frumusefinu le pot spune,aceleas-audeschis
singure, amintrat induntru Ei am vftzut niEtepalatenefIcute de
mind, pline de slavdnespusl,si un scauninalt pe care gedeaun
impilrat prealuminos;eu n-am putut se intru inluntru, iar pe
Evpraxialuindu-o, au dus-olaimpilratul. Ea cdzindinaintea Lui,
I s-a inchinat qi t sdrutat preacuratelelui picioare. Am ylzut
acolo intuneric, apoi strdlucire de hgeri gi o mullime de sfinfi,
to,tistandsi privind la Evpraxia.DupI aceastlamvdzutpeMaica
lui Dumnezeu,pe Pteaarata Fecioarl Mafia, Sgpana noastrd,
care luind pe Evpraxia, i-a ardtat o cdmard.preafrumoasi ;i o
cununl pregdtitd,strdlucind cu slavi si cu cinste,gi am auzit un
glas zicind citre dinsa: Evpraxia,iatd"rlspliitirea gi odihna ta;
acumdu-te,iar dupl zecezile sI vii, ca si te saturi de toate aces-
tea intru nesfirqilii veci". Aceasti vedenie a spus-oegulnena
bltrinelor, vlrsind lacrimi din ochi, gi le-a zis: ,,latil acum este
a zeceilzi, de cind am vilzut aceastlvedenie,si m0ine dimineald
Evpraxia va muri". Cu mare greutate,Iulia i-a ficut cunoscuti,
aceadescoperire,dsespremolrtea ei. Auzind aceastdveste,Cuv.
Evpraxia a inceput a pldnge cu mare indurerare, cerOndde la
Dumtezeu timp de pocLingil.Dar sfirfitul ei a sosit, si dupl
putinl zdcete,s-adespdrfitde surorile ei iubite, careau plins-o
cu adincd durere, Ei de egumenaei scumpi cdtre cate a rostit
ultimile cuvinte: ,,Maicamel, roagl-te pentru mine, cd, mate
osteneall estesufletului meu in ceasulLcesta"(v.Sf.25iulic).
170 Protos. NIC'ODIM MANDITA
MINUNEA 195
Cerind aiutorul Maicii Domnului, o fecioard indupleci
pe mirele ei a trdi in feciorie
Pe vremea impdrafilor Onoriu si Arcadie, omul lui Dumnezeu
ft4lr), mulfi bilrbali si femei in Roma, s-auindemnat dupl pilda
acestuia, de au pilzit fecioria ;i curd\ia. intre altele erl acolo ;i
o fecioafi, cu bun chip, de foarte bun neam, foatte frumoasl la
trup, iar la suflet si mai frumoasd. Pe aceastaau mdritat-o pdrin-
tii, fdrd"de voia ei Ei a luat un bilrbat de bun neam gi dregdtor
mlre. Si sfirqind nunta, dupd rOnduiala lumii, cu instrumente
muzicale, cu cintiri qi dintuiri, mireasa insI, nu avea mintea
nicidecum la acestedesertdciuni pdmintestt" la care se af.laffud,
voia ei, ci se gindea numai la cele cereEti,dorind sI fie gi sI rd-
mdnd,totdeauna, mireasa impdratului Ceresc.Seara, cind i-au
dus la cdmara cea de mire si au rdmas singuri amAndoi, a cdzut
fecioara la rugdciune inaintea unei icoane, rug0ndu-se in liniqte,
cu lacrimi, la pururea Fecioara Maria, ca sd-i ajute sd-si pdzeascd.
fecioria ei nestricatl. S-arugat doui ceasuri,ud2,ndpdmintul de
atilrca lacrimi, cdte a vlrsat. Iar mirele se minuna si a intrebat-
o pe ddnsa de pricina acestqi pldns. lar aceastai-a spus: ,,Pl0ng,
fratele meu preaiubit, cd am rugat pe pururea Fecioara,Ndscltoa-
re de Dumnezeu,si nu cunoscmire vremelnic, afafi, rJestlpinul
cel.Ceresc,pe fiul ei gi M0ntuitorul meu. Si acum m-au mdritat
pdrinfii mei cu sila, fdrd de voia mea gi se va mdnia Domnul si
Stipina Ei ng vor pierde din lume si se vor osdndi chiar sufletele
noastre vesnic". lar t0;ndrul se striduia sI-i schimbe gindul qi i-a
adus mlrturii multe, cI si nunta cinstitd este, si primitd inaintea
Domuului, gi mulli'dintre cei insurati au binepldcut lui Dumne-
'sfin,tii.
zeu si s-au insI, feciozra cea cu glnd viteaz, iardgi s-a
impotrivit, ldudind fecioria cu pilde, si mai vrednice de crezare
;i, mai ales,cu pilda Stlpinului llristos, Care pentru lauda feciori
ei, S-a nlscut din pururea Fecioara Maria. Pe scurt, a zis atitea
cuvinte, liuddnd fecioria, incO| aiutindu-i dumnezeiescul dar, a
biruit pe tindrul, care a primit sd petreacd,in pdzirea fecioriei
neintinati, sub chipul insotirii. $i aqa au petrecut, in aceastd,dra-
goste frd\eascd"qi unire nestricatl, mulli ani, fdcdnd milostenii,
posturi gi alte fapte bune, ca niste prieteni iubifi ai lui Hristos.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI r 71
$i atdt au binepllcut lui Dumnezeu,incdt tofi locuitorii din cetate
ii cinsteau , vdzind minunata1orpetrecere,'cil niciodatl, ei nu au
lipsit de la vreo priveghereqi slujire duhovniceasci.
NIai tirziu, StapanulHristos a chematIL cetateace&cereuscil,
pe mireasalui ceaffuil de prihand",ca sl-gi primeascirlsplata os-
tenelilor ei. Cind ii cdntaupreofii.slujba ceade ingropare,dupl
rinduiala morfilor, blrbatul ei apropiindu-se,cu lacrimi a sdru-
tat-ope dinsa gi, ridicindu-si ochii qi miinile la cega.zis acestea,
in auzul tuturor: ,,Multumesc!ie, DoamneIisuseHristoase,pen-
tru preaiubitoareade feciorie pe care miai dat-oca sofie,mirea-
sL cel neintinatl Ei comoaraceanefuratd,pe care fio dau rctdzi,
fdrd,de prihand,;i cu totul crratd, as,acum miai dat-ope'dinsa".
AcesteazicAnd(o! minuniletaleStlpand!)a deschisochii fecioara
si pufin zimbind, i-a zis lui: ,,Pentruce,preaiubitul meu mire, ai
descoperitmai inainte de vreme, ceace nimeni nu te-aintrebat
pe tine?" lat cei ce stdteauimprejur, auzind acest cuvint, au
sldvit pe Dumnezeu,Cel ce face asemeneaminuni.
Dupdpufine zile,a murit gi birbatul ei ;i l-auingropat rudenii
le ei in mormintul lor, care
'sa. era la altl bisericd,departede mor-
mOntul fecioarei,solia insl dupd pulind vreme, vrind sI-l
scoatd.de acoloca sI-l punl intr-un mormint nou pe care1l zidi-
seri, nu l-au gisit in mormint. Mult mirindu-se rudeniile lui de
aceasta,deschizOndmorm0ntul fecioarei, l-au aflat acolo spre
mlrturie, cI dupl cum au fost in viala acerstaunifi in dragoste
fudterccd" Ei pdzitoarede curlfenie, se cuveneaca Ei trupurile lor
si fie nedesplrfite, dupd cum si sufletelelor se afll intru impl-
rdtia
'Si ceteascd.
auzindu-sevestea aceLStLintoatd.Roma,s-auinsplimintat
toti cu bucurie mate, pentru cd, in adevilr, faptil marc gi vred-
nicd de laudi au sivirgit, pururea fericifii gi pomenitii aceia,
invingOfld firea omeneascl gi deflimirtd desfdtdrile cele ade-
me4itoare ale trupqlui. Iar acum in locul celor striclcioase,in
impreunarea cer nestricati se bucuri si se veselescde frumu-
sefileRaiuluicele'nestriclcioase gi vegnice,intru implrifia Dom-
nului nostru lisus Hristos,Ciruia I se cuvineslavasi stlpflnirea
in veci. Amin (M.M. D, 5o d. Neam0.

MTNUNTLEMArcrr DorNULUTrAcurn
cU CEICESEnoacA PRBASFINTIEI
SAIE
nntNuNne196
NlaicaDomnului asculta antifoanele ce i se cdntau
in biserici in cinstea ei
O femeie evlavioasl, ce se chema Maria din Tarascon,fiind
intr-o cetate,ce se'chemamuntelePesulanului, a mers la bispri
ci s[ se roagelui Dumnezeu. Cind a inceputsi seroagelui Dum-
nezeuin aceeabisericd,tocmaise cintau antifoanelePreasfintei
Nlscltoarei de Dumnezeu.in aceaclipd,i s-aardtatei Maicalui
Dumnezeu;Ei a vdzut-o ascultind antifoanele pind, la sfirqit,
'dupd carc faptd,,iar s-aindllat la cer (x. u2).
MINUNEA 197
ingerii cintau laude in.cinstea Maicii lui Dumnezeu,
rmpfeuna cu oamenu
Era in Franfao.cetatece se chemaSyesion.De ziuaAdormirii
Maicii Domnului, cdlugirii fdceau utrenia intr-un munte din
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 173
apropiereaacelei cetntj,unde viefuise mai inainte un sihastru.
in acel timp oamenii au auzit cum ingerii c-intaufoarte frumos,
antifoaneleinchinate spre lauda PreasfinteiFecioareMaria,NIs-
cdtoareade Dumnezeu(x. 113).
MINUNEA 198
in timp ce prin cdnthri o lduddm pe pimi.nt,
Preasfinta Maicd,in cer, se roagl pentru noi
in Marsilia a fost o femeieevlavioasl, curemergeala bisericl
si cdntela Sf0ntaSlujbd.Cind q inceput in Biserici a se cdntaanti-
foanelespre lauda PreasfinteiNlscdtoarede Dumnezeu,fbmeia
Lceer'avdzut pe PreacurataFecioard, stind inaintea lui Hristos,
Fiul sdrr,qi cdzind,inaintea Lui, se ruga pentru oameni(x. 1r4).
MINUNEA 199
O fetilil infirmi se roagi Maicii Domnului,
care ariltdndu-i-seo vindeci
intr-o cetatece se chemaAncona,eru o fetild,infirmtr, bolnavd
de picioare.inchinindu-seMaicii Domnului,s-arugat ei din toatl
inima s-otlmdduiascl. $i arit2ndu-i-sea td^mlduit-ope ea".(x. rr5)
MINUNEA 2OO
qi
RugAndu-se aducind un dar Maicii Domnului,
s-au izbivit de ciumi
Cindva o cetatece se chemaEvorul, a fost cumplit b0ntuitl
de ciumd,incit, aproapese pustiiserddin cauzamuJfimii de oa-
meni ce muriserd. Un meqter din aceacetate,a fdcut un chivot
de argint dupl inchipuirea cetd{ii, pe care aducindu-l la biseri-
cd",l-addruit Maicii Domnului. Cdzind la pdmint gi rugindu-se
Preasfintiei sale din toatd"inima, ca in loc de argint, sd le di-
ruiascl lor slnltate gi si-i izbilveascd,
de ciumd,intr-adevtrrdupi
aceeLs-aizbdvit cetillea"de ciuml (x. u6).
MINUNEA 2O1
Cele sapte mingiieri pimintesti
' si sapte mingiieri ceregti ale Maicii Domnului
Toma,'ArhiepiscopulCantuarului,in fiecare zi rugOndu-se
Maicii Domnului,pomeneade celegaptemingiieri pe'carele-a
avut ea pe plrnint.
174 Protos. NICODIM MANDTTA
Bucuriaintdia a avut-o, cdnd a conceput(zdmislit)pe Fiul lui
Dumnezeu.
A doua mingiiere a avut-o,cind L-apurtat in pd4tecelesiu.
A treia bucuriea avut-o,cind L-aniscut pe Hristos.
Lpatrabucurie a avut-o,cind s-auinchinat ei craii de la rdsdrit.
A cincea,cind a aflat pe Hristos peste trei zile in Biserici.
A saseac0nds-asculatHristosdin morli gi s-aindlfat LaCer.
A saptea,cdnd s-apogorit Duhul Sfint pesteApostoli.
Fericindel pe Preacrratl in acestchip pururea i s-aardtatlui
odinioarl si i-a zis:,,Primesccu multumirerugdciuneata, cu care
faci pomenire de m0ngiierile mele, pe care leam avut pe pA-
mint. Mie imi estevoia sI mI fericestisi sI pomenestibucuriile
mele,pe carele arhacumin cer.Oriceo- .rrdirr.ios care vaface
acestlucru; la vremea'morfii lui, ii voi acoferi sufletul sil voi
mintui cdci voi sta inaintea Fiului meu gi md voi ruga pentru
dinsul".AtunciToma,Arhiepiscopul, a spus:,,O!preaslZvitiimpd-
tdteasd,,spune-mi,care sunt bucuriile tale din cer, cu cate sd"
fericim pe tine?"Iar Preasfintai-a,spuslui, acelesaptebucurii,
pe care Sfinlia sa le are in cer, zicind:
Intiia bucuriein cer o am, cd intrec pe ingeri cu fecioria si pe
Sfin$ cu vrednicia.
A douabucuriein Cero am pentru aceacd eu fac pacein lume.
A treia bucurieo am in Cel pentru cI pe mine md ascultdtoli
cetltenii cerului.
Apatrab"pcurie in cer o am,pentru cd eu pot la Fiul meuorice
voi vrea.
A cinceabucuriein cer o am, cd m-aminvrednicit si staumai
Lpro^pede SfdntaTreime.
A saseabucuriein Cer o am, cd: Eu sunt mama oamenilor
supdra,tisi oropsiti, carc aleargd.ciltre mine.
A sapteaveselie ce o am in Cer este ctr bucuria mea in veci
nu se sfirsegte. (x.118)
MINUNEA 202
Prin rugiciunile Ei, Maica Domnului indepfurteazd,
pe ingerul pedepsitor
OdinioardRomaera bintuitd,d,eo cumplitl molimd de ciumi.
Romaniis-aurugat Maicii lui Dumnezeu,sd.levini in aiutor si
MINUNILE MAICII DOMNUIAI r75
sd-iizbilveascilde Lceeamoarte ingtozitoare si au purtat icoana
ei imprejurul cetIlii. in acezvreme pe zidul cel vechi al lui
Adrian implratul, s-a"vilzlt un tinlr voinic, foatte luminos,
bdgdndsabiain teacd", care peste tot era"udd de singe. Acelaa
fbst un inger in chip de ostaE,carepentru ruglciunile poporului
fdcutecltre MaicaPreacuratd,a contenit a mai omori.pe oameni
cu ciuml. Aceastaa ardtat-oprin blgarea sabieiin teacil(x. r24)
MINUNEA 2O3
Rug0ndu-seMaicii Domnului la plecarea in cllitorie,
la intoarcere' gisea candeln nestinsl
Ne-aspusnoui (lui Ioanqi lui Sofronie) Avva Dionisie,preaiubi-
tul gi pdzitorul de vaseal bisericii din Ascalon,despreloan Sihas-
trul, zicind: ,,Mareeru.bdrbatulacelapentru veaculcel de acum,
prin viafa lui, gi lui Dumnezeufoarte pldcut. $i vietuia in hota-
rele satuluiSehustra,care etl departede lerusalim,ca la 2Ode
stadii.$i aveastarefulin pegterasa,lcoanaPreacuratei, Stipinei
noastre, Nlscitoarea de Dumnezeu9i pururea Fe'cioata Matia,
tinind in brafe pe PrunculCel mai inainte de veci, pe Hristos,
Dumnezeulnostru. $i starepl Lcestl, cind vrea si se ducdunde-
va, ori in pustiedeparte,ori la Ierusalim,ca sd seinchine cinsti-
tei Cruci si la mormintul lui Hristosgi sI cercetezelocurile Sfinte,
sau la munteleSinaiului,ca si se roage,sau la Sfinlii Mucenici
alecdror moagtese aflau departede lerusalim.clci ii pldceasta-
retului sd dea cinstire sfin{ilor. Mergind uneori in Efes,la mor-
mintul Sfintului EvanghelistIoan, uneori la Sfintul Teodor,in
Evhaita,iar uneori la Sfinta Tecla,in SeleuciaIsauriei,alteori la
Sfintul Serghie,in Sarafas,uneori la unul, iar alteorila alt sfint.
Oric2.ndse ducea,igi pregdteain pe;tera,sL candela,inaintea
chipuluiPreacuratei Nlscdtoarede DumnezeuEio aprindea,pre-
cum ii era obiceiul.Apoi, stOndla rugdciune,se ruga lui Dumne-
zerrca,sI-i indreptezepagii pe caleacea bund qi privind lcoana
Ndscdtoarei de Dumnezeu,grilia:,,Preacuratd StdpanflNiscltoare
de Dumnezeu, pentru cI plecin clldtorie indeplrtatd",inffu care
multe zile am sd zlbovesc,Tu singurd,sd ai griid de candelaTa
qi,nestinsdsd o plzegti pAndce m[ voi intoarce,dupi a mea ru-
giciune. Cdeu avdndaiutorul TIu, impreunil-cdlfitorcu mine, mI
duc pe drumul meu, la care m-am gdndit". Acesteazici.ndu-le
176 Protos. NICODIM MANDITA
cdtre sfOntaicoand,se ducea pe drumul siu qi zdboveauneori o
lunI, alteori doul si trei, iar alteori cinci sau gase.$i intorcdn-
du-se, afla intotdeauna candela plind, arzind precum o llsase gi
niciodatd n-a af.lat-ope e^ stinsl.
Si incl ne-a spus noud Dionisie, Preotul, cd acestpirinte loan,
umbl0nd odatd"in hoterele satului aceluia, unde era pegtera lui,
a intilnit un leu mlre, mergind in calea lui, la un loc str2mt,
intre doul Eiruri de spini, cu care locuitorii isi ingrddeau farinile
lor. $i atat d,estrimtl era calea dceea,incdt abia putea sd,fieacd
printre acei spini, un om mergdnd pe jos qi nepurtdnd nimic cu
el. Si, c?;ndamindoi s-au apropiat unul de altul, stare.tul nu-i da
cale liberl leului, nici leul nu putea sd se intoarcl din cale, din'
cavz str0mtorii locului si nici sdteacd, ei unul peldngd altul nu
era cu putinfi. $i leul iAiandpe pllcutul luilumnezei cdnicide-
cum nu vrea sd"se intoarcd, ci sd treacd.pe calea ce erl inainte,
a" stat de-a stinga staretului, pe picioarele cele din spate si pe
gardul acela, cu greutatea trupului sIu, ldrgindu-l pufin. Si a
fdcut Sf0ntului cale liberd si a trecut pe ldngd leu, atingindu-se
cu spatelelui de pieptul lui.
'La acest avvd.loan a venit un frate si vdzind cd in pestera lui
nu se afla nimic, i-a grdit lui: ,,Cum petreci aici, Lvva, neavisd,
cele de trdbuinl'd pentru viatd?" Bdtr0nul ia rdspuns:,,Fiule,pes--
tera. Lceastaeste negulitorie duhovniceascd;dd qi ia. Dd lucru de
m2;nd,si ia cele trebuincioase". Si asa, acestpldcut al lui Dumne-
zeu PIrinte, vietuind in pustniceqtile sale nevoinfe ;i osteneli,
ani indestulzti, s-a dus la Domnul qi s-a numdrat in ceata Sfin-
tilor, celor ce stau inaintea Tatd.luisi a Fiului gi a Sfdntului Duh,
Unuia in Treime, Dumnezeului nostru, Cdtuia I se cuvine slavd,
in veci. Amin @rolog1! iunic).
MINUNEA 2O4
Maica Domnului rugdndu-se Fiului Siu, mijloceste
pentru iertarea lui Daniil, cel ce s-a pus chezas
pentru Evloghie pietrarul
.
Avva Daniil, Preotul Schitului ) ne-L povestit noud, zicind:
,,Cind eram mai tindr, am mers la Tebaida si m-am pogor0t la
un orag sd-mi vind lucrul miinilor mele. Si era acolo un om cu
numele Evloghie, c re avea"mestesugulpietrdriei si care, lucrind
MINANIIE MAICII DOMNULUI 177
plni seara nu gusta nimic toatd"ziua. Iar dupl ce se insera,
mergea prin tot orasul gi, pe clfi strlini afla.,.iiduceain casasa,
si, spdldnduJepicioarele cu miinile sale,ii hrdnea pe ei, iar din
flrimiturile ce rlmineau, mdnca el, iar ce mai prisosea le arun-
ca la ciini. Suindu-md ca sil-mi vind lucrul miinilor mele in
orasul acela,am inserat. $i Evloghie m-a luat gi pe mine, impre-
unI cu alti strdini in casasa, si dupd obicei, ne-aspdlatpicioarele
si ne-a ospitat pe noi; ;i aceastade multe ori mi-a fdcut si mie,
si altor frati care erau cu mine.
Eu, vdzindu-i bunltdfile lui, m-am minunat ;i am inceput a
posti cite o sdptdmdnd,rugindu-mI lui Dumnezeu pentru ddn-
sul, ca sd-i ddruiascd Dumnezeu multd ayere, sd poatd hrdni Ei
mai mulgi strdini. Postind trei sdptdmdni Ei mai mult, am sldbit
de post, incit abia mai ttdiam, si iatd",am vdzut pe Cineva, cu
sf0ntI cuviintd, venind cdtre mine si zicdndu-mi:,,Ceeste,Pdrinte
Daniile?" Iar eu am zis cdtre Ddnsul: ,Am fdgdduit lui Dumhezeu
si nu gust piine , pdnd,ce mi va zuzi, pentru Evloghie, sdpdtorul
de piatrd,,si-i dea lui bogdtie, ca ;i pe mai mulli strdini sd-i odih-
neascd".Si mia zis mie: ,,Nueste de trebuinld,,cd,bine ii este lui,
precum se af.ld"acum". Iar eu am zis:,,Nu,Doamne,ci sd-i dai lui,
ca toti sd prosldveascl numele Tdu cel Sf2nt". Si mia rdspuns
mie iardgi: ,,Euti-am spus tie, cd bine se afld. insd, de voieqti sd-i
dau lui, te faci chezaspentru sufletul lui, cum cd se va mdntui,
dacdii voi da lui mai multd avere?"Iar eu am zis cdtre D2nsul:
,,Din miinile mele sd ceri sufletul lui". Si acestel zicind, m-am
af.lat stind ca la Sfflnta inviere si am vdzut pe tandr, cu sfinti
cuviintd, sezind pe piatra'cea Sfdntd,,iar Evloghie sta de-a dreap-
ta Lui. Apoi, a trimis la mine Tinirul acela pe unul din cei ce
stdteainaintea Lui Ei mi-a zis mie: ,,Oare,tu esti cel ce te-ai prins
chezaspentru Evloghie?"Cei ce stiteau de fald,au tts:,,Asa, Sti-
p0ne, ecestaeste". Si iardgi mi-a zis mie: ,,ChezIgiade la tine o
voi cere". Eu am zis: ,,Asa,Stdp0ne,de la mine, numai sd-iinmul-
fe;ti lui averea".Am vdzut indatd,pe doi voinici bdgdnd ?n sanul
lui Evloghie aur mult si, cu cit aceiaii dddea\ cu atdt sdnul lui
mai inclpitor se fd,cez.
Iar dupd ce m-am sculat din somn, am cunoscut cd mi s-a
ascultat ruglciunea qi am prosldvit pe Dumnezeu.Iar Evloghie,
178 Protos. NICODIM MANDITA
iegind dupi obiceiul sIu la lucru, a lovit intr-o piatri Ei a auzit
un sunet si iariqi a lovit qi a aflat o ferestruicd. A lovit a treia
oari din nou a gisit-o si era plind cu aur. Si inspdimintindu-se,
se intreba: ,,Cesi fac, nu stiu?De-i voi lua pe acestiain casamea,
va auzi stipinul si-i va lua pe ei, iar eu voi cildea in ispitd. Dar
eu ii voi lua pe aceftia si ii voi pune unde nu ttie nimeni si, cum-
pdrdnd, dobitoace, voi zice cd pentru cdrat piatra leam luat pe
ele". Pdrdsindu-gi lucrul cel bun, pe care il fdcea in toate zilele
cu strlinii, a intrat intr-o corabie gi s-adus la Constantinopol. Iar
in aceavreme impdrdtia lui lustin, unchiul luiJustinian. Si d0nd
aur mult impdratului qi dregitorilor lui, ei l-au pus pe el dregd-
tor al f,etdfii. $i gia cumpirat case mari, care pind, in ziua de
astdzi,se numesc ,,aleegipteanului".
Iar dupd doi ani amvdzut in vis pe Tindrul acela cu sf0nta
cuviinfi, iardEi la sfiita inviere stand pe sfOnta piatrd.. Si adu-
cindu-mi aminte de Evloghie, am zis in sinea mel; ,,Oareunde
este Evloghie?" Si dupd, nceeaam vdzut pe Evloghie, izgonit de
lz fala Tindrului ;i tirdt de un arap. Deqteptindu-mddin'somn,
am cunoscut ce insemneazl visul si"am zis intru sinemi: ,,Vai
mie, pd,cltosului,ce am fdcut?Mi-am pierdut sufletul meu".
Sculdndu-md, m-am dus in orasul acela, unde mai inainte
fusese Evloghie tlietor de piatrd,,fdcOndu-md.a-mi vinde'lucrul
miinilor mele Ei asteptamsI vind Evloghie gi sI md ia, dupd obi-
cei, in casalui, insd n-a fost cine sd md ia, dupl care m-am rugat
de o bdtrind", zicind:,,Rugu-mi tie, maicd,,sd-mi aduci mie p:rfinI
pdine, ca sI mdninc, ca n-am mincat astdzi".lat ea, degrabd du-
cOndu-semi-a adus pdine si fierturl, qi qezind aproape de mine,
a inceput a-mi grdi mie cuVinte duhovnicegti qi folositoare: ,,Nu-ti
este tie de folos, ca sI umbli prin lufire. Au nu qti cI viala cdlu.
gdreascd", de liniqte are trebuintl?" incl si alte multe cuvinte
folositoare mi-a grilit mie. Iar eu am zis: ,,Dar cum md sfltuiegti
sd fac?CI lucrul miinilor mele am venit sI-l vind". lar ea mi-a
rispuns mie: ,,Mdcarcd qi lucrul miinilor il vinzi, si nu zlbovesti
asa noaptea prin oras". Iar eu am zis: ,,Cuadevlfilt asaeste". Si
iarlgi am intrebat-o pe ea: ,,Spune-mimaici, nu cumva este in
ora-sul acesta vreun om temltor de Dumnezeu si primitor de
striini?" lat,ea mi-a zis:,,Pirinte si stlpine, am avut aici pe un
MINUNITE MAICII DOMNUIUI r79
tindr, tdietor de piatrd., care fdcea multd mild cu strdinii, dar
Dumnezeu vdzindu-i fapta lui cea bunI, i-a dat lui dar, cil am
auzit de dinsul cd.,acum este senator in Constantinopol".Auzind
acestea,am zis in sinemi: ,Eu am flcut uciderea"LceLstL".
Intrind intr-o corabie, am mers la Constantinopol si, intre-
bind gi glsind casa lui Evloghie, Eedeamlingd poartd,,vr0nd
sd-l vdd pe el cdnd va ie;i. Iatd,l-am vdzut pe el ieEind cu multd
mdndrie, inconiurat de oameni mulgi Ei am strigat: ,,Miluieste-mi
cd am sI-ti griies c cevain taind" . Iat el n-a voit nici mdcar sI se
uite la mine, iar slugile lui au voit chiar sd md batd,.Dar eu la alt
loc iegindu-iinainte, iardgi am strigat. Iar el a poruncit, ca sd md,
batd"incd" si mai mult. Si ^]a ^m stat patru sdptdmdni inaintea
ugilor casei lui, inviforindu-md de zdpadd.qi de ploaie, qi tot n-am
putut sI vorbesc cu el. Atunci supdrindu-md",m-am dus la bise-
ricd qi m-am aruncat inaintea chipului Domnului nostru Iisus
Hristos, cu lacrimi, qi md rugam zicind: ,,Doamne iartd-md, de
chezdsiaomului acestuia, iar de nu, atunci qi eu rdmin in lume".
Acestea zicindu-le in cugetul meu, indatd
,m adormit si iatd,,a
inceput un sunet mare si se auzeacd vine impdrdteasa si inain-
tea Ei si in preaima Ei, mergeau mullime de mii de oameni. Iar
eu am strigat zicdnd:,,Miluieste-md,Stdpand".I?r Ea stind, mi-a
zis: ,,Cevoiesti?" Etr iam zis Ei: ,,PeEvloghie prefectul, l-am luat
in chezlgie qi te rog sd poruncesti, sd fiu slobozit de chezlqia
aceasta". lar Ea mia rdspuns mie; ,,In lucrul acestaEu n-am nici
un amestec,ci, precum $ti, asa sd-li implinesti chezdsiata". Si
destept0ndu-md, zm zis in sinea mea: ,,Mdcar de-mi va fi mie sI
mor, dar nu md voi deplrta de la porfile lui Evloghie, pind nu
voi vorbi cu el".
Si am mers iardsi inaintea portii lui si cind voia si iasd,el, iar
anr strigat. Alergdnd una din slugile lui cu un bI1, atita bdtaie
nri-a dat, incdt mi-a fdrdmat tot trupul meu. Atunci mihnindu-md,
am zis in'sinea mea: ,,Mi voi duce la Schit si, de va voi Dumne-
zeu,il va mintui pe Evloghie, cu judecdlile carc le stie". Ducdn-
du-mi sd caut o corabie, care sd meargd.laAlexandria, am aflat.
Si cum am intrat sd mergem cu corabia, indatd,, de mOhnire qi de
bdtdi, am cdzutca un mort si arn adormit. si m-am vdzut pe mine
in vis, cd eram la Sfinta Piatrd a cinstitului mormint. Si cduta
180 PTotos. NICODIM MANDITA
spre mine cu minie, incdt de fricd m-am cutremurat,ca o frun-
zd gi nu puteamnici sI-mi deschidnici gura mea,cd.mi seimpi
etrise inima din mine. $i mia zis:,,Darnu te duci ca sI-{i impli-
nesti chezl;ia ta,?"Atunci a poruncit la doi din cei ce staude fald,
ca lagindu-mI, sd mI spinzure,apoi m-aubtrtut destul Ei mi-au
zis: ,,Sdnu incepi nici un lucru mai presusde misura ta si sI nu
te cerli cu Dumnezeu?"Si incI fiind spinz\rat, iatd"s-aauzit un
glas zicind: ,,Vineimplriteasa." Si vdzindu-ope eL,am luat in-
drdzneald.gi am zis cdtre dinsa cu glas lin: ,,Miluieste-mi,Std-
pind"a lumii". Ia,tea me-azis:,,Cevoiesti?"Si eu am zis:,,Pentru
chezdEia lui Evloghie sunt sp0nzurataici". Si mi-a zis: ,,lutd.,eu
md voi ruga pentru tine!"
Apoi am vdzut cd a mers si a sfuutat plcioareletdnirului
aceluia.Dupd Lceentandrul mi-a zis: ,,DeacumsI nu mai faci un
lucru ca acestl". Eu am zis: ,,Nu,StIpine. Eu m-am rugat la in-
ceput pentru ddnsul,ca mai mare sd fie, dar am greqit,Stlpine
iartd-md".Apoi a poruncit ca sd md,slobozeasclgi mia zis: ,,SI
mgrgi la chilia til, cdEuiardEivoi aducepe Evloghie,larinduiala
lui ceadintii; tu nu te mai ingriji de aceasta".DupI Lceea,indatd
deEtept0ndu-mI,m-am bucurat foarte tarc, izbivindu-md de o
chezdsieca. acelsta Ei am mullumit lui Dumnezeuqi StIp0nei,
celei cu totul fdrd de prihand.
Dupdtrei luni, am auzitcd a murit Iustin impiratul qi in locul
lui s-a ficut altul impdrat gi a inceput prigoanl asupra stip0ni
torilor, gi pe dregdtorii cei mari i-au ucis gi le-auluat averile.
Asemeneaau fdcut gi lui Evloghie,iar el insugi a fugit din Con-
stantinopol;i a poruncitimplratul, ca ori undei-ar afla, sil-lucidA.
Evloghies-adus la locul sducel dintii si sia schimbathainele
sale,ca Ei mai inainte clnd eru,sIrac. Si s-au adunat locuitorii
orasuluiaceluia,ca sI-l vadd.pe el, sii ziceaului: ,,Am auzitde
tine cd ai fost dregltor mlre".Iar el le rlspundet: ,,Dem-ar"fi
pus pe mine dregdtor,nu m-ati fi vdzut aici,ci alt egipteaneste
acelade care a;ti auzit, eu am fost qi m-aminchinat la Sfintele
Locruri,la Ierusalim".
Venindu-Ei in sine zice:,,smerituleEvloghie,acumdu-te,ia-ti
uneletele tale gi mergi de lucreazd,cd. aici nu este Constanti-
nopolul, ca nu cumvasi capultiu sd-lpierzl".Apoi luindu-qi unel-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 181
tele sale,a ieEitla piatia de mai inainte, unde aflasecomoara
Lceea., socotind cd va"mil afla si alta gi lovind in piatrd"pind la
al saselea ceas,n-a aflat nimic. Atunci, a inceput si-gi aducl
amlnte de hrana gi de dulcealamincdrilor pe carele aveain pa-
latb qi de amdgireamindriei lumii acesteiaqi iariqi ziceaciltre
sine: ,,ScoalI-tede lucreazd", cd aici esteEgiptul".Apoi, pufin cite
pufin, l-a indreptat pe el M0ntuitorul qi Preasfinatanoastrd,Stil-
pind,la rinduiala lui cea dintdi. $i flcindu-se seard,iatl Evlo-
ghie a venit, chem0ndpe strdin la gdzduire
$i vnznndu-lpe el am suspinatqi ldcrimOnd,am zis ciltreOum-
nezeu:,,Cit s-aumirit lucrurile tale, Doamne, toate cu infelep-
ciune le-ai fIcut. Cu adevirut, Trr, Doamne,faci sdrncigi imbo-
gifegti,smerestiEiinalli EijudeclfileTalesuntnepltrunse".Luin-
du-mdEi pe mine cu alti sdraci,ne-adus la casalui, spdlindu-ne
picioarelesi ne-apus la masa.
Dupdce am mdncatnoi, luflndu-lde o parte, i-amzis lui: ,,Cum
te afli, frate Evloghie?"lat el a zis:,,Roagd-te pentru mine, Avvo,
cd sunt silrac,neavind nimic". Iar eu am zis ciltre el:,,O,de n-ai
fi avut nici acesteape carele ai!" Iar el a zis ,,Pentruce Avvo?
Au te-amsmintit cindva cu ceva?"Atunci i-am povestit lui toate
celece s-aupetrecut.$i pl0ngnndindeaiuns,a zis:,,RoagI-teavvo,
ca sd-mi trimitl Dumnezeucele de trebuintd, cd de acum mI
indrept". Iar eu amzis:,,Cuadevlrat,fiule, sI nu ndddiduiestisI
fi se incredinteze altcqvade'la Hristos, cit vei fi in lumea ceas-
ta, afard"de plata ostenelii tale". Urdndu-icelebune,m-amintors
qi a rdmas Evloghie aEa,sdpind in piatrd,si primind pe strlini,
pind la sfirgitul zilelor sale.Si ajungind la o 100 de ani nu s-a
llsat de aceastdlucrare, qi ii ddruia Dumnezeuputere pind, cdnd
s-aimplinit cilliltoria.vielii.
Sd ne minunlm dar, de iubirea de oameni a lui Dumnezeu,
Care,dupd cal-aindllat pentru pu,tinl vreme atit de mult, apoi
iarIEi la smerit pe el, pentru a-i fi de folos. SI ne ruglm gi si ne
smeiim in frica Domnului nostru Iisus Hristos, ci doar vom afla
mill la infricogitorul Lui scaun,pentru rugdciunile Preasfintei
Nlsctrtoareide Dumnezeusi pururea FecioareiMafia si ale tutur-
or Sfintilor Lui (nrologl7 ma,rtic).
182 Protos. NICODIM MANDr?A

MINUNEA 2O5
lilaica Domnului incurajeazd gi aiutd
pe donrnita cdzutd,in nipistuire
Fiica lui Genovieg domnul Brabantiei, era foarte evlavioasi si
ave mate evlavie cltre Maica Domnului. Clsdtorindu-se cu con-
tele Siegfried G.l3t), Lvea o mare suplrare, deoafecenu nlstea
fii. Rugindu-se Maicii Domnului cu credin{I, i-a ascultat rugdciu-
nea, si spre marea ei bucurie, a rlmas inslrcinatd. in acesttimp
Siegfried sotul ei, clre era voievod, aplecat cu oastea lardzbgi,
llsOnd in locul sIu ca administrator, pe un slujitor al sdu care 5e
numea Galion, om destoinic si viteaz. Acesta,dupd plecarea lui
Siegfried, s-a sirguit foarte mult sd ademeneascdsi corupl spre
apdcdtui cu dOnsul,pe stlpana lui, aducdnd vdstea prin clrti scri-
se cu viclesug, cum cd domnul a murit in tdzboi. Doamna insd
nici cum nu s-ainvoit la acestlucru. l4r dacd"a venit Siegfried de
la rdzboi, Galion slujitorul lui i-a spus cI in casalui toate au mers
bine, numai cI sofia lui este intinatd cu desfr0narca. Bdrbatul ei MAICA DOMNUTUIS-A ARATAT CELOR
miniindu-se foarte a poruncit slugilor s-o inece cu pruncul im- CE SE RUGAU EI CU CREDINTA
preuni, cdci ziceaci nu este niscut cu dAnsul. Slugile insl lu0nd-o
nu au inecat-o,ci au dus-ointr-o pustie si au ldsat-oacolo. Ea td- MINUNEA 206
minAnd gi umblind prin pustiu s-a ardtat ei Maica Domnului si Maica Domnului s-a ardtat imbricati in veEmint luminos,
a mdngiiat-o, ajutdnd-o in multe nevoi pe eL gi pe pruncul ei.' scris peste tot cu rugiciunile crestinului-
Dupi gaseani, bdrbatul ei Siegfried, cnre af.lasede nedreptatea
in cetateaColoniaAgripinei,era un cetd[eanbinecredincios.
ce i se fdcuseGenovievei,ii piru rIu ciindu-se foarte mult. intr-o
Acestamergind la bisericl gi venind acasd,intotdeaunase ruga
zi mergind laviniltoarein aceapustie, a af.lat acolo pe doamna
Maicii Domnului, zicdndcltre d2nsacuvintele ingerului: ,,Bct'ct't'-
sa, dar ea nu a vrut sd vieluiasci cu dinsul pdnd, cind el nu va
rd-te ceea ce e;ti plind, de dar, Domnul este cu Tine, Binecu-
zidi o bisericl in acel loc in care i s-a"ariltut ei Maica Domnului
2s).Dupdtrecereadin vialI
uinfuffi, e;ti tu intrefemei..." 1Lc.1,
Ei a ming0iat-o in scirba ei. $i aqa, domnul ei a zidit indatl o a acestuibinecredincioscrestin, MaicaDomnului s-aardtat unei
frumoasi bisericl in acel loc, pe clre a"sfinfit-o Episcopul(x. 119).
nepoatea lui, imbrdcatdintr-un vegmint foarte luminos. Pe acel
vegmint Ei pe incdlflminteaEi erau scrisecuvintele:,,Bucurd,'te
ceet ce e;ti plind, de bucurie, Dornnul estecu Tine..," 1x.128;.
MINUNEA 2O7
Maica Domnului se arath Bpiscopului
stind in Scaunul Arhieresc.
Alfons, EpiscopulToletanuluiera foarte evlavios cdtre Maica
Precista.Odinioardmergind el la bisericd,in timpul Utreniei,a
184 Protos. NICODIM MANDITA
vdzut pe Maica Precista stind in scaunulArhieresc. Pe cind el o
privea cu evlavie si multl smerenie, Maica Precista ia dat lui
atunci un felon, adicd,o sfitl preoteascd6. r29).
MINUNEA 208
Nlaiea Domnului a poruncit si puni Episcop
in cetate pe binecredinciosul Ieronim
in cetateaRomei era un om care se numea leronim. Acesta
?vea.mare evlavie cdtte Maica Domnului. Dacd.a murit Episcopul
locului aceluia,poporul dimpreund cu soborul bisericescpostea
si se ruga lui Dumnezet ca"sd"learate cine ar putea sd le fie Epis-
cop. Atunci Preacuratl s-a atdtat unui om si ia zis: ,,Mergi qi zi
oamenilor sd aleagd"Ei sd punl Episcop in cetatea acelsta, pe
Ieronim, sluga mea". Oamenii au fdcut aga dupl cum le-a po-
runcit Maicz Domnului (x. t3o).
MINUNEA 2O9
Maica Domnului ii dI'un vesmint pretios
Episcopului Bonit
Bonit, EpiscopulVserinului era un'om cu foarte multd evlavie
cltre Maica Precista. Odinioard mergind la biserica Sfdntului
Mihail, dupd ce au ie;it tofi ceilalli oameni din bisericd,,elincd,
z mai rlmas rugdndu-se Maicii Preacurate. Atunci preasf0nta
Fecioard Maria a venit cu gloatd mare de ingeri luminati, din
indlfimi, si i-a dat lui un vegmdnt foarte scump, care s-a pdstrat
in aceabisericd.Nici gn om nu putea sd cunoascd"
materia si cum
este ficutd lesdturalui (x. rEr).
MINUNEA 210
Nlaica Precista salveazd, din inec
o femeie sfuraca care a niscut
in largul oceanului este un ostrov ce se cheaml Tumva. in
acel,ostrov era o bisericd, ziditd,in cinstea Sfintului Arhanghel
Mihail. La prdznuirea hramului acesteiMdndstiri, se aduna mult
popor, de prin multe pdrqi.in aceavreme,laun Btaznic,merseri
pe mare mulli oameni ;i f'emei.intre ele era si o femeie silracd.,
insircinatd, cafe era a;pro?;pesr nascd.Deodatr se stirni o fur-
tund mare. oamenii insp:iimintindu-se cumplit s-au coborit in
MINUNIIE MAIC'II DOMNUTUI 185
birci si s-auindreptat spre ostrov, llsind pe acel femeie in
mijlocul valurilor.Fiind invlluitI de mare primeidie,plingea ;i
se ruga lui Dumnezeu,Maicii Domnului gi Sfintului Arhanghel
Mihail sd o scapedin primejdie.in acel momenti s-a ardt^t ei
MaicaPrecista,carea scos-odin valurile mdrii qi a dus-ointr-un
loc fdrd de griiil, unde a nlscut un prunc. DupI ce s-a L1ezat
mure?,femeiavlzindu-se scoasdpe mal, a spusoamenilor tolte.
A spus cum n-a lasat-oMaicaPrecistasI se inece in mare; ci ca
o milostivl a mOntuit-ode la moafte G. 132).
MINUNEA 21 T
Craiul $tefan rugindu-se Precistei,
repauzeazd,de ziua Adormirii Di
$tefan,Craiulunguresc,era greubolnav.Atuncisosindpraznicul
Adormirii Maicii Domnului, s-a rugat Domnului Dumnezeusi
PreacurateiSaleMaici,sd-iia sufletlulin aceeasizi. indatd ce-;i
implini rugiciunealui fdcutl in duh gi adevdr(roan
4,2r-24),
Dum-
zi,
rezeu i-a,luat Sufletul chiar in aceeaqi a prazniculuiluminat
al Adormirii Maicii Domnului. Acestlucru minunat, s-afdcut cu
aiutorul Maicii Domnului 6. r34).
MINUNEA 212
Maica Domnului se ardtil celui ce citea
cu evlavie Paraclisul Ei
in Rusia cea micd, in tinutul Haliciului, MarcosLandinski a
vdzutin vis pe MaicaPrecista;ezind pe un scdunfoarte frumos,
inconjuratl de ingeri qi unele suflete ale dreplilor. Acolo a vdzut
qi pe fratele lui mai mare,Gheorghe,care murise,cdruiaMaica
Domnuluii-azis:,,Eum-amardtatfratelui tlu celuimai mic, pen-
tru ctrcite$tecltre Mine, cu credinfl gi evlavie,in toate zilele,din
tineretilelui, Paraclisulmeu".Dupd,aceea,el s-aficut ciluglr, luin-
du-sinumelede Macarie.Si in cllugdrie ca gi in mirenie,el citea
zilnic ParaclisulMaicii Domnului,incdt il Etiape de rost (x. r35).
. MINUNEA 213
Hristos l)umnezeu si Maica Saii aratil
multe taine Criiesei credincioase
Ioana, Crdiasafr ancezd,era foarte evlavioasI cdtre Pr easfinta
Nlscltoare de Dumnezeusi pururea Fecioara\l:tria. Ea cugeta
r86 Protos. NICODIM MANDTTA
totdeauna la binecuvintnrea Maicii Domnului. Pentru aceea
Hristos Dumnezeu-Omul si Preacurata Lui Maicd.,iau arltat gi
descoperit multe taine 1x.u6;.
MINUNEA 214
Nlaica Domnului i-a ariltat femeii evlavioase,
ziua sfdrsitului ei
O creEtind din Egia, pe nume Matia,, era foarte evlavioasd
cdtre Maica Domnului. Fiind departe de mogia sa, totdeauna se
ruga mergind la o biseric4, ce era,ziditd,in cinstea Precistei.Acolo
se ruga ea cu osdrdie Maicii lui Dumnezeu.Pentru acea credin-
cio;ie si ostenealdin rugdciuni gi in vie.tuireacreqtineascd,Maica
pururea Fecioari ia descoperitmai inainte de vreme, ziua si cea-
sul mortii ei. Mai inainte de a se imbolnivi, pe cdnd se pregltea
de moarte, a zis sluinicei sale,pe care o chema Clementinl: ,,Cle-
mentino, am auzlt cd voi merge in Sfinta Sfintilor" (x. 137).
MINUNEA 215
Rugati fiind, Maica Domnului se aratd,
si salveazil corabia primeiduitl de furtunl
Un bun creqtin care se chema Petru, din Alaba, cdldtorea cu'
corabia pe mare mbrgOndspre Olanda,la o cetate numitd Ruan.
Pe cind cdldtorea astfel pe mare, deodatd,s-a ridicat o furtunl
groaznicd,,incdt toli se speriaserdsi credeaucd"nu vor rnai scdpa
cu viatd. Atunci, acel bun cre$tin, Petru a zis tuturor celor din
corabie: ,,Si ne rugdm cu totii Maicii Preacurate,sd ne vinl acum
in aiutor". Si asa,,dupl cuvintul lui, au inceput a se ruga din toa-
td inima, cu.lacrimi fierbinfi, Domnului DumnezeuEi Maicii Sale.
in acel timp s-a atiltat inaintea corabiei, pe mare, o Fecioari
foarte frumoasl si luminoasd, cu niste faruri aprinse, lumind-
toare. 'lndatd, dupd"acea ariltare minunati, furtuna s-a potolit Ei
marea s-a linistit (x. 141).
MINUNEA 216
Crestinul evlavios rugindu-se Dlaicii Domnului,
l-a salvat din mare gi l-a dus pe un cimp verde
Un galion levanticesc,mergea din Lizutaniain Spania.Pe cdnd
inainta pe mare, s-adezllntuit cu mare furie o furtunl, carc af.dcut
MINUNILE MAICII DOMNULUI 187
ca vasul si se spargd.Atunci,,tofi oameniicare erau intr-insul
s-auinecatin adincul mIrii. Din acel groaznicnaufragiu,n-a scI-
pat decdtnumai un singur tinilr, care se numea Petru Mendes.
Numai Lceste-ardmas viu qi sinltos.
Acest tdndr,creEtinbinecredincios, in timpul groazniceifur-
tuni qi a naufragiuiui,s-a rugat din toatd inima Maicii Precistei
cu lacrimi fierbinli gi i s-ainchinat cu adincd smerenie.Maica
Preacuratd,l-asalvatqi cu ajutorul ei, tinlrul Petru, s-avdzut
a;runcatafard"din marel infuriatl, pe un cimp verde (x. r42).
MINUNEA 217
Oportuna la moarte vede pe Maica Domnului
cilreia ii incredinteazL Pe surori
O cilugZritn cffe se numeaOportuna era stareld'pestemai
multe maici si surori. cdnd eru"pe patul de moarte,a adunatin
jurul ei, toatemonahiilesi surorile.Preofii si soborulflcurd ru-
gdciuniinaintealui Dumnezeu,a Maicii.DomnuluiEia tuturor Sfin-
iilor si ingerilor,ca Sufletulei sd meargdde pe pdmdntla cer.
in aceltimp Oportunaprivind spreusd,zise:,,Iatd,vineDoam-
fla.mea,Preabinecuv intata Fecioara Mafia, MaicaDomnului nos-
tru Iisus Hfistos,Dumnezeu-Omul. PreasfintiaSas[ vd pilzeascd".
Acesteazicind, a" repauzat in Domnul (x. tse).
.MINUNEA 2I8
Maica Precista se atatd Episcopului Ei-i vesteste
ziua trecerii din viatil
Arnolf, EpiscopulZvezionului,avea ctitor, patron al viefii
sale,pe MaicapurureaFecioaraMaria.El se osteneaa-siimplini
indatoririle salede plstor al turmei cuvintltoare, ostenindu-se
cu toatl bunachibzuialila'i trage pe togila bunaviefuire9i ve9-
nica fericire.
Ajungind cdtre sf2rEitulvie{ii sale s-aimbolnivit' Atunci i
s-a ardtat Sfintul Apostol Petru, cate i-a spuscl-i sunt iertate
toate pdcatele.Dupd aceel'i s-aardtat sfintul ArhanghelMihail,
care s-afdglduit, cI dupd rnoarteil va duceintr-un loc fdri de
griii. Mai pe urmd i s'a ardtatMaicaPrecista,Catei-a spuscI in
ziuaPrazniculuiAdormirii Ei, i seva sfarsiviata lui. Si drept aEa
a fbst(x.161).
 188 PTotos. NICODIM
MANDTTA
MTNUNEA 219
Hristos si Maica Sa, s-au arhtat
. credinciosului inainte de a muri
Un crestin evlavios, Nicolae din pabutin, mai inainte de a
muri, s-a imbolnlvit greu. Atunci el vlzindu-se aproape de a
trece in veqnicie,a cintnt cu foarte mare veselie cuvintele psal-
mistului David:,,Ruptu-s-a
leglturile mele,,.
credinciosii din jurul lui vdzindu-l veselindu-se si cintind
asa,l-au intrebat: ,,Pentru ce te-ai veselit si te veselesti asa?"El
le-a rdspuns:,,Eum-am veselit ;i md veselescasa,pentru cd mi
s-a ardtat Hristos Domnul gi Preacurata Maica Lui, pururea
FecioaraMafia si miau zis: ,,Slugi bunl si credincioasl, intrd in
bucuria Domnului tdu" (x. 164).
MINUNEA 220
Nlaica Domnului se aratd, fecioarei Lgata
si-i vindecd degetul tdiat prin ispiti
, Sfinta Agata fecioara, qezind pe lavild,, voia si taie cu cufitul
brinzd" pentru un sirac. Duhul cel rdu insd a impins-o de pe ravitd,,
a cdzut jos gi gia tdiat un deget cu cutitul. Atunci s-a ardtat ei pre-
cista,care i-a pus degetul la loc; a tdmdduit-o si ia zis: ,,Fiicamea,
nu te teme de diavolul; unul-Ndscut Fiul meu te va izbdvi de toatd,
grija gi nevoia, ori de cite ori el va vrea sil-li facd,rdu (x.237).
MINUNEA 221
Maica Domnului izblveste de. tilhari
pe un evreu care apoi primeste Botezul
Odinioari, in tata Angliei, in cetatet Londrei, trlia un evreu.
carc, cdldtorind intr-o altd.cetate,ce se chema Uvington , a cdntt pe
cale intre tdlhari, care l-au bitut qi i-aU luat tot, apoi legindu-l
l-au ldsat intr-o casdpustie. Evreul a adormit, dar atunci i s-amd-
tat lui Maica Domnului gi dezlegindu-l l-a liberat. cind s-a des-
teptat a vdzut pe Precista aievea si a intrebat-o: ,,Cine esti tu,
DoamnI?" Ea i-a spus:,,Eusunt Maria, cdteiatu poporul tdu vI
Ei
puneti impotrivd. Eu am venit aici ca sI-!i fac bine pentru rdu,,.
Dupd aceel acel evreu, trecdnd printr-o cetatece se chemayaha,
s-abotezat si iau pus numele Ioan (x. 187).
MINUNILE MAICII DOMNUTUI r89
MINUNEA 222
;i vindeci
ffiffi##:l::l ,i:,i;tadeererici
Odinioar[, doi frati merglnd pe czile, au aflat o bisericl pus-
tie..Intrindin aceaBisericl, au inceput a se ruga Maicii Domnu-
lui. Tocmai in acel timp iau aflat pe ddngii aici, erelic-i-idintr-o
localitate numitl Albighena, care intrOnd in Bisericd, i-au scos
afard"qi unuia dintre dingii i-a tdiat limba, tocmai din fiddcind".
Celdlalt frate, clre er^ qi Preot, l-a'dus pe cel rdnitpind" la Cluni
an (mrnrstireaClun) qi l-a incredinlat cdlugdrilor din aceamdnds-
tire, care vdzindu-l rinit pentru cinstirea Maicii Domnului l-au
primit cu toatd dragosteasi voia bunl.
intr-o noapte, fiind adunati tofi clluglrii la slujba Utreniei, au
rinduit sI fie adus qi cel cu limba tdiatd,la biserici. Astfel fiind
adunali cu totii, s-au rugat cu mare credinli, cu multl evlavie gi
cu belgug de lacrimi, ciltre Preasf0nta Maicd"a Domnului nostru
Iisus Hristos, sd facd"mild" Ei sI vindece, pe cel care pentru dra-
gestea si evlavia cea cdffe D0nsa gia jertfit limba ce i-a fost tiia-
ti de hulitorii eretici. Dupd aceastd.rugdciune stiruitoare, Maica
Milostivirii s-a ardtat rievea, gi cu multd. bundtate a ddruit vin-
decare gi grai celui rinit. Fdcindu-se aceastdminune, cel tdmd-
duit a inceput cu mare glas sI adtcd mulfumiri si laude, Maicii
Domnului, strigand cu mare glas:,,EWUtdJe, ceea,ce e;ti plind,
de bucurie, Dornnu.l este cu. tine" (x. 206)
MINUNE A 223
Printr-o vedenie infricogatd,, Maica Domnului salveazl
pe ciluglrul Teofan din riticire
Avva Chiriac, locuia nu departe de Iordan. Odinioarl a venit
la ddnsul un cdlpgir, pe nume Teofan, care ert addpat cu eresul
lui Nestorie ereticul, care hulea pe Maica Precista, zicind cI nu
este Nd.scltoare de Dumnezeu. Sfintul Chiriac s-a rugat lui
Dumnezeu gi Maicii Preacurate,sI i se arate lui Teofan credinfa
cea adEvilratd,.A doua zi, in al noulea ceas,i s-a ardtat lui Teofan
un om foafte strasnic la vedere, care i-a zis lui: ,Vino si vezi care
este adevlrul", si luindu-l pe dinsul l-a dus intr-un loc. foarte
groaznic,intunecos si impufit, din care iegea un foc mare in care
r90 Protos. NICODIM MANDITA
^-vdzqt.peNqqtp;i_e, dugmanulMaicii Domnului,pe Eutih
efg*fleUl,
gi Apolinarie,pe Diodor ;iArie.gi pe alli ereticigi a auzitglasde
la acelom strasnic,catea rostit urmltoarele: ,,&lestaestelocul cel
gi hulitO:ilpr MaiciiDomnuluinostru IisusHristos".
g.4!1*g{gtlq!-of
Din aceavedenieinfrico;atI, Teofaninsplimintindu-se, s-ain-
tors la dreaptacredinll Ortodoxl (x. 207).
MINUNEA 224
Maica Domnului opreste o femeie eretici
si intre si sI se inchine la Sfintul Mormint
O femeie ereticil,ce se chemaCosmiana,avenrt odinioari in
Ierusalim,sd se inchine noapteala Mormdntul Domnului nostru
Iisus Hristos.Dacds-aapropiatde uEilebisericii, s-aardtatei Mai-
cjl*PreasfintI, insofitl de mai multe fecioare'ginu i-a dat voie -sI
intre in bisericl, zicind cdtre dinsa: ,,Cumqttezi tu sd intri aici,
nefiind dintr-alenoastre".Eaa inceputa seruga sdo lasesi intre,
dar MaicaPrecistai-a zisl.,,Crede-md femeie,cI nu vei puteaintra
aici, fdrd,numai d;acd"te vei inso{i qu 4oi in aceeagicredinld". Coz-
miana auzindacestecuvinte rostite de MaicaDomnului,mergind
a.primit.dreapta"credingd, dupI cares-acuminecatcu Trupul EiSnn-
gelelui Iisus Hristos.Apoi a mers de s-ainchinat mormintului
lui Hi'istos,ne mai fiind impie dicatd,de a intra in bisericd(x.zrr.
MINUNEA 225
Mdntuitorul HristoS si Maica Sa, ii intorc Sfantuhi Nicolae,
Sfdnta Dvangheliesi Omoforul
,LaSolg-rglq_inNiqeen=1a. .322LStenrtulNicolaecuprins de riv-
nd Dumnezeiascil, a lovit pe Arie peste obrazcu palma, pentru
zrceelcI el hulea pe Hristos, zicdndcI este filpturd",nu Dumne-
zeu gi pe MaicaSape careo numeaniscltoare de om gi nu Nds-
cdtoarcde Dumnezeu,dupl adevilr.$fin,tii Pirinli, pentru acea
loviturl, au vrut'str-l lepedepe Sfintul Nicolaedin rinduiala
Arhiereascd,pentru care^ fost blgat in temnifl. Dar i s-aard-
tat lui Domnul ngstru Iisus Hristos gi MaicaSa Preacuratil,care
i-au restituit Sfinta Evangheliesi Omoforul arhieresc.Vizind
Sfinlii Plrinfi aceastdminune, nu l-au mai depus din treapta
arhieriei pe Sf0ntul Nicolae,care s-a bucurat de multl cinstire
din parteatuturor 6.226).
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI r91
MINUNEA 226
Maica Precista s-a ardtat unei fedioare
scirbiti ilin cauza ereticilor
O fecioardcese numea Lusgarta,era&arla.mifunit[ din cauza
ereticilor.Pentrudragosteaqltdvna ei, i s-a ardtatMaicaPrecista,
pentru a o mdng0;iape dinsa. Atunci fecioara i-a aldtat Maicii
Preasfintepricina mdhnirii sale,zicind: ,,I4r au inceput eretj.qii
qi els$finilEgilii de a rdstigni a doua oafi,pe Fiul lui Dumnezeu,
neaducindu-icinsteace se cuvine"(x. zz7).
MINUNEA 227
Cdlugirita cure L iubit pe NlaieaDomnului
a fost condusi la cer de cete ingeregti
O clluglrild, ce se chemaRomula,locuia ldngd,o bisericl in-
chinatd"Maicii Domnului, CLreiaii slujeacu toatd dragosteafiin-
a dobdndit multl mild qi dar de la Sfinlia
lei sale.Pentru a;ceea
Sa.Cirrd eru,arproape sI moarl, a chematpe staretaei, cesenumea
Redempta.Pestenoapte ea.a vegheatimpreund cu alte cllugI-
rite,la capdt?iillRomulei.in aceavreme, liin4 niszul no.pfii,-.$:4,-
coborflt.di-a-C-er.olumini firare, careL umplut de strilucire chi-
lia acbeasi pe dinsele le-ainspiimdntat foafte. Romulavdzdnd
aceasta,a zis ciltre sttretl sa: ,,Nute teme rnaicd,.euin curdnd
voi muri". DupI Lceea,lumiqas-aindllat, rdm?;ndnd in chelie un
miros de bunl mireasmd.A. patra noapte,Romula iar a chemat
pe starela sa si pe Duhovniculsdu, de la care L primit Sfinta
Impdrtlsanie.In aceavreme,iqutila dila.r.nlpa.Caselsi, s-auard-
pgle
tat do_,gi- de ingeri de luminI. Unii rosteauPsalmi,iar ceilalti
canau o cintare c& aceasta:,,Romulaa murit si ingerii c0ntind
ii duc sufletul ei fa Cef'. DupI aceeaingerii s-auindlfat la Cer
impreunl cu sufletul ei, cind ingerii nu s-au mai vdzut, nici
cintatea nu s-a mai atzit si.nici buna mireazmil.nu s-a mai
simfit (x.275).
.' MINUNEA 228
intr-o biserici inchinati Maicii Domnului.
de Buna Vestire a strlluOit o lumini cerea.sci
in Rusia cea Micd,,in tinutul Libovului, in mindstirea Creh-
linului, lajraznicul BunejVestiriin bisericds-aaprinssingurl o
r92 Protos. NICODIM MANDITA
lumind mare. Acea bisericd.avea hramul Acoperdmintului Prea-
curatei FecioareNdscltoare de Dumnezeu (x. 283).
MTNUNEA 229
Maica Domnului indeamnl la pociintL, pe cdlugirul
ce a flcut mult bine bisericii Sale
Sfintul lerasm, cdluglrul de la Pecersca., a avut multe comori
mostenite de la plrintii sdi, pe care le-a.dat bisericii Maicii Dom-
nului. Dupd Lceea,cu indemnareavrdjmaEului sufletesc, aince-
put a petreceviald,necuvioasl, lenevindu-sela rugiciune, la post
si la alte bunltdpi sufletegti.in aceavreme imbolnlvindu-se, era
aproape sd moard. Atunci i s-a ardtat lui Maica Precista,finand
in brale pe Hristos ca Prunc si ia zis lui: ,,Ierasme,fiindcd tu ai
impodobit biserica mea cu icoane, eu inci voi cere Fiului meu,
ca sd.te primeascd si sd viefuie;ti in impdrdlia Lui, numai scoa-
ld-te din stare^ in care te afli gi te pocdieste de pdcztele tale,
fdcOndu-teschimnic, cdci peste trei zile te voi lua la mine". Au-
zind acestea,Ierasm gia mdrturisit picatele sale in fata tuturor
frafilor cdlugdri, pLrindu-i riu de tot ce a fdcut. A treia zi, dupd"
fdgdduinla Maicii lui Dumnezerr,a plecat din aceastdviald urcin-
du-sela cer, pentru a intra in locaEulcel de veci (x. 3r+).
MINUNEA 230
Cdnd in biserici oamenii se lenevesc a slivi pe Dumnezeu,
. atunci ingerii le iau locul
in vremea lui Eliseu Pletenschi,arhimandritul Pecerscdi,fiind
ger foarte mare, Plrinfii din aceastl mdnlstire s-au hotlrit sd
facd Sfintele Slujbein biserica Sfintilor Apostoli, clre era.mai micd
Ei mai cdlduroasi; iar biserica cel mare, c re eta inchinatd Maicii
Domnului, au ldsat-ofdrn sluibl. in vremel acee , Pdringii fiind
adunafi cu tolii in Biserica ceamicd, in acelastimp gi in Biserica
cea Mare a inceput a se face slujbd, cu toate cd dintre Pirinfi, ni-
meni nu era aici, fiind incuiatd. S-auvdzut si lumini aprinse ;i se
aluzeu cintdri frumoase, liudind pe Dumnezeu gi pe Prcactrata
Lui Maici. Si toli Pdrintii minunindu-se, se intrebau: Cine sunt
cei ce cintd? Si rdspunsulsi l-au gdsit singuri: ori erau Sfinfii, ale
clror moastese aflau in bisericl, sau erau ingerii lui Dumnezeu?
Arhimandritul qi fratii alzind, si vdzdnd acest lucru, au inceput
MINUNITE MAICII DOMNUIAI 193
de acum inainte a face slujlrn in biserica ce^ mare Ei aga o fac
pdnd,in ziua de astdzi,ne mai bdg?nd in seaml frigul iernii (x. 333).
MINUNEA 231
Maica Domnului cheami pe un crestin
si sluieascilla Biserica Sa
Ioan Strdinul, cum este numit, a innoptat in Cupiatici. in vis
i s-a ardtat lui Maica Precistaqi ia zis sd locuiascd,l?;ngd Biserica
Sfintiei Sale.El desteptdndu-sedin somn, a renunfat la calealui
in care mergea qi s-a Lrez t sI locuiascd l2;ngdbiserica Sfinflei
Sale.Aici el a indeplinit sluiba de paraclisier, biserica afl0ndu-se
in acel timp sub ingrijirea unui Preot de mir (x. 341)
MINUNEA 232
l{aica Domnului respinge trupul unei crestine
care L fost ingropatdin Bisericl
Pe cind acestIoan, amintit mai sus, eraparaclisierla aceabise-
ricd a Precistei,a murit o doamnl ce a locuit in acele pirgi. Mai
inainte de a muri, acea doamnl a poruncit sd fie ingropatl in
bisericd, in apropiere de Icoana Maicii Domnului. Intr-o noapte,
pe cdnd acest paraclisier citea ruglciuni in BisericI, i s-a ardtat
lui Maica Domnului si ia poruncit sd meargd la preot ;i sd-ispund
sd nu ingroape trupul aceleidoamne in Bisericd. Preotul, dupl po-
runca Preasfintei Niscltoarei de Dumnezerr,n-adat voie sd ingroa-
pe trupul acelei doamne in bisericd, dar feciorul doamnei neascul-
tdnd de Preot gi infricog0ndu-I, au ingropat pe mama lor inain-
tea Icoanei Maicii Preacurate.A doua zi la Utrenie, venind in
Bisericd, au aflat trupul acelei doamne scos afard din mormint,
zdcind deasupra plmdntului. Preotul speriat a ingropat iarIEi
trupul ei. In noaptel ce a urmat, s-a ardtat iardqi Maica Precista
paraclisierului gi i-a zis:,,De vreme ce voi nu ascultafi porunca,
eu voi lua d_4rgl{Ueg_dea td.midui oamenii, din aceasti bisericd,
pind cind nu se va alegenimic de tlupul acestz, clre yL pieri cu
sunet; apoi voi aduce al{i lucrltori la aceastdbiseric[" (x. 342).
MINUNEA 233
Nlaica Domnului se aratd in Bisericd tinind
in brate pe Dumnezeiescul Prunc
in mdndstirea Clunialilor, dintre toate Prazniclle,cel mai cin-
stit, mai mult decit celelalte, era Praznicul Nasterii lui IIristos.
t94 Protos. NIC'ODIM MANDTTA
Odinicrari fiind Praznicul acesta,un cdlugdr imbunltltit a vdzut
pe MaicaPrecistatinand in brate pe Ilristos ca Prunc;iar impre-
jurul ei o multime de ingeri (x.35J).
MINUNEA 234
Maica Domnului se aratd. si mingiie
pe Sfintul Apostol lacob
Iacob Apostolul, feciorul lui Zevedei,cind erl rn Spaniaintr-o
cetlte ce se chema CezarAugusta,era foarte scdrbit cI nu intorse-
se mai multi oameni la credinta crestind,ci numai noud. Atunci
Maica Precista s-a ardtat Apostolului si mingiindu-I, i-a zis:
'intru acea"stn viatd,n-a,iucenici multi, dar dupl-mo rte vei avea
nrai nrulti" (X.35q).
MINUNEA 235
Un crestin din Roma vede pe Maica Domnului
st0nd lingd, tronul Fiului siu
Odinioard, paznicul bisericii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
clin Roma s-a rugat lui Dumnezeu si tuturor Sfintikrr Lui pentru
ajutor. Atunci, fiind treaz, s-aaflat intru rdpire gi a vdzut pe llris-
tos hnplratul Slavei sezind pe scauninalt; iar impreiurul Lui se
afla multime de ingeri. Dupd a;ceelvenind impird.teasa Cerului,
Maicalui llristos, zvdnd pe cap cununi strllucitoare,fiind insoli-
ti de nrulte fecioare ^ ^sezat-o impiratul Flristos lingi Sine.
Apoi a venit Sfdntul Ioan Botezdtorul cu Patriarhii si Proorocii;
dupd aceea au venit Apostolii; apoi mucenicii si dreptii, care
c'azinrls-auinchinat lui llrist<ls. Atunci un inger a zis cdtre paz-
nic: ,,Acestiatoqi pentru aceeaau venit la Flristos, ca sd-i multu-
rneascdpentru cinstea ce li s-adat lor intr-aceastd,zi si sI-L roage
pentru t<latI lumela"(x.357).
MINUNEA 236
Cdluglrita Atanasia fiind departe de biserica Precistei,
dorind-o, a vdzut-o in r[pire
Atanasia,cllugdrit.i din ostrowl Eghina, a zidit o bisericl in
cinsteaMaicii Precistei.Odinioard venind laTarigrad pentru un
lucru de fnare nevoie, a zdbovit acolo saseani. Dupd aceastd.zdba-
vt"ri s-a aprins inima de dor pentm biserica Precistei si pl0ngea
DOMNUTUI 195
MINUNITE
'- MAICII
cu amar pentru atita depdrtate de biserica sa in care se indul-
cea si mingdia sufletegte.in acel timp aflihdu-se in tdpire avd-
zut biserica Precisteicu uqile deschisegi un glas din Cer se auzi,
zicindt-i: ,,IntrI aici". DupI Lceasta plecind din Tarigrad, s-a
intors la biserica sa, pe care o dorca nespus de mglt $.364).
MINUNEA 237
Un crestin vede pe Maica Domnului intr-un car de aur
Un om din cetateaFlorentei, care se chema Filip, s-adus odatd
la Biserica Bunei Vestiri a Maicii Domnului. intru acea zi tocmai
se citea din cartea Faptelor Apostolilor, aceste cuvinte: ,Fili1te,
apropie-te ;i te alipe;te de carul Acesta."(F.Ap.8, 2r. El auzind
acestecuvinte gia pierdut cunostinta gi fiind rdpit avdzttt inain-
tea lui un car de aur la carc era injugatd o oaie.si un leu; iar
induntrul carului gedeaMaica Domnului (x. 365).
MINUNEA 238
Prin porunca Maicii Domnului,
stilpii unei Biserici au fost ridicati de copii
Sfdntul impdrat Constantin cel Mare, a zidit o bisericd in cin-
stea PreacurateiFecioareMaria. El a adus la acea Bisericd nigte
stilpi foarte mari si grei, pe care mai mulli oameni impreund nu
puteau nici micar si-i migte, dar sd-imai qi Lrezeunde trebuia!
in aceavreme Maica Precista s-aatdtat unui zidar si i-a zis: ,,la
pruncii din gcoaldca sI ridici stilpii cu ei". Zidarul ascultind de
cuvOntul Maicii Domnului, a chemat copiii de la qcoald.Astfel
copiii venind si incercdnd sd ridice, stilpii s-au fdcut uqori 9i
apucOndu-ii-au aEezatpe fiecare la locul unde trebuia (x. lzo).
MINUNEA 239
Diruind Maicii Domnulul bog[fia tteciltoare,
Maica Domnului le-a d[ruit bogifie vegnici
lJn cetdteandin Roma, pe nume Ioan Patrichie, neavdnd copii
cu femeia sa, a ddruit toate avu{iile sale Preacuratei Fecioare
Maria, zidind o bisericd in Numele Preasfin{iei Sale. Trdind in
continuare o viali cucernicl ;i plinl de fapte bune, mai inainte
de moartea lor li s-a zrdtat Maica Precista si le-a zis: ,,Voi m-afi
ficut pe mine urogtenitoarepesteavuliile voastre cele plmdntesti.
r96 Protos. NIC'ODIM MANDITA
Eu, tnai bune si vesnice bogltii voi cere pentru voi de la Iriul
tneu.Acum mergeti,cdci miine vd vor duce pe voi ingerii, la rnai
bune si liumoase case"(x. 372).
MINUNEA 240
Maica Domnului trimite semn,
zhpadil in timpul verii, pe locul viitoarei sale biserici
AcelasiIoan Patrichie cu f'emeiasa, pe cind se aflau in vi,ttd.,
s-au rugat Maicii Precisteica si le arate, ce sd lac[ cu avutia krr.
Dupd indelungatesi calderuglciuni adresatecltre Maicapreacu-
ratl, intr-o vreme fbarte cllduroasl, peste Muntele Exevinelui
czr r^eafla in interiorul zidurikrr cetrtii, a inceput a cdtleazd1t.t-
dd, atttt de abundent, incit s-a acoperit cu troiene. in noaptea
urnritoarc, lui Ioan Patrichie si f'emeii lui,'s-a lardtatMaica prc-
cista care i-a inclemnat,pentru ruglciunca qi clragostealor, sI
zicleascd. o biserici in cinstea Sfintiei Sale,in acel l<lcin care vor
atla z/apada,adicit in munte. Mergincl, ei au spus aceastiivecle-
nie lui Lilreriu,papa Romei(352j66), de la care primind binecu-
vlntare, au zidit in acel loc, o minunati bisericr, inchinatd prea-
sflrrtei si pururea FecioareiMariz, Maica lui Dumnezeu (x. a7j).
MINUNEA 24I
lfiaica Domnului descoperd si lui Liberiu,
papa Romei, voia gi dorinta Sa
in acea noapte in care Maica f)omnului s-a ardtat lui Ioan
Patrichie si sotiei sale, in acelasitimp i s-'a.ardtat si lui Liheriu,
papa R<rnrei,spunindu-i cd, acolo unde a cdzut zdpada,este locul
dorit si ales de f)insa, unde sr i se zideascdo bisericr. Auzind
acestcade la Maica Domnului, Liberiu,insotit de sobor mare de
pre<rtigi dc multime de oarneni,au mers la locul udtat si fdcind
litanic, a sfintit krcul uncles-aridicat apoi aceabisericdri<lritdcle
Dirrsa.Pentru zirlireaacesteibiserici,Ioan patrichie si-acheltuit
k)atfLLverea sa, care isprlvindu-se, a fost sfintitl punandu-i-se
lrranrulSlantaMaria cea Mare (x.374).
M INUNEN 242
Rugindu-se Maicii Domnului, au dobindit fiu
binecuvintat care a pdtimit pentru credintd
Sllrrtul nrucenicStef'an,numit cel t,rndr (7645,careia pzitimit
l)cntru cinstirea Sfintel<lrIc{rane,sub ?mpziratuliconoclzrstcon-
MINUNIIE MAIC'II DOMN UIUI 197
,.
stantin Copronim, s-a ndscut la anul 714 in cet1tea"Constanti-
nopolului, din plrinli drept-credinciosi,bogaqiin averi, dar mai
bogafi in virtuli. Mai inainte de a se naste el, plrinlii lui erau
foarte intristali pentru cd nu nI;teau fii. Pentru aceastl ei s-au
rugat foarte mult Maicii Domnului, in biserica din Vlaherne, sI
le diruiascd lor odrasll. Ei au flglduit ci orice vor avea, fiu sau
fiici, il vor inchina slujirii lui Dumnezeu.
Odinioard rugindu-se lui Dumnezeu si Maicii Sale,noaptea, i
s-a atdtatin vis Maica Precista inconiuratd de multd lumind, care
i-a zis:,,Mergi cu pace cI vei na$te fiu, dupl rugdciunea ta". Arf.l0;n-
du-sein acel timp in Biserica din Vlaherne, deEteptdndu-sedin
acea usoard"alipire, s-a dus fericitd la casa sa; s,iin scurt timp a
zlmislit in plntece fiu, care la timpul cuvenit nlscindu-se, din
Sfintul Botez i-au pus numele $tefan. Acesta fdcdndu-se mtre,
dupdfdgdduinfa pdrinfilor gia inchinatvia+d lui Dumnezeu intru
petrecere clluglreascd qi la timpul cuvenit gi-avlrsat Ei singele,
pentru apdrareadreptei-credinqegi a Sfintelor Icoane 6. 37D.
MINUNEA 243
Maica Domnului ardtdndu-se, prin tabloul iudeclfii
. atrage la poclinti Pe un tdnilr
Fericitul Dositei ;i-a petrecut primii ani ai vielii sale,intr-un
chip cu totul lumesc Ei intr-o ignoranlI profundd de adevlrurile
creEtinismului. Fiindcd auzise vorbindu-se mult despre Ierusa-
lim, cdldtori acolo numai de pldcere.Dar milostivirea lui Dumne-
zggil agteptaacolo. Ea se servi spre a-l induplecz-la'pocdinld",de
unaablou ce reprezenta jtdecata Ei muncile iadului, zrtgtdvit pe
un perete al unei biserici din Ghetsimani.in timp ce el privea gi
se mira de cele vdzute, deodatd apdru o Femeieimbtd"catdin veE-
minte scumpe, care stind lingil dinsul a inceput a-l invlfa cu'
blindele, ce munci primesc oamenii, pentru fiecare pilca/' pe
care il fac. Dositei a zis cltre Dinsa: ,,ScumpIDoamni, dar cine
at vrel sI se izbdveascd de aceste munci, ce sd fzcd?" La cate
Dinsa i-a rlspuns: ,,Postegte,re&9il'te,fi binele cit poli gi te vei
izbdvi de munci", si acegtea zicind, s-a ficut ne'{Vzutd'.Aceastl
DoamnI a fost Preabinecuvintatz Fecioarl Matia, Maica lui Dum-
nezeu. Dositei luind aceste cuvinte in inima lui sia fuidreptat
viata, a intratin monahism, urcind cu mare nevoinfl pe treptele
f 18 Pr"tt".NICO
sfinteniei, izblvindu-qi sufletul de muncile iadului, asa cum l-a
indemnat PreasfhntaMaici (x. 380).
MINUNEA 244
Maica Precista promite slavl vesnicd
celor ce se nevoiesc in bine
Avva Evstratie de la Gemrod, fiind in bisericl cu tofi cdllgd,-
rii, la slujba Utreniei, pe cind se rugau lui Dumnezeu,li s-aard"-
tat lor Maica Precista, crre a pogordt asupra lor o coroani cu
ldntisor de aur. Pe coroand erau scrise acestecuvinte: ,,Milui-te-
voi o, Preacuvioase!"Dupd zceeaPrecistaa zis cu glastare: ,,pre-
cum sunt eu acum in slavi, aga veti fi cu mine in veci" (x. ,3sl).
MINUNEA 245
Maica Domnului indeamni pe Avva Evstratie
la nevointi si osteneal[ cu smeritl intelepciune
Odinioari Avva Estratie s-a vdzut in vis, ca si cum ar fi fost
rugf,ndu-sela Betleem.Aici i s-a,ardtat lui Maica precista,imbri-
c td,in yeEmdntde atlas si zicindu-i: ,,Ceice s-aulepidat de lume
pentru lmpdrdlia lui Dumnezeu,cu nevointd, cu osteneali si cu
smeritd inlelepciune, intru tilcerc se cade lor sd slujeascd lui
Dumnezeu,pentru ca la vedere sI primeasci bucuriile lui Dum-
nezeu" (x. 384).
MINUNEA 246
Itlaica Domnului aritindu-se,
s-a imprimat urma pasilor ei in stinci
C
Un om smerit, pe nume Ioan cel descult, din satul pogai, a
vdzvt o datd"pe Maica Precista stdnd pe o stancd, iar in apropi
erea ei se afla si un pustnic care locuia intr-o chilie sipati in
aceastdncd,. Acel pustnic a spus lui Ioan descultul si copiilor care
plEteau oile in acel munte, cum Preasfinta N,XscItoarede Dum-
nezeu stind pe acea st0ncI, au rdmas imprimate in piatrd, ur-
nrele pasilor sfintiei sale, in care intotdeauna se aflr apd,curatd,,
cu care apd"se tdmrduiesc tot f'elul de boli. pe aceastd, stincr s-a
zidit o BisericdAlbd, iar ldngd.bisericd bste o rndndstire mare in-
conjuratl peste tot cu ziduri, carc ndndstire se cheamd:,,pogaia
Volischi", in tara cdzdceascd. la Volischi, satul pogaiul (x. 390).
MINUNITE MAICII DOMNALUI 199
MINUNEA 247
Maica Domnului se aratd,cu fald mdnioasi,
Ieromonahului Ioanichie
Ieromonahulloanichie,intr-o ioi noapteasprevineri, a vilztrt
in vis pe MaicaPrecista,imbrdcatdcu ve;minte negre,.apoia auzit
glasulei rostind,astfel:,,ingerulazis cdtre'mine, Eivoi cinta cu
a cdzutcu frun-
bucurieminunile Ei". Auzind acestea,Ioanichie
tea la pImaflu gi phngnnd a zis: ,,Doamnamea, milostiveqte-te
spre mine ti'cllosulgi pdcdtosul".Acesteazicind s-adegteptat.
pe cind locuia in Liov, intr-o vineri dimineafd. in
Lltddaltd",
ceasulal treilea din zi, a"Lvut o altd vedenie;se ficea cd'se fild"
intr-o bisericl, in care lcoana PreacurateiFecioareMatia cduta
asupralui cu ochi mdnioEi.Mai pe urmd chipul Precisteia in-
ceput a se miqcasi ridic0ndu-sePreasfintaNlscdtoatede Dum-
nezel. a zburatde la perete cL o pasdreasupralui Ioanichie,izt
el de fricd a cdztrtcu falala pdmint, inaintea PreasfinteiNdscd-
tozrei de DumnezeuEi zdcaacu m0inile crucis.Apoi, de spaiml
Ioanichiea strigatcu glas asade mare,incOts-ades,teptat pe sine
insusi si s-apomenitcuprins de mare frici qi cutremur (x.393).
MINUNEA 248
Maica Domnului miiloceste pentru neamul omenesc
in 7aru ruseascl,in cetateaRohatchi,un preot cdlugdr,pe
nume lsaia, a vdzutin vis pe'Precistast0nd pe nori ;i cu lacrimi
rug0ndulseFiului sIu pentru neamul omenesc;iar Arhanghelul
Gav-riil tinea un pahar in mina sa gi in pthar erau adunate
lacrimile PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu.Tot in aceltimp
a vilzlt Cerul deschis,iar in Cer EedeaHristospe scaunulSdu,
apoi s-a auzit glas de la Hristos, zicitrd citre Maica Sa:,,Auzitd'
esterugiciuneaTa, MaicaMea"(x.396).
MINUNEA 249
Pfin ariltare cereasci a fost chemat
la cilugirie si Arhierie
in lara ruseascl,in linutul Livovului,aflindu-sela mogiasa
in Dinchila,AdamJelivorschi avilznt in vis cerul deschis9i in
cer lumini mare;iar in acealumind,a vdzut pe 'Sfinta Treime:

Tatill, Fiul si Duhul sfint; iar de-adreaptaa vdzutpe Maicapre-
cista.Dupr aceavedere,AdamJelivorschis-aficut celugersi pen-
tru viata lui imbundtil+itd,,
a fost alesepiscopal Azov"ului'
si s-a
numit Atanasie(x.405).
MINUNEA 250
pentru viata lui imbundtntiffi.
a fost chemat la preotie O" nfaicalomnului
Andrei,mai pe episcopal Fezulanului, din tineretilelui
-r,rrmd
ptreceao viatd plinr
de fapte bune.pentru lucrul Llesta,a fost
chematla preotie.cind a slujit pentru prima dati sfinta Litur-
ghie, i s'a ardtatlui MaicaDomnuluicu o ceatr mare de ingeri
si i-a zis:',slugameaesti tu, eu te-amalespe tine sprepreoqie
prin tine md voi sldvi eu". Acesteazicdnd,s-a fdiut ievdzutd,. Ei
cele zisede MaicaDomnuluis-auimplinit intocmai (x.408).
MIN U N EA251
Maica Domnului sfrtuieste pe Sfintul Vasile
sd se infu?rnezede la orice bluturl
odinioari, PreasfintaNiscdtoarede Dumnezeu, ardtandu-se
sfdntuluivasilecel Mare,i-a zis:,,'De-ti estevoia 54-1ifiu prieten
si sr-fi fiu ajutitoare in toate nevoiletale, ascultindu-tepe tine
ori de cite ori te vei ruga,lasd-tede biutura.vinului gi de toati
biutura qi asamr vei aveape mine grabnicajutdtoare,,. Sfo.ntul
Yasile primind, aceastdporunci de la Maica'precista,n-a mai
bdut vin gi nici .o altd biuturd, pind, la moartearu. si as,- s-a"
fdcut prieten Maicii Domnuluigi a primit ajutorde la'oansain
multe nevoi si trebuinte(x.410).
MINUNEA 252
Preasfinta Ndscitoare de Dumnezeu
, s-a ardtat aieveaSfintului Serghie, mingdindu_l
Preafericitulpdrinte stind oarecind noapteala obisnuitasa
pravild,,inaintea Sfintei Icoanea preacurat.ittlui&i lui oumne_
zeu si adeseoricdutind la Dlnsa, zicea:,,preacuratr MaicaHris-
tosului meu, Aprrdtoareaqi tare ajutdtoareaneamului omenesc,
fii noud nevrednicilormiilocito^re, pururea rugindu-t Fiului
Tdu si Dumnezeuluinostru, ca sr cautespre locul acestasfdnt,
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 201
care este intemeiat spre lauda Ei cinsteaSfdnt Numelui Lui in
veci.Pe tine Maicadulcelui meu Hristos,ca pe ceeace ai cdqtigat
multd indrdzneald"cilffe Dinsul, rugdtoarete puneminainte noi
robii Tii, ci tu eqti tuturor nldejde de mOntuiregi adlpostire".
Agase ruga gi canonulcel de mulfumiti, adicdAcatistulPrea-
curateicintindu-l, a gezutpufin sd se odihneascl.Iar ucenicului
sducare se numeaMihail, i-a zis:,,Fiule,fii treaz gi privegheazd,
de vreme ce, o cercetareminunatl si de spaiml ni se va face
noudin ceasulLcesta".Acesteagrdind el, indatd s-n Luzitun glas
care a zis: ,,latd, Pteacuratavine", iar sfintul auzind Lcestea,
degrabs-asculatvrdnd si iasl din chilie si iati.o luminl mare,
strllucind mai mult decit soarele,a luminat pe'Sfintul. Atunci
indatd,a vdzut pe Preasfinta Nlscdtoaret de Dumnezeu,insotitl
de doi Apostoli,Petru si loan, careintru negrditd,lumindstrllu-
cea.Cum a vilzut-oSf0ntul,a cdzutcu fata la pdmdnt,neputind
suferi acea lumind" pteasttdlucitoare.Atunci Preacutatacu ale
sale miini s-a atins de Sfintul, zicOndu-i:,,Nute spd.imdntaale-
sul meu, iatd,am venit sI te cercetez,cdci s-aauzit rugdciuneata
pentru uceniciitii, pentru care tu te rogi. Si pentru locasultdu
sI nu te mai mihneqti,clci de acumcu toateva fi indestulat,nu
numai c2;tvei fi tu in virla aceasta,ci, Ei dupd ducereata cdffe
Domnul,nedepdrtatl voi fi de la locagultdu, dindu-i celede tre-
buinld nelipsit, pdzindn-l si acoperindu-1".Acesteazicind, s-a
fdcutnevIzutd,.Iafi"Sf0ntulcaintru uimireaminlii aflindu-sede
fricd gi de cutremurera cuprins.Dupi pufin timp venindu-qiin
sine, a af.latpe ucenicul sIu, ca un mort zdcind de fricd gi l-a
ridicat,iar el ainceput a se aruncalapicioareleStare{ului,zicin-
du-i: ,,Spune-mi, Plrinte, pentru Domnul, ce eta Lceastd" vedenie
minunatdgi strllucitI, de vremece pufin a fost de nu s-adesplr-
fit duhul meu de trupeascalegilturd". Iar Sfintul se bucura cu
sufletul si strllucea fap lui de aceanegrditdbucurie si nu putea
nimic altcevasI griiascl, filrd"numai Lceasta:,,AsteaptI,fiule,
fiindcl duhul meu tremurtr intru mine de aceastd. vedenieminu-
n^td". Si minundndu-sestdteatdcand.Apoi dupd pufinl vreme,
a zis uceniculuisIu: ,,Fiule,cheaml la mine pe Isaacsi pe Simeon".
$i venind ei, le-auspustoatepe rind, cum a vdzutpe Preacurata
Ndscltoareade Dumnezeucu Apostolii gi ce i-a zis lui. Acestea
202 Protos. NICODIM MANDfTA
artzind ei, se umpleau de bucurie si de veselie si toti impreuni
au cdntat Paraclisul Maicii Domnului. Apoi Sfintul a petrecut
toatd, no{aptea,Lceea"fard, de somn, socotind cu mintea pentru
milostiva cercetare a Stipinei celei Preacurate, cdreia fie prea-
cinstirea in vecii vecilor. Amin
MINUNEA 253
Nlaica Domnului salveazd.prin Sfintalcoand,
pe pictorul ce era sd se pribuseasci
in lara Flandrei, un pictor evlavios picta icoana Maicii Precis-
tei, pe cit putea mai frumos; iar pe cliletenia diavolilor, cum
putea mai ur0t. Odinioard i s-a ardtat lui duhul cel necurat ;i s-a
ldudat cu mare m2nie, cd-l va pedepsi de rra mai zugrdvi chipul
lui atit de urit. Pictorul din acel ceas si mai mult s-aindemnat
a supdrape duhul cel rdu prin acestlucru. intr-una din zile, pe
cind picta lalucrarea unei biserici si se afla sus pe scheli, avea
de executat chipul Maicii Domnului cu DumnezeiesculPrunc in
brate. El lucra cu multd rdvnd si dragoste,cdutind sI redea Chi
pului Sf0nt, cele mai nobile si pldcute trlsdturi; iar pe mai,ma-
rele diavolilor din contrd, l-a pictat c?;ts-aputut mai monstruos,
sub picioarele Sfinfiei Sale.Pe cdnd lucra la terminarea acestei
icoane, aflindu-se sus pe scheld, deodatd",din ispitl diavoleascl,
s-a pornit in bisericd un vifor mare, care i-a surpat toatd scheld-
fia de sub el, fiind in pericol sd se prdbuseascd.Yilzind pericolul
in care se afld, mai inainte de a cddea,a strigat cu glas rnare cdtre
Maica Domnului sll salveze. in acea clipi, chipul Ei din icoand,
a intins mina si l-a sus{inut pe pictor, pind, ce oamenii au venit
in ajutorul lui. Astfel, intervenind grabnic, Maica Domnului sal-
veazd"de la moarte sigurd pe robul Ei, clte, ca drept multumire
a lucrat cu si mai multi dragoste qi r0vnd la impodobirea bise-
ricii cu Chipuri Sfinte 6.235).
MINUNEA 254
Maica Domnului igi aplri biserica
si Icoana Sa, de profanatorii cruciati
Pe vremea cind cruciafii au cucerit cetltel Tdrnovei, din Bul-
garia, prldind-o si arzind-o, o ceatir dintre ei a intrat si intr-o
bisericd ce era inchinatd Maicii Domnului. Aici pe un loc mai
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 203
inalt se afla lcoanaMaicii Preacurate , avind pq cap cununi im-
pdrilteascd.Unul dintre cruciafiintinzindu-qi arcul siu, a wut sd
aruncesilgeatain chipul MaiciiDomnuluide pe Icoanl. Dar mai
inainte de a slobozi el sdgeata,arcul lui s-afrint in mai multe
bucifele, c re Ltr lovit pe mai mulli dintre ei. Ydz?;ndei lucrul
acestl,s-auciit de faptalor, aducindu-giaminte cI qi ei sunt cres-
tini, dar crre a\ flcut o faptd,pe care si pdgOniise tem sil o facd.
Speriali de aceasta,au ldsat biserica Precisteiin pace neluind
nimic, ba incd"au dat Ei de la sine multe daruri. (Reamintire dela
actiuneacruciatilor in lupta cu loani{iu, impiratul romdno-bulgat).(x.239)
MINUNEA 255
Maica Domnului se aratd.si vesteqtemoartea
profanatorului Sfintei sale lcoane
Un om ce se chema Constantin, a atvnclt in chipul Maicii
Precistei,cu o piatrd pe care doborindu-L,l-a sfdrdmatqi cdlcat
cu picioarele.DupI aceastdfaptd cumplitd, noapteai s-a ariltat
lui in vis MaicaDomnului, carei-a zis: ,,$[u ce rdu mare ai fIcut,
dar aselliu ce l-ai flcut Chipului meu, se va intoarce asupra
-gpului tlu". Tocmalin aceanoapte a nlvillit o oastede saraci-
ni gi unul dintre ei fiind in gan! a luat o piatrd qi a aruncat cu
ea in Constantin.tolitura a fost atit de puternici, incit i-a sfdrd-
4pgt.fat4qlcapul, din care cauzd"cdzind a murit pe loc. Astfel s-
a implinit cuv0ntul Maicii Domnului ce-i prevesteapieirea gi
vrdjmaqulEi gi-aprimit rdsplatacuveniti (x.240).
MINUNEA 256
Maica Domnului indeamnl pe Ioan Cucuzel a-i cdnta laude,
gi-i diruiegte un ban de aur
in marcaqi intiia cetutea lui lustinian, numiti Dirahion, era
un tinir orfan de tatd,,pe care maml lui, ca o femeiedrept-cre-
dincioasdgi iubitoarede Dumnezevce erl,l-a dat sil invefe Sfin-
tele CIrli. Si era el foarte degteptcu mintea; du mai alesfiind
u.n bun ;i inzestrat cOntlre!, to+i il ldudau, zicindu-i: ,,CuQuzel"
(cel cu glas ingeresc).
in vremea aceel, dupd cum era obignuinld pe la curfile im-
pIrIte;ti totdeauna,ca sd.caute pe tinerii cei mai bine grditori
si cu voce frumoasl, afl2rndEi pe Cucuzel, l-au trimis la Ecoala
 2O4 Protos. NIG)DIM MANDITA MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 205
imprrdteascr, sr lnye{e gtiinpa cea muziceascd.(adicd,psaltichia) mult gi iesinddin peEterila vilzuto priveliqtene mai inchipuiti:
pini ce se va face desivirsit intru ddnsa. El, un cioban cintind, iar capreleuitindu-se la d2nsul,stind locu-
ca unul ce era din
fire, istegla minte si ingelept,in puflnr -r".. i lnvapt lui, nepdscindqi ascultind, ca si cum s-arfi inspdimintat Eibucu.
toata
qtiinfa, pentru care lucru imparatul iubindu-l foarte mult, rat totodatd",de aceacintare ingereascl qi nu omeneascl.
voia
sr-l insoare ;i sr-i dea bogatedaruri. Dupr o vreme inst vdzind AcesteavdzAndu-le pustnicul,s-acoborit laLawil;i a vestit egu-
el-ci tofi boierii il rgspectau,ca si implritu! care ii ardtao menului, careindatdtrimiland dupd el, l-au adussi intrebdnduJ,
deo-
sebitr dragostepentru cdntareaiui cia cu murt meste;ug i-a zis,,Te jur pe tine cu numelelui Dumnezeu,sd-mispui adevi-
muzi-
cescexecutatrsi pentru glasullui cel minunat, seinirista-foarte, rul; tu eEtiloan Cucuzel,cel asadp mult cilutatde implratul?" lnr
temdndu-seca nu cumva pentru slava aceeavremelnicr sd el cdzdndla picioareleegumenului,cu lacrimi in ochi a rdspuns:
se
pdgubeascd de bucuria ceacereasci.Acesteagindind el, cdura ,Eu sunt, plcltosul si nevredniculrob al Sfinflei tale.insi mI rog
vreme cu prilej ca sd se ducd din iume. foarte, ca sI mI la;i tot in aceastdascultarepe care miai dat-o
In zilele aceleas-aintimplat cd,a venit la curteaimpdrdteascd de la inceput,ca sd pasccaprele;gi sd nu audeimpZratulcdsunt
cu oarecare treburi, egumenul Lavrei celer'mari din sfintul aici, cilci md"va lua cu sila de la acest liman al mintuirii".
Munteal Athonului,pe carecu bine desrvirgindu-le,s-aintors Egumenuli-a rdspuns:,,Sdnu te ifigrijegtide acestea, o, fiul meu,
la
mdnistirea sa.cu aceaocazievdzind cucuzelbuna'podoabd. numai sn faci ascultare;vei rdmdnela chilia ce i{i voi da aici in
du_
hovniceascra egumenuluicum viata sa ceaingereascd,,arepd- mindstire, iar eu mI voi ducela impdratul sd-lrog sd te ierte".
Ei
dat hainelesalecelede mrtase,r-a ihbrd.atn"naiie de pdi
luind in m2ini toiag de lucrdtor, s-adus la sfOntulMunte.
gi $i ducindu-seegumenulla curteaimplrlteascd, a cdztttla picioa-
Ajun- rele impdratului, zicind:,,Mi smerescgi mI rog stlpinirii Eiimpl-
gindlaLavrd,l-a intrebat portarul, de unde este,cL rdliei tale, stlpine, sd-midlruiegti un om pentru sufleteasca lui
cautdsi ce
fel de gtiinld are?Iar el a rdspuns: ,,Suntcioband" ;;;;ri;;;-- '- mihnire; gi dacl @vafi suplrat cu ceva,eu mI rog si-l ierti". Iar
-
dorescsi md fac monah!,, impdratullntrebOndde numeleaceluiom, egumenuli-a rispuns:
De aceastaingtiintdndu-se prin portar egumenul,s-abucurat, ,,Dacd" nu-mi vei da in scrismilostivirea,nu fil pot spune".impl-
cdciaveanevoiede aserirenea om. Si cercetlndu-lpe el cdlugrrii, ratul poruncind sI i se facdscrisoaredupd cum i se cerea,a iscd-
. in scurtr vreme l-au frcut monah si a fost trimis prin pustie lit-o. Atunci egumenul a inceput a-i povesti despre monahul
munli)ca sd pascd"lapii. Grsind cucuzelliniqteap" .".. 1in
demult Cucuzelcu de-amdnuntultoate.Si auzind implratul, pe cit s-a
o dorea, a primit cu bucurie si frcea ascultareaLceLSta bucurat,pe atit s-agi lntristat. Adicd s-abucurat cind a atzit cil
filrd, d,e
lenevire si rugindu-seneincetatlui Dumnezeu. a fost atdt de evlaviosinc?lta imbrdcat ,,chipulingeresc",ur0nd
Iar imprratul supdrindu-sefoarte murt pentru ripsa lui, toatl desfltlrea trupeascl si lumeascI Ei s-aintristat cd,a dat
a
trimis oamenica sxl cauteprin toate locurile, cetrtile, pustiile inscris darul lui gi acum nu mai putea sI-l tlgdduiascl. insi egu-
si
mdnrstirile. $i ducdndu-se trimisii gi la Athos, Lv'cercetatprin menul a imbl2nzit cu cuvlnte mdngiietoareinima lui, apoi mulgu-
toate prrtile, dar nu l-au putut cunoagte,fiind imbr ii), ,"haine mindu-i si luindu-qi ziud,bund s-adus la mlndstirea lui ;i a poves-
',
ye_chiqi rupte. intr-una din zile,pdscind cucuzer.uprlr. pe vir- tit tuturor fralilor celefdcute.A rdmasminunatul Ioan nesuplrat
ful unui munte inalt, s-auitat intr-o pafie si in alta, ca sii de imptrratul cel plmdntescgi a slujit numai Celui ceresc,cdn-
se in-
credintezedacr nu este cinevaprin apropiere,si nevdzdnd, tdndu-Lgi Huddndu-Lpe Ddnsulfird lenevire,in fiecare zi.
pe
nimeni a inceput a cinta cu rnuli megtcgugo durie cdntarc DupI celeardtatemai sus,luind el binecuvintare de la pro-
xrcil-
tuitd gi cu multd umilintr. un pustnicoar6careinsi, care iestosul,a zidit o chilie ;i o bisericl in cinstea Sfinlilor Arhan,
locuia
furtrt-rpcstcri di' apropiereauiind aceacintare,s-amirat gheli, in afafi, de curtea mlnlstirii, pentru ca sd aibd unde se
foarte
 206 Protos. NIC)DIM
- MANDryA MINUNILE MAICII DOMNUIUI 207
linisti t
citeauslujbade obstegi tocmai dupd vecerniemincat - o datil
lalte sirbitori nu lipseao. ra itrun i dreaptnu
rir.ri.ii cereimari, in zi - dupl rinduiala viefii celeimonahicegti..Fiindcl acesteanu
ci cinta totdeaunalui.Dumnezeu,cu dragoste
u-ilirrta. le putea face acelnou incepltor, i-a poruncit si se nevoiascl in
odatd'in sdmbdtaAcatistului,cinrind"er ,J.u
singur ;','"i#rar_ mdndstire,dupl putere gi si posteascdin fiecare zi pdnd,ce se
guintr stihirile si canonulpreasfintei
de DumnezeuNdscrtoarei adunl fralii, ca sI rn'aninceimpreunl cu dinqii dupl rdnduiall.
dupr obiceisi de osteneard adormindp"fiq;;;;irr'pi.iour"
stranasa,i s-aatdtatpr,eaantata, in insd el nici mlcar porunca Lceustanu o pilzea,ci minca in chitia
careti zit,,,nucura-t"jroane,fiul sa,fel de fel de minclruri pe carei le aduceaurudeniilelui. Aceas-
meu;cantd-mimie totdeauna, nu te voi
Ei uita pe tine;. si zic^nd ta deEio gtia Sfantul,totugi ca unui lrou-iircepltor,ca sdnu se tul-
acestea. i-a dat un garbende aur. rar indatd olqt.pianou-se
somn, a afrat (or minune!)in mdna sL cea din bure,nu-i ziceanimic,ci numairugape Dumnezeu casd-lindrepteze.
dreapteibanurcel de SosindprazniculPreasfinteiNlscitoarei de Dumnezeu,cel din
aur.Pentrucareumprdndu-se de multr roesetie,-lu
curie a multumit qi a binecuvintatpe Maica iuJrni de bu_ zila de 15 a lunii august,in dimineall cel de dinaintea prdznu-
galbenula.celal-adrruit bisericii,in'care rui oumnezeu,iard, irii, a spusSftntul frafilor care trebuiausd plecela ascultare,la
se.sdvdrgeau asemenea muncacdmpului,sdseintoarcdla mlnlstire in ceasulal nouilea,
mari minuni.
pentru ca sd"cOntevecernia.Iar noului incepdtorde asemenea
.^ ?i" aceltimp n-a lipsit niciodatddin strana ceadreapta,cin- i-a spussd se ducdla vecerniein bisericd,dupl ce toli pdrinfii gi
cu osirdie Eibineiuvdntind frrd goviir" p"
land oo,,-ur. pentru fratii vor fi adunati si sI cinte; qi ceeace va vedea si auzi sd-i
Lceasta, demultr.ost::::]: i;upltjg3it^u"pi.iorJiffi"u
o materie rdu mirositoafe. in;d sapan din et spunl Ei lui, in urmI. Astfels-a';i fdcut. L
a cea.Atotputernicd,r_a DupI ce s-auadunat pdringii qi fratii a vdzut noul incepdtor o
vindecat, ca ;i pe roan^Damaschin,cd"ci
ardtindu_iselui i_azis: minunatdvedenie,nuin vis dormind, ci in staretreuzi sianume:
,,Fiide acumsrnrtos",.indatd, a primit vindecaredeiavarsita;de
care,mullumind Maicii lui Dumnezerr,a O preafrumoasi femeiestind in mijlocul a doi ingeri, strllucind
trrit in deprind sdndtate
plna^lasfirsit, in posruri,privegherigi mai mult decit soareleqi un inger linea in miini un potir plin cu
faptb;;;;:;;;;"ind mai
alesintru multl smerenie. pOinecereasci,iar celdlalto maramd"sublire. Iar aceafrumoastr
inwednicindu-se gi de darul de a-sicunoaste femeie,c re erlPreasratx StIpinI, line o lingurilI de aur si du-
situl, a chematla sinepe totj fra+iigi rugnndu_r. mai dinainte sf'r- cindu-sepe rind, la fiecarefrate,dupl ceingerul cu maramaster-
p"rrt* ;,;_""'fr_
runcit sr-l ingroapein casasriniilor Arlangher geafagalui de sudoareEi se inchina Preasfintei,Ea cu lingurifa
i ,ii de el. dddeafiecdruiapiine cereascd, din potir. Acesteavizindule noul
in pace,odihnindu-se
l_l..rr1i-u."tutat "iir?i nos-
in IisusHristosDomnur
tru, CdruiaI se cuvine toatd.slava,in veci. incepltor gi minun0ndu-se, s-aapropiatvoind sI seinvredniceas-
Amin (M.M.D..;:;;;:
cI si el unui asemeneadar insi nu i s-aimplinit dorinfa,deoare-
Ntaicao"-"r,rl1llnXT,?t"?5"!,parn"cereasci ce nici ingerul nu l-a sters cu mara;ma", nici Preasfdntanu l-a im-
pdrtd;it, ci i-a zis lui: ,,PiineaLce staesteinsuqitrupul Fiului Meu
" gi le stergea sudoarea ostenitorilor
gi Dumnezeu;i o primescnumai acei carese curltesc in fiecare
PevremeaSfintului sava,fiind inLavrarui zi cu post pind searuin ceasulLcesta,Iartu carenu postesti,cum
murti cdlugdriim_
bunltififi, care slujeauDomnului,,_uau, vei putea sd te impirtlqegti cu piine cL LceLSta?"
qi un boier, om bogat Rlspuns-ael,
si de neam ales,ca sI se facl n'orruh,pe zicdnd,i pe
c.areSfdntuil_aprimit ,,Milcarsd"mil Ei
Eteargd" mine ingerul ct maraml Lceea
cu,bucurie.fi fiindcr nu era invalai cu_osteneala, sfintitd". ,,DLcdvoieEtisd te gteargdcu mltlma., sI te ostenesti
neldsindu-lsd se dyf cu c9'{!i'fra1i ir chivernisea,
la ru.rariil cJe'grete ate qi tu ca aceEtia.Lor li s-agterssudoareafiindci au fost asudagi
pdmintului, unde se lucra pind,la ar
noudreaceas,cind veneau. de ostenealil,d.arpe tine de caresudoaresI te steargl?"
208 Protos. NICODIM MANDTTI
Acesteaauzind"el s-aingrozit si alergind la egumenula zis:
,,Ydzut-a-tioare vedeniape ctre unvdzut-o eu nevrednicul?"Sfin-
tul ia rtrspuns: .,,Aceeace ai vdzuta fbst spreindreptareata. Toli
fralii sunt incredinpfi cr preasfinta,ii sfintesteca ie fie vrednici
a se imprrtrsi cu Dumnezeiegtile Tainela toate praznicile".Din
aceavreme a inceput a se osteni si mai mult gi a minca si mai
pulin. si again fericita ascultaresfirsindu-se,s-ainvrednicit de
fericireaceacereascl.Amin (M.M.D.d.Neamr 25).
MIN U N E A258
Frafii certati, impicati de Maica Domnului
intr-o chinovie, din indemnzrea,diavolului. s-au certat doi
frati. unul ca un imbundtdtitgi drept-credincios
ce era,il iertase
pe celdlaltsi se ruga pentru sufletul lui, fe cdnd acestase min-
drea si spunind egumenuluiminciuni,a iis ci tovardsullui ar fi
frcut un pdcatde rugine.De acezstalu0nd cunostintdmonahul
cel cucernic,'s-a m0hnit foartesi s-arusinat,neputdndsd sufere
o clevetireca aceel.insd neavdndin oameninade;de,ci la Atot-
puternicul Dumnezeusi la Preacaratalui Maicd,a alergatla da-
rul lor ca sd-i aiute,pentru ca sd nu se rusinezede fratii szi.
Intr-o dimineafd,c0nd se cinta utrenia, vdzu pe clevetitorul
sdust0ndin strandcu nerusinalre,aproupede el, nicidecumcdin-
du-sepentru nedreaptalui clevetire.Atuncifratelefiind biruit de
m0hnire,neputind sd-lvzdd., a plecatdin bisericr si ducindu-se
intr-un Paraclis,a cdzutla prmint ruglndu-secu lacrimi si zi-
cind: ,,PreasfdntrNdscrtoarede Dumnezeu,nidejdea celor deznd-
dzjduifi qi ajutorul celorneajutorati,gribesteqi md izbrvegtede
clevetireacea nedreaptd,, cd,dacdnu va apicainainte darul tiu,
nu gdsescalt aiutot". Acesteazicind, t vdzutpe preasfinta cd se-
dea aproapede sfinlita masd,, funpreuni cu un drept gi incuviin-
lat bdrbal rar ftatele privind la ei cu fricd si cu evlivie, i-a vilzut
cr s-auinchinat cdtre rdsrrit cind au cintat cdntrretii: 'slavd
Tatdluigi Fiului si sfintului Duh". Dupd care intorci,ndu-sestd-
pina cdtredinsul, i-a zisprivind cu fa1d,lind:,,sdnu te mdhnesti
mai mult, ci m-amrugat pentru tine.fiului meu si a luminat pe
vrrjmasul tdu,ca sd se criascdde pdcatullui, pentru ca sd nu se
munceascd, iar tu ca sd te izbrvesti de nedreaptaclevetire,,.lar
el a zis: ,,Terog pe tine, Doamna'mea,spune-micine estesfin-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 209
rut *"rtu care Eadeimpreunl cu tine 9i pentru ce acumvi inchi-
nati?,,Preasffiniai-a riJpuns: ,,Acestaesteloan Evanghelistul,fiul
meu cel dlruit de StIpanulcdndera pe cfuce.$i sI nu te miri cI
ne-aminchinat lui Dumnezeu,pentru ci totdeaunacind voi oa-
menii cintatiaici pe plmint laude 9i slavosloviiSfintei Treimi;i
noi cei din implrltia cereasci ne inchindm 9i impreundne bucu-
rim pentru slava ce?-cnfecu cuviin!tr qi dupl datorie se dI Prea-
sllviiului Dumnezeu;gi ne plecim cu evlavie capetele,inchinan-
du-ne Fdcdtorului gi Mdntuitorului nostfu". Acesteazicind s-a
indlgatla ceruri impdrdteas a"to te, ldsind in urma ei o aEa
bund mireastiil, incdt tofi s-au minunat. lar clevetitorul acela,
din mirosul aceleibune miresmedesivirEite,umplindu-se,amdt-
turisit inainteatuturor nedreaptaclevetire.
Monahulcel cucernic,povestiirdu-lecu de-amlnuntul vedenia
gi ducdndu-se la Bisericdunde s-a atdtat stdpina, iegeaincl mi
reasmddin marmutape care stdtusecu preacuratele salepicioa-
pilzit-ototdeauna
re; pe care marmurd scofdndu-o,a pdstrat-o9i
.u pe nigte moaqtesfinte, pentru aducereaaminte de minunea
pe care a fdput-oPreasldvitaNlscdtoarede Dumnezeu'
Pentru ale'cdreirugiciuni, o, de am dobdndifericireacereas-
crumin (M. M. D. 34 d. Neamt).
MINUNEA 259
O picituri de Singe Dumnezeiescacoperd
toate pilcatele oamenilor
Eg&un monah lenevossi trindav, care nu pdzeafdglduinlele
ctriputufceluiingeresc,ci ftdia ftud de nici o griiI. Ngmaio singu-
fiiaptdb:gfflilfdcea si anume:din multa dorire 9i evlavie pe care
o ?v,4cItre PreasfintaFeciotrd,sedeainfiecareziinaintealcoa-
nei salelpand.c:eziceade o suti de ori rugdciuneaceaingereascl,
cdnu qtii cartesdciteascdalte ruglciuni. AEatldin_del cu lenevire
la posiuri, la privegheri gi la celelalteranduieli ale vielii cdlugd-
regti,Dumnezeulcel preabun,carevoiegte- ca toli sI semdntuias-
gi
cd,l-a.invrednicitde avdzut o vedenieinfricogatdqi _groaznicl
rlpit diavolii sufletul lui l-ar fi dus inain-
anume:cum cI ar fi Ei
tea DreptuluiJudecitorcerind sI se facl dreptate9i sdJ dea lor
dupa faptglelui. larimpdratul Etiind pdcatelelui, a_zisdemonilor:
pe d1nsulin gheenl, cd"n'are pryte cu Mine,pentru cd
,,Duce1i-[

n a pdzit fdgrduinfele Botezului ale chipului celui monahicesc,,.
;i
Repezindu-sedemonii ca niste lupi turba,ti ca sd-l ia pe el, indatd"
s-asculatde pe scaunStdp0nasi ia zis: ,,Rogu-mdTie. Dumnezeul
meu, ingdduie-mi sd.facsi eu dreptdtile mel6 pentru acestsuflet,,.
si scofdndo carte in care erau scrise heretisirile (adicdinchindciu_
neaingerului)pe care le zisesein toatd viata sa, a poruncit celui
ce-lpdzeape el sd pund"aceacarte intr-o parte a cumpenei. Iar in
cealaltd.pun0nd dracii mai multe crrti de ale lor, in care erau scri-
se pdcatelemonahului, era mai mafe greutate in aceasti pafte.
Atunci Maica cea mult-milostivd a preainduratului Dumnezeu
vdzind cdci cu chipul acest^ nimic rur s-a folosit sufletul acela
(pentrucdpdcatele
eraumai multe,iar faptelebuneputine)a zis cdtre
Stlpinul: ,,Adu-Tiaminte, preaiubitul meu giu, cZ din trupul meu
ai trinla Ta cea omeneascdsi pitimitoare gimi ddruie;te o picd-
turd din sdngele Tru cel curat si preascump pe care L-ai vdrsat
pentru pdcdtogiin vremea patimei celei mOntuitoare.Asa. o! str-
'cd
pine mult-milostive,fie-Ti mild de sufletul acesta,pentru foar-
mr iube,asi se ruga pentru mine cu dragoste si cu credin-
E.."TIJ
fd". Rispuns-a Stlpinul: ,,Sdti se facd voia, o, Maica'Mea,ci nu
este cuviincios a trece cu vederea nici o cerere a ta. insd"sr sti
ci o picrturd a sdngelui Meu acoperd.toate fdrdd,elegilelumii,i.
Primindu-si impdrdtea,sa.^ toate darul cerut si p"unOndu-lin
cump[nd, s-a usurat partea" tceea in cafe erau crrfile cu
mulgimea pd'cztelo4 aEade mult, incdt pdrea cd este o pand sau
un pai. Atunci dracii risipindu-se ruginafi, au strigai zicind:
,,Foartemilostivd si preamilostivd este stdpina, crtre"crestini si
de multe ori ne face nedreptate,,.tar monahul venindu
$iilil;;
a slrvit pe Domnul, mulgumind Maicii Lui, care i-a afitat o vede-
nie a;a de minunatd. Qi-indu-se,si-aindreptat vinta.s si a fdcut
aga.demulte fapte bune, incOt se mirau togi cei ce-i gtiau cum era
mai inainte. Nevoindu-secu dragoste de bumnezerr, s-asrv0rsit
intru Iisus l{ristos Domnul nostiu, cdruia I se cuvine cinstea'si
inchindciunea in veci. Amin (M.M.D. 42.d. Neamt).
MINUNEA 25O
Nlaica Domnului rugati fiind, aiutd celui
indoielnic si intelea gh Taina Sfiniei Liturghii
,
Era un preot in Alamania, foafte imbundtdlit cu viata, ce se
chcma Pelaghie,c re a.uea. asade mare evlavie si dragoste cdtre
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 211
pururea FecioaraMaria,incit nu citea altd EvangheljesauApos-
iol cind sluiea,decit numai din celeale Preasfintei.insl vtilima'
gul celorbuni, zavistuindmulta lui evlavie,i-a semdnatin minte
un gind cu totul pdginescasupracredinleisi anumecI seindoia
de irupul cel stlpinesc al Mintuitorului, zicdndacesteain min-
tea sa:,,cumestecu putinfd sd se facl piinea,Truprl lui Hristos,
iar vinul, SflngeleLui?"si dacdFecioataMariaa ndscutnumai un
singurFiu,Caie de voie'pdtimind,S-aingropatsi numai o datda
inviat; cum poatesd se schimbepdineain Trupul lui Dumnezeu
gi sd pltimeascil patimd'in flecarezi?"
De gtndurile acesteaneliniqtindu-se Pelaghie,ca un_neinvdfat
qi neqtiutorce er?', avea multd mihnire. $i neindrdznild 1 intreba
pe cineva,a alergrtcitre Preasfintt, rugdndu-se Eizicind: ,,Stipa-
na EiOou*nd a lumii, te rog eu nevredniculrobul tdu, fd-midarul
?icest?-ca sd cunoscTaina Sfintei Liturghii, cum se schimbl pii
nea qi vinul in Trupul qi in SingeleDomnuluinostfu, pentru ci
nu pot sd infelegdesdvirsit".
Si atu de mult s-arugat Pelaghiecu lacrimi, cu post 9i cu pri
,r"gh"ri, cd Odatd,dupl ce s-ausdvirsit celesfinte cind a strigat:
,,M-aiales,pentru Pteasfinta,Pteilcutatl", s-afdcut nevizut Sfdn-
t_titrrup de pe discosde dinaintea lui. cdutdnd el incoaceEi
incolo, crezalrrd cd"pozte sd,fi cdzutpe ios, din neluare-amintesi
din neblgarcal]ui de seamd,n-a gdsit nimic. A1unci,ingrozit si
ingrijorai foarte, a pldns clJam r, rugindu-se asa;:,,Preasfdnti
tliscitoare de Dumnezeu!Stiu cd pentru pu{ina mea credinfd9i
pentru indoirea pe c?;ream avut-opentru^PreasfintulTrup al
3tapanuluimeu, s-a ingre{ogatde mine, impdrd\ia Lui si S-a
depilrtatdela mine ca si nu mI impdrtisesccu El,9u cel nevred-
niC; ciroagd-Lpe Dinsul, ca sd mI ierte ca un milostiv si ca un
nepomenitorde rdu sd nu Seminie pe mine pind,la sfirsit".
Acesteazicind, preotul cel evlavios avilzut inaintea Sfintei
Mesepe impfudteasaingerilof ce1Preasldvitl,cafe LveLin bra-
tele ei un Pruncmic negrlit de frumos,pe Domnulnostru Iisus
ilristos si ia zis lui: ,,PrunculacestaesteFdcdtorul;i Ziditorul
lumii, Fiul gi cuvintul lui Dumnezeuqi om desdvdrqit. PeAcesta
L-am zdmislitdin Duhul Sfant si L-am nlscut f.drd striclciune,
rdme,ndnd FecioarI.Acestaa pdtimit 9i a murit pe cruce ca un

om' pentru mintuirea lumii si a inviat;i S-ainrllat la ceruri qi
;ade de-a dreaptaTati.lui,ca unrrl ce estede o fiinia cu D0nsulsi
impreund pe scaun gezdtor,pentru aceastaiarx.siare sr vind sd
judece toatr lumea. Acestagi acum,in fiecare zi, pentru milos-
tivirea Lri qi pentru multa bunrtate,se pogoarrcu negrdit;i mi
nunat chip in chipul piinii si al vinului, pentru multa dragoste
pe cafe o Lre crtre voi oamenii gi vi se dx spre mincare gi bru_
turl gi spre sfinteniasufletuluivostru.
PipdieL p"
-El gi fdrd de fricr il cearcd,,
pentru ca sd cunosti
cum cd este adevrrutd,privirea si nu nilucire, ci trup adevdrat,
cu carnegi cu singe, dupd cum l-am cunoscut.si asase facesi
p.-.iineagi vinul.cu care sdvdrsifiSfinta liturghie. insd pentru cd
firea omeneascd nu poateca sdmrnince cu.ttJ'crudesi sr beas0n-
$e, pentru aceasta,- prin neprtrunsa Lui infelepciune,cel intru
tot_Milostivgi Atotputernicseschimbdin pdinegiin ,rin, pentru ca
sr-L primeascifiecarecu dorinfu fi cu drugori.. imprriagegte-te
dar cu Dinsul, cu evlavie gi cu credinfr, c{gi cine seimperiaseste
cu vrednicie cu El, se face pdrtagDumneiliegtii Lui slive,,. Aces-
tea zicdnd,stdpdnaceamult-lrudatd",a pus Dumnezeiescul prunc
pe sf0nta Masdqi inchindndu-I-se Acestuiacu multd evlavie si
smerenie,s-afdcut nevdzutd..
Iar preotul, cu fricr si bucuriemultd, luind pe acel Dumne-
zeiescPruncgi srrutindu-Lcu evlaviesi cu smerenie,a cunoscut
cum cd in ad,evdre-raun prunc trupesc viu. Atunci L-a pus pe
sfinta Masr, cu multd veseliesi cdzind la pdmint a zis acestea
cu lacrimi: ,,cred,Doamne,si mirturis.r..riu Dum-
nezerr,cel ce Te-aindscutdin pururea Fecioara "iiiririlri
Mafia si multu-
mescmilostivirii rale gi preacurateiMaicii rale, pentru'al crrei
dar m-am invrednicit azi, eu nevrednicul md-iarti pe mine
;i
pgntru necunostinta. mea,cea mai dinainte. si dupd cum m-ai
invrednicit gi re-am vdzutpe Tine cu Trup, cum te-ai ndscutdin
Fecioara,asaiarilsi, pentru rugiciunile Ei md invrednicesteca sr
mr impdrtrsesccu Tine, nu ca si cu un prunc,ci ca gi cu pdine,
dupl cum gi mai inainte".
Asarugindu-secu credintr, s-aridicat si a vrzut iarrsi sfinta
PAine,dupd cum a fost.maiinainte si s-aimprrtrgit r,p,r"iirrd.r..-r".
Dupi acelsta.,triind viatr minunatd si plicutd'luibumnezeu,
MINUNILE MAICII DOMNUTAI 213
s-a dus la inpilrillia ceacereascl. Pe care dea DumnezeusI o
dobindim noi tofi intru IisusHristosDomnulnostru,ciruia I se
cuvine slavain veci.Amin (M.M.D.41,d' Ncaml).
MINUNEA 261
O fecioarl rugindu-se Maicii Domnului,
avLzut pe Hristos in rai sluiind Sfinta Liturghie
intr-un orag din Frunlz - scrie Ce\ar in Dialogul slu, precum
qi alli dasclli - ef'- o fecioafi,cucernicdsi de foarte bun neam,
bolnavd Ei slIbInoagd",dar foafte imbunltifitl cu via!,?,dar mai
alescu infrinare, cu rlbdare 9i cu smerenie.Nu se afla alta ase-
menea ei. cI nu mdnca altceva decdtnumai puline stafide cu
apd. si niciodatl nu se plingea de boala ei, ci mai mult incl se
bucura ;i sllvea pe Domnul careo pedepseaEi o munceaaici
vremelnic,ca sd o fereascl dincolo vegnic.Numai cd.pentru at^t
se amilraEi se mihnea, ci'nu putea sh se ducl sdrbilto?/eala
BisericaDomnului, ca si asculteSfinta slujb[. De dsta plingea
ea de multe ori, mai ales spre praznicile (silrbdtorile) cele Impd-
rltegti, pentru cd gtiade ce -ari folossufletescse lipseqte. insd,
dacdct trupul nu se putea duce,cu sufletul, adicdcu mintea sa,
niciodatl n-a lipsit din BisericI,ascultandcintareade PsalmiEi
Dumnezeiegtile Laude,precumdin minunelcea scrisdmai ios se
va vedea.Pentru ci unii rugindu-se in Bisericdcu limba, plcd-
tuiesccu mintea gi astfeliqi intineazd cugetrilinimii lor.lar acea
pururea pomenitd fecioard,,neputandca sd fie cu trupul in Bise-
iicdn eru-cu mintea, cu sufletul gi cu toatl inima ei.Ei auzind
laudeleingerilor se veselea.
intr-o ii, fiind praznicul ,,intdmpinlrii Domnului", in oragul
acelase obiEnuiaa iegi cu SfinteleIcoaneprin tirg_tot poporul:
blrbafi, femei ;i copii, spre slava si mdrirea Preasfintei.Atunci
aceafericitilbolnavd,,aveasupdrarenema.ngdiatd cI s-4udus toli
la procesiune(litanie),i1r ea zilcea.$i zicea acesteaintru sine:
tofi crqtinii se duc la bucuriaMaiciilui Dumnezeu, numai eu, ca
o netrebnicl Ei pdcltoasi, rru am pffte de mulgumirea aceasta'
duhovniceascl.Acesteaqi altele zicdnd,din dorirea inimii ei s-a
aflatintr-o astfelde uimire, cI lu0nd ingerul sufletul ei i l-a dus
prin rai, unde a vdzut o litanie minunatl a tuturof puterilor ce-
resti si a fericitelorsufletealeProorocilor,Apostolilor,Mucenicilor,
 ,14 pr"t"t.NfCOD
Ierarhilor,_cuviogilor,ale feciorelnicilorgi ale celorlalfi sfin$, care
mrgeaudoi cite doi, strrlucind ca soarelesi tinind fdclii in mdi-
nile lor. si ia dat Eiei ingerul o ficlie aprinsi si mergeacu celelal-
te fecioare.Atunci vilzu pe Mintuitorul si imprratul nostru Hris-
tos, ca un Arhiereu desrvirsit, imbrrcat in vegminte prealumi
nate, strrlucind mai mult decit soarele,cu coroandimpfuilteascd"
Ei arhiereascipreastrdlucitrEi de mult pre1.Iar de-adreaptaLui
stdtearmpilrdteasa,Maica Lui ceapreaslrvitr si intru tot cinstitr,
in haind de aur imbrdc4td,,impodobitd. si asa strdluceaaceste
dour feteimprrrtegti, c[ seluminatoatd,oasteaLceelfericitd,,carc
intr-un glas cinta Troparele si Antifoanele cele potrivite praz-
nicului,cu un preadulceviers,neasemdnat qi neg;dit de frumos.
Ajungind la o mare gi preafrumoasrBisericd,au intrat ind-
untru toate cetele,cintind o cA.ntarepreadulce,cu atdtami.ies-
trie alcrtuitd,,incatestecu neputinfr sd o spunr vreo limbr ome-
neascr. Iar dupr sfdrgitul cdntirii,.intrdnd stdpOnulin sfdntul
Altar, a inceput cu mare glas DumnezeiascaLiturghie, zicitd:
,,Binecuvintatr este impdrdlia Tatd.luisi a Fiului si a sfintului
Duh" si celelalte.Iar din afard,cintau ingerii, Antifoanele; apoi
marele Pavela cltit Apostolul, zicind,:,,in vremea aceeaau suit
plrinfii pe lisus Pruncul".
Apoi, dupr sfirgitul liturghiei, sezind Iisus pe scaunulSlavei
sale,au venit tofi dupd rinduiali, c0te doi si frcdndu-i Lui meta-
uie pinr la prmint, sdrutaupreacurateleSalepicioare, dOndu-i
frcliile pe care le tineau in miini. rar aceaevllvioasi fecioard,,
vdzind aieastd,vedenie si cunoscindci trebuia sd se intoarcd,iar
pe prmintul oamenilor,nu i-a dat stipinului frcli4 ci din evlavie
a oprit-o pentru aducereaaminte a acesteipriveligti strllucite.
Dupr ce ia frcut metanieca qi ceilalli,segrdbea ca sdseducd,
insd ingegulnu a llsat-o,ci ia zis:,,Dd.fiiliaJtapanuhi, dupit cum
au ficut gi ceilalti".lar ea a zis:,,Nuo dau,crci vreau sdo am pen-
tru evlavie".Atunci voind ingerul sr o ia cu sila din miinile ei, ea
nu voia si i-o dea,ci finind-o pe ea, aqade tare o str0ngea,incit
s-arupt^in dour gi aluat fiecare cite o bucatd,. in ceaita,aceel
$i -i
ludnd sfdrgitvedeniaceaintru tot strrlucitr gf infricoEatd, s-a
intors sufletul in trup. $i vizdnd fecioarain dreaptaei jnmiltatea
ceade fdclie, s-aumplut de mare bucurie,mai aies cind a vdzut
MINANIIE MAICIT DOMNALUI 2r5
mtnunile preaslivite ce se slvirseau de Domnul cu flclia Lceea".
C.Iorbii vedeau,ologii umblau qi toate felurile de boli sevindecau.
lg.9ind istoriseaf.ecioara cuivavedeniaceaminunatd,o spunea
cu atita dulcealI gi bucurie sufleteascii,inc0t se Lrdtainger Einu
o-m.TrIind pulini ani dupi Lceea,ca o fiingl filrd ttup, nemate-
riald"petrecind, s-adus ca sI dobindeascl cu adevlrat, dulceala
ceanetilcuitd,frumusgel ce negrditdgi vegnicaveselie,de care
sI ne invrednicim qi noi, prin ruglciunile Niscltoarei de Dumne-
zeu gi ale tuturor Sfinlilor.Amin (M.M.D.48d.Neaml).
MINUNEA 262
Rugind pe Maica Domnului, o fecioari vede gi fine
in brate, pe Domnul ca pe un copil de trei ani
O Lltd fecioafi, olreclre, de asemeneaimbunitdlitd Ei evla-
vioasl ca qi ceamai sus zisil,aveamare dorinli sLvaddpe Dom-
nul Pruncmic de trei ani, dupi cum a fost cu trupul cind incepea
sdvorbeascd.Rugindu-sepentru aceastade multe ori cdtre Dom-
nul, a ascultat-oCel preaindurat gi mult milostiv. intr-o dimi-
neald.,ducdndu-seea la Bisericdca sd asculteSfinta Slujbd.dupl
ce s-aslvirEit Dumnezeiasca Liturghiegi a plecattot poporul,ea
a rdmaspentru ca si se roage cdtre Preasfinta cu evlavie si cu
umilinld pind la vremea pi2nzului, dupd cum ii era obiceiul,
zicind inchindciuneaingerului cum gi alte rugiciuni pe care le
mai stia gi cugetOndla Dumnezeie;tileTaine, adicd,laintruparea,
Patimagi invierea Domnului.
Standla Ctntarea aceelDumnezeiascisi la privirea cefeasci,
avdzut umbl2ndlmprejurul SfinteiMeseun copil ca de trei ani,
cu chipul negrdit de frumos si preasllvit. Iar eL cL o nepriceputd
a socotit cd.ar fi fost al unui oa,reclreboier, care din nebilgarc
de seaml l-nr fi ltrsat si intre in Sfdntul Altar. Chemdndu-Lpe
Ddnsulla sine, L-a mingdiat, ;i luindu-L qi slrutindu-L, L-atinut
in brafe mai mult timp, pentru cd.era preafrumosgi se vedeaa
fi cu dar dlruit, mai mult decit tofi copiii. Si intrebindu-L pe El
al cui a1fi, nu i-a rlspuns,ci numai seuita lung la ea cu o privire
preadulceEi minunatd,.lar ea socoteacum cI fiind inctr Prunc
mic cu vitsta, de aceeanu vorbea.
Fecioara avind mare dorintl sd-l facd sI vorbeascl vreun
cuvdnt, i-a zis ltti: ,,2i, fiul meu: ,,Bucurd-teceeace esti plini de
216 Protos. NICODIM MANDITA
hal', iar Pruncul a zis acelecuvinte vorbind cu un glaspreadur-
ce gi argintiu-Apoi spunindu-imai departe,cuvdntcu cuvdnt,in-
chiniciunea ingerului, Dumnezeiescul prunc a zis dupdea cu un
preadulcegi frumos grai, pind,ce a aiuns la aceasta:.Binecuvan-
tat esterodul pinteceluitiu", pe carecuvOntlisus cel preablind
si smerit cu inima n-a voit sd-l zicd,.Iar Fecioarai-a mai zis de
vreo dour ori, indemn0ndu-Lpe Dinsul sd"zicd,gi cuvintele Lce-
lea, ca unele ce sunt mai cinstite decit toate zltele.
Atunci Pruncul, uitandu-selung la ddnsa, i-a zis cu o privire
linl gi preamilostivd:,,Bucurtr-tnpreaiubita Mea fiicI, acum ai
vizut ceeace doreai".Acesteazicind,Stdpinul, s-afrcut nevilzttt.
Atunci preabuna fecioard,cunoscind cum cd a fost Stdp0nul
Hristos, s-arrnit cu dragosteaLui gi a muh,umitmilostivirii Lui,
cd"a primit cerereaei qi a ascultat-oqi a veselit-ocu Dumnezeias-
ca Lui venire. $i agade tare a rfimasintiprritr in mintea ei amin-
tirea aceleiveniri a stipenului Hristos,incit totdeaunacugetasi
se g2.ndeala El cu atita dulceati si desfitare, incdt rdminea de
'multe ori in Dumnezeiascruimire. in feciorie si currtie petre-
c0nd, s-amutat din viala cea vremelnicd,ducindu-seintru feri-
crrea cea vegnicd (M. M. D. 49 d. Ncamt).
MINUNEA 263
Clericul ce aveamare dragoste spre Maica Domnului,
rugind-o, i-avilzut negriita-i frumusete
^ s,ide lumina celuilalt ochi, numai invredniceEte-mIsXmai vdd o
In Paris era odatd"un clericimbunrtrfit gi infelept, cnrese in-
deletniceacu scriereafrumoasr. Acestom avand multz evlavie
cdtre Maica Preacuratd,,dorea din tot sufletul ca si vadr in
aceastd"lume, frumuseleaceapreaslrvitd,aBi.Avandaceastrdor-
infr de multd vreme gi pentru Lcelsta,de multe ori rugindu-se
lui Dumnezeu,l-a ascultatpe d0nsul ,,cel ce facevoia.eiot ce se
tem de El", cici trimitand un inger din cer, i-a zis lui: ,,im_
p.ilrdteasalumii a auzit rugdciuneata si m-a trimis ca sd-fi spun
lie sd te pregdtesti,cici Duminici in ceasulutreniei va veni ca
sd,o vezi,insi nu in toatd,mdritea frumuse{iiEi, ci numai pe cdt
poatesdvadr firea omeneascd,. insr sr stii, ci de atitastrrlucire.
ai sd te lipsestide lumind si ai sd remaicu totul orb". Iar el a
rdspuns:,,Cubucuriesi cu veselieprimescca sd,md,plgubescde
lumina cea vremelnicd,numai se mr invrednicesc"avedea
preafrumoasa Ei strllucita fa1d.
a Doamneisi Stdpdneimele',.
DOMNUTUI 217
MINUNIIE MAICII
: -soco-
Si duclndu-seingerul, a rimas clericul gindindu-se 9i
tini gi din pulina credinld indoindu-se,ziceain sine: Cum voi
petrece io^in viala meaorb, neputind ca sI mai scriu 9i nici
ie fu, weo"u altl sluibl pentru hrana trupului? De aceea-aducin-
du-giaminte, cugetasd inchidl un ochi Ei numai cu celIlalt.:I t"
uite la Niscltoarea de Dumnezeu,pentru ca sI nu rlmini orb
desdvir;it. Cenda sosit ceasulhotilrit, a statde faldinaintea lui
i,mpfuilieas1a to1te,cu at21ta strllucire ;i frumusefe,incit limba
omeneascinu poateca sI o spunl nici sd o inpleagi. Iar el dupl
ce a privit-o puJin timp numai cu un ochi, bucurindu-secu cutre-
*rrrb.-o slavl ca aceea,nemdrginiti qi de mare cuviintd, s-agin-
dit sd deschidtrqi celllalt ochi pentru ca si dobindeascd'mai
multl veselie qi bucurie. insl Stlpina, fdcdndu-senevlzuti de
ochii lui s-ainlllat la ceruri lndatil iar e[ a rdmasnumai cu un
ochi slnitos (cucelpecareil linuseinchis)iar de cel cu carevdzuse
strtrlucireaPieacuratei,a orbit deslvlrqit.
Atunci dar mahnindu-seqi imputandu-9ipentru pulina sa
credinfl, se deflima pe sine, zicind:,,Vai mie, nebunului! Cum
m-amiipsit de o strllucire sldvittrEi cereascddesfItare c Lceais-
ta! Pentru ce nu m-arnuitat eu cu amandoi ochii 9i sI fi rdmas
cu desivirsire orb, numai sI nu mI fi lipsit de o strilucire ca
aceastat!O! DUmnezeulmeu! Primescsi sunt gatasil mi lipsesc
dati, pe Doamna;i StiPdnamea!"
reiand ruglciune de mai multe ori cdtre Preasfinta FecioarI,
cu lacrimi gi iu posturi, ca sd se mai arate gi 1 doua oaril, a venit
ingerul ;i i-a zis: ,,impilrdteasaa,toate s-amilostivit de nevoinla
o vezi,dacdte mul-
Eiie lacrimile tale gi a primit ca sI vinl iar sI
El a rispuns zicdnd:
iume;ti se remdi orb pentru dragosteaEi".
,Nu cuvinte ca sI-i mulgumescdupl cum se-cadedupl darul
"*
bi *l inchin gi o sllvesc pentru. aqade mare facerede bine; 9i
nu numai de iumina ochiior sunt gata sI mI plgubesc,ci ;i de
miinile sau picioarelemele si chiaf de viala aceastavremelnici
primescsi mx lipsesc,numai si vid pe Doamnamea".Zis-alui
ingerul: ,,Pentruacestdevlaviea ta,te vei invrednici ca sI VezLpe
Stipina, miine; ;i nu numai cI nu te vei lipsi de lumina ochiului
sinltos, dar qi pe celllalt il vei dobindi si vei vedeacu amindoi
 218 Protos. NIC)DIM M.{NDuA
ochii curatsi luminat si seva veseliinima ta,,.Ardtindu-seiardsi
Preasf0nta,
tocmai asasa intimplat, dupr cum ia spuslui inge-
rul. $i de lumina Lceeanepovesiitd.pe carca"vftzut-o,a cilzutcu
pdmdnt,precumoarecdndApostoliiin Tabor.insd, dindu-i
!a1ala
lui dar gi purureastrpana qi lumin0ndu-isufletul,cind s-aridi
c t, s'a.aflat cu amdndoiochii nevdzut;gi a mai vnzut-oincr mul-
te ceasuriin urmd si mult s-aveselit.
indltindu-seea_laceruri,el a rdmasmullumindu-ipentru ata-
ta facerede bine.$i-petre-cdnd
tot restulviefii salein iapte bune,
s-amutat la vesnicileqi fericitelelocasuriceregti.pe care sd ne
invrednicim si noi a le dobi.ndi, pentru rugdciunileStrpinei
celeiprealdudatesi ale tuturor Sfiniilor.Amin"(lr.M.o.
36d.Neamt).
MINUNEA 264
un crestin ce iubea cu dor sfint pe Maica Domnului
a avu.to vedenie minunati dar si infricosatd
Minunatr cu adevdratgi vrednicdde pomenirgestepilda pe
o scrie EpiscopulVichentie in cartea,sa numitd
:.uj. ,,Oglinda
Nrravurilot", zicind urmitoarele:,,un om insurat, care aveafii
$1fgbi' iar bogdriedin destul,era foartemilostiv si primitor de
strdini.Intr-o seard., dupi ce L statla masd., fiindu-i'ro*n si ador-
Sind' dimineafa l-au grsit jos pe pdmdnt ca.peun mort,'recesi
fdrd simlire.Atunci cei din caiaii lui ridicindu-1,'l-auasezatin
asternutin pat,iau fzcutgi iau dat multe feluri de doctorii ca"
, sd
seincdlzeascd si sr-sivinr iarrsi in fire, insd in zadars_auostenit.
fiind sd spuni ce-apdlit de-acdzut atdteizile *ort, nia raspuns
nimic, ci numai plingea, nemingdiat.si nicidecumnu a.vorbit
yTug cuvin.tdespreLceastaintoatdviafa lui, ptrld in ceasulmor_
lii sale,cind $ia cunoscutmai dinainte'sfOrsiiullui. Atunci,stri-
gOndpe fiul sru cel mai mare, a zis acestecuvinte in auzul tutu-
ror: ,,Iubitulmeu fiu! poruncamea,ceamai de pe urmd pe care
fig d1u !ie, gifi hotlrdsc si o pdzegti,este:Ca sd ai,pe &t po1i,
mild de cei sdracisi de cdlitori; sd-iprimegtiin casa'tacu toatr
dragosteagi sr le dai toatecelede trebuinta cu indestulare;sd le
slujesti lor fdrd,de lenevire,asadupr cum m-ai vdzuttu pe mine
f'dcind.cdci milosteniacdtreszraci primireade striini estemai
;i
bine primitd la Dumnezeu, d,ecittoatefaptelebune.si oricineva
t
MINUNITE MAICII DOMNULUI 219
pdzi aceasta cu sirguinlI, pentru dragostea lui Dumnezerr, va
cilpdta mare platd.in imp6r1lia Lui cea cereascd.lar pentru ca sX
vd indemnafi toate rudeniile mele la aceastn faptd iubitl de
Durnnezeu,a facerii de bine si a milostivirii cdtre cei siraci Ei
strlini, am si vi istoricesc astdzi, in zfiia mea cea mai de pe
urmI, infricoqata vedenie pe care am vdzrtt-o atundi, cind m-afi
gisit in miilocul casei mele zilcind ca un mort.
Sti,ti cum inci din copildria mea Lvea'm multd evlavie cdtre
Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeu, si-i citeam in fiecare zllau-
de Ei ruglciuni, pe cdt puteam. Pentru multa dorire Ei dragoste
ce o aveamcdtre Dinsa, din tot sufletul gi inima mea,m-ainwed-
nicit Stipinul, prin rugdciunile Ei, de multe daruri 9i hdtilziri,
insl m-am invrednicit de aceastamai ales, cdci avea;mmare mi-
lostivire gi indurare cdtre cei sdraci Ei strdini, cdci voi cu tofii
stiu catd osirdie Lveilm cltre primirea de strdini, pe fiecare pri-
mindu-l gi dlruind tuturor cu indestulare cele ce le trebuiau. In
noaptel aceeain care amvdzut vedenia, ant auzit un glas porun-
citor, care mI striga pe nume, zicdnd cdtre mine: ,,Ridicd-tedin
pat qi srmeazd,mie". Atunci eu ridicdndu-md,cel care m-a strigat
m-z-apucut de mand qi trdgindu-md cu sOrguintd, m-a dus intr-o
livadd mure. Iar acolo, povdfuitorul meu fdcdndu-se nevdzut,
m-al7;sat singur in acel cimp m re, din care pricind eram folrte
m2hnit. Stand eu acolo Ei neqtiind ce sd fac, am auzit in urma
mea glasuri infricos,ate ;i mare tulburare gi intorcindu-mI am
vdzut mullime nenumlratd de dtzci venind asupra mea',c sd md
rdpeascd.ca niste fiare neimblinzite. Atunci eu vdzindu-i, am
fugit pe cit am putut, cu fricd si cu groazl neasemdnatd',^pindce
uti uluttt la o cisd in care am intrat 9i am inchis uga. insl dia-
volii au stricat-o qi au intrat inluntru ca sd md rdpeascd'
Dar ca sI infelege{i pricina bine, ascultali mai intdi aceasta:
sunt trei ani de cind atn primit aici, in casa mea, pe un striin, in
searl Sfintelor Patimi, ca sI-l ospdtez totdeauna dup[ obicei. Iar
implinindu-se acefti trei ani, am gisit alt sdracpe care l-a intreli
nut maica-meadupl dorinla pe cate i-am ardt'at'o,cL sI primeas-
cd, cite unul qi sd-i slujeascl lui ca unui in$er. Iar dupd putini
vreme, int0mpl2ndu-se sd mai aducd un frate al meu pe un altul,
mult m-am bucurat cd m-am invrednicit sd primesc in casa mea
 22O Protos. NIC)DIM MANDuA
pe strdinii aceiatrei, in chipul sfintei rreimi si iam ospatat
cu
indestulare,pe cdt mia fost cu putinfd si cu fatr veserr.
c0nd au rruncatdiavolii ugafos,dupi cum am ardtatmaisus,
si au intrat la mine, am inceputsd strig irtre Domnul,ca si-mi aju-
te, pentru rugiciunile purureaFecioareiMaria.Atunci an vdzut
trei birbati frumoqi, cafe Iu zis cdtre mine:
,,Sdnu te temi, cd
noi am venit ca sd-fiaiutdm".Izgonindei pe diaci, m-auintrebat
pe mine dacd-icunosc.Iar eu arn zis:,,Nuvr stiu, Domnii
mei,,.
Atunciei mi-au spus:,,Noisuntemacei trei sirdini pe carci_ai
primit in gaqata si ne-aiospdtattotdeaunacu to'td.indestularea,
din toatd,inima si cu toatd dragosteaca si Avraamsi ne-atrimis
Domnul spre ajutorul tdu, iu sd-!i rispritim pentru
murta
dragostepe care ai Mdtat-ocdtre noi si iati t"-ui izbdvit
din
ghearelediavolilor".Acesteazicind,s-aufdcut nevdzuti.
rar eu multumindrui Dumnezeu,am mairdmaspulinr vreme
^ poruncl. lar ado:uaestepe careflam mai spus-o:,,Sileqte-te
in casaaceea,temdndu-mrsd ies,ca nu cumvasd seintdmple
ia-
rrgi sd mr ispiteasci.Apoi, frcdndu-misemnul cinstitei cruci,
am iesit, avdnd nddejdeamea"la Domnul. insl mergnnd pu[n,
iardEi3uinceputa.fugidiavolii dupl mine, strigand: il"rgpry
iSA
degrabd., ca si-l prindem rydcatu..rm, sI nu rrJr.up":,. Iar eu te_
mindu-mi grozay,mai tare fugeamsi strigam:
,,preasfOntd NIscd_
toare de Dumnezeu^, ajutd-mimie!" si asa firgind, am aluns
'de lamar-
gineaunui riu de foc,prin de gerpigi allefiareinfricosateale
iadului,c re erauafundatein foc-pdnila git, stind
petele afard,;icu gurile cdscate,.ca
si cum ar fi cerut";;;;;;_
de mOncare.
rat dracii czre md'urmdreaupe margineardului acestuia,
md stri-
gauca'sdmd infricosezesd cadin er, amenintOndu-md,
ci md,vor
aruncacu sila.Atunci eu, uitandu-mdimprejur dacd,
nu ar fi fost
alt loc de unde sd primescvreun ajutor,am vdzutacolo Lpto*pe
un podisormai strdmtdeclt o palmr gi atit de inalt incat mi
se
pd,r-e? cd'aiungeala cenNu Etiamce si fac din acesteatrei: ca sd
cad in_r2ulacela,mr temeamde foc de balauri; casi
Ei mr sui
p.epodiqor,mi se pdre3lucrufoarte greu,ba chiar cu
neputintl;
sI rlmdn pe loc, in stlpdnirea dracilor,mai rIu era; Lmiles
dar
sI mI sui pe pod rnai bine, decdtsI cadin riu.
$i agasuindu-mdpe o treaptd,cu multi fricd si cu nespusi
groazd', inrrutdfigiidiavoli veneaudupd mine, strigdnd;iar cdnd
I
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 221
am aiuns la virful podi;orului aceluiaau sosit qi dracii.Atunci
eu am strigat cu lacrimi, zicind:,,PreasfintI Ndscitoarede Dum-
rrezerr,aiutl-mi mie". indatd s'a af.latacolo,inaintea mea,Maica
Milostivirii, impdrdteasaingerilor cea iubitoarede mild gi mi-a
intins Sfinta ei dreaptd",zicind:,,Nu te teme,iubitul meu rob, ci
dupl cum tu ai fost totdeaunaprietenulmeu,citindu-miruglciu-
ni !i hude qi miluind pe slraci - ftaqiiFiului 9i Stlpinului meu -
al'- am venit eu acum,ca sd-li aiutlt nevoia ta". Acesteazicind,
pe cind md linea de mdna dteaptd", (o! minune!)intr-un minut
m-a adus aici in cLSa mea',unde m-afi gisit, rilme'nind de fricd
Lptoape
' mort, mai'multe zile.
Fiui meu,plzegte-tesd nu te leneveqtiniciodatl de la'sluiirea
Atotputerniceil,taicia Stipinului, ci in tot ceasulsd-iaducilaude
si sI o cinsteqtidupdcuviinfd,dupdcum gtii cd antflcut Eieq dzcd
voiegti.sdo ai gi tu ajutoarela nevoie.Aceastaesteintdia mea
pe
iat po1i,sd miluiegti pe cei sdraci qi pe strdini, dindu-le toate
cele-detrebuin[I, dacl voieqti sd dobdnde;ti in aceastdlume tot
binele, iar in cealaltdsI mo;teneqtiImpIrItia ceacereascl".
Acesteazicdnd. pururea pomenitul,9i povdfuind$i pe ceilalli
ce erau de faydsd.aibd,cucerniciegi evlavie cdtrePrealdudataFe-
cioardqi sd ajutepe cei sdraci,gia dat sufletul sduin miinile lui
Dumnezeu.Iar fiul aducindu-siamintede pdrinteqtileporunci,a
petrecut viata sa cu fapte bune, pind"la sfdrqit;9i mutindu-se,
s-ainvrednicit de fericireaceavesnicd.Amin (M'M.D.64d.Ncamt).
MINUNEA 265
Maica Domnului cinsteste prin ptezenta Di
pe viduva ce se imPlrtigea
Un preot ourecarece slujeala o enorie,a fost chematsI im-
pdrtiqeascio femeie sdracd' si un boier bogat.Iar el, llsind pe
f'emeiaceasdracdEividuvl, s-adus la boierul cel bogat,pe care
l-aimpilrtilqitEil-a mdngiiat,nldljduind ctr-ivaldsalui cevadin
avere?-sa.Atuncivenind un alt trimis dela casaviduvei, i-aspus
cd aceeaesteaproapes[-;i deasufletul, dat preotul,ca un semet
gi iubitor de avutie, nu s-adus..insI aveaun ierodiaconfonte
irnbundtdtitsi iubitor de Dumnezer,c re vdzind cd preotul nu
vrea si se ducl, l-a rugat sd-idea voie sd implrtis,.eascd el pe
 Protos. NICODIM
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 223
-
-cate
n*:,1,::::"^:ilT=",,.l1aprimit.ou.ardu_r"Jiu*nGrrupul r r ql,ur ei ruglciuni citre Dumnezeu,a cdzutintr-o mare uimire. I s-aard-
Domnului la casavrduvei era,sdracilgi lipsitd de bundtrtile t^t o maremullime de ingeri luminafi, care tineauin miini lumi-
a'alo
g!I h' r bogatiin f"p; ;;; H il##; ili?;;,
rr.o-^lni^^

:19-l:i:yj zdcea
a-^x L--,v ^

nlri aprinsesi care sllt0nd de bucurie,ziceaucltre dinsa: ,,DupI

?^\?1yrt.cd" pe o iogojindgi neavanO'oumeni;;; ;;
inainte gi si o caute,ca pi bogatul,strteadeasupra ce va treceacestan, fiind dezlegatd, din trup, te vom lua la odihna
dar ;i preafericitd rtirre a" fdgddtritilfie de Domnul". Tot agai s-adescoperitqi Cuviosului
sirdcie!)Niscitoarea de Dumnize:t"i'1or Marra,cu o
ceatd'de fecioare, cilre cu basmalealbe Simeon.Iar unuia dintre frali i s-aardtato vedenie'deacestfel:
- - '---o--
;tergeauo. *oou, e fata Avdzut pe MaicaDomnului,pe PreacurataFecioardMafia,
bolnaveigi o acopereau. '-- Eezfutd
rar acelsfintit diacon s-ainspdimintat, mai pe un scaunin slavI, iar fericitaMarta stdteainainteaei, ridicin.
ales cind,a vdzut du- gi spre dOnsamdinile salein chipul Crucii, gi prefdcindu-se
pe strpina cum cr s-ainchinat trupului celui
stdpinesc.Apoi ri- intr-o Cruce de aur, strilucea cu o lumini asemeneacu tazele
dicdndu-sea fdcutsemndiaconuluica sil se apropie
sr
cd.Sfinta slujbr..$1Ognace s_aimprrtdsit Aoinuiu,- srvOrseas- soarelui;Ei astfelse vedea,cd,toard,Crvceaaceelera luminoasd.
i_i;;;
tul ei sufletsfintitelefecioare sau dusin."r,ui. p.-*ma, #a"_ CuviosulSimeonauzinddespreaceastilvedenie,a zis: ,,Acesta
Ei ducdn_ estesemnu| cd,s-aapropiatfericitul sfirqit al maicii mele". Sfin-
du-sediaconulia casabogat;rui,; vdzutpepatul
rui nigte ciini ta,Marta,sfirqindu-gianul cel de pe urmd al viefii ceapllcutd lui
legri' inconjur0nduJpe d2nsul,pe careinsd cei ce stdteaude
fard'nu-i vedeau,ci.numai cer boinav ."r.l"ig" Dumnezeu,a mers spre cercetarcla CuviosulSimeon,fiul sdu,
#i'ulurrg" d"
"hu.up
acolo ca sd nu-i ,.uplrare. Apoi a vdzut cate s-arugat cdtreDinsa, zicind:,,Binecuvinteazd-md., maicame4
lu? ur, cu infrico_
;atd fagd,care,bdgdndpe ascun, io guru bogatului iu u' fel de precum Avraam a binecuv0ntatpe lsa;ac".Iar Sfinta a"zis ,,De
ostie, i-au smulscu sila ticilosul lui sufretcu Lceeaam gi venit aici, casdmdinvrednicescbinecuvintdriiEiru-
multd chinuire si
munci. Acesteavdzindu-rediaconur, grozilv glciunilor tale; pentru cI de acumau mai rlmas numai trei luni
* i"fr#il';: T
cilzutla pdmdntca un moft. Atunci a statinaintea preasfanta, din viata mea.DupI aceeamlvoi ducela DomnulDumnezeulmeu,
lui
carc l'a pe ddnsul, zicdndu-i: te teme,iuniiur Acelasd-!iddruiascdlie darul gi binecuvintate Sa,ca sI-!i slvir-
ca,|i! ifi.ridicat "Nu
este gdtitd.impdrdliaceruriior gi asupraiu
meu rob,
geqticu bine alerguret tL cea bine inceputd qi sI te inwedni
nimic rdntateadracilor. Numai pdzeEteDumnezeiestile e tace
",ipou, porunci ceasciimplrlfiei Sale".AcesteagriinduJe vdrsalacrimi din ochi,
ale Fiului meu fird.de renevire,in toate zilele vietii iar fralii care erauacolopldngeau;pentru ci greu li se plrea lor
lile pannvei
veni in ceatasfintilor, ca sr te veseleqticu a auzi cd dupd,trei luni nu vor mai vedea fala ei; si, ziceau:
dangii'-iaiiie sfirsit.
Diaconul,mulpmind qu smerenie.implrltesei, ,,Maicd,viu va fi sufletul tdu gi va liltda pe Domnul". lar ea intd-
pAnd,la i ,;;;il;;
prm'nt,dupicareEas_a
dusla .;;;. i;;;t
i*pilil;i" rea cuvintul zicind: ,,Denu vafiaqa precumv-amspus,apoi,pe
sdraciaverilesales-afdcut srrac pentru Domnur mine roabavoasttil,sXmI socotifica o mincinoasl".Atunci Cu-
si pelrecand via_
[d plrcutr lui Dumnezeu s-^dusin impdrdlia cereasce,pe caresi viosul Simeona zis cdtredinsa: ,,Binecuvintatel ta o ceremnoi
dea Dumnezeua.o dobdndinoi toti. Amin (M. acum,iar cuvinteletale ne sunt foute dureroaseinimilor noas-
M.D.57,d.Neamt).
' MTNUNEA266 tre". Sfinta a zis:,,Binecuvintafisuntelivoi Domnului,qi binecu-
NlaicaDomnului.ii.desco peri- Cuvioase vintali sunt cei ce vd"binecuvinteazilpe voi". DupI aceastatoli
i Matta,' i s-auinchinat ei, asemenea si ea inchinlndu-selor, s-aintors in
m^ma sfdnturui simeonifericirea *"-""r"i.e
Pe cdndCuviosulSimeon,fiul ei, se nevoiape Antichia la casasa. DupI plecared, ei, Cuviosulchemdnda doua
stdlpin Muntele zi, pe cei mai iscusigidintre frati, a zis cdtredinqii: ,,Cuadevlrat,
Minunat,cuvioasaMa'"a a 'vut o descoperire,
cu un an inainte vremea ducerii maicii mele de la cele pdmOntegti, se apropie;
de sf2rgitulsdu.pe ra miezulnoptii, in timp ce
igi ficea iierbinple pentru cI in noapteaffecutd am vdzutin vedenie,un scaunpus

inaintea mea, gi maica mea sezdndpe d0nsul, iar noi to{i str-
team imprejurul ei; atunci ea ca o invdlrtoarle,a zis citre noi
cuvintul cel dintii al psalmului:,Fericitbdrbatulcuren-^umblat
in sfatulnecredinciosilor...".
$i multe alte cuvintesfrtuitoarene_
a zis noud,ca o maicd,. Apoi s-asculat,si mergind inainteanoas-
trd"la bisericr, finea in miini o cruce prea-luminoasr; iar noi
urmam dupl ddnsa cintind psalmi cu umilinti.
Dupd aceasta,, cu citeva zile inaintea sfargitului sru, s-a dus
iarilEi la cuviosul - Sfintei Marta,pe cafea spus-ofiului siu. Fiind intr-o zi de Dumi-
-simeon pentru sdrutarea cea mai de pe
- gi ia spuslui
lryd toate Dumnezeiestile descoperirice i s-au
fdcut in viata sa; asemeneasi lucrurile cele bune, ostenelilesi
nevointele, care se fdcusein taind,,pentru slava numelui lui
Dumnezeu;qi a rdmasacoloin aceanoapte,rn care a avuto min-
unatdvedeniecereascl.
in vis se vedeacd estefipitd spre indlfimeacerulhi,unde a
vdzut niqte palateminunate si luminoLse,a cdror frumusetenici
un cuvdntnu o poate spune.umblind ea prin piiil"! ;:
nun0ndu-sede zidire^ ceanefdcutdde minr, "r"t" a vdiut p" br"u-
sfdntaNdscdtoarede Dumnezeu,cu doi ingeri prealuminatj, care
a zis cdtte ddnsa:,,ce te minunezi?"lat ei cu iricd si cu bucurie
inchin?ndu-sePreasfintii Niscdtoarei,a rrspunr;
,,Mi minunez
stdpini, cdin tot timpul viefii melepe pdmint, n'-amvdzutniste
palatemai minunateca acestea". taf prbacurataa,zis:,,$i;";r;
cinesocotestitu, ci suntpregdtiteele?"Ddnsaa zis,
,,Nu'Etiu, std-
pind". Atunci Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezetr'a.grdit cdtre
dinsa:
,!are^nr1gtii cr pentru tine s-apregdtit acetstd" odihnd,
cate a'zidit-ofiul tru, si in carede acumvei petrecein veci?"Aceas_
ta"zicind a poruncit ingerilor de a pus un scaunminunat, apoi
a zls ciltre dinsa: ,,Aceastislavr ti Je diruiegte tie, deoarcceai
vietuit cu dumnezeiascd, pldcerein frica Domnuluii.Apoi iarrsi
a,zis:,,Yoieqtica sd"vezigi pe celemai slivite?,,Atunciiu po.urr-
cit ei ca sd vie dupi d0nsa;gi suindu-sela celemai inalte locuri
ceresti,i-a ardtat ei alte pahte mult mai minunate si mai lumi
nate, fdrd'sd semenecu celedintdi si care erau pline de slavd
cereascd, a cdrorfrumusetenici mintea omeneascd nu o poate
ajunge,nici gura-nuo poatepovesti.Atunci pteacuratzazis:
pe acestepalatele-a zidit fiul tdu si a inceput la temelia ,,si
Ei celui
de al treilea palat".
\
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 225
Aceastazicdnd-o,a dus-ope dansaiarIgi spre rdsdritul soare-
lui gi i-a ariltat ei, din inilfime, locuinlele Raiului, 9i in_tr-insele
mullime de cetede parte bdrblteascl Ei femeiascd veselindu-se,
gi i-a zis Stlpdna:,,Aceste locuri le-adiruit Fiul meu, celor ce au
irditincurlfenie Ei cu dreptate,intru pilzfteaporuncilor Domnu-
lui, aceloracelor ce au flcut milostenii multe cu osdrdiq,de aceea
singuri de mill s-auinvrednicit de la Domnul,pentru c* ,,Fericifi
sunl cei milostivi, cd aceiase vor milui". Aceasta a fost vedenia
nicI, s-aimplrtls,it cu sfintele Taine ale Trupului 9i sangeluilui
Hristos.F?'laei strllucea de darul lui Dumnezeufiind luminati
gi de negrditabucurieduhovniceascl,prin careseveselea,deoa-
receera incredinfatdde sfarEitulclldtoriei acesteiviefi Eide mdn'
tuirea sufletului s[u. Apoi a petrecut to td"ziua"LceeaEi noaptea
ce-r-urm t, o parte in vorbiri de Dumnezeuinsuflate, cu preaiu-
bitul gi Cuviosul slu fiu, iar altd,.partein rugdciuni cltre Dum-
nezer1insotite de multe lacrimi fierbinli.
Iar luni dind pace gi binecuvintate, apoi sdrutareacea mai
de pe urml fiului siu ;i tuturor ucenicilorlui, s-adespdrlitde
ddnEii,ldsdndu-ipe dingii pldngtnd.Ea s-adus la un sat care se
numeaTivirint, care er1 departe ca la,ffei stadii de Muntelecel
Minunat,qi unde era bisericaSfintului Ioan Botezdtorul.F.aa
vlrsat multe lacrimi la aceabiserictr,si a inceput a sldbi cu tru-
pul. Locuitorii acelui sa;tcute o cinsteaufoarte mult, au rugat-o
sI se odihneasclla dingii de obosealace era cuprinsi. S-aodih-
nit in ziua aceea;iar in no1ptea" urmdtoare Ei mai mult a slibit
cu trupul. Marli au dus-ocu cdruta la casaei in Antichia, 9i anu-
me in cetlluia ce se numea Dafne.Miercuri s-arugat cu clldurl
lui Dumnezeu,vdrsind multe lacrimi, 9i avdnd nddeide nein-
doitl de mintuirea sa,qi-adat sufletulin miinile lui Dumnezeu,
in patru zile ale lunii lui iulie 1v.Sf.4 iulie).
MINUNEA 257
Maica Domnului se aratl gi diruiegte rodnicie,
'
pirinfilor sterPi care o rugau
MaicaCuviosuluiMihail Malein, a fost mulli ani stearpl, de
Lceeaamindoi pdrinfii erau in intristare, cI le trece tinerefea gi
n-aunis.cutnici un copil, curesd le mosteneasclboglfia lor. Ei
 226 Protos. NIC)DIM MANDTTA
de multe ori mergeaupe la bisericisi se rugaului.Dumnezeu, sd
le dea fiu; dar Dumnezeunu le-aascultatrrigdciunealor. Mai pe
urmdinsds-audusla o bisericra preasfinteiNrscdtoareide Dum_
fiezer4care este in locul numit cuna, si la a cdtei rcoanr.locui
torii aveaumare evlavie.Anastasiasi Evdochim,se rugau sr le
dea mosteniredupd dorul gi dragoste a lor. preasfintaNrscdtoa-
re, a ascultatrugdciunealor, cdci s-a zrdtat preotului celui de
rind al bisericii,cu numeleMetodie,
finand omofor, iar indreap-
ta sa avea"trei mahrame.Ea a poruncit sd le dea Anastasiei,cu
invoialaca o basmadintre celetrei, sd i se intoarcdpreacuratei
Nrscdtoareide Dumnezeu,inapoi. indatd ce preotul a descoperit
Anastasieivedeniape carea avut-o,i s-adezlegatsterpiciuneasi
a ndscuttrei fii, dupd numdrul celor trei mahr-amepe'care i le-'a
oferit Maica Domnului. rat mahramape cure a cerut-o inapoi
MaicaDomnului,a preinchipuitpe fiul cel intdi niscut, edruiapd-
linliii-au pus din SfdntulBotez,numelede Manoil,si care,prin
darul gi dragostea Ei, a imbrdfigat vi'ta. monahiceascd, alungand
vas alesal lui Dumnezeu(v.sf.12iulic).
MINUNEA 268
Prin rugdciuni fierbinti citre NlaicaDomnului
o maml a dobindit un fiu binecuvintat
Pe la anul 7l4 vieluia in constantinopolun bdrbat pe nume
Grigore,impreundcu sotiasaAna. Ei petieceauin fricd cleDum-
re^z.eu:
fiind bogafi in fapte bune si traind cu cinste din lucrul
m2.inilorlor, din care Ei pe cei lipsili ii imprrtrgeau cu indestu-
lare. Trrind in bund inlelegeregi pace,li s-aunrscut lor dour
fiice, pe cares-austrdduit si le creascdin dreaptacreiinlaqi fap-
te binepldcutelui Dumnezeu.Dar vremea trecind si ei vdzind cd,.
copil de parte birbiteascdnu au, s-auaprins de aceastd.
dorire.
Pentru aceasta. ei fdceaurugrciuni strruitoare cdtre Dumnezeu.
cu deosebiresotia,care se numea Ana,aveam re dorintd de a
a:eayn pruncde parte brrbrteascr,si careasemenea
cu Ana cea
de odinioard.,cercetasfinteleBisericisi se ruga in ele cu credin-
!n- Av0nd mare evlaviecrtre MaicaDomnulu{ cercetaBisericile
inchinateEi, si mai cu seamdBisericiledin vlaherna.Aici mer-
g6-ndin fiecafe zi, era nelipsitr de la.privegherea ce^de toatd.
noapteasprevineri, indlland rugdciunide cercreqi stflnd
,aproape
MINANITE MAIC'il DOMNUIUI 227
la Sfinta Icoan[ a Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,c fe efy
inchipuiti purtdnd in brafe pe Fiul si Dumnezdulnostru, vdrs2nd
lacrimi qi grdind unele ca acestea:,,Acoperlnidntul celor ce alear'
gd.latine, de DumnezeuNlscdtolfeI Lflcora,9ipdrtinitoarea celor
ce te cautd"pe tine in vremea intristlrii. Limanul cel mdntuitor
al celor afundafi in mdhnirile noianului viefii, qi ajutdtoare grab-
nicd, celor ce intru dezndddiduire.fiind, pe tine din inimd te
cheamdin aiutor. slava maicilor qi podoaba fecioarelor, ceea ce
ai.preficut osOnda strdmoasei Eva, pentru toatd' ptrtel feme-
iascd,intru indrdzneald"inveselitoare, prin nasterea ta ce^ Dum-
nezeixcd; miluieqte-md pe mine Ei md,'auzi. si rupe legdtura ce
este intru mine - precum z marcii tale, adicd a dreptei Ana cdnd
te-a ndscut pe tine - si cu solirea tL cea de Maicd, aratd-mdsi pe
mine vrednicd. a naqte copil de-patte bdtbdteascd, pe care din
pintecele meu, sd-l inchin Fiului Tdu 9i Dumnezeului nostru"'
Aceastdrugdciune rostind-o de doud Ei de trei ori, flcind si
nenumlrate pleclri de genunchi, obosind, a fost futatd pulin de
somn. in acel timp, Aiutdtoarel'ce gtabnicd'a neamului ome-
nesc, ca o Maicd Preadulce,L attus mila Fiului sdu spre femeia
aceea, prefilcdnd mihnirea ei cea mare, in veselie de maici, cu
un chip ca acesta:PreacurataMaicd, purtdnd infdlisarea chipului
tle pe lrcoand,s-a aflat in ceasul acela lingd' femeie, pe care lo-
vind-o uqor in coastd.a ttezit'o, zicindu-i: ,,Du-te,femeie, bucurfln-
du-te, cd vei avea fiu, precum ai cerut". Iar ea de;teptindu-se'
s-a tulburat in sine de vestea ce-a primit, qi sfdrEindu-seprive-
gherea, s-a intors acasd'cu cintdri de laudd, dupd care la scurt
timp a zdmislit in pOntece
in vremea aceea,cu voia lui Dumnezeu, a fost ales caPatriarh
al Constantinopolului, Gherman Pirintele nostru, indreptitorul
dogmelor Bisericii, om cu viatd sfdntd qi plin de Duh Dumneze-
iesi. in ziuain care s-afdcut inscduitarea lui, in Biserica Sfintei
Sofii, a luat parte mullime nenumiratil de oameni; bnrbali 9i
femei, tineri qi bdtrini. Printre acestiase aflau gi robii lui Dum-
nezeu Grigorp cu sofia sa Ana, cea clre i se apropiasevremea si
nasci. Ydzdnd LceLmate multime de oameni, si temindu-se ca nu
cumva din cauza imbulzelii sI lepede pruncul, s-a gindit sd se
intoaJ:cd"Lcasd, dar aiutntd si protejatd de sotul ei, a reusit si
 228 Protos. NICODIM MANDTTA
pltrundl in Sfinta Bisericdsi sI se aEezeLpro pe de locul pe
unde trebuia sd,treacdSfintul Gherman.in momentul in careei
l-au vdzut, sfdntul Ghermanstrdluceaca o vilpaie de foc, crtre
care Ana cu fricd a strigat:,,Binecuvinteazd. preasfinte,pe fiul
meu cel din pintece". Sfdntulprivind spre ea cu ochi prooro-
cesti,a zis: ,,Rodulpintecelui tdu, dupl credintata, femeie,sd,l
binecuvintezeDomnul,pentru rugdciunileNrscdtoareide Dum-
nezeuEialelui stefan,intiiul Mucenic".[a puline zile dupr acest
cuvint proorocesc,Lna.a ndscutprunc de pate bdtbdteascd,
pe
care la.opt zile iau pus numele Sf0ntului Mucenicstefan, dupd
mai-naintevestireasfOntuluiGherman.implinindu -le 4o de zile
de la nastereapruncului,prrinfii luOndu-lpe.el,au mersla Biqe-
rica din vlaherne,pentru aindlta rugdciunide multumire cdtre
MaicaDomnuluigi de a-i inchina Ei darul primit. Ajungind aici,
au mers inaintea aceleiasiIcoanea Maicii Domnului, in fata cd-
reia Ana a primit darul cerut si cdzind in genunchi,cu lacrimi
a rostit urmitoarele: ,,Bucurd-tepreacuratd,care mi-ai dezlegtt
sterpiciuneanaqteriide copii,de parte brrbdteascd. Bucurd-teprea,
curatd,,care ai intors mihnirea mea in bucurie.Bucurd-te,grab-
nicd mintuire a celor ce te cautr pe tine, pentru cd eu ticdloasa
cdutdndu-te, te-amaflat pe tine, si am primit nu numai fiu, ci si
numelelui, prin slujitorul tru gi pdstorulnostru".Apoi ridic0nd'
miinile si lipind pruncul de pafteade jos a lcoaneipreasfintei
Ndscltoareide Dumnezeu,a.zis: ,,primeste,o! StIpind, odrasla
mijlocirii tale celei de maicd.,primeste pe fiul care s-a rinduit
mie mai-naintede zdmislire;primeste,imprumutdtoareanoas-
trd",datoriace ti secuvine".Iar brrbatul ei cel iubitor de Dumne-
zerr,a rdmas f.drd,de glas, fiind uimit gi minunindu_se,pentru
zdbovireain rugdciunesi pentru vrrsareamullimii lacrimilor fe-
meii sale.Apoi, Ana ardtind crtre Sfintarcoand,,a zis citre sotul
' ei: ,,o,iubitul meubirbat, acdasta imi estemie,chezrsuitoare, pir-
tinitoare gi ajutrtoareanasterii lui stefan".inchinindu-sepind
la pdmint in'faqasfintei lcoaneEimultumindaiutdtoareituturor
crestinilor, PreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeul- s-au dus la
casalor. cu adevdratpruncul acestavestit de Maica Domnului,
si prooroce;teprimind numele sfintului MucenicStefan.mai
tirzlu a devenit un mare mdrturisitor si apdrdtor'al cinstirei
'rJe:Yry:;'c v
MINUNILE ]TtrAICilDOMNUIUI 229
Sfintelor Icoaneale Domnului nostru Iisus Hristos,ale Preacu-
ratei SaleMaici si ale pllcuflor lui Dumnezeu,pentru carc a pil-
timit chinuri cumplite,sfirsindu-semuceniceqte la varsm de 53
g.
de ani, in luna lui noiembrie,in 28 de zile Sf.28n-brie.)
t I![INUNEA 269
NlaicaDomnului aiutdunui tinlr, pe nume Nifon,
sI se ridice din cldere, devenind Episcopin Cipru
in zileleimplratului constantin cel Mare, fiilia in cetateaMiro-
poliei un boier, cu numele de Agapit. in acel timp, fiind numit
de cdtre impdrat un nou stratilat (gcneral), in aceastdcetilte,Aga-
pit, ca cel mai de vtzil dintre cetlfeni, ia flcut primirea. Cu
aceastdocazlea cunoscutqi pe fiul slu, Nifon, copil de opt ani,
pe c?rreSavatiel-a iubit foartemult. Afldnd cd copilul nu estedat
ia invlfltura. cdrlii, din cauzalipsei de dasclli, Savatieia zis lui
Agapit,sd-idea fiului sIu voie sI-l trimitl in casasa din constan-
tiiopol, unde si-l incredinlezeunor dasclli lumina[i, care sd-l
?nve,teSfinteleScripturi. Auzind acestea4gapit, s-abucurat foar-
te mult gi a mulgumit stratilatului peniru pfopunerea filcrttd'
Astfel,Nifon a fost dus in casalui Savatie,din Constantinopol,
unde solia lui |-a primit cu bucurie,iubindu-lcL pe fiul lor. Aici
a fost incredinfat unui dascll iscusit anumePetru, care era si
preot, Eide la care Linvd\at atit gtiinfa cfu1ii;cdt Ei gtiinl^trilirii
duhovniceqti.Copilul fiind foarte aget la minte, in scurt timp a
dobindit multd sporire in citire, dar mai cu seamdin faptelecele
bune,prin comportarealui llsind a infelege,cdva aiungeun om
da mare folos Bisericii.
El era sirguinciosla citire,.bllnd Eismeritin comportate,riv'
nitor pentru SfinteleSluibebisericeqti,dela carenu lipseanicio-
datd,indurltor gi milostiv faqdde cei slraci qi nevoiagi.Yilzind
comportarealui, toti se minunau gi se bucurau,mai cu seaml
solia lui Savatie,dorea sd-l facd,fiu al lor 9i sI le moqteneascl
toatd.Lverca.Odatdauzindde la un bilrbat duhovnicesc,cum ci,
de mare importan!tr este a'Eipdzicinevafecioria pentru Dumne'
zeu,din aceaclipd"s-aaprins de.aceasti' dorinfl, pentru carelucru
s-ahotdrit. de atunci, si nu mai priveascl nici o fatd,femeiascl.
Anii trec0nd,el a crescutcu virsta qi a sporit in fapte bune.
Flcindu-i-sedor de pdrinfii sdi, ;ia exprimat dorinla si se

230 Protos. NICODIM MANDTTA
intoitrcd,la casaplrinteascl. Auzind Lceastasotia stratilatului,
nu a fost de pirere, cilci neavind fii, dorea sI-l infieze. Nifon
vdzind Lceasta" a fost cuprins de o intristare ce nu s-amai deplr-
tat de la ddnsul.Mai-marelecurtii afldnd de intristarea lui, a
cerut voie stlpdnei sale,sd se ocupeel de Nifon. $i astfel a ince-
put a-l lua cu sine la adunlrile si petreceriletinerilor desfrinafi
gi rlsfIpli, pentru ai risipi tristefea de care era cuprins. Aici
Nifon, pentru aindepilrta intristarel, s-adedatla mincdri, bdu-
turi qi petreceri gi incet-incet,a inceput sI se cufundein faptele
rele, si sI se intuneQela minte, incdt a ajuns strnu mai facl nici
una din faptelebune de mai-nainte,gi nici sI se mai roage.Dar,
nefdcind binele, a inceput sd facd,rdul, asemdn0ndu-se tinerilor
t [a a venit in bisericd ;i ridicindu-gi ochii, a cdutatspre Icoana
cu care el petrecea.
Dar mila lui Dumnezeuqi dragosteaMaicii Domnului, cltre
care el,L Lvutmare evlavie,nu l-a lisat sI petteac.dmult timp in
acestefapte rele gi ia chivernisitiirtoarcerealui, astfel: Odatdl-a
vuitatun prietenal lui, Nicodim,careprivind cu mirare lafafalui,
s-a splimintat, insl tdcea.Atunci Nifon, i-a zis lui: ,,Ceprivegti
aqa.lamine, ca la un necunoscut?" lat Nicodimi-a rlspuns: ,,Cre-
de-md,frate, cd"niciodati nu te-amvdzutin acestchip, precumte
vdd acum; cilci fala ta esteinfricosatd ca de harap". Acesteaau-
zindu-leNifon, s-ainfricogat gi s-arusinat, acoperindu-Eifala cu
m?tna,apoi s-amdhnit. $i merg0ndpe caleisi zicea:,,Vaimie,.pd-
cltosul, dacdin lumea Lceastasunt negru cu sufletul qi cu trupul,
dar la iudecatalui Dumndzeucum voi fi? Cum mI voi ardta fetei
Lui?Amar mie, pltimasul,undee;ti acumsuflete?Vai mie, cevoi
face, oaremI voi putea pocli? Cdcicum voi zicelui Dumnezeu,
miluieEte-md", fdcind atdtealucruri neplicute inaintea Lui?"
Acesteaziclnd in sine, a venit acasdfoarte mihnit si necljit,
gi setulbuia de gindurile celepotrivnice.PentrucI g0ndurilecele
buneii ziceau:Fd ruglciumecdtteDumnezeu,noaptea,caprecum
voiegteEl, astfel sI rinduiascl cele pentru tine. Iar cele rele ii
ziceaudimpotrivl, astfel:De vei face ruglciune, te vei indrdci qi
vei fi tuturor de rds. $i i se aduceain minte fricL de la diavolul,
care-itulbura sufletul foarte rdu. Iar el abiairttdrindu-sepulin,
qi-azis: ,,Cind umblamin desfrinare, nici un riu nu m-aintim-
pinat, iar acumcdndvoiesca md,ruga lui Dumnezeu,voi pitimi
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 231
cevarilu?BlestematsI fi tu, necuratulegi vicleanulediavol, care
imi aduci in suflet unele ca Lcestea".
Flcindu-senoapte,s-asculatdin pat 9i a inbeputa plinge qi
a se bate in piept, zicind;,,Cumam vieluit cu bund credinfl gi
cu obiceiuri bune, in anii mei cei dinainte, iar acum am murit,
'
rdnindu-mi cumplit cu pdcatele,DoamneDumnezeulmeu, spre
Tine am nldiiduit, mintuie;te-md, ca nu cdndvadiavolul sd'rL-
peasclca un leu sufletul meu,nefiind cel ce izblveqte".Apoi stOnd
el la rugIciune, si clutind el spre rilsilrit, iatd a venit o neguri
intunecatl, ce s-aapropiat de dinsul si l-a aruncatin boall 9i in
fricl pestemIsurI. Atunci Nifon s-ainspdimlntat 9i zilceain pa-
tul sIu, suspinind gi plingind pentru pdcatelesale.Iar diminea-
FecioareiMaria, Nlsctrtoareade Dumnezeu.$i suspinOnda zis:
,,Miluieqte-md,Lpdriltoarea" creqtinilor, ceeace eqti cu dar dIru-
itI. Curatd, aiutd-mipentru mila ta ceamure, cdci tu eqti nldei-
deacelor ce se pocliesc".Acesteazicind,chipul MaiciiDomnului
a. cdututla dinsul cu faqdveseldEi blindd. Aceastl minune vI-
zAnd-oNifon, s-amirat gi a inceput a se bucura qi a seinveseli cu
inima. Apoi a zis: ,,O!Adincul iubirii de oamenia lui Dumnezeu,
c0t de mare este mulfimea milei Tale, Doamne,pe carc o atilli
asupracelor ce gregescinaintea Ta! Pentru aceeaai fdcut gi pe
PreacutataMaicaTa, ca si fie rugltoare ciltre miltirea Ta". Apoi
rugindu-se el mult Ei sirutind cu dragosteIcoana Preasfintei
Ndscltoare,de Dumnezerr,a ieEitzicind in sine: ,,Yezi,suflete ti
cdlos, cdt de mult ne iube;te Dumnezeu,chiar cdnd noi singuri
fugim de El; iatil, ne-adat noul spre apdrare,pe PreacutataMaica
Sa;iar noi chiar gi pe aceastd,ailutiltolre o trecem cu vederea".
$i astfel mingiindu-se, au preamdrit pe Dumnezeu.DupI Lcens-
ta i s-a ardtatdiavolul in vedeniasomnului,in chipul unui copil,
care-i era tovardgintru ffuildelegi qi sta impotriva lui foarte
suplrat, ca gi cum ar fi fost in mihnire. Spre aceLacil'ut?;ndNifon,
a zis: ,,Pentruce egti a$am?.hnit?"Diavolul a rdspuns:,,Iatd,ttei
zile surit de cdnd ai fost la prietenul tIu Nicodim,qi te-airdzvrd-
tit; pentru LceLstLmi intristez, cilcinu pot suferi, a mI trece cu
vederea".Nifon i-a zis:,,Sice intristare ai tu?'lIar diavolul ;i-a in-
tors fata si nu i-a rdspuns.Nifon indatil degteptdndu-se, a priceput
 , ]UITNUNNE ]UIAICTT DO
cr diavolulseintristeazdpentru pocdintalui.Sculindu-se degrab,
a alergatla bisericdgi,pironindu-siminiea si ochii larcoanzprea-
sfihtei Ndscdtoareide Dumnezetr,s-arugat pinr cind iardsi a
vdzut'o zdmbind,si a simtit in inima sa o plriere dumnezeiascr.
Iar intr-una,din zile,mergind cdtre biseiicdla rugdciune,a vr-
zut un om ficind frrddelegepe calegi l-a osindit in mintea sa.
Apoi,dupdce a venit la bisericalui Dumnezeu,qi ridicindu-giochii
cdtreIcoand"ca de obicei,indatd,avdzutpe preacurataNrscdtoare
de Dumnezeucu fafa infrico;atd qi posomoriti, intorcindu-se de
cdtred0nsul.Iar Nifon s-ainspdimintatfoarte crutOndin' jos,
;i
1ia zt1:,,vaimie, prcitosul numai o bucurie ,,ve'm, adicdchipul
Tdu, sttrpandPreasftntd,,iar acum si acestaisi intoarce fata sa si
nu qtiu pentru carepricind".Apoi adun0ndi-sigindurile, abia;i-a
adusaminte cd.a os2nditpe cel ce pdcdttia gi a priceput,cd pen-
tru aceeaMaicaDomnuluiisi intoarce fala sa de la dOnsul.Suspi
ndnd din adOnculinimii, a zis cu plingere: ,,Dumnezeule, iartd-md.
pe mine prcrtosul cdci iatd",am rdpit slava gi dregdtozriaTa si
am osdnditpe apro?pelemeu,mai-naintede a judeiaTu. insr mi
luie;te-mr,strpine, cdcispre Tine ndddjduiegiesufletul meu, si
de acumnu voi mai osindi niciodati pe'frateiemeu,,.lrcesteazi-
cdnd cu lacrimi, a cdutatiarigi spre Icoani si a vdzut-ozdmbind,
ca gi mai-nainte;si de atuncia inceputcu mare pazd,a se feri, sd
nu mai osdndeascr. Aceastase fdceatotdeaunacind gre;ea cu
ceva, pentru care PreacarataMaica lui Dumnezeuisi intorcea
fala sa, si cu aceastaNifon se osindea,si ciindu-se,seindrepta.
, odatd,,pe c2ndscoteaapd"cu ciutura,ia impiedicatdiavolul Ei,
alunecind cu amdndoudpicioarele,a cilzutin pu1,in care timp
prinzindu-sede ciuturr, a strigat cu glas-urei
,,i;reasfinti str-
pind', ajutr-mi". si indatd s-aaflat stOndnevdtdmatin pu! pe un
lemn,de unde a fost apoi.scosafard,.Iarde atunci,cunbscindcr
Preasf0ntaNrscdtoarede Dumnezeuil pdzeqte,a inceput cu mul-
td'cdldurd,sufleteascra ^vea"de-apururi numeleEi pe Luzelesale.
i s-aintimplat a se imbolndvi,de la praznicul
?uf.u.u:"1_rlu,
"Invierii lui Hristos, pdnd.la ziua injumrtifirii
Ei in aiea boald
fiind, nimic altcevanu zicea,decit num ai: slavl numnezeului
meu Ei preacinstire-Ajutdtoarei mele, preacurateiFecioareMa,ria.
Iar luni, mainainte de miercureainjumdtilirii, s-arugat, zicind:
i
L
! r:i- r;',r1r"
,,DoamneDumnezeulmeu, invredniceqte-mIa md impdrtlgi cu
Sfintele Tale Taine,in ziua injumltflfirii, pentru cI foarte mult
inseteazdsufletul meu a se sdturade PreacuratTrupul TIu". Apoi
a adormit Ei i s-aflcut lui vedenia aceasta:DouI femei prea strl-
lucite treceape ldngl patul lui, avdnd aseminareapurtItoarelor
de mir, unl erainbrilcatd,in porfird, qi linea o stOlparede mds-
lin, iar cealaltdasemeneaei, mergeain urmd, purt0.ndun vas mic
de sfinlenie;apoi finea Ei o papurdmuiatl in untdelemnsfdnt,
qi venind L stutl?rngdpat. $i a zis ceaimbrdcatilin porfirl cltre
cealaltil ,,YeziAnastasio,de ce pltime$te tindrul Lcesta?"Anas-
tasia,a zis cdtreddnsa:,,Acestapltimeqte de focul limbei lui; clci
pe cind era slndtos, gura lui nu eraingrilditd, ti acumse pedep-
seqtede Domnul,ca si nu seosindeascdin viala de dincolo,fiind-
cd"foarte mult il iubeEteDumnezeu,de aceeail ;i cearti; iar Tu
Doamnede voiesti, miluiegte-lgi aiutIJ". Doamnaceaimbtdcatd
in porfiri a rlspuns; ,,i1voimilui, numai sd-lduci unde mergem
si noi". Luindu-l de mini Anastasia,l-a dus in bisericaSfinlilor
Apostoli.Apoi a zis cdtreddnsa,ceacu porfird: ,,[auntdelemndin
candelace ardein Altar, Ei-lunge de la cappindla picioare".Iar
Lceeaungdndu-I,azis: ,,lat[ StIpinI, am fdcut dupd porunc TL".
Ceacu haind de porfirl a zimbit gi a zis: ,,Acestaestesemnulmi-
lostivirii, pentru c&ream venit". Atunci i'a dat lui Nifon stilparea
ceade mdslin, pe care o linea in mind, zicind:,,Vezigi cunoaste,
cd"stdlparcaLceastaeste din darul Domnului gi o dau tie, pen-
tru cI acum avilrsat preainduratulDumnezeumila Saasuprata;
iar tu de acum inarmeazd-teasupra diavolilor, gi vei cdlcape
d2ngii,ca pe niqte trestii gi fin". Iar Nifon i s-ainchinat pind"la
pIm0nt gi dqteptindu-se, a cunoscutcI Doamnaceaimbrilcfid
in porfird a fost PreasfintaNlscitoare de Dumnezeu,gi cerceta-
rea Ei in vedenie,semnulbinecuvintdrii gi a dragosteice-ipurta.
DupI aceastdvedenie, ?ndatl s-a flcut sinltos si a inceput 4
umbla; iar a doua zi, marqi,s-a intdrit cu hranl, apoi in ziua
iniumitdtirii venind in bisericl, cu multl bucurie s-aimpdrtlEit
Taine.
cu DumnezeieEtile
Astfel,fericiiul Nifon, cu aiutorul lui Dumnezeuindreptindu-gi
viala sa,s-alepldat de lume gi s-aflcut monah; apoi se sirguia
in mari nevointesi osteneli,pentru a-sisupunetrupul duhului,
 234 protos. NICODIM I,IANDui( 235
MINUNILE MAICII DOMNULAI
petrecandu-si zilelesalein lacrimi si in asprr pociinfd. Apoi isi pe Nifon - precum altddatdplrintele pe fiuJ cel desfrdnat- slru-
puneapazd gurii sale,foartemult pizindu-ie de cuvintele
desar- ta grwazii lui, zicind: ,,Bineai venit aici, fiul Meu cel necdiit,cil
te saude'dosrdiri si de clevetiri.Dupn aceasta. sia frcut orilfi_ mult am suspinatqi m-ammihnit pentru tine, incit ardeainima
iald",ca si seloveascrcu pumnulde iate 40 de ori,i"ii-is_ar
mai Mea,aqteptendpenl cind te vei intoarce la Mine,searasaudimi-
intimpla weodatd,a grdi vreun cuvdnt netrebnic sau cil te intorcf cltre
de huld. neala.AcumMd bucur gi MI veselescvdzindu-te,
Apoi, lu0nd o piatrdin guri, o purta multi vreme, zicind ciltre Mine cu toatd inima". Acesteale-a povestit ucenicilorsIi, plin-
.
sine:',Maibine estetie, nelegiuitule,a minca piatri, d"ecit gtdi gind foartemult. Dupd Lceusta, iarlgi rugindu-se,i s'a ardtatinge-
a,
un cuvdntrdu". Adeseorisb inchideain coliba sa qi, dezb pahar plin cu mir, pe care l-a tur-
rdcin_ rul lui Dumnezeu,linind un
du-sede haine, se brtea pestetot trupul sru, si utaii"
mult se nat deasupracapului lui gi l-a umplut de bunl mireasml locul
rdnea,incdt uneori si carneacddeade rdnile ceiemulte.
Diavolii, acela.Acestaa fost minunatul dar,pe careSfintul Nifon l-a dob0n-
vdzdnd lui, se inarmau asuprd_i:
levoinga c0nd se ruga,il supdra , dit de la Dumnezeu,prin dragosteagi mijlocireaMaiciiPreacurate.
cu nrluciri, cind posteail ispiteacu bucatede carne"sip";tb,
h l1tddatd,sosindprazniculinvierii lui Hristos,in searasimbe-
care el zicea:,,Bucatele nu ne vor pune pe*noiinaintearui Dum- tei celeiMari, pe cind Nifon seafla in bisericl cu poporul, avdzttt
nezeu;mdnincd'tu singur,diavole,bucateletare,sau du-le pe PreacurataNiscltoate de Dumnezeu(cuSfinfliApostoli;icumul-
acolo
unde oameniiconsiderd.pAntecelei,, ca pe un ,,Dumnezeu,,.
priveghea,il ispiteacu dormitareasi somnul,ra care
C0nd limedeSfinli),veniti in bisericd,9i care ca o Maicdprivea cu dra-
el ludnd un gosteasuprapoporuhii ce stdteainainte. $i dacdvedeape cine-
P3t, r" bdteape sine tare.,zicind, ,,Ti-amdat d,em0ncaresi de va ingrijindu-sepentru mdntuirel sa,se bucurafoarte mult; iar
bdut, iar tu voieEti si si dormi? rata'eu cu toiagur te voi
odihni dacilvedeape unii cI sunt nepurtltori de gtiid pentru mintuirea
pe tine". Fiind.ispititde duhurclesfrinrrii,de
f,ainesi api, pu- lor, clltina cu capulqi plingea pentru ei;insI pentru tofi intinzan-
nind apd,intr-un vas zicea;,,Cdtd,e plncuti qi d;lc; e;;e ^cezstd, du-gim2inile, se ruga lui Dumnezeu,ca,to+isI cdqtigemOntuire.
ugl": apoiludnd pufinl in gurd,o urun.a jos,pentru ca
suferinta Cuviosul Nifon vilzdnd Lceastas-a umplut de nespusl bucurie,
fig si mai mafe. pentru dragosteaceamufe
1r-i ce o avea cdtre pentru cI PreacurataNdscltoarede Dumnezeu,nu se desparte
Preasfinta Niscitoare de Dumnezeu,Nifon a cistigat
iare dra- de cre;tini, ci de-apururi le ajutd.Astfel,PreasfintaMaicd',ii era
gostegi trecereinaintea Domnuluinostru tisusHrisis,
lucru care lui mare ajutiltoareqi apdriltoarein necazuriEiispitiri. Odatd,pe
seva vedeaminunat,din cele ceurmeazd,. odatd,,."rgiod la Sfin- cind se odihnea,a venit diavolul tinind in miini o arml gi s-a
ta Bisericr gi apropiindu-sede ufi, gia fidicatmdinilE la
indlfime repezitasupralui, vrind sI-l omoare; dar a fost oprit de puterea
si a strigatcu suspinarcamnrd:,,primegte_mI, DoamneIisuseHris_ lui Dumnezeugi n-a putut sd facdSfintului nici un tdu; apoi a
toase,Dumnezeulmeu,pe mine cel mort cu mintea si
cu sufle_ fugit scr24ninddin dinti gi zicin*,,,O! Marie,tu totdeauna md
tuf primegte-mtr pe mine hulitorul si picrtosul,-."i ir-".uru,.u izgonegtide la acestom aspru".
sufletul gi cu trupul,giT:lr9 pe neprietenulcei fdril
d,erusine, Petrecdndo viald bine p,licutl lui Dumnezeu,spre bXtrinele
gi nu-!i intoarce faqaTa,StIpine, zicind,:,,Nu stiu cine egti,,;ci ia s-ainvrednicit de darul arhieriei,fiind alesprin descoperiredum-
aminte la glasulrugdciuniimele si mr mdntuieste,ca
c'et ce nu nezeiascil,Episcopal cetd[ii Constanfianadin Cipru. Dupi puqi
voiegte moarte' prcdto;ilor. crci nu voi inceta rug2ndu-Te,
nici nii ani de arhiplstorie, s-aapropiatde sfirEitul vielii sale.Despre
1u md voi depirta de la Tine,pind c0ndnu mn veiauzrsimi vei acestlucru a fost inqtiinlat qi Sflntul Atanasie,Arhiepiscopal
da iertarcapxcatelormele".Astfelrugindu-se.r, o"oauiu Venindcu tot clerul
s-aracut Alexandriei,prin descoperiredumnezeiascil.
un sunetmare din cer si a vdzutin nori o fap preastrilucitd
de sdu, Sfintul Atanasies-aimbritisat cu Sfintul Nifon ;i ia fdcut
bdrbat, avind miinile intinse inaintea Lui, cu .u." .,rp,
inzind" cunoscutcil a douaziva trece din viatd,.El a primit vesteaace s-
 236 Protos. NIC,DIM MANDTTA MINUNILE MAICII DOMNUIUI 237
ta cu liniqte, cdcigi lui i s-aarttat ingerul lui Dumne
zeu, carei-.a mare postitor gi om plicut lui Dumnezeu.Din Sfintul Botez i s-a
descoperitceasurplecrrii de aici. in vremea cintfuii
utreniei, a pus numele Yartolomeu. incl tanLf fiind, i-au murit amindoi pd-
inceput focul durerii trupegti sd-r ard,ilfoarte
mult. cer2nd o rinfii, dupl care el impdrlind avereala sdraci, s-a retras intr-un
rogojinr s-aculcatpe pdmint. A doua zi venind
la dansurmarele loc singuratic in pdrlile Radoneiscului.Aici, dupd mai mulli ani
Atanasie,i-a zis:,,pdrinte,are omul vreun folos
din bo,tlaluisau de nevoin!il, a atras un numlr foafte mare de fra1i, intemeind o
nu?"sf2ntul a rdspuns:,,precumse curiti aurul
de ruqind arzin- mlnlstire pe care a inchinat-o Maicii Domnului. Despreviata lui
o1-sgi1rfo.c,aqagi omul bolnav,prin boalr;;;";;rr
-rai"ilii
;L pncatete imbundtlfitd Ei despre minunile ce Dumnezeu le fdceaprin el, a
sale"'Apoi, tdcdnd'.pu1in,a plnns.Dupi ;;"; gi s-aru- . ajuns vestea pdnil la Constantinopol, la patriarhul Filoteiu, c re
minat fataloi, apoia zis:,,Binea-fivenit,SfingiforlnteJ,.
"
pulin timp, a zis: ,,Bucurati_vd., Si dupd ia scris o frumoasl epistolie. Printre altele, el il indemna pe Cu-
Siintilor uucbnici;,li?"p lui s_a viosul Serghie sI pund in mdndstirea lui, asezdmintul viefii de
luminat mai mult. Mai trecind inca'pufin timp,
a zisi,mdsi:,,yd. obqte, lucru pe care il face cu toatd supunerea.
mulpmescvour Sfin{ilorprooroci".Atunci s-au
deschisochii su_ Fiind congtientde sarcinace a ave , de Lpurta griid de mintu-
fletesti ai sfintului Atanasieqi a vdzutcum.sdrutau
pe fericitul irea celor ce i s-autncredintat lui spre povdfuire, adeseoii el'se
Nifon tofi Sfingii,unul c'te unul. epoi a mai zis, zdmbind;
rali'vd',Preacuviosilorsfin[1i, gi togi sfinpii", ,,Bucu_ ruga Maicii Domnului, pentru sine gi pentru dingii. Astf'el;stdnd
i"pd ;;; a tdcut. fericitul Pdrinte, nolptea la obiqnuita lui pravild.inzintea Icoanei
?.uld pufinl tlcere ^ strig't'iards,i:,,Bucu i;d_te,CLa* AL. ddrui
Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, ;i adeseori la ddnsa clutdnd,
td' lumina meaceapreafrumoasa.,ajutdtoarea
binecuvintape Tine, ceeace esti bunr, cdciimi Ei tdriu^u,te voi zicea: ,,Preacuratd,Maica Hristosului meu, apdtdtoare qi tare aju-
aducaminte de tdtoare a neamului omenesc, fii miilocitoare noud nevrednicilor,
mila si darul Tdu,cel revdrsatasup.ramea".Dupd
aceasta a td.cut pururea rugdndu-teFiului Tdu qi Dumnezeuluinostru, ca sd caute
si saluminatfalarui ca soarele,inc0t toti cei ce
erau de fafd s-au
insprimdntat.Atunci simqirun miros d. ;;;;iilasma. spre locul acestasfint, care este intemeiat spre lauda gi cinstea
astfel gi-adat cinstirul_s-a
si sf0nlul sdu suflet, sfdntul Nifb;;l;i ;"'
si Preasfdntului Sdu nume, in veci. Pe Tine, Maica Dulcelui meu [Iris-.
in toatd viata rui a iubit gi cinstit din toard,fiinla tos, ca pe ceeace ai ciEtigat multi indrilzneala cdtre Ddnsul, inain-
pe trraicarui
Dumnezeu, in 2j de zile ale lunii decembrie. ,, fu o"rl te-rugdtoareTe punem noi robii Tdi cdTu eEti adlpostire 9i nldei-
fn de de mOntuiretuturor celor ce Ti se roagl cu credinfd". Astfel se
MINUNEA 27O ruga, gi dupd ce a rostit Acatistul PreacurateiMaici, a Eezutpufin
Cerindu-i ajutorul, NlaicaDomnului se aratd
si se odihneascd;iar ucenicului siu Mihail, i'a zis:,,Fiule!Fii treaz
gi vorbeste Cuviosului Serghie
qi privegheazd,de vreme ce, o cercetare minunatd 9i de spaimd
cuviosul serghies-andscutin'cetate.aRostowlui, o sd ni se facd noul in ceasul acesta".Acesteagrdindu-le Cuvio-
, din pdrinti
drept-cr.edincio;i, pe nume Kiril si Maria.El a fost alesde Dum- sul, indat[ s-a auzit un glas, zicdnd: ,,latd, vine Preacurata!" lar
!ez_9u, din pintecelemaicii sale.odatd,pe cdnd maicalui Sf0ntul auzindu-I, degrab a ieqit din chilie in pridvor, si iatl o
se afra
l1,srant4Liturghie,avindu-rpe er in pantece,in timp ce se citea lumini mare,'strllucind mai mult decit soarele, a luminat pe
Sfinta Evanghelie,pruncul a vorbit iin paniece,
iii'ni auzit de Sfintul, qi indatl avdztt pe Preacuratacv doi Apostoli, cu Petru
tofi cei din jur. in timpul Heruviculuia vorbit
a doua oard,iar si cu Ioan, care striluceau, inconjurafi de o negrditl lumini. Cdnd
cind preotul a rostit ,,sfintelesfin{ilor,,,a vorbit
a treiaoard. Lu_ a vdzut-o Sflntul, a cdzut cu fala la pdmint, neputind suferi acea
crul acestaa umplut de uim_irepe maml gi pe
cei din jur. lumini strdlucitoare. Atunci, Preacurata cu ale sale miini s-a
ce s-aniscut, Miercureasi vinereanu sugea-niciodatr Dupd
atins de Sfintul, zicindu-i: ,,Nute spdimOnta,alesul Meu! Iati am
fel de hrand nu primea,insemnind mai inainte, .,0,,i ni.i ult_
.A ujurrg"u' venit si te'cercetez; cdci s-a auzit ruglciunea ta pentru ucenicii
 %E Protos, NICDDIM MANDTTA
tdi, pentru caretu te rogi. si pentru locagurtiu sd nu te
mai mdh-
nesti,cdcide acuminainte de toateva fi indestulat,nu
numai ce
esti tu in viata aceasta, ci si dupd ducereata.crtreDomnul,nede-
pdtt'til voi fi de locagultdu, dlndu -i toatecele trebuincioase
cu
indestulare, pdzindu-I.gi acoperindu-1,,. Acesteaziciii,' s a tacut
nevdzutd.Iarsfdnturde fricr de cutremurmare fiind
;i cuprins,
se afla intr-o starede uimire a mintii, dar dupd p",u"
iio,p venin-
du-giin ffue,a filat pe uceniculsdu,'defrici zicaiJ;;;;;;,
gi l-a ridicat; dupd career a inceput a se aruncara picioarele ,
retului, zicdnd:,,Terog, pentru Domnul,pirinte! Spune_mi,sta-
cine
s-aardtatin aceastd" minunatr vedenie?ctrci pulin a ripsit de nu
s-adesprrlit duhul meu de rrupeasca-mi legiiurr, diniiuza ace_
lei vedeniistrrlucitr?"Iar sfdn?ulse bucura,cusufletul
si strdlu_
cea-fa,ta lui de aceanegrdrti bucurie, mai
mult, fdrd.numai atdt: ,,Fiule!Chemi la ""p",a"Jraffiisca
mine p" i;;ii pe Si_
venind ei, le-aspustoatepe rind, .u- u vdzutpe prea-
1.ol".si
curata,Nrscdtoareade Dumnezeu,insotitil de ceidoi
Apostoli,gi
ce i-a zislui. Acesteaauzinduleei, se umplurdde uucurii
si de ve_
selie,si_tofi_impreund au cintat paracriiul Maicii Domnurui;iar DA INTNTNPCIUNB
MAICA DODTNULUI
sfintul serghie, toatd'noaptea?ceeaa petrecut-o afatd",
cu mintea,pentru milostivacercetarea stapaneicereipreacurate.
socotind CETORCE SE ROAGAEI
,1Tp:CuviosulSerghiea trecutla celevesnice,
*,-3,ul1jll!11
'rno prost vit de Dumnezeu,prin MINUNEA 271
nestritdciuneatfupului, ce Maica Domnului diruieste intelepciune
izvorabunr mireasmdsi prin nenumdratefaceride
minuni, spre unui copil nepriceput, care aiunge Episcop
mdng'iereacelor cupringi de suferinle si spre rr"*
lui Dum-
nezeu (V.Sf.25 scpt.). in lara Saxoniei, intr-o cetate ce se numea Magdenburg' era
un copilandru cu numele odon, carcinvillalaEcoald. Dascilii lui
totdeaunail pedepseau,cdci era nechibzuit 9i nepriceput din fire.
Odatd, dascdlul sIu l-a bltut foarte tare. Odon ie;ind de la qcoa-
lI, d mers cu alli copii la bisericd, unde sezdndcu falala pdmint
s-a rugat Maicii Domnului, ca sd-i aifie la invifdturi. Seara ador-
mind el, i s-a nriltat Maica Precista in vis si ia zis: ,,Am auzit rugi-
ciunea ta gi am vdzut suplrarea ta, intd"iti dau nu numai darul
;tiintei, ci inc[, dupl moartea Episcopului,care este acum la bise-
rica slugii Mele, Sfintul Mavrichie, ili dau tie locul, care tindutalil
de nu o vei ChibzuiEi chivernisi bine, vei pieri". Si zicind aceste
cuvinte, MaicaPrecistas-afdcut nevdz;tttd. A doua zi, Odon mergdnd
la scoall, s-e-ardtat atit de aget Laminte, incdt a intrecut pe tofi
,40 Pr"t"t. NfCO
ceilalfi copii la invdlIturI, spre uimirea Ei nedumerirea dascilu-
lui sdu. Apoi invdlind rnai departe, a devenit un om foarte infe-
lept gi cu comportdri alese, atrdgind respectul 9i prefuirea ce6\e,-
nilor din oraqul sIu. De aceeamaitdtziu,rcpauzdndEpiscopul Mag-
denburgului, clerul gi poporul cetllii au alesin locul lui pe odon,
ca sa lJfie Episcop,la biserica-catedrald, a Sfintului Mavrichie.
DupI ce Odon altatvrednicia de Episcop,n-amai petrecut cu-
viincibs, dupd pldcerealui Dumnezeu,ct mai inainte. Uitind d-e
darul cel mare pe care l-a primit de la Dumnezeu,nemul,tumitorul
nu pdzea randuiala gi canonul bisericesc;ci iqi flcea toate voile
trupr.lui. $i ce era mai rdu, cd,indrdinea a sluii flri mustrate de
congtiinld gi hirotonisea pe allii, fiind desfranat si necurat.
DumnezeuinsI, asteptaintoarcerea9i indrepfarea lui. ii punea
la indemdnl felurite miiloace; pentru a se indrepta ;i mintui.
intr-o noapte, dupd o petrecere pdcdtoasd,a auzit de sus un glas
strasnic,zicdndu-i:,,Odoane,Odoane,conteneqtede a mai cddea
in p'dcilte",dar el a socotit ilceastaa fi o ndlucire. AcelaEiglas cu
aceleasicuvinte i,au fost adfesate lui a doua noapte si a treia
noapte, insl el n-a vrut sd ia aminte qi sd se pocdiascl.
Dumnezeiascaiudecati insl nu a mai rdbdat aceaneruqinare;
ci l-a pedepsit aspru, spre ingrozitea celot asemenealui, pentru
a nu mai cvtezaa se mai atinge de cele Sfinte, Saua le nesocoti.
Pestevreo trei luni de la aceastl inqtiinlare, un Preot s-ainchis
in biserica Sfintului Mavrichie, pentru a se pregdti (flcdndu-qipra-
vila) ca sd slujeascd" a doua zi. Pe cind sta el noaptea la ruglciu-
ne in bisericd, a venit un vdnt vijelios, pe la miezul noptii, care
a stins toate candelele din bisericl. Atunci iu venit doi tineri
strdlucili, care fineau in miini doud felinare cu lumini. Ei stdturd
inaintea Altarului: unul de o parte gi altul de cealaltil paTte.
Dupd acee venird alli tineri strdlucifi, unii aqternurl doud co-
voare mari inaintea Altarului. Ceilalli puse pe covoafe doud Tro-
nuri strllucite, de aur. Acolo veni l{ristos Dumnezeu-Omul,imbrl-
cat in haine arhieresti, cu coroani impdrdteascd pe cap, inso{it
de mulli ingeri gi de cei 12 Apostoli. Hristos sezu pe tronul cel
preainalt, iar Apostolii stdturd pe 72 scaine de domnie. DupI
aceeaveni si Maica Dornnului cu o mullime de fecioare, Hristos
o pofti pe celdlalt tron de aur, unde sezu'
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 241
Hristos - Dreptul Judecitor - stind pe Tronul slavei Sale,po-
runci ingerilor Sdi, ca sd aducl pe Episcopul Odon, legatla miini
gi de picioare, ca"pe un osindit. Cind fu adus inaintea Dreptului
Judecitor, Sfintul Mavrichie, patronul acelui Stint llcas si cei im-
preun[ ostenitori, venind, se inchinard Domnului, zicind:,Jude-
cltorule, preadrepte, Te ruglm, pedepseqtepe acest riu-credin-
cios qi cdlcdtor de lege, care nu este pistor ci lup rdpitor. latd.,
venitul biseric-iimele il cheltuieqtein petrecerile ;i voile sale tru-
pesti". Acestea zicdnd Sf0ntul Mavrichie, os2nditul cerea vreme
ca sd se pocdiascd". Domnul atunci i-a zis: ,,Acum cind a sosit sfir-
Eitul tIu cauti vreme sd te pocdiegti?Ce ai fdcut inainte? Ai avut
timp destul pentru indreptare gi mintuire. De ce l-ai intrebu-
intat rdu?"in acel timp Maica Precista,sculdndu-sede pe tronul
Sdu,a zis Fiului Ei iubit: ,,Rogu-md, Tie, Dreptule Judecltor gi Fiul
Meu preadulce, nu milui pe acest nemullumitor; ci pedepseste-l
dupd. pdcztele lui".
Atunci Impiratul Slavei,Dreptul Judecdtor,porunci unui inger
sd-i taie capul. indatd dupd aceste , tot Soborul acela ceresc dim-
preunl cu impdratul Slavei, s-a fdcut nevdzut. Biserica a rdmas
in intuneric, ca mai-nainte de vedenie.
Preotul incremenit de fricd, a cdzut la pdmint qi zdcea ca un
mort. A doua zi dupd,c s.z luminat de ziud",l-augdsit incd"zd-
cind pe ios la pdmint gi nu putea sd se scoale.Mai tirziu, venin-
du-giin fire, a spus toate cite le vdzuse.Clerul si poporul adunat
in bisericd,plini de uimire si groazd,,ascultardtoate acestea.Unii
dintre dingii se duserd in casaarhiereului. Acolo, intr-adevlr il
gdsird cu capul tdiat, zdcind intr-un lac de sOnge gi tofi s-au
in spiimin tat gr oaznic.
Nefericitul ierarh a cdzutin pedeapsa bomnulu i care zice:,,De
ua zice sluga A,ceearea, tn inima sa: Std,pAnul meu ua tntkrzia
a ueni, ;i aa incepe a bate pe touard.;i ;i ua mknca ;i bea cu
beliaii, ueni-aa Std,pknul slugii aceleia tn ziua in care eA nu se
a;teaptd, ;i tn ceasul tn care na se gh,nde;te. El o ua td.ia din
dregd,torie ;i o uaface pd.rta$d.cuJd.farnicii: acolo uafi plkn-
sul ;i scrk;nirea dinlilor" (Mt.24, 4B-5r).De aici sd ia invdldturd.,
pe lingl Plstorii sufleteqti gi pdrinfii, naEii de botez si cdlugdrii,
care-srispunzdtofiin ziua judecdfii,de fii lor sufleteqtiEi trupegti.

242 PTotos. NICODIM MANDTTA
MINUNEA 272
Maica Domnului risplltegte cu darul cintirii
pe Roman, pntru dragostea si evlavia lui
Sfantul Roman cintdretul, era de loc din Siria, cetateaEmesa.
El a fost diacon al bisericii din Berit. in zilele impdratului Atana-
sie, a mers la ConstantinopolEi a rdmas la bisericaPreasfinteiNIs-
cdtoareide Dumnezeu,ceeace se ziceaa lui Kir. De multe ori ple-
cind de la chilia lui, se ducea la biserica Preasfintei Ndscltoarei
de Dumnezeusi pururea FecioareiMaria din Vlaherna. Acolo petre-
ce?-to td noaptea in privegheri, clci era foarte evlavios 9i imbu-
ndtiltit, rugindu-se cu cllduri si smerenie.El avea o foarte mafe
evlavie cltre Maica Domnului. odatd la privegherea prdznuirii
Nagterii Domnului nostru Iisus Hristos, aflOndu-sein biserica
Vlahernei, fiind obosit a adormit pufin. Atunci, vdzu in vedenie
pe Maica Precista tinand o carte in mdnd 9i ii zise: ,,Deschide-fi
gvra ta si mindncd aceastdcarte pe care ti-o dau". Atunci i s-a
pdrut cd a deschis gura ;i a inghitit c rtel aceea'.
A doua zi, dupd"ce s-a luminat de ziud, sfdntul Roman infelep-
evla-
lit la minte, s-a suit in amvon qi a inceput a cdnta cu multd
vie: ,,Fecioara astdzi, pe Cel mai presus de fiinld na;te."". Si
cu atit de fnultd dulceafd z cintat, incdt s-a cunoscut ptea ardtat
de toli cei ce l-au ascultat cI: darul acela al cintirii ia venit lui
din cer qi nu de la oameni. Tofi s-au minunat rJeaceasta-
Acest Sfint cintdrel inzestrat cu dar de sus, a alcdtuit con-
dacele la prtznicile Mdntuitorului, ale Maicii Domnului gi ale
Sfinlilor ma.ri. A alcltuit ileste o mie de condace,c re se cintd
in Bisericl (M.M.D.8 d. Ncant).
MINUNEA 273
ltlaica Precista diru ieste ciluglrului b olnav,
intelepciunea ceruti
Odinioarl, Gherman Cdlugdrul fiind bolnav, i s-aardtat Maica
Precista,spre care LveLmate evlavie si ia zis: ,,Cedoreqti?Sdnd-
tate sau infelepciune?"Gherman socotind bine, s-arugat sd-i dea
infelepciune. Si inplepciune i-a dat.
Pfin aceainlelepciune ddruitd de sus,el tinvdlat qi qtia bine:
elenegte,latineEte si evreieste,incit, nu se afla nimeni in acea
vreme. care sd stie asa de bine ca el (x. t+s).
:
MINUNITE MAIC'II DOMNUIUI tz2
MINUNEA 274
Prunca, indath dupl nastere, prearnirea pe Maica precista
Crdiasaungureascd",
Ringala,indatd,ce s-andscut,a inceput a
preamdri pe Maica Precista, zicind: ,,Bucatrd.-te,
impdtd,teasd,
Cereascd."(x. 146).
MINUNEA 275
Maica Precista aiata pe Sfintul Grigore al Neocezareei,
sd cunoascd addncul credintei
intr-o noapte, pe cind Sfintul Grigore cugeta addncasupra
tainelor credinteicrestinesti,a venit deodatd" o strdluciredum-
nezeiascd"si s-aluminat to td,casa,mai mult decdt dacd,ar fi lumi
nat soarele.Atunci vdzu o femeie preaincuviintatd,frumoasi si
minunatd,qi aproapede ea un bdtr0n preacinstitsi cucernic.Se
minuna Grigore si socoteain mintea lui, cum cd aceastd, femeie
preacinstitdar fiimpfudteasaingerilor, dur pe bdtrdn n-a putut
sl-l cunoascl cine este, pini cind Preasfdntanu i-a zis lui:
,I0.4ne,Uceniculeal Fiului gi Stdp4nuluimeu gi celace esti numit
cu numele preamlririi, aratd,taiga adevdrateicredinte lui Gri
gore acesta,iubitul rob al invd![torului tdu, ca sI infele agd,adin-
cul cuvintlrii de Dumnezeu,pentru ca sI nul biruiascl vreun
eretic cindva".
Acesteaauzindu-leSfantul, a cunoscutcum cd a fost loa:n
Ev_anghelistul, care a venit cu PreasfintaNdscitoarede Dumne-
zeu,ca"sd-linvete "rl4ff:ffisirea cea drept-sldvitoarca credintei,
pentru cI in vremea aceeaeraUmulfi eretiei si cu cuvintelb lor
ce_ls gmilgitoateinqelaupe"mulqiEiii trdgeaula dogmelelor cele
rdzyrdtite. Sfdntul Grigore fdcu din aceainvdldturil, regula cu-
vintdrilor sale.simbolul acestail ldsdBisericii sale,carel-a pils-
trat cu mare sfinfenie, cortra ercziei arienilor si semiarienilor.
In simbolul acesta,Taina Preasfinteirreimi era explicatd"foarte
llmurit (M. M.D. 9 d. Neamt).
MINUNEA 276
Maica Precista a incredintat pe indoielnic
ar e-i adevir ata credinti
In Bononia era un copilandru, care se chema Raneff.Acela fiind
crestin, a inceput a se indoi in credinta sa. El se tot frdminta me-
244 PTotos. NICODIM MANDTTA
reu cu mintea, zicind in sine: ,,Oare carc-i adevdtata credinfI?
Cea evreiasci, cea pdgtneascil,ori cea crestineascd?"Si, mai, ma|
voia sI lase legea crestineascl si sI se ducd la cea evreiascd!
A_lurrcii s-a ardtat Maica Precista qi l-a incredinlat pe copilan-
dru, cd: credinla crestineascdeste adevdratacredinll, care folo-
se;te gi mantuieste, pe cei care o lin cum se cade. Celelaltecredin-
!e: evreiascl, gi pdgineascd,,sunt pdgubitoare Ei primefdioase
mintuirii Sufletelor 1x.148).
MINUNEA 277
Cel simplu cu mintea rostind
rugdciunea ,,BucurI-te Marie", prosllvit dupl moarte
in cetatea Romei era un om cu numele Ioan, foarte evlavios
gi bogat, da,ravea mintea lui atdt de greoaie, cd nu putea si in-
vefe carte nicidecum gi nici mdcar o rugiciune pe care sd o zicd"
dupi rdnduiala creqtihilor. Pentru arcea;Sta s-a dus intr-o mInIs-
tire Ei, ddruind acolo toate cite etau ale lui, s-a fdcut mona'h pen-
tru ca sdJ invefe fralii carte. Pentru dragostea Ei pentru bogd]ia
pe care o ^veu,l-au primit cu dragoste Ei tofi ii spuneau Psalmi
qi rugdciuni, insa el nu putea si invele nimic.
Atunci un frate iscusit Ei cu fapte bune, citindu-i lui toate rugd-
ciunile, una cOteuna,l-a intrebat care din toate i s-a pdrut mai
frumoasd, ca sI-l invefe, e-l a zis cd aceea:,,Bucurd.-teMnrie" i-a
pldcut mai mult. Pun0nd multd osteneald,dupd multd vreme a
rry dtut ilchiniciunea ineeJeascd", adicd"LceLStL:,,IVsc[toate d-e
i,Ougnezeu-fecioarnr-BucurLte, ceea ce egti plinl de dar, Marie,
iDomnul este cu tine. Binecuv0ntatdeqti Tu intre femei 5l hinecu-
'iylnLat
este rodul pintecelui Tdu, e*-ai-nis*cu! p-q .@itoru!
jsufletelor noastre".
$i s-a umplut de multd bucurie si veselie cil ainvdlat aceastd
inchiniciune ingereascd,incdt se pdrea cd.a gdsit o comoard de
mult pref. $i in toatd vremea alt cuvint nu zicea, decit numai
acesta:,,Bucuri-te,ceeace esti plinl de d"ar,Marie". Pentru aceas-
ta toti frafii iau, scos porecld,, zicindu-i; ,,Bucurd-te Marie", de
care el insl mult se veselca qi totdeauna se ruga cdtre pururea
Fecioara, zicind, aceastdinchiniciune ingereascl cu bucurie gi
veselie neasemlnatl. $i aceastaa zis-o pururea pomenitul, pind"
in ceasulin care i-a iesit fericitul lui suflet.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 245
Iar dupl ce i-au cintat prohoduldupl rinduiald,,l-auingropat
intr-un loc deosebit,pentru ci sfin,titelelui moasteau raspandit
bunl mireasmd,care nu s-aimputinat dupd,ce l-au acoperit,ci
incd,mai mult cresteain fiecare zi. Si simteau_fratii.unmiros de
negrditd, bunr mireasmd.cind i-aufrcut pomenireaceadenoud
z\lg',au vdzut o minune preaslivitr Ei s-auinspdiminiat. si anu-
rne:a rdsrrit din mormOntullui un crin preafrumos,gi pe fiecare
ftunzd,erau scrise acestecuvinte cu slove de aur: ,,Eu,curd,-te,
ceea ce e;ti plind' de dar, Marie". si buna mireasmda crinului
aceluianu se asemlnacu nici o floare pdm0nteasc[
Iar egumenula zis frafilor: ,,Iubitiimei! Din lucrul Lcesta,minu-
nat putem cunoastece mare sfinfeniea Lvut fericitul acestasi cit
de multi dragoste,crtre Doamna.nolsttd!cu cuviinfr estesr ve-
dem gi rd'd"dcina acestuicrin, pentru ca sdinfelegemcu ce daruri
se rrspldtesteacelce iubegtedin toatd.inima pe purureaFecioa-
ra Maria". si sdpOndmormintul au vdzut cum cd crinul a crecut
din gura cuvinciosuluisi s-auinspdimintat. rar poruncindegu-
menul ca sd se desfacl sfintelemoaste,aa vdzutcum.pe-ini_ra
lqi era icoanaPreasfinteiNdscdtoarei de Dumnezeusi mutt r-u,,
insprim0.ntat. Luind cu litanie si cu tdmdieriacelsfiniit crin, l-au
asezatla loc de cinste,impreund cu sfintele moaste.si toti il cin-
steausi se cucerniceaude el, pentru dragostea'tvtaiiii lui Dum-
nezeu.Pentru ale cdrei rugrciuni, dea Dumnezeusr ne invred-
nicim si noi de fericirea.cea.cereascl.Amin (M.M.D.2! d.Ncamt).
MINUNEA 278
Maica Domnului infelepteste pe cel ce din simplitate
se indoia de fecioria Di
Dupd700 de ani de la intrupareaDomnuluinostru IisusHris-
tos,era un pustnic,Ateniande neam,inteleptin scripturi,dar in
faptabund"Ei mai infelept,cu numeleEghidie,care,dupdmoar_
tea pfuinlilor sdi, impdrtind la sdraciaverile sale,a piecat din
patria sa. cdliltorind el la Ierusalim,dupi ce s-ainchlnat Sfinte-
lor Locuri,s-adusin prrlile celemai dinruntru. lar a{oro,grsind
o pesterdcu un izvor limpede gi cu vreo,citiva copaci,ia pldcut
mult liniqtea locului aceluia.si rrminOnd acolo,petreceapust-
niceste,fiind hrdnit de o ,"ri6uird,, care cu dumnezeiascd voie
seduceala el de o mulgeasi cu lapteleei si cu buruienisehrdnea.
,46 Pr"t"t.NfCODM
Prin apropierea acelui loc, intr-o cetate oarecLte se afla un
dascll, intru a cdrei minte, diavolul cel ucigdtor de oameni seml-
nase neghina indoirii despre fecioria Preasfintei Nlscltoare de
Dumnezeu,cici isi ziceain mintea lui: Cum poate s[ fie Maici gi
Fecioarl? Si se silea slrmanul dascll sI scoatl aceastddriceascd
gindire din mintea sa, dar nu izbutea
Auzind cI pustnicul cel mai sus zis avea darul lui Dumnezeu gi
inlelepciunea omeneascl,s-adus la d2nsul, pentru ca savad6.,de
l-ar putea izbdvi cumva de hula aceea,pec re o avelin mintea lui.
Iar cind ere aproape de chilia Avvei Eghidie ca la trei stadii
(cadin dumnezeiescul dar), a ieqit Cuviosul intru intimpinarea lui,
pentru cd a cunoscutvenirea dascllului si gindul inimii lui.
Cdnd s-auapropiat unul de altul, dascllul heretisindu-l (salu-
tnndu-l)pe sfintul, i-a flcut metanie pind, la pdmint, insd cuvio-
sul, drept rdspuns, lovind cu toiagul intr-o piattd, a zis cu mate
glas: ,,Fecioard,maiinaintede nagtere".Si indatl (o! preasltrvitu mi-
nune!)t rdsdrit dintr-acea piatrd, un crin foarte frumos la vedere,
irt la miros cu neasemdnatd.bund mireasmd. Atunci lovind a
doua oardin piattd, a" zis: ,,Fecioarilin naEtere". 9i a rdslrit un MINUNITE MAICII DOMNULUI
alt crin asemeneacelui de mai ioainte. Apoi, lovind a treia oard TACUTNCBLORBOTNAVI
cu toiagul in piatrl Ei zicdnd: ,,$i dupd naEtere fecioard a rdmas",
indatd a rdsdrit alt crin asemeneapreaminunat. Dupd care Cuvio- M-INUNEA279
sul s-a intors la chilia sa, nemaivorbind nicidecum alt cuvint. Bogatul a sclpat de boald,,
inspdim0nt0ndu-se dascllul de o facere de minuni c acelsta, numai dupi ce a intors satul rdpit
s-aizbdvit de ispit[ Si a propovdduit tuturor minunea, pentrr ca
sI se prosllveascl Preacurata Fecioatd, Maica lui Dumnezeu. Odinioardun om bogat aluatcu sila un sat cureer^inchinat
Pentru ale cdrei ruglciuni, o, de am dobdndi Ei noi impdrdlia Maicii Domnului.EpiscopulGenomenului,Domos,de multe ori
Cerului! Amin (M.M.D.41d. Ncamt). i-a adusaminte.bogatului,sI iasddin sat, dar el nu asculta.
Dupi Lceeal-a apucatpd acel bogat hripdrel nigte friguri,
care-ltorturau graaznic.Zdcind el aqa.pe pat,unde-lscuturaufri-
gurile, i s-aariltat intr-o noapte MaicaDompului, avlnd in mdnd
un ciocande fier. Cu acel ciocanl-a lovit in frunte Ei l-a vItImat.
Bogatul,cunosc0ndu-Ei plcatul siu, a dat inapoi satul acela
Episcopului Domos fi pe lingd sat i-a mai dat si alte multe
daruri. Astfel,dupl ce ainapoiat ceea" ce a rdpit, bogatul s-aficut
sdnltos, prin rugdciunileMaicii Domnului.Dar urmele loviturii
rlin frunte s-acunoscutpind,la moarte(x. 150).