CUPRINS

I. INDUSTRIA DE CELULOZA SI HARTIE ............................................................... 2

II. SC AMBRO SA SUCEAVA ..................................................................................... 8

II.1. Amplasamentul unitatii ........................................................................................... 8

II.2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice ..................................................... 8

II.3. Surse de poluare si poluanti .................................................................................... 16

III. EVALUAREA RISCULUI DE MEDIU CONFORM ORDINULUI 184\1997 ..... 19

III.1. Evaluarea calitativa a riscului ................................................................................ 19

III.2. Evaluarea cantitativa a riscului .............................................................................. 20

III.3. Analiza rezultata .................................................................................................... 21

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 23

1
 CAP. I. INDUSTRIA DE CELULOZA I HRTIA

Cine i-ar putea imagina lumea din zilele noastre fr existena imenselor cantiti
de hrtie, care ndeplinesc diverse roluri n viaa de zi cu zi, de la cele comune, chiar
banale, n igien, gospodrii, ambalaj, la rolul important din mass-media i la cele pe care
le ndeplinete n industrie, la filtrarea substanelor chimice sau n diferite alte sectoare de
activitate.
Zi de zi gsim n cutia potal pliante publicitare pe care muli dintre noi nici mcar
nu le citim, aruncndu-le direct la gunoi. ntr-adevar hrtia este biodegradabil, dar zilnic
mii de copaci sunt tiai inutil n toat lumea pentru fabricarea acestor pliante. Acelai
lucru este valabil i pentru ziarele pe care le cumpram aproape zilnic. Dac am recicla
pliantele i ziarele, am putea ajuta la salvarea pdurilor.
Este greu s gandeti la o via fr hrtie sau s fie foarte scump astfel nct s nu
i permii achiziionarea ei, dar nici aa nu se mai poate, defririle sunt tot mai accentuate,
poluarea apelor i a aerului se intensific i din acest motiv, ducnd la accelerarea nclzirii
globale. S-au luat unele msuri pentru o poluare mai sczut, n vederea schimbrii
materiei prime, n locul rinoaselor s-a trecut pe bumbac, cnep, in, i modernizarea
fabricilor.
Hrtia este un material plan i subire, avnd ca element esenial suprafaa sa pe
care se poate scrie, ale crei dimensiuni sunt mult mai mari dect grosimea sa. Hrtia este
obinut din fibre de celuloz amestecate, care se menin mpreun fr un alt liant cu
excepia legturilor de hidrogen i a mpletirii fibrelor. Dei cele mai cutate materiale
celulozice pentru fabricarea hrtiei sunt pulpa lemnoas a unor specii de arbori de esen
moale, n special cea a coniferelor, datorit existenei fibrelor de celuloz n structura
multor plante, de la ierburi pn la arbori, se pot folosi i multe alte fibre, aa cum ar fi cele
ale plantelor de bumbac, in, cnep sau orez.
Hrtia este un material, a crui structur difer de a celorlalte materiale sub form
de foaie, din anumite considerente:
spre deosebire de materialele plastice, filmele i foliile metalice, hrtia este
un material fibros, avnd ca principal component un polimer natural
celuloza.

2
 spre deosebire de esturile pentru mbrcminte, hrtia are n compoziie
fibre scurte, aranjate n mare parte la ntmplare (hrtia este un material
anizotrop).

spre deosebire de esturile pentru haine sau articolelor de ln, piele,

hrtia are o structur laminar, n care fiecare fibr este dispus n planul
foii i datorit grosimii lor ocup un nivel particular

CELULOZA este polizaharida cea mai rspndit n natur. Ea corespunde

formulei (C6 H10 O5)n, n care n are valori cuprinse ntre 700-800 si 2500-3000. mpreun
cu lignina i alte substane necelulozice, ea formeaz pereii celulelor vegetale i d plantei
rezistena mecanic i elasticitate.

Formarea celulozei n plante este rezultatul unui proces de biosintez fotochimic.

Procentual celuloza din plante variaz n limite foarte largi: 7-10% pentru unele plante
leguminoase, 40-50% n paiele de cereale sau stuf, 40-60% n masa lemnoas a diferitelor
specii de arbori, pn la 85-99% n plante textile.

Celuloza se obine n general din bumbac, lemn, stuf i paie. Cea mai pur varietate
de celuloz se obine din bumbac prin egrenarea (ndepartarea seminelor) i apoi splarea
vatei din capsulele plantei de bumbac. Aceast varietate este folosit aproape exclusiv n
scopuri textile.

O celuloz mai puin pur se obine din lemn, stuf sau paie. n acestea celuloza este
amestecat cu diferii componeni necelulozici, numii irecruste (lignina, oligozaharide,
ceruri, rini etc.), care trebuie ndeprtai. Separarea se poate face cu ajutorul unor reactivi
acizi sau bazici care dizolv incrustele, elibernd cea mai mare parte a materialului
celulozic util. Printre reactivii folosii, cel mai ntrebuinat este bisulfitul de calciu, Ca
(HSO3)2 (n procedeul bisulfitic) sau amestecul de sulfat de sodiu i hidroxid de sodiu (n
procedeul sulfat). Celuloza rezultat este supus albirii i servete la fabricarea hrtiei sau
la chimizare; n ara noastr producia de celuloz se realizeaz n numeroase uniti
industriale.

Hrtia este un material plan i subire, avnd ca element esenial suprafaa sa pe

care se poate scrie, ale crei dimensiuni sunt mult mai mari dect grosimea sa. Hrtia este

3
obinut din fibre de celuloz amestecate, care se menin mpreun fr un alt liant cu
excepia legturilor de hidrogen i a mpletirii fibrelor.

n fabricarea hrtiei, celuloza de lemn este principala materie prim, cu toate c i

alte fibre vegetale pot fi utilizate n locul ei. Celuloza de lemn se poate obine din multe
feluri de lemne tari sau moi cum ar fi: molidul, bradul, eucaliptul, plopul i castanul.
Hrtia este materia de baz pentru mrfurile de papetrie i librrie. Producia i consumul
de hrtie din ara noastr au crescut ntr-un ritm nalt n ultimii ani datorit cererii din ce n
ce mai mari pentru tiprirea ziarelor, crilor tiinifice, tehnice, culturale, i mai ales
pentru manuale i cursuri. In prezent i n perspectiv hrtia se va realiza, ntr-o msur din
ce n ce mai mare, prin reintroducerea n circuitul economic a materialelor celulozice
utilizate (maculatur, ziare, reviste, cri etc.). Principalele fabrici de hrtie sunt la Piatra
Neam, Buteni, Letea, Scieni, Secuieni, Sibiu, Brila.

Hrtia, asemntoare cu cea de azi, a fost fcut pentru prima dat n anul 105
d.Ch. de un eunuc de la curtea mpratului Ho Ti n China. Se crede ca la nceput s-a
fabricat din textile nefolositoare i apoi coaja de dud i alte plante din care se produceau
esturile. Hrtia s-a produs numai n China timp de 500 de ani. n anul 610 a fost
introdus n Japonia, iar n 750 n Asia Central. In Europa s-a produs prima dat n anul
1150 n Spania, dup care producerea ei s-a dezvoltat i n restul Europei. In Europa, hrtia
se obinea din textile nefolositoare. Cnd a aprut tiparul, a crescut cererea de hrtie i s-a
nregistrat o criza de textile, ceea ce a dus la gsirea altor materii prime pentru fabricarea
hrtiei. In sec. XIX au nceput s fie folosite fibrele tulpinilor plantelor. In 1798 Nicholas-
Louis Robert a fcut prima main de fabricare a hrtiei care producea doar o singura foaie
de hrtie o dat. In timp, lemnul a devenit prima surs de fibr n fabricarea hrtiei, iar
fibrele textile nc se folosesc n fabricarea hrtiei tari.

Principalul component al peretelui celular al plantelor este celuloza.

mpreuna cu celuloza se mai gasesc, n procente diferite si alte substante cum sunt
lignina, hemicelulozele, substante pectice, grasimi, ceruri, gume, mucilagii, amidon, resturi
de proteine, saruri minerale, s. a.

4
 Cele mai importante componente sunt celuloza si hemiceluloza, dar si prezenta
ligninei prezinta interes, ea mpiedicnd separarea fibrelor celulozice n procesul de
mcinare.

Nr. Planta Celuloza Hemiceluloze Lignina

crt. % % %
1. Lemnul 40-50 12-34 20-32
2. Paie de cereale 31-45 35-38 15-25
3. Inul 65-75 15-21 2-5
4. Bumbacul 88-96 pna la 6 0

(numai subst. pectice)

Tabel 1. Cantitatile relative de celuloza, lignina si hemiceluloza din peretele celular al

ctorva plante

Pentru a obine anumite caracteristici de calitate ale hrtiei s-a constatat ca fibra
trebuie s sufere un tratament mecanic. Transformrile fizice ale fibrei celulozice prin
tratamente mecanice se cheam mcinare. n procesul de mcinare se consum o cantitate
considerabil de energie electric.

Pentru sortimentele obinuite de hrtie consumul variaz ntre 200 i 1000

Kwh/ton, iar unele sortimente speciale necesit chiar i 5000-7000 Kwh/ton.

Consumul acesta mare de energie oblig pe fabricantul de hrtie s cunoasc bine

procesul de mcinare pentru a obine maximum de calitate cu minimum de energie.

5
 mbuntirile aduse hrtiei prin mcinare nu sunt numaidect proporionale cu
durata mcinrii.

Pe lnga variaiile proprietilor fizico-mecanice, mcinarea produce i alte

modificri ale hrtiei. Astfel, opacitatea scade cu creterea gradului de mcinare pe seama
creterii densitii, retenia fa de umplutura i substanele de ncleiere i de colorare
crete. Unele dintre aceste shimbri sunt avantajoase, iar altele negative. Este necesar s se
cunoasc schimbrile proprietilor hrtiei, pe seama modificrilor aduse fibrei individuale
n procesul de mcinare.

Examinarea microscopic arat c prin fibrilare se reduce lungimea i grosimea i

crete suprafaa specific. De asemenea, prin mcinare se constat o cretere a cantitii de
ap reinut de celuloz.

Pe lnga aceste efecte msurabile s-a mai observat c, datorit repetatei aciuni de
frecare la care este supus fibra celulozic, se rup legturile laterale interne avnd loc
procesul denumit fibrilare intern. Ca urmare polizaharidele ce se gsesc pe suprafaa
fibrei sunt parial dispersate sau dizolvate. Acestea sunt efectele fundamentale pe care le
are mcinarea asupra fibrelor individuale.

Toate instalatiile de mcinare au aceleai elemente de baz : dou suprafee de

mcinare care se deplaseaz una fa de alta.

Hrtia si cartoanele se ncleie pentru a-i pstra performanele n contact cu unele

lichide.

ncleierea hrtiei de scris sau de tipar pentru ca cerneala s nu ptrund pe partea opus sau
s nu fac musti n urma peniei este mai simpl.

Probleme deosebite ridic hrtia de saci sau hrtia de ambalaj n sensul ca apa s nu
treaca prin coala de hrtie i n sensul ca hrtia s-i pstreze proprietile de rezisten n
mediu mai umed.

Hrtia pentru stratul neted de carton ondulat este ncleiat pentru a conferi cutiilor o
suficient rezisten i dup o expunere la ploaie.

6
 Unele hrtii pentru ambalat alimente trebuie s reziste la acidul lactic sau la sucul
de carne. Tratarea cu ceruri sau cu polietilen permite obinerea unor ambalaje
corespunztoare pentru alimente sau chiar pentru confecionat pahare.

ncleierea n mas presupune folosirea colofoniului, a cleiurilor sintetetice, a

emulsiei de parafin precum i a altor aditivi pentru rezisten n stare umed i care se
introduc n pasta de hrtie nainte de lansarea ei pe sit.

ncleierea va reduce ptrunderea lichidelor prin foaia de hrtie sau de carton, dar
expunnd hrtia la umiditate un timp mai lung, ea se va desface n fibre. Pentru ca hrtia n
stare umed s-i pstreze 30-50% din rezistena n stare uscat este nevoie s fie tratat cu
substane speciale. Prin tratarea la suprafa, n presa de ncleiere, sau pe calandru cu
adezivi sau ceruri, ncleierea se mbuntete.

Acest tratament poate impermiabiliza hrtia sau cartonul ntr-o anumit msur, dar
n mod obinuit este necesar s se casereze coala de hrtie sau carton cu o barier de
plastic sau de folie metalic.

Exista doua tipuri de maini de hrtie :

1. maina de tip fourdrinier ; 2. maina cu sit cilindric .

Aceasta clasificare este numai pe baza sistemului de formare al foii, cci ntre cele
dou tipuri se pot face multe combinaii, iar pentru fabricarea hrtiilor speciale sunt maini
speciale.

Principiile fabricrii hrtiei sunt aceleai pentru toate tipurile de maini. Banda de
hrtie este mai nti format dintr-o suspensie apoas de fibre pe sita plan sau cilindric.
Dup aceea banda de hrtie se deshidrateaz n seciunea preselor, se usuc n partea
usctoare i dac este cazul se calandreaz i se nfaoar.

Procesul de uscare are n vedere eliminarea apei din banda de hrtie prin evaporare.

Fabricanii de hrtie produc cantiti mari de ape uzate, care pot avea efecte
duntoare asupra apelor n care se vars, de aceea acetia trebuie s gseasc un proces de
tratare care poate minimaliza aceste efecte n mod considerabil.

7
 CAP.II. S.C. AMBRO SA SUCEAVA

I.1. Amplasament

Instalatia este amplasata pe malul stang al raului Suceava, la 50 km in partea de

nord de granita cu Ucraina si 60 km in partea de est de granita cu Republica Moldova;
47040' latitudine nordica si 26020' longitudine estica.
Activitatea principala o reprezinta fabricarea celulozei si hartiei.
Activitati conexe: fabricarea cartonului ondulat, cutii din carton ondulat si saci din hrtie;

8
producerea varului (integrata in fluxul tehnologic de fabricare a celulozei ca instalatie de
regenerare a varului din namolul alb).
Produsele fabricate in instalatie sunt urmatoarele:
- celuloza sulfat neinalbita din rasinoase si foioase pentru uz intern;
- pasta de maculatura pentru uz intern;
- hartie de ambalaj rezistenta;
- hartie pentru carton ondulat (capac);
- hartie pentru carton ondulat (miez) cu 90-100% maculatura.
Capacitatea instalatiei:
- 110.000 t/an celuloza sulfat nealbita;
- 155.000 t/an hrtie de ambalaj naturala;
- 300 t/zi pasta de maculatura.
Regimul de lucru: flux continuu.

II.2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice

Instalatia de preparare a lemnului cu o capacitate instalata de 660.000 mc/an,

asigura prelucrarea lemnului de rasinoase (85%) si foioase (15%) pentru prepararea pastei
de celuloza. Depozitarea tocaturii in halda cu capacitatea de 100.000 mc are ca scop
asigurarea unui stoc constant de materie prima lemnoasa. Atelierul de preparare lemn
cuprinde 3 linii de de fabricatie, fiind retehnologizat in perioada 1997-2001, cand mare
parte din dotarea tehnica initiala a fost inloicuita si completata.
Instalatia de fierbere a lemnului are o capacitate de producere a celulozei de
110.000 t/an. Operatia are ca scop eliberarea celulozei de incruste (lignina), sub actiunea
alcalilor (NaOH, Na2S, Na2CO3), la temperaturi ridicate (168-1700C) si presiune de 9 atm,
dupa o tehnologie sulfat discontinua conventionala, care aplica principii ale fierberii
menajate si sisteme moderne de conducere a procesului.
Instalatia de sortare a celulozei - eliminarea impuritatilor din pasta si reducerea la
minim a continutului de fibre celulozice in refuzul de la sortare (inlaturarea nodurilor in
vederea fierberii lor). Operatia are loc pe o linie moderna de sortare la cald in utilaje
inchise, sub presiune si la consistenta medie.

9
 Instalatia de spalare a celulozei - extragerea lesiei de fierbere din materialul
celulozic. Spalarea se realizeaza pe doua linii tehnologice cu cate 4 filtre celulare rotative,
Sa = 60 mc/fiecare, in contracurent si spalarea finala in cate o presa de spalare-stoarcere.
Instalatia de evaporare a lesiei negre slabe - concentrarea lesiei LNS provenite de
la instalatia de fierbere in vederea arderii in cazanul de regenerare. Evaporarea se
realizeaza sub vid, cu circulatie in curent mixt pe doua linii de evaporare si o instalatie de
post-concentrare cu o suprafata totala de 9800 m2, realizand concentratii de 70% a lesiei
negre. Instalatia functioneaza la capacitatea corespunzatoare unei productii de 110.000 t/an
celuloza.
Instalatia de ardere a lesiei negre concentrate - valorificarea partii organice
(componentele necelulozice ale lemnului) din lesia neagra concentrata prin obtinerea
aburului energetic, in timp ce partea anorganica este recuperata sub forma de topitura, din
care se obtine lesia verde. Capacitatea de ardere este de 20-21 t substanta uscata pe ora
(165.000 t s.u./an).
Instalatia de caustificare a lesiei verzi si regenerare a varului - transformarea
principalului sau component, carbonatul de sodiu (component inactiv in procesul de
fierbere), in hidroxid de sodiu, prin reactia cu varul, obtinindu-se lesia alba care se
reintroduce in circuitul de ferbere a lemnului. Din reactia de caustificare rezulta namolul
alb (suspensie de CaCO3 ).
Insatalatia de fabricare a hartiei - Functioneaza masina de hartie nr. 1 cu o
capacitate de 155.000 tone /an; masinile 2 si 3 au fost dezafectate.
Procesul tehnologic de fabricare a hartiei cuprinde urmatoarele faze tehnologice:
- macinarea pastei de celuloza;
- sortarea pastei de hartie in sortizoare sub presiune si centriclinere;
- lansarea si deshidratarea pastei de hartie pe masa sitei;
- presarea hartiei;
- uscarea hartiei in grupuri de cilindri uscatori;
- calandrarea hartiei;
- infasurarea si bobinarea hartiei.
Instalatia de preparare a pastei de maculatura realizeaza destramarea maculaturii
brute, sortarea grosiera, sortarea fina a pastei, ingrosarea, stocarea si dispersia pastei de
maculatura dupa o tehnologie care corespunde cerintelor BAT. Elimina partea
nereciclabila din maculatura (plastic, impuritati minerale, aditivi anorganici, metale).

10
 Producerea aburului si a energiei electrice include centrala electrotermica cu doua
cazane termice (combustibili de baza de gaz metan), 38 MW fiecare, legate separat la cate
un cos si un cazan termic pentru valorificarea deseurilor lemnoase legat la un cos, cu
capacitatea nominala de 13 t abur/h, 14 atm si 179 0.
Tratarea apei brute captarea apei din sursa de suprafata, raul Suceava (debit maxim
autorizat 330 l/s) si prepararea apei industriale, dedurizate si demineralizate pentru consum
propriu.
Epurarea apelor uzate tratarea primara a circuitului de ape tehnologice in statia de
epurare mecano-chimica proprie si descarcarea in statia de epurare municipala SC ACET
SA pentru epurarea secundara. Namolul organic rezultat din epurarea primara a apelor
uzate care se depune in decantoarele statiei de preepurare ca urmare a tratarii apelor cu
sulfat de aluminiu, este preluat de instalatia de deshidratare pusa in functiune pe data de
28.02.2007, ce permite realizarea unui grad de deshidratare a namolului pana la 30-35%.
Namolul deshidratat se depoziteaza temporar pe o suprafata betonata din statia de
preepurare apoi se elimina final la halda de gunoi a orasului Suceava.

Materii prime|materiale Natura chimica(compozitie) Impactul asupra mediului

auxiliare
Lemn Rasinoase, foioase Deeurile lemnoase
nevalorificabile nu prezint
toxicitate, sunt parial
degradabile (partea
organic); cenua i a zgura
sunt nepericuloase, nu sunt
degradabile;
Sulfat de sodiu tehnic Na2SO4 si impuriti Nu se cunosc efecte
potenial toxice
Hidroxid de sodiu NaOH tehnic Toxicitate acvatic: toxic
pentru peti i alge

Antispumant Emulsie de silicon (produse Toxic dermatologic;

INFINITY WN 7691 siloxanice); Nu este clasificat ca
Nu are componente care periculos pentru mediu;
prezint risc Fr efecte adverse asupra
organismelor acvatice;

11
Agent dezincrustare
INFINITY SL 4490
Agent deshidratare
INFINITY DA 2723
Var nestins
Sulfat feros
Acid clorhidric
CORREND
Inhibitor de coroziune
pentru tratarea apei de cazan
CA OX- AWAY PLUS
produs pentru ndeprtarea
oxigenului din apa de cazan
BP 800 (LP)
Alcalinizant
Fosfat trisodic
Ap amoniacal
Acid amino- tri metilen- Nu este considerat toxic
fosforic pentru sntate;
Toxic pentru unele specii de
pesti (pstrv curcubeu;
Daphnia Magna).
Nu este uor biodegradabil
Alcooli etoxilai, Foarte toxic pentru
dodecilbenzensulfonat de organsmele acvatice;
sodiu periculos dac este nghiit i
iritant pentru piele i ochi;
CaO Nu prezint toxicitate pentru
animale, plante, om
FeSO4 Nu este un produs toxic
Soluie cu conc. 32,6%- Toxic pentru albine, peti i
34,4% plante, om;
este un acid agresiv;
Amestec de amine Riscuri pentru sntatea
neutralizate, oamenilor;
dietilhidroxilamin i Toxicitate acvatic: peti
morfolin
Amestec catalizat de sulfit Nu sunt disponibile
de sodiu/metabisulfit de informaii toxicologice i
sodiu; ecologice
Soluie pe baz de NaOH Toxicitate acvatic: toxic
pentru peti i alge
Compus anorganic
Ap amoniacal Amestecul este iritant pentru
mucoase. Concentraia letal
pentru om este de 0,5-1%
amoniac gazos n aer i o
expunere de 5 min.n acest
mediu. Intoxicaia acut
apare la conc. de 0,25-
0,45%.
12
Maculatur brut (se
utilizeaz ca materie prim
pentru fabricarea hrtiei,
substituind fibra celulozic
virgin-lemnul)
Amidon cationic
CERESAN WE sau
MILLBOND
Auxiliar la fabricarea hrtiei
(pentru mbuntirea
caracteristicilor fizico-
mecanice)
Sulfat de aluminiu tehnic
Ageni de ncleiere a hrtiei
(HI-PHASE 35J)
Ageni de ncleiere a hrtiei
(DISPERAN MK 5530)
Antispumant DE AIREX
Ageni de retenie
( NOVUS PC 9910)
Deeuri reciclabile de hrtie Fibra celulozic este
care conin i componente biodegradabil;
nevalorificabile (plasticuri, materialele plastice care
materiale de umplutur, exista n componena
resturi metalice, nisip) maculaturii nu sunt
biodegradabile.
Polimeri din cereale granulat Produs uor biodegradabil
cationic alchilat; care nu este ecotoxic.
Consum oxigen la
biodegradare
Al2 (SO4 )3 x18 H2O Nu polueaz mediul, nu este
toxic, este biodegradabil.
Dispersie apoas a unei Produsul nu este periculos;
rini modificate chimic i a Nu sunt disponibile
unui polimer cationic (cu informaii ecotoxicologice;
35% substan uscat) Nu este determinat
biodegradabilitatea;
Compui chimici sub form Nu este periculos pentru
de emulsii pe baz de rini sntate;
modificate i stabilizate Nu sunt cunoscute efecte
chimic, cu coninut de toxice;
substan uscat de cca Este neexplozibil i
30%; neinflamabil;
Emulsie de componeni Produsul nu este clasificat ca
organici de hidroxizi, esteri periculos pentru mediu;
grai i produse tensioactive; Produsul este biodegradabil
Toxic pentru mamifere si
pesti
Emulsie polimeric sintetic Nu prezint riscuri pentru
organic, distilat uor de sntate;
petrol 10-30%, alcool 1-5%, Toxic dermatologic
clorur de amoniu 1-5% Produsul nu este foarte
13

Biocizi 2,2-diBr-nitrilpropionamid
SPECTRUM RX 7823
Biodispersani Ageni tensioactivi solubili
SPECTRUM NT 2013 n ap anionici i non ionici;
soluie 0,5-2% NaOH
Agent coagulare Produs polimeric cu mas
PERFORM 9783 molecular mic, puternic
cationic; nu are componente
periculoase;
Cerneal Cerneala este pe baz de ap
Silicat de sodiu SiO2
Oxigen Gaz tehnic lichefiat
Acetilen Gaz tehnic lichefiat;
extrem de inflamabil
Pcur Produs petrolier
Motorin Produs petrolier distilat cu
coninut redus de sulf.
biodegradabil
Nu este clasificat ca
periculos pentru mediu;
Biodegradabil, nu produce
bioacumulare;
Toxici pentru pstrvul
curcubeu, Daphnia Magna
Informaii toxicologice:
dermatologic,
toxic pentru pstrvul
curcubeu, Daphnia Magma
Nu prezint riscuri pentru
sntate;
Produsul nu este uor
biodegradabil;
toxicitate acvatic redus:
Daphnia Magna
Produsul nu este periculos
pentru sntate, Nu exist
componente periculoase
Produsul nu este introdus n
Lista substanelor
periculoase
Produsul nu este poluant
pentru ap sau aer;
Inflamabil; iritant;
periculoas pentru mediu
substan cancerigen de
cat.III;
inflamabil, iritant,
periculos pentru mediu;
nociv pentru organismele
acvatice;
14
Ulei mineral Ulei mineral aditivat cu Toxicitate forte redus;
aditivi specifici; Nu este biodegradabil;
Volatilitate redus i
insolubil n ap;
Tabel 2. Materii prime si materiale auxiliare

Unitatea desfasoara activitati cu substante toxice pentru lucrari de laborator si cu

substante periculoase pentru laborator si procesul tehnologic: acid clorhidric, COREND,
SPECTRUM RX 7816, 7823, INFINITY DA 2723, pacura, motorina, oxigen, acetilena,
hidroxid de sodiu, hipoclocit de sodiu, agent de retentie PERFORM 8178.
Respecta HG 490/2002 - privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor,
precum si HG 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente
majore.
Activitatea de pe amplasamentul SC AMBRO SA intra sub incidenta Directivei
SEVESO si se incadreaza in categoria de risc minor de producere a unor accidente de
mediu cu implicarea substantelor periculoase, determinat de depozitarea pacurii, utilizata
drept combustibil de rezerva.
Pentru substantele care intra sub incidenta legii 300/2002 (precursori), utilizate in
procesul de productie ct si pentru uz curent in laborator - acid clorhidric, toluen, acid
sulfuric, acetona, metiletilcetona (butanona), permanganat de potasiu - unitatea detine
autorizaie pentru operaiuni cu precursori eliberate Agentia Nationala pentru Substante si
Preparate Chimice Periculoase i Ministerul Sntii.

Denumire substante Starea Elemente de Necesar

periculoase fizica clasificare/etichetare tone/an
Acid clorhidric lichid coroziva
495
(solutie 33%)
COREND (10%-25% lichid inflamabil, nociv,
morfolina, 2,5%-10% coroziv
dietilhidroxilamina)

SPECTRUM lichid iritanta, toxica 8,465

RX 7816

15
 SPECTRUM lichid toxica, periculoasa,
RX 7823 nociva
INFINITY nociva, iritanta
12,1
DA 2723
pacura lichid inflamabila, iritanta,
periculoasa pentru 1466
mediu
motorina lichid inflamabila, iritanta,
periculoasa pentru 380
mediu
oxigen gaz oxidant 1200
butelii/
10,3 t
acetilena gaz extrem de inflamabil 360 butelii/
2,160t
hidroxid de sodiu lichid 1528 t
sol.NaOH
cu
concentratie
46,6-48,6%
hipoclorit de sodiu lichid Reactiv lab. Doze foarte
mici
agent de retentie lichid Nenominalizata Doze foarte
PERFORM 8178 mici

Tabel 3.Lista substantelor chimice periculoase sub incidenta Directivei 96/82 CEE SEVESO II

3) Surse de poluare si poluanti

Aer

Faza de proces Poluant

Fierbere lemn H2S, metanol, dimetilsulfura, CO2,

amoniac, mercaptani
Spalare celuloza H2S, dimetilsulfura, mercaptani
Evaporare leie neagr H2S, gaze de ardere, pulberi alcaline,
mercaptani
Arderea leiei negre H2S, CO2, CO, SO2, NOX , pulberi alcaline,

16
 mercaptani
Dizolvarea topiturii H2S, mercaptani
Arderea nmolului alb (regenerarea varului) H2S, mercaptani, CO2, CO, SO2, NOX ,

Incinerarea deeurilor lemnoase
Obinerea energiei termice i electrice
Transport, alte utilaje
Tabel 4. Emisii in aer
pulberi alcaline
CO, CO2, SO2, NOX, pulberi
CO, CO2, SO2, NOX, pulberi
CO, SO2, NOx, metale, pulberi

Indicator Cd (mg|mc) CMA (mg|mc)

Pulberi totale 3 5
SO2 21 35
NOx 345 350
H2S 6 10
CO 85 100
Tabel 5. Indicatori de calitate pentru aer

Apa

Sursa de apa uzata Metode de epurare Punctul de evacuare

Ape conventional curate Epurare in statia municipala Efluent ACET in raul
Ape de racire curate Suceava
Ape de la tratarea apei
Ape tehnologice cu
incarcare redusa
Ape reziduale tehnologice Epurare primara in statia Efluent ACET in raul
de la : AMBRO Suceava
fabricare celuloza, Epurare secundara in statia
regenerare saruri sodice, municipala
fabricare hartie,
prelucrare maculatura
Ape menajere Epurare in statia municipala Efluent ACET in raul
Suceava
Tabel 6. Surse de ape poluate

17
Indicator Cd (mg|l) CMA (mg|l)
CBO5 250 300
CCO 400 500
Materii totale in suspensie 300 350
Sulfuri 1 1
pH 8,5 6,5-8,5
Tabel 7. Indicatori de calitate pentru apa de suprafata
Sol si panza freatica
Sursele potentiale de poluare a solului:
- Depunerea pulberilor evacuate in procesul de fabricare a celulozei (Na2SO4, Na2CO3,
CaO, CaCO3), avand ca efect alcalinizarea solului;
- Depozitarea materiilor prime si auxiliare, produse finite si subproduse;
- Rezervoarele subterane;
- Depozitarea deseurilor tehnologice si netehnologice;
- Manipularea si depozitarea combustibililor;
- Infiltratii din retelele de canalizare;
- Depozitarea utilajelor in spatii exterioare neamenajate.

18
III. EVALUAREA RISCULUI DE MEDIU CONFORM ORDINULUI 184|
1997

1)Evaluarea calitativa a riscului

Agent Pericol Sursa Cale Tinta Importanta Necesitate

poluant riscului lucrari
remediere
Pulberi Toxic Ardere Emisii Aer Medie Da
lesie, inhalare Om Medie Nu
incinerare
deseuri
lemnoase,
obtinere
energie
SO2 Toxic Ardere Emisii Aer Medie Da
lesie, inhalare Om Medie Nu
Fitotoxic incinerare Ecosisteme Medie Da
deseuri
lemnoase,
obtinere
energie
NOx Toxic Ardere Emisii Aer Mare Da
Fitotoxic lesie, inhalare Om Mare Da
incinerare Ecosisteme Mare Da
deseuri
lemnoase,
obtinere
energie
H2S Toxic Fierbere Emisii Aer Medie Da
lemn, inhalare Om Medie Nu

19
 spalare
celuloza,
evaporare
lesie,
ardere
lesie
CO Toxic Ardere Emisii Aer Mare Da
lesie, inhalare Om Mare Da
Fitotoxic incinerare Ecosisteme Mare Da
deseuri
lemnoase,
obtinere
energie
Materii in Fitotoxic Ape uzate Deversari Apa Medie Da
suspensie Scurgeri Sol Medie Nu
Infiltratii Ecosisteme Medie Da
Sulfuri Fitotoxic Ape uzate Deversari Apa Mare Da
Scurgeri Sol Mare Da
Infiltratii Ecosisteme Mare Da
Tabel 8. Matrice pentru evaluarea calitativa a riscului de mediu

2) Evaluarea cantitativa a riscului

R=P*G
R risc
P probabilitate
G gravitate

Probabilitatea Gravitatea
3 = mare 3 = major
2 = medie 2 = medie
1 = mic 1 = usoar

20
Aer risc = 2,4
R pulberi totale = 1 * 2 = 2
R SO2 = 1 * 2 = 2
R NOx = 1 * 3 = 3
R CO = 1 * 3 = 3
R H2S = 1 * 2 = 2
R aer = 2 + 2 + 3 + 3 + 2 | 5 = 12 | 5 = 2,4

Apa suprafata risc = 2,5

R materii in suspensie = 1 * 2 = 2
R sulfuri = 1 * 3 = 3
R apa de suprafata = 2 + 3 | 2 = 5 | 2 = 2,5

3) Analiza rezultata

Probabilitatea ca unele accidente chimice sa se produca este mica (P = 1), dar daca
se produc, acestea pot avea o gravitate foarte mare (G = pana la 3). In aer, cel mai mult pot
afecta oxizii de azot si monoxidul de carbon. In ceea ce priveste apa de suprafata, daca in
apa ajunge lesia de la fierberea lemnului aceasta poate produce poluare semnificativa a
apei si solului.
Pentru a reduce riscul producerii unor accidente de mediu este necesara:

Intretinerea si supravegherea utilajelor cu scopul evitarii pierderilor accidentale de substante

toxice;
Aplicarea tehnologiilor si surselor de energie nepoluante;
Intensificarea delignificrii nainte de instalatia de albire, prin fierbere modificat
sau extins, si printr-o treapt suplimentar de tratare cu oxigen;
Albirea fr clor elementar si extinderea de capacitate la treapta CIO2;
Sistem de colectare a apelor de rcire curate;
Striparea si valorificarea condensurilor impure de la fierbere si evaporare;
Monitorizarea scurgerilor accidentale, colectarea si recuperarea lor;

21
 Tratarea local a surselor majore de compusi organici oxidabili, cum ar fi surplusul
de ap gras de la ngrostorul de celuloz sau preaplinurile de la rezervoarele de
lesii (de la fierbere, evaporare) care au aport constant si ridicat la ncrcarea
efluentului general;
Reactualizarea periodic a inventarului evacurilor cu identificarea surselor de
poluare cu substante prioritare, toxice;
Monitorizarea permanent a indicatorilor fizico-chimici reglementati de autoritti;
Controlul toxicologic periodic prin indicatorii chimici si biologici, pentru stabilirea

gradului de conformare.

22
 BIBLIOGRAFIE

1)
2) http://www.scribd.com/doc/56016928/Autorizatie-Functionare-Ambro
3) http://www.biomateriale.ro/Celuloza.pdf
4) http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Fabricarea-hartiei422318412.php

23