1.

Igiena copiilor i adolescenilor ca tiin i ramur practic a medicinei,

coninutul ei i sarcinile, compartimentele.
Igiena copiilor si adolescentilor prezinta o stiinta profilactica care se ocupa de mentinerea
si fortificarea starii de sanatate a generatiei de crestere. Sarcinile de baza sunt:
1.Ameliorarea permanenta a starii de sanatate si a nivelului de dezvoltare fizica si
neuropsihica;
2.Studierea organizarii si realizarii procesului instructiv-educativ al copiilor pentru a
optimiza regimul activitatilor lor;
3.Examinarea organizarii instruirii prin munca a elevilor si instruirii profesionale in
scolile profesionale tehnice si in cele de meserii si elaborarea masurilor de ameliorare;
4.Studierea organizarii si utilizare diferitor forme de educatie fizica si elaborarea a
normelor de efort fizic pentru copii de diferite virste;
5.Examinarea si aprecierea organizarii alimentatiei copiilor de diferite virste si
propunerea masurilor de ameliorarel;
6.Solutionarea problemelor supravegherii igienice preventive in timpul
planificarii,proiectarii,constructiei si darii in exploatare a diferitor institutii.
7.Aplicarea cit mai pe larg a diferitor forme si mijloace de educatie igienica a copiilor;
In functie de virsta igiena copiilor si adolescentilor poate fi divizata in trei
comportamente:
a)igiena copiilor de virsta mica pina la 6-7ani -igiena prescolara;
b)igiena copiilor de la 6-7 ani pina la 17-18 ani(19) ani -igiena scolara;
c)igiena adolescentilor,juniorilor si tinerilor de la 17-18 (19) ani pina la 23-24 de ani -
igiena tineretului sau igiena universitara.
2.Cerinele igienice la organizarea leciilor de munc manual pentru elevii claselor
inferioare.
Conform programelor de studii pentru instruire prin munc se prevede p-u elevii claselor primare
de a se petrece arta plastic cu modul de educaie tehnologica.
Arta plastic pentru elevii claselor primare conine: nsuirea modului elementar de
prelucrare manual a diferitor obiecte din hrtie, carton, cusutul, brodatul, mpletitul, croetatul,
autoservirea, amenajarea ncperilor .a. Pe lng arta plastic elevii claselor primare mai
nsuesc unele moduluri de educaie tehnologic, ca: arta culinar i sntatea, cusutul i brodatul
tradiional.
Orele vor fi cu durata de o or academic (45 min.) pe sptmn.Aceste ore se ncep cu
explicaiile nvtorului, continu cu lucrul practic de sine stttor i se termin cu totalizarea
lucrului efectuat, aprecierea lui i dereticarea locului de munc. Durata lucrrilor practice va fi de
2530 min. Dup fiecare 15 min. se recomand o pauz pentru exerciii fizice 23 min.
Randamentul acestor lucrri practice va fi 6065%, deci aceste activiti sunt mai eficiente. n
cazul dat pot fi evideniai copiii care au nclinaii de a picta, zugrvi etc. La leciile de educaie
tehnologic elevii nsuesc cteva moduluri tehnologice: arta culinar i sntatea, cusutul i
brodatul tradiional.

3.Cerinele igienice la editarea manualelor.

Expertiza igienic a manualelor se realizeaz prin obinerea datelor despre:
a. hrtia folosit;
b. dimensiunile caracterelor (corpurilor) i a desenelor lor;
c. dimensiunile zaului;
d. imprimarea textului;
e. date generale (format, coperta, pentru ce clas e destinat, masa lui .a.);
Cerinele igienice fa de hrtie-Pentru a crea condiii optimale de vizibilitate hrtia trebuie s
fie de culoare alb cu coeficientul de reflecie 70-80 %. Suprafaa ei trebuie s fie neted,
uniform, curat, fr fibrioare i pete. Hrtia nu va transparen (strvezie) i lucioas.
Cerinele igienice ctre caractere (litere).-. Exist mai multe forme de garnitur: de abecedar,
accident grotesc pentru reviste, colare, literar .a.
Pentru elevii claselor I se vor folosi garnituri de abecedare i accident grotesc pentru
reviste, iar pentru clasele II accident grotesc de reviste i celei colare. La tiprirea manulaelor
pentru elevii claselor gimnaziale i liceene se recomand de a folosi garniturile colare i
literare.La aprecierea caracterelor trebuie s se ia n consideraie ct grosimea liniuelor
principale verticale, att principale, i celor secundare. Raportul dintre aceste grosimi va fi de
2:1. Grosimea liniuelor principale va fi cel puin de 0,25-0,3 mm, Iar celor secundare 0,12-015
mm. Distana (spaiul) dintre liniuele principale va fi de 2 ori mai mari de ct grosimea
lor.nlimea caracterelor de abza vor fi de cel mult 8 mm, dar nu mai mic de 5 mm.
Cerinele igienice fa de za-distanta dintre caractere care va fi de 0,5mm i cuvinte de 2
mm.
Lungimea rndului -pentru elevii claselor primare de 130-126 mm, iar pentru cei de vrst mai
mare - 113-95 mm. Distana optimal dintre rnduri se consider de cel puin 1,7 mm.
Densitatea zaului (numrul caracterelor pe 1cm2) va fi de cel mult 15 caractere.
Limea cmpului intern va fi de cel puin 0,9-10 mm. Raportul dintre limea cmpului : intern,
de sus, exter i de jos v-a fi de 2:3:4 i 5.
Cerinele igienice al imprimrii (tiparului) manualelor-Imprimarea manualelor trebuie s fie
clar, intensiv i uniform
4.Metodele de cercetri folosite de igiena copiilor i adolescenilor.
In domeniul igienei copiilor si adolescentilor se utiliseaza urmatoarele grupe de metode:
a)fizice(temperatura,umiditatea relativa si viteza curentilor de aer,radiatia
termica,iluminarea naturala si artificiala);
b)chimice (calitatea apei potabile,continutul chimic al produselor alimentare,prezenta
diferitor compusi in aer -CO,CO2 etc.);
cfiziologice ,biochimice,clinice(starea functionala starii de sanatate in taberele de odihna
etc.)
d)microbiologice si helmintologice(insamantarea bacteriologice si helmintologice etc.);
e)sanitaro-statice (generalizarea datelor obtinute,analiza si aprecierea starii de
sanatate,elaborarea satndardelor etc.)

5.Organizarea igienic a instruirii prin munc a elevilor (biei) claselor medii n atelierele
colii, cerinele igienice ctre atelierele colii.
Educaia tehnologic pentru biei se desfasoara- n atelierul de lcturie i tmplrie, unde ei
nsuesc tehnologiile de prelucrare a metalului i a lemnului; Durata acestor lecii e de o or (45
min.) pe sptmn, iar densitatea lucrului practic trebuie s fie de cel mult 70 75%. n timpul
leciilor de educaie tehnologic se va folosi o pauz de cultur fizic cu durata de 2 3 minute.
Pentru instruirea elevilor vor fi necesare ncperi speciale (ateliere) cu un spaiu suficient.
Conform normelor departamentale se construcii (NDC 50 86) n instituiile preuniversitare
sunt prevzute ncperi speciale care fac parte din grupa ncperilor principale. Se recomand ca
atelierele de instruire prin munc s fie amplasate n blocuri separate sau la etajul nti n captul
cldirii (ntr-o arip) i s aib ieire la teren. Atelierele de prelucrare metalului se amenajeaz
cu strunguri de lctuerie:
Strungul de lctuerie, cu scaune reglabile sau taburete are un aspect de o mas
masiv de lemn cu grosimea capacului de 5-6 cm trainic fixat pe picioare de fier. Sub capac se
instaleaz sertare, pentru pstrarea sculelor i materialelor de prelucrat. Locul de lucru este
nzestrat cu menghin. Mesele strungurilor au dimensiuni de 10050 cm. Ele pot fi amplasate n
1,2 i n rare cazuri de 4 locuri. Ele se vor amplasa perpendicular ctre ferestru sau n form de
ah. Se va respecta distana dintre strunguri (mese) i rnduri, care trebuie s fie de 100 cm, iar
de la perei i strunguri de 80 cm.
Strungul de tmplrie prezint principalul utilaj de nzestrare al atelierelor de
prelucrare a lemnului, i sunt alctuite din mese de tmplrie cu scaunele reglabile sau taburete.
Aceste mese se produc de 3 nlimi 75,5, 78,0 i 80,5 cm i suprafaa de 12575cm. Mesele de
tmplrie se amplaseaz n 3 rnduri, perpendicular ctre fereastr sau un unghi de 45 (ah).
Distana de la perei i strunguri va fi de cel puin 50 55 cm, iar dintre rnduri i strunguri nu
mai mic de 70 cm. Pe masa strungului se va instala menghin de lemn pentru a fixa scndura
sau segmente de prelucrare.

6.Formele i metodele de educaie sanitar a copiilor i adolescenilor

Educatia igienica in institutii destinate copiilor si adolescentilor se desfasoara permanent si are
sarcina de a insusi,a forma la ei un nivel de cunostinte despre ocrotirea sanatatii si de a le educa
deprinderile igienice.
Familizarea si insusirea nivelului de cunoastere despre sanatate,despre ocrotire ei se
realiseaza sistematic in timpul procesului de instruire si incepe treptat inca din perioada
prescolara.
Educatia igienica in colectivele de copii este efectuata de educatorii si pedagogi suv
conducerea nemijlocita a mediciolr,se bazeaza pe temelia fiziologica a formarii reflexelor
conditionate si se realizeaza in acea perioada a vietii cind organismul este cel mai receptiv pentru
insusirea si consolidarea diverselor cunostinte si deprinderi.Mijloacele educatiei igienica pot fi
divizate in doua grupe:la prima din ele se refera cele care sunt percepute de organele de simt-
mijloacele intuitive(metoda concreta);
grupa a doua o formeaza mijloacele care functioneaza prin sistemul al doilea de
semnalizare -agitatia si propaganda verbala si textuala.

7.Legturile igienei copiilor i adolescenilor cu alte tiine. Contingentul i structura

populaiei infantile n RM
Igiena copiilor si adolescentilor are strinse legaturi cu asa discipline ca:
Discipline igienice-igiena generala,igiena mediului, igiena alimentatiei, igiena muncii
Discipline clinice- pediatria, otopedia infantile, oftalmologia infanila, bolile infectioase.
Discipline morfofunctionale- anatomia si fiziologia virstei.
Disciplina pedagice-pedagogia, metodica predarii diferitor discipline, psihologia.
Discipline thnice- arhitectura, tehnica sanitara.
Igiena copiilor vizeaza o mare parte a populatiei RM. Din numarul total al populatiei RM in
1989 care constituia 4335.4 mii de cetateni, contingentele de copii alcatuiau 1836 mii sau 42.4%
inclusive de la 0-6ani-464 mii sau 10.7% ,7-17ani-956mii sau 22.1%, 18-24 ani-416mii sau
9.6%. Aceste date servesc la planificarea,proiectarea si constructia diferitor institutii pentru copii
si adolescent, la emiterea si confectionarea mobile, obiectelor de uz casnic pentru copii,
imbracamintei, incaltamintei si altor necesitati.

8. Orientarea profesional a adolescenilor, compartimentele i nsemntatea ei.

Orientarea profesionala a elevilor-consta in realizarea unui complex de masuri care ar asigura
alegerea corecta a profesiei de viata conform posibilitatilor, inclinatiilor si starii de sanatate. Ea
include urmatoarele compartimente: organizarea, informarea si consultatia profesionala,
inclusive medicala, determinarea viabilitatii si adaptarea profesionala.
Organizarea si informarea profesionala- se incepe din clasa a V-a,prin citirea unor carti,
privirea unor emisiuni televizate,organizarea excursiilor indiferite sectoare de productie care vor
da diferite informatii despre diverse profesii.De regula acest compartiment ofera oinformatie
educative din domeniul pedagogiei scolare.Aceste masuri sunt organizate si realizate de catre
profesori cu concursul parintilor.Medicii in acest compartiment vor informa parintii la timp
desspre limitarile in alegerea profesiei de catre acesti copii sis a le recomande profesii si
specialitati conform patologii lor.
Consultatia profesionala-include sfaturi privind alegerea profesiei pe baza studierii minutioase
a personalitatii si starii de sanatate a elevului.De regula acest compartiment se relizeaza printr-o
convorbire cu elevii cu elevii,la care participa medical,pedagogul si psihologul scolii.
Consultatia medico-profesionala-se efectuiaza in 2 directii:a)selectia medico-profesionala-
alccatuirea unei concluzii medicale despre posibilitatea elevului de a insusi o profesie corecta
tinind cont de actiunea negative a mediului inconjurator si de caracterul muncii in functie de
specificul dereglarii starii de sanatate.
b)recomandarea insusirii diferitor profesii-orientarea medicoprofesionala.
Determinarea viabilitatii- a elevlor claselor a IX-XII este incredintata medicilor cabinetelor
pentru adolescent din policlinici. Acestea organizeaza o comisie speciala in careintra specialisti
ca: chirurg, otolaringolog, oftalmolog si stpmatolog,neuropatolog. In comisia unde participa si
medical scolii pot fi inclusi suplimentar si alti specialist ca: ftiziatru, endocrinologi, ginecolog.
Examinarea medicala se poate realize atit in scoala sau in policlinica,fiind necesare cel putin 4
sali: de asteptare, de inregistrare,examinarea indicilor antropometrici, determinarea tensiunii
arteriale, analizele de laborator. Datele despre starea de sanatate a elevilor se inregistreaza intr-
un registru special,,Fisa-anexa pentru adolescenti(forma 25-iu) a ,,Fisei medicale a
copilului(forma 026). Dupa gradul de valabilitate profesionala toti elevii se inpart in 2 grupe:
a)apti pentru toate profesiile b) inapti pentru unele profesii,avind diferite contraindicatii.

9.Profilaxia bolilor infecioase i infestrii cu helmini n instituiile pentru copii i

adolesceni.
Pentru a preveni apariia bolilor infecioase n diferite instituii e necesar de a reliza urmtoarele
msuri:
a)copilul poate fi nmatriculat numai dup prezentarea necesare unui certificat medical despre
starea lui de sntate, iar n unele cazuri bacteriologice rezultatele investigaiilor de laborator
helmintologice;
b)efectuarea examenelor medicale periodice,in functie de virsta,analiza si aprecierea datelor
acumulate,depistarea copiilor bolnavi,stabilirea celor cu boli cronice pentru dispensarizare si
tratamentul deplin al lor.;
c)sporirea forei de rezisten a organismului copilului, prin:
Crearea conditiilor optimale ale mediului de activitate din institutiile pentru copii
Organizarea corecta a regimului zilei si a diferitor activitati
Alimentatia echilibrata
Folosirea pe larg a tuturor mijloace si forme de educatie fizica si sport,a factorilor
naturali ai mediului ambiant pentru calirea organismului.
d)crearea imunitii specifice prin efectuarea vaccinrilor profilactice.
e)respectarea in institutiile prescolare a principiilor izolarii de grupa(pe lotul de pamint si in
cladire) si individuale, separarea tuturorobiectelor de uz personal ale fiecarui copil.
f) interzicerea frecventarii institutiei date de catre acei copii,acre au fost la domiciliul in contact
cu un bolnav de boli infectioase.
Masurile de masa pentru pentru combaterea infestarilor cu helminti:
a) Depistarea copiilor bolnavi de helmintiaza,datorita carui fapt in fiecare an in institutiile
pentru copii se efectuiaza examenul purtatorilor de helminti.
b) Tratamentul deplin al bolnavilor,folosind preparatele care ar distruge agentii patogeni in
diferite stadii de dezvoltare si ar suprima caile de raspindire.

10.Periodizarea etapelor de dezvoltare a copiilor i adolescenilor, nsemntatea ei.

Dezvoltarea copiilor si adolescentilor ar4e loc in 2 etape: A-intrauterina; B-extrauterina.
Perioada de dezvoltare intrauterin:
Perioada dat ncepe din momentul implantrii ovulului fecundat pn la naterea copilului. Ea
include 4 faze de dezvoltare:
A)perioada de zigot 0-14 zile, ce se caracterizeaz printr-o multiplicare intensiv celular a
zigotului;
B)perioada embrional - 2-12 sptmni
C)perioada fetal precoce -12-24 sptmni;
D)perioada fetal tardiv de la 24 sptmni pn la natere.
Primele 3 faze ale acestei perioade sunt destul de critice, deoarece n acest timp are loc
diferenierea esuturilor i modelare a organelor i sistemelor, formarea placentei.
Particularitile de baz ale perioadei intrauterine se caracterizeaz prin creterea extrem de
intensiv a ftului i prin faptul c toate funciile vitale (alimentaia, excreia, inclusiv i
nclzirea corpului) decurg prin intermediul sngelui mamei prin placent.
Perioada de dezvoltare extrauterin
I-perioada neonatal primele 4 sptmni de via dup natere
Se ncepe din momentul naterii copilului i se prelungete pn la vindecarea plgii i cderea
cordonului ombilical. Pe parcursul acestei perioade are loc adaptarea nou-nscutului la viaa
extrauterin i acomodarea lui la condiiile mediului ambiant.
II-perioada vrstei sugarului de la 10 zile pn la 1 an
Se caracterizeaz printr-o cretere i dezvoltare accelerat a organismului: Sporete lungimea
total i masa corpului, creierului, se intensific metabolismul, se dezvolt funciile sistemului
central nervos i aparatului locomotor, apar primii dini de lapte etc.
III-perioada dentiiei la lapte de la 1 pn la 7
Perioada dat se mparte n 2 perioade:
*Anteprecolar sau vrsta de cre de la 1 pn la 3 ani. Exist 2 grupe de vrst: de cre
mic (1-2 ani) i mare (2-3 ani).
*Precolar sau vrsta de grdini (3-7 ani) divizat n 4 grupe de vrst mic 3-4 ani, medie
4-5 ani, mare 5-6 ani i pregtitoare 6-7 ani.
*Perioada antieprecolar sau vrsta de cre-de la 1 pn la 3 ani
Se ncepe cu ncetarea alimentaiei la sn a copilului (ntoarcere) i transferarea lui la o
alimentaie cu alimente naturale. Are loc o scdere vdit a ritmului de cretere a taliei i masei
corporale, n epifizele oaselor apar centre de osificare, se formeaz scheletul. n aceast vrst
copiii bine merg, fug i uor se urc pe trepte, vorbesc i pronun fraze scurte, adreseaz pun
prinilor multe ntrebri curioase
*Perioada precolar sau vrsta de grdini
Dureaz de la 3 pn la 7 ani.
n aceast perioad pe primul plan se situeaz creterea organelor interne i funcia lor. O
dezvoltare rapid au funciile sistemului II de semnalizare. n aceast perioad se constat o
stopare a proceselor de cretere.Se stabilete o deosebit discrepan ntre dezvoltarea rapid a
sistemului central nervos i funciile vegetative i reinerea dezvoltrii muchilor i motoricii
musculare.
IV- Perioada vrstei colarului de la 7 pn la 17-18 ani
Aceast perioad poate fi divizat n 2 intervaluri: a) prepubertar i b) pubertar
*Perioada prepubertar: la fete 7-11 ani i la biei 7-12 ani
Pentru aceast vrst o deosebit importan are transferarea copiilor la efortul sistematic
intelectual. La nceputul perioadei date indicatorii morfologici ai dezvoltrii fizice puin se
modific: adaosul anual al taliei este de 3-4 cm iar al mesei corporale de 2-3 kg. n aceast
perioad se schimb toi cei 20 de dini de lapte dini cei permaneni.
*Perioada de maturizare sexual (12-15 ani la fete i 13-16 ani la biei)
Aceast perioad se caracterizeaz printr-o deplin dezvoltare a organismului i
terminarea proceselor de maturizare sexual. Forma, proporiile corpului i particularitile
funcionale ale diferitor sisteme i organe ating nivelul adulilor. Destul de active sunt funciile
glandelor endocrine i ndeosebi hormonii glandelor sexuale, tiroidei i hipofizei, care la rndul
lor conduc la maturizarea sexual.

11.Consultarea medico-profesional i determinarea valabilitii adolescenilor.Noiuni

despre indicaii i contraindicaii la diferite profesii.
Determinarea viabilitatii adolescentilor este a 3 etapa a consultatiei medico-profesionale,primele
fiind:1) organizarea si informarea profesionala 2)Consultatia profesionala si este incredintata
medicilor cabinetelor pentru adolescent din policlinici. Acestea organizeaza o comisie speciala in
careintra specialisti ca: chirurg, otolaringolog, oftalmolog si stpmatolog,neuropatolog. In comisia
unde participa si medical scolii pot fi inclusi suplimentar si alti specialist ca: ftiziatru,
endocrinologi, ginecolog. Dupa gradul de valabilitate profesionala toti elevii se inpart in 2 grupe:
a)apti pentru toate profesiile b) inapti pentru unele profesii,avind diferite contraindicatii.
Indicatii de baza catre unele profesii:
Tractorist de profil larg-adolescentul trebuie sa fie bine dezvoltat fizic,sa posede o puternica
rezistenta muscular la pozitia statica a corpului,sa aiba un nivel inalt de dezvoltare a functiilor
optice si psihice.
Strungar-e necesar sa aiba o chinestezie bine dezvoltata,mobilitate functional a aparatului
motor.
Lacatus-instrumentalist-trebuie sa posede capacitatea de a executa cele mai precise si mai
complexe operatii manual,sa fie sirguincios atent,sa aiba vedere buna si sensibilitate articulara si
muscular bine dezvoltata.
Telegrafist-teletaipist-adolescentele trebuie sa posede capacitatea de a se incadra rapid in
munca,de a trece repede de la o activitate la alta,de asi comuta repede atentia,care trebuie sa fie
inalta.
Aparatist de profil larg-trebuie sa posede capacitatea de a citi rapid indicia de pe cadranul
aparatelor,sa aiba o memorie operative buna.

Contraindicatii la diferiti facori de productie:

SNC-zgomotul si vibratia,microclima nefavorabila,contactul cu sbs toxice,efortul
neuroemotional.
Pat. a organ. Respirat.- microclima nefavorabila, impurificarea aerului cu gaze, pulberile si sbs
toxice.
Pat. a sist cardiovasc.-efort fizic exprimat, microclima nefavorabila, sbs toxice,lucrul la
inaltime.
Pat. a org.de vaz-lucrul cu piese mici, impurificarea aerului cu pulberi, effort fizic exprimat.
Pat. digestive-lucrul cu sbs toxice,effort fizic si psihic exprimat, pozitii vicioase de lucru.
Pat. pielii-sbs toxice, impurificarea aerului cu pulberi, microclima nefavorabila,impurificarea si
umezirea permanenta a aerului.
Pat. a ap. Locomotor- pozitii vicioase de lucru,effort fizic considerabil(transportarea
greutatilor),lucru la inaltime.

12. Organizarea asistenei medicale a copiilor i adolescenilor din instituiile pentru copii
i adolesceni.
Organizarea asistentei medicale a copiilor si adolescentilor in institutiile pentru copii si
adolescent se realizeaza in cabinetele medicale a institutiei. Pentru organizarea asistentei
medicale este nevoie de a respecta careva masuri igienice ca:
I-la fiecare 280(pentru prescolari) si la fiecare 2000(pentru scolari)de elevi este prevazut cite un
medic pediatru.
II) Conditii pentru organizarea asistentei medicale:
A) In institutiile prescolare:
. Numrul i suprafaa total a ncperilor medicale depinde de capacitatea instituiei
precolare: dac ea e pn la 150 de locuri cabinetul medical se mbin cu sala de tratamente i
vor avea n total 8 m2, iar dac ea e mai mare de 150 de locuri, atunci se prevd - cabinet medical
i o sal d tratamente fiecare a cte-8 m2.
Cabinetul medical i sala de tratamente se vor amplasa la etajul I lng un salon al izolatorului i
vor avea o intrare separat din coridor.Izolatorul va avea o sal de primire 4-6 m2 i un lavoar 4
m2 pentru un loc, iar numrul de paturi n saloane s nu depeasc 1,5% din capacitatea
instituiei date. Toaleta cu suprafaa de 6 m2 va servi i ca loc de pregtire al detergenilor i
dezinfectailor.ncperile izolatorului vor avea ieire separat pe teren.

B) In institutiile scolare:
Un cabinet medical cu o suprafata de 12-14 2 si o profunzime nu mai mica
de 5 m(pentru determinarea acuitatii vizuale)
Un cabinet stomatologic.
III)Utilaje:
-Utilaj antropometric: banda centimetrica,cintar electronic,centimetru de croitorie
-Utilaj pentru determinarea acuitatii vizuale
-masa pentru pastrarea termomentrelor(pentru grupele de antiprescolari)

IV) Documentatia medicala

-forma 026 fisa medicala a elevului
-registru de evidennta a examenului medical al colaboratorilor;
-registru de evident a materialelor de pansament
-registru de boli infectioase
-registru de antropometrie
-registru de evident a copiilor
-registru domestic
-plan de activitate(facut lunar,trimestrial si annual)

13.Legitile fundamentale de cretere i dezvoltare a organismului copilului.

I. Cu ct mai mic este vrsa copilului cu att mai intensiv se desfoar procesele de cretere
i dezvoltare.
Titmul procesului de cretere cu vrsta copilului devine mai lent, iar n primii doi ani de via el
rmne cel mai intensiv.
La natere copiii au urmtoarele valori ale indicilor dezvoltrii fizice:
Talia 50 cm (de la 48 pn la 52 cm). Dup 6 luni talia se mrete cu 15 cm (30%), iar n a
doua jumtate a primului an de via cu 10 cm .Valoarea taliei nou-nscuilor se dubleaz la
vrsta de cinci ani (100 cm) i se tripleaz la 14-15 ani (150 cm).
Masa corporal a nou-nscuilor este de 3- 3,5kg. Dup ase luni masa corporal se dubleaz i
la sfritul primului an de via se tripleaz.. Sporul valorilor taliei i a masei corporale depinde
de anotimp: primvara i vara copilul crete mai mult n lungime, iar toamna i iarna n masa
corporal.
II. Ritmul desfurrii proceselor de cretere i dezvoltare n diferite perioade de vrst
decurge neuniform, neproporional i nu n unul i acelai timp (heterocromism).
III. Creterea i dezvoltarea organismului se desfoar n funcie de sexi sunt condiionate
de dimorfismul sexual .
IV. Dezvoltarea individual a copilului
care se bazeaz pe anumite particulariti ale materiei vii: dublarea unor organe, ca plmnii,
rinichii, ochii, urechile, testiculele, ovarele .a., interaciunea i nlocuirea reciproc a
activitilor diferitor sisteme i organe .a;
V. Fenomenul de acceleraie a proceselor de cretere i dezvoltare a organismului .
14.lEGITILE DE PROTECIE A MUNCII ADOLESCENILOR.
Legea Cu privire la protecia muncii n legea dat sunt confirmate msuri concrete de
legislative de protecie a muncii i organizrii odihnei adolescenilor: vrsta permis de primire
la lucru; categoriile de lucrri, la care e interzis munca adolescenilor, controlul medical
profund al adolescenilor; plata muncii; interzicerea antrenrii n munc executat n timpul
nopii i suplimentar, etc.
Principalele legiti de protecia muncii adolescenilor sunt:
Cu privire la protecia muncii adolescenilor (extras din Codul muncii al Republicii Moldova
aprobat de Parlamentul la 2 iulie 1991 )
Articolul 181. Vrsta, de la care se admite angajarea la lucru.
Articolul 182. Drepturile minorilor n relaiile de munc.
Articolul 183.Este interzis aplicarea muncii persoanelor sub optsprezece ani la lucrri grele i la
lucrri cu condiii de munc vtmtoare sau primejdioase, la lucrri subterane, precum i la
lucrri, legate de fabricarea, pstrarea
15.Evaluarea strii de sntate a copiilor. Indicatorii.
Ca surs de analiz i apreciere a strii de sntate a copiilor din diferite colectiviti
servesc:
a) adresrile dup ajutor medical urgent pentru maladiile acute n policlinici i centrele medicilor
de familie (talonaul statistic = f 112 - e );
b) rezultatele examenului medical profund, nregistrate n fia medical a copilului (f26- e)
pentru maladiile cronice sau somatice;
c) drile de seam anuale din instituiile precolare f 85 k i preuniversitare f-1 cap. 5.
Criteriide apreciere a starii de sanatate:
1.Prezena sau lipsa maladiilor cronice i gradul lor de manifestare clinic.
2.Nivelul strii funcionale a principalelor sisteme ale organismului (cardiovascular, respirator,
nervos .a.).
3.Gradul forei de rezisten a organismului la aciunea factorilor nocivi.
4.Nivelul de dezvoltare fizic i neurologic i gradul lui armonios.
5.Numrul mbolnvirilor pe parcursul anului i durata lor.
indici ai dezvoltrii fizice, ca: talia, masa corpului, perimetrul toracelui i, dac e posibil,
capacitatea vital a plmnilor, fora muscular .
Prezena sau lipsa dereglrilor i maladiilor n timpul examenului medical se determin de o
comisie alctuit din urmtorii specialiti: pediatru, chirurg-ortoped, psihoneuropatolog,
oftalmolog, otorinolaringolog i stomatolog.

16.Acceleraia creterii i dezvoltrii organismului copilului, manifestarea ei. Ipotezele

despre cauzele ei.
fenomenul se manifest prin sporirea ritmului de cretere i dezvoltare a organismului sau prin
acceleraia acestor procese. S-a constatat c acceleraia se observ nc n perioada intrauterin i
ca rezultat n ultimele decenii nou-nscuii se nasc cu talia i masa corpului mai mari dect la
predecesorii lor.
Ipoteze.
heliogen afirm ca soarele este sursa iniial de iritare, care provoac creterea rapid a
organismului copilului
Undelor- radioelectrice, care consider c cauza principal a acceleraiei creterii organismului
este aciunea radioundelor. La nceputul anilor '20 ai secolului trecut ritmul de acceleraie a fost
cel mai intensiv. Undele date stimuleaz excreia hormonului somatotrop, care, la rndul su,
activeaz procesele de cretere.
Alimentar Conform acestei ipoteze, cauzele acceleraiei sunt produsele alimentare, n
particular a crnii i lipidelor.
Nutritiv care afirm c cantitatea mare de sruri minerale i vitamine, consumate de copii,
stimuleaz creterea organismului.
Nivelul de viacare argumenteaz c procesul de acceleraie este cauzat de aciunea unui
complex de factori diferii care amelioreaz nivelul de via i mai ales alimentaia bogat n
proteine i vitamine.
Sporirii gradului de urbanizare susine c acceleraia este condiionat de sporirea activitii
vegetative. Factorii urbelor cu populaie numeroas servesc ca imbold pentru creterea rapid a
organismului. D.Ruderr a numit-o aceast aciune traumatism urbanistic, deci un fenomen
patologic.
Consumul sporit de zahr stimuleaz excreia hormonului somatrotop, care la rndul su
contribuie la maturizarea sexual rapid. n acelai timp glucoza simuleaz eliminarea
hormonilor din adenofiz. Trebuie de menionat c consumul sporit de zahr contribuie la
apariia cariei dentare i posibil a diabetului zaharat, i obeziti de diferite grade, infarctului
miocardic.
Manifestrile acceleraiei
1) Valorile lungimii totale i masei corporale la nou-nscui sunt mai mari dect la predecesorii
lor.
2) cu o lun mai devreme se ncepe dentiia temporar (dini de lapte).
3) sporirea valorilor medii ale lungimii totale i masei corpului la sugari.
4) erupia mai devreme a dinilor permaneni.
5) apariia ciclului la fete mai devreme.
6) maturizarea sexual a bieilor mai devreme.
7) majorarea duratei funciei de reproducere la femei (menarcha la fete apare mai devreme, iar
menopauza la femei-mai trziu) etc.
17.Igiena culturii fizice a copiilor i adolescenilor sarcinile, principiile de organizare,
bazele fiziologice.
Educaia fizic e un fragment inseparabil al procesului de instruire i educaie a generaiei n
cretere, element important al regimului zilei, mijloc esenial de ameliorare a strii de sntate i
nivelului de dezvoltare fizic, surs principal de profilaxie a hipochineziei la copii.
Bazele fiziologice ale educaiei fizice
Baza fiziologic a educaiei fizice const n formarea deprinderilor motorii, i are mai multe
faze:
I faz se caracterizeaz printr-o difuzare (iradiere) a proceselor de excitare n cortexul cerebral.
Ea se manifest printr-o participare a multor grupe de muchi la ndeplinirea unor exerciii fizice,
un consum de energie destul de mare, micrile devin necoordonate, sunt posibile diferite leziuni
i traumatisme.
II faz se dezvolt o concentrare a inhibiiei corticale. Se stabilete o coordonare mai perfect a
micrilor, consumul de energie devine mai econom, eficacitatea lucrului sporete, mai puine
grupe de muchi particip la efectuarea diferitor micri.

III faz se stabilete deprinderea motorie, care se caracterizeaz prin formarea stereotipului
dinamic. Micrile devin automatizate, cheltuieli de energie sunt minimale.
Se dezvolt principalele caliti motorii: iueala, viteza, coordonarea micrilor, fora, rezistena,
iscusina .a. care sunt reflexe condiionate.
Stereotipul dinamic sau reflexele condiionate se dezvoltat n urma antrenrii organismului.
Succesele antrenamentului pot fi numai n caz dac sunt respectate principiile de baz ale
educaiei fizice: succesivitatea permanent, complexitatea, starea de sntate i nivelul de
dezvoltare fizic a copilului.
Principii de organizare....
1. Gimnastica igienic de diminea se va realiza zilnic in aer pur, pn la nceputul leciilor.
Scopul ei de a nvinge somnolena la copii, a activiza funcia tuturor organelor i sistemelor
organismului i a spori capacitatea de munc la lecii.
2. Leciile de educaie fizic 2 ore pe sptmn. Ele sunt alctuite din 3 pri: a)itroductiv
de 5-7 min. b) de baz 30-35 min. c) ncheiere 3-5 min.
3. Pauza de educaie fizic - folosit n timpul leciilor la diferite obiecte 3-4 min. n slile de
studii n a doua jumtate
4. Jocurile mobile i sportive n timpul recreaiilor se folosesc diferite forme de jocuri mobile i
sportive, reduc efortul static i restabilesc capacitatea de munc.
5. Activitatea extracolar n cercuri i secii sportive pentru a-i perfeciona pregtirea fizic i
miestria ntr-un anumit fel de sport. Aceast activitate se desfoar n coli medii sau secii
sportive al instituiilor extracolare de 2-3 ori pe sptmn cu durata de 1,5-2,0 ore pentru
fiecare dat n ncperi cu condiii favorabile de mediu (nclzire, ventilare, iluminare) nzestrate
cu utilaj necesar n stare bun.
6. Excursii i maruri turistice particip elevii de cel puin 13 ani, distana de parcurgere 25-40
km (total), durata lor de 1-3 zile

18.Factorii de risc a strii de sntate. Cota (%) participrilor la formarea sntii.

1.endogeni ca: ereditatea, tipul constituional (structura fizic a corpului), vrsta, constituia
(configuraia caracteristic a corpului), starea neuroendocrin i de activitate a glandelor cu
secreie intern, prezena unor maladii cronice, receptivitatea sporit fa de anumite maladii .a.;
2.exogeni, de mediu (mezologici), care la rndul lor sunt divizai n factori naturali i sociali
I. Factorii biologici
A) o anamnez obstretico-ginecologic complicat-toxicoz de sarcin,avort iminent;maladiile
cronice ale gravidelor;nefropatie;sarcin multipl;sarcin supramatur;natere prematur;ft
mare;hipoxie intrauterin;evoluie a naterii complicat;aplicarea extractorului cu vid;natere
cezarian;stare dup hemotransfuzie substituitiv .
B. maladiile suportate n copilria fraged -hipotrofie;rahitism i sechelele lui;anomalii
congenitale (vicii cardiace, anomalii de dezvoltare);predispoziii alergice;vegetaii
adenoide;modificri funcionale de tip hipo- sau hiper-;carie dentar;erupie dentar tardiv sau
dentiie ntrziat;deficit i surplus al masei corporale;encefalopatie perinatal;reacii nervotice .
II. Factorii sociali- condiiile habituale;asigurarea material;hipochinezia;clima psihologic din
familie;alimentaia echilibrat .a
III. Factorii igienici -regimul neraional de activitate i odihn;neasigurarea condiiilor optime de
mediu din ncperile instituiilor pentru copii i adolesceni (regimul de nclzire, ventilaie,
iluminare natural i artificial, nzestrare cu mobil raional,nerespectarea normelor fiziologice
i a regimului de alimentaie, inclusiv i a regulilor de igien personal .a.
IV. Factorii medicali - calitatea asigurrii medicale (cadre, aparataj modern,
medicamente);oferirea asistenei medicale inoportune (ntrziate);ineficienta msurilor
profilactice .a.

19. Dezvoltarea fizic a generaiei n cretere ca unul dintre indicii principali ai sntii i
influena diferitor factori.
Factorii care determin dezvoltarea copilului.
I. Factorii interni.
A. Factori materni
1. Boli infecioase(virusuri dermatotrope- rubeola, hepatita, varicele; virusuri neurotrope-
poliomielitic; infecii bacteriene).
2 Tulburri de nutriie
3. Expunerea la factori nocivi i toxici.
B. Factorii individuali a copilului
a. genetici
1. sex
2. osificarea cartilajelor n cretere.
3. capacitile adaptive
4. Patologii(nanism, gigantism, condriodistrofiile)
b. metabolici
1. acizi aminici care determin modificrile ale sistemului nervos-fenilcetonuria.
2. modificri a metabolismului hidrocarbon i lipoizi plasmatici.
3. defecte enzimatice n sinteza unor hormoni;
.
c. factori endocrini
II. Factorii externi
1. poluarea mediului ambiant
2. condiiile geografice i clima
3. alimentaia.
4. morbiditatea
5. urbanizarea
6. activitatea
7. relaiile interumane
8. nivelul social-economic i de trai.
b. profesia i vrsta mamei.

20. Mijloacele i formele de cultur fizic i cerinele ctre ele.

Mijloacele folosite la educaia fizic a copiilor i adolescenilor se mpart n 2 grupe: a) din
prima grup fac parte-diferite exerciii fizice, jocuri mobile i sportive de toate felurile(atletica
uoar i grea, gimnastica, volei, baschet, fotbal, tenis, etc.). b) din a doua grup fac parte clirea
organismului prin folosirea factorilor naturali ai mediului ambiant.
Cerinele ctre ele:
1. nceputul folosirii mijloacelor de educaie fizic se ncep cu minimum i treptat se intensific
doza lor.
2. efectuarea lor permanent
3. Folosirea complex a diferitor mijloace(exerciii fizice+jocuri sportive+clirea organismului).
4. Dozarea strict a diferitor mijloace cu contul de vrst, gen, starea sntii i dezvoltrii
fizice, gradul de antrenare i reacia individual a copiilor.
Mijloacele de educaia fizic tre s contribuie la:
a) ntrirea sntii ameliorarea dezvoltrii fizice i sporirea rezistenei organismului la aciunea
factorilor nocivi al mediului ambiant; b) formarea deprinderilor motorice de baz ca viteza, tria,
dibcia, coordonarea micrilor; c) deprinderea organismului cu ocupaia permanent a
exerciiilor fizice i a clirii lui; d) formarea cunotinelor la igiena sportului, profilaxiei
leziunilor sportive i de autocontrol.
Bazele fiziologice ale educaiei fizice const n formarea stereotipului dinamic la deprinderele
motorice. La formarea deprinderilor motorice se observ 3 fraze: a) de iradiaie a excitii n
scoara cerebral, b) de concentraie a excitaiei i inhibiiei, c) de formare a stereotipului
dinamic.
Formele de educaie fizic:
a) gimnastica de diminea-se petrece zilnic pn la nceputul leciilor. Scopul ei este de a
activiza funcia tuturor sistemelor organismului copilului i de a spori capacitatea de munc la
lecii. Se petrec la aer liber. Durata ei e de 6-8 min. Cu complex de 5-6 exerciii fizice repetate de
5-6 ori.
b) leciile de educaie fizic- conform programului de instruire se prevd de 2 ori pe sptmn
cu durata de 45 min. Ele sunt alctuite din 3 pri: a) partea introductiv 5-7 min, pentru
activizarea organismului. Cuprinde exerciii fizice intense, fuga la distane mici; b) partea de
baz 30-35 min pentru formarea deprinderilor motorice conform programelor; c) partea de
ncheiere- 4-5 min, cu exerciii fizice de relaxare.
c) pauza de cultur fizic n timpul leciilor 1-2 min, cu scopul de o combate oboseala. Se
petrec n clas n a doua jumtate a leciilor la minutele 22-25. Cuprinde un complex de 4-5
exerciii fizice repetate de 4-6 ori;
d) activitatea n cercurile de cultur fizic i n seciile sportive unde elevii i perfecionez
pregtirea fizic i masteria ntrun anumit fel de sport. Ea se petrece n afar de timpul de
instruire(n coli medii sau sportive) de 2-3 ori pe sptmn i cu o durat de 1-1,5 ore pentru
fiecare dat. Se prevd urmtoarele secii sportive- atletic uoar i grea, gimnastic, nnot,
sportul ciclist., ct i de jocuri sportive- fotbal, volei, baschet, tenis.
e) participarea la excursiile i marurile turistice- de cel puin 10-13 ani cu permiterea
medicului(dup un control medical) de 1-3 zile la o distan de parcurgere de 25-40 km. La
fiecare 2 km se fac popasuri de 5-10 min. La orele 12-16 se face ntrun loc uscat i umbros un
popas pentru odihn i alimentare.
f) clirea organismului: cu factorii naturali ai mediului ambiant(aer, ap i soare).

21. Cerinele igienice fa de organizarea timpului liber la elevi.

Durata total a timpului liber pentru clasele I-II-1 or, III-IX-1,5-2 ore.
Cerinele igienice ctre ocupaiile extracolare din timpul liber trebuie s corespund: vrstei;
intereselor preocuprilor individului; posibilitilor individuale; strii de sntate.

22. Particularitile morfofuncionale de cretere i dezvoltare a aparatelor: locomotor,

respirator, cardiovascular, digestiv a organismului copiilor de vrst antiprecolar(1-3
ani).
Sistemul locomotor: instalarea nucleelor; formarea curburilor; creterea intens a oaselor
craniene; nchiderea fontanelelor; elasticitate sporit datorit coninutului bogat de colagen;
dezvoltare neuniform; creterea esutului muscular relativ lent fa de creterea taliei; o
mineralizare slab a esutului osos ce determin o rezisten mai redus la traume; difuzarea
proceselor infecioase datorit reelei musculare.
Sistemul respirator: vascularizarea intens a mucoaselor cilor respiratorii, cavitii nazale,
choanelor nguste, sinusuri frontale i maxilare mici, hipertrofiat; istm relativ ngust; traheea cu
esut elastic insuficient; trompa lui Eustache scurt; plmni sraci n esut elastic cu lobii
superiori slab dezvoltai; cutia toracic este ngust, pn la coasta a IV i dilatat la baze; ritm
respirator neregulat, amplitudine variabil; creterea intens a esutului pulmonar, creterea
numrului de alveole;
Aparatul cardiovascular: inima la sugari n poziie orizontal, cu creterea se verticalizeaz; ritm
de cretere sporit a cordului; diametrul vaselor arteriale este relativ mare-faciliteaz inima i
hemodinamica; cord bine vascularizat, bogat n fibre nervoase; frecvena cardiopatiilor
congenitale(4-10%); frecvena pulsului accelerat 120-140 bat/min, TA (65-76, 33-45 mmHg);
creterea continu a TA dea lungul perioadei de dezvoltare nsoit de descreterea FCC,
creterea forei de contracie i controlul neurovegetativ.
Apartul digestiv: cavitatea bucal mic, limba scurt; secreia gastric foarte redus, infecii,
emoii, temperatura crescut; creterea rapid a volumului stomacului; normalizarea sporit a
mucoasei digestive intestinale faciliteaz trecerea unor complexe proteice, substane chimice,
toxine; dezvoltarea dentiiei temporale; erupia dentar continu la fiecare 2 luni- cu cte o
pereche de dini.

23. Esena fiziologic a clirii organismului copiilor. Factorii naturali ai mediului

nconjurtor, folosii la clirea organismului i cerinele igienice ctre ei, principiile de
clire.
Din punct de vedere fiziologic clirea organismului prezint o perfecionare i antrenare a forei
de rezisten ndreptat spre aciunea nociv a factorilor mediului ambiant. Esena clirii const
n antrenarea aparatului de termoreglare, n dezvoltarea forelor de protecie a organismului,
ndreptate spre factorii mediului ambiant, care au aciuni nocive.
Principiile de clire: 1) prncipiul treptat: intensitatea excitantului sporete treptat. Toate
procedurile se ncep cu aciune minimal a excitantului. Excitantul trebuie s fie strict dozat n
funcie de vrst i starea de sntate a copilului. 2) Sistematic: toate procedurile se efectueaz
zilnic i regulat, deoarece adaptarea la aciune excitantului apare numai n cazul dac ele se
folosesc de mai multe ori. Peste 2 luni de la ncetarea folosirii procedurilor starea d clire practic
dispare; 3) complex: folosirea mai multe factori de clire sau a unuia n mai multe forme. n
aceste cazuri clirea se obine implicnd mai multe mecanisme de antrenare. 4) evidena
particularitilor individuale ale organismului: vrsta, starea de sntate, gradul de antrenare,
efortul intelectual i fizic.
Factorii naturali din mediul nconjurtor folosiimla cirea organismului sunt: apa, aerul i
soarele.

24. Oboseala. Simptomatologia, criteriile(P. Bugard). Prevenirea ei.

Instalarea oboselii semnalizat de apariia senzaiei subective de oboseal, nsoit de tendina de
abandonare a activitii, fiind un semnal de alarm, ns nu de puine ori aceast alarm este
fals, deoarece nu reflect ntotdeauna o oboseal real.
P. Bugard red trei criterii a oboselii: 1) subiectiv-senzaia de incapacitate, 2) obiectiv-
micorarea randamentului, 3) fiziologic-dereglarea constantelor mediului intern.
Criteriu subiectiv: senzaia de incapacitate, senzaia subiectiv de oboseal, nsoit de tendina
de a abandona activitatea.
Criteriu obectiv: scderea randamentului, apariia greelilor, efectuarea aceluiai lucru ntrun
timp mai ndelungat.
Criteriu fiziologic: scderea ateniei, scderea concentariei, inhibiia funciilor psihice, nelinite
sau apatie, comportament dezinteresat i nelinitit, somnolent i letargic n timpul zilei,
reducerea percepiilor senzoriale, reducerea capacitilor funcionale a vederii i auzului,
instabilitatea i prezena semnelor de depresie , senzaia de iritaie, lipsa de iniiativ, tulburri de
integrare a copilului n familie i societate.
Profilaxia: organizarea corect a activitilor colare n complexitate; utilizarea diverselor forme
de predare; organizarea corect a timpului; pauze mici de 10 minute; odihn pe parcursul
sptmnii; 12 sptmni pe an de vacan; prelungirea vacanei de iarn i primvar; asigurarea
orelor de odihn i a condiiilor corespunztoare pentru somn; odihna prin somn i odihna activ-
plimbri la aer liber.

25. Particularitile morfofuncionale de cretere i dezvoltare a organismului copiilor de

vrst precolar(3-7 ani). (Dezvoltarea fizic, aparatul respirator, locomotor, cardio-
vascular).
Dezvoltarea fizic: creterea i dezvoltarea fizic fiind lent dar progresiv; creterea mai intens
a braului fa de antebra; dezvoltarea lungimii minii i circumfetinei pumnului; se menine
intens ritmul creterii i grosimea membrelor inferioare; crete perimetrul toracic mai mare ca cel
cranian; creterea mai ult a diametrului biocromial dect a celui biiliac la biei; modificarea
configuraiei corporale.
Aparatul locomotor: continu progresul de osificare; semne de calcificare a tuturor nucleelor;
coloana vertebral mldioas i flexibil; dezvoltarea musculaturii n sens proximal; micri
imprecise, inegale; efort static de scurt durat.
Apartul respirator: cile rmn nguste, musculatura vulnerabil; frecvena respiraiilor scade(28-
31 resp/min); creterea capacitii vitale a plmnilor.
Aparatul cardiovascular: greutatea inimii crete; FCC scade 80-90 bat/min, creterea treptat a
TA 95/50 mmHg, Ps 98 bat/min, viteza circuitului sangvin este intens; seciunea arborelui
vascular i calibru mai mare a vaselor mari dect la adult- favorizeaz activitatea inimii.

26. Calirea organism. copiilor cu proceduri hidroterapeutice, bai de aer si de soare.

Calirea organismului repr. o imbunatatire si o antrenare a fortei de rezistenta a organismului fata
de factorii de mediu nocivi. Cind sint folosite rational procedurile de calire coduc la:
imbunatatirea activitatii sist cardiovasc, a sist respirat, intensificarea metabolismului, a
proceselor oxidative cit si cresterea tonusului muscular.
La folosirea mijloacelor de calire trebuie de respectat citeva principii:
1) treptat;2)sistematic;3)complex; 4)evidenta particularitatilor individuale ale organismului;
1.Calirea organismului folosind aerul: este cea mai raspindita si nepericuloasa forma. Calirea
trebuie sa inceapa chiar cu aerisirea incaperilor systematic si asigurarea copiilor cu aer pur.
Calirea cu ajut aerului se foloseste sub urmatoarele forme: a)mersul descult; -asigura
dezvoltarea normala a boltei plantare; b)plimbarile la aer liber; -imbinarea corecta a diferitor
lectii cu aflarea in aer pur si miscari, prescolarii si elevii trebuie sa se afle in aer pur min 4
orec)somnul de zi la aer;- se recomanda 2 ore pe zi in institutii p-u copii si adolescenti d)bai de
aer;- se pot face in orice anotimp, in f-tie de temp ele se imp in: reci -6-140C; moderate 14-200C,
calde 20-300C. Baile de aer au efect de imbunatatire a funct de termoreglare a organism ,intarire
a tonusului muscular si de crestere a niv de Hemoglob si nr de eritrocite in singe. Calirea cu bai
de aer se efect vara in orele de dimineata in locurile umbrite, ferite de vint la o temp de 20-220C,
primele vor avea o dutata de 15 min apoi se vor mari treptat pina la 40-50 min.
Procedurile hidroterapice: au o importanta dubla:igienica amelioreaza respiratia
cutanata,inlaturind praful, sudoarea,si sarurile de pe supraf pielii, fiziologica manifestata prin
actiunea lor termica(racorire) si mecanica(presiunea apei) asupra organism.Procedurile hidroter.
la fel stimuleaza metabolismul,procesele oxidative ,amelioreaza tonusul muscular, precum si
actioneaza asupra psihicii copilului,mareste rezistenta la infectii si capacitatea lui de adapt la
variatiile de temperat.Procedurile hidroterap se impart dupa modul de aplicare in doua gr:
1)locale- bai de picioare, ablutiuni,frictiuni ale unor parti ale corpului etc.) 2)generale- dusuri,
bai, scaldatul. Primele au prioritate deoarece: a)au posibilitatea de dozare a temp apei; b)se
folosesc in decursul anului; c)se aplica sub forma de contrast (rece- fierbinte).

27. Manifestrile surmenajului la copii. Surmenajul prin semne generale si astenie psihica
(Benacham). Profilaxia.
Surmenajul este o stare prepatologic (oboseala cronic) i apare cnd copilul prelungete
activitatea n timpul oboselii.
Cauzele principale ale surmenajului sunt: activitatea monoton, ocupaii supraplan, lecii
duble (perechi), lipsa sau reducerea duratei recreaiilor, suprasolicitarea ndelungat a sistemului
nervos, necorespunderea efortului scolar virstei, organizarea incorecta a procesului de munca si
odihna etc
Profilaxia oboselii i surmenajului
1. Stabilirea unui regim raional si corect de activitate.
2. Instituirea odihnei reglementate dup activiti.
3. Alctuirea corect a orarului colar
La alctuirea orarului leciilor se va tine cont de urmtoarele condiii:
- vrsta i numrul leciilor pentru o zi i o sptmn, n care schimb studiaz; desfurarea
curbei capacitii de munc i a ritmului biologic; starea de sntate i dezvoltarea intelectual
.a.
-gradul de complexitate a obiectelor;
4. Crearea condiiilor optime de mediu
regimul de microclim din ncperii temperatura 17-19 oC, umiditatea relativ 40-60% i
viteza curenilor de aer <0,1m/sec; asigurarea ncperilor cu aer pur aerisirea sistematic;
crearea condiiilor necesare de iluminare natural i artificial, inclusiv o insolare suficient;
nzestrarea cu numere necesare de mobilier, n funcie de valoarea taliei i poziia corect a
copiilor n bnci; respectarea regulilor igienice la editarea manualelor etc.

28. Particularitatile morfofunctionale de crestere si dezvoltare a copiilor de virst scolara

mica (6-7 10-11 ani).
Cresterea si dezvoltarea copilului de virsta scolara mica se caracterizeaza prin urmatoarele
particularitati:
1. Cresterea relativ lenta (5-6 cm anual in inaltime si 2-3 kg in greutate);
2. Inaltimea si greutatea baietilor este mai mare ca a fetelor;
3. Continua intens osificarea si cresterea scheletului( osificarea oaselor mari, vertebrelor,
craniului,oaselor mici ale miinilor, se termina osificarea falangelor, continua cresterea si
 dezvoltarea musculaturii in special a musculaturii mari care asigura mersul, dar si a celei
mai mici care asigura (scrisul,desenat).
4. Se perfectioneaza miscarile care devin mai precise si mai coordonate;
APARATUL CARDIOVASCULAR: Cresterea dimensiunilor inimii si volumului este
lenta; se termina diferentierea structurala a tes conjunctiv, se dezvolta complet aparatul
central si periferic al inimii; Frecv card scade pina la 80-85/minsi se stabilizeaza,vol
cardiac creste si TA la fel se modifica ajungind la 100/57 la 11 ani.
APARAT RESPIRATOR: se perfectioneaza diferentierea plaminilor si are loc cresterea
lor. Se trece la tipul de resp toracica. Scade F.R. care devine mai ritmica, profunda,
regulata. Creste minut vol respirat si capacitatea vitala a plaminilor care ajunge la
2000cm3.
Continua schimbarea dintilor temporari cu cei permanenti.
SISTEMUL NERVOS: Are loc cresterea redusa a masei creerului, vol creerului ajunge
aproximativ egala cu 85-95% din cea a adultului. Continua maturizarea sisi
perfectionarea functionala a struct corticale si subcorticale. Predomina procesul de
excitabilitate asupra celui de inhibitie si a celui de iradiere asupra celui de concentratie.
Durata atentiei este scazuta de scurta durata de 15-25 min. Mai mult involuntara si usor
flexibila. Este slab dezvoltata sist II de semnalizare.Gindirea nu este suficient dezvoltata,
copilul fiind apt sa analizeze sa diferenieze si sa efectueze diferite operatii de comparare.
Incepe sa se dezvolte spre sfirsit memoria logica, se dezvolta sentimente de prietenie,
echitate si constiinta.Reflexele conditionate se formeaza repede sunt stabile, copii devin
foarte receptivi.
Volumul cunostintelor morale este redus si continua, si conduita este dirijata de
obisnuintele familiare.
Se perfectioneaza functia ap vizual si auditiv cu 60-80%; Se perfectioneaza auzul fonematic si
capacitatea si posibilitatea de diferentiere tonala. Ramin crescute activitatea timusului, tiroidei si
hipofizei.

29.Cerine igienice la salile si terenurile sportive din instit preuniv p/u cop si adol,
amenajarea lor.
n instituiile precolare i preuniversitare sunt create condiii necesare pentru organizarea i
desfurarea educaiei fizice ct pe lotul de pmnt, att i n cldirea lor (sali).
Terenurile Sportive.n instituii precolare suprafaa zonei sportive depinde de nr de copii ce o
frecventeaz. Dac nr de copii e de pn la 150 atunci se prevede un teren sportiv cu supraf de
250 m2, iar dac e m/ mare 2 terenuri cu supraf de 450 m2 zona dat se va amenaja cu aparte de
gimnastic i jocuri sportive, pist de alergri cu 30 m, groap p/u srituri (4x4m) i un bazin de
not 20-25 m2 i adncimea de 0,1-0,5 m .
Zona sportiv va ocupa 40-45% din supraf total a lotului de pmnt. n aceast zon sunt
incluse urmtoarele terenuri sportive: -de fotbal i handbal (28x60), piste de alergri 250 m i 2
sectoare de srituri; -de baschet (360m2) i volei (162m2); -terenul de gimnastic: pentru clasele
I-IV i a V XII; -terenul mixt-aruncarea mingii, srituri n lungime;
Terenurile de fotbal vor fi nverzite cu nveli de iarba, iar cele de baschet i volei bttorite i
nivelate.
Gropile pentru srituri trebuie umplute cu nisip curat i amestecat cu rumegu. La orele de ed.
fizic copii vor fi n costum i nclminte sportiv.
Ca locuri de ocupaii al elevilor n diferite secii sportive pot servi:
1. Pationare pot exista: naturale (pe ruri, iazuri, lacuri) i artificiale (turnate cu ap).
Grosimea stratului de ghea va fi pentru cele naturale de cel puin 25 cm, iar cele artificiale
cel puin 15 cm. Supraf pationarului va fi neted, fr grunzuri, fisuri, scobituri .a. Diferite
deteriorri a stratului de ghea pot provoca diferite traumatisme. Suprafaa pentru un copil e de
8 m2 .
2. Bazine de not de regul sunt artificiale. Dispun de urmtoarele ncperi: sal cu cad (cte 5
m2 la 1 copil), adncimea ei de 0,6-1 m, garderoabe (2) cu duuri i WC-uri, camere p/u
instructor i asist/ medical, de clorare. To apei din bazin - 28-30o C. nainte de a frecventa
bazinele de not copii vor fi supui unui examen medical iar cele repetate o dat n lun. Apa
din bazine va corespunde Norme sanitare privind calitatea apei potabile aprobate prin HG Nr.
934/1 din 15.08.07.
3. Terenul de baschet pentru copii de 11- 14 ani cu dimensiunile 7x15 m i nlimea coului -
2,8 m, iar pentru cei de 15 ani i mai mari 14x26 m i nlimea coului 3,05 m.
4. Terenul de volei cu dimensiunile pentru copii de 11-12 ani 7,5x15 m, iar de la 13 ani i mai
mult ele vor fi de 9x18 m.
n cldirile instituiilor precolare sunt prevzute sli de gimnastic, iar n cele preuniversitare
sli sportive cu ncperi auxiliare. n instituiile precolare cu un nr de pn la 150 copii se
prevede 1 sal 75 m2, iar dac e m/mare 2 sli.
n instituiile preunivers s/t prevzut urmtoarele ncperi: a) sli sportive 9x18, 12x24 i 18x30
m, b) vestiare p/u fete i biei; c) depozit p/u pstrarea utilajului sportiv voluminos; d)
camera de pstrare a utilajului sportiv mic (mingi, plase, rachete de sport .a) i p/u profesorul de
ed fizic; e) WC-uri (2) p/u biei i fete (cu lavoar, scaun de toalet i sit de du).

30. Cerinte igienice fata de folosirea materialelor tehnice in procesul didactic.

In procesul didactic o mare insemnatate are utilizarea mijloacelor tehnice (emisiuni televizate,
filme ,diafilme, inregistrari pe banda etc.). Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: sa
activizeze procesul de studii, sa cointereseze elevii in insusirea materiei, sa inlature monotonia
lectiei obisnuite, sa contribuie la sporirea capacitatii de munca si insusirea mai buna a
cunostintelor.Totodata ele trebuie sa nu suprasolicite nivelul activitatii intelectuale a elevilor, sa
nu creeze incordarea paratului vizual, sa corespunda tematic virstei copiilor si sa aiba o durata
rationala in timp, pentru a evita cresterea efortului static.
Sunt foarte utile folosirea mijloacelor tehnice la lectia a 3-a sau a 4-a cind se observa scaderea
capacitatii de munca a elevilor, deosebit de eficienta fiind imbinarea cu alte materiale ilustrative-
machete, mulaje. Cel mai inalt efect este atunci cind ele sint folosite cu 10-15 min inainte de
inceperea lectiei. Utilizarea inregistrarilor sonore sporeste capacitatea de munca a elevilor cu 9-
10% cel mai optim timp p-u audierea lor fiind peste 10-12 min de la inceputul lectiei. Dupa
lectiile la care au fost folosite mijloace tehnice nu se recomanda planificarea lectiilor care
necesita incordarea aparatului vizual de ex. desenul liniar cit si folosirea la doua lectii una dupa
alta. In timpul saptaminii mijloacele tehnice pot fi folosite la 4-6 lectii pentru elevii cl superioare
si la 3-4 p-u ceilalti.

31.Particularitatile morfofunctionale de crest si dezv a organism cop de virsta scolara

medie (10-11ani-14-15ani).
Sporeste ritmul de crestere ponderal si statural cu 6-7 cm si 5-6 kg anual. Ritmul de
crestere somatic difera dupa sex. Cresterea fetelor este m/precoce cu 1-2 ani decit a baiet, adica
la 10-11 ani. La baieti ritmul cresterii se accentuiaza in perioada 14-16 ani. In urma cresterii
membrelor s superioare si in special a membrelor inferioare se modifica proportia corpului.
Creste diametrul toracelui au loc modificari viscerale si morfofunctionale Pe baza modificarilor
neurohormonale are locdezvoltarea organelor genital, aparitia caracterelor sexuale secundare. La
fete se dezvolta glandele mamare, are loc cresterea pilozitatii pubiene si axilare,cresterea si dezv
organelor sexuale interne si externe precum si aparitia menarhei. La baieti apare mai tirziu
dezvoltarea pilozitatii pubiene ,axilare si faciale precum si marirea laringelui, schimbarea vocii,
cresterea si dezvoltarea organelor genitale. Se declanseaza o serie de modificari neuroendocrine.
Continu consolidarea coloanei vertebrale. Creste masa musculara si se mareste forta musculara
si capacitatea de activitate fizica. Se intensific ritmul de crestere si diferentiere a cordului cu
schimbari considerabile n structura histologic. Ritmul cresterii inimii l ntrece pe cel al
 vaselor, ca urmare creste rezistenta vasculara si crest T.A, accelerarea pulsului. ). Creste
labilitatea neurovegetativa a apar. CVR.
Cresterea intense a rinichilor. Memoria atinge un nivel superior de dezvoltare. Se dezvolta
gindirea si atentia.,perceptia devine mai analitica. Sist Nerv exitabil, neechilibrat cu reactii
deseori neadecvate de comportament. Se accentuiaza cresterea masivului facial si al sinusurilor
laringelui. Cresterea neaccentuata a plaminilor si a CVP (2700-3200 cm3. Continua cresterea ap
digestive si a celui urinar, creste aciditatea secretiei gastrice, apar dintii molari.

32.nsemntatea prot la alimentaia copiilor de diferite vrste, normele fiziol, sursele.

Proteineleconstituie 17% din masa total a corpului. Din prot s/t construite celulele i es
organismului protoplasma i nucleul celulelor muchilor, creierului, nervilor .a. Moleculele de
prot s/t prezente n structura ADN i ARN, care condiioneaz transmiterea calitilor ereditare.
nsemntatea proteinelor:
a) servesc ca material plastic p/u a asigura proces de cretere i dezvoltare a organismului;
b) servesc ca materiale energetice oxidare (1 g. de P se produc 4 calorii de energie);
c) fac parte din componena corpurilor imune (anticorpi), hormonilor;
d) sporesc fora de rezisten a organismului la aciunea diferitor m/o patogene;
e) accelereaz desfurarea reaciilor biochimice ce au loc n organism, particip la coagularea sg.

Normele fiziologice de proteine pentru copii de diferite vrste:

Proteine, (g)
Vrsta, (ani) sexul
Total Inclusiv de animal
13 53 37
4 6(7) 68 48
7 10 78 46
Biei 90 54
11 13
Fete 82 49
Biei 98 59
14 - 17
fete 90 54

33.Cerinte ig la instrumentariul folosit in atelierele scolare.

O deosebit importan din punct de vedere igienic o au sculele folosite n timpul instruirii prin
munc. Ctre scule sunt prezentate urmtoarele cerine igienice:
a) dimensiunile sculelor trebuie s corespund valorilor antropometrice si trebuie s fie selectate
n aa mod ca ele s coincid cu particularitile de vrst i sex ale elevilor (mrimea minii,
lungimea antebraului .a.);
b) mrimea i masa sculelor s fie conform posibilitilor fiziologice ale organismului (fora
muscular, rezistena la efort static, capacitatea de munc .a.);
c) construcia sculelor s fie n dependen de cerinele igienice, tehnologice i pedagogice,
trainice i n bun stare;
d) s contribuie la stabilirea deprinderilor practice (stereotipul dinamic);
e) s exclud posibilitatea apariiei unor leziuni i traumatisme.
Mrimea i forma mnerului trebuie s permit s fie bine cuprins cu mna elevului pentru a
evita alunecare lui. Sculele folosite trebuie s fie n stare bun i bine lefuite.

34. Particularitatile morfofunnctionale de crestere si dezvoltere a org copiilor de virsta

scolara medie (13-15 ani-18 ani).
Ritmul de crestere scade rapid 1,0-1,5cm si 1,2-2,0kg. Se finalizeaza maturizarea sexual. Se
finalizeaza procesele de crestere si diferentiere a sistemului osos. Sporeste masa si forta
muscular. Continua cresterea cordului in special a miocardului si a VS,a volumului cardiac.
Scade FC la 68-80b /min. Creste TA la 110/65mmHg. Creste profunzimea, amplitudinea
respiratiei , scade FR la 18-22 respir /min. Creste cutia toracica si CPV. Continua cresterea
 rinichilor. Evoluiaza gindirea abstract. Dezvoltarea intense intelectual. Creste dezvoltarea
accentuate a SNC pe plan psiho-moral. Se dezvolta gindirea abstract, memoriei verbal si
logic. Continua procesul de maturizare a atentiei(a laturii voluntare si involuntare), creste
durata de concentrare a ei(30-40 min).

35.Lipidele, insemnatatea lor, normele, sursele.

Lipidelesunt elementele structurale ale celulelor, intr n componena protoplasmei n form
de incluziuni (ncorporare). Particip la crearea membranei celulare. Dup structura chimic lipidele
prezint o combinaie a glicerinei i a acizilor grai - oleic, palmitic i stearic. Lipidele n care
prevaleaz acidul oleic au o consisten lichid, iar cele n care prevaleaz cele palmitic i stearic
solid. nsemntatea lipidelor:
1.parte component a membranei celulare s/t folosite ca materiale plastice, care la rndul su
stimuleaz procesele de cret i dezvolt. 2.Se folosesc ca materiale energetice, la oxidarea 1 g de L
se elimin 9,0 kcal. 3. mbuntesc calitile organoleptice ale bucatelor. 4.Depozitnduse n form
de capsule n jurul unor organe interne le protejeaz de la diferite traumatisme mecanice. 5. Avnd
proprietatea de a se depozita n substratul cutanat se folosesc ca rezerve n cazuri necesare.
6.Sporesc rezistena organismului la aciunea factorilor nocivi ai mediului nconjurtor. 7. Sunt
purttoare al unor vitamine (A, D, F, K). nsemntate biologic conin: 1) vit liposolubile (A, D,
F, K); 2) acizi grai nesaturai (linolic, linoleic, oleic, arahidonic) i unele substane biologic active
lipoidofosatidele (lecitina, colesterina). Insuficiena: dereglarea proceselor de cretere i
dezvoltare, la reducerea forei de rezisten la aciunea factorilor nocivi. Surplusulde L n
alimentaia copiilor are aciune nefavorabil asupra proceselor metabolice, negativ influeneaz
creterea organismului i mai cu seam n cazul dereglrii raportul dintre proteine i lipide (n
norm trebuie s fie 1 : 1). Surplusul de lipide depus n stratul adipos poate provoca diferite maladii
obezitatea, diabet zaharat, anemie, tromboze. Sursele de origine a) animal laptele, untul de
vac, brnza de vaci, cacavalul, smntna, frica, carnea (pasre, viel, iepure, porc), petele, oule
(glbenuul); b) de origine vegetal uleiuri de floarea soarelui , porumb, msline, mutar .a.
Normele fiziologice de lipide: 1 3ani-53g; 4-7 ani-68g; 7-11 ani-79g; 11-13 ani f-84g, b-92g; 13-
17 ani f-90g, b-100g.

36.Organizarea igienic a lectiei de munc.

Conform programelor de studii pentru instruire a prin munc se prevede:
1. Arta plastic cu modul de educaie tehnologic pentru elevii claselor primare cu durata de o or
academic (45 min.) pe sptmn. Aceste ore se ncep cu explicaiile nvtorului, continu cu
lucrul practic de sine stttor i se termin cu totalizarea lucrului efectuat, aprecierea lui i
dereticarea locului de munc.
Durata lucrrilor practice va fi de 2530 min. Dup fiecare 15 min. se recomand o pauz
pentru exerciii fizice 23 min. Randamentul acestor lucrri practice va fi 6065%. n cazul dat
pot fi evideniai copiii care au nclinaii de a picta, zugrvi etc. La leciile de educaie tehnologic
elevii nsuesc cteva moduluri tehnologice: arta culinar i sntatea, cusutul i brodatul
tradiional.
2.Educaia tehnologic se desfoar:a) pentru biei - n atelierul de lcturie i tmplrie,
unde ei nsuesc tehnologiile de prelucrare a metalului i a lemnului; b) pentru fete n atelierul de
menaj pentru a nsui tehnologiile celor 8 moduluri( tehnologia vestimentar; -arta culinar i
sntatea;-prelucrarea fibrelor textile croetarea; -prelucrarea fibrelor textile tricotarea; -
cusutul i brodatul tradiional; -arta covorului (designul); -casa i familia ( designul locuinei); -
cariera profesional ( cunoaterea de a-i alege profesia pe via)). Durata acestor lecii e de o or
(45 min.) pe sptmn, iar densitatea lucrului practic trebuie s fie de cel mult 70 75%. n
timpul leciilor de educaie tehnologic se va folosi o pauz de cultur fizic cu durata de 2 3
minute.
2. Munca de autoservire( parial) se interzice dereticarea slilor de recreaii i WC-urilor,
reparaia corpurilor de iluminat i a aparatajului electric, splarea geamurilor pe din afar,
curirea zpezii de pe acoperiuri . a.

37.Particularit dezvoltarii SNC a cop si adol. Tipurile activitatii nervoase a cop si adol.
Creerul este cel mai mare organ la nou-nscui masa cruia alctuiete 390-400 g. sau 1/7-1/8 din
masa corporal i respectiv la 7 ani 1250 g. 15 ani 1350 g, 18 ani 1380 g, iar la aduli
1400-1500 g. (1/32 din masa corporal).
Fiecare perioad de vrst se caracteriz prin diferite particulariti ale activitii funcionale a
emisferilor cerebrale, dintre care cele mai importante sunt:
- neurastenia rapid a celulelor nervoase, limitare sczut a posibilitilor funcionale: copii mai
rapid obosesc i pentru ce ei necesit de odihn mai frecvent; -astenie funcional i rezistena
redus a celulelor nervoase; -predominare a proceselor de excitare fa de cele de inhibiie (pe
copil e mai uor de-al nva de a face ceva, dect al reine de la activitatea dat);-Capacitatea
de munca a celulelor nervoase scazute, determinata de gradul insuficient de maturizare
biologica, morfologica, functionala.- Grad insuficient de dezvoltare a proceselor nervoase. -
Grad relativ slab dezvoltat a procesului de inhibitie interna. -Labilitate functionala redusa ce
determina trecerea lenta de la o stare de exitabilitate la una de inhibitie. -formarea rapid a
reflexelor condiionate .a.
- Reflexele condiionatepozitive i negative la copiii sntoi se stabilesc destul de rapid, iar n
unele cazuri de dereglri al alimentaiei, boli infecioase acute i cronice .a. ele se formeaz
anevoios i copiii rmn n dezvoltare untelectual (dezabiliti).

38.Rolul srurilor minerale (macro-Ca, P i micro-Fe, Co i I2 ),normele fiziologice pentru

diferite virste de copii,sursele.
Rolul srurile minerale este destul de mare i din aceste considerente se poate de constata, c este
imposibil viaa uman fr ele. Aceste substane chimice se folosesc ca materiale plastice i mai
cu seam pentru a asigura desfurarea normal a proceselor de cretere i dezvoltare a
organismului copilului. Ele particip la construcia sistemului osos, dentar, la meninerea
echilibrului acidobazic, ionic i hidro-salin. Multe procese de fermentare nu pot s se desfoare
fr prezena srurilor minerale.
Sursele principale de sruri alcaline sunt: laptele i lactatele (cu excepia cacavalului) cartofii,
fructele, pomuoarele .a. iar a celor acide carnea, oule, petele, pinea .a.
Srurile minerale n dependen de necesitile fiziologice zilnice pot fi divizate n dou
grupe: a) consumate n cantiti mari (macroelemente): calciu(Ca), fosforul(P), potasiu(K),
natriu(Na), magneziu(Mg), clorul(Cl), sulful(S); b)consumate n cantiti mici (microelemente
sau biogheochimice): fier (Fe), iod (I), fluor (F), cupru (Cu), cobalt (Co), zinc (Zn) .a.
39.Clirea organismului copiilor cu bi de soare schema
Pentru clirea organismului se folosesc ct factorii naturali (apa, aerul i radiaia solar) att i
artificiali (radiaia ultraviolet de la tuburile cu mercur cu cuar).
Din punct de vedre fiziologic clirea organismului prezint o perfecionare i antrenare a forei
de rezisten a organismului, inclusiv stiimularea activitii sistemului de termoreglare.
Cel mai mare duman al copiilor e aciunea temperaturii sczute al ambianei din motive cci
centrul de termoreglare e destul de slab dezvoltat i el i ndeplinete funciile sale numai
parial.
La folosirea diferitor factori de clire se vor respecta urmtoarele principii:
a) principiul treptat - intensitatea excitantului sporete treptat (de la minim spre maximul);
b) sistematic toate procedurile de clire se vor efectua zilnic i regulat;
c) complex folosirea mai multor factori de clire (aerul, apa, radiaia solar sau a unui n
mai multe forme de contrast);
d) evidena particularitilor individuale vrst, stare de sntate, gradul de antrenare .a
Bi de soare se fac ntre orele 1030 - 1200 . Durat prime bi va fi de 4 min: l afiecare parte a
corpului (piept, spate i laterale) a cte 1 min. Ulterior durata lor se va mri cu 2-3 min i la
sfrit ea va fi de 40-45 min.
Numrul total de bi va fi de 10-12 proceduri.

40.Starea de sntate noiuni,definiii,criteriile de apreciere a strii sntii populaiei

propuse de OMS.
Starea de sntate prezint un criteriu de relaii reciproce dintre organismul copilului i mediul
ambiant. Ea se formeaz sub aciunea unui complex de factori biologici, sociali, igienici i
medicali.
n preambulul Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS), sntatea este definit ca ,,o complet
bunstare fizic, mintal i social, care nu const numai n absena bolii sau infirmitii (stare de
defect fizic, congenital sau n urma unor accidente sau boli, beteag). Sntatea este o calitate a
vieii, o stare de funcionare normal a tuturor organelor i sistemelor organismului.
Starea de sntate prezint: 1)O calitate a vieii i o stare a fiinei umane, un mod de comportare
2) Un mijloc, un scop de realizare cu succes a diferitor activiti, inclusiv i promovarea modului
sntos de via 3) O balan, un echilibru dintre organism i ambian, o stare de adaptare ctre
condiiile mediului ambiant.
Pentru a diviza copiii n diferite grupe de sntate conform Recomandrilor metodice de
apreciere complex a copiilor i adolescenilor n timpul examenelor medicale 08-14/ din
27.04.82 se folosesc urmtoarele criterii:
1. Prezena sau lipsa maladiilor cronice i gradul lor de manifestare clinic.
2. Nivelul strii funcionale a principalelor sisteme ale organismului (cardiovascular,
respirator, nervos .a.).
3. Gradul forei de rezisten a organismului la aciunea factorilor nocivi.
4. Nivelul de dezvoltare fizic i neurologic i gradul lui armonios.
5. Numrul mbolnvirilor pe parcursul anului i durata lor.

41.Organizarea igienic a alimentaiei precolarilor n cree grdinie. Cerinele igienice

ctre blocul alimentar.
Una din condiiile principale ale alimentaiei copiilor este alctuirea corect a meniului de
repartiie, care se ntocmete de asistentele medicale cu participarea efului de producere sau
buctarului ef i un reprezentant al administraiei instituiei date. La alctuirea meniului de
repartiie se va ine cont de urmtoarele condiii:
- raia alimentar trebuie s coincid vrstei copilului, necesitilor lui n energie i
substanei nutritive;
- meniul de repartiie se stabilete pentru 4 mese;
- meniul se alctuiete n funcie de sortimentul de produse alimentare stabilit pentru copii
din aceste instituii;
Alctuirea meniului se ncepe cu prnzul care trebuie s conin 35-40% din raia zilnic.
Prnzul trebuie s conin 2-3 bucate, butur i pine. Pentru felul I se pregtesc, boruri, supe,
ciorbe .a. Felul II va conine carne sau pete, garnisite cu cartofi, orez, varz, fasole .a. Felul III
butur compot, sucuri, jeleu .a.
Dup ce a fost alctuit meniul pentru prnz se ncepe pentru dejun, care conine o bucat cald
(felul II) terci cu lapte, tiei sau macaroane cu brnz, ou fierte, pete prjit cu garnitur,
lapte, sucuri, chefir, chifle cu unt, ceai .a
Cina conine bucate pregtite din macaroane, brnz de vaci, ou, butur, chifle cu unt .a
Gustarea sau micul dejun va conine 10-15% din valoarea caloric a zilei i v-a fi alctuit dintr-
o butur cu chifle, biscuii, covrigi .a.
Meniul trebuie s fie destul de variat i se alctuiete pentru 10 zile (2 sptmni).
n acest scop se vor folosi meniuri tip, avnd la dispoziie o cartotec a bucatelor gata fabricate
cu calculul coninutului chimic;
n cazul lipsei unui produs alimentar, el se nlocuiete cu altul, folosind un echivalent reciproc
(proteic sau lipidic).
n dependen de numrul de copii, n blocurile alimentare ale instituiilor precolare sunt
prevzute urmtoarele ncperi: buctria (locul de pregtire i distribuire a bucatelor) 23-40 m2;
camera de preparare a produselor alimentare 8-16 m2; magazia pentru pstrarea produselor
uscate (crupe, pine, zahr, fin) i depozit pentru legume 8-10 m2 = 18-20 m2; camera-
frigider-7-15 m2; camera pentru buctari 8-16 m2+WC cu du (lavoar, scaun de toalet i o sit
de du).

42.Clirea organismului copiilor cu folosirea apei schema

Pentru clirea organismului se folosesc ct factorii naturali (apa, aerul i radiaia solar) att i
artificiali (radiaia ultraviolet de la tuburile cu mercur cu cuar).
Din punct de vedre fiziologic clirea organismului prezint o perfecionare i antrenare a forei
de rezisten a organismului, inclusiv stiimularea activitii sistemului de termoreglare.
Cel mai mare duman al copiilor e aciunea temperaturii sczute al ambianei din motive cci
centrul de termoreglare e destul de slab dezvoltat i el i ndeplinete funciile sale numai
parial.
La folosirea diferitor factori de clire se vor respecta urmtoarele principii:
a) principiul treptat - intensitatea excitantului sporete treptat (de la minim spre maximul);
b) sistematic toate procedurile de clire se vor efectua zilnic i regulat;
c) complex folosirea mai multor factori de clire (aerul, apa, radiaia solar sau a unui n
mai multe forme de contrast);
d) evidena particularitilor individuale vrst, stare de sntate, gradul de antrenare
.a.
Scldatul n bazin de ap - se face numai peste 1 -2 dup mncare iar temperatura apei va fi de
20-22 C. Durata maximal a scldatului 10-15 min. Dup scldat corpul se terge bine cu un
prosop uscat;

43.Morbiditatea copiilor i adolescenilor. Caracteristica prevalenei,incidenei

Morbiditatea constituie un indice de baz al strii de sntate i al nivelului de dezvoltare fizic.
n acelai timp, ea, pe de o parte, reflect aciunea mediului fizic i mai ales a celui social
(condiiile habituale, asigurarea material .a.), iar pe de alta gradul eficacitii msurilor
curativo-prifilactice.
n componena morbiditii copiilor i adolescenilor pe locul nti sunt plasate maladiile
sistemului respirator (infecii respiratorii acute, cataruri ale cilor respiratorii superioare,
laringite, bronite, pneumonii .a.).
La copii de pn la 10 ani pe locul II sunt situate maladiile infecioase (gripa, tusea convulsiv,
parotidita .a.), iar la cei de vrst mai mare traumatismele (accidentele rutiere, sportive,
combustiile .a.).
n funcie de vrst, pe locul III sunt plasate urmtoarele maladii:
- la copii de pn la 6-7 ani bolile alergice;
- la elevii claselor primare (7-10 ani) bolile sistemului digestiv;
- la gimnaziti i liceeni (11-17 ani) bolile sistemului nervos i ale organelor de sim;
Pe locul IV, de asemenea, n funcie de vrst sunt situate urmtoarele maladii i dereglri:
- la precolari bolile organelor digestive;
- la elevii claselor inferioare traumatismele;
- la gimnaziti bolile de piele;
- la liceeni dereglrile psihice.
n prezent considerabil s-a agravat evoluia maladiilor cronice, care se datoreaz faptului c ele
apar la o vrst mai mic, inclusiv s-a nrutit starea economiei naionale (condiiile habituale,
asigurarea material, alimentaia insufucient .a.).
Gradul de rspndire a unor boli (prevalena)=numrul copiilor la care a fost evideniat boala
respectiv/numrul copiilor examinai *100
Frecvena bolilor noi aprute (incidena) = numrul copiilor la care boala dat a aprut
primar/numrul copiilor examinai*100

44.Profilaxia intoxicaiilor alimentare i afeciunilor intestinale n instituiile pentru copii i

adolesceni.
Pentru prevenirea intoxicaiile alimentare e necesar de a respecta toate regulile sanitare i
epidemiologice la: transportarea, recepionare, pstrarea i prelucrafrea tehnologic i termic a
produselor alimentare. elese vor transporta cu transport de desinaie special Carne, Lapte,
Pine .a. n ambalaj nchis. Transportul dat regulat se va spla cu detergent i dezinfectai (o
dat n 10 zile). Sacii, lzile, bidoanele folosite se vor cura i spla cu soluie de 2 % sod
calcinat dup ce se vor usca i pstra n ncperi speciale. Recepionarea produselor alimentare
se face de asistentele medicale i magaziniere al instituiilor date. Fiecare produs alimentar
trebuie s dispun de un certificat de calitate (cine i cnd l-au produs i ultima or de pstrare),
iar calitatea lor se vor nrefistra Registrul de recepionare.Pstrarea produselor alimentare uor
alterabile. Ele se vor pstra n camere frigider, i polii special amenajate. Prelucrarea culinarse
va efectua n dou etape: a) prepararea rece i b) termic a bucatelor. Dup prelucrarea rece se
pregtesc de prelucrarea termic (carnea, petele, legumele .a.).Prelucrarea termic poate fi
realizat prin fierbere, prjire i nbuire. n scopul profilaxiei intoxocaiile alimentare n
instituiile precolare i preuniversitare se practic dubla prelucrare termic a bucatelor pregtite
din produse uor alterabile.
Principiile de baz de profilaxie al intoxicaiilor alimentare de origiene nebacteriene sunt:
1. pregtirea bucatelor s se produc numai din produse alimentare de calitate bun
(benigne);
2. s fie strict respectate termenele de realizate a produselor i bucatelor pregtite,
inclusiv i termenelor de pstrare a produselor uor alterabile;
3. stricta respectare al tehnologiei de pregtire a bucatelor;
4. amenajarea ncperilor blocului alimentar cu utilaj necesar de tranare (mese,
funduri, cuite, vesel, vase de buctrie), care ar coincide cu cerinele igienice.
5. cunoaterea cerinelor igienice i respectarea regulilor igienei personale de ctre
buctari i ali angajai al blocului alimentar;

45.Cerinele ctre splatul veselei de sufragerie folosit de elevi n coli.

-inlaturarea mecanica a resturilor;
-spalarea inventarului cu peria sau cu buretele de spalat intr-o sol. 0,5% soda calcinata la t 40-50
C sau sol de alti detergent
-clatirea inventarului cu apa fierbinte curgatoare(nu mai jos de 65 C)
-uscarea veselei si inventarului pe polite speciale
Chiuvetele pt spalarea inventarului, ustensilelor veselei se spala regulat cu apa fierbinte,
detergent si dezinfectanti ,apoi se clatesc cu apa fierbinte curgatoare.

46.Esena fiziologic a obosirii la copii i adolesceni, criteriile obiective, subective i

fiziologice (P.Bugard).
Oboseala prezint o stare fiziologic, care apare n urma unei activiti ndelungate sau
intensive. Aceast stare se caracterizeaz printr-o diminuare a calitii activitii date i reducerii
capacitii de munc.
Principalele simptome ale oboselii sunt:
- reducerea calitii muncii (sporete numrul de erori n timpul rezolvrii diferitor probleme,
scrierii dictrilor .a.);
- micorarea volumului productivitii;
- slbirea ateniei;
- scderea capacitii de a distinge (deosebi);
- scderea receptivitii organelor de sim;
- apariia unei stri de disperare;
- micri i glgie fr motive;
- micorarea tonusului muscular, faa palid, ochii tulburi;
- somnolen la lecii i noaptea insomnie;
- cefalee, scderea memoriei .a.

47.Cerinele igienice fa de lotul de pmnt a colilor medii de cultur general.

Planificarea lui.Zonele principale, suprafaa lor n %.
Aceste instituii n localitile rurale, de regul, se construiesc pentru 500-850, iar n urbe 850-
1260 de locuri. Suprafaa lotului de pmnt pentru 1 elev va fi n dependen de capacitatea ei de
la 50-40 i pn la 30-20 m2 pentru 1 loc.
Zona construciilor n form de blocuri sau pavilioane unite cu galerii nclzite.
Aceast zon va fi amplasat n centrul locului de pmnt i va ocupa cel mult 15% din
suprafaa total.
Zona sportiv care va ocupa 40-45% din suprafaa total a lotului de pmnt
Zona lotului experimentalcare va ocupa pn la 15%. Aceast zon conine urmtoarele terenuri
(sectoare):culturi de cmp i legume;ser;colecia plantelor i altoire;teren meteriologic i
geografic .a.
Zona de odihn ocup 10-14% i are strnse legturi cu ieirile din cldire. Ea conine terenuri
separate pentru jocuri mobile ale elevilor claselor I; II-IV; V-IX i odihna linitit pentru elevii
claselor liceene.
Zona economic ocup pn la 5% i se va amplasa la o margine a terenului,
Zona de instruire militar - va ocupa pn la 5% (1000 m2) din suprafaa total a lotului de
pmnt i se va nzestra cu toate materialele necesare (desene, schie .a.)
Zona de protecie trebuie s aib limea de cel puin 20-
Spaiile verzitrebuie s constituie cel puin 40 % din suprafaa terenului
Cldirea colii va avea 2 sau 3 etaje, n rare cazuri-4.

48. cerine igienice ctre organizarea alimentaiei copiilor i adolescenilor.

Una din condiiile principale ale alimentaiei copiilor este alctuirea corect a meniului de
repartiie. La alctuirea meniului de repartiie se va ine cont de urmtoarele condiii:
- raia alimentar trebuie s coincid vrstei copilului, necesitilor lui n energie i
substanei nutritive;
- meniul de repartiie se stabilete pentru 4 mese;
- meniul se alctuiete n funcie de sortimentul de produse alimentare stabilit pentru copii
din aceste instituii;
Alctuirea meniului se ncepe cu prnzul care trebuie s conin 35-40% din raia zilnic.
Prnzul trebuie s conin 2-3 bucate, butur i pine. Cina conine bucate pregtite din
macaroane, brnz de vaci, ou, butur, chifle cu unt .a .Gustarea sau micul dejun va conine
10-15% din valoarea caloric a zilei. Meniul trebuie s fie destul de variat i se alctuiete pentru
10 zile (2 sptmni). n cazul lipsei unui produs alimentar, el se nlocuiete cu altul, folosind un
echivalent reciproc (proteic sau lipidic).

49.Bazele fiz ale reg zilei cop si adolesc,def , elemente,cerinte si principii.

Reg zilei este repartizarea in 24 h a tuturor activitatilor din per de veghe si somn si a alimentatiei.
Per de veghe este o forma activa de activ vitala cind majoritatea sistem si organelor function
intesns.Iar somnul este o necesitate biolog a organism.Printre fact care asigura dezv normala a
organism,un rol important ii revine aliment,care trebuie sa fie corect repartizata si sa compenseze
energia consumata in corespundere cu virsta copilului,starea de sanatate si tipul activitatii.Un alt
element- educatia copilului care se realizeaza sub forma de joc, diverse activitati conform
particularitatilor de virsta.Regimul poate fi considerat corect cind el prevede o activ motorie
rationala ,ce contribuie la functionarea normala a SNC,SCV.Regim rationala favoriz mentin la
un nivel inalt a cap de munca,creaza o dispoz echilibrata, previne survenirea oboselii si a
surmenajului, crest rezist organism.

50.Incaperile principale a scolii medii de cultura generala,suprafata lor totala pt un elev.

Incaperile principale in care elevii isi desfasoara activitatea sunt:
-Sali de studii pt elevii claselor primare-clasa 1-2m2,a 2 si a 4-1,7m2 la elev.
-cabinetele de studii:limba si literature moderna,istorie,matemat,geografie-1,7m2,informatica si
tehnica de calcul-6m2 la elev,arta plastic-2,4m2,limbi modern limba si literat rusa-2,5 m2la un
elev.
-laboratoarele:kimie,biologie si de ed fizica si astronomie-2,4m2 la elev.
-Sali de sport:dimens-12*12=144m2 si 12*24=288m2.
-atelierele scolii:pt baieti-lacatusarie si timplarie iar pt fete-de menaj-a cite 6m2pt un lok.
51.Incaperile principale a scolii medii de cultura generala,suprafata lor totala pt un elev.
Incaperile principale in care elevii isi desfasoara activitatea sunt:
-Sali de studii pt elevii claselor primare-clasa 1-2m2,a 2 si a 4-1,7m2 la elev.
-cabinetele de studii:limba si literature moderna,istorie,matemat,geografie-1,7m2,informatica si
tehnica de calcul-6m2 la elev,arta plastic-2,4m2,limbi modern limba si literat rusa-2,5 m2la un
elev.
-laboratoarele:kimie,biologie si de ed fizica si astronomie-2,4m2 la elev.
-Sali de sport:dimens-12*12=144m2 si 12*24=288m2.
-atelierele scolii:pt baieti-lacatusarie si timplarie iar pt fete-de menaj-a cite 6m2pt un lok

52.Igiena regimului zilei prescolarilor elementele principale, particularitatile regimului.

Elementele principale:
1.somnul(forma principal de odihna a organizmului)
2.activitati special obligatorii
3.plimbari la aer liber
4.alimentatia
5.organizarea activitatilor independente(de sine statatoare).
Particulariti al regimului precolar
1.Elementele, succesivitatea i alternarea lor n regimul zilei precolarilor sunt aproximativ
echivalente pentru toate grupele precolare.
2.Se modific durata elementelor principale n funcie de vrst, caracterul i complexicitatea lor.
3.Crete cu vrsta durata timpului destinat:
- activitilor speciale obligatorii, inclusiv i numrul lor
- activitilor de munc i jocurilor
4.Se micoreaz (scade) timpul prevzut:
- igienei personale
- alimentaiei (primirea hrnii)
- pregtirii ctre plimbri i diferite activiti.
54.Insemnatatea biologica a luminii solare.
Radiatia solara care atinge suprafata pamintului consta din: radiatie infrarosie-59%, raze vizibile-
40 %, radiatie ultraviolet- 1%. Razele infrarosii penetreaza adinc tegumentele, avind un effect
caloric, manifesta o actiune ce duce la o sporire atemperaturii tesuturilor si a metabolismului
tesuturilor. Actiunea biologica a radiatiilor ultraviolete cuprinde intregul organism expus, avind
un effect general stimulator asupra sistemului nervos,cardiovascular,organelor de secretie.In
organism RUV absorbite de catre biomolecule determina transformari fotokimice-transformarea
provitaminei in vit D,pigmentogeneza,transformarea histamine.ACtiunea biologica depinde de
lungimea de unda:R.Infrarosie are frecventa de 4000-760 nm,penetratia cutanata 1-
25mm,actiunea primara-termica profunda,actiunea biologica mareste metabolismul bazal si
actiunea razelor UV. de iluminare excesiva sau deficitara,prin incordarea ap vizual,nervos
central,randamentul scade se instaleaza oboseala vizuala in timp mai scurt sau se poate ajunge la
unele manifestari acute sau cornice(miopie,fototraumatismul retinean,nistagmusul).

55.Regimul zilei elevului- elementele principale cerintele igienice.

Regimul zile elevului - componentele principale 1. Somnul
diurn
nocturn
2. Odihna la aer liber
3. Orele de lecii
n coal
pregtirea temelor pentru acas
4. Timpul liber
5. Alimentaia
6. Igiena personal
Regimul zilei elevului Starea de sntate a elevului este influenat att de condiiile de realizare
a procesului de nvmnt, ct i de cele extracolare, deci, de ntregul regim de via.
1. O mare importan prezint:
a)Principiile psiho-pedagogice (cu consecine sub aspect medical):
metodele didactice aplicate;
antrenarea activ a elevilor n timpul orelor;
posibilitile oferite de tehnicile moderne;
calitile pedagogice, trsturile personalitii corpului didactic;
numrul elevilor n clas;
numrul disponibil de profesori;
insuficiena slilor de clas, de cabinete, laboratoare.
b)Condiiile medico-sanitare (au ca scop promovarea sntii elevilor):
realizarea unor condiii optime pentru o dezvoltare echilibrat somoto-psihic;
prevenirea surmenajului;
asigurarea eficienei maxime a procesului instructiv-educativ.
3. n aspect fiziologic programul de zi trebuie s evalueze printr-o curb oscilant a
randamentului de activitate cu valori crescute i sczute n decursul zilei,
sptmnii, trimestrului
56.Cerintele ig fata de planificarea si constructia taberelor de odihna a elevilor,zonele
principale,suprafata lor.
Taberele pt eleviamplasate in suburbia dispun de mai multe privilegii,insa la alegerea si
distribuirea terenului de constructive treb sa corespunda urmat cerinte igienice:
a)50% din lotul de pamint sa fie alcatuit din zone verzi
b)sa dispuna de surse de apa poatbila si retele de canalizare,de instalatii de epurare a apelor
reziduale
c)sa aiba posibilitatea de conectare la curentul electric
d)sa fie asigurat cu cai de comunicatii commode.
Nu se permite ca lotul de constructii sa fie amplasat linga automagistrale cu transport
intensive si intreprinderi industrial cu factori nocivi(pulberi,gaze,zgomot).In functie de
capacitate taberele de odihna pot fi:
-pt o echipa cu nr maxim de locuri-pina la 400 elevi
-pt 2 si mai multe ekipe-1600 elevi
2)zona sportive-plajele si locurile de scaldat se vor amplasa la o distanta de cel putin 500 msi vor
avea suprafata pt 1 loc de 4m2.Fundul rezervorului de apa va fi dur si fara pietre ascutite iar
inaltimea apei de 0,7-1,3m.
3)zona izolatorului-va fi alcatuita dintr-un antreu(10m2),cab medical(8m2),sala de
tratamente(14m2),boxe(12-14m2)
4)zona economic ape care se va amplasa blocul alimentar cu incaperile necesare inclusive
garajul,depozitele de legume,baia,spalatoria.Locul de colectare a resturilor si deseurilor
va fi ingradit cu o plasa de metal.
57.Cerinte ig si normele de iluminare artificiala a incaperilor principale scolare.
Pot exista 3 feluri de iluminare artificiala:
1)generala-se ilumineaza toata incaperea,inclusive locul de activitate.
2)locala-fluxul de lumina ilumineaza locul de lucru
3)mixta-se ilumineaza incaperea si locul de lukru separate.
Principalele cerinte ig catre sursele de iluminare artificiala sunt:
-sa asigure un nivel necesar de intensitate si un spectru optim
-iluminarea incaperii sa fie uniforma si fara umbre
-lumina treb sa fie difuza
-lumina nu treb sa fie orbitoare(cimpul visual sa fie iluminat cu fluxul de lumina
reflectat).Cele mai solicitate surse de iluminare artificiala a incaperilor principale sunt
tuburile luminiscente,care exista de mai multe tipuri:de lumina de zi,de lumina alba,de
lumina alba calda,de lumina alba rece.

58.Somnul , esenta lui fiziologica, durata, organizarea igienica a lui.

Somnul
1.Reducerea timpului de somn:
mpiedic fenomenele de refacere fiziologic dup efort
determin cumularea fenomenului de oboseala si diminuarea capacitilor de lucru .
contribuie la suprasolicitarea nervoas.
Aspectul fiziologic
- Exist variate ipoteze i teorii ale somnului
a) Somnul starea de inhibiie, de odihn a celulelor nervoase
Iradierea inhibiiei asupra regiunilor emisferelor cerebrale n rezultatul instalrii oboselii
care prezint un excitant intern.
Insuficiena acestei teorii rezult din faptul ca somnul mai poate fi provocat prin
inhibiia activ, adic pe calea stimulrii structurilor neuronale inhibitorii.
b) n timpul somnului nu apare inhibiie, ci are loc un proces activ de restructurare i
redistribuire a funciilor diferitor zone corticale.
Somnul pentru colar reprezint un factor:
de protecie a organismului;
de meninere la un grad nalt a capacitii de munc;
de asigurare a odihnei complete a organismului, a scoarei cerebrale, a sistemului
senzorial i muscular;
de refacere eficient a organismului obosit.
Pentru meninerea tonusului optim al exitabilitii scoarei cerebrale la copii i
adolesceni de vrst colar, se recomnad urmtoarele durate ale somnului:
-pentru elevii de 6,7,8,9 i 10 ani durata somnului nocturn este de 10 ore, pentru cei de 11,
12, 13 i 14 ani de 9 ore
-pentru vrsta de 15-16 ani este de 8 - 8 ore.
- Elevilor de vrsta 6-7 ani suplimentar se prevede somnul diurn cu o perioad de 1,45 1
or.
 59.Cerinte ig fata de regimul zilei in taberele de odihna,factorii de insanatosire.
Regimul rational din taberele de odihna trebuie sa contribuie la o dezv fizica armonioasa a
copiilor.Acest regim va fi alcatuit din 3 componente:1)somnul de noapte-9 ore 30 min,de zi-
1,5ore.2)activitati intensive-gimnastica de dimineata,jocuri sportive,excursii,marsuri
turistice3)activ pasive-timpul alimentatiei si liber,ig. Personala.Regimul zilei in taberele de
odihna include:desteptarea,gimnastica de dim,stringerea
asternutului,toaleta,dejunul,procedurile de calire,distractii
sportive,prinzul,odihna,gustarea,activitatea in cercuri sportive,cina,distractii,lucru de
masa,toaleta de seara,somnul de noapte.Factorii de insanatosire:a)activitatea
motorie:distractii,jocuri si competitii sportive,excursii,b)aflarea timp indelungat in conditii
favorabile de microclima,c)calirea org.d)somnul de zi cu durata de 2 ore,e)rregimul rational al
zilei,alternarea activ active cu cele pasive si odihna.f)alimentatia echilibrata cu un surplus de
pina la 15%de calorii.fructe si legume proaspete.

60.Cerinte igienice fata de bancile scolare si amplasarea lor in klasa.

1)sa corespuna valorii taliei,2)sa fie marcate conform grupei de valoare a taliei,3)numarul
bancii sa corespunda valorii taliei,3)inaltimea capacului in partea post sa coresp taliei.4)sa
fie confectionata din material netoxic,
In functie de valoarea taliei se produc 6 numere de banci skolare:

Numarul Inaltimea Inaltimea mesei Inaltimea Marcarea cu

copiilor scaunului colorare
1 100-115 46 26 Oranj
2 115-130 52 30 Violet
3 130-145 58 34 Galben
4 145-160 64 38 Rosu
5 160-175 70 42 Verde
6 >175 76 46 albastru
Pentru gradinita
00 85 34 18 negru
0 85-100 40 22 Alb

In salile de studii,bancile se instaleaza in 3 rinduri perpendicular catre peretele ext in asa

mod ca lumina naturala sa cada din partea stinga a elevului.Distanta dintre peretii salii si
rinduri trebuie sa fie 70cm,iar dintre primele banci din rinduri si tabla -2,4-2,7m,iar din
ultimele banci si tabla-8,6m.,dintre ultimele banci si peretele din spate-65cm.Bancile cu
numere mici vor fi amplasate primele in rinduri,iar cele cu numere mai mari- mai
departe.In timpul asezarii elevilor in banci,se va tine cont si de starea de sanatate:copiii
care sufera de hipoacuzie vor fi asezati in banci cu numerele respective mai aproape de
locul profesorului,iar acei cu vedere scazuta-in primul rind.

61.Maturizarea scolara la copii de 6 ani,determinarea ei.

Maturitatea colar, expresia unei forme de dezvoltare a copilului, marcnd acel nivel al
dezvoltrii la care activitatea de tip colar poate contribui din plin la dezvoltarea n
continuare a personalitii sale, se plaseaz de obicei ntre 5 i 7 ani.
Maturizarea colar reprezint trecerea de la copilria precolar, dominat de structurile
i motivele activitii ludice, la copilria colar, dominat de structurile i motivele
activitii de nvare se face sub impactul maturizrii unor premise psihice interne, cum
are fi: dezvoltarea motivelor i a intereselor de cunoatere, capacitatea copilului de
desfura aciuni variate, nu numai n plan obiectual, dar i n plan mental, creterea
ponderii momentelor verbale, n analiza reprezentrilor, sub impactul descrierilor i
 povestirilor celor din jur premis a dezvoltrii memoriei logice i a gndirii abstracte,
creterea indicelui independenei proceselor intelectuale, care iau forma unor aciuni
teoretice speciale (raionamente), ce vor juca un rol deosebit n medierea demersurilor
cognitive solicitate de nvare. Fenomenul integrrii copilului n activitatea colar este
un fenomen complex,n analiza cruia trebuie s se in cont de:-vrsta cronologic-
maturitatea colar-coninutul instruirii n clasa I.
Pentru realizarea maturitii colare este necesar pregtirea copilului precolar n plan
- cognitiv- afectiv- volitiv.

62.Cerinte ig la iluminarea naturala si artif a incaperilor institutiilor pt copii si adolescent

Pt iluminatul artificial:1)sa sigure un nivel necesar de intensitate si un spectru optim,2)iluminarea incaperii sa fie
uniforma si fara umbre.3)lumina sa fie difuza.4)lumina nu trebuie sa fie orbitoare(cimpul vizual sa fie iluminat
cu fluxul de lumina reflectat).Iluminatul in sala festiva,sala de sport-200 lux,in ateliere-300 lux,cabinete de
studii-400 lux,cabinete de desen,calcul-500 lux.Pt.ilum natural: n ncperile destinate activitii copiilor i
tinerilor se asigur un iluminat natural direct, cu un raport luminos de 1/4 - 1/5, iar n cele pentru odihn de 1/6 -
1/8. n slile de desen i n ateliere raportul luminos este de 1/3. La locul de activitate se asigur primirea luminii
din partea stng. Se evit reducerea iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele, jaluzele interioare,
flori n exces sau prin culori nchise folosite la zugrvirea interioarelor. CIN-DE LA 3 LA 5%.minimum
1,25%.coef de umbrire-1:3,coef de profunzime-1:2.unghiul de deschidere-nu trebuie sa fie mai mica de 5 grade.

64.Organizarea igienica a conditiilor si regimului de instruire a copiilor de 6 ani.

Cerine:
I. Fiecare copil trebuie s posede un anumit nivel de dezvoltare funcional i neuropsihic
(maturizare biologic).
1.Indicatorii medicali:
-nivelul dezvoltrii biologice (talia, adaosul anual n nlime, numrul dinilor);
-starea de sntate (prezena bolilor cronice);
-morbiditate acut.
2.Indicii psihofiziologici (aprecierea nivelului dezvoltrii vorbirii, funciilor de analiz i sintez
etc.) se apreciaz conform:
-ndeplinirii testului Kerna - Ieraseea;
-pronunrii sunetelor (claritatea).
3.Sunt apreciai cu o dezvoltare i maturizare biologic ntrziat (neadmii colarizrii copiii
care):
-posed anumite patologii cronice;
-morbiditate acut sporit (> 5 ori boli acute);
-posed o dezvoltare biologic sczut (talia < M 16; adaosul n nlime < 45 m; n-au dini
permaneni);
-ndeplinesc testul Kerna Ieraseea cu 9 i mai multe puncte;
-posed defecte n pronunare a cuvintelor.
II. Realizarea unor condiii adecvate igienice ocupaionale i organizarea corect a
regimului de instruire:

65.Cerinele igienice fa de mobila folosit la amenajarea ncperilor instituiilor pentru

copii i adolesceni. Asortimentul.
Utilajul trebuie sa corespunda cerintelor igienice pedagogice si tehnice de producere , caracterul
instructiv-educativ.
Cerine igienice i pedagogice:
a) s fie n dependen de valoarea taliei i vrsta copiilor;
b) s aib forme simple i s fie uor de curat, portativ;
c) s corespund cerinelor igienice, pedagogice, caracterului instruc- tiv-educativ;
d) dimensiunile i construciile lui trebuie s coincid cu proprietile i funciile lui;
e) s nu deregleze funcionarea sistemelor circulator i respirator, s nu fie supus unei
compresiuni nervul popliteu;.

Msuele. Conform STAS-ului nr. 19.3011-73 cu modificri introduse de la 01.1990,

camerele de jocuri sunt amenajate cu msue de un loc pentru 4 (70x70 cm) i 2 locuri
(120x45 cm).
Scunaele pentru copii de 1 loc au adncimea 20-29 cm i limea 20-33 cm. Scunaele
pentru copii, de asemenea, se produc de 5 numere

Dimensiunile principale ale mobilierului precolar

Nr. Grupa Dimensiuile mesei, cm Dimensiunile scaunului, Culoar

mobili- de cm ea de
erului valoare a nli- lungi- limea nlimea adn- limea mar-
taliei mea mea cimea care
00 pn
(cm)la 85 34 70 70 18 20 20 negru
cm
0 85-100 40 70 70 22 23 23 alb
1 100-115 46 70 70 26 25 28 oranj
2 115-130 52 60-120 45 30 27 30 violet
3 >130 58 60-120 45 34 29 33 galben

66.Cerinele igienice fa de jucriile care produc zgomot i se alimenteaz cu curent

electric.
Tot mai mult patrund in viata copiilor jucariile tehnice , care includ mijloace de deplasare prin
aer , apa , pamint . ele trebuie sa fie executate corect , fara a fi falsificat materialul , mecanismele
deschise., totodata sa largeasca orizontul tehnic al copiilor , interesul fata de tehnica.jucariile
trebuie sa corespunda cerintelor sanitaro igienice privind materialul , greutatea , culoarea ,
forma, dimensiunile , constructia.
- Sa asigure securitatea in procesul folosirii
- Sa fie acoperite cu vopsele netoxice
- Sa fie durabile
- Usoare
- Sa nu produca zgomot mare
- Sa se supunoa unor ingrijiri igienice sa fie confectionate din material care se
dezinfecteaza usor si nu imbiba umezeala
- Greutatea jucariilor trebuie sa corespundA fortei musculare copilului si marimii minii.
Ptcopii de virsta antiprescolara 100 gr sa nu depaseasca, prescolari 400gr , scolarii
mici 800 gr
- Sa excluda posibilitatea traumatismelor , sa nu aiba virfuri ascutite , taioase
- Tensiunea maxima sa nu depaseasca 12 W prescolari si 18 W elevi
 - Nivelul sunetului pentru jucariile care produc zgomot nu trebuie sa fie mai mare de 65
dBA pentru cele care se folosesc in incaperi , 75 dBA pentru cele care se folosesc afara
67.Igiena orelor de lectii, a conditiilor de predare si recreatiilor.
PREDAREA:
Principii:
1.Corespunderea coninutului materialului posibilitilor fiziologice i cerinelor
didactice;
2.Corespunderea metodelor de predare i expunere a stadiului de dezvoltare intelectual
i capacitatea de concentrare a ateniei;
3.Realizarea predrii leciilor prin asocierea expunerilor verbale, demonstrative i
activiti practice.
Cerine fiziologice i igienice ctre orele de lecii:
a)durata leciilor este adoptat de 45 min (cu excepia elevilor de 6 ani)
b)structurarea leciei materialul distribuit n cursul orei s nu produc la elevi
suprasolicitarea funciei corticale astfel:
-n partea introductiv (5-10 min) sunt necesare acomodrii la activitatea intelectual i
antrenarea treptat a elevilor;
-n partea principal de baz cu cea mai mare capacitate de nvare (2/4; din or) vor fi
rezervate problemele mai dificile care in de percepie, asimilare i memorizare;
-n partea de ncheiere rmne pentru activiti intelectuale uoare repetarea materiei,
explicaii suplimentare.
c)Utilizarea metodelor de profilaxie a oboselei
-Stabilirea micropauzelor (1-2 min) cu efectuarea unui complex de exerciii (4-5 ) simple,
care se repet de 3-4 ori i nu necesit o icordare i solicitare fiziologic mare (exerciii
pentru musculatura coloanei vertebrale, a spatelui, degetelor, picioarelor etc).
Cerine igienice ctre recreaiile colare
1.Pauzele sunt condiionate fiziologic de: necesitatea organismului n vederea restabilirii
capacitilor funcionale si sporirea randamentului din timpul ulterioarelor etape ale
activitii colare
2.Igiena recreaiilor din timpul orelor de lecii necesit reglamentarea:
-duratei pauzelor (10-20-10-20-10; 10-10-20-10-10)
-Coninutului - petrecerea pauzelor n aer liber, cu caracter activ, realizate prin micri,
exerciii i jocuri active.
68.Cerinele igienice la amenajarea cabinetelor cu mobil, inclusiv de desen liniar i limbi
moderne, marcarea lor.
Tipurile si dimensiunile principale ale mobilierului scolar trebuie sa corespunda cerintelor
STAS(Bancu scolare, scaune , mese , tabla , mese de demonstratie, mese scolare pentru desenul
linear , mese pentru cabinetele de limbi moderne etc )
- corespunderea mobilierului cu cerintele anatomo fiziologice ale copiilor, inaltimii si
proportiilor corporale
- suprafata mobilei trebuie sa fie neteda , bine slefuita de culoare mata , cu coeficientu de
reflexie 30-35%
- sa fie rezistenta la spalare frecventa cu apa calda , sapun, soda si diferite substante
dezinfectante
- sa permita o pozitie igienica a corpului in timpul activitatii copilului
- sa nu expuna copii la traumatisme sau din cauza vopselei sa provoace intoxicatii , sa fie
usor de intretinut
Mobilierul cel scolar si cel prescolar trebuie standartizat . Proportiile corporale se schimba in
functie de cresterea copilului in lungime deaccea criteriul principal de baza la determinarea
nr necesar de mobila e talia. Pentru determinarea nr bancii ,mesei se folosesc datele de la
medic privind talia copilului inregistrata in fisa 0.26 /e.
 n dependena de valoarea taliei conform STAS-ului 5994-86 bnci colare se produc 4
numere:

Numarul Gr de inaltime Inaltimea Inatimea Marcarea

mobilei pupitrului scaunului
1 100-115 46 26 Oranj
2 115-130 52 30 Violet
3 130-145 58 34 Galben
4 145-160 64 38 Rosu
5 160-175 70 42 Verde
6 175 76 46 albastru
69.Cerinele igienice fa de zaul manualelor.
Supravegherea igienic de stat asupra manualelor se realizeaz n urmtoarele direcii:
1. Examinarea i coinciderea datelor expuse n Specificarea tehnic editorial cu
cerinele i normele igienice n vigoare;
2. Selecionarea unor exemplare de manuale deja editate i suprapunerea lor expertizei
igienice.
n prezent ca date oficiale de reglementare se folosesc de Reguli i normative sanitare
interstatale (. 2.4.7.1166-02). Cerine igienice ctre editarea manualelor pentru
instruirea general i primar.
Petru a efectua expertiza igienic a manualelor o deosebit importan o au dimensiunile zaului
(noiune tipografic). De a nelege mai uor coninutul zaului trebuie s ne orientm la
cuprinsul total al unei pagini.
n coninutul zaului sunt incluse aa elemente tipograhfice, ca:
a) dimensiunile corpului;
b) distana dintre caractere i cuvinte (numite apro);
c) distana dintre rnduri interliniaj;
d) lungimea rndurilor;
e) limea cmpurilor: intern, de sus, extern i de jos;
f) densitatea zaului (numrul de caractere pe 1cm2);
g) numrul cuvintelor de trecere dintr-un rnd n altul.
O percepere rapid a imaginii grafice a ntregului cuvnt e posibile n caz de respectarea
corect a distanei dintre caractere care va fi de 0,5mm i cuvinte de 2 mm.
Lungimea rndului de asemenea are o deosebit importan igienic. Ea trebuie s fie
pentru elevii claselor primare de 130-126 mm, iar pentru cei de vrst mai mare - 113-95 mm.
Distana optimal dintre rnduri se consider de cel puin 1,7 mm.
Densitatea zaului (numrul caracterelor pe 1cm2) va fi de cel mult 15 caractere.
Limea cmpurilor influeneaz direct calitatea zaului. Pentru a pstra integritatea
manualului (mai ales la tiinele matematice) o importan deosebit o are limea cmpului
intern, care va fi de cel puin 0,9-10 mm. Raportul dintre limea cmpului : intern, de sus, exter
i de jos v-a fi de 2:3:4 i 5.
n tabelul de mai jos expunem caracteristicile igienice ale zaului

Distana (mm)
Manualul Dimensiunile Lungimea
Dintre cuvinte Dintre rnduri
pentru clasele: corpului rndului (mm)
(apros) (cel puin)
1. I-II 16-14 130-126 11-4 2,8
2. III-IV 14-12 126 3 2,8
3. gimnaziale i
10 113-95 2 2,7
liceale
 70.Cerinele igienice fata de alcatuirea orarului.
1.Numrul de ore pe zi i sptmn nu trebuie s depeasc norma stabilit de ME.
cl.1 (20); cl.2 (22); cl.3 (23); cl.4 (24); cl.5 (29); cl.6 (30); cl.7 (31); cl.8-12 (32-33).
2.Stabilirea orelor de studiu n orar trebuie s coincid cu capacitatea de efort cortical (curb de
randament cu valori mijlocii i maxime):
-materiile care implic solicitarea mai accentuat a proceselor psihice (atenia, memoria,
gndirea etc.) i predominarea operaiilor cu noiuni abstracte, considerate materii grele
(matematica, limbi strine) necesit s fie plasate n perioada cu randament maxim (a2 a3 ora) n
timpul zilei i sptmni (mari, miercuri);
-evitarea de a fi amplasate (una dup alta) a materiilor care solicit acela tip de efort (fizica,
matematica, geometria) i alterarea raional cu obiectele considerate mai uoare (istoria,
geografia).
3.Se va evita stabilirea a 2 ore consecutive a aceluiai obiect orele duble:
-pot fi admise pentru elevii de vrst mijlocie i mare o data pe zi la o singur materie cu
condiia s fie schimbat coninutul activitii (1 or matematic i 1 or geometrie; chimie, fizic,
tiine naturale 1 or teoretic 1 or de laborator, practic; limba strin 1 or lecie 1 or
exerciii).
4.Alternarea raional a obiectelor de profil matematic i umanitar cu cele dinamice (desen,
munca);
5.Orele de educaie fizic nu se vor efectua n ultima or de curs (indiferent de tur) i nici n
prima or;
6.Ora a 6 se consider nepotrivit din punct de vedere fiziologic i pedagogic.
71.Cerinele igienice fa de mbrcmintea i nclmintea copiilor.
Imbracamintea- copiilor si adolescentilor trebue sa corespunda anotimpului si conditiilor climaterice pe
timp friguros ea trebue sa apere organismul de o perdere prea mare de caldura, iar pe timp calduros,
dimpotriva sa nu impiedice pierderea de caldura. Proprietatile hainelor de a mentine si de a ceda caldura
depind atit de proprietatile materialului,cit si de croiala,modelul si numarul de straturi. Grosimea
materialului contribuie nemijlocit la pastrarea caldurii,insa acest tip de tesatura fac imbracamintea destul de
voluminoasa si grea,limiteaza intr-o masura oarecare efectuarea miscarilor,o astfel de imbracaminte
protejeaza bine korpul de actiunea temperaturilor joase, in konditii friguroase,insa pe timp de vint prioritatea
lor scade.
Incaltamintea- copilului apara organismul lui de raceala,de supraincalzire,de microtraumatisme,contribuie la
mentinerea fosrmei normale a boltei plantare.
Principalele cerite igienice inaintate fata de constructia incaltamintei si de materialele folosite la confectionarea
ei sunt determinate de particularitatile de crestere si dezvoltare a piceorului copilului.Folosirea unei
incaltaminte neratiolale nu mai ca impedica miscarile si ingreueaza mersul dar si contribuie la deformarea
piceorului si la aparitia unor boli. Picerorului copilului dupa constructia lui se deosebeste de piceorul
adultului,are unele particularitati de virsta care trebuie luate in considerare la confectionarea incaltamintei.
Rezultatele cercetarilor au confirmat ca atit incaltamintea prea molae cit si una suficient de rigida contribuie la
deformarea talpii si la aparitia piceorului plat.Incaltamintea trebuie sa posede calitati inalte de a ventila aerul,de
protectie a caldurii si contra umezelei, sa fie plastic.Incaltamintea trebue confectionata numai din piele naturala.
72.Cerinele igienice fa de caracterele manualelor.
Condiiile optimale de vizibilitate n timpul citirii textului n mare msur depinde de desenul (garnitura) i
dimensiunile caracterelor. Desenul caracterelor cu care se editeaz manualele va fi ct mai simplu, fr
ornamente i liniue, clare, bine difereniat .a. Forma garniturii depinde de vrsta elevilor. Exist mai multe
forme de garnitur: de abecedar, accident grotesc pentru reviste, colare, literar .a.
Pentru elevii claselor I se vor folosi garnituri de abecedare i accident grotesc pentru reviste, iar pentru clasele
II accident grotesc de reviste i celei colare. La tiprirea manulaelor pentru elevii claselor gimnaziale i
liceene se recomand de a folosi garniturile colare i literare
Dup cum s-a menionat mai sus, o deosebit importan au i dimensiunile caracterelor. Pentru elevii claselor I
care abia nva cititul manualelor se editeaz cu caractere, care au dimensiunile mai mari. Din cte cunoatem
caracterele sunt alctuite din: liniue principale, verticale, ovale i semiovale, liniue secundare de unire i spaii
dintre ele. Pentru a determina nlimea liniuelor principale verticale ne folosim de caracterele mici, ca n,
m, u .a.
La aprecierea caracterelor trebuie s se ia n consideraie ct grosimea liniuelor principale verticale, att
principale, i celor secundare. Raportul dintre aceste grosimi va fi de 2:1. Grosimea liniuelor principale va fi
cel puin de 0,25-0,3 mm, Iar celor secundare 0,12-015 mm. Distana (spaiul) dintre liniuele principale va fi
de 2 ori mai mari de ct grosimea lor.
Pentru determinarea dimensiunilor caracterelor se folosete un termen tipografic numit corp (nlimea
suprafeei caracterelor, exprimat n puncte tipografice). Un punct tipografic este egal cu 0,375 mm. Dac mai
simplu de exprimat prezenta suprafa terenului pe care este plasat caracterul dat. Dimensiunile caracterelor
se apreciaz cu o rigl milimetric
Unele cuvinte, reguli, legi, fraze .a. din text pot fi evideniate fiind culese cu caractere care au o imprimare
abundent sau semiabundent (grase sau semigrase). Aceste imprimare se numete cursiv (termen
tipografic). n acelai timp alte cuvinte ca: denumirea desenelor din abecedar, unele explicaii, materialul
informativ suplimentar .a., pot fi tiprite cu caractere, care au dimensiuni mai mici numite petit (corp 8).
La editarea manualelor pentru elevii claselor gimnaziale i liceene se permite prezena ct a cursivului , att i a
petitului.

73.Elementele de instruire prin munc a elevilor i cerinele igienice la ele.

n programele de studii ale instituiilor preuniversitare sunt incluse urmtoarele forme de instruire prin
munc:a)Arta plastic pentru elevii claselor primare, care conine: nsuirea modului elementar de
prelucrare manual a diferitor obiecte din hrtie, carton, cusutul, brodatul, mpletitul, croetatul,
autoservirea, amenajarea ncperilor .a. Pe lng arta plastic elevii claselor primare mai nsuesc unele
moduluri de educaie tehnologic, ca: arta culinar i sntatea, cusutul i brodatul tradiional. n desen
indicm cereine igienice ctre amenajarea locului de munc i sculelor folosite
b)Educaia tehnologic a elevilor claselor gimnaziale n atelierele colii, care, n dependen de sex, se
mpart:Pentru biei se folosesc 2 module:
de prelucrare a metalului ( lcturie ),de prelucrare a lemnului (tmplrie).
Pentru fete 8 module:tehnologia vestimentar, arta culinar i sntatea;prelucrarea fibrelor textile
croetarea;prelucrarea fibrelor textile tricotarea;cusutul i brodatul tradiional;arta covorului
(designul);casa i familia ( designul locuinei);cariera profesional ( cunoaterea de a-i alege profesia pe
via).
Toate modulurile pentru fete se realizeaz n atelierul de menaj.
Parial munca de autoservire nsuirea metodelor corecte de dereticare i ngrijire a ncperilor, de
splare a obiectelor personale, a lenjeriei de corp i de pat. n acest timp trebuie s fie asigurai cu condiii
respective i utilaj necesar (ap cald, mturi, cldri, crpe etc).
Conform programelor de studii pentru instruire a prin munc se prevede:
Arta plastic cu modul de educaie tehnologic pentru elevii claselor primare cu durata de o or academic
(45 min.) pe sptmn. Aceste ore se ncep cu explicaiile nvtorului, continu cu lucrul practic de sine
stttor i se termin cu totalizarea lucrului efectuat, aprecierea lui i dereticarea locului de munc.
Durata lucrrilor practice va fi de 2530 min. Dup fiecare 15 min. se recomand o pauz pentru exerciii
fizice 23 min. Randamentul acestor lucrri practice va fi 6065%, deci aceste activiti sunt mai eficiente.
n cazul dat pot fi evideniai copiii care au nclinaii de a picta, zugrvi etc. La leciile de educaie
tehnologic elevii nsuesc cteva moduluri tehnologice: arta culinar i sntatea, cusutul i brodatul
tradiional.
Educaia tehnologic se desfoar: a) pentru biei - n atelierul de lcturie i tmplrie, unde ei
nsuesc tehnologiile de prelucrare a metalului i a lemnului; b) pentru fete n atelierul de menaj pentru a
nsui tehnologiile celor 8 moduluri indicate mai sus. Durata acestor lecii e de o or (45 min.) pe sptmn,
iar densitatea lucrului practic trebuie s fie de cel mult 70 75%. n timpul leciilor de educaie tehnologic
se va folosi o pauz de cultur fizic cu durata de 2 3 minute.
Munca de autoservire ( parial) se interzice dereticarea slilor de recreaii i WC-urilor, reparaia
corpurilor de iluminat i a aparatajului electric, splarea geamurilor pe din afar, curirea zpezii de pe
acoperiuri . a.

74.Cerinele igienice la construcia jucriilor.

Materialele folosite.Pentru confecionarea jucriilor se folosesc de un numr mare de materiale ct naturale
(lemn uscat, fier, fire de srm .a), att i artificiale i sintetice (mase plastice). n prezent cele mai utile
sunt materialul din mas plastic. Materialele folosite nu trebuie s conin substane chimice, care ar afecta
organismul copilului, inclusiv se cur i dezinfecteaz uor.
Se interzise utilizarea urmtoarelor materiale:
1.sticla (pentru copii de pn la 3 ani); 2.lemnul cu umiditatea mai mare de 12 %; 3.fier uzat i deeuri;
4.blnuri i piele ce nu dispun de autorizri veterinare i nu sunt dezinfectate.
5.Mase plastice fr autorizri igienice .a
Forma i construcia jucriilor Jucriile trebuie s aib form, care ar corespunde realitilor obiectului
prezentat. Ea nu trebuie s aib vrfuri ascuite i muchii tioase. Pentru a exclude posibilitatea apariiei
diferitor traumatisme. Elementele jucriilor confecionate din mai multe pri (segmente) trebuie s aib un
diametru de cel puin 32 mm, iar a celor sonore de 5 mm. Ctre jucriile care produc zgomot intensitatea
lui depinde de locul unde ele se folosesc: 65 dBA n ncperi i 75 dBA n aer liber.n caz dac sunetul este
impulsiv (mpucturi de o singur dat) se permite -95 dBA.Jucriile electrice trebuie s aib o tensiune
maximal de 12 W (pentru precolari) i 18 W (pentru elevi).Detaliile jucriilor muzicale, care se introduce
n gur, trebuie s fie confecionate din materiale care se dezinfecteaz uor i nu absorb umezeal.
Suprafeele de vopsea i locJucriile care au acoperiul de vopsea i lac trebuie s nu conin substane
toxice, care ar afecta organismul copilului.
Toate jucriile folosite trebuie s fie atrgtoare, uoare i comode. Valoarea forei aplicate la folosirea
jucriilor trebuie s coincid vrstei copiilor. Din aceste considerente sunt elaborate norme a masei
jucriilor, care nu trebuie s depeasc pentru:antiprecolari 100g;precolari 400g;elevii claselor I-IV
800 Aptitudinile jucriilor de a stimula dezvoltarea fizic, neuropsihic, senzorial .a
75.Cerinele igienice fa de tiparul manualelor.
Imprimarea manualelor trebuie s fie clar, intensiv i uniform. De regul, se folosete culoare neagr,
care pe cmpul alb al paginii duce la ameliorarea strii de vizibilitate a textului. Se permite imprimarea unor
caractere, fraze, formule concluzii .a. cu alte culori albastru-deschis, verde-deschis, rou, oranj .a. Se
admite tiparirea de culoare neagra pe cliseu colorat, cit si textul alb pe cliseu rosu.
Valoarea imprimrii caracterelor depinde n mare msur de calitatea hrtiei i a vopselei