Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Urmrirea penal const n activitatea desfurat de organele de urmrire penal pentru strngerea
i verificarea probelor cu privire la existena infraciunii, la identificarea fptuitorului i la stabilirea
rspunderii acestuia, pentru a se constata dac este sau nu cazul s se dispun trimiterea lui n judecat si este
obligatorie pentru toate cauzele. Pentru a se dispune nceperea urmririi penale, trebuie ndeplinite
urmtoarele condiii:
- s existe actul de sesizare din care s rezulte date cu privire la svrirea unei infraciuni
- s nu existe vreun impediment la punerea n micare a aciunii penale (fapta nu exista, nu exista
probe, etc.)
Se poate dispune nceperea urmririi penale prin ordonan motivat dat de organele de cercetare
penal (care nu trebuie supus confirmrii procurorului) sau de procuror.
Cnd rezult indicii rezonabile c o anumit persoan a svrit fapta pentru care s-a nceput
urmrirea penal, procurorul dispune ca urmrirea penal s se efectueze n continuare fat de acesta, care
dobndete calitatea de suspect.
oralitatea consta in faptul ca intreaga faza de judecata se desfasoara prin viu grai,
oral. Acest principiu asigura, implicit, si cunoasterea lucrarilor sedintei, prin receptare
directa, atat de persoanele angajate in solutionarea cauzei, cat si de publicul din sala;
1
2. OBIECTUL URMRIRII PENALE.
Acesta l constituie:
a) strngerea probelor necesare cu privire la existenta infraciunilor, la identificarea
fptuitorilor i la stabilirea rspunderii penale sau civile a acestora;
b) evaluarea probelor strnse pentru a se constata dac este cazul s se dispun punerea n
micare a aciunii penale i trimiterea n judecat a inculpatului sau o soluie de clasare, respectiv
renunare la urmrirea penal.
c) Dei legea nu prevede, n obiectul urmririi penale intr i:
- stabilirea identitii victimei;
- stabilirea existenei, ntinderii i recuperrii, precum i a naturii prejudiciilor comise;
- obligativitatea lurii msurilor de ocrotire n caz de arestare preventiv n cursul urmririi
penale.
2
Ca si limite ale urmririi penale avem:
a) Limita iniial: actul prin care se dispune nceperea urmririi penale cu privire la fapt (in
rem);
b) Limita final, prin care procurorul dispune:
- trimiterea n judecat (prin rechizitoriu, dup ce procurorul a constatat c n cursul
urmririi penale au fost respectate dispoziiile legale care garanteaz aflarea adevrului i c
urmrirea penal este complet, existnd probele necesare i legal administrate, din care rezult
c fapta exist, a fost svrit de inculpat i c acesta rspunde penal). Rechizitoriul poate fi
numai act de sesizare si este supus verificrii sub aspectul legalitii i temeiniciei de ctre
procurorul ierarhic superior celui care l-a ntocmit).
- clasarea (ca soluie de netrimitere n judecat) pentru a dispune clasarea, este necesar ca
procurorul s constate c exist un impediment la punerea n micare sau exercitarea aciunii
penale. Clasarea, ca soluie de neurmrire penal, se poate dispune atunci cnd nu sunt
ndeplinite condiiile de form sau de fond eseniale sesizrii ori cnd chiar din actul de sesizare
rezult vreun impediment (nu exista fapta penala, nu sunt probe, lipsete plngerea prealabila,
exista autoritate de lucru judecat, etc.). Clasarea se dispune prin ordonan sau rechizitoriu.
- renunarea la urmrirea penal (procurorul poate renuna motivat la urmrirea penal n
urmatoarele cazuri, de ex: s fi fost nceput urmrirea penal n cauz, care s vizeze o
infraciune pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a nchisorii de cel mult 7 ani, iar
procurorul s constate c nu exist un interes public n urmrirea acesteia (analizndu-se
coninutul faptei, modul i mijloacele de svrire a faptei, scopul urmrit prin comiterea faptei,
urmrile produse etc.)).
Judectorul de camera preliminara nu exercita nici funcia de acuzare si nici pe cea de judecata, ci
funcia de verificare a legalitii trimiterii sau netrimiterii in judecata.
3
4. TRASATURILE CARACTERISTICE URMARIRII PENALE.
Urmrirea penal se caracterizeaz prin:
a) lipsa de publicitate sau caracterul nepublic (pentru a evita sustragerea suspectului sau
inculpatului, pentru a evita alterarea de probe etc.);
b) subordonarea ierarhic n efectuarea actelor de urmrire penal (de ex: organele de
cercetare penal pot dispune nceperea urmririi penale cu informarea procurorului, acesta la
rndul lui poate dispune ca urmrirea penal s se efectueze n continuare fat de suspect, iar n
cazul n care ntocmete un rechizitoriu de trimitere n judecat, acesta va fi supus verificrii sub
aspectul legalitii i temeiniciei de ctre procurorul ierarhic superior celui care l-a ntocmit etc.);
c) caracterul necontradictoriu al urmririi penale (organul de urmrire penal are obligaia de
a strnge ct mai rapid datele referitoare la svrirea infraciunii, artnd mobilitate i
operativitate);
d) forma preponderent scris (reprezentate prin probele i actele materializate n nscrisuri
pentru a forma obiectul dosarului).
Indiferent daca judecata se desfoar potrivit procedurii de drept comun sau potrivit procedurii
simplificate a recunoaterii nvinuirii, aceasta se mrginete la fapta si persoana artate in actul de sesizare
al instantei (rechizitoriul sau ncheierea judectorului de camera preliminara).
Obiectul iniial al judecaii nu poate fi extins, NCPP nemaiprevazand instituiile extinderii
procesului penal cu privire la alte fapte sau la alte persoane.
In cazul in care cererea de recurs in casaie este formulata mpotriva unei hotrri din categoria celor
de mai sus, preedintele instanei a crei hotrre se ataca, unde se depune cererea sau judectorul delegat
de ctre acesta restituie parii, pe cale administrativa, cererea de recurs in casaie.
6
Declanarea activitii de urmrire penal este precedat ntotdeauna de ncunotinarea organelor de
urmrire penal despre svrirea unei infraciuni, prin intermediul actelor de sesizare. Actele de sesizare pot
fi interne sau externe. Sesizarea extern se face prin denun, plngere sau plngere prealabil, iar sesizarea
intern se face din oficiu. Modurile cele mai uzuale de sesizare sunt denunul i plngerea.
b.) Denunul modalitatea prin care o persoan fizic sau o persoan juridic, alta dect cea
vtmat prin infraciune, ncunotineaz organele de urmrire penal despre svrirea unei
infraciuni. Are caracter facultativ, cu excepia situaiei n care nedenunarea este incriminat i poate
fi fcut de orice persoan fizic sau juridic care are cunotin despre comiterea unei infraciuni,
fr a fi victima acesteia. Denunul are caracter personal, neputnd fi fcut prin mandatar.
Denunul se face n scris sau oral (consemnndu-se ntr-un proces-verbal de organul care l
primete). Denunul n form electronic ndeplinete condiiile de form numai dac este certificat prin
semntur electronic.
c.) Sesizarea din oficiu opereaz atunci cnd organele de urmrire penal iau la cunotin despre
svrirea infraciunii, fie prin constatare directa, fie prin intermediul mijloacelor mass-media ca s-a svrit
o infraciune. Organele de urmrire penal ntocmesc un proces-verbal de sesizare din oficiu.
Spre deosebire de organele de urmrire penal, instana nu se poate autosesiza i judeca o cauz
penal. Procesul-verbal de sesizare are valoarea unui act de sesizare, neconstituind act de ncepere a urmririi
penale.
7
8. MODALITI CONCRETE DE REALIZARE A SUPRAVEGHERII URMRIRII
PENALE.
Supravegherea este activitatea desfurat din oficiu de ctre procuror in cursul urmririi penale, ce
consta in conducerea si controlul activitii organelor de cercetare penala ale politiei judiciare sau a altor
organe de cercetare speciale.
Procurorul conduce si supravegheaz nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare,
respectiv vegheaz ca actele de urmrire penala sa fie efectuate cu respectarea dispoziiilor legale. In
exercitarea atribuiei de a conduce activitatea de urmrire penala, procurorul ia masurile necesare sau da
dispoziii organelor de cercetare penala care iau aceste masuri. Procurorul poate sa asiste la efectuarea
oricrui act de cercetare penala.
Procurorul poate prelua efectuarea urmririi penale de la organele de cercetare penala prin
ordonana motivata de conductorul parchetului ierarhic superior, efectund personal actele de urmrire
penala in cauza. Dispoziiile scrise sau verbale date de procuror sunt obligatorii pentru organele de cercetare
penala.
Supravegherea se realizeaz prin:
a) verificarea actelor de cercetare penala: procurorul poate sa ceara spre verificare la sediul
parchetului sau la sediul organelor de cercetare penala orice dosar de la de la acestea, care este
obligat sa-l trimit, cu toate actele, materialele si datele privitoare la faptele care formeaz
obiectul cercetrii. Organele de cercetare penala sunt obligate dup sesizare sa li informeze pe
procuror despre activitile pe care le efectueaz sau urmeaz sa le efectueze;
b) participarea la efectuarea actelor de urmrire penala;
c) soluionarea plngerilor formulate mpotriva actelor de cercetare penala prin care s-a adus o
vtmare drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane;
d) infirmarea actelor organelor de cercetare penala prin ordonana att pentru motive de
nelegalitate, cat si pentru motive de netemeinicie;
e) trecerea unei cauze de la un organ de cercetare la altul.
Apelul reprezinta o noua judecata in fond si prima cale de atac impotriva sentintelor. Incheierile pot
fi atacate cu apel numai odata cu sentinta, cu exceptia cazului cand, potrivit legii, pot fi atacate separat cu
apel. Apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor.
Nu pot fi atacate cu apel:
a) sentinele pronunate de judectorii;
b) sentinele pronunate de tribunalele militare;
c) sentinele pronunate de curile de apel i Curtea Militar de Apel;
d) sentinele pronunate de secia penal a Curii Supreme de Justiie;
e) sentinele de dezinfestare.
f) sentinele pronunate n materia executrii hotrrilor penale, precum i cele privind reabilitarea.
8
9. ACTELE DE CONSTATARE A INFRACIUNILOR NCHEIATE DE UNELE
ORGANE DIN AFARA STRUCTURILOR JUDICIARE.
Sunt situaii cnd, la descoperirea si constatarea infraciunilor participa si anumite organe care nu fac
parte din sistemul organelor judiciare, nefiind organe de urmrire penala. Aceste organe nu efectueaz acte
de cercetare, ci doar acte de constatare a infraciunilor.
Aceste organe sunt:
- Organele inspeciilor de stat, ale altor organe de stat precum si cele ale autoritilor
publice, pt. infraciunile ce constituie nclcri ale dispoziiilor si obligaiilor pe care aceste
instituii le controleaz, potrivit legii;
- Organele de control si cele de conducere ale autoritilor administraiei publice sau ale
altor PJ de drept public, pentru infraciunile svrite in legtur cu serviciul de cei aflai in
subordinea sau sub controlul lor;
- Organele de ordine publica si siguran naional, pentru infraciunile constatate in
timpul exercitrii atribuiilor prevzute de lege;
- Comandanii de nave si aeronave, pentru infraciunile svrite pe acestea, in timpul cnd
se afla in afara porturilor sau aeroporturilor.
Aceste organe au obligaia sa ia masuri de conservare a locului svririi infraciunii si de ridicare
sau conservare a mijloacelor materiale de proba. In cazul infraciunilor flagrante, acestea au dreptul de a face
percheziii, de a-l prinde pe fptuitor si de a-l prezenta de ndat organelor de urmrire penala.
Procesul-verbal ncheiat de aceste organe de constatare constituie act de sesizare si nu poate fi supus
controlului pe calea contenciosului administrativ.
Judecata este activitatea principal a procesului penal deoarece aceast faz se concretizeaz n
adoptarea hotrrii judectoreti, care soluioneaz conflictul de drept penal. Faza de judecat ofer garania
aflrii adevrului n cauza penal cu ajutorul probelor administrate n faza urmririi penale care sunt
completate n aceast faz cu acelea nou administrate n etapa cercetrii judectoreti. Din punct de vedere
conceptual, faza judecii se desfoar n patru etape:
- judecata n prim instan (sau judecata n fond cum mai este denumit);
- judecata n cile ordinare de atac (judecata n apel i contestaia);
- judecata n cile extraordinare de atac (contestaie, contestaie n anulare, revizuire, recurs n
casaie, redeschiderea procesului penal);
- judecata pentru unificarea practicii judiciare (recursul n interesul legii i procedura
dezlegrii unor chestiuni de drept).
Uneori, din motive bine ntemeiate (de ex. apariia unor cazuri de nulitate absolut), anumite etape
ale judecii pot fi reluate i parcurse din nou pentru a se asigura deplina respectare a dispoziiilor legale care
garanteaz aflarea adevrului i respectarea drepturilor participanilor.
Faza judecii este alctuit dintr-un complex de activiti procesuale care se desfoar ntr-o
anumit ordine prevzut n lege, pe durate de timp variabile, cu o anumit ritmicitate (termene) care vor
conduce la soluionarea definitiv a cauzei.
10
Pentru a se ncepe urmrirea penal trebuie s existe un act de sesizare care ndeplinete condiiile
prevzute de lege.
Organul de urmrire penal va dispune nceperea urmririi penale prin ordonan, dac din actul de
sesizare nu rezult vreun caz de mpiedicare a punerii n micare a aciunii penale. Urmrirea penal se va
ncepe cu privire la fapt.
Ulterior, dac din datele i probele existente n cauz vor rezulta indicii rezonabile c o anumit
persoan a comis infraciunea, procurorul dispune ca urmrirea penal s se efectueze n continuare fa de
ea.
Persoana fa de care s-a nceput urmrirea penal are calitatea de suspect. Dac pentru nceperea
urmririi penale fa de o anumit persoan este necesar obinerea unei autorizaii sau ndeplinirea unei
condiii prealabile, efectuarea urmririi penale se va dispune numai dup obinerea acelei autorizaii.
Suspectul nu este parte n procesul penal, el are calitatea de subiect procesual principal i i se aduce
la cunotin, nainte de prima audiere, fapta pentru care este suspectat, ncadrarea ei juridic, ce drepturi i
obligaii procesuale are n cursul procesului.
Suspectul poate fi reinut timp de 24 de ore.
Msurile premergtoare sau procedura preliminar are rolul de a pune dosarul n stare de judecat.
n aceast etap, potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, repartizarea cauzelor pe
complete de judecat se face n mod aleatoriu, n sistem informatizat.
n cauzele n care sunt inculpai arestai, judecata se face de urgenta i cu precdere. Tot n aceast
faz, preedintele instanei trebuie s ia msuri privind citarea prilor i a persoanelor care urmeaz s
participe la judecat, precum i msuri de asigurare a aprrii. Dac desemnarea unui aprtor din oficiu este
obligatorie, se iau msuri pentru aceasta.
Preedintele completului de judecat trebuie s ia toate msurile necesare pentru ca la termenul de
judecat fixat, judecarea cauzei s nu sufere amnare. El mpreun cu membrii completului de judecat
trebuie s studieze dosarele, practica judiciar i literatura de specialitate care are legtur cu cauza ce
urmeaz a fi judecat. Lista cu cauzele ce urmeaz a fi judecate va fi afiat la instan, spre vedere, cu 24 de
ore naintea termenului de judecat.
11
Aciunea penala se pune in micare de procuror, prin ordonana, in cursul urmririi penale, de ndat
ce se constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a svrit o infraciune si nu exista vreun caz de
mpiedicare.
Punerea in micare a aciunii penale constituie un moment distinct de cel al nceperii urmririi penale
cu privire la fapta, precum si de cel al efecturii urmririi penale fata de suspect; nu este exclus ca prin
acelai act sa se dispun att continuarea efecturii urmririi penale fata de o persoana, cat si punerea in
micare a aciunii penale.
Pe parcursul cercetrii penale, procurorul poate dispune punerea in micare a aciunii penale in
personam, din oficiu.
Dup punerea in micare a aciunii penale, organele de urmrire penala au urmtoarele obligaii
procedurale pozitive:
a) sa il cheme pe inculpat pentru a-i comunica inculparea in ipoteza in care
inculpatul solicita, organul de urmrire penala trebuie sa ii comunice o copie a ordonanei
prin care s-a pus in micare aciunea penala;
b) sa ii aduc la cunotina drepturile si obligaiile sale procesuale totodat, trebuie
menionat ca trebuie sa ii fie comunicata inculpatului posibilitatea de a ncheia un acord
de recunoatere a vinoviei;
c) sa li audieze pe inculpat cu excepia cazului in care acesta lipsete nejustificat, se
sustrage de la urmrire sau este disprut, cnd cercetarea poate continua si fr ascultarea
inculpatului.
12
Atunci cnd n cursul urmririi penale se constat fapte noi, date cu privire la participarea altor
persoane ori mprejurri care pot duce la schimbarea ncadrrii juridice, organul de urmrire penal va
dispune extinderea urmririi penale sau schimbarea ncadrrii juridice. Procurorul va fi informat despre
extinderea urmririi penale sau schimbarea ncadrrii juridice. Suspectului sau inculpatului i se vor aduce la
cunotin faptele pentru care s-a dispus extinderea urmririi penale. Procurorul va putea de asemenea, s
extind aciunea penal pentru aspectele noi.
Cu titlu de noutate se prevede ca, in cazul in care, in faza judecaii, noua ncadrare juridica vizeaz o
infraciune pentru care este necesara plngerea prealabila a persoanei vtmate, instana de judecata, la fel
ca si organul de urmrire penala in faza urmririi penale, cheam persoana vtmata si o ntreab daca
nelege sa fac plngere prealabila. In situaia in care persoana vtmata formuleaz plngerea prealabila,
instana continua cercetarea judectoreasc, iar in caz contrar dispune ncetarea procesului penal.
In cazul in care instana a admis cererea inculpatului de a fi judecat in procedura simplificata si
pentru stabilirea ncadrrii juridice, precum si daca, dup schimbarea ncadrrii juridice, este necesara
administrarea altor probe dect nscrisurile, instana, lund concluziile procurorului si ale parilor, dispune
efectuarea cercetrii judectoreti in procedura comuna. In aceasta situaie, inculpatul va beneficia in
continuare de dispoziiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa, daca in urma cercetrii
judectoreti, instana retine aceeai situaie de fapt ca cea descrisa in actul de sesizare si recunoscuta de
ctre inculpat.
OBIECTUL CONTESTAIEI
13
14. PROCEDURA AUDIERII ANTICIPATE.
Atunci cnd exista riscul ca un martor sa nu mai poat fi audiat in cursul judecaii, procurorul poate
sesiza judectorul de drepturi si liberti in vederea audierii anticipate a martorului. Judectorul de drepturi si
liberti, daca apreciaz cererea ntemeiata, stabilete de ndat data si locul audierii, dispunnd-se cetatea
parilor si subiecilor procesuali principali. Participarea procurorului este obligatorie.
Deliberarea si pronunarea hotrrii se fac in ziua in care au avut loc dezbaterile sau la o data
ulterioara, dar nu mai trziu de 15 zile de la nchiderea dezbaterilor. Preedintele completului va informa
prile prezente asupra datei la care se va pronuna hotrrea. In situaii excepionale, instana poate amna
pronunarea o singura data pentru cel mult 15 zile.
Rezultatul deliberrii se consemneaz in minuta, care se ntocmete in doua exemplare originale, din
care unul se ataeaz la dosarul cauzei, iar cellalt se depune spre conservare, la mapa de sentine a instanei.
Daca instana constata ca este necesara administrarea unor probe noi, va dispune repunerea cauzei pe
rol si reluarea cercetrii judectoreti.
In situaia in care instana constata ca trebuie sa mai supun in dezbaterea parilor, a persoanei
vtmate si a procurorului anumite situaii de fapt sau de drept, va dispune repunerea cauzei pe rol si reluarea
dezbaterilor. In ambele ipoteze, citarea parilor este obligatorie.
Lipsa minutei sau contradicia dintre minuta si dispozitivul hotrrii sunt sancionate cu nulitatea
absoluta a hotrrii pronunate.
Minuta se semneaz numai de judector, nu si de grefier. Dispozitivul hotrrii judectoreti, care
este parte integranta din sentina judectoreasc se semneaz si de grefier.
Pronunarea in edina publica minuta rezultata in urma deliberrii instanei cu privire la toate
aspectele de fapt si de drept ale cauzei att in ceea ce privete aciunea penala, cat si aciunea civila se citete
in edina publica de ctre preedintele completului de judecata, asistat de grefier.
Pronunarea soluiei in edina publica are loc in ziua in care s-au ncheiat dezbaterile ori la termenul
la care s-a anunat ca va avea loc pronunarea sau la termenul la care s-a amnat pronunarea.
Prile sau procurorul nu se citeaz la pronunare.
Redactarea hotrrii judectoreti are loc ulterior pronunrii, in cel mult 30 de zile de la
pronunare.
14
suspectul/inculpatul sufer de o boala grava, care li mpiedica sa participe la procesul
penal, atestata prin expertiza medico-legala;
in situaia in care exista un impediment legal temporar pentru punerea in micare a aciunii
penale fata de o persoana (de ex: imunitatea procedurala de care se bucura Preedintele
Romniei in baza art. 84 din CR);
pe perioada desfurrii procedurii de mediere potrivit legii. Suspendarea opereaz pana la
nchiderea procedurii de mediere dintre suspect/inculpat si persoana vtmata, dar nu mai mult
de 3 luni.
Aceasta se dispune de ctre procuror (organele de cercetare penala nu o pot dispune) prin
ordonana motivata, care se comunica parilor si subiecilor procesuali principali. Dup comunicare, dosarul
se restituie organului de cercetare penala.
La reluarea urmririi penale, actele efectuate in timpul suspendrii pot fi refcute, daca este posibil,
la cererea suspectului sau inculpatului.
Organul de cercetare penala este obligat sa verifice periodic, dar nu mai trziu de 3 luni de la data
dispunerii suspendrii, daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmririi penale.
Procurorul dispune prin ordonana reluarea urmririi penale in cazul in care constata prin orice
mijloc de proba (declaraii de martori, ale nvinuitului/inculpatului, expertiza medico-legala) ca nu mai
subzista cauza de suspendare.
Suspendarea urmririi penale constituie o cauza de suspendare a cursului prescripiei
rspunderii penale.
Comunicarea ordonanei de suspendare parii civile este necesara pentru a asigura posibilitatea
acesteia de a prsi calea penala si de a formula aciune civila in fata instanei civile (excepie de la erecta
una via); dup reluarea procesului penal, partea civila are posibilitatea de a reveni daca instana civila nu a
pronunat nc o hotrre.
CAZURI DE REVIZUIRE.
Revizuirea, ca i cale extraordinar de atac, poate fi promovat de ctre prile din proces, de ctre
procuror sau de ctre un membru de familie al condamnatului (numai dac cererea este n favoarea acestuia,
chiar i dup decesul su).
Cazurile n care se poate declara calea de atac a revizuirii sunt urmtoarele:
a) s-au descoperit fapte sau mprejurri care nu au fost cunoscute de instan la soluionarea cauzei i
care dovedesc netemeinicia hotrrii pronunate;
b) hotrrea s-a ntemeiat pe declaraia unui martor, opinia unui expert sau a unui interpret care a
svrit infraciunea de mrturie mincinoas, influennd astfel soluia pronunat;
c) un nscris care a servit ca temei al hotrrii a fost declarat fals n cursul judecii sau dup
pronunarea hotrrii, mprejurare care a influenat hotrrea;
d) un membru al completului de judecat, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmrire
penal a comis o infraciune n legtur cu cauza a crei revizuire se cere, mprejurare care a influenat
hotrrea;
e) cnd dou sau mai multe hotrri judectoreti definitive nu se pot concilia;
f) hotrrea s-a ntemeiat pe o dispoziie legal declarat neconstituional dup ce hotrrea a rmas
definitiv, dac consecinele nclcrii dispoziiei constituionale continu s se produc i nu pot fi
remediate dect pe calea revizuirii;
g) n hotrrea supus revizuirii s-a constatat de ctre Curtea European a Drepturilor Omului, o
nclcare a drepturilor i libertilor fundamentale ori aceast instan a dispus scoaterea cauzei de pe rol
ca urmare a soluionrii amiabile a litigiului dintre stat i reclamani, dac consecinele grave ale acestei
nclcri continu s se produc i nu pot fi remediate dect prin revizuirea hotrrii penale.
16. TERMINAREA URMARIRII PENALE.
15
Terminarea urmririi penale are loc odat cu terminarea tuturor activitilor de cercetare penala.
Dup terminarea cercetrii penale in cauza, organul de cercetare penala ntocmete un referat.
Epuizarea (terminarea) urmririi penale ca faza procesuala are loc prin trimiterea in judecata
efectuata de procuror ori prin clasare sau renunarea la urmrirea penala. Urmrirea penala este efectiv
nchisa ca faza procesuala.
Aciunea penala trebuie sa fie ntotdeauna in micare nainte de terminarea urmririi penale pentru a
putea fi sesizata instana.
Ca si forme avem:
a) terminarea urmririi penale fr punerea in micare a aciunii penale in acest caz,
procurorul poate dispune numai o soluie de netrimitere in judecata (clasare sau renunarea la
urmrire penala.
b) terminarea urmririi penale cu aciunea penala pusa in micare organul de cercetare
penala nainteaz dosarul procurorului mpreuna cu un referat in care sunt incorporate
propunerile cu privire la soluia ce trebuie dispusa in cauza (trimiterea in judecata, clasare,
renunarea la urmrirea penala).
Ca si soluii pe care instana le poate dispune/pronuna cu privire la aciunea penala dup deliberare amintim:
16
a) Condamnarea soluia dispusa atunci cnd fapta exista, constituie infraciune, iar inculpatul
este vinovat de svrirea ei. Instana poate dispune aplicarea pedepsei amenzii, nchisorii sau
deteniunea pe viat;
b) Renunarea la aplicarea pedepsei daca fapta exista, constituie infraciune si a fost
svrita de inculpat dar prezinta o gravitate redusa, innd-se cont si de conduita avuta anterior
de inculpat.
c) Amnarea aplicrii pedepsei.
d) Achitarea soluia dispusa atunci cnd constata unul din urmtoarele cazuri:
fapta nu exista;
fapta nu e prevzut de legea penala ori nu a fost svrita cu vinovie;
nu exista probe ca o persoana a svrit infraciunea;
exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate.
e) ncetarea procesului penal soluia dispusa atunci cnd constata unul din urmtoarele
cazuri:
a) lipsete plngerea prealabila necesara pentru punerea in micare a aciunii penale;
b) a intervenit amnistia sau prescripia, decesul suspectului sau inculpatului, a fost
dispusa radierea persoanei juridice etc.;
c) a fost retrasa plngerea prealabila, a intervenit mpcarea ori un acord de mediere in
condiiile legii ;
d) exista o cauza de nepedepsire prevzut de lege ;
e) exista autoritate de lucru judecat ;
f) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
Clasarea pentru a dispune clasarea, este necesar ca procurorul sa constate in urma verificrii
materialului de urmrire penala ca exista un impediment la punerea in micare sau exercitarea aciunii
penale.
Clasarea poate fi totala, atunci cnd se refera la acuzaiile pentru care s-a nceput urmrirea penala
sau pariala, cnd se refera numai la o parte din acestea (pentru restul se poate dispune trimiterea in judecata)
si se dispune prin ordonana sau prin rechizitoriu.
Actul prin care se dispune clasarea poate sa cuprind si dispoziii complementare privind:
- ridicarea sau meninerea masurilor asiguratorii; restituirea bunurilor ridicate sau a cauiunii;
cheltuielile judiciare, stabilind cuantumul acestora, cine trebuie sa le suporte si ordonnd
ncasarea lor.
Daca clasarea se dispune cu privire la un inculpat arestat preventiv sau la domiciliu, msura
arestrii nceteaz de drept.
Motivarea ordonanei de clasare de procuror este obligatorie.
Ordonana de clasare se comunica in copie persoanei care a fcut sesizarea, suspectului, inculpatului
sau dup caz, altor persoane interesate. Daca ordonana nu cuprinde motivele de fapt si de drept, se comunica
si o copie a referatului organului de cercetare penala. Dup comunicare, persoana interesata poate formula
plngere mpotriva ordonanei de clasare.
Procedura de judecata in cadrul recunoaterii nvinuirii reprezint un instrument procesual penal prin
intermediul cruia inculpatul nvinuit de svrirea unor fapte cu caracter penal poate obine o reducere
substaniala a limitelor de pedeapsa in cazul in care i mrturisete faptele pentru care a fost pus sub acuzare
de ctre procuror. Aceasta instituie mai este cunoscuta si sub denumirea de procedura abreviata datorita
funciei procesuale pe care aceasta o ndeplinete, respectiv aceea de a scurta ciclul procesual penal.
Procedura de judecata in cadrul recunoaterii nvinuirii scurteaz procesul penal (in spea, faza de
judecata) prin aceea ca inculpatul renuna la dreptul de a solicita proba cu martori..
17
18. TRIMITEREA N JUDECAT. RECURSUL N INTERESUL LEGII. TITULARI.
Trimiterea n judecat se face prin rechizitoriu, dup ce procurorul a constatat c n cursul urmririi
penale au fost respectate dispoziiile legale care garanteaz aflarea adevrului i c urmrirea penal este
complet, existnd probele necesare i legal administrate, din care rezult c fapta exist, a fost svrit de
inculpat i c acesta rspunde penal.
Recursul in interesul legii este calea procedural prin intermediul creia procurorul general al
Parchetului de pe lng ICCJ, din oficiu sau la cererea ministrului justiiei, precum i colegiile de conducere
ale curilor de apel au dreptul s cear naltei Curi de Casaie i Justiie s se pronune asupra chestiunilor de
drept care au fost soluionate diferit de instanele judectoreti. Deciziile prin care se soluioneaz sesizrile
se pronun de Seciile Unite ale naltei Curi de Casaie i Justiie i se public n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I. Soluiile se pronun numai n interesul legii, nu au efect asupra hotrrilor judectoreti
examinate i nici cu privire la situaia prilor din acele procese. Dezlegarea dat problemelor judecate este
obligatorie pentru instane
Titularii care pot promova recursul in interesul legii sunt:
- Procurorul general al Parchetului de pe lng ICCJ, din oficiu sau la cererea ministrului
justiiei;
- Colegiul de conducere al ICCJ sau colegiile de conducere ale curilor de apel;
- Avocatul Poporului.
18
Urmrirea penal este reluat n urmtoarele cazuri:
ncetarea cauzei de suspendare a urmririi penale,
restituirea cauzei de ctre judectorul de camer preliminar
redeschiderea urmririi penale.
Reluarea urmririi penale nu mai are loc dac se constat c ntre timp a intervenit vreunul din
cazurile care mpiedic punerea n micare a actionii penale sau continuarea procesului penal.
Reluarea urmririi penale dup suspendare. Cnd se constat c a ncetat cauza de suspendare,
organul de cercetare penal va nainta dosarul procurorului pentru a dispune asupra relurii urmririi penale
prin ordonan.
Practic, reluarea urmririi penale va avea loc de ndat ce suspectul/inculpatul s-a nsntoit (aspect
care trebuie s reiese dintr-un certificat medical sau dintr-o expertiz medical), dac s-a obinut autorizarea
necesar ori s-a ndeplinit condiia prealabil precum i dac s-a ncheiat procedura medierii.
Reluarea urmririi penale n caz de restituire a cauzei de ctre judectorul de camer preliminar.
Urmrirea penal este reluat dac judectorul de camer preliminar restituie cauza procurorului n
urmtoarele situaii: rechizitoriul este neregulamentar ntocmit, iar neregularitatea nu a fost remediat de
procuror n termenul prevzut de lege; au fost excluse toate probele administrate n cursul urmririi penale;
procurorul solicit restituirea cauzei ori nu rspunde n termenul prevzut de lege.
Reluarea urmririi penale n caz de redeschidere a urmririi penale.
Redeschiderea urmririi penale se poate dispune de ctre:
1. procurorul ierarhic superior celui care a dat soluia;
2. procurorul care a dispus soluia;
3. judectorul de camer preliminar care a admis plngerea mpotriva soluiei.
19
20. PLNGEREA MPOTRIVA MSURILOR I ACTELOR EFECTUATE DE
ORGANELE DE CERCETARE PENAL.
Orice persoan nemulumit de actele i msurile dispuse n timpul urmririi penale, poate face
plngere mpotriva acestora dac prin aceste acte sau masuri i s-a adus o vtmare a intereselor sale legitime.
Plngerea se adreseaz procurorului care supravegheaz activitatea organului de cercetare penal i
se depune fie direct la procuror, fie la organul de cercetare penal.
Procurorul este obligat s rezolve plngerea n termen de cel mult 20 de zile de la primire i s
comunice de ndat persoanei care a fcut plngerea, modul n care aceasta a fost rezolvat, prin trimiterea
unei copii a ordonanei.
Recursul n casaie poate fi declarat de ctre pri i de ctre procuror n termen de 30 de zile de la
data comunicrii deciziei instanei de apel.
Termenul de recurs se socotete pe zile libere, astfel c ziua n care ncepe termenul i ziua n care
acesta se sfrete nu intr n calculul termenului.
Procurorul poate utiliza aceast cale de atac att n ceea ce privete latura penal, ct i latura civil.
Inculpatul poate declara recurs n casaie n ceea ce privete latura penal i latura civil, mpotriva
hotrrilor prin care s-a dispus condamnarea, renunarea la aplicarea pedepsei, amnarea aplicrii pedepsei i
ncetarea procesului penal, nu ns i mpotriva hotrrilor de achitare.
Partea civil i partea responsabil civilmente pot declara recurs n casaie n ceea ce privete latura
civil, iar referitor la latura penal, n msura n care soluia din aceast latur a influenat soluia n latura
civil.
Prile pot declara recurs n casaie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii n
fata naltei Curi de Casaie i Justiie.
Nu se poate uza de calea de atac a recursului n casaie mpotriva deciziilor pronunate de instan ele
de apel prin care s-a respins apelul, de ctre prile care nu au exercitat calea de atac a apelului sau cnd ele
i-au retras apelul formulat.
20
21. PLNGEREA MPOTRIVA ACTELOR PROCURORULUI.
Plangerea impotriva actelor procurorului sau masurilor luate de acesta ori efectuate pe
baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau dupa caz, procurorul
general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al parchetului. In
cazul in care actele sunt efectuate de acestia din urma, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic
superior.
Daca s-au formulat cereri si exceptii ori a ridicat din oficiu exceptii, judecatorul de camera
preliminara se pronunta asupra acestora, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, cu citarea
legala a procurorului, a inculpatului, a partii civile si a partii responsabile civilmente.
In cazul in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitati ale actului de sesizare, in
cazul in care sanctioneaza actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori daca exclude una sau
mai multe probe administrate, incheierea se comunica de indata parchetului care a emis rechizitoriul
In termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediaza neregularitatile actului de sesizare si
comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita
restituirea cauzei.
21
22. PLNGEREA MPOTRIVA SOLUTIEI PROCURORULUI DE NEURMARIRE SAU
NETRIMITERE IN JUDECATA. OBIECTUL PLANGERII. TITULARII.
23
24. PROCEDURA DE JUDECATA A PLANGERII IMPOTRIVA SOLUTIEI
PRONUNTATE DE JUDECATORUL DE CAMERA PRELIMINARA
Recursul in casatie se poate exercita de procuror cu privire la latura penal i civil, inculpatul cu
privire la latura penal i civil mpotriva hotrrilor prin care s-a dispus condamnarea, renunarea la
aplicarea pedepsei sau amnarea aplicrii acesteia sau ncetarea procesului penal. Partea civil i
responsabil civilmente vor exercita recursul n casaie cu privire la latura civil, iar cu referire la cea penal
doar dac soluia din aceast latur a influenat soluia n latura civil.
Cererea de recurs n casaie mpreun cu actele aferente se depune la instana a crei hotrre se
atac. Se vor comunica copii de pe aceasta ctre procuror i pri, cu meniunea c pot depune note scrise n
10 zile de la comunicarea respectiv.
n camera de consiliu format dintr-un singur judector se va analiza admisibilitatea cererii de recurs
n casaie. Dac cererea de recurs nu este fcut n termenul prevzut de lege sau nu respect dispozi iile
legale n materie sau dac este vdit nefondat, instana o va respinge, prin ncheiere definitiv.
Recursul n casaie este o cale extraordinar care urmrete verificarea unor aspecte de drept ce
presupun judecarea conformitii hotrrii atacate cu regulile de drept aplicabile. Instana care admite n
principiu cererea de recurs n casaie poate suspenda, motivat, n tot sau n parte, executarea hotrrii.
Totodat, instana va judeca recursul doar cu privire la persoana care l-a declarat i la cea la care se
refer declaraia de recurs.
In cadrul acestei ci de atac, instana va examina cauza i cu privire la prile care nu au declarat
recurs sau la care acesta nu se refer i poate hotr i n privina lor, fr s le creeze o situaie mai grea. La
fel, nici recurentului nu i se poate agrava situaia n propriul recurs.
Cererea de revizuire n favoarea condamnatului se poate face oricnd, chiar dup ce pedeapsa a fost
executat sau considerat executat ori dup moartea condamnatului.
Cererea de revizuire n defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui fa de care s-a ncetat
procesul penal se poate face n termen de 3 luni, care curge:
a) n cazurile in care hotarea s-a intemeiat pe declaratia unui martor, unui expert sau a unui interpret
care au savarsit infractiunea de marturie mincioasa, a unui inscris care s-a dovedit ulterior ca a fost fals, etc.,
cnd nu sunt constatate prin hotrre definitiv, de la data cnd faptele sau mprejurrile au fost cunoscute de
persoana care face cererea, dar nu mai trziu de 3 ani de la data producerii acestora;
b) n cazurile aratate mai sus, dac sunt constatate prin hotrre definitiv, de la data cnd hotrrea
a fost cunoscut de persoana care face cererea, dar nu mai trziu de un an de la data rmnerii definitive a
hotrrii penale;
c) n cazul in care hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala care, ulterior, a fost declarata
neconsitutionala, de la data cnd hotrrile ce nu se conciliaz au fost cunoscute de persoana care face
cererea.
25
Cand se constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca inculpatul sufera de o boala
grava, care il impiedica sa participe la judecata, instanta dispune, prin incheiere, suspendarea
judecatii pana cand starea sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata. Daca
sunt mai multi inculpati, iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei (cauza se poate
disjunge) si disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze.
Suspendarea judecatii se dispune si pe perioada desfasurarii procedurii de mediere.
Contestatiile la incheierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea pot fi
facute la instanta ierarhic superioara in termen de 24 de ore de la pronuntare, atat pentru procuror,
cat si pentru parti si persoana vatamata prezente si de la comunicare daca acestea lipsesc.
Procesul penal se reia din oficiu de indata ce inculpatul poate participa la judecata sau la
incheierea procedurii de mediere, potrivit legii.
Instanta de judecata este obligata sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 3 luni, daca mai
subzista cauza care a determinat suspendarea judecatii.
26
c) ultima sau ultimele hotarari definitive (indiverent daca acestea au ramas definitive in fata
primei instante sau in apel) prin care instanta s-a pronuntat asupra fondului cauzei, intrucat se
invoca existenta autoritatii de lucru judecat a primei hotarari.
Termenul pentru procuror, persoana vtmat i pri, termenul de apel este de 10 zile, dac legea
nu dispune altfel, i curge de la comunicarea copiei minutei.
n cazul martorului, expertului, interpretului i avocatului (n ceea ce privete cheltuielile
judiciare), apelul poate fi exercitat de ndat dup pronunarea ncheierii prin care s-a dispus asupra
cheltuielilor judiciare, indemnizaiilor i amenzilor judiciare i cel mai trziu n 10 zile de la
pronunarea sentinei prin care s-a soluionat cauza.
In cazul persoanelor fizice ori juridice ale crori drepturi legitime au fost vtmate
nemijlocit printr-o msur sau printr-un act al instanei, termenul de apel este de 10 zile i curge de
la data la care acestea au aflat despre actul sau msura care a provocat vtmarea.
Repunerea in termen
Apelul declarat dup expirarea termenului prevzut de lege este considerat ca fiind fcut n
termen dac instana de apel constat c ntrzierea a fost determinat de o cauz temeinic de
27
mpiedicare, iar cererea de apel a fost fcut n cel mult 10 zile de la ncetarea acesteia.
Hotrrea este definitiv pn la momentul n care instana de apel admite cererea de
repunere n termen.
Pn la soluionarea repunerii n termen, instana de apel poate suspenda executarea
hotrrii atacate.
EFECTELE APELULUI.
Sunt urmatoarele:
a) suspensiv hotararea atacata nu poate fi pusa in executare pe perioada judecarii
apelului;
b) devolutiv deplasarea unei cereri de la o instanta la alta;
c) extensiv un inculpat face apel precizand ca fapta nu exista, iar instanta constata
acest lucru, apelul extinzandu-se astfel si la ceilalti inculpati cu conditia sa nu se creeze
o situatie mai grea acestora si sa aiba legatura cu inculpatul apelant;
d) efectul neagravarii situatiei in propriul apel nu poate fi agravata situatia in
propria cale de atac . In schimb, daca apelul e facut de procuror sau parte vatamata, se va
admite agravarea situatiei.
28
29. DECLARAREA SI EFECTELE CONTESTATIEI
Calea de atac a contestaiei se poate exercita numai atunci cnd legea o prevede expres si este o cale
de atac n materii urgente i pentru hotrri restrictive de drepturi i liberti fundamentale. Pot face
contestatie procurorul si subiectii procesuali la care hotararea atacata se refera, precum si persoanele ale
caror interese legitime au fost vatamate prin aceasta, in termen de 3 zile, care curge de la pronuntare pentru
procuror si de la comunicare pentru celelalte persoane.
EFECTELE CONTESTATIEI
Sunt urmatoarele:
a) suspensiv hotararea atacata nu poate fi pusa in executare pe perioada judecarii
apelului;
b) devolutiv deplasarea unei cereri de la o instanta la alta;
c) efectul neagravarii situatiei in propriul apel nu poate fi agravata situatia in
propria cale de atac . In schimb, daca apelul e facut de procuror sau parte vatamata, se va
admite agravarea situatiei.
Judecarea recursului se face numai cu privire la chestiunile de drept, adica recursul va viza in direct
hotararea atacata iar nu procesul sub toate aspectele sale.
Instanta, judecand recursul, verifica hotararea atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul
cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate la instanta de recurs.
Instanta de recurs este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate fie de procuror, fie
de inculpat.
Judecarea recursului se face cu citarea partilor. Cand inculpatul este arestat, judecata nu poate avea
loc decat in prezenta acestuia.
In recurs, partea care a declarat recursul va fi numita recurent iar partea la care se refera recursul
declarat se numeste intimat.
Ca si in apel, in structura judecatii in recurs intalnim urmatoarele etape:
1. masuri premergatoare;
2. sedinta de judecata;
3. deliberarea si
4. pronuntarea hotararii.
Instanta competenta este Inalta Curte de Casatie si Justitie.
29
n termen de 5 zile de la depunerea concluziilor scrise sau de la expirarea termenului de depunere a
acestora, preedintele instanei sau judectorul delegat va nainta naltei Curi de Casaie i Justiie dosarul
cauzei, cererea de recurs n casaie, nscrisurile anexate, dovezile de comunicare efectuate, precum i, dup
caz, concluziile scrise.
n cazul n care nu este ndeplinit procedura de comunicare ori dac aceasta nu este complet,
magistratul-asistent de la nalta Curte de Casaie i Justiie va ndeplini sau va completa, dup caz,
procedura.
30
31. CALEA DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR PRONUNTATE IN
CAMERA PRELIMINARA
Renunarea la apel
Retragerea apelului
31
Spre deosebire de renunarea la apel, retragerea apelului presupune existena unui apel declarat i
poate fi fcut de oricare dintre pri i de procuror.
Termenul n care apelul poate fi retras este cuprins ntre momentul declarrii acestuia i pn la
nchiderea dezbaterilor n faa instanei de apel.
Retragerea apelului poate privi fie latura penal fie latura civil ori ambele laturi ale cauzei.
La termenul fixat pentru judecarea contestaiei n anulare, instana, ascultnd prile i concluziile
procurorului, dac gsete contestaia ntemeiat, desfiineaz prin decizie hotrrea a crei anulare se cere i
procedeaz fie de ndat, fie acordnd un termen, dup caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei
dup desfiinare.
n cazul n care prin contestaia n anulare se invoc autoritatea de lucru judecat, judecarea
contestaiei se face cu citarea prilor interesate n cauza n care s-a pronunat ultima hotrre. Instana,
ascultnd prile i concluziile procurorului, dac gsete contestaia ntemeiat, desfiineaz prin decizie
sau, dup caz, prin sentin ultima hotrre sau acea parte din ultima hotrre cu privire la care exist
autoritate de lucru judecat.
Judecarea contestaiei n anulare nu poate avea loc dect n prezena inculpatului, cnd acesta se afl
n stare de deinere.
Sentina dat n contestaia n anulare este supus apelului, iar decizia dat n apel este definitiv.
Recursul n casaie poate fi introdus de ctre pri sau procuror n termen de 30 de zile de la data
comunicrii deciziei instanei de apel.
32
33. DECLARAREA APELULUI
Apelul se declara prin cerere scrisa, care trebuie sa cuprinda date cu privire la numarul dosarului,
data si numarul sentintei/incheierii atacate, denumirea instantei care a pronuntat hotararea atacata, nume,
prenume, CNP, semnatura persoanei care a declarat apelul etc., aratandu-se si motivele de fapt si de drept pe
care se intemeiaza si se depune la instanta a carei hotarare se ataca.
Judecarea recursului se face numai cu privire la chestiunile de drept, adica recursul va viza in direct
hotararea atacata iar nu procesul sub toate aspectele sale.
Instanta, judecand recursul, verifica hotararea atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul
cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate la instanta de recurs.
Instanta de recurs este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate fie de procuror, fie
de inculpat.
Judecarea recursului se face cu citarea partilor. Cand inculpatul este arestat, judecata nu poate avea
loc decat in prezenta acestuia.
33
34. PARTICIPANTII LA JUDECAREA APELULUI
- Hotararile judecatoresti definitive, care pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala, cat
si cu privire la latura civila (cu privire la latura civila, poate fi ceruta numai in fata instantei civile, potrivit
Codului de procedura civila).
- Cand o hotarare priveste mai multe infractiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere
pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitori.
34