1. URMRIREA PENALA CA FAZA DISTINCTA A PROCESULUI PENAL.

Urmrirea penal const n activitatea desfurat de organele de urmrire penal pentru strngerea
i verificarea probelor cu privire la existena infraciunii, la identificarea fptuitorului i la stabilirea
rspunderii acestuia, pentru a se constata dac este sau nu cazul s se dispun trimiterea lui n judecat si este
obligatorie pentru toate cauzele. Pentru a se dispune nceperea urmririi penale, trebuie ndeplinite
urmtoarele condiii:
- s existe actul de sesizare din care s rezulte date cu privire la svrirea unei infraciuni
- s nu existe vreun impediment la punerea n micare a aciunii penale (fapta nu exista, nu exista
probe, etc.)
Se poate dispune nceperea urmririi penale prin ordonan motivat dat de organele de cercetare
penal (care nu trebuie supus confirmrii procurorului) sau de procuror.
Cnd rezult indicii rezonabile c o anumit persoan a svrit fapta pentru care s-a nceput
urmrirea penal, procurorul dispune ca urmrirea penal s se efectueze n continuare fat de acesta, care
dobndete calitatea de suspect.

PRINCIPIILE SPECIFICE FAZEI DE JUDECATA.

Faza de judecata este guvernata de principiile fundamentale ale procesului penal si de principiile specifice ca
de ex.:
a) publicitatea consta in faptul ca la desfurarea judecaii poate participa orice
persoana indiferent daca are sau nu legtura in cauza (edina desfurata in camera de
consiliu nu este publica);
b) nemijlocirea obligativitatea instanei de a efectua in mod direct acte procesuale si
procedurale care dau curs judecaii (de ex: probele administrate in faza de urmrire
penala ce vor fi utilizate in faza de judecata);
c) contradictorialitatea presupune administrarea tuturor probelor cu contribuia
parilor din proces. Aceasta permite instanei sa ia cunotina de probele administrate.
Orice proba care e administrata fr a se arata motivele care au stat la baza acesteia
rezulta o nclcare a acestui principiu;
d) oralitatea consta in faptul ca intreaga faza de judecata se desfasoara prin viu grai,
oral. Acest principiu asigura, implicit, si cunoasterea lucrarilor sedintei, prin receptare
directa, atat de persoanele angajate in solutionarea cauzei, cat si de publicul din sala;
e) repartizarea aleatorie a cauzelor la completele de judecata acest principiu are
ca scop nlturarea oricrei suspiciuni referitoare la dirijarea cauzelor la un anumit
complet de judecata.

1
 2. OBIECTUL URMRIRII PENALE.
Acesta l constituie:
a) strngerea probelor necesare cu privire la existenta infraciunilor, la identificarea
fptuitorilor i la stabilirea rspunderii penale sau civile a acestora;
b) evaluarea probelor strnse pentru a se constata dac este cazul s se dispun punerea n
micare a aciunii penale i trimiterea n judecat a inculpatului sau o soluie de clasare, respectiv
renunare la urmrirea penal.
c) Dei legea nu prevede, n obiectul urmririi penale intr i:
- stabilirea identitii victimei;
- stabilirea existenei, ntinderii i recuperrii, precum i a naturii prejudiciilor comise;
- obligativitatea lurii msurilor de ocrotire n caz de arestare preventiv n cursul urmririi
penale.

FELURILE HOTRRILOR JUDECTORETI.

Acestea reprezint actul prin care se pune capt/se soluioneaz cauza. Astfel avem:
- sentine date in prima instana (prin care instana hotrte sau se de nvestete)
- decizii in cazul in care se judeca un apel/recurs si instana se pronuna asupra acestora prin
decizie
- ncheierile care reprezint oglinda tuturor celor ntmplate ntr-o edina de judecata sau
dup un termen (rspuns la cererile parilor ntocmit de grefier, semnat de acesta si de
preedintele completului de judecata).

2
 3. LIMITELE URMARIRII PENALE.
Ca si limite ale urmririi penale avem:
a) Limita iniial: actul prin care se dispune nceperea urmririi penale cu privire la fapt (in
rem);
b) Limita final, prin care procurorul dispune:
- trimiterea n judecat (prin rechizitoriu, dup ce procurorul a constatat c n cursul
urmririi penale au fost respectate dispoziiile legale care garanteaz aflarea adevrului i c
urmrirea penal este complet, existnd probele necesare i legal administrate, din care rezult
c fapta exist, a fost svrit de inculpat i c acesta rspunde penal). Rechizitoriul poate fi
numai act de sesizare si este supus verificrii sub aspectul legalitii i temeiniciei de ctre
procurorul ierarhic superior celui care l-a ntocmit).
- clasarea (ca soluie de netrimitere n judecat) pentru a dispune clasarea, este necesar ca
procurorul s constate c exist un impediment la punerea n micare sau exercitarea aciunii
penale. Clasarea, ca soluie de neurmrire penal, se poate dispune atunci cnd nu sunt
ndeplinite condiiile de form sau de fond eseniale sesizrii ori cnd chiar din actul de sesizare
rezult vreun impediment (nu exista fapta penala, nu sunt probe, lipsete plngerea prealabila,
exista autoritate de lucru judecat, etc.). Clasarea se dispune prin ordonan sau rechizitoriu.
- renunarea la urmrirea penal (procurorul poate renuna motivat la urmrirea penal n
cazurile i condiiile strict i limitativ prevzute de 318: de ex: s fi fost nceput urmrirea
penal n cauz, care s vizeze o infraciune pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a
nchisorii de cel mult 7 ani, iar procurorul s constate c nu exist un interes public n urmrirea
acesteia (analizndu-se coninutul faptei, modul i mijloacele de svrire a faptei, scopul
urmrit prin comiterea faptei, urmrile produse etc.)).

CAMERA PRELIMINARA. ETAPA PROCEDURALA A FAZEI DE JUDECATA.

Obiectul camerei preliminare consta in verificarea dup trimiterea in judecata:
a) a competentei organelor de urmrire penala;
b) a legalitii sesizrii/actului de sesizare (daca rechizitoriul a fost verificat sub
aspectul legalitii si temeiniciei de procurorul ierarhic superior, daca cuprinde
meniunile obligatorii prev. NCPP, daca sunt descrise faptele care constituie obiectul
acuzrii fata de fiecare inculpat in parte pentru a se putea stabili obiectul si limitele
judecaii etc.);
c) a legalitii si loialitii administrrii probelor in cursul urmririi penale;
d) a legalitii efecturii actelor de ctre organele de urmrire penala pentru a verifica
incidenta sanciunii nulitii (absolute sau relative).
Analiza in camera preliminara este concentrata pe aspecte ce in de aciunea penala, procedura
presupunnd o dezbatere a topicilor ce constituie obiectul camerei preliminare in cadrul unei confruntri
intre acuzare si aprare.
Judectorul de camera preliminara nu exercita nici funcia de acuzare si nici pe cea de judecata, ci
funcia de verificare a legalitii trimiterii sau netrimiterii in judecata. Acesta nu verifica temeinicia probelor
sau a trimiterii in judecata si nici caracterul complet al urmririi penale sau oportunitatea ori suficienta
probelor administrate in acuzare.

3
 4. TRASATURILE CARACTERISTICE URMARIRII PENALE.
Urmrirea penal se caracterizeaz prin:
a) lipsa de publicitate sau caracterul nepublic (pentru a evita sustragerea suspectului sau
inculpatului, pentru a evita alterarea de probe etc.);
b) subordonarea ierarhic n efectuarea actelor de urmrire penal (de ex: organele de
cercetare penal pot dispune nceperea urmririi penale cu informarea procurorului, acesta la
rndul lui poate dispune ca urmrirea penal s se efectueze n continuare fat de suspect, iar n
cazul n care ntocmete un rechizitoriu de trimitere n judecat, acesta va fi supus verificrii sub
aspectul legalitii i temeiniciei de ctre procurorul ierarhic superior celui care l-a ntocmit etc.);
c) caracterul necontradictoriu al urmririi penale (organul de urmrire penal are obligaia de
a strnge ct mai rapid datele referitoare la svrirea infraciunii, artnd mobilitate i
operativitate);
d) forma preponderent scris (reprezentate prin probele i actele materializate n nscrisuri
pentru a forma obiectul dosarului).

4
 OBIECTUL JUDECARII IN PRIMA INSTANTA.

Indiferent daca judecata se desfoar potrivit procedurii de drept comun sau potrivit procedurii
simplificate a recunoaterii nvinuirii, aceasta se mrginete la fapta si persoana artate in actul de sesizare
al instantei (rechizitoriul sau ncheierea judectorului de camera preliminara).
Obiectul iniial al judecaii nu poate fi extins, NCPP nemaiprevazand instituiile extinderii
procesului penal cu privire la alte fapte sau la alte persoane.

5. COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA.

Organele de urmrire penal sunt:
a) procurorii constituii n parchete.
Urmrirea penal se efectueaz n mod obligatoriu de ctre procuror atunci cnd:
- au loc infraciuni pentru care competenta de judecat n prim instan aparine CCJ sau Curii de Apel;
- n cazul unor infraciuni grave de genul omorului, a omorului deosebit de grav, cercetare abuziv etc.;
- n cazul infraciunilor svrite cu intenie depit care au avut ca urmare moartea unei persoane;
- n cazul infraciunilor pentru care competenta de a efectua urmrirea penal aparine DIICOT sau DNA;
- n alte cazuri prevzute de lege.
Competenta de a efectua sau conduce, supraveghea, urmrirea penal i revine procurorului de la
parchetul corespunztor instanei care judec n prim instan cauza, cu excepia cazurilor n care legea
prevede altfel.
b) organele de cercetare penal ale poliiei judiciare (efectueaz urmrirea penal pentru
orice infraciune care nu este dat prin lege n competenta organelor de cercetare penal speciale
sau procurorului, precum i n alte cazuri prevzute de lege);
c) organele de cercetare penal speciale (efectueaz acte de urmrire penal privind
infraciunile svrite de militari, sau n cazul infraciunilor de corupie i de serviciu prevzute
de CP svrite de personalul navigant al marinei civile etc.).
Organul de urmrire penal este dator s-i verifice competenta imediat dup sesizare. Dac
procurorul constat c nu este competent s efectueze sau s supravegheze urmrirea penal, dispune de
ndat prin ordonan declinarea de competent i trimite cauza procurorului competent.
5
 Cnd anumite acte de urmrire penal trebuie s fie efectuate n afara razei teritoriale n care se face
urmrirea, procurorul sau organul de cercetare penal poate s le efectueze el nsui ori procurorul poate
dispune efectuarea lor prin comisie rogatorie sau prin delegare.
n cuprinsul aceleiai localiti, procurorul sau organul de cercetare penal efectueaz toate actele de
urmrire, chiar dac unele dintre acestea trebuie ndeplinite n afara razei sale teritoriale.

Procurorul sau organul de cercetare penal este obligat s efectueze actele de urmrire penal
care nu sufer amnare, chiar dac acestea privesc o cauz care nu este de competenta acestuia.
Lucrrile efectuate n astfel de cazuri se trimit de ndat procurorului competent.

PROCEDURA N ETAPA CAMEREI PRELIMINARE - MSURI PREMERGTOARE

Durata procedurii in camera preliminara este de cel mult 60 de zile de la data nregistrrii cauzei la
instana (acest termen fiind un termen de recomandare).
Ca masuri premergtoare avem:
a) sesizarea instanei si nregistrarea dosarului (rechizitoriul nsoit de dosarul cauzei si de
un numr necesar de copii certificate ale rechizitoriului, pentru a fi comunicate inculpailor, se
trimit instanei competente sa judece cauza in fond).
b) repartizarea aleatorie a dosarului judectorului de camera preliminara;
c) masuri prealabile dispuse de judectorul de camera preliminara prin rezoluie
(comunicarea copiei certificate a rechizitoriului, stabilirea termenului in care inculpatul poate
formula cereri si excepii cel puin 20 de zile de la data comunicrii, ncunotinarea
inculpatului despre obiectul procedurii in camera preliminara, dreptul de a-si angaja un aprtor
ales si termenul in care poate formula in scris cereri si excepii, precum si desemnarea unui
avocat din oficiu in cazul in care asistenta juridica a inculpatului este obligatorie);
d) comunicarea cu Parchetul (judectorul de camera preliminara comunica procurorului
cererile si excepiile formulate de ctre inculpat/avocatul acestuia, precum si excepiile ridicate
din oficiu).
Daca nu s-au formulat cereri si excepii de inculpat ori judectorul de camera preliminara nu a ridicat
din oficiu excepii, la expirarea termenului stabilit, judectorul de camera preliminara constata legalitatea
sesizrii instanei, a administrrii probelor si a efecturii actelor de urmrire penala si dispune nceperea
judecaii.
Inculpatul sau avocatul acestuia nu pot solicita administrarea de probe in vederea dovedirii
nelegalitilor actelor de urmrire penala sau a probelor administrate, cererile si excepiile trebuind sa fie
raportate la actele dosarului de urmrire penala.
Excepiile invocate de judectorul de camera preliminara din oficiu trebuie consemnate in ncheiere,
care se comunica procurorului.

6
 6. SUPRAVEGHEREA URMRIRII PENALE. OBIECTUL SUPRAVEGHERII.
Supravegherea este activitatea desfurat din oficiu de ctre procuror in cursul urmririi penale, ce
consta in conducerea si controlul activitii organelor de cercetare penala ale politiei judiciare sau a altor
organe de cercetare speciale.
Procurorul poate sa asiste la efectuarea oricrui act de cercetare penala. Poate prelua efectuarea
urmririi penale de la organele de cercetare penala prin ordonana motivata de conductorul parchetului
ierarhic superior, efectund personal actele de urmrire penala in cauza. Dispoziiile scrise sau verbale date
de procuror sunt obligatorii pentru organele de cercetare penala.
Supravegherea se realizeaz prin:
a) verificarea actelor de cercetare penala: procurorul poate sa ceara spre verificare la sediul
parchetului orice dosar de la organul de cercetare penala, care este obligat sa-l trimit, cu toate
actele, materialele si datele privitoare la faptele care formeaz obiectul cercetrii. Deopotriv,
verificarea dosarelor poate fi realizata si la sediul organelor de cercetare penala. Organele de
cercetare penala sunt obligate dup sesizare sa li informeze pe procuror despre activitile pe
care le efectueaz sau urmeaz sa le efectueze;
b) participarea la efectuarea actelor de urmrire penala;
c) soluionarea plngerilor formulate mpotriva actelor de cercetare penala prin care s-a adus o
vtmare drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane;
d) infirmarea actelor organelor de cercetare penala prin ordonana att pentru motive de
nelegalitate, cat si pentru motive de netemeinicie;
e) trecerea unei cauze de la un organ de cercetare la altul.

HOTRRILE SUPUSE RECURSULUI N CASAIE.

7
 Hotrrile supuse recursului in casaie sunt deciziile pronunate de curile de apel, ca instane
de apel, cu excepia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.
Nu pot fi atacate cu recurs in casaie:
a) hotrrile pronunate dup rejudecarea cauzei ca urmare a admiterii cererii de revizuire;
b) hotrrile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal in cazul judecrii in
lipsa;
c) hotrrile pronunate in materia executrii pedepselor si a reabilitrii;
d) soluiile pronunate ca urmare a aplicrii procedurii privind recunoaterea nvinuirii;
e) hotrrile pronunate ca urmare a admiterii acordului de recunoatere a vinoviei.

In cazul in care cererea de recurs in casaie este formulata mpotriva unei hotrri din categoria celor
de mai sus, preedintele instanei a crei hotrre se ataca, unde se depune cererea sau judectorul delegat
de ctre acesta restituie parii, pe cale administrativa, cererea de recurs in casaie.

7. SESIZAREA ORGANELOR DE URMRIRE PENAL. CONSIDERAII

PRELIMINARE.

Declanarea activitii de urmrire penal este precedat ntotdeauna de ncunotinarea organelor de

urmrire penal despre svrirea unei infraciuni, prin intermediul actelor de sesizare. Actele de sesizare pot
fi interne sau externe. Sesizarea extern se face prin denun, plngere sau plngere prealabil, iar sesizarea
intern se face din oficiu. Modurile cele mai uzuale de sesizare sunt denunul i plngerea.

MODURI GENERALE DE SESIZARE A ORGANELOR DE URMRIRE PENAL.

Ca i moduri generale de sesizare a organelor de urmrire penal avem:

a) Plngerea modalitatea prin care o persoan fizic sau juridic care a fost victima unei
infraciuni ncunotineaz organele de urmrire penal despre comiterea faptei. Are caracter
facultativ i poate fi fcut de:
- persoana vtmat personal sau prin mandatar special;
- substituiii procesuali: unul dintre soi pentru cellalt so sau copilul major pentru printe;
- reprezentantul legal pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciiu.
Plngerea se face n scris sau oral (consemnat de ctre organul care o primete ntr-un proces-
verbal). Plngerea n form electronic ndeplinete condiiile de form numai dac este certificat prin
semntur electronic.
Ca i coninut, plngerea trebuie s cuprind numele, CNP, calitatea i domiciliul petiionarului, ori
pentru persoanele juridice, denumirea, sediul, CIF, CUI, numrul de nmatriculare n RC etc., descrierea
faptei care formeaz obiectul plngerii, precum i indicarea fptuitorului i mijloacelor de prob dac sunt
cunoscute. Se depune la organul de urmrire penal. Dac este greit ndreptat, aceasta va fi trimis de
instana de judecat organului de urmrire penal competent. Dac infraciunea sesizat a avut loc n alt stat
membru al UE, organul judiciar este obligat s primeasc plngerea i s o transmit organului competent
din tara pe teritoriul creia a fost comis infraciunea.

8
 b.) Denunul modalitatea prin care o persoan fizic sau o persoan juridic, alta dect cea
vtmat prin infraciune, ncunotineaz organele de urmrire penal despre svrirea unei
infraciuni. Are caracter facultativ, cu excepia situaiei n care nedenunarea este incriminat i poate
fi fcut de orice persoan fizic sau juridic care are cunotin despre comiterea unei infraciuni,
fr a fi victima acesteia. Denunul are caracter personal, neputnd fi fcut prin mandatar.
Denunul se face n scris sau oral (consemnndu-se ntr-un proces-verbal de organul care l
primete). Denunul n form electronic ndeplinete condiiile de form numai dac este certificat prin
semntur electronic.
Ca i coninut, denunul trebuie s cuprind numele, CNP, calitatea i domiciliul denuntorului ori
pentru persoanele juridice, denumirea, sediul, CIF, CUI, numrul de nmatriculare n RC etc., descrierea
faptei care formeaz obiectul denunului, precum i indicarea fptuitorului i mijloacelor de prob dac sunt
cunoscute. Se depune la organul de urmrire penal. Denunul greit ndreptat se organului de urmrire
penal competent. Persoana care a comis o infraciune poate formula un autodenun, existnd n anumite
cazuri posibilitatea nlturrii rspunderii penale (ex: la darea de mit sau cumprarea de influenta etc.).
Odat nregistrat, denunul nu mai poate fi retras. Denunul anonim sau sub nume fictiv nu poate constitui un
act de sesizare a organelor judiciare, acestea urmnd fie s dispun o soluie de clasare, fie s se sesizeze din
oficiu. Organele competente din Romnia pot de asemenea s fie sesizate cu cereri de preluare a unor
urmriri penale declanate n strintate.

c.) Sesizarea din oficiu opereaz atunci cnd organele de urmrire penal iau la cunotin despre
svrirea infraciunii, fie prin constatare directa, fie prin intermediul mijloacelor mass-media ca s-a svrit
o infraciune. Organele de urmrire penal ntocmesc un proces-verbal de sesizare din oficiu.
Spre deosebire de organele de urmrire penal, instana nu se poate autosesiza i judeca o cauz
penal. Procesul-verbal de sesizare are valoarea unui act de sesizare, neconstituind act de ncepere a urmririi
penale.

8. MODALITI CONCRETE DE REALIZARE A SUPRAVEGHERII URMRIRII

PENALE.
Supravegherea este activitatea desfurat din oficiu de ctre procuror in cursul urmririi penale, ce
consta in conducerea si controlul activitii organelor de cercetare penala ale politiei judiciare sau a altor
organe de cercetare speciale.
Procurorul conduce si supravegheaz nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare,
respectiv vegheaz ca actele de urmrire penala sa fie efectuate cu respectarea dispoziiilor legale. In
exercitarea atribuiei de a conduce activitatea de urmrire penala, procurorul ia masurile necesare sau da
dispoziii organelor de cercetare penala care iau aceste masuri. Procurorul poate sa asiste la efectuarea
oricrui act de cercetare penala.
Procurorul poate prelua efectuarea urmririi penale de la organele de cercetare penala prin
ordonana motivata de conductorul parchetului ierarhic superior, efectund personal actele de urmrire
penala in cauza. Dispoziiile scrise sau verbale date de procuror sunt obligatorii pentru organele de cercetare
penala.
Supravegherea se realizeaz prin:
a) verificarea actelor de cercetare penala: procurorul poate sa ceara spre verificare la sediul
parchetului sau la sediul organelor de cercetare penala orice dosar de la de la acestea, care este
obligat sa-l trimit, cu toate actele, materialele si datele privitoare la faptele care formeaz
obiectul cercetrii. Organele de cercetare penala sunt obligate dup sesizare sa li informeze pe
procuror despre activitile pe care le efectueaz sau urmeaz sa le efectueze;
b) participarea la efectuarea actelor de urmrire penala;
c) soluionarea plngerilor formulate mpotriva actelor de cercetare penala prin care s-a adus o
vtmare drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane;

9
 d) infirmarea actelor organelor de cercetare penala prin ordonana att pentru motive de
nelegalitate, cat si pentru motive de netemeinicie;
e) trecerea unei cauze de la un organ de cercetare la altul.

HOTARARILE SUPUSE APELULUI.

Sentinele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel:

a) sentinele pronunate de judectorii;
b) sentinele pronunate de tribunalele militare;
c) sentinele pronunate de curile de apel i Curtea Militar de Apel;
d) sentinele pronunate de secia penal a Curii Supreme de Justiie;
e) sentinele de dezinfestare.
f) sentinele pronunate n materia executrii hotrrilor penale, precum i cele privind reabilitarea.

ncheierile date n prim instan pot fi atacate cu apel numai o dat cu fondul.
Apelul declarat mpotriva sentinei se socotete fcut i mpotriva ncheierilor, chiar dac acestea au fost date
dup pronunarea sentinei.

9. ACTELE DE CONSTATARE A INFRACIUNILOR NCHEIATE DE UNELE

ORGANE DIN AFARA STRUCTURILOR JUDICIARE.

Sunt situaii cnd, la descoperirea si constatarea infraciunilor participa si anumite organe care nu fac
parte din sistemul organelor judiciare, nefiind organe de urmrire penala. Aceste organe nu efectueaz acte
de cercetare, ci doar acte de constatare a infraciunilor.
Aceste organe sunt:
- Organele inspeciilor de stat, ale altor organe de stat precum si cele ale autoritilor
publice, pt. infraciunile ce constituie nclcri ale dispoziiilor si obligaiilor pe care aceste
instituii le controleaz, potrivit legii;
- Organele de control si cele de conducere ale autoritilor administraiei publice sau ale
altor PJ de drept public, pentru infraciunile svrite in legtur cu serviciul de cei aflai in
subordinea sau sub controlul lor;
- Organele de ordine publica si siguran naional, pentru infraciunile constatate in
timpul exercitrii atribuiilor prevzute de lege;
- Comandanii de nave si aeronave, pentru infraciunile svrite pe acestea, in timpul cnd
se afla in afara porturilor sau aeroporturilor.
Aceste organe au obligaia sa ia masuri de conservare a locului svririi infraciunii si de ridicare
sau conservare a mijloacelor materiale de proba. In cazul infraciunilor flagrante, acestea au dreptul de a face
percheziii, de a-l prinde pe fptuitor si de a-l prezenta de ndat organelor de urmrire penala.
Procesul-verbal ncheiat de aceste organe de constatare constituie act de sesizare si nu poate fi supus
controlului pe calea contenciosului administrativ.

JUDECATA - FAZ IMPORTANT A PROCESULUI PENAL.

Judecata este activitatea principal a procesului penal deoarece aceast faz se concretizeaz n
adoptarea hotrrii judectoreti, care soluioneaz conflictul de drept penal. Datorit modului n care se
10
desfoar, faza de judecat ofer garania aflrii adevrului n cauza penal cu ajutorul probelor
administrate n faza urmririi penale care sunt completate n aceast faz cu acelea nou administrate n etapa
cercetrii judectoreti. Din punct de vedere conceptual, faza judecii se desfoar n patru etape:
- judecata n prim instan (sau judecata n fond cum mai este denumit);
- judecata n cile ordinare de atac (judecata n apel i contestaia);
- judecata n cile extraordinare de atac (contestaie, contestaie n anulare, revizuire, recurs n
casaie, redeschiderea procesului penal);
- judecata pentru unificarea practicii judiciare (recursul n interesul legii i procedura
dezlegrii unor chestiuni de drept).

Uneori, din motive bine ntemeiate (de ex. apariia unor cazuri de nulitate absolut), anumite etape
ale judecii pot fi reluate i parcurse din nou pentru a se asigura deplina respectare a dispoziiilor legale care
garanteaz aflarea adevrului i respectarea drepturilor participanilor.
Faza judecii este alctuit dintr-un complex de activiti procesuale care se desfoar ntr-o
anumit ordine prevzut n lege, pe durate de timp variabile, cu o anumit ritmicitate (termene) care vor
conduce la soluionarea definitiv a cauzei.

10. MODURI SPECIALE DE SESIZARE A ORGANELOR DE URMARIRE PENALA.

Ca i moduri speciale de sesizare a organelor de urmrire penal avem:
a) sesizarea comandantului unitii militare pentru unele infraciuni comise de un militar
(absena nejustificat, dezertarea etc.), n cazul crora aciunea penal se pune n micare la
sesizarea comandantului. Pentru celelalte infraciuni de care sunt acuzai militarii, sesizarea va
urma regulile generale;
b) autorizarea prealabil a organului competent n cazul aplicrii legii penale n, cnd
aciunea penal este condiionat de autorizarea prealabil a procurorului general al parchetului
de pe lng curtea de apel n a crei raz teritorial se afl parchetul mai nti sesizat sau dup
caz a procurorului general al parchetului de pe lng CCJ (n cazurile svririi unor infraciuni
n afara teritoriului rii de ctre un cetean romn: dac pedeapsa este deteniunea pe via ori
nchisoarea mai mare de 10 ani sau dac fapta este prevzut ca infraciune i de legea penal a
rii unde a fost svrit se va aplica legea penal romn).
Organul de urmrire penal, dup sesizare, nu are obligaia de a-l informa pe comandantul unitii
militare cu privire la actele procesuale dispuse n cauz.

11
 TITULARII RECURSULUI IN CASATIE.
Pot formula cerere de recurs n casaie:
a) procurorul, n ceea ce privete latura penal i latura civil;
b) inculpatul, n ceea ce privete latura penal i latura civil, mpotriva hotrrilor prin care s-a
dispus condamnarea sa sau ncetarea procesului penal;
c) partea civil i partea responsabil civilmente, n ceea ce privete latura civil, iar referitor la
latura penal, n msura n care soluia din aceast latur a influenat soluia n latura civil.

11. INCEPEREA URMARIRII PENALE.

nceperea urmririi penale marcheaz nceperea procesului penal.

Pentru a se ncepe urmrirea penal trebuie s existe un act de sesizare care ndeplinete condiiile
prevzute de lege.
Organul de urmrire penal va dispune nceperea urmririi penale prin ordonan, dac din actul de
sesizare nu rezult vreun caz de mpiedicare a punerii n micare a aciunii penale. Urmrirea penal se va
ncepe cu privire la fapt.
Ulterior, dac din datele i probele existente n cauz vor rezulta indicii rezonabile c o anumit
persoan a comis infraciunea, procurorul dispune ca urmrirea penal s se efectueze n continuare fa de
ea.
Persoana fa de care s-a nceput urmrirea penal are calitatea de suspect. Dac pentru nceperea
urmririi penale fa de o anumit persoan este necesar obinerea unei autorizaii sau ndeplinirea unei
condiii prealabile, efectuarea urmririi penale se va dispune numai dup obinerea acelei autorizaii.
Suspectul nu este parte n procesul penal, el are calitatea de subiect procesual principal i i se aduce
la cunotin, nainte de prima audiere, fapta pentru care este suspectat, ncadrarea ei juridic, ce drepturi i
obligaii procesuale are n cursul procesului.
Suspectul poate fi reinut timp de 24 de ore.

STADIILE PROCEDURALE ALE JUDECII N PRIM INSTAN. MSURILE

PREMERGTOARE.
12
 Msurile premergtoare sau procedura preliminar are rolul de a pune dosarul n stare de judecat.
n aceast etap, potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, repartizarea cauzelor pe
complete de judecat se face n mod aleatoriu, n sistem informatizat.
n cauzele n care sunt inculpai arestai, judecata se face de urgenta i cu precdere. Tot n aceast
faz, preedintele instanei trebuie s ia msuri privind citarea prilor i a persoanelor care urmeaz s
participe la judecat, precum i msuri de asigurare a aprrii. Dac desemnarea unui aprtor din oficiu este
obligatorie, se iau msuri pentru aceasta.
Preedintele completului de judecat trebuie s ia toate msurile necesare pentru ca la termenul de
judecat fixat, judecarea cauzei s nu sufere amnare. El mpreun cu membrii completului de judecat
trebuie s studieze dosarele, practica judiciar i literatura de specialitate care are legtur cu cauza ce
urmeaz a fi judecat. Lista cu cauzele ce urmeaz a fi judecate va fi afiat la instan, spre vedere, cu 24 de
ore naintea termenului de judecat.

12. PUNEREA IN MISCARE A ACTIUNII PENALE.

Aciunea penala se pune in micare de procuror, prin ordonana, in cursul urmririi penale, de ndat
ce se constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a svrit o infraciune si nu exista vreun caz de
mpiedicare.
Punerea in micare a aciunii penale constituie un moment distinct de cel al nceperii urmririi penale
cu privire la fapta, precum si de cel al efecturii urmririi penale fata de suspect; nu este exclus ca prin
acelai act sa se dispun att continuarea efecturii urmririi penale fata de o persoana, cat si punerea in
micare a aciunii penale.
Pe parcursul cercetrii penale, procurorul poate dispune punerea in micare a aciunii penale in
personam, din oficiu.
Dup punerea in micare a aciunii penale, organele de urmrire penala au urmtoarele obligaii
procedurale pozitive:
a) sa il cheme pe inculpat pentru a-i comunica inculparea in ipoteza in care
inculpatul solicita, organul de urmrire penala trebuie sa ii comunice o copie a ordonanei
prin care s-a pus in micare aciunea penala;
b) sa ii aduc la cunotina drepturile si obligaiile sale procesuale totodat, trebuie
menionat ca trebuie sa ii fie comunicata inculpatului posibilitatea de a ncheia un acord
de recunoatere a vinoviei;
c) sa li audieze pe inculpat cu excepia cazului in care acesta lipsete nejustificat, se
sustrage de la urmrire sau este disprut, cnd cercetarea poate continua si fr ascultarea
inculpatului.

13
 HOTRRILE SUPUSE CONTESTAIEI N ANULARE.
Pot fi atacate cu contestaie in anulare:
a) hotrrile penale definitive pronunate de instanele de apel atunci cnd judecata a avut loc
fr citarea legala a parilor;
b) hotrrile penale definitive atunci cnd inculpatul a fost condamnat, dei existau probe cu
privire la o cauza de ncetare a procesului penal;
c) ultima sau ultimele hotrri definitive (indiferent daca acestea au rmas definitive in fata
primei instane sau in apel) prin care instana s-a pronunat asupra fondului cauzei, ntruct se
invoca existenta autoritii de lucru judecat a primei hotrri.

13. EXTINDEREA URMRIRII PENALE I SCHIMBAREA NCADRRII JURIDICE.

Atunci cnd n cursul urmririi penale se constat fapte noi, date cu privire la participarea altor
persoane ori mprejurri care pot duce la schimbarea ncadrrii juridice, organul de urmrire penal va
dispune extinderea urmririi penale sau schimbarea ncadrrii juridice. Procurorul va fi informat despre
extinderea urmririi penale sau schimbarea ncadrrii juridice. Suspectului sau inculpatului i se vor aduce la
cunotin faptele pentru care s-a dispus extinderea urmririi penale. Procurorul va putea de asemenea, s
extind aciunea penal pentru aspectele noi.
Cu titlu de noutate se prevede ca, in cazul in care, in faza judecaii, noua ncadrare juridica vizeaz o
infraciune pentru care este necesara plngerea prealabila a persoanei vtmate, instana de judecata, la fel
ca si organul de urmrire penala in faza urmririi penale, cheam persoana vtmata si o ntreab daca
nelege sa fac plngere prealabila. In situaia in care persoana vtmata formuleaz plngerea prealabila,
instana continua cercetarea judectoreasc, iar in caz contrar dispune ncetarea procesului penal.
In cazul in care instana a admis cererea inculpatului de a fi judecat in procedura simplificata si
pentru stabilirea ncadrrii juridice, precum si daca, dup schimbarea ncadrrii juridice, este necesara
administrarea altor probe dect nscrisurile, instana, lund concluziile procurorului si ale parilor, dispune
efectuarea cercetrii judectoreti in procedura comuna. In aceasta situaie, inculpatul va beneficia in
continuare de dispoziiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa, daca in urma cercetrii
judectoreti, instana retine aceeai situaie de fapt ca cea descrisa in actul de sesizare si recunoscuta de
ctre inculpat.

OBIECTUL CONTESTAIEI.

????

14
 14. PROCEDURA AUDIERII ANTICIPATE.

Atunci cnd exista riscul ca un martor sa nu mai poat fi audiat in cursul judecaii, procurorul poate
sesiza judectorul de drepturi si liberti in vederea audierii anticipate a martorului. Judectorul de drepturi si
liberti, daca apreciaz cererea ntemeiata, stabilete de ndat data si locul audierii, dispunnd-se cetatea
parilor si subiecilor procesuali principali. Participarea procurorului este obligatorie.

DELIBERAREA, PRONUNAREA I REDACTAREA HOTRRILOR

JUDECTORETI.

Deliberarea si pronunarea hotrrii se fac in ziua in care au avut loc dezbaterile sau la o data
ulterioara, dar nu mai trziu de 15 zile de la nchiderea dezbaterilor. Preedintele completului va informa
prile prezente asupra datei la care se va pronuna hotrrea. In situaii excepionale, instana poate amna
pronunarea o singura data pentru cel mult 15 zile.
Rezultatul deliberrii se consemneaz in minuta, care se ntocmete in doua exemplare originale, din
care unul se ataeaz la dosarul cauzei, iar cellalt se depune spre conservare, la mapa de sentine a instanei.
Daca instana constata ca este necesara administrarea unor probe noi, va dispune repunerea cauzei pe
rol si reluarea cercetrii judectoreti.
In situaia in care instana constata ca trebuie sa mai supun in dezbaterea parilor, a persoanei
vtmate si a procurorului anumite situaii de fapt sau de drept, va dispune repunerea cauzei pe rol si reluarea
dezbaterilor. In ambele ipoteze, citarea parilor este obligatorie.
Lipsa minutei sau contradicia dintre minuta si dispozitivul hotrrii sunt sancionate cu nulitatea
absoluta a hotrrii pronunate.
Minuta se semneaz numai de judector, nu si de grefier. Dispozitivul hotrrii judectoreti, care
este parte integranta din sentina judectoreasc se semneaz si de grefier.

15
 Pronunarea in edina publica minuta rezultata in urma deliberrii instanei cu privire la toate
aspectele de fapt si de drept ale cauzei att in ceea ce privete aciunea penala, cat si aciunea civila se citete
in edina publica de ctre preedintele completului de judecata, asistat de grefier.
Pronunarea soluiei in edina publica are loc in ziua in care s-au ncheiat dezbaterile ori la termenul
la care s-a anunat ca va avea loc pronunarea sau la termenul la care s-a amnat pronunarea.
Prile sau procurorul nu se citeaz la pronunare.

Redactarea hotrrii judectoreti are loc ulterior pronunrii, in cel mult 30 de zile de la
pronunare.

15. SUSPENDAREA URMARIRII PENALE.

Aceasta se poate dispune cnd:

suspectul/inculpatul sufer de o boala grava, care li mpiedica sa participe la procesul
penal, atestata prin expertiza medico-legala;
in situaia in care exista un impediment legal temporar pentru punerea in micare a aciunii
penale fata de o persoana (de ex: imunitatea procedurala de care se bucura Preedintele
Romniei in baza art. 84 din CR);
pe perioada desfurrii procedurii de mediere potrivit legii. Suspendarea opereaz pana la
nchiderea procedurii de mediere dintre suspect/inculpat si persoana vtmata, dar nu mai mult
de 3 luni.
Aceasta se dispune de ctre procuror (organele de cercetare penala nu o pot dispune) prin
ordonana motivata, care se comunica parilor si subiecilor procesuali principali. Dup comunicare, dosarul
se restituie organului de cercetare penala.
La reluarea urmririi penale, actele efectuate in timpul suspendrii pot fi refcute, daca este posibil,
la cererea suspectului sau inculpatului.
Organul de cercetare penala este obligat sa verifice periodic, dar nu mai trziu de 3 luni de la data
dispunerii suspendrii, daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmririi penale.
Procurorul dispune prin ordonana reluarea urmririi penale in cazul in care constata prin orice
mijloc de proba (declaraii de martori, ale nvinuitului/inculpatului, expertiza medico-legala) ca nu mai
subzista cauza de suspendare.
Suspendarea urmririi penale constituie o cauza de suspendare a cursului prescripiei
rspunderii penale.
Comunicarea ordonanei de suspendare parii civile este necesara pentru a asigura posibilitatea
acesteia de a prsi calea penala si de a formula aciune civila in fata instanei civile (excepie de la erecta
una via); dup reluarea procesului penal, partea civila are posibilitatea de a reveni daca instana civila nu a
pronunat nc o hotrre.

CAZURI DE REVIZUIRE.

16
 Revizuirea, ca i cale extraordinar de atac, poate fi promovat de ctre prile din proces, de ctre
procuror sau de ctre un membru de familie al condamnatului (numai dac cererea este n favoarea acestuia,
chiar i dup decesul su).
Cazurile n care se poate declara calea de atac a revizuirii sunt urmtoarele:
a) s-au descoperit fapte sau mprejurri care nu au fost cunoscute de instan la soluionarea cauzei i
care dovedesc netemeinicia hotrrii pronunate;
b) hotrrea s-a ntemeiat pe declaraia unui martor, opinia unui expert sau a unui interpret care a
svrit infraciunea de mrturie mincinoas, influennd astfel soluia pronunat;
c) un nscris care a servit ca temei al hotrrii a fost declarat fals n cursul judecii sau dup
pronunarea hotrrii, mprejurare care a influenat hotrrea;
d) un membru al completului de judecat, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmrire
penal a comis o infraciune n legtur cu cauza a crei revizuire se cere, mprejurare care a influenat
hotrrea;
e) cnd dou sau mai multe hotrri judectoreti definitive nu se pot concilia;
f) hotrrea s-a ntemeiat pe o dispoziie legal declarat neconstituional dup ce hotrrea a rmas
definitiv, dac consecinele nclcrii dispoziiei constituionale continu s se produc i nu pot fi
remediate dect pe calea revizuirii;
g) n hotrrea supus revizuirii s-a constatat de ctre Curtea European a Drepturilor Omului, o
nclcare a drepturilor i libertilor fundamentale ori aceast instan a dispus scoaterea cauzei de pe rol
ca urmare a soluionrii amiabile a litigiului dintre stat i reclamani, dac consecinele grave ale acestei
nclcri continu s se produc i nu pot fi remediate dect prin revizuirea hotrrii penale.
16. TERMINAREA URMARIRII PENALE.

Terminarea urmririi penale are loc odat cu terminarea tuturor activitilor de cercetare penala.
Dup terminarea cercetrii penale in cauza, organul de cercetare penala ntocmete un referat.
Epuizarea (terminarea) urmririi penale ca faza procesuala are loc prin trimiterea in judecata
efectuata de procuror ori prin clasare sau renunarea la urmrirea penala. Urmrirea penala este efectiv
nchisa ca faza procesuala.
Aciunea penala trebuie sa fie ntotdeauna in micare nainte de terminarea urmririi penale pentru a
putea fi sesizata instana.
Ca si forme avem:
a) terminarea urmririi penale fr punerea in micare a aciunii penale in acest caz,
procurorul poate dispune numai o soluie de netrimitere in judecata (clasare sau renunarea la
urmrire penala.
b) terminarea urmririi penale cu aciunea penala pusa in micare organul de cercetare
penala nainteaz dosarul procurorului mpreuna cu un referat in care sunt incorporate
propunerile cu privire la soluia ce trebuie dispusa in cauza (trimiterea in judecata, clasare,
renunarea la urmrirea penala).

EDINA DE JUDECAT N PRIM INSTAN.

a) Deschiderea edinei de judecata preedintele completului vegheaz asupra meninerii

ordinii si solemnitii edinei putnd lua masurile necesare in acest scop ;
b) Apelul parilor preedintele completului anuna, potrivit ordinii de pe lista de edina,
cauza a crei judecare este la rnd, dispunnd facerea de ctre grefier a apelului parilor si al
celorlalte persoane citate si constata care din ele s-au prezentat ;
c) Verificarea ndeplinirii procedurii de citare judecata poate avea loc numai daca persoana
vtmata si prile sunt legal citate si procedura este ndeplinita. Neprezentarea persoanei
vtmate si a parilor nu mpiedica judecarea cauzei. Prezenta inculpatului privat de libertate este
obligatorie pentru a se aprecia ca procedura este completa;

17
 d) Preedintele completului se asigura ca persoana vtmata sau prile au avut timpul si
facilitile necesare pregtirii aprrii in cauza (persoana vtmata si prile au dreptul la un
singur termen pentru angajarea unui avocat si pentru pregtirea aprrii) ;
e) Judecata in lipsa pe tot parcursul judecaii, persoana vtmata si prile pot solicita, oral
sau in scris, ca judecata sa se desfoare in lipsa, in acest caz nemaifiind citate pentru termenele
urmtoare ;
f) La primul termen preedintele dispune ca grefierul sa dea citire rechizitoriului (actul prin
care s-a dispus trimiterea in judecata) ori, dup caz, a ncheierii judectorului de camera
preliminara prin care a admis plngerea formulata mpotriva soluiei procurorului de
netrimitere in judecata si a dispus nceperea judecaii) sau sa fac o prezentare succinta a
acestuia ;
g) preedintele explica inculpatului in ce consta nvinuirea ce i se aduce, il ntiineaz pe
inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declaraie, atrgnd-i atenia ca ceea ce declara
poate fi folosit mpotriva sa, precum si cu privire la dreptul de a pune ntrebri coinculpailor,
persoanei vtmate, celorlalte pari, martorilor, experilor si de a da explicaii in tot cursul
cercetrii judectoreti, cnd socotete ca este necesar ;
h) preedintele ncunotineaz partea civila, partea responsabila civilmente si persoana
vtmata (nu si inculpatul care a participat in procedura de camera preliminara) cu privire la
probele administrate in faza urmririi penale care au fost excluse si care nu vor fi avute in
vedere la soluionarea cauzei si pune in vedere persoanei vtmate ca se poate constitui parte
civila pana la nceperea cercetrii judectoreti.

17. REZOLVAREA CAUZELOR PENALE. CLASAREA.

Ca si soluii pe care instana le poate dispune/pronuna cu privire la aciunea penala dup deliberare amintim:
1. Condamnarea soluia dispusa atunci cnd fapta exista, constituie infraciune, iar inculpatul
este vinovat de svrirea ei. Instana poate dispune aplicarea pedepsei amenzii, nchisorii sau
deteniunea pe viat;
2. Renunarea la aplicarea pedepsei daca fapta exista, constituie infraciune si a fost
svrita de inculpat dar prezinta o gravitate redusa, innd-se cont si de conduita avuta anterior
de inculpat.
3. Amnarea aplicrii pedepsei.
4. Achitarea soluia dispusa atunci cnd constata unul din urmtoarele cazuri:
a) fapta nu exista;
b) fapta nu e prevzut de legea penala ori nu a fost svrita cu vinovie;
c) nu exista probe ca o persoana a svrit infraciunea;
d) exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate.
5. ncetarea procesului penal soluia dispusa atunci cnd constata unul din urmtoarele
cazuri:
a) lipsete plngerea prealabila necesara pentru punerea in micare a aciunii penale;
b) a intervenit amnistia sau prescripia, decesul suspectului sau inculpatului, a fost
dispusa radierea persoanei juridice etc.;
c) a fost retrasa plngerea prealabila, a intervenit mpcarea ori un acord de mediere in
condiiile legii ;
d) exista o cauza de nepedepsire prevzut de lege ;
e) exista autoritate de lucru judecat ;
f) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.

Clasarea pentru a dispune clasarea, este necesar ca procurorul sa constate in urma verificrii
materialului de urmrire penala ca exista un impediment la punerea in micare sau exercitarea aciunii
penale.

18
 Clasarea poate fi totala, atunci cnd se refera la acuzaiile pentru care s-a nceput urmrirea penala
sau pariala, cnd se refera numai la o parte din acestea (pentru restul se poate dispune trimiterea in judecata)
si se dispune prin ordonana sau prin rechizitoriu.
Actul prin care se dispune clasarea poate sa cuprind si dispoziii complementare privind:
- ridicarea sau meninerea masurilor asiguratorii;
- restituirea bunurilor ridicate sau a cauiunii;
- sesizarea judectorului de camera preliminara cu propunerea de luare a msurii de sigurana
a confiscrii speciale ori cu propunerea de desfiinare totala sau pariala a unui nscris;
- sesizarea instanei competente potrivit dispoziiilor legii speciale in materia sntii mintale
in vederea dispunerii internrii nevoluntare;
- cheltuielile judiciare, stabilind cuantumul acestora, cine trebuie sa le suporte si ordonnd
ncasarea lor.
Daca clasarea se dispune cu privire la un inculpat arestat preventiv sau la domiciliu, msura
arestrii nceteaz de drept.
Motivarea ordonanei de clasare de procuror este obligatorie.
Atunci cnd procurorul i nsuete motivele de fapt si de drept din referatul cu propunere de clasare
ntocmit de organul de cercetare penala si nu exista un suspect in cauza nu va mai proceda la elaborarea unei
motivri autonome a ordonanei de clasare.
Ordonana de clasare se comunica in copie persoanei care a fcut sesizarea, suspectului, inculpatului
sau dup caz, altor persoane interesate. Daca ordonana nu cuprinde motivele de fapt si de drept, se comunica
si o copie a referatului organului de cercetare penala. Dup comunicare, persoana interesata poate formula
plngere mpotriva ordonanei de clasare.

PROCEDURA SIMPLIFICAT A CERCETRII JUDECTORETI N CAZUL

RECUNOATERII NVINUIRII.

Procedura de judecata in cadrul recunoaterii nvinuirii reprezint un instrument procesual penal prin
intermediul cruia inculpatul nvinuit de svrirea unor fapte cu caracter penal poate obine o reducere
substaniala a limitelor de pedeapsa in cazul in care i mrturisete faptele pentru care a fost pus sub acuzare
de ctre procuror.
Aceasta instituie mai este cunoscuta si sub denumirea de procedura abreviata datorita funciei
procesuale pe care aceasta o ndeplinete, respectiv aceea de a scurta ciclul procesual penal.
Procedura de judecata in cadrul recunoaterii nvinuirii scurteaz procesul penal (in spea, faza de
judecata) prin aceea ca inculpatul renuna la dreptul de a solicita proba cu martori..

18. TRIMITEREA N JUDECAT. RECURSUL N INTERESUL LEGII. TITULARI.

Trimiterea n judecat se face prin rechizitoriu, dup ce procurorul a constatat c n cursul urmririi
penale au fost respectate dispoziiile legale care garanteaz aflarea adevrului i c urmrirea penal este
complet, existnd probele necesare i legal administrate, din care rezult c fapta exist, a fost svrit de
inculpat i c acesta rspunde penal.
Titularii care pot promova recursul in interesul legii sunt:
- Procurorul general al Parchetului de pe lng ICCJ, din oficiu sau la cererea ministrului
justiiei;
- Colegiul de conducere al ICCJ sau colegiile de conducere ale curilor de apel;
- Avocatul Poporului.

19
 CEREREA DE RECURS. INSTANA COMPETENT

Cererea de recurs va cuprinde urmtoarele meniuni:

a) numele i prenumele, domiciliul sau reedina prii n favoarea creia se exercit recursul,
numele, prenumele i domiciliul profesional al avocatului care formuleaz cererea ori, pentru persoanele
juridice, denumirea i sediul lor, precum i numele i prenumele consilierului juridic care ntocmete cererea.
Prezentele dispoziii se aplic i n cazul n care recurentul locuiete n strintate;
b) numele i prenumele, domiciliul sau reedina ori, dup caz, denumirea i sediul intimatului;
c) indicarea hotrrii care se atac;
d) motivele de nelegalitate pe care se ntemeiaz recursul i dezvoltarea lor sau, dup caz, meniunea
c motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
e) semntura prii sau a mandatarului acestuia, a avocatului sau, dup caz, a consilierului juridic.
La cererea de recurs se vor ataa dovada achitrii taxei de timbru, conform legii, precum i
mputernicirea avocaial sau, dup caz, delegaia consilierului juridic.

19. CAZURI DE RELUARE A URMARIRII PENALE.

Urmrirea penal este reluat n urmtoarele cazuri:

ncetarea cauzei de suspendare a urmririi penale,
restituirea cauzei de ctre judectorul de camer preliminar
redeschiderea urmririi penale.
Reluarea urmririi penale nu mai are loc dac se constat c ntre timp a intervenit vreunul din
cazurile prevzute la art. 16 alin. 1 care mpiedic punerea n micare a cationii penale sau continuarea
procesului penal.
Reluarea urmririi penale dup suspendare. Pe toat durata suspendrii urmririi penale, organul de
cercetare penal trebuie s se intereseze periodic dac mai subzist cauza de suspendare.
Cnd se constat c a ncetat cauza de suspendare, organul de cercetare penal va nainta dosarul
procurorului pentru a dispune asupra relurii urmririi penale prin ordonan.
Practic, reluarea urmririi penale va avea loc de ndat ce suspectul/inculpatul s-a nsntoit (aspect
care trebuie s reiese dintr-un certificat medical sau dintr-o expertiz medical), dac s-a obinut autorizarea
necesar ori s-a ndeplinit condiia prealabil precum i dac s-a ncheiat procedura medierii.
Reluarea urmririi penale n caz de restituire a cauzei de ctre judectorul de camer preliminar.
Urmrirea penal este reluat dac judectorul de camer preliminar restituie cauza procurorului n
temeiul art. 346 alin. 3 din C.proc.pen., n urmtoarele situaii: rechizitoriul este neregulamentar ntocmit, iar
neregularitatea nu a fost remediat de procuror n termenul prevzut de lege; au fost excluse toate probele
administrate n cursul urmririi penale; procurorul solicit restituirea cauzei ori nu rspunde n termenul
prevzut de lege.
Reluarea urmririi penale n caz de redeschidere a urmririi penale.
Redeschiderea urmririi penale se poate dispune de ctre:
1. procurorul ierarhic superior celui care a dat soluia;
2. procurorul care a dispus soluia;
3. judectorul de camer preliminar care a admis plngerea mpotriva soluiei.

TERMENUL IN CARE POATE FI SOLUTIONATA CONTESTATIA.

Competenta de soluionare a contestaiei revine judectorului de drepturi i liberti, judectorului de

camer preliminar de la instana superioar ori instanei superioare n grad celei care a pronunat hotrrea
atacat.
Contestaia se judec n edin public, cu participarea procurorului.
20
 Pentru judecarea contestaiei se citeaz persoana care a fcut contestaia precum i persoanele la care
se refer hotrrea atacat. Soluionarea contestaiei se realizeaz printr-o decizie care nu mai este supus
niciunei ci de atac.
Soluiile care se pot da asupra contestaiei sunt:
respingerea
admiterea contestaiei.
Contestaia va fi respins ori de cte ori este tardiv, inadmisibil sau nefondat. n caz de admitere a
contestaiei, se poate proceda la:
desfiinarea hotrrii atacate i soluionarea cauzei;
desfiinarea hotrrii atacate i dispunerea rejudecrii cauzei de ctre judectorul ori instana
care a pronunat-o atunci cnd se constat c s-au nclcat regulile privitoare la citare.

20. PLNGEREA MPOTRIVA MSURILOR I ACTELOR EFECTUATE DE

ORGANELE DE CERCETARE PENAL.

Orice persoan nemulumit de actele i msurile dispuse n timpul urmririi penale, poate face
plngere mpotriva acestora dac prin aceste acte sau masuri i s-a adus o vtmare a intereselor sale legitime.
Plngerea se adreseaz procurorului care supravegheaz activitatea organului de cercetare penal i
se depune fie direct la procuror, fie la organul de cercetare penal.
Procurorul este obligat s rezolve plngerea n termen de cel mult 20 de zile de la primire i s
comunice de ndat persoanei care a fcut plngerea, modul n care aceasta a fost rezolvat, prin trimiterea
unei copii a ordonanei.

TITULARII RECURSULUI IN CASATIE.

Recursul n casaie poate fi declarat de ctre pri i de ctre procuror n termen de 30 de zile de la
data comunicrii deciziei instanei de apel.
Termenul de recurs se socotete pe zile libere, astfel c ziua n care ncepe termenul i ziua n care
acesta se sfrete nu intr n calculul termenului.
Procurorul poate utiliza aceast cale de atac att n ceea ce privete latura penal, ct i latura civil.
Inculpatul poate declara recurs n casaie n ceea ce privete latura penal i latura civil, mpotriva
hotrrilor prin care s-a dispus condamnarea, renunarea la aplicarea pedepsei, amnarea aplicrii pedepsei i
ncetarea procesului penal, nu ns i mpotriva hotrrilor de achitare.
Partea civil i partea responsabil civilmente pot declara recurs n casaie n ceea ce privete latura
civil, iar referitor la latura penal, n msura n care soluia din aceast latur a influenat soluia n latura
civil.
Prile pot declara recurs n casaie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii n
fata naltei Curi de Casaie i Justiie.
Nu se poate uza de calea de atac a recursului n casaie mpotriva deciziilor pronunate de instanele
de apel prin care s-a respins apelul, de ctre prile care nu au exercitat calea de atac a apelului sau cnd ele
i-au retras apelul formulat.

21
 21. PLNGEREA MPOTRIVA ACTELOR PROCURORULUI.

Plangerea impotriva actelor procurorului sau masurilor luate de acesta ori efectuate pe baza
dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau dupa caz, procurorul general al
parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al parchetului. In cazul in care actele
sunt efectuate de acestia din urma, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.

PROCEDURA DE JUDECATA IN CAMERA PRELIMINARA.

Analiza preliminara efectuata de judecatorul de camera preliminara se desfasoara in sedinta

nepublica (camera de consiliu), fara participarea procurorului si a inculpatului ori a altor parti sau subiecti
procesuali. In aceasta sedinta se analizeaza urmatoarele:
- Verificarea legalitatii sesizarii instantei sau mai bine zis a regularitatii actului
de sesizare intocmit si inaintat de procuror;
- Verificarea legalitatii administrarii probelor si a legalitatii actelor efectuate.

Daca s-au formulat cereri si exceptii ori a ridicat din oficiu exceptii, judecatorul de camera
preliminara se pronunta asupra acestora, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, cu citarea legala a
procurorului, a inculpatului, a partii civile si a partii responsabile civilmente.
In cazul in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitati ale actului de sesizare, in
cazul in care sanctioneaza actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori daca exclude una sau
mai multe probe administrate, incheierea se comunica de indata parchetului care a emis rechizitoriul
In termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediaza neregularitatile actului de sesizare si
comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita
restituirea cauzei.

22. PLNGEREA MPOTRIVA SOLUTIEI PROCURORULUI DE NEURMARIRE SAU

NETRIMITERE IN JUDECATA. OBIECTUL PLANGERII. TITULARII.

In ceea ce priveste plangerea impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata

dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu, persoana a carei plangere a fost respinsa, poate face plangere, in

22
termen de 20 de zile de la comunicare catre judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar
reveni, conform legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
Titularul plngerii este persoana vtmat sau orice alt persoan ale crei interese legitime sunt
vtmate.

PROCEDURA DE JUDECATA A REVIZUIRII.

Revizuirea, ca i cale extraordinar de atac, de retractare, poate fi promovat de ctre prile din
proces, n limitele calitii lor procesuale, de ctre procuror (pentru latura penal) sau de ctre un membru de
familie al condamnatului (numai dac cererea este n favoarea acestuia, chiar i dup decesul su).
Instana competent s judece cererea de revizuire este cea care a judecat cauza n prim instan (cu
excepia cazului de revizuire constnd n existena unor hotrri ce nu se pot concilia, ntruct revizuirea este
o cale de atac de retractare).
Prima faz a judecrii cererii de revizuire este cea a admisibilitii n principiu. n aceast etap,
instana va verifica dac cererea ndeplinete condiiile legale n camera de consiliu, fr citarea prilor..
Compunerea completului de judecat se face n acelai mod ca i la judecarea cauzei n prim
instant.
Pentru a decide asupra admisibilitii n principiu a cererii, instana de judecat examineaz mai nti
dac cererea de revizuire este fcut n condiiile prevzute de lege, dac a fost formulat n termen i de
persoana ndreptit s o foloseasc, dac faptele i mijloacele de prob nu au fost deja nvederate ntr-o
cerere anterioar de revizuire i care a fost judecat definitiv i dac acestea conduc, n mod evident, la
stabilirea existenei unor temeiuri legale care permit revizuirea.
Examinarea n principiu a cererii de revizuire se limiteaz la temeiul de revizuire invocat, instana
neputnd aduga, reduce sau modifica cererea de revizuire i nici revizuentul nu poate modifica n faa
instanei obiectul i temeiul de revizuire, identificarea unor noi fapte sau cazuri de revizuire putnd fi
valorificate de acesta printr-o nou cerere de revizuire.
Hotrrea pronunat n revizuire este supus acelorai ci de atac prevzute de lege pentru hotrrea
revizuit.

23. ORGANUL JUDICIAR COMPETENT SA JUDECE PLNGEREA MPOTRIVA

SOLUTIEI PROCURORULUI DE NEURMARIRE SAU NETRIMITERE IN JUDECATA

NCPP prevede necesitatea parcurgerii procedurii interne pe cale ierarhic. Procurorul ierarhic
superior are la dispoziie un termen procedural de 20 de zile n care trebuie s rezolve plngerea n cadrul
procedurii interne. In cazul n care plngerea a fost respinsa de procurorul ierarhic superior, persoana
vtmat, precum i orice alte persoane ale cror interese legitime sunt afectate se pot adresa cu plngere
Judecatorului de Camera Preliminara de la instana creia i-ar reveni, potrivit legii, competena s judece
cauza n prim instan, ncepnd cu prima zi n care a expirat termenul de 20 de zile n care procurorul
ierarhic superior trebuia s soluioneze plngerea formulat n procedura intern.

23
 PROCEDURA DE JUDECATA A CONTESTATIEI IN ANULARE.

La termenul fixat pentru judecarea contestaiei n anulare, instana, ascultnd prile i concluziile
procurorului, dac gsete contestaia ntemeiat, desfiineaz prin decizie hotrrea a crei anulare se cere i
procedeaz fie de ndat, fie acordnd un termen, dup caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei
dup desfiinare.
n cazul n care prin contestaia n anulare se invoc autoritatea de lucru judecat, judecarea
contestaiei se face cu citarea prilor interesate n cauza n care s-a pronunat ultima hotrre. Daca gsete
contestaia ntemeiat, instanta desfiineaz prin decizie sau, dup caz, prin sentin, ultima hotrre sau acea
parte din ultima hotrre cu privire la care exist autoritate de lucru judecat.
Judecarea contestaiei n anulare nu poate avea loc dect n prezena inculpatului, cnd acesta se afl
n stare de deinere.
Sentina dat n contestaia n anulare este supus apelului, iar decizia dat n apel este definitiv.

24. PROCEDURA DE JUDECATA A PLANGERII IMPOTRIVA SOLUTIEI

PRONUNTATE DE JUDECATORUL DE CAMERA PRELIMINARA

In termen de 3 zile de la comunicarea ncheierilor Judecatorului de Camera Preliminara, procurorul,

partile si persoana vatamata pot face contestaie cu privire la modul de soluionare a cererilor i a excepiilor,
care se va judeca de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate.
Contestatia se solutioneaza in camera de consiliu, cu citarea partilor si a persoanei vatamate si cu
participarea procurorului.

ETAPELE RECURSULUI IN CASATIE.

Recursul in casatie se poate exercita de procuror cu privire la latura penal i civil, inculpatul cu
privire la latura penal i civil mpotriva hotrrilor prin care s-a dispus condamnarea, renunarea la
aplicarea pedepsei sau amnarea aplicrii acesteia sau ncetarea procesului penal. Partea civil i
responsabil civilmente vor exercita recursul n casaie cu privire la latura civil, iar cu referire la cea penal
doar dac soluia din aceast latur a influenat soluia n latura civil.

24
 Cererea de recurs n casaie mpreun cu actele aferente se depune la instana a crei hotrre se
atac. Se vor comunica copii de pe aceasta ctre procuror i pri, cu meniunea c pot depune note scrise n
10 zile de la comunicarea respectiv.
n camera de consiliu format dintr-un singur judector se va analiza admisibilitatea cererii de recurs
n casaie. Dac cererea de recurs nu este fcut n termenul prevzut de lege sau nu respect dispoziiile
legale n materie sau dac este vdit nefondat, instana o va respinge, prin ncheiere definitiv.
Recursul n casaie este o cale extraordinar care urmrete verificarea unor aspecte de drept ce
presupun judecarea conformitii hotrrii atacate cu regulile de drept aplicabile. Instana care admite n
principiu cererea de recurs n casaie poate suspenda, motivat, n tot sau n parte, executarea hotrrii.
Totodat, instana va judeca recursul doar cu privire la persoana care l-a declarat i la cea la care se
refer declaraia de recurs.
In cadrul acestei ci de atac, instana va examina cauza i cu privire la prile care nu au declarat
recurs sau la care acesta nu se refer i poate hotr i n privina lor, fr s le creeze o situaie mai grea. La
fel, nici recurentului nu i se poate agrava situaia n propriul recurs.

25. PARTICIPANTII LA JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

Acestia sunt:
a. instanta de judecata (ca subiect principal si subiect oficial dominant);
b. procurorul (participarea sa fiind obligatorie in toate cazurile, absenta acestuia,
inclusiv in ipoteza in care nu i-a fost acordat cuvantul, fiind sanctionata cu nulitatea
absoluta rolul activ transferat procurorului);
c. partea vatamata (precum si alte parti legal citate);
d. alte persoane legal citate (experti, martori, interpreti, custode etc.).

TITULARII REVIZUIRII SI TERMENUL DE INTRODUCERE A CERERII DE REVIZUIRE.

Titularii revizuirii sunt:

- procurorul;
- prile din proces, n limitele calitii lor procesuale;
- un membru de familie al condamnatului, chiar i dup moartea acestuia, numai dac cererea
este formulat n favoarea condamnatului.

Cererea de revizuire n favoarea condamnatului se poate face oricnd, chiar dup ce pedeapsa a fost
executat sau considerat executat ori dup moartea condamnatului.
Cererea de revizuire n defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui fa de care s-a ncetat
procesul penal se poate face n termen de 3 luni, care curge:

25
 a) n cazurile in care hotarea s-a intemeiat pe declaratia unui martor, unui expert sau a unui interpret
care au savarsit infractiunea de marturie mincioasa, a unui inscris care s-a dovedit ulterior ca a fost fals, etc.,
cnd nu sunt constatate prin hotrre definitiv, de la data cnd faptele sau mprejurrile au fost cunoscute de
persoana care face cererea, dar nu mai trziu de 3 ani de la data producerii acestora;
b) n cazurile aratate mai sus, dac sunt constatate prin hotrre definitiv, de la data cnd hotrrea
a fost cunoscut de persoana care face cererea, dar nu mai trziu de un an de la data rmnerii definitive a
hotrrii penale;
c) n cazul in care hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala care, ulterior, a fost declarata
neconsitutionala, de la data cnd hotrrile ce nu se conciliaz au fost cunoscute de persoana care face
cererea.

26. SUSPENDAREA JUDECATII

Cand se constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care
il impiedica sa participe la judecata, instanta dispune, prin incheiere, suspendarea judecatii pana cand starea
sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata. Daca sunt mai multi inculpati, iar temeiul
suspendarii priveste numai pe unul dintre ei (cauza se poate disjunge) si disjungerea nu este posibila, se
dispune suspendarea intregii cauze.
Suspendarea judecatii se dispune si pe perioada desfasurarii procedurii de mediere.
Contestatiile la incheierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea pot fi facute la
instanta ierarhic superioara in termen de 24 de ore de la pronuntare, atat pentru procuror, cat si pentru parti
si persoana vatamata prezente si de la comunicare daca acestea lipsesc.
Procesul penal se reia din oficiu de indata ce inculpatul poate participa la judecata sau la incheierea
procedurii de mediere, potrivit legii.
Instanta de judecata este obligata sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 3 luni, daca mai subzista
cauza care a determinat suspendarea judecatii.

CAZURI IN CARE SE POATE SOLUTIONA CONTESTATIA IN ANULARE.

Contestatia in anulare poate fi introdusa doar atunci cand:

- judecata in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti sau cand partea dovedeste ca la
termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de apel a fost in imposibilitatea de a se prezenta:
- cand inculpatul a fost condamnat, desi existau probe cu privire la o cauza de incetare a
procesului penal;
- cand hotararea a fost pronuntata de alt complet decat cel care a luat parte la dezbaterea pe
fond a procesului (este incalcat principiul continuitatii completului de judecata);
- cand instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
- cand judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, cand aceasta era
obligatorie, potrivit legii;
- cand judecata a avut loc in lipsa avocatului, cand asistenta juridica a inculpatului era
obligatorie, potrivit legii;
- cand sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;
- cand instanta nu a procedat la audierea inculpatului prezent, daca audierea era legal
posibila;
- cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta
(autoritate de lucru judecat).

Pot fi atacate cu contestatie in anulare:

26
hotararile penale definitive pronuntate de instantele de apel atunci cand este invocat cazul prev. de art. 426
lit. a NCPP (fara citarea legala a partilor);
hotararile penale definitive atunci cand sunt invocate cazurile prevazute de art. 426 lit. 2-8 (de mai sus)
NCPP;
ultima sau ultimele hotarari definitive (indiverent daca acestea au ramas definitive in fata primei instante sau
in apel) prin care instanta s-a pronuntat asupra fondului cauzei, intrucat se invoca existenta autoritatii de
lucru judecat a primei hotarari.

27. REZOLVAREA CAUZEI PENALE DE PRIMA INSTANTA

Ca si solutii pe care instanta le poate dispune/pronunta cu privire la actiunea penala dupa deliberare
amintim:
a) Condamnarea solutia dispusa atunci cand fapta exista, constituie infractiune, iar inculpatul
este vinovat de savarsirea ei.
b) Renuntarea la aplicarea pedepsei daca fapta exista, insa infractiunea savarsita prezinta o
gravitate redusa, tinandu-se cont si de conduita avuta anterior de inculpat si de eforturile depuse de
acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.
c) Amanarea aplicarii pedepsei .
d) Achitarea solutia dispusa atunci cand:
- fapta nu exista;
- fapta nu e prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege;
- nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea;
- exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate.
d.) Incetarea procesului penal solutia dispusa atunci cand:
- lipseste plangerea prealabila necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;
- a intervenit amnistia sau prescriptia, decesul suspectului sau inculpatului, a fost
dispusa radierea persoanei juridice etc.;
- a fost retrasa plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care retragerea
plangerii prealabile inlatura raspunderea penala, a intervenit impacarea ori un acord de
mediere in conditiile legii ;
- exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege ;
- exista autoritate de lucru judecat ;
- a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.

TERMENUL DE APEL. REPUNEREA IN TERMEN.

Termenul pentru procuror, persoana vtmat i pri, termenul de apel este de 10 zile, dac legea
nu dispune altfel, i curge de la comunicarea copiei minutei.
n cazul martorului, expertului, interpretului i avocatului (n ceea ce privete cheltuielile judiciare),
apelul poate fi exercitat de ndat dup pronunarea ncheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor
judiciare, indemnizaiilor i amenzilor judiciare i cel mai trziu n 10 zile de la pronunarea sentinei prin
care s-a soluionat cauza.

27
 In cazul persoanelor fizice ori juridice ale crori drepturi legitime au fost vtmate nemijlocit printr-
o msur sau printr-un act al instanei, termenul de apel este de 10 zile i curge de la data la care acestea au
aflat despre actul sau msura care a provocat vtmarea.

Repunerea in termen
Apelul declarat dup expirarea termenului prevzut de lege este considerat ca fiind fcut n termen
dac instana de apel constat c ntrzierea a fost determinat de o cauz temeinic de mpiedicare, iar
cererea de apel a fost fcut n cel mult 10 zile de la ncetarea acesteia.
Hotrrea este definitiv pn la momentul n care instana de apel admite cererea de repunere n
termen.
Pn la soluionarea repunerii n termen, instana de apel poate suspenda executarea hotrrii atacate.

28. PRONUNTAREA, REDACTAREA SI COMUNCAREA SENTINTEI

Hotararea se pronunta in sedinta publica, de catre presedintele completului de judecata, asistat de

grefier.
La pronuntarea hotararii partile nu se citeaza, insa, in cazul in care pronuntarea este amanata,
presedintele completului face demersuri in vederea informarii partilor prezente la inchiderea dezbaterilor
asupra datei la care se va pronunta hotararea.
Presedintele completului este cel care pronunta minuta hotararii.
Hotararea se redacteaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare, de unul dintre judecatorii care au
participat la solutionarea cauzei si se semneaza de toti membrii completului si de grefier.
Dispozitivul hotararii trebuie sa fie conform cu minuta.
Dupa pronuntare, o copie a minutei hotararii se comunica tuturor partilor, persoanei vatamate,
procurorului, iar in cazul in care inculpatul este arestat, administratiei locului de detinere, in vedere
exercitarii caii de atac, indiferent daca aceste persoane au participat sau nu la dezbateri sau au fost prezente
la pronuntare ori daca sunt sau nu in stare de detentie.
Dupa redactarea hotararii nedefinitive, celor care potrivit legii pot exercita caile de atac, indiferent
de participarea lor la dezbateri, prezenta la pronuntare sau starea de detentie, li se comunica si hotararea in
intregul sau.

EFECTELE APELULUI.

Sunt urmatoarele:
a) suspensiv hotararea atacata nu poate fi pusa in executare pe perioada judecarii apelului;
b) devolutiv deplasarea unei cereri de la o instanta la alta;
c) extensiv un inculpat face apel precizand ca fapta nu exista, iar instanta constata acest
lucru, apelul extinzandu-se astfel si la ceilalti inculpati cu conditia sa nu se creeze o situatie mai
grea acestora si sa aiba legatura cu inculpatul apelant;
efectul neagravarii situatiei in propriul apel nu poate fi agravata situatia in propria cale de atac . In
schimb, daca apelul e facut de procuror sau parte vatamata, se va admite agravarea situatiei.

28
 29. DECLARAREA SI EFECTELE CONTESTATIEI

DECLARAREA ??????

EFECTELE CONTESTATIEI
Sunt urmatoarele:
a) suspensiv hotararea atacata nu poate fi pusa in executare pe perioada judecarii apelului;
b) devolutiv deplasarea unei cereri de la o instanta la alta;
c) efectul neagravarii situatiei in propriul apel nu poate fi agravata situatia in propria cale
de atac . In schimb, daca apelul e facut de procuror sau parte vatamata, se va admite agravarea
situatiei.

PROCEDURA DE JUDECARE A RECURSULUI IN CASATIE. INSTANTA

COMPETENTA.PROCEDURA DE COMUNICARE.

Judecarea recursului se face numai cu privire la chestiunile de drept, adica recursul va viza in direct
hotararea atacata iar nu procesul sub toate aspectele sale.
Instanta, judecand recursul, verifica hotararea atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul
cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate la instanta de recurs.
Instanta de recurs este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate fie de procuror, fie
de inculpat.
Judecarea recursului se face cu citarea partilor. Cand inculpatul este arestat, judecata nu poate avea
loc decat in prezenta acestuia.
In recurs, partea care a declarat recursul va fi numita recurent iar partea la care se refera recursul
declarat se numeste intimat.
Ca si in apel, in structura judecatii in recurs intalnim urmatoarele etape:
1. masuri premergatoare;
2. sedinta de judecata;
3. deliberarea si

29
4. pronuntarea hotararii.

Instanta competenta este Inalta Curte de Casatie si Justitie.

PROCEDURA DE COMUNICARE: Cererea de recurs n casaie mpreun cu nscrisurile anexate

se depun, nsoite de copii pentru procuror i pri, la instana a crei hotrre se atac.
Preedintele instanei a crei hotrre se atac ori judectorul delegat va comunica procurorului i
prilor copii de pe cererea de recurs n casaie i celelalte nscrisuri doveditoare, cu meniunea c se pot
depune concluziile scrise n termen de 10 zile de la primirea comunicrilor, la aceeai instan. Nedepunerea
de ctre pri i procuror de concluzii scrise nu mpiedic judecarea recursului n casaie.
n termen de 5 zile de la depunerea concluziilor scrise sau de la expirarea termenului de depunere a
acestora, preedintele instanei sau judectorul delegat va nainta naltei Curi de Casaie i Justiie dosarul
cauzei, cererea de recurs n casaie, nscrisurile anexate, dovezile de comunicare efectuate, precum i, dup
caz, concluziile scrise.
n cazul n care nu este ndeplinit procedura de comunicare ori dac aceasta nu este complet,
magistratul-asistent de la nalta Curte de Casaie i Justiie va ndeplini sau va completa, dup caz,
procedura.

30. SOLUTIILE IN CAMERA PRELIMINARA

Judecatorul de camera preliminara poate dispune una dintre urmatoarele solutii:

1) inceperea judecatii:
a) cand constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii
actelor de urmarire penala;
b) daca procurorul a remediat neregularitatea actului de sesizare constatata de
judecatorul de camera preliminara, mentine solutia de trimitere in judecata si pot fi
stabilite obiectul si limitele judecatii (fapta si persoana pentru care s-a formulat acuzatia
penala) ;
c) daca poate fi stabilit obiectul sau limitele judecatii, iar procurorul mentine solutia de
trimitere in judecata, in ipoteza in care au fost excluse o parte din probe sau anulate
unele acte procesuale sau procedurale.
restituirea cauzei la parchet: daca rechizitoriul este neregulamentar intocmit.

CAZURI IN CARE SE POATE EXERCITA RECURSUL IN CASATIE.

Cazurile de recurs in casatie sunt urmatoarele :

1) in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau
dupa calitatea persoanei, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal
competente;
2) inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;
3) in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal;
4) nu s-a constatat gratierea sau in mod gresit s-a constatat ca pedeapsa aplicata inculpatului a
fost gratiata;
s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege.

30
 31. CALEA DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR PRONUNTATE IN CAMERA
PRELIMINARA

In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii judecatorului de camera preliminara, procurorul si

inculpatul pot face contestatie.
Contestatia poate viza:
a) modalitatea in care judecatorul de camera preliminara s-a pronuntat cu privire la
neregularitatea actului de sesizare, legalitatea probelor sau a actelor de urmarire penala
(de ex: gresita excludere/neexcludere a unor probe, gresita constatare a regularitatii
actului de sesizare etc.);
b) solutia de incepere a judecatii (fie in ipoteza in care au fost respinse toate exceptiile,
fie atunci cand au fost anulate acte de urmarire penala, excluse probe sau constatata
neregularitatea actului de sesizare, iar procurorul a acoperit in conditiile legii
neregularitatea sesizarii si a mentionat trimiterea in judecata), respectiv solutia de
restituire a cauzei la parchet.
Daca inculpatul nu a formulat cereri sau exceptii si nici judecatorul de camera preliminara nu le-a
invocat din oficiu, incheierea prin care se dispune inceperea judecatii este definitiva si pe cale de consecinta,
contestatia este inadmisibila.
Contestatia se depune la judecatorul de camera preliminara care a pronuntat hotararea si se judeca de
catre judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate, in camera de
consiliu, fara participarea procurorului (termenul de recomandare si de solutionare a contestatiei este de 60
de zile)..

RENUNTAREA LA APEL. RETRAGEREA APELULUI.

Renunarea la apel

n temeiul principiului disponibilitii, prile au dreptul ca, dup pronunarea hotrrii i pn la

expirarea termenului de apel s renune n mod expres la aceast cale de atac.
Pentru a fi valabil, renunarea la apel trebuie s ndeplineasc dou condiii:

31
 1) partea s fi renunat la apel n intervalul cuprins ntre data pronunrii sentinei i data expirrii
termenului de apel. Nu se poate renuna la apel nainte de pronunarea sentinei, de asemenea, nici dup
epuizarea termenului, partea nu mai poate declara c renun la apel, fiind deczut din exercitarea acestui
drept;
2) renunarea trebuie fcut expres, n termeni neechivoci sau legai de ndeplinirea anumitor
condiii.

Retragerea apelului

Spre deosebire de renunarea la apel, retragerea apelului presupune existena unui apel declarat i
poate fi fcut de oricare dintre pri i de procuror.
Termenul n care apelul poate fi retras este cuprins ntre momentul declarrii acestuia i pn la
nchiderea dezbaterilor n faa instanei de apel.
Retragerea apelului poate privi fie latura penal fie latura civil ori ambele laturi ale cauzei.

32. PROCEDURA DE JUDECARE A CONTESTATIEI SI SOLUTIILE CE POT FI ADOPTATE

La termenul fixat pentru judecarea contestaiei n anulare, instana, ascultnd prile i concluziile
procurorului, dac gsete contestaia ntemeiat, desfiineaz prin decizie hotrrea a crei anulare se cere i
procedeaz fie de ndat, fie acordnd un termen, dup caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei
dup desfiinare.
n cazul n care prin contestaia n anulare se invoc autoritatea de lucru judecat, judecarea
contestaiei se face cu citarea prilor interesate n cauza n care s-a pronunat ultima hotrre. Instana,
ascultnd prile i concluziile procurorului, dac gsete contestaia ntemeiat, desfiineaz prin decizie
sau, dup caz, prin sentin ultima hotrre sau acea parte din ultima hotrre cu privire la care exist
autoritate de lucru judecat.
Judecarea contestaiei n anulare nu poate avea loc dect n prezena inculpatului, cnd acesta se afl
n stare de deinere.
Sentina dat n contestaia n anulare este supus apelului, iar decizia dat n apel este definitiv.

FORMA RECURSULUI IN CASATIE SI TERMENUL DE INTRODUCERE.

Cererea de recurs n casaie se formuleaz n scris i va cuprinde:

a) numele i prenumele, domiciliul sau reedina prii, numele, prenumele i domiciliul profesional al
avocatului sau, dup caz, numele i prenumele procurorului care exercit recursul n casaie, precum i
organul judiciar din care acesta face parte;
b) indicarea hotrrii care se atac;
c) indicarea cazurilor de recurs n casaie pe care se ntemeiaz cererea i motivarea acestora;
d) semntura persoanei care exercit recursul n casaie i/sau semntura avocatului.
La cerere se anexeaz toate nscrisurile invocate n motivarea acesteia.

Recursul n casaie poate fi introdus de ctre pri sau procuror n termen de 30 de zile de la data
comunicrii deciziei instanei de apel.

32
33. DECLARAREA APELULUI

Apelul se declara prin cerere scrisa, care trebuie sa cuprinda date cu privire la numarul dosarului,
data si numarul sentintei/incheierii atacate, denumirea instantei care a pronuntat hotararea atacata, nume,
prenume, CNP, semnatura persoanei care a declarat apelul etc., aratandu-se si motivele de fapt si de drept pe
care se intemeiaza si se depune la instanta a carei hotarare se ataca.

JUDECAREA RECURSULUI IN CASATIE. ADMITEREA IN PRINCIPIU. JUDECAREA

PROPRIU-ZISA.

Judecarea recursului se face numai cu privire la chestiunile de drept, adica recursul va viza in direct
hotararea atacata iar nu procesul sub toate aspectele sale.
Instanta, judecand recursul, verifica hotararea atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul
cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate la instanta de recurs.
Instanta de recurs este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate fie de procuror, fie
de inculpat.
Judecarea recursului se face cu citarea partilor. Cand inculpatul este arestat, judecata nu poate avea
loc decat in prezenta acestuia.

Admisibilitatea cererii de recurs n casaie se examineaz n camera de consiliu de un complet

format din un judector, dup depunerea raportului magistratului-asistent i atunci cnd procedura de
comunicare este legal ndeplinit.
Dac cererea de recurs n casaie nu este fcut n termenul prevzut de lege ori dac cererea este
vdit nefondat, instana respinge, prin ncheiere definitiv, cererea de recurs n casaie.
Dac cererea de recurs n casaie a fost retras, instana ia act de retragere, prin ncheiere.

33
 n cazul n care instana constat c cererea ndeplinete condiiile prevzute de lege, dispune prin
ncheiere admiterea n principiu a cererii de recurs n casaie i trimite cauza n vederea judecrii recursului
n casaie

34. PARTICIPANTII LA JUDECAREA APELULUI

Judecarea apelului se face cu citarea prilor i a persoanei vtmate.

Judecarea apelului nu poate avea loc dect n prezena inculpatului, cnd acesta se afl n stare de
deinere, iar participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie.

HOTARARILE SUPUSE REVIZUIRII.

- Hotararile judecatoresti definitive, care pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala, cat
si cu privire la latura civila (cu privire la latura civila, poate fi ceruta numai in fata instantei civile, potrivit
Codului de procedura civila)
- Cand o hotarare priveste mai multe infractiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere
pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitori.

34