12.

Cum si de ce facem semnul crucii

Cuvntul cruce vine din latinescul crux, crucis , provenit si el din dou cuvinte sanscrite :
cram ( a chinui) sau icram ( a ncovoia, a strmba). Denumirea obiectului era n legtur cu modul
su de utilizare, cci initial crucea a fost folosit n Orient ca obiect de tortur. Mai nti ca un stlp
obisnuit, apoi ca un stlp cu o bar transversal la captul superior, crucea a fost folosit ca obiect de
tortur de fenicieni n Cartagina, apoi de ctre romani n Palestina dup anul 63 Hr. Romanii torturau si
executau pe cruce hotii, sclavii, tlharii si pe cei care nu erau cetteni romani. Cei care erau rstigniti
erau considerati blestemati.
n antichitate, crucea era si un simbol religios. La babilonieni crucea era semnul regalittii si al celor
patru vnturi care aduceau ploaia si fertilitatea ; pentru egipteni, crucea era simbolul vietii si al soarelui.
Pentru evrei n antichitate, crucea era semn al binecuvntrii si al vindecrii. n istoria biblic crucea era
semn de putere si biruint, ori semn al scprii de moarte.
Pentru c Iisus Hristos, Mielul lui Dumnezeu ( Ioan I, 29) S-a jertfit pe cruce pentru rscumprarea
lumii din pcat si din moarte, crucea a devenit altarul pe care si-a vrsat sngele Fiul lui Dumezeu. Dup
rstignirea Mntuitorului Iisus Hristos, sfnta Cruce este cinstit de toti crestinii ca semn al jertfei lui
Hristos, al iubirii lui Dumnezeu pentru lume, al biruintei asupra mortii si al nvierii din morti. mpratul
Constantin cel Mare a interzis rstignirea pe cruce n anul 313 n urma unei revelatii divine.
Crucea este si semn al binecuvntrii : la nmultirea pinilor ori la Cina cea de Tain, Iisus a
binecuvntat fcnd semnul Crucii. Crestinii si-au fcut dintotdeauna semnul Crucii. Cea mai veche
mrturie n acest sens o avem de la Justin Martirul si Filozoful ( 160 d. Hr.).
Crestinii si fac semnul Crucii cnd ies din cas, cnd intr si ies din biseric, nainte si dup mas, la
nceputul unor lucrri, n timpul rugciunilor, si binecuvinteaz perna pe care se culc cu semnul Crucii,
si n general mediul unde triesc, etc. Fcnd semnul Crucii, mrturisim credinta n Sfnta Treime si n
lucrarea ei mntuitoare. Cele trei degete unite simbolizeaz unitatea de fiint a celor trei persoane
divine : Tatl, Fiul si Sfntul Duh ; degetul inelar si cel mic, lipite de podul palmei, semnific cele dou firi
ale Mntuitorului divin si uman unite ntr-o singur persoan ; cuvntul Amin care se rosteste
n finalul formulei n numele Tatlui (mna la frunte) si al Fiului (mna la piept) si al Sfntului Duh
(mna la umrul drept apoi la stngul ), Amin. , semnific asa s fie .
A face semnul Crucii nseamn un angajament al omului fa de persoanele Sfintei Treimi spre
renuntarea la patimi, cum si naintarea mpreun cu Hristos spre nviere si spre desvrsire n
comuniune cu Sfnta Treime.
n Biserica romano-catolic semnul Crucii se face cu toat palma ; se atinge nti umrul stng,
apoi cel drept, sugernd trecerea de la nefericire si ru la mrire si bine ; iniial catolicii se nchinau ca si
ortodocsii, lucru menionat de papa Inocentiu al III-lea ( 1216 d. Hr).
Mai nou, semnul Crucii e fcut de catolici numai peste fa cu degetul mare, celelalte fiind tinute n
palm.
Protestantii respect Crucea, dar nu se nseamn cu ea ; neoprotestantii nu o venereaz.
Semnul Crucii e un act de cult accesibil oricrui crestin ; el nu trebuie fcut superficial si n grab.
Cinstind Crucea, crestinii ador pe Cel rstignit pe ea. Sf.Ioan Gur de Aur ndemna : nconjurati copiii
din fraged pruncie cu armele duhovnicesti si nvtati-i s se pecetluiasc cu semnul Crucii pe frunte ;
nainte s-l poat face ei nsisi cu mna lor, pecetluiti-i voi cu semnul Crucii .

Zile de cinstire a Sfintei Cruci ( toate sunt zile de post) :

Miercuri si vineri ( amintesc de vnzarea si patimile Mntuitorului) ;
1 august (scoaterea sf. Cruci) ;
14 septembrie ( nltarea sf. Cruci);
Duminica a treia din Postul mare.