REFERAT

DREPTUL MEDIULUI
BUCURESTI

CUPRINS:
Cap. I: Prezentarea fizico- geografica a orasului
Bucuresti
1. Pozitia geografica; scurt istoric;
2. Sol;
3. Flora si fauna;
4.Clima;
Cap. II: Principalele surse de poluare a orasului;
Cap. III: Politici si strategii de remediere privind
problemele de poluare ale orasului;
IV: Bibliografie selectiva.

Cap. I: PREZENTAREA FIZICO GEOGRAFICA A

ORASULUI BUCURESTI
1. Pozitia geografica; scurt istoric:
Bucureti este capitala Romaniei i, n acelai timp, cel mai
populat oras i cel mai important centru industrial i comercial al
rii. Populaia de 1.883.425 de locuitori, face ca Bucuretiul s fie
al zecelea ora ca populaie din Uniunea Europeana. n realitate
Bucuretiul adun zilnic peste trei milioane de oameni, iar
specialitii prognozeaz c, n urmtorii cinci ani, totalul va depi
patru milioane. La acestea se adaug faptul c localitile din

preajma oraului, care vor face parte din viitoarea zona

metropolitana nsumeaza o populaie de aproximativ 430.000 de

locuitori.

Prima meniune a localitii apare n anul 1456. n 1862 devine

capitala Romniei. De atunci sufer schimbri continue, fiind centrul
scenei artistice, culturale i mass-media. ntre cele dou rzboaie
mondiale, arhitectura elegant i elita bucuretean i-au adus porecla
Micul Paris. n prezent, capitala are acelai nivel administrativ ca i
un judet i este mprit n ase sectoare.

Bucuretiul se afl n sud-estul Romniei, ntre Ploiesti la nord i

Giurgiu la sud. Oraul se afl n Campia Vlasiei, care face parte din
Campia Romana. La est se afl Baraganul, n partea de vest Campia
Gaveanu Burdea iar la sud este delimitat de Campia Burnazului.

Municipiul Bucureti, are coordonatele geografice ntre 254950" i

26 27 15" longitudine estic i 44 44 30" i 44 14 05" latitudine
nordic i face parte din Regiunea de dezvoltare Bucureti Ilfov, fiind
nconjurat de orae i localiti din judeul Ilfov. Regiunea Bucureti
este delimitat de judeele Prahova (N), Ialomia (E-NE), Clrai (E-
SE), Giurgiu (S-SV) i Dmbovia (V-NV). Oraul Bucureti are o
suprafa de 228 km (0.76 % din suprafaa Romniei), din care
suprafaa construita este de 70 %.
Harta orasului Bucuresti :
 2. Sol:
Solul din centrul Bucurestiului s-a format si dezvoltat sub influenta
factorilor naturali si umani. In zona orasului si a imprejurimilor,
defrisarea excesiva din ultimele doua secole a Codrului Vlasiei, a permis
extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. in conditiile
bioclimatice actuale ale zonei dintre cele doua rauri, solul a devenit
argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin
erodarea humusului datorita actiunii apei de suprafata.
Din punct de vedere litologic, zona Bucurestiului face parte din tipul de
campie joasa cu terase, caracterizata prin prezenta numeroaselor terase
desfasurate de-a lungul raurilor ce o dreneaza, zona alcatuita din
depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess si depozite
loessoide.

3. Flora si fauna:
Bucurestiul este un oras de campie cu flora si fauna specifica
climatului temperat continental, stepa ierboasa.
Astfel flora este alcatuita in principal de arbori din categoria foioaselor:
(stejar, fag, castan, tei, salcie in lunca raurilor); pomi fructiferi: (pruni,
caisi, meri, peri, ciresi, etc) si arbusti (prunul salbatic, macesul,
porumbarul, macesul pitic), flori viu colorate si bogate (musetel, mac,
trandafiri, albastrele, margarete). In parcurile amenajate din interiorul
orasului pot fi intalnite si specii aclimatizate, care nu sunt specifice
campiei.
Climatul si relieful din imprejurimile Bucurestiului sunt foarte potrivite
pentru agricultura. Se cultiva cereale, legume si pomi fructiferi. Pe langa
acestea se dezvolta o serie de plante salbatice, daunatoare culturilor si
pe care omul incearca sa le distruga (buruieni). In paduri cresc o mare
varietate de ciuperci, ferigi si muschi.
Fauna este formata mai ales din animale domestice. Vegetatia s-a
restrans treptat si multe din animalele salbatice au disparut (bizonii).
In zilele noastre au ramas pasari si rozatoare mici, ca veveritele, in
insulele de padure care mai exista.
In culturile de cereale traiesc pasari, rozatoare si insecte.
Unele vietati s-au adaptat vietii de oras. De pilda, rozatoarele, pasarile
si insectele salasluiesc acum printre case si alte cladiri.
In continuare sunt prezentete cateva exemple de plante si animale
intalnite mai des in jurul Bucurestiului:
Plopul
Plopul este un gen de arbore cu frunze ovale si cu flori care apar inainte
de infrunzire. Are o crestere rapida si o mare capacitate de inmultire. In
tara noastra cresc zece specii de plopi. In zona de campie cel mai
frecvent intalnit este plopul inalt (aproximativ 30 de metri) cu coroana
larga, rotunda si cu scoarta albicioasa. Lemnul de plop este folosit la
fabricarea chibriturilor, a furnirelor, a sindrilei precum si in industria
celulozei.
Salcia
Este un arbore inalt de pana la 20 de metri, cu frunze lanceolate si flori
grupate in inflorescente. Are lemnul usor, moale, omogen, folosit mai
mult pentru foc si la fabricarea chibriturilor. Salcia creste spontan in
special in zona de campie, pe malul apelor si in parcuri.
Stejarul de ses
Exista peste 400 de specii de stejar. Printre acestea, stejarul de ses este
un arbore cu frunze cazatoare, care poate atinge 30-40 metri inaltime.
Creste greu, dar traieste cel putin 400 de ani. Scoarta sa contine tanin
si este utilizata in industria pielariei, iar lemnul, foarte dur, este folosit
in industria mobilei.
Stejarul face un fruct numit ghinda, de forma alungita si cilindrica.
Ghinda, de dimensiunea unui ou mic, uneori striata cu dungi maronii,
este asezata intr-o cupa micuta, numita capsula.
Ciresul
Este un pom fructifer din familia rozaceelor, inalt de 8 - 12 metri cu
trunchiul de culoare bruna cenusie, cu flori albe. Fructul este format
dintr-o grupa carnoasa, sferica, de culoare galbuie sau rosie cu diferite
nuante, cu gust dulce sau amarui. Se cultiva in livezi sau in gradinile
particulare. Lemnul ciresului este folosit la fabricarea mobilei.
Castanul
Castanul obisnuit cu frunze dintate face fructe comestibile, castanele.
Acestea sunt acoperite cu un invelis dur, spinos, care se deschide la
maturitate in patru parti. Fructul numit castana, nu trebuie confundat
cu castana de India, fruct al unui tip diferit de castan, necomestibil.
Bufnita
Face parte din familia pasarilor rapitoare de noapte. Sunt specii
adaptate la viata nocturna, au vazul si auzul foarte bine dezvoltate.
Acuitatea vizuala si auditiva le permite localizarea prazii (de regula
mici rozatoare) pe care o imobilizeaza cu ghearele. Penele sunt mari si
nfoiate si nu produc zgomot cnd pasarea zboara. Au un cap mare
cu mobilitate accentuata; ochii sunt situati frontal si delimitati de pene
in forma de rozeta acoperind si baza ciocului. Ciocul este puternic,
maxilarul incovoiat si cu margini ascutite.
Randunica
Randunica este una din cele mai des intalnite pasari din zona
temperata, in timpul verii. Ea este o pasare, mai mica decat vrabia, cu
coada adanc bifurcata, cu ciocul scurt si lat. Pe spate penele sunt
colorate in albastru inchis cu luciu metalizat, pe pantece alb galbui, pe
frunte si pe barbie rosu.
Se hraneste cu insecte pe care le prinde in zbor. Isi cladeste cuibul din
lut si paie, la streasina caselor.
Iepurele
Este un animal rozator. Iepurii traiesc in libertate si pe langa casa
omului (iepurii de casa). Ei sunt apreciati pentru carne si pentru blana.
Uneori sunt crescuti ca animale favorite.
Veverita
Este o specie de mamifer rozator arboricol, cu corpul zvelt, de talie mica
si cu coada lunga si stufoasa. Traieste in special in padurile de conifere
dar in ultimul timp este vazuta din ce in ce mai des in parcuri, unde isi
gaseste adapost mai usor si gaseste hrana mai multa in timpul iernii.
Soarecele
Specie de rozator de talie mica (pana la 12 centimetri). Traieste pe camp,
in subsolurile caselor sau in padure. Se inmulteste foarte repede si sunt
transmitatorii multor boli infectioase.

4. Clima:

Clima n capital este specific Romniei, respectiv temperat-

continentala. Sunt specifice patru anotimpuri: iarna, primavara, vara,
toamna. Iernile n Bucureti sunt destul de blnde cu puine zpezi i
temperaturi relativ ridicate, n timp ce n ultimii ani verile sunt foarte
calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pna la 35
grade Celsius) i cu puine precipitaii. Aceasta face ca diferenele de
temperatur iarn - var s fie de pn la 50 de grade

Cap. II: Principalele surse de poluare a orasului:

Principala cauza a poluarii, cum este si imaginat, este OMUL !

Bucuresti, este pe primul loc in topul celor mai poluate orase mari de
pe continent. In capitala, sanatatea oamenilor s-a inrautatit alarmant
in ultima perioada, iar factorii de mediu s-au deteriorat grav.

Printre factorii principali responsabili pentru situatia grava existenta la

nivelul orasului se numara: praful, poluarea industriala si fonica,
poluarea cauzata de traficul auto, emisiile de dioxina, calitatea aerului
si a apei potabile, reducerea semnificativa a spatiilor verzi.

Pentru cei care nu credeau in textele ecologiste cu Un om- un pom ,

putem depune acum marturie ca una din principalele cauza ale
calvarului bucurestean este defrisarea masiva a perdelelor de protectie
de la marginea orasului, dublata de pierderea spatiilor verzi intravilane.
Totalul de spatiu verde s-a injumatatit dupa anul 1989.

Poluarea, morbiditatea, mortalitatea, copiii nascuti cu malformatii

sau intoxicati cu plumb, perioadele lungi de expunere critica la factorii
nocivi, cresterea temperaturii mai mult decat cresterea medie pe tara,
acestea toate sunt efectele fiecarui pom taiat si a fiecarui petec de iarba
peste care s-a construit un butic.

Schimbarea conditiilor economice a condus, in cele din urma, la

cresterea de sase ori a numarului de autovehicule. Poluarea industriala
reprezinta sursa cea mai importanta de impurificare a aerului din
centrele poluante.
 Ele, impurifica aerul cu pulbere, gaze sau fum. Pulberile si gazele
pot fi eliminate in atmosfera la orice etapa a procesului tehnologic.
Componenta fumului de la intreprinderile industriale este foarte
variata, in functie de tipul si de cantitatea combustibilului folosit.
Cu cat arderea este mai completa, cu atat si produsii care intra in
compozitia fumului sunt intr-o cantitate mai mica.
CONSECINTE:

Poluare aerului genereaza mii de cazuri de astm si alergii anual;

In jur de 30 % din barbatii bucuresteni sunt sterili;
Femeile au cea mai redusa fertilitate din tara;
Poluarea aerului creste numarul persoanelor care sufera de boli de
inima;
Poluare este una din principalele cauze ale anemiilor,
conjunctivitei, bolilor respiratorii grave si afectiunilor sistemului
nervos.
O alta problema majora este apa.
Stim cu totii ca, global, apa acopera 78 % din suprafata pamantului,
dar cu toate acestea, avem locuri in care oamenii beau doar ' un dop' de
apa pe zi, iar in paralela cealalta, avem alte locuri in care apa nici
macar nu este contorizata.
Bucurestiul este singura capitala europeana care nu are o statie de
epurare a apei uzate. Dintre cele 400 de statii de pe teritoriul Romaniei,
doar 14 functioneaza normal. Din cauza lipsei statiei de epurare, toate
deseurile menajere din capitala, ajung in Dambovita si Arges.
Cap. III: Politici si strategii de remediere privind
problemele de poluare ale orasului:
Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod
rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva
energie sunt:

Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile

publice.

Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este

necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.

Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa

cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si
recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt
disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar
mai putea avea o alta folosinta.

Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca

podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei.

Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie:

cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma
mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si
baterii reincarcabile.

Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a

purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri
de apa pe zi.

Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului
si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta
care te-ar putea informa.

Solul are nevoie de substane hrnitoare, ap, sruri minerale pentru a

fi sntos i productiv. Factorii negativi n acest caz sunt substanele
chimice utilizate n agricultur, care se descompun n sol. Solul asigur
creterea i dezvoltarea plantelor, iar poluanii mpiedic acest lucru.
Astfel, solul devine arid. Microorganismele mor, locuina lor fiind
poluat.

Mediul sanatos este si responsabilitatea ta:

Economiste apa! Protejeaza apa!

Recicleaza!

Economiseste curent!
Ai grija de locul unde arunci gunoiul!

Fii preocupat de soarta mediului inconjurator!

Sprijina orice initiativa de protejare a mediului inconjurator!

IV. Bibliografie selectiva :

ro.wikipedia.org;
opengis.unibuc.ro;
www.isic-romania.ro;
www.ziare.com/articole/bucuresti;
www.high-health.info/poluare/combatere/bucuresti;

Fotografii:
www.google.ro/images/bucuresti/poluare

Data: 19.11.2014
 Prof: BUD MARIA
Elev: PEPELEA DIANA
ANUL DE STUDIU: II
MATERIA: DREPTUL MEDIULUI