Pornirea sistemelor de actionare electrica

In cazul conectarii bruste a infasurarii motorului la sursele de tensiune, crt absorbit de motor va fi max, delimitat
de val tens de alimetnare si parametri infasurarii. Pe masura ce viteza motorului va creste, crt si tensiune vor creste, iar
crt va scadea exponential spre val de reg stationar.
Acest soc de crt are efecte defavorabile asupra sursei si asupra motorului. Socurile de crt sunt insotite de socuri
de cuplu care suprasolicita transmisia mecanica a sist; prin urmare apare necesar reducerea socurilor de cuplu si de crt
la pornire.
Pornirea motorului de c.c cu excitatie separata

In cazul mot cu excitatie separata se alimenteaza mai intai infasurarea de excitatie al carui crt IE creaza fluxul din
intrefier, iar apoi se alimenteaza infas rotorica.

Curentul poate fi limitat:

I. Prin inserierea cu indusul a unei rezistente R1;
 Se alimenteaza infasurarea de excitatie care asigura fluxul din intrefier ce interact cu crt rotoric. Se inchide K a.i.
rotorul este alimentat in serie cu toate cele 3 trepte ale reostatului de pornire. Initial crt are val max IM, iar viteza=0,
corespunzatoare pctului A0; Crt rotoric va interact cu fluxul de excitatie a.i. cuplul electromagnetic M=K**I va
determina cresterea vitezei si odata cu aceasta scaderea crt I=(U-K**I)/R1 . Cand crt atinge val minima in pctul A1 se
inchide K1; aceasta scurtcircuiteaza trapta R1, iar punctul de funtionare va salta din pozitia A1 in pozitia A2, pe noua
caracteristica corespunzatoare rezistentei R2; urmeaza secvente succesive corespunzatoare determinate de
scurtcircuitatea treptelor R2 si R3, pctul de functionare ajungand in final in pozitia A8 pe caracteristica naturala unde
motorul va functiona in regim stationar.
Inchiderea succesiva K1, K2 si K3 poate fi comandata cu relee de timp (pornire fctie de timp), cu relee de crt
(pornire fuctie de crt) sau cu relee de viteza (pornire fctie de viteza); Ip mediu = radical(IM * Im); M p mediu = radical(MM * Mm);
Valoarea maxima a cuplului la pornire, face posibila pornirea direct in sarcina.

Avantajele metodei: cuplu mare la pornire; simplitate contructiva;

Dezavantajele metodei: randament energetic scazut datorat pierderilor prin efect Joule pe reostatul de pornire,
de acea se foloseste la porniri rare. Reostatul se ajusteaza pt regim de scurta durata; gabarit mare necesar amplasarii
rezistentelor de pornire

II. Prin scaderea tens de alimentare in momentul pornirii

Se alimenteaza mai intai excitatia, dupa care se alimenteaza rotorul cu o tensiune minima necesara asigurarii crt
max de pornire. Odata cu cresterea vitezei se creste si tensiunea de alimentare a indusului, pana la val nominala a.i. crt
sa fie mentinut la val maxima, dupa care acesta scade spre val de reg stationar.
Tensiunea poate fi modificate in trepte sau continuu. In cazul in care sursa este de crt alternativ modificarea in
trepte se asigura prin intermediul unui transf cu prize in infasurarea sec si a unui redresor cu diode. In cazul in care sursa
este de crt continuu, modificarea tens se face utilizand prize mediane de la conexiunile mai multor elem galvanice
inseriate.
Variatia continua a tensiunii la pornire se poate realiza fie utilizand un redresor comandat cand sursa este de crt
alternativ, fie un chopper (variator de tensiune constant) in care sursa este de c.c.
Pornirea la tensiune redusa prezinta 2 secvente. In prima secventa tensiunea creste de la val minima la val nominala, crt
si cuplul raman constante la val max, iar viteze creste liniar intre pctele A0 si A1. In secventa 2 pornirea continua pe
caracteristica intre pctul A1 si A2. In aceasta secventa, crt si cuplul scad exponential in timp, de la val max, spre val de
reg stationar, iar viteza creste exponential in timp de la 1 la N;

Avantaje: randament energetic ridicat si a unui cuplu mare de pornire care face posibila ponirea direct in sarcina,
asigurand timp de pornire redus. Dezavantaje: pret de cost si complexitate tehnica relativ ridicata ale dispozitivelor de
tensiune

Pornirea motoarelor asincrone

Expresia crt de faza rotoric al masinii asincrone: I2 = U1/[radical(R1 + C1* R2/s)^2 + Xsigma2]. La pornire la valoarea
max a alunecarii s=1, crt are si el val max I2p= U1/*radical(R1+C1*R2)+X2sigma+ = (5 10) I2N. Prin efect de transformare si
crt statoric absorbit din retea va fi de acelasi numar de ori mai mare decat val nominala I1p=(5 10)IN; unde R1, C2
rezistenta de faza a infasurarilor, Xsigma reactanta de scurtcircuit.
Din expresia crt de pornire rezulta metodele de pornire utilizate in scopul diminuarii crt de pornire, la valori
acceptabile ale sistemelor de actionare ( Ip=(1,5 2,5)IN )
1. Pornirea prin conectare directa la tensiune nominala, utilizata in cazul motoarelor cu puteri mici, de 5,5 KW
2. Pornirea prin inserierea infasurarilor statorice cu o impendanta de pornire Z1p
In cazul motoarelor de mica putere se folosesc rezistente de mica rezistivitate, iar la puteri mai mari se folosesc
reactante (bobine).
 Din expresia crt de faza si din reprezentarea grafica se obs ca prin folosirea impendantelor odata cu crt de pornire
scade si cuplul critic. Pentru pornire se inchide mai intai K1, motorul fiind alimentat in serie cu impendantele de pornire;
pctele de funcitonare aflandu-se initial in A0; crt de pornire fiind mare, produce o cadere mare de tensiune Dp pe
impendante, a.i. tens la borne este redusa, limitand astfel si crt de pornire.
Sub actiunea cuplului de pornire motorul demareaza, creste viteza si tensiunea, scade alunecarea si curentul;
cand crt a ascazut suficient de mult, corespunzator pctului de functionare A2, se inchide K2 si apoi se deschide K1, in
felul acesta tensiunea la borne va capata val nominala, pctului salta din A1 in A2 la viteza constanta, dupa care pornirea
continua pe caracteristica mecanica naturala pana in AR unde cuplul electromagnetic egaleaza cuplul rezistiv si motorul
funct in reg stationar la vit constanta.
Specific acestei metode este faptul ca socul de crt la inchiderile lui K2 si deschiderea lui K1 este relativ redus,
deoarece in pctul A1 tens la borne este foarte apropiata de tensiunea nominama;

3. Pornirea la tensiune redusa U1 < UN

Sunt 2 variante:
a) Pornirea stea-triunghi-motor de mica putere
Pornirea se poate aplica motoarelor trifazate asincrone la care in mod normal functioneaza in conexiune cu
infasurarea statorica in triunghi, adica care suporta pe fiecare faza a infasurarii statorice o tens egala cu tensiunea de
linie a reteli de alimentare: UfD=U

Initial se inchide K3 care conecteaza infasurarea in stea, dupa care se inchide k1, a.i. motorul este alimentat cu o
tensiune pe faza de radical(3) ori mai mica decat tensiunea de linie. Initial punctul de functionare se afla la 0, dupa care
sub actiunea campului electromagnetic in conexiune stea crt creste, alunecarea scade, dupa care scade si crt si cand
ajunge la o val minima corespunzatoare punctului A1 se deschide k3 si dupa foarte scurt timp se inchide k2; in felul
acesta motorul este conecat in triunghi, fiecarui faze a infas corespunzandu-i tensiunea de linie; pctul salta din A1 in A2,
dupa care pornirea continua la tens nominala, pana cand cuplul electromagnetic egaleaza cuplul rezistiv in A3,
corespunzator regimului stationar.
Momentul declansarii lui K2 si aclansarii k3 se face utilizand ul releu de timp, un releu de crt sau de viteza;
Avantajul metodei nu necesita echipamente suplimentare cu exceptia contactoarelor;
Dezavantajul il constituie micsorarea cuplului critic si al cuplului de pornire cu patratul raportului dintre tensiuni
(Uf/UfY) = [radical(2)]2; pornirea se face doar in gol;
 b) Pornirea cu autotransformator-motor de medie si mare putere
Se utilizeaza la motoarele de medie si mare putere atunci cand nu este posibila reducerea suficient de mare a crt
de pornire folosind alte metode.

Pornirea se desfasoara pe parcursul a 3 secvente:

Secventa I incepe cu inchiderea lui K3 si apoi lui K1, fiind o pornire la tens redusa de K ori. Pctul de functionare
aflat initial in A0 ajunge in A1 odata cu demarearea motorului, scaderea lui s (alunecarea) si a crt absorbit.
Secventa II incepe cu declansarea lui K2, care desface steaua autotransformatorului, pctul salta din A1 in A2 si
pornirea continua ca o pornire cu impendante, deoarece semiinfasurarea superioara apar inseriate cu fazele infasurarii
motorului, comportandu-se ca niste impendante; viteza creste, alunecarea si crt scade si cand ajunge la val
corespunzatoare lui A3, se inchide K2 ;
Incepe astfel secventa III in care pornirea continua cu infasurarea alimentata la tensiunea nominala, pctul se
deplaseaza pe caracteristica naturala din A4 in A5 unde cuplul motorului egaleaza cuplul rezistiv ajungand functionarea
in regim stationarl de aceasta data crt absorbit de retea scade de K2 ori fata de crt de pornire nominal.
Dezavantajul metodei il constitue faptul ca necesita un autotransformator folosit doar la pornire (gabaritic cu cost
de productie ridicat); de asemene cuplul de pornire fiind redus, pornirea este posibila doar in gol sau la sarcina foarte
redusa.
4. Pornirea la frecventa redusa
O metoda moderna care necesita un convertor de frecventa static folosit in principal pt reglarea vitezei.

Motorul este alimentat initial cu val minime ale tens si frecventei, dupa care acestea cresc progresiv in raport constant
pana la val nominale in prima secventa, dupa care pornirea continua la frecvente si tens nominala, pana in regimul
stationar (A2).
Dezavantajul metodei il constituie pretul de cost ridicat si complexitatea ridicata.
Avantajul permite pornirea motorului in sarcina, deoarece cuplul de pornire este mentinut la val maxima in
prima secventa, durata pornirii fiind relativ redusa.
 Stabilitatea sistemelor de AE

Studiul stabilitatii SAE se face in scopul verificarii dc un anumit mecanism de lucru este compatibil cu motorul ales
pt finctionare, a.i. sist de act sa funct stabil la aparitia unor perturbatii de nat electrica (variatia tens, frecventei,
rezistentei) sau de natura mecanica (variatii ale cuplului rezistent).
a) Stabilitate statica
b) Stabilitate dinamica

b) Stabilitatea dinamica este interesanta in cazul sist de act cu reglaj automat a vitezei cuplului sau curentului;
in acest caz se identifica raspunsul sist la variatiile tipice a marimilor de intrare
a) Stabilitatea statica este o stabilitate de punct si foloseste pt studiul stabilitatii caract mecanice statice ale
masinii electrice si ale mecanismelor de lucru.

Stabilitatea statica a sistemelor de actionare electrica

Pt studiul stabilitatii statice se foloseste caract mecanica (M) a masinii electrice si caract mecanica (MR) a
mecanismelor de lucru. Un sist de actionare funct in reg stationar la viteza constanta atunci cand cuplul masinii electrice
egaleaza cuplul rezistent M=MR.
Pctul de stationare in regim stationar se afla la intersectia caract mecanice a
masinilor electrice cu caract mecanice a sist de lucru.
Conform def stabilitatii statice a unui sist care funct in reg stationar in pct A,
spunem ca sist funct stabil in acest pct daca la aparitia unei perturbatii (o variatie a
unei marimi proprie a sist) acesta trece din pct A intr-un alt pct unde funct iarasi in reg
stationar, iar la disparitia perturbatiei sist revine in reg stationar initial.
Pt a aprecia stabilit statica se poate folosi fie un criteriu grafic, fie unul
analitic. Acest criteriu de stabilitate se refera la sist de act cu masini electrice exclusiv de c.c si asincrone.

Pt simplitate vom liniariza caract mecanica in jurul pctului A;

A: M-MR=j d/dt; MM+M; MR MR+MR; +;
(M+M)-( MR+MR)= j d/dt (+) => M-MR=j d()/dt
M= dM/d; MR= dMR/d;
dM/dt - dMR/d = j d()/dt;
J d()/dt - (dM/d - dMR/d)=0;
tg-tgR= => j d()/dt - =0;
Sist este stabil static daca la
A, R0, /j < 0, <0 tg-tgR<R; tg<tgR;

Pornirea motoarelor electrice sincrone

Motorul electric sincron prezinta in constructie clasica un stator echipat cu infasurare de crt alternativ mono sau
trifazat si un rotor echipat cu o infasurare de c.c numita si infas de excitatie. Adesea excitatia in c.c este inlocuita cu
magneti permanenti de mare energie.
Actionarile cu masini sincrone sunt cele mai performate, fiind intalnite de la puteri de ordinul watilor pana la
puteri de ordinul sutelor de KW (TGV).
In masina sincrona exista 2 campuri magnetice:
1. Statoric, invartitor fata de stator 1=2nf1/p
2. rotoric, fix fata de rotor si constant in timp numit camp de excitatie
 Daca initial masina este in repaus si alimentam simultan cele 2 infasurari, in foarte scurt timp apar cele 2
campuri mentionate. Datorita inertiei mecanice mari a rotorului, campul acestuia nu se poate cupla cu campul invartitor
statoric, a.i. viteza sa creasca brusc de la 0 la val sincron. Interactiunea dintre campul rotoric fix fata de rotor si campul
statoric duce la aparitia unui camp magnetic variabil sinusoidal in timp a carui val medie este nula; rezulta ca motorul
sincron nu are cuplu de pornire.
Pt a oferi posibilitatea realizarii cuplajului magnetic dintre campul invartitor statoric si cel rotoric, trebuie s
aaducem rotorul impreuna cu campul sau in vecinatatea vitezei sincrone printr-o metoda oarecare. In practica aceasta
lansare a rotorului spre viteza sincrona se poate realiza cu ajutorul unui cuplu electromagnetic de tip asincron (pornire
in asincron) sau prin antrenarea motorului cu ajutorul unui motor auxiliar (pornire cu motor auxiliar).

Pornirea in asincron a motoarelor sincrone

Pt a putea porni in asincron mot sincron trebuie echipat cu o infas auxiliara de pornire, de forma unei colivii
intalnite la motorul asincron. Barele longitudinale ale acestei colivii sunt dispuse in crestaturi practicate in talpile polare
rotorice si sunt scurtcircuitate la capete cu coliere frontale. Pentru a asigura un cuplu mare de pornire aceasta colivie
este realiza din bronza sau alama cu rezistivitate electrica mare.
Schema de principiu pt pornirea mot de mare putere:
Pornirea prezinta cateva
secvente succesive:
In prima secventa este aclansat
K3 si K1, iar K2 si K4 declansate; in felul
acesta la bornele rot este conectata o
rezistenta Rd care limiteaza tens la
bornele infas de excitatie. Masina
demareaza ca mot asincron cu rot in
scurtcircuit pornind la tens redusa prin
intermediul autotrinsf AT cu infas
conectata in V; viteza creste, crt scade,
iar cand a scazut suficient de mult incepe
secventa 2 prin declansarea lui K3.
Pornirea continua in asincron, infas statorica fiind inseriata cu semiinfasurarile superioare ale lui AT, care apar ca niste
impendante. Odata cu cresterea vitezei, crt scade, iar cand a scazut la val minima de pornire se inchide k2, incepand
secventa 3. Pornirea in asincron continua la tens nominala pana cand vit se apropie foarte mult de val sincrona,
pornirea fiind in gol. In acel moment incepe secventa 4 cand se aclanseaza K4; in felul acesta se deconecteaza rezist Rd
si se alimenteaza cu tens continua infas de excitatie a mot sincron de la excitatricea in prealabil autoexcitata.
Dc vit rotorului este sif de apropiata de cea sincrona, iar crt de excitatie rot stabilit este suf de mare, camp mag
statoric se cupleaza magnetic cu cel rotoric care apare si il antreneaza pe acesta cu rotorul la vit sincrona. Spunem ca
masina a itnrat in sicronism. Din acest moment rolul infas de pornire de tip colivie dispare, in acesta nemainducandu-se
tens electromotoare deoarece se roteste odata cu campul statoric.
Pe durata pornirii in asincron, cand vit creste de la 0 la val sincrona, in masina apar 2 cupluri de tip asincron;
cuplul M1 tipic pt circuitul magnetic simetric al masinii; si cuplul M2 tipic pt circuitul rotoric asimetric care este nul la
jumatatea din viteza sincrona.

Franarea sist de actionare electrica nu masini electrice

Utilizarea mas electrice pentru antrenarea mecanismelor de lucru este importanta prin faptul ca putem frana
mecanismele de lucru cu aceleasi masini electrice cu care le antrenam in miscare. Disparea astfel necesitatea utilizarii
unor frane suplimentare gabaritice cu pret de cost ridicat si consumatoare de materiale active folosite pt franare.
 In practica intalnim 3 tipuri de reg de franare cu masini electrice:
1. Franare cu recuperare
2. Franare dinamica
3. Franare contra-curent (cuplare inversa)

1. Franare cu recuperare poate fi intalnita la toate tipurile de masini electrice cu conditia:

a) cuplul rezistiv sa fie de tip potential capabil sa invarta masina electrica in sensul accelerarii miscarii
b) sursa de energie electrica care in mod normal alimenteaza masina electrica in eg de mot sa poata prelua
puterea electrica prod de mas electrica in reg de generator

Pp ca initial mas functioneaza ca motor. Masina absoarbe putere electrica de retea si dezvolta un cuplu
electromagnetic pozitiv ce act in sensul miscarii. Cuplul rezistent este si el pozitiv, dar act in sens opus miscarii. Pp apoi
ca vehiculul tractat electric depaseste cota maxima a traseului, coboand cu acelasi sens de rotatie a motorului. De
aceasta data cuplul rezistent de tip potential va act in sensul miscarii, incercand sa accelereze miscarea, fiind de aceasta
data negativ. Cuplul electromagnetic M al masinii care va funct in reg de generator va frana miscarea, incercand sa
limiteze viteza de coborare. Masina electrica va funct in reg de generator primind putere de la mecanismul de lucru pe
care o va transforma in putere electrica injectata in reteaua de alimentare.
Franarea cu recuperare este intalnita de regula in reg stationar.

2. Franarea dinamica
In acest reg mas funct ca generator primind putere mecanica de la mecanismele de lucru pe care o transf in
putere electrica disipata apoi pe un reostat conectat la bornele indusului. Ea poate fi intalnita in reg stationar la
coborarea pctelor sau greutatilor at cand nu poate fi folosita franarea cu recuperare.
In reg tranzitoriu franrea dinamica se foloseste pt oprirea curenta a mecanismelor de lucru si prezinta avantajul
ca socurile de crt in sursa lipsesc, iar socurile de crt in motor si cuplu la arbore sunt limitate la val convenabile; prin
urmare mas va trece din cadranul I (motor) in cadranul 2 (generator).
Caract generator fara recuperare va trece prin origine, la scaderea vit va scadea si cuplul, acesta fiind nul cand
viteza devine 0;
 3. Franarea contra curent poate fi intalnita in cazul mas de c.c si a mas asincrone. De acesta data masina va
funct in reg de frana electromagnetica propriuzisa, primind pe la borne energie electrica, iar pe la arbore energie
mecanica, pe care o va transf in energie electrica.
Energia electrica totala ce va apare in circuitul indusului se va transf prin ef Joule in caldura, rezultand un reg
termic foarte intens al mas electrice. Din acest motiv franarea contra curent se foloseste doar in regim de scurta durata.

Reglarea vitezei SAE (sist de act electrica)

Reglarea motorului de c.c cu excitatie separata

Studiul reglarii vit se face

utilizand caract statice eletromecanice
si mecanice; (I) caract
electromecanica, (M)- caract
mecanica; =(U-RaI)/K = U/K - Ra/K
* I (caract electromecanica); =U/K -
(Ra/K22) * M (caract mecanica);
Atat caract electromec si cea
mecanica sunt reprez prin drepte usor
inclinate fata de orizontala; caderea
de viteza in sarcina este relativ redusa si direct proport cu rezistenta indusului
Ra .
 a) Reglarea vit prin inserierea cu indusul a unei rezist reglabile R1

=U/K - [(Ra+R1)/ K22]*M caract artificiala

Rezistenta utilizata poate fi reglabila in trepte utilizand
contactoare electrice sau reglabila continuu prin reostat cu lichid sau
reostat conectat in derivatie (chopper)
Met sp dpdv costructie. Gama de reglare <N putandu-se
realiz si val negative (pct D) dc cuplul rezistent este de tip potential iar
rezistenta suf de mare. Odata cu scaderea viteze caract se inmoaie,
inrautatind stabilit statica a sist de act electrica. Randament redus
dat pierderilor Joule pe reostatul de reglare R1. Se preteaza doar in cazul
pornirilor intermitente de funct.

b) Reglarea vit prin modificarea tens rotorice

Se impune utiliz unei surse de tens continua reglabila in trepte (prize de tens de la o baterie de acumulatori utiliz
in tractiunea eletrica sau transf cu prize in infas sec si a unui redresor cand sursa este de crt alternativ) sau continuu prin:
1. Utiliz unor grupuri de mas electrice respectiv a unui generator antrenat de mot asincron cu factor de amplificare
ridicat; 2. Utilizarea unor redresoare comandate care ofera tensiune reglabila continua prin modific unghiului de
comanda (Ud=Ud0cos in c.a); 3. Utiliz unor variatore de tens cont in cazul in care sursa este de c.c.
Met este compleca dpdv cosntructic in cazul in care ca dispozitive de reglare a tens se foloseste convertoare
statice. Gama de reglare relativ mare cuprinsa intre val nominala). Caract artificiale obtinute sunt paralele cu caract
naturala avand o buna rigiditate ce asig stabilit statica a sist de actionare. Randamentul este ridicat in cazul folosirii
converotarelor statice si mai scazut in cazul folosirii ca surse de tens a grupurilor de mas electrice.

c) Reglarea vitezei prin modificarea crt de excitatie

Adoptand ideea ca fluxul din intrefier este aprox egal cu fluxul de excitatie fluxul depinde neliniar de crt de
excitatie
Pctul de funct in reg nominal se afla in A imediat dupa cotul de
saturatie. Dc creste crt de excitatie peste val nominala s-ar obt o crestere
relativ scazuta a fluxului. In acelasi timp infas de excittie s-ar supraincalzi. Dc
scadem crt de excitatie sub val nominala Ie<IeN se obt o variatie importanta a
fluxului in mod deosebit sub cotul de saturatie. Din acest motiv relarea vitezei
se face doar prin scaderea crt de excitatie, putand spune ca reglarea se face
prin dezexcitare.
Simplitatea met depinde de simplitatea dispozitivului de reglare al crt
de excitatei. Aceasta poate fi modificata fie inseriind cu infas de excitatie un
reostat reglabil fie utilizand un dispozitiv de reglare cu elemente
semiconductoare. Gama de reglare relativ larga. Caract artificiale obt prin dezexcitare ofera o rigiditate mai scazuta si
prin urmare o stabilit static redusa a sist de actionare.
 Reglarea vitezei motorului asincron prin modificarea tensiunii de alimentare

Cresterea tensiunii de alimentare a infasurarii statorice duce la suprasolicitarea izolatiei, la imbatranirea

prematura a acesteia si prin suppraincalzire duce la pierderi in fier proportionale cu patratul tensiunii. Din aceste motive
tensiunea se modica doar prin scadere fata de tens nominala.

I. Reglarea vitezei cu cuplu rezistent aprox constant; MR constant

Simplitatea met depinde de simplit disp de reglare a

tens. Pt reglarea tens se pot folosi fie transf cu prize de tens in
sec infasurarilor acestor, fie utilizand convertoare statice.
Randamentul met este ridicat deoarece pierderile sunt
reduse.
Gama de reglare relativ redusa, vit modificandu-se
intre val sincrona si val critica.
Domeniul mai larg se poate obt in cazul mot care are
alunecarea critica ridicata datorita rezistivitatii mari a infas
rotorice, asa cum este cazul mot cu rotor bobinat sau liniar de
inductie.
Alura; cu scaderea tens caract devin mai moi
inrautatind astfel stabilit statica a sist de act si totodata
ducand la scaderea capacitatii de supraincarcare , mot
putand sa se opreasca la aparitia unor socuri de cuplul

II. Reglarea vitezei prin modific tens in cazul cuplurilor de tip ventilator MR2

Dat curcurii pronuntate a caract cuplului rezistent, pctele de func in

reg stationar pot fi intalnite si la vit mai mici de val critica, deoarece conditia
de stabilitate statica a sist este asigurata la intersectia dintre caract moto si
caract cuplului rezistent (punctele A,B,...,G); rezulta ca putem asigura un reglaj
de vit in tot domeniul de sicron folosind variatoare de tens alternativa.

III. Reglarea vitezei prin modific unei rezistente inseriate cu infas rotorica

Se pot folosi reostate rotorice simetrice sau asimetrice reglabile in trepte sau continuu.
Met este simpla in cazul unui reostat trifazat si relativ mai complex in varianta cu comutator static Ks.
Randament relativ redus dat pierderilor Joule pe reostatul rotoric de reglare. Prin urmare mot se recomanda in
cazul reglarii intermitente de functionare.
Gama de reglare in tot domeniul sincron.
Cu cresterea rezistivitatii rotorice rigiditatea scade inrautatind stabilit statica a sist; in acelasi timp cuplul critic
ramane constant pastranduse astfel capacitatea de suprasa

IV. Reglarea vitezei prin modific frecventei tens de alimentare

O metoda moderna utilizata de la mot de mica putere pana la mot de sute de KW oferind un randament ridica si
o gama larga de reglare a vitezei. Intr-o varianta moderna convertiorul de tensiune este comandat de cele mai multe ori
cu tranzist de putere cu vit mare de comutatie.
Cand tens creste peste o val
limita, tranzistorul Tf intra in conductie
iar rezistorul Rf consuma energia
suplimentara aparuta in reg de
generator, determinand scaderea tens
pe circuitul de c.c.
Reglarea vit prin modif tens de
alimentare se face dupa mai multestategii: a) la flux statoric ct; b) la flux din intrefier ct; c) la flux rotoric ct; d) la crt
statoric ct; e) la rot U/f ct