MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

MINISTERUL AGRICULTURII I INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII

MOLDOVA
INSTITUIA PUBLIC COLEGIUL AGROINDUSTRIAL DIN RCANI

PLAN DE AFACERI
TEMA:NFIINAREA PLANTAIEI DE ALUNE DE PDURE

Beneficiar: G Rezneac
Adresa juridic:or. Rcani str. evcenco nr. 70
Tel. de contact:068516946
Administrator: Rezneac Eldorina

Informaia inclus n acest plan de afaceri este confidenial i nu poate fi difuzat fr

permisiunea conducerii ntreprinderii.

1
 Cuprins:

1. Descrierea entiti ....................................................... 3

2. Cultivarea alunului de pdure ..................................... 4
3. Strategii in baza: SMART .. 10
4. Analiza SWOT a afacerii ............................................. 11
5. Planul financiar ............................................................ 13
6. Beneficiile alunului de pdure ..................................... 15
7. Investiia ...................................................................... 16

2
 -1- Descrierea entiti.

1. Motto: Chiar si veverita v-a alege alunele noastre.

2. Sigla:

3. Descrierea afacerii: Plantarea si comercializarea alunelor de padure pe un

1ha de pamint.
4. Cod CAEM A010120125
5. Produsele v-or fi comercializate in supermarket si cofetarii. Alunele v-or fi
ambalate si reprezentate prin sigla entitati. Alunele v-or fi ambalte in doua
moduri :
Alune in coaja
Alune decojate
Clienti mei pot fi persoanele de la virsta de 3 ani.

6. Potentialii parteneri si furnizori:

Produsele v-or fi comercializate in supermarket

(SRLLinella,SRLOdido,SRLBiscebmol,IIRezneac Snejana) si
cofetarii.

Furnizor:Pepiniera liceniat de Cresterea Puieilor de Nuc

GOSPODARUL REDIU

7.Concurenti:
Constantin Munteanu este un fermier din oraul Cueni care i-a plantat
acum apte ani o livad de aluni.
Olga Golban se mndrete cu o livad de aluni care se ntinde pe patru
hectare n satul Floreni, prima de acest fel n raionul Anenii Noi.

3
 -2-Cultivarea alunului de pdure.

NFIINAREA PLANTAIILOR

Schemele de plantare depind de soi i de sistemul de cultura (ecologic sau convenional):

5/5 m (400 plante/ha) n sistem convenional;
5/6 m (333 plante/ha); n sistem ecologic pentru T.G.L.;
6/6 m (277 plante/ha); n sistem ecologic pentru T.G.L.;
Plantaiile comerciale de alun necesit terenuri n pant redus, mecanizabile, profunde i bine
drenate iar n zonele secetoase, irigabile.
Este contraindicat plantarea alunului pe terenuri de pe care au fost defriate n anul respectiv
sau cel precedent specii de arbori sau arbuti care drajoneaz.
Alunul se poate cultiva dup el nsui deoarece nu este influenat de fenomenul de oboseal a
solului.
Dac prezint denivelri mai accentuate terenul se niveleaz dup o decopertare prealabil i o
scarificare, respectiv o decopertare ulterioar.
Drenajul este foarte important pentru reuita culturii alunului. De aceea dup fertilizarea de baz
(80-100 t/ha gunoi de grajd echivalent n substana activ a 300 kg sulfat de potasiu i 600 kg
superfosfat la hectar) terenul se desfund sau se scarific n sens dublu cu dou trei luni nainte
de plantare.
nainte de plantare terenul se niveleaz ct mai bine i se picheteaz la 4 m ntre rnduri i 2,5 m
pe rnd, cnd alunul se conduce aplatizat n gard fructifer i 5 m ntre rnduri respectiv 3 m pe
rnd cnd se conduce ca vas aplatizat. Sisteme de conducere. Alunul poate fi condus cu
monotulpin sau cu mai multe tulpini.

Monotulpina are urmtoarele avantaje: reduce vigoarea plantei, permite suprimarea uoar a
drajonilor, tulpina are creteri mai echilibrate, iar intrarea pe rod este mai timpurie. Plantele
conduse astfel sunt bine luminate i dau producii mari i constante. Monotulpina favorizeaz
mecanizarea lucrrilor n plantaiile de alun. Alunul formeaz de regul numai ramuri de schelet
de ordinul I i II iar pe acestea se afl ramuri de semischelet i de rod. Dei la alunii tineri lstarii
cresc destul de viguros (60-80 cm sau mai mult) ei nu prezint lstari anticipai. Mai mult dect
att polaritatea este slab exprimat, ca atare la alun nu se pune problema degajrii vrfurilor
arpantelor. Conducerea alunului sub form de vas. Acest sistem de conducere presupune
formarea unui trunchi de cca. 60 cm i a unui numr de 4-6 arpante, iar pe fiecare arpant cte
1-2 subarpante. Mrirea numrului de arpante n coroan determin reducerea vigorii pomului.
<6 Conducerea alunului n gard fructifer se face foarte uor datorit particularitilor sale de
cretere: aezarea mugurilor pe 2 rnduri, ngroarea i alungirea lent a elementelor de schelet,
garnisirea bun a arpantelor cu ramuri de semischelet i de rod pe toat lungimea lor, polaritatea
slab, flexibilitatea ramurilor. Unghiul de ramificare este variabil n funcie de soi. La soiurile
Lambert rou, Rotund de Roma, Mari de Piemont, unghiul de ramificare este foarte mare (80-
90). Aceste soiuri se conduc uor sub form de palmet cu brae orizontale. Soiurile Lungi de
Spania, Gunsbbert, se pot conduce sub form de palmet etajat sau neetajat. Unghiul de
ramificare n aceste cazuri este de 45-60. Soiurile Daviana, Webb premiat formeaz unghiuri de
inserie mici care trebuiesc deschise prin dirijarea ramurilor pn la vrsta de 3-4 ani.
Gardul fructifer se poate realiza i din plante conduse cu mai multe tulpini.

4
Conducerea sub form de tuf presupune meninerea a 6-8 tulpini la fiecare plant a cror
prelungiri anuale vor fi scurtate la 70-80 cm n vederea ramificrii. n final nlimea plantei va fi
de 3-3,5 m. Forma de tuf nu este recomandat pentru plantaii intensive deoarece imprim
vigoare mult mai mare comparativ cu monotulpina.
Pentru T.G.L. In agricultura ecologica recomandam sistemul de conducere sub forma de tufa.

NTREINEREA PLANTAIILOR
ntreinerea solului la alun d rezultate bune n urmtoarele sisteme: ogor negru, ogor combinat
cu ngrminte verzi iar pe terenuri accidentate cu suficiente precipitaii, sistem elin cu
prelucrarea solului sub coroana plantei. Prelucrarea solului se va face ct mai superficial 10-12
cm pentru a nu afecta sistemul radicular.
Fertilizarea: Alunul rspunde bine la fertilizare. Mai muli autori susin c alunul d producii
bune dac frunzele conin 2,4-3,5% N; 0,15-0,40% P2O5; 0,6-2,5% CaO i 0,25-0,40% MgO.
Pentru condiiile rii noastre M.POPESCU i colab. (1993) recomand anual doze de 30-40 t
gunoi de grajd sau diverse ingrasaminte organice odata la 4 ani.
Irigarea: n zonele cu regim pluviometric deficitar irigarea duce la creteri nsemnate de
producie. Normele de udare respectiv norma de irigare se vor stabili astfel nct de-a lungul
perioadei de vegetaie umiditatea din sol s se menin la 70-80% din capacitatea de cmp pe o
adncime de 50-60 cm.
Tierile de fructificare vor urmri meninerea echilibrului dintre cretere i rodire prin
ndeprtarea tulpinilor mbtrnite, prin tieri de reducie n lemn de 3-5 ani. Tierile de
fructificare se aplic toamna dup cderea frunzelor.
Ramuri anuale de pe semischelet nu vor fi nici rrite nici scurtate deoarece au n vrf mugure
mixt eventual un grup de ameni, iar prin scurtarea acestora se diminueaz recolta. creterile
anuale viguroase nu se vor scurta, ele n anul urmtor se vor transforma n semischelet purttor
de rod. O lucrare specific cu ocazia tierilor este ndeprtarea drajonilor i lstarilor din colet.
Combaterea bolilor i duntorilor
Dintre boli mai pgubitoare sunt: virozele alunului (mozaicul alunului, atrofierea lstarilor,
atrofia fructelor, bacterioze (Psanthomonas corylina), micozele (Cytospora corylicola,
Gleosporium corylii, Phyllactinia suffultta, Monilinia fructifera, Botrytis cinerea).
Dintre duntori amintim: grgria alunelor (Balaninus nucum) i viermele alunelor
(Mellissopus latiffereanus). Pentru combaterea bolilor i duntorilor se fac stropiri n repaus i
vegetaie.
Caracteristici morfologice i de producie
Sistemul radicular la alun este bine ramificat dar superficial, majoritatea rdcinilor dezvoltndu-
se pe profil ntre 5 i 50 cm i depete de 2,5 ori proiecia coroanei. Unele rdcini verticale
mai ales pe soluri revene pot ptrunde pe profil pn la 1,5-5 m.
Dac temperatura solului nu scade sub +2 C, rdcinile de alun cresc tot timpul anului. La fel ca
la celelalte specii pomicole rdcinile alunului nregistreaz dou valuri de cretere, unul
primvara la nceputul primverii i altul toamna, dup cderea frunzelor.
Partea aerian. n mod natural alunul de aceeai vrst sau de vrste diferite crete sub form de
tuf constituit din mai multe tulpini, cu o nlime de 3-4 m. Tulpinile n vrst de un an sunt
ramificate i au muguri vegetativi, cte unul la fiecare nod.
n primvara anului urmtor apar lstari din muguri vegetativi, lstari care vor deveni ramuri
anuale.
Alunul prezint trei categorii de muguri: muguri vegetativi, muguri de ameni din care se vor
forma inflorescene cu flori mascule i muguri micti de flori femele din care se vor forma
creteri vegetative i florile femele.
Mugurii micti nu se pot deosebi ntre ei de cei vegetativi dup aspectul exterior ci doar dac

5
sunt secionai. Pe lstar ei au o poziie terminal i subterminal. Frecvent mugurii micti sunt
aezai la baza axului pe care se afl grupul de ameni.
Alunul este o specie unisexuat monoic. Inflorescena cu flori femele denumit glomerul are n
componen 2-8 flori. Florile mascule sunt grupate n ameni cilindrici, formai n anul
precedent. Ele necesit 350-600 de ore de nflorire iar cele femele 600-800 ore (M.POPESCU,
.a., 1982).
La alun ca i la nuc este prezent fenomenul de dichogamie. Cele dou categorii de flori mascule
i femele pot deveni apte pentru fecundare simultan sau pot aprea fenomene de protandrie sau
protoginie.
n ultimele dou situaii fenomenul de fecundare a florilor se desfoar n mod defectuos sau nu
are loc.

PARTICULARITI BIOLOGICE

Polenizarea este anemofil, majoritatea soiurilor de alun fiind autosterile, motiv pentru care se
recomand plantarea n aceeai parcel a 2-3 soiuri care se polenizeaz reciproc. nflorirea la
alun are loc primvara devreme (februarie martie) la o temperatur de cel puin 4 C. Polenul
este transportat de vnt pe distane de 10-20 m.
O plant de alun poate produce pn la 1 kg de ameni. Un ament are 130-280 de flori mascule,
n anterele crora se pot gsi 5 milioane de grunciori de polen (G.MIHIESCU, 1989).
Fecundarea la alun este deosebit de cea a altor specii pomicole. Dup polenizare i germinarea
polenului tuburile polinice ptrund n stil pn la nivelul sacului embrionar, unde staioneaz 2-3
luni (mai iunie). n momentul polenizrii ovarul este alctuit dintr-o mas de esut
nedifereniat (primordiu ovarian). Dac floarea femel a fost polenizat acest primordiu ncepe
lent s se diferenieze n ovar. Abia la nceputul lunii mai se difereniaz cele dou loje ale
ovarului i ovulele, fecundarea realizndu-se n a 2-a jumtate a lunii mai. Din cele dou ovule
numai unul este fecundat. Dup fecundare ovarul intr ntr-o dezvoltare rapid astfel nct dup
3-4 sptmni de la fecundare fructele ating circa 90% din volumul lor.

Cerinele fa de temperatur
Alunul are cerine reduse fa de cldur. Dac n cursul iernii temperatura medie zilnic trece de
0 C mai mult de 20 de zile, alunul pornete n vegetaie. Este o specie rezistent la ger.
Ramurile rezist pn la -25 C chiar -30 C dar amenii la soiurile sensibile (Rotunde de Roma,
Mari de Piemont) pot degera.
n fenofaza de umflare a mugurilor rezist pn la -10C. Declanarea nfloritului se realizeaz la
temperaturi de peste 4C. n fenofaza de nflorire legare, florile femele sufer la -5C.
Iernile stabile, mai aspre i lungi care ntrzie nfloritul sunt mai favorabile pentru cultura
alunului.
Cerine fa de lumin. Alunul prefer expoziii cu insolaie mijlocie manifestnd pretenii medii
fa de lumin. Insolaia puternic este nefavorabil culturii alunului. Expoziiile sudice grbind
nfloritul, nu sunt recomandate pentru alun. n zonele colinare cele mai bune rezultate se obin pe
versani cu expoziie sud-vestic sau sud estic. n zonele de step unde insolaia este puternic
se prefer expoziii nord-estice, nord-vestice i chiar nordice.
Cerine fa de ap. Alunul necesit 700-1000 mm precipitaii anuale din care minimum 300 n
perioada aprilie-iulie.
Cerine fa de sol. Alunul cultivat n sistemul intensiv necesit terenuri fertile sau cu fertilitate
medie cu pH 5-7%, cu maximum 15% calcar activ i cu pnza freatic sub adncimea de 1,5 m.
El este sensibil la asfixiere radicular.
Dar poate cele mai frecvente cazuri le ntlnim atunci cnd dei udam suficient, plantele nu

6
absorb atta apa pe ct consum. De exemplu:
cnd umiditatea relativa a aerului este foarte ridicat, n cmp ca urmare a unui sezon de ploi
continui cu nebulozitate ridicat, iar n solarii cnd aerisirea este insuficient, cazul celor mai
multe solarii din Romnia;
cnd sistemul radicular este slab dezvoltat, cum se ntmpl pe solurile grele, neaerate i reci,
cu deficit de fosfor n momentul plantrii sau n cazul unui foliaj bogat ca urmare a unei
fertilizri n exces cu azot i care necesit un consum mai mare de ap pe care rdcina nu-l
poate asigura;
cnd avem atac de ciuperci patogene de sol cum ar fi fuzarioza i verticilioza, care impiedic o
absorbie normal de ap i elemente minerale, prin blocarea vaselor conductoare;
o concentraie mare de sruri solubile n soluia solului, ca urmare a aplicrii unor doze
excesive de ngrminte;
un exces de ioni amoniu n soluia solului, ioni care mpiedic absorbia calciului, aa cum se
poate ntampla cnd fertilizam cu doze mari de uree;
Temperaturile extrem de ridicate din lunile iulie, dar mai ales august, conduc la o rata foarte
ridicat a transpiraiei plantelor, cu toate ncercrile acestora de a-i autoregla regimul hidric prin
acele rsuciri ale frunzelor, prin nchiderea stomatelor. n aceste condiii, sistemului radicular i
este adeseori aproape imposibil s asigure consumul de ap al plantelor. Fenomenul se
accentueaz atunci cnd se cultiv soiuri i mai ales hibrizi
Alunul nu este un arbore pretentios, de aceea il intalnim sub forma de tufa sau arbore, in foarte
multe zone ale tarii noastre, dar mai ales in spatii deschise si luminoase. Acest aspect trebuie
respectat si atuni cand vrei sa aduci un alun in gradina ta.
Alunul nu are nevoie de un sol fertil sau de o ingrijire pretentioasa, insa iti da in schimb fructe
bogate in uleiuri, proteine, claciu, fier, vitamine, fosfor, potasiu si alte saruri minerale.

Detalii importante

Alunul poarta denumirea de Corylus avellana, fiind un arbore care creste incet si
produce alune abia dupa 4-5 ani de dezvoltare. Florile alunului apar inaintea frunzelor si este
verde circa 250 de zile pe an, ceea ce il face sa fie dorit in gradini pentru efectul decorativ
deosebit.

Lumina si aerisirea sunt absolut necesare atunci cand se alege locul de plantat pentru viitorul
alun. In mod natural, alunul se gaseste in vai deschise, unde solul este usor umed, din cauza
acumularii apei de ploaie.

Alunul rezista foarte bine la temperaturi scazute, de pana la -30 de grade, de aceea zonele de
munte de la noi din tara sunt bogate in aluni. Unii aluni ajung si pana la varsta de 80 - 100 de
ani.

Ingrijirea alunului

Se recomanda ca plantarea alunului sa se faca toamna. Puietii trebuie plantati in gropi adanci
de 50 cm si largi de 1 m, avandu-se in vedere ca radacinile alunului se dezvolta mai mult pe
lateral.

Daca se doreste plantarea mai multor aluni sau plantarea unui alun alaturi de alti copaci,
distanta intre ei trebuie sa fie de circa 4 m. Pentru cele mai bune rezultate, este bine sa se adauge

7
cateva kilograme de pamant de padure la radacina alunului proaspat plantat.

In primii ani de viata, nu se va toaleta alunul si abia dupa trei ani se vor efectua scurtari ale
ramurilor si atunci se vor taia cu grija, doar cativa centimetri din varfuri.

Daca alunul prezinta semne de imbatranire, se poate taia mai mult pentru revigorarea vegetatiei
si facilitarea fructificarii.

8
 Diagrama fluxului fizic

Procurarea puietilor de
alun

Infiintarea plantatiei de alun

Lucrari de ingrijire

Recoltarea alunului

Protejar Dupa recoltare Curatirea

terenului
ea livezii

9
 -3- Strategii in baza: SMART
1. Majorarea clientilor cu 19% in zona de centru si de sud ,timp de 2 ani dupa colectarea
primei roade.

2. Extinderea pina la 5 ha de plantatie a alunelor de padure timp de 7 ani de la inceputul

activitati.

3. Implimentarea tehnologiilor avansate in ceea ce priveste decojirea alunelor ,pentru a mari

comercializarea alunelor decojite cu 17% in timp de 1 an dupu colectarea primei roade.

4. Majorarea numarului de clienti pina la 20% prin reclama la canalul Prime, in timp de 7
ani de la inceputul activitati , cu scopul majorari veniturilor pina la 80%.

5. Deschideria unei fabrici de ciocolata cu alune, in timp de 6 ani dupa colectare primei
roade , in scopul mariri profitului cu 21%.

10
 -4- Analiza SWOT a afacerii

Domenii pentru identificarea atuurilor si slabiciunilor

Domeniul Atu-uri/Puncte forte Puncte slabe

Productie Calitatea inalta a Caracter

produsului. sezonier al
Contine o sumedenie de activitati.
vitamin,minerale,proteine
si grasimi sanatoase.
Finante Posibilitatea de a obtine Insuficienta de
subventi sau subsidi. resurse
financiare.
Apelarea la
credit.
Marketing Potentialul n ceea ce Prezenta
privete alocarea concurentilor.
fondurilor europene.
Serviciu post-vinzare.
Reduceri.
Rabaturi.
Personal Munca ieftina. Putin personal
cu experienta
in domeniu.

11
 Domenii in care pot aparea oportunitati si pericole.

Domeniul Oportunitate Pericol

Politici Acordarea Criza

guvernamentale subventiilor. economica
Relatiile statului in tara.
cu sectorul Cresterea
agrar. impozitelor.
Potentialul n
ceea ce
privete
alocarea
fondurilor
europene.
Piata Comercializarea Concurenti.
produselor in Preturi
stare proaspata. ridicate.
Preturi ridicate.

Economic Cresterea Potentialul

efortului de de a se
explorare a majora
pietelor externe. salariul
Generarea personalului.
profitului.

Social Promovarea Un procent

unui mod mic de
sanatos de populatie
viata . poate isi
permite
alunele din
cauza
finantelor.
Tehnologic Dezvoltarea Insuficienta
progresului inovatiilor.
tehnico-stiintific.

Demogrfic Atragerea Migratia

tinerilor fata de fortei de
noul prosus. munca.

12
 -5- Planul financiar

Pentru primul an de activitate dorim s achizitionm pomii, cteva echipamente de ntreinere i

s angajm fora de munc pentru efectuarea operaiunilor de plantare i ntreinere. Estimm c
vom avea nevoie de 240.000 lei pentru primul an, urmnd ca depozitele i construciile adiacente
s le ridicm n anii de rodire.
Sortimentul de alune : Alunul de pdure - Corylluc avellana
soi de alun foarte viguros, precoce, produce constant, rezistent la ger, secet i destul de
rezistent la boli. Alunul ( Corylus avellana), este un arbore care crete pe tot teritoriul Romniei
i produce alune dupa 4-5 ani. Florile alunului apar naintea frunzelor,foarte devreme n luna
martie, ceea ce l face s fie dorit n grdini pentru efectul decorativ deosebit.
La vrsta de 4-5 ani, producia de alune/planta 2,5-3 kg, la vrsta de 6-7 ani producia de
alune/plant este de 7-8kg. La 10 ani producia de alune poate ajunge de la 20-30kg/planta, n
condiii optime de cultur. Durata rentabil a plantaiilor de alun este n jur de 40 ani.

La fel de important este i faptul c livezile de aluni pot asigura i creterea trufelor. Acestea
sunt nite ciuperci comestibile foarte scumpe, numite i diamantele pmntului, care cresc n
sol, la rdcina unor arbori. Gustul, mirosul i culoarea sunt date de copacul pe care se formeaz:
fag, stejar, carpen, plop sau alun. Trufele ajung la maturitate tarziu, ns merit ateptarea. Preul

13
unui kilogram variaz ntre 100 i 500 de euro. Mai mult, este recomandat ca n primii 4-5 ani
pn ce plantele de alun deja se dezvolt, ca intervalele dintre rnduri s fie folosite cu diferite
alte culturi de plante care au interes pe pia i n gospodria familial, ca de exemplu legumele
verdeuri de prim apariie, ceap, rdcinoasele, cartofii timpurii i de var de la care se por
obine venituri suplimentare. Pe o suprafa de 500 mp plantat cu alun rezult, dup acoperirea
cheltuielilor materiale, un venit de circa 600 de euro, ceea ce la investiia fcut i la volumul de
munc prestat este deosebit de avatajos, ca idee de afacere. De precizat c miezul de alun are o
cerere nelimitat n industria dulciurilor i, ca i ca la nuci, exist o mare lips pe pia.

Comercializarea alunelor de pdure poate aduce profituri nsemnate, pe piaa internaional unde
preul variaz ntre 3 i la 7 euro pe kilogram, n coaj, iar cele decojite pot ajunge pn la 24 de
euro pe kilogram. nfiinarea unei plantaii de aluni presupune o investiie ntre 3.000 i 6.000 de
euro pe hectar i poate dura ntre 40 i 60 de ani cu costuri minime de ntreinere. Ca i
producie, la maturitate, fiecare alun rodete ntre 7,5 15 kilograme de alune, adic 7.000
8.000 de kilograme pe hectar. La hectar intr circa 600 de puiei, n funcie de distana de
plantare.

14
 -6- Beneficiile alunului de pdure
Apreciat inca din Antichitate pentru valoarea sa terapeutica, alunul este cunoscut astazi ca planta
medicinala datorita calitatilor sale energetice, tonifiante, nutritive si digestive. Se gaseste in
padurile mixte din toata Europa, Asia Mica si Caucaz, iar in tara noastra creste spontan in paduri,
dar se cultiva si in gradini.

Datorita continutului bogat in vitamine si minerale, alunele de padure au o valoare calorica si

energetica mare, foarte apropiata de cea a carnii, dar sunt mai digerabile si au o toxicitate mult
mai mica spre deosebire de aceasta. Sunt o sursa importanta de aminoacizi, stimuleaza cresterea
copiilor si sunt un excelent tonifiant al sistemului nervos.

Specialistii le recomanda pentru neurastenie, stari stresante si depresie. Persoanele care

consuma alune nu fac nevroze avansate, deoarece se asigura concentratia de potasiu necesara
pentru odihnirea creierului si activeaza neuronii scoartei cerebrale si centrii implicati in relaxarea
psihica.
In plus, alunele vindeca anemia si ajuta persoanele aflate in convalescenta, contribuie la
intarirea capacitatii de concentrare si sunt foarte bune in alimentatia sportivilor sau a persoanelor
care depun constant efort fizic.

Fructele alunului de padure au si efect depurativ, antiparazitar si emolient. Pentru eliminarea

viermilor intestinali este indicat uleiul de alune, obtinut prin presare la rece, din care se ia cate
o lingurita dimineata si seara, timp de 15 zile. In aceeasi doza este foarte util si pentru scaderea
tensiunii si tratamentul infectiilor respiratorii. Este recomandat pentru diabet si pietre la rinichi,
boli pulmonare, afectiuni ale ficatului, tulburari de menopauza si ale ciclului menstrual, precum
si pentru impotenta si hemoroizi.

Prin continutul lor bogat in vitamine si minerale, alunele mentin sanatatea sistemului
cardiovascular: intaresc celulele vaselor coronariene si miocardice, scad riscul de infarct,
stimuleaza inmultirea celulelor sanatoase si regleaza nivelul colesterolului. Totodata au actiune
antivirala, anticanceroasa, stimuleaza activitatea ganglionilor limfatici si favorizeaza productia
de interferon a celulelor imunitare. In acest sens, specialistii considera ca la un consumator de
alune leucocitele producatoare de interferon isi intensifica activitatea de aproape 25 de ori, iar
cancerul aflat in faza incipienta poate remite.
Si frunzele alunului sunt utilizate in scop medicinal. Acestea au proprietati vasoconstrictoare,
astringente, antihemoragice, antiinflamatoare, cicatrizante si dezinfectante. Sunt tonifiante
venoase, utile pentru tratamentul varicelor si al umflaturilor picioarelor, mai ales sub forma de
infuzie, ce se prepara din 20 g frunze uscate la un litru de apa clocotita. Se lasa la macerat opt
ore, se strecoara si se beau doua ceaiuri reci pe zi. Tot pentru afectiuni circulare se pot folosi
spalaturi locale si comprese cu un decoct obtinut din 25 g frunze si un litru de apa rece, ce se
fierb 20 de minute la foc domol si apoi se strecoara.

15
 -7- Investiia

Sprijinul este acordat pentru nfiinarea plantaiilor pomicole i viticole, de culturi

nucifere, de arbuti fructiferi i de cpun, plantaiilor de culturi aromatice, nfiinate
ncepnd cu toamna anului 2017, conform actului de nfiinare a plantaiei, i n privina
crora nu au fost depuse, pn la 1 noiembrie 2017, cereri de obinere a subveniei,
pentru casarea i defriarea plantaiilor multianuale, efectuate ncepnd cu 1 ianuarie
2017, casate n baza actelor legislative i normative n vigoare, precum i pentru
instalarea n plantaiile multianuale a sistemelor antinghe i instalaiilor antigrindin,
date n exploatare ncepnd cu 1 noiembrie 2017. Suprafaa minim eligibil n cadrul
prezentei msuri este de 0,5 ha.
- pentru nfiinarea plantaiilor de culturi nucifere: livezi de nuc altoit, migdal i alun 17 mii lei
per hectar; plantaii-mam ramuri altoi de nuc 50 mii lei per hectar;

PNDR 2014-2020 4.1a: Investitii in exploatatii pomicole

Ferme mici, medii si obtinere de material de inmultire si material de plantare fructifer
Ferme mici 8.00011.999 SO Intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor
eligibile, fara a depasi:
100.000 euro pentru achizitii simple;
300.000 euro in cazul investitiilor in activitatea de productie (utilaje, infiintare,
reconversie etc.)
450.000 euro pentru investitiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul
exploatatiei agricole (productie, procesare, comercializare)

16