CAPITOLUL VII TITLURILE DE CREDIT Sectiunea | Notiunea si clasificarea titlurilor de credit §1. Notiunea gi caracteristicile titlurilor de credit 1282. Nofiunea titlului de credit. Bunurile realizate de producatori sunt destinate isfacerii trebuintelor celor care au nevoie de ele. Prin schimb, aceste bunuri trec, in intermediul banilor, de la producatori la consumatori. Diversitatea bunurilor care fac obiectul circulatiel (bunuri mobile, imobile, corporale incorporale) determina o varietate a formelor juridice prin care se realizeaza latia. © forma juridicé moderna a circulafiei bunurilor o constituie circulatia inscri- ilor (ttlurilor) care incorporeaz& anumite valori patrimoniale. Aceste valori circulé prin transmiterea inscrisurilor ({itlurilor) care le reprezinté: de exemplu, actiunile si igatiunile emise de societatile pe actiuni, cambia, cecul, conosamentul etc. Institufionalizarea circulatiei titlurilor reprezint& una dintre cele mai importante tributii ale dreptului comercial la progresul activitatii comerciale moderne’. Pentru desemnarea titlurilor care incorporeaz& anumite valori patrimoniale este ité notiunea generica de ,titluri de credit” sau ,titluri de valoare”. -Avand in vedere c& unele dintre aceste titluri nu implica o creditare, ni se pare mai folosirea, ca nofiune de gen, a denumiri de titluri comerciale de valoare®. Dar, impune folosirea notiunii de titluri de credit, deoarece ea este adoptata de noul Cod In lumina celor aratate, titful de credit poate fi definit ca un inscris denumit si titlu in ieiul céruia posesorul sau legitim este indrituit s4 exercite, la o daté determinata, "A se vedea D. Galigescu-Pyk, Cambia si biletul la ordin, vol. I, Bucuresti, Tiparul universitar, 39, p. 2. * Notiunea de titluri de credit este folosité in dreptul neolatin; notiunea de ,titluri de valoare” ine dreptului german (wertpapiere). * A se vedea O. Capatind, Branduga Stefanescu, op. cit., vol. I, p. 75; Gh. Piperea, Drept ercial, vol. Il, p. 129. Pentru folosirea notiuni de .tiluri de credit’, a se vedea Smaranda Angheni, gda, Valoriciu, Camelia Stoica, op. cit, p. 441 si urm.; Manuela Nit, Titlurle de credit ca frumente de plata, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009. * A se vedea $i O. Cépatind, Brandusa Stefanescu, op. cit, vol. Il, p. 74; V. Luha, Trasaturi ale titlurilor de credit, in RDC nr. 7-8/1998, p. 160 si ur. Asupra distinctiel fata de titlurile de civile, a se vedea |. Turcu, Teoria $i practica dreptulul comercial roman, vol. ll, Ed. Lumina ex, Bucuresti, 1998, p. 82-87.626 CAPITOLUL Vil a) Inscrisul are caracter constitutiv; dreptul este incorporat in titlu si, in consecinté, dreptul poate fi exercitat numai in temeiul inscrisului. Cu alte cuvinte, inscrisul este constitutiv de drepturi, iar dreptul incorporat in titlu nu exista fara inscrisul respectiv; b) inscrisul are caracter formal; el trebuie s4 imbrace forma determinata de lege si A cuprinda elementele care ji sunt propri Numai prin respectarea stricta a conditillor de forma cerute de lege, inscrisul este valabil si produce efecte; ¢) Inscrisul are caracter literal, in sensu| c& intinderea si natura dreptului, ca si obligatia corelativé dreptului, sunt determinate exclusiv de mentiunile cuprinse in inseris. In consecinta, elementele inscrisului nu pot fi nici completate si nici interpretate cu ajutorul altor inscrisuri ori a unor imprejurari de fapt. Excluderea oricdror dovezi extrinseci este o consecin{a a caracterului formal al inscrisului; d) inscrisul conferé un drept autonom. Caracterul autonom al dreptului trebuie inteles intr-un dublu sens. In primul rand, dreptul si obligatia corelativa nascute din titlu sunt independente fata’ de actul juridic din care decurg (raportul juridic fundamental); de exemplu, un contract de vanzare-cumparare, un fapt juridic etc. Deci, posesorul legitim al titlului is! exercit dreptul si emitentul titlului execut obligatia in temeiul titlului, iar nu in baza raportului juridic care a ocazionat emiterea fitlului in al doilea rand, in cazul transmiteri titlului, dobanditorul va deveni titularul unui drept propriu, care este un drept nou, originar, iar nu un drept derivat din cel al transmitatorului. Deci, dobanditorul are un drept autonom, adica un drept care este independent faté de dreptul transmitatorului. Ca o consecinté a acestui fapt, dobén- ditorului titlului nu i se pot opune exceptiile care puteau fi opuse transmitatorului. §2. Clasificarea titlurilor de credit 1284. Criterii de clasificare. Titlurile de credit se pot clasifica in functie de mai multe criterii: dupa continutul for, dupa modul in care circulé si in functie de cauza lor! Cu ajutorul clasificarilor se poate determina regimul juridic al diferitelor categorii de {itluri de credit. 1285. Clasificarea titlurilor de credit dupa cot tinutul lor. Dupa continutul lor, litlurile de credit se clasifica in trei categorii: efectele de comert, valorile mobiliare si titlurile reprezentative ale marfurilor. a) Efectele de comer}. Acestea sunt inscrisuri care dau posesorilor legitimi dreptul : la plata unei sume de bani. Intra in aceasta categorie: cambia, biletul la ordin si cecul. Cambia este un inscris prin care © persoana da dispozitie altei persoane sé pldteascd o sumé de bani, la scadent, unei a treia persoane sau la ordinul acesteia. Biletul la ordin este un inscris prin care 0 persoana se obliga sa plateascd o suma de bani la scadenté altei persoane sau la ordinul acesteia. Cecul este un inscris prin care 0 persoané da ordin unei banci la care are un disponibil sa plateascd o suma de bani unei persoane sau la ordinul acesteia intrucat efectele de comert sunt inscrisuri care exprima in moneda valoarea pe _ care 0 incorporeaza, ele indeplinesc functia de numerar, de instrument de plata. De aceea, efectele de comert sunt denumite figurativ si moneda comerciantilor’. Efectele de comer{ dau dreptul titularului de a incasa suma artata in inscrs, lar pana la scadenta debitorul beneficiaza de credit. "Ase vedea: D. Galasescu-Pyk, op. cit., vol. |, p. 14-40; T.R. Popescu, op. cit., p. 415-418,_ Titlurile de credit 627 Datorita posibilitatii transmiterii lor, prin mijloacele dreptului comercial, efectele de ‘Comert sunt calificate ca titluri negociabile. De remarcat ca cecul este un mijloc de plata si mai putin un instrument de credit. "Cu toate acestea, datoritd faptului cd ii sunt aplicabile unele reguli propriititlurilor de Gredit, cecul este enumerat si el in categoria titlurilor de credit. b) Valorile mobiliare. Acestea sunt inscrisuri care atribuie titularilor anumite epturi complexe, patrimoniale si personal nepatrimoniale. Fac parte din aceasta tegorie actiunile si obligatiunile emise de societatile comerciale. Actiunilé sunt titluri reprezentative ale contributiei asociatilor, constituind fractiuni le capitalului social, care confera posesorilor calitatea de actionar. Aceste inscrisuri lu titularului anumite drepturi: dreptul la dividende, dreptul la vot in adunarea generala, dreptul la restituirea valorii nominale, in caz de dizolvare si lichidare a societati etc. Actiunile sunt titluri de credit negociabile, care circuld in conditile legii. Obligatiunile sunt inscrisuri emise de o societate comerciala in schimbul sumelor bani imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste _sume si de a plati dobanzile aferente. __ Titularii inserisurilor sunt creditori ai societati si, in aceasta calitate, au dreptul la ‘festituirea sumei datorate, la scadenfé, si la plata dobanzilor cuvenite. Obligatiunile sunt si ele titluri de credit negociabile, care circula in conditile legii. Actiunile si obligatiunile intr in categoria valorilor mobiliare numai daca sunt _tranzactionate pe piata de capital (art. 2 pct. 33 din Legea nr. 297/204). ___ °) Titlurile reprezentative ale mérfurilor. Acestea sunt inscrisuri care confer un rept real (de proprietate sau de garantie) asupra unor marfuri aflate in depozit, in jocuri, antrepozite etc. sau incdircate pe nave pentru a fi transportate. Posesorul titlului ‘este titularu! dreptului real asupra marfurilor si, in consecinté, dispune de ele. Din asta categorie fac parte: conosamentul, recipisa de depozit si warantul. Conosamentul este inscrisul eliberat de comandantul sau armatorul navei cu care transporté mérfurile, care atest incdrcarea mérfurilor pentru a fi transportate sesorul legitim al inscrisului este considerat proprietarul méirfurilor." Recipisa de depozit este un inscris care conferd titularului dreptul de proprietate supra marfurilor depozitate in magazii specializate (docuri, antrepozite etc.). Warantul este inscrisul care conferd calitatea de titular al unui drept de garantie ‘ealé mobiliaré asupra marfurilor depozitate. Aceste inscrisuri poarté denumirea de titluri reprezentative ale marfurilor, deoarece ele inlocuiesc marfurile si pot circula in locul acestora, in condiile legii. 1286. Clasificarea titlurilor de credit dup modul in care circula. Dupa modul re circuld, titlurile de credit se impart in trei categorii: titluri nominative, titluri la rdin si titluri la purtdtor. a) Titlurile nominative. Sunt titluri nominative acele inscrisuri care individualizeaza tularul dreptului prin arétarea numelui acestuia. _ Determinarea persoanei care este titulara dreptului, in chiar titlu, permite identificarea fara niciun fel de dubii a celui indreptatit s& exercite in mod legitim dreptul are decurge din titlu. "A se vedea Gh. Caraiani, Conosamentul in RDC nr. 6/1997, p. 50 si urm.; Adina Laura andele, Conosamentul, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2006. j i | |628 CAPITOLUL Vil Potrivit legii, titlul nominativ se poate transmite prin cesiune. Aceasta se efec- tueaza prin inscrierea unei mentiuni pe titlu si predarea titlului cdtre cesionar. Deci Pentru aceasta cesiune nu sunt necesare formalitatile impuse pentru cesiunea regle- mentata de dreptul comu in privinta transmiterii actiunilor nominative, legea instituie formalitati. speciale Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratia facut in registrul actionarilor emitentului, subscrisi de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor, si prin mentiunea facuta pe actiune (art. 98 din Legea nr. 31/1990). b) Titurile fa ordin, Sunt titluri la ordin acele inscrisuri care cuprind drepturi care Pot fi exercitate numai de o persoand determinata (primul beneficiar) sau de o alta persoana careia i-au fost transmise aceste drepturi printr-o formalitate numita gir Dobanditorul exercita drepturile ,/a ordinut” beneficiarului. Operatiunea girului, prin care se realizeazi transmiterea titlului, const Intr-o mentiune translativa de drepturi facut de posesorul titlului, in chiar titlu, cu precizarea numelui dobanditorului, ¢) Titlurile la purtétor. Sunt titluri la purtator inscrisurile care incorporeaza anumite Grepturi, fra sa determine persoana titularului drepturilor. in consecint, titularul drepturilor mentionate in inscris este posesorul legitim al inscrisului. Transmiterea titlurilor la purtator se realizeaz prin simpla remitere materiali a = inscrisurilor. 1287. Clasificarea titlurilor de credit in functie de cauza lor. Dupa cum cauza obligatiel este sau nu mentionata in inscris, titlurle de credit se impart in doud categorii: titluri cauzale si titluri abstracte. a) Titlurile cauzale. Sunt titluri cauzale inscrisurile care mentioneaza cauza obli- © gatiei (causa debendi). Fac parte din aceasté categorie, de exemplu, actiunile socie- tatilor comerciale, conosamentele etc. . Pentru aceste titluri, cauza constituie un element intern al obligatiei. in consecint’, pentru exercitarea dreptului de catre titular este necesara mentiunea expres a cauzel = obligatiei. 2 ) Titlurile abstracte. Sunt considerate titluri abstracte inscrisurile care incorpo- reaza obligatia si dreptul corelativ, fr a mentiona cauza obligatiei. Intrd in aceasti categorie: cambia, biletul la ordin etc. in cazul acestor titluri, cauza obligatiei este un element exter si, in consecinté, ¢8 nu are nicio influent asupra tilului. §3. Titlurile de legitimare 1288. Caracterizare generala. In activitatea comercial sunt folosite unele inscrisuri care imprumuta anumite caracteristici ale tilurilor de credit, fara a fi veritable titluri de credit. De aceea, ele sunt denumite fitluri de valoare improprii. Sunt avute in. vedere: biletele de clatorie cu mijloacele de transport (tren, autobuz etc.), biletele de loterie, biletele pentru statiunea de odihna, biletele de intrare la teatru etc. Aceste inscrisuri probeaza existenta unor raporturi juridice si servesc pentru legit- marea dreptului posesorului. Dept urmare, posesoru! titlului este considerat legitimal A primeasca prestatia. in doctrina se arata ca aceste titluri nu incorporeaza drepturi, aga cum este cazul | titlurilor de credit. De aceea, ele sunt considerate contrasemne de legitimare.Sectiunea a Il-a Cambia Subsectiunea | Consideratii generale 1289. Precizri prealabile. Cambia este unul dintre titlurile de credit cu mare _ aplicabilitate in activitatea comerciala. _ Datorité folosirii ei pe scaréi larga si In raporturile comerciale internationale, cambia luridice unitare. in anu! 1930, s-a incheiat la Geneva ~ conventia referitoare la legea uniform’ a cambiei $i biletului la ordin Cu toate cd Romania nu a aderat la aceasta conventie, cele mai multe prevederi aie legii uniforme au fost preluate in legea romana. intr-adevar, Legea nr. 58 din 1 mai 4934 asupra cambiei si biletului la ordin' a folosit ca model legea italiana asupra cambiei si biletului la ordin din 14 decembrie 1933, care se intemeia pe legea uniforma " acambiei si biletului la ordin*. In conditile formarii economiei de piaté in tara noastra, au fost luate unele masuri -__Astfel, prin O.G. nr. 11/1993 au fost aduse unele modificari si completari Legii nr. "58/1934 asupra cambiei gi biletului la ordin®. Anumite modifica si completdiri au fost menite revenirii la forma initiala a reglementarii legale’. Apoi, Banca National a Romaniei a emis anumite norme-cadru privind comertul _cecuri, precum si norme tehnice privind cambia $i biletul la ordin, potrivit uzantelor _inlernationale actuale®. In sfarsit, Banca Nationala a reglementat un sistem informational menit sa inta- teasc siguranta creditului cambiei, biletului la ordin si cecului, prin crearea Centralei Incidentelor de Plati®. ___ Legea nr. 58/1934 a fost modificata si completaté prin O.U.G. nr. 39/2008", aprobata cu modificairi si completari prin Legea nr. 163/2009° si Legea nr. 76/2012° ''M. Of. nr. 100 din 01 mai 1934. __? Asupra originii cambiei si a evolutiei reglementarii legale, a se vedea D. Galagescu-Pyk, op. ait, vol. p. 58-142; P.V. Patrascanu, Drept comercial, Cambia, biletul la ordin, Ed. All, Bucuresti, = 1984,p. 9 si urm. *M. Of. nr. 201 din 23 august 1993. Legea nr. 58/1934 a fost republicatd tn M. OF. nr. 100 bis din " s4lunie 1996. “A se vedea O. Capatind, Cambia, biletul fa ordin $i cecul; noi regiementéiri, in RDC nr. 1/1994, _ pSsjurm. * A se vedea: Normele-cadru nr. 6/1994 si Normele tehnice nr. 10/1994 (M. Of. nr. 119 bis din 14 junie 1995) * A se vedea Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralet Incidentelor de Plati (M. Of. nr. 120 din 09 martie 2001). A se vedea R Economu, Sistemul informativ pentru asigurarea creditului cambiei, biletului fa ordin $i cecului, in ROC in, 12/1996, p. 46 si urm. 7M. Of. nr. 284 din 11 apriie 2008. $M. OF. nr. 322 din 14 mai 2008. *M. OF. nr. 365 din 30 mai 2012. Cu privire [a titlurle de valoare, in condifile noului Cod civil, a se vedea Aida-Diana Dumitrescu, ~ (Legea nr. 287/2009), in Dreptul nr. 8/2012, p. 28 si um. Ase vedea si G.F. Popescu, Biletul /a ordin, ~ cecul si cambia. Jurisprudenta comerciald $i penal, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2011630 CAPITOLUL Vil Subseofiunea a Il-a Nofiunea $i caracterele cambici §1. Notiunea cambiei 4290. Definitia cambiel. Legea nr. 58/1934 nu da 0 definitie a cambiei’. Ea cuprinde ins anumite dispozifi privind cuprinsul cambiel Pe baza carora se poat defini acest titlu de credit. S Cambia este un inscris prin care 0 persoana, denumité tragator sau emitent, da dispozitie altei persoane, numité tras, sa pléteasca [a scadenta o suma de bani unel a treia persoane, numitd beneficiar, sau la ordinul acesteia’ oot. Subiectele raporturilor juridice cambiale. Aga cum rezult din definite, cambia implica participarea a trei persoane: s 3) tragaforul (emitentul) este persoana care emite filul el d& dispozitia sa se plateascd o suma de bani. Prin semnaitura sa, {ragatorul isi asuma obligatia de a face $8 se plateascd suma de bani beneficiarulul de cate tras. Emitentul inscrisului poarta Genumirea de trdgator, deoarece ,trage” titul asupra debitorulul care este obligat efectueze plata; ib) trasul este persoana careia i se adreseazé dispozilia (ordinul) de a plati o suma de bani; ¢ ¢) beneficiarul este persoana careia sau la ordinul careia urmeazai sa se facd pla de catre tras. 4 1292. Mecanismut juridic al cambiei. Injelegerea mecanismulul juridic al cambié presupune raspunsuri la trei intrebair. Cum se explicd dreptul tragatorului de a dispozite trasului sé facd o plat’? De ce trasul trebuie sa execute aceasta dispozite! Ince temei beneficiarul primeste plata? jin mod obignuit, emiterea unei cambil are la baza existenta unor raporturi jurid anterioare intre persoanele in cauza, care au ca izvor anumite acte juridice. In temeill > aeestor raporturi juridice, denumite raporturi fundamentale, fiecare persoana asiitatea de creditor sau debitor in raporturile juridice la care participa. Prin emiter cambiei si efectuarea plait se executd obligatile din raporturie juridice preexistente Cele aratate pot fi mai bine intelese prin urmatorul exemplu comerciantul A vinde comerciantului B 0 cantitate de marfa la preful de 50.000 lel, platibil a 60 de zile dela primirea marfi, Deci, cumparatorul B datoreaza vanzatorului A pretul marfii de 50.0 jel, care va fi platit la termenul convenit. in acelasi timp, comerciantul A datoreaza la randuri, faté de comerciantul C, la acelagi termen, suma de 50,000 lei dintr-un contrat de mprumut. in situatia dat, pentru simplificarea operatilor de plata a sumelor de bani dator comerciantul A va trage 0 cambie asupra comerciantulul B in favoarea comerciantului G _ + Notiunea de cambie provine din cuvantul italian cambio, care inseamnd ‘schimb, reglementarea Codului comercial, cambia era denumita si iraté sau polifa (art. 270). Ta se vedea T.R. Popescu, op. cit, p. 420. D. Galagescu-Pyk, op. ct., vol. |, p. 234; P. Patra ©. Sachelarie, Titlurile de credit in ‘comertul international, Ed. Scrisul romanesc, Craiova. 1975, p. O. Capafind, Branduga Stefénesou, op. oft, vol. Il P. 79; |. Turcu, op. cit, vol. II, p. 98. A se ved Oa rsual practic de crept cambial, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1996; V. Lua, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998. * Agupra cambiei de complezenta a se vedea P. Demetrescu, Cambia, Biletul la ordin, Ed. Tiparul Romanese, Bucuresti, 1942, p. 36._Titlurile de credit 631 Deci, fiind creditor al pretului, comerciantul A (trégator) va da o dispozitie “comerciantului B (tras), care este debitor al pretului, sa plateascd la scadenté suma de '000 lei direct comerciantului C (beneficiar), care este creditorul comerciantului A din tontractul de imprumut. Prin plata la scadenta a sumei de 50.000 lei, facut de catre mmerciantul B (trasul) c&tre comerciantul C (beneficiar) se stinge, atat obligatia - comerciantului B fat de comerciantul A (din contractul de vanzare-cumpéirare), cat si igatia comerciantului A fata de comerciantul C (din contractul de ‘imprumut). cum se poate observa, in situatia aratata, in loc s pldteasca in numerar datoria sa din contractul de imprumut, comerciantul A jl remite comerciantului C cambia tras pra comerciantului 8, urmand ca, la scaden{a, posesorul cambiel sa incaseze ‘suma de 50.000 de la comerciantul B. in doctrina, creanta tragatorului fata de tras, care justificd emiterea cambiel, este fenumitd proviziune sau acoperirea cambiei, iar creanta beneficiarulul fata de tragator se numeste valoarea furnizata. ‘Trebuie arditat c& rolul cambiei nu se reduce la operatiunile de plata mentionate. Beneficiarul cambiei (In exemplul dat, comerciantul C), fiind creditor al sume dent, va putea folosi cambia pentru a-si achita la ndul su o datorie fat de un creditor (de exemplu, comerciantul D). Acest lucru se alizeaza prin transmiterea cambiei printr-o operatiune numita gir. Operatiunea girulul nsta in dispozitia pe care beneficiarul o da trasului de a plati suma mentionata in Cambie persoanei indicate de beneficiar. La réndul sau, dobanditorul cambiei (giratar) poate transmite cambia, prin gi, altui comerciant (E), iar acesta, mai departe, comer- jantului F etc. Daca beneficiarul cambiei sau dobanditorul ei prin gir (giratarul) are nevoie de bani | in numerar, inainte de scadentd, poate remite cambia unei banci, care va achita ‘imediat suma mentionaté in cambie. Aceastd operatie se face prin gir gi se numeste peratie de scont. intrucat cambia nu a ajuns la scadenta, banca va reine o suma care _Teprezinté echivalentul dobanzilor pe timpul rmas pana la scadenta. "Tn incheierea celor aratate se impune o precizare. Raporturile juridice care exist’ cambiei (raporturile fundamentale) explica si justifica emiterea cambiei. Dar, dat’ emis cambia, ea trebuie privitd prin ea insasi, ca un titly de sine-statator. lodat’, operalille privind cambia fac abstractie de existenta raporturilor fundamen- tale. Aceste operatii sunt guvernate de reguli speciale, care sunt diferite de regulile care reglementeaz’ raporturile fundamentale’. Regulle speciale privind crearea ‘raporturior juridice cambiale, circulatia, garantarea si plata cambiel sunt cuprinse in egea nr. 58/1934. - Trebuie observat ins cd emiterea cambiei nu duce fa stingerea raporturilor juridice undamentale. Aceste raportur juridice subzista, afara de cazul cand partie au convenit vatie, adicd stingerea obligatiei vechi din raportul fundamental gi Tnlocuirea e! cu 0 igatie noua, rezultatd din raportul cambial (art. 64 din Legea nr. 58/1934). . * supra relajel dintre raporturle fundamentale gi actiunea cambiald, 2 se vedea IN. Fintescu, drept comercial, vo. lI. Bucuresti, 1929, p. 31-41 2 Asupra raportului cambial gi raportului fundamental, a se vedea MN. Costin, V. Luha, vacteristicile structurale ale cambiei, in ROC nr. 4/1995, p. 44-46.CAPITOLUL VI 632 §2. Caracterele cambiei 4293. Precizéri prealabile. Fiind un tit de credit, cambia are caracterele cate sunt comune acestor tiluri. Dar, pe langa aceste caractere generale, cambia are $ Snumite caractere proprii. Vom evoca acele caractere ale cambiei care Ti configureaza specificitatea ca titlu de credit’. 1294. Cambia este un titlu de credit. Cambia este un insoris care confer posesorului legitim dreptul de a primi suma de bani menfionata in cuprinsul su. Plata | Gispusa de tragator devine exigibila dupa scurgerea unui termen de la data emiteri | Sambiel. Datorita acestui fapt, prin cambie se realizeaza o operatie de credit. Scadenta este unicd pentru toate obligatile cambiale rezultate din cambie. 4295. Cambia are ca obiect plata unei sume de bani. Dispozitia tragatoruld data trasului priveste plata unei sume de bani. Deci, obligatia cambiald poate avea ca” obiect numai plata unei sume de bani, cu excluderea oricarel alte prestati ‘De remarcat c& toate obligatiile cambiale vor avea ca obiect plata aceleiasi sum’ de bani pe care trgatorul a mentionat-o in cambie, afara de cazurile cand legee prevede altel. $296. Cambia este un titlu complet. Dreptul si obligafia corelativa sunt cele @ cuprinse in inscris (quod est cambio, non est in mundo) in lipsa unei mentiuni # eseniiale din inscris este exclusé folosirea unor elemente exterioare, chiar daca in Re Cambie ¢-ar face trimiterea la ele. Aceasta interdictie decurge din caracterul literal a cambiei intemeiat pe formalismul titlurilor de credit 1297, Cambia este un titlu la ordin. Dreptul cuprins in cambie poate fi exercital 4 de beneficiar sau de persoana careia acesta i-a transmis cambia prin gir. Clauza 12” ordin’ este subinfeleasai in orice cambie, Deci, emitentul cambiei autorizeaza pe posesorul ei s& o transmita altei persoane oricand doreste sila Infinit? Legea permite transmiterea cambiei si pe calea dreptului comun a cesiuni de creanta. In acest scop, in cambie trebuie sa se facd mentiunea ,nu la ordin”. 1298. Cambia este un titlu abstract. Drepturile gi obligatile rezultate din cambié 9 existé in mod valabil, independent de cauza juridic’ care le-a generat (raporturle fundamentale). jntrucat cambia este un titlu abstract, pentru valorificarea drepturilor si realizarea obligatilor cambiale nu trebuie fcuté dovada raporturilor fundamentale, Din moment cae Tost emisd, cambia si, implicit, drepturle si obligatile cambiale au o existent de 7 Sine-statatoare, Datorité caracterului sau de tit abstract, cambia se emancipeazé tol] de cauza juridic’ din care s-a nascut. In consecinta, drepturile si obligatile cambiale sunt analizate in sine, fara vreo referire la raporturile fundamentale. {299. Cambia creeaza obligatii autonome, Toate obligalile care se nasc dh cambie au o existent juridicd de sine-statatoare. Fiecare semnatura pusd pe tity creeaza un raport juridic distinct cu regim propriu. in consecint&, vicille sau lipsuflé unui raport juridic nu afecteaza valabilitatea celorlalte raporturi juridice. Astfel, daca beneficiarul transmite cambia prin gir, el isi asuma fata de dobanditt (giratar) 0 obligatie valabild, chiar daca dreptul sau era afectat de vici : “Tol astfel, daca o persoana (avalist) garanteaz& obligatia trasului acceptant, bf. | gatia de garantie (obligatie accesorie) este valabilé, chiar dacé obligatia trasului (obi = gatia principal) este anulabil pentru vicii de consimtamant ori incapacitate : —_— TA se vedea: P. Demetrescu, Cambia. Biletul la ordin. Cecul, p. 19 si urm.; P. Patrdgcanis aa 4 ©. Sachelare, op. cit, p. 34 slum. 0. Capafina, Brandusa Stefanescu, op cit, vol. ll, p. 80-81. ‘Ase vedea D. Galagescu-Pyk, op. cit, vol. |, p27.633 Trebuie aratat cé recunoasterea valabilitatii obligatiilor cambiale are ca premisa > | axistenta unei cambii emise cu respectarea cerintelor legii ia 1300. Cambia creeaza obligatii neconditionale. Obligatile cambiale nu pot fi subordonate unei conditii (eveniment viitor si nesigur) ori unei contraprestati din partea “Posesorului cambiei. Stipularea unei condifii are drept consecinté subminarea sigu- i} antei circulatiei cambiei, intrucat afecteaz4 insasi existenta obligatiei cambiale. De H aceea, legea prevede nulitatea cambiei, in cazul cand ordinul de plata al trasului este conditionat. 1301. Cambia creeaza obligatii solidare. Prin specificul ei, cambia este menitA 8a circule. Deci, prin transmiterea cambiei pe calea girului, obligatiei initiale a traga- _forului (privind acceptarea si plata cambiei de catre tras) i se adauga obligalille uccesive asumate prin semnatura proprie, de fiecare transmitétor (girant) fat de lobanditor (giratar). Girul realizeazd nu numai transmiterea cambiei, ci si garantarea _ dobanditorilor succesivi ai cambiei. in consecinta, fiecare semnatar al cambiei se _ | _ obliga la acceptarea si plata cambiei la scadenta. Obiigatiile cambiale nascute din sem- ee ultimul posesor al ) area cambiei sunt solidare. Aceasta inseamna o8, la scadent 4 tambiei va putea cere plata sumei de bani prevazuta in cambie de la tras, iar in caz de fefuz, de la oricare dintre ceilalti semnatari ai cambiei, far a exista o ordine prestabilits. ___ 1302. Concluzii. in lumina celor ardtate, cambia apare ca un titlu la ordin complet s/formal, care incorporeazé o obligatie abstract, aulonomé $i neconditionata de plats nei sume de bani de catre semnatarii cambiei, tinuti solidar pentru executarea obligatie. Subsectiunea a Ill-a Funetiile cambiei 1303. Precizari prealabile. Doctrina dreptului comercial consider cA trei sunt | functille cambiei: functia de instrument de schimb valutar, functia de instrument de {credit si functia de instrument de plata’ Rolul flecdreia dintre aceste functii ale cambiei a cunoscut 0 anumita evolutie, determinaté de nevoile activitatii comerciale” 1304, Functia de instrument de schimb valutar. Cambia a aparut ca o nece- silate impusa de nevoile existentei unui instrument juridic prin care s& se realizeze schimbul valutar. Noliunea de cambie este preluati din dreptul italian si are la bazd cuvantul ,ambio", care inseamna, schimb. in dreptul francez se foloseste expresia , lettre de change’, care inseamna ,scrisoare de schimb”. Deci, cambia era menita sa realizeze un schimb. La origine era vorba de un schimb de moneda {In Evul Mediu, in perioada inflorii comertului, cei care faceau comert in alte téri Yruntau mari dificultafi, din cauza drumurilor lungi si nesigure, in transportul banilor in fumerar in fara unde trebula sa plateascd marfurile cumparate. Pentru inidturarea acestor inconveniente s-a imaginat cambia. * Unii autori considera ca aceste functiiconstituie functia economicd a cambiei. A se vedea TR Popescu, op. cit., p. 428. Ase vedea LN. Fintescu, op. cit, vol. Il, p. 12-15; D. Gélésescu-Pyk, op. cit, vol. |, p. 41 si urm. _ Ase vedea si M.N. Costin, V. Luha, Fungfiile cambiei, in RDC nr. 3/1995, p. 22 si urm.634 CAPITOLUL Vil Comerciantul care urma sé faca plai intr-o tard strdina, in loc SA la cu sine suma de bani necesara si sa 0 schimbe acolo in Sara de bani mentionata in scrisoare. Cu suma de bani primité, comerciantul putea sf efectueze platile pentru marfurile cumparate. 4 Deci, in operatiunea realizata, bancherul avea calitatea de tragater, debiton bancherului avea calitatea de tras, iar comerciantul calitatea de beneficinr Prin acest procedeu se evitau inconvenientele transportului banilor $i, tolodala, realiza schimbul valutar. Functia cambiei de instrument de schimb valutar are, in prezent, 0 valoare istoricd. | Ea ar mai putea prezenta interes in raporturile comerciale internationale. 1305. Functia de instrument de credit. Principaia functie a cambiei este aceea 3 de instrument de credit. Intr-adevar, deoarece suma de bani prevazuta in cambie i {rebuie achitaté imediat, ci la un anumit termen, prin intermediul cambio! se acerdl debitorului un credit pe intervalul de timp pand la scadentés Astfel, angrosistul vinde o cantitate de marfa comerciantulul cu aménuntul, cu | Plata pretului la 30 de zile de la primirea marti (imp necesar pentru vanzaren en del a marfi si Procurarea sumei de bani pentru achitarea pretului). Pentru acoperiea Creditului acordat, angrosistul trage 0 cambie asupra comerciantulul cu am&nuntul in care se indica pe sine ca beneficiar al cambiei, pentru suma care reprezinta pret | Imairfi gi la 0 scadent& care coincide cu termenul de 30 de zile prevazut pent | achitarea pretului. Acordand un credit, angrosistul va avea drept la dobanda, care este inclusa in suma mentionata in cambie. a Elind beneficiarul cambiei, angrosistul nu este obligat sd astepte scadenta: a poate procura suma de bani prin scontarea cambiei fa banca specializata, primind ’ Suma prevazuté in cambie, mal putin valoarea dobanzii pand la scadenta. : De asemenea, beneficiarul cambiei poate s8 o transmit& prin gir unui alt comer ciant, pentru achitarea unei datorii', a 1306. Functia de instrument de platé. Cambia are si functia de instrument de i plata. 4 Aceasta funclie este asemanatoare functiei pe care o indeplineste monede Cambia prezinta ins avantajul cd evita folosirea de numerar. Avand de achitat 0 datorie faté de un creditor al sdu, beneficiarul unei cambii & putea sd sconteze cambia si cu suma de bani obfinuté sd efectueze plata cate | creditor. Dar, in loc sa sconteze cambia, beneficiarul poate sd isi achite datora pth 4 ransmiterea cambiei, prin gir, cdtre creditorul su (giratar), Acesta, la scade 13, va | obline suma de bani inscrisé in cambie de la debitor (tras). Prin plata cambial tole Gatorile cambiale se sting, inclusiv datoria beneficiarului fata de creditorul sau, Cambia poate fi folosita ca instrument de plata si in alt mod. Un comerciant favoarea creditorului, pe care il indica in calitate de beneficiar al cambiel, Datore ¢8 stinge prin plata cambiei. eeSubsectiunea a IV-a Natura juridica a cambiei 1307. Precizari prealabile. in doctrina dreptului comercial existé o mare contro- 184 asupra calificarii raporturilor juridice care iau nastere prin emiterea si punerea in “Giculatie a cambiei. Problema priveste atat latura pasiva, cat si latura activa a rapor- lor juridice cambiale. Vom prezenta pe scurt elementele acestei controverse’. 1308. Natura juridica a obligatiei cambiale. Sub aspectul laturii pasive a rapor- "lui juridic cambial, problema care se pune este cea a precizarii izvorului obligatilor ‘care iau nagtere din cambie. Sunt avute in vedere obligatia fundamentala, obligatia de fegres si obligatia de garantie. "_ Obligatia fundamentala este obligatia tragatorului de a face s& se plateasca de catre tras beneficiarului suma de bani aratata in cambie. Obligatia de regres este obligatia tragatorului si a girantilor de a achita suma de bani mentionata in cambie, daca trasul (principalul obligat) nu accept ori nu plateste _ suma de bani beneficiarului. __ Obligatia de garantie este obligatia avalistului de garantare a trasului sau a girantului. Pentru explicarea izvorului obligatiilor cambiale, in doctrina au fost exprimate mai ~ multe opinii. a. Unii autori au formulat asa-zisele teorii contractuale, apeland la institutii cum sunt | delegatia imperfectd, stipulatia pentru altul, cesiunea etc. Acestor teorii li s-a reprogat cA nu explica situatia juridica a creditorului cambial (beneficiarul sau giratarul) al cArui drept izvorand din titlu are un caracter autonom. Alti_autori, cunoscuti ca adepti ai teoriilor actelor unilaterale, au sustinut c& | dbligatiile cambiale sunt deciaratii unilaterale de vointd, prin care se asuma obligatii fala de 0 persoana nedeterminata, dar determinabild prin interventia unor elemente ulterioare. Cat priveste momentul nasterii obligatilor unilaterale, majoritatea autorilor sunt de | Parere c& acesta este momentul redactarii documentului (teoria creatiei), iar nu cel al " deposedarii de titlu (teoria emisiunii). in sfargit, alti autori, imprumutand unele elemente din teoriile contractuale si din teoriile unilaterale, au formula asa-numitele teorii mixte. Ei sustin ca, de vreme ce titlul cuprinde ordinul necondifionat de a se plati o suma determinata, aceasta declaratie (promisiune) este un act juridic. Obligatia tragatorului fata de beneficiar se naste dintr-un act juridic, iar fat de posesorul de bund-credinta ulterior, obligatia are ca izvor " aparenla de existen{ a raportului juridic creat prin semnarea titlului. Deci, este suficient crearea titlului ca apoi obligatile care izvorasc din el s& fie quvernate de lege, care se adauga vointei semnatarului cambiei. 1309. Natura juridica a dreptului rezultat din cambie. Sub aspectul laturii active a raportului juridic cambial, controversa priveste natura dreptului pe care o persoana il are asupra inscrisului pentru a putea exercita actiunile cambiale. " Asupra controversei, a se vedea: D. Galagescu-Pyk, op. cil, vol. |, p. 182-232; P. Demetrescu, Cambia. Biletul la ordin. Cecul, p. 24-33; P. Patrscanu, O. Sachelarie, op. cit, p. 14-19; E, Cristo- foreanu, Tratat de drept cambial, vol. |, Ed. Curierul judiciar, Bucuresti, 1936, p. 53 si urm. ‘A se vedea si G. Ripert, R. Roblot, Traite élémentaire de droit commercial, vol. I, Paris, 1996, p. 171 siurm,636 CAPITOLUL VII Majoritatea autorilor sustin teoria proprietatii si cea a posesiunii. Aceasta sustinere Se intemeiaza pe dispozitile legi, care previd cA cel care are titlul (Inscrisul) este nu _ numai posesorul lui, ci i titularul creantei mentionate in titlu. Pentru a fi considerat creditor al creantei si a putea cere executarea obligatiel este Suficient ca 0 persoana s& posede cu bund-credinté titul. Potrivt principlulul bing Cunoscut, posesia de bund-credinta prezuma litlul de proprietate. 4 1310. Coneluzii. in doctrina modema se considera cA institutile dreptului civil nu Pot explica specificitatea raportului juridic cambial. Cambia este socofité ca un acl Juridic complex. Acest act juridie produce efecte care au un dublu izvor: manifestarea _ de vointd a trégatorului si legea Obligatia tragatorului si dreptul corelativ al beneficiarului au ca izvor vointa tré- gatorului exprimata in titlu. Exercitarea dreptului impotriva semnatarilor ulteriori (coobligali) se realizeaz’ in Puterea legii si are ca premisa prezumtia de regularitate a titlului Din moment ce cambia este emisdi cu respectarea conditilor necesare, legea asigura posesorului tillului 0 protectie deplind. Acesta este indreptalit s& primeased Suma de bani mentionata in titlu, chiar daca in fapt datoria nu ar exista. In beneficul Securitatil raporturilor comerciale, aparenta se impune asupra realitti Subsectiunea a V-a Conditiile cerute pentru valabilitatea cambiei 4 §1. Notiuni generale 1311. Precizari prealabile. Emiterea cambiei si circulatia ei implicd anumite rapor. {ur juridice, Aceste raporturi juridice iau nastere prin manifestarea vointei traigatoruu, trasului, beneficiarului, girantului, giratarului etc. Pentru a produce efecte juridice, adicg : Pentru a da nastere la acte juridice, vointa persoanelor respective trebuie sa se manifeste in conditile legi. Legea nr. $8/1934 cuprinde anumite dispozifiprivind reprezentarea cambial, Or ae aumeroase dispoziti referitoare la condiile de forma ale cambiei. In absenfa tinor dispoziti speciale, conditile cerute pentru valabiltatea cambiei sunt cele rege mentate in dreptul comun. §2. Conditiile de fond ale cambiei 1312. Caracterizare generala. Legea nr. 58/1934 nu cuprinde nicio dispozitie Speciala referitoare la conditiile de fond ale cambiei, In consecinta, pentru valabilitatea cambiei, trebuie indeplinite conditile prevézute de Codul civil pentru validitatea actelor Juridice: consimtéméntul, capacitatea, obiectul si cauza (art. 1179 C. civ.) Conditile dreptului comun trebuie apreciate cu luarea in considerare a natufi cambiei si a dispozitillor legale privind acest titlu : Consimtémantul si cauza cambiei prezinté 0 particularitate. In aprecierea lor trebuie avut in vedere caracterul general si abstract al obligatilor cambiale Asa cum am aratat, orice obligatie cambiala se desprinde de cauza care i-a dat nastere gi se manifesta ca 0 obligatie de sine-statatoare. Ssupra conditilor actuluijurdic, a se vedea Gh. Beleiu, Drept civil roman, p. 136 si um; 4 Sore Carla Alexandra Anghelescu, Curs de drept civil Partea general, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2011, p. 122 gi urm._ Titlurile de creait 637 Capacitatea ceruta pentru asumarea unor obligatii cambiale este cea prevazutd de | dispozitile Codului civil pentru incheierea actelor juridice. Obiectul cambiei il constituie prestatiile la care se obliga persoanele implicate in faporturile cambiale. Fiecare obligatie cambialé are un obiect concret, care este " determinat de natura obligatiei asumate (tragator, tras, avalist etc.) Nerespectarea conditiilor cerute pentru validitatea cambiei atrage dupa sine _ sanctiunea nulitati, in condifile reglementate de dreptul comun §3. Reprezentarea cambiala 1313. Principiile reprezentaril cambiale. Obligatiile cambiale se pot naste si prin feprezentare. Articolul 10 din Legea nr. 58/1934 prevede ca orice persoana se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacd mandatul este conceput in termeni generali in 0e priveste dreptul mandatarului de a emite sau a semna cambii. Din dispozitile legii rezulta c& 0 persoand se poate obliga cambial si prin folosirea mandatului. Pe baza unui mandat, mandantut i! imputericeste pe mandatar sé emita ori sé semneze cambii in numele $i pe seama mandantului. Legea nu cere ca mandatul sa fie special. Mandatul este valabil chiar daca este conceput in termeni generali, prin care mandatarul este imputernicit sd emit ori s& semneze cambii. in baza unei atare imputerniciri, mandatarul poate emite ori semna _ oricéte cambii si in oricare dintre calitaitle admise de lege: tragator, acceptant, girant, avalist’ Cat priveste forma mandatului, Legea nr. 58/1934 nu impune nicio conditie. Aceasta inseamna c& mandatul poate fi dat, potrivit dreptului comun, in forma scrisé (procura), verbala ori chiar in mod tacit (art. 2013 C. civ.) Trebuie aratat cd daca mandatul poate fi dat in orice forma (scris4, verbala, tacit’), apoi actu! juridic incheiat de mandatar in baza imputericini trebuie sé imbrace Intotdeauna forma scrisa ceruté de lege pentru inscrisul cambial. Pentru a exista 0 reprezentare cambiala, legea cere ca raportul de reprezentare si rezulte din insusi titlul cambial. intr-adevar, mandantul va fi obligat prin actul juridic incheiat de mandatar numai dacé mandantul este indicat in titlu, Deci, mandatarul semneazé cu numele sau cambia, dar trebuie s4 menfioneze calitatea sa de repre- zentant si sa arate persoana mandantului in numele si pe seama céruia a Incheiat actul juridic. In mod obignuit, semnatura mandatarului este insotit de mentiunea prin procura” ori alt expresie echivalenté si de numele persoanei care i-a dat ‘imputernicirea”, Conditia legii nu este indeplinita daca inscrisul cambial poarté numai semnatura mandatarului, fara indicarea persoanei mandantului. in acest caz, se naste o obligatie cambiala, dar ea il priveste exclusiv pe semnatarul cambiei De asemenea, conditia legii nu este respectata daca inscrisul cambial este semnat _ de mandatar, dar cu numele mandantului. In acest caz, mandantul nu este obligat 3. Cristoforeanu, op. cit, vol. |, p. 206. *CAB., s. a Vea com., dec. nr. 1749/2007, in C.A.B,, Culegere, 1, 2007, p. 69. Formula .prin procura’ nu este necesar in cazul unei persoane juridice. CSJ, S.U., dec. nr. 1/2003, in Curierul judiciar nr. 5/2003, p. 83.638 CAPITOLUL Vil cee cambial, deoarece inscrisul nu cuprinde semnaitura sa, iar mandatarul nu este obligat pentru ca numele sau nu figureaza in inscrisul cambial’. Dovada mandatului se poate face cu orice mijloace de proba, in condilile legii. 1314. Falsul reprezentant. Reprezentarea cambiala presupune, asa cum am aratat, existenta unei imputemiciri dat de mandant mandatarului pentru a incheia anumite acte juridice cambiale in numele si pe seama mandantulu Problema este aceea de a sti care va fi situalia in cazul in care o persoand semneaza cambia ca reprezentant al altel persoane, fara a avea imputemicire din partea acesteia, ,__ Se poate sustine cd intr-un asemenea caz nu se naste nicio obligatie cambiala intr-adevar, pretinsul reprezentat nu poate fi obligat, deoarece nu a semnat cambia si nici nu a dat imputernicire in acest sens, iar falsul reprezentant nu poate fi obligat | intrucat din titlu rezulta c& nu a inteles s se oblige personal E Cu toate acestea, pentru a asigura o incredere in valabilitatea titlului si deol Circulatia cambiei, legea recunoaste o obligatie in sarcina falsului reprezentant. Potrivit art. 9 din Legea nr. 58/1934, acela ce pune semnatura sa pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra, este tinut personal in temeiul cambiei si, dacd a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. fe Deci, in temeiul legii, falsul reprezentant devine personal obligat cambial, indiferent § daca a fost sau nu in culpa. El va fi obligat in aceleasi conaifii ca si pretinsul repre- | zentat. Legea consacra aceeasi solutie si pentru cazul cénd reprezentantul a actionat pe baza unei imputerniciri, dar a depasit aceasta imputemicire. In acest caz, reprezen- tantul va raspunde pentru intreaga suma mentionata in cambie, iar nu numai pentru diferenta® Trebuie aratat ca lipsa imputernicirii, respectiv depasirea imputemicirii, produce efectele mentionate, indiferent de calitatea in care persoana in cauza a semnat cambia (tragator, girant, avalist). Falsu! reprezentant sau reprezentantul care si-a depasit imputemnicirea va avea calitatea celui pentru care a semnat, cu precizarea ca obligatia nascuta este o obligatie proprie, iar nu o obligatie a pretinsului reprezentat. Din dispozitile art. 9 din Legea nr. 58/1934 rezulta c obligatia falsului reprezen- tant existé dacé sunt indeplinite urmatoarele conditii’: reprezentantul s& semneze cambia cu propriul séu nume; din inscris s rezulte calitatea sa de reprezentant reprezentantul s& nu fi avut imputernicire ori sa fi depasit limitele acesteia. Obligatia cambiala a falsului reprezentant se naste in momentul cand se face dovada ca nu a existat o imputernicire ori aceasta a fost depéisita. Intr-adevar, deoarece cambia a fost semnata de 0 persoana in calitate de reprezentant, in mod firesc, posesorul cambiei va formula pretentiile sale impotriva reprezentatulul. Daca acesta contest existenta imputemicirii ori invoca depasirea imputernicirii, in temeiul legii se va naste obligatia cambiala a falsului reprezentant. in consecin{a, posesoru) | cambiei il va putea actiona pe falsul reprezentant, care va raspunde in calitatea pe = care 0 are pretinsul reprezentat. | Ase vedea P. Patrdscanu, O. Sachelarie, op. cit, p. 111 in acest sens, a se vedea D. Galigesou-Pyk, op. cit, vol. I, p. 578. In sensul c& in acest caz mandantul va fi obligat in limitele imputericiri, iar mandatarul pentru ceea ce depaseste limitele Imputemiciri, a se vedea P. Patragcanu, O. Sachelarie, op. cit, p. 111 Asse vedea E. Cristoforeanu, op. cit, vol. p. 201{In caz de litigiu, pentru a evita o eventual contestatie, posesorul cambiei poate ema in judecatd atat pe reprezentat, cat si pe reprezentant. - Potrivit legii, daca falsul reprezentant a platit cambia, el va avea aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Calitatea falsului reprezentant va fi cea pe are ar fi avut-o reprezentatul, daca plata ar fi fost fAcuta de acesta. ind reprezentatul ratificd actele incheiate fara imputemicire ori cu. depasirea puternicirii. Ratificarea — expres sau tacita - echivaleazd cu recunoasterea istentei reprezentarii (ratihabitio mandato aequiparatur). 1315. Precizari prealabile. Ca orice tilu comercial de valoare, cambia are un acter formal. Acest caracter trebuie inteles sub un dublu aspect: cambia trebuie s& inscrisul s& cuprinda in mod obligatoriu mentiunile prevazute lege. 1316. Conditia formei scrise. Legea nr. 58/1934 nu prevede in mod expres \itia formei scrise. Aceasta conditie este subinfeleas de vreme ce art. 1 din lege s¢ referd la ,textul inscrisului’, iar cambia trebuie semnata si poate fi transmisa prin gir fot prin semnatura. _ Cambia este un inscris sub semnatura privat avand configurarea unei scrisori intocmite de tragdtor si adresata trasului. Nimic nu se opune ca inscrisul sa fie ~autentic. __ Cambia poate fi scrisa in limba romana ori intr-o limba strain, indiferent daca ersoanele implicate cunosc ori nu aceasta limba __O cambie poate fi scrisd de mand, batuté la masina ori tiparita. Se admit si formularele tipizate, care se completeaza in spatille libere’. in toate cazurile insa, emnéitura trebuie sa fie manuscrisa, adica s8 aparlind persoanei care semneaza. 1317. Mentiunile obligatorii ale cambiei. inscrisul cambial trebuie sA cuprinda igatoriu mentiunile prevazute de art. 1 pct. 1-8 din Legea nr. 58/1934. a) Denumirea de cambie. Potrivit legii, inscrisul trebuie sa cuprinda denumirea de ambie ,in insusi textul titlului”. Aceasta cerinta este menit s atraga atentia celui care neaz asupra naturii obligatiei ce isi asumé si asupra efectelor sale (ictu ocul). Intruct legea impune ca in inscris sa fie inclus& mentiunea de cambie, inseamna C4 nu sunt admise expresii echivalente. in consecinta, nu ar putea fi folosite notiunile de ,trata” sau ,polifa’, care erau folosite de reglementarile anterioare, chiar dacd in recut erau larg cunoscute. Denumirea de cambie trebuie exprimaté in limba folosit pentru redactarea inscrisului b) Ordinu! neconditionat de plata a unei sume de bani determinate. Inscrisul frebuie s cuprinda ordinul pe care tragatorul jl da trasului de a plati beneficiarului o suma de bani determinata. Legea nu prevede termenii care trebuie folositi. In consecinta, ordinul de plata buie exprimat sub forma unui ordin propriu-zis (,platif’, ,veti plat” etc.) sau in alta Mma mai politicoasa’, ,va autorizez sa platit” etc. In toate cazurile, ordinul trebuie s& i |RET ARNOT 640 CAPITOLUL Vil ——— erro fie clar si precis, deoarece nu pot fi folosite alte inscrisuri pentru interpretarea inscrisului cambial. Legea prevede expres ca ordinul trebuie sé fie necondifionat. Orice condiie of contraprestatie care afecteaza ordinul de plata atrage nulitatea cambiei. Ordinul trebuie sa priveasca plata unei sume de bani determinate. Deci, se are in vedere o plata efectiva ce urmeaza a se face de catre tras. Aceast plat trebuie s4_ aiba ca obiect numai o sum& de bani si intr-un cuantum determinat. In afar de indicarea sumei, trebuie s& se precizeze felul monedei. Fara aceasta precizare,_ cambia este lovita de nulitate. : Daca suma de bani a fost aratata in cifre si litere, in caz de neconcordan(a inte ele prevaleaz’ suma aratata in litere (art. 6 din lege) c) Numele trasului, Legea cere ca inscrisul sa prevada numele persoanei cae trebuie sa execute plata, adic& numele trasului. Se are in vedere numele si prenumele in clar, ale persoanei fizice, respectiv denumirea persoanei juridice ori a entital se obliga. Legea cere indicarea in cambie a codului trasului, respectiv a numarului uric de identificare prevazut in documentele de identificare sau de inregistrare ale trasului, in cazul neindicarii trasului, cambia este lovit de nulitate. in calitate de tras poate fi indicata orice persoana fizicd sau juridica. In practicé, a indicarea trasului sunt avute in vedere raporturile fundamentale. 4 Potrivit legii, in calitate de tras poate fi indicat insusi tragatorul (art. 3). Legea permite si posibilitatea indicdrii mai multor persoane in calitate de tras, dar in mod cumulativ, adic numai daca fiecare din aceste persoane accepta plata intredi: sume (obligatie solidara). Nu se admite indicarea altemativa a mai multor tr, deoarece se creeaza o nesiguranta in privinta platii cambiei'. 4 Trebuie aratat cd indicarea unei persoane in calitate de tras nu creeaza prin aces! fapt obligatia persoanei in cauza de a plati suma de bani. Aceasta obligatie se nase numai prin acceptarea cambiei. Din momentul acceptarii cambiel, trasul devine obliga: cambial, in calitate de debitor principal al cambiei*, : d) Indicarea scadenfei. Potrivit legii, inscrisul trebuie s indice scadenta, adi data la care obligatia cambiala devine exigibila si posesorul cambiei poate cere pla’ sumei de bani mentionat in inscris. Indicarea scadentei prezinta interes deosebit, deoarece de la data scadente! Produc efectele cambiale. Intr-adevar, numai plata la scadent& are efect libe pentru debitor. Totodata, in raport de data scadentei se stabilesc zilele legale Prezentare la plata a cambiei si se calculeaza termenele de prescriptie. Pentru a produce efecte, scadenta trebuie s indeplineasca anumite condi. Astfel, scadenta trebuie sa fie certé, adica sa arate ziua ori termenul maxim cadrul cruia posesorul cambiei se va prezenta la plata. Apoi, scadenta trebuie sa fie unica; legea interzice cambia cu plata in rate. 0: cambie cu scadente succesive este lovitd de nulitate (art. 36 din lege). a in sfarsit, scadenta sa fie posibila. Cambia cu o scadenta care nu este pos este nuld; de exemplu, o data anterioara emiterii cambiei Fiind o mentiune a cambiei, scadenta trebuie sd rezulte din inscris, deoarece, cum am ardtat, mentiunile unui titlu comercial de valoare nu pot fi interpretate compietate prin alte inscrisuri. 3 } Asupra problemei, a se vedea D. Galdgescu-Pyk, op. cit, vol. |, p. 289-290. * Ase vedea infra nr. 1345.tebuie aratat ca, potrivit legii, neindicarea scadentei nu atrage nulitatea cambiei. enta scadentei, cambia este socotita platibila ,/a vedere”, adic la prezentarea ei 2 din lege). fodalitatile de stabilire a scadentei sunt prevazute de lege. Articolul 36 din Legea 58/1934 prevede cA o cambie poate fi trasa: la vedere; la un anume timp de la re; la un anumit timp de la data emisiunii; la o zi fixd. ‘cadena la vedere. O atare scadenta permite ca plata cambiei s& se faca, ,la zentare’, sau ,/a cerere”, potrivit intereselor posesorului cambiei (atunci cand ,o debitorul). Cambia cu scadenté ,la vedere” poate fi prezentatd la plata chiar in ziua emiteri i cel mai tarziu intr-un an de la emitere” (art. 37 din lege), ‘Asa cum am ardtat, dacd in cambie nu se indicd 0 scadenta, cambia este zumata ca fiind trasa ,|a vedere”. jcadenfa la un anumit timp de la vedere. Aceasté scadenta las posesorului posibilitatea prezentarii cambiei pentru plata la data pe care o doreste. in acest scadenta va fi la expirarea termenului prevazut in cambie, care curge din ziua ntérii cambiei din partea posesorului care tras; de exemplu, 30 de zile de la vezentarea cambiei.” _ Termenul poate fi stabilit in luni, sptmani, zile etc. Scadenfa la un anumit termen de la emiterea cambiei. in acest caz, scadenfa va fi expirarea termenului prevézut in cambie, care curge de la data emiterii titlului; de mplu, la 15 zile de la data emisiunii _Termenul poate fi stabilit in zile, sAptaméni, luni etc., ca si in cazul scadentei la un anumit termen de la vedere. " Obligatia va deveni scadenta in ultima zi a termenului (art. 39 din lege). ‘cadenta la o zi fixa. In acest caz, exigibilitatea obligatiei este determinata prin rea unei anumite zile; de exemplu, 1 octombrie 2010. Datorit preciziei sale, scadenta la 0 zi fixa este modalitatea cea mai frecvent sité in practic’. _e) Indicarea locului unde trebuie facuta plata. Inscrisul trebuie s& prevadé locul fe debitorul (trasul) va face plata, trucdt legea cere sa se indice locul platii, se considera cA trebuie sé se arate mai localitatea, iar nu domiciliul ori sediul debitorului. Deci, in cambie trebuie cizata localitatea unde se va face plata gi nu adresa completa a debitorului (strada, etc.). Legea permite indicarea mai multor locuri de plata. In acest caz, posesorul cambiei pe prezenta pentru acceptare sau plata la oricare dintre aceste locuri art. 2 alin. din lege} In lipsa unei mentiuni privind locul unde trebuie facut plata, legea prezuma ca loc lati, locul aratat langa numele trasului, care este considerat si loc al domiciliului ului [art. 2 alin. (3) din lege]. otrivit legii, printr-o clauz special se poate prevedea in cambie ca plata sa se la domiciliul unui tert, fie in localitatea unde domiciliaza trasul, fie in alta localtate. st caz, plata se va face de catre tert, afara de cazul cand se specifica expres ca ava fi facut de care tras la domiciliul tertului, O cambie care cuprinde o asemenea ciauza poarté denumirea de cambie domi-642 CAPITOLUL VII | ee f) Numele acelui caruia sau la ordinul céruia se va face plata. Potrivit legii, in cambie trebuie s se arate persoana céreia i se va face plata sau la ordinul cdreia plata trebuie facut. 2 Cambia este trasa in favoarea unei persoane determinate, care are calitatea de beneficiar al cambiei. De aceea, in cambie trebuie s se indice numele si prenumele, respectiv denumirea beneficiarului cambiei. De remarcat cd beneficiarul este primul Posesor legitim al cambiei si, in aceasta calitate, el are dreptul ca la scadent’, s& pretinda de la tras plata sumei de bani prevazute in cambie. 4 in cambie pot fi indicati mai multi beneficiari, in mod cumulatiy ori alternativ. De asemenea, tragatorul este indreptatit sd se indice pe sine in calitate de beneficiar (art. 3 din lege) De mentionat c& legea nu admite cambia la purtator. Ea permite ca numele beneficiarului s nu fie indicat la emiterea titlului, ci ulterior (cambia in alb)' Asa cum prevede legea, in cambie trebuie sa se indice numele aceluia cdruia sau la ordinul céruia plata trebuie faicuté. Mentiunea clauzei ,la ordin’ nu constituie insd 0 Condifie esentialé pentru valabilitatea titlului. Intr-adevar, potrivit art. 13. din lege, _ cambia, chiar daca nu a fost trasa la ordin, este transmisibila prin gir. Legea permite stipularea in cambie a clauzei ,nu fa ordin’, caz in care cambia se poate transmite numai prin cesiune ordinara. g) Data $i locul emiterii cambiei. Inscrisul trebuie s cuprinda data si locul emiteri cambiei de catre trégtor. Data emiterii cambiei. Data se indica prin ziua, luna si anul emiterii cambiel. Ea este unica, chiar daca ar exista mai multi tragatori, < Data emiterii cambiei este cert si opozabila tertilor pana la proba contrara. {In cazul cand in titlu nu figureaza data de emisiune, cambia este lovité de nulitate, Prin mentionarea datei emiterii cambiei se asigura posibilitatea stabiliri exigibiitfi cambiel, in cazul scadentei ,la un anumit timp de la emiterea cambiei”. Totodat’, precizarea datei emiterii cambiei permite stabilirea capacitatii tag&torului in momentul tragerii cambiei 3 Locul emiterii cambiei. In cambie trebuie sA se mentioneze locul emisiunii. Ded, - inscrisul trebuie sa cuprinda localitatea in care a fost emisa cambia. Locul emiterititlului se trece lang data emisiunii cambiei. In cazul c&nd nu se indica locul emiteri, legea prezumé ca loc al emisiunii locul aratat langa semnatura tragatorului. Daca un alare loc nu se mentioneaza, cambia este lovité de nulitate. Mentionarea locului emiterii cambiei prezinta interes pentru determinarea legi aplicabile pentru formarea cambiei (locus regit actum). h) Semnatura tragéitorului, Faptul cd vointa exprimat in cambie aparfine tragatorului este atestat de semnatura acestuia pe inscrisul in cauzd. De aceea, pent a produce efecte, cambia trebuie semnata de tragator. in absenta semnaturi tré gatorului, cambia este lovita de nulitate. 4 Semnéitura tragétorului, ca si orice semnaturd cambiald, trebuie s& cuprindé, in clar, numele gi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a | Ase vedea infra nr. 1320. * Este inadmisibila inscrierea in fals asupra mentiunilor din cambie, Aceasté procedura este permis numai pentru atacarea semnaturilor si a procurii (Cas. Ill, dec. nr. 1861/1938, in PR, 1934, p. 159),titaii care se obliga, precum si semnatura olografa a persoanei fizice, respectiv a rezentantilor legali sau a imputernicitilor persoanelor juridice care se obliga ori a rezentanfilor sau imputerniciior altor categorii de entitsti care ullizeaza astfel de nstrumente (art. 8 din Legea nr. 58/1934)’. ~ in mod obignuit, semnatura tragatorului trebuie sa figureze 1a sfarsitul textului, ntru a exista certitudinea cd aceasta exprima integral vointa tragatorului Trebuie aratat c& cerintele legale privind semndtura tragatorului sunt deopotriva plicabile si celorlalte semmnaturi puse pe cambie de catre tras, girant si avalist. Semnaturile puse pe cambie, ca si raporturile juridice la care dau nastere, au un acter independent. In consecintd, nevalabilitatea unei semnaturi nu atrage dupa ine nevalabilitatea celorlalte semnaturi, Aceasté regula are ins ca premisa vala- itatea constituirii titlului (art. 7 din lege). | 1318. Mentiunile facultative ale cambiei. Pe langa mentiunile obligatorii, cambia pp Peete cuprinde # anumite menfiuni facultative sau accesorii. Aceste mentiuni (clauze) unele clauze pot avea o influent asupra obligatiei a) Clauzele care infusnjoacs obligatia cambiala, Legea permite menjionarea unor auze care influenteaza obligatia cambiala. ~ Clauza ,nu la ordin”. O atare clauza are ca efect interzicerea transmiterii cambiei prin gir. In acest caz, cambia este transmisibilé numai in forma gi cu efectele unei cesiuni de creanfe din dreptul comun (art. 13 alin. (2) din lege}. __ Indicarea unui acceptant la nevoie. Pentru a evita riscul refuzului acceptarii sau al Ordinul de prezentare a cambiei la acceptare. Prezentarea cambiei pentru accep- larea ei de catre tras este facultaliva. Tragatorul poate sa includa in cambie ordinul de prezentare a cambiei la acceptare (art. 25 din lege). In acest caz, prezentarea cambiei _ fentru acoeptarea ei de cat tras este oblgatorie. Potrivit leg, tragatorul poate fixa si un termen pentru prezentarea cambiei. Clauza ,faré cheltuieli” sau ,fard protest’. AceastA clauzA inscrisA in cambie _scuteste pe beneficiarul cambiei de obligatia de a dresa protestul de neacceptare sau eplata, care este cerut pentru exercitarea actiunii de regres (art. 51 din lege). ' b) Clauzele care nu au niciun efect asupra obligatiei cambiale. Anumite clauze | prevazute in cambie nu influenteaza continutul obligatiei cambiale. Clauza ,dupa aviz’. Prin aceasta mentiune, tragatorul 1! instiinfeaza pe tras s8 nu acceple ori SA nu plateascd decat dupa primirea unui aviz (scrisoare) din partea rigatorului. O atare clauza poate fi utilé, dar ea nu produce efecte cambiale. Intr-adevar, trasul devine obligat cambial, chiar dacd acceptarea s-a facut fara primirea vizulul, jar trgtorul ramane obligat si in cazul cand in aviz a comunicat neaccep- tarea cambiei Clauza fara procura”, Aceasta clauz& confirma ca posesorul cambiei pretinde suma mentionaté in titlu in virtutea unui drept propriu, Clauza nu are niciun efect ‘In cazul trasului, prin semnaturd se intelege semnatura olografa a persoanei fizice avand -caltatea de tras sau, dupa caz, a reprezentantului legal ori a imputernicitului trasului, persoana fizica, _ Persoana juridicd sau entitate care accepts la plata cambi (art. 8 alin. (2) din Legea nv. 58/1934], * Pentru interpretarea dispozitilor art. 7 din lege, a se vedea D. Galageseu-Pyk, op. cit, vol. | p. 417-420.644 CAPITOLUL Vi special, deoarece cambia este un titlu la ordin si deci executarea obligatiei se face la. cererea posesorului legitim al titlului, care valorificd un drept al su. | Clauza ,valoare data in garantie". O asemenea mentiune atest faptul ca titul a fost dat in scopul garantarii executérii altei obligatii. Deci, clauza arata cauza transmiteriititlului, dar nu are niciun efect asupra obligatiei cambiale. Clauza ,documentele contra acceptarii”. O atare clauza este folosita indeosebi in comertul international in care caz circula insojiti de documentele reprezentative ale mérfurilor vandute (polita de incércare, polita de asigurare, certificatul de origine a marfii etc.). Cambia care cuprinde 0 asemenea clauzi este denumité cambie | documentara. Rolul mentiunii este de a ardta c documentele se predau trasului numai daca el accepta ori plateste cambia. c) Clauze considerate nescrise. Legea interzice includerea in cambie a unor mentiuni. Dar, intrucat aceste mentiuni nu sunt in contradictie cu obligatiunile cambiale, acesie mentiuni sunt considerate nescrise. Clauza de descarcare a tragatorului de obligatia de plata. Pottivit legii, tragatonl | raspunde de acceptarea si plata cambiei. El se poate descarca de raspunderea pent acceptarea cambiel de catre tras, nu insd si de réspunderea pentru plata cambiel Orice clauza prin care tragatorul se descarca de réspunderea de platé a cambiel se | socoteste nescrisa (art. 11 din lege). Clauza privind forfa executorie a cambiei. intinderea Si limitele obligatiilor cambiale F ” sunt reglementate de lege. In consecinté, clauza prin care se aduce atingere fore executorii a cambiei este considerata nescrisa’ 4 d) Clauze care atrag nulitatea obligatiei cambiale. Unele clauze altereazd turd dq obligatiilor cambiale si, in consecinta, ele conduc la nulitatea cambiei. Fac parte din | aceasta categorie: clauza prin care se stipuleazé 0 conditie a obligatiei cambiak clauza privind plata cambiei prinr-o lta prestafe, in locul sumei de bani; clauza prvnd wet completarea elementelor esentiale ale cambiei prin alte inscrisuri etc. 1319. Consecintele nerespectarii conditiilor de forma ale cambiei. Articolul2 din lege prevede a titlul cdruia fi ipseste vreuna din conoitile aratate in art. 1 nu are valoarea unei cambil, afara de cazurile aratate in alineatele urmatoare. we Deci, in principiu, lipsa mentiunilor obiigatorii din inscrisul cambial atrage neval- bilitatea cambiei., in mod exceptional, pentru a salva valabilitatea titlului, legea reglementeaza anumite remedii. oe Astfel, cambia fara ardtarea scadentei este socofita platibila la vedere. a Apoi, in lipsa unei mentiuni speciale, locul aratat ang numele trasului este socotl % locul platii si, in acelasi timp, locul domiciliului trasului. Daca in cambie sunt aratate mal Bae 3 3 8 3 o S o $ a s gs 5. locul aratat lang numele tragatorului. a Trebuie aratat c& pentru valabilitatea cambiei, completarea mentiunilor trebuie si fie realizata pana in momentul valorificaril drepturitor cambiale, adica pandi la scadenla, | jin acest moment se fixeaza titularul drepturilor cambiale si valabilitatea acestora’. a ' Problema este controversata. Unii autori consideré ca o atare clauza duce la nulitatea cambiel, Ase yedea P. Demetrescu, Cambia. Biletul fa ordin. Cecul, p. 59. a * Ase vedea D, Galigescu-Pyk, op. cit. vol. |, p. 457. ee645 prinde toate mentiunile obligatorii prevazute de lege, urmand ca acestea sa fie pletate ulterior, cu excluderea interventiel trg&torului, de c&tre primitorul cambiei de un posesor succesiv al acesteia (art. 12 din lege). O atare cambie este enumita cambie in alb. Aceasta cambie nu trebuie confundat cu 0 cambie necom- pletat’, deoarece in cazul cambiei in alb, necompletarea mentiunilor obligatorii este enfionata, iar nu intamplatoare’. Din dispozifile legii rezulté c& poate fi lsat in alb oricare dintre mentiunile ligatorii, cu exceptia semnaturii tragdtorului. Fara semndatura tragdtorului nu poate ‘ista 0 obligatie cambiala. a Cambia in alb este completata, fie de primitorul ei, fie de posesorul succesiv al imbiei. Temeiul juridic al completarii este dreptul de completare care se transmite dobanditorului odaté cu remiterea titlului. Acest drept poate fi exercitat in limitele elegerii dintre trgtor si primitorul cambiei (contract de completare)’. ‘nfelegerea de completare poate fi expresa ori tacité, in acest din urma caz legerea poate rezulta din celelalte mentiuni ale cambiei ori din cuprinsul raportului ndamental care a determinat emiterea cambiei’, __ Cambia in alb poate fi completata oricdnd, insa inainte de prezentarea ei a plata. Dreptul de completare trebuie exercitat in termen de 3 ani de la data emiteriititlului (art. din lege). Dupa expirarea acestui termen, posesorul cambiei decade din dreptul de _ Prin completarea titlului cu mentiunile lasate in alb, cambia devine perfect si produce efectele unei cambii regulat emise. in consecinta, confinutul cambiei va fi cel care rezulta din inscris si tragatorul este obligat fata de orice posesor al titlului, chiar 4 dreptul de completare nu s-a exercitat potrivit infelegerii. intr-adevar, potrivit | 12 din lege, nerespectarea intelegerii intervenite nu poate fi opus posesorului decat in cazul cand acesta a dobandit cambia cu rea-credinta ori a sdvargit o gresealai grav in dobandirea ei. Subsectiunea a Vi-a Transmiterea cambiei (girul) §1. Notiunea girului _ 1321. Precizari prealabile. Drepturile conferite prin cambie, ca orice drepturi _ patrimoniale, sunt susceptibile de a fi transmise altei persoane. intrucat aceste drepturi __ sunt drepturi de creanta, transmiterea lor se poate realiza prin cesiunea de creanta “Teglementata de Codul civil. Acest mijloc de transmitere a creanfelor prezinta ins o “ anumita nesigurant& pentru dobanditor, motiv pentru care legiuitorul comercial a Jementat girul ca instrument juridic specific de transmitere a drepturilor cambiale. ___ | Asupra cambiei defectuoase si falsului, precum si asupra duplicatelor, copillor si amortizaril, a ‘se vedea P. Patrascanu, O. Sachelarie, op. cit, p. 87-94; 267-276. ? Ase vedea P. Patragcanu, O. Sachelarie, op. cil, p. 96. * Primitorul unei cambii in alb, care poartd numai semnatura tragaitorului, are un mandat tacit de ‘completare a celorlalte mentiuni ale cambiei (Cas. Ill, dec. nr. 3318 din 6 octombrie 1943, in RDC, 1944, p. 249; Cas. Il, dec. nr. 1422/1934, in RDC, 1935, p. 144). | i | | | |er ie 646 CAPITOLUL Vil 1322. Definitia girului. Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numita giratar, printr-o declarafie scrisa si semnata pe titlu $i prin predarea titlului, toate drepturile izvorand din tittul respectiv' Prin git, posesorul cambiei da ordin trasului s4 plateascé suma mentionatd in titly persoanei in favoarea cdreia a transmis cambia Potrivit legii, chiar dac& nu a fost expres trasa la ordin, cambia este transmisibila prin gir (art. 13 din lege). Fiind un mijloc de transmitere a unor drepturi, girul este un act juridic accesoriy; el presupune existenta unei cambii valabile”. in mod obignuit, girul intervine inainte de scadenta. in orice caz, girul trebuie sa fie ae anterior protestului de neplaté sau datei expirérii termenului legal pentru dresarea | acestui protest. F Girantul este persoana titularé a dreptului, legtimata in conditile leg gi care este | posesoarea titlului. Deci, primul girant este persoana indicat de catre tragator in calitate de beneficiar al cambiei. Cum giratarul poate la randu-i sa transmita prin gir drepturile dobandite, inseamné ca, ulterior, al doilea girant este primul giratar; al trellea girant este al doilea giratar etc. Deci, ultimul dob&nditor, care este posesorul actual al titlului, trebuie s& se legitimeze prin sirul neintrerupt de giruri, in care fiecare girant s_ fie giratarul beneficiar al girului anterior. oe Girataru! poate fi orice persoané, indiferent daca este o persoand strain sau care | . este implicaté in raportul cambial (tragator, tras etc.) a Trebuie aratat ca, la fel cum emiterea cambiei se justificd prin existenta prealabla. | unor raporturi juridice intre persoanele implicate in raportul cambial (raporturi juridice fundamentale), tot astfel si girul are la bazé un raport juridic preexistent intre giant si @ giratar; de exemplu, posesorul cambiei avea de platit unui creditor 0 sum& de bari dintr-un contract de imprumut gi, pentru achitarea datoriei, gireazéi cambia in favoarea creditorului sau. 1323. Deosebirile dintre gir si cesiune. Intre gir si cesiune exist importante | deosebiri. Asttel, prin gir, giratarul dobandeste un drept propriu si autonom, fara s& i se oat opune exceptiile care puteau fi opuse girantului; in cazul cesiunii, cesionenil dobandeste drepturile pe care le-a avut cedentul si deci exceptille pe care debitorulle putea invoca cedentului pot fi opuse si cesionarului. Apoi, prin gir, girantul garanteaza plata de catre obligatul principal (trasul) a sumel | de bani fata de giratar; in cesiunea de creanta, cedentul garanteazé numai existentg =. creantei, iar nu si solvabilitatea debitorului. in sfarsit, girul este trecut pe titlu, pe cand in cazul cesiunii este necesara nol ficarea catre debitor sau acceptarea din partea acestuia. be §2. Condi 1326, Precizari prealabile. Transmiterea cambiei prin gir se face in conaiile leg, Pentru a fi valabil, girul trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Aceste conditii sunt conditii de fond si condifii de forma. le de valabilitate a girului 3 | Ase vedea D. Galasescu-Pyk, op. cit, vol. |, p. 617. P * Ase vedea E. Cristoforeanu, op. cit, vol. |, p. 238-239. aTitlurile de credit 647 Girul trebuie sa priveasca intreaga creanfa prevazuta in titlu. Un gir partial este lovit de nulitate fart. 14 alin. (2) din lege]. Aceasta conditie este menit s& protejeze indivizibilitatea titlului si, implicit, circulatia cambiei, 1326. Conditiile de forma. Girul este valabil daca indeplineste conditile de forma revazute de lege. Giru! complet, denumit si girul plin, consta intr-o deciaratie a girantului semnata de acesta, care cuprinde ordinul adresat debitorului principal (trasul) de a plati persoanei indicate de girant suma de bani mentionata in cambie. _—__ Potrivit art. 15 din lege, girul trebuie sd fie scris pe cambie si sa fie semnat de catre rant. Mentiunea privind girul figureaza, de obicei, pe dosul fitlului. Datorité acestui fapt, transmiterea cambiei prin gir este cunoscuta si sub numele de andosarea cambiei’. Girul poate fi scris pe fata cambiei, ins cu precizarea clara naturii operatiunii idice, pentru a nu fi confundata cu un aval’. Girul se exprima printr-o formula adecvatd: .platiti lui..." ori ,platiti la ordinul tui...” ‘In cazul girului plin, aceasta formula trebuie s& cuprindd numele si prenumele, Tespectiv denumirea giratarului. Desemnarea giratarului se face dupa aceleasi reguli cai indicarea beneficiarului, Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este mentionat sau girantul a pus fumai semnatura pe cambie (girul in alb), Mentiunea cuprinzand girul trebuie insotité de semnatura olograf a girantulul ‘Semnatura trebuie sa cuprinda elementele cerute de lege pentru orice semnatura cambialai (art. 8 din lege). Legea nu cere indicarea datei girului si nici locul unde el s-a efectuat. Mentionarea datei girului prezinté interes insa: pentru stabilirea capacitatii girantului si pentru delerminarea efectelor girului. Girul nedatat este prezumat a fi facut inainte de ‘expirarea termenului stabilit de lege pentru dresarea protestului (art. 22 alin. (2) din lege]. Data girului va putea fi dovedita prin orice mijloc de proba admis de Codul comercial. Cu toate ca legea nu o prevede, transmiterea cambiei prin gir impune si predarea -_iului catre giratar. Numai avand posesiunea titlului, giratarul isi va putea valorifica dreptul dobandit. Totodatd, prin remiterea titlului, giratarul este pus fa adapost impo- _ ttiva unei eventuale revocari a girului de ctre girant, prin stergerea mentiunii din tit. 1327. Girul in alb. Pe lang girul complet sau girul plin, legea reglementeaza si girulin alb. Potrivit art. 15 din lege, girul este valabil chiar daca beneficiarul (giratarul) nu este ‘mentionat sau girantul a pus numai semnatura (gir in alb). In acest din urma caz, girul pentru a fi valabil, trebuie sa fie scris pe cambie | Denumirea provine de la verbul francez endosser, care se traduce prin a pune in spate. ? Ase vedea P. Patrdscanu, O. Sachelatie, op. cit, p. 12. | | |648 CAPITOLUL Vil Girul in alb apare ca un gir ale crui condifii de forma sunt simplificate. Intr-adevér girul in alb este valabil cu singura conditie sa existe semnatura girantului pus pe dosul cambiei. Semnatura nu poate figura pe fafa cambiei, deoarece ea ar putea fi. interpretatd ca un aval ori acceptare a cambiei Prin recunoasterea girului in alb, legiuitorul urmareste s& usureze circulaia cambiei. intrucat girul este in alb, posesorul cambiei o poate transmite printr-o simpla traditiune. In plus, neexistand numele sau mentionat pe cambie, posesorul nu isi asuma nicio raspundere fafa de dobanditorii succesivi ai cambiei. Posesorul girului in alb are anumite drepturi pe care le poate exercita in conditile art. 16 alin. (2) din lege. Astfel, posesorul cambiei poate sé completeze girul cu propriul séu nume, indicéndu-se ca giratar. Legea permite completarea girului si cu numele unei alte persoane careia posesorul urmareste sa-i transmité titlul. In acest caz, posesorul nu devine obligat cambial si deci, nu are o raspundere cambial. Apoi, in locul completairii girului in alb, posesorul are dreptul s& gireze cambia mai departe, printr-un gir plin, in alo sau la purtétor. Semnand cambia in calitate de girant, Posesorul cambiel devine giratar al girului in alb gi, in consecinta, el are drepturile | obligatiile oricarui girant. In sfarsit, posesorul cambiei are dreptul sa predea titlul unei terte persoane, faré sé completeze girul in alb si fara s& gireze cambia. in acest caz, cambia se transmite Prin simpla traditiune a titlului. Intrucdt posesorul cambiei nu semneaz& cambia ca girant, el nu devine obligat cambial 1328. Girul la purtator. in aceeasi idee, a facilitarii circulatiei cambiei, legea recunoaste si girul la purtator. Potrivit art. 14 alin, (3) din lege, ,girul la purtdtor” este echivalentul unui ,gir in alb’. Deci, girul la purtator are valoarea $i efectele juridice ale girului in alb, Sub aspectul conditillor de forma, girul la purtator se deosebeste de girul in alb numai in privinta desemnarii giratarului; girul in alb nu cuprinde nicio mentiune cu Privire la giratar, pe cand in cazul girului fa purtétor, giratarul este desemnat prin Calitatea sa de posesor al titlului (de exemplu, ,catre prezentator’). Beneficiarul girului la purtator se legitimeaza prin prezentarea titlului, El poate transmite titlul mai departe prin simpla traditiune. Totodat, intrucat girul la purtator produce efectele girului in alb, posesoru! titlului poate sa redea cambiei atributele de titly la ordin, prin completarea girului cu numele sau ori al altei persoane, in conditile aratate. §3. Efectele girului 1328. Precizari prealabile. Legea reglementeazé trei efecte ale girului: efectul translativ de drepturi, efectul de garantie si efectul de legitimare’ 1330. Efectul translativ al girului. Pottivit art. 16 din lege, girul transmite toate drepturile izvoréte din cambie. Aceste drepturi sunt diferite. Prin gir se transmit drepturile cambiale, adic acele drepturi specifice raportull cambial. Fac parte din aceasta categorie: dreptul la suma de bani mentionata in cambie; dreptul de a prezenta cambia la acceptare si, la scadentd, de a o prezenta la "A se vedea D. Galasescu-Pyk, op. cit. vol. |, p. 682 si urm. A se vedea si R Economu, Circulatia cambialé prin gir, in RDC nr. 2/1995, p. 102-105. oe t ie ee eTitlurile de credit 649 Bla dreptul de a dresa protestul, in cazul refuzului de acceptare sau de plata; dreptul ¢ a exercita actiunile de regres, in condifile legii; dreptul de a transmite cambia altel __persoane etc. ___ Girul are ca efect si transmiterea drepturilor accesorii, daca in cambie se face mentiune privind constituirea unei ipoteci sau a unei garantii reale mobiliare pentru garantarea platii sumei de bani prevazute in cambie', Intrucat efectul translativ al girului are un caracter esential, girurile care nu produc "acest efect sunt denumite giruri improprii. 1331. Efectul de garantie al girului. Ca efect al transmiterii cambiei prin gir, | giantul isi asumé obligatia de a garanta acceptarea $i plata cambiei de catre tras (art. | {7din lege). Aceasta inseamna ca daca trasul va refuza acceptarea si plata cambiei, _ Girantul va fi finut personal sa achite suma de bani prevazuta in titlu. De remarcat cd _ Sblgatia de garantje a girantului este nu numai fat de giratar, ci gi fata de toll posesori Suocesivi ai ttlului. Girantul devine obligat de regres si, in aceasta calitate, e| raspunde insolidar cu ceilalti debitori ai cambiei Legea permite girantului ca, printr-o clauza inserata in girul sdu, si se exonereze de réspundere pentru acceptarea $i plata cambiei. in acest sens, in cambie pol fi fecule mentiuni ca: fara garanjie’, fara réspundere cambiala”, ,fara regres" ori alte expresii echivalente. 1332, Efectul de legitimare al girului. Ca urmare a transmiterii cambiei prin git, giatarul este legitimat in calitate de creditor al sumei mentionate in tit, In consecinta, gratarul este abilitat s& exercite drepturile prevazute in cambie. Potrvit legii, detinatorul unei cambii este socotit posesor legitim al acesteia, daca lustfica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este th alb (ert. 18 din lege). Decl, posesorul cambiei astfel legitimat este prezumat, pana la proba contraré, ca tiular al dreptului de creanta si proprietar al cambiei. Daca o persoandi a pierdul, prin orice imprejurare, posesiunea unei cambii, noul Posesor care justificd dreptul sau in conditile art. 18 alin. (2) din lege, nu este tinut sa predea cambia, afara de cazul cand a dobaindit-o cu rea-credintd sau dacd a savarsit 0 ~ greseala in dobAndirea ei. §4. Girurile improprii 1333. Precizari prealabile. Girurile care nu produc efectele specifice ale girului, in Special efectul translativ, ori produc numai unele dintre aceste efecte sunt considerate Gurl anormale sau impropri. Fac parte din aceasta categorie: girul cu clauza nu la drain’, girul cu clauza pentru procura’, girul cu clauza ,in garantie”, girul ou clauza far garantie" etc.” 1934. Girul cu clauza nu la ordin”. Cambia este un tilu prin excelenta girabil. Dar, legea permite tragatorului sa inscrie in cambie clauza nu fa ordin” sau 0 expresie echivalenta. In acest az, titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei Gesiuni de creante de drept comun [art. 13 alin.(2) din lege]. Girul cu clauza -nu la ordin" produce efectele girului, cu restrictia c& giratarul nu mai poate transmite cambia pin gir altei persoane. Asupra transmiterii acestor drepturi, a se vedea P. Patragcanu, O. Sachelarie, op. cit., 121-129. A se vedea si Cas. Il, dec. nr. 325/1936, in PR, 1941, lll p11 “Ase vedea P, Demetrescu, Cambia, Biletul a ordin Cec, op. cit, p. 81 si urm,650 1335. Girul cu clauza pentru procura”. Acest gir este menit s& confere gir. tarului calitatea de reprezentant al girantului pentru incasarea sumei mentionate fh cambie. Nefiind decat un mandatar, giratarul dobandeste numai puterea de exercita a drepturilor cambiale. In consecinta, el nu poate transmite cambia prin gir alte persoane (art. 20 din lege). ot 1336. Girul cu clauza ,,in garantie”. Cambia poate fi data in garantie pent | asigurarea unei creante pe care giratarul o are fata de girant. Constituirea unei garanti reale mobiliare asupra cambiei se realizeaza prin inserarea in gir a clauzei garantie’, ,valoare in garantie” sau a unei expresii echivalente. in temeiul acestei clauze, giratarul are dreptul si se despAgubeasca cu preferins din suma incasata in baza cambiei (art. 21 din lege). ‘ 1337. Girul cu clauza ,,fara garantie". Aceast clauza inserat in gir exonerea: pe girant de réspunderea care ii revine pentru neacceptarea ori neplata cambiei de catre tras. Un astfel de gir are numai un efect de legitimare a posesiunii titlului. Subsecfiunea a Vil-a Acceptarea cambiei §1. Rolul acceptarii cambiei De remarcat ca, prin acceptarea cambiei, trasul devine debitor principal si, consecinta, lui trebuie sa i se prezinte cambia la plata. Obligatia trasului nascuta din acceptarea cambiei este autonomé, literala abstracta. Deci, cauza care a determinat pe tras s4 accepte cambia este indiferenté posesorilor de buné-credin{a ai cambiei. Totodata, obligalia trasului este independents de orice raport juridic existent intre tras si tragtorul cambie 7 Trebuie aratat c, fiind un semnatar al cambiei, trasul devine obligat solidar ala de ceilalfi semnatari (trAgaitor, giranti, avalisti). §2. Prezentarea cambiei pentru acceptare 1339. Caracterul facultativ al prezentarii cambiei fa acceptare. Prezentares cambiei la acceptare are un caracter facultativ. In acest sens, art. 24 din lege preved c posesorul cambiei sau chiar un simplu definator poate prezenta trasului, pana A scadenta, cambia spre acceptare. 4 Deci, posesorul cambiei are dreptul, iar nu obligatia, de a prezenta cambia pent a fi acceptata de catre tras. Intrucdt prezentarea cambiei pentru acceptare este facultativa, inseamna ca posesorul cambiei poate sa prezinte cambia direct la plat, fra a o prezenta in prealabil pentru acceptare’. " Asupra utiitaji prezentarii cambiei pentru accepiare, a se vedea D. Galdigescu-Pyk, Cambia biletul la ordin, vol. Il, Ed, Tiparul romanesc, Bucuresti 1947, p. 3-4ee Titlurile de credit 654 Caracterul facultativ al prezentarii cambiei pentru acceptare se intemeiazé pe ‘aptul ca ordinul tragatorului dat trasului este de a plaiti cambia gi nu de a o accepta 1340. Cazuri in care prezentarea cambiei pentru acceptare este obligatorie. in anumite cazuri, prezentarea cambiei cdtre tras pentru acceptare este obligatorie. a) Prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie cand scadenta cambiei a fost Sfabilt fa un anumit termen de la vedere (art. 26 din lege). Intrucat in acest caz, termenul pentru scadenté curge de la data cand cambia a fost vazuta de catre debitor, Iseamna ca prezentarea cambiei pentru acceptare este indispensabila pentru de la data emiterii ei. Acest termen poate fi mart ori redus de catre trAgéitor ori numai _fedus de ctre giranti (art. 26 din lege). Neprezentarea cambiei spre acceplare in termenul aralat atrage plerderea de Catre posesorul cambiei a actiunilor cambiale fat de tras, tragator si giranti ») Prezentarea cambiei pentru acceptare este obligatorie si in cazul cand _ tagatorul oni girantul a stipulat in cambie clauza prezentéri’ titlului pentru acceptare (art. 25 din lege). in acest caz, prezentarea cambiei la acceptare trebuie fAcuté in termenul stabilit de gator, respectiv de catre girant. Neprezentarea cambiei pentru -Gcceplare ori Nerespectarea termenului duce la pierderea actiunilor impotriva traga- _ forului si a girantilor pentru neplata cambiei Trebuie aratat oc legea stabileste si anumite cazuri in care tragatorul poate inferzice prezentarea cambiei fa acceptare (art. 25 alin. (2) si (3) din lege} §3. Conditiile acceptarii cambiei 1341. Cine si cui se prezinta cambia pentru acceptare. Legea stabileste cine si ‘Gui se prezinta cambia pentru acceptare. Cambia se prezinta la acceptare de cétre posesorul cambiei sau de orice detinator alei(arl. 24 din lege). Posesorul cambiei este titularul drepturilor cambiale legitimat in Condit legii (beneficiarul, giratarul) iar detindtor este orice persoandi care detine titlul, {fara sai se ceard o legitimare cambiala. Cambia se prezint& trasului pentru a ff acceptata. in anumite cazuri, cambia se zinta indicatului la nevoie, daca exista o stipulatie cambiala in acest sens’ De remarcat ca prezentarea cambiei pentru acceptare trebuie s fie efectiva, prin infétisarea titlului pentru a se indeplini formalitatea acceptarii. 1342. Data si locul prezentarii cambiei pentru acceptare. Cambia trebuie rezentata pentru acceptare in termenul si la locul prevazut de lege. Posesorul cambiei sau detinatorul acesteia poate prezenta cambia pentru acceptare pana la scadenfé, cu exceptarea cazurilor cAnd prezentarea este obligatorie | 24 din lege). Deci, prezentarea se poate face oricand pana la scadenta; dupa st dat se poate cere numai plata. i Prezentarea cambiei pentru acceptare se face la domiciliul trasului (art. 24 din | Prin domiciliu, in sensul art. 98 din lege, se infelege locul unde persoana td, la care se referd, isi are locuin{a sau sediul. 1343. Forma si continutul acceptarii. Acceptarea cambiei este o manifestare de infé a trasului, in sensul cd va plait la scadent& suma de bani mentionatt in titiu, pre "Ase vedea infra nr. 1350.652 CAPITOLUL Vil % alté expresie echivalenta (,,voi plat’, ,voi onora” etc.). Acceptarea trebuie sa semnata de céitre tras (art. 28 din lege). se bazeaza pe legatura dintre ordinul de plat al trgatorulul si semmatura trasului si pe faptul c& amandoua se afla pe fata cambiei. intrucat prezentarea cambiei la acceptare are un caracter facultativ, legea nu o ca acceptarea sa fie datata. Exceptional, datarea acceptarii este necesara cand pre- zentarea cambiei pentru acceptare este obligatorie, in baza unei dispozitii legale sau unei clauze prevazute in cambie. Nedatarea acceptarii in acest caz are drept con secinté pierderea actiunilor de regres. Pentru a conserva dreptul de regres impotriva girantilor si trgatorului, posesorul cambiei poate cere sA se constate lipsa datiti acceptarii printr-un protest facut in timp uti fart. 28 alin. (2) din lege}. Pentru a fi valabild, acceptarea cambiei trebuie sa fie neconditionaté (art. 29 din - lege). Ca orice obligatie cambiala, obligatia de a plati suma prevazuta in titlu nu poate fi supusd unei conditi, deoarece cambia nu si-ar mai putea realiza functile sale. 0 acceptare conditionata echivaleaza cu un refuz de acceptare a cambiei. x Legea permite ins& 0 acceptare partialé a cambiei (art. 29 din lege). O atare acceptare prezinta interes pentru posesorul cambiei si pentru ceilalti obligati cambial Potrivit legii, orice modificare a cambiei adus4 prin acceptare, cu except acceptarii parfiale, se socoteste refuz de acceptare. Acceptantul réimane ins obligatf limita acestei acceptari (art. 29 din lege). §4. Efectele acceptarii cambiei 1344, Precizari prealabile. Acceptarea cambiei da nastere unor obligati sarcina trasului acceptant fata de posesorul cambiei, precum si fata de tragator’. 1345. Obligatiile trasului acceptant fata de posesorul cambiei. Acceptarea cambiei are ca efect nasterea obligafiei trasului de a plati la scadenté suma de bani mentionata in titlu (art. 31 din lege). q Prin acceptarea cambiei, trasul devine obligat cambial; el este obligat principal raspunde direct de plata sumei de bani catre posesorul cambiei. Potrivit art. 52 din lege, trasul acceptant este finut solidar cu tragatorul, giranti si avalistii fat de posesorul cambiei. Dar, pe cAnd trasul acceptant este obligat sd fack | asuma obligatia de a face sa se pldteasca. Deci, trasul acceptant este Principal gi direct, iar tragatorul, girantii si avalistii sunt debitori de regres, care sunt indatorat} la plata numai in cazul refuzului de plata al trasului. Ca o garantie a dreptului posesorului cambiei, in cazul neacceptarii cambiei de cAtre tras, legea reglementeaza cesiunea proviziunii”. Articolul 100 din lege prevede ca in cambia trasd, care nu trebuie sa fie prezentati la acceptare, ca si in orice alta cambie, in cazul in care nu a fost acceptata, tragator poate, in limitele sumei prevazute in cambie, sA cedeze printr-o clauza inserata in. cuprinsul cambiei, creanta sa derivand din vanzarea de marfuri, pe care o are fata de. tras. a i iA se vedea D. Galdgesou-Pyk, op. cit., vol. Il, p. 92 si urm. Pentru 0 expunere mai ampla, a se vedea P. Patragcanu, O. Sachelarie, op. cit., p. 155-158.vil - Titlurile de credit 653 ae a x 5 - it ce Prin clauza cesiunii inscrisa in cambie, tragétorul transmite posesorului cambiel fie Greanfa pe care tragatorul o avea fafa de tras $1 care a determinat emiterea cambiel (proviziunea). ei Obiectul cesiunii il poate constitui numai o creanta care rezulta dintr-un contract de 3ii vanzare-cumparare de marfuri. Cesiunea trebuie notificata trasului. Din momentul notificari, trasul nu mai poate Pill decat posesorului cambiei, legltimat printr-un sir neintrerupt de giruri. Legea cere insd ca primul beneficiar s& fie o banca [art. 100 alin. (4) din lege]. Pentru exercitarea actiunii bazate pe cesiune, posesorul cambiei trebuie sa inlocmeasca impotriva trasului protestul pentru neplata, in condiftile leg. 1346. Obligatille trasului fafa de tragator. Acceptand cambia, trasul isi asuma 0 blgatie cambiala fata de toti semnataritilulu, inclusiv fat de trégaitor. in acest sens, aft. 31 alin. (2) din lege prevede c, in caz de neplaté, posesorul, chiar daca este tragator, are impotriva acceptantului o acfiune cambiala direct pentru tot ce poate fi _ Cetut pe cale de regres (art. 53 si 54 din lege). ___Trasul acceptant este obligat fata de tragator numai in cazul neplatii la scadenta si daca tragatorul se afld in posesia titlului. rotvit art. 31 alin. (3) din lege, trasul acceptant rémane obligat chiar daca nu a avut cunostinta de falimentul tragatorului’. §5. Revocarea acceptarii 1347. Caracterizare generala. Legea recunoaste trasului dreptul de a revoca acceptarea cambiei. Aceasta se poate realiza prin stergerea mentiunii de acceptare de e cambie intr-o forma care atesta intentia de retragere a acesteia; de exemplu, prin cuvantul ,anulat” scris pe cambie, insotit de semnaitura trasului, Revocarea se poate face insd numai inainte de inapoierea titlului cdtre posesorul _cambiel, Pana la proba contrara, se consider c& revocarea s-a facut inainte de festituirea titlului (art. 32 din lege). Revocarea acceptarii echivaleazé cu refuzul acceptarii, cu toate consecinlele pe care acesta le implica. §6. Refuzul de a accepta cambia 1348. Caracterizare generala. in cazul in care trasul refuza acceptarea cambiei, Geclaratia de refuz trebuie constatata, in termenele stabilte pentru prezentarea la acceplare, printr-un act intocmit de executorul judecdtorese in conditile prevazute de art. 66-69 din lege. Acest act poarta denumirea de protest de neacceplare (art 49 din legey’. In cazul refuzului de acceptare a cambiei, posesorul cambiei poate exercita, chiar Inainte de scadenta, dreptul de regres impotriva girantilor, trégétorului si a celortatl obligati cambiali (art. 48 din lege). __ §7. Acceptarea extraordinara a cambiei 1349. Precizari prealabile. in mod normal, acceptarea cambiei se face de catre tras. Pentru cazul refuzului acceptarii din Partea trasului, pentru a proteja interesele }Pentru amanunte, a se vedea E. Cristoforeanu, p. cit., vol. 1, p. 358-359. *Asse vedea infra nr. 1379.654 CAPITOLUL Vil posesorului cambiei, legea reglementeaza posibilitatea acceptarii cambiei de catre o alt& persoand decat trasul. Printr-o atare acceptare extraordinara se evité declansarea actiunilor de regres. 1350. Acceptantii extraordinari. In cazul cand trasul refuza acceptarea, cambia poate fi acceptat de indicatul la nevoie sau acceptantul prin interventie (art. 74 din lege). a) Indicatul la nevoie. Prevazand eventualitatea ca trasul s4 nu accepte cambia, tragatorul, girantul si avalistul pot indica o persoana care s& accepte la nevoie cambia. in cazul refuzului acceptarii din partea trasului, posesorul cambiei este obligat si prezinte cambia spre acceptare persoanei mentionate in titlu, care poarté denumirea de indicat la nevoie, Desemnarea indicatului la nevoie se face printr-o mentiune pe cambie. In calitate de indicat la nevoie poate fi desemnat un tert sau un obligat cambial, cu conditia sa domicilieze la locul plaiti Posesorul cambiei nu poate exercita actiunile de regres decat daca indicatul la nevoie refuza acceptarea si a fost intocmit protestul de neacceptare. ») Intervenientul pentru onoare. Consecintele refuzului acceptarii cambiei de cétre tras, adic deciansarea actiunilor de regres, pot fi evitate si prin acceptarea cambiei de c&tre 0 persoana, care, din proprie initiativa, isi manifesta vointa de a accepta cambia in locul trasului. Aceasta persoand este denumita intervenient pentru onoare. Interventia se produce cu ocazia dresarii protestului de neacceptare din partea trasului gi se poate face pentru oricare dintre obligatii de regres (trgaitor, giranti avalisti) Intervenientul poate fi un tert, insugi trasul sau o persoana deja obligaté prin cambie, cu exceptia acceptantului (art. 74 din lege). Acceptarea prin interventie se scrie pe cambie printr-o expresie adecvaté (,,acceptat prin interventie’, ,pentru onoarea lui” etc.) si se semneaza de intervenient. Acceptarea trebuie sé indice persoana pentru care este data. in lipsa unei mentiuni in acest sens, acceptarea este considerata a fi data pentru tragator (art. 76 din lege). Acceptarea prin interventie nu este obligatorie pentru posesorul cambiei, el putand 8&0 refuze. 1351. Efectele acceptarii extraordinare. Acceptarea cambiei de catre indicatul la nevoie sau de intervenientul pentru onoare are aceleasi efecte ca si acceptarea trasului. Indicatul la nevoie sau, dupa caz, intervenientul pentru onoare devine obligat cambial faté de posesorul cambiei si va raspunde la fel ca si obligatul pentru care a fost desemnat, respectiv pentru care a intervenit. Acceptarea extraordinara produce unele efecte speciale in privinta actiunilor de regres. in cazul indicatului la nevoie, posesorul cambiei nu poate exercita, inainte de scadenté, dreptul de regres in contra aceluia care a facut indicarea si in contra semnatarilor urmatori, afard de cazul cnd a prezentat cambia persoanel indicate si aceasta a refuzat prin protest fart. 75 alin. (2) din lege]. In cazul acceptarii de catre intervenientul pentru onoare, posesorul cambiei poate refuza acceptarea. Daca acceptarea este admisé, posesorul cambiei pierde dreptul de @ actiona inainte de scadenta, pe cale de regres, impotriva aceluia pentru care accepiarea a fost facut si a semnatarilor urmatori egnana primeira sei en