NAPOLEON ANDREI ‘ELENA DRAGULANESCU ELEMENTE. TEHNOLOGICE PENTRU . "REL UCRARILE PRIN ASCHIERE BREN 34 CUPRINS, Refereni siintific:.. MAL INTAt SA NE LAMURIM TERMENIIL CE-1 DE FACUT?. 1. Date initiale a 2 Date construct uetonal ving prods oo 2.1, Marcarea suptafeelOr....0om os 2.2. Materialul piese. Caracteristicile mecanice ale fontelor cenusi Comporitia chimic& a fontelor cu grafit nodular. Caracteristicile mecanice ale fontelor cu grafit nodulcr... Comporitia chimica a fontelor maleabite.. Caracteristicile mecanice ale fontelor maleabile... Compozitia chimic& a ofeturilor carbon pentru construct m ecanice (O1.). Caracteristicile mecanice ale ofelurilor carbon de construct... Comporitiachimicd a ojelurilor de cementare (STAS 880-80, STAS 7430-79). Caracteristicile mecanice ale ojelurilor de cementare Compozitia chimick a ofelurilor de imbundtatie. Caratterisicile mecanice ale ofeluritor de imbundtatre (STAS 880-80, STAS 7430-79)... Comporitia chimic& a oeturitor carbon wmate in piese (STAS 600-74) PSE or Compozitia chimic& a aliajelor cupru-staniu trate in piese... le mecanice ale alajelor cupru-staniu tummate in piese (STAS 197/2-83) Comporitia chimica a aliajelor cupru-stanis deformabile...-» Caracteristicile mecanice ale aligielor cupru-staniu deformabile:. Compotitia chimicd a alijelor cupru-zinc(alame) tumate in piese (STAS 199/2-86). Caracteristicile mecanice ale aligjelor cupru-zinc (alame) tumate in piese... Compozitia chimica r aliajelor cupru-zinc (alame) deformabile (STAS 95-90). CCaracteristicile mecanice ale alfajelor cupru-zinc (alame) deformabile...0. Compozitia chimica a aliajelor de alorniniv turnate in piese (STAS 201/2-80). Caracteristicile mecanice ale alijelor de aluminiu tumate in piese. . ‘Compozitia chimica a aliajelor de aluminiu deformabile. Caracterstiile mecanice ale aliajelor de aluminiu deformabile. Notiuni despre structura materialelor si aliajelo... Proprietati tehnologice 23. Caracterstcile preserise suprafejetor 2.4. Analiza bazelor de cotare a suprafetelor... 2.5. Rolul functional al piesei si al suprafetelor ei 2.6. Tehnologicitatea formei constructive a piesei Extras din standardul SR EN 20286-1 (tolerante ISO) 0.0 « Valorle numeric ale treptelor de toleranta fandamentale IT pentru dimens Extras din standardul ISO 2768 (SR EN 22768-1) (cote netolerate) .... SR EN 22768-2 (ISO 2768) (cote netolerate) ov. TOLERANTE PENTRU ELEMENTE INDIVIDUALE (tolerane la forma data) TOLERANTE PENTRU ELEMENTE DE FORMA ASOCIATE. ‘Simboluri pentru inserterea toleranjelor de forma, de ortentare, 3. DATE PRIVIND TEHNOLOOIA DE FABRICARE $1 CONSTRUCTIA SEMIFABRICATULUL 3.1. Consideratii generale = Observatii 32. Recomandri privind stabilivea poze piese i suprafetlor de separajic la semifabricatele tumate [RI 3.3.Recomandrprivin stabil ported peel sa suprafjclor de aeparai ln semifabrcatele forse maid 52 Alte recomandéri privind constructia semifabricatului.... ' 3? ‘Adaosuri de prelucrare gi abateri pentru piesele turnate din font... . 33 ‘Adaosuri de prelucrare pentra piese turnate din font cuprinse tn clasa | de preci: 33 ‘Adaosuri de pretucrare pentru piese turnate din font cuprinse tn clasa II de precizie (1592-83). 53 ‘Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din font& cuprinse in clasa III de pre 54 ‘Adaosuri de prelucrare pentra piese turnate din font cuprinse in clasa IV de precizie (1592-85). sa Adsoor de prelurare pentru pene rate in font cuprinee clam V de reise (1992-89)... 88 Abater limita, in mm, la dimensiunile pieselor turnate din font... = 56‘Abateritimntd ba grosimes peretilor i nervuritor pentru piese tuimate di FONE... oon owes asinine SM ‘Adaosuri de pretucrate si abateri pentru piesele turnate din otel.. = fs nmin SR ‘Adaosuti de preluerare pentru piese tumate din ofelcuprinse fn clas | de peecizie (1392-85). 58 ‘Adaosuri de pretucrare pentru piese tumate din ofel cuprinse in clasa de precizie (1592-85) 59 ‘Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din ofel cuprinse in elasa II de precizie (1592-85). so ‘Adaosuri de preluerare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa IV de precizie (1592-85 ow. sone ‘Adaosuri de preluerare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa V de precizie (1592-83)... nse Abateri limita, in mm, la dimensiunite pieselor turnate din of... : 62 ‘Abateri limita la grosimea peretilor i nervarilor pentra pieseturmate din ofl - 6s ‘Adaosuri de prelucrare gi sbateri pentru piesele tumnate din metae galigje neferoase grole 6 ‘Adaosuri de preluerare gi abateri pentru piesele turnate din metal gi aliaje neferoase uyoare.. " Adasur de preluerae penis piseramate din metal alae neferoase pour ~ clade peczi (STAS 6287 - 80), vs " ‘Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din metale gi alia neferoase ugoare — elasa de precizie M (S1AS 6287 - 80) n ‘Adaosuri de prelucrare pentru piese tumate din metale gi aliaje neferoase ugoare ~ clasa de precizie Wi (STAS 6287 BO). oon n Abater ima, in mim, Ia dimensiunile piesclor timate din aliaje neferoase wyoareclasa de precizic I (STAS 6287-80)74 Abuteri limita, in mm, le dimensiunite pieselor turnate din aliaje neferoase ugoare clasa de precizie It (STAS 6287-80175 Abate ini in mm. ts densi lessor tuna alie neeroae ugar cls de recile HI (STAS 6287-80) ss 1 8 80 2 84 Inctinatii de matritare recomandate (STAS 7670 - 83), nme a8 Valorte de racordare la matritae informative (STAS 7670 ~ 83)... crn on oo AR Abateri fimit& pentru piesele matrifate 1... 88 = Abateri limita pentru grosimi, pentru piese matrtate pe ciocane, prese a ‘magini de forjetorizontale, tn clasa de matritare I (STAS 7670-83).. 95 Semifabricate obtinute prin debitare din: produse laminate. ” ‘Otel rotund laminat Ia cald (STAS 333-87) ” ‘Ofet patrat laminat la cald (STAS 334-88). % ‘Otel lat laminat fa cald. Dimensiuni (STAS 395-88)... 9% ‘Ofel lat laminat la eald. Abate limita la tayimi gi grosimi (STAS 395- 98 ‘Otel rotund calibrat (STAS 1800-87)... 99 ‘Otel hexagonal calibrat (STAS 2305-89). too Bare de ofl eojite (STAS 6433-80)... : = ss . ey) ‘Otel hexagonal (STAS7828 — 78)... 101 Bare rotunde din aluminiu (STAS 2339/2-80).. ol Bare rotunde extrudate din aligje de aluminiu (STAS 8654-80). 102 Bare patrate extrudate din aluminiu (STAS 8655-80) ... sen 102 Bare hexagonale extrudate din aluminiu (STAS 8687-80)... risdirameoare O02 Bare rotunde trase din aliaje de aluminiu (STAS 10S90/2-76).. woz Bare patrate trase din aliaje de aluminiu (STAS 10590/3-76)... Woy Bare hexagonale trase din aliaje de aluminiu (STAS 10590/4-76) tos Bare rotunde din aliaje cupru-zinc (STAS 291/2-88).... 103 Bare patrate trase din aliaje cupru-zinc (STAS 292/2-80)... so104 Bar hexagonale trase din cupru-zinc (STAS 293/2-80) .. 104 Bare rotunde din cupru (STAS 3912-87) wu. toa Bare patrate tase din cupry (STAS 39372-60) noo a RE “10 Bare hexagonale trase din cupny (STAS 39472-80)..... : tos Densitatile unor materiale utilizate in constructia de magini. : 103 Tratamente termice aplicate semifabricatelr.. 105 4, PROCEDEE $I SCHEME TEHNOLOGICE 107 Precizia economic a diferitelor procedee de prelucare prin agchitere [V5,P2].oroon- 110 5. DATE PRIVIND PROCESUL TEHNOLOGIC TIP SAU EXISTENT = 3 Teologi ip pert ert aii, clae sau prope de piese|PTVS.C2C3] ovr nnnnnnn nnn Tehnologia tip pentni fa i snes IB 113 Wy M46 pentru fabricarea arborilor in trepte dispuse u area arborilor in trepte dispuse bi Tehnologia tip pentru fabricarea arborilor nete7i: Tehnologia tip pentru fabricarea bolturilor: Tehnologia tip pentru fabricarea bucsetor: ‘Tehnologia tip pentru fabricarea discuril Tehnologia tip penttu fabrieare: rojlor dinate Tehnologia tip pentru fabricarea parghiilor: Tehnologia tip pentru fabricarea bielelor... ‘Tehnologia tip pentru fabricarea furcitor: Tehnologia tip pentru fabricarea crucilor eardanice: Tehinologia tip pentru fabricarea pistoanetor: . 6. PROIECTAREA STRUCTURI PRELIMINARE A PROCESELOR TEHNOLOGICE MELODA CELOR $ PASE LA PROIECTAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE PRE ASCHIERE PRNCIPII DE PROIECTARE A SUCCESIUNII PRELUCRARILOR PRIN ASCHIERE [P1, vai 7. PROIECTAREA STRUCTURII DETALIATE A PROCESELOR TEHNOLOGICE.. 7.1, ~ Numirul de ordine gi denumirea operate. : 7.2. Adaosurite de prelucrare si dimensiunite intermediare...... CAUCULUL ANALITIC AL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE [P2) Date pentru calculul adaosurilor pentru semifabricate turnate ‘Abateri spatiale la semifabricate tumate {P2]... Date de calcul al adaosurilor pentru semmifabricate laminate ‘Abateri spatiale la semifabricate laminate ta cald gi trase la rece [P2}.. Date pentru calcutul adaosurilor pentru semifabricate matritate la cald [P2]. ‘Abateri spatiale ta semifabricatele matritate [P2] 0m ‘ Date pentru calculul adaosurilor pentru semifabricate forjate ‘Abateri spatiale la semifabricatele Forjate liber [P2) CALCULUL DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE [P2] TABELE PENTRU ALEGEREA ADAOSURILOR INTERMEDIARE NOMINALE[P2, V1]. Fig. 7.7. Schema dispunerii adaosului de prelucrare la debitarea semifabricatelor laminat.. Tabelul 7.37 Diametrele burghielor pentru gAurile care se fileteaz. 73. Utilajul: maginile-unelte gi SDV-Utibe. nv 7.4, Metodele si procedeele de reglare (cinematic gla dimensiune) a sistemului tehnologi... 7.5. Regimurile de lucru. 7.6. Normele de timp... 7.7 Recapitularea operaici. 8. Date privind programarea sistemelor tehnologice. 9. Analiza economica a variantelor de proces tehnologic. Determinarea variant optime.. 10. ELEMENTE DE MANAGEMENT AL PRODUCTIEL II, NOTIUNI DE GRAFICA INGINEREASCA. 11,1. STANDARDE GENERALE UTILIZATE IN GRAFICA INGINEREASCA.. U1.) Linii utilizate in reprezentarile grafie.... 1.1.2. Seriere.. 11.1.3 Formate gi prezentarea elementelor grafice ale pine de desen tse 180 5457:1994) 1.13.1. Alegerea si notarea formatelor.... arene 1.13.2. Indicator 11.1.3.3, Margin si chenar, 11.1.4. Indicator ~ SR ISO 7200:1994. s 11.15. Tabet de componen{& ~ SR ISO 7573:1994.. ven 11.16, impaturire - SR 74: 1994 a = 11.1.7, Seri ~ SR EN ISO $455 — 97 11.2. REPREZENTAREA IN PROIECTIE ORTOGONALA A OBIECTELOR. 11.2.1. Dispunerea proiectilor = STAS 614 ~ 76 (ISO 128:1982 ~ Desene tehinice ~ prineipii generale de reprezentare) (P2} cosmsvl BI 11.22, Regulide reprezentare si notare a vederilor gi sectiunilor in desenul.indusiril - STAS 108-87. 182 11,3. Cotarea... main 186 Reprezemarea asambldrilor sudate 187 Asamblari nituite. . 190 Reguli de reprezentare a filetelor 191 Reprezentarea asambltrilor cu elementefiletat. 193 195 BIBLIOGRAFIE........evi ‘AS. Dezvoltarca materialelor pentru sculele agchietoar gi viteze de ach A-9, Scheme de prelucrare pe strung... A-10, Scheme de prelucrare la frezare. AHL. Scheme de prelucrare la: ghurire ~filetare - elezare - lamere - addncite... ‘AsI2. Scheme de prelucrare pe maginite de alezat gi frezat orizontale. ‘A-I3, Scheme de prelucrare la rectificare.8 MAI INTAI SA NE LAMURIM TERMENII! Cum in orice proces de cunoaslere se incepe cu alfabetul, principiile, axiomele domeniului respectiv, vor fi definiti, in continuare c@jiva termeni de baz cu care se luczeaA in proiectarea proceselor tehnologice. Proiect = obiectiv ce trebuie realizat, de cdtre unul sau mai multi acto-i (actor ia parte la un eveniment), intr-un context precis, intr-un termen dat, necesiiéind adecvate. Proces = Succesiune de stiri, ctape, stadii, pasi, operafii prin care trec, in desfagurarea lor temporala, in schimbarea lor. diverse obiecte, fenomene ete. Tehnologie = 1. Stiinta metodelor, procedeelor gi a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, proczdeelor, operafiilor etc. utilizate in scopul objinerii unui produs, Metoda = (in cazul de fata) Ansamblu de procedee utilizate la prelucrarea materialelor {metoda prelueririi prin aychiere, metoda prelucrarii prin deformare plastica la rece sau la cald etc.). Procedeu = mod sistematic de executare a unei opera(ii sau unui proces (in cadrul metodei de prelucrare prin aschiere sunt mai multe procedee: strunjire, frezare, gdurire, rabotare etc.) Pregitirea tehnologica a fabricatiei. Pregatirea tehnologicd a fabricaliei reprezint& ansamblul de activitaji desfagurate in vederea elabordrii documentajiei tehnologice necesare pentru tealizarea produselor Pregattirea tehnologica a fabricatiei necesita desttigurarea urmatoarclor grupe de activitsti: - stabilirea gradului de integrare a produc ~ elaborarea proceselor tehnologice (de semifabricare, de prelucrare, de montaj et + proiectarea S.D.V.-urilor speciale, - elaborarea documentajiei tchnologice. Proces tehnologie = totalitatea operaiiilor de prelucrare mecanica, chimic&, de asamblare ete. prin care trec. intr-o succesiune preastabilita, materiile prime, semifabricatele, piesele etc. pentru a fi transformate in produse finite. Noté: Atentie ca de multe ori se foloseste termenul de tehnologie pentru a desemna de fapt procesul tehnologic. Atentie la contextul exprimérii! Operatie tehnologica = totalitatea activitatilor care se desfisoard la un loc de munca, asupra unei piese, de cdtre un muncitor (sau utilaj automat), in mod continu, O-operatie poate fi exccutata dintr-o singura orientare si fixare sau din mai multe orientari gi fixdri, cu conditia ca si se pistreze caracterul de continuitate al prelucrarii (piesa sA nu fie datd jos de pe masind). Faza = acea parte a operafiei care se executa complet dintr-o singura orientare si fixare a Piesci, asupra unei suprafefe (sau mai multor suprafele simultan), cu o sculd (sau un set de scule), cu acelagi regim de agchiere. O faz de prelucrare prin aschiere poate fi executata intr-una sau mai multe treceri, Mianuirea = parte a fazei alcdtuitd din totalitatea migcdrilor efectuate de muncitor pentru efetuarea prelucrarilor din cadrul fazei (orientarea gi fixarea piesei, reglarea sculei, apropicrea sculei de piesa, pornirea si oprirea motorului, cuplarea si decuplarea avansurilor etc.) Migcarea = partea cca mai mica dintr-o manuire, care poate fi masurabila in timp (o intindere de mana, apucarea unei manete, apasarea unui buton, inclinarea corpului etc.). persoana care area de mijloace Utilaj = Ansamblul masinilor, aparatelor, aparatelor, uneltelor si tuturor accesoriilor necesare efectuasii unei anumite lucrari sau a unui proces de lucru intr-o tntreprindere industriala. Echipament = Ansamblu de aparate, dispozitive si mecanisme, impreuna cu elementele de legaturd, aparfindnd unei instalajii sau unei masini gi care indeplineste 0 anumita functie in cadul acestora (in cazul de fafa prin echipamente sunt denumite S.D.V.-urile).9 CEA DE FACUT? In cadrul activitajilor de proiectare proiectantul trebuie s& raspunda Ja doud intrebarr mari 1. Ceeeste de fiicut (ce este de prelucrat)? 2. Cum se face (cum se prelucreazi)? Pentru a raspunde la prima intrebare proiectantul trebuie s& studieze: = comanda clientului; . - desenul de executie al piesei respective si s8-I analizeze din punct de vedere constructiv-functional gi tehnologic. in urma acestei analize proiectantul trebuie s4-si extraga anumite informalii necesare proiectarii: = datele initiale impuse de client si de sistemul de fabricare; + rolul functional al piesei si al suprafejelor ce urmeazi sa fie prelucrate in cadrul produsului; = materialul din care se va face piesa; precizia geometricd impusi piesei; + analiza concordanjei formei constructive a piesei cu posibili (tehnologicitatea constructiei piesei). ile de prelucrare prin agchiere Pentru a rispunde la a doua intrebare proiectantul trebuie s8 stabileasea: = semifabricatul cel mai adecvat care va fi folosit, in concordanté cu. materialul prescris. complexitatea formei constructive a piesei, seria de fabricatie etc.; rocedeele tehnologice de prelucrare, in concordanfa cu forma si precizia suprafefelor gi cu itafile tehnice ale utilajelor existente in seotie sau pe pia, + gruparea prelucrarilor in operafii, folosind diferite criter file tehnice ale utilajelor ete.; + atribuirea maginilor si echipamentelor pe operafii; - _ stabilirea regimurilor tehnologice de prelucrare; - normele tehnice de timp atribuite fiectirei operajii din procesul tehnologic. area normelor tehnice de In urma activitasii de proiectare se va intocmi documentajia tehnologics adecvata seriei de productie in care se ineadreaza produsul (fig tehnotogica, plan de operatii etc.). NOTA: Pentru ci in cursul memoriului tehnico-economic va trebui si fie mentionate sursele bibliografice conform indicatiilor (prin numérul din lista intre paranteze drepte), va trebui, la inceputul activitatii de proiectare, si se alcituinsed lista bibliografics,10 1. DATE INITIALE Privind activitatea de proiectare ca un sistem care are ca mArime de iegire documentele tehnologice (fis tehnologica, plan de operatii etc.), pentru desfigurarea activitajii de proiectare este nevoie de a serie de date (marimiy de intrare in sistem. Unele date initiale sunt extrase din comanda clientului (denumirea produsului, numarul de produse, termenul de livrare - din care se deduce fondul real de timp necesar pentru executarea comenzii), iar alte date se stabilesc conform obiectivelor $i starea sistemului tehnologic (resurse, obiective economice ete.). Trebuie avut in vedere cdi un proiectant de proces tehnologic se poate afla in mai multe situatii de proiectare: 1. s& proiecteze procesul tehnotogic pentru o piest care a mai fost prelucrata anterior, pentru care exist o documentatie tehnologic& arhivatd; in acest caz rolul proiectantului se reduce la activitatea de cfutare in arhiva, copiere si multiplicare de documentatie tehnologic&; pot aparea modificari legate de seria de fabricatie sau imbundtitiri ale tehnologiei existente; 2. $8 proiecteze procesul tehnologic pentru o piesa care se aseaménd intr-o masurd mai mare sau mai mica cu o pies& care a mai fost prelucratd anterior si pentru care exist o documentatie tehnologica arhivatd: in acest eaz proiectantul va pleca de la tehnologia existent si, pe baza principiilor de proiectare, a experienfei tehnologice, va elabora o documentatie tehnologic& noua in conformitate cu cerinfele clientului gi obiectivele sistemului de productie pentru care se elaboreaza proiectul; 3. sii proiecteze un proces tehnologic nou; in acest caz proiectantul va trebui sa elaboreze un proces tehnologic nou, pe baza principiilor de proiectare, a experienjei tehnologice (procese tehnologice tipizate etc.). Acesta este cazul cel mai general de proiectare, celelalte dowd cazuri fiind particulare ale acestuia, i 0 sectiesau atelier de prelucrare mecanicé prin agchiere). Proiectantul va trebui si cunoasci de ce resurse (materiale, finaciare, umane) dispune sistemul de fabricare in care urmeazA si fie prelucrata piesa. Se intalnesc, in principal, doud situafii: 1. proiectarea procesului tehnologic pentru o sectie de prelucrare data (existenta); aceasta situatic este des intalnita la proiectarea proceselor tehnologice intr-o fabricd existent, cdnd proiectantul trebuie sa cunoascd resursele materiale, umane $i financiare ale fabricii sau sectiei respective: este situafia cea mai des intalnita in practical; 2. _ proiectarea procesului tehnologic pentru o sectie nou’, cand nu sunt impuse restrictii in alegerea utilajelor, a forfei de munca sau in (uneori) cea ce priveste resursele financiare; restrictiile materiale gi umane pot fi legate de oferta piefei la momentul respectiv. Procesul tehnologic este proiectat pentru a fi aplicat intr-un sistem de fabricare ( In concluzie acest capitol poate s& arate astfel: 1. Denumirea produsului: (se trece denumirea din indicator); 2. Simbol produs: (se trece numarul desenului extras din indicator 3. Programa de productie (numarul de produse): se extrage din comanda sau se fixea7 de catre conducatorul de proiect; 4, Unitatea de product mecanice ete.; 5. Resurse: - materiale: (in corelare cu situajia de la punctul 4): utilajele firmei “ caz se aleg utilajele conform ofertei pietii, dupa cataloage, prospecte etc.): + financiare: limitete (in limita capitalului disponibil) sau nelimitate (nerestrictionate): Firma “X”- sectia de prelucrari mecanice, sau, sectie nous de prelucrari sau nelimitate (in acestM = umane: limitate (lista personalului sectiei, cu nivelul de calificare al fiecdruia etc.) sau nelimitate {se atribuie resursa umand conform necesitajilor operajiilor respective); 6. Termenul de livrare: se extrage din comanda clientului, sau se stabileste de cAtre conductorul iinsific. Pe baza acestui termen se calculeaz& fondul real de timp la dispozifia executantului (aga cum Sste planificata acum activitatea la proiect, calculul fondului nominal de timp se face in partea de management a proiectului). 1 termene de livrare reduse (durate de fabricatie scurte); > realizarea de profit maxim; + protejarea mediului, Cu alte cuvinte proiectarea trebuie si asigure realizarea unei prelucrari conform devizei INE, MAL IEFTIN, MAI REPEDE!” 8. Situatie de proiectare: = proces tehnologic now, pentru sectie de prelucrare nous; = proces tehnologic nou, pentru sectie de prelucrare data, = imbundtitire de proces tehnologic, pentru sectie de prelucrare data etc.2 2. DATE CONSTRUCTIV-FUNCTIONALE PRIVIND PRODUSUL In acest capitol se prezint& o analiz& constructiv-funcjionala a piesei pentru care se va proiecta procesul tehnologic de prelucrare prin agchiere. Informatiile prezentate in capitolul acesta si primul capitol (Date inijiale), constituiesc raspunsul la intrebarea: Ce este de flicut? 2.1, Marcarea suprafefelor Deoarece piesa va lua nastere prin realizarea suprafejelor exterigare si interioare care 0 delimiteazs, analiza se va incepe cu o marcare a suprafefelor plesei ce vor fi prelucrate. Marcarea se va face cu simbolul S; si linii de pozitionare (similar cu pozifionarea componentelor intr-un ansamblu), fie pe o schifA a piesei (la piesele mai simple) fie chiar pe desenul piesei (in cazul pieselor mai complicate, cu multe vederi si sectiuni) 2.2. Materialul piesei Materialul din care este fficutd piesa are o mare influena asupra regimurilor de agchiere prescrise, a consumului de scule aschietoare, a comportarii in timpul prelucrarii, a productivitayii muncii etc. Prin urmare proiectantul de procest tehnologic trebuie s& cunoasca bine acest material Caracteristicile materialului vor fi extrase din documentajia tehnicd necesara proiectarii standarde sau norme de material, carti etc. Se vor prezenta urmitoarele: denumirea materialului; simbol; compozitie chimica (tabelar): structura metalografica; proprietafi fizico-mecanice (tabelar); proprieté{i tehnologice (turnabilitate, prelucrabilitate etc.); tratamente (termice, termo-chimice etc.) posibile gi prescrise, forme de livrare a semifabricatelor. Compozitia chimica a fontelor cenusii (STAS 568-75, STAS 8541-75) Tabelul 2.1 ‘Compozifia chimica % Structural ~ Si Mn Pmax |S max Cr — 21-27] 0,5 - 0,8 | 0,05 —0,5| 0.13-0.15 = Ferito-perlitica cu grafit| lamelar grosol Fe 150 | 3,0-3,5 11,8-2,4] 05-081 05-065 [013-015] - Perlito-feritic’ cu grafit| lamelar de marime mijlocie Fe 200 | 3.0-3.4 | 1,0-2,3] 0,5-1,0 | 03-065 | 0,12-0,14 | 0.15-0.20 | Perlitich cu urme de ferita, grafit lamelar de mirime mijlocie [Fe 250 | 3.0-3,4 [07-15] 0,7-1,5 | 02-03 0.12" [0,25-0,35 | Perliticd fina sau sorbitics; graft lamelar fi Fe 300 1,0-1,5 | 1,0-1,5 | 0,25-0,35 | 0,12 0,2-0,5 | Sorbitica Fe 350 09-17 [10-15 | 0,2-0,3 0,12 0,2-0,5" | Grafit lamelar fin obtinut prin modificare Fe 400 |2,7-3.0 [0.8-1,6| 1,1-1,5 02 0,12 | 0,35-0.5 | Grafit” fin objinut’ pe calea modificarii13 Caracteristicite mecanice ale fontelor cenusii Tabelul 2.2 Marca | Rezistenja minima la | Duritatea Brinell | “Observai SSS tractiune, daN/mm? HB 70 — 120 153-229 | Destinate turnarii pieselor cu rezisten{a 120-170 [170-229 mecanica mick 170-220 | 170-247 Destinate tumarii pies na 220 = 270 T mecanics medie 250 — 300 192 = 241 Destinate tumirii pieselor cu rezistenja 300-350 207 265 | mecanic& inalta 400 Y_—«830- 300 _ _ Compozitia chimici a fontelor cu grafit nodular (STAS 6071-75) __Tabelul2.3 Mace Compozijia chimicd % _ | Structuca Pmax [| Smax | Crmax Fgn 400-5 [008 0,10 | 0,05 - Fen 400-10 | ° 0,08 | 0,10 0,05 Feritica Fen 430-3 0,10 0,02 0,10 02 0,03 0,20 02 0,03 | 0,20 0,12 0,02 0.15 P32] 2,2-2.4 [05-08] 010 | 0,02 | 015 Caracteristicile mecanice ale fontelor cu grafit nodular Tabelul 2.4 Marea fontei | Rezistenfa | Alungirea [~ Limita de Rezilienja, | Duritatea | minima la curgere daNm/em? HB tractiune, minima, Nimm? F gn 400-5 400 Fen 400-10 400 156-197 Fen 450-5 - 4350 160-240 ~ Fen 450-0 450 187-255 Fan 500-1,5 500 Fgn 600-2 600 210-300 _ Fgn 700-2 700 160-240 _| ‘Compozitia chimica a fontelor maleabile _ (STAS 569-70) Tabelul 2.5 “Elementul Fonta maleabila feritica *[___Fonta maleabila perlitica | Carbon total % 2,0 — 2,65, 2,0 — 2,65 Siliciu —% 0,9= 1,65, _ Mangan % 0,25 - 0,55 _ Sulf_% 0,05-0,18 _ Fosfor_% maxim 0,1 maxim 0,1814 Cavacteristicile mecanice ale fontelor Tabelul 2.6 ‘Grupa “Marea | Rezistenjala | Rezistenja la “Duritatea tractiune curgere 0 C2 3 Fonte maleabile | Fm30n 30 = negre feritice = [~ “Fim32n 32] = Fmisn Kil 1719 Fm37n 37 19-21 0 T 2 3 Fonte maleabile | Fm45p a5” 26-28 7 regre perlitice | [~ Fm50p 50 [36-38 3 Fms3p_ [55 33-36 4a Fm65p 6 39-43 3 Fm70p 70 50-55 “2 ~ 240-285 | Fonte maleabile | Fm35a 35 = 3 240 albe Find2a a 23-26 4 7 240 Compozitia chimicd a ofelurilor carbon pentru construc{ii mecanice (OL) (STAS 500/2~ 80) Tabelul 2.7 Marca _Compoziia chimicd % ~ Cmax Mn max Simax Pmax OL 32 0,15-0,17 0,21-0,60 0,07-0,40 0,055 OL 34 0,17-0,19 | _0,21-0,60 0,07-0,40 0,055 ‘OL 37 0,22-0,25 0,26-0,85 0,07-0,40 0,065 OL 42 0,28-0,31 0,31-0,85 0,07-0,40 0,065 OL 44 022 0,75-1,15 0.50 0.055 OL 30 0,30 0.40 0,055 OL 52 0,22 0,50 0.055 OL 60 0,40 0,40 0,055 OL 70 0,50 0,47-0,85 0,40 0,055 OL 00 0,236 : 7 : : Caracteristicile mecanice ale ofelurilor carbon de constructii Tabelul 2.8 ~ Marca "| Limita “de | Rezistenja_| Alungirea ] Duritatea Brinell curgere, | 1a tractiune, | relativa ta | HB daNimm? | daN/mm? | rupere % OL32__ [18 32-40 33 95-119 OL 34 [20 34-42 31 100-128 OL 37 24 37-43 25 109-133 _ OL a2 [26 42-50 26 124-152 | Ola [29 44-55, 22 128-162 OL30 [28 30-62 19 147-185 OLS2__ [36 352-62 22 152-185 OL 6/31 60-72 15 176-214 OL 70 [35 min 70 10 204 OL 00 32 20 952 _15 Compozitia chimica a ofelurilor de cementare (STAS 880-80, STAS 7450-79) Tabelut 2.9 Marea Compozifia chimiet % . ofelului c Mn Si P s Cr Ni] Mo] Alte, max. | max. elemente ‘ max, OLE TO | 0.47-0,14|0,35-0,65 [0.17037] 0,040 | 0,040 | 0,30max. [0,30max.| = [03 Cu, O.05As} | OLC 15 | 0,12-0,19|0,35-0,65|0,17-0,37| 0,040 | 0,040 [0,30 max. [0,30 max.| - [0,3 Cu, O.05As| OLC 20 |0,17-0,240,35-0,65|0,17-0,37| 0,035 | 0,040_| 0,30 max. [0,30 max. [0.3 Cu, 0,05A5 15Cr08 | 0,12-0,18 | 0,40-0,70|0,17-0,37| 0,035 | 0,035 | 0,70-1,00 [0,30max.[ = [0.3 Cu.0.02TI| 2OCrO8 _| 0,17-0,25 | 0,50-0,80 [0,17-0,37| 0,035 | 0,035 | 0,70-1,00 [0,30 max. TEMnCr10]0,15...0,22/0,90...1,20[0,17-037/ = = [090-120 =. TSCNil5 | 0,12-0,19 | 0,40-0,600,17-037| 0,035 | 0.035 TA0-1,70 T3CENAT 7 | 0,09-0, 16 0,30-0,60[0,17-0,37 T30-1,90 TSCrNi20 [0,15...0,20/0,40...0,60| 0,17-0,37 16 |7,80...2,10) T3CrNi30 | 0,09-0,16 [0,30-0,60/0,17-0,37 TIS315 T3CENI3S | 0,09-0,16] 0,30-0,60 [0,17-0,37 3,25-3,65| TSCENI3S |0,16-0,22| 0,30-0,60 3,25-3,65 T2MoCri0}0,10...0,15]0,60...0,85|™ = =| 0.95-1.20 [Max. 0,20) 2. [T6MoCri0]0,14...0,19]0,60...0,85 = =| 9,95-1,20 [Max. 0,25 [20MoCr10)0,16...0,22)0,60...0,85 > = [0, x. 0,23] (20MoNiI8 [ 20MoNi35|0,18-0,23|0,40-0,70|0,17-037| 0,035 | 0,035 | 0.30 max. [3,25-3,75 T8MOCTNHO6[0,15-0,21|0,50-0,80|0,17-0,37| 0,035 | 0,035 | 0,80-1,10 [0,50-0,80] TeMoCeNiT310,15-0,210,50-0, 0,035 | 0,035 | 0,80-1,10 |t,20-1,50) [20MoCrNi06| _| | SMoMnCri [0,12-0,18|0,80-1,20| 0,17-037| 0,035 | 0.035 | 1,00-1,40 [0,30 max, |0,20-, [0,3 Cu, 00271 ThioWinCr¥ [0,18-0,24]0,80-1,20] 0,17-037| 0,035 | 0,035 | 1,00-1,40 [0,30 max.|- [0.3 Cu, 0.0271 rartiMnCr12|0,18-0,24]0,80-1,10[0,17-0,37| 0,035 | 0,035 | 1,00-1,30 |0,30max.|- | 03 Cu, 0,04.0,1 Ti [2eTiMnCr T |0,24-0,32|0,80-1,10[0,17-037] 0,035 | 0.035 | 1,00-1,30 |030max.[ - | 03, 0,08-0.1 Ti TEMnCINTT [0,15-0,1910,70-1,00|0,17-037] 0,035 | 0,035 | 0,80-1,10 [1,30-1,60| - _|0.3Cu. o02Tt TECINIWTIO.14-0.20] O25-1,5 [BAO] O95 | 0.035 1,35-1,65 [400-440] = [3 COR 1 Caracteristicile mecanice ale ofelurilor de cementare (STAS 880-80, STAS 7450-79) Tabelul 2.10 Marca Duritate [Tratamen Caracteristici mecanice minime ofelului rinell,H | termic [Timita de] Rezistenja | Alungirea la | Gatuire | Rezilienja curgere || de tractiune | rupere, lasupere, | KCU daN/mm’ Ja rupere % % dal/cm? daN/mm? ov 7 [2 3 4 5 6 7 OLCto | 137 _|N 21 35 31 35 - Cr 28 42 19 50 : | OLCIs | 140 [N 23 39 27 50 - cr 30 30 16 45 : OLc20 | 170 | N 2B 46 24 a5 : cr 31 50 2 45 80 Tr a 4 1SCr08 179 [| CCr wo 70 [rere] 179 er [80 TeMocrio | 187 [Cr | __75 90 1SCeNIIS [217 [Cr | 85 100 WENT | _207__| CG 60 80 12 30 a T3CNI30 |__217_ | CCr 75 5 i 35 a T3CeNi35 | 269 | CCr ca iis 10 30 9 T9CINi3S | 269 | CCr no | _30 9 es t 20MoNi35 | _207__| CCr 35 100 9 50 o TeMoCrNios [217 [Cr 85 i 0 | 8 TeMoCrNiI3 | 217 | Cr 5 10 5 9 T3MoMnCrI2 307 | CCr | so i | 4% T TMeMnCrIZ| 217 | CCr Eo 1) s 40 7 1TiMnCriq 217 [CCr [85 io | 50 8 TiMnCrIy 229 | CCr 120 140 9 5 6 TeMnCrNii5) 229 | CCr oO 90 10 40 6 TecrNiwid | 269 [CCr [8S Ts 12 30 wo _[ccr 80 105 n 50 2 ‘Compozitia chimick » ofeluritor de imbunitijire (STAS 880-80, STAS 7450-79) ‘Tabelul 2.11 Marca ‘Compozifia chimica % ofelului c Mn si Cr Ni Mo. Alte 7 elemente oT a 4 3 6 OLC2S_|0,22...0,25] 5 : 5 OLCIS— |0,32...0,39]0,50...0,80| oz | __ = ei O22Cu OLC40 0.13 0,25 = ao OLCAS 37 0,05 = = 0,13 Cu ‘OLCSO 0,57] 0,09 = = 0,52 Cu ‘OLCS5 3 = z = _- OLC6G ),37| - = = = 35Mni6, 037| 0,15 O18 = 7 40Mni0 0.37] Max. 0,30 [Max. 0,30 ‘a5Mini6 = = : : €5Mnl0 [0.17..037| 5 = : 120Mn120 0] Max. 0,50) = = - - 32Cr10 085...1,13] =__|€u, max. 0,20) 33Cri0 ol | 023 | 005 | Oi8Cu 40Cr10 0,80...1,10] - 5 0,20 Cu AOBCrIO 113, = - | 020Cu C0 096 | 04% | 005 | 0,18Cu FICINGT2 _(0.37..0,43] (0,45...0,75|1,00..1,40,- 26MnSi14 |0,23...0,29| Max.0,30 |0,30...0,50| 0,15...0,25| i 27MnSit2 | 0,29 = 0,12 = 0,10 Cu SMnSH12_|6,31...0,39} 0,23 = = { 002V 3ESICTIS | 036 1,65 - | 2BTIMnCr12{0,25..0,32| 1,00-1,50 [__- = __ | T0,04..0,10 SOVCrII joa5053 0,90...1,20]7 0 z a z 3 Gy 7 25MoCri0 16:60..0,90/0,10...0,40] 085..1,15] - | 0,15..030 : 33MoCrIT [03 10,40...0,80]0,17..0,37| 0,90..1,30] - | 0,15...0,30 7 | FIMOCrIT [0,38...0,45]0,40..0,80|0,17..0,37] 090..1.30| = | 0,15..0,30 4iCrNil2 O24 Ta0 | 093 0,057 35MONiI0. [0,17...0,37| Max. 0,50 |0,50...1,50] OMoCrNi20) 1,80..2,10 1,80... 10] 34MoCiNiI5 0, 0,40...0,70] 140...1.70 |35MoCrNi40(0,: [0.30...0,60 1,60...2,00 [40MoCrNil 5| = 0, 0,95 IMoCrAl 090.35..0,45]0,30..0,6010,17..037 1,35..165 TCrMnsito} 0,28 | 1,10 | 1,00 0 SCrMnSil3] 0.31 | 122 |_1,09 710 = 1 = Caracteristicile mecanice ale ofelurilor de imbunitafire (STAS 880-80, STAS 7450-79) Tabelul 2.12 Marca Duritate [Fratament] acteristic mecanice minime | ofelului rinell, H_ | termic Rezisiena de | Alungirea | Gatuire | Rezilienta tractiune la | la rupere, | la rupere, | KCU J/cm? rupere % % Nimm? v i 2 “3 4 3 7 ~OLC2s. 165 | NIGR _|_270/360_| 450/540-690 | 24/19 169 [oLc3s | _183 | NICR | _310/420_| 5307620-760 | 21/17 — 50 | OLC4O 7CR 3380 1620 — 18 760 OLC4s_| 207 | NICR | 360/480_|6107700-840 | 18/14 40 OLcso | 218 | NICR | 370/510 | 640/740-870 | 16/13 = _ OLC35, 229 _| NICR | 390/540 [| 670/780-930 | 14/12 = ‘OLC6 | 241] NICR | 400/570 | 700/830-980 | T4/IT = 35Mnl6_|207_| N/CR | 350/510 | 6207740-930 |~ 13712 AD 40Mni0- = CR 640 880-1070 12 ~ 40 aSMni6 | 229 N 410 700 it 40 > @5Malo [229 N 390 735 8 a5 _ 720Mn120 | - c 315 | 880 40 > | 32Cr10 = Cr 1320 1620-1860 3 = 30, 35Cr10, 197 CR 730 | _950 TT 45 40Cri0_|_217_|_CR 790 980-1180 10 : FOBCIO | 217_| CR 740 930-1320 8 = FCO 229 CR 850 1050— 9 5 aiGNi2 | _217_ | CR 330 980-1180 TT - 2IMasil2 |~217 | CR. 350 1000 12 40 5MnSii2 | 229 | CR 740 930-1130 14 45 BeSicrs | 255 | CR 350 1000 12 30 periMaCri2| 229 Cr 880 1180-1520 g = = SOVCrii [235 CR 880 1080-1270 9 - 3 2Mocri0| 217_| CR 785, 930-1180 2 30 70 33Mocrit | 217_| CR 780 980-1180 12 30 a 4iMoCrit | 217_| CR 80 1080-1270 16 30 39 4iCrNii2 |_217_| CR 830 980-1180 TT 5 49” [SOMoCrNI20[ _248_| CR 1030 1230-1420 9 45 397 30 SSMoCrNIAD) 60 Z0MoCiNiTS to” BMoCrAl 39 50” 5CrMnSi13} 0 | Compozitin chimicd a ofelurilor carbon turnate in plese (STAS 600-74) ‘ ‘Tabelul 2.13 Marca Carbon, % Mangan, % Siliciu, % Fosfor. % | ofelului OT 40-7 ~ ~ [oT 40-2 | max 0,020 0,30-0,75 | 0,20- 0,42 lora0-3_—| OT4s-T ~ — OT45-2__]0.15-0,30 [0,35-0,75 | 020-042 OT 43-3 OT30-1 OT50-2] 025-040 |0,40-0,90 | 020-042 OT30-3 OT 35-7 ” OT 55-2] 0,30-0,45 |0,40-0,90 | 0,20-0,42 OTS5-3 OT 60-1 0,05 - 0.09 OT60-2] 0,30-0,45 | 0,40-0,90 | 0,20- 0,42 0,040,087 | OT 60-3 0-005 Caracteristicile mecanice ale ofelurilor carbon turnate in piese (STAS 600 ~ 74) Tabelul 2.14 [Grupa] Marca] Rezistenfa | Limitade | Alungirea Duritatea de rupere la] curgere, | Ia rupere, Brinell, HB, tractiune, | daN/mm? % ((informativ) daN/mm’ OT 40-7 40 = 20 110} OT 45-1 a5 : 18 124 1 lorso-1 30 = 15 [138 (OT 55-1 35 = 12 133 (OT 60-1 60 = 10 169 OT 40-2 40, 20 24 0 OT 45-2 45 24 21 24 | 2 fors0-2] 30 2B 18 Te OTS5-2 35 32. 15 BS | (OT 60-2 60 35 12 169 jora-3[ 40 20 24 TiO |OT 45-3 ca 2 21 124] 3 loTs0-3 300 2B 18 fOTss—3| 35 32 15 OT 60-3 of 35 i21s = SZ‘O-S1'0 | 00°1-09°0 | 00'1-09'0 |_€0°0 £00 | or'oxew | 08'0-05‘0 | oF'o-0c'o 59°0-0F'0 | 0¢'0-02°0 | os't-o1'l | oc'1-0c1 | __£0'0 00 _| zr‘0-0z'0 | ss‘0-0¢'0 [ 81'0-01'0 os'0-0s'o | _+0'0 +0°0 | z'0-02°0 | 06'0-0F'0 | sp'o-se’o ZIINAOOFL : 2 - 080 | +0'0 70'0 | zv‘0-07'0 | 06‘0-06'0 | st‘o-se'0 60 490rL| 2 - > | 40° ‘p00 _ | zv'0-07'0 | 06°1-091 | sr’o-se'0 LI UWAOPL| = : 06'0-09'0 2 10° 00 _| Z¢'0-02'0 | 071 Sv‘0-SE°0 LO INUINOPL > | 061-051 | o1-0z'0| _ r0'o oro | zv‘0-07°0 | 06'0-oF'0 | sv‘0-9¢'0 =_jo¢'0-0z'0 | os't-oc'1 | osti-oc't | 0° oro | c¥'0-07'0 | 06'0-0F'0 | Se‘O-SzO | PlINHOOWOEL | - : 060-090 |__ro'o 700 | 08°0-09"0 | o¢'1-00%1 | or'o-or'o | _piuwsoisseL - : 2 2 00. ¥0'0__| 08°0-09'0 SE‘0-S7'0 ZISAISOEL 2 : - > seo'o roo _| oF'o'xeur srs’. PIUNOrL = : * : 40'0 yoo __| Zp'0-0z'C ov'0-0f'0 PIMNSEL| - - : = +00 yoo _ | z¥'0-07'0 | o9"1-02"t | sz‘orst"0 yIUWOZL} mn | %OW | %IN | %D %S Yd wis | ww | %9 | minjeio cow ~ (i= ELI SVIS) asad uy ayemny ayuyye soyAnja}o w EaTUTIED exjrzodTI0D20 Caracteristicile mecanice ale ofeluriler allate turaate ta plese (STAS 1773'- 76) Tabelul 2.16. Marca ofelulul [Tratamentul] Lima de] | Rezistenja la] Alungirea Ta | Rezihienja termic | curgere,, | tractiune, | rupere, % Z.%| - KCU, |_eplica oe aN 7s daNm/cm* aR 5 8 33 aan CHR a a o i toa Nsik”]7 35 T3SMnl4 Cie 3 a [Ta0Mnta [Nak ce 65 ; Naik 60. [resins Cir eH mi 3 " Nar 35. 60, Tassicrmna | | NER a a0 - Nek 70 T30MoCrNi 14 Cak {7s 80 T40TICNiT CsiR 90. T40MnNi 07 Naik = o_ T40VMn 17 CsiRk 34 85 T40Cr 09 Cy 65 eT Cik Naik 80 T12VMoCoCrNil 6) ae a + ion a Naik] 45 oS x0% | 0 |$1°0} 10°] 10°0| 10 |So°o} s¥'0] CO | = | - | yoy] - adi iuzeusn> 0 | Zo |st‘o| 100] 10'0] 10 |so'o|sv’o| fo | - | - | you] - Lisavuzrusns 0% seo] 0} - | > | yoy] - saasuzsusna (nace) Vo | 07 seo} C0} - | - | yay] - ‘yadyuZoUSND it V0 | 07% zo |sv'0 100| 100] 1°0 | Z0'0| seo} 0 | ZI | - | soy] - suzeusna = — 7 a Gaagtes) - | - |= | + feoolseo} eo} zt} - | soy] - zuzoluse, 10 | Z0'0| $70] TO} TL] 80 | yoy] - o1usa> 10 | 20°0| $70} ZO | V1] 80 | say] e-st] = leresror] —_INZHS®O nisnjoxa) cy] FO ot | 0 | st'0} to'0| 10'0| 1'0 | Z0'°0} sz‘0| 10 | TT | 80 | yoy - ~ fercs'or z1usnD nsen ct 10 | o1 | zo |s1'0} 10'0| 10°0| 0 | ZO] SZ’O| ZO | TT | FO] soy] - - -_|sr-stz plusna mor | ad {wil sv [nial s [iw [alas | ad | oz eurnimundiay ni mw | a | w | ss % worump eprzodaroy inferye wore LT REL (€8-2/L61 SVS) asad wy ayemmy nrmeps-nidns 2ojafeye © goyuyy> vHIzodm0}2 Caracteristicile mecanice ale aliajelor cupru-staniu turnate in piese (STAS 197/2-83) Tabelul 2.18 Marea aliajului Mod de Rezistenfa la rupere la ‘Alungirea fa Duritatea Brinell, turnare tracjiune, Rm, N/mm? | rupere As, % | __ HB N 220 2 Cusni4 = 0 i 5 ~ N 220 7 CuSnl2 = 550 3 a N 260 10 CuSni2Ni ; mp ~ TC 280 a N 220 10 CuSnl0 = 335 3 —_ N 220 io CuSn10Zn2 > on 3 TC 260 7 Se N 220 t g ‘CuSn9Zn5 E Sir 5 TC 240 3 4 N 180 8 CuSn6Zn4Pb4 r xan 3 TC 200 6 5 N 180 12 Cusn5Zn5Pb5 = ao a F 230 8 TC 230 8 N 170 6 7 CuSn4Zn4Pb1 7 Sa ; N 200 10 CuSn3Znl 1Pb4 TC 350 7 Semnificafia literelor este urmitoarea: N ~ piese turnate in amestec de formare; C - piese tumate in forme metalice; F - piese tumate centrifugal; TC - piese turnate continu.3 ‘Compozitia chimick a aliajelor cupru-staniu deformabile (STAS 93-80) Tabelul 2.19 ~“Compozifia chimict, % - | T a a P Zn | Cu 2 2 0,0i- - - [Rest 20 BRO 0,40 Doe] = = [Rest [0 x - . =) O30 [BRT 0,40 max. | 3.5- | 30- [Rest | 020 | 8.80 0,03 | 4,5 | 5,0 Caracteristicile mecanice ale aliajelor cupru-staniu deformabile (STAS 94/1-84) Tabelul 2. 20 Marca allajului | Starea de livrare Rezistenta la ~ | Duritatea rupere Rm, HY, informativa Nimm? 6 ‘Oimoaley 340.400 HAC? tare) 400...470 HB(tare) FiC(foarte tare) HD@@rcuitor) CuSRaPb4Znd 0 HA HB‘oreumr - | Bia] CUA) susy| sear] sect] = TT go-v9 | tzuweoasivoruzno, { : = T si-sol oro] ases| Leauopuzng| = Sad O70 | 0'2-0'1| OF-OT Fig ova _LNIV2d7UNS£UznD| or] 80 = = ~_[sz-silsz-st] ogus | Lzuwzaascuzns el ol ges] = [es-es | Livzuworzno| isz0 | £0 - < rol £9-8s usqdovazn5| so 10 = 6x59] {tadctan5 sco] £0 [= 699 Lzqdeeuzn, f i. Tso}: = 7 7 O|_09-45 Taa0pURD Tela as os Wag Law us 2a [| UW nD ew tigumduy % BIN eilrzodua0 mmnferre worey (ct mpeL (98-7/661 SV.LS) 26010 wi azeuzmy (oureTe) sure-nidns sojafeqe © yaquNIy> B1}pz0dm0>Caracteristicile mecanice ale aliajelor cup! 25 (STAS 199/2 ~ 86) [Mace alist [Procedew | Rezistenfa de rupere Ta | deturnare | _ tractiune, Nim? _| ‘Alungirea la ru-zinc (alame) turnate in plese Tabelul 2.22 Duriiatea Brinell- _HB_ F 200 CuZn4oPoT | 4 —-+-——00- = CuZn33Pb2T CuZn32Pb2T = CuZn40PbSnT |. [CuzndOMn2Ar Cuzn38Pb2Mn2T A (CuZn3SMn2FeAINiT Ca ‘uZn40Mn3Fe T [CuZn30AiSFe3Min2T F—tumare centrifugal; N—turnare in amestec de formare; P—tumare sub presiune. T -turnare. Compozifia chimied # aliajelor cupru-zine (alame) deformabile (STAS 95-90) Tabelul 2.23 Aliaje Cupru-zine, fra plumb, —-turnare in forme metalice (cochile): Marca Compozitia chimicé, Densitate aliajului | Elemente de aliere ———Fmpuritifi, max. | ke/dm’ Cu Za Po] Fe | Mn | Al Sn] Total | Camo] 89-91 | Rest | 0,05 | Ot [0.05 | 02 005_| 04 | 88 [euznts_| FECT Rest [0.05] 0,1 | 0050.2] 0.05 04 | 88 | [Guzn20-[~79-81_| Rest |" 0.05 | Ot 0,03-|_02 | 0,05 [04 87 bean 30 1 oaS-715 | Rest | 0,05_[ O01 | 0.05 0,2_[ 0,05 | 04 85 | Came3e | SE] Rest | 007 | ot [Or | 08 Ol | 04 ae Gaieit | 6st | Rest | 03 | 02 [oi | 03 oi [08 | 84 | Tabelul 2. 24. Aliaje Cupru-zine, cu plumb. Marca Compozifia chimica, % Densitate | aligjului Elemente de aliere Tmpuritigi, max. | ke/dmn? Cu_[_ Pb Fe] Mn | Al Sa] Total Caza T6 POI Tf o1-64 | OS-15 | Rest [02 | Ot | 0.05 Tr |_05 85 | Se SpELS Te2F [0725 | Rest | 02 | 01 | 00s [Od 05 85 Carn 39 PED [37-60 | 1,030 | Ret | 04 | 02 | Ot 03 [ts | 84 azn 30 PEI | 37-59 | 2.535 | Rest | 04 [02 | 01 o2 | 15 | 84 azn 40 POI [59-61,5| O3-1,5 | Rest | 03 | 01 | 005 O21 1026 Caracteristicile mecanice ale aliajelor cupra-zinc (alame) deformabile (STAS 289/1-88 si STAS 291/1-88) Tabelul 2.25 Marca aliajului [~~ Stareade |” Alungireala ] Duritatea Brinel livrare HB CuzZn 363i | O (moale) Cuzn 37 HA (172 tare) HB (tare) CuZn 30 | O(moale) HA (172 tare) HB (lare) CuzZn20-—— | O(moale) | 270-320 HA (172 tare) [320-390 HB ((are) 390-490 Cuznts [LO le) 200-310 HA (i/2 tare) | 310-370 HB (tare) 370 - 460, CuZn 10 ——*(| O (moale) _ 240-290 — HA (i7atare) [290-350 HB (tare) min, 350 Cuzn31 Si“ [O(moale) ‘| 370-440 HA (12 tare) | 440-10 HB (are) 510-590 CuZn 39Pb2 | O (moale) 360 CuZn39Pb3 [HA (12 tare) | 430 HB (larey 300 CuZn 40 PT | O (moale) min. 340 HA (12 tare) | min.410 HIB (tare) min 470 CuzZn 36PO1 [0 (moaley 290 HA (172 tare) [370 HB (tare 390,-areowwunn opruiBed ut — 92°Z “qe azenupt09) [ 1 j | ‘n—24 cn ot BWOIROOLV sal I _| | so-co | = > O'-0% | awolm> NIV ! | | | wy nav 01ND DIV | saa 1 I - O11-0°6 OLMONIV | i | , . . . . oa or 8" O1V js | | | | se 0% 809 NIV i | Ig gn, 5 sat i poe so-zo | o'-o's | se-o's | SiSSnoolv | | . | . “cg | SNZINDTOOLY sat it To feet | s1-Zl Sr-S't | gwen nO NIV | . | 115 BW PTO OLY sar seo-1'0 : {- seo-1'0 Os-oF | wend NIV sal = = =| 90-20 os-se | Os-st | visptONIV =| - > si-ro | ss-s 1S PN NLV 353 = = = : OS-OF +N NLV Tudho alate op jediourid jmauraya no oferry {ow a Taz IN, UW 3 1s m, 1% ‘young vilizodwo> ns yeumy nroumye 2p fee — gL ‘2o1eam suo} u! anes FEU RUTEMTe. ap (ele — Oy ‘areuNO] ap oorsseU uy EWTN nAMUMTE 9p feITE — NLV 977 Mae (08-2/10 SV.LS) 25984 my opeuam nrTEanTe ap rojafeyE e ForUNYD wxfrzodmIo}28 3a >| Zo~so'o T S 1-80 “ “T= 8 ‘ol —o'91 | S1- 80 | INSWnD 81 IS dIVOIVINIV] Isa (0-15) - > (AIMnMg) _ AiMal : > | 005- TTo-ts] > { (AIMnCu) | 0,20 [ AIMn0,5Mg0,5 - jose] = ‘AIMg 0,8 ‘AIMg 1 AlMg 1,5 [AIMg 2 [AIMg 3 TAIMg 5 [AIMg Si AISit MgMn0,7 tAIMgsi 1) FAIMg 1 Si Marca = |0,1-0,3] - (Asi Maino 6 1 (AISiIMgMn) TAISiIMpMnTi ‘AlCudMgiMn (AloudMgPb) [AlCudMgMn Si ‘AlCudMgMn ‘AICu4Mgl,5Min TAIZn6Mg2,5Cul,5 AISI 5,5 AlCu 2 Me 13 Nil 3FeSiTi_ FAISI8,SCu3,5 | Isis, scuy _ - falsi11Cu2,5 | - | 10,5-]1,53,5) - - |e - | rest ((AISiI1,2Cu) 12,0 - _ jAlsit2cuMgNi_[0,8-1,3! 11-13 [08-75] _- : = [0,8-1,3 ,05-0.27 =| rest LAIsi10 = [oy = z = : : : =| test LAISiI2 = aris = = 5 = = - [| = [o2-10f = * = [0.212[ = 3,3-4,6/0,5-10,- > 3,5-4,5]0,3-0,8 3,8-4,8]0,4-0,8 3,8-4,9]0,3-0,9 1,0-2,0,1-0,2! 2,1-2,4)- B40, =f = fe : =| rest34 Caracteristicile mecanice ale aliajelor de aluminiu deformabile (STAS 8653-90) __Tabelul 229 Marca aliajului de | Starea de | Rezistenga a | Li ‘Alungirea Duritatea livrare rupere, N/mm? rupere, ® Brinell. HB 1 | 0" iz Pix zi! | M M [TF oO __ M AIMg!Si M (AIMgISiCuCr)_ [TF AISi | MgMn 0,6 (AISi | MgMn)y AlCu4MgMn ‘AICu4Mg!,5Mn_| ‘AlCuaMgi,SMn (AIZn6Mg2,5Cul,5 Notiuni despre structura materialelor gi Structura aliajelor fier-carbon in figura 2.1 este prezentata diagrama fier carbon din care rezult§ compozitia chimica si structura lor. Din diagrama rezult8 c& aliajele fier-carbon sunt de doud tipuri: fonte gi ofeluri. Se categoria ofeluri lor aliajele fierului care contin de la 0 la 2,06% carbon. Aliajele fierului care contin de la 2,06 la 6,67 % carbon se numesc fonte Ofelurile se deosebesc de fonta atat prin compozitia chimicd gi prin structura La temperatura obisnuita structura ofelurilor este alcatuit& din ferita, perlit& gi cementita. La temperaturi ridicate, peste liniile de transformare, constituentul structural caracteristic este austenita Ferita este o solutie solidi de carbon, in fier a. Ea confine foaret putin carbon (0.02%C) si la microscop se prezinté sub forma poliedric&. Proprietatile fizico-mecanice ale feritei sunt foarte apropiate de cele ale fierului pur.6 Austenita este un constituent de tipul solujiei solide intre carbom — fies ¥ Camnemmmad tx casbon al austenitei poate fi de la 0 la 2,06%C Este un compus moale $i plastic Cementita este un compus intermetalic care are formula chimicd FeXC compime 68 POC Este un constituient foarte dur (800 HB) gi foarte fragit Perlita este un amestec mecanic de feritl gi cementith care compime ©.80%. catben Se prezinli sub forma lamelard. . Fontele care contin carbonul sub form de cementité se mumesc foane slike eas cake care coniin carbonul sub formi de grafit lamelar se numesc fonte cenupii La tamperatas ehapemat ie seructus’ fontelor se disting urmatorii constituienti structurali- cementith, perked g ledeburad Ledeburita este un amestec mecanic format din perlitl 9 Cmential came compan €7%. carbon Este un constituient dur gi fragit in ofelurile tratate termic sau in cele aliate apar si alfi constimenp mamenmastsaiste solid’ ©. suprasaturat’ in carbon, provenitd din austenita), troostita (amemex de feral p coment granulatie find); bainité; sorbit’ Structura unor aliaje ale materialelor neferease Aligjele de aluminiu au structurd monofazica sau mulifaricd im Fomctse de chemensede de ahere 5) de temperaturé, Alamele cu un conjinut de zinc pind la 36 - 29 *s au 0 strecteré ecectancé im cele cu un continut in zinc de ce depageste intervalul de mai sus pind la 4S". Za. am 0 sesecterd bitznca, Bronzurile cu staniu au, Ia temperatura obignuita, o structuré bifazicd Bromzarde ox abuminits a1 © structura monofazica sau bifazica in functie de continutul de aluminss g@ de temperaturi Proprietiti tehnologice Forjabilitaten Ofelurile carbon de uz general (OL) gi ofelurile carbon de calitate (OLC) au o capactate buna de 8 fi prelucrate prin forjare la cald. Ofelurile aliate au o capacitate mai mic& de foriabilitate decal a ofelurilor carbon, Fontele cenugii nu pot fi prelucrate prin deformare plastic’. Fontele cu graft nodular pot fi prelucrate prin deformare plastic& (in special dup o recoacere de 970°C) Fontele maleabile pot fi prelucrate prin deformare plastica la cald. Aliajele metalelor neferoase care pot fi prelucrate prin deformare plastica au comportare variati la deformarea plasticd. Ele au in general o anumiti destinatie tehnologica aliaje defiumabile plastic sau aliaje turnabile, dupa cum este indicat in standardul de mate Turnabilitatea La alegerea aliajelor pentru tumare se iau in considerare 0 serie de fuctori ca temperatua de topire (s& fie cat mai mic’), vascozitatea topituri, tendinta de formare a segregatiilor, incluziunitor de gaze Materialul turnat trebuie sé aib& un coeticient de contracfie mic gi 0 capacitate mica de dizalvare gazelor. De asemenea materialul din care se toarna semifabricatele trebuie si aiba o bunk capacitate de umplere a formelor. Fontele, in general, au o bund turnabilitate, Fontele cenugii pot fi turnate ugor Turnalilitatea fontelor cenusii este influenjati favorabil de continutul de siliciu, care micgoreazA intervalul le37 solidificare, scade temperatura de topire si de turnare, reduce contractia si formarea de retasurt Turnabilitatea cea mai bund o au fontele eutectice (4,3%C) sau ugor hipereutectice Ofelurile nu au o turnabilitate bund. Pentru objinerea de semifabricate turnate din ofel au fost elaborate ofeluri nealiate (OT 40 ... OT 70, STAS 600 ~ 74) sau aliate (STAS 1773 ~ 76). Aligjele metalelor neferoase au in general o bund ‘urnabilitate. Sunt elaborate aliaje destinate objinerii de semifabricate prin acest procedeu de prelucrare (au litera T in simbol) La alegerea materialului din care se toarnd semifabricatul trebuie sk se {ind seama si de proprietatile mecanice ale sale precum gi de comportarea la agchiere (daca semifabricatele vor ti ulterior prelucrate prin agchiere). Prelucrabilitatea prin aychiere Se consider c& un material are agchiabilitate bund daca in urma prelucrarii prin agchiere se objine un volum cat mai mare de agchii pe unitatea de timp in condifiile unui consum minim de scule si de energie La prelucrarea ofelurilor unul dintre parametrii prin care este apreciatd agchiabilitatea este Viv, m/min (viteza la care scula agchietoare rezist4 60 de minute pana la o nous reascutire). ‘Tinand cont de parametrul Vey, prelucrabilitatea ofelurilor scade odaté cu cresterea continutului de carbon, cu cresterea rezistenfei de rupere gi a duritéqii HB. in ceea ce priveste structura ofelurilor prelucrabilitatea descreste in ordinea’ feriti ~ perlita globulara - perlita lamelard ~ sorbit’-troostit®, forjele de aschiere crescnd in aceasta ordine. Fortele de aschiere cresc odat’ cu cresterea confinutului de carbon. Prelucrabilitatea prin agchiere a unui material metalic caracterizdnd in ansamblu intensitatea uzitii sculei si rugozitatea suprafefei prelucrate se exprima in mod conventional in procente fata de ofelul pentru automate AUT 12 (cu 0,08-0,16% C, 9,08-0,85% S si 0,080-0,15% P) a carui prelucrabilitate este consideraté ca etalon, 100%. Din acest punct de vedere ofelurile cu un continut mic de carbon au o prelucrabilitate sc&zut& (de exemplu ofelurile de cementare) iar ofelurile cu un continu: mai ridicat de carbon au o prelucrabilitate bund gi foarte bund (ofelurile de imbunatatire) Ofeluri carbon de uz general (OL) au o bund agchiabilitate. Ofelurile aliate au o prelucrabilitate prin agchiere scizut8. Ofelurite turnate in piese au o agchiabilitate mai scdzuta decat cele laminate Ofelurile pentru autoate au o aschiabilitate foarte bund. Fontele cenusii au o prelucrabilitate satisfacdtoare. Prelucrabilitatea fontelor este imbunatatita daca fonta este supusd unui tratament termic de globulizare a perlitei Jamelare, Fontele maleabile albe au o prelucrabilitate mai mic& decit fontele maleabile negre. Fontele cu grafit nodular an o prelucrabilitate foarte bund prin agchiere. Aligjele de aluminiu, atat cele pentru deformare cat gi cele pentru turnare au o prelucrabilitate prin agchiere mai buna decit a ofelurilor, permitand viteze de agchiere mai mari Aschiabilitatea este cu atét mai bun& cu cat rezistenta aliajelor este mai ridicata. Mérirea rezistentei se obfine fie prin aliere fie prin ecruisare fie prin durificare prin imbatranire. La aliajele mai moi suprafata objinut& este mai rugoasé. Alamele si bronzurile au o prelucrabilitate prin agchiere bund, atat cele pentru turnatorie cat si cele deformabile plastic. Sudal Se sudeazA bine ofelurile care au procentul de carbon echivalent Ce < 0,5 %. Ofeluri carbon de uz general (OL) au o bund sudabilitate Ofelurile nealiate pentru cementare sunt usor sudabile (prin toopire), cele aliate insa trebuie preincalzite si, dupa sudare, supuse recoacerii. Ofelurile turnate in piese sunt sudabile (cele aliate numai cu preincalzire la 300 - $00°C)38 Sudarea fontelor este dificilé, Fontele cenugii trebuie preincalzite In 500-600°C in vederea suditii. Fontele maleabile albe se sudeazi mai ugor, dar fontele maleabile negre se sudeaz’ greu. Aligjele de aluminiu pentru turnatorie de tip Al-Si (Silumin-uri) au o bund sudabilitate (cu flacdr& oxiacetilenics). Alamele se sudeaz& bine cu flac&r& oxiacetilenici. Bronzurile se sudeazA mai greu datorit tendinjelor de segregare. 2.3. Caracteristicile prescrise suprafetelor Ca la orice problems de rezolvat proiectantul trebuie s& se lamureasc& bine asupra datelor, adic& A giiseasc& raspuns la intrebarea: ce este de ficut? Una dintre sarcinile proiectantului de proces tehnologic este 8 stabileasch procedeele de prelucrare gi utilajele (masinile-unelte si echipanientele) necesare realizArli suprafejelor. Pentru aceasta el trebuie si cunoasca foarte bine atat tipul geometric suprafejelor (cilindrice, plane, conice etc.) cit gi precizia lor geometricd impusi din considerente functionale. Aceste date se extrag din dese de execu (veder, sein, note tehnice) gi se print sub form tabeart findnd cont de marcarea suprafetelor prezentati mai inainte La completarea tabeluluitrebuie sh se fink cont de observaiie urmatoare: - Pe desenele de executie sunt trecute conditiile explicite de precizie. Pentru cotele libere _ precizia geometric& prescris& este implicit’ prin standardul de cote libere ISO 2768. in acest sens consultati nota tehnicd din desenul de execujie gi completafi tabelul conform standardului: de cote libere. Conditiile de precizie implicite, extrase din standardul [SO 2768 vor fi marcate cu un asterisc, iar sub tabel va fi Picut& o trimitere la standard + Pentru suprafefele plane nu exist precizie de dimensiune; pentru aceate tipuri de suprafete vom intalni conditii de precizie dimensional& sub forma de distange ale acestor plane fat de niste baze de referinf& (plane, axe, puncte). Aceste conditii vor fi trecute in coloana rezervata preciziei de pozifie a planului respectiv, pe lang alte condifii cerute planului rspectiv (paralelism, perpendicularitate etc.) - Pentru cotele liniare (tolerate explicit sau implicit) se va preciza treapta de toleranti conform ISO. Dimensiunile | Precizia Precizia_ | Precizia de Rugozite- | Alte suprafefelor | dimensional _| de forma __| pozitie tea Ra} conditi 350 2™aty | CL Cr js | S. | plank | ** d=5040,015/SK(T7) * Conform ISO 2768 — mk (dupi nota tehnicd din deserul de executie). Planul este, din punct de vedere geometric, infinit. Pe piese vom regisi totdeauna portiuni de plan delimitnte de intersectia planului respectiv cu alte suprafefe. Aici se vor trece, prin urmare, dimensiunile de delimitare a plamalui (intre aranteze), dimensiuni care vor fi necesare 1a stabilirea timpului de bazA al prelucrasii suprafefei respective gi la stabilizea abaterilor de forma si de pozitie dupa standardul de cote libere (ISO 2768). In pagina urmatoare este prezentat formularul necesar prezentArii caracteristicilor de calitate ale suprafefelor ce urmeazii si fie prelucrate.Tabelul suprafe i Dimensiuni | Toleranfe | Toleranje | Toleranye de prafejei_| nominale | dimensionale_| de forma origi * Execufie ISO 2768 - mK (SR EN 22768 :1993)40 2.4. Analiza bazelor de cotare a suprafetelor in cadrul activitatii de proiectare va trebui s& se prevada si dispozitivele de prefucrare Un dispozitiv face un transfer-al sistemului de axe de coordonate al masinii-unelte, sistem in care vor fi dispuse suprafejele ce urmeaza si fie prelucrate. Pentru a se face o orientare bund a piesei trebnie ca bazele de cotare s& se suprapund cu bazele de orientare sau sf fie cat mai apropiate de acestea De aceea trebuie si se fack o analizé a modului de cotare a suprafejelor si si se deduca de aici care este triedrul principal in care proiectantul a géndit 9 proiectat piesa. Prin suprapunerea triedrului de orientare peste triedrul principal de cotare se simplific& activitatea de proiectare a dispozitivului cu efecte benefice asupra eficienfei economice gia calitajii proiectarii gi fabri Trebuie s& se jin seama de faptul cA un element (punct, axa, plan) poate fi definit tn spatiu prin legarea a cel mult 6 grade de libertate (posibilititi de migcare) , 3 deplaséri gi 3 rotafii, Pe desenul de execufie aceste ingradiri sunt precizate prin cote de pozitie liniare sau unghiulare, explicite (pe desen) sau implicite (prin standardul ISO 2768) Aceasta analizi se prezinta tabelar, intr-un tabel cu trei coloane: in prima coloana se trec suprafejele ce urmeaza s& fie prelucrate Si, in coloana a doua se trec suprafetele de referinf& fata de care este cotatd (explicit si implicit) suprafata Si, in coloana a treia se trece frecventa ca bazd de cotare a suprafetei Si (se numara de cate ori este intAlnita suprafata Si in coloana a dowa) Suprafetele cu frecvenja cea mai mare ca baze de cotare vor constitui triedrul principal de referin{a al piesei Si Baze de Frecventa suprafefe: Si referings _| ca baza de cotare Sn oe j Triedrul de referinta principal este alc&tuit din suprafefele (primele trei plane de referinis clasate dupa frecvenga ca baz de cotare) Aceasti analiza este utilé gi la stabilirea succesiunii pretucririi suprafetelor piesei, deoarece unul dintre principiile de proiectare afirma c& mai intdi se prehucreari suprafata care este baz de cotare si apoi suprafafa (sau suprafejele) legata de aceasta Nota -Trebuie sii se pind seama ca o axa de referinia este retultatd din mierectia a deus plane dle referinté,care necesitéi de obicei 0 notare suplimentard: plarwl x-x. -¥ etc. Un punct de referind poate rezulta fie din intersectia a doui axe, fie din intersectia wnei ave cu wn phan 2.5. Rolul functional al piesei si al suprafetelor ei O pies face parte dintr-un ansamblu sau subansamblu. Ea trebuie si pasticipe la realizarea fanctiei globale a produsului, sau functiilor parjiale ale ansamblulsi sau subansamblului din care face parte si la realizarea conditiilor impuse acestor functii (restrictiile funcgiilor) Forma constructiva gi Precizia ei geometric sunt dictate de rolul ei in unitatea de asamblare (set, subansamblu. ansambl, Produs) din care face parte (trebuie s& existe o relajie de tip cauza - efect imtre famctia piesei si forma si Precizia ei geometrick). Piesa igi exercitd functia prin suprafetele sale © pies poate avea unul din urmatoarele roluri : suport (piesh de baza). lagir. transmitere de forfe. momente, element de rezolvare a unor lanjuri de dimensiuni, de comand’. de acces. de fimitare a Uunor deplasiri sau rotatii, de etansare, de lubrifiere. de alimentare.de obturare a wmei ci de circulate de fixare, de marcare, de manipulare, de acumulare de energie, de legiturl imterna. de lecitura externa etc. Suprafetele pot fi: functionale, tehnologice, constructive (de delimitare), de wecwatay (de lexiturii), auxiliare (pentru marcare, protectie etc.). Rolul functional al piesei se stabileste in urma studierii ansamblukui dim care face parte ‘dacd mu se dispune gi nu se cunoaste ansamblul din care face parte piesa se va prezenta mumas robul suprafetelor ce urmeazi si fie prelucrate. Prezentarea se poate face detaliat pentru fiecare mpratata (sau grup de suprafefe) sau tabelar.4l 2.6. Tehnologicitatea formei constructive a pi Unul dintre obiectivele proiectrii procesului tehnologic este crearea condititlor de realizare a piesei cu economisirea Ja maxim a tuturor resurselor gi, prin urmare a real zarii de profit (calitate ridicate, costuri scézute, termene de livrare reduse) Pentru aceasta trebuie s fie realizaté o corespondenfa intre forma constructiva gi precizia geometric a piesei si Pos Atile tehnice ale procedeelor de prelucrare, maginilor gi echipamentelor care sunt utilizate in mod curent la realizarea suprafetelor pieselor. Aceasti corespondenti este definité prin nofiunea de tehnologicitate (aici tehnologicitatea Ja prelucrarea prin agchiere). Boise vor consulta datele din literatura tehnic& in legitur& cu precizia gi rugozitatea ee nomic’ a diferitelor procedee de preucrare prin agchiere (se vor prezenta in extras) si ge va deduce dack piesa poate fi realizat economic prin confruntarea preciziei impuse st setae in tabelul de analizk a suprafetelor prezentat mai inainte cu aceste posibiltai ale procedeelor gi utitajelor tehnologice _ Se va prezenta gradu! de unificare at: suprafefelor care vor fi realizate prin copieren formei sculelor aschietoare (gAuri netolerate, giuri alezate, filete, canale, alte suprafete profilate). Coeficientul de unificare a gaurilor din grupa iA se calenleata en reltio 1s}: Mm 100% «= 21) Me unde: = tiga este mumiirul de giuri unificate (de acefagi fipodimensiune: de ex: geri nefilere 10; géturi filetate M8); = Meas ~ numéirul de gaturi diferite ca tip $i dimensiune; = ng. = rmameiral total de geri. (Ay ~ 50-60 % - calificany: suficient; Au 60 80% bine; Ay = 80 ~ 100 9). - Cosficientul media de unificare a giturilor(suprafetelor) se calculeazd cu relatia: Yon ++ YA @2) = unde k este numérul total de grupe de guri (sam alte tipuri de suprafete); pentru evaluare se folosese indicatiile date pentra Au _ Se vor face aprecieri asupra prelucrabilititii prin agchiere a materialului din care este flicutd piesa = Se va analiza simetria piesei fafa de anumite plane gi axe de simetrie. ~ Se vor face referiri la stabilitatea piesei, la agezare gi in timpul prelucrarii | Se vor face referiri la existenta suprafeyelor in trepte, la exterior gi interior gi la dispuneren treptelor si a pragurilor de trecere. = Se vor face referiri la accesibilitatea sculelor si mijloacelor de verificare la suprafetele ce urmeazi si fie prelucrate. fin final se vor face aprecieri asupra tehnologicitii formei constructive a piesei in raport cu procedeele de prelucrare prin agchiere. yservanii asupra prelucrabilitétii materi ‘Qjelurile moi (cu continut de carbon sub 0,296 si sub 0,2 96 elemente de altere — cu siructur predominant feritic&) au o prelucrabilitate redusa prin aschiere [P8]. Aceste o‘eluri au o fenaciiale ridicaté,ce face ca aychia si se detaseze greu, suprafejele rezultate sunt rugoase, tatigul sculelelor se uzeazd rapid.42 Ambunditaxirea prelucrabilitayi acestor Ofeluri se face pre qpémmmmmer pememcame even: (normalizare, recoacere izotermd la 600 650° C). Otelurtle semidure. [P8] Continutul in carbon al acestor ofeken cme de 3 Mie % Soares Jor este de ferité in proportie de 30 - 60 %, restul Sind perlité Acct email ame te gemesol favorabiles prelucrarii prin aschlere. Pentru imbundtitirea prekecrablaigi amma aeplian 2e pot aplica wrmatoarele tratamente: normalizare; recoacere complet pentre ght partiac: normalizare + revenire inaltd; imbuniitthire (citlire « revesure inaltay Ofelurile dure si extradure,[P8}. Ofeluri dure sunt considerate cele cave cungjen G5 aK far ofelurt extradure sunt cele careu contin 1,0 - 1,4 96C. Aceste ojehart samt ams gun gratia (wzurdé mare a sculelor) datoriti lamelelor de cementiit din perkaa. Pentm inlamibiiere: Prelucrabilitaii se recomandd un tratament recoacere de globulizare a cements. Otelurile autocdilibile.{P8}. In aceasit grupd intré opelurile aliate cu crmm-amctad emnburte aliate de scule si ofelurile inoxidahile Aceste ofeluri sunt in gencral greu predacralke. Pours Imbundteyirea prelucrabililijit acestor ofeluri se pot aplica urmétoarele trasamemme fi fete de ofel):recoacere completd; recoacere incompleld; recoacere izotermd: imbundadgare Fomtele. Fontele cu grafit lamelar sunt mai greu prelucrabile. Fouele cu grape tm caabert cele cu grafit nodular se bucurd de o prelucrabilitate bund prin aschiere Extras din standardul SR EN 20286-1 (toleranje ISO) Valorile numerice ale treptelor de toleran& fundamentale IT pentru dimensiunile nominale pam te 3150 mm. _ i _ Tabetul 2 30 ee __Tiepte de toleranti findamentale - Fr Fis (erg pir7 [ive fire rr [rr fre per per peri _ LL to Jit fiz fa3_fus fas fie re rae Tolerante ym FC fee ie pe 4 Je_ | _ is ae fe s_[s_|it_fie par fas A CE CE fie as fo for CC CC ECE Tosa 5 fsa i _fia_[35 [ea fea, ft00 14 [0 _[39 [ae fra fas ie [es_[s2 [sa fat [130 1 [_[36 [37 fa fvao Pao [a7 foo Joa a7 ss pa [safes _[ro ino firs fas [36 _ [30 [x0 [ras 200 fas [0 ]36|90 [io [30 [3 [a7 ]e6— fos fies 300 p9_s_[re_fias” fies aio ae [eso [130 [330 [370 35_ [Fe _[iio_[i7s ato [ano aa [36195 [a10 [9034043 Extras din standardul ISO 2768 (SR EN 2768-1) (cote netolerate) Tabelul 2.31 - Abateri limita pentru dimensiuni liniare, cu exceptia tesiturilor (pentru raze exteriaare de racordare si inaltimi de tesire, a se vedea tabelul 2 32) Valori in mm Clasa de ‘Abateri limita pentru domeniul de dimensiuni nominale tolerante Sim-| Deseriere | dela | peste3 | peste | peste 30] peste | peste | peste] peste bol 0,5” | pana la | panata| panala| 120 400 1000 | 2006 pana} 6 30 120. | pana la | pana la | pan’ la | pana la3 } 400 | 1000 | 2000 | Ia 4000 f fina + [4005 [401 [+015 [+02 [403 [£05 “ 0,08 m_| miflocie Ts O1[ +01 [£02 FoR | 405 [oe | ti2 | 22 co | grosiera [02 [03 [tos [+08 [+12 | £2 3 {3s tL aosstens = [os [ti [tis [tas [ee Pee [st [Pentru dimensiuni nominale sub 0,5 mm abaterile limita trebuie inscrise dupa dimensiunea nominala Tabelul 2.32 Extras din standardul ISO 2768. Abateri limita pentru dimensiuni liniare pentru tesituri (raze exterioare de racordare $i : inaltimi de tesire). Valori_in mm. Clasa de tolerante Abateri limita pentru domeniul de dimensiuni nominale __| Descriere 0,5" pana la peste 3 peste 6 3 pana la 6 _ fina 20,2 + 0,5 Zl mijlocie _ grosiera £ 0,4 #1 £2 grosolana Pentru dimensiuni nominale sub 0,5 mm, abaterile limita. trehuie inscrise dupa dimensiunea_nominala. Abateri limitd pentru dimensiuni unghiulare Tabelul 2.33 Clasd de tolerant ‘Abaieri limita pentru domeniul de lungimi in milimetri a celei mai Scurte laturi a unghiulul considerat ‘Simbol Descriere | Panitla Peste 10 Peste 50 | Peste 120 Peste | 10 pand a5 | pandla pana la 400 120 400 St Sind e " a | agg: a raifflocle tI £7 30 _ +P 20 +P 10 275 € grosierd | £1" 30" 27° £0 30" 4015 | 4010" v ‘grosoland iF i? Fa 20°30" +020" |“4 SR EN 22768-2 (ISO 2768) (cote netolerate) TOLERANTE GEOMETRICE GENERALE TOLERANTE PENTRU ELEMENTE INDIVIDUALE (tolerante la forma data) Rectilinitate si planitate Toleranyele generale la rectilinitate si planitate sunt prezentate tn tabelul 2.34. Atunci cand se alege 0 toleranfé din tabelul 2.34, trebuie sd se raporteze, in cazul rectilinitdjil la lungimea liniei respective, iar in cazul planitayii, la cea mai mare lungime lateralé a suprafefei sau la diametrul suprafetei circulare. - Tabelul 2.34 - Toler Clas Toleranje toleranja |~ pani Tao generale la rectilinitate si planitate. _Valori tn mm_ ilinitate si planitate pentru serii de Tungimi nominal ‘peste 10 ‘peste 30 ‘peste 100 re pandla 30 pant ta 100 pana la 300 i 002 005 K 0,05 Ot L or 02 Circularitate Toleranja generald la circularitate este egald cu valoarea nnumericd a toleranjei la diametru, dar in nici un caz nu depaseste valoarea toleranjei la bataia radial indicata in tabelul 2.34. (Notd Id cu toleranta la betaia radi al toleranta maxima admisibila la circularitate este egald cu bétaia radiald). Cilindricisate Toleranjele la cilindricitate nu sunt specificate. (Nota: {n acest caz se va tine cont de notele de mai jos, incluse in standard), Note: 1. Abaterea de la cilindricitate cuprinde trei componente: abaterea de la circularitate, ahaterea de la rectilinitate si abaterea de la paralelism. Fiecare din aceste toleranje este controlais de toleranjele individuale indicate sau de toleranjele sale generale. 2. Daca, din motive functionale, abaterea la cilindricitate trebuie sd fie mai micd decdt efectul combinat al, toleranjelor generale la circularitate, rectilinitate si paralelism, este necesar ca toleranta la cilindricitate si fle indicata conform ISO 1101, pentru elementul respectiv45 TOLERANTE PENTRU ELEMENTE DE FORMA ASOCIATE Paralelism Toleranja general la paralelism este egal cu valoareu numericd cea mai mare dintre tolerana dimensionald i toleranja la planitate/rectilinitate. Cel mai lung dirure cele douit, elemente, trebuie considerat ca referinja; daca elemniele au aceéasi lungime nominald, oricare dinire acestea poate fi considerat ca element de referinid. Perpendicularitate Toleranjele generale la perpendicularitate sunt indicate in tabelul 2.35. Ca element de referinid se considera cea mai lunga dintre laturile care formeazd unghiul drept; daca taturite au lungini rnominale egale, oricare dintre acestea poate servi ca element de referin{a. Tabelul 2.35 ~ Tolerange generale la perpendicularitate. Falori in mm Clasa de Toleranje la perpendicularitate pentru serii de lungimi nominale pentru toleranta latura cea mai mica Pandata 100 Pesie 100 Peste 300 Peste 1000 pana la 300 Paina la 1000 Péind la 3000 —_e_ a2 | a3 oF - “OS, K O4—~ 0.6 _ 98 tT L 06 1 1s ee Simetrie Toleranele generale la simetrie sunt indicale in tabelul 2.36 Ca element de referima se considera elementil cel mai lung; daca elementele au aceeasi lungime nominald, fiecare dintre acestea poate fi considerat ca element de referin{é. Notdi: Toleranjele generale la simetrie sunt aplicabile dacd: = cel pujin unul din cele doud elemente are un plan median, saw = axele celor doud elemente sunt perpendiculare una pe cealaltd. Tabelui 2.36 - Tolerante generale la simetrie. Valort in mm Toleranjele generale la coaxialitate nu sunt specificate. Clasii de Tolerante la simetrie pentru seri de lungimi nominale pentru latura cea toleranja scurtd Pana la TOO Peste 100 Peste 300 ~Peste 1000 pani la 300 Pénd la 1000__| Pant la 3000 # GS _ K 06 08 “T L 06 T TS - Coaxialitate Nota: Abaterea la coaxialitate poate fi, in caz extrem, egald cu valoarea tolerantei la bitaia radiala prezentatd in tabelul 2.37, deoarece abaterea la bitaia radiald se compune din abaterea la coaxialitate si abaterea la circularitate.46 Batai Toleranjele generale la batai (radiale, axiale si orice suprafatd de revolutie) sunt indicate in tabelul 237. Pentru toleranjele generale la batai, trebuie considerate ca elemente de referinja suprafejele de sprijin, dacit sunt asifel concepute, In caz contrar, se considerd ca element de referinté, pentru bataie radiald, cel mai lung dintre doud elemente; daca elementele au lungimi nominale egale. oricare dintre acestea poate fi consideral ca element de referinfé. Tabelul 2,37 ~ Toleranye generale pentru beidi. Valori in mm Clasa de tolerangé A ~__ Tolerange Tar baidi OF x _ _ Indicajil pe desene: (exemple). ISO 2768 — mK: 180 2768 mi: TSO 2768 — K, TSO 2768 — mK EF Simboluri pentru inscrierea tolerangelor de forma, de orientare, de pozitie sl de batale (STAS 7385/1 ~ 85) Elementul la care se | Tipul Denumirea toleranjet Simbolal ~~] referd toleranja toleranjei _ _caracteristicii tolerate | Elemente izolate | Toleranfe | Toleranfa la rectilinitate __ deforms | Tolerangi Ta planitate Toleranfa la circularitate _ Elemente izolate | Toleranfa la cilindricitate sau asociate Toleranje la forma dati a profilul Toleranje la forma dati a suprafete Elemente asociate | Tolerante { Tolerant la paralelism — | de orientare | Toleranfa la perpendi “Toleranja Ia inclinare Elemente asociate | Toleranje | Tolerané la pozifia nominal de pozitie Toleranjé Ta concentricitate — §1 coaxialitate Toleranfi Ta simetrie ~~ 7 Toleranje | Toleranfa bat | Radiale a de bataie | circulare Frontale 1 Toleranfa bataii | Radiale 7 totale Frontale a47 3, DATE PRIVIND TEHNOLOGIA DE FABRICARE $I CONSTRUCTIA SEMIFABRICATULUL 3.1. Considerafii generate Pentru a proiecta procesul tehnologic de prelucrare prin oychiere proiecjantul are la disp desenul de executie al piesei, objinut in urma pregatirii constructive de fabricajie a produsului, Se stie deci cum va trebui s& arate piesa Ia iesirea din sistemul (sectia, atelierul etc.) de prelucrare prin agchiere. Se pune problema cum araté piesa la intrarea in sistemul de prelucrare prin agchiere, adlica de Ia ce semifabricat se pleac8? Mai inti, pornind de la materialul impus piesei de cAtre proiectant, de la forma ei, de la seria de fabricatie, se stabilegte metoda de obfinere a semifabricatului: turnare. deformare plasticd (la cald, ta rece), laminare, debitare. sinterizare, materiale plastice, UrmeuzA apoi stabilirea procedeului pe baza unor criterii cum ar fi: costul (mai greu), dimensiuni, grentate complexitate, precizie, calitaten suptafejei etc. Pentru adoptarea deciziei se poate folosi gi teoria utilitagilor, atunci cdnd sunt posibile mai multe variante de semifabricat48 1 ] 1 | vom suas | osvoxoyou afore | | | spiSe | Saree unjajo | ww oro Z0'0 | | | j RAPIMPUL "uoqreDimsIQ | oi | areqy aiduig | quad Pres | sien apt ‘nudno ‘nyzougeut} | um 19 zo‘ | fouuos ruRUOriseju09) “ramumnye — ate iqisod \ ‘omz ap afeyy | £9 91 uareqy 2p rewnu grew] | aumisaad gn eswusn Jazanyote uid porwr] ~ 7 pseu ap is " | aveupquionjaud no} | ms] 1 assed [pena ymoodeuy| SC" E9 seul aslemjuo> OI # Yuya | avzioaid ap oxewiny | T | puioy up oyedany ee | | an oymsw nyusd — | i am so" 0 tu ¢*1 anjaisiad | By qg0¢ | (e1ty909) s1uauemsed wept os sl | away TE ajdung) SPU WouIBOID | cory | suey women | ns By | any tees ap usw ¢~¢ misread | oz e] eued SPI | 01™ sz 5195819 undioo yoinads uy [ev pusurw wauisory | i210 aq | PSR eUe own, WT \duios ¢ myoosed map] st sti} ayose19 uunj ny fe yunautoumeey | 240¢—s2 | oo amy w axewing AB AT es . a1eios wu og mjoyasod uojges wep] 001 “os ase) unde on ye pues Seas | uuHEN | ednp axezieay ‘wapy | | sreotjduios | wu ¢~ pprsuad a Sueoo | BALE ese eo ses sie at Oszereueg | veziywau ‘wapy ARAI T Tenuein oiezipeal srwayjdusos ura ¢™¢ injoraiad ‘areuuo} 2p >a\saure 3195419 few 99 |e euyurw voussouy | MAN | typ aunoy uy azewiny | so 9 ¢ | + £ z 1 ; jar) t ung) Da pou | ~~ areungo Injeuowey _[wownzo8ny| arziaasd 2p ese) | _varmnafdwuo;) SOUT nbs STUMISTOMHIG] Insp wip jnapesoid 2P eporaW [2a SA] sop wwaniqesruios v asautigo ap sapaooid 1$ aporsyy I°£ MmIEqeL49 ‘eseus ap 18 yeaa Tee mab exiooup unti9as 2495 36 ajayeiaus areoy i WD GO 1 wy | wusuonind i T ' | tes wsvorqyy | unm cz" ~ so'o fattNEW nspUOH}DayUOD, , wu g | reap | pmunjdwn | ¢ u zaregsod | auasod ees aojtiasad | sanseid sojas 49591 no sonseid aseW | _ Sev apweuury — | THRE EEMISI | pamso1 |-puy waresaug |! t “! aseosajou aferye | 1 neg soto F ww a ; ‘pstur ap mae con ot} so™ soo | | gy aysod soypiasad | 000 PL BUPA sae reu ups 9g ey egy | una waoigo ag | s0j9said wareaquye> T panne una i plaice elder tml pe sto 10 ajdung ww o'¢ manouria | aie POON PREM | sas | wi ap 1S uy ayeLerew| usu $*0 SO" | * ww aueULd pa le oe eel | “see eoydwoy | mm ro eamsoin | guens) | _sojeiqn saree | mara | i { | gm gt joturew: nzeu0rs9y By i seu op if st" £9 | ungy agus 001 #1 eued) ‘ueaqiie> | auss og wep] | ap Feu] ‘wept Yoa1go oq | ap aseud vy ouvtne weap T 5 [war ST BOS eee] ‘BlEMPMAITUO} [Sssaq | mapr sonst) Se? — soared eoumsosy | ts1goaq | goIpousd azeurue] i yaway L t + | sew sp | | ws~co | ovis |p mgm | maa py spas ones od ml se" eo | womqy : Jopted —_vounsos | ud arene 1 T I | | | omy eA2o “Fohurew Pleo F] | wseun ap 16 uapaysop eisonp ‘un ¢*Z 001 ej gugd) §—ayeuaz110 1ehs0} arewojoq, | 23s 2 ‘wept "S21 | Neuer vo Joyiiaied waunsosp | 190190 3q | ap rursew ey aueiune YW, | arew ss | sseossjou afer ay | ooyfiw | 18 ayy] unjaio | uw 67, 007 & pued| i | aus suogae2 UN}210) sojniaisd wauisosn | pea1qo ag | sors ej oueNEW | | 7 easo Dupa determinarea procedeului de semifabricare se trece la construirea (proievtarea) semifabricatului. Desenul de semifabricat se objine plecdnd de la desenul de execujie al piesei. Peste suprafefele prelucrate prin agchiere se suprapun adaosurile totale de preluctare i adaosurile tehnologice de prelucrare conform standardelor si normativelor. Adaasurile de prelucrare (supratejele prelucrate prin aychiere) vor fi marcate pe desenul semifabricatului conform indicatiilor din capitolul 11, Pe desenul de semifabricat va fi marcat planul de separatie al formei (la turnare, sinterizare) sau matrijei (deformare plastica). Desenul trebuie s& confina toate cotele nevesare definirii complete a semifabricatului. in nota tehnic& din cadrul desenului se vor face referiri la clasa de precizie a semifabricatului (de care depind gi adaosurile totale de prelucrare), Se recomanda sf se prezinte gi o schi{& a formei de tumare sau a matrifei in care se obtine semifabricatul, Dimensiunile pentru suprafejele semifabricatului se vor stabili asifel: |. Suprafetele neprelucrate vor avea aceleagi dimensiuni (cote) ca in desenul de executie al piesei 2. Pentru suprafetele de tip arbore, care urmeazi si fie prelucrate prin agchiere, se procedeazA astfel: se stabilegte adaosul de prelucrare din standardele referitoare la objinerea semifabricatelor, precum $i abaterile limita corespunzatoare treptei de precizie impuse sau stabilite; se va considera adaosul indicat in standardul de semifabricat ca adaos total minim ; deoarece in standardele de semifabricate abaterile sunt indicate cu valori pozitive pentru abaterile superioare si cu valori negative pentru abaterile negative, pentru objinerea valorii nominale a dimensiunii suprafejei la adaosul minim se va aduna abaterea inferioara indicat pentru dimensiunea semifabricatului dnom sf=dmax + 2Apt + | Ai sf| [mm] (pentru suprafeje simetrice) dnom sf=dmax + Apt + | Aisf| {mm] (pentru suprafete asimetrice) iar pe desenul de semifabricat se va indica dimensiunea dnom sf, iar itt nota tehnic& se va indica standardul si clasa de precizie corespunzatoare dupk care s-au stablit adaosurile si abaterile limita la dimensiunile semifabricatului. 3. Pentru suprafejele de tip alezaj. se tine cont de considerafiile de mai sus gi se folosese relate. Dnom sf = Dmin~2Apt- | As sf| [mm] (pentru suprafefe simetrice) Dnom sf = Dmin~ Apt- | Assf | [mm] (pentru suprafete asimetrice) in relajiile de mai sus s-au folosit urmatoarele notajii: dnom sf Dnom sf — diametrul nominal al semifabricatului (arbore, respectiv alezaj), in mm; 2Apt~ adaosul de prelucrare total. in mm; Ai sf, As sf - abaterea inferioara, respectiv superioara, in mm, prevazute in standard pentru dimensiunea semifabricatului Exemplu Se da piesa finitd din figura al cérui semifabricat este evecusat prin turnare. din ‘fonta, in clasa a II] ~ 4 de precizie conform STAS. 1592 - 80. Te 2 Din STAS 1592 80 rezunt, + Apt = 2mm (pentew ambele cote = pentru cota B20°, 4, As sf + 0.4 mm, Assf=- 04 mm = pentru cota QS0#0.2: As sf~ + 0.6 mm NX DRE YY Y; y, ist= Ds = 29,979 - 2. 2- 0.4 = 25.570 (+0.4) mm ds = 50,2 + 2.24 0.6 ~ $4.8 (+0,60 mm Pe desen se vor trece cotele @25.§ si. respectiv S48 (valori rotunjite) Fig. 3.1. Exemplu de stabitire a dimensiunilor semifabricatului. Cu gri s-au mareat adaosurile totale de prelucrare standardizate‘I Observajii: 1, La piesele turnate si matrijate, adaosurile totale de prelucrare se stabilesc in functie de pozitia suptafetei fata de planul de separatie. In acest sens se va tine cont de recomandarile prezentate in continuare, Intersectia dintre suprafata de separatie a formei si planul desenului se reprezinid cu finie punct groasa, indicandu-se prin sgeti $i notatii partea superioaré (sus) $i partea infertoara Gos) a formei de turnare. 2. Daci o suprafafs simetric& are axa sau planul de simetrie confinut& (suprapusa) in planul de separajie atunci adaosul de prelucrare se stabileste in mod uniform egal eu valoarea prevazutd pentru pozifia “sus” a suprafefei (situajie cel mai des intilnita la suprafetele cilindrice care. pozitia de turnare au axa orizontald). 3. Desenele de semifabricat trebuie si confind toate cotele necesare construirii modelului (Ia turnare) sau matrifei (1a forjarea in matria). 4. Peste adaosurile de prelucrare se adauga, adaosurile tehnologice (inclindri, racordati ete.) care. de obicei. se prescriu prin nota tehnica din cimpul desenului de semifabricat. 5. In cazul semifabricatelor laminate se va adopta dimensiunea nominal& imediat superioara celei rezultate din calcul )la capitolul “Stabilirea adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare”. La acest moment se stabileste de principiu semifabricatul laminat si se extrag din standarde céteva dimensiuni de semifabricat laminat mai mari decat dimensiunea final a piesei. urménd ca diametrul optim s& fie stabilit dup& calculul dimensiunilor intermediare. 3.2. Recomandari privind stabilirea pozitiei piesei gi a suprafefelor de separatie Ia semifabricatele turnate [R1} Pozitia de turnare se stabileste in functie de configuratia si de complexitatea piesei care se toama. Prin stabilitea pozitiei de turnare trebuie 4 se asigure posibilitatea de alimentare cu. metal lichid si stabilitate c&t mai mare a miezurilor in timpul turndri. Pozitia optima de turnare se stabileste finénd cont de urmatoarele recomandari: - _ suprafefele care se prelucreazi se vor amplasa pe cat posibil in partea de jos a formei, in po7it verticald si numai cénd nu este posibil se vor amplasa si la partea superioar’; - daci piesele sunt prelucrate pe toate suprafefele, total sau partial, se fine cont de precizia si rugozitatea suprafefelor sau de numarul si dimensiunile suprafefelor prelucrate; - numrul de miezuri necesare turnarii sa fie minim; + _ planul de separatie la piesele nesimetrice trebuie ales astfel incat partea cea mai mare a piesei si se afle in semiforma inferioars; + planul (planele) de separatie trebuie si asigure extragerea cea mai usoarii a modelului din forma: - _ dac& este posibil, piesa se ageazA intr-o singura semiforma; daca nu este posibil, se recomanda ca majoritatea suprafefelor ce urmeaza si fie prelucrate si fie agezate in aceeasi semiforma (rama), lasdnd in cealalta semiforma suprafefele cu condifii mai largi de calitate; {inclinarile constructive ale perefilor se aplic& pentru extragerea usoard a modelului din amestecul de formare. inclinarea perefilor se face fafa de perpendiculara la planul de separatie. In (RI) se recomand’ si se lucreze cu inclinarile din tabelul de mai jos. Marimea razelor de racordare se tecomanda sé fie cuprinse intre 1/5...1/3 din media grosimii peretilor de racordat. mari FIO" Tabelul 3.2 {Dimenstimile pieselor, Unghturile de tnelinare Taclinart t le —_ 1 sub 25 formare manual 120" i formare mecanicé 50" = i formare manualé $50" | formare mecanicl 3 | dimensiuni | formare manual ie3.2. Recomandari semifabricatele forjate in matrital C7] |. Piesa matrifaté sA poaté fi scoasa uyor din locagul matrijei. In acest scop se va cAuta ca supratuja de separafie s& fie aleash astfel ca adanciturile sau nervurile s& se gaseascd tn directia inchiderii matritelor, 2. Umplerea lovasului matritei s4 aiba loc, pe et posibil, prin refulare. Pentru a fi satisf&cuta aceasta condijie se poate adopta, ca regula generala, condijia ca suprafafa de separatie s& treucd prin sectiunea piesei care are dimensiunile de gabarit cele mai mari. 3. Pozitia supratetei de separatie trebuie aleasé in aga fel, faa de inaljimea piesei, incat pierderile de material datorita inclinajiilor de matrijare s& fie minime. Pe baza acestei cerinje rezulta ca Pierderile de material vor fi minime dac& suprafaja de separajie se prevede la mijlocul inattin Suprafata de separatie poate fi aleasd si in alte porijii decat cele recomandate mai sus daca prin aceasta se poate objine 0 matrija mai simpla, reducerea mumécului de locaguri de matrijare, o bavurd mai mic& sau chiar eliminarea ei, o centrare mai buna in stanfele de debavurat. un control mai bun al deplasarii semimatritelor in planul de separatie etc. Alte recomandari privind constructia semifabricatt iamtetrele minime ale gaurilor brut turnate, cu raportul /d<5, sunt prezentate in tabelul 33 Diametrul gaurii Grosimea peretel turate, mm mm turnate, mm pani Ta 40 3B of 33. 0 jurnare diferite de twrarea in Valorile minime ale diametrelor gaurilor. objinul forme din amestec, sunt - latumarea sub presiune: 1 mm: ~ la turnarea cu modele usor fuzibile : 3 mm: - la turnarea in cochila: S mm; + laturnarea in forme coji: 8 mm. Tab 3. 4. Indicafii privind incadrarea in clase de precizie a pieselor tumate din fonth si otel (Ss TAS 1592-85) [P2] _ procedee de preci u modele permanente |, Obtinute prin formare mecanicd pe masini de formare si piese tumnate in cochile. - 7 Piese de serie mica, piese cu gabarit si complexilale mare. tumnaie in Torme executate manual sau mecani53 te din fonta Adaosuri de prelucrare gi abateri pentru piesele tu ‘Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din fonta cuprinse in clasa I de precizie (1592-85) ‘Tabelul 3.5 Gabaritul maxim al [ minala, chm piesci turnate, mm 3 a is ages 2.|8 BES ie | 2 S| 2 Fee é |2 ° rare, mm. ~Peste 60 pant la | Sus . 100 | Peste 100 pind Ta | 200 Hos, lateral Peste 200 pana fa | Sus 300 [ Jos, lateral Peste 300 pana la | Sus [30 500 | Jos, lateral [2,5 | ‘Adaosuti de prelucrare pentru piese turate din font cuprinse in clasa IT de precizie (1592-85) Gabaritul maxim al piesei tumate, mm | Peste 60 pana la 100 Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Tos, lateral Pesie 300 pant la [Sus 500 Jos, lateral Peste 500 pan Ta | Sus 800 Jos, lateral ~Peste 800 pana la | Sus 1200 Jos, lateral I iS54 Adaosuri de prelucrare pentru pieve turnate din fontd cuprinse in clasa III de precizie (1592-45) [ Gabaritul mas piesei turnate, mm Pani la 100 | Peste 100 pana fa 200 ~Pesie 300 pana fa 500 ~Peste 500 pani Ta 800 Peste 800 pang la 1200 | Peste 1200 pana fa 80 | 85 1800 060, 6s Adaosuri de prelucrare pentru piese tumate din font cuprinse in clasa IV de precizie (1592-85) Tab 3.8 [ Gabaritut [~~ —— Dimensiunea nominal, m maxim al -@ > l= J2 l= ls ls T= viesritumate, |S S838 13/8.) 8./8.|sel5 Rege2/= |=sl&sisg/s gis mm 3 £3 & i EB fee] g*] 25) o8/ 28 ae e é |é@ 2 é g ‘Adaosuti de prelucrare, m Peste 60 pink | Sus 40 [ - - '0 100 | Jos, Tateral_ [3,0 |" | Peste 100 pant Sus’ 4,5 [5,0 _ 42200 Jos, lateral [3,5 | 4,0 Peste 200 pant | Sus 50155 [53 ta 300 Jos, lateral [3,5 [4.0 | 4,5 Peste 300 pant | Sus 3,5| 60 | 60 | 65 1a 500 Jos, lateral [4,0] 4,35 | 4,5] 5,0 Peste 500 pani [Sus | 6,01 65165] 7.0 | 75 la 800 Jos, lateral [4,0 [5,0 [5.0 73,5 | 3,5, Peste 800 pind | Sus [ 6,5 | 7,0 | 7,0 | 7,5 | 80 | 83 ta 1200 Jos, lateral [4,5 [5,5 | 3,5 | 6,0 | 60 | 6,5 Peste 1200 Sus 70 [7,5 [80 [85 [9,0 | 9,5 1100 pani la 1800 | Jos, lateral | 5,0] 6,0} 60165 65 [70175 | Peste 1800 Sus 75 [80 [85 [9,0 | 9,5 10,0] 105 pana la 2600 |" Jos, lateral [5,5 | 6,5 | 6,5 | 7,0 | 7,0 | 7,5 | 8.0 ‘Sus 8,0 | 85] 9,0 | 95 [10,0] 10,5| 11,0 Jos, lateral [6,0 [7,0 [7,0 [7.5 17.5 18,0 [8555 Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din fontd cuprinse in clasa V de precizie (1592-85) fab 3. 9 [ Gabarital maxim af piesei tumate, mm a gas Ha aS 3 Pini Ta 100 tes Jos, lateral ~Peste 100 pind la [Sus 200 Tos, Tateral Peste 200 pant la | Sus 300 Jos, lateral Peste 300 pind la_| Sus 500 Jos, lateral Peste 500 pani la | Sus 800 | Jos, Tateral | Peste 800 pani la | Sus 1200 Jos, lateral Peste 1200 pana la | Sus 1800 Tos, lateral Peste 1800 pani la | Sus 2600 Jos, lateral ‘Peste 2600 pan la | Sus 3800 {Tos, lateral Pesie 3800 pant la | Sus 5400 Peste 5400 pind la | Sus 6300 [Jos, Tateral_ [8,0 | 9556 08 OF OB» OME 00% | Ost OTi+ | 09 OT L~ | OFS O0't- | orz~ O9'E- OF OFT or's~ LOO | OF'e~ | OFz+ O91 OFF | OTT 06" i | OPZ+ _OF+ | OR I+ z'1+| oozi #1 RuBd gos aisag_ | ' ea ILO | i | OUT | O81+ | OST 00¢ PI RuEd 007 aI59q | Al | | 007 eI ete | OF OCF OF | SOF | 0081 BI eUEd OOZI aISed i Ocee ror | LF | zt eimmedogsasog | yy | \_s'0F | CF 109'0F | 0s e1 gued 007 as0q | OL0F | 09°0F | OS0F | 002 ®1 Fed | 1 OSTF | OCI SOF _| LO |09'0F! o0z1 eI Red OOS aIS2g | yy 0L'0F | 09°0# | 0s‘0F] 00s e] etd 007 a189q | | 09'oF | oso | OF OF| 002 eI ued ! | os'oF | ov'0F | s°0F| 00s eI eued o0z aiseq a | | ov'oF | se‘0F | O¢OF| 007 & eued 001 aiseq i | SCOF | OC 0F | S7'OF| 001 &1 ued 99 aisoq 1 ! ! [sc'oe|oc'0F! 09 1 wued o¢ aisoa i L SU0F O€ ¥] Bud i Loti ia om o 6 Bie: 9 | sip te icl 1 i_ © O0E9 | OOS | OOBE | 0092 . DOs! Oz! : ; | i Jerzsaid ~“oovs | “ooge | “0097 | “O81 ““00Z1__ loos““o0 joos~00 jo0z~“o0 | o0t™"o |og"9 | ofS swum isd jap “yreuriuou vounisuatiig Fe une yrmueqey | eseiD | Ore mPa (68-L/Z6ST SWLS) luo) up sewmy Jojasord a[rumIsuoUIp vy “URN UH “PUT UoTeqy. sojesaid warewyeuorsuny gzeaIDa7o NU aOREqU EoEP “seIDISUAG 6 sowonpoud anu) aseSajatuy wud asiupe 1S swezyeue yj s0n ateuums ajasord oqe wip ajoyen wt ezeospenu! @s mu cuzo otage 20Un JRZED Ul “C “ “A alzigaad 9p tasejo aseorgzundsayo> wituut] soyayeqe BazeO]eA no iéedop v wry “rerouyauaq 18 sorgonposd amu aiaBojaiu uuud qeIs A as FULT] JO]erEgE veseOEA ‘oREUC|GS UL -snyd uy ayeqe WIAap Smuts UL ojDqeqE Je! “snU uaap snjd’ uy aiarege -afeowsanm sojtunisuowp yaze> wu] “smoUONXD o[lunIsuoWp wy Bajar as atzicasd ap A 1S AJ a[9se}> w] EP HNN THAI T co #1 eed gors aisog | oops. eI FUR 0097 a1S2d | i { \ | O7L+ | 00'O+ | O8'p+ | OC'b+ | 0gz 21 eued oot arsed | | ; \ | | : ore | OCC | i | L i | oc'r+ | 09'e+ | O0Z1_#1 Eupd 00S 222d ! r A} os #1 pupd 00Z asad \ i “| | 002 eI ued i 1 0 mn | a uletsete58 Abateri limita la grosimea perefilor si nervurilor pentru piese tumate din fonta (STAS 1592/1-85) ‘Tabelut 3.11 Gabaritul maxim Grosimea perejilor si nervurilor neprelucrate, — al piesei tunate, [<6 | 6..10 | 10..20 | 20..30 | 30...50 80.,.120 mm ‘Abateri limita, mm _ Pana Ta 30 £02 | 403 [ Peste 30 1a 60 £03 | £03 I [Peste 60 1a 100 £03 | £04 05 | Pesie 1001a 200 | +04 | 404 £06 | +07 Peste 2001 300 | +04 | 20,5 £07 | £07 Pani la 200 | +05 | 405 HW [Peste200 Ta 300 | +05 | 206 [Pesie 500 1a 1200 | +06 | +07 Pana la 200 £05 | £06 nm [Pesie2001a 500, [+06 | +07 Peste 500 la 1200 | +0,7 | 208 Peste 1200 1a 1800 +0,8 | +10 Pani Ta 200 £06 | £0,7 Pesie 2001a 500 | +07 | 208 IV [Peste 5001a 1200 [ +08 | +10 Peste 13001a2600| +1,0 | +12 Peste 2600 la 3800| +1 £15 Pana la 200 £07 [ +08 Peste 2001a 500 | +08 | +10 V_ [Peste 5001a 1200 | +1,0 | +12 Peste 12001a2600[ #12 | +1,5 Peste 26001a5400| 41,5 | +17 Peste 2600 1a 6300 +2,0 | +2,5 £07 | £08 | £10 +08 [+10 [ £12 #10 | #12 [415 20g | +10 | £12 £10 [#12 [215 #i2 [405 [ #17 x16 | #17 [ £20 £10 [+12 [ #15 ¥i2 [205 [417 | pis [ #7 [| 420 £17 [420 [ £22- £20 | £22 [425 #12 [215 [217 zis [en [#20 1 217 [| 420 | 225 +20 | £25 | £30 #25 | £30 | 435° #35 | 240 | +45 Adaosuri de prelucrare gi abateri pentru piesele turnate din ofel Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa I de precizie (1592-85) Tab 3.12 [ Gabaritul maxim al] ~[___Dimensiuneanominala, mm | piesei turnate, mm ais > aJe.le 3 & le 3 eeekl= |s 42/28) 22/28 Hee 3 | es/82| 22 £s| 8+ ‘Adaosuri de prelucrare, mm_ Pana la 30 0,70 Peste 30 pand la 60 0,80 | 0,90 i Peste 60 pand Ta 100 0,90 | 1,201 1,30 Peste 100 pnd Ia 200 | Oricare [1,10/1,30|1,40] 1,50 “| Peste 200 paint Ta 500 1,30] 1,40] 1,60 1,80 | 2,00 | 2,2059 Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa II de precizie (1592-85) Tab 3.13 [ Gabaritul maxim af ~—_Dimensiunea nominala, mm: piesei turnate, mm al o 1s , ls ‘ 2 i a |g Z ae 52/5 i Ai Pind te 100 Sus [23 [2 Tos, lateral [2,0 | 2.0 | Peste 100 pant Ta | Sus 25 [25_ 200 Jos, lateral [2,0 [2,0 | Peste 200 pana la | Sus 25 [2,5 300 Tos, lateral [2,0 [2.0 Peste 300 pani la | Sus 25 [3,0 500 Jos, lateral [2,0 [2.5 Peste 500 pind la_| Sus 3,0 [3,0 800 Jos, lateral [2,5 [2,5 Peste 800 pana la | Sus 3,0 [3,0 1200 Jos, lateral [2,5 [2,5 Gabaritul maxim a] — piesei tumate,mm |. & geegs enpes Pani Ta 100 a 40 | Jos, lateral [3,5 | Peste 100 pand la | Sus 45 [55 a 200 Jos, lateral [3,5 | 4,0 [— Peste 200 pani la | Sus 45 [55 [3,5 71 300 Jos, lateral [3,5 [4,0 [4.0 Peste 300 pani la | Sus 5.0 [5.5 155 [65_ _ 500 Tos, lateral | 4,0 [4,0 [4.0 [4,5 Peste 300 pani la [Sus 3,0 [6,0 [6,0 | 7,0 | 70 800 Jos, lateral [4,0 [4,5 [4,5 [5,0 [5,0 _| Pesie 800 panda | Sus 70 [7,0 [7.0 [8,0 | 8,0 [90 1200 Jos, lateral | 5,0 [5,0 [5,5 [5,5 [6,0 [6,0 7 Peste 1200 pand ta | Sus 8.0 18,0 [8,0 | 9,0 | 9,0 |10,0 | 10,0 1300 Jos, lateral_[5,0 [5,0 [6,0 [60 [7,0 [7,0 | 7.0oo ‘Adaosuri de preluctare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa IV de precizie (1592-45) Jab 3.15 Gabaritul maxim al piesei turnate, mm Pozitia suprafetei considerate in forma de | Pana ta 109 | iPeste 2600 lal 3800 \Peste 1800 “Beste 200 pind la 300 este 300 pind fa 500 Pesie 500 pana la 1800 Pesie 1800 pani ae i ___| S08 lateral | Peste 2600 pani la Sus 3800 - 11,0] 12.0 Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa V de precizie (1592-85) Tab 3.16 ‘Gabaritul maxim al [ - urnote, mm 2 = = a a g Se BagE 7 28 ue iE i an ~ Ac oO i 5 12 Pana fa 100 Peste 100 pana la ~ 200 Peste 200 pana la __300 | Peste 300 pana fa 90) | - 500 60 | este 500 pana la 10.0 [11,0 . 300 7,0 [7,0 Peste 800 pana la 110 [12,0 ]13,0 _ 1200 80 [8,0 | 9.0 - | Peste 1200 pinata | Sus 13,0 [14,0 [15,0 [16,0 | | 1800 [os, Tateral 9,0 [10,0 [11,0 [1,0 | ty0 Peste 1800 pind la 12,0 2600 90 Peste 2600 pind la 13,0 3800 10.0 este 3800 pind la | 14,0] 5400 Jos, laieral_|10,0 [11,0 [11,0 Peste 5400 pink la | Sus 15,0 |15,0 |15,0 /16,0 6300 Jes, lateral [12,0 [13,0 [13,0 [14,0OOF © ONE | OTE | ORT | OFZ | 009+ | OP'S+ | OR | OZ | O9EF 0021 €) BUC gOS aIS2q | orc: | or 4 Ocy+ | o9'e+ OOS PI BUBd OT 21594 i 092 #1 UE i 1 00's | 0s I | 00+ o9'e+ | 00 Ooge 21 vuRd 009T *S2d_| or | oss+ 0097 B] Rud 00Z1 2184 _/ | L | os | t oz ¥1 wued 00S 21524_| i | I ! i | os &) wud 007 21804 | T ' i I Y | 1 tL i | i i \ Lost | ooz #1 Buea 1 I OFF | OSEF | EF | OSTF | COTS | OSI FT| OTF (0081 &1 RUEd OZ] aIS0g t Looe | osc = | 007 | ois | OIF | OIF (00Zi ¥1 eued 0S 59d i i OSts | OCTE | OOF | OFOF | 0s & RUBE O07 aIsog | i i ‘ | oso | oor | (00z I EuBd H t T TOOT e OSTF | OCI= | OOT= | OGOF | O80 (00z1 #1 RUBS Q0S aISag_| I i LOOTF | 060% | O8'0F | OL'OF | 00s 1 BUBd QOT 150d 1 [ t Toro? | 00 007 #1 FUEd t | j i (08'0F | OL07 | 0907 | OSO> 005 I FUP 007 a1saq Pe i i t Losos | sro 02 #1 vue ODI 2359q t [ i ! 1 0F0 001 €1 Fued 09 1884 i i | i | (09 @] BuBd Of o150q i i | i L i I o€ &) Pua rit 1 uf oy 6 £ 9 |< | + I wt ANU waTegY i Fooes | 006s 009% | 0081 | 00zI | i 00¥S} “OSTE -"9081 | “0021 | “008 _1008""00 |00s~'00 |oos00_jo0z""00. oc ayeum tered ‘una "pyeUTWON eOUMISUALTT | ye wrxew rpueqen ere mpaeL (s8-Z/26S1 SWLS) yoio up oyeusry Joj2sa1d ayrumisuaunp ey “uN wy “eR LaIeqYuarege WASP snjd wy apLsorege ‘azeousanu solfuTIsUOUNP [nzEO UJ “1eOLTIxS 2jJuISUIUN ¥ BIO}OS 2S A 1S Al PZ -(@ompuuun jnjoqua 1294) aanoadsas oqrunt ‘2p yey fo1ur rem 9% QZ no If 4OA uasap ad saudxa pour uy aeaIpul sfeuorouTy ajaio9 nujuad owKeW FI jarege A 16 Ay 91ZI00ud op apaseyo wy “| -enzosqo o°0z- | o'vt- | o'ct- | s*tt- | 09°6- | O0's- | ar'9- | 09°s- | O0'r | 09°e- Oz‘ o'oE+ | O'sz+ | O'6I+ | S914 | Hri+ | OTI+ | 096+ | OO'8+ | OO'9+ | OF s+ O8'b+ 00€9 BI BURA DOYS 21894 O'EI- | STI | 09°6" | 00's | OF'9 | a9's- | OO'r | O9'e- | Oz'E- 08° O'6i+ | Sots | p'pi+ | OZI+ | 09'6+ | 00'8+ | 00'9 | OF's+ | O8'h+ Oe p+ Oops BI UPd OZ asd 00'8- | oF | 09's: | o'r | 09% | oce- | o8'e- Ove oz1+ | 09'6+ | oo's+ | 00°9+ | ov's+ | os'h+ | ocr 09°E+ 0092 21 Eupd 001 212d Fal ti | or 6 8 L 9 s y [Te l 1 0[oor Qyes | 0s" | 00's] Os COIs | OLL+ | OL 9+ 00'S: | ost | OE 09'2- | 09°2- O8'e+ | 08'€+ | 00¢9 v1 wuRd OOPS arsad OL'L+ | 0L'9+ | O8'r+ OOS eI EUEd 0097 2152a OS's | 00'S} Ose | oz'e-| 08‘ O'OL+ | OL'L+ | OL'9+ | O8'b+ | OF'b+ 0097 PI FUEd 00ZI a2q oz'e- | o8'z-| 09°¢- al Os'h+ | Of'b+ | O8'E+ | 0021 ei etd aos aisog oc'e- A Oger 00s v1 vued oz a52q 002 #1 Gd 08'9-| os's-| os'y-| o'r] o9'e- | 09'z- | D'ot+ | o9'c+ | oF'9+| o6's+| op'r+ | aster ooge BI RUpd 009z 159d 08'r- | o0'r | o9'e-| 09'-| O6'I- Ov'9+ | 06'S+ | Ob'r+ | o8'e+ | 067+ 09° | 06'I- | 09°I- os'e+ | o6'z+| ov'ee 0092 ¥1 Fued 0071 152d 0021 eI ved QOS a5>q / oft 061+ 0s vi upd 007 2189d | AI 001+ | 00'L+ | O0'1+ 002 21 ued wu way weeGY O0E9 | OOPS | OSTE | OO9Z | Oost 00zI | hk arzisaid) “ors | “asi | “0097 | “0081 | ““o0z1 ‘008 [00800 Joos: “00 O0E'"00 j00z""00 | 001""O |_09""0 Of ‘ayeumy tosaid ap Unn “gjeuturon eaunIsuoUTT ewrxew mugen | esein sre gel (S8-2/26S1 SVS) plo wip oxewn sojasard aye afeuoriouny ajaqoo B ‘wr uy “gE LoreqY65 Abateri limité la gro:ic2* perefilor gi nervurilor pentru piese turnate din ojel (STAS 1592/2-85) __ Tabelul 3.19 Grosir tea perefilor si nervarilor neprelucrate, mm 6.10 [ 10..20 | 20...30 | 30...50 | 50..80 [Clas] Gabaritul maxim de | al piesei tumnate, precizie mm Abateri limité, mm Pan’ la 30 +03 Peste 301460 | +03 | £04 __ 1 [este 60 1a 100 +04 | £04 - Peste 100 la 200 £04 | +05 £06 _ Beste 200 fa 500 +05 | 405 £06 | £07 Pana la 200 £05 | +06 £08 He Peste 2001a 500 | +0,5 | +06 | +07 +09 | #10 [ Peste 500 Ia 1200 _| +0,7 | +08 +10 | #13 Pana Ta 200 £07 | +08 in [Peste2001a 500° |~ Peste 500 ta 1200 | Peste 1200 la 1800 208 | +10 | £12 #10) +12 | 415 #12 [#13 | #17 Pana la 200 +10 | +12 | 415 « [Peste 200 la 500 +08 | +10 | +12 IV [Peste 500 1a 1200 | 41,2 | +15 | 21,7 | £20 [Peste 1200 1a 2600| +1,5 | +1,7 | 22,0 | 42,2 |Peste 2600 1a 3800| 1,7 | +2,0 | +22 | 225 Pana Ta 200 +20 [425 | £30 | £35 Peste 2001500 [22,5 | 43,0 | +35 | £40 Vv |Peste5001a 1200 [3,0 | 435 | 240 | 245 Peste 1200 ta 2600 | _- #40 | £45 | 250 Peste 2600 a 5400| __- : £50 | £60 Peste 2600 la 6300| _- = = £7066 ‘Adaosuri de prelucrare gi abateri pentru piesele tumate din metale gi aligje neferoase grele Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din metale gi aliaje neferoase grele — clasa de precizie | (STAS 6287 — 80). Gabaritul maxim al Piesei turnate, mm de turnare Pozitia suprafefei considerate in forma Tabelul 3.20 DimensiuneanominaidN,mm SS e a 2 a & 3 8 Be |8e |8 g = [e8 |9e [oe [28 /28 |e [Sa oe | te P/F] eB IB Categoria de precizie A[B[A[B[A|B]A[BIA A[B[A[B jaosuri de prelucrare C, mm Pana Ta 100 0,7[0.9]0.8]1,3 0,7[0,9|0,8)1,3 Peste 100 | pana la 200 0,8 | 1,0}0,9|1,5|1,0|1,6[1,1 [1,6 0,8] 1,0/0,9]1,5|1,0/1,6/1,1/1,6 Peste 200 pana fa 300 09 [14[ LO L6] LTT 7/12 (1,8 0,9] 1,4] 1,0] 1,6] 1,0 11,7]1,2) 1,8 Peste 300 pana la 400 T0/1,5] 1,1 [1,7] 1,3] 19] 1.4 [2,0] 2.4 TO|TS] 1117] 13/19] 14) 2,0) 6/24 “Peste 400 pana ta 500 TUT 2a aS TS TAT 6T2 [08/41217 ‘Adausuri de prelucrare pentru piese tumnate din metale gi aliaje neferoase grele ~ clasa de precizie Il (STAS 6287 - 80). Tabetul 3.21 ~ i Dimensiunea nominala N, mm 8 2 le, las les lee Ise | 28 Bee le jg ]e2 a2 [8 |2 32 aa 193 [ig zy i & “ = [gs /B2 |g2 | 83 | gs 233 Categoria de precizie ~ a8 A]BTATB[A|B]A|[B[A[B]A][BJA|B]A|BIA|B ‘Adaosuri de prelucrare C, mm Pinata [Sus TATE 4TU 2715] L477 [1,5] 1,8] 1,7]2,0| 100 |Jos, lateral |¥,1]7,4/1,2/1,5]1,4[1,7]1,5]1,.8]1,7[2,0 Peste 100 [Sus 1,5]1,8[1,7]2,0/7,8[2,1]1,9]2,2]2,1 3,0 pind la [Jos, lateral T5]1,8/1,7]2,0/1,812,1]1,912,2]2,1 [3,0] rT 4 200 Peste 200 [Sus 1,9/1,7]2,0/1,8|2,1/1,9/7,2)2,0[2,4]2,3]3,1/2.4 13.5, TT] pana la 300 “Sos, Tateral [1,4] 1,7]7,5|1,9]1,7/2.0]1,8]2,1]1,9|1,2]2,0/2.4/2,313,1 [24 Peste 300 [Sus 16 2,0 [2,4] 2,2/2,6]2,1]2,6)2,4]3,2|2,6 eo la Jos, lateral] 1,6] 2,02.4)2,2|2,6]2,1|2,6[2,4] 3,2) 2.6) Peste 400 [Sus Taiz 1,9[2,2[2,0|2,4/2,2|2,6]2,4|2,8]2,5]3,0|2.7|3.3|2,8/3,7|3,413.9]3,5/40 PAA [Hos, lateral] 1.8 /2,0/1,9/2,2/2.0)2.4/2.2]2,6)2.412,8)2.5]3,012.713,3}28]3,7]3.4/3.9]3.3]40o6\osio6lo8|osizz|rc[99\o0z|r9l99|r9|r9l09|r9] os sslys v's |e] '9 [9] sb [zy [FOIE SOF] ggg) m pupd sissle'siesizsicslov SNS} _ OZ 189d Wotlo'e WOU Teiosiosissios zeiczierioriouiecieu oxcloujuslcolro Ly le ouissiceiso|ssloolosias|rsios zslislosizs ie or zr] ppl o'r| zy] we |reeVeT “Sor| 9971 ey gued I oslétiouiozleciezfozlou|i9|co]rolroirs|roiss zs|orlorlor| orl ey sng| 0001 ase Lo ssisolesicoles|esirs|zsieplosicrisylericrley orlcci g's | se] oe] ee [revel “Sor] 999; e gued i selezlecizc|69| 69199] 99/¢9]c90'9| velusiesl rs orlsr| sel er] lee] Sng} 008 a1s9q on | |solos|soloslvsistiosisvlos|se|zsloricriry selec] celore [ore] sz [reserel “Sor] ggg oy pupd siloslozlovloziosloxiosico|uslosinslorcius crlorleeloe| eel ze SMS] 00s a159q | ssire|ssievlssicelrs|yelorlorl e sejrelrelez|sz| cz [rere ‘sor] 99¢ 2 ued ri oulsslovics|rolss|eelzs|sslor eelee|rel rel rel sz Sng| oor a1sea | | i sslorlssiovoslor oelez| sz] yz] ez] rz [rere ‘Sof] ogy % eupd [ Pt solsv|soleries|oc) velo'cloe|czlee| yz SNS] _00¢ arseg I iseize| srl relsv[rel veloc) szloz|eclezlez| oz] iz] 6 [terre sor} oo¢ oj gued J issie'eli'slo's| oplo'e) zp lzel oe sz] re sz 1% SNS} __00z 21894 + | |_|» fos oeloeiogisziozisz] rzlzz reraye] sof] 997 vy gued | i { 9 {s¢\ rb l se} re] re) se | ez! oe rz SNS] 001 252d T exict = [esate] “sor i oz} ez a SMS] 001 8 ued alvlalvlalvlalvialvialv| viagivialvialvilalvialyv a? sre sil =f | =f z| _y z| 3&2 i) g8] of] gf] sf Peed] cf] cf] cf) FE) 255 | aman al Be e 3| 2s 5| 2 Bo) Sy] Be 5 or asad 3] $8] #8] *8| °8 B| ©s) “8 5] SE) unm WUE FjeuTuion wouniavMIg | regen Ze PEL (08 - £829 SW1S) I] PZJ0ud ap wsey> ~ ajarf aseoragou aferye 18 ayeiawi uIp aqeuny aso1d nayuad azexnnjaud ap LiNsoEPYsel sz [oelozle ez] re ezlerfecter ZI | 61 | 60 [ss'i[ss'o] 00s #1 gawd oor ised se] sz € elezlocloz[szis1 oz] or if si [sot st | so [oop o pued qze asoq fiteise erjoz| cilycet si for i [er forlettcolsei isto! oze er eupd ose aseg szjeifectorliz[ rc Torlotleolerlsol 11] $0 osz ej vued ogi a1sed retsi fei fer |

S-ar putea să vă placă și

• Polimeri (Structura, Proprietati)

  

  Document38 pagini

  Polimeri (Structura, Proprietati)

  Gerlinde Rusu

  89% (9)
• Alegerea Cuplajelor PDF

  

  Document4 pagini

  Alegerea Cuplajelor PDF

  mrx_alex06

  Încă nu există evaluări
• Motoare Electrice Standardizate PDF

  

  Document3 pagini

  Motoare Electrice Standardizate PDF

  mrx_alex06

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Curs AM-1 - Flux Tehnologic de Zincare Necianurica

  

  Document11 pagini

  Curs AM-1 - Flux Tehnologic de Zincare Necianurica

  mrx_alex06

  Încă nu există evaluări
• Marin Sorescu - Fisa Biografica

  

  Document1 pagină

  Marin Sorescu - Fisa Biografica

  mrx_alex06

  100% (1)
• Metode Şi Tehnici de Studiu Şi Analiză A Procesului de Producţie Şi A Organizării Lui

  

  Document131 pagini

  Metode Şi Tehnici de Studiu Şi Analiză A Procesului de Producţie Şi A Organizării Lui

  mrx_alex06

  Încă nu există evaluări
• Biorafinarii 1

  

  Document17 pagini

  Biorafinarii 1

  mrx_alex06

  Încă nu există evaluări
• Biocombustibili 1 2

  

  Document48 pagini

  Biocombustibili 1 2

  mrx_alex06

  Încă nu există evaluări
• Studiu Transformator

  

  Document2 pagini

  Studiu Transformator

  mrx_alex06

  Încă nu există evaluări
• Alegerea Reductorului PDF

  

  Document7 pagini

  Alegerea Reductorului PDF

  mrx_alex06

  Încă nu există evaluări
• Alegerea Penelor PDF

  

  Document3 pagini

  Alegerea Penelor PDF

  mrx_alex06

  Încă nu există evaluări
• Curs 1 - Transmisii Mecanice

  

  Document5 pagini

  Curs 1 - Transmisii Mecanice

  Alexis Enache

  Încă nu există evaluări
• Alegerea Penelor PDF

  

  Document3 pagini

  Alegerea Penelor PDF

  mrx_alex06

  Încă nu există evaluări