STUDIU DE CAZ

Problema nr. 1
Intr-un atelier se produc fete de masa brodate. Intr-o luna au fost lansate in fabricatie
10.000 de fete de masa. Materia prima (materialul) a fost taiata; costul pentru o fata de masa este
de 10 lei. Restul costurilor sunt legate de tivirea si brodarea fetelor de masa. La sfarsitul
perioadei, 8.000 de fete de masa au fost terminate, iar restul de 2.000 au fost lucrate in proportie
de 50%. Costurile de productie ale perioadei (cu exceptia materiei prime) au fost de 108.000 lei.
Calculati costul de productie in curs de executie si costul produselor finite.
Rezolvare:
In ceea ce priveste determinarea costului de productie in curs de executie, OMFP nr.
1802/2014 prevede:
Valoarea produselor si serviciilor in curs de executie se determina prin inventarierea
productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de
finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile
de productie.
In problema de mai sus, prin urmarirea stocurilor si prin inventariere se observa ca 8.000
de fete de masa au fost finalizate, iar 2.000 nu au parcurs toate etapele, deci reprezinta productie
in curs de executie. Prin constatarea gradului de finalizare s-a determinat un grad de finisare de
50%.
Costul productiei in curs de executie cuprinde costul materiei prime (deoarece aceasta este
incorporata inca de la inceput) si celelalte costuri de productie in functie de gradul de incorporare
a acestora. Aprecierea gradului de finisare a productiei in cantitati mari, care trece prin faze
uniforme de productie, conduce la utilizarea procedeului echivalarii.
Deoarece o fata de masa aflata in curs de executie are un grad de finisare de 50%, in locul
a doua fete de masa in curs de executie, firma ar fi putut obtine una singura ca produs finit, deci
cele 2.000 buc. aflate in curs de executie sunt echivalente cu 1.000 de produse finite. Firma ar fi
obtinut 8.000+1.000=9.000 produse finite.
Cost de prelucrare unitar = 108.000 lei/ 9.000 buc. = 12 lei/buc.
Costul unei fete de masa (produs finit) = 10 lei (material prima) + 12 lei (prelucrare) = 22 lei
Cost total produse finite = 22 lei/buc. x 8.000 buc. = 176.000 lei
Costul unei fete de masa neterminate (produs in curs de executie) = 10 lei (material prima) + 12
lei x 50% ( prelucrare) = 16 lei
Cost total productie in curs de executie = 16 lei x 2.000 buc. = 32.000 lei
 Problema nr. 2
In atelierul de productie al unei entitati s-au inregistrat urmatoarele costuri in luna martie:

Costuri cu material prima: 20.000 lei;

Costuri variabile cu salariile: 5.000 lei;
Costuri cu amortizarile: 10.000 lei.
Capacitatea de productie a atelierului este de 1.000 buc./luna. In luna martie au fost
produse 800 buc.
Determinati valoarea costurilor de productie.
Rezolvare:
Potrivit OMFP nr. 1802/2014 :
() Regia fixa de productie consta in acele costuri indirect de productie care raman
relative constant, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si
utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor. ()
Alocarea regiei fixe de productie asupra costurilor de conversie se face pe baza capacitatii
normale a instalatiilor de productie. Nivelul real de productie poate fi folosit daca se considera ca
acesta aproximeaza capacitatea normala. Valoarea cheltuielilor cu regia fixa alocate fiecarei
unitati de productie nu se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii
unor echipamente. Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept o cheltuiala in perioada
in care sunt suportate. In perioadele in care se inregistreaza o productie neobisnuit de mare,
valoarea cheltuielilor cu regia fixa alocate fiecarei unitati de productie este diminuata, astfel incat
stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul lor. ()
Capacitatea normala de productie reprezinta productia estimat a fi obtinuta, in medie, de-a
lungul unui anumit numar de perioade, in conditii normale, avand in vedere si pierderea de
capacitate rezultata din intretinerea planificata a echipamentului.
Principiul imputarii rationale este urmatorul: deoarece costurile indirect fixe sunt aceleasi
indiferent de volumul productiei, imputarea acestora pe produs trebuie sa se realizeze in functie
de gradul de utilizare a capacitatii de productie. Acest grad se calculeaza ca raport intre
capacitatea reala (capacitatea utilizata) si capacitatea normala. Deci in costul produselor se
include costurile indirect fixe aferente gradului de utilizare a capacitatii de productie.
Prin urmare, in cazul de fata, costurile indirecte fixe sunt imputate in functie de gradul de
utilizare a capacitatii de productie. In cazul in care se produc 800 buc., capacitatea de productie
este utilizata in proportie de 80% (800 buc./1.000 buc.), ceea ce inseamna ca doar 80% din aceste
costuri vor afecta costul produsului. Partea corespunzatoare celor 20% reprezinta costul
subactivitatii, care nu este un cost al produsului, ci un cost al perioadei.
Asadar, costurile indirect fixe de 10.000 lei:

Afecteaza costul productiei in functie de gradul de utilizare a capacitatii de productie,

adica 10.000 lei x 80% = 8.000 lei;
 Afecteaza costul perioadei cu partea aferenta gradului de neutilizare a capacitatii de
productie, adica 10.000 lei x 20% = 2.000 lei.
In concluzie, costurile de productie includ:
+ costurile directe (20.000 lei material prima)
+ costurile indirecte variabile (5.000 lei salariile)
+ cota-parte din costurile indirect fixe aferenta gradului de utilizare a capacitatii de
productie (8.000 lei)
= 33.000 lei

Problema nr. 3
Pentru unul dintre produsele societatii Alfa (pentru care nu exista stoc de produse finite la
inceputul sau la sfarsitul perioadei) se cunosc urmatoarele:

venituri din vanzari 10.000 lei;

cost de productie 6.000 lei;

cost de distributie 2.000 lei;

cost de administratie 1.000 lei.

a) Explicati in ce masura se poate dezvolta in cadrul sistemului de contabilitate de
gestiune un mod de raportare a informatiei privind produsul;
b) Aratati, pe baza datelor disponibile, ce informatii ar putea fi incluse in rapoartele
interne;
c) Dati exemple de doua tipuri de decizii pentru care informatiile ar putea fi utile; dati
exemple si de alte informatii car ar putea fi furnizate in rapoartele interne in fiecare
caz.
Rezolvare:
a) Spre deosebire de contabilitatea financiara, care este normalizata, contabilitatea
de gestiune presupune flexibilitate in organizare. Deoarece scopul contabilitatii de gestiune este
de a sustine actiunile managerilor si procesul de luare a deciziilor, in reglementarile contabile
(OMFP 1802/2014 si OMFP 1826/2003) prevederile existente se refera in principal la calculul
costului de productie, informatie utilizata si la evaluarea in contabilitatea financiara.
Firmele sunt incurajate insa (inclusive prim OMFP 1826/2003) sa intocmeasca bugete sis a
utilizeze instrumente care sa permita masurarea si managementul performantei. In acest sens, se
realizeaza rapoarte interne destinate managerilor, care cuprind informatii din mai multe surse
(aceste rapoarte interne numindu-si uneori tablouri de bord). In acest sens, in OMFP 1826/2003
se arata:
Contabilitatea de gestiune furnizeaza informatii necesare elaborarii de rapoarte si analize
interne utilizate de managementul unitatii in luarea deciziilor. Cerintele de prezentare si analiza a
informatiilor oferite de contabilitatea de gestiune nu sunt limitative. La organizarea contabilitatii
de gestiune se va urmari ca informatiile obtinute sa satisfaca atat necesitatile de informare
existente, cat si pe cele in continua schimbare().
Prin urmare, este indicat ca firmele sa implementeze si sa utilizeze sisteme de raportare
interna, in functie de nevoile lor informationale.

b) Pe baza datelor disponibile, contabilul de gestiune poate include in raportul catre

manageri informatii precum:

rentabilitatea produsului (rezultat (marja produsului) = 1.000 lei, rentabilitate 10%);

structura costului (ponderea componentelor costului in costul total);

ponderea elementelor de cost si rezultat in cifra de afaceri.

Aceste informatii pot fi reprezentate astfel:

Informatii Exercitiul N (lei) Structura costului % in CA

(%)

Venituri din vanzari 10.000 100

Cost de productie 6.000 66,67 60

Cost de distributie 2.000 22,22 20

Cost de administratie 1.000 11,11 10

Cost complet 9.000 100,00 90

Rezultat 1.000 10

Rentabilitate 10%

c) Informatiile despre costurile produsului sunt utile pentru decizii precum:

fixarea sau modificarea pretului de vanzare;

analiza costului si identificarea unor solutii de reducere;

stabilirea cantitatilor care vor fi produse in vederea vanzarii pentru perioadele urmatoare.
 Pentru fiecare dintre aceste decizii pot fi furnizate informatii suplimentare din
contabilitatea de gestiune sau din alte surse:

pentru gestionarea pretului de vanzare aceasta depinde de masura in care firma poate
influenta pretul de vanzare (tipul produsului, tipul de concurenta de pe piata). In mod normal, pot
fi prezentate informatii despre preturile concurentilor pentru produse similare si despre
elasticitatea cererii in functie de pret;

pentru analiza costului si identificarea unor solutii de reducere a acestuia pot fi furnizate
informatii suplimentare despre component costurilor, in special pentru a stabili costurile acelor
activitati care nu adauga valoare (stocare, intarzieri etc.);

pentru previzionarea cantitatilor si rezultatelor viitoare sunt necesare cunoasterea

comportamentului costurilor (componenta variabila si componenta fixa), precum si informatii
despre piata (cererea).