Societile i civilizaia contemporan, schimbrile constante din sistemele i

structurile educaionale, transformrile din ce n ce mai profunde ale condiiilor vieii

sociale, materiale i culturale, progresul debordant al cunoaterii n domeniul

creativitii, fiecare n parte i toate la un loc impun o cercetare care s determine n ce

msur activitile cu profil creativ pot avea succes la elevii din nvmntul pre-

universitar.

n repetate rnduri s-a militat pentru necesitatea unei reforme n educaie cu

accent pe caracteristica creativ. n prezent, deprinderea unei abiliti sau aptitudini nu

mai prezint aceeai valoare pe care obinuia s o aib n trecutul apropiat. Deprinderea

acestei aptitudini, creativitatea (i, prin extensie, adaptabilitatea), este ceea ce i pregtete

pe elevi pentru viaa profesional dup absolvire. Tot mai mult, coli i afaceri din

ntreaga lume i ntorc atenia asupra acestei idei. Mediile universitare au adoptat deja

aceast idee, implementnd cursuri de creativitate (explicnd cum funcioneaz

aceasta). Mai mult, multe dintre marile companii practic acum binecunoscuta regul de

20%, adic angajamentul de a le permite angajailor s i dedice 20% din timpul liber

pentru a explora idei noi i a gndi creativ.