Cetatea Rnov este ansamblul fortificat situat pe dealul calcaros aflat la sudul oraului Rnov din judeul Braov,

unul din
cele mai bine pstrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri pstrate pn n prezent dateaz din
secolul al XIV-lea, probabil pe locul fortificaiei din lemn ridicate deCavalerii Teutoni la nceputul sec. al XIII-lea.[1]

Cetatea Rnov controla prin poziia sa strategic accesul n Transilvania dinspre Valea Rnoavei. Dat fiind importana
trectorilor montane spre teritoriile sud-carpatice, drumul Branului a fost supravegheat militar i dup alungarea cavalerilor
teutoni, regalitatea maghiar ncredinnd fortificaia de la Rnov cavalerilor ordinului Sfintei Cruci.[2] Acetia au fost
subordonai fie comitelui secuilor, fie voievodului Transilvaniei. Pn la mutarea vmii de la Rucr la Bran i construirea cetii
Bran pentru protejarea vmii regale la sfritul secolului al XIV-lea, cetatea Rnov era prima fortificaie lng drumul Branului,
dup intrarea n Transilvania.

n anul 1427 mpratul Sigismund de Luxemburg a vizitat cetatea Rnov, pe care a trecut-o n administrarea comunitii locale,
creia i-a acordat rangul de trg.[3]

Cetatea este poziionat pe un deal stncos, imprejmuit de pdure, unde singura cale de acces este dinspre est, arhitectura sa
fiind adaptat reliefului, fortificarea urmrind eficiena aprrii dealului.

Prima meniune documentar despre cetatea rneasc a Rnovului dateaz din anul1335 cnd cu ocazia unei noi nvliri a
ttarilor n ara Brsei, a fost pustiit ntregul inut, n afar de cetatea de pe dealul Tmpa de la Braov i de cetatea
Rnovului, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvnd viaa locuitorilor refugiai ntre zidurile lor.

Dezvoltarea oraului Rnov a avut mult de suferit din cauza poziiei sale geografice. Drumul comercial care trecea prin
trectoarea Branului era i o important cale de invazie pentru otirile dumane, acestea ptrunznd in ara Brsei, intlneau
ca prim aezare mai important oraul Rnov pe care deseori l pustiau.

Descriere[modificare | modificare surs]

nfatisarea cetii a cunoscut pn n prezent numeroase modificri. Imaginea contemporan totui pstreaz elemente
arhitecturale care pot reconstitui istoria unei fortificaii care a rezistat cu succes asediilor la care a fost supus. Tipologia cetii
ne este demonstrat de dimensiunile acesteia, aproximativ 3500 mp ca suprafa; materialele folosite pentru ridicarea
fortificaiilor au fost piatra i crmida legate prin mortar simplu, fortificaii ncadrate de 8 turnuri patrulatere si unul poligonal.

n timpul ederii cavalerilor teutoni n ara Brsei (1211-1225) au fost adui n aceast regiune primii coloniti sai, dintre care o
parte au fost aezai la Rnov alturi de populaia romneasc btina, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei
vechi aezri. Din aceast perioad dateaz i poriunea cea mai veche a cetii. [4]

Accesul in cetatea propriu-zis nu se face direct, ci printr-o incint inconjurat de un zid de piatr, aflat n prezent in ruin,
avnd in extremitatea de rsrit un turn de plan dreptunghiular, din care se pstreaz numai parterul, iar din celelalte trei laturi,
sud, vest, vest nord zidurile sunt flancate de pante abrupte cu o nlime de aproximativ 150 m. Zidurile dinspre vest nord si
est erau aprate de o galerie continu din 2 anteforturi si 7 turnuri. Accesul n cetate este cea mai veche parte a cetii, fiind
construit numai din piatr, spre deosebire de cetatea propriuzis unde ntalnim i crmida.

Cetatea are dou curi: exterioar si interioar. In curtea exterioar (curtea din faa cetii sau grdina cetii), situat n
partea estic, erau adpostite vitele. Curtea exterioar are o intrare pentru armament i alimente, i o alta, pe sub turnul ptrat,
pentru vite. n incinta cetii (curtea interioar) erau csuele locuitorilor, care serveau ca adpost i cmar n timpul asediilor.
ncperile poart denumiri pe care le regsim i la alte ceti rneti: "a colii", "a preotului", etc. Pe vrful colinei a fost
construit o coal i n anul 1650 a fost ridicat o capela ale crei ziduri se mai vd i astzi. Datorit numeroaselor invazii
militare, cetatea a fost a doua vatr a Rnovului.

Neajunsul principal al acestei aezri din cuprinsul cetii, l-a constituit mult vreme, lipsa unui izvor de alimentare cu ap. Cnd
atacurile se prelungeau, iar rezervele de ap erau pe sfrite, refugiaii din cetate ieeau noaptea pe poarta principal i
aduceau apa de la un izvor tiut numai de ei. Pentru o aprare eficient, pantele dealului cetii au fost defriate, iar acolo unde
ascensiunea se putea face uor, au fost spate anuri n stnc.
Atunci cnd aflau de apropierea unei armate dumane sau de izbucnirea unui incendiu paznicii alarmau populaia trgului prin
btile clopotului din turnul de paz. i astfel de situaii nu au fost rare n istoria Rnovului. Dup invazia din 1335, remarcm
n anul 1421 primul asediu executat de ctre o armat otoman. Cetatea rezist eroic i turcii ridic asediu ndreptndu-se spre
Braovul nc nefortificat, pe care l jefuiesc cumplit. Turcii au mai asediat fr succes cetatea din Rnov i n campaniile din
1436 si 1441.

n anul 1612 cetatea a fost ocupat de Gabriel Bathory, principele Transilvaniei. A fost singura dat cand cetatea Rnov s-a
predat. n martie 1612, Gabriel Bathory, duman al sailor, n ncercarea de a restrange libertile comunitii saxone
transilvnene, au organizat o campanie militar in ara Brsei. Cetatea Rnov era aparat de locuitorii din Rnov , Ghimbav,
Cristian i un detaament de ostai romni, care fcuser parte din armata domnitorului muntean Radu erban. Dei tunurile
armatei lui Bathory nu au provocat dect mici stricciuni zidurilor cetii, asediul a devenit deosebit de eficient dup ce o parte
din trupele inamice au ocupat panta estic, blocnd accesul aprtorilor cetii la izvorul tinuit de unde se aprovizionau cu ap.

n prezent, turitii mai pot vizita n interiorul cetii si muzeul de art feudal, n care sunt expuse arme, unelte, galerii, mobilier de
epoc, stampe, armuri, porturi specifice secolului, diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. n muzeu mai sunt expuse
i cateva obiecte neobisnuite secolului nostru, i anume, o masca de tortur i un jug care folosea la transportarea prizonierilor.

n casele ocupate de vechii locuitorii ai Rnovului, cu secole in urm, s-au amenajat buticuri de unde turitii pot achiziiona
diferite suveniruri, pietre semi-preioase, obiecte de art, cri n care sunt prezentate istoria si tradiia locului, etc. n centrul
cetii a mai fost amenajat i un bar-teras, unde turitii se pot odihni dup lunga plimbare printre ruine. Trebuie s amintim i
de tirul cu arc, unde doritorii i pot exersa priceperea i precizia.

Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului "Nemuritorii" - (1974) n regia lui Sergiu Nicolaescu, "Dacii", "Mihai Viteazul", sau
"Columna", oraul ctigndu-si astfel titlul de cetate a filmului istoric romnesc. n 2002, zona Rnovului ajungea celebr dup
ce regizorii americani au ales s filmeze pelicula Cold Mountain", n care protagoniti au fost Jude Law i Nicole Kidman i care
a fost premiat chiar cu un Oscar. O parte dintre scene au fost trase si la cetatea rneasc.
n iulie 2001, aici a fost descoperit un tezaur care a zcut ascuns mai bine de 400 de ani lng unul dintre turnurile de piatr
de la intrarea n cetate.[5] Comoara const n cuite, catarame, inele pentru harnaamente, vrfuri de sgei i de arbalet,
piese de uz comun, un compas, un vrf de burghiu, piese de la sobe din ceramic, un ac de pr sau de plrie din argint aurit
cu montur de piatr semipreioas.[5] Pe lnga acestea, au mai fost gsite i trei cni din cositor de dimensiuni diferite,
decorate, una purtnd chiar marca de proprietar, avnd nscris pe capac anul 1600.[5] n ldia de lemn n care erau aceste

cni se mai aflau 416 monede de argint btute n perioada 1509 - 1610 de emitenii din zona Principatului Transilvaniei.[5]
Legenda fantanii
Lipsa apei ducea la limitarea posibilitatii de rezistenta pe timp indelungat, de aceea, in 1625 s-a luat decizia saparii unei fantani in
stanca pe care este ridicata cetatea.
Fantana din cetate, adanca de 146 de metri, a fost sapata intre 1625-1640, in acest ultim an ridicandu-se in cetate si o bisericuta.
Despre aceasta fantana exista si o legenda asemanatoare cu cea de laCastelul Corvinilor si anume, ca in timpul unui asediu,
locuitorii au pus doi prizonieri turci sa sape o fantana in mijlocul cetatii pentru a fi lasati sa plece. Prizonierii au sapat fantana timp de
17 ani, timp in care au scris versete din Coran pe peretii acesteia. De fapt, ea a fost amenajata de mesteri sasi tocmiti de primaria
Rasnovului. Fantana a fost utilizata pana in anul 1850, cand din cauza ruperii rotii a fost abandonata. Fantana asigura traiul
populatiei din cetate pe termen lung, conferind un grad sporit de siguranta deoarece nu mai trebuia deschisa poarta pentru
alimentarea cu apa a populatiei.