TERAPIA NARATIVA DE FAMILIE

Reprezentantii de baza ~i initiatorii acestei orientari aparute

in anii '70 ~i conturate ~i recunoscute la sfaqitul ani lor '80, ince-
putul anilor '90, sunt Michael White, terapeut ~i director adjunct
a1 Centrului Dulwich din Adelaide, Australia, ~i David Epston,
terapeut ~i director adjunct al Centrului de Terapie de Familie din
Auckland, Noua Zeelanda.

Premise conceptuale
Orientarea lor insufla 0 filosofie eliberatoare, deoarece
inceard sa se elibereze de principiile generale, formulate in mani-
era universala, despre oameni, ~i cauta sa ii intareasca ~i sa Ie insu-
fle putere ~i energie pentru a-~i dezvolta ~i crea propriile lor con-
ceptii ("pove~ti") - unice - despreei in~i~i. White ~i Epston pleaca
de la premisa ca inca de la na~tere omul este mode1at de familia ~i
cultura din care face parte, care ii creeaza modul de a percepe ~i
vorbi despre el insu~i ~i despre lume. in felul acesta omuJ i~i pier-
de capacitatea de a stabili singur sensuJ propriei vaJori ~i identitap.
lncotitient, absorbim in noi credinta ca "nu sun tern suficient de
bani", d "numai cei valoro~i ~tiu, de exemplu, cum sa se imbrace
sau sa vorbeasca", ca "numai femeile subtirele sunt frumoase", di
"tiumai barbatii adevarati ~tiu sacucereasca ~i sa pastreze 0 feme-
ie" etc. Dad noi invatam con~tient sa recunoa~tem efectele insi-
 un conpnut inchis de piele, ci ca fiind influentata de pattern-urile
dioase ale acestor credin~e ~i Ie percepem, ca nefiind inerente
de comunicare, de relapile familiale ~i sociale ~i chiar de "vorbirea
noua, putem deveni liberi. Este exact ceea ce i~i propun~ terapia
cu sine".
narativa, una dintre cele mai active orientari terapeutice care
Terapeupi acestui val i~i vedeau clientii ca fiind intr-un scurt
plead de la astfel de premise.
stop, in care apelau la serviciile terapeutice pentru a "repara" ceva
Bill O'Hanlon, sus~inatorul .terapiei c~ntrate pe solupe,
cat mai repede spre a se intoarce la drumul viepi lor. Astfe1, ei nu
con sidera (1994, p. 22) ca aceasta filosofie eliberatoare a dat na~-
tere la diferite orientari in multe parp ale lumii, cam in aceea~i "umblau" la ceva ce nu le-a fost cerut sa "repare". Se observa cu
u~urin~a casolupa era oferiti de terapeut; de altfel, foarte pupni
perioada. In felul acesta, ele constituie ceea ce ar putea fi numit
dintre terapeupi aces tor orientari i~i vedeau clienpi ca agenp
"AI Treilea Val" in psihoterapie. Primul Val, care dupa parerea lui
decisivi ai propriilor lor schimbari.
O'Hanlon in cepe cu Freud ~i care a~terne bazele psihoterapiei, era
In prima parte a anilor '80, O'Hanlon identifica unii
centrat pe patologie ~i dominat de teoriile psihodinamice ~id.e ce-
precursori ai celui de-al Treilea Val, terapeujii centraji pe compe-
Ie biologice psihiatrice. Primul Val a reprezentat un pas inainte
tenra. Asta inseamna ca principala sursa de solujii se gase~te chiar
major deoarece oamenii nu au mai fost percepup ca imorali ~i a
oferit un vocabular comun - codificat in manualul statistic ~i
in interiorulclientului ~i in rereaua lui sociala, nu in terapeut.
Astfel, dad Primul Vallimita fortele perturbatoare in inte-
diagnostic, DSM - pentru descrierea problemelor umane. Dar era
riorul personalitapi individuale tulburate, iar eel de-al Doilea Val
atat de indrcat de patologic, incat oaineriil au ijuns sa se identifice
se concentra pe mici sisteme interactive, precum familia, al Treilea
cu etichete stigmatizante ca "narcisist", "personalitate borderline"
Val atr{lge atenpa asupra unor sisteme mai largi, care indud fami-
sau "copilul adult al unui alcoolic". Absurditatea ~i deserviciul date
lia, dar flU se opresc la ea, cum ar fi marea culturala in care plutim
de iluzia de a stabili ce e sanatos sau bolnav , normal
- sau anormal ,
cu topi: mesajele ~colilor, ziarelor, televiziunii, ale redamelor, ale
riu sau bun, corect sau incorect - au fost amplq demonstrate in
"expertilor", ~efilor, bunicilor, prietenilor etc. Toate acestea ne
anii '70, cand psihiatrii au decis prin ~ot demira~ic ca homosexu-
"indruma", ne arata cum ~i cine sa fim, cum sa gandim ~i sa ne
alitatea nu mai era 0 tonsiderata 0 boala, ci 0 orientare alternativa
comportam. Nu ~tim exact de unde vin aceste mesaje; dar ne
a sexualitapi.
gandim la ele ca fiind "eurile" noastre de~i multe dintre ele sunt
Al Doilea Val al psihoterapiei, care consta in.. orientarile
distructive ~i limitative. Citandu-l pe Michel Focault, White ~i
centrate pe problema, a izvorat in anii '50, dar nu a inlocuit Primul
Epston afirma ca disciplinele ~tiin~e1or umane "caracterizeaza,
Val, ci a incercat sa remedieze supraconcentrarea pe patologic ~ipe
c1asifica.,specializeaza; de distribuie pe 0 scala, in jurul unei nor-
trecut. Terapiile centrate pe problema, comportamentaliste, cog-
me, ierarhizeaza indivizii in rdajia lor unul cu altul ~i,daca este
nitive ~i terapiile de familie nu presupuneau ca clienpi lor erau
bolnavi. Ele se centrau mai ales pe aici-~i-acum in loc sa caute in~e-
necesar, descalifica ~i invalideaza" (White ~i Epston, 1990, p.74).
Astfel, a~a cum sesizeaza O'Hanlon, acest proces de formare a
lesuri ascunse ~i cauze ultime. Personalitatea nu mai era vazuta ca
identitapi inghite extrem de muite resurse personale intr-o cultuca ,ppveste, alternativa despre ei in~j~i, care este derivatii din propria
dominata de mass-media cum este cea de asta.zi. e?per!<;:nra.de viara ~i care uneori nu se potrive~te, nu se subordo-
Terapeupi acestui ultim val joaca un rol extrem de util in neaza sau chiar neaga povestea impusa de societate.
acest proces de "re-1mputemi.cire~~
cum t:ste denumit, a cJientului; De aici ~i credo-ul terapiei narative: "Persoana nu se identi-
el este singurul care po ate eu adevarat sa i~i imbunatateasca viata, fid niciodata cu probl~ma. Problema,este problema". Asta in-
eliberand-o de credintele impuse din afaca. De~i au mai fost seamna di problema are propria sa igentitate, diferidi de identi-
incercari de a rezista etichetelor puse de "expertii in domeniul tate a persoanei. In felul acesta apare cea mai cunoscuta tehnidi a
uman" prin atenpa acordata "profetiei auto-implinite", prin tenta- terapiei narative, extemaJizarea, ca raspuns la interiorizarea pro-
tivele terapeuplor de a Ie ignora sau a Ie reformula, nu s-a ajuns blemei/ simptomului/ categoriei normative impuse din afara. Prin
prea departe. Etichetele nu dispar doar pentru d Ie ignocam sau intrebari de genul "cum iJi afecteaza aceasta problema viara?".
Ie gasim alte nume. Clienpi in~i~i sunt prin~i in mrejele aces tor terapelitul separa problema de persoana. EI recunoa~te puterea
etichete, pentru d ele confera problemei pe care 0 au 0 nuanta de unei probleme/ etichete, evidnd insa sa intareasdi ata~amentul
seriozitate. Este ceea ce Ie da sens conceppei asupra vietii lor ~i ii clientului fata de problema/ eticheta, dar ~i ajurandu-l sa i~i asume
face sa aleaga anumite comportamente. Adidi, oamenii sunt ceea responsabilitatea pentru propriul comportament.
ce cred ei in~i~i des pre ei. White (1988, p.5) define~teexternalizarea ca "aborda,re tera-
Terapia Narativa este considerata centtul aeestor orientiri peutiea care incurajeaza persoana sa obiectiveze, ~i uneori sa per-
din al Treilea Val, tocmai pentru di nu adera la "adevarul" ~i sonifice, prqbJeme1e pe care Ie traiesc ca opresive". Acest proces
"integralitatea" setului de conceptii normative impuse de profesi- perrrtite problemei sa devina ,,0 entitate separatii ~i astfe1 externa
oni~tii ~tiintelor umane; in locul acestuia apare adevarul experien- persoanei" cu care are un anumit tip de relape.
rei traite, pusa sub forma unei noi conceptii, a unei noi "pove~ti" Externalizarea ii ajuta pe terapeuti sa perceapa clientii ca
sau naratiuni - de unde ~i denumirea orientarii - a persoanei avand anumite parp ce nu sunt contaminate de simptom. Asta
despre propria sa viata. White ~i Epston afirma: "Pove~tile sunt duce automat la 0 noua viziune asupra persoanei, ca lib era ~i res-
pline de goluri pe care oamenii trebuie sa Ie umple pentru ca ponsabila de alegerile pe care Ie' face in re1aJiasa cu problema
povestea sa fie jucata. Aceste goluri se refac din experienta traita respectiva. Ea sparge obi~nuirita terapeutului, ~i mai ales a clien-
~i din imaginapa oamenilor. Cu fiecare act, oamenii i~i rescriu tului. de a asculta ~i formula mesaje, narapuni indircate, "satura-
viara. Evolupa vieJiieste asemanatoare procesului de a redeveni te", cum Ie denume~te White, de termeni ce se refed la problema
autori, procesuJui de reintrare a persoanei in poveste, dezbatand- sau dificultaple pe care Ie are. Sintetic, White (1988, p. 39-40)
o ~i facand-o a Jor," (White ~i Epston, 1990, p.13), adidi persona- considera ca practica externalizarii:
lizand-,o. Reduce conflictele sau disputele neproductive dintre persoane re-
De aceea, White ~i Epston ajuta clienJii sa construjasd 0 i ,:. feritoare la cine este responsabil pentru problema aparuta;
 Submineaza sentimentul de e~ec care se dezvolta in multe per- torizase evolujia ei qe. trei ori pe zi. Era realm en te la un pas de
soane ca raspuns la persistenta prezenta a problemei, in moarte. Acasa a stat in pozijie fetala, jipand pana dnd parinpi,
ciuda eforturilor acute pentru a 0 elimina; disperap, au dus-o la veri$oara ei. O'Hanlon menjioneaza ca $i d,
Paveaza calea persoanei spre a coopera cu ceilalti,spre a se uni un optimist incurabil ce era, tot ar fi renuntat la intervenjia asupra
in lupta lor impotriva problemei ~i de a sdipainfluente~ fetei ~i s-ar fi concentrat asupra veri~oarei $i prietenului acesteia.
lor ei in viata ~i relatiile lor; Dar Epston s-a dovedit a fi ~i mai optimist: d a persistat: "OK,
Ofed noi posibilitati ca persoana sa aqioneze pentru a-~i recu-
OK, OK. Dacii asta este ceea ce simji, cum te paciile~te? Majori-
tatea oamenilor cand sunt aproape de mo~rte 9tiu cii sunt omoraji,
pera viata ~i relatiile cu alte persoane de sub influenta
problemei;
nu-i aa? Cum poate Anorexia sa iji fad asta? Pentru d qad te
face sa te simji bine, sau iji spune d te simji bine, atunci a$ vrea
Elibereaza persoana pentru a aborda problemele "serioase"
sa iji pui jie insap intrebarea: De ce imi spune sa ma simt bine?
mai u~or; mai eficient, mai putin stresant;
De ce mi-ar face asta? De ce vrea sa ma omoare? De ce nu vrea
Ofed posibilitatea existentei unui dialog, mai degraba decat un
ca eu sa protestez? De ce nu vrea ca eu sa ii rezist? "
monolog, cu privire la problema.
Inexplicabil, Rhiannon a rasp un,spe nea~teptate. "Anorexia,
Pentru a ilustia aceasta tehnica de baza a teraplel narative a spus, ill-a paciilit spuriandu-mi. ca'suntgrasa atunci dnd eu eram
am ales un caz interesant ~i foarte dificil al lui David Epston, slaba". ~,iji spune asta chiar acum?", a intrebat-o David. "Nu,
mentionat
}-& de Bill O'Hanlon in articolul sau Al treileaval"
", publi- acum sunt prea slaba", a spus Rhiannon 9i s-a ridicat in capul
cat in revista "Networker" (1994, p. 21-22). oasdor pe seaun.
David a intrebat-o cum a ~tiut asta iar ea'i-a zis d cei care
Rhiannon, 0 fata de 15 ani, era ~oarte aproape de moarte din
o iubeau i-au spus ca era prea slaba, "Crezi d Anorexia te iube$-
cauza anorexiei. Ea a fost adusa la David Epston de veri~oara ei 9i
te?", a intrebat-o. "Nu, ma omoara", a venit raspunsul.
prietenul acesteia. Arata ca un schelet pierdut in hainele care
Vocea ei a de venit .mai puternid. Limbajul corporal s-a
incercau sa 0 faca vizibila. hi cuprinsese corpul fragil cu bratde 9i
modificat. impreuna cu David a inceput sa facii planuri cum sa
pard se scufundase in fotolil,l. Zambind la intrebarile insistente ale
reziste $i sa se opuna Anorexiei pentru a nu 0 mai lasa sa moara
lui Epston, ea suspnea ca se simte bine ~i ca avea multa energie.
de foame. Pana fa sfaritul ~edinrei nimeni nu mai vorbea de spita-
Epston se agita pe scaunul sau ~i 0 intreba inca 0 data: "Pot doar
lizare iar toji, terapeutul, Rhiannon, verj$o~ra ~iprietenul ei, erau
sa te intreb cum se face ca Anorexia paciile~te oamenii ~a moara
plJ.nide speranra. in 15 minute, Rhiannon devenise un aliat in tra-
gandindu-se ca se simt bine. Ce scop oare ar~ ea, facandu-te ~a
tament, ~i nu un opozant.
mori zartlbind?". Rhiannon nu reaCjiona; afirma in continuare cii
totul era in regula, de~i tocmai ie~ise din spital dupa ce pierduse
peste 30 de kilograme in trei saptamani ~i unde un medic'moni-
 picioare, nu?", Unei persoane care are halucinapi paranoide poti
Procesul terapeu~c
saii adresezi interebarea: "Cand ip ~opte~te Paranoia in ureche,
Am vazut mai
.' ,
sus cum externa1izarea
~ j....
J-a,. ajuta~
' '(...
pe ter~pe~t
. intotdeauna 0 asculti?" .
nu doar sa s'timulez~ ~es~rsele de l;upt~, q~s~p.rtvie~uire a~(;:fe~e!, La inceput, persoana sau familia poate persista sa atribuie
dat ~i sa stabileasca rapi<l 0 relatie solid~ ~u e~. pc ~ltfel, exterpa- problema clientului identificat, dar terapeutul va insista gentil in
lizarea este teh~i~a' f~arte utili in' sta~lI~~a qpida. a ali~nte1RF
0
alta direcpe, cea care sa separe lingvistic problema de persoana, ~i,
,, , " "",'" / ' " ' "

terapeutice cu clienrii dificili. astfe1, clientii vor incepe ei in~i~i sa preia limbajul externalizarii.
, A~a c~m s-a'; ~fir~at mai d~yr~rn~' ~~~~r~~Hzare~ jrppli~a O'Hanlon, care incearca etapizarea procesului terapiei nara-
uneori ~i per~oni~care~ proble~ei. pc ~ele ~ai p1~~t~ ()ri aces~~ tive (1994, p. 25-27), considerii aceasta colabJorarefinalizata cu 0
tehnici se imbina ~na' cu cealalta, mai a~es dnd ce~ can; p~ezina denumire comuna a problemei un prim pas in abordarea cazului.
, ., "l .' :, .' :. t ) ~ ;'. ." l' . .'

simptomul intr-o familie este copil sau ~~?,lesS~l1t.Ac~stu~a i~va Urmatorul pas ar fi personificarea problemei $i atribuirea inten-
fi astfel mult mai u'~orsa identific'epro~~e~~ '~~0 e~ti,tate ~eP~Pta pilor $i tacticilor opresive acesteia. Asta inseamna cii terapeutul
de 'e1care ii ;~flueni~aza viata. Cu alte cuvi'.1~e,~~ c:l;zul de Wai sus incepe sa se adreseze clientuluisau familiei ca ~i cand problema ar
existau cinci' pdrso~ne: te~apeutul, cli,enta, ~~~i.~<?~ra
acestc;:i,a,pde- fi 0 alta persoana cu identitate, dorinte, tactici ~i intentii proprii,
tenul acesteia din urrna ~i Anorexia, cea care deven,ise treptat un folosite sidotnine ~i sa asupreascii persoana sau familia. Deseori,
membru imp~rtant 'al familiei, deo~rece avea ~(ecte asupra II:ltt;egii terapeutul va utiliza metafor~ care ajuta sa aducii viata procesului.
familii a lui Rhiannon. De exemplu: ~,De cat timp te minte Anorexiar, sau "Cum iJi
Aparenr lip~it~' de dificultap, exter~,alizarea cstc in. acelfl~i love$te Alcoolismul familia?".
timp 0 abordare complicata. Aceasta este si111pla petttru ca. reali- Asta permite persoanei $i celor din jurul ei sa devina libere
zeaza 0 sep~r~r~ lingvistica a pro9kmei de idc::~t,itatea,persol1ala a $i activeaza forrele motivaJionale pentru schimbare. De exemplu,
clientului, da~ complicat ~i dificil este drumu!pana, la ea. ij:ste in cazullui Rhiannon, daca ea persista sa.se identifice pe sine ca
necesara 0 se~venta d'~ intrebari s~mnif1cative care sa produ~a un
, ' ,
anot'exicii, ar fi continuat sa se apere in fata incercarilor de a fi
efect de e1iberare a persoap-ei, adica ace1f i~trebari, sa. atinga esenf~ schimbata, pentru cii le-ar fi perceput ca atacuri la autonomia ei.
problemei ~ia persoanei. Terapeutul trebuie s1 p()art~ ()"coqver- Dimpotriva, intrebarile externalizatoare ale terapeutului au sepa-
saJie e1iberatoare", dupa cum 0 denumesc ~hiar cr~a~9rii aCestei rat .identitatea lui Rhiannon de cca a Anorexiei ~i i-a atribuit in ten-
orientari. Altf~l, externaliz~rea ~i per~o~i~~a~ea ,vo~,pa~~ar!djcole, pirele ~i ~mechere Anorexiei, astfel cii fata ~i-a putut utiliza ener-
nepotrivite. P~ntru ast~, inca de' la itlcepll~ se, co~abor~azar cu gia defensiva pentru a lupta impotriva problemei.
familia (sau persoana) pentru a se gasi, 0' derfin,ipe'accep~a~a de Al treilea pas consta in identificarea dilor prin care proble-
comun acord. Se poate intreba apoi copilul care, prezintii accese d~ ma ainuetupt, a dominat sau a descurajat persoana sau familia.
furie: "Dec;: Furia te-a convins sa te aru~ci pc jos ~i ,sa dai d~~ Vorbind despre investigarea influen'relor probJemeiasupra
 persoanei sau familiei, White' se refera ladetalierea acestota , la persoanei ~i a familiei.
stabilirea clara a "sEerei de infJuenja a problemeit<. Este riecesarca Urmatoarea etapa se refed la descoperirea momente1ot 10
ea sa fie completa, incluzand elemente comportamentale, einorio- care clientii nu au fast dominati sau descurajati de problema ori
nale, fizice, interaqionale ~i atitudinale. Inainte caterapeutul sa cand vietile lor nu au fost 10trerupte de dtte aceasta, numite
incerce sa schimbe situaria, el are nevoie de astfe! de irifot'matii, "rezultate exceptionale".
pe care lepoate afla de la fiecare membru al familiei participant la Aici terapia narativi se apropie mull' de terapia centratape
~edinra. Aceasta detaliereserve~te ulterior cal1tarii ~i identificiirii so-lutie, unde se folose~te metoda cautarii exceNiilor de la proble-
momentelor in care persoanele au tacut Eajaproblemei, ilUmit; de ma. Dad' terapeutul centrat'pe solutie intreaba "Care a fost cea
White "rezultate e~'(:ePtionale", dar ~i deschiderii de posibilitaji mai lung a perioada tara droguri?", terapeutul narativ intreaba
multiple pentru acjiune. "Deci de cat timp ai rezistat Poftei?". Nu conteaza cum dspunde
Mai mult, ea demonstreaza ca terapeutul accepta ca persoa- clientul, ci faptul ca se intarqte distinqia dintre problema ~i per-
na sau familia sufera din cauza problemei ~i ca gradul in care viara soana. Intrebarile se pot adresa persoanei sau membrilor familiei
~i relatiile lor se desfa~oara este limitat. Dar prin asta se continua acesteia: "L-ai vazut vreodata pe Danuj opumindu-se Monstrului
~i externalizarea. De exemplu : "Cand te-a convins Gelozia sa Eaci Furios?" sau "Ai observat momente in care mama ta a rezistat
ceva ce ai regretat mai t3rziu?<~sau "Ce Eel de trucuri Eolose~te Depresiei'spunand ceva pozitiv despre sine?"
Anorexia/Bulimia pentru a 0 indepart'a pe fiica ta de cei Care a Acest pas arata ca schimbarea este posibila, subliniind mo-
iubescr sau "Ce Eel de minciuni ip t(:}t spune Depresia despre mentele in care problema fie nu s-a manifestat, fie a fost dominata
valoarea ta ca persoana?". cu succ~s. Mai mult, el spore~te sentimentul eficienrei personale ~i
Dupa cum se vede, limbajul nu este deterministic: niciodati al incmderii in sine, demonstrand ca persoana are resurse pentru
problema nu cauzeaza sau nu pune persoana ori familia in situaria a face fata prablemei. lar acum, externalizarea este deja prezenta
sa nu faea ceva, ea doar infJuenreaza, in vita, spune, incearca sa in intregul sistem terapeutic.
convinga, Eolosefte trucuri etc. Acest limbaj scoate in evidenta De obicei, este destul de dificil pentru clienti sa identifice
alegerile pe care Ie au la dispozitie persoanele ~i cveeazi presupu- astfel deexemple de influenra asupra problemei din pricina senti-
nerea responsabilitirii, mai degrabi decal' a blamarii sau determi~ mentului de neajutorare~i neputinra dezvoltat in relaria cu proble-
nismului. Cha vreme nu persoana e problema, ci exista 0 anumita roele. Siasta mai ales in cazurile in care 'au suferit de lungi ~i
relajie a persoanei cu problema, aceasta relajie poate fi schimbata. chinuitoare traume dc""alungul vietii lor. De aceea, este important
Daca problema invita ~i nu foqeaza, persoana poate refuza invi- ca momentele identificate sa fie cu adevarat semnificative pentru
taria. Daca problema incearea sate prinda in joc, pori sa refuzi sa. persoana. N umai in felul acesta de devin adevarate "rezultate
parl'icipi. Astfel ca acest pas cre~te motivatia. Familia ~i tetap~utul excepti0nale". Pasul anterior, in care s-au detaliat influenrele pro-
au un scap com un: acela de a alunga dominatia problemei in viata blemei ~i gradul acestota, faciliteaza acest proces de semnificare.
 lntr-un alt caz de anorexie, numai dupa ce S-1 identificat sfera de min.ciunile pe care Delirul i Ie spune, cum crezi ca se vor modifica
influenta a anorexiei asupra vietii ~i rehttiilot ei, adolescenta a re1aJiileei cu voi ~i cu prietenii ei?"
putut sa aprecieze profunda semnificatie a faptului ell nu a permis Ultimul pas consta in, glsirea sau crearea unei audiente
problemei sa. 0 indeparteze de prieteni. penttu, perceperea aOll ideatitlti' ~i pove~ti a persoanei.
Un alt pas este eel in care se gisesc dovezi de sprijinite a Din moment ce problema s-a dezvoltat intr-un context
noului punct de ved~re al persoanei despre sine: 0 persoanl sufi. social, este nevoie tot de un context social pentru a permite dez-
cient de competenti pentru a se ridica impotriva, pentru a se apl- voltarreanoii identitaJi personale a c1ientului. Astfel, se va duta un
ra on pentru a sclpa de sub dominttia sau optesiunea problemei. astfel de mediu sau se va crea unul. Terapeutii narativi~ti folosesc
Aici metoda narativa devine cu adevarat interesantiL scrisoripe care Ie aldituiesc clientilor lor despre evolutia acestora,
Identitatea ~i viara persoanei i'ncep sa se rescrie. Pa~ii anteriori ii orienteaza spre asociatii in care pot indlni persoane care au avut
sunt doar de pregatire a terenului penttu aceasta actiurte. Acum se probleme similare, aranjeaza intalniri cu membrii familiei saul ~i
cauta dovezi, adid evenimente, aqiuni, mornente in carepersoa- prieteni care sa confere valida;rea sociala efectelor terapeutice.
na a dat dovadii de competentii, eroism, putere, spiritualitate etc. Intrebarile pot fi de genul: "Exista oameni care te-au cunoscut
Astfel de evenimente exista in viata oricui, dar rar se intampla ca cand nu erai sub influenta Depresiei ~i care ~i-arputea reaminti de
persoana sa Ie scoata in evidenta. De aceea, e nevoie de rabdare, noile tale achizipi ~i de faptul ca viata merita tra~ta?sau "ii putep.
delicatete ~iperseverenta in a ancora noul sens al sinelui persoanei oiganiz:r 0 petrecere lui Danut pentru a afla top. prietenii Jui ca e1
in trecutul, dar ~iin viitorul ei. lntrebari tipice pentru acest proces se poate opune Furiei?".
ar fi: "Ce pop sa imi spui despre trecutul tau care m-ar ajuta sa 'Ferapeutul continua acest proces pana cand este evident d
inte1eg cum ai putut sa infrunp Anorexia a~a de eficient?" sau a fast preluat in viara persoanei. Persoana sau familia acesteia
"Cine te-a cunoscut pe tine cand erai copil ~i nu 5-ar mira acum informea:til ter'apeutul despre schimbarile in bine care au loc in
sa auda ca ai fost capabil sa refuzi ca Violenra. sa fie forra domi- raport' cuproblema. Persbana incepe sa se priveasca pe sine,
nanta in re1apile tale?". treptat, tot mai des, dintr-un nou unghi mai plirt de competenra,
Urmeaza pasul in care persoana sau familia formuleazl ,de alegeri, chiar dad se afla in afara influentei terapeutului. Acest
supozitii despre posibilul viitor at ei ca persoanl competent!, h:lcrupoatedura cateva ~edinte, dar cu sigliranta atateacate sunt
puternicl, eficienti, din ceea ce sa lucrat panl aeum. Din 'acest necesare. Nu se urmare~te miqorarea numarului de ~edinre, Cl

moment, terapeutul sustine persoana sau familia sa fad speculatii soliditatea efecte1or.
referitoare la cum se va putea dezvolta de acum incolo, cand va Uneori, pentru a soljqifica noua co.nceptle despre SIne a
rezista problemei. De exemplu: "Continuand sa te opui Anorexiei, persoanei caexpert in propria existenra, i se cere acesteia sa inre-
cum va fi viiwrul taudifcrit fata de viitorul pe care Anorexia iJ gistreze (tntr-o scrisoare, pe caseta video sau audio) succes,ul sau
pregatea pentru tine?"sau ,,/1nand cont ca Ioana. nu mai crede in eliminarea influentelor problemei sau in ajutorarea unei alte
persoane care se confruota cu aceea~i problema Sau elf Un':nlSema~
natoare. Pentru asta, evident, se cere acordul dientului; pentru a
nu fi incalcata regula confiden~ali-tatii, de~ireprezentantiiei'consi- Nick, in varsta de 6 ani, a fost adus la terapeut de parinpi
dera ca in acest tip de terapie oameoii ajurrg eroi'~i,'<:leseoti; ei sal, Sue ~i Ron. Nick avea 0 istorie foarte lunga de encopresis,
dorind chiar sa fie recunoscu~ social, sa facacunbSctita; altora care a rezistat tuturor incercarilor de a fi solujionat. Rareori trecea
povestea lor. o zi Bid un "accident" sau "incident", care de regula insemna
Sumarizand, cei 7 pa~i ai interventiei terapeutice narative "treaba mare" in chilojei.
sunt: Pentru a face lucrurile ~i mai grave, Nick se imprietenise cu

1. colaborarea cu persoana sau familiapentru a ajunge lli 0

"caca". "Caca eel viclean", cum a fost denumit de catre toji, deve-
definitie mutual acceptata'pentru problema nise colegul de joad; desena cu el pe perete, iJpunea prin sertare,
iJ fiicea biluje,i iJ arunca in spatele dulapurilor ~i il lipea chiar ~i
2. extemalizarea ~i personificarea problern:ei, atribUindu'-i aces-
sub masa din budtarie. De asemenea, hainele murdare ascunse in
teia intenlii ~i tactici opresive
diferite Iocuri prin casa ori budjele de caca prin coljuri sau sitele
3. investigarea modului 10 care problema a 1otterupt, a domiriat
de Ia robinete nu mai constituiau 0 surpriza. "Caca" a capatat ~i
sau 'descurajat persoana ~i familia
obiceiul de a-I insoji pe,Nick cand facea baie. ,
4. descoperirea momentelor1o care ~eniu nu au fo~~ do~ati Ca raspuns la intrebiirile terapeutului despre influenja lui
sau descurajati de problema orl vietile. lor nu au fost "Caca eel viclean" asupra viepi ~i relajiilor lor de familie s-a des-
" ;. '.

lOtterupte de problema ("rezultate exceptionale")

coperit. d:
5. gasirea evidentelor istorice pentru sustinerea noli conceplii a 1. "Caca eel viclean " a transformat viaja lui Nick intr-o mizerie,
persoanei despre sine ca persoanasuficient de. compe'" izolandu-I de alp copii, ~i a tulburat inclusiv activitatea lui
tenta pentru a se opune, a se apara sal,l sc,apa dcr s~b ~colad. Din cauza acoperirii cu "Caca eel viclean", alte
dominatia problemei. ' persoane nu puteau sa ~tie cum era Nick ca persoana. De
6. formularea unor speculalii Cll privire la' posibilul "viitor, exemplu, "Caca eel viclean" ii acoperea viafa, lipsind-o de
tinind cont de noua conceptie, pozitiva, despre sine a stdlucire; in plus, ii estompa imaginea lui ca persoana,
persoanei astfel cii nimeni nu putea afla d era un baiat interesant ~i

7. gasirea sau' crearea unei audiente pentru .perceperea noli in teligent.

identitati ~i'pove~ti despre sine a persoanei 2. "Caca eel viclean" a ingrozit-o pe Sue, determinand-o sa se
lata un caz oferit de Michael White in Dulwich Centre indoiascii de cap~citatea ei de a fi un parinte bun, dar ~i
Newsletter (1988, p. 9-12) pentru ilustrarea prdces'ului terap~utic , de abilitajileei genera Ie, de persoana. Se simjea cople~ita
de tip narativ. ' ~i ajunsese {oarte disperata.
 3. Ron era profund. ruinat de intransigenta continua a proble-
mei. Asta I-a facut sa se izoleze de prieteni i rude. Nu
era 0 problema despre care sa pori discuta confortabil cu
colegii deserviciu. De asemenea, familia traia intr-o
comunitate relativ mica i indepartata, iar vizitele rudelor
inc1udeau i innoptarea in casa lor. Aceste vizite preJun-
gite devenisera 0 tradiJie. Dar de dnd cu "a ecideritele " i
"incidentele" lui Nick, Ron s-a sim[it obligat sa intrerupa
tradi[ia. Ron se considera 0 persoana deschisa i ii era
dificil sa imparta~easca gandurile i sentimentele cu aJrii
~i, in acela~i timp, sa pastreze secretul "ingrozitor".
4." Caca eel vic1ean" afectase toate rela{iile din familie in dife-
rite moduri. De exemplu, s-a interpus intre Nick ~iparin-
{ii lui. Rela{ia dintre Nick ~i mama sa a de venit tensiona-
ta, iar multe distrac[ii au disparut. La fel,. relaria dintre el
~i tataI lui a avut de suferit sub infJuenta tiraniei lui "Caca
eel viclean ". De asemenea, din moment ce frustrarile
cauzate de problema lui Nick de\Tenisera subiectul cen-
tral al discu[iilor, "Caca eel viclean" a perturbat semnifi-
cativ fi rela{ia dintre Sue ~i Ron, ace~tia nemaiacordand
atenpe unul altuia.
Explorand infJuenjele membrilor familiei asupra viepi lui
"Caca eel viclean", au descoperit ca:
1. De~i "Caca eel viclean" a ineercat tot timpul sa i1pacaleasca
pe Nick sa ii fie eoleg de joaeii, Nick ~i-a reamintit mai
multe ocazii in care nu I-a liisat pe "Caea eel vic1ean" sa
fie "mai ~mecher" decat el. Acestea eniu oeazii in care
Nick putea sa co~opeieze prin a-I "modela", "lipi",
.' "ascundeu, dar a refuzat sa 0 faca. Nu~s-alasat dus de nas.
putut sa 0 duca pe Sue la un sentiment de greaza ~i mai
mare, dar aceasta a rezistat ~i a deschi~ casetofonul in loc
sa pl:inga, De asemenea, tot atunci a refuzat sa se indo-
iasca de competenta ei ca mama;;i ca persoana.
3. Ron nu ~i-a putut reaminti ilici osituape in care sa nu lase
rUinea cauzata de" "Caca eel viclean" sa iI izoleze de
ceiIalji. Orieum,dupa ee au fost identificate infJuenjele
Iui "Caca cel vic1ean" asupra Iui, a parut interesat sa Ie
respinga. Cand terapeutuI ~i-a exprimat curiozitatea refe-
ritoare la moduJ in care ar putea protesta fata de "Caca
cd viclean", Ron araspuns ca ar putea divuIga "secretuI
ingrozitor" unui coleg de serviciu.
4. Au eXlstat ceva dificultap in identificarea infJuenjelor relapi-
jot farhlliale asupra vietii lui "Caca eel vic1ean". Dupa
dteva discujii, 'totu~i, s-a stabiJit ca eXIstau aspecte ale
re1ajieidintre Nick ~i Sue pe care ea Ie considera pJacute,
ca Ron ficea inca ni;;te incercari de a pastra re1apa eu
.-Nick, iar Nick considera ca, totu~i, "Caca eel vic1ean" nu
a distrus intreaga dragoste din relajiile cu parinjii.
Dupa identificarea infJuenjelor pe care Nick, Sue ~i Ron Ie
~u asupra viepi lui "Caca eel vic1ean", White a introdus noul set
de intrebari care ii ineurajau sa aduca un injeles aeestor exemple,
'.i-; \.
astfel indt sa i~i "rescrie" vir:jile ~i relajiile. Cum au reu;;it ca in
felul acesta sa fie eficienji impotriva problemei? Cum se refJecta
asta asupra jor ca oameni ;;iasupra relajiilor dintre ei? Ce atribute
personale ~i relajionale au folosit pentru a avea aceste realizari?
Le-a dat acest succes vreo idee despre pa;;ii urmatori care ar putea
fi flicuji pentru a-;;i recapata viejile in propria lor infJuentii.? Ce
diferenra'va aduce in viitoarea lor relajionare cu problema faptul
ca ;;rlU acum ceea ce ~tiu?
 Ca raspuns la aceste intrebari, Nick s-a gandit cii era gata sa
il opreascii pe "Caca eel viclean'~ sa fie maimecher decat el ~i a
decis sa nu se mm lasepaciilit dnd i1 va chema sa se joace cu el.
Sue a avut noi ideireferitoare 1a cum sa nu i1mai lase pe "Caca eel
viclean" sa 0 impinga pana la disperare ~igroaza, iar Ron s-a gan-
dit cii este pregatit sa urmeze ideta lui de,a spune unui coleg de
serviciu despre lupta Jui cu "Caca eel vicleanct.
Doua saptamani mai tarziu, in a doua ~edinfa, Nick a descris
doar un mie "accidentct. "Caea eel vicleancta incercat sa i1invinga
dupa noua ziJe,dar Nick nu s-a lasat invins. L-a invafa( 0 leCJ:iepe
"Caea ~e1viclean"; sa nu ii mai incuree viafa vreodata. Nick a des-
cris cum i-a refuzat propunerile lui "Caca cel viclean" ~i credea cii
viafa lui nu m.ai era acoperita cu el, astfel ciiputea sa striiluceascii.
A de venit mai vorbiiref, lf1aifericit, mai activo Ce t1)!li,Nick reu~ise
sa-~irecapete viaJa de la.acest peLsonaj.
Sue ~i Ron luaserii ~i ei ir: serios decizia de.a nu coopera cu
cerinfe1e lui "Caca ce1vicleanct. Sue incepuse sa se tra,teze singurii
mai des, mai ales dnd "Caca cel viclean" ii dadea batiii de cap, ~i
"a pus piciorul in prag", ariitand cii el nu mai poate sa 0 manipu-
leze a~a u~or. Ron ~i-a asumat riscul ~i nu s-a mai izolat. A
dezvaJuit secretul catorva colegi de serviciz:. ~i I-au ascultat cu
respect, oferind chiar ~i unele sugestii. Un~l dintre ei s-a intors
peste pupn timp ~i a desta,inult facptul cii ~i el a avut 0 asemenea
problemacu unul dintre baiepi lui. Asta a dezvolta.t 0 discupe des-
ehisa ~i a intarit prietenia dintre cei doi. in plus, fad acea."acope-
rirect aviefii Iui Nick, Ron a descoperit ca "era bine sa vorbeascii
cu Nick".
Terapeutul a incurajat familia sa reflecte ~i sa spec~leze refe-
ritorla ce anume spune a~est succes despre calitaple lor de oa-
meni ~i despre calitarile relapilor dintre ei. I-a incurajat, de aseme-
nea, sa revada ce sugereaza aceste fapte despre relapa lor actuala
cu "Caca eel vicleanct. Membrii familiei au identificat dteva ma-
suri pe care Ie vor putea adopta pentru a refuza invitapile lui
"Caca eel viclean ct.
Top au afirmat in a treia ~edi.(.JJa,
trei saptamani mai tarziu,
cii au inaintat in rezolvarea problemei. Nick ~i-a flicut noi prieteni
~i a recuperatlacoaIa; cateva familii de rude ~i prieteni au venit
~i au ramas peste noapte laei acasa; Sile a reu~it sa scape de
sentimentul de vinovape. Aici a ajutat ~i faptul ca Ron vorbise mai
mult cu alp parinp despre condipa de parinte. Prin asta ei au in-
varat di nu erau singurii care aveau indoieli referitoare la abilitaple
necesare parinplor.
ip continuares-;au flicut planuri in privinfa eventualelor
incercari ale Iui "Caca cel vic1eanct sa i1 pacaleasca pe Nick. 0
noua ~edinfa a avut lac peste 0 luna. La ~ase Juni dupa aceasta,
Nick oducea foarte bine. Au existat doar una sau doua ocazii in
care a fost 0 u~oara urmain pantaloni.A yea mai multa incredere
in el, iar Iucrurile stateau mult mai bine cu prietenii ~i cu ~coala.
Toatalumea era mulfUmita de progresullui.
Doua momente,credem noi, ale procesului terapeutic nara-
tiv necesita mai multa atenp.e ~i competenta din partea terapeutu-
lui: definirea problemei care urmeaza sa fie externalizata ~i "rezul-
tatele e:x;cepp.onale".
Definirea proble~ei care va fi. externalizata
White afirma (1988) ca dupa c~ persoana sau familia descrie
problema, externalizarefl ace.steia trebuie sa decurga, "natural" 0
data <:e,a inceput d,e~al~er,e.~
efectelor pl30biemei in viata persoanei
~i in rdap.ile ei.. Ac~st pt;oces al externaliziirii se continuii firesc,
este tntiirit dnd se trece ~ila pasul urmator, dnd terapeutul intro- ,.' ,White atr~ge atenpa ~i asupra defini~lor de tip, "expert".
duce setul de intrebari referitoare la influen~ele persoanei asupra Vneori, oamenii vin la terapeut cu defini~a problemelor lor prove-
problemei.
ni~a de la "exper~/ speciali~ti in domeniu,,' Terapeutul va descu-
De~i deseori persoana ofeca 0 definipe generala, com una, a raja astfel, de defini~i care decontextualizeaza problema persoanei
problemei (de ex.: "Avem 0 problema de relaponare", totu~i ~i limiteaza posibWtii~e acesteia de a influenta "viata" problemei,
. , . , ,
detaliile despre efectele acesteia asupra persoanei sunt intotdea- diminuand in acest fel ~i sentimentul de eficienta personala al per-
una unice. in ace1a~itimp, defini~iile date de pCl'SOanapot fi foarte so,anei. De aceea? terapeutul va sus~ne ~i incuraja persoana sa
specifice (de ex.: "Devine {urios dnd ... ". in aceste cazuri poate construiasddefinipi alternative, relevante pentru experien~a ei,
fi util ca persaana sa fie incurajata sa ajunga la 0 definipe mai defmipi ce permit sa abordeze direct preocuparile lor.
generala. Dad terapeutUI ~i persoana sau familia propun defini~i
De asemenea, exista persoane care au dificultap in a-~i defi- diferite, este necesar sa se ajunga la 0 defini~e comuna, mutual
ni probleme1e cu care se confrunta. in asemenea situapi, rolul. acceptata, pentru ca aceasta sa fie eficienta. Acest aspect este
terapeutului este eel de a sugera cateva definipi, iar apoi verifid e?Ctremde important at~.mcicand se lucreaza cu cuplurile care au
cu persoana pentru a vedea dad vreuna dintre aceste definipi conflicte sau cu familiile adolescenplor rebeli.
incapsuleaza in modrezonabil experien~a sa.
White solicita din partea terapeu~lor un anumit nivel de
"con~tiin~a" care i-ar ajuta sa au adud in procesul terapeutic pro-
Rezultatele exceptionale
priile lor generalizari sau credin~e despre situa~ile familiei sau . Dqi este foarte util sa fie identificate toate tipurile de efecte
persoanei. Aceastii con~tiinta trebuie sa descurajeze
terapeutul sa ale persoanei, ale relapilor dintre membrii familiei ~i ale familiei ca
incerce sa externalizeze probleme ca violenta ~i abuzul sexual. intreg asupra problemei, White men~oneaza ca deseori este dificil
Cand se identifid astfel de probleme, White sugereaza sa fie sa se ideritifice rezultatele excep~onale de-a lungul tuturor acestor
externalizate atitudinile ~i credintele care apar ce mentin persoana posibile' aspecte, ~i, chiar dad este util, nu este intotdeauna nece-
in simapa de opresiune; de exemplu, obligatia de a pastra secretul sar. Este necesar, uneori, ca un singur rezultat excep~onal sa fie
~i izolarea. identificat pentru a facilita performan~a de a ajunge la un nou sens.
Chiar dad se ajunge la 0 defini~e de comun acord ~i de ~i, de~i este deosebit de necesar ca toate persoanele care au
. .
regula ea se' pastreaza de-a lungul tuturor ~edin~elor, nu intotdea- o rela~e cu problema sa he angajateac.tiv in schimbarea semnifica-
una este cazul. Defini~ile nu trebuie sa fie rigide, ci mai degraba ~ei acestei rela~i, nici aceasta condi~e nu este obligatorie. Dad
Iuicle~i evolutive pe masura ce trece tiinpul. Asta mai ales dad doar 0 persoana participaactiv in acest proces ~i dad ea este capa-
persoana a trecut prin eforturi ~i tensiuni importante penrru a bila:'sa refuze tbate invita~le nepotrivite ale cel~r1alp de a coopera
ajunge la 0 defini~e care sa exprime cu a:cunite'te experienta traita. cu~toblema, atunci"acest lucru va submina semnificativ problema.
 White ca un act prezent de refuz al influentelor problemei, ~i
White enum~a'3 tipuri de "rezultate excepponale'fpe care
poate tocmai aceste sc1ipiri de speranta i-au permis persoanei sa
lepot identifica"persoana sau farnilia~iterapeutu;}: ,..
fad fata problemei.
1. rezultatele 'excepponale istorice - sunt' cble care pot fi Imaginatia joacaun ral foarte important in practica externa-
identificate de-a lungul istoriei relapei persoani(sau iiJrillle( c~ lizarii, atat pentru terapeut, cat ~i pentru persoana sau familia care
problema (a~a cum am vazut in exemplul de triai dev~eine). Pe~- a apelat la terapie. Este important, subliniaza White, ca terapeutul
soana este deci incurajata sa-~i reaminteasd' "fapte" sau "eveci- sa imagineze ce poate fi semnificativ pentru persoana ~i sa nu se
mente" care contrazic efectele problemei asupra. per;oanei.De lase orbit de ceea ce poate fi semnificativ pentru el, pentru dez-
multe ori, deoarece pove~tile sunt saturate de't~rriieni~problema, voltarea propriei lui viep ~i a propriilor lui relatii. "Niciodata nu
este dificil ca aceste "momente de sc1ipire", c~rri m~i s\1nt ele conteaza m"aiimea pasului pe care i1 face 0 persoana, ci direcfia
denumite de terapeutii narativi, sa fie identificate 'ca irare. Din acestuia", afirma White (1989, p. 19).
punctul nostru de vedere, acest tip de rezultate excepponale sunt Pe masura ce terapeutul afla mai multe de la persoana sau
cele mai importante ~i mai efiCiente, deoarece deinonstreaza clar familie, el i~i poate imagina ce fel de raspunsuri ar putea constitui
d persoana este capabila, are resursele n'ecesare pen:tru a se opune rezultate excepponale ~i nea~teptate. Acest fapt sporqte recepti-
influentelor problemei, faCilidnd procesuI de 're-semnificar~~i re- vitatea terapeutului ~iil ajuta in sustinerea imaginapei persoanei
imputernicire a persoanei din prezent, sau faniiliei.
o subcateg6rie a acestui tip 0 reprezint~ rezultatele care
apar intre ~edintele de terapie, sau cele din istoria contextului tera-
peutic. Acestea ofera 0 sursa bogata pentru noi.pove~ti despr~
sine ~i propria viata.
2. rezultate excepponaie actua1e - sunt cele care apar in
cursul ~edinfei terapeutice. E necesar ca terapeutuI sa Ie aduca in Ideea fundamentala de la care se plead in terapia narativa
atentia persoanei ca 0 curiozitate ~i sa 0 invite s~ Ie interpreteze. este aceea d oamenii nu r~prezinta problemele lor; ei au 0 iden-
Avantajul acestor "momente de sc1ipire" este d SIlJ,1t direct acce- titap'diferite. Fara acest crez, externalizarea e doar 0 tehnid fara
sibile pentru a-~i re-se~nifica experienta. rezuItate. Asta inse~mna sa crezi cu toata fiinta ta ca oamenii sunt
3. rezultate excepponale viitoare ~ sunt c~le localizate in plini d~ resurse ~i poten~alitap. Acest lucru apare foarte cIar in
viitor, in planurile Bicute de persoana s,au familie pentru a sdpa aceasta orientare prin limbajulpe care}l folost?~te:"convorbiri eli-
de sub influente1e problemei, sau in sperantele pe care leare/:iu beratoare", "rezultate exc~pfi,onale.", "momente de sc1ipire~' etc.,
de eliberare de problema. De~i antiCipate, asem.~nea rezQ,ltatt; ~i rareori \se folosesc cuvintele "elien,t" sau "intervenpe~'. White
sunt, de altfel, actuale ~i pot conduce la identific~rea rezultat~lor afirn~aca acest~a ar sugera -superiorita.te~terapeutului ~i ar umbri
istorice .. Existenta acestor intenpi ~i sperante este considerata de
 eompeten~a persoanei, prefedndu-Ie pe cele mai simple ~i mat
familiare de "persoana" ~i "cooperare".
Cei care I-au urmarit pe White in lucrul sau terapeutic
afirma ca elasculta fiind centrat cu intreaga lui fiin~aasupra per-
soanei; 0 face sa simta ca povestea ei este. de ultima importan~a
pentru el; in plus, se preocupa de persoana mai multdecat se pre-
ocupa ea de ea insa~i.
Terapia narativa cere deci terapeutului 0 multitne de carac-
teristici dintre care ies in eviden~a:respectul fa~ade natura umana
in general, creativitatea, flexibilitatea, pentru a putea finon-direc-
tiv, dar in aeela~itimp sa stimuleze poten~ialul ~iresursele existen-
te in fiecare persoana pe care 0 are in fa~~LPoate d tocmai crea-
tivitatea ~i flexibilitatea de care dau dovada terapeutii apartinand
acestui al Treilea Val ii fae atat de apreciati in intreaga lume.
Limita care i se imputa acestei orientari este ca, de~i,se consi-
dera ca ar fi 0 terapie de familie, aecentul se pune mai mult pe per-
soana, pe individ; deci ar fi mai degraba 0 psihoterapie individuala
in care se tine cont de relatiiIepe care persoana Ie are eu ceilalti din
jurul sau. In plus, de~i se prezinta ca 0 terapie non-directiva, intre-
barile puse persoanei 0 directioneaza pe aeeasta spre anumite tipuri
de raspunsuri. Totu~i, se mai discuta inca asupra aeestei caracteris-
tici a procesului terapeutic, nu doar cu privire Ia terapia narativa.
In final, ceea ce spune O'Hanlon despre cei doi initiatori ai
terapiei narative ni se pare extrem de potrivit pentru a pastra esen-
ta aeestei orientari: "Dacii nu ciezi, eu tot sufletul tau, cii oamenii
nu se identificii eu problem de lor ~i cii difieultaple lor sunt eon-
struqii soCiale ~i personale, nu pop vedea transformarile. Cand
White ~i Epston sunt in acpune pop spline eu toata eonvingerea
d oamenii nu sunt unaeu problemde lor. Voeeilor, postura lor,
fiinftie lor in intregime radiaza posibilitap ~i speranfe. Ei sum eu
adevarat sub influenfa Optimisrriului". (O'Hari.lon~1994, p. 28)