NOTA ASUPRA EDITIEL = ogen oot patente etre Tost ania cesar openers Deel preter SAD prin cla de puna gone sera eres ere ar ten ere fia paetae eee Hotirivea Consiivil de Minis} ne, 320878 privind ritrile ec 2S Peto de gees banal din paimentl SCR NS fh fone naptaa a apr 1008 = tak fublists Buta Oct Reutic Somte Roan iin 58 epee arse tot ata pdr: 2 apr 13 LEGEA nr. 63 in 30 octombrie 1974 ‘Legea oerotripatrimoniula cultural nafional ‘al Republicit Soeialiste Romania abies tn BOL ne 17 dln 2 nlembate TA Patrimenial cultural natonal al Republic! Socialite Rominin se consttaie din male vestigh ale storie st Cvilizailor furite deva hung milenie pe teetorul Rominieh, din create Hlerarartstice, stints fehnice 2 lor valaare atest consaceais dese lung ‘epululy precum st din valorle apartinind tezaurulul ‘Cultural ‘ubiversal existente pe tenitoril ait noastre Pairimoniul cultural national xe imbogsteyte sl se completed permanent eu nol bunutt Morar-arstie, Miintitie,teliice de valoare deoseita, care be reeazd Riise vor eres in witor in socltates socialist 9 Thunurile din patmeniul cultural national apartin — prin valosres si semnilcata ler tocal-culturalé — in- Aegulut popor ti de acces sosctatea socialist ia toate Iinutle necesare pentru oevotires gl conservaren or. (lta inseainge su deterlordrhacostora pent histtarea, spirares 31 foesirea lor In interesul ttre ‘haunt, Gcretnes patsimoniulul cultural ational este S necesitate imperioash 4 progresulul spiritual al tii, Sunstitule parte components Intra activita ae fnfloritea ilizatie sollte comuniste rt Romania 3securltate, sub directa supraveghiere a personilulut de speclalitie, cu ayizul Ditectlet putsimoniulot Cultiral national “Art. 15, — Notaratele de slat, exeeutork judecita- ‘oj, unitate de antcari sf consighatie care fa ct noytnta de exdstenta sor’ busurl cin patsimonial cultural national sint obligate =f Jeanine oficiilor forespunzitoare pentru patrimonisl ctltural national, T'termon de sil, “Art. 16, — In Vederea mat bunel pstril,conservsri 5 valovifche stinjifien q culturaledweative, anumite uns din pattimoniol cultural naqlonal care preziats interes excepfionaly pot fl teeute In. propeiettes st tuluh, prin decret pweziden(al, ln propunerea Comisiel Centtale de Stat a Patrimontulul Cultural Najional $1 i plata despre toare Statul poate dobind! bunuri din Pairimoniul eultu- ral national prin dona sau prin adkaltionaree lor 1a refute stabite de Comin Contra de Stat a Patel Imonlulut Cultural National. Dejinttori de bunuri din patrimoniul ealtursl na slonal, persoane fale, culte Feligloase sal organirati bsteste care nu indeplinese obligate. previnate a fart 14 sit Gators Je neredinieze fa custodie stat Int prin-muzcele, colectie ql bibliocie mentionate Ja art 19 lta), care sint obligate st le primesscl, Je conserve, rslauneze gt pnaeze, Art, 17. — Bunurile din -patrimontul cultural nafional Care gparfin statulul nu pot fi instrtinate Sub nil o forms ‘Transferul buausllor din patsimoniul cultural ns fional tntre unititlle de siat eat Inte onietile orga ilza(iloe obstegt oft ale eltelor orto spun acordlu Drealabil ‘sl Comisiei “Centre de Stat a Patrino- lulu! Cuttucal Nafional, “Art. 38. — Vinzare, schimbul sau donarea buauttlor ‘in patrimoahul caltural naflonal dette de peranane Tizico se poate cfectua gumal dupa 60 de alle dela Jnformaret In seris a atcfulus coreepunzater. pest, pacimontul cultural Rational. 20 sofas ai de nar ac nae ata Poste exert, fermen de mat sus, de ilar de cumplrare, In petal fixat de Comtia Cen tall de Stat’ Patrimoniulst Cultural Netloal Ceterile de siabilire a pretriloe de ache w b= ntl ain patsimonol clturl national reserness taza prin Hotdrire m Conall de ane Ant 19, ~ Se inerlee folosinea bunrilor dln patet= ‘moni ctllural national sm site seopur gl in alle com il det cele previnute tn presenta lege. Bunusile din patrimonil cultural na{ioal destinato tinor aetivittt public, precum cele deatnaic acl EERIE G oh oe ie a te cine Scopurt, organizatie detndtoare find obligate 3 sigur respectarea prevederilor preseatel lst ele, oar Ia evident, pistrores, conserares $f eebe- ‘area acest bun Ongsleare de maniac sy itt gqgtsl mamutmentelor Isorce gt de. sely precam ff Smite "celorallebunur sin patsisortl cular hatloal, se aprob de Direct pairimonfulut cultural aon utndwse gl aval interior acetone Ax 20.°— Lucci de cercetars, Gnservare st seit inact cmon cara onal indus spate arhecogioe ge weecas au se aprobil,dyp ca de Comin Cenirald de Stat ‘Patrimenulal Calta! Netra SGerctaren bunusilor di patsionish colturalna~ onal se tncuvitteasd nual duck exist candle cota of race econ oi alia com rte ete Cosa Cenizalt de Stata Patetmonflut Cultural National Buturle esheologice descoperte in curl cercii~ lon nse median inventate speciale 26 Dred spre pistrae uniitlor de. stat sich cada autorizin cect Peroancle fice ‘care fac ‘ntimplitor dscoperri asheclogice ict obligate af le declare cau eal 1‘bunurlor mobile, a8 le depund fn termen de 24 do ore ela descoperize la comitetul exceutiv al conaliglul Popular al localtit pe raza cirla s-a ficut descope fires, core leva prea ofclului pentru patrimontul futtural national. Tn eaatl descoperirt de bunuri din metale pretioase sau care au in components metale pretioase # pletse lowe, persoance fine sint obligate si le declare lerlorlegale pri~ strane, metaelor fa cadrul Museulul Banatulul; Constanta "tn cw deal" Muzeulutaeheologie st Suceava tn cadeel Siuzeulul de isto Tineririle de restaurare. gf eonservare a unuelor ‘mobile din peteimontul culsural najfonal care spain Cryanialoe byte eller feligtase sh pera. ielor fice se elects contra plats ‘Art, 22, — Tnstrfinarea bunurilor din pateimoniul cultural nafional etre persoane fizice sau juridice sirdine este cn destvirgie inters, unurle aia pateimenial cultural national pet Arimive peste gran pentru presentare fa cadre unoe Cexposiilrominesti sau fn cadrUl unor exports faler= rationale, precim gi pentru efectuarea enor criti d& restaurare sau a unor expertize de specalitate, eu apro- ‘area Projedinielul Republicll Socialiste Romdnla, 1a ‘ropunerea Consiliulul Culturl gi Bducaliel Secialiso. 2 Scoaerea peste grant a alto tnurt culturale decit cele ce fac parte fain pacer cul {url nllnal se pois fac'aumal cane CaS Conca de Sata Penni Catal Savona acter de’ ary Ast te tpl, a excepia celor pe in clreutal publee Din re(eaua de ditueare a cart ert allele asemeney Secu $1 ceiterile de nvieane & scoatett lor pene ‘ertila, se stabllese prin decret presidential, caprronut ut Sametinat onal apseinnd peroaneon fake a eiror done fiten stata ne eA SUA, a ea Penal, bonurle’ din ‘patmonul cultural atoeal Seen eee ae Seems Sees fae eae Se = ie aire = ‘moniul cultural national ; e eee ae os eee Pree coataneescaee aes RD eS ee BE aglane seleetionate de Disst paleo cola Talend, “examineash gi definitvesd sta bumuloe din pasinotul cultura) atonal i lstele alone fale a ie mupune’ spre aproere Conia de Minin ©) rob nonmele priv atten dr evident cometvare qi resgurare 4 bunurllor en patinontsl ‘Sita nana elie! pnw oder itmoweler @ereaurwes @) propine bunurle a pslimoniul cultural na ‘ae ie aoe tmeecaed Se oe ogi Fe in mi a allt ee ee ae pene ae ee a ee ie ot oe na 4 stabileste valoile nominale ale bunusllor din pa teimoniul cultural national prepurile pentru bunurtie ‘lin palrimoniel cultural nallonal pe care Te achie NVoneazt statu, pe baza erterilor aprobate prin. ho~ rire a Consilalut de Minit; £9) sablleyte bunurile din. pateimonial cultural a tional ce urmeazi st fle achizttionate i irtutea drep- full priortar de cumparare al statu, previa prin Legea ocrlirt patrimontulul coltural. najional a Republi Socalise Romdnla nz. 69/1974, precam §) settaue de at mene au sbtotel, Eee ot a0 yj acordal penta transferul bunustlor din. pac ‘cimontol cultural national fntze unitate de sat aot aire waleitile onjantzailor obgtesti oxi ale eultlor; ‘Wiimars, cur econdil Comitetull. pentru Problemelé Zansiiloe: Popolars, stmutarea momuimentelor iso ‘lee gi de eet 5} fofacardscoaterea din tard @ bunuelor eulturale atte eit cele oe fac parte ein palsimoniul cultural Satlonal conform prevederlor Legale fn vigoate: ‘Hy atabilese.tsnursie din pateimonial culloral nae ional, de-importan{a deoseblta, care wamesei 9 fle onratc, conuervate, sestaurate. st puse in. cecult Punic in Uniti de’ sta — mozee, colectit i bibllo- Rec gl nominalizeart aceote untill; {hy holiciste preluaren fn custodie a bunuilos carora “delpebtortl nu pot at Je asigure condiile,de_ conser Sate corespunsitoare conform legit sh siabllete unl- Wille de att care urmeas’ ea Te preia, Tare 2. — Comisia Centrala de Stat a Patrimontulut “Cultural Najonal, ca organ deliberativ, are 43. de meiiiel gi se compune din presedinte, vicepregedings Th membrl, ceptezentantt al Consilulul Cultit i ucatet Socialite, Ministerulul de Interne, Ministe- rulat Finanjelor, Ministerial Educafiel i Invsti- ulatulu at altor organe centrale de stat al obstet ‘reprezentantt al cultelor, precum at din specials Gameniul Istore, storie artelor, Istoriei_ naturale, ‘Stnografle sl alte domenii de specialitte. Unul dintre nceabrl comisick indeplinegte Tunctia de sceretar Mart, 3. Conduceren coleetlvd a actiitit opera five a Comsle Centrale de Stat a Patrimonfulst ‘Coltural National 1 adueerca Ta tndeplinice a hotirtri- for acestla se esigurt de binoul eomlsiely format ain ppregedinte, doi vieepregedin(! — un vicepeegedinte al Gonadal Colturit st Educate Soctaliste st us “adjunct al ministrulul de Interne —, un secretar — Girectoral Directed petsimoniulut cultural national 19=H clad meme, reprezentanti at Minister nan{elor, Academiel Republicit Socialists Romania, ‘Academie! de Stine Secale st Palitiee a, Repubiict Sodaliste Romania, Ualunil atistifor plastic gl De partamentulul Cultelor ‘rt. 4. — Comisla Centrali de Stat a Patrimoniuut Caltural National se. intuneste ta. jedinfe.plenare, emestrial gon de ete ofl este nevole, Comisia Centralf de Stat a Patrimoniwlet Cultscal LNajional ca ongen. deliberate sh biroul i functio- fetal potrivit Deere nx. 76/1073 pvind ‘cod forea minsterelor jt a celorlalte organ centrale ale piri de Sal pe. bara_princitalo munch ‘Ark 5, — Conduiceres curentt a activitsl Comiset Ccontrae de Stat a Patrimonialut Cultural National se fexerets de pregedintle aoestes, potrvit lest ‘Art, 6, — Comisia Centrala de Stat « Patrimoniulut Cultural National fy destigoard activitatea tn plen si pe urmitoarcle sectii de specialitate ') secia de eviden{A. 8 evaluare. a. peteimeniulus cultural national, care indeplineste si functia de con~ Sie stintiie 8 ‘domentul evidentet contralizate a Ptrimoniuith ealuival national $e mmonumentelo SBorice gi de arts 1) seca de comservare gf restaurare a monumente- lor isorie $i de arta, care Indeplineste st functia de consiiy sinttie ¢ tehnieeconomle tn domeniul coo servis S{ reslaurdrll monumentelor istorie de acti: ©) seein de eonservare. st vestaurare 8. bunuslloe catturale mobile, care indeplineste sl funcla de coa~ siiu gif in domentul conservirh bunuelor mobile din patrimontnl cultural national. Precate sectle este condusi de un presedine, care Indeplineste ql functla de prosedinte al consiliuut sespectiv. »” a CAPITOLUL 1 Direc(ia patrimontalul eultural national ‘xt, 7, — Directia patrimoniultl cultural national so organisa ca nate bugetard eu peesonallat> Juries, cu sedfal In municipal Bucurest, In stbor~ i 1 ducal} Socialite Art. 8, — Directa patrimoniulut cultural national ‘are urmitoarcle alsbuti principale = a) indroma si ontrolessa fntocmicea evidentet bac puri din patrimonful cultural nafionaly pe bara flelaratiloe Getinatollor ‘persoane’ frie, ‘organi fgtegt sf cute religicase §1 a extraselor de faventar aoute do wnitatie de stat cote atl astfel do bunt, Centraliveasd documentcle ce evidents peivind acest ‘bunt, fe tine In curent, le proerensa ile plstresas, be asa anal nee ae engens nien Imaginilor — fotografi schite, desene ™ realizate file penir patrimonial liural national, jusetone ‘Sal muicipiall Bucurest, Intoemegie protect ste Eunuriler din patrmonil‘Ulteal national preci ‘sl completiile anale ale acesieia, pe care Te supine Spee definitivare Comisie: Centrale de Stat a Patri- ‘onialut Cultral National identities a tn evident Clete constitute ; ) indruma, controleara si avizeara_plstraroa, con- servanea st folosiren bunurtlon din patent eats ‘ational, & monumentelor istorice ¢t de arta; Ia sosl- Fare tier peu faripntl cura eto ‘st al munieipiitd Beare, propune Comi= sale de Stat # Patsimomivies Cultural Natonsl Dreluares In eustodie s bunurlior citora delindtoril na pot st le asigure condiile de eonservare corespunai {oare, conform legi, precum 91 unileile de stat care i teruuraren bunurlor in patti” call ne fiona pe eae le sume sore pmb Comiit Con= Hale de Stats Peroni Casal Nafonal 24) claboreaza programe i planurl centralizate de ccoreetare In domeniul ocrois, conservisi si reste ‘rit potrimoniulul cultural national si urmreste in- eplinirea lor ©) rispunde direct de réstaurarea bunutilor in pas ‘rimoniul cultural national s1 a monumenteloristorice side arid; asiguni activiiatea de svizare, studiere, Droieciare $1 execujie a Mieritilor de restaurare. 1a, ‘momumente istorice si de arta, att In regie proprie, ‘it gl in antrepriza, in limita indleatorilor aprabati pin plantl national unie de dersoltare esonomien- sociala jl; aslgur otervengile urgente in vederea feonservaril 1 restauréeiibunurilor cin pateimoniut ‘cultural najional sl ale monumestelor istosiee qi de ‘rtd, ali in rogie propre, eit gl In regia beneficarlor ‘de folosinja, In cadrul fondurilor do. interven "urgonte aprobate fa ace seop prin bagetil de 1 eoordoneass, impreund cu onganele Ministerulut ‘de Interne, activitatea de pzzd si securltate « bunuri- Jor din patrimoalul eulturalnajional gf a monsznentelor Sstorie st do arth 5 participa Ia avizarea stuilor si prolectelor de sistematiaare a localiajilor si teritorulu, de tmbuna- tified funclare gi hidrotehnice, de amplasare a con- struetilor In veierea prevent distrugeris nor buntst in patrimonial eultital national ; ‘hy asigurd, tn mod unitar, indrumarea si controls Imtrag rejele de muzee, colecil $i bibloter, ain ppunet de vedere al cerotiri pairimoniulat cultural national al evidenti, pasrtrii,conserviri, restaurié si folositi bunwsloe din pateimeniul cultural ns onal, precum si a colorlalte bunust calturale din ‘patrimoniul statu ; ca 4) avizosed expunerea bunurilor din patrimoniul ceutiural national, astfel nei se folosite numal cele Jn stare bund de conservare sau restaurare si In con- Ait eorespuneAtoare de pistrare gi deplind securitate 4) sproba organizarea de manifestéri artstce sat fiimiei in cadeul monumentelor istorice si do. arti, pprecum si {mile eolorlalte Bunusl din petrimoniul fsltoralnafional, eu scordl dtinatorilor ; a) asigurd, speijina gl stimuleaz’ punerea in erent: public a rerltatelor aetvitiil de evident’, cercetare, fonservare sf restaurare; popularizeazi masurile fetivitalle privind ceroliea pateimoniului cultural national prin publica, filme, materiale eudlo-vizuale fi akele asemenea ; 1) analizeacd propunerle de valort nominale st do prefurl de schistie pentru bunurile din patsimoniul fultural nafional si le supune spre aprobare Comisiei CGentrale de Stet m Patrimonlelul Cultural National ; fsigura documentatile si materialcle necesare aeiivi- fat Comisiel Centrale de Stat a Pateimoniulul Cule tural National ‘Art. 9, — Conducerea Directiei patrimoniulul cule tural national se exerelth de organele de eonducere colectivi stabilite peotru intreprinder! prin Legea nr. TI/WTL cu privire Ia organizarea si conducerea unlti- filor golaliste de stat, care se aplica in mod cores- punzator. ‘Art. 10, — Structura organizatored @ Direfiel pa- twimoniufai cultural najional este cea. provéguta in fnena ir, 1", care face parte Sntegrantd din prezentul Secret. ‘Ancra camunich initio otro.Compartimentele accsteia cupriniind personal de specilitate se onganizeaz’ la nivel de bins, dach vo Jumul de muned necest@ un numie dle minimum eine ‘persoane, sau la nivel de servieiu, act volumul de Tuned necesitd un mumie de minimum einespreneee CAPrTOLUL 1 Oficite pentru patsimoniu cultural national Art. 11, — Offeiile pentru patsimoniul cultural nae tional so organizeazt In eadeu! muxeelor anime sa- Ute de Consul Cultus st Kaueaies Socialists cone form log, in fecare jude $1 im monicipiul Bucuresti, 31 sot conduse nemijlocit de directorul muzeulu, In ‘fara personalulut din muzeele in care se consiule, ‘ofieile pentru patrimoniul cultural national euprind ‘i spectlitt din alto muzce gt din bibioteci, precum Si reprezentanfi ai sectillor (cctoarelor) de arhitecturd ‘i slstematizare, inspeetoratelor judefene gi al mini= plului Bucurest ale Ministerulsi de Interne fillaleloe Achlvelor slatulu, adrministratilor finaneiare, fale lor 41 conaelurilor uniunllor de create, Depaetamen- tulul Culelor, esemnat de conducerile acestors, Oficite pentru patimoniul cultural national pot consulta yf ali exper, ‘Ark. 12. — Otieile pentru pattimoniul eultaral na- sional au urmitoarele taeiniprinepale + 8) asigura coordonarea unitaré pe plan judefean a activilajil de evident, pazk, pisirare, conservare 4h folosire a bunurilor din patsimoniul etoral nations, inelusiv a monumentelor Isterien si de att, potvit rnormelo, indcalilor sl avizslor Comisiel Centrale do Stat a Patsinoninal Ctra Nao precum ssl Dineci potrmonlll ltr natina primes declare definttror de bunu dla patrol eltural mala, organ ost, ule Felgase tz peroane fica, prcim sexta dia Invenarleorgalalor soso de sat detiaoare de sf de banat conf seston, i sy = ‘cen deserailor;inocnese pena tele Dunu {rcentale do evident consid in fica pee Salle date de deta & bier, conform c- {elloe revise. in Lager crt patent alu nalonal a Repti Sovalise Moma nr yor, prec din Imag enraceritee — foi fat cif denene po evel ater Droit Potsmoni caluralnalinl ) fae propane! In vederen sail valor. nomic rae ga pro deacise pera Bunurle ein fritntel eultse saon, pe boza error sax Elite pom botasre a Conlfl de Aig po care te tnlnen Diet paleo etal palin 4) urmarex pe plan Todecen exesatare plane de cesar omarvare gf Festaurae a potent futur natn © asgur fetureaexpertzlr pent lle bunt collate dest le din patent elt mation Sm vedere some or poste gral, conform crite lor tbe pein deret provident Site Cons Conale de Sut a Painonull Cultiral National: 7) indptnee oie te saren lbile Ge Consul Gust eh veil Sociale sh de comietee exo ‘ative ale cnsiloepoplareJud{ane al init Tat Duero meni even coi, cose” ts, crcl pune mera publ « Bane 25‘itori asupra bunuriler cuprinse in lista aprobatd; ‘reeum si asupra obligatilor cele revin, potevit leg, 1 privre ls plstrarea gl contervares acestor bunur, Art. 17. — Pe data interim vigoare a prezentalu Aecret, activ si pasivul, sarenile de plan sl contrac tele In curs de’ executare ale Dizeetist monumentelor fstorce sl de arid so prelau de Dizestia patrimoniulut cultural najional, potsoit-normeloe leale. Peesonai ‘ferent se considera transferat in interest seevieflu- Art, 18. ~ Oficile pentru patsimonial cultural na tional, judefene si al munleiphual Bucuresti, sl labora foarele de restaurare @ bunurilr din pattimontul ule ‘ural national se organizeaza in eadrul indicatoflor de Pan sorobail conser opulae.fidtene al ‘muniefpiulul Bucureyti gi Academied de os a ‘Stlinje Sociale Postrile necesnre desftsurtissctivitatitlaboratoare= Jor de conservare sl restaurare, precim si a oficlllor jtidefene gal maniepiulut Bucuresti pentru pateimo. ‘ul cultural nations, se vor acorda treptat, pe mdsura ecesitljilo, potrivit eriterilor de normare ce 30, vor stabil de Conslial Culturl 9 Edueatiel Socialist. Art, 19. — Pregatirea perfectionaree cadrelor de specialitate necesare aetivitsit de eviden{a, conservare, ‘cerectare si restaurare sa asiguré de eltre Ministeral Tedueafet si Tnviimintulul si Consllul Cult $i Teueatie! Socaliste, potrivitpropunesilor Comisi Centrale de Stat a Patrimoniulul Cultural Nafinal ‘Art. 20, — Personalul de specialitate al Directict palsimoniulut cultural nafional si al ofleilor penteu patsimoniul cultural national, judetene gl al muntcpias Jul Bucuresti, are acces, in ‘conditile eyi, Ia orice ocumentate de{inutl deo unltsie de stat, de organts 2 nile obstestt st de cultelereigioase, care poate servi Ja Mdentfeares bunurilor din patrimoniul eltural na ‘onal, In expertizarea acestora si a Iniocmirea docu Imenielor de evidengl, a gererea Directiet patrimoniulul ‘ultutal nafional, documentatiile respective vor putea 1 transmlae tn copie, spre a fi anexate Ta fiele In tocmite pentru fieeare bun tn parte. ‘Art, 21, — Astivitatea ofiilor pentre patsimoniut cultutal nsional, judetene gi al munieipiulul Buctrest, 41 laborstoarelor de vestaurare @ bunurilor dln patsi= ‘roniol cultural national so finanfeara din plan de ‘Cheltuiet-al muzeelor In sirvetura eérora sint orga ‘Art 22, — Denumires Direcia monumentelorstorice si de arfa din toate actele normative se inlocueyte cu fooea de Diectia patrimontalut cultural nafionl Prevederile cuprinse la articoele 16 4f 24 din De- crotul nr. 709)2978 privind stablirea normelor unitare Ge sinucturi penteu institute eultural-educative se Inocuiese si se completeaza astel = alineotl 1 al articolului 10 se completes, dupa itera d, eu itera), eu urmatorl contint se) ofici jadejene st al miniipialut Bucureyts pen ‘ru pateimoafal cultural national = alinestol 1 itera) al srticolulul 24 se fnloculesto ‘eu urmitorul text» A) compartimente de eviden{4 centralized st studit ‘eu privire Ia patrimonis! cultural national, conservare 451 estaurare bunurilar din potrimoniul cultural nae fiona, aviaae si control a restauricii monumentelor Istoice sf de ast, urmnrirea si programarea pro- ciel 2 ei a deal BesComisia Centinlt de Stat a Patrimontulul Cultural ‘National poate aviza ea Bunurile previsute la art. 2 ‘sk poatl fi trimise peste anita mumai temporar, pen fru onganizaren de expoaill gi manifestiri interna Honale gl pentru alte seopurt culture “Art. 2, — Categorie de bunurl culturale necuprinse {tn patrimonial cultural national, care pot ft trimise peste gronifi nual temporar cu avizul Comisiel Cen {tale de Stat a Pateimeniulul Cultural National, sint ‘urmatonrele 1) butusl eu valonte artistic: elemente de arhitec- ‘turd — cols, apltelui,ancadramente, profile s alte ‘semenea — vechi ql caracterstce pentru stlurt i= toricegte definite; Iuerirl do art plastica — stat ‘altos basoreiefui, pictur, mozaleuri — veehi gen Tracterstce pentru stilt ftoreeste definite Tuer vehi de qrafies — decone, silogravur, Mtogravurt si rice alle feluri de stampe, caracteristice pentru fnumith etaph itor; Iuerée de arta apliata gt de fcorativd — mobilier de sil vecht gl original, taper, teracote gi piese de art& sau eu valoare artistic din ‘metal, veehl,carecerstice pentru stiluri Istricste de~ finite; corpuri de Huminat gl vase din ceramic sa sties, veehi, decorate artiste, ceracterstce pentru o Anumita elapd fstored sau ail; igi voc, costume {eo epocd, pretionse, earacteristice pentru moda anu itor perieude istrice; plese de arta populard feoane pe lemn sat siel8, vechi, care nu se mal go> ese im producti eurenta ) bunuri ea valeare istoied : oblecto cu earacter ‘arheologic — clemente de arhitectura, insripil, mo~ rnumente de arti plastich sl decorativi, unelie, usten~ sile, ceramic, provenind in descoperst arheolagie sau Istorle — documente emise de eutorltail de stat, memotinle, svisori, arme, mobilen, costume, obiccte {e uz caste sau personaly imag! de orice fet —y ro- pprezentative pentru snumite elape ale dezvoltarit so ‘lea in teeut, sau pentru institu, personality i ‘evenlmente Itorce, avind valoare pent Lstorie na ‘onal stu. universalas manuserae, car care nu se ffl in releaua de difuzare, monede vechl, efecte pop {ale vechi eu valoare flateliet,martuei ale istoriel, ‘ilo of tehnie, Instrumente muzteale vechi, exolee Siude purl rare; bunur eu earocter elnografie — Uinelte sf ustensle’de metal, Temn, ceramic, sila, cs, ‘corn, plele — reprezentative pentru anumite epoci si Sci omen eae mal produ Th pee ©) bunusi cu valoare sinitied de document al na~ furl: mostre eologice, specimene ale’ paleontologle, zoologie 9 botanice. Act, $. — Luerdrile de arth plastid, grafic arta Secorativa sl aplieata, erent ale autorlor tn vi, nu pot fi donate de soestia unor persoane fizice sau Ju- Fidice strine st trimise peste granité in mod defnitiv cit cu avieil Comislel Centrale de Stat a Patri- ‘onlulut Cultural National Art, 4, — Laeritile de arti plastid, grafic, arta ecorativa gl aplcat, erat ale avorilor tn visi, vor putes fi frimise peste granita pentru organizares nor ‘expoaiil personale sau de grup eu sau {ard vinzare, ‘numal cu avizul Comisiel Centrale de Stat a Pat ‘moniulus Cultural National Art. 5. — Trimiterea peste graniti a bunurllor eul= ‘urale ce pu fac parte din patrimoniul eultural na- ‘onal, dar care fae parte din Fondul Arhivistic Na ‘onal se face cu respectarea prevederior Decretalut nr. 412/107 privind Fondul Arhivistc Netional. al Republiei Sociliste Rominia 91 eu avizul Directiet Generate a Arhivelor Status, 3‘CxPrTOUDL mt — ole penta patois ce CCAPITOLUL 1 = Laberatnrie de rotatare | CAPITOLUL V_ Dupri teams 9h nse | | DECRETUL PREZIDENTIAL nr. 53/1975 privind eategorile de busuri culturale care mi foe parte din patsimoniul cultural maonal 3 rier ‘de avizare de citre Comisin Centrals de Slat 8 Patr ‘moniulut Caltoral Nafional penta trimiterea for peste granlta Decretal peideniat ne a8NS a HOTARIREA CONSILIULUI DE MINISTRE sr, 211/1975 privind criterile de stabilire a valoilor nomi ‘bunusilor din patrimonial cultural national MOVARIREA CONSILIULUI DE MINISTRE ne, 121975 privind eriterile de stabilire a prejusilor de achiitie * bunuilor din patrimoniul cultural nafional ‘ipa Taveprndercs polwalied “Ballad Oneap eas