RAPORT DE EVALUARE PSIHOLOGICA

Numele si prenumele pacientului: G. I

Varsta: 12 ani
Data si locul nasterii: 17.01.2005, Fagaras

Evaluarea psihologica a fost efectuata la cererea doamnei B. M., asistentul social la cine
este in plasament pacientul. Doamna B. a dorit sa se asigure ca pacientul nu prezinta probleme de
memorie sau de atentie, deoarece i se pare ca este moale si neatent.

Anamneza

I. ISTORIA TULBURRILOR

Nu se cunosc tulburari in trecut.

II. COMPOZIIA FAMILIEI I CONDIIILE DE VIA

Nu se cunosc date despre prini deoarece a fost abandonat in spital la nastere, are un
frate mai mare cu un an G.I (13 ani).

Locuieste in plasament la asistentul maternal de la varsta de 1 an.

Mama (asistentul maternal) B. M.

Tata(sotul asistentei maternale)- B.M. sofer

III. EVENIMENTE MARCANTE DIN VIAA COPILULUI

G.I a fost abandonat de catre mama la nastere.

IV. SARCINA I NATEREA

Nu se cunosc date despre sarcina.

V. DEZVOLTAREA N PRIMA COPILRIE

1. Dezvoltarea psihomotorie.

- vrsta mersului:1 an si 1 luna

2. Dezvoltarea limbajului

Primele cuvinte (altele dect mama i tata) la varsta de 1 an si 3 luni. Primele construcii
verbale (dou sau trei cuvinte folosite mpreun) in jurul varstei de 2 ani.

Fraze complete

Limbajul curent este sarac, vocabularul nu este dezvoltat (nu ii place sa citeasca).
Vorbeste in propozitii simple, de multe ori intampina blocaj in exprimare.

VI. EVOLUIA RELAIILOR CU ANTURAJUL I SCHIMBURILE AFECTIVE

1. Alimentaia:

- prima alptare: artificiala in spital.

- in ceea ce priveste alimentatia si somnul nu au fost remarcate probleme ;

- ritmul i durata meselor intotdeauna a fost lenta comparativ cu fratele lui si ceilalti
membrii ai familiei.

2. Tolerana fa de absena mamei, s-a obisnuit fara ea.

3. Somnul: ritualurile de adormire i alte ritualuri legate de somn : nu au existat probleme.

4. La varsta de 2 ani si 6 luni a renuntat la pampersi.
 VII. VIAA COLAR.

- grdinia: a fost dus la varsta de 3 ani, s-a adapatat foarte usor.

- istoricul vieii colare: a inceput scoala la vartsa de 6 ani,s-a integrat mai greu la
inceput. Pana in clasa a VI-a nu au fost remarcate probleme, insa in clasa a VI-a a
ramas corijent pe semestrul I la matematica si engleza.
- In ceea ce priveste viitorul, asistentul maternal este dispus sa il ajute si cu
facultatea daca pacientul va dori sa mearga.
- Materiile preferate sunt sportul si artele plastice. Nu ii place matematica si ii este
teama sa nu ramana repetent.
- Are cativa prieteni, s-a integrat in colectivul clasei, dar fiind de etnie roma, multi
colegi il batjocoresc. Cand este intr-o situatie noua are tendinta de izolare.

In procesul de evaluare psihologica a fost utilizat interviul clinic, observatia, testul de

inteligenta Matricile Progresive Raven Standard, testul de atentie concentrata cifre, testul de
atentie Touluse Pierron si proba de calcul Krapelin., chestionarul A.S.Q, EPQ, teste proiective.

In perioada evaluarii s-a constatat ca Gabor Ioan este un copil cuminte, linistit, in schimb
are si perioade de anxietate. In timpul ce evaluarii a avut momente cand s-a foit pe scaun sau isi
tinea mainile stranse, ii tremura putin vocea. Este nesigur pe el, vorbeste incet.

Inteligenta de nivel mediu, IQ=95.

Testul de atentie concentrata cifre : viteza: 65 de unitati pe minut, incadrandu-se la

nivelul IV din V. Cel mai bun nivel fiind V. In ceea ce priveste exactitatea, aceasta este de 0.62,
incadrandu-se la nivelul I din V, deci, prezinta orientare in sarcina scazuta, invatatre si intelegere
greoaie, grad de adaptare scazut, instabilitate a atentiei si tendinta de distragere a acesteia.

Proba baraj-Touluse Pieron: viteza: 16.42 de unitati pe minut, incadrandu-se la nivelul I

din V. Gradul de exactitate este de 0.90, se incadreaza in gradul de control I.
Capacitate de adaptare redusa si invatare lenta, intra greu in sarcina si se adapteaza greu
la situatii noi.
De asemenea in evaluarea greselilor a reiesit ca pacientul ameteste.

Proba de calcul Kraepelim; viteaza de executie este de 7.8 unitati pe minut, incadrandu-se
la nivelul I din V. V fiind cea mai mare viteza. Exactitatea este 0.89, incadrandu-se in clasa I din
V. Concentrare, persistenta si mobilitate a atentiei slabe.

Chestionarul ASQ pentru evaluarea anxietatii: scorul global obtinut este de 100 de
puncte, ceea ce inseamna ca anxietatea pacientului este sub mediu. La fiecare dimensiune a
obtinut scor sub mediu. La dimensiunea somatica 41 puncte, la dimensiunea comportamentala 22
de puncte, respective la dimensiunea cognitiva 37 puncte. Chiar daca nu s-au obtinut scoruri
ridicate la acest chestionar, se poate observa ca pacientul are tendinta de izolare,raspunzand cu
cifra 7 din 8 la afirmatia mai degraba stau acasa decat sa ma implic in activitati afara din casa.
De asemenea raspunde cu un punctaj maxim la afirmatia imi ocup timpul pentru a evita
gandurile negre. La afirmatia am ameteli raspunde cu cifra 5.

In urma aplicarii chestionarului E.P.Q. au rezultat urmatoarele: pacientul are persoalitatea

de tip ambivert. La factorul N are un o nota ridicata.. In ceea ce priveste factorul L, pacientul a
obtinut un scor de 11 puncte (scazut).
Are prieteni putini dar constant, poate avea tendinta de timiditate, inhibitie in contactele
sociale.
Factorul N indica nevrotismul, ceea ce poate indica instabilitate emotionala, emotivitate,
hipersensibil,adesea poate avea dureri de cap.

Evaluarea psihologica releva la data examinarii urmatoarele:

Pacientul are dificultati de atentie si de concentrare. Orientare in sarcina scazuta,

invatatre si intelegere greoaie, grad de adaptare scazut, instabilitate a atentiei si tendinta de
distragere a acesteia.
In urma testului de atentie touluse Pieron si al chestionarului de anxietate si a interviului
anamnestic a reiesit ca pacientul are momente de ameteala si dureri de cap.

Psihodiagnostic: conform DSM IV

Axa I Tulburare de invatare.
Axa 2 etc..
ICD 10: F06.7 Tulburari cognitive usoare

Recomandari:

Se recomanda terapie prin joc si dezvoltarea atentiei si a concentrarii, examen neurologic.