INSTITUTII DE CREDIT

CURS XII BANCILE CENTRALE

AN UNIV. 2016 - 2017

Conf. univ. dr. Alina-Nicoleta RADU

alina.radu@fin.ase.ro
 1. Organizare curs
Bancile centrale
Caracteristici
Functii

Bilant si operatiuni

Rol in asigurarea stabilitatii financiare

Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC)

Misiunea si obiectivele SEBC
Operatiunile SEBC
Referinte bibliografice

Dardac, N. si T. C. Barbu: Institutii de credit, Editura

ASE, 2012
Bancile Centrale
1. Principii fundamentale in activitatea
unei banci centrale moderne
Mandat clar definit, cu cat mai putine obiective, intre care
stabilitatea preturilor este, de regula, obiectivul esential;
Flexibilitate in utilizarea instrumentelor de politica monetara;
Includerea intre responsabilitatile bancii centrale a politicii
cursului de schimb;
Transparenta si credibilitate anuntarea in mod public a
obiectivelor;
Anuntarea institutiei careia ii este subordonata ori de cate ori
apar obiective conflictuale sau probleme ce fac imposibila
indeplinirea mandatului;
2. Ce NU face o banca centrala
moderna?
Nu se ocupa de cresterea economica, pentru ca nu o
poate face sustenabil;

Nu se ocupa cu reducerea somajului;

Nu se implica in politici structurale sau sectoriale;

Nu acorda imprumuturi administratiei publice, centrale

sau locale, pentru ca:
Emisiunea monetara ar genera inflatie;
Ar stimula un comportament nesanatos al guvernului.
3. Functiile Bancilor Centrale (1)

functia de emisiune:
provine din vechiul drept de batere a monedei, care a fost
atribuit, de-a lungul timpului, suveranilor, in detrimentul celorlalti
demnitari ai regatelor sau imperiilor.

functia de banca a statului, a administratiei si a serviciilor publice:

Banca Centrala reprezinta banca statului, a administratiei si
serviciilor publice, semnificand faptul ca detine si administreaza
conturile acestora, ale caror solduri figureaza in pasivul
bilantului, si care, in principiu nu pot fi debitoare.
3. Functiile Bancilor Centrale (2)

functia de banca a bancilor:

fiecare banca de rang secundar (banca din sistemul bancar) are un cont
la Banca Centrala, care nu poate fi debitor, si pe baza caruia pot fi
realizate viramente si compensari interbancare.
Banca Centrala poate furniza, in anumite conditii, resursele necesare
functionarii pietei monetare, daca in procesul compensarilor, anumite banci
au nevoie de refinantare.
Banca Centrala poate absorbi lichiditati de pe piata, daca se considera
ca acestea sunt in surplus.
Banca Centrala utilizeaza interventiile pe piata monetara pentru a
mentine masa monetara si rata dobanzii in limitele fixate de catre
aceasta.
3. Functiile Bancilor Centrale (3)

functia prudentiala si de supraveghere:

implica exercitarea controlului asupra bancilor si institutiilor de credit, in scopul
asigurarii securitatii depozitelor si al prevenirii falimentelor bancare.
campul de aplicare al acestei functii este urmatorul:
autorizarea exercitarii activitatii bancare, crearea si transformarea bancilor;
concentrarea si divizarea riscurilor bancare;
lichidarea si solvabilitatea bancara.
referitor la controlul exercitat de Banca Centrala in domeniul infiintarii
bancilor, criteriile in adoptarea deciziilor, sunt, aproximativ, aceleasi, in toate
tarile si anume:
forma juridica (in general societati comerciale);
capitalul minim (variabil de la o tara la alta);
importanta mijloacelor utilizate si pregatirea profesionala;
planul de activitate;
nevoile economice ale pietei financiare.
3. Functiile Bancilor Centrale (4)

functia economica:
toate functiile precedente ale Bancii Centrale presupun si o implicare
economica a acesteia.
Bancile Centrale indeplinesc o functie economica atunci cand:
se realizeaza emisiune monetara
se supravegheaza cursul valutar si rata de schimb
se intervine pe piata monetara, pentru a influenta intr-un fel sau altul rata dobanzii
functia de centru valutar si de gestionare a rezervei valutare:
asigura, singura sau in concurenta cu bancile de rang secundar, schimbul
de moneda nationala in devize;
pastreaza si gestioneaza rezervele valutare;
supravegheaza rata de schimb a monedei nationale.
4. Bilant si operatiuni (1)

Operatiunile Bancii Centrale pot fi analizate ca operatiuni active si

operatiuni pasive

Operatiunile de activ desfasurate de Bancile Centrale se

concretizeaza in:
operatiuni de creditare
acordarea de credite, atat statului, sub forma creditelor guvernamentale, cat si
celorlalte banci din sistemul bancar, prin operatiunile de rescontare si refinantare.
decontari interbancare
operatiuni de vanzare-cumparare de aur si devize
Banca Centrala isi consolideaza rezerva valutara si influenteaza cursul valutar al
monedei nationale fata de valutele principale, in functie de obiectivele politicii
monetare si valutare practicate in tara respectiva.
4. Bilant si operatiuni (2)

Operatiunile de pasiv ale Bancii Centrale constau in urmatoarele:

formarea capitalului propriu:
Capitalul propriu al Bancii Centrale are o pondere redusa in totalul pasivului,
comparativ cu nivelul inregistrat la bancile comerciale. In structura capitalului propriu
se includ: fondul statutar, prevazut in Statutul de functionare al Bancii Centrale,
fondul de rezerva si profitul bancar
depunerile sau sursele atrase:
Sursele atrase ale Bancii Centrale constau in depozitele celorlalte banci, in
depunerile intreprinderilor cu capital de stat sau ale unor mari intreprinderi si in
Contul Trezoreriei Statului (datorita rolului de casier al statului indeplinit de Banca
Centrala).
Printre sursele atrase figureaza si depozitele unor organisme internationale sau ale
unor banci straine, precum si imprumuturi de la bancile straine.
emisiunea monetara:
Emisiunea monetara reprezinta cea mai importanta operatiune pasiva a Bancii
Centrale. Prin aceasta se are in vedere emisiunea monedei scripturale (bani de cont)
si a cantitatii de numerar, corespunzatoare structurii masei monetare.
5. Rolul Bancilor Centrale in asigurarea
stabilitatii financiare (1)
Bancile centrale nu sunt responsabile doar de
managementul crizelor financiare, ci si de asigurarea
stabilitatii financiare prin reglementari specifice,
garantarea depozitelor si supraveghere prudentiala.

Existenta Schemelor de garantare a depozitelor:

reduce, dar nu limiteaza riscul de bank run, deoarece
bancile raman in continuare vulnerabile fata de potentialele
retrageri masive ale deponentilor neasigurati, alte banci
sau institutii nebancare.
 5. Rolul Bancilor Centrale in asigurarea
stabilitatii financiare (2)
Creditor de penultima instanta - solutiile sectorului
privat
pentru a nu cheltui inutil banii publici, in momentul
conturarii unui posibil faliment bancar, intr-o prima
etapa, bancile centrale incearca sa ofere o solutie
privata.
Lichidarea depozitelor poate fi cauzata, fie de zvonuri
nefondate, fie de indoieli fondate pe anumite evolutii ale
institutiei in cauza.
5. Rolul Bancilor Centrale in asigurarea
stabilitatii financiare (3)
Creditor de ultima instanta
Cand problemele de solvabilitate nu pot fi solutionate
prin implicarea sectorului privat, pentru a putea fi
mentinuta stabilitatea financiara, banca centrala poate
spori lichiditatea pentru o anumita perioada prin
diversificarea tipurilor de garantii eligibile.
Instrumentelefolosite operatiunile pe piata deschisa sunt
de obicei aceleasi in ambele cazuri.
genereaza cresterea ofertei de bani si reducerea ratelor de
dobanda pe termen scurt.
 Banca Nationala a Romaniei dupa 1989
Decembrie 1990: Externalizarea functiei de banca comerciala,
prin infiintarea Bancii Comerciale Romane;

Martie 1991: Legislatia bancara consfinteste sistemul bancar cu

doua nivele (banca centrala banci comerciale; Statutul BNR
L34/1991)

Iunie 1998: noul Statut al Bancii Nationale inlatura cea mai mare
parte a neajunsurilor legislatiei din 1991 L101/1998;

Iunie 2004: Legea nr. 312/2004 aliniaza in totalitate legislatia

privind banca centrala la prevederile Trataului de la Maastricht.
Statutul BNR - Prevederi principale (1)
Statutul BNR - Prevederi principale (2)

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea si

mentinerea stabilitatii preturilor;
Stabilitateapreturilor: fundament al cresterii economice
si al atingerii unui grad satisfacator de ocupare a
fortei de munca;

BNR sprijina politica economica generala a statului,

fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau
fundamental privind asigurarea si mentinerea
stabilitatii preturilor.
 Statutul BNR - Prevederi principale (3)
Principalele atributii ale BNR:
elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de
schimb;

autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor

de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor
de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare;

emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe

teritoriul Romaniei;

stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;

administrarea rezervelor internationale ale Romaniei.

Obiectivul fundamental al BNR:
stabilitatea preturilor
definitia Bancii Centrale Europene (BCE) a stabilitatii
preturilor:
O crestere anuala sub 2% a Indicelui Armonizat al Preturilor de
Consum (HICP) din zona euro;

contribuie la o crestere economica sanatoasa;

elimina riscul de a utiliza politica monetara pentru obiective
electorale;
exista o relatiei de interdependenta intre satbilitatea
preturilor si stabilitatea financiara;
BNR sprijina politica economica generala a statului, fara
prejudicierea indeplinirii obiectivului sau fundamental privind
asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
Sistemul European al
Bancilor Centrale
(SEBC)
1. Misiunea si obiectivele SEBC (1)
Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC):
Banca Centrala Europeana (BCE)
Bancile Centrale Nationale ale statelor membre UE (BCN)
Obiectiv principal: mentinerea stabilitatii preturilor

Principiul in conformitate cu care actioneaza SEBC este acela al unei

economii de piata deschisa, unde concurenta este libera, favorizand
alocarea eficienta a resurselor.

Misiunea SEBC consta in:

definirea si punerea in aplicare a politicii monetare a Uniunii Europene,
detinerea si gestionarea rezervelor valutare oficiale ale statelor
membre,
promovarea unei bune functionari a sistemelor de plati.
1. Misiunea si obiectivele SEBC (2)
SEBC
contribuie la infaptuirea de catre autoritatile competente a
politicii in domeniul controlului prudential al institutiilor de
credit si al stabilitatii sistemului financiar.

indeplineste functii consultative, colecteaza informatii

statistice si detine un rol important in cooperarea
internationala.
rolul consultativ se manifesta asupra oricarei actiuni comunitare si
care intra in domeniul competentei sale.
colectarea informatiilor statistice se realizeaza fie in mod direct, de
la autoritatile competente, fie indirect, de la agentii economici.
BCE coopereaza cu institutiile si organismele din fiecare tara,
precum si cu organismele internationale.
2. Banca Centrala Europeana (1)
BCE este administrata de organele de decizie, si anume:
Consiliul Guvernatorilor:
cei sase membri ai Comitetului executiv
guvernatorii tuturor BCN din SM din zona euro

Consiliul General:
presedintele si vicepresedintele BCE
guvernatorii BCN ale celor 28 SM ale UE

Comitetul executiv:
Presedintele si vicepresedintele BCE
alti patru membri
2. Banca Centrala Europeana (2)
Capitalul BCE
Provine de la bancile centrale din toate SM ale UE
Este in suma de 10,825 mld euro
Cotele subscrise de BCN:
Din zona euro: capitalul varsat = capitalul subscris
Din afara zonei euro: capitalul varsat = 3,75% din capitalul subscris

Criterii de independenta:
Independenta functionala
Independenta institutionala
Independenta personala
Independenta financiara

Respectarea celor 4 criterii de independenta trebuie asigurata de fiecare

stat membru UE in cadrul legislatiei nationale
3. Functiile monetare si operationale
realizate de SEBC (1)
In vederea efectuarii operatiunilor lor, BCE si BCN pot
deschide conturi institutiilor de credit, organismelor
publice si altor participanti pe piata, acceptand titluri
drept garantie.

Principalele operatiuni:
operatiuni de open-market - fie prin vanzari si cumparari
ferme de titluri, fie prin preluari in pensiune, sau prin
imprumuturi de creante si titluri negociabile.

operatiuni de credit - realizate cu institutii de credit si alti

participanti pe piata.
3. Functiile monetare si operationale
realizate de SEBC (2)
operatiunile cu organisme publice - regimurile in acest
domeniu interzic BCN sa acorde credite institutiilor sau
organelor comunitatii, administratiilor centrale si locale,
autoritatilor publice sau intreprinderilor publice din
statele membre.

de asemenea, este interzisa achizitionarea directa de catre

BCE de la aceste institutii a titlurilor de natura obligatiunilor;

BCE, cat si BCN, pot actiona in calitate de agenti fiscali

pentru contul organismelor vizate.
3. Functiile monetare si operationale
realizate de SEBC (3)
sisteme de compensare si de plati - BCE si BCN pot
acorda facilitati in vederea asigurarii eficacitatii si
soliditatii sistemelor de compensare si de plati.

operatiuni externe - atat BCE, cat si BCN pot:

intra in relatii cu Banci Centrale si institutii financiare ale
tarilor terte, precum si organisme internationale;
cumpara sau vinde, la vedere sau la termen, orice tip de
active din rezerva de schimb si de metale pretioase;
efectua toate tipurile de operatiuni bancare cu tari terte si
organisme internationale, precum si operatiuni de imprumut.
3. Functiile monetare si operationale
realizate de SEBC (4)
Profiturile si pierderile nete
sunt repartizate intre BCN din zona euro, astfel:
20% din profilul net este transferat la fondul de rezerve
generale pana la limita a 100% din capitalul bancii;

restul
profitului net se repartizeaza participantilor la BCE,
proportional cu partile subscrise;

daca BCE inregistreaza pierdere, aceasta este acoperita

din fondurile de rezerva generala de catre BCE si daca este
necesar, din veniturile monetare ale exercitiului financiar.
Sursa: Dardac si Barbu (2012)