INSTITUTII DE CREDIT

CURS III ROLUL INTERMEDIARILOR

FINANCIARI
AN UNIV. 2016 - 2017

Conf. univ. dr. Alina-Nicoleta RADU,

alina.radu@fin.ase.ro
 Organizare Curs

1. Rolul intermediarilor financiari in modificarea

profilului de risc al activelor financiare

2. Rolul intermediarilor financiari in rezolvarea

problemei de selectie adversa
Referinte bibliografice
Matthews, K. si J. Thompson: The Economics of
Banking, Ed. John Wiley & Sons, 2005
Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and
Financial Markets, Columbia University, Ed. Pearson
Hall, 2009
 1. Rolul intermediarilor financiari in modificarea
profilului de risc al activelor financiare (1)

Presupunem ca intr-o economie exista:

N indivizi de tip L (Lenders), fiecare dispunand de 1 u.m.,

dar care nu sunt dispusi sa investeasca in active financiare
cu risc ridicat;

N indivizi de tip B (Borrowers), fiecare fiind dispus sa se

imprumute cu 1 u.m. pentru a investi intr-un proiect de
investitie riscant;
 1. Rolul intermediarilor financiari in modificarea
profilului de risc al activelor financiare (2)

Proiectul de investitie presupune urmatoarele

elemente:
la momentul initial trebuie investita suma de 1 u.m. ;

la momentul final pot aparea urmatoarele doua situatii:

cu probabilitate p afacerea are succes si suma finala obtinuta in
urma investitiei este 1 + y u.m. unde y > 0;

cu probabilitate 1-p afacerea nu are succes si suma finala

obtinuta in urma investitiei este 0;
 1. Rolul intermediarilor financiari in modificarea
profilului de risc al activelor financiare (3)

Astfel, suma obtinuta la finalul proiectului nu este

certa, ci este o variabila aleatoare simbolizata sub
urmatoarea forma
0 1+ y
1 p
p
Proiectul considerat este riscant deoarece investitorul
poate pierde suma investita (1 u.m.) cu o anumita
probabilitate pozitiva, in cazul de fata 1-p;
 1. Rolul intermediarilor financiari in modificarea
profilului de risc al activelor financiare (4)

Intrucat agentii de tip B nu dispun de fonduri pentru a

realiza investitia, acestia trebuie sa emita un activ financiar
pentru a atrage suma necesara de 1 u.m.;

Activul financiar reprezint o promisiune din partea

agentului B de a plati o suma (1 + r) u.m. daca proiectul
are succes;

Daca proiectul nu are succes, suma generata de activul

financiar este 0;
 1. Rolul intermediarilor financiari in modificarea
profilului de risc al activelor financiare (5)

Deci, activul financiar emis de catre agentii de tip B este

riscant deoarece cumparatorul acestuia poate pierde suma
investita (1 u.m.) cu o anumita probabilitate pozitiva, in
cazul de fata 1-p;

Astfel, se poate ajunge la un blocaj al pietei activelor

financiare deoarece agenii de tip L nu sunt dispusi sa
achizitioneze activul financiar emis de agentii de tip B
datorita faptului ca profilul de risc al acestui activ financiar
nu corespunde preferintelor agentilor de tip L.
 1. Rolul intermediarilor financiari in modificarea
profilului de risc al activelor financiare (6)

In acest context, presupunem ca apare un nou agent

economic de tip IF (intermediar financiar) care
achizitioneaza activele financiare cu profil de risc crescut
emise de catre agentii de tip B (i.e. acorda credite agentilor
de tip B);

emite active financiare cu profil de risc scazut care vor fi

achizitionate de catre agentii de tip L (i.e. atrage depozite
de la agentii de tip L);
 1. Rolul intermediarilor financiari in modificarea
profilului de risc al activelor financiare (7)

Desi fiecare activ financiar de tip credit este riscant, la

nivelul intregului portofoliu de credite al agentului IF
riscul este mult mai redus (conform teoremei
numerelor mari din statistica);

Astfel, suma finala adusa de portofoliul de credite al

agentului de tip IF este

Np (1 + r )
 1. Rolul intermediarilor financiari in modificarea
profilului de risc al activelor financiare (8)

Legatura dintre rata dobanzii la credite (r) si rata

dobanzii la depozite (rD) este stabilita astfel incat:

Np (1 + r )= N (1 + rD ) + Ch. fct + PB

In plus, daca presupunem pentru simplificarea

calculelor faptul ca Ch. fct + PB 0 , rezulta
N
1
(1 + r )= (1 + rD )
p
 1. Rolul intermediarilor financiari in modificarea
profilului de risc al activelor financiare (9)

Astfel, prin existenta agentului de tip IF:

agentii de tip L dispun de active financiare in concordanta
cu preferintele lor;
agentii de tip B obtin fonduri pentru realizarea proiectelor
de investitie;
are loc transformarea profilului de risc al activelor
financiare;
unele proiecte nu reusesc, insa la nivel macroeconomic
suma generata de proiectele de investitii finantate este

Np (1 + y )
 2. Rolul intermediarilor financiari in rezolvarea
problemei de selectie adversa (1)

In realitate, nu toate proiectele de investitii au acelasi

profil de risc unele sunt mai riscate, iar altele sunt mai
putin riscante;

Problema de selectie adversa apare datorita asimetriei de

informatii dintre agentul de tip IF si agentii de tip B;

Agentii de tip B detin mai multe informatii in ceea ce

priveste riscul asociat proiectului de investitii pe care
doresc sa il implementeze.
 2. Rolul intermediarilor financiari in rezolvarea
problemei de selectie adversa (2)

In continuare, presupunem ca exista 2 tipuri de

proiecte de investitii (unde 0 < p < p < 1 si 0 < < 1 ):
N proiecte de tip lmie:
0 1+ y
1 p p

(1 ) N proiecte de tip piersic
0 1+ y
1 p
p
 2. Rolul intermediarilor financiari in rezolvarea
problemei de selectie adversa (3)

Daca ar exista simetrie de informatie, agentul de tip

IF ar putea face distinctia intre cele doua tipuri de
proiecte de investitii si ar putea sa ofere doua tipuri de
credite:
credite cu rata a dobanzii r pentru agentii de tip B care
doresc sa implementeze proiecte de tip lmie;
0 1+ r
1 p p

credite cu rata a dobanzii r pentru agentii de tip B care
doresc sa implementeze proiecte de tip piersic
0 1+ r
1 p
p
 2. Rolul intermediarilor financiari in rezolvarea
problemei de selectie adversa (4)

Cele doua rate de dobanda ar fi stabilite astfel incat:

1
N p (1 + r=
) N (1 + rD ) sau (1 + r ) = (1 + rD )
p
1
(1 ) Np (1 + r ) =(1 ) N (1 + rD ) sau (1 + r ) = (1 + rD )
p

Deci, rata dobanzii la creditele pentru proiectele mai

riscante (de tip lmie) este mai mare decat rata
dobanzii la creditele pentru proiectele mai putin
riscante (de tip piersic) :
r>r
 2. Rolul intermediarilor financiari in rezolvarea
problemei de selectie adversa (5)

In realitate insa exista asimetrie de informatie, iar

agentul de tip IF nu poate face distinctia intre cele
doua tipuri de proiecte;
In aceste conditii, agentul de tip IF poate oferi un
singur tip de credit;
Rata dobanzii la acest credit este stabilita astfel incat
N p (1 + r ) + (1 ) Np (1 + r )= N (1 + rD )
1
(1 + r )
= (1 + rD )
p + (1 ) p
 2. Rolul intermediarilor financiari in rezolvarea
problemei de selectie adversa (6)

Rezulta ca r < r < r

In aceste conditii apare un blocaj pe piata creditelor
(problema de selectie adversa):
agentii care au proiecte de tip piersic nu vor apela la credit
deoarece rata dobanzii este mai mare decat nivelul
corespunzator pentru astfel de proiecte;
pe piata vor ramane doar proiecte de tip lmie, deoarece rata
dobanzii este mai mica decat nivelul corespunzator pentru astfel
de proiecte;
agentul de tip IF anticipeaza ca pe piata au ramas doar lmi
si ca urmare nu va acorda credite deoarece ar obtine o pierdere;
 2. Rolul intermediarilor financiari in rezolvarea
problemei de selectie adversa (7)
Agentul de tip IF trebuie sa ofere doua tipuri de credite
concepute astfel incat detinatorii celor doua tipuri de proiecte
sa fie motivati sa aleaga contractul de credit care le este
adresat;

O modalitate de a obtine acest lucru este introducerea unei

cerine de colateral in contractul de credit;

Astfel, cele doua contracte de credit se caracterizeaza printr-o

pereche rata dobanzii colateral:
pentru proiecte de tip lmie: ( r , C )

(
pentru proiecte de tip piersic: r , C )
 2. Rolul intermediarilor financiari in rezolvarea
problemei de selectie adversa (8)
Pentru a se asigura ca agentii sunt motivati sa aleaga
creditul care le este adresat, caracteristicile celor doua
credite trebuie sa satisfaca o conditie de motivare
(incentive constraint):

C (1 p ) + ( y r ) p C (1 p ) + ( y r ) p

TS TD

TS: venitul anticipat al agentului care detine un proiect de tip

lmie daca alege un credit destinat unui proiect de tip lmie.
TD: venitul anticipat al agentului care detine un proiect de tip
lmie daca alege un credit destinat unui proiect de tip
piersic.