Acttivita

tateaa de ccerce
cetare
re

Stud
diu de so
oluie prrivind re
eglarea a
automat
a ilu
uminatullui

AnulI,Masster

Num
me:Vasiilescu B
Bogdan
ofesor coordona
Pro ator: S.l..dr.ing. Chira Te
eodor
 Cuprins

Definitie
Arhitectura sistemelor automate pentru comanda
iluminatului
Integrarea sistemului de comanda a iluminatului cu
celelalte sisteme ale cladirii inteligente
Controlul iluminatului in instalatii SMART HOUSE
KNX
Concluzii
Bibliografie

1.Definitie
Automatizarea este o ramur a tehnicii, al crei scop este ca mainile i
instalaiile s lucreze automat, deci independente de o continu i/sau direct
intervenie a forei de munc umane.

Cu ct acest el este realizat mai optimal, cu att este mai ridicat gradul de
automatizare. In instalaiile automatizate operatorul uman preia sarcini de
supraveghere, de aprovizionare cu material, de transport a produselor finite, de
ntreinere i alte activiti similare. Noile realizri ale electrotehnicii
(microprocesoare) accelereaz hotrtor procesele de automatizare. Pe lng
protejarea forei de munc umane de activiti grele i monotone, automatizarea
ridic calitatea produselor precum i productivitatea proceselor cu o reducere
corespunztoare a costurilor pentru resursele umane folosite.

2.Arhitectura sistemelor automate pentru comanda iluminatului

Consecinta principala a introducerii managementului energetic este
integrarea sistemului de iluminat n sistemul complex al tuturor instalatiilor
cladirilor. Implicatiile suntatt de natura tehnica - n privinta sistemului
deautomatizare - ct si informationala, complexitateantregului sistem crescnd
spectaculos. Arhitecturile utilizate pentru controluliluminarii includ:
- comenzi manuale;
- sisteme de control dupa program;
- sisteme de control centralizat;
- sisteme distribuite.

Comenzile manuale nu pot fi nlocuite de nici un sistem de automatizare,

orict de sofisticat ar fi. Ele trebuie mentinute pentru a mentine caracteristica
"prietenoasa" a ambientului, pentru ca alfel apare sentimentul ca omul este
prizonierul mediului n care se afla. Comanda manuala se realizeaza
cu
comutatoare si ntreruptoare locale, de perete sau telecomenzi cu raze infrarosii.

Sistemele de control dupa
program permit comandarea simultana a mai

multor circuite de iluminat. Se pot folosi n spatii multifunctionale (sali de
conferinta, amfiteatre)
 Sistemele
S d controll centralizzat sunt m
de mai perform mante, dispspunnd dee un
panou central
c de reglaj. Sttatiile de control
c pot include pprocesoaree si mai m multe
sisteme de controol prestabiilit sau ma anual. Aceeste sistemee pot integgra senzorri de
miscaree sau/si ceellule fotoeelectrice putnd
p fi cconectate la un com mputer cenntral.
Unele sisteme
s perrmit controolul de la distanta
d (ccu telecomaanda ) si ppot fi conecctate
la sistem
me audioviizuale.

n ca azul spatiiilor cu funnctiuni mu ultiple (Sali de confferinta), puupitrul cenntral

permitee corelareaa controlulu ui asupra unor
u multip
iple sistem
me de iluminnat.Elemenntele
compon nente ale unui
u sistem
m de conttrol centraalizat al luuminii estte prezentaat n
figura 1.
1 Elementu ul principa al este comp
mputerul ceentral, coneectat la un tablou cenntral
dedistriibutie si control
c priin intermeediul unui modul dde interfataa. Computterul
central proceseazza datele de d intrare, determinnd modifficarile cerrute si inittiaza
actiunea a de execcutare a modificari
m lor.Compuuterul rasppunde la un numarr de
conditiii complexee de ilumin nat n spa
atiu, colectteaza datee cu privirre la puterre si
folosireea energiei,realizeazza rapoartte de adm ministrare a energieei pe ntreeaga
cladire, permite n orice moment monitorizareaa starii sisstemelor dde iluminat ale
tuturor ncaperilor din cladire. Computerul primeste date de la celulele
fotoelectrice si senzorii de prezenta conectati n sistem,proceseaza datele primite
pe baza unui program prestabilit si initializeaza modificarile necesare n sistem.
Comenzile de comutare sau reglaj elaborate de computer sunt transmise la
tablourile de automatizare si control secundare prin magistrala de date. Aceste
tablouri comanda efectiv corpurile de iluminat din ncaperi n functie de
posibilitaile lor reale de a raspunde. Astfel, corpurile de iluminat trebuie
echipate cu lampi cu descarcari care trebuie sa dispuna de balasturi electronice
pentru a permite reglajul fin al fluxului luminos n functiede comenzile primite.

Dezavantajele acestui sistem sunt generatede complexitatea lui deosebita, data

de tabloul de automatizare si control, care concentreaza elementele de executie (n
sens general).
Sistemul de automatizare rezultat are otopologie radiala, cu circuite si conexiuni
concentrate ntr-un singur punct. Rezulta ca se ajunge la o rapida saturare a
computerului central n privinta controlului n timp real al sistemului automatizat.
Acest sistem nu mai este dezvoltat n prezent, implicatiile n privinta fiabilitatii si
mentenabilitatii determinnd nlocuirea lui cu un alt tip de sistem, diferit
conceptual, si anume sistemul distribuit.

Sistemele distribuite reprezinta cea mai evoluata conceptie, permitnd o reala

implementare a principiilor managementului energetic. Elementul definitor este
dispozitivul de automatizare inteligent, bazat pe microprocesor.
Chiar daca aceste tipuri de circuite electronice sunt cunoscute de multa vreme,
evolutia lor este n continuare exponentiala. Evolueaza att nivelul de integrare si
deci al functiilor preluate pe un singur cip, dar si pretul lor scade n continuare.
Acest aspect a permis utilizarea microcontrolelor ntr-o proportie pe care o
putem deja denumi "de masa". Datorita microcontrolelor n jurul carora se pot
construe microsisteme autonome la preturi foarte coborte, cu mare imunitate la
zgomote,configuratia sistemelor automate se modifica.(fig. 2).
Elementul principal devine dispozitivul inteligent, integrat n constructia oricarui
element al instalatiilor supuse managementului energetic.Pe lnga functia de
automat programabil (functionnd dupa strategii mai mult sau mai putin
complexe) orientat catre obiectul automatizat, microcontrolerul preia si rolul
informational, el integrndu-se prin intermediul unei magistrale de cmp ntr-un
sistem complex, n care computerul central este astfel degrevat de problemele de
comanda si reglare locala.
O astfell de configguratie a siistemului de
d automattizare integgreaza nu nnumai sisteemul
de ilumiinat, ci si celelalte
c siisteme ale cladirii:
c
sistem mul de conntrol al acccesului n ccladire,
sistem mul de pazza mpotrivva efractieii,
semn nalizarea inncendiilor,,
sistem mele de nccalzire,
cond ditionare ettc.
Cresterea compleexitatii sisstemului de d automaatizare att din punnct de veedere
calitativvdar si canntitativ (prrin interco
onectarea ssistemului de iluminnat cu celeelalte
sisteme)) determin na manife festarea un nor proprrietatii sppecific sistemelor m mari.
mplicatiile sunt immportante,,deoarece proprietat
p ti esentialee, cum suntt
controla abilitatea sau obserrvabilitatea a nu suntt garantatte construuctiv n acceste
situatii,rezultatul obtinut pe ansamblu fiind incerrt.
3.Integrarea sistemului de comanda a iluminatului cu celelalte
sisteme ale cladirii inteligente

Pentru ilustrarea implicatiilor care se manifesta datorita interactiunii sistemului

de iluminat cu celelalte sisteme ale cladirii inteligente, se prezinta n figura 5
situatia tipica corespunzatoare domoticii hoteliere. In aceasta situatie se remarca
faptul ca sistemul de iluminat este strns dependent de celelalte functiuni
automate, prioritate maxima fiind acordata sistemului de control al accesului si
cele antiefractie.

Se poate observa rolul de concentrator local pe care l preia automatul

programabil, eltrebuind sa preia toate sarcinile tehnice corespunzatoare unui
management energeticoptim al ncaperii.

nfunctiedesistemuldecontrolalaccesului,realizatprinintermediulcartelelor
magnetice individualizate (personal dentretinere, administratie, client) se vor
validatoatecelelaltefunctiuni:ncalziresiiluminat,consumapa,ventilatie.Schema
careseimpunenaceastasituatieesteceaindicatanfigura2,ncareautomatul
programabil este un nod al sistemului, toate iesiriles_i intrarile fiind ordonate n
modradial.

Cerinteledeordintehniccaredecurgdinaceastaconfiguratieserasfrngasupra
automatului programabil n ceea ce priveste iesirile, care trebuie sa poata
comandanmodindividualunnumarrelativmaredereceptoare.

Intrarilesuntdigitale,fiindpreluatedelabutoane,traductorisauregulatoarede
tipbipozitional.

4.Contrrolulilumin
natuluiiniinstalatiiSSMARTHOOUSEKNX X

Topologgia iluminatului in sisteme

s KN NX. Difereenta dintree un sistem
m clasic ssi un
sistem KNX.
K

Standarrdul KNX reprezinta a de departe cea m mai flexibilla, accesibbila si moodula

solutie pentru
p autoomatizare, atat reziddentiala catt si comercciala si inddustriala.
Avantajjul major al
a acestor instalatii
i ill reprezintaa gradul riidicat de fllexibilitate.
Schimba arile de fun ate, ce intreerupator ssa aprinda lumina dinn hol si cum se
nctionalita
realizea
aza printr-o
p simpla reprrogramare a sistemului.

Fata de topologia de cablare a unei instalatii conventionale,unde toate circuitele

de iluminat trebuiau trecute prin intrerupatorul sau comutatorul de comanda , in
sistemele smart house se va folosi doar un simplu cablu de comunicatie intre tast
sensor (intrerupatoare) si actuatoarele din tabloul electric.Acestea din urma sunt
cele care preiau comenzile si actioneaza, in varianta cea mai simpla,releul care
inchide circuitul.

Se realizeaza astefel o importanta economie de cabluri de forta, prin eliminarea

cablurilor la intrerupatoare,orice corp de iluminat poate fi actionat de la oricare
tast sensor si mai mult poate fi integrat in cadrul unui scenariu de functionare.

Exemplu:la apasarea unui buton de la intrarea in casa se vor aprinde toate

luminile din hol, living si bucatarie simultan, iar la apasarea unui alt buton la
plecarea din casa, se vor stinge toate luminile .

Functiile unui sistem de iluminat KNX. Posibilitati de dimare.

Functiile suplimentare ale sistemului KNX smart house fata de un sistem clasic de
iluminat:

ON/OFF de la diferite intrerupatoare

Functionare centralizata, ON/OFF centralizat
Functii de dimare
Functionare de automat de casa scarii,fara sa fie nevoie de echipamente
specializate
Delay la pornire/oprire
Functionare dupa un programator orar(timer)
Fiunctionare proportional cu gradul de ocupare a spatiului
Vizualizare starea circuitului
Posibilitatea integrarii intrerupatoarelor clasice in sistem KNX

Functii speciale:

Scenarii de iluminat
Scenarii ON/OFF in caz de panica sau efractie
Control DALI
Dimareea reprezinta o functie solicitata
a tot mai ddes, cu ajuttorul careiaa se creeazza
un ambiient placutt,o scena unica,un
u grrad ridicat de confortt.

Echipammentele care realizea aza functia

a de dimaree(actuatoaare) se vor allege in
functie de
d tipul coorpului de iluminat
i pee care doriim sa il conntrolam,exxistand sollutii
pentru diferitele
d tiipuri de ilu
uminat:

Illuminat cu
u incandesccenta
Lampi
L Haloogen(12 V sau 130-23 30V)
Lampi
L fluorrescente
Lampi
L cu vaapori de so
odiu sau mercur
m
Illuminat cu
u LED,simp plu sau RG
GB.

Controllul automa
at al ilumin
natului in functie
f dee gradul dee ocupare al spatiulu
ui si
control orar.

S-a dem
monstrat ca
a folosirea eficienta a energiei iintro cladiire, utilizannd instalattii
KNX, pooate duce la
l o reduceere a costuurilor la faacturi cu paana la 30%%.

Una din ntre metodeele cele ma ai simple si

s usor de im mplementaat,este utiliizarea
iluminaatului artifiicial doar atunci
a cand d cineva esste prezentt in incapeere impreunna
cu utilizzarea la ca
apacitate maxima
m a illuminatuluui natural.
Ce insea
amna asta?

Daca affara soarelle straluceeste ,iar dra

aperiile suunt trase, pentru a atiinge praguul
optim de
d iluminat ,instalatia a pentru caasa inteligeenta mai inntai ridica draperiile
apoi dim
meaza ilum
minatul pen ntru a ajunnge la praggul fixat.

Beneficii:

ON/OFF
O auutomat
Functie
F connfort:nu maai este nevoie sa cau ti intrerupatorul in
ntuneric,seenzorul va detecta prrezenta si vva aprinde automat luumina in
in
camera
Economie
E de
d energie

Intrerup
patoare in
nteligente,T
Touch Pan
nel si IPadd control

Pentru functii
f com
mplexe,und de un tast senzor
s nu ppoate replica toate coomenzile dde
care aveem nevoie,, se utilizeaaza un dispplay touch panel, cappacitiv carre sa integrreze
si interffata grafica
a pentru uttilizator.Cuu ajutorul acesteia see pot vizuaaliza toate
functiilee casei, pe fiecare
f inccapere in parte.
p