Cenf.dr.ing, VIRGIL HILA Sef.lucr.ing. CONSTANTIN RADU Asist.ing, CONSTANTIN UNGUREANU Indrumator pentru proiectul de cdi ferate - Partea Ina - -~TRASEE-~ INSTITUTUL DE CONSTRUCTII Bucuresti 1976Capitolul capitolul capitelul TABLA DE MATERIL Page I STUDIUL VARIANTELOR DE TRASEU I... Platformele statiilor . 6. eee eee eee ee 3 1.2, Puncte recomandate .. ss eee ee eee eo elo 1.3. Axa zero intre punctele recomandate..... . 19 I,4, Verificarea pozitiel stajiel intermediare . . . .24 1,5, Verificarea conditiel de trafic. . 1... + .26 II TRASEUL PRIMITIV. PROFILUL IN LUNG De STUDIU II,1, Traseul primitiv, . 6 eee ee eee ee es 9 II,2. Profilul in lung de studiue . eee ee ee ee 11.3. Imbundt&tirea traseului primitiv. ...... . 42 III, CALCULUL VOLUMELOR DE TERASAMENTE. LUCRARI DE ARTA, COSTUL LUCRARILOR TII,1,Calculul volumelor de sépaturé gi de umplutura 48 III,2,lungimea viaductelor si tunelurilor...... 58 TII,3.Lumina si felul podetelor......-+-+-+ 59 III,4,Determinarea costului lucrérilor....... 61 TII,5,Alegerea variantei optime. ... +--+. 63Gapitoiua 1 STUDIUL VARIANTSLOR DE TRASEU STUDIUD VARIANTRIOR DE TRASRU Regiunea care ouprinde punotele fntre care urais2k 8 se proieote fraseul lintel simple de oale foraté este repreacntet& prin plenul 1e Sears 1120000 avind qurbe do nivel intre care echidiatenta este de 5a, ia punotele extrene vor fi previzute etatii intermediare (ee consi- derk of treaeul so dezvoltd in continuare), Decarece distente tatre Punatele extrene este more, pentru asigurares capeoititii de oiroulo- ie oerute prin tend, Sn cele nai multe casuri va fi necessré Prevede- vee inok 2 unei statii intermediare. In cole ce urmeazi, va £1 prezentat& succesiunea operatitior (ou dustificlrile respective) necesare pentru ducerea variantelor de tre- seu, 18 nivel de ari zero, Is]. Platfomne: Ailor. Poaitiile statillor intermodiare extreme stat precizete prin toad (printroun punot - fig.1.1, = sau printr-un alinianent - £4g.1.2)- Pozi tie stetiei intermediere (5), cuprins& intre acestea, va trebui sieask, finind seams do conditiile loose (relief, localitéti, elte cfs de comuntoatie, etc.), avttel init capacitatea de sirouletie n,, (pe- reohi de trenuri directe de narfi/24 ore), corespusitoare distantet de ctrouletie A- B, aX fie egalX ou capacitates de otrouletic Bag, ea wo . 3 Pig.Iel. Pigel.z. 4) Lungines elsmentelor de profil destinate emplasiris stetisior Antermediare se stabilegts in functie de sohene stajiei, de lunginesutild @ liniilor de primire-expediere a trenurilor de marfé, de aodul de resolvere # capetelor statiei. Acoste elemente de profil au decli+ vitetea auld, ier in planul de situatie aint in aliniament; in condi~ {11 grele de relief, oind este necoser si se construiasod statie in ourbi, rasa ainind admis% de Regulamentul de exploatare este de locom in regtunile de ei de Soo m in regiunile de munte. Pentru cazul oind stagie este situatd in curb’ este necesar os zona deotinat’ en- BlesKrii aparatelor de cale si fie in aliniament, aAvind fn vedere relieful regiunii (care nu permite anplasares de aliniamente lungi deoft ou volume mari de terasamonte), urneazd a ge sdopte stetit internediare de tip transversal (fig.I.3.) I~ linie pentru primirea 91 expedierea trenurilor de oXitori; II - linte directa; TIL, IV, ~ linit pentru prigirea gi expedierea trenurilor de nar- thy VI,VII,VIII,IX, X ~ 1inti pentru satisfacerea trafioulut local; XI - linte de evitare, Pig.I.3. @ numirul liniilor de primire-expediere atie n, Wormativul P-27-64 stabil (oxolusiv linia direoti) fn funotie de capacitatea de oirau! astfel (tebelul 1.1.) : Pabelul 1.3. Nundral liniilor de primire- expediere (in afara liniet directe) Capacitates de ciroulatie (perechi de trenuri direote de mert&/24 ore)-=5- dungines utilH, mdguratl Sntre somnelul de tegire 91 aaroa do sign Fant% de le celdlelt capt al lintet, conform oeluiegi normetiy se cel euleas% ou relatia (T.2.): 2 L= 5-H 425 +10... 20 (a) (1e2.) unde 3 fe luaginea corespunsitoare unei osi{ conventionale; ¥ = nundrul edris de osii conventionsle in aloxtuires trenulut; 25 a - lunginea unei loccmotive; lo. facordare a elenentelor de profil este de 5000 » jdistanta intre ineeputul outees Go Sacordars a aleacatelor de profil in plan vertical 91 Joante Prigulut sparet do oals dinepre linia curenti este de 5 nm (valotmes ate Bind edaied do normativul 2-27-64); elementele de profil de 1s capetole stafies eu deolivitares (1, - 14); distanga totre Lintile previsute ex porocne sete de 6,00 a, dar intre celelalte linii este de 5,00 m; son stejied este cos din fig.1.3,, Llungina: atului de profil destinat ampleodri* atatiei rezultd de con. !300m (t1g.7.4.) Pig.t.4. in f1g.1.4.,4, represinté declivitates ceracteriaticd (veloarea deoli= VAtUyit oarecteristioe in miini este numeric egal ou resistenta carscte-ristiod exprimatd in kgf/tf), ier 1, reprezintd declivitates in miimi egald numeri ou resistenta la demare} exprimatd in kgf/tf; co valoare edie se poate lua ry = 3... 4’ kgt/tt, Din punct de vedere al diepozities platformei statiei Sn profilul in Jung, cesul presentat in fig.I.4. corespunde dispozitiei in cocoagé; ind disposi ti in covat’ ( adinciturd e profilului = f1g.1.5.) eau pe o treaptd s profilului (fig.I.6.), lungimea elementului de profil des- tinat auplasirii statiei result& de 1225 m gi respectiv 1250 a. Pig.I.5. Pig.1.6. Dup& cum result& din figurile 1.4,,1.5. 91 I.6., de 1a deolivitates nuld a elementului de profil destinat anplesirii statiei ou se poste tre- ee direct 1a un element de profil avind declivitates maxini sdmisd. Decli- Hitetea mexini admisi este de 15 o/oo(Regulemontul de exploatare tehniok). Im cazul ofnd le iegirea din stajie trenul urmeazd 34 urce un element de profil cu deolivitate. mare |, intre acest element de profil gi palie- Ful statiet se introduce un element de profil ou declivitate redusé (ou- prinsd intre 2 gi 4 o/oo) avind lungimea neceserd ca trenul s& atings le eictoral rampet o vitesi suficient de aare; se recomand& om lunginea aoe:tui element de profil s fie de minim 200 {n cazul prezentat in fig.1.4(le extromitatea din partes stingh » pe- lferului) tretuse introdua un element de trecere ou declivi te te, MLgntq) peo lungine cere rezulté din conditia ca srequrile opri alu 4 Antrare in stotie si post demara. “ezistenta earacteristich meximd edaiak avind in vedere cd doclivitetes aaxiok admis sate de 15 0/oo #1 of Faza minimd adniad este de oo m, rezultd egald eu: e * eax, +e +154 2593 » 17,20 eget Retistenja le demarare, age cum s-a ardtat mai inaint 14 ou 4 kat/tf. Drept urmere, regulza: (ry - Fg) = 13,23 kar/ee. Gu alte ouvints, 96 poste spune: cind elementul de profil este in alinie- seat, doclivitates maxing a acestui element poste f4 de 13,33 o/oo, deck rezistenya caracteristica este cea maximé admisd;pentri elamentul de profil de trecere situat in curba (R=300 m}, declivitates acestuis mu trebuie si f1e Bei gare de 11 °/oo,dacd rezistenya caracteristicé este cea aaxind odaiad, Deoerece semnalul de intrare (atunct cind este precedat de semnalul Provestitor) eate ampleast la 200 m de virful ascaaului, reeulti - con aidarind lungimes trenului de 150 de o#ii conventionals - lungines e sentulut de profil ou dealivitatee de (1, = 14) de oo a. oo m (f4g.I.5. gf 166.). we poate lus ega- fentru ca ulterior in zona statiflor sf se poat& introduce elementele de profil de trecere, inci de la duceres axei sero, va trebui lisatd o Porftune de cca i700 @ lungime (fn plan) pe care s& nu se ofgtig: tndl- fime (a se vedea f1g.1.7.) >) Praseul orimitiv im zona eteyiilor. Avind in vedere e& nu trebuli 34 existe suproounere intre curba de racordare @ elementelor de jrofil din plsnul vertioa] sf curbe se racordore din planui de situetis, este neceaar ca, din cei 1700 @ lungime (palier), ccs 155¢ = 6& fie previ- rugi In aliniamont (7ig.1.8.); im calculeie efectuate, lungimes surbei de ecordare din planul de situstie sea considerat acoperitor ca find de Ado m, Pozitia alintamantului yi rezole 3, gf R, trebuse astfel ilese incit poryiunes cuprinsd intre punctele I gi S sf eondued is inoriri aie nine de tersgunente; in fig.t.3. este dat un exeaplu pentru saru] efnd stayia aste is eliniament, iar fig.I,lo., cazul clad steyie este in curbi. In fig, I.lo., lungines situati {x ourbd (determineth din conditia cazone aperetelor de cole si fie in aliniament) s-e caleulet avind in vedere schema statiei din fig.1.4. Este de observat c& punctele I 91 8 (4, e_Linis reprezentind cotele plotforme’ oii ( pe nivelet&) gi nu pe ouprefate terenului, De acoasti observetie se va tine seana la ducerea exei zero pind fn punotul T gi respeotiv 1 ducerea axei zero din puno- ‘ul S mai departe, Cu alte cuvinte, dack o oxtremitate ® segnentului de dreapté "d” ~ cere servegte 1a ducerea exei zero cu o deslivitate oarecare pa un plan avind curbe de nivel din 5 in 5 m- se of14 in punctul S, stunei coslalt& extremitate trebuie ei se afle pe © eurbé de nivel © cérei ootd diferk cu 5 m de cote aleasé pentru pali- orul statiei. Spre exemplu: cind linia care pornegte din atatie urmeazk ® ge destigura in pent, cote curbei de nivel va fi mai aick ou 5 m den sit cota eleasd pentru palierul statiei. Pig.I.lo.= lo 1.2, Punote recosandate. Deoparte gi de alta a liniei in sbor de pesiire en aleg o serie de puncte, denumite puncte recomandete, pe unde urmeaz’ « treos varientele de ax zero, Astfel de puncte pot fi: locul de traversere a crestelor; amplesamentul podurilor mari; positia statiilor interaediere; intréri- 2e gi tegirile din tuneluri eto, Alegeres punctelor reconsndate situ- ate fn lungul unei variente de traseu trebuie ef fie fdouté ginind sea- na de posibdilitutile de dezvoltare ele traseului, estfel incit 6% au fie depdgitd declivitates maxiné admisi ({,,, = 15 0/oo); in mod aproxi~ aagiv declivitates intre punctele recomandate se poate determina ou rele- ye i. #e » unde (1.2.) Ah este diferente de nivel intre punctele recomandate; ~ soefieientul de desvoltare ol traeeulul; A ficientul de dezvolt 1 traseulut tom lungimee liniei de zbor de pasire intre punctele recomendate. a) Traverserea crestelor. Traversarea crestelor trebuie fMout& prin puno~ tele de cots minimd (gei). In zona de traversere, niveleta trebuie estfel Pealizaté, Snoit sX fie respectate conditiile tehnice inpuss pentru evi- tarea pericolului de rupere a trenului, Perioolul de rupere al trenulut apare in urmitoarele situatiir I. adinoiturile profilului care au 1s capete elemente de profil. de~ olivitates mai mare de 4 0/oo 1 ou o diferent de nivel de poste Jo m aigtigat& pe sceste olemente de profil; Il.treptele profilului (ou declivitates intre o si 4 0/oo) ouprinse intre elementele de profil cu deolivit&ti peste 4 0/oo, ou indl- fimea de coborire ps fiecare dintre elemente mai mare de lo a III.spinarile profilului care au elemente de profil le capete cu deoli- Vit&fi mai mari de 4 0/oo gi ou inkltimea de ooborire mei mare de lo a. In cezu) treversirii unei oreste (situatia III), pericolul ruperii se presupune c& poate fi evitat, dack se introduc elemente de profil de tran- Bijie (f1g.1.11) astfel inet Ai, €1,/2, pentru cazul oind i,» 8 o/oo gi dac% se introduc elemente de profil cu deolivitates <4 o/oo pentru oaaul ind 1,< 8 0/oo; lungizea elementelor de profil de tranzitie ge recomend’ a fi cel putin egel& cu jumétate din lungimes trenului. Cu aces- te precizari, considerind lungimee maxind « trenului egali cu 750 m, re-wultd of le duceres axei zero trebuie 1isat’ c lungime 1,S, egeld fou cca 750 (fig.I,12)! pe care si nu ce oigtige inkltine, Ga gi in cacul particular pentru stetie, este de observat of punctele I, 91 8, sint situate pe linia reprezentind ootele platforsei oki (po niveleta), FigeIel1 PigeIe12 Im plenul de situatie, oa gi in cazul pletformei statiilor, trebuie guitets suprapunarea dintre curbe de racordere din profilul in lung 31 gurba_de recordere din plenul de situatie. In figurile 1.13 91 i.14 sint pregentate exemple; in fig.I.13, elementul de profil ou declivitatee ould agte in aliniement, iar in fig.I.14, in ourba. In cazul eind, folowind declivitates mexiak adaisl (1.0, +15 0/00) » au poate fi cigtigeth infltinea neseaeré pentru traversares le ai a orse- tei, este neceser si fie prevdzuté executie unui tunel, Solufia ou tunel trebuie luatd in considerere ca variant& gi atunci eind pentru traverse rea la 2i a oreetei necesard o lungime mare de traseu. In fig.I.15, punetele I gi S au aa gi coté; © urmiregte os unghiul fdout de exe tunelului in dreptul portalelor gi curbele de nivel s& fie oii mei aproape de 90° (in felul acesta solicitares portelelor va fi si- aetried), Ate tunelului trebuie ef fie aetfel eleasd incit in final s& objind un tunel cit mai gcurt; trebuie de asemenes ca pe portiunes de acea ~ tangenta curbei de racordare din plan vertical €o - lungimes curbei de racordare din Planul de situatie Figel.13 & ~ tangenta curbei de racordare din plan vertical Fig. Tel-1a- Trgoad = (4 ST*T°StA-45 oes le tunel si nu yesulte lucriri de arté prea mari. Pentru gisizea punotului I, (fig.J.16), pind la care se traseasi ve— Fianta do axi zero ou deolivitates moximd 92 @ punctului 55 (fig.+16), de la care mai departe se continud trasarea axrei zero ou declivitates maxind,este necesar ca mai intii e& se stabileascdé directia axei tune- lui gi sd se reprezinte linia terenuluiin lungul acestei axe (fig.I.15 « gi I-17 a). Dupd aceasta se duce linia reprezentind cotele platformei @aii (miveleta) ou declivitatea 4, astfel incit la oapetele tum@luhi ga gu resulte lucrari de terasamente prea mari 91 se stabilegte posifie pom telelor; portalele se emplaseazd in punotele unde diferenya de cota ain- tre linia teremului g1 linia representind cotele platforsei cai (nivels- ta) este egeld cu ho. Pe porjiunes pe care accesul 1a tunel este in rampa, declivitatea reausiti, se pastreaz& gi in afara tunelului. Luo- ginea portiundi din afera tunelului (fig.I.1) b) trebuie oi £16 mai aare decit luagiaes treaulus ea cel pufin egeld cu aceasta (750 a). avind pozi¢ia portalelor gi pozijia punctelor unde are loc schimbarea ce declivitate (punotele M si MN din fig.1.16 b) se poate trece la reprezen- tares traseului in plan pe zonele de eocea 1e tunel, astfel incit sa tie eviteté suprapunerea dintre ourba de racordare a elementelor de profil din plan vertical gi curba de recordare din plenul de situafie; orien ‘area curvelor prevasute pe poryiunea de scces le tunel trebuir sf duce lao dezvoltare cit mai redusi a traseului gi si nu conducd 1a lucrari mari de teresanente. Dupd ridicares liniei termulut pe portiunile de ac- aes (punctele o', 1, 2? s+), oe ob}in punotele I, gi S, situate pe su- prafate tersnulus, punotele ausmentionate aint pe eleaentele de profil ou deolivitates 1,4 *) penta b = boi¢s> costul unui metru linter de tunel este egal ou cos ‘ul unni metru liniar de trangee de acces le tunel.Trsodd = q OT°L‘3tEoSIn figurile 1.16, 1.17, © vepresinté coefioientul de reducere a re- sistented caracteristice pe lungimea tuaelului gi pe cite o por¢iune egeld cu lungines trenului, ceoparte ¢1 ce alte a portalelor, cind por yiunea de scces spre portal este in rempé; veloriie ooeficienvulus oC aint date fn tabelul 1.2. -| Iangimes tunelulut Tuneluri uscate, tune- lari umede ventilate, pe linii cu trachiune electricd Tuneluri umede neventile- te, pentru tractiune ou ghar sau locomotive Die sel. d) Zraversarea apelor iaportante. In cazul traversarii apelor ampor- tante punctele I +i S, care delimitessé poryiunea pe care an se cigtigh indlpime, se objine ea ic cazul treversarai sai create le 21 (fige1-12); in acest caz din punct ae vedere al pericolului de rupere a trenului aven @ afoocuc adineiturh a proficului in inng. la alegerea ionei ce ampla- sare a poculud, trebuie avute in veere urmdtoarele aspeote aai iaportan— Set podul face parte dintr-un element ce profil situat in sliniament 9i palier; centru « aves lucrari ainine de terasamente, in sone traversérii nalurile sd fie cit mai abruptes peatr: a obfine lungimes minima © po- dului, axa liniei sa fie perpendioulard pe rin; sé fie posibilé reali- Bares voryiunilor de acces la pod. ou lucrari reduse de terassmanse: si fie asigurata indlyiges liberd sub pod. zste recomandabil ce, 1a fel os $4 in carul tunelului, sa se execute profilul im lung 34 pianul de situa yie in gone traversdri2 (un exemplu este ardtat $5 fig.1.18). Is3e Axe zero intre punctel recomandste. Dister-a in compas, necesard la ducerea axei sero se determing folosind deci -v. ates cars rezulté din aplioares relayie: 1.2. iungises siniei in abor ae pasare se misoars intre punctele recomandate, iar oo ficieatul ce deavoltare.final urscazd fi obyinut prin incercdri mace- sive. je urmaregte oa intre punctele recomandate declivitates si fie aca Stanta gi mei aica cscit deolivitates maxima admisa (i...2 15 0/0). in Tige1.19 se aravé un exemply privind cuccrea axei serc intre dowd puncte Pecouancate, Uaod intre diferite punate recomandate ceclivitayile au va~ lesa edferive intre ele, se analixeaza posipilitates requoerai resisten~ ei ouracteristice a traseuiui, prin modificarea coved 92 posiyiei punc—| or telor recomsadate alese (apre exenplu: pozitia statiei intermediere; ntul podului etc), Aceste mo- cu rezistenta caracteris- intrares gi iegirea din tunel ; ampla: 4ifickri au drept scoop objineres unor trai tok oft met miod. Inck de la duceres unei axe cero trebuie 6% fie evut® in vedere posidilitates introducerii ourbelor de pe treseul primitiv, farX 1u- er&ri importante de teressmente. de va urmiri ca lungimea liniet stun diate 1a nivel de sx% zero ef fie eproxinetiv eel’ cu lungimes viito~ rului tre je neceser ca ~ pe anunite por- rinitiv, Pentru aceasta fiuni din lungul variantei (a se vedes fig.1I.3) - s& se renunte le construetie propriu-sisS a exei zero; fn asemenes cezuri, pierderes ju cigtigul in indltine se enalizeas& avind in vedere lungines ni~ surat& fo lungul vittorului traseu primitiv. Tn fig.1.19, intre punctele 8, si Ip, deolivitates este constenté. Se calouleas& mai intii deolivitates ou relatia I.2, oonsiderind pentru © prim& Sncercare o& valoarea cosfictentului de dezvoltare este egalk cu 2,5 (prin apreciere, functie de relief: pe baze determinarilor efectuate direct pe plan (fig.1.19), rezult& o% lunginea liniei in abor de pesire intre punctele 8 91 Ip este egalX ou 1650 m, iar dife- Tenta de nivel 4h este: Ah = 645,00 = 587,50 = 57,50 = Tnloouind in reletia 1.2, resulté: ies Ae = 13,9 °/oo Acestei declivitati, cars este sub valoarea maxing adais% (1,,,=15 0/00) 14 corespunde o distent& de compas (fig.I.20) - le scare planulut (1t10000) = de 3,55 om. Cu aceasté distanga in compas s-s dua axa zero (Cfmoerearea 1), Se constat& ck deolivitatea folositi 1a ducerea axei zero23 - a = 2092 dei = 5000 % a 90 . dear Pig.1.20=e - © fost prea mare (cota punctului Ina fost atineé in punctul P,). Pen tru incereares a 2-a, produsul Af, se va lua egal out 11,5.d + Pl, = = 9700 m. Folosind sccasté lungine la numitorul relotied I.2., resulta Aoolivitates de 12,2 %o gi o distanfd fn compas de 4,1 om; pe figeI+15, ou aceasta distanté fn compas ea dus incercarea a II-a (intre punctele 3, 91 P,)4 dupd aceleg procsdeu a fost dusd gi incercarea a I1l-a, intre punetele S, 91 Py. Pumotul P, f1ind epropiet de punctl I,, incerearea a IlI-a poate £1 consideraté oa axa sero intre punctele 3 91 I5+ Declivitayile folosite la ducerea axel zero intre diferitele puncte obligate (in casul temei astfel de puncte oint stayiile intermediere ex- treme) gi recomandate vor fi notate, ele folosind mai tirziu pentru cal- oulul eproxiaatiy al cepacitayii de ciroulatie. 4. Verifioares posities staties intermediare. Dupé duoerea axei zero pe toata lungimea linied calauzé, se poate {ntoomi profilul in lung schematic al liniei (figeI.21). Pe baza acestui Profil se calouleazé capacitates de ciroulajie - exprimata in perechi de trenuri direate de marfé pe 24 - Sn ipotess graficului paralel, pentru die tanjele de oiroulatie adiacente statied B. In fig.J.21, lunginea elemen- telor de profil se stabilegte aproximativ prin oumarul de distante in oom- pas cere cau folosit le duceres axei sero, Pig.I.21. Capecitatee de ciroulatie se determini ou reletie: 1440 TEA TURAC CRY (perechi de treauri di- reote de marfi pe 31)“25 an oare: (#45 + ty) represinté sua timpilor de ners (timpul le dus gi Simpul le intors) pentru un tren direct de marfa, Pe distanya de cirouleyie 4B: (e, + a2) - intervalele de inarucigare @ trenurilor; in cazul eaii simple sums (a, + a2) este de ordinul a 6 mi- mute + fabelul I.3. Deolivitates | Timpul mexim de mers al trenurilor in minute pe un Ka liniei de linie in smocle sensuri (insumat) (ts+tzJé o/00 La tracyiune ou abur sau Le trectiune electricé | ou locomotive diesel : ‘Tract une Treoyiune | fracjiume | Tracyiune iL simplé dubla jsimpla dupls i 2 2,10 2435 Z j Suma (typ + ty,) ee determing cu reiayia: yp ctgy sty + the Ope tye ty unde sume (t; + 2); Fepresinta timpul de mers cus $i intors pe un Iz ce iinie, care se ia din tabelul 1.3, iar ay Teprezinta lungimes elementn- uz de profil; ty gi tg, timpul ce cemarare 51 timpul de frinare.26 - Statia Beste bine amplasaté dacdt "ap * "Bo _ Dac ogy # Dg, $1 dacd condi¢iile de relief permit, se trece la mo- ificarea coreepunsitoare a amplassmentului stayiei B. Capacitates de ciraula}ie resultaté din calcul trebuie si depageas- 0 valoarea impusé prin tema. Folosind datele din figura I.21 gi valorile sumei (t, + ¢,), din ta- belul I.3, pentru cazul cind se foloseste tractiunea eleatrica, requlté urmitoarea capecitate de circulatier (egy + tyy)mine 2,15.0,650 + 2,34+0,800 + 3400+6,00 + 2,76+0,900 + + 2,15-0,650 + 2°” = 26,2 minute p Urry 2 a Ba,2 4 6,0 72 45 core de trenuri direote de marfa pe 5: In cagul tractiunii diesel g1 eleotrice suma dintre timpul de demarare © (tq) 91 timpul de frinare (ts) se poate lua egald ou 2 +» 3 minute. 145+ Verificarea conditiei de trafic. Pe linia simpla cere urmeazd a fi proiectataé, vor ciroula atit trenuri de marfé oft gi trenuri de cdlétori. Greficul de circulatie va fi normal ( neparelel?)). Considerind o& pe viitoarea linie vor circula 2 perechi de treauri de odlatori pe 2i gi 2 perechi de trenuri locale de marfi, iar restul trenurilor vor fi trenuri direote de marfé pe 21, capacitates de oi oulatie posibildé a trenurilor de marfi direate, va £1: n, = 45 - (1.2.2 + 1,5.2) = 39 pereohi de trenuri directe de marti pe ai Cifrele au urmétoerea semnificatie: 45 veprezint&é numarul de perechi de trenuri directe de marfa pe zi, in ipoteza grafioului paralel (valoarea a fost calculaté in exemplul tratat le punctull4); 1,2 represinté coeficientul de reducere a trenurilor direote de marfé de cétre trenurile de cdlatori; acest coeficient araté eite perechi de trenuri direote de marfé pe ai se elimind din graficul de circulatie paralel ({ntoomit peatru trenurile di- reote de marf&) atunci oind se introduce o pereche de trenuri de cdlatori pe zi (valoarea ooeficientului de reducere poate x) trasele trenurilor direote de marfa nu sint parelele ou trasele celorlalte trenuri.27 - £4 pi diferita de 1,2). 1,5 coefioientul de reducere al trenurilor direote de marfi ae odtre trenurile locale de marfé (veloarea coeficientulus poate fi gi diferitaé de 1,5). Considerind o& tonajul trenurilor direote de marfa este egal pentru ambele sencuri de circtletie si are valoarea maximd oare resulta in func- fie de rezistenge caracteristicé, of tonajul mediu al trenurilor accele- rate 91 personale de odlitori este de 500... 600 tf gi ch tonajul tre- nurilor locale de marfa este de cos Soo tf, in mod aproxinstiv, traficul = exprimat in ilioane tone brute pe an = se poate caloula ou relayie: een neg. 305-2n¢G, 365420, 08) + ce = *—-;F * 9 = 28 eee aeeebeaoe ¢ 26522222900 6 56,9 wilion 10°.1,50 Lo! ne tose brite pe an.” In relajia de sei sus n,,n, 9i a) represinta numdrul perechilor de tre- nuri pe si, respectiv pentru trenurile direote de marfa, de célatori 92 locale de mart. Tonajul mediu peatru trenurile directe de aarti (G,) 2-« luat ega cu tonajul maxim admis, conform tabelului 1.45 K este un coeti- cient dc neunifornitate. Valoarea resultaté dia osloui trebuie #4 fie mai mare deoft valoar trafiouli indicata pein temas Dupé oum se constata, in valoarea f se cuprinde nuadrul de tone. bru- te suportate de o seofiune curecare din cale (eau cuprins tremurile pe ambele sensuri de ‘circulayie). De asemenea cste de observat of, pe lings trenurile aireote de marfé, au fost luate in considerare 9i restul tre~ nurilor care cirould pe distant respectivi de oiroulayie. Acest moc ce determinare a traficulus Receser decarece usura pinelor 1 a oelor- selte elemente componente ale céii este Sn functie tocmei de numarul de nilloane tone brute care au fost suportate de portiunes respectivé cin cale, Svident, la studiul gi proieotares toaseelor de ale ferata, in ce- a oe privegte volumul trensporturilor de cdlatori 91 adrfuri, datele Anifiale sint mai detailate deoit au fost prezentate in presentul cupitos.+ 28- Tabelul 1.4, Tonajele maxime ce pot ri renorcate pe linii cu diferite re- tiotente caracterietice, corespunzutoare solicitdrli ainise Jocoposived, to.recioul de_funcsiopare stepi2it._ eee Rie ~ Lecomotivi electricd ff Locomotivi Diesel tente O6e~84 i 060-24, eeeee Felul trenului -felul_trenalei ristica beatae ee Pa ee ket/tf| tn oni- uni. ae orar | lie [aes [aooe Tapes refuses Paso 200 | frzc0 [1200 [sco | 4ogo Hace i200 | sovo | 4000} 1200 {1200 | acoc | 4coo Hf1z0c_[i20c | 4000: {4000 [rz00 | 1200 | 4000 [3735 Haze _[i20c | 4000 | 366: [1200 [1200 | s54c [5250 l]200 | 2200 | 3495 13055. | [1200 | 1200 | 3125 | 2875 [i200 [1200 | 2990 | 26is | f1200__| 1200 | 2795 [2575 H1z00 {1200 | 2620 | 228! \ se —[usse Tatas Lene hace | Tass 2515 202 [3200 | 1200 [arz: [i200 [1200 | 2075 Saei5 | faeces sco eh erect asses 3200 | 1200 | 1860 11645 [rzee {2200 [1955 [isco fizoo [i200] ims _{350¢_! [1200 | 1200 | 1515.1 1675 rzco [a200 | 2575 Tizee [xz00_[a200 | x65 |: fs 1200 13200 3 3275} [ize |az00 | 1590 [1s6o [lizc0 fr%0 | iss ues | 1 be Jee fw in IS IE 1S bo foo bs len Iw Jw lo 1 i Hee ee ase Lasse Marae | Ade ns Lilo! 1 lr200 | 2200 | 2405 | 2295 fires Progo | 2a 230 2 [uzvo [zee [age frees thus fone by awe 5 2 I2e0 ! 1200 | 1260 11260 Hicse | 920 iGapitolul IT TRASEUL PRIMITIV. PROFILUL IN LUNG DE STUDIU. Ii.1. Draseul primitiv. Traseul primitiv este alodtuit din aliniemente gi curbe circu- lere (f1g-I1.1.) (TI), - tangenta de intrare in curbe C, (punot osractr-istic pe treseul prinitiv); (TB), ~ tangente de iegire din curba C, (punct carac traseul primitiv); A,yrAg-euprafeyele cuprinse intre traseul primitiv 9i axa sero situate de partes stingi $1 respectiv de partas dreapta a traseului prinitis (o-1),n,(n+l), +005 puncte situate pe axe zero; + virfuriie de unghi ale curbelor situate pe traseul primitiv. ‘istic pe Thos FigeIIe2. Alegerea direct ies aliniementelor pentru obyinerea liniei frinte 1 V2¥5 sore Vy 94 alegeree mirinii razelor curbelor C, trebuie facutdé avind in vedere urmatoarele considerente mai importante: 2s Yolumul umpluturilor si sapaturilor sa fie cit mai redus. In acest scop este neceser ca, suprafeyele A,, gi respectiv Ay, sé fie cit nai ios. 2. Volumui umpluturilor ed fie egal cy volumul sdpdturilor. In acest Scop, aproximatiy, trebuie sé fie indeplinita, pe porfiuni de treseu, egalitates (II.l.)1 Edgy = Tags (i)= 30+ 2: Costul trensporturilor pentru exeoujia terasamentelor si fie eit mai redus. In acest scop este de dorit oa egalitates (II.1) si fie satisfaouta pe porfiuni cit mai sourte de traseu. Caracteristioile tehnice generale ale planului liniei si fie oft ai dune. In acest scop este necesar oa lungimea de traseu primitiv si- tuaté in ourba ef fie oft mei redusi, iar razele curbelor sd fie cit mai aerij ca o consecinfé, lungimea liniei eituaté in aliniament sd fie cit mai mari 2: Intre ourbele de racordare a elementelor de profil din plenul ver ticel gi ourbele de racordare din planul de situatie al> viitorului tre- eeu definitiv sa ou existe suprapunere. In acest scop, o atentie deosebi- ta urmeasd o £4 gomvaté porjiunilor de traseu din zona punctelor reconande~ te (a se vedea capitolul I unde au fost presentate conditiile pe care tre- buie ed le satiefacd linia representind cotele platformei cdii - nivele~ ta - in tona punotelor recomandate). Posifia relativaé intre doud ourbe alaturate trebuie ed permité re- alizarea viitorului traseu definitiv (aloituit din aliniamente, curbe de reaorcare gi curbe aro de cere). In acest scop este necesar on (fig.II.2) intre punctele caracteristice (TR), , 9i (TI), ale ourbelor alaturate de pe treseul primitiv s& existe un aliniament ou lungimea de: Agana + gdp 2 (TH), (TD), = at (11.2) in care 4, ~ Tepresintdé un aliniament de redresare; lungimes aliniamen- tului de redrecare trebuie sa satiafacd conditiiler 4, 230 m gi 8? Naas? unde vitesa s2 introduce in Ka/h , iar alinianentul de re- Gresare resulta in Qdgua» (dq ~ lunginile ourbelor de racordare corespunsdtoare ourbelor ©, 9i respeativ C, ‘Tinind seama de valoarea vitezelor maxime indicate prin temé gi de ordinul de marime al lungimii curbelor de recordare resulté o4 dacd intre punete- te caraoteristioe (18), ) 94 (TI), se aaigura un aliaieaent mai mare sau cel pufin egal ou 200 m, introduceres ulterioara s ourbelor de racordare sete posibilk. = 2. Traseul in plan fn gona punctelor recomandate si Teapeote conditii- le tehnice preszentate in capitolul I. Spre exemnpl: pe podurile mari tra--3 4, Desa peizitv Troseo deginily (AR) yy» (4B), - ineeputul curbelor pe traseul defini- tiv (Alinianent-Racordare) (BA) n.11 (BA), ~ sfirgitul ourbelor ae racordare pe tre~ seul definitiv (Racordare-Aliniament) (80), .1» (RC), = punctele de trecere de le curba de rex sordare le ourbe arc de cero (Racorda~ re-Curbi ciroulara) (GR), 1» (GR), - punctele ce trecere de 1a curde are de sero le curba de recordare (Curba cin oularé-Racordare) Pig. 11.2. Rasele ourbelor sa ou limiteze Vitesa de ciroulajie. Vitesa de cir oulatie este limitata superior de raza ourbei ia valoarea datd de relatia: Taax. = 6 /E (11.3) in care raza se introduce in ®, iar vitesa reaulté in kayh. Pentru o ourbé datd, vitess calculataé ou Pelagia (11.3) - atunei oind ourda Tespectiva este prevasuta ou recordari 1a capete - poarté denumirea de vitesa OD. ‘Raza giniad adaied ce Regulamentul de exploatare tehnica este de 300 mm. Pe de alts parte,luing im sonsiderare viteza impusa prin Semd, conform Feiayiei (11+3) determina © acud valoare s rasei minine. ‘Spre exemplu, daca Vaex, = 90 Ka/h, atunci conform velayied (11.3) resulta Bain = 3808. In conclusie, degi rasa miniad admisd este de 300 a, trebuie vase aiei-= 32 + ad folosita pe traseul primitiv sd ou fie sub valoares oar> resulté prin splicarea relaj}iei (11.3). Rasele recomandate sint: 300, 350, 400, 450, 500, 550, $00, 700, 800, 900, looo, lice, 1200, 1300, 1400, 1500, 1600, 1700, 2000, 2500, 3002, 4000, S000. 2s La traversarsa viilor lungi (fig.II.3a) care au au-fost conside= Fate ca punote recomandate”) 94 unde axa zero a fost intrerupté inainte de traversare (punotul P) gi reluata cupé traversare (punetul Q), pentru © Fealisa o compensare s umpluturilor care vor aparea pe portiunea de tr jeu ouprined intre punctele P gi Q, este necesar oa, inaiate de punotul P $i dupa punctul Q, traseul primitiv ad fie situat in amonte de axa zero. Depaértarea dintre traseul priaitiv gi axa zero se poate stabili prin in- ceredri™) asttel ineft (£1g-II.30) 6h existe compensare intre sapaturi i umpluturi in sona traversérii. In ocsul vailor adingi, poate fi stabilité o indltime oritica gras ds pentru indltimi sud aceasté valoare sint economice umpluturile iar pentru indlyimi mai mari este mai economic sé se execute viaduote (fig.II.4). Brident, in acest cas, positia trascului priaitiy in raport ou exa zero va reaulta din condifia os sépiturile Compensesze rambleele de acces. Inalfinea oritiok depinde de aondit¢iile locale (natura paminturilor avu- te la disposi¢ie pentru realisare. umpluturilar, conditiile de fundare pentru infrastructurile viaduotului etc); orientativ, valoarea indltimii eritioe se poate lua egal ou 14... 15 a. wo FigeILa. ©) se considerat of traveraarea acestor vdi poate fi féouta fara « Ampune condifit speciale asupra planului gi profilului in lung alt traseulud; %) ae intoomeste profilul fn lung in sona traversdrii.(apeysuiw no gounfuos ome win pobay & iynasay Diury be ay242u0d Ot obeaipend ayeced ryypaaiag 218) Took B00 np BPEL rican 6 Senule Ya any Mpid iy amos: sampedindiaas reso Bih7 96 i OLY fayoun 2 apucducs diay tai jib ay inpaaey O07)ssi e ‘Trageul prinitiv astfel obtinut se kilonetreaz’ aproxinativ, Apro- xinatia consti in faptul of, pe profiunile de traseu situete in curb’ iistanta intre picheti se misosr’ pe coard’ gi au pe arcul de cerc, In aceat& fazd nu trebuie fdcuth kilometrarea definitivé a traseului primitiv, decarece aga cum se va vedes in cele ce urmeazd, acest tre- sou urmeazi, in anumite situatii, sf fie inbundtéyit. 11,2, Profilul tn lung de studin. Dup& kilonetrarea traseului primitiy se trece le intoomires profilului in lung. Soara lungimilor se alege access cu scare planului de aitustie (1:10000), tar sacra indlfimilor de lo ori mai mare (1:1000). Mai {ntii ee repreaint&é linia terenului, In efara positiilor heotoetrice, Yor fi reprezentate gi punctele carscteristice situate in lungul trege- ului primitiv; drept punote caracteristice ae considera: inceputul i sfirgitul stafie1s inceputul gi sfirgitul podulut; inceputul gi sfirgi- tul tuneluluis punotul de cotd minind situet pe talveg; punotul de coté mexind la traverserea orestelor eto. Dup& reprezenterea liniei trenului se trece le fixares liniei repre- zentind cotele platfornei ofii (niveletei). Unei pozitii a treseulni {1 coreapunde o linie a terenului unio fn profilul in lung; deci fara modificarea traseului pe planul de situstie nu e@ poate intervent ssupra liniet teremului din profilul {a lung. Spre deosebire de ereasté cores pondenta dintre linia trenului 91 treseul primitiv, pentru o ecseag po- Bitie a treeului primitiv Sn plemu) de situatie pot fi alese o infini- fate de lini reprezentind cotele pletformei ciii in profilul in lung ou alte ouvinte, fixarea niveleted in diferite feluri nu influienteas& supra positied in plan a traseului. Pixerea liniei representind cotele platformei o&ii se face in priaul rind in sona punctelor recomandste gi obligate (statiile intersediare extreme); ou eceestd ocazie vor fi avute in vedere conditille tehnice pe cere trebuie of le setistack aiveleta in aceste sone, conditii care au et prezentate in cepitolul I. Se duce spoi nivelete intre punctele re- comandate cu declivitate constanta ; mumai in acest fel se va obtine trageul ou rezistenga caracter lsticd mini, La fizarea punctelor de Sohiabare a declivitayii se urmiregte - gi in aceastd faz% - si nu existe suprepunere intre curbese de racordare a elenentelor de profil i wertical gi curbels de recorders din planul de situatie. Pentru evitarea unor sstfel de suprapuneri, sau pentru imbundtitires po- “‘*ed niveletes in raport ou linia teremului, lungimes gi deolivitotes~36- ntelor de profil de trecere poate f1 modificath Sn limitele ad- mize; de azemenes in acelagiscop, poate fi modificats pozttia nivele. tei fn sone punctelor reconandete, positie care 2 fost aleask le sta bilirea punctelor I gi S ou ocazia ducsrii axei zero. Spr exenplu: cote 1a cere se reelizeasi traveraarea une ape importante; cote pali- erului le treverseree unsi oreste; alcituires niveletet in zona tune- lurilor; cota palierului statiei eto. Cind diferente de deolivitate intre dou elenente de profil aléturete ete mai mick sou egald ou 3fo (Aj< %o), nu se mei pune conditia de a fi evitath ouprapunerea dintre ourba de recordare a elementelor de profil din plan vertical ¢i ourba de racordare ain plenul de situati © atentie deosebité trebuie scordeté traversirit viilor ou ape curgi- toare; in aceste gone linie trebuie o& fie situath in rembleu, Dupl fixerea nivelotei, se determiné deolivitates naxiaX ou relatia: 1 + AF . 2000 aa) Sn care Oh represinté diferente de nivel intre extremititile elenentulut de profil, ier (este lungimes sceluiag element de profil. Aceasti valoare nu trebuie si depigeasck 15 0/00. In aceasté fazk nu vor fi completate rubricele de 1a besa profilulut in lung, intruoft, aga cum ae va vedes in continuare, etit traseu) pri- aitiv oft gi linie reprezentind cotele platformei o&ii (nivelets) vor au fort inbunitayiri, Mai deperte so trece 1s Subunktitires positie: relative dintre nivele- 44 91 linieterenulut, De aceasth daté, nivelete se considers f1x8") 91 oe urmiregte gisires unei noi poritii « tremeului primitiy (reapectiv « unet not pozifii pentru linia terenulut din profilul in lung). Aven de-a-face de fept cu o serie de aproximatii succesive pentru glsirea unei solufii eit mai corespunsitosre etit din punot de vedere #1 plenului de eituatie, eit gi din punct de vedere al profilului im lung. 13.3. Iebupdtagirile tresculut priaitiy. Deck in urme fixdrii niveletei se conatet& of intre punctele re- comondate nu aint reepictate fn totelitate cerintele avute in vedere le duceres exei zero gia traseului primitiv, (spre exeaplu: nu exist& com ponsare intre umpluturi 91 e&pituri; voluasle de siptturi gi volumele de umpluturi eint prea mari; au cate asiguratt indlyimes necesark 1a treceree EV -aosastE GE TEPFic este aproximativk decerece, prin modificares porities treseului in plenul de situatie, lungimes acgatuia se va modifica; drept urmare va exista o carscare modificare gi a niveletes~~ viilor; exist& suprapuneti intre curba de recordare din plen vertical 2 $i ourba de racordere din plenul de situajie; este depigitd declivita- nexind admis eto) se trece 1a operatia de imbundtitire a traseu~ tiv. qm cagul depagiris deolivitiyii maxine admise, in priaul rind ee a- nelisees& posibilitates de a desvolta traseul pe viile laterele (apre exeaplu: fig.IT.3); intr-o eatfel de situatie este preferabil ei se du- of 0 noud axk sero, De asenence este preferadil si se duck o noud axk sero gi etunoi otad aodifiodrile care se inpun 8 fi sduss traseului primitiv sint rdspindite pe tost& lungines traseului. Cind sodsticarine telor, printre care urmessi #0 procedeasi setfol: = Se duo perpendiculare pe traseul primitiv fn dreptul piohetilor, ve aona din profilui in lung in lungul efreia pozifia relativa dintre nive- letd gi linia trenului nou este corespunzitoare; - Pe eceate perpendiculare se fixeasi punctele ... 2', 3, 4° avind cotele - oitite pe plenul de situatis - egale ou ootele panctelor see 2y 3, 4 vee = edtite dim profilul in lung de pe linie representing cotele platforaes oii; au alte ouvinte, se poate spune: diferente de co- +4 dintre punotele (1) gi (1') situate pe suprafaze terenulut (puncte re- presentate pe planul de situatie) este egalX ou diferente de nivel dintre aiveleté gi linis terenulai luat& in dreptul punotului (1) din profilal in lung. Cind avem situayie din fig.II.5> (umpluturile sint in exces), punctele ... 2%, 3%, 4! ee represintd pe planul de situatie in amonte- le traweului primitiv initial (fig.II.5a), Gind sXpaturile sint in exo punctele reepeotive vor resulta Jn avel de treseul priaitiy initial; ~ Se modificd traseul primitiv pe portiunea dorit&: noua positie « tra- eulai primitiy trebuie #& treack aproximativ printre punotele ... 2',3', 4°, 54 40. om gf ofnd linia frint& care ar uni aceste puncte er represen- tao ax sero. Pe base nozlut treseu primitiy ee intocmegte un now profil in lung (suprapas ;eets profilul fn lung anterior). Dac& positie relativé # noii aivelete faye de linia terenului este corespunsdtoare gi decd nivelete in- aXyi reapect& condititle tebnice cerute se poate tree le kilometrarea de- fintté a treseulul prinitiv, le completarea datelor privind traseul in plan gi 1a completarea detelor in profilul fn lung. (£44.11,5), atunct, pentru gésirea pu: trece varianta looald s traseului priaitiyS*ITSt a 1 | | | Trs04d (q-39- Trageul primitiv urmeai a fi representet in plan conform preve- derflor STAS 3989/1 gi 3989/2, In fig.: reprezent&ri. a) Linie in ourb&é (ourbi 1a stinga o 4 le d) Indicator de deolivitate ge 4) Podey (demehia, dalat, boltit) a ney a! ob icten a oem er 7 Bh ch vidinie perma mn U Hepresoataren podurtlor 6 11.6 eint ardtate unele dintre U - unghiul dintre cele doud ali- niamente; R = reze curbei, fa a; T - tangenta, in m5 B - distante le virful ourbes (bi- jetoarea), in m; O ~ lunginea ourbei; UR-lungimea racordirii, fn a; V = vitesa maxini. 1 = declivitate; H = palier; Aysly © lunginile deolivitapiler, sa a, ou dous secinale 1a, Linge dubiz 1 = lumina, in m, ou dou secinelo Se serie felul podetului . L- lunginea podului, in m, ou dou aeoinale; By, Mp - numfru) desohiderilor, in = ou doud secimale; La podurile oblice, laturile de espit se deseneaz& inclinate fata de linie ferati. La podurile boltite se va in- dica lumina {n loo de deachidere,?rofilul in lung de studiu va f1 intoomit conform STAS 4958. In fig.II.7 sint ardtate rubricele care trebuieso completate, tar Sn fig.II.6 aint reprezentete semnele conven{ionale mai importante. es acseeae! | || | ee + saa Poste. Meometried Atinvoment curbe Dimensiunile rubrics in mm = PigeII.7. Pertea inegritd indick partes pe care se gé- gte olddirea fat& de axa oMii ferate, mer- gind in senoul oregterii kilometrajulut. Static intermediaré Km = positie kilometricd @ joantes primulut schiabator de ale t8 de 18 intrares 1 Teapectiv de la iegires din statie; ¥ - denumires static: sau a heltet; Lb = lungimea pletformei statie: sau a haltet >) Pietforma stayies sou a heltei In ambele cazuri, sensul kilometrejulud 1i- ee niet s-a consideret de la stinga 1a dreapta. I—_ ©) Gurd4 1s dreapta (1) gi ourbd le atinge (2).- ale ¥ ~ Se indict echivalarea és kilo- i metraj (pe figurd: — & ) Gee ~ Se ingroagé ambele linii care de~ a tT limiteasd rubriea ou distanta in- oo tre profiluri; indiod lunginea exeoth ® heoto- trului snormal (pe figurk:122,65 a) ‘tometru anormal (mai lung yu mat sourt) T= Tunelul.s. (se sorie denusiren); L - lungimea tunelului; tn a; iS Ka- positie kilometrioK « portalelor; la cfile fore! — tunelul I Sele ——$—_ *®) Tuner als V- Vieduotul .... (se sorie denumires); Sie 4 - desohideres, tn m (numkrul gi al- Tinea deschiderilor componente: Mydy ead wee Thi Ka -posigie kilometrick, AB~ cote apelor extreordineres 1) 2) Ail~ cote apelor mari; 3 - cote etiajuias, a &) Poduris ou cealea jos (1), ou cales le mijlee (2) gi ou ales wus (3),~ 42 - Ss ae ae P = pod boltit; is 3 4 - desohideres, in a; ~ 4B- cota apelor extraordinare; 4M- cota apelor mari; tb) Pod boltit E = cote atiajului. a ae ae de 9. 2 ». a 1) Pode: boltit (1), dalat (2), deschis (3), tubuler (4), 1 = lumina, in mj é - diemetrul interior, in ma. Pig.II.8. Ile4, Kilometrares definitivk » trasoului_ primitiv. In fig.II.9 este reprezentat ansenblul alektuit din cele dous curbe de recordare gi ourba aro de core de pe treseul definitiv preoun gi treseul primitiy 91 cercul de razé (Ren). Toosee cepinitie —Fretey prinihy Td Pig.I1.9.= 43 Drept curbe de racordare se folosesc, dupi caz, parsbole oubick sau parabole cubic’ SmbunXtatitd (12 accste curbe rampa suprainélgarit este Lintera). Innginea ourbei de racordare (Ig, din fig.11.9) ae alege in functie de viteza maximi de circulatie gi de raze curbei. In tabelul II.1. int date lungimile normale ale curbelor de racordare. Dac& lungimee curbet de racordare este sub valosrea /R? (@ se vodea tabelul 11.2), etunot drept curb’ de recordare se loge parabole cubick, iar dao scoseth va- losre cote depzit% atunei drept ourbd de racordare se alegs parabole oubio# imbundtayita, Souatia parebolei oubice este: x y. Bipe (15) Bouatia parabolei cubice imbun&tktite este: 3/2 2 Gey moa «fis Be] «a1.6) Retregores "a" (fig.1I.9) se calouleszd ou relays os oe » pentru parabola cubick gi ad pentru parsbole oubiod imbundts— ae (1.7) Un oaz partioular in cevace privegte alegores tipului ourbei de recor- dare {1 reprezinté curbele scurte, cind, la trecerea de 1a traseul primi- tiv le cel definitiv, intre punctele carscteristice (RC) gi (CR) nu rnf- ne o depirtare mai mare de 30 m; in acest caz trebuie a8 ee alesgi drept curb de recorders pa rabola "S" (1a aceast& ourbé de recordare suprainkl- {imea are o variatie in "S"). Kilometrarea definitiva a traseului proiectat se executé in dungul traseului primitiv. Spre deosebire de kilonetreree aproxinativi a traseului primitiv, despre care a fost vorba la peregreful 11.2, Sn oi sul kilometririi definitive se {ine seama de lunginea exact # ourbelor de pe traseul primitiv, Se procedeas& astfel: = Se stebilegte, prin misurare, pozitia kilonetric’ @ punctulul ceract Fistic (TI) fog% de pichetul anterior situat pe aliniementul Al, (f4g.11.9); pozitia punctului (TI) se gisegte misurind de la virful de unghi V pe directia alinianentului Al, distante T (tangenta ourbei);sySu ©p UOT UE FIAPiTaUyeddne eduwx Pusan erepsoOeI ep eqano orepea Uy ynae Ne-8 Y/By oZT op FxoU Tom exegTA nagtiod fyreTUTT C1e TIARA TRUZeTENe Bd -uoz areo nayued exepro0es op eqano oxepoa UE ynae no-G ATSNTOUT T/WH OZT OP BzZeITA ET RUA TBAT eoos|oL oL OL “OL fog 0G 0G OG OG 0G 05 O O coer les 9 59 59 keh Sb Sy sh Gy Sh sh Gh Sy oO cog }99 SS SS SS joS Sr OF OF Oy OY OF OF oY O oogzjoL 99 GG 9G |6S 9S OF oF g se se SE SE SE SEO o00gj°6 SB SL S9 [SL $9 SS 0S GE Of CF OE CE O€ OE O oot {Oot 96 9B OL foR OL $9 SS o Oy GE O€ 62 62 62 62 2 oogt|STE COT 06 08 |se SL OL 09 OS Sh OF CE BZ 82 G2 Be Bz oogt/Ozt SOT G6 Se |o6 GB GL S9 SS 0G oF SE M% Le LZ Le LEO oopt|SZT STI COT OG joot 0G 0B OL GG 0G OF GE O%€ 92 9e 92 23 2 ZO. oogT/SET OZT OTT G6 lOTT G6 SB SL 09 SS Sh OF GE % G2 Se Se oozt] OST CET OZT GOT ISTT SOT 06 08 G9 09 OS Sh OF OE Gz Fe ve ve yz oz 0 OOTT}OFT OST OCT SILIOCT CTT Cot GB SL 69 SS OS OF OE Gz Ee Cz Ee te €2 €2 o00t|OLT O9T ShT GzT loPT Szt SOT G6 08 OL 09 SG ob SE O% G2 2% 22 2% ee 22 006 JOLT S9T O9T OFT \ogT OPT OZT GOT 6 08 G9 09 Sh OF SE O% Te Tz Te te Te 0 00g O9T OGT|GLT OST GET OZT COT 06 GL 09 SS Sh SE OE GZ OZ OZ C2 C2 02 OL lOBT SLU GST GET STI COT 06 SL 09 OG Of O€ Gz Og GT ET 6T GI O e09 GLT G9T OST GCT STT COT G8 OL 09 0G OF O€ Gz OZ LT LT LT LT oss ogt srt G2l OTT 06 08 09 0G oF GE Gz OZ 9T OT OT 3 “9 or OPT OZT COT GB OL 09 0G OF OE OZ OZ QT IT Os Set $6 4 0g GT ST O ad Got 06 OL 09 oz ST ¥T PT 9T ese : oat oot Se $2 OZ ST EI ETO oot oat stt 66 SL Sz 02 ST ST 2t et ———— [Opt GET OCT GzTlozt GIT OTT GoT coT S6 96 SB 8 Sk OL $9 99 SS OG Sh OY se € SZ 0% Ga (a/ax) VZLIA SSvAYOOVY HC HOTSENNO STV STVRYON STIRIONNT TIT meas2 45 = = Pentru obtinerea pozitiel kilomstrice a punctului caracteristic (78), 1a poaitia kilonetricd a punctului (TI) se adaugi lunginea cal- culat& @ curbed are de cere (Cc); pozitia punetulut (78) pe aliniementul Al, se gisegte prin misurarea distantei T (tengenta) de la virful de unghi ¥, pe directie aliniomentului 41,5 = Se stabilegte pozitie pichetului uradtor situat pe elinianentul Al, 91 #0 continud hectonetrarea pind 1a uraitorul punot caracteristic, de la care mai departe operatiile de kilonetrare ee repeti. Incazul unghiurilor apropiate de 160° (cuprinse aproxinativ intre 175° 91 165°) pozifia trasoulul definitiy diferd mult tati Ge pozitia trasoului prinitiv, Din aceesté cauzi, tn cagul unor asemenea unghiuri de sbatere kilonetrarea se efeotueez& in lungul cercului de rezk (Rem). Cind aliniamentele Al, gi Alp sint paralele distanta intre ele trebuie sk fie egal cu: 2(Rem). 1600_1800 2000 251 274 = 294 Din cele prezentate rezult&’ c& pentru kilometrerea definitivé a tra- @eului este necesar s& fie determinste unele dintre elementele ourbelor ciroulare, gi de ssemenes, unele elemente ale ourbelor de racordare Gungimea gi felul curbei de racordare, retragerea *n").Pentrn celouldl glenentelor curbelor circulare ge pot folosi tabeluri ejuthtoare (apre xenplu: Indrumiitor topografie pentru cfi de comunicatie, autori: M.Co~ flea, Gr. Mitran, D.A. Sburlen) Za caloulul elementelor curbelor circulare se pornegte de la valosrea ragei, care @ fost aleas& la duceres traseului primitiv, gi de la unghiul de abatere dintre sliniamente, Unghiul de ebatere dintre aliniemente ur meazd a se determina grafic (fig.II.lo), pentru ce erorile si fie mini- m0. In cazul ourbelor eu unghiuri de abetere mari, pentru a ge misura, mai intit, unghiul respectiv de abatere gi spoi pentru @ ae putee stabili po- sifia punctelor ceracteristice (TI) gi (15) (prin misureres tangentei T de la virful de unghi ¥), curba respectivd se imparte in dou partiprin du- rea unei tangente auriliare. !wae 4 oe a Pig.II.10. 44 coapletarea rubrioit *ootele platforaes of{i* (f1g.I1.7) din profi« lal in lung, #© procedeas&é astfel: ~ Se Tizeasd cota paliorului statiei de le inceputul traseulus (stetie #ta stings), prin apreoiere (din profilal in lung care sate intocait 1a 30ard); > S spreciacé (tot dup reprezenteres 1a soar din prorilul in Lung) 7084 punotulat de 1a extreaitates din drespte 9 elementalui de profil #i- tust lingd palierul statiei; = fu formule 11.4, 90 oaloulcazd deglivitates acestui slenent de profi2; se refine ca declivitate velosres rotuajit&’ le doud secimale (pentru de- slivitates exprimat& in miimi); = Se stanileste exact cota extremité}ii din dreapta a primului elenent 3¢ orofid situat dupa palierul eta¢iei prin Sogulyires declivitati ou lune Since elomentulut de profil espectiv (inmultirea au se face cu rigia de i7cul;. Ca vertficare, outa obginutd pentru extremitates din dreapte + ssessatului de profil reapsctiy trebuie ef soreapundd ou valoeres citith le 22 s8eF& pe profilul in lung. I. oas afirmetiy, cote obtinuté sete tre uth rubrica “cotele platforme, afi”; y Se srsce is elementul de profil urwdtor, 1a care, 28 9: in ostul elec Sestului de profil anterior, este cuncsauth cota coreapunadtoars extresi- 78344 din stinga. Drept urmare, atit pentru acest element de profil aft et peatra urndtosrele, oaloulele aecesere aint similares, In felul sceste, den #5 cots palieruius prises statit # fost aleesd (prin oftira la soaré ia orof:20) im lung), oote stagiet urmltoare va resulte éia o oul im funegi= 47 deolivitdgile gi lunginile elese pentru elemente de profil internedie- rey evident, trebuie oa acesaté coth ef corespundé ou valores citité la soark din profilnl ip lung. “Insinte de a trece 1s completares cotelor pletformei oii pe lungi_ mea elomentelor de profil 1, de asemones, insinte do» trece 18 compl tare rubrioii “Aliniemente curbe" (fig.II.7) se recomandé ek se efectu- exe yorifiokrile profilului in lung; mai Amportante sint urmitoerel| Llp eb (11.8) Zl an (11.9) Ely + cary = b (41.10) In aceste reletii,€ , represint& lungimes elementului de profil "i", 4, - deolivitetea elementului de profil, h ~ diferente de nivel intre paliorele stetiilor care limiteas& portiunes pe care se efectucast veri- fioarea, L - lunginea traseulut (conform kilosetrajului), (14), - lungi- nea de traseu eituath in ourbi pentru ourba Cy fer (14)4(447) — rungi- aoe eliniamentului ouprins tntre duck ourbe slkturate, In anexh se presinti, pentru o distant& de oirouletie, profiiul in lung de studiu gi planul de situatie,= 48 - Capitotul Wr CALCULUL VOLUMELOR DE TERASAMENTE. LUCRARI DE ARTA.COSTUL LUCRARILOR. III.1. Calculul volumelor de sApSturd gi de umpluturi. PAminturite incflaite fm lungul traseului sint coezive gi au calitatea nijlocte™) tn ceea ce priveste folosirea lor ca material pen- tru executia terasamentelor, Crept urmare se poate considera cA pamintu- rile care vor rezvlta din sép¢‘ur. ver putea fi folosite integral la rea- lizarea rambleelor, De asemcnea se poate considera °& paminturile sdpote din grogile ce Smprumut (atunci cind este cazul™)) - = amplasate la distante de transport sub 1 km - sint corespunzitoare pentru ramblee, Deeltfel, inc& ae? fixarea pozitiei tra: eului primitiv fn raport cu axa zero gi respecyiv e saniei reprezentind cotele platfor- ei cAii in report cu linta tercanlui s-a admis ca posibild utilizarea integral a paminturilor care vor rezulta iin debleuri. Pentru determinurea costului lucrarilor de terasamente este necesar s4 se calculeze vo,unul sdpdturilor gi volumul umpluturilor. In acest scop, rai inti se deteraind suprafetele de umpluturd (S.,) 61 de sé@paturaé (Sy;) in dreptul piche,ilor "i", iar apoi, aplicind metoda a- proximatiwaé a distantelor aplii ile (formula III.1) sau metoda aproxi- pativd a mediei ariilor se calculeazé volumul de sépéturdé gi volumul de umplutura: : yi +4 og. ir (uIn.1 Semificatia mérimilor 5,, 4, 1, 4; este ardtaté in fig.IIT.1. *) caracterizarea este *douth conform STAS 7562 (a se veden tema) ™)yormele actuale prescriu ca, chiar la nivel STE, sd fie precizat, locul gropilor d Perea. In locul gropilor de imprumut laterale sau celor situate fara zonei, se reconand& executia debleurilor largite (cu léyimea largita la nivelul platformei cAii gi cu talu- zurile indulcite).~ ng - Fig.III.2 pot. sistematiza intr-un tabel de felul celui Tabelul III.1 Pentru calculul suprafetelor au fost intocuite graficele aju- titoare reprezentate In figurile III.2 1a III.7, corespunzdtoare lintel situate fn aliniament. La intoomirea profiluriler transversale s-au res- pectat prevederile STAS 3197/1, 3197/2 si 7582. Sa considerat o&, pen- ‘tru pamintul avut le dispozitie, inkltimea stabilaia taluzurilor™atit pentru debleuri oft s1 pentra ramblee, este de cca 6,00 mj pentru tnil- {imi ale taluzurilor mai mari de 6,00 # gi pind 1a cca 16,00 5 se considerat, ea mAsuri de asigurare a stabilitatii taluzuriler, realiza- x) Joqlinaree taluzuriler, attt 1a depeurt cit #1 10 reables, cate dea < TE im) erttevivevaense we we 7 2 fig) RAMBLEU 120% PERREPLECRR TERR ER ERR eR ee rsee128 a Na cot Nota inditimea stabi @ toluruiui la ramble: avind fig DI Inclinarea de [S$ #2 considerat de G0.m. RANBLEU 1,85 YeooF 6 7 6 9 NO’ Inaltimea slabila a taluzutus de rambieu avind inclinarea det: {5 s-a considerat de 60m. fig ITs RAMBLEU c= 10foomies” * oe Hei . DCELEU - te 0% "Esmee stoi 9 folevhy the od inchnore 600m £45, $-0 Con derdeae sighaghe. to eb vied ine Mim NOTA + Inditimea stabii4 a tohuzulu: ae debleu avind incinares de 115 50 conaiderat de 600m gms | DEBLEU-11*5 YouNOTA Inattimeo stobiti 0 tluruiut de"aebleu vind de 1:5 90 considera de §00m fig Ik? : DEBLEU 14: 7e0= 56 rea unei inclindri pe toaté indltinea taluzului de 1:1,75, Dimensiunite avute in vedere la determinarea suprafetelelor, corespunzdtoare unui trafic de peste 2 milicane tone brute pe an, sint prezentate fn fig. 3 $i III.9.. Santurile de scurgere de ling’ platforma nu stint ou~ Fig, TII.8 Fig, 111.9 prinse fn suprafeyele reprezentate fn grafice. Pentru inclinarea terenu- rat {n sens transversal cAii au fost luate tn considerare urmAtoarele va- lori: 0%, 5% gf lox. La aplicarea relatiei III.2, un caz special {1 reprezinta tre- gerea de la rambleu la debleu (seu de 1a debleu la rambleu), In acest cazuri, se considera, in mod aproximativ, c& in profilul corespunzitor Punctului W (fig.III,10) atit suprafata de debleu cit gi suprafata de rambleu este ould, Punctul M este punctul de intersectie dintre linia re- prezentind cotele platformes cAii g1 linia terenulut din profilul tn lung; punctul W este situat pe linia terenului, mai Jos, cu cantitatea 420,455 m, Pozitia punctului M poate fi determinata grafic (prin ci~ tire la scard din profilul fn lung) sau analitic, tinind seama de dis- tanta dintre profilurile "i" gi "i+l" gf de indltimile in ax ale ram bleulut 4 debleulut. Relatia III.1, in cazul cind inclinarea transversal tntre Profilurile "1" g1 "i+" este aceeasi, poate £1 aplicata - ca 51 in oa- zul zonelor situate numai fn debleu sau numai tn rembleu - dac& intre profilurile "1" s1 "141" se introduc profilurile ajutatoare 1, II, III #1 IV; In acest caz, pozitia acestor profiluri urmeszA a fi determinath conform detaliilor din fig.III.10, In mod aproxinativ, voluoul de terasamente din statii se poate determina prin inaultirea volumulut deterainat pentru linia directa cu nusdrul liniilor din stati— Morn tiey Fig.1II.10- 58 In urma fnausdrilor, din tabelul pentru calculul volumeler™”* rezultd volumul total al spéturilor (¥,,) 31 volumul total de umplu- wart (V,,). Dac ¥.,< V,, sint necesare gropi de tmprumut; drept urma- re voluml sipaturilor efectuate 1a realizarea liniei este egal cu Veys Deck Vyg>Vaue atuncd volumil sépaturilor sfectuate la realizarea trascului va fi V,,. La determinarea costului lucririlor de terasamonte se are fn vedere volumul de sépdturi care urneazd a se efectua la rea- 2izarea liniei; tn primul caz acest volum este egal cu V,, tar, fn cel de-al dotlea caz,cu Vy. III.2. Lungimea viaductelor si tuneluriior. Regiunea in care se proiecteaz& traseul dat prin tem4 fiind accidentaté&, la traversarea vailor adinci 91 la traversarea unor creste va fi necesar& executia de viaducte gi respectiv de tunelui.Lungimea acestor lucréri urmeazé a fi determinatd astfel Incft In punctul de tre- cere de la rambleul de acces la viaduct - respectiv de la debleul de a ces la tunel - costul realizarii unui metru linear de rambleu s4 fie e- gal cu costul unui metru linear de wiaduct gi, respectiv, costul unut metru linear de debleu sé fie egal cu costul unui metru linear de tunel (a se vedes fig.II.4 din capitolul Il $1 fig.I.16b din capitolul I), Pe baza experientei proiectantului, cistigata 1a proiectarea de lucrari similare gi pe baza cheltuielilor gantierelor la executia de lucréri similare, se poate efectua un calcul economic pentru deter- minarea lungiaii viaductelor gi respectiv e@ tunelurilor, Volum:l de um- pluturé pe metru linear corespunzétor wei fndltimi al: @ rambleulut im axd gi unei Inclindri date a terenului In sens transversal cdii se poate calcula folosing graficele din fig.III.2 la 111.4 iar volumul de sépaturé pe metru linear (fneinte de intrarea tn tunel) conform grafi- celor din fig.III,5 la III.7, Considerind coatul unui metru linear de viaduct cuprins Intre 17.000 1 25.000 lei, costul unui setru linear de tunel de 65.000 - 7e,oee lei ¢4 costul unui metru cub de terasamente de 35 - 75 lei, poate fi ilit& cu aproximatie lungimea viacuctelor 1 lungimes Teale x) Se cousideré cazal cind intre piintul fn stare natural (tnainte de fi sé ) gi pimfntul din raa>leul compact conform STAS 7582 Giferentele sint mici (accentabile) tn ceea ce privegte indesarea, may Lungises tunelulai se adsomré fntre portalul de intrars $4 2 ie degire, Pentra adinciaea trangeolor, ta dreptul porcalslon oe ) vind vedere iucrar; de conso: Sori gin)" "25" poate atege orientarie varsahes Reedy (Haart de- 59 - IIL,3. Lumina gi felul podetelor. Lumina podetelor (1a calea feraté podetele au lumina mai mich de 5 a) se poate stabili aproximatiy *) tm runctie de suprafata bazinu- lut de pe care apele se scurg la podet g1 fn functie de lungines vali (stabilirea marimii definitive a luminil podetelor uraeazd a fi fhouth in conformitate cu Normativul departamental pentru calculul hidraulic a1 podetelor - indicativ P.D.96.72). In fig.III.1] este ardtat modul de determinare a suprafetet dazinului pentru un podet; suprafata bazinului este cuprinsd intre pozi- Ha traseului fn plan, liniile de cea mai mare pantd ridicate din punc- tele B gi B, gi linia de separatie « apelor cuprins& tntre punctele ¢ #1. In raport ou suprafata S a bezinului, lumina se alege astfel™); - Pentru SS4 ha, se alege lumina de 0,60 ~ Pentru $ cuprihs tatre 400 ha ¢1 3eco ha, lumina se is egeli eu 6,17 VS Pigs III.12 x) Se au in vedere conditiile de teren intflnite fn lungul traseulut care se p teazé. %x) DiM-Lefterescu: Trasee de linti ferate, In: Rditara transperturilor #4 telecomunicatiilor, 1960.- 60 In functie de lungimea vAii, lumina se alege astfel: 1a 0 le 250 m lumina se 1a 0,60 mj = de 1a 250 1a 500 m, lumina se fa 0,70 m 1a 500 1a 1000 m, lumina se fa de 1,00 9; 1a 1000 1a 6000 m, 1a lumina de 1,00 = se adaugd cite un met-u pentru fiecare km de lungine a viii tn plus. Pentru podetele cu sectiunea de scurgere dreptunghiulara (po- dete deschise, podete dalate $1 podete doltite) lumina minima este de 1,00 m, pentru a putea fi ugor vizitabile, Pentru a putea fi-curdtate de depuneri, podeyele tubulare trebuie si aibe diametrul minim de lm, pentru lungimi sub 15m, si minim 1,5 @, pentru lungimi care depasese 15 a. Pentru fiecare pode}, lumina se stabilegte prin ambele proce- dee (dup& suprafate bazinului gi dup lungimea vaii); drept lumin& a po- degulut se alege valoarea mai mare, Indltimea podetelor voltite gi dalate se determina din doua condi¢it: = podetele trebuie sM fie accesibile pentru a putea fi curdta- te; din acest punct de vedere indltimea miniad este de 1,50- -1,80 mi; = intre intradoswl cheii boltil, respectiv tntre fata inferi- card a dalei gi nivelul apelor corespunzdtoare debitulul de caloul, trebuie si se asigure o fnAltime oiniad a spatiulut liber de 0,75-1,0 mj tndltimea podetului rezulta deci tn soest caz tn urma unut calcul hidraulic. Orientativ, pentru profilul de studiu, infltimea podetelor se poate alege intre 1,80 + 3,00 m (1a podetele boltite cu lumina mare Indltines are gi ca valori mari pentru a permite realizarea doltii). Felul podefulut se stabilegte tn fumctie de indltinea torasa- mentului de deasupra elemontulut principal de rezistenta (dala sau bolta). Pe baz& de studii tehnico-economice s-a stabilit c& pentru tndltimi de uspluturd, cuprinse intre partea supericard a podetulut 41 nivelul plat- forme cAii, pink 1a 2,00-2,50 m, podetele dalate sint mai rationale, tar pentru fndltimi ale umpluturii peste aceste valori, mai rationale atnt podetele doltite sau ovoidale, Pentru indltiai ale umpluturii de deasupra podetulut peste 2,00-2,50 m sarcinile permanente verticale mari Fezultate din groutatea terasazentului de deasupra ar conduce 1a sporires srosinii delet 1 1a un consum mare de ofel beton,TII.4, le ~ = Determinarea costului lucrarilor. Pentru determinarea costului varianted de cale ferat& proies- tate pot f1 luati in considerare urmAtori{ indict tehnico-economici de pret: Terasamente: Cind umpluturile se realizeazi din compensiri ta * profilul in lung costul unui m? de pAmint poate avea valor cu- 2. 3e 4a 5. 6. prinse intre 35 $i 75 lei in functie de distanta de transport. Strat de repartitie: Costul unui m este de 145-180 les. Santuri protejate cu dale prefabricate din beton: Costal unui wl de sant este de 180-240 lei. Ziduri de sprijin monolite: Costul unui m de beton turnat fa elevatie sau fundatie se poate considera heo-5oo lei. Podete: Felul 51 lumina podetulut Podet dalat de 1 = lumina Pode dalat de 2 = lumin& Podet dalat de 5 = luming Podet dalat de 4 m luming 'Podet dalat de 5 m lumind Podet evoidal de 1 = luminal Podey boltit de 1 Podey boltit de 2 Podet boltit de 3 Podet boltit de & Podey boltit de 5 Tabliere mctalice pentru poduri: Costul pentra tona de metal = pentru tabliere cu grinzi ou inimd plind 11.000 lei/tondj - pentru tabliere cu grinzi cu zibrele 10.500 lei/tond Greutatea scheletului metalic rezultd cu ajutorul formlelor de mai jos:L© lo 30 L + 1500 L > lo 55 L + 1250 [mere | ere | 3ezL<20 41 L + 1250 L > 3e 26 L + 1700 Obseryatit: a) Greutatea tablierului metalic rezultata cu formulele ante- rhoare se reduce dup cum urmeazd: = ou 15%, pentru tabliere alcituite din el sudate; - cu 5%, pentru tabliere alcdtuite din elemente partial su- date (exemplu la un tablier cu cale Jos: grinzile cali - lonjereat, antretoaze - sint din elemente sudate, tar grinzile principale din elemente nituite). b) Greutatea obtinuté cu relatiile anterioare se referd le tabliere metalice integral nituite, executate din OL 37, srinzi principale simplu rezenate, tntltimt constante (m » $5 le grinzt ou inind plind si b= £ 1a grinzi cu zibrele), @) Indio1s tennico-economici de pret stabiliti dupf relatitle Suterieare se referd la tabliere metalice cu deschidert pind 1a 60 p, 7. Infrastructurt (culetle gi pilele podurtior): costul unui 2? de beton In elevatie sau fundatie se poate considera de 4oo let, 8,, Viaduete: @ se vedea valorile de 1a paragreful III.2. 9. Tuneluris a se vedea valorile de la paragraful III.2, nte integral63 lo, Suprastructura liniei: sina tip 4o, de 15 m lungiae. L467 traverse de beton pe kilo~ lmetru gi priaal din piatri parth Sina tip 49, de 15 m lungime, 11760 traverse pe kilometra (1600 traverse de beton si 160 de lem) gi prisma din (2680 traverse de beton §i ko traverse de Lem 1.326 Costal, fn lei,pe duce! iSchimb&tor simplu tip 40, cu raza curbei pe linia fn abatere de 190 a, mth 1:9, cu ace jou artictlatie. Schimbator simplu tip 4 4 pe linia tn abatere de 300 m, tangenté 1:9 gi ace fiexibile III,5. Alegerea variantei optine. — Alegerea variantei optime se face pe baze unei comparari teh- nico-economice varientelor studiate. In acest scop este necesar si se determine princ: ii indica- tert tehnico-economict} aceytie pot 1 grupati dupé cum armeazd: 1, Indicator’ af traseulut: = lungines de constructie L,, in kas = lunginea de exploatare L, (determinaté pentru fiecare vari- anté Intre punctele extreme comune tuturor variantelor ce se comparé), in km; = cosficientul de dezvoltare el traseulut.- 64 = 2. Indicatori at liniei tn planul de Ssituatie: ~ lungimea sectoarelor de linie situate Im curba, fn km a ~ raza minimé, in = gradul de sinuozitate al lintet, in grade 1%; ~ sumdrul si felul punctelor de Sectionare, 3. Indicatori ai liniet tn rofilul in 1: ~ lungines liniei tn palier, in km gi in x; ~ lungimea liniei tn declivitate, in km gi tn Bs ~ rezistenta caracteristica, in kgt/tf; ~ gradul de folosire a rezistentei caracteristice tn x, 4. Indicatori ai volumului iucrarilor de executis: ~ volumul lucr4rilor de terasamente, fn total $i pe kilometrul de linte, tn =? 91 respectiv tn =°/ka; ~ volumul lucrarilor de arta; ~ num4rul podurilor Bijlocii $1 mari 51 lungimea lor totala a pe kilometrul de linte, ~ numdrul podetelor, lungimea lor totald gi pe kilometrul de Linde; ~ tumdrul tuneluriler, lungimea lor total& gi pe kilometrul de linte, 5. Indicator’ tehniot de exploatare ailiniei: ~ viteza miniad de circuletie, in km/h; ~ lungimea virtuald, tn ambele senauri de mers in kx; ~ Fampa echivalenta fn ambele sensuri de aers; ~ luerul mecanic a1 fortelor de rezistenté, in ambele sensuri de mera, tn the; ~ tndlfimea de lucra hotaritoare, in ambele in a ~ capacitatea de circulatie, tn perecht trenuri directe de marti pe zi ~ Capacitatea de transport, fn tone/an. 3. Indicators economic: ~ yelumil cheltuielilor de investitie, in le1,total si respec- tiv pe ktlometrul de linie; 7 volumil cheltuielilor anuale de exploatare, in lei; ~ pretul de cost de transport, In lei/tkn, msuri de mers, Tiraj: 10 _exemplare Eedat muitiplicare: mai 1976 Corectat: Autorul Dactilografiat: Detegan Elena Desen: Eftinie Mamela Multiplicat fn atel.de reprogratie IGB Cda 391/976