Mihai Eminescu a fost un istoric de geniu , cu o imensa si cutremuratoare capacitate de a vedea, n profunzime

lumea, existenta si fenomene sociale, politice si economice ale vremii sale.

M-am ntrebat de ce oare el, Eminescu, nu a scris o singura poezie referitoare la Razbiul de Independenta,
atunci n 1877- 1878, ceva asemanator lui V.Alecsandri....
Pentru ca a nteles ca n 1877, am facut o mare greseala: am intrat n razboi de partea rusilor cnd armata
acestora era nvinsa peste Dunare, am avut cheltuieli si pierderi de razboi enorme, contributia esentiala la
aceasta victoria au dat-o taranii romni, talpa de jos a tarii, cu un numar imens de morti... peste 100.000 Nu au
dat-o nici rusii, nici politicienii romni, sau clasa de sus, superpusa, profund corupta, lipsita de valoare, (ca si
astazi) si imorala, cum o numea Eminescu.
Pentru ce s-au jertfit atunci acesti tineri romni n Razboiul pentru Independenta ? Ca Basarabia sa ramna n
continuare la rusi, iar pe acestia sa nu-i mai putem scoate din tara? Acesta a fost cstigul tinerilor care si-au dat
viata pentru Independenta tarii. Da, dupa acest Razboi ne-am reluat, ne-am adus la pamntul mama al Tarii
Dobrogea, care si asa, prin prabusirea Imperiului Otoman n deceniile urmatoare ar fi revenit acasa.
Dar ce ar fi trebuit sa facem?
Ar fi trebuit sa ne fi aliat cu turcii mpotriva rusilor ca sa ne fi cstigat Basarabia, cu conditia ca dupa razboi
turcii, sa ne redea Independenta si Dobrogea. Acesta ar fi fost un exemplu de geniu politic !
Sau dupa ce Carol I a primit celebra telegrama, de la Ducele Nicolae, prin care acesta i cerea ajutor, caci altfel
armata ruseasca ar fi fost zdrobita, sa nu ne fi grabit, neinspirat, sa le sarim n ajutorul rusilor, ci sa le fi pus
conditia, ne dati napoi Basarabia sarim n ajutorul vostru si va salvam, nu ne dati Basarabie nu sarim n
ajutorul vostru, ba chiar ne aliem cu turcii.
Dupa Congresul de la Berlin din 1878, cnd Basarabia a fost oferita pe tava Rusiei, revolta lui Eminescu, acest
genial patriot, atinge paroxismul. Agentii Ohranei tariste si intensifica urmarirea lui, dupa cum arata arhivele
de la Sankt-Petersburg.
Germania dorea sa atraga Regatul Romn prin intermediul Vienei. Rusia avea interese opuse n regiune. n
1883, Alexandru de Battenberg, principele Bulgariei, este nlaturat, iar Stambulov a propus ncoronarea lui
Carol I pe tronul de la Sofia. Viena dorea acelasi lucru, pentru ndepartarea Bucurestiului de Transilvania.
Rusia proiecta un nou regat, alcatuit din Bulgaria, Rumelia, Macedonia si Dobrogea.

Filozoful i eminescologul Constantin Barbu, cel care i-a dedicat ntreaga via salvrii operei
eminesciene, scoate la lumin noi documente i mrturii monumentale: Jurmntul necunoscut al lui
Eminescu, din 1 octombrie 1884 i Codex Aureus Dacoromanorum, carte ce se nfieaz n 20 de
volume, avnd aproape 10.000 de pagini cu documente ce privesc istoriile populaiilor de pe teritoriul
marii Dacii i Romniei actuale de la anul 500 .e.n pn astzi.

Arhivele prezint documente noi care schimba din temelii biografia lui Eminescu. n ceea ce privete
Codex Aureus Dacoromanorum, este comparabil n istoriografia Romniei cu Documentele Hurmuzaki,
la care s-a lucrat aproape 100 de ani, de la Eminescu pn la Iorga i dincolo de Iorga. Este o carte de
rememorare i refundamentare a destinului rii, spune filozoful Constantin Barbu.

n Codex sunt adunate documente, mrturii, acte, hri, manuscrise, comentarii i interpretri celebre
privind teritoriul i populaiile Romniei care ar putea susine ideea c Romnia este centrul vechii
Europe (Marija Gimbutas) sau miezul strvechiului Imperiu Arian (dup tefan din Bizan). Codex
Aureus Dacoromanorum prezint mrturii istorice, scripturale, culese din arhivele romneti i strine,
din Sankt Petersburg, Vatican, Roma, Constantinopol, Paris, Viena, Veneia, multe dintre ele inedite,
mai adaug Barbu.
Revolutia sociologica din nvatamntul superior care a avut loc dupa 1990 a adus azi la putere n
Romnia studiosi care fac alergie la auzul cuvntului natie - nationalism si sunt gata sa puna mna pe
constitutie si s-o aplice asa cum vor ei, cnd aud cuvintele : Dacia, traditie, patriotism; asa ca Eminescu
nu mai poate exista n aceasta Tara a dnsilor. Din punct de vedere politic, azi, pentru adevaratii
intelectuali romni Eminescu pare a fi irecuperabil.

Pentru ei, Eminescu nu ne mai poate aparea dect ca exasperant de nvechit. Or, se stie, supremul
argument mpotriva cuiva, azi, este sentinta esti nvechit. Iar cultura romna din ultimii ani, n lupta
pentru ntegrare euro-atlantica, nu se doreste dect sa se scape de tot ce este nvechit. Pentru nevoia
de chip nou a tinerilor care n cultura romna de azi doresc sa-si faca un nume bine vazut n afara,
Eminescu joaca rolul cadavrului din debara. (H.-R. Patapievici, Inactualitatea lui Eminescu n Anul
Caragiale n Flacara, nr. 1-2, 2002, p.86)

Si totusi pentru noi, cei ce nu vrem sa facem parte din categoria favorizata a intelectualilor romni de
azi, crezul si, implicit, ndemnul lui Eminescu ramne, peste timp, ca un memento sculptat n cuvinte
nemuritoare a caror semnificatie este la fel de actuala acum, asa cum a fost n secolul trecut: n
Romnia totul trebuie dacizat.

Eminescu, alaturi de poeziile care i-au dat locul de frunte n literatura noastra, a avut o vasta activitate
de ganditor, istoric si ziarist. Mi-am ndreptat atentia asupra ntregii lui activitati, ntrucat are legatura cu
ideea nationala si l-am studiat pe Eminescu ndragostitul de neam si tara, evocatorul trecutului nostrum
istoric maret, optimistul care traseaz caile pe care neamul trebuie sa tinda spre a deveni un factor de
ordine si de civilizatie la gurile Dunarii, dar si pe criticul nendurator care a scos n evidenta tarele vietii
noastre politice si sociale si a biciuit tot ce i se parea primejdios pentru viata naiunii.

Reactualizarea ideologiei lui Eminescu a dat nastere la reactii puternice si azi.

Unii l-au socotit pe Eminescu prea putin nationalist, altii - prea mult obsedat de ideea nationala. Pe
vremea studiilor la Viena i se arunca acuzatia de cosmopolit si vandut strainilor, la una din adunarile
Societatii Romnia Juna, chiar si Hasdeu, n articolul sau din Columna lui Traian (23 august 1871), l
socoate pe Eminescu cosmopolit. Ceea ce-i mai interesant e ca dupa moartea lui, desi era usor sa i se
cunoasca activitatea politic, istoric si ziaristica ntru apararea cauzei nationale a Romnilor din Ardeal,
din Bucovina, din ndepartata Macedonie, desi la ndemana oricui era Scrisoarea a lll-a ori Doina, lui
Eminescu nca i se mai aduce acuzatia de-a fi fost prea putin nationalist.

Sa nu uitam ca n 1881 Eminescu a declarat ca : n Romnia totul trebuie dacizat, n perioada n care
N.Densusianu ncepuse sa lucreze la volumul Dacia preistorica lucrare n care alaturi de arheologia
materiala, disciplina istorica riguroasa, el va ntroduce, pentru prima oara, si arheologia spirituala din
multimea de marturii scrise ale antichitatii greco-latine, asociind, probe gasite la mii de ani sau la mii de
kilometri distanta.

Marele nostru poet, politician si istoric national Mihai Eminescu a nteles importanta istorica si
contributia inestimabila a Daciei si a regilor ei n evolutia societatii noastre.
Eminescu un Istoric ?

Eminescu mbratiseaza cu dragoste trecutul stramosesc, evoca figurile marete neamului, mprejurarile
de viata, se lasa biruit de contemplarea

ruinelor ramase marturie ale trecutului nostrum mre pe car-l aduce n prezent:

Mai sta-nradacinata-n munti de piatra,

Cu murii de granit, cu turnuri gote,

Cetatea-mi veche Sarmisegetuza?"

Daca n tinerete Eminescu e mandru de originea noastra latina, vorbind totodata cu deosebita dragoste
de eroicul popor dac, n ultimii ani, 1881, declara ca n Romnia totul trebuie dacizat!. Poporul dac
formeaza subiectul ctorva opere literare ale lui Eminescu ramase neterminate. ntr-o poezie numai
schitata, el vorbeste de glorioasa rezistenta si moarte a lui Decebal si a tovarasilor lui; n alte poezii
neterminate se vorbeste, de asemenea, de eroismul Dacilor, ntr-un manuscris se afla planul unui poem
n patru cnturi intitulat "Decebal".

n Daci el vede un popor plin de noblete, de iubire de patrie si de libertate: Era un popor brav acela,
care-a impus tribut Romei. Era un popor nobil acela, a carui cadere te mple de lacrimi, iar nu de dispret,
si a fi descendentul unui popor de eroi, plin de noblete, de amor de patrie si libertate, a fi descendentul
unui asemenea popor n'a fost si nu va fi rusine niciodata".

Personal cred azi ca a fi Dac nu este o calitate, ci un dar.

Nu alegem sa fim daci, ci ne nastem daci.