Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 Colecistita
2 Colecistita
PROIECT DE ABSOLVIRE.
COLECISTITA ACUTA
Indrumator: Candidat::
Prof. Flori Stefanescu Radita Marian
Colecistita acuta este una din cele mai frecvente boli, una din cinci persoane este internata
cu aceasta boala. Studierea amanuntita a bolii, determinarea factorilor favorizanti este o cale
de combatere a mbolnvirilor "
PLANUL LUCRRII
Bila hepatica este alcatuita din 97% apa si 3% substante organice si anorganice.
Substanele organice: in proporie de 2,4% sunt reprezentate de numeroi compui:
acizi si sruri biliare, pigmeni biliari, colesterol si diferite grosimi.
Substanele anorganice: in proporie de 0,7% sunt formate din sruri de Na, K, Mg si
Ca (bicarbonati, fosfai si cloruri).
Acizii biliari si srurile biliare joaca cel mai important rol in digestia si absorbia
intenstinala, se gsesc in proporie de 1% si reprezint cel mai important constituent al bilei.
Srurile biliare sunt reprezentate prin glicocolat si taurocolat de sodiu care provin din
combinarea acizilor colic, chenodeoxicolic si licocolic, cu aminoacizii glicolul si taurina,
formndu-se acizii biliari glicolic si taurocolic care cu srurile de Na dau srurile biliare
amintite.
Srurile biliare manifesta o aciune asemanatoare detergenilor, scznd tensiunea
superficiala a particulelor mari de grsimi si determinnd astfel fracionarea sau
emulsionarea lor in particule foarte fine. Prin emulsionare suprafaa de contact a grsimilor
alimentare cu lipaza pancreatica devin mai mari, ceea ce accelereaza procesul de
descompunere enzimatico-hidrolitica a acestora. De asemenea se considera ca srurile biliare
au proprietatea de a activa lipaza pancreatica. Aceste sruri formeaza cu grsimile compleci
coleinici solubili in apa, permind astfel absorbia grsimilor si a vitaminelor liposolubile A,
D, E, K si F.
Tot aceste sruri au rol laxativ, stimulnd peristaltismul intestinal, menin echilibrul
florei microbiene a intestinului gros, combtnd mai ales flora de putrefactie . rol
antiputrid.
Un alt rol al srurilor biliare este acela de a stimula formarea insasi a bilei rol
coleretic.
Pimenti biliari: reprezint produsii de degradare ai gruprii proteice din molecula
hemoglobinei. Ei sunt aceia care dau coloraia bilei. In bila exista doi pigmeni biliari si
anume bilirubina care se gaseste in cantitati mari si bilirubina care se gaseste in cantitati
mici. Bilirubina este un produs de oxidare al bilirubinei. Bilirubina existenta in plasma
sanguina circula combinata cu globulina sau cu o albmina. La nivelul celulelor hepatice, ea
este desprinsa de aceste proteine, cuplata cu acidul glucoronic, dupa care se varsa in calculii
biliari, iar de aici trece in intestin prin caile biliare extrahepatice.
Pigmentii biliari nu au rol in digestie, ei fiind produi de degradare care se elimina prin
fecale si urina, da bilei caracterul de a fi un produs de excreie.
Colesterolul: este substanta din care iau natere acizii biliari, ca si srurile, pigmentii
biliari, colesterolul din bila este in parte eliminat prin fecale, in parte reabsorbit in snge din
interiorul venei porte, ajungnd astfel din nou in ficat (este asa numitul ciclu entero-hepatic al
srurilor biliare, ale pigmentilor biliari si colesterolului). El nu are rol in digestie.
4. SIMPTOMATOLOGIE
5. DIAGNOSTIC
a) paraclinic si de laborator
1. HLG: in formele necomplicate, leucocitoza crescut pna la 15000 elemente/mm3.
Creterea leucocitozei peste 20000 elemente/mm3, semnifica existenta unei complicaii.
2. Bilirubina: testele funcionale hepatice nu se modifica dect in rare cazuri, cnd procesul
inflamator invadeaza patul vezicular biliar si cnd parenchimul hepatic al acestei zone
este invadat de procesul necrotic pericolecistic.
Hiperlibilirubinemia cu predominenta bilirubinei directe se inlneste numai in cazurile
asociate cu calculoza coledociana sau cnd procesul inflamator cuprinde si coledocul
3. Enzimele: transaminazele serice sunt crescute in cazurile in care colecistita acuta
evolueaza cu icter. Amilazele serice si urinare sunt crescute mai ales in cazurile in care
colecistita acuta evolueaza concomitent cu o pancreatita acuta.
4. Examenul radiologic: radiografia abdominala pe go poate evidenia calculii radioopaci,
vezicula de porelan, bila calcica, calculii in ilcon, aer in arborele biliar (in caz de fistula
biliodigestiva). In colecistita enfizematoasa se constata o imagine gazoasa att in lumen
ct si in peretele vezicular.
Examenul radiologie nu esje indicat in puseul acut. Se mai poate efectua colangiografie,
laparoscopie.
5. Ecografia colecistului si a cailor biliare reprezint unul dintre examenele cele mai
valoroase in stabilirea daignosticului de litiaza. Acuratetea rezultatelor sale este cert mai
buna dect colecisto sau colangiografiei. Ecografia romne frecvent singura investigaie
paraclinica disponibila pentru bolnavii cu colecistita acuta. In plus ea poate furniza date
privind vezica biliara, starea hepatocoledocului si asupra modificrilor pancreatice.
6. Electrocardiograma: efectuata in puseul acut evidentiaza frecvent modificrile
tranzitorii de faza terminala ST-T ce pot pune uneori problema diferenierii de un infarct
de miocard cu simptomatologie atipica.
7. TRATAMENT
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical poate fi efectuat in trei situatii:
a) de urgenta: operaia este urgenta necesara in aproximativ 10% din cazuri si se adreseaza
acelor pacieni ce prezint la internare o complicaie a colecistitei acute. Operaia de
urgenta poate fi efectuata numai in cazul complicaiilor (perforaie, interventia colecisto-
pancreatica etc.) dar si in cazul in care colecistita acuta progreseaza rapid spre o stare
toxica.
b) interventia precoce: in majoritatea cazurilor se efectueaza o operaie precoce in
primele 72 de ore de la internare. Acest interval este necesar pentru precizarea
diagnosticului, stabilirea unui bilan elementar al satrii bolnavului, iar pentru clinicile fara
profil de urgenta, ameliorarea condiiilor operatorii. De asemenea, tratamentul preoperator
antispastic, antibiotic si echilibrarea hidroelectrolitica amelioreaza simpromatologia si
starea generala a bolnavului. Sunt de evitat interveniile de dincolo de 10-12 zile cnd
leziunile inflamatorii pericolecistice tind sa se organizeze fibros, interventia devenind
dificila si ntrziata.
c) Intervenia ntrziata: o operaie poate fi rezervata unor pacieni ce prezint o
simptomatologie mai blnda de colecistita acuta dar are concomitent alte tare majore
asociate. In aceste situatii operaia este temporizata pentru a corecta celelalte afeciuni si
micora riscul operator. Trebuie prezizat ca daca atacul de colecistita a fost sever, ele
influeanteaza nefavorabil in sensul decompensarii si celorlalte afeciuni: in aceste cazuri se
supune desigur o interventie chirurgicala precoce.
Tot o operaie ntrziata se recomanda pacienilor ce se interneaza cu simptomatologie
uoara si confuza de colecistita acuta si la care diagnosticul nu se clasifica de la nceput.
Colecistectomia ntrziata se efectueaza dupa resorbia fazei acute, adica la 6-8
sptmni dupa criza iniiala. Aceasta abordare a abolii necesita doua spitalizari, o perioada
mai lunga de incapacitate de munca, ce nu scade semnificativ martalitatea fata de operaia
precoce.
Obiectul principal al tratamenului chirurgical este colecistectomia. Colecistectomia
rmne o operaie de excepie facuta in mprejurri critice, la bolnavii vrstnici, la care
cantitatile de anestezie nu permit prelungirea unui act operator ce dureaza de obicei sub 30 de
minute.
Interveniile chirurgicale in colecistita acuta pot fi sistematizate astfel:
a) colecistectomii
b) colecistectomie si interventie pe calea biliara principala fie prin drenaj biliar extern, fie
prin papilosfincterectomie, drenaj transcutan, transhepatic al colecistului
(microcolecistostomii), colecistectomii celioscopice.
c) colecistostomii
Cel mai frecvent in clinica ne ntlnim cu prima situatie, in care necesara este simpla
colecistectomie.
In colecistita acuta este preferata calea de abordare cea mai comoda adica cea sub
costala, cu toate ca nu rare ori, mai cu seama cnd diagnosticul este cert sau se bnuiete si o
pancreatita, se alege calea mediana.
8. Profilaxie
Ingrijiri generale
nainte de operaie impunem pacientului un repaus psihic si intelectual. Se fac ngrijiri
igienice ale tegumentelor si mucoaselor prin: efectuarea dusului, taierea unghiilor,
pieptanarea parului, schimbarea lenjeriei de corp, si evacuarea intestinelui prin efectuarea
clismelor.
Se urmresc si se noteaza in foaia de observaie funciile vitale: puls, respiraie,
temperatura, T.A. Se instituie repausul in alimentarea pacientului.
Se vor efectua testelle de laborator, recoltam snge pentru hemocultura, grup, Rh, timp
de sngerare, timp de coagulare. Recoltarea se va face steril, vacutainerele vor fi etichetate cu
numele pacientului si secia, iar apoi vor fi duse la laborator in timp ct mai scurt, de unde
vom lua rezultatele dupa efectuarea investigaiilor. Pregatirea regiunii cmpului operator
Pacientului i se face indepartarea pilozitatii din regiunea cmpului operator cu grija
pentru a nu-i produce rani. Se face spalarea cu apa si spun a zonei unde va avea loc operaia.
Dupa splare se face dezifectia zonei cu alcool 70 .
Pentru a izola cimpul operator se pun comprese sterile, aceasta izolare facndu-se cu 24
de ore naintea operaiei. nainte cu 12 ore de operaie pacientului i se impune un repaus
alimentar total, tot cu o zi nainte se face golirea intestinului prin clisma evacuatoare, iar acest
lucru se repeta si in dimineaa din ziua operaiei. Pentru pregatirea pacientului este nevoie:
sa-l imbracm intr-o camasa curata, ii indepartam proteza dentara, bijuteriile, lacul de pe
unghii, rujul de pe buze si ii facem golirea vezicii urinare. Ianinte de transportul la sala de
operaie se administreaza medicatia preanestezica cu mialgin, fenobarbital. Transportam
pacientul in sala pe brancard si stam lng el in timpul poziionrii pe masa de operaie si in
timpul pregtirii cmpului operator.
f) tot asistentei medicale ii revine si sarcina ca bolnavul sa fie ngrijit si dupa terminarea
actului operator.
Pentru nceput pregtim camera si patul, apoi pregtim materialele necesare transfuziei,
materialele necesare in vederea reanimarii postoperatorii cum sunt: sursa de O2,
aspiratoarele, sondele de aspirat. Se vor mai pregti materialele pentru supravegherea
funciilor vitale: termometru, tensiometru, borcane pentru diureza.
Dupa ce camera a fost ptegatita, aducem pacientul de la sala pe brancard nvelit cu
cearceaf si patura, pacientul fiind aezat in decubit dorsal cu capul intr-o parte. Transportam
pacientul fara zdruncinturi si supraveghem la pacient, eventuala apariie a cianozei,
supraveghem pulsul, respiraia, apariia vrsturilor, perfuzia si sonda vezicala. Instalam
pacientul in pat in decubit dorsal cu capul intr-o parte. Se verifica poziia acului in vena,
funcionarea sondei vezicale, a drenurilor care vor fi racordate la colector.
In continuare bolnavul este supravegheat ndeaproape pn la apariia reflexului de
deglutitie , de tuse, a reflexului faringian si corneean si revenierea strii de contienta.In
ngrijirea pacientului postoperator mai intra: supravegherea pansamnetului, schimbarea
poziiei bolnavului din doua in doua ore, ngrijirea mucoasei bucale, evacuarea vezicii urinare
si asigurarea somnului linitit al bolnavului.
Buzele se ung cu vaselina, iar mucoasa bucala se terge cu tampoane umezite in soluii
diluate de bicarbonat de sodiu si acid boric. Asigurarea somnului este infaptuita de condiiile
din camera: semiobscuritate, linite si de administrarea unui hipnotic slab seara, inainte de
culcare.
Prevenirea escarelor se face prin: schimbarea poziiei pacientului, igiena riguroasa,
badijonari si frectionari cu soluii alcoolizate pe zonele de compresiune si pudraje cu talc
mentolot tot pe zonele de compresiune dupa ce acestea au fost spalate si bine uscate. Pentru
prevenirea complicaiilor se urmrete diureza, pansamentul, faciesul (apariia paliditatii),
prezenta transpiraiilor reci, prezenta insuficientei circulatorii sau respiratorii.
Dupa trezire, pacientul poate prezenta o stare de agitatie si poate sa-si smulg
pansamentul, de aceea acesta trebuie imobilizat. In continuare trebuie supraveghete funciile
vitale: pulsul si respiraia care trebuie sa fie ritmice si regulate. In cazul in care apare o jena,
aceasta poate insemna o incarcare bronsica deci se impune sa fcem o aspirare bronsica. Cnd
pulsul devine filiform, atunci inseamna ca s-a produs o hemoragie, si trebuie sa corectam
hipovolemia prin administratea de soluii prin perfuzie. Pansamnetul trebuie verificat ca
acesta sa fie la locul lui, sa fie uscat, iar daca apar serozitati sau snge atunci anunam
medicul.
2. STUDIUL PE CAZURI
CAZUL NR. 1
I. Prezentarea cazului
Domnul MS, in vrsta de 21 de ani, cu domiciliul in Bucureti, de profesie student, este
internat in spitalul de urgenta in 26 mai 2012, cu diagnosticul de colecistita acuta litiazica.
La internare bolnavul afirma ca prezint dureri in hicondrul drept, greuri, vrsturi,
febra 38,5 C. La examenul obiectiv se evidentiazcypontracturcL musculara si durerea
provocata in zona colecistului
In urma examenelor clinice si de laborator la data 27 mai 2012 se intervine chirurgical
realizndu-se colecistectomie.
Examenul obiectiv:
Stare generala: Alterata
Stare de contienta: Prezenta
Facies: Palid
Tegumente si mucoase: Palide
Respiraia: dispneeica cu raluri bronsice: 22 r/min
Zgomote cardiace ritmice 87 batai/min, T.A = 130/90 mm Hg
Vrsturi alimentare, contractura musculara, si hipersensibilitate la atingerea peretelui
abdominal, meteorism.
Glob vezical
NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a respira
2. nevoia de a-si menine temperatura corpului in limite normale
3. nevoia de a se alimenta si hidrata
4. nevoia de a elimina
5. nevoia dea fi curat
6. nevoia de a se odihni
CAZUL 1
PLAN DE NURSING
NGRIJIRI POSTOPERATORII pe parcursul a 3 zile ale domnului M.S. de 21 ani
Nevoia Diagnosticul Obiective Interventii Evaluare
fundamental Autonome Delegate
a
Nevoia de a Pacientul prezint Meninerea - Urmresc amplitudinea si frecventa - pacientul a fost aezat in
respira dificultate in libera a cailor respiraiei si notez in F.O valorile poziie semiseznda,
respiraie datorita respiratorii constatate; poziionarea adecvata unei
obstructiei cailor superioare - Poziionez bolnavul in vederea respiraii mai silenioase,
respiratorii de ctre Asigurarea unei obinerii unei mai bune respiraii, dispneea fiind diminuata;
secreiile traheo- respiraii poziia semiseznda; - in urma exercitiilor respiratorii,
bronsice abundente, eficiente - aspir secreiile pt.a uura respiraia pacientul afirma ca respiraia s-a
manifestate prin: bolnavului; normalizat R=18r/min
dispnee, raluri - instruesc bonavul in vederea efecturii
bronsice si exercitiilor de gimnastica respiratorie;
R=22r/min - invat bolnavul ca atunci cnd tuete
sa elimine sputa in tavita renala;
- colectez si urmresc caracterele sputei.
Nevoia de a Stare febrila Scaderea febrei - Masor si notez temperatura si o notez La indicaia - Am notat parametrii vitali in
menine T=38,5C si Eliminarea in F.O medicului F.O.: puls, T.A., R, T, si diureza;
temperatura transpiraii reci transpiraiei - Mosor funciile vitale si notez in F.O. administrez: - Masor si notez cantitatea de
corpului in datorita procesului - Asigur o temperatura adecvata in antitermice: lichide ingerate si eliminate;
limite normale infectios camera, si o imbracamite lejera algocalmin 1 - Temperatura din camera=20C,
- Administrez o hidratare corecta a fiola i.m, si - Am asigurat igiena
bolnavului orala si parenterala pt indometacin tegumentelor si mucoaselor
evitarea deshidratrii; supozitoare
- Schimbarea poziiei pacientului din 2 antibiotice:
in 2 ore pt evitarea complicaiilor ampicilina 500
pulmonare mg
- Schimbarea lenjeriei de corp ori de
cte ori este nevoie
Examenul obiectiv:
Stare generala: Satisfacatoare
Stare de contienta: Prezenta
Stare de nutritie: Buna
Facies: Terifiant
Tegumente si mucoase: Palide
Respiraia: 15 r/min
T.A = 120/80 mm Hg, P= 73 batai/min,
G= 69 Kg
Abdomen: contractura musculara, este dureros la palpare in hipocondrul drept si epigastru.
Diureza: mictiunifiziologice
III. Problemele pacientei preoperator
NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a comunica
2. nevoia de a bea si a mnca
3. nevoia de a se odihni.
4. nevoia de a fi curat
CAZUL 2
PLAN DE NURSING
NGRIJIRI PREOPERATORII pe parcursul a 3 zile ale doamnei A.M. de 39 ani
I. Prezentarea cazului
Doamna P.C., in vrsta de 42 de ani, cstorit, cu domiciliul in Bucureti, de profesie
invatatoare, se prezint la Spitalul de Urgenta in 03 martie 2012 ora 18, si este internata in
secia de Chirurgie cu diagnosticul de colecistita acuta.
In urma interviului, bolnava acuza dureri in hipocondrul drept, greaa, vrsturi, pirozis,
eructatii, frison, balonari postprandiale si scaune diareice.
La examneul obiectiv se evidentiaza contractura musculara si diareea. La internare s-au
masurat T.A. = 130/90 mmHg, P=82 batai/min, G=70 Kg, R = 18 respiratii/min si T= 38,5C.
II. Culegere de date
Nume si prenume: P.C.
Vrsta: 42 ani
Sex: Feminin
Stare civila: Cstorit
Limba vorbita: Romna
Religie: Ortodox
Rasa: Alba
Examenul obiectiv:
Stare generala: Alterata
Stare de contienta: Prezenta
Stare de nutritie: Buna
Facies: Palid
Tegumente si mucoase: Palide T=38,5C
Respiraia: 18 r/min
T.A = 130/90 mm Hg, P= 82 batai/min,
G= 70 Kg
Pacienta prezint contractura musculaturii regiunea
abdominale in hipocondrului drept si hipogastru si durere in zona colecistului. Mictiuni
fiziologice: D = 17000 ml/zi
NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a evita pericolele
2. nevoia de a elimina
3. nevoia de a-si pastra temperatura in limite normale
4. nevoia de a dormi si a se odihni
CAZUL 3
PLAN DE NURSING
Planul de nursing pe 3 zile al doamnei P.C. de 42 ani
Nevoia Diagnosticul Obiective Interventii Evaluare
fundamentala Autonome Delegate
Nevoia de a evita Pacienta prezint dureri - Pacienta sa -si - pun comprese alcoolizate pe abdomen si aplicaii - administrez medicatia - dupa trei zile pacienta
pericolele puternice in hipocondrul diminueze durerea calde; analgezica si antispastica. prezint o stare de bine si
drept si anxietate datorita in termen de trei - creez un mediu linitit de relaxare; confort.
procesului inflamator de la zile - conving pacienat sa aiba ncredere in echipa
nivelul colecistului, medicala;
manifestata prin: dureri in - asigur repaus fizic si psihic;
hipocondrul drept, anxietate, - explic pacientei ce proceduri medicale va suporta;
teama - pregtesc pacienta pentru examenul radiologie al
cailor biliare.
Nevoia de a Pacienta prezint scaune Pacienta sa fie in primele zile pacienta va primi o alimentatie hidrica; administrez pacientei - am administrat medicatiei
elimina diareice, greaa , vrsturi si hidratata fiziologic servesc pacientei ceaiuri neindulcite de menta si de medicatia simtomatica; simptomatica;
imposibilitatea de a se hidrata in termen de trei mueel, supa de morcovi si zeama de orez; administrez analgezice, - am administrat un regim
corespunztor, datorita zile treptat introduc in alimentatia bolnavei mici cantitati spasmolitice si adecvat strii actuale;
inflamatiei colecistului, de carne skaba fiarta, brnza de vaci, pine prjit; antimicrobiene. - pe parcursul celor 3 zile
manifestata prin deshidratare, pregtesc pacienta pentru sondaj duoadenal. pacienta a fost hidratata
adinamie, tegumente si corespunztor si are un
mucoase uscate. tranzit intestinal fiziologic.
Nevoia dea-sipastra Pacienta prezint Pacienta sa aiba - supraveghez si notez in F.O. funciile vitale: puls, recoltez produse pentru
temperatura in imposibilitate in a-si pastra temperatura T.A., respiraie si temperatura; examene de laborator;
limite normale temperatura corpului in corporala in - hidratez pacienta in funcie de pierderile de lichide si administrez medicatia
limite normale datorita limitele normale electroliti prin transpiraie; antiinfectioasa.
procesului infectios de la 36-37C, in 3 zile. - aplic pungi cu gheata in axile;
nivelul colecistului, - temperatura in camera va fi de 2 IOC.
manifestata prin temperatura
ridicata si transpiraii
ambundente.
Nevoia de a dormi Pacienta prezint dificultate Pacienta sa poata - incurajez pacienta sa comunice; Administrez pacientei - pacienta este mult mai
si de a se odihni in a dormi si a se odihni dormi 8 ore pe zi - creez un climat de ncredere si de sigurana; sedativele prescrise de catre relaxata si linitita;
datorita anxietatii si durerii, in decurs de 3 zile - informez pacienta cu privire la boala de care sufer; medic - in timp de trei zile ea a
manifestata prin insomnie si - ntocmesc mpreuna cu pacienta un orar de odihna; reuzit sa doarma 7 ore pe
- invat pacienta sa practice tehnici de relaxare; noapte.
nelinite
- asigur condiii optime in camera pentru sporirea
confortului;
34
3. concluzii
In aceasta lucrare am avut posibilitatea sa tratez un aspect al meseriei de asistent
medical, si anume posibilitatea de dialoga cu pacienii, de a avea o legtur strnsa cu
pacientul. Astfel a trebuit sa cunosc strile sufletesti prin care au trecut pacienii, sa incerc sa-
i linistesc si sa-i ncurajez sa poata trece peste aceste situatii. Eforturile mele in acest sens, nu
au avut rspunsul in cazul domnului M.S. in vrsta de 21 de ani, care fiind la prima internare
a avut o atitudine negativa fata de actul medical, fiind convins ca boala sa este necrutatoare si
ca eforturile medicului si asistentei medicale sunt de prisos.
Celelalte doua paciente, doamna A.M. in vrsta de 39 ani si doamna P.C. in vrsta de 42
de ani, urmrite de mine pe parcursul spitalizrii, au fost mai cooperante, ceea ce s-a
materializat intr-o buna colaborare. Lor le-am putut explica diferite proceduri medicale,
reuind in acest fel sal le ctig ncrederea, sa le reduc teama, bolnavii tiind ceea ce urmeaza
sa lifaca. In cazul celor trei pacieni ngrijii de mine, pe parcursul spitalizrii nu au aparut
complicaii, singurele probleme postoperatorii au fost: sonda vezicala, sonda de oxigen, tubul
de dren. Un alt aspect al ngrijirii acordate de ctre mine a vizat reacia si activitatea familiei
si a pacienilor vis-a vis de adaptarea psihosociala a pacientului. Astfel a aparut o problema
in cazul doamnei A.M., care nu a putut beneficia de prezenta famliei timp mai ndelungat asa
cum si-ar fi dorit si as fi dorit si eu. naintea externrii am purtat discuii cu pacienii, le-am
explicat imortanta respectrii indicaiilor medicale privind modul de viata, eventual
tratamentul urmat la domiciliu, prezenta la control la data stabilita de medic si nu ultimul
rnd daca apar complicaii.
IV. ANEXE
ANEXA 1
PREGTIREA PREOPERATORIE
Bilanul preoperator
Bilanul preoperator cuprinde examinari curente: HLG, grup sanguin, Rh, uree
sanguina, glicemie, VSH, TC, TS, timp Hawel, timp Quik, examen de urina, examne
radiologie, examne toracic, EKG, colecistografie. In funcie de vrsta si strile biologice
existente, medicul poate sa solicite si alte examinari: fibrinogen si colesterol. Alimentatia din
preziua operaiei este uor digerabila, seara nu mai mnnc, eventual primete o cana cu
ceai, pine prajta, brnza de vaci. Se face o clisma evacuatoare seara si dimineaa.
Ingijiri specifice: tratarea unei eventuale infecii cu antibiotice prescrise de medic, dupa
antibiograma ncepnd cu mai multe zile inainte de interventie si continuind dupa aceea.
Corectarea anemiei, deoarece in unele afeciuni sngerarea este importanta si repetata ceea
ce predispune la complicaii postoperatorii si tromboze. La nevoie se face transuzie.
Pregatirea psihica a pacientului: consta in informarea acestuia despre riscurile interveniei
chirurgicale si se cere consimmntul. Pentru minori si pacieni in stare foarte grava este dat
de de familie si suprimam orice nelinite. Se pune bolnavul in legtur cu persoanele cu
interventie asemanatoare si cu evoluie favorabila. La indicaia medicului se administreaza
calmante. I se acorda pacientului ngrijiri igienice, dus, baie generala sau pariala, ngrijirea
infeciilor stomatologice sau sau de alt tip. Urmarirea funciilor vitale si vegetative inclusiv
notarea in F.O.( facies, respiraie, T.A., P, diureza). In dimineaa interveniei, bolnavul se lasa
sa doarma mai mult, i se face toaleta, schimbarea lenjeriei de corp, la femei se indeparteaza
lacul de pe unghii, se prinde parul, se indepartectza protezele dentare mobile, se trimite
bolnavul sa urineze, se controleaza in salon funciile vitale, la indicaia medicului se
administreaza un somnifer uor si vagolitic (pentru eliminarea vrsturilor), se conduce
pacientul pn la sala de operaie unde se da in grija asistentei de la sala pentru a nu creea
acestuia impresia ca este prsit. Pregatirea camerei: patul cu lenjerie curata, sa fie prevzut
cu muama si aleza, iar in camera sa fie o temperatura de 18-2CrC. Pregatirea materialului
pentru reanimare postoperatorie, trusa de perfuzie si transfuzie, medicamente cardiotonice,
sursa de oxigen, aspiratorul, tensiometrul, termometrul, borcan pentru diureza si tavita
renala.
ANEXA 2
ANEXA 3
TEHNICA TUBAJULUI DUODENAL
Definiie: prin tubaj duodenal se intelege introducerea unei sonde Einhorn dincolo de
pilor realiznd o comunicare intre douden si mediu extern.
Scop: explorator, terapeutic, alimentatia artificiala, aspiraie.
Ca scop explorator tubajul duodenal se executa prin extragerea coninutului duodenal
format din coninui gastric cuprins in douden, bila, suc pancreatic si secreia proprie a
mucoasei duodenale. Tubajul duodenal permite o apreciere a funciilor cailor biliare
extrahepatice si a puterii de concentrare a veziculei biliare, precum si descoperirea unor
aspecte anatomo-patologice ale aunor organe (duoden, caile biliare, pancreas) care modifica
aspectul, cantitatea, compoziia chimica sau morfologica a sucurilor obtinute prin tubaj.
Prin tubaj se mai pot pune in evidenta bolile parazitare ale duodenului si cailor biliare.
Ca scop terapeutic, tubajul duodenal se executa pentru drenarea cailor biliare precum
si pentru introducerea prin sonda a unor medicamente cu aciune directa asupra ficatului, a
cailor biliare sau a tubului digestiv. In scopul alimentaiei artificiale se introduc prin sonda
lichide hidratante si alimente lichide in organismul bolnavilor constienti sau in imposibilitate
de nghiire. Tubajul duodenal se mai poate efectua si in scopul aspiraiei continue, in cazul
ocluziilor sau subocluziilor intestinale, precum si postoperator dupa unele interventii pe tubul
digestiv. Natura tehnicii este sterila.
Materialul necesar:
- sonda doudenala Einhorn sterila;
- doua seringi sterile de 20 ml;
- tavita renala;
- stativ cu 10 eprubete curate si uscate;
-o pensa;
- aleza;
- muama;