SCINTIGRAFIA

OSOASA
 INTRODUCERE
Locul 1-2 ca frecventa, intre explorarile
scintigrafice
sensibilitate crescuta in diagnosticul
precoce al afectiunilor osteo-articulare
vizualizarea intregului schelet la un cost
rezonabil
are specificitate redusa - interpretarea in
context clinic creste specificitatea
 RADIOFARMACEUTICE
Primul radiofarmaceutic - 85Sr emitator de radiatie
cu energie de 514 keV si T1/2 = 65 z
18F - se obtine in ciclotron, emitator de pozitroni, E
= 511 keV, PET.
99mTc-difosfonati

99mTc se obtine din generatorul de molibden

emitator pur, E = 140 keV, T1/2 = 6 ore
iradiere:
vezica urinara: 2,60 rad/ 20 mCi
maduva osoasa: 0,56 rad/ 20 mCi
corp intreg: 0,13 rad/ 20 mCi
 FARMACOCINETICA
DIFOSFONATILOR
Injectare i.v.

Compartiment Compartiment
interstitial Compartiment interstitial Tesut
extraosos vascular osos osos

La 2-6 ore postinjectare se fixeaza ~ 50%

Eliminare din doza
urinara captarea este proportionala cu fluxul
sanguin local
fixarea prin adsorbtie pe componenta
minerala a osului - fosfat de calciu amorf
(imatur)
 TEHNICA
1. Whole-body (corp intreg)

2. Segmentara
imagini statice: 300-500.000 imp/ imagine, incidente
anterioare si posterioare

3. Cu colimator pinhole
imagini marite

4. SPECT
cranian
vertebral
 TEHNICA WHOLE-BODY
Pregatirea pacientului:
hidratare: 1 - 1,5 l
golirea vezicii urinare
indepartarea obiectelor
metalice
injectare i.v.
doza adult
obtinerea imaginilor
la 2 - 4 ore postinjectare
anterior si posterior
minimum 1 milion imp/
imagine
IMAGINEA NORMALA
- adult -
Incidenta Captare accentuata Captare medie Captare redusa
Anterior - Masiv facial - Bolta craniana - Diafiza oaselor lungi
- Bolta craniana - Arcuri costale ale membrelor

- Coloana cervicala - Metacarp si falange

- Extremitati
proximale humerus - Metatars si falange
- Zonele osoase
- Stern proximale articulatiilor
cot, pumn, genunchi
- Articulatii sterno-
glezna
condro-costale
- Coloana dorsala - Bazin
inferioara si lombara
- Spina iliaca ventro-
craniana
Posterior - Cap humeral - Craniu
- Vrfurile scapulei - Scapula
- Coloana vertebrala - Arcuri costale
posterioare
- Articulatii sacro-
iliace - Bazin
IMAGINEA NORMALA
SUGAR COPIL

ARTICULATII
 IMAGINEA PATOLOGICA
Hiperfixare focala

Zona necaptanta (rece)

Imagine superscan

Fixare in tesuturile moi

Captare renala crescuta: hidronefroza, chimioterapie,
nefrocalcinoza, necroza tubulara acuta etc.
 APLICATII CLINICE
Evidentierea si urmarirea evolutiei metastazelor osoase
tumori osoase maligne
tumori osoase benigne
traumatisme
microtraumatismele sportivilor
osteonecroza
osteomielita
evaluarea protezelor osoase
boli metabolice
displazii osoase
artrite
 METASTAZELE OSOASE
Principala indicatie de scintigrafie osoasa
Bazele fiziopatologice:
3 mecanisme: 1) extensia directa, 2) calea venoasa si 3) arteriala
pe cale arteriala, metastazele se localizeaza in maduva rosie
(explica localizarea metastazelor in scheletul axial)
determina remodelarea osului din vecinatate (activarea
osteoclastelor si osteoblastilor)
Scintigrafia deceleaza modificarile metabolice osoase cu
sapt. - luni inainte de aparitia modificarilor radiologice
Daca tratamentul este eficient, scintigrafia se
normalizeaza, dar leziunile radiologice se mentin
Sensibilitate > 95%
ASPECTE SCINTIGRAFICE

UNICA - 40 - 80% din leziunile

vertebrale sunt metastaze

MULTIPLE
- diagnostic diferential cu:
artrite
traumatisme
b. Paget
osteomielita
altele
ASPECTE SCINTIGRAFICE
IMAGINE SUPERSCAN
vizualizarea intensa a scheletului
fixare scazuta/ absenta in
tesuturile moi si rinichi
in cancerul de prostata sau
mamar

Metastaza necaptanta
- arie de osteoliza
hiperfixare periferica
ASPECTE SCINTIGRAFICE

FLARE FENOMEN
accentuarea fixarii RF in
metastaze dupa tratament
chimioterapic
semn de evolutie favorabila
(raspuns osteoblastic)
in cancerul mamar sau de
prostata
 ALGORITM
Pozitiva SCINTIGRAFIE Negativa
leziuni multiple OSOASA WB

Leziune unica Leziuni multiple

Probabilitate Fara metastaze
sau putine atipice
mare decelabile

Negativa Radiografie standard Leziune benigna

sau echivoca sau metastaze

CT sau RMN Diagnostic

stabilit

Biopsie
METASTAZE IN CANCERUL
DE PROSTATA
Probabilitatea prezentei metastazelor osoase
se coreleaza cu stadiul clinic si PSA
METASTAZE IN CANCERUL
MAMAR
Indicatii:
stadiile II - III
dureri osoase
protocol de
chimioterapie
urmarirea pacientelor
cu adenopatii
alte tumori maligne in
antecedente
unica multiple Semnul
gogoasei
METASTAZE IN CANCERUL
BRONHO - PULMONAR
Indicata preoperator
pot sa fie insotite de
osteoartropatie hipertrofica
 METASTAZE IN ALTE
TUMORI MALIGNE
Cancer
renal
tiroidian - 131I
tract gastro-intestinal
ovar, col uterin
Copii - neuroblastom
(metastaze in metafize)
Cc. ovarian

Cc. de colon Melanom malign

 TUMORI MALIGNE
OSOASE
Scintigrafia este complementara examenului
radiologic, CT si RMN, care evidentiaza cu
precizie extinderea tumorii in os si in
tesuturile moi
indicatii: tumori multifocale, metastaze
osoase, pulmonare sau in tesuturile moi
aspectul scintigrafic - CAPTARE FOARTE
INTENSA !!
OSTEOSARCOMUL 20% dintre tumorile maligne osoase
varsta: 10-30 de ani si 50-60 ani
repetarea scintigrafiei la 6 luni

frecventa: a doua tumora maligna osoasa

SARCOMUL EWING varsta: copii, adulti tineri
localizare: femur, pelvis - metafizo-diafizar
metastaze osoase, pulmonare

HISTIOCITOZA X GRANULOMUL EOZINOFIL

leziune unica benigna
localizare: calota, mandibula, pelvis,
coaste + femur (30%)
B. HAND-SCHULER-CHRISTIAN - benigna,
multifocala
B. LETTERER-SIWE - maligna, multifocala
scintigrafic: rece (leziune mare osteolitica),
aspect normal sau hiperaptanta
 TUMORI BENIGNE OSOASE
Varsta Aspectul
Tumora Localizarea
(ani) scintigrafic
Femur + tibie (40%),
Osteomul osteoid 10 - 30 +++
vertebre (10%)
Vertebre (40-60%),
Osteoblastomul 7 - 25 +++
oase lungi
osteom osteoid
Displazia fibroasa < 20 Coaste, femur, calota +++
Osteocondromul 10 - 20 Metafizara ?
Chistul osos simplu 3 - 14 -/0/+

Copii,
Chistul anevrismal +++
adolescenti

Hemangiomul osos Vertebre ?

Metafiza oaselor
Encondromul 5 - 50 0/+
mainii
+, ++, +++ captare usoara, moderata, intensa
- necaptanta ("rece")
? variabila
 OSTEONECROZA
Localizare
cap femural - Cauze:
idiopatica (b. Legg-Calve-Perthes)
dobandita: posttraumatica, artrita septica, leucemie,
vasculite, siclemie, corticosteoizi, dabet, degeraturi
genunchi
cap humeral
talus
Aspecte scintigrafice
necaptanta in faza acuta
hiperfixare periferica, urmata de hiperfixare in
toata leziunea, in faza de vindecare
 OSTEOMIELITA
Osteomielita acuta
scintigrafia osoasa in 3 faze: Faza arteriala
arteriala, blood-pool si tardiva
hiperfixare intensa in toate
cele 3 faze
sensibilitate ~ 90%
Rx - in faza acuta este de
obicei negativ sau echivoc Blood - pool
Osteomielita cronica
hiperfixare usoara/ moderata

Tardiv - 2-4 h
Cronica
 BOLI METABOLICE
Imagine superscan
Hiperparatiroidism + fixarea RF in
tesuturile moi: plamani, stomac etc.
Osteodistrofia renala
Osteomalacia + pseudofracturi
Osteoporoza - fracturi vertebrale,
sacrale
 BOALA PAGET
Varsta: adulti, batrani
poliostotica (70-80%)
scintigrafic: hipercaptare
intensa pelvis, vertebre,
calota, femur, omoplat,
tibie, humerus
 TRAUMATISME
Fracturi
hiperfixare focala
pozitiva la 24 ore de la traumatism
intensitate maxima la 7 zile
normalizare
60-80% la 1 an
> 95% la 3 ani
TRAUMATISME
< Luxatie scapulo-
humerala

< Tasare vertebrala

< Leziune de menisc

Politraumatism
 TRANSPLANTUL OSOS
Imediat: hiperfixare la
capetele grefei
revitalizare (12-18
luni): hiperfixarea
intregului grefon Transplant in evolutie
normalizare
grefon neviabil: lipsa
captarii
 EVALUAREA PROTEZELOR
ARTICULARE
Decimentare: hiperfixare in jurul protezei
diagnostic diferential cu osteomielita - 111In-
leucocite

decimentare genunchi Decimentare + osteomielita

 MICROTRAUMATISME
OSOASE LA SPORTIVI
Factura de stress
mecanism: slabirea osului cortical prin afectarea
remodelarii osoase (rezorbtia > osteoformarea)
scintigrafic: hiperfixare intensa, cu 1-2 sapt inainte de
leziunea Rx
diagnostic precoce - vindecare in cateva sapt., diag.
tardiv (dupa aparitia liniei Rx de fractura)- cateva luni
Periostita (shin splints)
Rabdomioliza - la maratonisti, captarea RF in muschii
gambei la 24-48 h, rezolutie dupa 7 zile
Miozita osificanta
Entezopatii
Necroza avasculara
 ARTRITE
Scintigrafie in 3 faze:
perfuzie - diferentiaza:
artritele inflamatorii si reumatoide - hiperemie
artritele degenerative - perfuzie normala
blood-pool
tardiva - whole-body: evaluarea tuturor articulatiilor
hiperfixare periarticulara:datorita hiperemiei tesuturilor
moi si activitatii osteoblastice in osul subcondral
modificarile scintigrafice preced aparitia simptomelor si
leziunile radiologice
aspectul normal - se exclude artrita
examinarea este nespecifica - interpretarea se face in
context clinic
 INDICATII
Poliartrita reumatoida
Spondilita anchilopoietica
Sindrom Reiter
Lupus eritematos sistemic
Artrite degenerative
Artrita psoriazica
Artrite reactive
Artrita gutoasa, etc.
POLIARTRITA REUMATOIDA
Predomina la sexul feminin (3:1)
debut 20 - 60 ani (incidenta max. 35-45 ani)
prezenta factorului reumatoid (20% sunt
seronegative)
afecteaza articulatii simetrice:
80-85% debuteaza prin afectarea
articulatiilor mici ale mainii (metacarpo-
falangiene si interfalangiene proximale)
metatarso-falangiene
radio-carpiana
tarsiene
tibio-tarsiana
genunchi
cot
POLIARTRITA REUMATOIDA
JUVENILA
Debut < 17 ani
3 forme clinice
cu debut sistemic (b. Still) -
10-20%
poliarticulara - 35-40%
oligoarticulara - 40%
afecteaza articulatiile:
mari si mici ale membrelor
inferioare
mici ale mainii
sacro-iliace
 ASPECTE SCINTIGRAFICE
ASEMANATOARE CU P.R.
Lupus eritematos sistemic
sex F, 15-45 ani
artrite simetrice ale artic. mainii (MCF si IF
proximale), radio-carpiana, coate, genunchi
alte colagenoze: Sclerodermia, Poliarterita nodoasa
Artrita psoriazica cu manifestari periferice
sex M, varsta ~ 40 ani
pauciarticulara, artrite asimetrice IF distale ale
mainilor, MTF, genunchi, glezne, radio-carpiene
Artrita gutoasa
haluce, glezna, calcai, genunchi, pumn, mana, cot
Spondilita anchilopoietica cu manifestari periferice
sold, genunchi, calcaneu
sindromul reumatoid din Sarcoidoza, Amiloidoza,
Rubeola, Boli inflamatorii digestive, Tumori. L.E.S.
 SPONDILARTROPATII
SERONEGATIVE
SPONDILITA ANCHILOPOIETICA
sex M (2,5:1), 20-30 ani
intereseaza articulatiile sacro-iliace + coloana
vertebrala (fracturi)
cuantificare scintigrafica: indice SI, artic.
temporo-mandibulare (SPECT)
SINDROM REITER
sex M, varsta tanara
artrita asimetrica, oligoarticulara la membrele
inferioare (genunchi, glezne, MTF, IF),
entezopatii (tendinita achileana, fasciita plantara)
ARTRITA PSORIAZICA -cu manifestari axiale
sex M, calcaneita
ARTRITE REACTIVE - oligoartrite asimetrice REITER
BOLI INFLAMATORII DIGESTIVE
ARTRITE DEGENERATIVE
Predomina la sexul F (2:1)
varstnici
oligoarticulara - articulatii:
intervertebrale
C5, T8, L3 Vertebrala T10-T11
hernie de disc
coxofemurale
genunchi
IF distale ale mainilor
trapezo-metacarpiana a policelui
MTF a halucelui Coxofemurala
bilaterala
DATORITA SENSIBILITATII EXTREM
DE RIDICATE, SCINTIGRAFIA OSOASA
ISI PASTREAZA LOCUL IMPORTANT IN
EXPLORAREA SISTEMULUI OSTEO -
ARTICULAR
 SCINTIGRAFIA
SECVENTIALA
A GLANDELOR SALIVARE
 EXPLORAREA GLANDELOR
SALIVARE
Scintigrafia secventiala
Ecografia
Punctia biopsie
pH salivar
Imunologia sindr. Sjogren
Sialografia radiologica
RADIOFARMACEUTICUL

99m Tc - Pertechnetat
 PRINCIPIUL METODEI

Radiofarmaceuticul este preluat activ

din circulatie, concentrat in glandele
salivare si evacuat in cavitatea bucala
spontan sau dupa stimulare alimentara
sau medicamentoasa
 TEHNICA

Pregatirea pacientului - repaus alimentar 12 ore

Pozitia pacientului - decubit dorsal
Pozitia detectorului - deasupra capului si gatului
(in incidenta A - P)
Se injecteaza i.v. 1 mCi de 99mTc - Pertechnetat
Se inregistreaza continuu timp de 45 de minute,
secvente cu durata de 1 minut
Dupa 30 de minute se administreaza 1 lingurita de
zahar sau zeama de lamaie pentru stimularea excretiei
Se obtin imagini scintigrafice si curbele timp - activitate
pe aria glandelor salivare (sialograma izotopica) si se
determina indicele de concentrare si indicele de excretie
 INDICATII

Sindromul Gougerot - Sjogren izolat

Sindrom Sjogren asociat colagenozelor majore :
- lupus eritematos diseminat
- poliartrita reumatoida
- sclerodermia
- dermato - miozita
- periarterita nodoasa
Tumorile glandelor salivare - tumora Warthin
Sindromul Mikulicz
Obstructia acuta a canalului Stenon
Procese inflamatorii acute - parotidita acuta
Procese inflamatorii cronice
ASPECT NORMAL
ASPECT NORMAL
ASPECT NORMAL
ASPECT NORMAL
ASPECT NORMAL
ASPECT NORMAL
ASPECT NORMAL
 INTERPRETAREA
REZULTATELOR
1. Faza de preluare si concentrare
2. Faza de evacuare provocata

1
2
 SINDROMUL SJOGREN

Diagnosticul se bazeaza pe sialografia

izotopica (examen de referinta), testul Schirmer,
punctia biopsie a glandelor labiale
Diagnosticul biologic este putin caracteristic
Sialografia radioizotopica poate pune
diagnosticul in faza incipienta
 SINDROMUL SJOGREN

Reducerea functiei de concentrare

si de excretie

1. Curbe de tip hipofunctional :

reducerea moderata a concentrarii si
excretiei
2. Curbe de tip afunctional: absenta
segmentelor functionale (curba
aplatizata)
 OBSTRUCTIA CANALULUI
STENON STANG
Lipsa excretiei
glandei parotide
 SCINTIGRAFIA
SECVENTIALA
HEPATO -BILIARA
 EXPLORAREA
SINDROMULUI ICTERIC
Explorari neinvazive :
Ecografie
Colangiografie radiologica
Scintigrafie secventiala hepato - biliara
Scintigrafie hepato - splenica planara si tomografica

Explorari invazive :
Colangio - pancreatografie endoscopica retrograda
Tomografie computerizata
PBH
Laparoscopie
Laparotomie exploratorie
 RADIOFARMACEUTICE

Derivatii acidului imino - diacetic :

HIDA - Bilirubinemie < 8 mg %
PIPIDA - Bilirubinemie < 10 mg %
BIDA - Bilirubinemie = 10 - 20 mg %
DISIDA - Bilirubinemie = 20 - 30 mg %
DEIDA - Bilirubinemie = 20 - 30 mg %
BROMIDA - Bilirubinemie = 20 - 30 mg %
 FARMACOCINETICA

Derivatii IDA :
sunt anioni organici
se leaga instabil de proteinele circulante
sunt transportate activ in hepatocit - transportori membranari
sunt transportate intracelular pe proteine
sunt excretati activ in bila
au si excretie renala

Transportul este influentat de :

perturbarea circulatiei hepatice - ciroza, HTP
deficiente congenitale - ictere familiale
deficiente de conjugare
afectarea hepatocitului - alcool, virusuri hepatitice
obstructia caii biliare
 PRINCIPIUL METODEI

se bazeaza pe proprietatea derivatilor

acidului imino - diacetic injectati i.v. de a fi
preluati activ din circulatie la nivelul
hepatocitului, apoi de a fi excretati in caile
biliare, colecist si intestin, asemanator
bilirubinei
 TEHNICA

Repaus alimentar 6 ore

Pozitia pacientului - decubit dorsal
Pozitia detectorului - deasupra pacientului, paralel cu planul orizontal, pe
zona cordului, ficatului si intestinului
Se administreaza i.v. 1 - 5 mCi 99m Tc - HIDA (1mCi la nonicterici, 5 mCi
la icterici)
Se inregistreaza continuu timp de o ora, imagini scintigrafice cu o frecventa
de 1 la 2 minute ( 30 de imagini)
La 30 min. de la injectare se poate administra colecistokinina in doza de
o,o2 g / kg corp (proba de stimulare)
Se inregistreaza imagini statice tardive dupa 2 - 3 ore
Se obtin imagini scintigrafice si curbe timp - activitate la nivelul ficatului,
CBP, colecistului, intestinului si cordului
DINAMICA NORMALA
DINAMICA NORMALA
DINAMICA NORMALA
DINAMICA NORMALA
DINAMICA NORMALA
DINAMICA NORMALA
DINAMICA NORMALA
DINAMICA NORMALA
 DINAMICA NORMALA
Preluare din circulatie - T1/2 = 30 s -2 min
Ficatul se vizualizeaza in primele 5 - 6 min,
Tmax = 12 - 15 min (ficat omogen, bine conturat,
cu fixare intensa)
Canalele biliare intrahepatice apar la 10 - 15 min
CBP, colecistul si intestinul apar la 20 - 40 min
La 40 - 60 min imaginea ficatului se estompeaza,
radiofarmaceuticul se acumuleaza in colecist si intestin
La 2 ore colecistul se evacueaza spontan, se
vizualizeaza numai intestinul
 INDICATII
In conditii bazale :
Colecistita acuta
Evaluarea postoperatorie a tractului biliar
Fistule biliare
Diagnosticul diferential al icterelor (obstructiv, neobstructiv, familial)
Atrezia de cai biliare
Boala Caroli
Refluxul biliar duodeno - gastric
Intoleranta la substante iodate
Monitorizarea transplantului hepatic
Modulata cu colecistokinina:
Colecistita cronica
Dischineziile biliare
 COLECISTITA ACUTA
Avantajele scintigrafiei secventiale hepato - biliare :
este rapida, simpla, neinvaziva
sensibilitate 95 - 100 %, specificitate 99 %
nu produce accidente alergice
se poate efectua la bilirubinemii mari
se poate efectua la pacienti cu pancreatita acuta
apreciaza functia parenchimului hepatic
este mai putin influentata de subiectivitatea examinatorului
Traversare hepatica, aparitia in intestin sunt normale
Colecistul nu se vizualizeaza nici dupa 4 ore
In forma gangrenoasa apare un inel hipercaptant in parenchimul hepatic subjacent
Rezultate fals pozitive rare :
absenta congenitala a colecistului
postprandial
dupa interventii chirurgicale sau explorari invazive pe tractul biliar
dupa administrarea de lipide in perfuzie
COLECISTITA ACUTA
COLECISTITA CRONICA
HIDROPS VEZICULAR
ATREZIE BILIARA PRIMARA
OBSTRUCTIE COMPLETA A CAII BILIARE
EVALUAREA POSTOPERATORIE
A TRACTULUI BILIAR
* SINDROMUL
POSTCOLECISTECTOMIE
Preluare din circulatie normala
30
Traversare hepatica normala
Aparitia in CBP normala
Evacuare din CBP foarte mult
intarziata
Aparitia in intestin mult intarziata
 EVALUAREA POSTOPERATORIE
A TRACTULUI BILIAR
* ANASTOMOZA BILIO - INTESTINALA
FUNCTIONALA

30

Timp de tranzit hepato - bilio -

intestinal normal
 EVALUAREA POSTOPERATORIE
A TRACTULUI BILIAR
*ANASTOMOZA BILIO - INTESTINALA
PARTIAL PERMEABILA
Evacuare intarziata in intestin
Cauze : calculi restanti in CBP, stenoza
oddiana
30

Scintigrafie statica la 3 ore dupa administrarea

radiofarmaceuticului
 EVALUAREA POSTOPERATORIE
A TRACTULUI BILIAR
*ANASTOMOZA BILIO - INTESTINALA
OBSTRUCTIE COMPLETA
Traversare hepatica prelungita
Absenta evacuarii intestinale

30
EVALUAREA POSTOPERATORIE
A TRACTULUI BILIAR
*ANASTOMOZA BILIO - INTESTINALA
OBSTRUCTIE COMPLETA CU DRENAJ
EXTERN

30
EVALUAREA POSTOPERATORIE
A TRACTULUI BILIAR
EVALUAREA POSTOPERATORIE
A TRACTULUI BILIAR

* FISTULE BILIO - DIGESTIVE

*FISTULE BILIO - DIGESTIVE

EVALUAREA POSTOPERATORIE
A TRACTULUI BILIAR
EVALUAREA POSTOPERATORIE
A TRACTULUI BILIAR

* FISTULE BILIO - DIGESTIVE

*FISTULE BILIO - DIGESTIVE

SPITALUL CLINIC JUDETEAN CLUJ
Laboratorul de Medicina Nucleara

DIAGNOSTICUL
SCINTIGRAFIC
AL HEMORAGIILOR
DIGESTIVE INFERIOARE

Gh. Cobzac, G. Andries

 EXPLORARI COMPLEMENTARE

ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA:

aspect endoscopic normal pna dincolo de ampula
Vater
COLONOSCOPIA:
cadru colic fara leziuni vizibile
ileon terminal (10cm) fara leziuni
 SCINTIGRAFIA
CU HEMATII MARCATE IN VIVO

APARATURA:
camera de scintilatie
planara Gamma MB 9200
calculator
 SCINTIGRAFIA
CU HEMATII MARCATE IN VIVO
TEHNICA:
Radiofarmaceuticul: 99mTc-hematii marcate
Doza: 100 MBq
Pozitia pacientului: decubit dorsal
Camera: cu colimator paralel de eneregie joasa
Pozitia detectorului: deasupra pacientului,
cuprinznd n cmp intregul abdomen
 SCINTIGRAFIA
CU HEMATII MARCATE IN VIVO
TEHNICA:
Marcarea hematiilor in vivo:
se injecteaza i.v. 25 mg de pirofosfat de sodiu dizolvat n 5 ml
de ser fiziologic
dupa 15-20 min. se injecteaza sub aparat 100 MBq 99mTc-
pertehnetat n ser fiziologic
Mecanismul fiziologic al marcarii hematiilor:
membrana hematiilor sensibilizata de pirofosfat permite
patrunderea 99mTc n hematie, radiofarmaceuticul legndu-se
de globina din molecula hemoglobinei
Achizitia: dinamica, n 3 faze
 SCINTIGRAFIA
CU HEMATII MARCATE IN VIVO
FAZA 1:
dinamica rapida,
20 de cadre a cte
3 secunde fiecare,
matrice=64x64
 SCINTIGRAFIA
CU HEMATII MARCATE IN VIVO
FAZA 2:
Dinamica lenta,
5 cadre a cte
1 minut fiecare,
matrice 128x128
 SCINTIGRAFIA
CU HEMATII MARCATE IN VIVO
FAZA 3:
Dinamica lenta,
9 cadre a cte
5 min fiecare,
matrice 128x128
 SCINTIGRAFIA
CU HEMATII MARCATE IN VIVO
REZULTAT:
Acumulare de hematii marcate n
hipocondrul stng, cu caracter
dinamic de crestere a intensitatii n
timp si deplasare spre flancul stng,
vizibila att la examinarea din
07.1998, ct si la cea din 18.04
2000.
Nu s-a efectuat scintigrafie
intestinala pentru diverticul Meckel
deoarece la momentul respectiv se
cauta sediul hemoragiei
 CHIRURGIA
LAPAROSCOPICA

Diverticul Meckel situat la 1m. de valva

ileo-cecala, cu aspect de diverticulita
Se practica diverticulectomie laparoscopica.
 CONCLUZII
Examinare simpla, neinvaziva, ieftina si usor de efectuat
Nu necesita pregatire speciala
Iradiere redusa
Repetabila la nevoie, permitnd urmarirea n timp
Unica metoda neinvaziva pentru depistarea sediului unei
hemoragii la nivelul intestinului subtire
Singurul inconvenient - depinde de debitul sngerarii
Se poate completa cu scintigrafie intestinala pentru
diverticul Meckel
 EXPLORAREA
SCINTIGRAFICA CU
LEUCOCITE MARCATE IN
BOLILE INFLAMATORII
 TEHNICA

Recoltarea a 50-60 ml sange

Marcarea leucocitelor in vitro
separarea leucocitelor
marcarea cu 99mTc(HMPAO) (300-500 MBq)
sau cu 111In-oxine (35-50 MBq)
Reinjectarea leucocitelor marcate,
resuspendate in ser fiziologic
Imagini statice la 30-60 min si 4 ore
 INDICATII

Boala Crohn
indica prezenta inflamatiei si extinderea bolii
leziunile mucoase prezinta acumulare precoce
(30 min), care se reduce in timp datorita trecerii
leucocitelor marcate in lumenul intestinal
abcesul prezinta acumulare progresiva in timp
Colita ulcerativa
se apreciaza extinderea bolii si raspunsul
terapeutic
BOALA CROHN
CANCERUL COLO-RECTAL
 a 3-a cauza de deces prin cancer
aprox. 150.000 de noi cazuri/an
mortalitate anuala de cca. 58.000 pacienti
supravietuirea la 5 ani depinde de stadiul in
care afectiunea este diagnosticata
 Diagnosticul imagistic

Rol central in fiecare etapa a managementului

cancerului colo-rectal:
screeningul populatiei
stadializarea afectiunii
evaluare dupa tratament chirurgical/ medical
Modalitati imagistice in cancerul colorectal

Irigoscopia
Colonoscopia
Ultrasonografia
Tomografia computerizata (CT)
Rezonanta magnetica nucleara (RMN)
Medicina Nucleara (SPECT/ PET)
 Avantaje / limite

Irigoscopia si colonoscopia detecteaza formatiuni

intraluminale, fara a sesiza recurentele

CT si RMN - sensibilitate limitata mai ales in abdomen

si pelvis, deoarece nu pot sesiza recurenta in nodulii
limfatici de dimensiuni normale

recurentele in abdomen si pelvis sunt greu de diferentiat de

fibroza postoperatorie sau cicatrici postiradiere
 Medicina Nucleara (PET)

Celulele canceroase prezinta un metabolism accentuat si o

proliferare celulara mult mai rapida decat tesuturile normale
cresterea metabolismului se datoreaza acumularii crescute de
glucoza in celulele tumorale
18F-FDG - radiofarmaceutic emitator de pozitroni cu timp scurt de
injumatatire (110 min) are o structura chimica asemanatoare
glucozei
injectat intravenos, 18F-FDG ramane fixat in celulele tumorale,
astfel incat procesul tumoral poate fi detectat prin tehnica PET
Medicina Nucleara (PET)
Mecanism
Medicina Nucleara (PET)
Indicatii clinice ale PET in cancerul colorectal

Diagnosticul cancerului colorectal

Stadializare
Evidentierea recurentelor dupa tratament
chirurgical / medical / radioterapie
Indicatii clinice ale PET in cancerul colorectal

Haberkorn si colab, 1992

14 p (din 41) cu CEA normal prezentau recidive
tumorale evidentiate PET
Lonneux si colab, 2002
Sensibilitate in detectarea recidivelor 97%
Specificitate 72%
40% dintre pacientii cu cc colorectal operati
prezinta recidive
Aprecierea rezectabilitatii recidivelor: PET 82%,
imagistica conventionala (Rx, CT) 68%.
 PET/CT
Cancer de colon sigmoid - diagnostic
 PET/CT
Cancer rectal - recurenta
Recidiva locala in cc de colon sigmoid operat
Recidiva locala evidentiata PET si SPECT
Metastaze de cancer colo-rectal:
hepatica (a,b), pulmonara (c) si
mamara (d)
Recidiva dupa cc Recidiva locala si
rectal operat metastaza in peretele
abdominal
Metastaze hepatice Metastaza pulmonara
Metastaza hepatica unica evidentiata PET,
SPECT, CT si RMN
 PET/CT
Cancer esofagian - diagnostic
 PET/CT
Cancer esofagian - recurenta