Capitol.2.

Aspecte generale privind parteneriatele educationale

2.1. Scurta caracterizare a relatiei de parteneriat

Parteneriatul reprezinta procesul de colaborare dintre doua sau mai multe parti care
actioneaza impreuna pentru realizarea unor interese sau scopuri comune.
Notiunea de parteneriat are un camp sematic vast. Din punct de vedere juridic,parteneriatul se
defineste ca o intelegere legala in care partenerii definsc impreuna scopul general al
parteneriatului.
Conceptul de parteneriat (provenit din engl.partnership), n sens etimologic desemneaz
relaiile stabilite ntre asociai din instituii diferite. Termenul parteneriat se bazeaz pe premisa
c partenerii au un fundament comun de aciune i un principiu al reciprocitii, ceea ce le
permite s-i uneasc eforturile spre atingerea unui el comun. Colaborarea partenerilor implicai
n educaie presupune construirea unei relaii cldite pe unificarea unui sistem de valori i cerine
adresate copilului.
Conceptul de parteneriat educaional constituie o atitudine n cmpul educaional, i
presupune colaborare, cooperare, comunicare eficienta, acces egal, acceptarea diferenelor i
interaciuni ndreptate n scopul optimizrii rezultatelor educaiei.
Termenul de ,,parteneriat educaional se bazeaza pe premisa c partenerii, cei care sunt
implicai n educaia copiilor, au un obiectiv comun, aceeai direcie, au abilitatea de a asculta,
dein competene i valori, sunt pregtii profesional pentru acest demers educaional. Aceti
parteneri au sarcina de a depune efort n ceea ce privete derularea activitilor din cadrul
parteneriatului. Prinii, grdinia, coala, comunitatea, toi partenerii implicai, vor sa-i sprijine
pe copii n educarea i dezvoltarea lor. Instituiile de nvmnt, orict de valoroase ar fi ele, nu
vor substitui corelaia dintre prini i copii. Cu ajutorul specialitilor din diverse domenii, se va
realiza colaborarea cu familia, deoarece acetia vor desfura o activitate de iniiere i de
susinere a prinilor privind formarea i dezvoltarea competenelor educative parentale.
Necesitile pedagogice, realitatea social, i transformrile n procesul educaional orienteaz
spre abordarea unui parteneriat educative constant,calitativ, extensiv i profund, la care, ulterior,
pe lng familie, se vor ralia centrele de creaie,teatrul, bibliotecile pentru copii, instituiile
precolare, asociaiile nonguvernamentale, biserica,ntreaga societate civil.
Parteneriatele educative realizate ntre diferite coli i diferite instituii ajut copiii i
cadrele didactice s intre n contact direct cu probleme noi ale societii sau comunitii din care
fac parte.
n cadrul acestor parteneriate copiii particip efectiv la luarea unor decizi, precolarii ntr-n
contact direct cu mediul, devin sociabili, ateni, responsabili, nva multe lucruri importante
despre via,nva s colaboreze cu membrii unui grup, nva s ctige dar nva i s piard.
Cu alte cuvinte parteneriatele educaionale sunt benefice n nvmntul precolar, ele
reprezentnd o scar important n dezvoltarea i educarea copilului precolar.
Un alt element de noutate il reprezint rutinele i tranziiile, n care se includ, de fapt
activiti realizate i pna acum, dar nu sub aceasta denumire i fr de care nu era posibil
derularea programului zilnic. Acestea sunt incluse n cadrul activitilor de dezvoltare personal,
alaturi de activitatea opional, alt dat inclus, mai degrab, n cadrul activitilor obligatorii.
Activitile integrate reprezint tot tot un element de noutate. Activitile din grdini pot fi

17
desfurate integrat dup scenarii zilnice cu generice distincte care reunesc activiti comune i
la alegere dar din zona respectiv sau prin care se regsesc fragmentele de activiti dintr-o
sptmn cu generice de zi, respectnd tema i subtema sptmnii
La nivelul nvmntului precolar regsim o serie de elemente noi pe care fiecare
educatoare le ntmpin la un moment dat. Noutile din grdini vizeaz copilul precolar, sunt
metode, tehnici, soluii noi n abordarea curricular din grdini.
Cadrele didactice si parintii pot crea diferite parteneriate, angajndu-se n activiti comune de
nvare, sprijinindu-se unii pe alii n ndeplinirea rolurilor cerute, desfurnd proiecte de curriculum
colaborativ, participnd mpreun la diverse activiti de luare a deciziei. Astfel rata nvrii crete i se
menine ridicat n situaiile n care prinii se implic n sprijinirea copiilor prin diverse activiti acas.
Prinii care particip la programele educaionale iniiate de coal vor putea aprecia mai bine abilitile
i aptitudinile copiilor, problemele i posibilitile de rezolvare a acestora n procesul nvrii.
Prin activitatea n parteneriat cu parintii,cadrul didactic isi asigura un sprijin in propria activitate.
Invatandu-i pe parinti sa se implice in dezvoltarea copiilor lor,intarim interactiunile si realtiile dintre
parinti si copii. Aceasta colaborare are la baza intelegerea,respectul,motivatia ,isi pot comunica
diverse probleme pe care le rezolva utilizand diverse strategii.Parteneriatul educational reprezint
o form avansat a relaiei dintre dou sau mai multe pri, cooperarea i coordonarea sunt formele
intermediare, cele care faciliteaz stabilirea unui parteneriat, iar comunicarea reprezint punctul de
plecare n vederea realizrii parteneriatului ntre dou sau mai multe pri aducand astfel beneficii in
procesul de educare si dezvoltare a copilului .

Constantin Cuco clasific diferitele tipuri de parteneriat educaional:

n funcie de domeniul de colaborare:

parteneriate n vederea finanrii derulrii unor proiecte;
parteneriate de realizarea a unor proiecte comune de dezvoltare instituional;
parteneriate de dezvoltare a unor proiecte comune didactice;
parteneriate ce vizeaz contracte de cercetare;
parteneriate ce au ca scop activitile de formare profesional;
parteneriate n vederea organizrii de manifestri tiinifice i publicarea produselor;
parteneriate de iniiere, derulare, evaluare a unor programe internaionale.
n funcie de scopul i obiectivele urmrite:
parteneriate de reprezentare: federaii, uniuni, consilii, aliane, coaliii;
parteneriate operaionale cu proiecte concrete ca motiv al asocierii.
n funcie de durata de desfurare:
parteneriate pe termen scurt;
parteneriate pe termen mediu;
parteneriate pe termen lung.
n funcie de forma de finanare:
parteneriate cu finanare integral;
parteneriate cu finanare parial;
parteneriate fr finanare;
parteneriate cu autofinanare.
n funcie de tipul de unitate:
unitate de invatamant;
agent economic;
institutii si organism guvernamentale central/locale
institutii non guvernamentale

In functie de tipul de retea

In functie de domeniul de interes
Toate aceste parteneriate educaionale implementeaz la nivel precolar un nivel de educatie
timpurie,un proces indelungat cu o colaborare permaneneta,continua. Pentru realizarea unui
parteneriat de succes sunt necesare parcurgerea unor etape de explorare , evaluare , planificare
18
,formare , iniiere , realizare , verificare , reglementare, consolidare, acionare , implementare si
evaluare.
Este nevoie a fi respectate cele patru condiii de realizare a acestui proces: comunicare,
cooperare,cooedonare i parteneriat. Astfel procesul de colaborare pornete de la un nivel inferior,
cel al comunicrii pentru a ajunge la un nivel superior, cel al parteneriatului. Un parteneriat reuit
implic:
identificarea scopurilor, intereselor comune, utile partenerilor
gsirea modului corect pentru realizarea scopului propus;
organizarea i conducerea materialelor disponibile pentru a atinge scopul propus;
identificarea competenelor persoanelor implicate n aceste proiecte pentru a le putea folosi la
maxim;
imbinarea eficient a atitudinilor, abordrilor i tehnicilor diferite care se pot aplica diferitelor
sarcini;
utilizarea cu succes a schimbrii n folosul instituiei, n acest caz a grdiniei i a familiei.
Aceste persoane trebuie s i doreasc implicarea in proiect,sa aiba cunostinte si abilitati potrivite
subiectului propus si sa nu le lipseasca calitatile de comunicare si relationare cu celelalte persoane
implicate in proiect.
La nivel de grdini este necesar o autoevaluare a nevoilor i resurselor interne de care
dispune aceasta la acel moment i identificarea factorilor stimulatori, dar i pe cei care ar impiedica
i constrnge realizarea cu succes a proiectului.
Un pas important n realizarea parteneriatului este identificarea posibililor parteneri, care
trebuie s rspund cerintelor si nevoilor proiectului. Grupul de lucru din cadrul grdiniei trebuie s
stabileasc posibilii parteneri innd cont de scopul, obiectivele, experiena i nu n ultimul rnd a
referinelor despre un anumit partener al proiectului. Exista o serie de parteneri posibili ai grdiniei
precum:
prini, asociaii ale prinilor;
instituii educaionale precum: grdinie, coli, licee, universiti, centre de resurse
educaionale sau asisten psihopedagogic i altele;
ageni educaionali: cadre didactice, specialiti precum psihologi, consilieri colari, logopezi,
psihopedagogi, psihologi, dar i biblotecari, muzeografi i alii;
membrii ai comunitii cu influen asupra creterii, educrii i dezvoltrii copilului precum
medici, reprezentani ai bisericii, ai poliiei i alii;
Dupa identificarea posibililor parteneri,grupul de lucru din cadrul gradinitei se va intreprinde
actiuni concrete de contactare si abordare directa a acestora. Dupa care se stabileste scopul si a
obiectivele comune ale proiectului, durata parteneriatului,formele de colaborare dintre
parteneri,obligatiile si resonsabiliatile partilor,finantarea proiectului si alte dispozitii finale.
Termenul de parteneriat este bazat pe premisa c partenerii au un fundament comun de aciune i
un spirit de reciprocitate care le permit s se uneasc. Astfel, prinii i cadrele didactice pot crea diferite
parteneriate, angajndu-se n activiti comune de nvare, sprijinindu-se unii pe alii n ndeplinirea
rolurilor cerute desfurnd proiecte de curriculum colaborativ ,participnd mpreun la diverse activiti
de luare a deciziei.

19
2.2. Necesitatea parteneriatului gradinita-parinti

Copilul trebuie socializat i modelat, iar fundamentarea personalitii sale se realizeaz, n

mare msur, n interiorul familiei acestuia, care concentreaz primul su univers afectiv i social.
Trsturile i coordonatele personalitii se cristalizeaz n raport cu modelul i natura situaional
trit n mod direct, nemijlocit, de ctre copil n mediul su familial, iar atitudinile prinilor au
consecine durabile asupra personalitii, n formare, a copilului. La vrstele mici, adaptarea copilului
se realizeaz prin imitaie, acesta raportndu-se permanent la persoana adulilor. Primul model oferit
copilului este familia sa, iar calitatea i tipul relaiilor copil-prini vor marca profund evoluia
viitoare a copilului (G. Mauco).
Necesitatea construirii unui parteneriat gradinita-parinti reflecta dorinta de a-i ajuta pe
copii sa aiba succes la gradinita,scoala si mai tarziu,in viata.Construirea parteneriatului este un
proces deliberat ce implica aptitudini specfice,strategii si cunostinte pe care partile implicate
trebuie sa le cunoasca si sa le foloseasca. Prin activitatea in parteneriat cu parintii,cadrul didactic
isi asgura un sprijin in propria activitate.Aceasta colaborare are la baza intelegerea,respectul si
motivatia .Atunci cand parintii,educatorii se considera unii pe altii parteneri in educatie se
creeaza in jurul lor un suport care incepe sa functioneze.
Colaborarea dintre parinti si scoala presupune nu numai o informare reciproca cu privire
la tot ce tine de orientarea copilului ci si inarmarea parintilor cu toate problemele din aceasta
actiune. Scopul crearii unor astfel de parteneriate semnifica necesitatea de a ajuta copiii,elevii
sa obtina rezulatate bune la gradinita,scoala, ca sa poata reusi sa paseasca pe treptele superioare
ale invatarii si pentru pregatirea lor de viitori adulti.Parintii,familia sunt primii oameni chemati
sa puna bazele educatiei unui copil deoarece pregatirea pentru viata a omului de maine ince din
primele luni de existent. Deprinderile si convingerile conturate acum formeaza baza modului de
actiune in viitor.Copilul trebuie sa aiba toate conditiile unui cadru optim in care sa se dezvolte si
aceasta raspundere ii revine in mare masura familiei care poate indeplini aceasta sarcina doar
printr-o colaborare eficienta cu gradinita.Familia ofera copilului un mediu afectiv,social si
cultural.
Mediul familial,sub aspect afectiv,este o scoala a sentimentelor deoarece copilul traieste
in familia sa o gama variata de relatii interindividuale,copiindu-le prin joc in propria conduita.
Gradinita este prima unitate de nvmnt pe care un copil o parcurge n primii ani de via,
unde nva s se integreze n colectivitate, s asculte prerile celor din jur i s i argumenteze
punctul de vedere si s socializeze cu ceilali copii.
Toi copiiii au dreptul la educaie, n acest sens grdinia funcioneaz n conformitate cu
drepturile copiilor.Grdinia de copii, este coordonat de ctre o persoan specializat,
i aceea persoan este numit ,,director al grdiniei. Pe lng director ntlnim alte persoane
specializate i calificate n domeniul educaiei precolare care organizeaz grupa de copii, i
anume educatoarele grupei. Acestea au un rol aparte n dezvoltarea armonioas, liber a
personalitii copilului, sprijinindu-l n toate aciunile sale.
nvmntul precolar pregtete copilul pentru viaa colar, i formeaz anumite
priceperi, deprinderi necesare viitorului colar : copilul nva s in creionul n mn,
nva s picteze, s recite o poezie, s dramatizeze diferite personaje din povesti,sa pronune
corect sunetele limbii romne, s deseneze, s fac diferena dintre fapte bune - fapte rele etc.
Copiii au nevoie de sprijin,ocrotire,educatie din partea parintilor,adultilor dar si de foarte multa
afectiune.
Educatoarele trebuie sa lucreze cu familiile in scopul organizarii activitatilor
zilnice,asigurarii educatiei si intampinarii nevoilor sale.In acelasi timp,educatoarea nu trebuie sa
uite ca familiile invata impreuna cu copiii.Copilul este un membru nou si unic al familiei care
trebuie sa invete sa-l cunoasca cu tot ce tine de personalitatea ,temperamental si stilul
sau.Invatamantul prescolar conduce la colaborarea dintre gradinita-famile,ca parteneri in
educatia copilului.Unitatea de actiune a celor doi factori ( gradinita familie) in vederea formarii
copiilor este conditionata de un mod comun de lucru si de o buna cunoastere reciproca,iar
20
ineputul este dat de cunoasterea familiei de catre educatoare,a caracteristicilor si potentialului ei
educative. Educatoarele trebuie sa asigure parintilor numeroase ocazii de a se implica in
programul gradinitei,comunicand in fiecare zi,povestindu-le despre cum si-a petrecut copilul lor
timpul,ce activitati de invatare a desfasurat,ce progress sau regres a realizat copilul sau
anuntandu-i ce activitati sau intalniri au planificat.Ele trebuie sa ajunga sa cunoasca bine
familiile si copiii de aceea vor folosi toate ocaziile pentru a comunica cu parintii si a schimba
informatii. Aceasta colaborare ajuta copilul sa se simta stimulat,apreciat,sprijinit astfel incat va
putea sa realizeze lucruri noi; ofera copilului posibilitatea se a se dezvolta frumos din punct de
vedere cognitive,afectiv ,intelctual,moral.Eficienta activitatii educative depinde nemijlocit de
calitatea pregatirii psihopedagogice a cadrelor didactice care o indruma si o sprijina.In
invatamantul prescolar se pune accent pe dezvoltarea individuala a fiecaruia: copilul invata sa
socializeze,sa comunice,sa se integreze in colectivitate,discuta cu copiii,cu educatorea si parintii.
Educatoarea deine un rol important n grupa de copii,ea coordoneaz ntreaga activitate rezolv
probleme aprute, se informeaz, ofer copiilor rspunsuri la toate ntrebrile adresate de ei.
Ajungand la temperamentul copilului precolar, educatoarea observa micile deosebiri ntre
copiii din grup,astfel: unii copii sunt mai veseli, alii sunt mai triti, unii sunt reinui, alii
vorbrei, alii renun uor la ceea ce i doresc,altii reusesc in ceea ce isi propun. Educatoarea
trebuie s ia legtura cu prinii, i cu mult nelegere i rbdare ajunge s ajute copilul, s l
ncurajeze, s l stimuleze, s i ofere linitea de care are nevoie, s l ndrume spre succes.
ncurajarea este folosit pentru toti copiii, fiind incurajati, rezultatele lor colare vor fi
bune.Exista numeroase cai de implicare a parintilor in programul de educatie al copiilor. Unele
familii pot veni la intalniri,altele pot trimite material confectionate acasa altele ar putea participa
la activitatile din gradinita,iar altele sa faca parte din comitetul de parinti.
In cadrul intalnirilor individuale periodice educatoarea va analiza evolutia dezvoltarii
copilului, va identifica care sunt domeniile de dezvoltare care necesita o divesificare a
activitatilor,care sunt activitatile care le realizam cu usurinta acasa,modul in care copilul
reactioneaza la diverse activitati propuse.Parintele se simte implicat in viata copilului sau si vede
continuitatea relatiei dintre acasa si gradinita.In acest fel,educatoarea poate evalua daca
abilitatile parentale au nevoie de suport si ii poate oferi diverse material pentru a-si imbogatii
cunostintele si dezvolta capacitatile parentale. De aceea aceste intalniri au un profund character
de confidentialitate.
O modalitate moderna de implicare o reprezinta familiile in sala de grupa. Uneori
familiile se simt intimidate o data intrate in sala de grupa,considerand ca aceasta este aria de
influenta apartinand exclusive educatoarelor. Acesteia ii revine raspunderea de a incuraja
familiile sa vina in sala de clasa oricand doresc.Parintii pot asista la activitatile desfasurate de
educatoare cu copiii ,pot invata modalitati de comunicare eficiente cu acestia si modalitati de
solutionare a situatiilor de criza. Pe masura ce parintii se obisnuiesc sa participle la activitati ei
vor ajunge sa cunoasca si sa respecte munca eduactoarelor ,vor vorbi mai liber despre progresele
facute de copii sau despre problemele pe care le au ,se vor imprietenii cu ceilalti parinti ,vor
invata mai multe si vor intelege mai bine modul de dezvoltare al unui copil,vor invata sa
desfasoare activitati similare acasa sau sa continue acasa activitatea educatoarei in completarea
acesteia,vor gasi raspunsuri la intrebarile care ii framanta,isi vor observa copilul la joaca.Acolo
unde spatiul o permite se poate amenaja un panou unde se pot afisa fisele copiilor sau poze ale
acestora din timpul activitatilor precum si informatii utile pentru educarea copiilor acasa . Aici ei
se pot intalni cu alti parinti,analiza si aprecia munca copiilor ,pot citi informatiile expuse la
avizier.
De obicei acest spatiu se poate amenaja pe holul gradinitei;acest spatiu poate contine si
carti de specialitate despre dezvolatarea copiilor si despre educatia parental pe care parintii sa
aiba posibilitatea sa le imprumute. Intrunirile si intrevedrile familial sunt o componenta
importanta a parteneriatului gradinita-parinti.Exista cateva tipuri de intalniri familial:
intalniri planificate de consultant
ale grupurilor de opinie si dialog
21
 intalniri formale
intalniri organizate cu ocazia unui eveniment special
Educatoarele au responsibilitatea de a programa intalnirile de consiliere cu parintii
saptamanal pentru a discuta despre proiectele tematice desfasurate si despre alte probleme care
preocupa ambele parti.Intrunirile fiind destinate parintilor subiectele alese trebuie sa fie de
interes pentru acestia.Aceste intalniri vor fi benefice numai daca se axeaza pe problemele care ii
preocupa pe parinti. Ei nu vor participa daca nu sunt utile si interesante.De aceea este necesar ca
educatoarea impreuna cu parintii sa descopere ce aspect ii intereseazasi vor stablii data
intalnirii.Anumite subiecte pot fi prezentate de o maniera mai formala,asteptandu-se si o replica
din partea parintilor,iar altele cer un mai mare grad de participare,parintii putand sa-si practice
abilitatile si experienta.Educatoare va organiza o planificare a activitatilor de consiliere si sprijin
pentru parinti incluzand teme generale dar si particulare la sugestia parintilor.
Intrunirile comisiei de consultanta familial le faciliteaza parintilor o participare active in
cadrul tuturor aspectelor importante ale programului educational.In cadrul acestor intalniri se va
discuta despre : participarea familiei,comunicarea educatoare-parinti,implicarea
comunitatii,organizarea de evenimente sociale,strangerea de fonduri,organizarea unor excursii.
Grupurile de sustinere si dialog se formeaza de obicei la cererea parintilor care vor sa
dezbata impreuna un subiect.Astfel dupa o intrunire,unii parinti vor sa discute anumite subiecte
sau sa afle mai multe date.Parintii cu un interes specific sau cu necesitati deosebite se pot intruni
si sustine reciproc.schimband opinii,sugestii si resurse.Aceste grupuri de opinie pot fi formate
din: tati,parinti unici,parinti ai copiilor cu diferite deficient,parinti tineri,mame.Educatoarele ar
trebui sa sustina aceste eforturi oferindu-le informatii de specialitate.Medierea educatoarei si
spatiul pus la dispozitie pentru derularea acestor activitati consolideaza abilitatile
parentale,valenta participativa in viata copilului si dezvolta un sentiment de apartenenta la
comunitatea gradinitei,generand implicare in viata instiutiei.
Educatoarea mai poate sa propuna parintilor un program de vizite la domicilui,dar acestea
trebuie sa apara in plan doar dupa consolidarea relatiei de incredere dintre parinte si
educator.Vizita la domicilui prezinta un puternic rol evaluative care se adreseaza parintelui si
este destul de dificil sa accepte acest lucru. Important este ca parintele sa nu resimte aceste vizite
ca abusive, ci ca modaliati de colaborare parteneriala pentru a determina un raspuns cat mai
adecvat nevoilor de dezvoltare ale copilului lor.Astfel ei trebuie sa fie respectati,apreciati iar
reusitele lor sarbatorite prin organizarea de serbari care constitue un prilej de cunoastere
reciproca si de satisfactie pentru realizarile copiilor.Parintii se pot implica in desfasurarea
repetitiilor,in confectionarea decorului sau al costumelor. Activitatea cu parintii, ca parteneri,in
programul educativ din gradinita poate deveni un start bun pentru a crea copiilor respect de
sine,incredere in compententele lor,precum si o dezvoltare armonioasa si unitara a
copilului,facandu-i mai buni.

2.3.Dificultati in construirea unui parteneriat gradinita-familie

n literatura de specialitate se vorbete despre neimplicarea prinilor n cadrul

parteneriatului grdini-familie, motivele nemplicrii sunt denumite n pedagogie
,,bariere.Astfel, educatoarea are rolul de a mbunti relaia printe-grdini iniiind proiecte
educaionale care vizeaz participarea activ a printelui n ceea ce privete educarea copilului.
Elena Bonchi prezint o serie de bariere care pot afecta interaciunea dintre grdini i familie.
Se pot identifica urmtoarele categorii de bariere la nivelul familiei: structurale i
psihologice.

22
Barierele structurale ntlnite la nivelul familiei vizeaz absena informaiilor despre resursele
materialele i umane implicate n realizarea parteneriatului grdini-familie, mai precis
absena mediului suportiv.Barierele structurale pe care le ntmpin educatoarea pot fi absena
programelor de training, a programelor menite s creeze i s susin parteneriatele educaionale,
constrngerile temporale.
Barierele psihologice ntlnite n cadrul familiei au la baz diferenele lingvistice, culturale,
suspiciuni asupra modului n care educatoarele se ocup de procesul educaional, percepie
eronat a receptivitii la nevoile i dorinele prinilor. Pe de alt parte, la nivelul grdiniei,
educatoarea se poate confrunta cu urmtoarele bariere: structural si psihologice.
Acest tip de bariere, pe care le ntmpin educatoarea, pun n prim plan colaborarea
dintre grdini i familie, slaba angajare n a lucra cu familiile copiilor n calitate de parteneri,
utilizarea stereotipurilor cu privire la familiile copiilor, teama de conflicte cu prinii.
i la nivelul instituiei de nvmnt parteneriatul educaional poate fi afectat de bariere
structurale i psihologice. Barierele structurale aprute n cadrul instituiei au la baz limitarea
timpului pentru comunicare i dialog, abilitile reduse de colaborare, absena sistemului
comunicaional, nelegerea limitat a constrngerilor impuse de alt partener. n alt ordine de
idei regsim i barierele psihologice cum ar fi nelegerea greit a diferenelor n relaia printe-
educatoare, limitarea impresiilor asupra copilului doar la observaii ntr-un singur mediu,
presupunerea c familia i cadrele didactice trebuie s aib aceleai valori i expectane (E.
Bonchi, 2011, p.100).
Vorbind despre parteneriatul educaional grdini-familie, educatoarea are rolul de a
menine o strns legtur ntre prinii copiilor i instituia de nvmnt care valorific
educaia viitorilor aduli. Din acest motiv, educatoarea care manifest o atitudine negativ n
relaia cu prinii, creeaz o barier n implicarea acestora. Un ton cald, cuvinte frumoase,
ncurajri, zmbet, ambiionare, toate acestea au un rol benefic n ceea ce privete comunicarea
dintre cadrul didactic i printe. Dar si printi care au o atitudine negativ fa de educatoare sau
de instituia de nvmnt nu se implic n parteneriatul educaional grdini-familie. Prefer s
stea deoparte, s lase pe alii s se implice, dar care constientizeaza beneficiul implicrii altor
prini n educaia copiilor.
La nceputul anului colar, la edina cu prinii se stabilesc reguli, norme, se citesc legi,
formaliti, dar se discut i despre comitetul prinilor, despre preedinte, administrator, casier
etc.
Fiecare membru din comitet are un rol bine determinat n grupa respectiv. Cu alte cuvinte
prinii au ansa de a deine roluri de conducere bine definite. Cu toate c toi prinii i doresc
s fie egali au ansa de a deine roluri de conducere bine definite. Parintii trebuie s se implice
mai mult n soluionarea problemelor aprute. Aceasta nseamn c educatoarea nu mai este
singura persoan care se implic n educaia, n valorificarea abilitilor copiilor, formarea
deprinderilor i priceperilor, n rezolvarea de probleme aprute la nivel de grup ci si prinii
devin participani direci n educarea copilului la nivel formal. Aadar, prinii sunt nerabdatori
s asiste la fiecare lucru mrunt pe care l realizeaz copilul, i ncurajeaz, le ofer sprijin, iar
copilul devine ambiios, se simte avantajat, iubit, protejat, este dornic s ctige competiia, mai
ales cnd n spatele lui e printele. Si prinii care particip n educarea copilului se simt
importani, iar cei care nu particip se simt descurajai. n acest sens, educatoarea trebuie s
ncurajeze participarea activ a printelui la toate activitile desfurate n cadrul parteneriatului
grdini-familie.
Absena experienei cadrului didactic constituie o alt barier n relaia cu prinii.
Educatoarea debutant trebuie s se informeze, s discute cu alte educatoare mai n
vrst, sasculte sfaturi i preri legate de aceast problem, apoi s comunice cu prinii n stilul
ei propriu. Inc din prima zi de grdinia, atat parintii cat si copiii isi formeaza o impresie despre
educatoare.
Dar cel mai bine e ca aceast impresie s fie una pozitiv, auzind din glasul copiilor cuvintele
,,Educatoarea cea nou,ne place mult. Educatoarea insensibil, care nu utilizeaz un ton calm,
23
cald poate provoca triri emoionale negative, mai ales cnd prinii nu interacioneaz cu
uurin. n acest sens printele poate lua msuri drastice n ceea ce privete educarea copilului
su, l poate muta la o alt grdini ceea ce e n dezavantajul educatoarei.
Personalitatea educatoarei, felul ei de a fi, comportamentul, atitudinea, temperamentul,
gndirea, toate acestea au un rol bine definitit n caracterizarea ei ca persoan. Educatoarea
trebuie s fie un model att pentru copii, ct i pentru prini. Aa va ctiga respectul cuvenit, va
putea face fa tuturor problemelor carea apar, fiind susinut de colectivul de prini din grup.

24