Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diordi
Catedra Finane
REFERAT
la Statistica
la tema
Chiinu 2014
Exemple de grupari, tabele, serii, grafice si indicatori relativi rezultate din solutionarea unui
miniproiect statistic
Dintr-o populatie de 250 de agentii cu activitate n domeniul transportului terestru de marfuri si persoane se
extrage un esantion de 25 de agenti pentru care se nregistreaza date la nivelul unui an calendaristic privind
urmatoarele variabile:
marimea agentilor economici dupa numarul de salariati (variabila n raport cu care agentii economici se mpart
n agenti economici foarte mici, cu un numar de salariati cupris ntre 2 si 19 persoane si agenti economici mici,
cu un numar de salariati cuprins ntre 20 si 50 de persoane - col. 1 tabel nr. 1, 2);
cheltuieli directe de personal n mii lei preturi curente - col. 4, tabel nr.1.
Tabel nr. 1
2. Sa se grupeze datele dupa variatia fiecarei caracteristici numerice formnd 4 grupe de marime egala si sa se
centralizeze datele pentru variabilele nregistrate;
REZOLVARE:
Populatia statistica analizata este formata din 250 de agenti economici, care prin modul de organizare
reprezinta o unitatea statistica complexa.
Din aceasta populatie statistica s-au prelevat prin procedee specifice 25 de unitati statistice care formeaza
un esantion (subpopulatie).
Caracterizarea statistica a celor 25 de agenti economici se face cu ajutorul a patru variabile statistice ale
caror modalitati de manifestare la nivelul unitatilor statistice poarta denumirea de valori sau variante statistice, asa
cum se prezinta n tabelul nr. 2.
Tabel nr. 2
1. Centralizarea datelor statistice se poate realiza fie pe variante sau valori statistice distinct, fie pe stari sau
categorii statistice distincte. Centralizarea datelor statistice pe variante sau valori distincte este n general
anevoioasa deoarece numarul modalitatilor de manifestare la nivelul fiecarei unitati statistice poate fi
aproape egal cu volumul colectivitati analizate (25) si asa cum se poate vedea n tabelul nr. 2, acestea se
manifesta ntr-un interval numeric - col. 2 si 3. Centralizarea pe variante sub forma starilor sau categoriilor
distincte este reprezentativa deoarece numarul modalitatilor de manifestare este de obicei mai mic dect
volumul colectivitatii cercetate (2 comparativ cu 25). Numarul unitatilor statistice care prezinta aceeasi
varianta sau stare statistica poarta denumirea de frecventa absoluta statistica - tabel nr. 3, col. 2.
Tabel nr. 3
Cheltuieli directe de
Nrumar de Cifra de afaceri,
Numar de personal,
Categoria agenti
salariati
economici mii lei preturi curente
mii lei preturi curente
1 2 3 4 5
Foarte mici 9 108 4.600 1.098
Mici 16 476 20.913 4.799
TOTAL 25 584 25.513 5.897
5 6 7 9 11
15 17 19 19 21
21 21 25 27 27
28 28 29 30 32
33 35 37 37 44
P1. persoane;
P3. persoane;
Tabel nr. 4
Numar de
Cifra de afaceri, Cheltuieli directe de personal,
Grupe de agenti economici agenti Numar de
dupa numarul de salariati salariati
mii lei mii lei
economici
A B 1 2 3
1
5-15 5 38 1.659 397
15-25 7 133 5.615 1.332
25-35 9 259 11.320 2.612
35-45 4 153 6.919 1.556
TOTAL 25 583 25.513 5.897
1
Limita inferioara este inclusa n interval
P2. k sau r =4
P3. mii lei
Tabel nr. 5
Tabel nr. 6
3.n tabelele nr 6-11 sunt prezentate gruparile datelor statistice dupa variatia caracteristicilor luate doua cte
doua.Datele din aceste tabele au ca sursa tabelul nr. 1.
Tabel nr. 7
Tabel nr. 8
Tabel nr. 9
Tabel nr. 10
Tabel nr. 12
HISTOGRAMA
Se construieste n sistemul de axe ortogonal, unde pe abcisa sunt prezentate intervalele de grupare,
iar pe ordonata frecventele absolute sau relative. Cu ajutorul acestui tip de grafic se localizeaza valoarea
modala.
Tabel nr. 13
Centrul
Grupe de agenti economici
dupa cifra de afaceri, Numar de Frecv.ente Frecvente
agenti intervalului cumulate cumulate
economici crescator descrescator
mii lei
de grupare
A B 1 2 3
220-660 6 440 6 25
660-1100 7 880 13 19
1100-1540 8 1.320 21 12
1540-1980 4 1.760 25 4
Sursa: Graficul a fost construit de autor pe baza datelor din tabelul nr. 12, col. 1-3
CORELOGRAMA
Se construieste n sistemul de axe rectangular, unde pe abscisa sunt prezentate valorile variabilei
independente, iar pe ordonata valorile variabilei dependente. Pentru exemplificare se reprezenta grafic
distributia agentilor economici dupa numarul de salariati si cifra de afaceri (tabel nr. 9). Pornind de premisa
ca cifra de afaceri este dependenta de numarul de salariati, pe abcisa se va prezenta numarul de salariati,
iar pe ordonata cifra de afaceri - grafic nr. 4.
Grafic nr. 4. Distributia firmelor dupa "numar de salariati" si dupa "cifra de afaceri"
5.Principalele marimi relative permise de datele disponibile sunt: marimile relative de structura, de coordonare si
de intensitate
Calculul acestor marimi este impus de necesitatea cunoasterii aprofundate a compozitiei acelor colectiitati care au
fost separate n grupe sau subgrupe dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici de grupare.Se calculeaza ca
raport ntre fiecare element sau grup de elemente fata de nivelul sau volumul ntregii colectivitatii: .
Marimile relative de structura care arata n ce raport se gaseste numarul unitatilor din fiecare grupa ( ) si
Structura firmelor dupa numarul de salariati, cifra de afaceri , cheltuielile directe de personal si dupa
"categorie"
Tabel nr. 14
Sursa: Datele din tabel au fost calculate pe baza informatiilor din tabelul nr. 2
Grafic nr. 5. Structura firmelor dupa "categorie"
Din datele prezentate mai sus, 36% din cele 25 de firme au numar de salariati cuprinsi ntre 2 si 19
persoane, iar 64% au un numar de salariati cuprinsi ntre 20 si 50 de persoane. Aproximativ 82% din
numarul total de salariati lucreaza n cadrul firmelor mici si numai circa 18% lucreaza n firme foarte mici.
De asemenea 82% din cifra de afaceri pe ansamblu celor 25 de firme este realizata n cadrul firmelor cu un
numar de salariati cuprins ntre 20 si 50 de persoane. Din graficul nr. 6 se remarca ponderea ridicata a
cheltuielilor directe de personal n cadrul firmelor mici - 81,4%.
Tabel nr. 15
Sursa: Datele din tabel au fost calculate pe baza informatiilor din tabelul nr. 3
Din datele prezentate n tabelul nr. 15, rezulta ca 36% din cele 25 de firme analizate au un numar de
salariati cuprinsi ntre 25-35 de salariati, firme ce realizeaza 44,4 % din cifra de afaceri realizata pe
ansamblu celor 25 de firme.
Tabel nr. 16
Sursa: Datele din tabel au fost calculate de autor pe baza informatiilor din tabelul nr. 5
Tabel nr. 17
Sursa: Datele din tabel au fost calculate pe baza informatiilor din tabelul nr. 7
Grafic nr. 8 Structura cifrei de afaceri dupa "cheltuieli directe de personal"
Marimile relative de coordonare caracterizeaza raportul numeric n care se gasesc doi indicatori de
acelasi fel, apartinnd unor grupe ale aceleiasi colectivitati statistice sau a unor colectivitati statistice de
acelasi fel, dar situate n spatii diferite.
Tabel nr. 18
Sursa: Datele din tabel au fost calculate pe baza informatiilor din tabelul nr. 2
Din datele prezentate n tabelul nr. 18, se observa ca cifra de afaceri de la firmele "mici" este mai mare de
aprox.imativ 4,5 ori dect cifra de afaceri realizate de firmele "foarte mici" - col.3, rd. 4. De asemenea, cheltuielile
directe de personal de la firmele "foarte mici" reprezinta 22,9% din cheltuielile directe de personal de la firmele "mici" -
col. 4, rd. 3.
Grafic nr. 9 Proportii ntre firmele "Mici" si "Foarte mici" pe principalele variabile statistice
Marimi relative de intensitate
Marimi relative de intensitate sunt considerate caracteristici derivate si se obtin prin raportarea a
doi indicatori absoluti de natura diferita dar ntre care se afla o relatie de interdependenta.
Pentru exemplificare vom lua n considerare datele din tabelul nr. 4, pe baza carora se vor calcula
urmatorii indicatori de intensitate:
Tabel nr. 19
n concluzie s-au folosit drept forme de prezentare si reprezentare serii statistice, tabele si reprezentari grafice:
histograme, poligoane de frecvente, dreptungiuri de structura, cercuri de structura (graficele nr. 1-9).