Suport Curs Contabil

INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOL
MARIANA ARGHIR
CONTABILITATE GENERALA
NOTIUNI DE BAZELE
CONTABILITATII
PLANUL DE CONTURI GENERAL
NORME DE UTILIZARE A CONTURILOR
APLICATII PRACTICE
ISBN: 973-99037-4-6
2
CUPRINS
Notiuni de bazele contabilitatii ... 3
Test de verificare 36
Planul de conturi general

Clasa 1 Conturi de capitaluri . 37
Taxa pe valoarea adaugata...48
Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate...53
Grupa 41 Clienti si conturi asimilate...58
Clasa 2 Conturi de imobilizari ...48
Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie 71
Clasa 4 Conturi de terti . .94
Clasa 5 Conturi de trezorerie 104
Clasa 6 Conturi de cheltuieli .111
Clasa 7 Conturi de venituri .. 115
Test de verificare - Aplicatie .... 118
Anexe
Planul de conturi general aprobat prin OMFP 1752/2005.....122
si OMEF 2374/2007
Notiuni de contabilitate de gestiune...136
2
3
CAPITOLUL 1
NOTIUNI DE BAZELE CONTABILITATII
I.INTRODUCERE
Activitatea economica poate fi definita ca un domeniu fundamental al activitatii

umane, care cuprinde ansamblul faptelor, actelor si relatiilor oamenilor, concretizate in
comportamente si decizii privitoare la atragerea si folosirea resurselor economice rare, in
vederea prelucrarii, distributiei, schimbului si consumului de bunuri, in functie de nevoile
si interesele lor.
Forma preponderenta de organizare si desfasurare a activitatilor economice, in
lumea contemporana, este economia de schimb (denumita si economie de marfuri), in
care unitatile economice produc bunuri sau servicii in vederea vanzarii, obtinand in
schimbul lor altele, necesare satisfacerii trebuintelor. Activitatea economica graviteaza in
jurul pietei, in cadrul careia se efectueaza schimburile intre unitatile economice. Acestea
se realizeaza, in general, prin intermediul monedei (banilor), deci economia de schimb
contemporana functioneaza preponderent ca o economie monetara.
Schimbul prin intermediul monedei presupune delimitarea tranzactiei in 2
componente si anume:
-vanzarea bunului oferit la schimb contra moneda
-cumpararea bunului necesar prin cedarea monedei.
Banii, in economie, au trei functii principale:
a) functia de mijloc de schimb - moneda este intermediarul schimbului. Banii sunt
mijlocul de schimb universal, prezenti, de regula, in orice tranzactie, avand
acceptabilitate generala de catre toti participantii la activitatea economico-sociala dintr-
un spatiu economico-teritorial.
b) functia de masura a activitatii economice - moneda reprezinta etalonul general de
masura. Instrumentul concret al masurarii monetare este pretul, acesta fiind singurul
capabil sa masoare si sa compare valoric bunuri, resurse si factori de productie diferiti.
c) functia de rezerva de valoare sau de economisire.
Sfera de cuprindere a activitatii economice ca relatie resurse-trebuinte reprezinta
universul economiei, ce poate fi definit prin trei componente:
1) Unitatea economica - veriga elementara in care se realizeaza activitatea
economica, sau altfel spus, SUBIECTUL economiei.
2) Resursele (mijloacele) economice necesare desfasurarii activitatii economice, in
relatie cu sursele de finantare*.
*a finanta a pune la dispozitie resursele (mijloacele) necesare pentru a sustine o
actiune, o lucrare, o intreprindere.
3
4
3) Actele/faptele economice denumite generic tranzactii economice.
1.Unitatea economica.
In functie de cine desfasoara activitatea, unitatea economica poate fi:

-gospodaria (familia), in fapt, persoana fizica
-intreprinderea economica, ceea ce presupune un cadru organizat, respectiv o
persoana juridica.
In Romania, cadrul organizatoric de desfasurare a activitatilor economico-sociale
este reprezentat de regii autonome, societati (companii) nationale, societati comerciale,
institutii financiare si de credit, societati de asigurare, institute de cercetare-dezvoltare,
societati cooperatiste, alte persoane juridice cu scop patrimonial (lucrativ)*, institutii
publice, persoane juridice fara scop patrimonial (lucrativ)** si persoane fizice autorizate
pentru activitati independente.
*activitatea economica cu scop patrimonial activitate desfasurata in scopul
obtinerii de profit
**activitate economica fara scop patrimonial activitate nonprofit
Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt societatile comerciale.
Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane si
functioneaza, in prezent, conform Legii nr. 31/1990 republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare. Societatile comerciale se pot organiza in una dintre urmatoarele
forme:
-societati in nume colectiv (SNC) - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul
societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor;
-societati in comandita simpla (SCS) - in care asociatii sunt de doua categorii:
- comanditati - raspund solidar si nelimitat si administreaza societatea;
- comanditari - raspund numai cu aportul propriu si nu participa la administrarea
societatii;
-societati in comandita pe actiuni (SCA) - au aceleasi caracteristici cu SCS, dar
partile comanditarilor sunt separate in actiuni, ca titluri de valoare negociabile;
-societati pe actiuni (SA) - obligatiile sociale sunt garantate de patrimoniul social,
iar actionarii sunt obligati sa raspunda in limita capitalului subscris, exprimat in actiuni;
-societati cu raspundere limitata (SRL) - obligatiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social, iar asociatii, in numar limitat, raspund la limita capitalului subscris,
exprimat in parti sociale.
Orice persoana fizica sau juridica alta decat unitatea economica se numeste tert.
Relatiile unitatii economice cu tertii pot fi:
-relatii de datorie (obligatie)*
-relatii de creanta**
*datoria - suma de plata sau prestatie de efectuat de catre detinatorul obligatiei
(debitorul).
**creanta - este o valoare in decontare si reprezinta dreptul unei parti (creditorul) de
a pretinde debitorului efectuarea unei prestatii.
Infiintarea unei societati comerciale se face pe baza unui act constitutiv, care
contine, in principal, urmatoarele:
- denumirea, forma de organizare, sediul, eventual emblema societatii
- date de identificare a actionarilor/asociatilor persoane fizice sau juridice
4
5
- obiectul de activitate, definit conform clasificarii activitatilor din economia nationala

(CAEN). Conform CAEN activitatile sunt definite prin atribuirea unui cod si unei
denumiri.
- capitalul social subscris/varsat, cu mentionarea aportului fiecarui actionar/asociat la

formarea acestuia. Capitalul social subscris asigura societatii nou infiintate mijloacele
economice necesare inceperii activitatii, valoarea minima a capitalului social fiind
reglementata de lege.
Capitalul social al unei societati pe actiuni este exprimat in actiuni, cel al unei
societati cu raspundere limitata in parti sociale. Fiecare actiune sau parte sociala are o
valoare unica denumita valoare nominala, participarea actionarilor sau asociatilor la
formarea capitalului social fiind determinata de numarul de actiuni/parti sociale subscrise.
Capitalul social = nr.act/parti sociale x valoarea nominala
actiunea este un titlu de valoare negociabil si transmisibil, care confera

detinatorului drepturi in capitalul societatii emitente.
partea sociala este un titlu transmisibil, care confera detinatorului drepturi in
capitalul societatii de la care o detine.
Aportul la capitalul social poate fi in numerar (bani sau alte titluri de valoare
negociabile) sau in natura (utilaje, marfuri, etc). Aportul in natura se acopera integral la
subscriere.
- participarea fiecarui actionar/asociat la profit si pierdere;

- clauze privind conducerea, administrarea;
- durata de functionare;
- modul de desfiintare sau lichidare a societatii.
In baza actelor de constituire se emite o hotarare judecatoreasca de infiintare,
noua societate este luata in evidenta la Registrul Comertului, i se atribuie un numar de
inmatriculare mentionat in Certificatul de inregistrare. Se atribuie si un cod de
inregistrare la autoritatea fiscala si alte institutii guvernamentale, mentionat, de
asemenea, in Certificatul de inregistrare. Codul unic de inregistrare este definit si printr-
un atribut de inregistrare fiscala, care poate fi RO, pentru unitatile inregistrate in
scopuri TVA (taxa pe valoarea adaugata)* sau necompletat pentru unitatile
neinregistrate in scopuri de TVA**.
*unitati inregistrate in scopuri de TVA - unitati economice care colecteaza TVA
pentru buget
**unitati neinregistrate in scopuri de TVA - unitati economice care nu colecteaza
TVA pentru buget.
Certificatul de inregistrare are, de asemenea, mentionate codul si denumirea CAEN ale
obiectului de activitate principal declarat la infiintare.
2.Resursele economice - sunt obiecte reale sau mijloace financiare utilizate pentru
realizarea obiectului de activitate declarat. Sunt rezultat al activitatii economice si sunt
destinate consumului propriu sau schimbului, in vederea obtinerii altor resurse economice
necesare.
5
6
Exemplu
Consideram urmatoarele conditii de infiintare a unei societati:
- numar de actionari/asociati: 5
- capital social subscris 100.000 lei
-aportul la capital este:
- in numerar (bani) 40.000 lei
- in natura (marfa si utilaje) 60.000 lei
- valoarea nominala a unei actiuni/parti sociale: 10 lei
- aportul actionarilor/asociatilor:
- actionar/asociat 1 35.000 lei

- in numerar (bani) - 5000 lei
- in natura (utilaje) -30.000 lei
- in numerar (bani) -25.000 lei
- in natura (marfa) -20.000 lei
- in numerar (bani) - 5.000 lei
- in natura (marfa) -10.000 lei
- asociat/actionar 5 5.000 lei
-in numerar (bani) - 5.000 lei
TOTAL 100.000 lei (capital subscris)
RESURSE ECONOMICE CAPITAL SUBSCRIS

Bani 40.000 35.000 asociat/actionar 1
Utilaj 30.000 25.000 asociat/actionar 2
Marfa 30.000 20.000 asociat/actionar 3
15.000 asociat/actionar 4
5.000 asociat/actionar 5
TOTAL 100.000 100.000 TOTAL
Societatea nou infiintata are la dispozitie bani, utilaje si marfa in valoare de

100.000 lei, consecinta a subscrierii capitalului social de catre asociati/actionari. Tinand
cont de valoarea nominala stabilita, 10 lei/parte sociala (actiune), rezulta un numar de
10.000 parti sociale (actiuni) subscrise, distribuite astfel:
- asociat/actionar 1 3500
TOTAL 10.000
6
7
In tabelul anterior sunt evidentiate resursele economice pe care le detine societatea

nou infiintata si in acelasi timp sursa de provenienta (finantare) a acestora ca relatie de
proprietate (exista o obligatie de a ceda un echivalent pentru ele, sau nu).
Resursele economice sunt definite prin doua insusiri, astfel:
-valoare de utilizare satisfac o trebuinta, deci prin schimb se obtine
echivalentul in moneda
-valoare baneasca/pret se pot exprima in moneda
Capacitatea resurselor economice de a se transforma in moneda este diferita, fiind
determinata de modul specific de utilizare in activitate. Aceasta insusire specifica a
resurselor se numeste lichiditate. Lichiditatea este determinata de durata in care, printr-
o utilizare normala, se obtine echivalentul in moneda al resurselor economice.
Pentru a-si procura resursele economice necesare unitatea economica trebuie sa-
si asigure sursele de finantare. Din punctul de vedere al relatiei juridice de drepturi*
respectiv obligatii** sursele de finantare pot fi:
-surse de finantare proprii (drepturi)
-surse de finantare straine (obligatii)
*relatie de drepturi - presupune detinerea unui bun fara obligatia de a ceda un
echivalent (nu se datoreaza nimic pentru acel bun)
**relatie de obligatie - presupune detinerea unui bun pentru care detinatorul are
de cedat un echivalent (are o datorie).
Intre resursele detinute si sursele de finantare exista egalitate valorica pentru ca
un bun detinut nu poate avea ca provenienta decat o relatie de drepturi sau de obligatii,
deci putem sa reprezentam resursele economice in relatie cu sursele de finantare prin
egalitatea:
Resurse economice = Surse de finantare
Prin conventie, resursele economice se numesc active, iar sursele de finantare se
numesc pasive, formula de descrierea relatiei resurse-surse de finantare devine:
Activ = Pasiv
*** notiunea de capital

In definirea capitalului exista doua abordari:
-capitalul material sau substantial este reprezentat de totalitatea
resurselor economice detinute si utilizate in scopul obtinerii de profit
-capitalul financiar reprezinta totalitatea surselor de finantare cu durata
finantarii mai mare de 1an.
Clasificarea activelor (resurselor economice)

-dupa natura resurselor, distingem:
-active necorporale - intangibile, fara suport material
-active corporale - tangibile, cu suport material
-dupa lichiditatea resurselor, distingem:
-active circulante (mobile) - participa la un singur circuit economic, isi
recupereaza echivalentul in moneda la prima utilizare sau intr-o durata de cel mult 1 an
-active imobilizate sau imobilizari participa la mai multe circuite
economice, isi recupereaza echivalentul in moneda pe toata durata de utilizare normala,
durata in care se recupereaza fiind mai mare de 1 an
Clasificarea pasivelor (surselor de finantare)
7
8
-dupa durata finantarii, distingem:

-surse de finantare cu durata mai mare de 1 an (capital financiar sau capital
permanent)
-surse de finantare cu durata finantarii mai mica de 1 an
-dupa natura finantarii, din punctul de vedere al relatiei juridice de drepturi sau
obligatii, distingem:
-surse de finantare proprii, implicit au durata finantarii mai mare de 1 an
(capitaluri proprii)
-surse de finantare straine - daca durata finantarii este mai mare de 1 an
reprezinta capitalul imprumutat
- daca sunt exigibile* intr-o durata de cel mult
1an se numesc datorii curente
*obligatie exigibila - poate fi ceruta imediat de creditor (este scadenta)
3.Tranzactiile economice.
Tranzactiile (operatiile) economice efectuate modifica valorea diferitelor
elemente de activ sau de pasiv. Unele dintre modificarile produse sunt vizibile, se pot
constata prin simpla observatie (cresterea valorii unei datorii, micsorarea valorii unei
datorii, cresterea valorii unui stoc de marfa, etc), altele necesita o analiza speciala nefiind
vizibile prin simpla observatie.
Ansamblul operatiilor economice care determina transformari in starea activitatii
economice, delimitate in timp si spatiu, este procesul economic.
Unitatile economice functioneaza asemenea unui sistem, in care:

- cheltuielile (consumuri de resurse economice, munca, servicii, etc) efectuate
reprezinta intrarile
- veniturile obtinute din valorificare (oferire la schimb) reprezinta iesirile
INTRARI PROCES ECONOMIC IESIRI

Consum de factori (productie, comert, etc) valorificari (venituri)
de productie (cheltuieli)
Din compararea efectului obtinut (veniturile obtinute din valorificare) cu efortul

necesar (cheltuielile efectuate), rezulta formula de stabilire a rezultatului:
Rezultatul = Venituri Cheltuieli
Rezultatul poate fi : - profit, daca venituri>cheltuieli

- pierdere, daca venituri<cheltuieli
In evolutia sa, unitatea economica desfasoara activitati specifice, atat in scopul
cresterii potentialului economic (cresterii capacitatii productive), cat si in realizarea
obiectului de activitate declarat (afacerii). In acest sens se delimiteaza activitatea
economica in:
-activitate de investitii, consta in activitatea de procurarea activelor imobilizate
(utileje, echipamente etc.). Investitia nu afecteaza rezultatul (profitul sau pierderea)
deoarece se recupereaza in timp, pe toata durata de utilizare economica a imobilizarilor,
dar necesita atragerea unor finantari pe termen lung.
8
9
-activitatea curenta, desfasurata in scopul realizarii obiectului de activitate

declarat, inclusiv activitati derivate sau legate de realizarea acestuia. Activitatea curenta
se clasifica in:
-activitate de exploatare
-activitate financiara
-activitatea extraordinara, generata de calamitati naturale sau alte evenimente
extraordinare (expropieri, revolutii, etc.).
Activitatea curenta si extraordinara se reflecta in rezultat (influenteaza profitul sau
pierdera fiind generatoare de cheltuieli si venituri).
Activitatile economice formeaza obiectul de studiu al stiintelor economice. Stiinta
economica consta intr-un ansamblu coerent de notiuni, idei si teorii prin care sunt
reflectate actele, faptele si comportamentele economice, iar prin tehnicile, metodele si
procedeele de masurare, evaluare si gestionare determina stimularea, eficientizarea
activitatilor economice.
Gestionarea activului si pasivului unitatii si a rezultatelor activitatii economice se

realizeaza prin intermediul contabilitatii.
II.DEFINIREA CONTABILITATII
Prima definitie moderna cunoscuta a contabilitatii apartine italianului Luca

Paciolo, intr-o lucrare tiparita la sfarsitul secolului al XV - lea. Acesta defineste
contabilitatea ca fiind un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida
dubla a avutiei ce apartine unui negustor, precum si toate afacerile acestuia in ordinea in
care au avut loc.
Contabilitatea este activitatea specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea,
gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor
unitatilor economice. Este organizata in dublu circuit, astfel:
- contabilitatea generala (financiara), obligatorie tuturor unitatilor care desfasoara
activitate economica, evidentiaza la anumite perioade activul, pasivul si rezultatele
unitatii, conform reglementarilor legale;
- contabilitatea interna (de gestiune) are ca obiectiv calculul costurilor de productie,
rentabilitatii activitatii, elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli. Se organizeaza de
fiecare unitate in parte in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii.
Ca disciplina a stiintelor economice, contabilitatea are o metoda proprie de
cercetare. Prin metoda contabilitatii se intelege ansamblul de principii, procedee si
instrumente cu ajutorul carora se realizeaza evidenta, calculul, analiza si controlul starii
economice a unitatii. Teoria specifica de baza a contabilitatii este cea a partidei duble.
Teoria partidei duble este definita prin urmatoarele trasaturi principale:
- dubla reprezentare a resurselor economice in relatie cu sursele de finantare;
Formula dublei reprezentari este ACTIV = PASIV
- dubla reprezentare (inregistrare) a tranzactiilor economice, conform careia,
modificarile elementelor de activ, de pasiv, cheltuieli si venituri, generate de tranzactiile
efectuate, sunt evidentiate intr-un raport de echilibru, printr-o egalitate.
9
10
Procedeele metodei contabilitatii.

a)procedee comune si altor discipline stiintifice (observatia,
rationamentul, comparatia, clasificarea, analiza, sinteza)
b)procedee comune si altor discipline economice
-documentatia - reprezinta procedeul ce permite consemnarea tranzactiilor si datelor ce
privesc activul, pasivul si procesul economic in documente;
-evaluarea - consta in exprimarea baneasca a elementelor de activ si de pasiv si a
tranzactiilor economice efectuate;
-calculatia - procedeu ce asigura formalizarea matematica a unor prelucrari privind
tranzactiile economice efectuate, calculul costurilor, stabilirea rezultatului;
-inventarierea - procedeu ce permite stabilirea existentei reale a elementelor de activ si
datorii, cantitativ si valoric, sau numai valoric, in scopul asigurarii unui caracter real
cunoasterii contabile;
c)procedee specifice metodei contabilitatii
-contul - reprezinta procedeul prin care se asigura urmarirea, in expresie valorica,
existentei si modificarii (cresteri sau micsorari de valori) elementelor de activ, de pasiv,
cheltuieli si venituri;
-balanta de verificare - asigura centralizarea valorilor din conturi si in acelasi timp o
verificare a inregistrarilor contabile efectuate;
-situatiile financiare anuale sunt documente contabile de sinteza si analiza economico-
financiara.
Principii si reguli contabile

-principiul inregistrarii cronologice presupune respectarea succesiunii in timp a
tranzactiilor efectuate;
-principiul inregistrarii sistematice presupune inregistrarea distincta a cresterilor de
valori, respectiv micsorarilor de valori generate de tranzactiile efectuate
-principiul inregistrarii complete si continue
-inregistrarea completa - se inregistreaza toate tranzactiile economice efectuate
in scris (in documente contabile)
-inregistrarea continua presupune ca evidenta contabila a unei perioade incepe cu
starea initiala si se incheie cu starea finala, care devine, la randul ei, stare initiala a
perioadei urmatoare, conform formulei:
Starea finala = Starea initiala + intrari iesiri
-principiul continuitatii activitatii - se presupune ca intreprinderea isi continua in mod

normal functionarea, fara a intra in stare de lichidare sau de restrangerea semnificativa a
acivitatii
-principiul permanentei metodelor
Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent pe parcursul unui
exercitiu financiar si de la un exercitiu financiar la altul
-principiul intangibilitatii bilantului de deschidere al unui exercitiu financiar, care trebuie
sa coincida cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent (cu exceptiile
prevazute prin lege)
-principiul independentei exercitiului - se vor lua in considerare toate veniturile si
cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar indiferent de data incasarii, respectiv
platii acestora.
10
11
Aceasta corespunde principiului contabil general al contabilitatii de angajamente.

In consecinta, un venit inregistrat la momentul efectuarii tranzactiei care il genereaza si
neincasat, se evidentiaza in activul unitatii ca o creanta. In mod similar, o cheltuiala
inregistrata la momentul efectuarii tranzactiei care o genereaza si neplatita, se va
evidentia in pasivul unitatii ca o datorie.
-principiul necompensarii - valorile elementelor de activ nu pot fi compensate cu
valorile elementelor de pasiv, respectiv cheltuielile cu veniturile.
-principiul prudentei impune ca evaluarea sa fie facuta pe o baza prudenta.
Se vor avea in vedere urmatoarele:
- se iau in considerare numai profiturile realizate pana la data incheierii exercitiului
financiar
- se tine seama de toate obligatiile (datoriile) previzibile si de pierderile potentiale care
au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu
anterior, chiar daca acestea devin evidente numai intre data incheierii exercitiului si data
intocmirii bilantului
- nu se inregistreaza activele probabile si profitul probabil
- se tine seama de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului este profit
sau pierdere.
-principiul prevalentei economicului asupra juridicului - informatiile prezentate in
situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si
tranzactiilor si nu doar forma lor juridica
-principiul pragului de semnificatie - conform caruia orice element care are o valoare
semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare. Elementele cu
valori nesemnificative, care au aceeasi natura sau cu functii similare pot fi insumate,
nefiind necesara prezentarea lor separata.
pragul de semnificatie este o expresie a importantei relative. O valoare este

considerata semnificativa daca omiterea ei ar influenta in mod vadit deciziile utilizatorilor
situatiilor financiare.
-principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv - conform caruia

componentele elementelor de activ sau de pasiv trebuie evaluate separat.
III.ELEMENTE REFERITOARE LA NORMALIZAREA IN CONTABILITATE
Prin normalizarea contabilitatii se tinde spre armonizare si uniformitate in

contabilitate pe plan mondial sau regional. Norma contabila (standardul contabil)
consfinteste o regula sau mai multe reguli ce reprezinta sisteme de referinta in ceea ce
priveste informatia contabila si prezentarea acesteia in situatiile financiare.
In raport cu sfera de aplicare, normele (standardele) contabile pot fi internationale,
europene si nationale. Standardele internationale sunt elaborate de Comitetul pentru
standarde internationale de contabilitate (IASC). Standardele contabile europene sunt
elaborate de Uniunea Europeana, fiind formalizate, in prezent, prin Directiva a IV-a,
Directiva a VII-a si Directiva a VIII-a. Sfera de cuprindere a Directivelor europene
contine tarile membre ale Uniunii Europene, iar aplicarea lor este obligatorie acestora.
Standardele nationale sau locale sunt elaborate de fiecare tara in raport cu standardele
internationale si Directivele europene.
11
12
In Romania, activitatea in contabilitate este reglementata de:

- Legea contabilitatii nr.82 din 1991 republicata cu modificarile si completarile
ulterioare
- Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1752 din 2005 pentru aprobarea
reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, modificat si completat
prin Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr.2374 din 2007.
Conform legii, toate unitatile persoane juridice care desfasoara activitate

economica, precum si persoanele fizice autorizate pentru activitati independente au
obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate financiara proprie si contabilitate de
gestiune adaptata specificului activitatii.
Contabilitatea se organizeaza in partida dubla.
Contabilitatea se tine in limba romana si in lei.
Ca instrument de cunoastere, control si gestiune a activelor si pasivelor si de
stabilire a rezultatelor, contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si
sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia
financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne
ale unitatii cat si in relatie cu utilizatorii externi ai informatiei contabile (investitorii
prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile
guvernamentale, salariatii proprii si publicul).
.
pozitia financiara reprezinta relatiile dintre activele, datoriile si capitalurile
proprii ale unei intreprinderi, asa cum sunt ele raportate in situatiile financiare.
fluxurile de trezorerie contin fluxurile de numerar (intrarile respectiv iesirile)
inregistrate in cursul perioadei
Procedeele si principiile metodei contabilitatii se regasesc in actele normative

astfel:
DOCUMENTATIA
Orice tranzactie economica se consemneaza, la momentul efectuarii ei, intr-un

inscris care sta la baza inregistrarii in contabilitate, dobandind calitatea de document
justificativ. Documentele justificative angajeaza raspunderea persoanelor care le-au
intocmit, avizat sau aprobat si inregistrat in contabilitate, dupa caz.
In principiu, documentul justificativ contine urmatoarele informatii:
-unitatea emitenta
-numarul/data documentului
-partile implicate in tranzactie
-definirea tranzactiei (descriere, elementele influentate canitativ/valoric de
tranzactie)
-vize, aprobari
-orice alte elemente care definesc cat mai complet tranzactia
Documentele sunt standardizate, cerintele privind continutul lor fiind aprobate prin
acte normative. Exista doua categorii de documente:
-documente comune tuturor ramurilor economiei
-documente specifice anumitor activitati
12
13
Documentele contabile elaborate pe baza documentelor justificative sunt

documente curente (ex. registrele de contabilitate, balanta de verificare), respectiv
documente de sinteza (ex. situatiile financiare).
Registrele de contabilitate obligatorii sunt :
- registrul jurnal, evidentiaza cronologic si sistematic operatiile economice efectuate
- registrul inventar, centralizeaza listele de inventariere
- registrul cartea mare, evidentiaza evolutia fiecarui element de activ, de pasiv,
cheltuiala si venit, in cadrul unui exercitiu financiar, cu ajutorul contului.
Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia lor si se
prezinta in mod ordonat si completate.
Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiilor economice
efectuate se intocmeste balanta de verificare.
Gestiunea documentelor se refera la organizarea circulatiei documentelor,
utilizarea si evidenta documentelor, reconstituirea documentelor si pastrarea
documentelor.
O parte a documentelor sunt formulare cu regim special. Pentru aceste documente
se organizeaza o evidenta operativa distincta. Documentele cu regim special sunt
inseriate si numerotate, iar eliberarea lor se face pe baza unor acte distincte.
In cazul in care documentele justificative sau contabile sunt pierdute, distruse sau
sustrase, se efectueaza reconstituirea lor, in termen de 30 de zile de la constatarea
disparitiei, iar documentele reconstituite vor contine mentiunea RECONSTITUIT.
Documentele contabile curente si documentele justificative care au stat la baza
inregistrarilor in contabilitate se pastreaza in arhiva timp de 10 ani, cu incepere de la data
incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de
salarii care se pastreaza timp de 50 de ani.
EVALUAREA
Evaluarea in contabilitate consta in exprimarea elementelor de activ, de pasiv,

cheltuieli si venituri in unitati monetare.
Categorii de valori de evaluare:
- costul de achizitie - este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile,
cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli accesorii necesare punerii unui bun
in stare de utilitate;
- costul de productie - este egal cu costul de achizitie al materiilor prime si
materialelor, alte costuri ale intreprinderii atribuite DIRECT producerii unui bun. Mai
poate cuprinde :
- o pondere rationala din costurile inregistrate de intreprindere care sunt
artribuite INDIRECT producerii bunului
- in cazul activelor cu ciclu lung de productie dobanda aferenta capitalului
imprumutat pentru finantarea producerii bunului, in masura in care acesta se acumuleaza
in raport cu perioada de productie.
- valoarea justa - suma pentru care poate fi schimbat un activ, de bunavoie, intre
parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat
obiectiv ;
- valoarea de piata a unui activ reprezinta pretul care poate fi obtinut pentru el
pe o piata activa. O piata activa exista atunci cand:
- activele de pe piata sunt relativ omogene
13
14
- sunt cantitati suficiente de asemenea active tranzactionate, astfel incat oricand

pot fi gasiti cumparatori sau vanzatori
- preturile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public
- valoarea reziduala - reprezinta valoarea neta pe care o intreprindere estimeaza
sa o obtina prin cedarea unui activ la incheierea duratei sale de utilizare, dupa deducerea
cheltuielilor aferente vanzarii;
Reguli de evaluarea elementelor de activ si de pasiv
La inregistrarea in contabilitate a unui element de activ sau de pasiv i se atribuie o

valoare de intrare numita valoare contabila.
Regulile de evaluare respecta principiul contabil general al costului istoric,
conform caruia valoarea contabila a unui element se mentine pe toata durata de existenta.
Evaluarea este determinata si de anumite momente de referinta in durata de
existenta a unui element de activ sau de pasiv, astfel:
INTRAREA
INVENTARIEREA GENERALA (precede intocmirea situatiilor

financiare anuale)
INCHEIEREA EX. FINANCIAR (se intocmesc situatiile financiare anuale)
IESIREA
Reguli de evaluare a elementelor de activ si de pasiv (evaluarea de raportare) :

- la data intrarii, elementele de activ si de pasiv se evalueaza si inregistreaza la
valoarea de intrare, astfel:
- bunurile reprezentand aport de capital la valoarea de aport
- bunurile obtinute cu titlu gratuit la valoarea justa
Valoarea de aport si valoarea justa se asimileaza costului de achizitie.
- bunurile obtinute cu titlu oneros (cumparate) la costul de achizitie
- bunurile produse in unitate la costul de productie
- creantele si datoriile la valoarea nominala
- cu ocazia inventarierii, evaluarea se face la valoarea actuala a fiecarui element,
denumita valoare de inventar. Pentru bunuri de natura imobilizarilor sau stocurilor,
valoarea de inventar se stabileste in functie de utilitate, starea acestora si pretul pietii.
Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea probabila de incasat, respectiv de platit.
Diferentele constatate se trateaza astfel:
-pentru active:
-plusurile de valoare se ignora (nu se inregistreaza)
-pierderile de valoare se ajusteaza *
*Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile care reflecta reducerea valorii activelor
individuale. Aceste reduceri de valoare pot fi permanente sau provizorii. Ajustarile de
valoare permanente se numesc amortizari si se refera la uzura activelor imobilizate, care
se depreciaza permanent pe parcursul duratei normale de functionare , iar cele provizorii
se numesc ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare.
14
15
-pentru datorii diferentele constatate se inregistreaza la elementele de datorii

corespunzatoare. Daca se constata aparitia unor datorii a caror natura este clar definita,
dar pentru care valoarea sau data la care vor fi efective nu este certa, aceasta se
evidentiaza prin constituirea unui provizion*.
*Provizioanele au rolul de a acoperi datorii a caror natura este clar definita, care este
probabil sa existe sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste
valoarea sau data la care vor aparea.
Modul de inregistrarea ajustarilor sau provizioanelor:
-la constituire se inregistreaza o cheltuiala
-la anulare se inregistreaza un venit
- la incheierea exercitiului financiar - elementele de activ si de pasiv se reflecta in

bilant la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
Pentru active din valoarea contabila se scad ajustarile, atribuindu-li-se o valoare
contabila neta.
- la iesire - elementele de activ si de pasiv se evalueaza la valoarea de intrare.
Principiului costului istoric, conform caruia inregistrarea in contabilitate se
mentine pe toata durata de existenta a unui element la valoarea de intrare (tratamentul
contabil normal) poate fi inlocuit, in anumite situatii prin tratamente contabile alternative.
Exista tratamente contabile alternative, astfel:
- ajustarea la inflatie se poate aplica in cazul economiilor caracterizate prin
superinflatie (rata inflatiei >100%)
- reevaluarea, consta in stabilirea valorii actuale a elementelor de activ si datorii,
iar valorile rezultate inlocuiesc valorile contabile existente.
Reevaluarea elementelor de activ si de pasiv se efectueaza in conformitate cu acte
normative emise. In cazul activelor imobilizate, cu exceptiile prevazute de lege,
reevaluarea se face la valoarea justa. Valoarea justa a acestora se determina, de regula,
pe baza unor evaluari efectuate de evaluatori autorizati.
Operatiile in valuta se evalueaza si inregistreaza in contabilitate atat in valuta, cat si
in lei, valoarea in lei determinandu-se in functie de CURSUL DE REFERINTA in
vigoare la data efectuarii operatiei.
Valoarea in lei a creantelor si datoriilor in valuta sau a creantelor si datoriilor a
caror decontare se face in functie de cursul unei valute, se reevalueaza, la sfarsitul
exercitiului financiar, la cursul de referinta comunicat de BNR, iar diferentele din
reevaluare influenteaza rezultatul exercitiului financiar incheiat.
In situatia in care, la inregistrarea in contabilitate, se utilizeaza (pentru bunurile de
natura stocurilor) preturi de inregistrare diferite de regulile prezentate, diferentele dintre
valorile corespunzatoare pretului de inregistrare utilizat si cele conform regulilor de
evaluare se evidentiaza distinct in contabilitate cu ajutorul unor conturi rectificative care
contin aceste diferente.
SITUATIILE FINANCIARE ANUALE
Sunt documentele contabile de sinteza si analiza economico-financiara. Se

intocmesc obligatoriu anual si in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii.
Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia
primului an de activitate, cand incepe la data infiintarii societatii, cu posibilitatea
modificarii datelor de inceput si de sfarsit prin hotarare de guvern.
15
16
Situatiile financiare anuale se publica, in conditiile prevazute de lege.

Situatiile financiare anuale se pastreaza in arhiva timp de 10 de ani.
Pentru unitatile care indeplinesc criteriile de marime prevazute prin OMFP
1752/2005, situatiile financiare anuale se compun din:
- bilant
- cont de profit si pierdere
- situatia modificarilor capitalului propriu
- situatia fluxurilor de trezorerie
- note explicative la situatiile financiare anuale.
Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile de marime, intocmesc situatii
financiare simplificate ce contin bilant prescurtat, cont de profit si pierdere, note
explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional se poate intocmi si situatia
fluxurilor de trezorerie.
BILANTUL
Prezinta activul si pasivul unitatii la sfarsitul unui exercitiu financiar.

Un activ recunoscut in bilant reprezinta o resursa controlata de unitate, ca rezultat
al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice
viitoare, iar valoarea (pretul ) este determinata intr-un mod credibil.
Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul unui activ de a contribui in
mod direct sau indirect, in combinatie cu alte active, la intrarile de numerar sau
echivalente ale numerarului catre unitate.
Datoria reprezinta o obligatie actuala a unitatii ce decurge din evenimente trecute,
care prin decontare determina o iesire de resurse ce incorporeaza beneficii economice.
Capitalurile proprii reprezinta dreptul actionarilor/asociatilor (interesul rezidual) in
activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia.
Valoarea capitalurilor proprii se poate modifica prin crestere sau micsorare, astfel:
-crestearea capitalurilor proprii, este determinata de:
-contributia actionarilor sau asociatilor
-profitul realizat
-micsorarea capitalurilor proprii, este determinata de:
-distribuirea catre actionari sau asociati
-pierderea realizata
In bilant activele sunt prezentate in ordinea lichiditatii (de la cele mai putin lichide),
iar pasivele in ordinea exigibilitatii. Intermediar sunt prezentate valorile de echilibru ale
pozitiei financiare (ca relatie intre active, datorii si capitaluri proprii).
Valorile de echilibru reflecta:
a)existenta finantarilor pe termen lung pentru activele imobilizate si pentru o parte
din activele circulante. Finantarea pe termen lung pentru activele circulante se mai
numeste fond de rulment. Fondul de rulment este necesar pentru a desfasura o activitate
normala, deoarece lichiditatea activelor circulante este, de regula, mai mica decat
exigibilitatea datoriilor curente. Existenta sau nonexistenta fondului de rulment se
exprima prin formula dinamica a pozitiei financiare:
Capital permanent - active imobilizate = active circulante - datorii curente
b)existenta sau nonexistenta finantarilor proprii (capitalurilor proprii) - se

exprima prin formula statica a pozitiei financiare:
16
17
Active totale - datorii totale = capital propriu

(activ net)
Daca valoarea capitalului propriu este negativa, inseamna ca unitatea are datorii
in valoare mai mare decat valoarea activelor (teoretic, nu isi poate plati toate datoriile).
Capitalul propriu este negativ daca unitatea a realizat pierderi mai mari decat alte forme
de capitaluri proprii.
Prezentarea activelor si pasivelor in bilantul prescurtat:
- active imobilizate
- imobilizari necorporale
- imobilizari corporale
- imobilizari financiare
- active circulante
- stocuri
- creante
- investitii pe termen scurt
- casa si conturi la banci
- cheltuieli inregistrate in avans
- datorii curente
- datorii pe termen lung
- provizioane
- venituri inregistrate in avans
- subventii pentru investitii
- capitaluri proprii
DESCRIEREA ELEMENTELOR DE ACTIV SI DE PASIV
Elementele de activ:
a) activele necorporale:
Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport material, utilizat in
productia de bunuri, lucrari si servicii, pentru a fi inchiriat tertilor, sau in scopuri
administrative. Activele necorporale sunt reprezentate de:
a1. Cheltuieli de constituire, sunt ocazionate de infiintarea sau modificarea/
dezvoltarea societatii (taxe de inscriere si inmatriculare, costul tiparirii si distributiei
actiunilor, de prospectarea pietii sau publicitate aferenta actiunii de infiintare/dezvoltare).
Se amortizeaza in cel mult 5 ani.
a2. Cheltuieli de dezvoltare, cuprind cheltuieli determinate de efectuarea unor lucrari si
obiective de dezvoltare strict individualizate.
Activitatea de dezvoltare este o continuare sau o aplicare a activitatii de cercetare
si a altor cunostinte in scopul obtinerii unor produse sau servicii noi, sau imbunatatite
substantial, inaintea obtinerii productiei de serie. Cheltuielile de dezvoltare se
amortizeaza in cel mult 5 ani.
a3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare ,
reprezinta cheltuielile pentru preluarea bunurilor cu acest titlu.
concesiunea este o conventie prin care se cedeaza dreptul de folosinta sau de

exploatare a unui bun.
17
18
brevetul este titlu eliberat inventatorului, prin care se recunoaste celui

mentionat in titlu dreptul exclusiv de exploatare a inventiei brevetate
licenta de fabricatie este un contract prin care posesorul unui brevet de
inventie cedeaza unei alte persoane dreptul de a folosi sau valorifica documentatia
tehnica sau inventia brevetata
marca comerciala este semn distinctiv al unui produs, pentru a-i indica
provenienta si a-l deosebi de alte produse similare.
Bunurile din aceasta categorie se amortizeaza pe toata durata de utilizare economica.
a4. Fondul comercial, reprezinta un plus sau minus de profitabilitate al intreprinderii

fata de medie, care nu este generat de active identificabile, fiind determinat de clientela
(fidelitatea clientilor fata de intreprindere, numarul clientilor, potentialul de crestere a
clientelei), furnizori (calitatea produselor si serviciilor livrate de acestia, puterea de
negociere cu acestia), calitatea personalului, reputatia administratorilor si a unitatii, in
general. Poate aparea si se inregistreaza in contabilitate numai in situatia achizitionarii
unei intreprinderi sau in conditii de aport de capital. In fondul comercial pozitiv se
include diferenta dintre pretul de cumparare (sau valoarea de aport) si suma valorilor
contabile individuale ale fiecarui element de activ identificabil in parte.In fondul
comercial negativ se include diferenta dintre valoarea substantiala a activului (valoarea
contabila individuala a activelor identificabile) si costul de achizitie.
Fondul comercial se poate amortiza pe toata durata in care se estimeaza ca
genereaza plusul (minusul) de profitabilitate, in cel mult 20 ani.
a5. Alte imobilizari necorporale, includ produsele informatice (software), proprietatea

intreprinderii, si alte imobilizari necorporale. Se amortizeaza in 3 ani.
b) activele corporale:
Un activ corporal este un activ identificabil, cu suport material, utilizat in scopuri
productive, pentru a fi inchiriat sau in scopuri adninistrative si care indeplineste
simultan doua conditii:
- o durata de functionare > 1 an
- o valoare mai mare decat o limita prevazuta de reglementarile in vigoare.
Sunt reprezentate de:
b1. Terenuri (nu se amortizeaza)
b2. Constructii
b3. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
b4. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale.
Cu exceptia terenurilor, activele corporale se amortizeaza. Amortizarea se

calculeaza in functie de durata normala de functionare, prevazuta de lege, de la data
punerii in functiune pana la recuperarea integrala a valorii de intrare (contabile). In
contabilitate amortizarea se inregistreaza liniar.
Amortizarea liniara, consta in repartizarea uniforma in cheltuielile de exploatare a

valorii de intrare a activelor pe toata durata normala de functionare.
18
19
Se considera un utilaj cu urmatoarele date de referinta :
- valoarea de intrare (vi) 50.000

- durata normala de functionare (dnf) 5 ani
Amortizarea calculata dupa metoda liniara:

amortizarea anuala = vi/dnf = 50.000/5 = 10.000,
sau,
se calculeaza cota de amortizare anuala (ca):
ca = 1/dnf = 1/5 = 0,2
amortizarea anuala = vi x ca = 50.000 x 0,2 = 10.000
Programul de amortizare
Perioada amortizarea anuala amortizarea totala valoarea neamortizata

anul 1 10.000 10.000 40.000
anul 2 10.000 20.000 30.000
anul 3 10.000 30.000 20.000
anul 4 10.000 40.000 10.000
anul 5 10.000 50.000 -
c) imobilizarile financiare:
c1. Titlurile de participare, reprezinta drepturile sub forma de actiuni detinute in
capitalul unor entitati afiliate
c2. Imobilizari financiare in interese de participare, reprezinta interesele detinute de o
intreprindere in capitalul altei intreprinderi (asociate).
c3. Creante imobilizate - reprezentate de imprumuturi acordate pe termen lung altor
societati, creante legate de participatii (imprumuturi pe termen lung acordate unor
societati la care se detin si participatii), depozite, garantii depuse si alte creante.
d) activele circulante:
d1. Stocurile, sunt bunuri detinute temporar de catre unitate si sunt reprezentate de:
- stocuri destinate consumului in procesul de productie (materii prime, materiale
consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar);
- stocuri destinate vanzarii in aceeasi stare (marfurile) sau rezultate din procesul de
productie (produsele si productia in curs de executie);
- stocuri de ambalaje (refolosibile).
d2. Creantele reprezinta drepturile unitatii in relatiile acesteia cu tertii:

- clienti, sunt rezultate in urma unor operatii privind vanzarea de produse si marfuri,
lucrari executate, servicii prestate (creante comerciale);
- alte creante fata de personalul propriu, bugetul statului, asigurarilor si protectiei
sociale, actionari si asociati, debitori diversi.
d3. Investitiile pe termen scurt, sunt actiuni, obligatiuni sau alte titluri de valoare
specifice pietelor de capitaluri, detinute pe termen scurt, in scopul obtinerii de venituri
financiare imediate (castiguri).
19
20
d4. Disponibilitatile banesti detinute in conturi curente la banci sau in casieria unitatii.
Elementele de pasiv:
a) datoriile curente (sursele de finantare pe termen scurt), sunt rezultatul relatiilor
unitatii cu tertii si sunt reprezentate de:
a1. Datoriile financiare - imprumuturi pe termen scurt obtinute de la institutii
financiare si de credit
a2. Datoriile comerciale, rezultate din operatii comerciale efectuate cu furnizorii de
bunuri, lucrari si servicii
a3. Alte datorii fata de personalul propriu, bugetul statului, asigurarilor si protectiei
sociale, actionari si asociati, creditori diversi.
b) datoriile pe termen lung :

b1. Imprumuturi pe terrmen lung obtinute de la institutii financiare si de credit
b2. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
b3. Alte datorii asimilate (garantii, depozite primite)
b4. Datorii comerciale pe termen lung.
c) provizioane, se constituie pentru litigii, garantii acordate clientilor,etc.

d)subventiile pentru investitii sunt sume alocate de la buget sau din alte surse
nerambursabile pentru finantarea unor activitati pe termen lung (investitii).
e)capitalurile proprii:
e1. Capitalul social, reprezinta aportul actionarilor sau asociatilor si se exprima in
actiuni sau parti sociale
e2. Primele de capital, reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune, de fuziune, de
aport sau de conversie a obligatiunilor in actiuni si valoarea nominala a actiunilor sau
partilor sociale
e3. Rezultatul, profitul sau pierderea, se regaseste ca:
-rezultat al exercitiului in desfasurare
-rezultat reportat (al exercitiilor financiare anterioare)
e4. Rezervele din reevaluare, evidentiaza surplusul rezultat din reevaluarea activelor
corporale.
Exemplu:
Se reevalueaza un activ corporal cu o valoare contabila initiala de 40.000 lei.
Bilantul initial
Activ Pasiv
element de reevaluat 40.000 lei datorii 140.000 lei
alte elemente 200.000 lei capitaluri proprii 100.000 lei
TOTAL 240.000 lei TOTAL 240.000 lei
Se substituie elementului reevaluat valoarea rezultata din reevaluare, respectiv

60.000 lei, ceea ce inseamna o diferenta din reevaluare (un surplus) de 20.000 lei, care
nu obliga unitatea la cedarea unui echivalent, este finantata din capitalurile proprii
(reprezinta un castig nerealizat).
20
21
Bilant
Activ Pasiv
element reevaluat 60.000 lei datorii 140.000 lei
alte elemente 200.000 lei capitaluri proprii 120.000 lei
e5. Rezervele, sunt fonduri constituite din profit sau din alte surse prevazute de lege.
e6. Castiguri sau pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii reprezinta
diferenta dintre valoarea de vanzare a instrumentelor de capitaluri proprii (actiuni sau
parti sociale) vandute si valoarea de rascumparare, respectiv dintre valoarea nominala a
instrumentelor anulate si valoarea de rascumparare.
In activul sau pasivul bilantului se regasesc si valorile de regularizare reprezentate
de cheltuielile inregistrate in avans sau anticipate (reflectate in activul bilantului),
respectiv veniturile anticipate sau de realizat (reflectate in pasivul bilantului).
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Contine cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului financiar grupate

dupa natura si destinatie sau sursa, dupa caz, si rezultatul exercitiului.
Cifra de afaceri neta cuprinde valorile provenite din vanzari de produse si marfuri,
lucrari executate sau servicii prestate ce se incadreaza in activitatea curenta a
intreprinderii.
Veniturile sunt sume sau valori incasate sau de incasat din operatii privind vanzari
de bunuri, lucrari executate, servicii prestate, din avantaje consimtite si alte operatii
economice generatoare de venituri sau castiguri.
Veniturile reprezinta orice crestere a beneficiilor economice inregistrata pe
parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari
ale datoriilor, care se concretizeaza in cresterea capitalurilor proprii, altele decat cele
rezultate din contributia actionarilor sau asociatilor (corespund formulei:
A + x = P.datorii + P.cap.proprii + x , respectiv

A = P.datorii - x + P.cap.proprii + x , cu mentiunea ca nu reprezinta
contributia actionarilor sau asociatilor).
Castigurile sunt asimilate veniturilor, deoarece reprezinta cresteri ale beneficiilor

economice, si pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activitatii curente (ex. rezultate
in urma iesirii activelor imobilizate, din cedarea investitiilor pe termen scurt). Castigurile
se iau in considerare la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.
Veniturile se inregistreaza in contabilitate pe feluri de venituri dupa natura sau
sursa lor, dupa caz.
Cheltuielile sunt sume sau valori platite sau de platit pentru consumurile, lucrarile
si serviciile de care beneficiaza unitatea sau determinate de alte operatii generatoare de
cheltuieli sau pierderi.
Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub forma de iesiri sau de scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale
21
22
datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele
rezultate din distribuirea acestuia catre actionari sau asociati (corespund formulei:
A x = P.datorii + P.cap.proprii x , respectiv

A = P.datorii + x + P.cap.proprii x , cu mentiunea ca nu reprezinta o
distribuire catre actionari sau asociati).
Pierderile se asimileaza cheltuielilor (reprezinta diminuari ale beneficiilor

economice) si pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul activitatii curente (ex. rezultate
din iesirea activelor imobilizate, din dezastre). Pierderile se evidentiaza distinct, de
regula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.
Cheltuielile se inregistreaza in contabilitate pe feluri de cheltuieli dupa natura sau
destinatia lor, dupa caz.
In Contul de profit si pierdere veniturile si cheltuielile sunt grupate corespunzator
activitatilor care le genereaza (de exploatare, financiara, extraordinara), stabilindu-se si
rezultatul intermediar.
Rezultatul brut al exercitiului financiar se calculeaza ca diferenta intre veniturile
totale si cheltuielile totale care au determinat obtinerea acestora, indiferent daca au fost
incasate, respectiv platite.
rezultatul brut = venituri totale - cheltuieli totale
Rezultatul net al exercitiului financiar se obtine ca diferenta intre rezultatul brut si

impozitul pe profit/venit si se poate repartiza dupa incheierea exercitiului financiar pe
destinatiile hotarate de adunarea generala a actionarilor si asociatilor, cu respectarea
prevederilor legale.
rezultatul net = rezultatul brut - impozitul pe profit/venit
DESCRIEREA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
a) venituri din exploatare:

a1. Venituri din vanzari de marfuri si produse, lucrari executate si servicii prestate,
reprezinta valoarea (la pret de vanzare) marfurilor, produselor, lucrarilor si serviciilor
vandute
a2. Venituri din productia de imobilizari, reprezinta costul lucrarilor efectuate de

unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale sau
necorporale
a3. Variatia stocurilor, reprezinta cresterea sau descresterea stocurilor de produse si

productiei in curs de executie, evaluate la costul de productie, la finele perioadei, fata de
valoarea initiala a acestora
a4. Venituri din subventii de exploatare, reprezinta valoarea subventiilor primite

referitoare la activitatea de exploatare (pentru diferente de pret, plata personalului,
asigurari si protectie sociala, dobanzi datorate)
22
23
a5. Alte venituri din exploatare, sunt venituri din despagubiri si penalitati, donatii si
subventii primite, vanzarea activelor imobilizate si alte operatii de capital, subventii
pentru investitii
b) veniturile financiare sunt generate de iobilizarile financiare (din

cedare, dividende sau dobanzi obtinute), castigurile din investitii pe termen scurt, dobanzi
bancare obtinute, diferentele favorabile de curs valutar, sconturile obtinute
c) veniturile extraordinare sunt subventii primite, urmare a unor evenimente

extraordinare si altele asimilate
d) cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de:

- costul de achizitie al marfurilor vandute, consumurile de materii prime, materiale
consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar in folosinta, energie si apa,
munca (salarii si alte cheltuieli in legatura cu personalul), servicii executate de terti
- cheltuieli privind impozite, contributii si taxe nerecuperabile (mai putin cu
impozitul pe profit/venit sau care sunt incluse in costul de achizitie al unor bunuri)
- cheltuieli cu amortizarile, ajustarile si provizioanele
- alte cheltuieli de exploatare privind despagubiri, amenzi, penalitati, majorari de
intarziere, donatii si subventii acordate, activele imobilizate cedate (valoarea
neamortizata a acestora) si alte operatii de capital
e) cheltuielile financiare sunt determinate de imobilizarile financiare (cedarea sau

nerecuperarea acestora), pierderi din investitii pe termen scurt, dobanzile datorate,
diferentele nefavorabile de curs valutar, sconturile acordate
f) cheltuielile extraordinare se refera la pierderi din calamitati si alte evenimente

extraordinare.
INVENTARIEREA
Unitatile economice au obligatia sa efectueze inventarierea generala la inceperea

activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii, in situatia fuziunii, divizarii sau
incetarii activitatii si in alte situatii prevazute de lege.
Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata existenta
tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ si valoric, sau numai valoric, la data la
care se efectueaza. La inceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea
si evaluarea activelor reprezentand aport de capital. Toate bunurile inventariate, grupate
pe gestiuni si categorii de bunuri se inscriu in liste de inventariere. Bunurile apartinand
altor persoane fizice sau juridice se inscriu in liste separate. Pentru bunurile depreciate,
deteriorate sau inutilizabile, precum si pentru creantele si obligatiile incerte sau in litigiu
se intocmesc liste separate.
Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere, care
contine, in principal:
- perioada si gestiunile inventariate
- persoanele care au efectuat inventarierea
- plusurile si minusurile constate
23
24
- compensarile efectuate
- valorificarea rezultatelor inventarierii
- ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare.
IV.CONTUL
Consideram urmatorul bilant:
Bilant initial
Activ Pasiv
utilaje 30.000 lei capital social 10.000 lei
bani 40.000 lei profit 20.000 lei
clienti 30.000 lei furnizori 70.000 lei
Evidentiem influentele produse de efectuarea urmatoarelor tranzactii economice:

tranzactia 1 - se achizitioneaza de la un furnizor materie prima in valoare de
50.000 lei, cu plata viitoare;
Bilant
Activ Pasiv
materii prime 50.000 lei furnizori 120.000 lei
clienti 30.000 lei
tranzactia 2 - se incaseaza clientii

Bilant
Activ Pasiv
tranzactia 3 - se achita furnizorilor 40.000 lei;
Bilant
Activ Pasiv
24
25
Se observa ca tranzactiile economice efectuate au modificat activul si pasivul

bilantului, in sensul cresterii (operatia 1), micsorarii (operatia 3) sau doar modificarii
structurii (operatia 2). Valoarea finala a elementelor modificate de operatiile economice
efectuate s-a obtinut conform formulei:
Existent final = Existent initial + Intrari - Iesiri

(cresteri) (micsorari)
tranzactia 1 a influentat elementele materie prima si datorie furnizor, in sensul

cresterii:
- existent final materie prima 0 + 50.000 - 0 = 50.000
- existent final datorie furnizor 70.000 + 50.000 - 0 = 120.000
tranzactia 2 a influentat elementele bani si clienti, a crescut valoarea

elementului bani si s-a micsorat valoarea elementului clienti:
- existent final bani 40.000 + 30.000 - 0 = 70.000
- existent final clienti 30.000 + 0 30.000 = 0
tranzactia 3 a influentat elementele bani si datorie furnizor, in sensul

micsorarii:
- existent final bani 70.000 + 0 40.000 = 30.000
- existent final datorie furnizor 120.000 + 0 40.000 = 80.000
Exista patru tipuri de modificari bilantiere de baza, astfel:
A+x = P+x (cresterea valorii activului si pasivului cu aceeasi

valoare)
A-x = P-x (micsorarea valorii activului si pasivului cu aceeasi
valoare)
A+x-x = P (modificarea structurii activului, respectiv
A = P+x-x pasivului, cu mentinerea valorii)
In activitatea practica, nu se poate construi un BILANT dupa efectuarea fiecarei

tranzactii economice. De aceea, pornind de la un bilant initial, pentru a ajunge la bilantul
final al unei perioade de referinta pe parcursul careia s-au efectuat operatii economice,
trebuie organizata urmarirea sistematica si in mod distinct a INTRARILOR (cresterilor)
si IESIRILOR (micsorarilor) pentru fiecare element de activ si de pasiv, respectiv
cheltuieli si venituri.
Pentru aceasta contabilitatea utilizeaza CONTUL. Contul poate fi definit ca un

inscris prezentat intr-o forma digrafica speciala cu ajutorul caruia se evidentiaza, in
expresie valorica, existenta si modificarea elementelor de activ, de pasiv, cheltuieli si
venituri si se realizeaza calcule economice.
Operatiile care se inregistreaza in cont sunt, in sens generic, operatii de intrare
(crestere), respectiv operatii de iesire (micsorare). Pentru fiecare element de activ si de
25
26
pasiv se deschide cate un cont. Contul preia existentul din bilantul initial, urmareste
sistematic modificarile (intrari sau iesiri) si determina existentul final, care serveste,
eventual, la intocmirea unui nou bilant.
Elementele constitutive ale contului:
- titlul contului, reprezentat de simbolul si denumirea contului

- debitul si creditul contului, cele doua parti distincte ale contului in care sunt grupate
operatiile economice. Debitul defineste partea stanga a contului, creditul defineste partea
dreapta a contului.
- soldul initial, preluat la deschiderea contului din bilantul initial. Soldul initial preluat
din activul bilantului se numeste sold initial debitor si se inscrie in partea de debit a
contului. Soldul initial preluat din pasivul bilantului se numeste sold initial creditor si se
inscrie in partea de credit a contului.
- rulajul contului, grupeaza modificarile (INTRARI sau IESIRI) determinate de
tranzactiile economice efectuate. Rulajul inregistrat in debitul unui cont se numeste rulaj
debitor. Rulajul inregistrat in creditul unui cont se numeste rulaj creditor.
- soldul final, se determina ca diferenta intre soldul initial plus intrari si totalul iesirilor
si se evidentiaza, in partea opusa contului de unde provine (inchiderea contului). La
redeschiderea contului soldul se preia in partea contului de unde provine. Soldul final al
unui cont poate fi debitor, creditor sau balansat (egal cu 0).
Operatia de inregistrare in debitul unui cont se numeste debitarea contului.
Operatia de inregistrare in creditul unui cont se numeste creditarea contului.
Soldul initial debitor + rulajul debitor formeaza totalul sumelor debitoare (TSD).
Soldul initial creditor + rulajul creditor formeaza totalul sumelor creditoare (TSC).
Functiile contului.
-functia economica - determinata de continutul economic al elementelor
evidentiate. Clasificarea conturilor din punct de vedere al continutului economic:
-conturi de resurse economice, care evidentiaza imobilizarile, stocurile,
creantele, disponibilitatile banesti si alte valori de trezorerie.
-conturi de proces economic, evidentiaza cheltuielile si veniturile care se
atribuie rezultatului
-conturi de surse de finantare, evidentiaza datoriile si capitalurile proprii
-functia contabila - presupune un anumit mod de inregistrarea cresterilor de
valori, respectiv micsorarilor de valori, generate de tranzactiile efectuate, in debitul,
respectiv creditul contului. Clasificarea conturilor dupa functia contabila:
-conturi de activ, care evidentiaza elementele de activ si cheltuielile
-conturi de pasiv, care evidentiaza elementele de pasiv si veniturile
Reguli de functionare a contului:

Conturile de activ:
- incep sa functioneze prin debitare
- preiau in debit existentul din activul bilantului initial
- se debiteaza cu intrarile (cresterile) elementului de activ evidentiat
- se crediteaza cu iesirile (micsorarile) elementului de activ evidentiat
- pot avea sold final debitor sau balansat, care se determina conform formulei:
Sold finalD = Sold initialD + rulajD - rulajC
26
27
(INTRARI) (IESIRI)
sau
Sold finalD = TSD - TSC
D CONT DE ACTIV C
Si
Rulaj + - Rulaj
Debitor creditor
= SfD
Conturile de pasiv:
- incep sa functioneze prin creditare
- preiau in credit existentul din pasivul bilantului initial
- se crediteaza cu intrarile (cresterile) elementului de pasiv evidentiat
- se debiteaza cu iesirile (micsorarile) elementului de pasiv evidentiat
- pot avea sold final creditor sau balansat, care se determina astfel:
Sold finalC = Sold initialC + rulajC - rulajD

(INTRARI) (IESIRI)
sau
Sold finalC = TSC - TSD
D CONT DE PASIV C
Si
Rulaj - + Rulaj
debitor Creditor
SfC =
Conturile de activ, respectiv de pasiv pot prezenta un singur fel de sold (debitor
sau creditor). Aceste conturi sunt conturi monofunctionale. Exista conturi care
functioneaza atat dupa regula contului de activ, cat si dupa regula contului de pasiv
(prezinta, la momente diferite , fie sold debitor, fie sold creditor). Aceste conturi au, de
regula, si functie de calcul economic (ex: contul care evidentiaza rezultatul, conturile de
diferente de pret), iar inregistrarea in debitul sau in creditul conturilor se face tinand cont
de natura operatiei economice sau financiare.
-functia de grupare - contul grupeaza toate modificarile generate de tranzactiile
efectuate care influenteaza unul si acelasi element
-functia de sistematizare - in cont se inregistreaza distinct cresterile de valori,
respectiv micsorarile de valori
In concluzie:
1. Prin definitie, in cadrul aceluiasi cont, intre sumele din debit si sumele din credit
se efectueaza operatia de scadere, valorile din debit se aduna obtinandu-se totalul
sumelor debitoare, valorile din credit se aduna obtinandu-se totalul sumelor creditoare,
soldul contului reprezentand diferenta dintre acestea.
27
28
2. Intre sumele din debitul unui cont si sumele din creditul altui cont se efectueaza
operatia de scadere, indiferent de functia contabila a acestora.
Exemplu:
D utilaj C
400.000
D amortizare utilaj C
100.000
valoarea rezultat: 300.000 = 400.000 - 100.000
3. Intre sumele din debitele a doua sau mai multe conturi se efectueaza operatia de
adunare, indiferent de functia contabila a acestora.
Exemplu:
D materie prima C
100.000
D diferenta pret C
10.000
valoarea rezultat: 110.000 = 100.000 + 10.000
In mod similar, intre sumele din creditele a doua sau mai multe conturi se
efectueaza operatia de adunare, indiferent de functia contabila a acestora.
Sa reprezentam cu ajutorul conturilor operatiile economice efectuate anterior:
tranzactia 1:
A P
D materie prima C D furnizor C
RD 50.000 - RC RD - 50.000 RC
28
29
tranzactia 2:
A A
D clienti C D bani C
RD - 30.000 RC RD 30.000 - RC
tranzactia 3:
A P
D bani C D furnizor C
RD - 40.000 RC RD 40.000 - RC
Se observa ca pentru evidentierea fiecarei operatii au fost necesare doua conturi (s-
au produs cel putin doua modificari) si de fiecare data un cont s-a debitat, iar celalalt
cont s-a creditat.
Inregistrarea concomitenta a unei operatii in doua conturi, si anume in debitul unui
cont si in creditul altui cont se numeste dubla inregistrare. Intre cele doua conturi care
reflecta o anumita operatie economica se stabileste o legatura denumita corespondenta
conturilor, iar conturile folosite se numesc conturi corespondente.
Reprezentarea dublei inregistrari se realizeaza cu ajutorul unei egalitati denumita
formula (nota) contabila:
contul care se = contul care se suma unica ce se inscrie
debiteaza crediteaza in ambele conturi
CONT1 = CONT2 X
Reluam exemplul anterior, descriem tranzactiile economice efectuate cu ajutorul

contului si formulei contabile si stabilim bilantul final.
Bilant initial
Activ Pasiv
clienti 30.000 lei furnizori 70.000 lei
tranzactia 1: materie prima = furnizor 50.000 lei

tranzactia 2: bani = clienti 30.000 lei
tranzactia 3: furnizor = bani 40.000 lei
Situatia conturilor:
D bani C D utilaj C
Si 40.000 Si 30000
30.000 40.000 - -
SfD30.000 SfD30000 29
= =
30
D clienti C D materie prima C

Si 30.000 Si -
- 30.000 50.000 -
- = - SfD50000
D capital social C D furnizor C

10000 Si 70000 Si
- - 40000 50000
SfC10000 = SfC80000
D profit C
20000 Si
- -
SfC20000 =
BILANT (final)
Activ Pasiv
materie prima 50.000 lei furnizori 80.000 lei
Pentru contabil, principala problema consta in alegerea conturilor corespondente

necesare si alegerea partii contului (debit sau credit) in care se inregistreaza valorile
modificate de operatiile economice. Pentru aceasta se utilizeaza ANALIZA
CONTABILA.
Analiza contabila este procedeul care contine etapele de parcurs in vederea stabilirii
formulei contabile ce evidentiaza o operatie economica (conturile corespondente
necesare si partea acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze operatia
respectiva concomitent si cu aceeasi suma).
Etapele analizei contabile:

1. Stabilirea naturii si continutului economic al operatiei (de regula, pe baza
documentelor justificative care o consemneaza).
2. Determinarea modificarilor pe care le produce operatia efectuata (elementele
de activ, de pasiv sau proces economic care se modifica) si sensul modificarii (crestere
sau micsorare).
3. Stabilirea conturilor corespondente care evidentiaza elementele modificate si
functiei contabile a acestora.
30
31
4. Aplicarea regulilor de functionare a conturilor pentru a determina partea

conturilor corespondente (debit sau credit) in care se inregistreaza operatia analizata.
Exemplu:
Analiza contabila a operatiei 1:
1. Natura, respectiv continutul economic al operatiei: aprovizionare cu materie
prima (intrare) de la un furnizor (concomitent intrarii materiei prime apare si obligatia de
a plati furnizorului contravaloarea acesteia).
2. Elementele care se modifica sunt materie prima si furnizor, in sensul
cresterii, ambele cu suma de 50000 .
3. Conturile necesare: - contul materie prima, functia contabila de activ.
- contul furnizor, functia contabila de pasiv.
Aplicarea regulilor de functionare a conturilor:
- contul de activ materie prima, care creste, se debiteaza;
- contul de pasiv furnizor, care creste, se crediteaza;
formula contabila: materie prima = furnizor 50 milioane lei
Formula contabila descrisa este formula contabila simpla (operatia descrisa

afecteaza doar doua conturi). Exista situatii in care contul care se debiteaza sau contul
care se crediteaza este comun si in acest caz se utilizeaza formula contabila compusa,
care poate avea unul din urmatoarele formate:
a) contul care se debiteaza este comun:
CONT1 = % X = (a + b + . . .)
CONT2 a
CONT3 b
.
Se citeste: .
CONT1 se debiteaza cu suma X
urmatoarele conturi se crediteaza:
CONT2, cu suma a
CONT3, cu suma b
b)contul care se crediteaza este comun:

% = CONTn X = (a + b + . . .)
CONT1 a
CONT2 b
. .
. .
Se citeste:
urmatoarele conturi se debiteaza:
CONT1, cu suma a
CONT2, cu suma b
CONTn, se crediteaza cu suma X.
Conturi sintetice, conturi analitice
31
32
Conturile evidentiaza valoarea totala a fiecarui element de activ si de pasiv,

cheltuiala sau venit, deci informatia continuta in fiecare cont este o informatie generala
(sintetica). In activitatea curenta este necesara cunoasterea detaliata a starii unor
elemente evidentiate prin intermediul conturilor sintetice si pentru aceasta este nacesara
dezvoltarea conturilor sintetice in conturi analitice. Conturile monofunctionale se pot
dezvolta in conturi analitice cu aceeasi functie contabila (de activ respectiv de pasiv),iar
valorile contului sintetic se obtin prin insumarea valorilor continute in conturile analitice
in care s-a dezvoltat contul sintetic. Conturile cu ambele functii se pot dezvolta in conturi
analitice monofunctionale fie de activ, fie de pasiv, iar valorile contului sintetic se obtin
prin insumarea algebrica a valorilor continute de conturile analitice in care s-a dezvoltat.
Operatii contabile specifice
1. Operatia de transfer
Transferul unei valori se efectueaza din o parte a unui cont in aceeasi parte a altui
cont, iar contul sursa (de unde se transfera) se micsoreaza cu valoarea transferata. Din
punct de vedere matemetic operatia de transfer permite obtinerea sumei a doua sau mai
multe conturi, plasata in contul destinatie.
Aplicatie: stabilirea rezultatului
Rezultatul = venituri totale - cheltuieli totale
presupunem: - venituri din vanzarea produselor finite (vpf) 100.000
- venituri din dobanzi (vd) 5.000
- cheltuieli cu materiile prime (cmp) 30.000
- cheltuieli cu salariile (cs) 20.000
Efectuam operatia de transfer din conturile de venituri, respectiv conturile de cheltuieli in
contul rezultat (profit sau pierdere):
P P
D vpf C D vd C
100.000 Si 5.000 Si
100.000 5.000
- = - - = -
D rezultat C
100.000
5.000
SfC = 105.000 - reprezinta suma veniturilor
formula contabila de transfer:

% = rezultat 105.000
vpf 100.000
vd 5.000
A A
D cmp C D cs C
Si 30.000 Si 20.000
30.000 20.000
- = - - = -
32
33
D rezultat C
105.000 Si
30.000
20.000
reprezinta suma cheltuielilor - 50.000
diferenta dintre venituri si cheltuieli - SfC 55.000 =
formula contabila de transfer:
rezultat = % 50.000
cmp 30.000
cs 20.000
2. Operatia de compensare
Compensarea unei sume intre doua conturi consta in micsorarea ambelor conturi
cu aceeasi valoare. Din punct de vedere matematic, compensarea permite obtinerea
diferentei dintre cele 2 conturi, plasata in contul care contine valoarea cea mai mare.
Aplicatie: stabilirea diferentei dintre taxa pe valoarea adaugata pentru vanzari si taxa pe
valoarea adaugata pentru cumparari
presupunem: - TVA pentru vanzari 50.000
- TVA pentru cumparari 30.000
P A
D TVA vanzari C D TVA cumparari C
50.000 Si Si 30.000
30.000 - - 30.000
SfC 20.000 = - = -
formula contabila de compensare:
TVA vanzari = TVA cumparari 30000
3. Operatia de stornare
Stornarea este operatia contabila prin care se poate corecta o inregistrare contabila
anterioara. Se poate efectua in doua moduri:
- prin adaugare (sau in negru) - se inverseaza termenii formulei contabile initiale si se
inscrie valoarea care corecteaza
- prin scadere (sau in rosu) - se repeta formula contabila si se inscrie valoarea care
corecteaza cu semnul minus
Exemplu:
presupunem formula contabila: marfa = furnizor 100.000
a) stornarea in negru furnizor = marfa 100.000
b) stornarea in rosu marfa = furnizor -100.000
33
34
Planul de conturi general
Conturile necesare inregistrarii operatiilor economice sunt continute in Planul de

conturi general, emis de Ministerul Finantelor Publice. Planul de conturi general si
normele privind functiunile conturilor sunt destinate tuturor unitatilor care desfasoara
activitate economica. Planul de conturi general contine 9 clase de conturi, simbolizate cu
o cifra, grupe (subclase) de conturi, simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul
I, simbolizate cu trei cifre si conturi sintetice de gradul al II-lea, simbolizate cu patru
cifre.
Clasele de conturi:
clasa 1 conturi de capitaluri
clasa 2 conturi de imobilizari
clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie
clasa 4 conturi de terti
clasa 5 conturi de trezorerie
clasa 6 conturi de cheltuieli
clasa 7 conturi de venituri
clasa 8 conturi speciale
clasa 9 conturi de gestiune
Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii, iar cele din clasele 8 si 9, cat si
dezvoltarea in conturi analitice a conturilor sintetice vor fi adaptate si completate de
fiecare unitate in parte.
V. BALANTA DE VERIFICARE
Este documentul contabil in care se centralizeaza valorile din conturile folosite

pentru evidentierea existentei si miscarii elementelor de activ si de pasiv, cheltuielilor si
veniturilor, pe parcursul unui exercitiu financiar.
In functie de sfera de cuprindere, balanta de verificare este de doua tipuri:
- balanta analitica
- balanta sintetica
a) Balanta analitica detaliaza valorile (evidentiate in contul sintetic) referitoare la un

anumit element de activ sau de pasiv (ex: balanta stocurilor, balanta clientilor,
balanta furnizorilor).
Balanta materii prime

Gestiunea .. contul
denumirea stoc initial intr ari ies iri stoc final

materialului u/m p/u cantit valoare Cantit valoare cantit valoare cantit valoare
material 1
material 2
..
TOTAL
34
35
Balanta clienti
denumire sold initial Intrari iesiri (facturi sold final

(facturi incasate)
emise)
client 1
factura 1
factura 2
..
total client 1
client 2
..
TOTAL
b)Balanta sintetica evidentiaza toate conturile folosite si , de regula , contine:

- soldul initial (la inceputul exercitiului financiar)
- rulajele conturilor (din luna curenta si respectiv totale de la inceputul exercitiului
financiar)
- soldul final
Rulajele evidentiaza miscarile, modificarile fiecarui element de activ si de pasiv,
cheltuieala sau venit, din perioada.
Soldul final reflecta starea activelor si pasivelor unitatii la data la care se intocmeste
balanta.
Balanta de verificare la data de
simb denumirea solduri initiale rul aje solduri finale

cont contului luna curenta tot ale
D C D C D C D C
cont 1 denumire 1
cont 2 denumire 2
..
Total
TEST DE VERIFICARE
1. Valoarea capitalului social se obtine conform formulei

2. Formula dublei reprezentari.
35
36
3. Circuitele in care se organizeaza contabilitatea.

4. Trasaturile partidei duble.
5. Enumerati alte procedee de lucru pe care se bazeaza metoda contabilitatii:
6. Utilizatorii informatiilor contabile.
7. Costul de achizitie.
8. Costul de productie.
9. Regulile de evaluare a elementelor de activ si de pasiv:
10. Partile componente ale contului.
11. Regulile de functionarea conturilor.
12. Reprezentarea dublei inregistrari.
13. Exercitii:
a) Construiti bilantul unei societati care dispune de urmatoarele valori: materie prima
10.000 lei, capital social 5.000 lei, terenuri 200.000 lei, obiecte de inventar 500 lei,
rezerve 25.000 lei, materiale consumabile 10.000 lei, creanta clienti 20.000 lei, utilaje
500.000 lei, debitori diversi 1.000 lei, credit bancar pe termen lung 40.000 lei, creanta
personalul propriu 50 lei, salarii datorate 300 lei, impozit salarii 60 lei, contributii la
asigurari si protectie sociala 190 , bani 30.000 lei, datorii furnizori 250.000 lei, creditori
diversi 300 lei, cheltuieli inregistrate in avans 500 lei, venituri inregistrate in avans 200
lei.
Nota: Diferentele dintre activ si pasiv se atribuie rezultatului.
Activele se vor ordona in ordinea lichiditatii, pasivele in functie de exigibilitate.
b) In perioada anterioara s-a efectuat inregistrarea contabila:

bani = client 200.000
Descrieti formulele contabile de stornare:
- in negru
- in rosu
c) Apeland la analiza contabila scrieti formulele contabile care descriu urmatoarele

operatii contabile:
d.1 Se achizitioneaza de la un furnizor marfa in valoare de 20.000 lei:
d.2 Se incaseaza de la un client suma de 10.000 lei:
d.3 Se restituie bancii un credit in valoare de 80.000 lei:
CAPITOLUL 2
36
37
CLASA 1. CONTURI DE CAPITALURI
Grupa 10 Capital si rezerve; Grupa 11 Rezultatul reportat; Grupa 12 Rezultatul

exercitiului; Grupa 13 Subventii pentru investitii; Grupa 14 Castiguri sau pierderi legate
de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii; Grupa 15 Provizioane ; Grupa 16 Imprumuturi si
datorii asimilate.
Contul 101 Capital social
1011 Capital subscris nevarsat, este capitalul subscris si nevirat in contul unitatii
1012 Capital subscris varsat, este capitalul subscris si virat in contul unitatii
Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale
subscrise de actionari/asociati, in numerar sau in natura. Se inregistreaza in contabilitate
pe baza actelor de constituire ale societatii si a documentelor justificative privind
varsamintele de capital. Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe
actionari/asociati si evidentiaza numarul si valoarea actiunilor/partilor sociale subscrise,
respectiv varsate.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu intrarile (majorarile) capitalului social prin:
- subscriere
Decontari cu actionarii/asociatii 456 = 101
privind capitalul (1011)
- incorporarea rezervelor
Rezerve 106 = 101
(1012)
- incorporarea profiturilor (din rezultat reportat)
Rezultatul reportat 117 = 101
(1012)
- incorporarea primelor de capital
Prime de capital 104 = 101
(1012)
Se debiteaza cu iesirile (micsorarile) capitalului social, determinate de:
- retragerea subscrierii
101 = 456
(1012)
- pierderile acoperite din capitalul social
101 = 117
(1012)
- valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate
101 = 109 Actiuni proprii
(1012)
- diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si
valoarea lor de rascumparare
101 = 141 Castiguri legate de vanzarea sau
(1012) anularea instr.de cap.proprii
Soldul creditor al contului reprezinta capital social subscris.
Contul 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul
37
38
Evidentiaza decontarile cu actionarii/asociatii privind aporturile subscrise/varsate

la capitalul social.
Este cont de activ/pasiv.
Se debiteaza cu:
- valoarea capitalului subscris
456 = 101
(1011)
- valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului de capital in natura,
sau conversiei obligatiunilor in actiuni
456 = 104
- sumele achitate sau bunurile restituite determinate de retragerea capitalului
456 = conturi din clasele2,3,5
Se crediteaza cu:
- valoarea bunurilor (imobilizari, stocuri), reprezentand aport de capital, intrate
Conturi din clasele 2, 3 = 456
- numerarul sau alte titluri de valoare (investitii pe termen scurt) aportate
Conturi din clasa 5 = 456
- capitalul social retras
101 = 456
(1012)
Soldul debitor al contului reprezinta aportul la capital subscris si nevarsat.
Exemplu:
Se considera:
- capital social subscris 10000 lei, din care:
- numerar (bani) 4000 lei, din care virat la subscriere: 2500 lei
- utilaj 5000 lei
- marfa 1000 lei
La inregistrarea capitalului social se evidentiaza doua momente:

a) SUBSCRIEREA - reprezinta angajamentul actionarilor/asociatilor de a contribui la
formarea capitalului social si determina urmatoarele modificari:
- cresterea capitalului social
- relatia de creanta a unitatii fata de actionarii/asociatii care au subscris
b) VARSAREA CAPITALULUI - reprezinta aportul efectiv, conform subscrierii, si
determina urmatoarele modificari:
- intrarea bunurilor reprezentand aport de capital
- micsorarea creantei fata de actionari/asociati cu valoarea bunurilor aportate.
Observatie: Daca la evidentierea subscrierii se utilizeaza contul sintetic de gradul al
II-lea 1011 Capital subscris nevarsat, este necesara inregistrarea capitalului varsat in
contul 1012 Capital subscris varsat si corespunzator micsorarea capitalului subscris
nevarsat.
a) subscrierea capitalului:
A+ contul 456 10000 lei D
P+ contul 1011 10000lei C
formula contabila:
456 = 1011 10000
b) varsarea capitalului:
38
39
- aportul efectiv:
A+ contul bani 2500lei D
A+ contul utilaj 5000lei D
A+ contul marfa 1000lei D
A- contul 456 8500lei C
formula contabila:
% = 456 8500
bani 2500
utilaj 5000
marfa 1000
- evidentierea capitalului varsat:
P+ contul 1012 8500lei C
P- contul 1011 8500lei D
formula contabila:
1011 = 1012 8500
Situatia conturilor:
A P P
D 456 C D 1011 C D 1012 C
Si - - Si - Si
10000 8500 8500 10000 - 8500
= SfD 1500 SfC 1500 = SfC 8500 =
A A A
D bani C D utilaj C D marfa C
Si - Si - Si -
2500 - 5000 - 1000 -
= SfD 2500 = SfD 5000 = SfD 1000
Bilant
Activ Pasiv
utilaj 5000 lei ct. 1011 1500 lei
marfa 1000 lei ct. 1012 8500 lei
ct. 456 1500 lei
bani 2500 lei
TOTAL 10000 lei TOTAL 10000 lei
Contul 104 Prime de capital
1041 Prime de emisiune

1042 Prime de fuziune/divizare
1043 Prime de aport
1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni
39
40
Primele de capital reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune, de fuziune,

valoarea bunurilor reprezentand aport in natura, respectiv valoarea nominala a
obligatiunilor convertite in actiuni si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea primelor stabilite subscrise
456 = 104
Se debiteaza cu:
- valoarea primelor de capital incorporate in rezerve sau in capitalul social
104 = 106
(104 = 101 / 1012)
- pierderile contabile ale exercitiilor financiare anterioare acoperite cu prime de
capital, conform prevederilor legale
104 = 117 Rezultatul reportat
Soldul creditor al contului reprezinta prime de capital existente.
Contul 121 Profit sau pierdere
Evidentiaza profitul sau pierderea exercitiului financiar.

Se crediteaza cu:
- soldurile creditoare transferate la sfarsitul perioadei (lunii) din conturile de venituri
(clasa 7), eventual cheltuieli (clasa 6)
conturi din clasa 7 (6) = 121
- pierderea reportata
Rezultatul reportat 117 = 121
Se debiteaza cu:
- soldurile debitoare transferate la sfarsitul perioadei (lunii) din conturile de cheltuieli
(clasa 6), eventual venituri (clasa 7)
121 = conturi din clasa 6 (7)
- profitul nerepartizat aferent exercitiului financiar curent incheiat
121 = 117 Rezultatul reportat
- profitul net realizat in exercitiul financiar curent incheiat repartizat pe destinatiile
legale
121 = 129
Soldul creditor al contului reprezinta profitul realizat.
Soldul debitor al contului reprezinta pierderea realizata.
Contul 129 Repartizarea profitului
Evidentiaza repartizarile din profitul exercitiului financiar curent incheiat.

Este cont de activ.
Se debiteaza cu sumele repartizate din profitul exercitiului pentru constituirea rezervelor
conform prevederilor legale:
- rezerve legale constituite pe parcursul exercitiului financiar
40
41
129 = 106 Rezerve

Se crediteaza, la inceputul exercitiului financiar urmator, cu valoarea repartizata
transferata in contul 121 Profit si pierdere.
121 = 129
Soldul debitor al contului reprezinta repartizari din profit.
Contul 117 Rezultatul reportat
1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea

neacoperita
1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin
IAS 29
1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale
1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor conforme
cu Directiva a patra a Comunitatii Economice Europene
Contul se refera la profiturile (castigurile) sau pierderile determinate de activitatea
exercitiilor financiare anterioare.
Se crediteaza cu:
- pierderile exercitiilor financiare anterioare acoperite din rezerve, prime de capital sau
prin micsorarea capitalului social
106 = 117
104 = 117
1012,101 = 117
- profitul nerepartizat al exercitiului financiar curent incheiat
121 = 117
- diferente favorabile (profituri) rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor
anteriori
conturi din clasa 1,2,3,4,5 = 1174
- sumele anulate reprezentand datorii ale anilor anteriori
Conturi din clasa 4 = 117
Se debiteaza cu:
- pierderile contabile ale exercitiului financiar curent incheiat
117 = 121
- sumele repartizate pentru rezerve, dividende, majorarea capitalului social
117 = 106 Rezerve
117 = 457 Dividende de plata
117 = 101,1012
- diferentele nefavorabile (pierderi) rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor
anteriori
1174 = conturi din cls.1,2,3,4,5
- sumele anulate reprezentand creante ale anilor anteriori
117 = Conturi din clasa 4
Soldul creditor al contului Rezultatul reportat reprezinta profituri ale exercitiilor
financiare anterioare.
Soldul debitor al contului Rezultatul reportat reprezinta pierderi ale exercitiilor
financiare anterioare.
Contul 109 Actiuni proprii
41
42
1091 Actiuni proprii detinute pe termen scurt

1092 Actiuni proprii detinute pe termen lung
Evidentiaza actiunile proprii rascumparate, in conformitate cu prevederile legale.

Este cont de active.
Se debiteaza cu valoarea de achizitie a actiunilor rascumparate
109 = cont din clasa 5
Se crediteaza cu:
- valoarea actiunilor anulate, care micsoreaza capitalul social
1012,101 = 109
- pierderea rezultata din anulare (val.de rascumparare > val.nominala)
Pierderi legate de instr.de cap.proprii 149 = 109
- sumele de incasat sau incasate din vanzare
Debitori diversi 461, cont clasa 5 = 109
- pierderile rezultate din vanzare (suma obtinuta < val. de rascumparare)
149 = 109
- valoarea actiunilor cedate cu titlu gratuit
149 = 109
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de rascumparare, actiunilor proprii
existente.
Contul 141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri

proprii.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- diferenta dintre pretul de vanzare (mai mare) si valoarea de rascumparare
461,cont din cls.5 = 141
- diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii (mai mare)
anulate si valoarea de rascumparare
1012,101 = 141
Se debiteaza cu sumele transferate la rezerve.
141 = 106 Rezerve
Soldul creditor al contului reprezinta castiguri legate de vanzarea sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii.
Contul 149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu

gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
Este cont de activ.
Se debiteaza cu:
- pierderile rezultate din vanzarea instrumentelor de capitaluri proprii rascumparate
149 = 109
- diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii (mai mica)
anulate si valoarea de rascumparare
149 = 109
- valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit
149 = 109
- cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, neevidentiate ca
imobilizari necorporale
149 = cont cls.5, 462 Creditori diversi
42
43
Se crediteaza cu pierderile acoperite din rezerve

106 = 149
Soldul debitor al contului reprezinta pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii.
Contul 105 Rezerve din reevaluare
Reevaluarea activelor corporale consta in stabilirea valorii actuale a acestora,

valoare care se substituie valorii contabile existente. Contul evidentiaza surplusul obtinut
din reevaluarea imobilizarilor corporale.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu diferentele reprezentand cresterea valorii activelor corporale reevaluate,
daca in perioada anterioara nu a fost evidentiata o cheltuiala rezultata din reevaluare,
pentru acel activ
211, 212, 213, 214 = 105
Se debiteaza cu:
- diferentele reprezentand scaderi ale valorii activelor corporale, daca in perioada
anterioara a fost inregistrata o rezerva din reevaluare pentru acel activ:
105 = 211, 212, 213, 214
- rezerva din reevaluare realizata transferata la rezerve (capitalizata)
105 = 1065 Rezerve reprezentand surplusul
realizat din rezerva din reevaluare
Soldul creditor al contului reprezinta surplus din reevaluarea activelor corporale.
Contul 106 Rezerve
1061 Rezerve legale

1063 Rezerve statutare sau contractuale
1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerva din reevaluare
1068 Alte rezerve
Rezervele sunt surse proprii de finantare constituite din profit sau din alte surse
prevazute de lege.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea rezervelor:
- constituite din profitul exercitiului
129 = 106
- constituite din rezultatul reportat
117 = 106
- din transferarea primelor de capital
104 = 106
- din transferarea rezervelor din reevaluare realizate
105 = 1065
- reprezentand diferenta in plus dintre valoarea participatiilor dobandite si valoarea
neamortizata a activelor care fac obiectul participarii in natura in capitalul altei societati.
cont gr.26 = 106
(Imobilizari financiare)
- din transferul castigurilor din anularea sau vanzarea instrumentelor de capitaluri
proprii
141 = 106
43
44
Se debiteaza pe masura consumului pentru:

- acoperirea pierderilor
106 = 117
- majorarea capitalului social
106 = 101
(1012)
- reprezentand diferenta dintre valoarea contabila a participatiilor cedate si valoarea
neamortizata a activelor care au constituit aport in natura in capitalul altei societati
106 = cont gr.26
- pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii acoperite din rezerve
106 = 149
Soldul creditor al contului reprezinta rezerve existente.
Grupa 13 Subventii pentru investitii
Subventiile, in general, sunt sume sau valori nerambursabile, alocate de la buget

sau din alte surse, de care beneficiaza unitatea.
In functie de destinatia lor, subventiile pot fi:
- de exploatare
- pentru finantarea unor activitati pe termen lung (pentru investitii)
Contul 131 Subventii guvernamentale pentru investitii

Contul 132 Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii
Contul 133 Donatii pentru investitii
Contul 134 Plusuri de inventar de natura imobilizarilor
Contul 135 Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii
Subventiile pentru investitii sunt sume alocate de la bugetul national sau din alte
surse nerambursabile pentru finantarea unor investitii. Se asimileaza subventiilor pentru
investitii si imobilizarile primite cu titlu gratuit, prin donatie.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- valoarea sumelor incasate cu acest titlu
bani = cont din gr.13
- valoarea subventiilor alocate de la buget, cu decontare ulterioara
445 Subventii = cont din gr,13
- valoarea imobilizarilor necorporale sau corporale obtinute cu titlu gratuit sau
constatate plus de inventar
conturi din clasa 2 = 133,134
Se debiteaza cu:
- valoarea subventiilor pentru investitii recunoscute ca venituri pe masura amortizarii
activelor obtinute prin subventie
cont din gr.13 = 7584 Venituri din subventii pentru investitii
- valoarea subventiilor restituite
cont din gr.13 = bani
Soldul creditor al contului reprezinta subventii pentru investitii primite si netransferate la
venituri.
44
45
Grupa 15 Provizioane
Contul 151 Provizioane
1511 Provizioane pentru litigii
1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor
1513 Provizioane pentru dezafectari imobilizari corporale si alte actiuni similare
legate de acestea
1514 Provizioane pentru restructurare
1515 Provizioane pentru pensii si obligatii similare
1516 Provizioane pentru impozite
1518 Alte provizioane
Evidentiaza provizioanele pentru litigii, garantii acordate clientilor, si alte

provizioane.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea provizioanelor constituite:
-pe seama cheltuielilor
Cheltuieli de exploatare privind 6812 = 151
provizioane
-privind dezafectarea sau restaurarea amplasamentului pe care au fost pozitionate
imobilizarile
Cont din cls.2 = 151
(imobilizari corporale)
Se debiteaza cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor:
151 = 7812 Venituri din provizioane
Soldul creditor al contului reprezinta provizioane existente.
Grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate
Contul 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

Contul 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor
Contul 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni
Contul 162 Credite bancare pe termen lung
Evidentiaza imprumuturile pe termen lung obtinute de la institutii financiare sau

alte societati comerciale.
Este cont de pasiv
Se crediteaza cu:
- valoarea imprumuturilor obtinute
bani = 162
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor in valuta
la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar
Cheltuieli din diferente de curs valutar 665 = 162
Se debiteaza cu:
- sumele rambursate
162 = bani
45
46
- diferentele favorabile de curs valutar rezultate la rambursarea creditelor in valuta

sau din evaluarea creditelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul
exercitiului financiar
162 = 765 Venituri din diferente de curs valutar
Soldul creditor al contului reprezinta credite pe termen lung nerambursate.
Contul 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung

Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- valoarea dobanzilor datorate
666 Cheltuieli privind dobanzile = 1682
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea dobanzilor
datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar
665 = 1682
Se debiteaza cu:
- valoarea dobanzilor platite
1682 = bani
- diferentele favorabile de curs valutar rezultate la plata dobanzilor in valuta sau
din evaluarea dobanzilor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului
financiar
1682 = 765
Soldul creditor al contului reprezinta valoarea dobanzilor datorate.
Contul 166 Datorii ce privesc imobilizarile financiare

Contul 1685 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitati afiliate
Contul 1686 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este
legata prin interese de participare
Contul 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate
Evidentiaza datorii privind concesiunile, depozitele si garantiile primite si alte

datorii asimilate.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- sumele reprezentand garantii sau depozite primite
bani = 167
- valoarea concesiunilor preluate
Clasa 2 (concesiuni) = 167
- valoarea activelor primite din operatiuni de leasing financiar (la nivelul valorii de
intrare la locator, conform contractului)
211,212,213,214 = 167
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea sumelor datorate in
valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar
665 = 167
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei a caror decontare se
face in functie de cursul unei valute, evaluate la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul
Alte cheltuieli financiare 668 = 167
Se debiteaza cu:
46
47
- valoarea garantiilor si depozitelor rambursate

167 = bani
- valoarea concesiunilor restituite
167 = Clasa 2 (imob. necorporale)
- cota parte din valoarea de intrare a activelor facturata de locator, conform
contractului
167 = 404 Furnizori de imobilizari
- diferentele favorabile de curs valutar rezultate la rambursarea datoriilor in valuta, sau
din evaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul
- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei, a caror decontare se
face in functie de cursul unei valute, la plata, sau la evaluarea la cursul de referinta in
vigoare la sfarsitul exercitiului financiar
167 = 768 Alte venituri financiare
Soldul creditor al contului reprezinta alte imprumuturi si datorii asimilate existente.
Contul 1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate

Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- dobanzile datorate aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate
666 =1687
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea sumelor datorate in
valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar
665 = 1687
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei, a caror decontare se
face in functie de cursul unei valute, evaluate la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul
668 = 1687
Se debiteaza cu:
- dobanzile platite
1687 = bani
- diferentele favorabile de curs valutar rezultate la plata dobanzilor in valuta, sau din
evaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul
- diferentele favorabile de curs valutar aferente dobanzilor in lei, a caror decontare se
face in functie de cursul unei valute, la plata, sau la evaluarea la cursul de referinta in
vigoare la sfarsitul exercitiului financiar
1687 = 768 Alte venituri financiare
Soldul creditor al contului reprezinta dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii

asimilate datorate.
Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata (TVA)
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat bugetului care se

colecteaza in conditiile Codului Fiscal. Valoarea adaugata (din punctul de vedere al
47
48
TVA) reprezinta diferenta dintre livrarile si achizitiile aceluiasi stadiu al circuitului

economic.
Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un venit al bugetului de stat.
Operatiunile impozabile se refera la vanzari de bunuri si servicii, achizitii

intracomunitare, importul de bunuri si servicii si alte operatii asimilate operatiilor
impozabile. Exista si operatiuni scutite, descrise in actele normative emise referitoare la
TVA.
Reguli de impozitare:
Din punctul de vedere al regulilor de impozitare, operatiile se impart in:
- operatii taxabile. Pentru acestea taxa se obtine astfel:
taxa = val.operatiilor imp. x cota TVA
Din taxa astfel calculata, se scade taxa datorata sau platita pentru bunurile si
serviciile achizitionate DESTINATE REALIZARII OPERATIILOR IMPOZABILE.
- operatii scutite cu drept de deducere. Pentru aceste operatii unitatea are dreptul de
deducere a taxei datorate sau platite bunurile si serviciile achizitionate DESTINATE
REALIZARII OPERATIILOR CU DREPT DE DEDUCERE.
- operatii scutite fara drept de deducere. Pentru aceste operatii unitatea nu are
dreptul de deducere a taxei aferente intrarilor (aprovizionari, etc).
Se constata ca taxa aferenta achizitiilor (denumita TVA deductibila) se poate
deduce doar daca acestea sunt destinate realizarii operatiilor pentru care se acorda
deducere. TVA de dedus (de scazut din taxa corespunzatoare operatiilor impozabile) se
obtine astfel:
TVA de dedus = TVA deductibila x pro rata%
valoarea operatiilor impozabile

prorata % = x 100
total operatii
TVA devenita nedeductibila (diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus) se

suporta in cheltuielile de exploatare in contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate.
Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata este cont de activ/pasiv.
Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea adaugata se utilizeaza urmatoarele
conturi sintetice de gradul al II-lea:
4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata
4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat
4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila
4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata
4428 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila
Contul 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila
48
49
Evidentiaza TVA datorata pentru bunurile, lucrarile sau serviciile achizitionate de

unitate, inscrisa in facturile furnizorilor, sau TVA aferenta activelor corporale realizate in
regie proprie, deductibila din punct de vedere fiscal.
Este cont de activ.
Se debiteaza, pe parcursul perioadei fiscale, cu:
- TVA aferenta bunurilor, lucrarilor si serviciilor achizitionate
4426 = 401, 404 (furnizori),5121,542
- TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie
4426 = 4427
- TVA deductibila devenita exigibila
4426 = 4428
- TVA inregistrata si ca TVA colectata, conform legii
4426 = 4427
Se crediteaza, la sfarsitul perioadei fiscale, cu:
- TVA devenita nedeductibila si inclusa in cheltuieli
635 = 4426
- sumele deductibile compensate din TVA colectata
4427 = 4426
- TVA de recuperat de la buget
4424 = 4426
La sfarsitul perioadei fiscale contul nu prezinta sold.
Contul 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata
Evidentiaza sumele datorate aferente vanzarilor de bunuri, lucrari executate sau

servicii prestate, TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie, TVA
aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit, TVA
aferenta minusurilor de inventar.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza, pe parcursul perioadei fiscale, cu:
- TVA inscrisa in facturile emise clientilor sau in alte documente legale care
consemneaza asemenea operatii
411, 461, 428, bani = 4427
(clienti sau alti debitori)
- TVA colectata devenita exigibila
4428 = 4427
- TVA aferenta minusurilor de inventar imputate
461, 428 = 4427
- TVA aferenta bunurilor sau serviciilor folosite in scop personal, predate cu titlu
gratuit, acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura, sau minusurilor de inventar
neimputate
635 = 4427
- TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie
4426 = 4427
- TVA inregistrata si ca TVA deductibila, conform legii
4426 = 4427
Se debiteaza, la sfarsitul perioadei fiscale,cu:
- sumele reprezentand TVA deductibila compensate
49
50
4427 = 4426
- TVA de platit bugetului
4427 = 4423
La sfarsitul perioadei fiscale contul nu prezinta sold.
Contul 4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata
Evidentiaza TVA de platit bugetului.

Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu diferentele, rezultate la sfarsitul perioadei fiscale, intre TVA colectata
mai mare si TVA deductibila.
4427 = 4423
Se debiteaza cu:
- TVA de recuperat compensata
4423 = 4424
- platile efectuate bugetului
4423 = bani
Soldul creditor al contului reprezinta TVA de platit bugetului.
Contul 4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat
Evidentiaza TVA de recuperat de la buget.

Este cont de activ.
Se debiteaza cu diferentele, rezultate la sfarsitul perioadei fiscale, intre TVA colectata
mai mica si TVA deductibila
4424 = 4426
Se crediteaza cu:
- TVA de recuperat compensata cu TVA de plata
4423 = 4424
- TVA incasata de la buget pe baza solicitarii de rambursare

bani = 4424
Soldul debitor al contului evidentiaza TVA de recuperat de la buget.
Exemplu:
Se considera:
- la inceputul perioadei, in contul 4424 TVA de recuperat, sold debitor 15.000 lei
- operatii impozabile (vanzari) in valoare de 100.000 lei
TVA colectata = 100.000 x 19% = 19.000

- operatii scutite in valoare de 50.000 lei
- in contul 4426 TVA deductibila s-a inregistrat in cursul perioadei suma de 16.000 lei
Decontarea TVA:
1. Se calculeaza pro rata %
100.000
prorata % = x 100 = 67 %
150.000
50
51
2. Se calculeaza TVA de dedus si TVA devenita nedeductibila
TVA de dedus = TVA deductibila x prorata% = 16.000 x 67% = 10.720

TVA devenita nedeductibila = 16.000 - 10.720 = 5.280
3. TVA devenita nedeductibila se inregistreaza in cheltuieli:

A+ contul 635 5.280 D
A- contul 4426 5.280 C
formula contabila: 635 = 4426 5.280
D 4426 C
Si 16.000
- 5.280
= SfD10.720 - reprezinta TVA de dedus
4. Se stabileste diferenta intre TVA colectata si TVA de dedus (operatia de

compensare intre cele doua conturi)
A- contul 4426 10.720 C
P- contul 4427 10.720 D
D 4426 C D 4427 C
Si 10.720 19.000 Si
- 10.720 10.720 -
- = - SfC 8.280 =
5. Se transfera diferenta in contul distinct 4423 TVA de plata

P- contul 4427 8.280 D
P+ contul 4423 8.280 C
D 4427 C D 4423 C
8.280 Si -
8.280 8.280
- = - SfC 8.280 =
6. Deoarece este inregistrata TVA de recuperat din perioada anterioara, se

efectueaza compensarea intre cele doua (se micsoreaza concomitent creanta si obligatia
fata de buget referitoare la TVA)
51
52
A- contul 4424 1.500 C

P- contul 4423 1.500 D
Contul 4428 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila
Evidentiaza taxa pe valoarea adaugata calculata si inscrisa in documente, dar

nedatorata (ex: TVA aferenta vanzarilor sau cumpararilor cu plata in rate, TVA inclusa
in pretul de vanzare al marfurilor la unitatile de vanzare cu amanuntul, pentru care
evidenta marfurilor se tine la acest pret, etc).
Se crediteaza cu:
- TVA aferenta vanzarilor de bunuri, lucrari sau servicii cu plata in rate
411, 461, 428 = 4428
(clienti sau alti debitori)
- TVA aferenta vanzarilor pentru care nu s-au intocmit facturi in perioada livrarii
Clienti-facturi de intocmit 418 = 4428
- TVA inclusa in pretul marfurilor la unitatile comerciale cu amanuntul
371 Marfuri = 4428
- TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate devenita exigibila (la scadenta inscrisa in
contract) sau TVA deductibila evidentiata anterior in cont devenita exigibila la primirea
facturii de la furnizori
4426 = 4428
Se debiteaza cu:
- TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate
4428 = 401, 404 (furnizori)
- TVA aferenta cumpararilor pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori
4428 = 408 Furnizori-facturi nesosite
- TVA aferenta importurilor pentru care s-a obtinut amanare la plata
4428 = 446 Alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate
- TVA neexigibila inregistrata in perioada anterioara pentru vanzari cu plata in rate
devenita exigibila (la scadenta inscrisa in contract), sau aferenta altor vanzari - la
intocmirea facturilor
4428 = 4427
- TVA inclusa in pretul marfurilor iesite din gestiune
4428 = 371 Marfuri
Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila.
Nota:
Relatiile unitatii cu tertii sunt de doua tipuri:
- datorii (unitatea trebuie sa cedeze un echivalent sau sa efectueze o prestatie)
- creante (unitatea trebuie sa incaseze un echivalent sau sa beneficieze de o prestatie
din partea tertului)
1. Plata unei datorii: (corespunde formulei A - x = P - x)

A- contul bani, eventual alte mijloace C
52
53
P- contul care evidentiaza datoria D

formula contabila: contul datorie = bani, alte mijloace de plata
2. Incasarea unei creante: (corespunde formulei A + x - x = P)

A+ contul bani, eventual alte mijloace D
A- contul care evidentiaza creanta C
formula contabila: bani = contul creanta
alte mijloace de plata
Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate.
Contul 401 Furnizori

Evidentiaza decontarile cu furnizorii pentru achizitionarea de stocuri, lucrari sau
servicii.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor
de inventar, animalelor,marfurilor, ambalajelor achizitionate
cont din gr. 30, 36, 37, 38 = 401
- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor
de inventar, animalelor,marfurilor, ambalajelor achizitionate, in cazul folosirii metodei
inventarului intermittent
Cont din gr.60 = 401
- valoarea materialelor nestocate, consumul de energie si apa, incluse direct in cheltuieli,
in conturi din clasa 6, grupa 60 (cheltuieli privind stocurile)
Cheltuieli privind materialele nestocate 604 = 401
Cheltuieli cu energia si apa 605 = 401
- valoarea lucrarilor sau serviciilor executate de terti, inclusa in cheltuieli in conturi din
grupele 61 si 62
cont din gr. 61, 62 = 401
- valoarea timbrelor fiscale, biletelor de tratament si calatorie si altor valori achizitionate
Alte valori 532 = 401
- taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor
4428, 4426 = 401
- diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei
a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau a
datoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute
665 = 401, sau
668 = 401
- diferentele nefavorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori
1174 = 401
Se debiteaza cu:
- platile efectuate furnizorilor:
401 = bani
alte mijloace de plata
avansuri acordate
- diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a
datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau a
53
54
datoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute, sau
la plata efectiva
401 = 765, sau
401 = 768
- diferentele favorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori
401 = 1174
- diferentele favorabile rezultate din anularea unor datorii ale anilor anteriori
401 = 117
Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate furnizorilor (totalul facturilor
neachitate).
Nota:
Evidenta analitica a contului se tine pe furnizori si, in cadrul acestora, facturile
primite si neachitate.
Contul 404 Furnizori de imobilizari

Evidentiaza decontarile unitatatii cu furnizorii de imobilizari necorporale si
corporale.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- valoarea imobilizarilor facturate de furnizori, lucrarilor si serviciilor executate de
acestia si taxa pe valoarea adaugata inscrisa in factura
Conturi din gr. 20, 21, 23 = 404
(4426)
- valoarea ratelor si dobanzii de leasing facturata de locator
167 = 404
665 = 404, sau
668 = 404
- diferentele nefavorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori
1174 = 404
Se debiteaza cu sumele achitate furnizorilor de imobilizari
404 = bani, alte instrumente de plata,
avansurile acordate
datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau a
datoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute, sau la
plata efectiva
404 = 765, sau
404 = 768
- diferentele favorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori
404 = 1174
- diferentele favorabile rezultate din anularea unor datorii ale anilor anteriori
404 = 117
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate furnizorilor de imobilizari.
Contul 403 Efecte de platit

Evidentiaza obligatiile de plata pe baza de efecte comerciale (cambia, warantul).
54
55
Cambia este titlu de credit in temeiul caruia emitentul se obliga sa plateasca

neconditionat, sau dispune sa se plateasca astfel de catre alta persoana, la data si locul
indicate in inscris, aceluia pe care cambia il desemneaza.
Cambia are doua variante:
- biletul la ordin - emitentul plateste direct in conditiile prevazute
- trata - emitentul dispune unui debitor al sau sa efectueze plata
Warantul este o recipisa eliberata celui care depune marfuri spre pastrare unui
antrepozit (agent general), constituind titlu de proprietate asupra bunurilor depuse,
folosit ca hartie de valoare transmisibila si negociabila.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- valoarea acceptata a efectelor comerciale subscrise
401 = 403
- diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea
efectelor comerciale in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar
665 = 403
Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta
403 = 512 conturi curente la banci
- diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea
efectelor comerciale in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar,
sau la plata
403 = 765
Soldul creditor al contului reprezinta efecte comerciale de platit.
Contul 405 Efecte de platit pentru imobilizari

Este cont de pasiv. Functioneaza similar contului 403.
Contul 408 Furnizori - facturi nesosite

Evidentiaza decontarile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari sau
servicii, pentru care nu s-au primit facturi.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- valoarea bunurilor aprovizionate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate de
furnizori si TVA aferenta
Conturi din clasele 3,6, 4428 = 408
Se debiteaza cu valoarea facturilor primite aferente aprovizionarilor evidentiate anterior
in cont.
408 = 401
(4426 = 4428)
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate furnizorilor pentru care nu s-au
primit facturi.
Contul 409 Furnizori-debitori

4091 Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor
4092 Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari
Contul evidentiaza avansurile acordate furnizorilor pentru achizitionarea de stocuri

sau pentru lucrari si servicii executate de terti.
55
56
Este cont de activ.

Se debiteaza cu:
- valoarea avansurilor acordate
409 = bani
sau
% = bani, 401 - suma totala facturata/platita
409 - valoarea avansului exclusiv TVA
4426 - TVA inscrisa in factura de
avans
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori
409 = 401
creantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursul
de referinta al unei valute
409 = 765, sau
409 = 768
Se crediteaza cu:
- valoarea avansurilor decontate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrarilor si
serviciilor
401 = 409
sau
401 = %
409
4426
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la decontare, din evaluarea in lei a
665 = 409, sau
668 = 409
- valoarea ambalajelor restituite, sau degradate si nerestituite
401, 608 Cheltuieli privind ambalajele = 409
- valoarea ambalajelor in sistem de restituire, retinute in stoc
Ambalaje 381 = 409
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea avansurilor acordate furnizorilor,
nedecontate.
Exemplu:
Se acorda unui furnizor un avans in valoare de 30.000lei, pentru achizitionare de
materii prime.
1. Plata avansului
A- contul bani 30.000 C

A+ contul 409 30.000 D
formula contabila:
409 = bani/401 30.000
A
D 409 C
30.000 - 56
=SfD 30.000
57
2. La primirea materiilor prime se inregistreaza factura furnizorului:
valoare TVA TOTAL

materie prima 100.000 19.000 119.000
A+ contul materii prime 100.000 D

A+ contul 4426 19.000 D
P+ contul 401 119.000 C
formula contabila:
% = 401 119.000
materii prime 100.000
4426 19.000
P
D 401 C
- 119.000
SfC
119.000 =
3. Se deconteaza avansul acordat (creanta) cu obligatia de plata a furnizorului

(datoria)
A- contul 409 30.000 C

P- contul 401 30.000 D
formula contabila:
401 = 409 30.000
Grupa 70 Cifra de afaceri neta
Contul 701 Venituri din vanzarea produselor finite

Contul 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor
Contul 703 Venituri din vanzarea produselor reziduale
Contul 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate
Contul 705 Venituri din studii si cercetari
Contul 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
Contul 707 Venituri din vanzarea marfurilor
Contul 708 Venituri din activitati diverse
Sunt conturi de pasiv.
57
58
Se crediteaza cu valoarea (la pret de vanzare, exclusiv TVA) produselor si marfurilor

vandute, lucrarilor executate si serviciilor prestate.
Grupa 41 Clienti si conturi asimilate.
Contul 411 Clienti
4111 Clienti
4118 Clienti incerti sau in litigiu
Evidentiaza decontarile cu clientii pentru produse finite, semifabricate, marfuri
vandute, lucrari executate si servicii prestate.
Este cont de activ.
Se debiteaza cu:
- valoarea la pret de vanzare a produselor, semifabricatelor, marfurilor vandute,
lucrarilor executate si serviciilor prestate, facturate clientilor
411 = conturi din gr. 70
- TVA aferenta acestora
411 = 4427 sau 4428
411 = 765, sau
411 = 768
- diferentele favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori
411 = 1174
Se crediteaza cu sumele sau alte valori incasate de la clienti
bani = 411
(alte valori, avansuri incasate)
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la incasare, din evaluarea in lei a
665 = 411, sau
668 = 411
- diferentele nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori
1174 = 411
- sume reprezentand anularea unor creante ale anilor anteriori
117 = 411
Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de clienti (valoarea facturilor emise si
neincasate).
Nota:
Evidenta analitica a contului se tine pe clienti si in cadrul acestora, facturile emise
si neincasate.
Contul 413 Efecte de primit de la clienti
Evidentiaza drepturile de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale.
58
59
Este cont de activ.

Se debiteaza cu:
- sumele datorate de clienti, reprezentand efecte comerciale acceptate
413 = 411
- diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei
a creantelor in valuta
413 = 765
413 = 1174
Se crediteaza cu:
- valoarea efectelor comerciale primite de la clienti
valori de incasat 511 = 413
- sumele incasate prin conturi curente:
conturi curnte la banci 512 = 413
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la incasare sau din evaluarea in lei a
creantelor in valuta
665 = 413
1174 = 413
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.
Contul 418 Clienti - facturi de intocmit
Evidentiaza vanzari de produse si marfuri, lucrari executate si servicii prestate,

inclusiv TVA, pentru care nu s-au emis facturi.
Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea vanzarilor de bunuri, lucrari si servicii prestate clientilor,

aferente perioadei curente, inclusiv TVA aferenta, pentru care nu s-au intocmit facturi
418 = conturi din gr. 70
4428
Se crediteaza cu valoarea facturilor emise clientilor pentru vanzari evidentiate anterior in
cont
411 = 418
(4428 = 4427)
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea bunurilor livrate, lucrarilor executate si
serviciilor prestate pentru care nu s-au intocmit facturi.
Contul 419 Clienti - creditori

Evidentiaza sumele incasate de la clienti in avans, pentru livrari de bunuri,
executare de lucrari si prestari de servicii.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- valoarea avansurilor incasate
(411),bani = 419
(4427)
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate
411 = 419
59
60

665 = 419, sau
668 = 419
Se debiteaza cu:
- sumele decontate cu clientii la livrarea bunurilor, executarea lucrarilor sau prestarea
serviciilor
419 = 411
(4427)
- diferentele favorabile de curs valutar rezultate la decontare, din evaluarea in lei a
datoriilor in valuta, sau a datoriilor in lei a caror decontare se face in functie de cursul de
referinta al unei valute
419 = 765, sau
419 = 768
- valoarea ambalajelor restituite de clienti
419 = 411
- valoarea ambalajelor nerestituite de clienti
419 = 708
Soldul creditor al contului reprezinta valoarea avansurilor incasate si nedecontate.
Exemplu:
Se incaseaza de la un client un avans de 119.000 lei, pentru executarea unor lucrari
de constructii.
1. Inregistrarea avansului primit

Nota:
De regula, la primirea avansului se evidentiaza TVA colectata (pentru avansuri a
caror decontare cu clientii nu se face in perioada fiscala in care s-a incasat).
A+ contul bani/411 119.000 D

P+ contul 419 100.000 C (119.000 : 1.19)
P+ contul 4427 19.000 C (TVA dedusa din avans/facturata)
formula contabila:
(411),bani = % 119.000
419 100.000
4427 19.000
2. Se emite factura clientului:
valoarea la pv TVA Total factura

lucrari de constructii 400.000 76.000 476.000
A+ contul 411 476.000 D

P+ contul 704 400.000 C
P+ contul 4427 76.000 C
formula contabila:
60
61
411 = % 476.000
704 400.000
4427 76.000
3. Decontarea avansului incasat (datoria) cu clientul (creanta)
A- contul 411 119.000 C

P- contul 419 100.000 D
P- contul 4427 19.000 C
formula contabila:
% = 411 119.000
419 100.000
4427 19.000
CLASA 2. CONTURI DE IMOBILIZARI
Grupa 20 Imobilizari necorporale; Grupa 21 Imobilizari corporale; Grupa 23

Imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizari; Grupa 26 Imobilizari financiare; Grupa
28 Amortizari privind imobilizarile; Grupa 29 Ajustari pentru deprecierea sau pierderea
de valoare a imobilizarilor.
Contul 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si ajustarile pentru

depreciere sau pierdere de valoare
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea amortizarii lunare calculate, aferenta imobilizarilor necorporale
si corporale
6811 = Conturi din gr. 28
Se crediteaza la sfarsitul perioadei (lunii), prin transferarea soldului in contul de rezultate
121 = 6811
La sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold.
Grupa 28.
Contul 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale
Contul 281 Amortizari privind imobilizarile corporale
Conturile evidentiaza amortizarea calculata si inregistrata in cheltuielile de
exploatare, aferenta imobilizarilor necorporale, respectiv corporale.
Se crediteaza cu valoarea amortizarii lunare calculate
6811 = 280
6811 = 281
Se debiteaza cu amortizarea imobilizarilor necorporale, respectiv corporale scoase din
evidenta
Soldul creditor al conturilor reprezinta amortizarea imobilizarilor necorporale, respectiv
corporale existente.
Conturi sintetice de gradul al II - lea:
61
62
- pentru contul 280:

2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale,
drepturilor si activelor similare
2807 Amortizarea fondului comercial
2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale
- pentru contul 281:
2811 Amortizarea amenajarilor de terenuri
2812 Amortizarea constructiilor
2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
2814 Amortizarea altor imobilizari corporale
Grupa 72 Venituri din productia de imobilizari

Contul 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale
Contul 722 Venituri din productia de imobilizari corporale
Conturile se refera la veniturile pe care le inregistreaza unitatea din realizarea

imobilizarilor necorporale sau corporale din productie proprie.
Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale, respectiv corporale (evaluate la
costul de productie), realizate pe cont propriu si inregistrate in activul unitatii
Conturi din grupa 20, 23 = 721
Conturi din grupa 21, 23 = 722
Se debiteaza la sfarsitul perioadei (lunii), prin transferarea soldului in contul de rezultate
721, 722 = 121
La sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold.
Grupa 20.
Contul 201 Cheltuieli de constituire
Evidentiaza cheltuielile ocazionate de infiintarea, dezvoltarea/modificarea societatii

(taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea
actiunilor, de prospectare a pietii si publicitate aferente constituirii sau dezvoltarii).
Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea cheltuielilor efectuate
201 = bani
201 = 404
201 = 462 creditori diversi
Se crediteaza cu valoarea cheltuielilor de constituire amortizate integral, scoase din
evidenta
280 = 201
(2801)
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea cheltuielilor de constituire existente.
.Contul 203 Cheltuieli de dezvoltare
62
63
Evidentiaza lucrarile de dezvoltare inscrise in activul unitatii.

Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea lucrarilor:
- achizitionate de la terti
203 = 404
- realizate pe cont propriu
203 = 721
- finalizarea unor imobilizari in curs
203 = 233 Imobilizari necorporale in curs de
executie
Se crediteaza cu:
- valoarea cheltuielilor de dezvoltare scoase din evidenta
- amortizate integral:
280 = 203
(2803)
- neamortizate integral:
% = 203 - valoarea de intrare
2803 - valoarea amortizata
6583 - valoarea neamortizata
- valoarea brevetelor sau licentelor obtinute aferente acestora:
Brevete, licente (ct. 205) = 203
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea cheltuielilor de dezvoltare existente.
Contul 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active

similare
Este cont de activ.
Se debiteaza cu:
- valoarea brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si altor valori similare:
205 = 404
- reprezentand aport de capital
205 = 456
- obtinute cu titlu gratuit
205 = cont din gr.13
205 = 721
- provenite din cheltuieli de dezvoltare
205 = 203
executie
- valoarea concesiunilor preluate
205 = 167
Se crediteaza cu:
- valoarea brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si altor valori similare scoase din
evidenta
2805 = 205
sau
63
64
% = 205
6583
2805
- valoarea concesiunilor restituite
167 = 205
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea concesiunilor, brevetelor, licentelor,
marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare existente.
Contul 208 Alte imobilizari necorporale
Evidentiaza produsele informatice proprietatea unitatii si alte imobilizari

necorporale.
Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea altor imobilizari necorporale:
208 = 404
208 = 456

208 = 721
executie
Se crediteaza cu valoarea altor imobilizari necorporale scoase din evidenta
2808 = 208
sau
% = 208
6583
2808
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea altor imobilizari existente.
Grupa 21.
Contul 211 Terenuri

2111 Terenuri
2112 Amenajari de terenuri
Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea terenurilor intrate
- prin achizitionare
2111 = 404
2112
2111,2112 = 456
64
65

2112
- amenajari de terenuri realizate pe cont propriu
2112 = 722
- valoarea reprezentand surplusul din reevaluare
211 = 105/7583
- prin contract de leasing financiar
211 = 167
Se crediteaza la iesirea din activ

- prin vanzare
6583 = 2111
% = 2112
6583
2811
- retragerea aportului la capital
456 = 211
- valoarea terenurilor iesite reprezentand aport in natura in capitalul altei societati
261,263,265 = 211
- diminuarea valorii rezultata din reevaluare
6583,105 = 211
Soldul debitor al conturilor evidentiaza existenta activelor de aceasta natura.
Contul 212 Constructii

Contul 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)
2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale si plantatii
Contul 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor
umane si materiale si alte active corporale
Sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea activelor intrate prin:
- achizitionare
212,213,214 = 404
212,213,214 = 456
212,213,214 = cont din gr.13
212,213,214 = 722
- finalizarea unor investitii
212,213,214 = 231 Imobilizari corporale in curs de
executie
- operatiuni de leasing financiar
212,213,214 = 167
- valori reprezentand surplusul din reevaluare
212,213,214 = 105/7583
65
66
Se crediteaza cu valoarea activelor scoase din evidenta:

- cedate sau scoase din functiune
281 = 212,213,214
% = 212,213,214
6583
281
- retrase ca aport
456 = 212,213,214
- activele corporale reprezentand aport in natura in capitalul altei societati
261,263,265 = 212,213,214
- activele corporale predate in sistem de leasing financiar
Creante imobilizate 267 = 212,213,214
- diminuari rezultate din reevaluare
6583,105 = 212,213,214
Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea activelor de aceasta natura existente.
1. Documente justificative:
- pentru intrari: procesul verbal de punere in functiune si documentele de provenienta
- pentru iesiri: factura, alte documente legale privind transferul dreptului de proprietate,
procesul verbal de scoatere din functiune
2. Evidenta analitica a conturilor se tine pe categorii si obiecte de evidenta (puneri
in functiune) si se organizeaza pe fise, registre sau alte documente.
In evidenta analitica trebuie sa se regaseasca informatii privind:
- numarul de inventar
- denumirea
- data intrarii
- durata normala de functionare
- valoarea de intrare
- amortizarea lunara (calculata cu respectarea prevederilor legale)
- amortizarea totala
- valoarea neamortizata
3. Amortizarea se inregistreaza in contabilitate lunar, pana la transferarea integrala
a valorii de intrare a activelor in cheltuielile de exploatare ale unitatii:
A+ contul 6811 valoarea amortizarii lunare D
P+ contul 281 valoarea amortizarii lunare C
formula contabila: 6811 = 281
4.VANZAREA activelor imobilizate necorporale sau corporale se evidentiaza in
contabilitate astfel:
a) inregistrarea veniturilor din vanzare, taxei pe valoarea adaugata (daca este cazul) si
creantei fata de cumparator
P+ contul 7583 Venituri din vanzarea activelor

si alte operatii de capital pretul de vanzare C
P+ contul 4427,4428 C
A+ contul 461 debitori diversi pretul + taxa D
b) scoaterea activelor din evidenta
66
67
A- cont din gr. 20, 21 valoarea de intrare C

P- contul 280 sau 281 valoarea amortizat a D
A+ contul 6583 Cheltuieli privind activele cedate
si alte operatii de capital valoarea neamortizata D
formule contabile:
a) debitori diversi 461 = %
7583
4427,4428
b) % = cont din gr. 20 sau 21

280 sau 281
6583
5.In cazul cedarii imobilizarilor financiare se folosesc urmatoarele conturi de

venituri si cheltuieli:
7641 Venituri din imobilizari financiare cedate
6641 Cheltuieli financiare privind imobilizarile financiare cedate
Grupa 23 Imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizari

Imobilizarile corporale in curs reprezinta investitiile neterminate realizate in regie
proprie sau in antrepriza, evaluate la costul de productie, respectiv de achizitie.
Imobilizarile necorporale in curs reprezinta costul de productie, respectiv de
achizitie privind imobilizari necorporale nefinalizate pana la finele perioadei.
Contul 231 Imobilizari corporale in curs de executie

Contul 233 Imobilizari necorporale in curs de executie

Se debiteaza pe masura realizarii imobilizarilor, prin:
- achizitionare
231,233 = 404
- pe cont propriu
233 = 721
231 = 722
Se crediteaza la finalizarea obiectivelor si inscrierea in activ, ca:

- imobilizari necorporale
conturi din gr. 20 = 233
- imobilizari corporale
Soldul debitor al conturilor evidentiaza valoarea imobilizarilor in curs existente.
Contul 232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale

Contul 234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale
67
68
Conturile evidentiaza decontarile cu furnizorii de imobilizari privind avansurile

acordate.
Se debiteaza cu:
- valoarea avansurilor acordate
232,234,4426 = bani/404
- diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea
creantelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar
232,234 = 765
Se crediteaza cu:
- valorile decontate cu furnizorii de imobilizari
404 = 232,234,4426
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la decontare sau din evaluarea in lei a
creantelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar
665 = 232,234
Soldul debitor al conturilor reprezinta avansuri nedecontate cu furnizorii de imobilizari.
Grupa 26.
Contul 261 Actiuni detinute la entitati afiliate

Contul 263 Interese de participare
Contul 265 Alte titluri imobilizate
Evidentiaza imobilizarile financiare in titluri (actiuni, parti sociale) cu durata mai

mare de 1 an.
Se debiteaza cu valoarea titlurilor:
- achizitionate
261,263,265 = bani,404
269 Varsaminte de efectuat pentru
imobilizari financiare
- dobandite prin aport in natura in capitalul altor societati
261,263,265 = conturi din clasele2,3
- diferenta dintre valoarea neamortizata a activelor corporale reprezentand aport in
natura si valoarea titlurilor dobandite
261,263,265 = 106
261,263,265 = 456
Se crediteaza cu:
- valoarea titlurilor cedate sau retrase
6641 = 261,263,265
- valoarea titlurilor retrase ca aport
456 = 261,263,265
- diferenta dintre valoarea contabila a titlurilor scoase din evidenta si valoarea
neamortizata a activelor corporale ce au constituit aport in natura
106 = 261,263,265
Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea titlurilor/intereselor de participare
existente.
68
69
Contul 267 Creante imobilizate
Evidentiaza imprumuturi acordate pe termen lung altor societati, creantele legate

de participatii, garantiile sau depozitele depuse si alte creante.
Este cont de activ.
Se debiteaza cu:
- valoarea imprumuturilor acordate, garantiilor, depozitelor depuse
267 = bani
(269)
- veniturile obtinute din dobanzile aferente imprumuturilor, garantiilor sau depozitelor
267 = 763 Venituri din creante imobilizate
766 Venituri din dobanzi
- valoarea de intrare a activelor predate in sistem de leasing financiar
267 = 212,213,214
267 = 765, sau
267 = 768
267 = 1174
Se crediteaza cu:
- valoarea creantelor imobilizate incasate
bani = 267
- valoarea pierderilor din creante imobilizate
663 Pierderi din creante legate de = 267
participatii
- cota parte din valoarea de intrare facturata utilizatorului si inclusa in cheltuieli (in op.
de leasing financiar)
411 = 267
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la decontare, din evaluarea in lei a
665 = 267, sau
668 = 267
1174 = 267
- sume reprezentand anularea unor creante ale anilor anteriori
117 = 267
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea creantelor imobilizate.
Grupa 29.
Contul 290 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
Contul 291 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
Contul 293 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie
Contul 296 Ajustari pentru pierdera de valoare a imobilizarilor financiare
69
70
Conturile evidentiaza ajustarile la depreciere sau pierdere de valoare a activelor

imobilizate. Se constituie sau actualizeaza, de regula, cu ocazia inventarierii si masoara
deprecierile sau pierderile de valoare provizorii.
Se crediteaza cu valoarea ajustarilor
6813 Cheltuieli de exploatare privind = 290,291,293
ajustarile pentru deprecierea
imobilizarilor
6863 Cheltuieli financiare privind = 296
ajustarile pentru pierderea
de valoare a imobilizarilor financiare
Se debiteaza la diminuarea sau anularea ajustarilor
290,293,293 = 7813 Venituri din ajustari pentru
deprecierea imobilizarilor
296 = 7863 Venituri financiare din ajustari
pentru
pierderea de valoare a imobilizarilor financiare
Soldul creditor al conturilor reprezinta ajustari pentru deprecierea sau pierderea de
valore a activelor imobilizate.
Exemplu:
La inventarierea generala se constata pentru un utilaj urmatoarele valori:
- valoare de intrare (contabila) 40.000
- valoare amortizata 5.000
- valoare de inventar 25.000
Utilajul este in stare de functionare.
Se constata o depreciere provizorie (val.contabila neta - val.de inventar) in valoare de

10.000 lei
Se ajusteaza la depreciere:
:
A+ contul 6813 10.000 D
P+ contul 291 10.000 C
Ajustarea se pastreaza (daca deprecierea nu se modifica), se suplimenteaza (daca

creste deprecierea reversibila), se diminueaza (daca se constata diminuarea deprecierii)
sau se anuleaza la iesirea din activ a utilajului.
La diminuare sau anulare se inregistreaza venituri.
Se anuleaza ajustarea:
P+ contul 7813 10.000 C
P- contul 291 10.000 D
CLASA 3 CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE
70
71
Grupa 30 Stocuri de materii prime si materiale; Grupa 33 Productia in curs de

executie; Grupa 34 Produse; Grupa 35 Stocuri aflate la terti; Grupa 36 Animale; Grupa
37 Marfuri; Grupa 38 Ambalaje; Grupa 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si
productiei in curs de executie
Grupa 37.
Contul 371 Marfuri
Marfurile sunt bunuri de natura stocurilor destinate vanzarii, fara a suferi nici o
modificare sau prelucrare in unitate (se vand ca atare).
Contul evidentiaza existenta si miscarile stocurilor de marfuri.
Este cont de activ.
Se debiteaza cu:
- valoarea, la pret de inregistrare, marfurilor intrate in unitate:
- achizitionate de la furnizori
371 = 401
371 = 456

371 = 7582 Venituri din donatii si subventii
primite
- aduse de la terti
371 = cont din gr. 35 stocuri aflate la terti
- constate plus de inventar
371 = 607 Cheltuieli privind marfurile
- valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar, ambalajelor vandute ca atare
371 = cont din gr. 30, 38
- valoarea, la pret de inregistrare, produselor finite vandute prin magazine proprii
371 = cont din gr. 34
- valoarea marjei comerciale si TVA neexigibila, in situatia in care pretul de inregistrare
al marfurilor este diferit de costul de achizitie
371 = 378 Diferente de pret la marfuri
371 = 4428
Se crediteaza cu:
- valoarea, la cost de achizitie, marfurilor iesite din gestiune
-prin vanzare sau constatate minus de inventar
607 = 371
-reprezentand donatii
Donatii si subventii acordate 6582 = 371
(635 = 4427)
- reprezentand pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare
Cheltuieli privind calamitatile 671 = 371
si alte evenimente extraordinare
- valoarea marjei comerciale si TVA neexigibila aferenta marfurilor iesite (vanzare,
donatie acordata sau minus de inventar)
71
72
378 Diferente de pret la marfuri = 371

4428 = 371
- valoarea, la pret de inregistrare, marfurilor:
- trimise la terti
cont din gr. 35 = 371
- retrase ca aport de capital
456 = 371
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, marfurilor

existente.
- pentru INTRARE - nota de receptie si constatare diferente
- pentru IESIRE - avizul de insotire a marfii, avizul de expeditie, dispozitia de livrare,
bonul de marcaj, sau factura fiscala
2. Regimul de circulatie a marfurilor poate fi:
- cu ridicata (en gros) - vanzatorul este intermediar intre producator si vanzatorul cu
amanuntul
- cu amanuntul (en detail) - reprezinta vanzarea catre consumatorul final (populatie)
3. Pretul de inregistrare al marfii:

a) costul de achizitie (ca)
pretul inscris in facturile furnizorilor, taxe

ca
nerecuperabile,
(taxe vamale, accize in cazul importurilor, TVA pentru
neplatitorii de TVA), alte cheltuieli accesorii
Se utilizeaza foarte rar (de obicei cand nu se cunoaste pretul de vanzare la

momentul intrarii), in combinatie cu b) pentru marfurile vandute
b) pretul de vanzare (pv) - se utilizeaza, de regula, de comerciantii cu ridicata, dar si

de unii comercianti cu amanuntul pentru bunuri de folosinta indelungata (mobila,
aparatura electronica sau electrotehnica de uz casnic), sau neplatitori de TVA.
Pretul de vanzare contine costul de achizitie si marja comerciala (marja.com.). In
marja comerciala sunt incluse alte cheltuieli (chirii, salarii, energie, etc) si profitul.
Ca
Marja.com
Marja comerciala (suma) se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra
costului de achizitie.
marja.com. = ca x marja %,
iar pretul de vanzare se obtine din insumarea celor doua.

pv = ca + marja. com.
72
73
Marja comerciala (suma) se poate obtine si prin diferenta intre pretul de vanzare
stabilit si costul de achizitie:
marja.com. = pv - ca,
iar marja % se calculeaza astfel:
marja. com.
marja % = x 100
ca
Cunoscand pretul de vanzare si marja% practicata se poate obtine costul de achizitie

(se utilizeaza doar pentru marfurile iesite):
pv
ca =
1 + marja %
c) pretul de vanzare cu TVA inclus (pvt), se foloseste pentru evidenta marfurilor la

unitatile de desfacere cu amanuntul catre populatie.
Pretul de vanzare cu TVA inclus contine pretul de vanzare si TVA aferenta
acestuia, neexigibila la momentul intrarii (devine exigibila la vanzare).
Ca
marja. Com
TVA neexigibila
TVA neexigibila = pv x cota TVA

pvt = pv + TVA neexigibila
Observatie: La vanzare, TVA inclusa in pretul total devine TVA colectata exigibila si nu
reprezinta un venit pentru unitate.
Cunoscand pretul de vanzare cu TVA inclus, se poate obtine pretul de vanzare
(exclusiv TVA) astfel:
pvt
pv =
1 + cota TVA
pvt
TVA neexigibila = pvt - pv = pvt
1 + cota TVA
Marja comerciala se evidentiaza in contabilitate in cont distinct.
73
74
Contul 378 Diferente de pret la marfuri
Evidentiaza marja comerciala aferenta marfurilor. Este cont rectificativ al valorii de

inregistrare a marfurilor, de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea marjei comerciale aferenta marfurilor intrate
371 = 378
Se debiteaza cu valoarea marjei comerciale aferenta marfurilor iesite
378 = 371
Soldul creditor al contului reprezinta marja comerciala aferenta marfurilor existente.
4. Intrarea marfii se evidentiaza in contabilitate in functie de pretul de inregistrare

folosit.
a) pretul de inregistrare = costul de achizitie:
A+ contul 371 pretul de cumparare (costul de achizitie) D

A+ contul 4426 TVA inscrisa in factura furnizorului D
P+/A-contul401,456,7582,cont din gr.30,34,38 C
formula contabila:
% = 401,456,7582,cont gr.30,34,38
371
(4426)
b) pretul de inregistrare = pretul de vanzare:
b.1) se repeta a). Dupa aceasta inregistrare, contul 371 Marfuri contine valoarea
marfurilor intrate evaluate la cost de achizitie.
b.2) Se adauga contului 371 Marfuri marja comerciala calculata (diferenta de pret),
concomitent cu evidentierea si in contul rectificativ 378 Diferente de pret la marfuri.
A+ contul 371 valoarea marjei comerciale D

P+ contul 378 valoarea marjei comerciale C
formula contabila:
371 = 378
c) pretul de inregistrare = pretul de vanzare cu TVA inclus.

Inregistrarea este asemanatoare situatiei b), cu precizarea ca se adauga contului 371
Marfuri si TVA neexigibila determinata.
A+ contul 371 marja comerciala + TVA neexigibila D
P+ contul 378 marja comerciala C
P+ contul 4428 TVA neexigibila C
formula contabila:
371 = %
378
4428
74
75
5. Vanzarea marfurilor se evidentiaza in contabilitate astfel:

a) inregistrarea veniturilor obtinute din vanzare, TVA colectata si respectiv creanta fata
de client (daca se emite factura) sau banii incasati (in cazul incasarilor directe de la
cumparator, in numerar).
A+ 411 sau 5311 Casa in lei pretul de vanzare + TVA colectata D

P+ contul 707 Venituri din
vanzarea marfurilor pretul de vanzare C
P+ contul 4427 TVA colectata C
formula contabila:
411,5311 = %
707
4427
b) inregistrarea iesirii din activ a marfii vandute (descarcarea gestiunii).

Concomitent iesirii se evidentiaza si cheltuielile efectuate pentru achizitionarea
acesteia, se micsoreaza corespunzator marja comerciala aferenta (in cazul pretului de
inregistrare = pretul de vanzare), respectiv marja comerciala si TVA neexigibila (in cazul
pretului de inregistrare = pretul de vanzare cu TVA inclus).
A- contul 371 pretul de inregistrare C
A+ contul 607 costul de achizitie D
P- contul 378 marja comerciala D
P- contul 4428 TVA neexigibila inclusa in pretul de inreg. D
formula contabila: 607 = 371

sau
% = 371
607
378
sau
% = 371
607
378
4428
6. In cazul iesirilor, diferentele de pret (marja comerciala) se pot determina astfel:
- daca unitatea foloseste marja % fixa, se obtine costul de achizitie si prin diferenta (pv -
ca), marja comerciala.
- daca unitatea nu foloseste marja% fixa, diferentele de pret se obtin prin repartizare:
diferenta de pret = val. marfurilor iesite (evaluate la pret vanz) x k378
fara TVA
k378 - coeficient de repartizare a diferentelor de pret la marfuri
dif de pret aferenta intrarii de marfuri

Sold initial ct. 378 + in cursul perioadei
k378 =
Sold initial ct. 371 + valoarea (la p. vanz. fara TVA) marfii 75
fara TVA intrate in cursul perioadei
76
Exemplu:
I. Se achizitioneaza marfuri de la un furnizor. Factura furnizorului are urmatorul
continut:
Denumirea u/m cant p/u Valoare TVA

produsului
1. marfa 1 buc 1.000 2,0 2.000 380
2. marfa 2 buc 2.000 1,5 3.000 570
3. marfa 3 buc 1.500 4,0 6.000 1.140
TOTAL 11.000 2.090
Total (inclusiv TVA) 13.090
In Nota de receptie si constatare de diferente marfa intrata se evidentiaza atat la
costul de achizitie, cat si la pretul de inregistrare. Consideram pentru marfurile intrate
urmatoarele preturi unitare (pretul de inregistrare = pret de vanzare cu TVA inclus):
- marfa1 3,5 lei
- marfa2 3,0 lei
- marfa3 8,0 lei
1. Se calculeaza valoarea (la pret de inregistrare) marfii intrate:
Denumire Cantitate Pret de vanzare cu Valoare

TVA inclus
marfa 1 1.000 3,5 3.500
marfa 2 2.000 3,0 6.000
marfa 3 1.500 8,0 12.000
TOTAL 21.500
2. Se stabileste valoarea la pret de vanzare si TVA neexigibila inclusa in valoarea

totala:
Valoarea la pret de vanzare = 21.500 : 1,19 = 18.067

TVA neexigibila = 21.500 - 18.067 = 3.433
3. Se stabilesc diferentele de pret:
diferente de pret = 18.067 - 11.000 = 7.067
4. Inregistrarea intrarii:
-factura furnizorului:
A+ contul 371 11.000 D
A+ contul 4426 2.090 D
P+ contul 401 13.090 C
formula contabila:
% = 401 13.090
76
77
371 11.000
4426 3.090
-diferentele de pret si TVA neexigibila incluse in pretul de inregistrare:

A+ contul 371 7.067 + 3.433 = 10.500 D
P+ contul 378 7.067 C
P+ contul 4428 3.433 C
formula contabila:
371 = % 10.500
378 7.067
4428 3.433
D 371 C D 378 C
SI - - Si
11.000 7.067
7.067
3.433
RD 21.500
= SfD 21.500 SfC 7.067 =
D 4428 C
- Si
3.433
SfC 3.433 =
II. Se vand marfuri cu numerar in valoare de 10.000 lei (suma incasata include
venitul obtinut din vanzare si TVA colectata).
1. Determinarea venitului obtinut (valoarea marfii vandute la pret de vanzare):

venitul = 10.000 : 1,19 = 8.403
2. Determinarea TVA colectata:

TVA colectata = 10.000 - 8.403 = 1.597
3. Determinarea diferentei de pret (marjei comerciale) aferenta marfurilor vandute,
prin repartizare:
0 + 7.067
k378 = = 0,39
0 + 18.067
diferenta de pret = 8.403 x 0,39 = 3.277
4. Determinarea costului de achizitie:
costul de achizitie = 8.403 - 3.277 = 5.126
a) inregistrarea veniturilor:
A+ contul 5311 10.000 D
77
78
P+ contul 707 8.403 C

P+ contul 4427 1.597 C
formula contabila:
5311 = % 10.000
707 8.403
4427 1.597
b) iesirea din activ a marfii:
A- contul 371 10.000 C

A+ contul 607 5.126 D
P- contul 378 3.277 D
P- contul 4428 1.597 D
formula contabila:
% = 371 10.000
607 5.126
378 3.277
4428 1.597
D 371 C D 378 C
Si 21.500 7.067 Si
10.000 3.277
= SfD 11.500 SfC 3.790 =
D 4428 C
3.433 Si
1.597
SfC 1.836 =
Grupa 30
Grupa 30 de conturi se refera la stocurile destinate consumului intern al unitatii.
Cheltuielile pe care le inregistreaza unitatea la consumul acestora se evidentiaza in
conturile grupei 60 Cheltuieli privind stocurile:
Contul 601 Cheltuieli cu materiile prime

Contul 602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu meterialele auxiliare

6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele de ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
78
79
Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, respectiv materialelor

consumabile date in consum sau constate minus de inventar, si diferentele de pret
aferente.
Contul 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
Este cont de activ

Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materialelor de natura obiectelor de
inventar date in folosinta sau constatate minus de inventar si diferentele de pret aferente.
Contul 301 Materii prime

Contul 302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare

3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Seminte si materiale de plantat
3026 Furaje
3028 Alte materiale consumabile
Materiile prime sunt bunuri de natura stocurilor, destinate consumului in procesul

de productie, care se regasesc atat fizic, cat si valoric, in produsul obtinut.
Materialele consumabile sunt bunuri de natura stocurilor care, in urma prelucrarii,
nu se regasesc fizic in produsul obtinut, transmitandu-si doar valoarea in costul acestuia.
Conturile evidentiaza existenta si miscarea stocurilor de materii prime, respectiv
materiale consumabile.
Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, respectiv materialelor

consumabile intrate:
301,302 = 401
301,302 = 456
- obtinute cu titlu gratuit sau rezultate din dezmembrarea unor imobilizari
301,302 = 7582
- aduse de la terti
301,302 = cont din gr. 35
- constatate plus de inventar
301 = 601
302 = 602
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite si semifabricatelor retinute pentru
consum
301,302 = 341,345,346
Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, respectiv materialelor

consumabile iesite:
- date in consum si incluse in cheltuieli sau constatate minus de inventar
79
80
601 = 301
602 = 302
- trimise spre prelucrare sau pastrare la terti
cont din gr. 35 = 301,302
- vandute ca atare
371 = 301,302
- reprezentand donatii
6582 = 301,302
(635 = 4427)
671 = 301,302
Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime,
respectiv materialelor consumabile existente.
Aceste norme de utilizare ale conturilor corespund metodei INVENTARULUI

PERMANENT. Conform acestei metode, evidenta stocurilor se tine cantitativ si valoric,
iar in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire, stocul final al
fiecarui reper obtinandu-se conform formulei:
Stoc final = Stoc initial + Intrari - Iesiri
Metoda permite cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si

valoric si este obligatorie unitatilor mari.
Exista si o metoda simplificata - metoda INVENTARULUI INTERMITENT, care

se poate aplica de catre unitatile mici si mijlocii. Conform acestei metode, stabilirea
iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate se face pe baza inventarierii stocurilor la
sfarsitul perioadei. Conform metodei inventarului intermitent:
- la inceputul perioadei se desfiinteaza gestiunea:
601 = 301
602 = 302
- nu se inregistreaza intrari in gestiune

- intrarile se evidentiaza direct in cheltuieli:
601,602 = 401,456,7582,cont gr.34
- la sfarsitul perioadei se stabileste stocul final (se infiinteaza gestiunea) pe baza de

inventar:
301 = 601
302 = 602
- pentru intrare - Nota de receptie si constatare diferente
- pentru iesire - Bonul de consum sau Fisa limita de consum
2. Pretul de inregistrare al materiilor prime/materialelor consumabile poate fi:
80
81
a) costul de achizitie
In cazul utilizarii costului de achizitie exista trei metode de evaluare a consumurilor
de materii prime si materiale similare, dar cu cost de achizitie diferit:
-metoda FIFO (primul intrat, primul iesit)
-metoda LIFO (ultimul intrat, primul iesit)
-metoda pretului mediu ponderat, conform acestei metode evaluarea consumului
materialelor similare dar cu cost de achizitie diferit se face stabilindu-se, de regula, la
sfarsitul perioadei, pretul mediu ponderat conform formulei:
n 1
q * pi
i
pmp = i =0
n 1
qi
i =0 , in care qi este cantitatea corespunzatoare pretului i.
Pretul mediu ponderat calculat se substituie preturilor individuale existente
(pretului de evaluare a stocului initial si preturilor corespunzatoare intrarilor).
b) pretul prestabilit
Conform acestei metode se stabileste fiecarui tip de material un pret, pastrat, de
regula, in cursul unui exercitiu financiar, iar diferentele dintre costul de achizitie si pretul
prestabilit se evidentiaza in cont distinct.
Contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale
Este cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime sau materialelor

consumabile.Este cont de activ/pasiv.
Se debiteaza cu:
- diferentele de pret in plus (costul de achizitie > pretul prestabilit) aferente materiilor
prime/materialelor consumabile intrate
308 = 401
- diferentele de pret in minus (costul de achizitie < pretul prestabilit) repartizate asupra
materiilor prime/materialelor consumabile date in consum
308 = 601
308 = 602
Se crediteaza cu:
- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime/materialelor consumabile intrate
in gestiune
301,302 = 308
- diferentele de pret in plus repartizate asupra materiilor prime/materialelor consumabile
date in consum
601 = 308
602 = 308
Soldul contului reprezinta diferente de pret aferente materiilor prime, respectiv
materialelor consumabile existente.
Diferentele de pret se repartizeaza asupra consumurilor conform formulei:
diferente de pret = valoarea materiilor prime/mat. cons. x k308

iesite (evaluate la pret de inregistrare)
81
82
Sold ct. 308 la dif de pret aferenta intrarilor de

inc. ex. financiar +/- materiale in cursul perioadei
k308 =
Sold ct. materiale la + valoarea (la p inreg) materialelor
inc. ex. financiar intrate incursul perioadei
Exemplu:
Se considera un reper x:
- stocul existent: 1.500 bucati
- pretul unitar: 10.000 lei
- valoarea stocului: 15.000.000 lei
In cursul perioadei se inregistreaza doua intrari:
reper x
Pret unitar Valoare TVA TOTAL
Cantitate
Intrare 1 1.000 11.000 11.000.000 2.090.000 13.090.000
Intrare 2 2.500 9.500 23.750.000 4.512.500 28.262.500
TOTAL 3.500 34.750.000 6.602.500 41.352.500
1. Evidentierea intrarii:
- pret de inregistrare = ca
A+ contul 301 34.750.000 D
A+ contul 4426 6.602.500 D
P+ contul 401 41.352.500 C
formula contabila: % = 401 41.352.500
301 34.750.000
4426 6.602.500
- pret de inregistrare = pret prestabilit = 10.000 lei/buc
- intrare 1:
Cantitate pret de inreg. Valoare Diferenta (ca pret)

+ -
1.000 10.000 10.000.000 1.000.000 -
Inregistrarea intrarii:
A+ contul 301 10.000.000 D - valoarea la pret prestabilit
A+ contul 308 1.000.000 D - diferente de pret (ca > pret)
A+ contul 4426 2.090.000 D
P+ contul 401 13.090.000 C
301 10.000.000
308 1.000.000
4426 2.090.000
D materii prime C
10.000.000
82
83
D 308 C
1.000.000
valoarea rezultat: 11.000.000 = 10.000.000 + 1.000.000, reprezinta costul de

achizitie al reperului x.
- intrarea 2
Cantitate pret de inreg. Valoare diferenta (ca pret)

+ -
2.500 10.000 25.000.000 - 1.250.000
Inregistrarea intrarii:
a) factura furnizorului:
A+ contul 301 23.750.000 D

A+ contul 4426 4.512.500 D
P+ contul 401 28.262.500 C

301 23.750.000
4426 4.512.500
b) se adauga contului materii prime diferenta de pret in minus (ca < pret), pentru
a obtine valoarea reprerului x la pret de inregistrare:
A+ contul 301 1.250.000 D

(B) P+ contul 308 1.250.000 C
formula contabila: 301 = 308 1.250.000
D materii prime C
23.750.000
1.250.000
25.000.000
D 308 C
1.250.000
valoarea rezultat: 23.750.000 = 25.000.000 - 1.250.000, reprezinta costul de achizitie

al reperului x.
2. Evidentierea cosumului
83
84
Se dau in consum din reperul x - 4.200 bucati.

- evaluarea consumului conform metodei FIFO:
stoc + cant. p/u Valoare iesiri stoc final

intrari cantitate Valoare cant. valoare
stoc 1.500 10.000 15.000.000 1.500 15.000.000 - -
intrare 1 1.000 11.000 11.000.000 1.000 11.000.000 - -
intrare 2 2.500 9.500 23.750.000 1.700 16.150.000 800 7.600.000
TOTAL 5.000 49.750.000 4.200 42.150.000 800 7.600.000
Inregistrarea consumului:
601 = 301 42.150.000
- evaluarea consumului conform metodei LIFO:
stoc + cant. p/u Valoare iesiri stoc final

intrari cantitate Valoare cant. valoare
stoc 1.500 10.000 15.000.000 700 7.000.000 800 8.000.000
intrare 1 1.000 11.000 11.000.000 1.000 11.000.000 - -
intrare 2 2.500 9.500 23.750.000 2.500 23.750.000 - -
TOTAL 5.000 49.750.000 4.200 41.750.000 800 8.000.000
601 = 301 41.750.000
- evaluarea stocului si consumului la pret mediu ponderat
preturi I qi pI qi x pi
p0 0 1.500 10.000 15.000.000
p1 1 1.000 11.000 11.000.000
p2 2 2.500 9.500 23.750.000
n= 2

i =0 5.000 49.750.000
49.750.000
consumul = 4.200 x 9.950 = 41.790.000 pmp = = 9.950
stoc final = 800 x 9.950 = 7.960.000 5.000
601 = 301 41.790.000
- evaluarea consumului in cazul in care pretul de inregistrare = pret prestabilit
Stabilirea diferentei de pret de repartizat:

0 + 1.000.000 - 1.250.000 - 250.000
k308 = = = - 0.005
15.000.000 + 35.000.000 50.000.000
k308 < 0 => ca < pretul prestabilit
84
85
valoarea consumului evaluata la pret prestabilit: 4.200 x 10.000 = 42.000.000

diferenta de pret = 42.000.000 x 0.005 = 210.000
Inregistrarea consumului la pret prestabilit:
A+ contul 601 42.000.000 D - valoare la pret prestab.

A- contul 301 42.000.000 C
formula contabila:
601 = 301 42.000.000
Inregistrarea diferentelor de pret in minus (ca < pret)
A- contul 601 210.000 C

P- contul 308 210.000 D
formula contabila:
308 = 601 210.000
Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
Materialele de natura obiectelor de inventar sunt bunuri care nu se consuma la

prima utilizare, dar nu indeplinesc conditiile simultane pentru a fi incadrate ca active
imobilizate corporale.
Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materialelor de natura obiectelor de
inventar intrate :
- achizitionate
303 = 401
303 = 456
303 = 7582
303 = 603
- produse in unitate
303 = 345
- aduse de la terti
Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materialelor de natura obiectelor de
inventar iesite din gestiune:
- date in folosinta sau constate minus de inventar
603 = 303
6582 = 303 (635 = 4427)
- reprezentand pierderi din calamitati
671 = 303
- vandute ca atare
371 = 303
- expediate la terti
85
86
cont din gr.35 = 303

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, materialelor de
natura obiectelor de inventar existente.
Grupa 38 Ambalaje
Contul 381 Ambalaje
Evidentiaza existenta si miscarea stocurilor de ambalaje refolosibile.

Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, ambalajelor intrate:

381 = 401
381 = 456
381 = 7582
381 = 608 Cheltuieli privind ambalajele
- realizate din productie proprie
381 = 345 Produse finite
Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, ambalajelor iesite:

- vandute ca atare
371 = 381
- incluse in cheltuieli sau constate minus de inventar
608 = 381
- expediate la terti
358 = 381
6582 = 381
(635 = 4427)
- reprezentand pierderi din calamitati
671 = 381
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, ambalajelor
existente.
Regimul de circulatie al ambalajelor poate fi:

- la schimb
- prin vanzare-cumparare
- in sistem de restituire, care poate fi la randul lui:
- fara facturarea ambalajelor
- cu facturarea ambalajelor
Grupa 35 Stocuri aflate la terti
Contul 351 Materii prime si materiale aflate la terti

Contul 354 Produse aflate la terti
86
87
Contul 357 Marfuri aflate la teri

Contul 358 Ambalaje aflate la terti
Conturile evidentiaza existenta bunurilor de natura stocurilor iesite temporar din

gestiunile unitatii (expediate la terti pentru unele prelucrari, in custodie sau in
consignatie), dar ramase in proprietatea acesteia.
Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, stocurilor expediate
cont din gr. 35 = cont din gr. 30, 34, 37, 38
Se crediteaza cu valoarea stocurilor restituite de terti
cont din gr. 30, 34, 37, 38 = cont din gr. 35
Soldul debitor al conturilor evidentiaza stocurile aflate la terti.
Contul 711 Variatia stocurilor

Veniturile din productia stocata reprezinta variatia (cresterea sau descresterea)
stocurilor de produse si productie in curs de executie, evaluate la costul de productie, la
sfarsitul perioadei fata de valoarea initiala a acestora.
In creditul contului se inregistreaza:
- la sfarsitul perioadei, costul productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de executie
- valoarea, la pret de inregistrare, semifabricatelor, produselor reziduale si produselor
finite obtinute intrate in gestiune sau constatate plus de inventar
- diferentele de pret nefavorabile aferente semifabricatelor, produselor finite sau
produselor reziduale obtinute (intrate in gestiune)
- diferentele de pret favorabile repartizate asupra semifabricatelor, produselor finite sau
produselor reziduale iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventar
In debitul contului se inregistreaza:
- la inceputul perioadei, reluarea productiei in curs de executie
- valoarea, la pret de inregistrare, semifabricatelor, produselor reziduale si produselor
finite iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventar
- diferentele de pret nefavorabile repartizate asupra semifabricatelor si produselor finite
iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventar
- diferentele de pret favorabile aferente semifabricatelor, produselor reziduale si
produselor finite obtinute (intrate in gestiune) sau constatate plus de inventar
La sfarsitul perioadei, soldul debitor sau creditor al contului se transfera in contul de
rezultate (121).
Nota:
Soldul creditor evidentiaza cresterea valorii stocurilor de productie in curs de
executie, respectiv produse (evaluata la cost de productie). Soldul debitor al contului
evidentiaza micsorarea valorii stocurilor de productie in curs de executie, respectiv
produse (evaluata la cost de productie).
Grupa 33 Productia in curs de executie
87
88
Productia in curs de executie este productia nefinalizata pana la sfarsitul perioadei

(nu a trecut prin toate fazele sau stadiile de prelucrare sau nu a fost supusa probelor si
receptiei tehnice).
Contul 331 Produse in curs de executie

Contul 332 Lucrari si servicii in curs de executie
Conturile evidentiaza costul produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie

la sfarsitul perioadei.
Se debiteaza cu valoarea (costul de productie) produselor, lucrarilor sau serviciilor in
curs de executie la finele perioadei (stabilita pe baza de inventar sau metoda contabila)
331 = 711
332
Se crediteaza cu scaderea din gestiune (reluarea productiei in curs de executie), la

inceputul perioadei urmatoare
711 = 331
332
Soldul debitor al conturilor reprezinta costul produselor, lucrarilor si serviciilor in curs
de executie la sfarsitul perioadei.
Grupa 34 Produse
Contul 341 Semifabricate, sunt produse care, desi nu au parcurs toate fazele de
prelucrare, se pot vinde tertilor ca atare
Contul 345 Produse finite sunt bunuri de natura stocurilor destinate vanzarii rezultate
din procesul de productie al intreprinderii.
Contul 346 Produse reziduale, sunt deseuri rezultate din productie, rebuturi si alte
produse secundare
Contul 348 Diferente de pret la produse
Conturile 341, 345, 346

Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, produselor:
- predate la magazia de produse finite sau constatate plus de inventar
341,345,346 = 711
- aduse de la terti
341,345,346 = 354
Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, produselor:
- iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventar
711 = 341,345,346
- vandute in magazinele proprii
371 = 341,345,346
- expediate la terti (pentru prelucrare, in custodie, in consignatie)
354 = 341,345,346
- acordate salariatilor reprezentand plata in natura, conform prevederilor legale
421 = 341,345,346
- retinute in unitate pentru consum
88
89
301,302,303,381 = 341,345,346
6582 = 341,345,346
(635 = 4427)
671 = 341,345,346
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, produselor
existente.
- pentru intrare - bonul de predare, raportul de productie
- pentru iesire - dispozitia de livrare, avizul de expeditie sau factura fiscala.
2. Pretul de inregistrare al produselor finite este pretul standard sau pretul
prestabilit.
Pretul standard este un pret antecalculat normat. Pretul prestabilit se fixeaza in
functie de media anuala a preturilor de vanzare, pentru produse similare, corectata cu
rata inflatiei estimate, sau poate fi si egal cu pretul de vanzare practicat.
Costul de productie realizat poate fi mai mic decat pretul de inregistrare si in acest
caz rezulta o diferenta favorabila de pret, sau mai mare, deci o diferenta nefavorabila
de pret.
Diferenta favorabila de pret

Diferenta nefavorabila de pret
Diferentele dintre pretul de inregistrare si costul de productie sunt evidentiate in

cont distinct.
Contul 348 Diferente de pret la produse
Este cont rectificativ cu ajutorul caruia se evidentiaza diferentele dintre pretul

standard sau prestabilit al produselor si costul de productie.
In debitul contului se inregistreaza:

- diferentele de pret nefavorabile (cp > pretul) aferente produselor intrate in gestiune
- diferentele de pret favorabile (cp < pretul) repartizate asupra produselor iesite din
gestiune prin vanzare
348 = 711
In creditul contului se inregistreaza:
- diferentele de pret favorabile aferente produselor intrate in gestiune
- diferentele de pret nefavorabile repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin
vanzare
711 = 348
Soldul creditor al contului reprezinta diferente de pret favorabile aferente produselor
existente
Soldul debitor al contului reprezinta diferente de pret nefavorabile aferente produselor
existente.
89
90
3. Diferentele de pret aferente produselor iesite se repartizeaza conform:
diferente de pret = valoarea produselor iesite x k348

(la pret de inregistrare)
Sold ct. 348 la dif de pret aferenta intrarilor de

inc. ex. financiar +/- produse in cursul perioadei
k348 =
Sold ct. produse la + valoarea (la p inreg) produselor
inc. ex. financiar intrate in cursul perioadei
Prin coventie, se atribuie semnul +, respectiv - pentru evidentierea diferentelor

nefavorabile, respectiv favorabile, (sau invers), iar semnul coeficientului de repartizare va
indica felul diferentelor de pret (favorabile sau nefavorabile) corespunzatoare produselor
iesite. Aceasta conventie se pastreaza pe toata durata de activitate a unitatii.
4. Intrarea produselor finite, reprezinta o crestere a valorii stocurilor care se
evidentiaza in contul 711 Variatia stocurilor
Diferentele dintre pretul de inregistrare si costul de productie al produselor intrate
se evidentiaza in contul 348 Diferente de pret la produse si corecteaza valoarea
inregistrata in contul 711.
a) intrarea produselor in gestiune:

A+ contul 341,345,346 valoarea la pret de inregistrare D
P+ contul 711 valoarea la pret de inregistrare C
b) diferentele de pret
b1) A+ contul 348 diferentele nefavorabile D
P+ contul 711 diferentele nefavorabile C
b2) P+ contul 348 diferentele favorabile C

P- contul 711 diferentele favorabile D
formulele contabile:
a) 341,345,346 = 711
b1) 348 = 711
b2) 711 = 348
5. Vanzarea produselor, lucrarilor executate sau serviciilor prestate
- vanzarea produselor se evidentiaza in contabilitate astfel:
a) inregistrarea veniturilor obtinute, TVA colectata de la cumparator (client) si creantei
fata de client
A+ 411 pretul de vanzare + TVA colectata D
P+ contul de venituri (din gr.70) pretul de vanzare C
P+ contul 4427 TVA colectata C
formula contabila:
411 = %
Cont gr.70
4427
90
91
b) micsorarea stocurilor de produse (iesirea produselor) se evidentiaza in contul 711.

Diferentele dintre pretul de inregistrare si costul de productie al produselor iesite se
evidentiaza in contul 348 Diferente de pret la produse si corecteaza valoarea inregistrata
in contul 711
A- contul 341,345,346 valoarea la pret de inregistrare C

P- contul 711 valoarea la pret de inregistrare D
b1) A- contul 348 diferenta nefavorabila de pret C

P- contul 711 diferenta nefavorabila de pret D
b2) P- contul 348 diferenta favorabila de pret D
P+ contul 711 diferenta favorabila de pret C
b) 711 = 341,345,346
b1) 711 = 348
b2) 348 = 711
- vanzarea lucrarilor si serviciilor se evidentiaza asemanator punctului a), cu mentiunea

ca se utilizeaza contul Venituri din lucrari executate si servicii prestate.
Costurile corespunzatoare lucrarilor si serviciilor terminate si facturate se regasesc
in conturi de cheltuieli din clasa 6, pentru perioada curenta, iar costurile perioadei
anterioare (evidentiate in contul 332 Lucrari si servicii in curs de executie) sunt reluate la
inceputul perioadei.
Exemplu:
Se considera:
- la inceputul perioadei - productie in curs de executie in valoare de 40.000 lei
- la sfarsitul perioadei - productie in curs de executie (stabilita pe baza de inventar) in
valoare de 75.000 lei
- in cursul perioadei:
- se predau la magazie produse finite in valoare (la pret de inregistrare) de 80.000
lei
- costul de productie al produselor intrate este 85.000 lei
- se vand produse finite in valoare de 65.000 lei (pretul de inregistrare = pretul de
vanzare)
- diferenta de pret calculata repartizata produselor vandute este in valoare de
12.000 si este favorabila (cp < pretul)
1. Reluarea productiei in curs de executie
A- contul 331 40.000 C
P- contul 711 40.000 D
formula contabila:
711 = 331 40.000
2. Evidentierea productiei in curs la sfarsitul perioadei
A+ contul 331 75.000 D
P+ contul 711 75.000 C
formula contabila:
331 = 711 75.000
3. Intrarea produselor finite
91
92
- diferentele de pret = cp - pretul prestabilit = 85.000 - 80.000 = 5.000 (nefavorabila)

cp > pretul
a) A+ contul 345 80.000 D
P+ contul 711 80.000 C
b1) A+ contul 348 5.000 D
P+ contul 711 5.000 C
a) 345 = 711 80.000
b1) 348 = 711 5.000
D 345 C D 348 C
80.000 5.000
D 711 C
80.000
5.000
85.000
Nota: 85.000 reprezinta crestere de stoc evaluata la cost de productie

4. Vanzarea produselor:
a) veniturile obtinute, TVA colectata si creanta fata de client
A+ 411 65.000 + 12.350 = 77.350 D
P+ 701 Venituri din vanzarea produselor finite 65.000 C
P+ 4427 65.000 x 19% = 12.350 C
formula contabila:
411 = % 77.350
701 65.000
4427 12.350
b) iesirea produselor din gestiune
A- contul 345 65.000 C
P- contul 711 65.000 D
b2) P- contul 348 12.000 D

P+ contul 711 12.000 C
formula contabila:
b) 711 = 345 65.000
b2) 348 = 711 12.000
D 345 C D 348 C
65.000 12.000
D 711 C
65.000 12.000
= sfD
53.000
92
93
Nota: 53.000 reprezinta costul produselor vandute
Grupa 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de

executie
Contul 391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime

Contul 392 Ajustari pentru deprecierea materialelor
Contul 3921 Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile
Contul 3922 Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de
inventar
Contul 393 Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie
Contul 394 Ajustari pentru deprecierea produselor
Contul 3941 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor
Contul 3945 Ajustari pentru deprecierea produselor finite
Contul 3946 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale
Contul 395 Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
Contul 3951 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime si materialelor aflate la
terti
Contul 3952 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti
Contul 3953 Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti
Contul 3954 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti
Contul 3956 Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti
Contul 3957 Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la terti
Contul 3958 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti
Contul 396 Ajustari pentru deprecierea animalelor
Contul 397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor
Contul 398 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor
Conturile evidentiaza ajustarile pentru deprecierea provizorie a stocurilor.

Se crediteaza cu valoarea ajustarilor:
Cheltuieli de exploatare privind 6814 = cont din gr. 39

ajustari pentru deprecierea
activelor circulante
Se debiteaza la anularea ajustarilor

cont din gr. 39 = 7814 Venituri din ajustari pentru
deprecierea activelor circulante
Soldul creditor al conturilor reprezinta valoarea ajustarilor.
CLASA 4 CONTURI DE TERTI
Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate; Grupa 41 Clienti si conturi asimilate;
93
94
Grupa 42 Personal si conturi asimilate; Grupa 43 Asigurari sociale, protectie sociala si

conturi asimilate; Grupa 44 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate; Grupa
45 Grup si actionari/asociati; Grupa 46 Debitori si creditori diversi; Grupa 47 Conturi de
regularizare si asimilate; Grupa 48 Decontari in cadrul unitatii; Grupa 49 Ajustari pentru
deprecierea creantelor
Contul 421 Personal - salarii datorate
Evidentiaza decontarile cu personalul pentru salariile cuvenite acestora, in bani sau

in natura, inclusiv sporurile si primele suportate din fondul de salarii.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea salariilor si altor drepturi cuvenite personalului.
Salariile cuvenite personalului se inregistreaza in cheltuielile de exploatare ale
unitatii in contul 641 Cheltuieli cu salariile personalului .
641 = 421
Se debiteaza cu:
- retinerile din salarii
- avansurile acordate
421 = 425
- impozitul pe veniturile de natura salariilor
421 = 444
- contributia personalului la asigurari sociale
421 = 4312
- contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate
421 = 4314
- contributia personalului la fondul de somaj
421 = 4372
- retineri din salarii datorate tertilor (chirii, rate, popriri)
421 = 427
- retineri din salarii datorate unitatii (pentru utilitati, chirii, imputatii)
421 = 428
- salariile nete acordate
421 = bani
- salariile neridicate in termenul legal
421 = 426
Soldul creditor al contului reprezinta salariile datorate personalului (reprezinta restul de
plata din statele de salarii).
Contul 423 Personal - ajutoare materiale datorate
Evidentiaza ajutoarele de boala pentru incapacitate temporara de munca, pentru

ingrijirea copilului, ajutoare de deces.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele datorate personalului reprezentand ajutoare materiale suportate
din contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate (FNUASS), sau incluse in
cheltuieli.
4313 = 423
641
94
95
Alte cheltuieli privind asigurarile 6458

si protectia sociala
Se debiteaza cu:
- retinerile efectuate
423 = conturi care evidentiaza retinerile
- sumele nete achitate
423 = bani
- sumele neridicate
423 = 426
Soldul creditor al contului reprezinta ajutoare materiale datorate personalului.
Contul 424 Prime reprezentand participarea personalului la profit
Evidentiaza decontarile cu salariatii privind participarea la profit.

Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele repartizate din profit pentru aceasta destinatie, conform
prevederilor legale
641 = 424
Se debiteaza cu:
- impozitul retinut
424 = 444
424 = bani
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate personalului.
Contul 425 Avansuri acordate personalului
Evidentiaza avansurile din salarii acordate personalului.

Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea avansurilor platite
425 = bani
Se crediteaza cu sumele retinute pe statele de salarii, reprezentand avansuri acordate

421 = 425
Soldul contului reprezinta avansuri platite.
Contul 426 Drepturi de personal neridicate
Evidentiaza drepturile de personal neridicate in termenul legal.

Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele reprezentand drepturi de personal neridicate
423, 421 = 426
Se debiteaza cu:
- sumele achitate
426 = bani
- drepturile de personal neridicate prescrise
- datorate bugetului, potrivit legii (provenite din subventii)
95
96
426 = cont din gr. 44, 4371

- inregistrate ca venituri ale unitatii
426 = 7588,117
Soldul creditor al contului reprezinta drepturi de personal neridicate.
Contul 427 Retineri din salarii datorate tertilor
Este cont de pasiv.

Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati
421 = 427
Se debiteaza cu platile efectuate tertilor

427 = bani
Soldul creditor al contului reprezinta sume retinute de la salariati datorate tertilor.
Contul 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul
Evidentiaza decontarile cu personalul pentru sume reprezentand datorii, respectiv

creante.
Se crediteaza cu:
- sumele datorate personalului pentru care nu s-au intocmit state de plata determinate
de activitatea exercitiului financiar care se incheie (ex. indemnizatii de concedii
neefectuate)
641 = 428
- sume datorate personalului reprezentand garantii sau alte sume retinute de la personal
Bani,421 = 428
- sume incasate de la salariati, evidentiate anterior in cont
421, bani = 428
Se debiteaza cu:
- sume datorate de personal unitatii reprezentand chirii, consumuri sau alte debite,
inregistrate ca venituri
428 = 706 - chirii

(4427)
428 = 708 - consumuri
(4427)
428 = 758 - alte debite
(4427)
- sume achitate personalului, evidentiate anterior in cont
428 = bani
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate de unitate personalului.
Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de personal unitatii.
Contul 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
96
97
Este cont de activ.

Se debiteaza cu sumele reprezentand contributia unitatii la asigurarile sociale, asigurarile
sociale de sanatate si fondul de somaj.
6451 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale

6452 Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
6453 Cheltuieli privind contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de
sanatate
Contul 431 Asigurari sociale
Evidentiaza decontarile privind contributia unitatii si personalului la asigurarile
sociale si asigurarile sociale de sanatate.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele calculate, datorate asigurarilor sociale.
Se debiteaza cu sumele virate sau retinute de unitate pentru ajutoare materiale.
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate asigurarilor sociale.
Contul 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale

- evidentierea datoriei
6451 = 4311
- plata
4311 = bani
Contul 4312 Contributia personalului la asigurarile sociale
423,421 = 4312
- plata
4312 = bani
Contul 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

6453 = 4313
- sume reprezentand aj.mat 4313 = 423
- plata 4313 = bani
Contul 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

421 = 4314
- plata
4314 = bani
Contul 437 Ajutor de somaj

Evidentiaza decontarile privind contributia unitatii si personalului la fondul de
somaj.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele calculate reprezentand contributia unitatii si personalului la
fondul de somaj.
Se debiteaza cu platile efectuate sau sumele reprezentand subventii pentru salarii, in
conditiile legii.
97
98
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate pentru constituirea fondului de

somaj.
Contul 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj

- evidentiera datoriei
6452 = 4371
- retineri reprezentand subventii
4371 = 7414,7415 (Venituri din
subventii de exploatare)
- plata
4371 = bani
Contul 4372 Contributia personalului la fondul de somaj

421 = 4372
- plata
4372 = bani
Contul 438 Alte datorii si creante sociale
Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
Evidentiaza decontarile cu bugetul de stat privind impozitul pe veniturile de natura

salariilor retinut si datorat.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele datorate bugetului, reprezentand impozit retinut din drepturile
banesti cuvenite salariatilor.
424, 423, 421 = 444
Se debiteaza cu platile efectuate bugetului.

444 = bani
Soldul creditor al contului reprezinta impozit pe salarii datorat bugetului.
Contul 447 Fonduri speciale, taxe si varsaminte asimilate

Evidentiaza fonduri, taxe si varsaminte datorate altor organisme publice decat
bugetul statului.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele calculate, potrivit legii.
635 = 447 analitic (fond/ taxa)
Se debiteaza cu platile efectuate altor organisme publice.
447 = bani
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate altor organisme publice.
Contul 441 Impozitul pe profit/venit

Contul 4411 Impozitul pe profit
Contul 4418 Impozitul pe venit
Evidentiaza decontarile cu bugetul statului referitoare la constituirea si virarea

impozitului pe profit, sau in cazul microintreprinderilor, impozitul pe venit.
1. Impozitul pe profit
98
99
Impozitul pe profit se determina trimestrial, pentru intreaga perioada (de la

inceputul exercitiului financiar) si se vireaza bugetului in rate trimestriale. Se datoreaza
de unitatile care nu se incadreaza in categoria microintreprinderilor.
Se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit legale asupra profitului impozabil:
Impozit pe profit = profit impozabil x cota de impozit
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile efectuate
pentru realizarea acestora, intr-un an fiscal, din care se scad veniturile si alte reduceri
legale neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile (reglementate prin Codul
fiscal).
Profitul impozabil = venituri - cheltuieli - reduceri + chelt. nedeductibile
2. Impozitul pe venitul microintreprinderilor
Se datoreaza de unitatile din categoria microintreprinderilor.

Se calculeaza si datoreaza trimestrial, prin aplicarea cotei legale de impozit asupra
veniturilor realizate in cursul trimestrului, mai putin veniturile din productia de
imobilizari, variatia stocurilor sau din ajustari si provizioane.
Impozit pe venit = venituri impozabile x cota de impozit
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele datorate, reprezentand impozitul calculat
Cheltuieli cu impozitul pe profit 691 = 4411
Cheltuieli cu impozitul pe venitul 698 = 4418
microintreprinderilor
Se debiteaza cu:
- sumele virate bugetului
441 = bani
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate bugetului.
Soldul debitor al contului reprezinta impozit pe profit virat in plus.
Contul 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
Evidentiaza alte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale:
- accizele - taxe de consumatie datorate de producatorii sau importatorii anumitor
produse
- taxele vamale
- impozitul pe dividende
- impozitul pe titeiul si gazele naturale din productia interna
- taxele pentru mijloace de transport
- impozitul pe cladiri
- taxele pe terenuri
- impozitul pe spectacole, etc.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele calculate, potrivit reglementarilor legale, suportate de regula pe
cheltuieli, din impozitul pe dividende sau, in cazul taxelor vamale si accizelor, in costul
de achizitie al imobilizarilor si stocurilor din import. In contul 446 se evidentiaza si taxa
pe valoarea adaugata aferenta importurilor, pentru care se obtine amanare la plata.
635 = 446
99
100
- impozitul pe dividende
457 = 446
- taxele vamale
conturi din clasele 2, 3 = 446
- accizele pentru produsele din import
conturi din clasele 2, 3 = 446
- impozitul pe venituri obtinute in Romania de personae nerezidente
Cont.cls.4 = 446
Se debiteaza cu platile efectuate bugetului de stat sau bugetelor locale.
446 = bani
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate bugetului de stat sau bugetelor
locale.
Nota:
Contul se dezvolta in conturi analitice pentru fiecare fel de taxa sau impozit
evidentiat.
Contul 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului
Evidentiaza alte datorii si creante cu bugetul statului.

Este cont de activ/pasiv
Se crediteaza cu:
- sume datorate bugetului reprezentand amenzi, penalitati, majorari de
intarziere,despagubiri
Despagubiri, amenzi si penalitati 6581 = 448
- sume incasate de la buget, reprezentand impozite si taxe virate in plus
bani = 448
Se debiteaza cu:
- sumele virate reprezentand datorii evidentiate anterior in cont
448 = bani
- sume datorate de bugetul de stat, altele decat impozite si taxe
448 = 758
- datorii anulate
448 = 758,117
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate de unitate bugetului.
Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de buget unitatii.
Grupa 45.
Contul 457 Dividende de plata
Evidentiaza decontarile cu actionarii/asociatii privind dividendele datorate acestora.

Dividendele sunt parti distribuite actionarilor/asociatilor din profitul net, daca s-a hotarat
repartizarea profitului pentru aceasta destinatie.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea dividendelor datorate
117 = 457
Se debiteaza cu:
100
101
- impozitul pe dividende retinut

457 = 446.impozit pe dividende
457 = bani
- dividendele nete neridicate in termenul legal
457 = 455 sume datorate actionarilor/asociatilor
Soldul creditor al contului reprezinta dividendele datorate actionarilor sau asociatilor.
Nota: impozitul pe dividende = dividende brute x cota de impozit, si se datoreaza la
fiecare plata efectuata actionarilor/asociatilor sau la expirarea termenului legal de plata.
Contul 455 Sume datorate actionarilor/asociatilor

4551 Actionari/asociati conturi curente
4558 Actionari/asociati dobanzi la conturi curente

Se crediteaza cu:
- valoarea imprumuturilor acordate societatii, conform contractului
bani = 4551
- sumele reprezentand dobanzi, conform contractului
666 = 4558
- sume reprezentand dividende nete cuvenite, lasate la dispozitia intreprinderii
457 = 455
- diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in
lei a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar
665 = 455
1174 = 455
Se debiteaza cu:
- sumele restituite actionarilor/asociatilor
455 = bani
datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau la
plata
455 = 765
- datorii anulate ale anilor anteriori
455 = 117
- diferente favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori
455 = 1174
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate actionarilor/asociatilor.
Contul 461 Debitori diversi
Evidentiaza debitorii unitatii, urmare unor pagube produse de terti, din existenta
unor titluri executorii sau din alte operatiuni.
Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea creantelor rezultate din:
- titluri mobiliare de plasament (investitii pe termen scurt) cedate
461 = cont din gr. 50,109
101
102
- pretul de vanzare al activelor imobilizate cedate si TVA aferenta

461 = 7583, 7641
4427 sau 4428
- pagube imputate tertilor
461 = 758
4427
-sume necuvenite platite tertilor
461 = bani
creantelor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar
461 = 765
461 = 1174
Se crediteaza cu:
- valoarea debitelor incasate
bani = 461
a creantelor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau la
incasare
665 = 461
-diferenta nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori
1174 = 461
- sume reprezentand creante ale anilor anteriori anulate
117 = 461
Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de terti unitatii.
Contul 462 Creditori diversi
Evidentiaza sume datorate de unitate tertilor pe baza de titluri executorii sau din
alte operatiuni.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- sumele sau alte valori necuvenite.
Cont din clasele 2,3, bani = 462
a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar
665 = 462
-diferenta nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori
1174 = 462
Se debiteaza cu:
- platile efectuate creditorilor.
462 = bani
datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau la plata
462 = 765
- datorii anulate ale anilor anteriori

462 = 117
102
103
462 = 1174
Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate de unitate tertilor.
Contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans
Evidentiaza cheltuielile anticipate sau efecuate in avans, care urmeaza sa se suporte

esalonat pe cheltuieli in conturi din clasa 6, in perioadele sau exercitiile viitoare.
Este cont de activ.
Se debiteaza cu:
- cheltuieli privind reparatiile capitale, reparatiile curente, reviziile tehnice neprevazute,
abonamente, chirii, dobanzi aferente platilor in rate si alte cheltuieli efectuate in avans
471 = cont gr.16,401, 404 sau bani
Se crediteaza cu:
- sumele repartizate in perioadele sau exercitiile urmatoare pe cheltuieli, in conturi din
clasa 6
conturi din clasa 6 = 471
Soldul debitor al contului reprezinta cheltuieli anticipate sau inregistrate in avans.
Contul 472 Venituri inregistrate in avans
Evidentiaza veniturile anticipate sau de realizat.

Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu veniturile anticipate sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor
financiare urmatoare (incasari din chirii, abonamente, asigurari, din vanzarile de locuinte
cu plata in rate, dobanzi aferente vanzarilor cu plata in rate).
Cont gr.26, 411, 418, 461 sau bani = 472
Se debiteaza cu valoarea veniturilor anticipate sau in avans, evidentiate anterior in cont,
aferente perioadei curente si care se inregistreaza in conturi din clasa 7.
472 = conturi din clasa 7
Soldul creditor al contului reprezinta venituri inregistrate in avans.
Grupa 49 Ajustari pentru deprecierea creantelor
Contul 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti

Contul 492 Ajustari pentru deprecierea creantelor decontari in cadrul
grupului si cu asociatii
Contul 496 Ajustari pentru deprecierea creantelor debitori diversi
CLASA 5. CONTURI DE TREZORERIE
Grupa 50 Investitii pe termen scurt; Grupa 51 Conturi la banci; Grupa 53 Casa;

Grupa 54 Acreditive; Grupa 58 Viramente interne; Grupa 59 Ajustari pentru pierderea de
valoare a conturilor de trezorerie.
Contul 581 Viramente interne
103
104
Evidentiaza viramentele de disponibilitati intre conturile de trezorerie ale unitatii.

Se debiteaza cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie al unitatii in alt cont de

trezorerie
581 = cont din gr. 51, 53, 54
Se crediteaza cu sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie al
unitatii
cont din gr. 51, 53, 54 = 581
De regula, la sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold.
Grupa 50.
Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt
Evidentiaza sumele datorate pentru titlurile de plasament cumparate.

Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele datorate
cont din gr. 50 = 509
Se debiteaza cu sumele achitate

509 = bani
Soldul creditor al contului reprezinta valoarea datorata pentru titlurile de plasament
cumparate.
Contul 501 Actiuni detinute la entitati afiliate
Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate
Evidentiaza valoarea obligatiunilor emise si rascumparate.

Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilor emise si rascumparate.
505 = bani, 509
Se crediteaza cu valoarea obligatiunilor rascumparate anulate.
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni = 505
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilor emise si
rascumparate neanulate.
Contul 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
Sunt imprumuturi dobandite din punerea in vanzare a obligatiunilor, cu dobanda

asupra obligatiunilor sau cu prima de rambursare.
Obligatiunea este titlu de valoare, negociabil si transmisibil, care confera detinatorului
calitatea de imprumutator (creditor) al unitatii emitente.
- valoarea de emisiune (VE) este valoarea obtinuta de unitate pentru o obligatiune

emisa
104
105
- valoarea de rambursare (VR) este valoarea pe care o plateste unitatea detinatorului

obligatiunii, la scadenta
- prima de rambursare reprezinta diferenta dintre valoarea de rambursare si valoarea
de emisiune a unei obligatiuni.
prima de rambursare = VR - VE
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- valoarea imprumuturilor obtinute
bani, 461 = 161
- valoarea primelor de rambursare
169 = 161
Se debiteaza cu:
- valoarea imprumuturilor rambursate
161 = bani
- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate si anulate
161 = 505
- diferenta favorabila dintre pretul de rascumparare (costul de achizitie) si valoarea
contabila a obligatiunilor rascumparate si anulate
161 = 7642
Soldul creditor al contului reprezinta valoarea imprumuturilor din emisiunea de
obligatiuni.
Contul 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor
Evidentiaza primele de rambursare a obligatiunilor.

Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea primelor de rambursare aferente obligatiunilor emise.
169 = 161
Se crediteaza cu valoarea primelor de rambursare amortizate si suportate pe cheltuieli.
6868 Cheltuieli financiare privind = 169
amortizarea primelor de rambursare
a obligatiunilor
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea primelor de rambursare neamortizate.
Contul 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni
- evidentierea dobanzii datorate:

666 = 1681
- plata dobanzii:
1681 = bani
Soldul creditor al contului reprezinta dobanzi datorate.
Contul 506 Obligatiuni
Evidentiaza obligatiunile cumparate.

Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilor cumparate.
506 = bani, 509
105
106
Se crediteaza cu:
- valoarea obligatiunilor cedate
bani, 461 = 506
- diferentele nefavorabile dintre costul de achizitie si pretul de vanzare
6642 = 506
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilor
existente.
Contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate
Evidentiaza alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate (ex: titluri
de stat, depozite pe termen scurt)
Este cont de activ.
Se debiteaza cu:
- valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creantelor asimilate achizitionate
508 = bani,509
- diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie (titluri de stat
sau depozite pe termen scurt in valuta) la sfarsitul exercitiului financiar
508 = 765
Se crediteaza cu:
- valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creantelor asimilate cedate
bani = 508
- diferentele nefavorabile dintre pretul de cesiune si costul de achizitie
6642 = 508
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie in valuta
cedate sau la incheierea exercitiului financiar
665 = 508
Soldul debitor al contului reprezinta alte investitii financiare pe termen scurt si creante
asimilate existente.
Grupa 51.
Contul 511 Valori de incasat
5112 Cecuri de incasat

5113 Efecte de incasat
5114 Efecte remise spre scontare
Evidentiaza valorile de incasat (cecuri, efecte comerciale primite de la clienti,

efecte comerciale remise spre scontare).
scontarea este o operatiune de credit care consta in vanzarea efectelor
comerciale sau altor creante.
Este cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale primate si diferentele
favorabile de curs valutar
511 = 411, 413,765
Se crediteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale incasate si diferente

nefavorabile de curs valutar
106
107
665,bani = 511
Soldul debitor al contului reprezinta valori de incasat existente.
Contul 512 Conturi la banci
5121 Conturi la banci in lei

5124 Conturi la banci in valuta
5125 Sume in curs de decontare
Evidentiaza disponibilitatile in lei si in valuta existente in conturi la banci.

Este cont de activ.
Se debiteaza cu sumele intrate in conturi, reprezentand:
- viramente interne
512 = 581
- aport de capital in numerar (bani)
512 = 456
- incasari de la clienti
512 = 411, 413, 419
- credite bancare si alte imprumuturi obtinute
512 = cont din gr. 16, 519
- subventii incasate
512 = cont gr.13, 445 Subventii
- valoarea creantelor imobilizate incasate
512 = 267
- dobanzi incasate sau de incasat
512 = 766, 5187, 2678
- incasari de la debitori diversi
512 = 461
- sume incasate si necuvenite
512 = 462
- valoarea investitiilor pe termen scurt cedate
512 = cont din gr. 50, 7642
- valoarea cecurilor si efectelor comerciale incasate
512 = 511
- dividende incasate
512 = 761,762
- TVA de recuperat
512 = 4424
- diferente favorabile de curs valutar pentru disponibilitatile in valuta sau rezultate din
alte operatii in valuta
5124 = 765
Se crediteaza cu platile efectuate, reprezentand:

- viramente interne
581 = 512
- valoarea titlurilor sau intereselor de participare achizitionate si altor creante
imobilizate
cont din gr.26 = 512
- plati efectuate furnizorilor
107
108
401, 404, 403, 405, 409 = 512

- rambursari de credite
519, cont din gr. 16 = 512
- dobanzi platite sau de platit
168, 5186, 666 = 512
- sume datorate bugetului, asigurarilor si protectiei sociale, retineri de personal datorate
tertilor
427, conturi din gr .43, 44 = 512
- plati pentru constituirea societatii
201 = 512
- lichidarea obligatiilor catre creditori
462 = 512
- plati pentru servicii executate de terti
conturi din gr. 61, 62 = 512
- valoarea investitiilor pe termen scurt achizitionate
- diferente nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta sau rezultate
din alte operatii in valuta
665 = 5124
Soldul debitor al contului reprezinta disponibilitatile in lei sau in valuta existente.
Contul 519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt

5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
.
5198 Dobamzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
Evidentiaza creditele bancare pe termen scurt obtinute.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea -creditelor primite

512 = 519
-dobanzilor datorate
666 = 5198
-diferentele nefavorabile de curs valutar
665 = 519
Se debiteaza cu sumele rambursate si diferentele favorabile de curs valutar
519 = 512,765
Soldul creditor al contului reprezinta credite bancare pe termen scurt nerambursate.
Contul 518 Dobanzi
Evidentiaza dobanzile datorate sau de incasat aferente creditelor bancare, respectiv

disponibilitatilor existente in banci.
5186 Dobanzi de platit (cont de pasiv)
- evidentierea dobanzii datorate
666 = 5186
- plata dobanzii
108
109
5186 = 512
5187 Dobanzi de incasat (cont de activ)

- evidentierea dobanzii de incasat
5187 = 766
- incasarea dobanzii
512 = 5187
Contul 531 Casa
5311 Casa in lei

5314 Casa in valuta
Evidentiaza numerarul existent in casierie.

Este cont de activ.
Se debiteaza cu incasarile in numerar, reprezentand:

- viramente interne (ridicare numerar)
531 = 581
- incasari de la clienti
5311 = 411, 419
- aport de capital in numerar
531 = 456
- incasari de la diversi creditori
5311 = 462
- avansuri de trezorerie neutilizate restituie
531 = 542
- marfuri vandute cu numerar si TVA aferenta
5311 = 707, 4427
- diferente favorabile de curs valutar
5314 = 765
Se crediteaza cu platile efectuate in numerar, reprezentand:

- viramente interne (depunere de numerar)
581 = 531
- avansuri de trezorerie acordate
542 = 531
- plati pentru constituirea societatii
201 = 5311
- plati efectuate furnizorilor
409, 401 = 5311
- plati efectuate personalului
421, 423, 424, 425, 426 = 5311
- plati efectuate actionarilor/asociatilor
455, 456, 457 = 5311
- plati pentru servicii executate de terti
conturi din gr. 61, 62 = 5311
- plati catre creditori diversi
109
110
462 = 5311
- diferente nefavorabile de curs valutar
665 = 5314
Soldul debitor al contului reprezinta numerarul existent in casierie.
Contul 532 Alte valori
Evidentiaza bonurile valorice, timbrele fiscale sau postale, bilete de tratament

existente.
Este cont de activ.
Contul 541 Acreditive
Evidentiaza acreditivele deschise la banci pentru efectuarea de plati in favoarea

tertilor.
acreditivul este cont deschis la banca in favoarea furnizorilor, cu durata de

valabilitate limitata.
Este cont de activ.
Se debiteaza cu sumele virate in conturile de acreditive deschise

541 = 581
(581 = 512)
Se crediteaza cu:
- platile efectuate furnizorilor
401, 404 = 541
- sumele virate in conturile de disponibilitati ca urmare a incetarii valabilitatii
acreditivului
581 = 541
(512 = 581)
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea acreditivelor deschise in banci existente.
Contul 542 Avansuri de trezorerie
Evidentiaza avansurile acordate pentru procurarea de bunuri si servicii cu plata in

numerar.
Este cont de activ.
Se debiteaza cu sumele acordate in numerar.
542 = 531
Se crediteaza cu:
- platile efectuate in numerar
401, 404, conturi din cls. 3, 6 = 542
- sumele de avans neutilizate restituite
531 = 542
Soldul debitor al contului reprezinta sumele de avans acordate si nedecontate.
CLASA 6 CONTURI DE CHELTUIELI
110
111
- cheltuieli de exploatare gr. 60 - 65 si contul 681

- cheltuieli financiare gr. 66 si contul 686
- cheltuieli extraordinare gr. 67
Grupa 60 Cheltuieli privind stocurile
Contul 601 Cheltuieli cu materiile prime

Contul 602 Cheltuieli cu materialele consumabile
Contul 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
Contul 604 Cheltuieli privind materialele nestocate
Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate.
604 = 401, 542
Contul 605 Cheltuieli privind energia si apa
Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea consumurilor de energie si apa, facturate de furnizori
605 = 401
Contul 606 Cheltuieli cu animalele si pasarile

Contul 607 Cheltuieli privind marfurile
Contul 608 Cheltuieli privind ambalajele
Grupa 61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti
Contul 611 Cheltuieli de intretinere si reparatii
Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii efectuate de terti
611 = 401, 542
Contul 612 Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii
Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea redeventelor, locatiilor de gestiune si chiriilor datorate sau
platite
612 = 401, 471, bani
Contul 613 Cheltuieli cu primele de asigurare
Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate, conform
contractelor de asigurare
613 = 401, 471, bani
Contul 614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile
111
112
Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea studiilor si cercetarilor efectuate de terti.
614 = 401, 542
Grupa 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti
Contul 621 Cheltuieli cu colaboratorii
Este cont de activ.

Se debiteaza cu drepturile banesti cuvenite colaboratorilor unitatii.
621 = 401.colaboratori
Contul 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
Este cont de activ.

Se debiteaza cu comisioanele datorate pentru achizitionarea sau vanzarea titlurilor de
valoare, comisioanele de intermediere, onorariile de consiliere, expertizare.
622 = 401, bani
Contul 623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
Este cont de activ.

Se debiteaza cu sumele datorate sau achitate privind actiunile de protocol, reclama si
publicitate.
623 = 401, 542
Contul 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane
Este cont de activ.

Se debiteaza cu sumele datorate sau achitate pentru transportul de bunuri si pentru
transportul colectiv de persoane.
624 = 401, 512, 542
Contul 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari
Este cont de activ.

Se debiteaza cu sumele datorate sau platite reprezentand cheltuieli cu deplasari, detasari
transferari, inclusiv cheltuielile de transport.
625 = 401, 512, 542
Contul 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea serviciilor postale sau de telecomunicatii datorate sau platite.
626 = 401, 512, 542
Contul 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
112
113
Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea serviciilor bancare
627 = 512
Contul 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea altor servicii efectuate de terti.
628 = 401, 512, 542
Grupa 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
Contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
Grupa 64 Cheltuieli cu personalul
Contul 641 Cheltuieli cu salariile personalului

Contul 642 Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor
Este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea tichetelor de masa acordate salariatilor, in conditiile legii.
642 = 532Alte valori
Contul 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
Grupa 65 Alte cheltuieli de exploatare
Contul 654 Pierderi din creante si debitori diversi
Este cont de activ.

Se debiteaza cu sumele reprezentand clienti sau alti debitori scosi din activ.
654 = 411, 461
Contul 658 Alte cheltuieli de exploatare
6581 Despagubiri, amenzi si penalitati

6582 Donatii si subventii acordate
6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
6588 Alte cheltuieli de exploatare
Grupa 66 Cheltuieli financiare
Contul 663 Pierderi din creante legate de participatii

Contul 664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate

6642 Pierderi privind investitiile pe termen scurt cedate
113
114
Este cont de activ.

Se debiteaza cu:
- valoarea contabila a imobilizarilor financiare cedate
- diferenta nefavorabila dintre valoarea contabila si pretul de cesiune al investitiilor pe
termen scurt cedate (val. contabila > pretul de cesiune)
Contul 665 Chetuieli din diferente de curs valuatar

Este cont de activ.
Se debiteaza cu :
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii datoriilor si
creantelor in valuata
665 = conturi din gr. 26, 41, 45,
contul 461, 5124,541
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta existente in
conturi la banci sau in numerar
665 = 511,5124, 5314, 541, 542
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor si creantelor
in valuta la sfarsitul exercitiului financiar
665 = conturi dim gr.16,26,40,41,45,461,462,508
Contul 666 Cheltuieli privind dobanzile

Contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate
scontul acordat reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a efectelor

comerciale sau creantelor remise spre scontare si pretul obtinut (val.contabila > pretul).
Se debiteaza cu valoarea sconturilor acordate clientilor, debitorilor sau bancilor

667 = 411, 413, 461, 511
Contul 668 Alte cheltuieli financiare
Grupa 67 Cheltuieli extraordinare
Contul 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
Grupa 68 Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere

sau pierdere de valoare
Contul 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere
Contul 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere
de valoare
Grupa 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite
114
115
Contul 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

Contul 698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus
CLASA 7 CONTURI DE VENITURI
- venituri din exploatare gr.70 - 75 si contul 781

- venituri financiare gr.76 si contul 786
- venituri extraordinare gr.77
Grupa 70 Cifra de afaceri neta
Contul 701 Venituri din vanzarea produselor finite

Contul 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor
Contul 703 Venituri din vanzarea produselor reziduale
Contul 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate
Contul 705 Venituri din studii si cercetari
Contul 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
Contul 707 Venituri din vanzarea marfurilor
Contul 708 Venituri din activitati diverse
Grupa 71 Variatia stocurilor
Contul 711 Variatia stocurilor
Grupa 72 Venituri din productia de imobilizari
Contul 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale

Contul 722 Venituri din productia de imobilizari corporale
Grupa 74 Venituri din subventii de exploatere
Contul 741 Venituri din subventii de exploatare
7411 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri

7412 Venituri dein subventii de exploatare pentru materii prime si materiale
consumabile
7413 Venituri dein subventii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414 Venituri dein subventii de exploatare pentru plata personalului
7415 Venituri dein subventii de exploatare pentru asigurari si protectie sociala
7416 Venituri dein subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417 Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
7418 Venituri dein subventii de exploatare pentru dobanda datorata
Evidentiaza subventiile si imprumuturile nerambursabile obtinute in schimbul

respectarii anumitor conditii privind activitatea de exploatare a unitatii.
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea subventiilor incasate sau de incasat
445,512 = 741
115
116
Grupa 75 Alte venituri din exploatare
Contul 754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi
Este cont de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea creantelor reactivate.
411, 461 = 754
Contul 758 Alte venituri din exploatare
7581 Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati

7582 Venituri din donatii si subventii primite
7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
7584 Venituri din subventii pentru investitii
7588 Alte venituri din exploatare
Grupa 76 Venituri financiare
Contul 761 Venituri din imobilizari financiare
Este cont de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea dividendelor aferente titlurilor sau intereselor de participare
461, 512 = 761
Contul 762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt
Este cont de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea dividendelor aferente investitiilor financiare pe termen scurt
461, 512 = 762
Contul 763 Venituri din creante imobilizate
Contul 764 Venituri din investitii financiare cedate

7642 Castiguri din investitii pe termen scurt cedate
Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu:
- pretul de vanzare al imobilizarilor financiare cedate
461 = 7641
- diferenta favorabila dintre valoarea contabila si pretul de cesiune al investitiilor pe
termen scurt cedate (val. contabila < pretul de cesiune), sau din anularea obligatiunilor
proprii rascumparate
bani, 461,161 = 7642
Contul 765 Venituri din diferente de curs valutar
116
117
Este cont de pasiv.

Se crediteaza cu:
- diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii datoriilor si creantelor
in valuta:
conturi din gr.16, 40, 45,462,5124,541 = 765
- diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta existente in
conturi la banci sau in numerar
511, 5124, 5314, 541, 542 = 765
- diferentele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor si creantelor in
valuta la sfarsitul exercitiului financiar
conturi din gr.16,26,40,41,461,462,508 = 765
Contul 766 Venituri din dobanzi
Contul 767 Venituri din sconturi obtinute
scontul obtinut reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a datoriilor si

valoarea efectiv platita (valoarea contabila > valoarea platita).
Se crediteaza cu valoarea sconturilor obtinute de la furnizori sau alti creditori.

401, 404, 462 = 767
Contul 768 Alte venituri financiare
Grupa 77 Venituri extraordinare
Contul 771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele

asimilate
Este cont de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea subventiilor primite sau de primit pentru pierderi inregistrate in
cheltuielile unitatii generate de evenimente extraordinare
445,512 = 771
Grupa 78 Venituri din provizioane
Contul 781 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind

activitatea de exploatare
Contul 786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
APLICATIE
Se dau pentru o societate comerciala urmatoarele date initiale:
simbolul denumirea contului solduri initiale rulaje Anterioare

contului D C D C
1012 Capital subscris varsat - 2.000.000 - -
106 Rezerve - 400.000 - -
117
118
121 Profit si pierdere - 2.400.000 32.466.667 40.000.000

129 Repartizarea profitului 2.400.000 - - 2.400.000
201 Cheltuieli de constituire 4.000.000 - - -
2801 Amortizarea ch. de constituire - 66.667 - 66.667
371 Marfuri - - 47.600.000 47.600.000
378 Diferente de pret la marfuri - - 10.000.000 10.000.000
401 Furnizori - - - 35.700.000
411 Clienti - - 47.600.000 -
4423 TVA de plata - - - 1.900.000
4426 TVA deductibila - - 5.700.000 5.700.000
4427 TVA colectata - - 7.600.000 7.600.000
4428 TVA neexigibila - - 7.600.000 7.600.000
457 Dividende de plata - 2.000.000 - -
462 Creditori diversi - 1.034.000 1.000.000 -
5121 Conturi la banci in lei 100.667 - - -
5311 Casa in lei 1.400.000 - - 1.000.000
607 Cheltuieli privind marfurile - - 30.000.000 30.000.000
6811 Chelt. priv. am. Imobilizarilor - - 66.667 66.667
707 Venituri din vanz. marfurilor - - 40.000.000 40.000.000
Total general 7.900.667 7.900.667 229.633.334 229.633.334
A) Sa se inregistreze urmatoarele operatii economice efectuate in cursul perioadei

curente (unitatea este platitoare de TVA):
1. Se majoreaza capitalul social prin subscriere.

- capital social subscris: 40.000.000 lei
- in numerar: 40.000.000 lei, virat integral la subscriere, in banca
2. Se aprovizioneaza:
- marfuri
factura mf1
Denumirea produselor u/m cantitate pret unitar valoare TVA

marfa 1 buc 1.000 4.000 4.000.000 760.000
marfa 2 buc 2.000 3.000 6.000.000 1.140.000
Total 10.000.000 1.900.000
Total factura 11.900 .000
Pentru marfurile din factura mf1, se intocmeste NIR1 in care marfa intrata este evaluata
la pret de inregistrare = pret de vanzare cu TVA inclus, astfel:
- marfa 1 : 7500 lei/bucata
- marfa 2 : 6200 lei/bucata
Se inregistreaza intrarea.
Se stabileste cota % individuala de marja comerciala.
- alte aprovizionari:
118
119
Factura pentru energia electrica

Denumire Valoare TVA
consumul de energie electrica 3.000.000 570.000
Total consum 3.570 .000
avansul cerut de furnizor 1.000 .000
Total de plata 4.570 .000
Factura pentru chirie se refera la luna curenta si anticipat inca 2 luni:
- valoarea chiriei pentru 3 luni: 12.000.000 lei
3. Se vand marfuri:
Factura emisa clientului
denumire u/m cantitate pret unitar valoare TVA

marfa1 buc 500 6.302,52 3.151.261 598.739
marfa 2 buc 700 5.210,08 3.647.059 692.941
- incasari in numerar din vanzari de marfuri: 9.000.000 lei
4. Se deconteaza din casierie cheltuieli de constituire in valoare de 3.000.000 lei.
5. Se achizitioneaza un mijloc de transport:
Factura fmt
Denumire Valoare TVA

mijloc de transport 60.000.000 11.400.000
Nota: dnf = 5 ani
6. Se primesc prin donatie:

- un calculator, valoare de intrare = 24.000.000 lei
- programe informatice, valoare de intrare = 12.000.000 lei
Nota: dnf pentru calculator = 3 ani
7. Se inregistreaza amortizarea lunara a imobilizarilor necorporale si corporale.
8. Se acorda un avans de trezorerie in valoare de 5.000.000 lei
9. Se ridica numerar de la banca, 5.000.000 lei, comision bancar 100.000 lei.
10. Se platesc avansuri salarii in valoare de 2.500.000 lei.
11. Se incaseaza clientul perioadei curente prin banca.
119
120
12. Se achita prin banca facturile mf1, respectiv pentru chirie, comision bancar 40.000
lei.
13. Se deconteaza avansul de trezorerie:

- chitanta privind plata facturii de energie electrica in valoare de 4.570.000 lei.
14. Se inregistreaza statul de plata salarii (se va completa de catre cursant)
Stat de plata salarii
Nume venituri Impozit rest de

persoana totale plata
.
Total 10.000.000 1.500.000
15. Se vinde calculatorul existent: pret de vanzare = 25.000.000,

TVA 4.750.000
total 29.750.000
16. Se achizitioneaza un calculator: pretul de cumparare = 20.000.000

TVA 3.800.000
total 23.800.000
Nota: dnf = 3 ani
17. Se inregistreaza amortizarea calculatorului.
18. Se incaseaza dobanda bancara in valoare de 400.000 lei.
19. Decontarea TVA.
20. Stabilirea rezultatului.
21. Reprezentarea grafica a conturilor T-uri
B) Balanta de verificare, in urmatorul format:
Balanta de verificare la data de
simb denumirea Solduri initiale rul aje solduri finale

cont contului Curent tot ale
Luna a
D C D C D C D C
cont 1 denumire 1
cont 2 denumire 2
..
120
121
Total
ANEXE

conform OMFP nr.1752 / 2005 si Ordinul 2374/2007
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
121
122
10 CAPITAL SI REZERVE
101 Capital*
1011 Capital subscris nevarsat (P)
1012 Capital subscris varsat (P)
1015 Patrimoniul regiei (P)
1016 Patrimoniul public (P)
104 Prime de capital
1041 Prime de emisiune (P)
1042 Prime de fuziune/divizare (P)
1043 Prime de aport (P)
1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni (P)
105 Rezerve din reevaluare (P)
106 Rezerve
1061 Rezerve legale (P)
1063 Rezerve statutare sau contractuale (P)
1064 Rezerve de valoare justa (P)**
1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
1068 Alte rezerve (P)
107 Rezeve din conversie (A/P)**
108 Interese minoritare**
1081 Interese minoritare-rezultatul exercitiului financiar (A/P)
1082 Interese minoritare-alte capitaluri proprii (A/P)
109 Actiuni proprii
1091 Actiuni proprii detinute pe termen scurt (A)
1092 Actiuni proprii detinute pe termen lung (A)
* In functie de forma juridica a entitatii se inscrie capital social, patrimoniul regiei,
etc.
** Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate
11 REZULTATUL REPORTAT
117 Rezultatul reportat
1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea
neacoperita (A/P)
1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai
putin IAS 29 (A/P)*
1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)
1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementarilor
contabule conforme cu Directiva a patra a Comunitatii Economice Europene (A/P)
* Acest cont apare doar la agentii economici care au aplicat Reglementarile
contabile aprobate prin OMFP nr.94/2001 si pana la inchiderea soldului acestui cont
12 REZULTATUL EXERCITIULUI
121 Profit sau pierdere (A/P)
129 Repartizarea profitului (A)
13 SUBVENTII PENTRU INVESTITII

131 Subventii guvernamentale pentru investitii (P)
132 Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii (P)
133 Donatii pentru investitii (P)
122
123
134 Plusuri de inventar de natura imobilizarilor (P)

135 Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii (P)
14 CASTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA,

RASCUMPARAREA, VANZAREA, CEDAREA CU TITLU
GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE
CAPITALURI PROPRII
141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii (P)
149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu
gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (A)
15 PROVIZIOANE
151 Provizioane
1511 Provizioane pentru litigii (P)
1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor (P)
1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni
similare legate de acestea (P)
1514 Provizioane pentru restructurare (P)
1515 Provizioane pentru pensii si obligatii similare (P)
1516 Provizioane pentru impozite (P)
1518 Alte provizioane (P)
16 IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE

161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
1614 Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P)
1615 Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de banci (P)
1617 Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P)
1618 Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (P)
162 Credite bancare pe termen lung
1621 Credite bancare pe termen lung (P)
1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta (P)
1623 Credite externe guvernamentale (P)
1624 Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625 Credite bancare externe garantate de banci (P)
1626 Credite de la trezoreria statului (P)
1627 Credite bancare interne garantate de stat (P)
166 Datorii ce privesc imobilizarile financiare
1661 Datorii fata de entitatile afiliate (P)
1663 Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin interese de
participare (P)
167 Alte imprumuturi si datorii asimilate (P)
168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate
1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni (P)
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate (P)
1686 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata
prin interese de participare (P)
1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate (P)
123
124
169 Prime privind rambursarea obligatiunilor (A)
CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI
20 IMOBILIZARI NECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire (A)
203 Cheltuieli de dezvoltare (A)
205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active
similare (A)
207 Fond comercial
2071 Fond comercial pozitiv (A)*
2075 Fond comercial negativ (P)**
* Acest cont apare, de regula, in situatiile financiare consolidate
** Acest cont apare numai in situatiile financiare consolidate
208 Alte imobilizari necorporale (A)
21 IMOBILIZARI CORPORALE
211 Terenuri si amenajari de terenuri (A)
2111 Terenuri
2112 Amenajari de terenuri
212 Constructii (A)
213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) (A)
2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare (A)
2133 Mijloace de transport (A)
2134 Animale si plantatii (A)
214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale (A)
23 IMOBILIZARI IN CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI

231 Imobilizari corporale in curs de executie (A)
232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale (A)
233 Imobilizari necorporale in curs de executie (A)
234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale (A)
26 IMOBILIZARI FINANCIARE
261 Actiuni detinute la entitati afiliate (A)
263 Interese de participare (A)
264 Titluri puse in echivalenta (A)*
265 Alte titluri imobilizate (A)
* Acest cont apare numai in situatiile financiare consolidate
267 Creante imobilizate
2671 Sume datorate de entitatilor afiliate (A)
2672 Dobanda aferenta sumelor datorate de entitatile afiliate (A)
2673 Creante legate de interesele de participare (A)
2674 Dobanda aferenta creantelor legate de interesele de participare (A)
2675 Imprumuturi acordate pe termen lung (A)
2676 Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung (A)
2678 Alte creante imobilizate (A)
124
125
2679 Dobanzi aferente creantelor imobilizate (A)

269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare
2691 Varsaminte de efectuat privind actiunile detinute la entitati afiliate (P)
2692 Varsaminte de efectuat privind interesele de participare (P)
2698 Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare (P)
28 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE

280 Amortizari privind imobilizarile necorporale (P)
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale
drepturilor si activelor similare (P)
2807 Amortizarea fondului comercial (P)*
2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale (P)
281 Amortizari privind imobilizarile corporale
2811 Amortizarea amenajarilor de terenuri (P)
2812 Amortizarea constructiilor (P)
2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si
plantatiilor (P)
2814 Amortizarea altor imobilizari corporale (P)
29 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE

VALOARE A IMOBILIZARILOR
290 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
2903 Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905 Ajustari pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale, drepturilor si activelor similare (P)
2907 Ajustari pentru deprecierea fondului comercial (P)*
2908 Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari necorporale (P)
291 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
2911 Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri (P)
2912 Ajustari pentru deprecierea constructiilor (P)
2913 Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor (P)
2914 Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari corporale (P)
293 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie
2931 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs de executie
(P)
2932 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs de executie
(P)
296 Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare (P)
2961 Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitati afiliate
(P)
2962 Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P)
2963 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
2964 Ajustari pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entitatile
Afiliate (P)
125
126
2965 Ajustari pentru pierderea de valoare a creantelor legate de interesele de

participare (P)
2966 Ajustari pentru pierderea de valoare a imprumuturilor acordate pe termen
lung (P)
2968 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor creante imobilizate (P)
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE
30 STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE

301 Materii prime (A)
302 Materiale consumabile (A)
3021 Materiale auxiliare (A)
3022 Combustibili (A)
3023 Materiale pentru ambalat (A)
3024 Piese de schimb (A)
3025 Seminte si materiale de plantat (A)
3026 Furaje (A)
3028 Alte materiale consumabile (A)
303 Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308 Diferente de pret la materii prime si materiale (A/P)
33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

331 Produse in curs de executie (A)
332 Lucrari si servicii in curs de executie (A)
34 PRODUSE
341 Semifabricate (A)
345 Produse finite (A)
346 Produse reziduale (A)
348 Diferente de pret la produse (A/P)
35 STOCURI AFLATE LA TERTI

351 Materii si materiale aflate la terti (A)
354 Produse aflate la terti (A)
356 Animale aflate la terti (A)
357 Marfuri aflate la terti (A)
358 Ambalaje aflate la terti (A)
36 ANIMALE
361 Animale si pasari (A)
368 Diferente de pret la animale si pasari (A/P)
37 MARFURI
371 Marfuri (A)
378 Diferente de pret la marfuri (A/P)
38 AMBALAJE
381 Ambalaje (A)
388 Diferente de pret la ambalaje (A/P)
126
127
39 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI

PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime (P)
392 Ajustari pentru deprecierea materialelor
3921 Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922 Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de
inventar (P)
393 Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie (P)
394 Ajustari pentru deprecierea produselor
3941 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945 Ajustari pentru deprecierea produselor finite (P)
3946 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale (P)
395 Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
3951 Ajustari pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti (P)
3952 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti (P)
3953 Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti (P)
3954 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti (P)
3956 Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti (P)
3957 Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la terti (P)
3958 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti (P)
396 Ajustari pentru deprecierea animalelor (P)
397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor (P)
398 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor (P)
CLASA 4 - CONTURI DE TERTI
40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE

401 Furnizori (P)
403 Efecte de platit (P)
404 Furnizori de imobilizari (P)
405 Efecte de platit pentru imobilizari (P)
408 Furnizori - facturi nesosite (P)
409 Furnizori - debitori
4091 Furnizori - debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor (A)
4092 Furnizori - debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari (A)
41 CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE

411 Clienti
4111 Clienti (A)
4118 Clienti incerti sau in litigiu (A)
413 Efecte de primit de la clienti (A)
418 Clienti - facturi de intocmit (A)
419 Clienti creditori (P)
42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE

421 Personal - salarii datorate (P)
423 Personal - ajutoare materiale datorate (P)
127
128
424 Prime reprezentand participarea personalului la profit (P)*

* Se utilizeaza atunci cand exista baza legala pentru acordarea acestora
425 Avansuri acordate personalului (A)
426 Drepturi de personal neridicate (P)
427 Retineri din salarii datorate tertilor (P)
428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul
4281 Alte datorii in legatura cu personalul (P)
4282 Alte creante in legatura cu personalul (A)
43 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI

ASIMILATE
431 Asigurari sociale
4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale (P)
4312 Contributia personalului pentru asigurarile sociale (P)
4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate (P)
4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate (P)
437 Ajutor de somaj
4371 Contributia unitatii la fondul de somaj (P)
4372 Contributia personalului la fondul de somaj (P)
438 Alte datorii si creante sociale
4381 Alte datorii sociale (P)
4382 Alte creante sociale (A)
44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI

ASIMILATE
441 Impozitul pe profit
4411 Impozit pe profit (P)
4418 Impozit pe venit (P)*
* Se utilizeaza pentru evidentierea impozitului pe venitul microintreprinderilor,
definite conform legii
442 Taxa pe valoarea adaugata
4423 TVA de plata (P)
4424 TVA de recuperat (A)
4426 TVA deductibila (A)
4427 TVA colectata (P)
4428 TVA neexigibila (A/P)
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445 Subventii (A)
4451 Subventii guvernamentale (A)
4452 Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii (A)
4458 Alte sume primite cu caracter de subventii (A)
446 Alte impozite, taxe si varsaminte assimilate (P)
447 Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate (P)
448 Alte datorii si creante cu bugetul statului
4481 Alte datorii fata de bugetul statului (P)
4482 Alte creante privind bugetul statului (A)
45 GRUP SI ASOCIATI
451 Decontari intre entitati afiliate
128
129
4511 Decontari intre entitati afiliate (A/P)

4518 Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate (A/P)
453 Decontari privind interesele de participare
4531 Decontari privind interesele de participare (A/P)
4538 Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare (A/P)
455 Sume datorate actionarilor/asociatilor
4551 Actionari/asociati - conturi curente (P)
4558 Actionari/asociati - dobanzi la conturi curente (P)
456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul (A/P)
457 Dividende de plata (P)
458 Decontari din operatii in participatie
4581 Decontari din operatii in participatie pasiv (P)
4582 Decontari din operatii in participatie activ (A)
46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI

461 Debitori diversi (A)
462 Creditori diversi (P)
47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

471 Cheltuieli inregistrate in avans (A)
472 Venituri inregistrate in avans (P)
473 Decontari din operatii in curs de clarificare (A/P)
48 DECONTARI IN CADRUL UNITATII

481 Decontari intre unitate si subunitati (A/P)
482 Decontari intre subunitati (A/P)
49 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR

491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti (P)
495 Ajustari pentru deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului,
si cu actionarii/asociatii (P)
496 Ajustari pentru deprecierea creantelor - debitori diversi (P)
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

501 Actiuni detinute la entitati afiliate (A)
505 Obligatiuni emise si rascumparate (A)
506 Obligatiuni (A)
508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate
5081 Alte titluri de plasament (A)
5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament (A)
509 Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament
5091 Varsaminte de efectuat pentru actiuni detinute la entitatile afiliate (P)
5098 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt (P)
51 CONTURI LA BANCI
511 Valori de incasat
5112 Cecuri de incasat (A)
129
130
5113 Efecte de incasat (A)

5114 Efecte remise spre scontare (A)
512 Conturi curente la banci
5121 Conturi la banci in lei (A)
5124 Conturi la banci in valuta (A)
5125 Sume in curs de decontare (A)
518 Dobanzi
5186 Dobanzi de platit (P)
5187 Dobanzi de incasat (A)
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt (P)
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta (P)
5193 Credite externe guvernamentale (P)
5194 Credite externe garantate de stat (P)
5195 Credite externe garantate de banci (P)
5196 Credite de la trezoreria statului (P)
5197 Credite interne garantate de stat (P)
5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
53 CASA
531 Casa
5311 Casa in lei (A)
5314 Casa in valuta (A)
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale si postale (A)
5322 Bilete de tratament si odihna (A)
5323 Tichete si bilete de calatorie (A)
5328 Alte valori (A)
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive in lei (A)
5412 Acreditive in valuta (A)
542 Avansuri de trezorerie (A)*
* In acest cont vor fi evidentiate si sumele acordate prin sistemul de carduri
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne (A/P)
59 AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR

DE TREZORERIE
591 Ajustari pentru pierdera de valoare a actiunilor detinute la entitatile
afiliate (P)
595 Ajustari pentru pierdera de valoare a obligatiunilor emise si rascumparate
(P)
596 Ajustari pentru pierdera de valoare a obligatiunilor (P)
598 Ajustari pentru pierdera de valoare a altor investitii pe termen scurt si
creante asimilate (P)
130
131
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectele de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia si apa
606 Cheltuieli privind animalele si pasarile
607 Cheltuieli privind marfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE

TERTI
611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI

621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane
625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
63 CHELTUIELI CU IMPOZITELE, TAXELE SI VASAMINTELE

ASIMILATE
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile personalului
642 Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor
645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale
6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
6453 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
131
132
6458 Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

654 Pierderi din creante si debitori diversi
6581 Despagubiri, amenzi si penalitati
6582 Donatii si subventii acordate
6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
66 CHELTUIELI FINANCIARE
663 Pierderi din creante legate de participatii
664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642 Pierderi privind investitiile pe termen scurt cedate
665 Cheltuieli din diferente de curs valutar
666 Cheltuieli privind dobanzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI

AJUSTARILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE
VALOARE
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile
pentru depreciere
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea
imobilizarilor
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor
circulante
686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de
valoare
6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a
imobilizarilor financiare
6864 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligatiunilor
69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
698 Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus *
* Se utilizeaza conform reglementarilor legale
CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
132
133
70 CIFRA DE AFACERI NETA

701 Venituri din vanzarea produselor finite
702 Venituri din vanzarea semifabricatelor
703 Venituri din vanzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate
705 Venituri din studii si cercetari
706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
707 Venituri din vanzarea marfurilor
708 Venituri din activitati diverse
71 VARIATIA STOCURILOR
711 Variatia stocurilor
72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI

721 Venituri din productia de imobilizari necorporale
722 Venituri din productia de imobilizari corporale
74 VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE

741 Venituri din subventii de exploatare
7411 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri*
7413 Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414 Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului
7415 Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectie sociala
7416 Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417 Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
7418 Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata
* Se ia in calcul al determinarea cifrei de afaceri
75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi
7581 Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati
7582 Venituri din donatii si subventii primite
7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
7584 Venituri din subventii pentru investitii
76 VENITURI FINANCIARE
761 Venituri din imobilizari financiare
7611 Venituri din actiuni detinute la entitati afiliate
7613 Venituri din interese de participare
762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt

763 Venituri din creante imobilizate
764 Venituri din investitii financiare cedate
7642 Castiguri din investitii pe termen scurt cedate
765 Venituri din diferente de curs valutar
133
134
766 Venituri din dobanzi

767 Venituri din sconturi obtinute
768 Alte venituri financiare
77 VENITURI EXTRAORDINARE
771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU

DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
781 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de
exploatare
7812 Venituri din provizioane
7813 Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor
7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante
7815 Venituri din fondul comercial negativ*
* Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate
786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
7863 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor
financiare
7864 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE
80 CONTURI IN AFARA BILANTULUI

801 Angajamente acordate
8011 Giruri si garantii acordate
8018 Alte angajamente acordate
802 Angajamente primite
8021 Giruri si garantii primite
8028 Alte angajamente primite
803 Alte conturi in afara bilantului
8031 Imobilizari corporale luate cu chirie
8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie
8034 Debitori scosi din activ, urmariti in continuare
8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinata
8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
8037 Efecte scontate neajunse la scadenta
8038 Alte valori in afara bilantului
804 Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
8045 Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
805 Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate,
neajunse la scadenta
8051 Dobanzi de platit
8052 Dobanzi de incasat
89 BILANT
891 Bilant de deschidere
892 Bilant de inchidere
134
135
CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE*

* Pentru organozarea contabilitatii de gestiune, folosirea conturilor din aceasta
clasa este optionala
90 DECONTARI INTERNE
901 Decontari interne privind cheltuielile
902 Decontari interne privind productia obtinuta
903 Decontari interne privind diferentele de pret
92 CONTURI DE CALCULATIE
921 Cheltuielile activitatii de baza
922 Cheltuielile activitatilor auxiliare
923 Cheltuieli indirecte de productie
924 Cheltuieli generale de administratie
925 Cheltuieli de desfacere
93 COSTUL PRODUCTIEI
931 Costul productiei obtinute
933 Costul productiei in curs de executie
NOTIUNI DE CONTABILITATE DE GESTIUNE
I.DEFINITIE, FUNCTII, PRINCIPII DE ORGANIZARE
1.Definitie si functii.
Contabilitatea de gestiune este activitatea specializata in planificarea si urmarirea
costurilor si rentabilitatii activitatii.
*rentabilitatea reprezinta capacitatea de a realiza activitate economica cu profit.
Functiile contabilitatii de gestiune:
135
136
-functia de previziune, consta in prestabilirea nivelului si structurii costurilor

pentru fiecare produs/serviciu in parte si pentru intraga productie programata. Aceasta
functie asigura realizarea bugetelor de cheltuieli pe sectoare de activitate;
-functia de inregistrare analitica curenta a cheltuielilor de exploatare pe
perioada de gestiune si de calcul al indicatorilor ceruti de modelele de calculatie folosite
la un moment dat;
-functia de control si analiza comparativa a nivelului si structurii cheltuielilor
de exploatare.
Costul de productie, ca indicator economic si mijloc de masurarea cheltuielilor ce
se efectueaza la nivelul intreprinderii pentru obtinerea si desfacerea productiei, trebuie sa
asigure exactitatea, relevanta si operativitatea informatiilor.
2.Factorii care determina organizarea contabilitatii de gestiune.

-profilul intreprinderii presupune obiectul principal de activitate. Profilul
intreprinderii necesita anumite procese tehnologice specifice, diferite de la un profil la
altul. Profilul intreprinderii conditioneaza rezultatul cu care se concretizeaza diferitele
activitati si nu doar procesele de munca. In consecinta, sunt diferite si obiectele de
calculatie.
-tehnologia de fabricatie reprezinta ansamblul operatiilor succesive prin
intermediul carora materiile prime sunt transformate in produse, lucrari si servicii. Din
punctul de vedere al tehnologiei de fabricatie, productia poate fi simpla sau complexa.
-productia simpla presupune:
-extragerea din natura a unor materiale, sau
-prelucrarea succesiva a unei materii prime, produsul finit obtinandu-se
dupa parcurgerea ultimei faze de prelucrare. Acest tip de productie este de serie mare
sau de masa.
-productia complexa, in care produsul finit se obtine prin asamblarea unor
piese sau subansamble fabricate anterior prin procese tehnologice independente,
desfasurate in paralel in locuri (sectoare de productie) diferite.Caracteristica acestui tip
este productia individuala (de unicate) sau de serie mica/mijlocie.
-structura organizatorica a activitatii de productie si administrativa impune
gruparea cheltuielilor pe sectoare, sectii, ateliere si alte locuri (zone) de cheltuieli.
-metodele si tehnicile de management adoptate
3.Procesul economic, procesul de productie.

Procesul economic reprezinta ansamblul operatiilor economice care determina
transformari in starea activitatii economice delimitate in timp si spatiu. Una dintre
componentele procesului economic este procesul de productie.
Procesul de productie consuma factori de productie (resurse materiale si de
munca), iar cheltuielile cu factorii de productie consumati se regasesc in pretul de
vanzare al bunului, respectiv in tariful serviciului vandut, pentru a putea fi recuperate.
Includerea cheltuielilor cu factorii de productie in pret sau tarif se face prin intermediul
costului de productie.
consum de factori de productie proces de produs/serviciu

(cheltuieli) productie (cost de productie)
Costul reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de catre intreprindere pentru

producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii.
136
137
Costul trebuie inteles astefel:

-ca expresie baneasca a consumului de resurse materiale si de munca
-ca suma a tot ceea ce inseamna cheltuieli atat pentru productia
propriuzisa cat si pentru desfacere
-ca instrument de echivalarea unor consumuri de factori de productie
diferiti si, pe aceasta baza, devenind posibila masurarea si compararea lor.
In definirea conceptuala a costului exista mai multe categorii, astfel:
-costul contabil, reflecta, in bani, cheltuielile efective suportate de
intreprindere, care rezulta din evidenta contabila a intreprinderii;
-costul economic, este un concept mai larg decat costul contabil, pe langa
acesta el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune plati efective evidentiate
sub forma de cheltuieli.
Importanta costului.
Costul este principalul instrument economic in fundamentarea si adoptarea
deciziilor privind alocarea resurselor, volumului si structurii productiei, maririi sau
restrangerii ofertei de marfuri. Calculul economic, functionarea si dezvoltarea
intreprinderii pe principiul eficientei iau in considerare relatia dintre cost(c) si pretul de
vanzare(pv), diferenta reprezentand-o profitul(pr).
Pv = c + pr, sau c = pv pr
Marimea si tipologia costului.
Marimea costului este determinata de totalitatea cheltuielilor efectuate pentru
producerea si desfacerea de bunuri si servicii. Marimea costului poate fi calculata:
-pe unitatea de produs
-pe ansamblul productiei omogene realizate
-pe ansamblul productiei eterogene realizate
Marimea costului este diferita, astfel:
-de la un produs la altul, in functie de factorii de productie pe care ii
solicita fiecare produs;
-la unul si acelasi produs, insa de la un producator la altul;
-la unul si acelasi producator, insa de la o perioada la alta.
Utilizarea factorilor de productie este diferita, in consecinta este diferit si modul
in care acestia participa in costul de productie, astfel:
-cheltuielile cu capitalul fix (imobilizarile), care participa la mai multe
cicluri de exploatare, se repartizeaza pe toata durata de utilizare economica prin
amortizare.
-cheltuielile cu capitalul variabil/circulant se includ in cost in perioada
de gestiune in care se efectueaza.
-consumul de munca se reflecta prin intermediul cheltuielilor cu salariile,
contributiile la asigurarile si protectia sociala (daca munca este efectuata cu salariatii
proprii), sau in cheltuieli cu lucrari si servicii prestate de terti.
In functie de diferite criterii de clasificarea cheltuielilor se structureaza
urmatoarele elemente componente ale costului:
-cheltuieli cu materii prime, materiale auxiliare, combustibili, alte consumabile,
energia si apa
-cheltuieli privind amortizarile
-cheltuieli de personal (salarii si contributii sociale)
-cheltuieli cu lucrari si servicii prestate de terti.
Tipuri de costuri:
137
138
-costul global (CT), reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii

unui volum dat de productie;
-costul rational, care elimina din costul global costul subactivitatii;
-costul subactivitatii, consta in cheltuieli generate de un nivel al productiei
inferior capacitatii de productie;
-costul mediu sau costul unitar (cu) exprima costurile globale pe unitatea
de produs:
cu = CT/Q, in care Q este volumul fizic
-costul marginal (cm), se calculeaza pentru analiza si dimensionarea
volumului productiei si evolutiei acestuia. Costul marginal exprima sporul de cheltuieli
determinat de cresterea productiei cu o unitate:
cm = CT / Q
-costul antecalculat (prestabilit) este costul standard sau normat, si este

un cost previzionat care are la baza consumurile tehnologice normate.
-costul efectiv (postcalculat) se determina dupa efectuarea cheltuielilor
pentru realizarea produselor, lucrarilor si serviciilor.
4.Clasificarea cheltuielilor care formeaza costul productiei.
Obiectul contabilitatii de gestiune consta, in primul rand, in colectarea si

repartizarea cheltuielilor de exploatare (inregistrate in contabilitatea financiara dupa
natura lor in conturi din clasa 6) in scopul calcularii costului produselor, lucrarilor si
serviciilor. In costul produselor, lucrarilor si serviciilor nu se includ cheltuielile
financiare, cheltuielile de exploatare aferente unor activitati derivate (cedarea activelor
imobilizate, amenzi, donatii acordate, etc.) sau cheltuielile extraordinare, acestea fiind
atribuite costului perioadei.
Costul perioadei cuprinde acele cheltuieli care se atribuie rezultatului exercitiului
financiar la care se refera, respectiv contului de profit sau pierdere, fara a fi atasate unor
conturi de stocuri. In costul perioadei se includ, de regula, si cheltuielile de desfacere si
de administratie.
Criterii de clasificarea cheltuielilor:
a.dupa natura sau continut economic, presupune natura resuselor
consumate, astfel:
-cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile, materiale de natura
obiectelor de inventar, energia si apa
-cheltuieli de personal (salarii si contributii la asigurarile si protectia
sociala)
-cheltuieli privind amortizarea
-cheltuieli cu lucrari si servicii prestate de terti
In contabilitatea de gestiune, cheltuielile de exploatare evidentiate in
contabilitatea financiara dupe natura, se regrupeaza pe articole de calculatie. Aceasta
regrupare este necesara deoarece unele cheltuieli (cele care nu se pot atribui direct)
trebuie colectate initial in conturi de colectare, de unde se vor repartiza asupra
purtatorilor de costuri prin diferite procedee.
b.dupa locul in care se efectueaza, cheltuielile de exploatare se clasifica
in:
-cheltuieli ale activitatii de baza
-cheltuieli ale activitatii auxiliare
138
139
-cheltuieli ale activitatii comerciale de desfacere

-cheltuieli generale de administratie
c.dupa legatura cu procesul tehnologic, distingem:
-cheltuieli tehnologice sunt dependente de procesul tehnologic atat ca
structura cat si ca volum (consumuri de materii prime, energie, munca, etc)
-cheltuieli de regie nu sunt dependente nemijlocit de procesul de
productie, ele au rolul de a asigura mentinerea structurii de productie si functionale a
intreprinderii, au caracter indirect.
d.dupa modul de includere in costul de productie:
-cheltuieli directe se pot identifica si atribui direct asupra produselor,
lucrarilor si serviciilor (sunt cheltuieli specifice sau individuale). Aceste cheltuieli se
evidentiaza direct in contul cheltuielilor activitatii de baza.
-cheltuieli indirecte cuprind acele cheltuieli care nu se pot atribui direct
produselor, lucrarilor si serviciilor. Acestea sunt cheltuieli indirecte in raport cu
productia, dar nu si in raport cu locurile de efectuarea cheltuielilor (sectie, atelier, faza de
fabricatie).
Cheltuielile indirecte se includ, alaturi de cheltuielile directe in costul de
productie al produselor, lucrarilor si serviciilor prin diferite metode de repartizare.
-cheltuielile activitatii auxiliare sunt specifice unor activitati auxiliare
activitatii de baza (centrala termica, atelier de intretinere-reparatii, activitate de investitii
in regie proprie, etc)
-cheltuielile generale de administratie sau de desfacere sunt cheltuieli
indirecte atat in raport cu productia cat si cu sectoarele in care se realizeaza productia.
e.dupa necesitatea asigurarii structurii costurilor de productie.
Aceasta implica regruparea cheltuielilor pe articole de calculatie. Articolul de calculatie
reprezinta o grupare a cheltuielilor de exploatare in functie de modul in care se atribuie
purtatorilor de costuri, respectiv prin colectare sau prin repartizare.
Structura articolului de calculatie cuprinde:
I.Cheltuieli directe
-materii prime si materiale directe
-salarii directe
-contributiile pentru asigurarile si protectia sociala aferente salariilor
directe
II.Cheltuieli indirecte de productie (comune sectiei)
-cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (CIFU)
-cheltuieli generale ale sectiei (CGS)
III.Costul de productie (I+II)
IV.Cheltuieli de desfacere
V.Cheltuieli generale de administratie
VI.Cost complet (III+IV+V)
f.dupa comportamentul fata de volumul productiei cheltuielile se
clasifica in:
-cheltuieli variabile (Cv) sunt acele cheltuieli care se modifica in functie de
volumul productiei, sunt o functie de volumul productiei f(Q) (de exemplu: cheltuieli cu
materii prime, salarii directe, energie si apa tehnologica). Cheltuielile variabile pe unitatea
de produs sunt relativ constante.
-cheltuieli conventional-constante sau fixe (Cf) sunt determinate de
capacitatile de productie prin simpla lor existenta, nu depind de volumul de productie sau
pot manifesta o anumita sensibilitate fata de acesta, sunt functie de timp f(t). Cheltuielile
139
140
fixe pe unitatea de produs sunt variabile (cresc sau scad) in functie de volumul
productiei.
5.Principiile de organizare a contabilitatii de gestiune si a calculatiei
costurilor.
a.principiul delimitarii in timp a cheltuielilor de productie, conform caruia fiecarei
perioade de gestiune i se atribuie numai cheltuielile ocazionate de activitatea din
perioada.
b.principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu presupune:
-delimitarea cheltuielilor pe sfere de activitate (activitate de baza, activitate
auxiliara, administratie, etc.)
-localizarea cheltuielilor pe sectii, ateliere, centre de productie si
responsabilitati
c.principiul separarii cheltuielilor presupune delimitarea cheltuielilor incorporate
in costul de productie de alte cheltuieli
d.principiul delimitarii costului subactivitatii. Costul subactivitatii este generat de
nerealizarea capacitatii planificate si se calculeaza astfel:
Cs = Cf (1 Qr./Qpl ) , in care:
Cs este costul subactivitatii
Cf cheltuieli fixe
Qpl. productia fizica planificata
Qr productia fizica realizata
e.principiul delimitarii cheltuielilor productiei terminate de cele aferente
productiei in curs de executie.
II.CLASA 9 CONTURI DE GESTIUNE.
Clasa 9 contine trei grupe de conturi:

-grupa 90 Decontari interne, asigura independenta contabilitatii de gestiune in
raport cu contabilitatea financiara.
-grupa 92 Conturi de calculatie are rolul de a colecta cheltuielile efectuate in
activitatea de exploatare
-grupa 93 Costul productiei are rolul de a evidentia productia obtinuta
Contul 901 Decontari interne privind cheltuielile (P)

Se crediteaza pe masura efectuarii cheltuielilor in corespondenta cu
conturile grupei 92 (concomitant cu inregistrarea acestora in contabilitatea financiara in
conturi din clasa 6, respectiv debitul contului 711 Variatia stocurilor pentru reluarea
productiei in curs de executie)
Conturi din gr.92 = 901
Se debiteaza la sfarsitul perioadei de gestiune in corespondenta cu
conturile grupei 93 (costul productiei realizate) contul 903 Decontari interne privind
diferentele de pret, respectiv costurile perioadei.
901 = Conturi din gr.93,903,902 Decontari interne privind
productia (pentru costul
perioadei)
La sfarsitul perioadei de gestiune contul nu prezinta sold.
Contul 902 Decontari interne privind productia (A)
140
141
Se debiteaza cu costul efectiv al productiei realizate si costurile perioadei

(costul subactivitatii, cheltuielile de desfacere, cheltuielile de administratie)
902 = Conturi din gr.92
Se crediteaza cu:
-valoarea productiei realizate (la pret standard, prestabilit sau cost
de productie, corespunzator pretului de inregistrare in contabilitatea financiara) si
diferentele de pret
Costul productiei obtinute 931 = 902
903 = 902 (+/-)
-costurile perioadei transferate in contul 901
901 = 902
Contul 903 Decontari interne privind diferentele de pret (A)

Se debiteaza cu diferentele de pret afernte productiei realizate (+/_)
903 = 902
Se crediteaza la sfarsitul perioadei in corespondenta cu contul 901
(pentru decontarea cheltuielilor)
901 = 903
Grupa 92
Contul 921 Cheltuielile activitatii de baza (A)
Contul 922 Cheltuielile activitatii auxiliare (A)
Contul 923 Cheltuieli indirecte de productie (A)
Contul 924 Cheltuieli generale de administratie (A)
Contul 925 Cheltuieli de desfacere (A)
Se debiteaza pe masura colectarii cheltuielilor realizate
921,922,923,924,925 = 901
924,923 = 922
921 = 923
Se crediteaza cu:
-contul 922 productia auxiliara realizata 921 = 922
costul subactivitatii 902 = 922
costul productiei in curs de 933 = 922
executie la sfarsitul perioadei
cheltuieli de intretinere reparatii 923,924 = 922
efectuare pentru intreprindere
-contul 923 costul subactivitatii 902 = 923
costul productiei in curs de executie 933 = 923
la sfarsitul perioadei
cheltuielile indirecte repartizate 921 = 923
asupra costului de productie
-contul 924 cheltuieli repartizate costului de 921 = 924
productie (daca este cazul)
cheltuieli repartizate costului 902 = 924
perioadei
-contul 925 cheltuieli repartizate costului 902 = 925
perioadei
141
142
-contul 921 costul productiei in curs de executie 933 = 921

la sfarsitul perioadei
costul productiei realizate 902 = 921
La sfarsitul perioadei de gestiune conturile nu prezinta sold.
Contul 931 Costul productiei obtinute (A)

Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare (pretul de evidenta
produselor in contabilitatea financiara), productiei realizate
931 = 902
Se crediteaza la sfarsitul perioadei de gestiune pentru decontarea
cheltuielilor 901 = 931
La sfarsitul prtioadei de gestiune contul nu prezinta sold.
Contul 933 Costul productiei in curs de executie (A)

Se debiteaza cu costul productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei
933 = 921,922,923
Secrediteaza la sfarsitul perioadei de gestiune pentru decontarea
cheltuielilor
901 = 933
III.METODA CALCULATIEI COSTURILOR

Calculatia costurilor consta in determinarea si delimitarea primara a cheltuielilor
de productie, defalcarea pe zone de cheltuieli si pe purtatori de costuri, repartizarea
cheltuielilor indirecte si determinarea costurilor unitare de productie.
Metoda de calculatie a costurilor reprezinta un ansamblu de procedee logice si
instrumente tehnice prin care se realizeaza un sistem de lucrari privind prelucrarea
informatiilor referitoare la latura cantitativa si valorica a procesului de productie.
Criteriile de baza in alegerea metodei de calculatie sunt:
a.caracteristicile procesului de productie. Din acest punct de vedere productia
se clasifica in: a.1.productia simpla, in care de la una sau mai multe materii prime, prin
prelucrari succesive, se obtine, dupa parcurgerea ultimei faze de prelucrare, produsul
finit;
a.2.productia complexa, in care produsul finit se obtine prin asamblarea
unor piese sau subansamble realizate prin procese tehnologice independente desfasurate
in paralel.
b.tipul de productie se refera la organizarea si repetabilitatea produselor
fabricate si din acest punct de vedere distingem:
b.1.productia de masa, in care din aceleasi materii prime se realizeaza in
aceleasi conditii tehnologice, prin repetare, cantitati mari de produse similare sau chiar
identice (omogene);
b.2.productia de sorturi, in care din materii prime identice se realizeaza
in conditii tehnologice diferite produse asemanatoare. Deosebirile constau in
diferentierea unor parametri (lungime, inaltime, grosime sau grade diferite de calitate);
b.3.productia de serie se caracterizeaza prin stabilitate relativa a
fabricarii unor produse ce se executa in anumite cantitati denumite loturi, o durata relativ
mica a ciclului de productie, specializarea locurilor de munca, folosirea unor utilaje
specializate in paralel cu folosirea unor utilaje universale:
142
143
b.4.productia individuala, in care fiecare produs se deosebeste de

celelalte, este unicat;
b.5.productia cuplata, in care, dintr-o materie prima rezulta, in cadrul
unui proces de productie unitar, in mod fortat, mai multe produse.
Legatura dintre particularitatile tehnice si organizatorice ale productiei si
metodele de calculatie se realizeaza prin intermediul obiectului de calculatie.
Obiectul de calculatie reprezinta o unitate, o lucrare sau lot de productie pentru
care se previzioneaza cheltuielile si in functie de care se organizeaza evidenta analitica a
cheltuielilor, se grupeaza si ordoneaza informatiile cu ajutorul conturilor, in vederea
determinarii marimii cheltuielilor efective. Obiectul de calculatie se poate identifica cu un
anumit produs, lucrare, serviciu, comanda, lot de produse, faza tehnologica. In masura in
care obiectul de calculatie nu se identifica cu produsul, lucrarea, serviciul sau comanda,
el constituie o treapta intermediara necesara gruparii costurilor in scopul delimitarii lor
pe purtatori de costuri.
1.Metode de calculatia costurilor.
1.1.Metoda globala, conform careia costurile directe (cu materii prime,
salarii directe si contributii aferente salariilor directe) se colecteaza pe fiecare produs sau
global pentru toate produsele cuplate rezultate simultan din aceeasi materie prima.
Costurile indirecte se colecteaza separat si apoi se repartizeaza asupra produselor prin
diferite metode de repartizare.
Cj = Dj + Kj, in care:
Cj este costul global al produsului j
Dj cheltuieli directe ale produsului j
Kj cheltuieli indirecte repartizate produsului j
1.2.Metoda pe comenzi se aplica intreprinderilor cu productie individuala
sau de serie mica. Obiectul de calculatie il constituie comanda de productie lansata
pentru o anumita cantitate de produse, o lucrare, un serviciu si este structurat pe articole
de calculatie.
1.3.Metoda pe faze se poate utiliza in productia simpla, de masa. Faza ca
obiect de calculatie evidentiaza o etapa a procesului tehnologic. Costul produsului finit
(Cj) se obtine prin insumarea costurilor specifice fiecarei faze.
n
Cj = Cfi , incare:
i=1
Cj este costul global al produsului j
n numarul de faze
Cfi costul fazei i
Obiectul de calculatie este, de asemenea, structurat pe articole de calculatie, iar costurile
fiecarei faze se transmit succesiv fazei urmatoare.
1.4.Metoda THM (tarif-ora-masina), consta in stabilirea costurilor de
productie ocazionate de functionarea unui centru de productie.
Centrul de productie reprezinta un utilaj/instalatie, un grup de utilaje similare sau
un grup de utilaje diferite, care executa o suita de operatii tehnologice.
Costurile de prelucrare (salarii, amortizare, combustibili, energie, etc.) se
evidentiaza pe fiecare centru de prelucrare si apoi se deconteaza pe purtatorii de costuri
proportional cu timpul de prelucrare.
Cpj = THM x tj , in care:
Cpj este costul de prelucrare pentru produsul j
tj timpul de prelucrare pentru produsul j
143
144
THM costul unei ore de functionare a centrului de productie

Costul cu materiile prime se colecteaza direct pe produsul realizat, iar costul total se
obtine conform:
n
Cj = Mj + THMi x hij
i=1
Cj este costul total al produsului j

Mj costul materiilor prime pentru produsul j
n numarul centrelor de prelucrare
THMi tarif-ora-masina la centrul i
hij ore de prelucrare in centrul de prelucrare i,
corespunzatoare produsului j
1.5.Metoda costurilor standard (normate) consta in antecalculul
costurilor inainte de inceperea fabricatiei si urmarirea si controlul abaterilor de la aceste
costuri pe parcursul realizarii productiei. Metoda permite controlul operativ al
cheltuielilor si luarea unor masuri pentru eliminarea eventualelor deficiente. Costul de
productie efectiv se obtine prin adunarea sau scaderea, dupa caz, abaterilor de la costul
normat.
2.Procedee de calcul si delimitare a cheltuielilor pe purtatori de costuri si pe

centre (zone) de cheltuieli.
2.1.Procedeul ponderarii cantitatilor cu preturile consta in delimitarea
costurilor pe purtatorii de costuri sau pe zone/sectoare de cheltuieli in functie de
identificarea acelor cheltuieli care au la baza consumuri specifice exprimate cantitativ (de
exemplu consumuri de materii prime, norme de timp).
-in antecalcul Ci = cantit.normata-i x pret/tarif previzionat-i
-in postcalcul Ci = cantit.efectiva-i x pret/tarif efectiv-i , in care
Ci reprezinta costul corespunzator consumului cu resursa i.
In faza de antecalculatie se pot determina si unele cheltuieli indirecte in functie de
anumiti parametri (suprafata, numar de personae, etc.)
2.2.Procedeul cotelor procentuale aplicate asupra unor valori absolute,
de exemplu, se foloseste pentru calculul contributiilor la asigurari si protectie sociala.
Procedeul se foloseste atat in anecalculatie cat si in postcalculatie.
2.3.Procedee statistico-matematice se folosesc doar in antecalculatie.
Conform acestui procedeu se tine cont de realizarile unor anumite cheltuieli in anul
precedent, cu si fara aplicarea unor corectii.
2.4.Procedeul defalcarii de cote in functie de numarul de perioade de
gestiune consta in repartizarea valorii anumitor consumuri productive pe purtatorii de
costuri sau sectoare care le-au ocazionat prin cote-parti determinate impartind totalul
cheltuielilor la numarul de perioade de gestiune care trebuie sa le suporte.
2.5.Procedee de repartizarea cheltuielilor indirecte.
Repartizarea cheltuielilor indirecte consta in adaugarea valorii acestora la
cheltuielile directe atribuite purtatorilor de costuri. De aceea, acest procedeu se mai
numeste procedeul suplimentarii. Exista mai multe metode de repartizare:
-forma clasica, presupune:
-alegerea unui criteriu (baza) de repartizare constand dintr-un element
comun tuturor produselor, lucrarilor si serviciilor sau altor forme ale obiectelor de
calculatie;
144
145
-calculul coeficientilor de suplimentare (repartizare)

n
Ks = Chr/ bj , in care:
j=1
Ks coeficientul de suplimentare
Chr suma de repartizat
bj baza de repartizare corespunzatoare
purtatorului de costuri/zonei de cheltuieli j
n numarul de purtatori de costuri sau zone
de cheltuieli
Suma repartizata pe purtatori de costuri/zone de cheltuieli se obtine conform:
Rj = bj x Ks, in care:
Rj suma repartizata purtatorului/zonei j
Coeficientii de suplimentare pot fi:
-unici pentru toti purtatorii de costuri;
-diferiti in functie de natura cheltuielilor ce se repartizeaza (se selecteaza
baze de repartizare diferite in functie de cheltuielile de repartizat);
-selectivi coeficienti diferiti nu doar de la o categorie de cheltuieli la
alta, ci si de la o sectie la alta.
-forma cifrelor relative de structura, comporta urmatoarele etape:
-alegerea bazei de repartizare;
-calculul greutatii specifice (ponderii) pe care o are baza de repartizare
corespunzatoare fiecarui obiect de calculatie in parte, in totalul bazei de repartizare;
n
Gj = bj/ bj , in care Gj este ponderea bazei j in total
j=1
Suma repartizata Rj = Chr x Gj
2.6.Procedee de determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs
de executie.
Produsele in curs de executie sunt produse care nu au parcurs toate fazele de
prelucrare prevazute de procesul tehnologic, cat si produsele nesupuse probelor si
receptiei (nu au fost predate la depozitul de produse).
Se evidentiaza ca productie in curs de executie si costul lucrarilor si serviciilor
nefacturate clientilor.
Costul de productie al productiei in curs de executie se poate determina prin
doua metode:
a.metoda inventarierii, presupune evidentierea in expresie naturala (in
unitati fizice) prin numarare, cantarire, masurare, etc. a cantitatilor existente, inscrierea in
liste si evaluarea prin diferite procedee in functie de particularitatile procesului
tehnologic. Cu ocazia inventarierii se evidentiaza si gradul de realizare tehnica a
productiei respective, etapele sau operatiile parcurse de fiecare produs.
Procedee de evaluare:
-evaluarea in raport de gradul de realizare (evaluare de stadiu) presupune
inmultirea procentului de realizare inventariat cu costul antecalculat (normat) al
produsului sau lucrarii caruia i-i corespunde productia in curs de executie. Calculul se
efectueaza pe articole de calculatie si trebuie sa aiba in vedere ca unele consumuri se iau
in considerare integral sau in pondere mai mare decat gradul de realizare (in special
consumul cu materii prime).
145
146
-evaluarea pe piese si operatii se realizeaza evaluand stocurile de materii

prime constatate prin inventariere cu preturile de achizitie efective, respectiv orele de
prelucrare parcurse de fiecare produs, conform inventarului, cu tarifele orare platite.
Corespunzator salariilor directe determinate se calculeaza si cheltuielile privind
asigurarile si protectia sociala. Cheltuielile directe astfel determinate se pot suplimenta cu
cotele repartizate de cheltuieli indirecte.
b.metoda contabila presupune determinarea productiei in curs de
executie pe baza datelor contabile. Se aplica in cazul organizarii calculatiei costurilor pe
comenzi, iar costul productiei in curs de executie este reprezentat de costurile
comenzilor neinchise.
2.7.Procedee de calcul al costului unitar pe produs.
Utilizarea unui anumit procedeu de calcul depinde de numarul produselor
realizate, de corelatia existenta intre produs si cheltuieli.
a.procedeul divizarii simple, conform caruia costul unitar (Cu) se obtine
impartind costul total, structurat pe articole de calculatie, la cantitatea realizata dintr-un
anumit produs. n
Cuj = Chji / Qj
i=1 , in care:
Cuj costul unitar al produsului/obiectului de calculatie j
i un anumit articol de calculatie
Ch suma totala acheltuielilor corespunzatoare articolului de
calculatie i
Qj cantitatea realizata din produsul care formeaza obiectul de
calculatie
b.procedeul cantitativ se utilizeaza in cazul produselor cuplate, daca
acestea au valori de utilizare economica asemanatoare si pot fi considerate in totalitate
produse principale: n m
Cu = Chi / qj
i = 1 j = 1 , in care:
i un anumit articol de calculatie
Ch suma corespunzatoare articolului i
qj cantitatea obtinuta din produsul j
Costul fiecarui produs se poate majora fata de medie, daca pe perioda depozitarii
cantitatile se diminueaza, sau, corespunzator cantitatilor care se valorifica.
c.procedeul coeficientilor de echivalenta se aplica in cazul productiei
cuplate sau productiei de sorturi. Utilizarea acestui procedeu este determinata de faptul
ca cheltuielile sunt evidentiate global (in cazul productiei cuplate) sau din necesitatea
simplificarii lucrarilor de calculatie in conditiile unei numeroase game de sorto-
dimensiuni.
Procedeul se poate aplica in trei variante:
-varianta coeficientilor de echivalenta simpli consta in exprimarea
productiei eterogene printr-o unitate de masura conventionala. Impartind cheltuielile
totale, sau pe fiecare articol de calculatie in parte, la volumul productiei conventionale se
obtine costul pe unitate conventionala.
Costul unitar corespunzator fiecarui produs se obtine inmultind costul pe unitate
conventionala cu coeficientii de echivalenta stabiliti.
Cuc = CT / Qconv. sau
n
Cuc = Chi / Qconv , in care Cuc costul unitatii conventionale
146
147
i=1 i articolul de calculatie i

Qconv productia fizica exprimata in
unitati conventionale
Ch valoarea articolului de
calculatie i
Cuj = Cuc x Ks , in care Cuj cost unitar al produsului j
Ks coeficientul de echivalenta
simplu
Pentru stabilirea coeficientilor de echivalenta se pot alege diferite criterii de
echivalare (consum specific de materii prime, volumul, suprafata, greutatea, timpul de
munca, pretul de vanzare, etc.).
-varianta coeficientilor de echivalenta complecsi, presupune ca la
stabilirea coeficientilor de echivalenta se iau in considerare mai multe criterii de
echivalare conjugate;
-varianta coeficientilor de echivalenta agregati, tine cont de ponderea
(greutatea specifica) pe care o au diferitele categorii de cheltuieli in totalul cheltuielilor.
Presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
-stabilirea coeficientilor de echivalenta simpli pentru fiecare articol de calculatie;
-determinarea, pentru fiecare articol de calculatie, coeficientilor complecsi prin
inmultirea coeficientilor simpli cu ponderea articolului in totalul cheltuielilor;
-obtinrea coeficientilor agregati prin insumarea coeficientilor complecsi.
d.procedeul valorii ramase se aplica daca din procesul de productie
rezulta simultan un produs principal si unul sau mai multe produse secundare. Consta in
evaluarea cheltuielilor aferente produselor secundare la preturi conventionale (de
exemplu preturi de valorificare). Costul total al produsului principal se obtine prin
diferenta, iar costul unitar al produsului principal, prin impartire la cantitatea realizata.
Cu = (CT Val.sec.) / Q
sau, pe articole de calculatie
n m
Cu = ( Chi - qj*pj )/ Q , in care:
i=1 j=1
i articolul de calculatie
Ch suma corespunzatoare articolului de calculatie i
qj cantitate din produsul secundar j
pj pretul de valorificare al produsului secundar j
Q cantitatea realizata din produsul principal
IV.BUGETUL DE CHELTUIELI.
Antecalcularea (bugetarea) costurilor, conform metodelor clasice de
calculatie.
Bugetul reprezinta un ansamblu de previziuni referitoare la obiectivele
intreprinderii. El este un document de planificare intocmit inaintea derularii activitatii.
Bugetul costurilor contine urmatoarele capitole:
-bugetul costurilor privind activitatea de productie
-bugetul costului unitar
1.Elaborarea bugetului privind activitatea de productie.
147
148
Bugetul costurilor privind activitatea de productie contine totalitatea cheltuielilor

de exploatare necesare productiei, grupate pe elemente de cheltuieli, indiferent de locul
de ocazionare sau de purtatorul de costuri. Bugetul include si cheltuielile de desfacere si
administrative, chiar daca acestea nu se includ, de regula, in costul de productie.
Elaborarea bugetului privind activitatea de productie se realizeaza in mai multe
etape. In fiecare etapa se obtin bugete partiale de cheltuieli care se integreaza in bugetul
general al cheltuielilor de exploatare.
Principelele etape de elaborarea bugetului general:
-elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei
-elaborarea bugetului cheltuielilor generale de administratie
-elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere
-elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare
1.1Bugetul de cheltuieli ale sectiei presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
-elaborarea bugetului de cheltuieli cu materii prime si materiale directe
-elaborarea bugetului de cheltuieli cu salariile directe
-elaborarea bugetului privind activitatea auxiliara
-elaborarea bugetului de cheltuieli indirecte ale sectiilor activitatii de baza
La elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei se are in vedere programul de
productie planificat.
1.1.Bugetul cheltuielilor cu materii prime si materiale directe.
Cheltuielile cu materii prime si materiale directe se determina in functie de
consumurile specifice prevazute in documentatia tehnologica pentru fiecare produs
din program si a preturilor de achizitie previzionate.
Bugetul contine produsele programate si valoarea cheltuielilor cu materii prime si
materiale directe corespunzatoare fiecarui produs:
Bugetul cheltuielilor cu materii prime si materiale directe
Denumirea u.m. Cantitate Valoare materii Valoare materii

produsului programata prime - unitar prime - total
Produs 1
Produs 2
..
Total
1.2.Bugetul de cheltuieli cu salariile directe.

Determinarea cheltuielilor cu salariile directe se realizeaza in functie de timpul
normat prevazut in documentatia tehnologica si tarifele previzionate de plata
corespunzatoare. In buget sunt incluse si cheltuielile privind contributiile la asigurarile si
protectia sociala, care se obtin prin aplicarea cotelor procentuale in vigoare asupra
salariilor directe.
Bugetul cheltuielilor cu salariile directe
Denumirea u.m. cantitate Salarii Salarii Contributii Contributii

produsului directe directe unitar total
unitar total
Produs 1
Produs 2

148
149
total
1.3.Bugetul cheltuielilor pentru activitatea auxiliara.

Se elaboreaza pe elemente de cheltuieli grupate pe locuri de ocazionare si pe
purtatori de costuri.
Cheltuielile identificate pe purtatori de costuri sunt cheltuieli directe care se
detaliaza pe elemente de cheltuieli si, de regula, se refera la productia proprie realizata,
devenind activitate de baza (productie de piese de schimb, comenzi externe, activitate de
investitie in regie proprie, etc).
Alte cheltuieli se refera la diverse destinatii ale productiei auxiliare, respectiv de
intretinere reparatii, centrala termica, etc. Aceste cheltuieli, detaliate de asemenea pe
elemente, sunt preluate in bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiei sau in bugetul
cheltuielilor generale de administratie.
1.4.Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza, presupune
intocmirea de bugete analitice, separate pentru fiecare sectie, atelier, centru de productie,
iar in cadrul lor pe grupe de cheltuieli (articole de calculatie complexe), fiecare articol
fiind detaliat pe elemente de cheltuieli.
1.2.Bugetul cheltuielilor generale de administratie.
Elaborarea acestui buget consta in gruparea cheltuielilor pe activitati,
compartimente, etc., iar in cadrul grupelor detalierea pe elemente de cheltuieli.
1.3.Bugetul cheltuielilor de desfacere se elaboreaza analitic, pe elemente de
cheltuieli. Si acest buget poate grupa cheltuielile.
Bugetul general al cheltuielilor de exploatare reprezinta o centralizare a

cheltuielilor continute de bugetele intermediare, detaliate pe elemente de cheltuieli:
Explicatie Materii Mat. energie Salarii Contrib. . Total

Prime Consum.
Buget materii prime
Buget salarii directe
Buget ch.indirecte
Buget ch.desfacere
Buget ch. Administr.
..
Total
2.Bugetul costului unitar se intocmeste pentru fiecare produs, lucrare, serviciu

cuprins in programul de productie. Acest buget se realizeaza desfasurat pe articole de
calculatie, corespunzator structurii de calculatia costurilor adoptata. Cheltuielile indirecte
de productie, cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere se
repartizeaza cu procedeele de suplimentare adoptate de intreprindere.
Bugetul costului unitar

I. Cheltuieli directe
-Materii prime
-Salarii directe
149
150
II. Cheltuieli indirecte

-CIFU
-CGS
III.Cost de productie
IV.Cheltuieli de desfacere
V. Cheltuieli de administratie
VI.Cost complet
V.ALTE METODE DE CALCULATIA COSTURILOR
1.Metoda costurilor standard sau costurilor normate.

Metodele integreaza antecalculatia costurilor standard sau normate cu
postcalculatia , printr-un sistem operativ de urmarire si control al costurilor.
1.1.Calculul costurilor standard:
Determinarea cheltuielilor standard directe.
Standardele pentru cheltuieli directe se obtin inmultind standardele fizice (cantitati de
materii prime si ore de prelucrare) cu preturile standard, pentru materii prime, respectiv
tarifele standard, pentru orele de prelucrare. Acest calcul se realizeaza pe unitatea de
produs, valorile totale obtinandu-se in functie de programul de productie.
Standardele fizice pentru materii prime se stabilesc de compartimentul tehnic si
se inscriu in lista standardelor cantitative.
Preturile unitare standard se stabilesc prin diferite metode, astfel:
-metoda istorico-statistica presupune media preturilor dintr-o perioada
indelungata;
-metoda trend-ului, care tine cont de directia de evolutie a preturilor;
-folosirea datelor din perioada imediat precedenta.
Preturile se vor specifica intr-o lista de preturi standard.
Standardele de timp de prelucrare se stabilesc in functie de operatiile tehnologice
necesare realizarii productiei, prin diferite metode de normare.
Tarifele de salarizare standard se stabilesc in functie de complexitatea operatiilor
de realizat.
Contributiile la asigurari si protectie sociala standard se obtin prin aplicarea
cotelor de contributii la salariile directe standard.
Determinarea cheltuielilor standard indirecte.
a.procedeul global, presupune calculul cheltuielilor totale pentru fiecare articol
de calculatie (CIFU,CGS,Cheltuieli de desfacere, Cheltuieli de administratie).
La stabilirea acestor cheltuieli se pot utiliza 2 metode:
-determinarea mediei anuale dintr-o perioada anterioara, corectata
eventual cu cresterea procentuala a productiei standard (exprimata cantitativ, in cazul
productiei omogene, sau in cazul productiei eterogene exprimarea se face valoric sau in
ore de munca echivalente). Se procedeaza astfel:
-se determina cresterea procentuala (p%)
p% = (VQs/VQm) x 100
VQs productia standard
VQm productia medie
-se corecteaza media anuala cu procentul de crestere
Chs = Chm x p%
Chs cheltuiala corectata
Chm cheltuiala medie
150
151
Acest procedeu se aplica pentru fiecare articol.

-se considera standarde pentru cheltuieli indirecte nivelul efectiv
inregistrat in anul precedent, cu eventuale corectii.
b.procedeul analitic, presupune stabilirea cheltuielilor pentru fiecare zona de
cheltuieli in parte, iar in cadrul acestora, pe elemente de cheltuieli. Si in acest caz baza de
calcul poate fi media anuala din ultimii ani, sau realizarile anului precedent, pentru fiecare
element de cheltuieli. Daca productia standard este egala cu productia medie, cheltuielile
astfel stabilite pot reprezenta standarde. Daca productia standard este diferita, se tine
cont de comportamentul cheltuielilor in functie de volumul productiei. In aceasta situatie,
se considera standarde de cheltuieli indirecte doar cheltuielile conventional constante
(fixe). Cheltuielile variabile se obtin conform:
chv = Cv / Qm si
Chs = chv x Qs, in care:
chv cheltuieli variabile medii unitare
Cv cheltuieli variabile medii totale
Qm productia medie
Qs productia standard
Chs cheltuieli totale variabile standard.
Indiferent de metoda folosita, valorile obtinute se pot corecta cu factorul de
stimulare (un anumit procent de reducere aplicat).
1.2.Contabilitatea cheltuielilor de productie si controlul operativ al
acestora.
Controlul operativ al cheltuielilor de productie.
-abaterile de la costul standard pentru materii prime si materiale, pot fi de
2 feluri:
-abateri cantitative
-abateri de diferente de pret
Abaterile cantitative se determina pe feluri de materii prime si materiale directe,
comparand cantitatile efectiv consummate cu consumurile prevazute in lista de
standarde.
Amc = (cmr cms) x Ps x Q, in care
cmr consum unitar realizat
cms consum conform standard
Ps pretul standard
Q volumul productiei
Abaterile din diferente de pret la materii prime si materiale se pot determina in functie
de materialele consummate conform relatiei:
Amp = (Pe Ps) x cmr x Q , in care:
Pe pretul efectiv
Ps pretul standard
cmr consum unitar realizat
Q volumul productiei
-abaterile de la costurile standard pentru salarii directe , sunt determinate
de :
-timpul de munca efectiv Aw = (te ts) x Q x Trs, in care:
Aw abateri
te timp efectiv
ts timp conform standard
Trs tariful conform standard
151
152
-modificarea tarifelor Atr = (Tre Trs) x Q x te , in care

Atr abateri
Tre tariful efectiv
-abaterile de la cheltuielile indirecte standard sunt de mai multe categorii,
astfel:
-abateri de volum reprezinta diferenta dintre cheltuielile efective si cele
conform standardelor. Aceste abateri se stabilesc periodic pe articole de cheltuieli, si in
cadrul acestora, pe elemente de cheltuieli.
-abaterile de capacitate, sunt rezultatul modificarii gradului de utilizare a
capacitatii de productie si reprezinta cheltuieli indirecte standard aferente orelor de
neutilizare.
-abaterile de randament reprezinta costurile indirecte standard aferente
diferentei dintre orele efectiv lucrate si cele admise prin standard pentru cantitatea de
produse realizate.
Organizarea contabilitatii costurilor.
Calculatia costurilor efective nu se organizeaza pe purtatori de costuri, evidenta
cheltuielilor se tine doar pe zone de cheltuieli si pe feluri de cheltuieli.
2.Metode de contabilitate de gestiune si calculatia costurilor de tip partial.
2.1.Metoda direct costing sau costurilor variabile, consta in luarea in

considerare, la stabilirea costului de productie, doar a cheltuielilor variabile directe si
indirecte.
Stocurile de produse si productie in curs de executie fiind evaluate doar la
cheltuieli variabile, prin desfacerea produselor din stoc in perioada urmatoare se obtine
profit maxim. Cheltuielile fixe de productie se vor considera costuri ale perioadei si nu se
mai repartizeaza pe purtatorii de costuri. Aceste cheltuieli se programeaza si se urmaresc
doar global.
Costul variabil unitar se calculeaza prin procedeul divizarii simple.

cv = CTvi / Qi, in care:
cv cost variabil unitar
CTvi cost variabil total al produsului i
Qi cantitatea realizata din produsul i
Indicatori furnizati de metoda:

-punctul de echilibru sau pragul de rentabilitate, exprima volumul de
activitate pentru care veniturile obtinute din vanzare sunt egale cu cheltuielile,
intreprinderea neobtinand nici profit, nici pierdere.
E = qe x p = qe x cv + CF, sau
qe(p cv) CF = 0, in care
qe volumul fizic al desfacerilor la punctual de echilibru
p pretul de vanzare al produsului
cv costul variabil unitar
152
153
CF cheltuieli fixe ale perioadei, iar punctual de echilibru se

determina conform relatiei
qe = CF / p cv
-marja asupra costului variabil reprezinta diferenta dintre pretul de vanzare si

costul variabil
mv = p cv
-rata marjei exprima rentabilitatea potentiala si se calculeaza astfel
Rm = (Mv / D) x 100, in care
Rm rata marjei%
Mv marja totala
D volumul total al vanzarilor (Qv x p)
Qv cantitate vanduta
p pretul de vanzare
-factorul de acoperire, exprima rentabilitatea potentiala si se calculeaza conform
relatiei
f = (CF / De) x 100 = (CF / Qve x p) x 100, in care:
CF costuri fixe totale
De volumul vanzarilor la punctual de echilibru
Qve volumul fizic al vanzarilor la punctual de echilibru
p pretul de vanzare
Cunoscand factorul de acoperire se poate determina volumul vanzarilor la nivelul
punctului de echilibru
De = CF/f
-marja de securitate exprima valoarea posibila cu care se poate diminua cifra de
afaceri fara a antrena o pierdere
Ms = D De
-indicele de securitate, se obtine raportand marja de securitate la cifra de afacere
Is = Ms / D, sau
Is = Pr / Mv, in care:
Pr profitul
Mv marja totala
2.2.Metoda costurilor directe, consta in luarea in considerare, la stabilirea

costului de productie, doar a cheltuielilor directe.
153

Suport Curs Contabil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Contabil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOL

Notiuni de bazele contabilitatii ... 3

Planul de conturi general

Test de verificare - Aplicatie .... 118

NOTIUNI DE BAZELE CONTABILITATII

Activitatea economica poate fi definita ca un domeniu fundamental al activitatii

3) Actele/faptele economice denumite generic tranzactii economice.

In functie de cine desfasoara activitatea, unitatea economica poate fi:

- obiectul de activitate, definit conform clasificarii activitatilor din economia nationala

- capitalul social subscris/varsat, cu mentionarea aportului fiecarui actionar/asociat la

Capitalul social = nr.act/parti sociale x valoarea nominala

actiunea este un titlu de valoare negociabil si transmisibil, care confera

- participarea fiecarui actionar/asociat la profit si pierdere;

- actionar/asociat 1 35.000 lei

TOTAL 100.000 lei (capital subscris)

RESURSE ECONOMICE CAPITAL SUBSCRIS

Societatea nou infiintata are la dispozitie bani, utilaje si marfa in valoare de

In tabelul anterior sunt evidentiate resursele economice pe care le detine societatea

*** notiunea de capital

Clasificarea activelor (resurselor economice)

Clasificarea pasivelor (surselor de finantare)

-dupa durata finantarii, distingem:

Unitatile economice functioneaza asemenea unui sistem, in care:

INTRARI PROCES ECONOMIC IESIRI

Din compararea efectului obtinut (veniturile obtinute din valorificare) cu efortul

Rezultatul = Venituri Cheltuieli

Rezultatul poate fi : - profit, daca venituri>cheltuieli

-activitatea curenta, desfasurata in scopul realizarii obiectului de activitate

Gestionarea activului si pasivului unitatii si a rezultatelor activitatii economice se

Prima definitie moderna cunoscuta a contabilitatii apartine italianului Luca

Procedeele metodei contabilitatii.

Principii si reguli contabile

Starea finala = Starea initiala + intrari iesiri

-principiul continuitatii activitatii - se presupune ca intreprinderea isi continua in mod

Aceasta corespunde principiului contabil general al contabilitatii de angajamente.

pragul de semnificatie este o expresie a importantei relative. O valoare este

-principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv - conform caruia

III.ELEMENTE REFERITOARE LA NORMALIZAREA IN CONTABILITATE

Prin normalizarea contabilitatii se tinde spre armonizare si uniformitate in

In Romania, activitatea in contabilitate este reglementata de:

Conform legii, toate unitatile persoane juridice care desfasoara activitate

Procedeele si principiile metodei contabilitatii se regasesc in actele normative

Orice tranzactie economica se consemneaza, la momentul efectuarii ei, intr-un

Documentele contabile elaborate pe baza documentelor justificative sunt

Evaluarea in contabilitate consta in exprimarea elementelor de activ, de pasiv,

- sunt cantitati suficiente de asemenea active tranzactionate, astfel incat oricand

Reguli de evaluarea elementelor de activ si de pasiv

La inregistrarea in contabilitate a unui element de activ sau de pasiv i se atribuie o

INVENTARIEREA GENERALA (precede intocmirea situatiilor

INCHEIEREA EX. FINANCIAR (se intocmesc situatiile financiare anuale)

Reguli de evaluare a elementelor de activ si de pasiv (evaluarea de raportare) :

-pentru datorii diferentele constatate se inregistreaza la elementele de datorii

- la incheierea exercitiului financiar - elementele de activ si de pasiv se reflecta in

SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

Sunt documentele contabile de sinteza si analiza economico-financiara. Se

Situatiile financiare anuale se publica, in conditiile prevazute de lege.

Prezinta activul si pasivul unitatii la sfarsitul unui exercitiu financiar.

Capital permanent - active imobilizate = active circulante - datorii curente

b)existenta sau nonexistenta finantarilor proprii (capitalurilor proprii) - se

Active totale - datorii totale = capital propriu

DESCRIEREA ELEMENTELOR DE ACTIV SI DE PASIV

concesiunea este o conventie prin care se cedeaza dreptul de folosinta sau de

brevetul este titlu eliberat inventatorului, prin care se recunoaste celui