CIRCULAIA LA PLANTE

Absorbia apei i srurilor minerale

Plantele subacvatice pot absorbi apa prin toat suprafaa corpului. La celelalte
plante se difereniaz organe specializate pentru absorbie, i anume rdcinile cu
periori absorbani.

Absorbia apei se bazeaz pe un fenomen fizic numit osmoza : o soluie mai

concentrat absoarbe apa dintr-o soluie mai diluat atunci cnd ntre ele se afl un
perete semipermeabil. In cazul rdcinii, cele doua soluii sunt : sucul vacuolar din
celulele epidermice i soluiile din sol. Apa absorbit este transmis din celul n
celul, de la periorii absorbani pn la vasele lemnoase.

Absorbia srurilor minerale se face independent de absorbia apei i ea se

bazeaz pe difuziune, realizndu-se cu consum de energie.

Circulaia sevei brute

Seva bruta este o soluie ce conine ap i sruri minerale.

Ascensiunea acestora se face prin vasele lemnoase.

Forele care contribuie la circulaia sevei brute sunt :

1. Presiunea radiculara este rezultatul activitii celulelor rdcinii, ce

pompeaz apa n mod activ. Acest fenomen are valori pozitive primvara. Se poate
evidenia prin seciuni realizate in tulpinile plantelor lemnoase.

Ex: primvara ,dup taiere, via de vie plnge

2. Fora de suciune a frunzelor se datoreaz transpiraiei. Acest mecanism de
transport este pasiv, fr consum de energie.
Cu ct transpiraia este mai intens , cu att fora de suciune este mai mare.
Aceasta este influenata de umiditatea atmosferic, de temperatura.

Plantele superioare absorb apa n mod pasiv i activ.

Absorbia pasiv se realizeaz datorit transpiraiei de la nivelul frunzelor, celule

acestora se gsesc mereu ntr-o stare de nesaturaie, ceea ce determin mrirea
forei de sugere sau de suciune. Aceasta se transmite n lungul vaselor de lemn din
frunze, tulpin i din rdcin, pn la periorii absorbani unde fora de sugere
determin absorbia continu a apei. n acest proces, un rol activ l au frunzele i
din acest motiv absorbia apei de ctre rdcin a fost denumit absorbie pasiv.

Absorbia activ se realizeaz la plantele bine aprovizionate cu ap i, n condiii

fiziologice normale, se dezvolt n rdcina lor, o presiune pozitiv, care face ca
apa s fie absorbit de rdcin i condus prin tulpin pn la frunze. Cea mai
mare cantitate de ap absorbit de o plant se datoreaz absorbiei pasive.

Circulaia sevei elaborate

Seva elaborata este o soluie de ap i substane organice, substane produse de

frunze prin fotosinteza. Ea trebuie s ajung n toate celelalte organe ale plantei.

Seva elaborata circul prin vasele liberiene, activ (cu consum de energie) i, n
general, mai ncet dect seva brut (deoarece vasele liberiene au citoplasma). In
unele organe se fac rezerve de substane organice. Cnd plantele au nevoie
(condiii nefavorabile, boli de ex.), substanele organice sunt transportate din aceste
rezerve spre alte pri ale plantei, tot prin vasele liberiene. Deci, seva elaborata
poate circula n ambele sensuri.

Circulatia la om
MAREA SI MICA CIRCULATIE
Anatomia sistemului vascular presupune doua teritorii de circulatie:
Circulatia mare (sistemica)

Circulatia mica (pulmonara)

Circulatia mica
Circulatie care incepe din ventriculul drept si se termina in atriul stang. Sangele
venos di ventriculul drept paraseste inima prin trunchiul arterei pulmonare, se
raspandeste in reteaua capilara din peretele alveolelor pulmonare, de unde se
intoarce prin venele pulmonare in atriul stang. Snagele din mica circulatie, in
deplasarea lui prin capilarele pulmonare, elimina bioxidul de carbon pe care il aduce
de la nivelul tesuturilor si se incarca cu oxigen.
Circulatia mare
Circulatia sistemica incepe in ventriculul stang, prin artera aorta care transporta
sangele cu oxigen si substante nutritive spre tesuturi si viscere. De la nivelul
acestora, sangele incarcat cu dioxid de carbon este preluat de cele doua vene
cave care-l duc in atriul drept.
Boli ale sistemului circulator