COD: BCI 05

PROCEDURA TEHNICA DE
REVIZIA: 2
EXECUTIE
EDITIA: 2
EXECUTAREA LUCRARILOR DE PAG: 1 DIN 8
BETON EXEMPLAR NR.

1.1 SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de
beton si beton armat la constructii civile si industriale.

1.2.DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de constructii executate de SC

1.3.DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt .

1.4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ NE 012-99 prepararea si utilizarea
betoanului simplu si a betonului armat , C56-2000, C156-89, C16

1.5. PROCEDURA

1.5.1 Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;
- existenta inregistrarilor de calitate pentru probele de beton
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
-
1.5.2. Descrierea instructiunii
Betoanele se utilizeaza pentru executarea elementelor sau structurilor din beton simplu sau
beton armat pentru constructii industriale,contructii de locuinte,
constructii hidrotehnice, centrale nuclearo-electrice, poduri, lucrari de drumuri, piste
De aeroporturi; tuburilor de presiune, ziduri subterane, fundatii si socluri si elemente de structura a
cladirilor; elemente sau structuri din beton precomprimat; betoane specile; betoane foarte
grele;semigrele;
De asemeni utilizarea betoanelor la realizarea cladirilor la care atmosfera contine agenti
chimici daunatori ca gaze ( flor, oxid de azot, gaze sulfuroase, amoniac, clor), carbonati si clorura
de sodiu, sulfati , azotati, pulberi, sau la cladiri solicitate la incarcari repetate, se vor lua masuri
tehnice speciale referitoare la tehnologiile de preparare si de punere in opera .

Tipuri uzuale de beton

Pentru lucrarile curente de beton si beton armat tipurile de beton se diferentiaza si se niteaza
in functie de :
- clasa betonului
- lucrabilitate
 - tipul de ciment utilizat
-marimea agregatelor
In comanda de beton catre statie se va trece conform prevederilor de mai sus, programul si
ritmul de livrare, precun si obiectul (partea de structura) la care urmeaza a se folosi.

Compozitia, prepararea si transportul betoanelor

Pentru lucrari curente , compozitia betonului se stabileste de laboratorul unitatii tutelerea a

statiei de betoane.
Stabilirea compozitiei se va face:
- la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
- la intriducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregatirea executarii
- tipul de ciment se va face in functie de tipul de beton, conditiile de exploatare si conditiile
de executie.
Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice si sa aiba rezistenta la compresiune
ceruta.
Agregatele usoare folosite trebuie sa aiba granulometrie continua si sa se incadreze in
limitele de granulometrie in functie de clasa si tipul betonului.
La agregate se vor face urmatoarele determinari: densitatea aparenta a granulelor; absortia
pe sortul 3..7mm sau 57mm dupa 1/2 h de intrare la apa; valoarea obtinuta se considera ca
aplicabila si pentru celelante sorturi de agregate usoare; umiditatea pentru toate sorturile de
agregate; volumul de goluri pentru sortul 16..31mm;
Se recomanda ca sorturile de agregate , la introducerea in malaxor sa aiba umiditate de cca
10% corespunzator absorbtiei la 1/2h , nu se vor folosi agregate complet uscate intrucat apar
modificari importante ale betonului proaspat si dificultati la punerea in opera. Nu se recomanda
folosirea agregatelor imersate sau cu umiditate mai mare decat absortia la 1/2h.
Apa pentru prepararea betonelor ,precum si pentru preumezirea agreagatelor si stropirea
betoanelor trebuie sa indeplineasca conditii prevazute de STAS 790-84. Este interzisa utilizarea
apelor de mare si apelor minerale
Aditivi sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5%
substanta uscata fata de masa cimentului in scopul imbunatatiriipropietatilor betonului in stare
proaspata sau intarita. Aditivii nu trebuie sa contina substante care sa influienteze negativ
proprietatile betonului sau sa produca coroziunea armaturii.
Grupele de baza de aditivi sunt: reducatori de apa, plastifianti, accelaratori de priza, intirzietori de
priza, acceleratori de intarire, antrenori de aer, anti inghet, impermeabilizatori, inhibitori de
coroziune.
Utilizarea aditivilor are drept scop:
- imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armature dese,
sectiuni subtiri,inaltime mare de turnare.
- punerea in opera a betoanelor prin pompare
- imbunatatirea gradului de impermeabilizare
- imbunatatirea comportarii de inghet- dezghet
- realizarea de betoane de clasa superioara
- reglarea procesului de intarire, intirziere sau accelerare de priza
- cresterea rezistentei si a durabilitatii pri imbunatatirea structurii betonului
Adaosuri:
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, a reducerii cantitatii de apa, la betoanele usoare de
rezistenta si de izolatie si rezistenta se recomanda sa se utilizeze plastifiantul mixt DISAN-A . In
cazul folosirii acestui plastifiant proportia nu va fi mai mare de 0,5% substanta activa (uscata)
raportata la cantitatea de ciment; se reduc cantitatile de de nisip de balastiera 0..3mm si de cenusa
cu cate 29dm/mc beton; se reduce cantitatea de apa cu 10dm/mc beton.
 Pentru reducerea densitatii, precum si antrenarii unei cantitati dirijate de aer si crearea unor
pori inchisi in masa betonului, la betoanele usoare de izolatie si rezistenta se recomanda utilizarea
unui spumant cum ar fi: SI lauril sulfat de sodiu, NP6 nonil fenol; spumogen.
Pentru betoanele foarte usoare in scopul accelerarii prizei si a intaririi se recomanda
utilizarea clorurii de calciu tehnica de tipC, iar in scop de stabilizator silicatul de sodiu si APV.
Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate
conforn prevederilor tehnice.
Pentru prepararea betonului usor se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere
cu cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregate
cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei , dar nu va fi mai
putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component, aceasta se va majora dupa caz cum
ar fi: utilizarea de aditivi si adausuri, perioade de timp friguros, utilizarea de agregate cu granule
mai mari de 31mm, betoane cu lucrabilitate redusa.
Durata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a betonului in buncar
tampon va fi de maxim 20 de minute.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 5cm se va face cu autoagitatoare iar a
betoanelor cu tasare de max. de 5cm, cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator, care va fi
protejata pe timp de arsita sau de ploaie, pentru a se evita modificarea caracteristicilor betonului.
Mijlocul de transport trebuie sa fie etans pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment

Executarea lucrarilor de betonare

Betonul va fi pus in lucrare la un interval cit mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare.
La turnarea betonului trebuiesc respectate urmatoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care urmeaza sa vina in contact cu betonul
proaspat vor fi pregatite prin indepartarea stratului de lapte de ciment si a zonele de beton
necompactat;
- din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face in bene, pompe,
jgheaburi, sau direct in lucrare ;
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de
lucrabilitate admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare ;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m, in cazul
elementelor de latime maxima 1m, respectiv nu mai mare de 1,5m in celelante cazuri, inclusiv
elementele de suprafata (placi, fundatii);
- betonarea elem. cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se va face prin ferestre laterale sau
prin intermediul unui furtun sau tub;
- betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei
betonului din stratul anterior;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor si a
pieselor,respectandu-se grosimea stratului de acoperire care vor fi in conformitate cu prevederile
proiectului tehnic;
- nu este permisa ciocnirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armaturi a vibratorulu
- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa
a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea
lui; in cazul cand aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral a betonului
care sa permita patrunderea vibratorului;
- compactarea betonului- este obligatorie si se poate face prin diferite
procedee , functie de consistenta betonului. Se admite compactarea manuala in urmatoarele cazuri:
introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii
armaturii , se prevede prin reglementari speciale.
- betoanele usoare de izolatie si rezistenta si betoane foarte usoare realizate
prin spumare, avand o lucrabilitate foarte buna, nu necestiata vibrare, ele se vor compacta prin
baterea laterala. Vibrarea mecanica poate provoca eliminarea aerului entrenatla malaxaresi respectiv
modificarea caracteristicilor betonului.
- termenele de decofrare .
Punerea in opera a betonului se va face numai la temperaturi de peste 5C
Detaliile, piesele de prindere, imbinare, si tipul monolitizarii vor fi pozitionate si precizate
prin proiect
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si a
sustinerilor acestora luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau
cedari;
- betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect
sau fisa tehnologica;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesara luarea de masuri, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei, aceasta durata se va
considera de 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimanturilor cu adausuri si respectiv 1,5 ore
in cazul cimanturilor fara adausuri;
- in cazul cand s-a produs intrereuperea de betonare mai mare, reluarea
turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafei rosturilor ;
- instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transort
pe planseele betonate , este permisa numai dupa 2448 ore functie de temperatura mediului sii
tipul cimentului utilizat;
Detaliile, piesele de prindere, imbinare,si tipul monolitizarii vor fi pozitionate si precizate
prin proiect
Inainte de inceperea betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de
beton turnate anterior, si care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca:
- in cazul cand s-a produs intrereuperea de betonare este mai mare, reluarea
turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rosturilor ;
- instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transort
pe planseele betonate , este permisa numai dupa 2448 ore functie de temperatura mediului sii
tipul cimentului utilizat;
La betonarea diferitelor elemente si parti de constructii se vor respecta toate detaliile din
proiectul tehnic
Pentru asigurarea conditiilor favorabile de intarire si a se reduce deformatiile de contractii la
24 ore de la terminarea betonarii unei zone, se va proceda la:
- protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale de protectie rogajini,
prelate,pentru a se impiedica evaporarea;
- stropirea periodica cu apa imediat ce betonul este suficient de intarit, in functie de tipul
cimentului si temperatura mediului;
-aplicarea de pelicule de protectie care se va face in conformitate cu prescriptiile speciale;
Decofrarea se va face mare grija astfel incat fetele si muchiile sa nu se deformeze si numai
dupa ce betonul a atins rezistentele minime admisibile
La decofrare oricarui element de constructie se va verifica :
- aspectul elementelor sa nu prezinte beton necompactat, segregari, goluri rosturi de lucru
- respectarea dimensiunilor transversale ale elementelor, distantele dintre diferite
elemente,
- pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare
situate la nivelele inferioare;
- pozitia golurilor de trecere;
- pozitia armaturilor ce urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior;
BETONAREA FUNDATIILOR
Fundatiile pot fi realizate din betoane simple sau armate.
Turnarea betonului se poate face prin:
 cadere libera, direct din mijlocul de transport dar inaltimea de cadere nu trebuie sa
depaseasca 1,5 m
prin intermediul jgheaburilor si burlanelor metalice pentru inaltimi mai mari
prin jgheaburi sau tuburi
cu bena
betoanele armate se pot pune in opera si p[rin pompare
Turnarea betonului se face in straturi orizontale de 20-50 cm astfel incit suprapunerea
straturilor sa se faca inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior. Betonarea se
face in mod continuu cu evitarea rosturilor de lucru , pentru a asigura monolitismul blocului
de fundatie
Turnarea si compactarea straturilor de beton se executa succesiv si continuupina se
betoneaza intreaga fundatie. Suprafatele straturilor intermediare nu se niveleaza, ultimul
strat se netezeste dupa terminarea compactarii.
BETONAREA RADIERELOR
Radierele se toarna tinindu-se seama de pozitia rosturilor din planurile de betonare.
Nu este recomandata crearea de rosturi orizontale intre placa radierului si grinda sau pe
inaltimea grinzii.
Grinzile se intrerup pe verticala in zona de moment minim iar placile pe o linie paralela cu
armatura de rezistenta.
Introducerea betonului in opera se face cu bena si cu pompa , betonul asezindu-se in straturi
de 20-35 cm care se compacteaza prin vibrare.
La radierele masive , la lucrarile hidrotehnice , se urmareste eliminarea posibilitatii unor
degajari neuniforme de temperatura , prin prevederea de rosturi atit in plan vertical cit si
orizontal. Un strat de beton de 20-50 cm grosime , sa fie compactat inainte ca la stratul
inferior sa inceapa priza cimentului.
BETONAREA STILPILOR
Verificari preliminare:
- sa nu existe la baza cofrajelor stilpului ramasite de lemn, beton intarit, gheata, gunoaie
- sa fie bine spalat betonul la baza stilpului, sa nu existe urme de mil
- cofrajele sa fie bine incheiate vertical, iar armaturile montate corect
- sa existe distantieri pt. asigurarea stratului be betonde acoperire
Tehnologia de executie
- inainte de betonare se niveleaza un strat de cca. 10 cm mortar la baza stilpului
- turnatea se va face cu pompa sau cu bena
la stilpi de inaltime mica <3 m se poate introduce betonul direct pe la partea superioara
la stilpi inalti > 3m turnarea se face prin ferestre laterale practicate in cofraje
Inaltimea betonului sa nu depaseasca 30-50 cm
- vibrarea betonului se face pe cale mecanica prin metoda vibrarii de interior sau de cofraj.
BETONAREA PERETILOR
Verificari preliminare
- sa nu existe in cofrajelor ramasite de lemn, beton intarit, gheata, gunoaie
- sa fie bine spalat betonul turnat anterior
- cofrajele sa fie bine incheiate, cu distantieri sau tiranti, armaturile sa fie bine montate
- pozitia corecta a golurilor pentru usi, ferestre, traversari
Tehnologia de executie
- peretii cu inaltime < 3 m se poate introduce betonul direct pe la partea superioara
- peretii cu inaltime > 3m turnarea se face prin ferestre laterale practicate in cofraje
- brtonul se toarna in straturi longitudinale cu grosimea de 30-50 cm si se compacteaza
fiecare strat numai pe cale mecanica prin vibrare.
- in cazul peretilor cu grosimi > 15 cm vibrarea se poate executa direct in masa betonului,
la grosimi mai miciprin intermediul vibtatoarelor de cofraj.
BETONAREA PLANSEELOR
Verificari preliminare
 - sa nu existe in cofrajelor ramasite de lemn, beton intarit, gheata, gunoaie
- cofrajele sa fie bine incheiate,
- existenta distantierilor care stabilesc grosimea stratului de beton
- armaturile sa fie bine montate
- existenta podinilor de circulatie pt. a nu se circula pe armatura
Tehnologia de executie
Betonarea va incepe de la un capat al planseului si terminarea la capatul opus
Planseele cu grinzi secundare si principale se pot betona
- concomitent cu placa si brinzile pe intreaga suprafata
grinzi pina la partea inferioara a placii si apoi placa pe intreaga suprafata
Planseele cu nervuri dese se betoneaza intr-o singura etapa
Planseele dale groase se betoneaza simplu pornind de la un capat la celalalt
Turnarea grinzilor si a placilor se incepe dupa 1-2 ore de la terminarea turnarii
stilpilorsau a peretilor pe care reazema
Rosturile de lucru se admit la 1/5-1/3 din deschiderea placii

Pe timp friguros - calitatea lucrarilor de beton poate fi asigurata daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
betonul este preparat cu agregate dezghetate, avind temperatura minima de + 5
grade C
temperature betonului , dupa punerea lui in opera , nu coboara sub temperature sa
de inghet, inainte de a atinge un nivel critic de intarire, variabil in functie de raportul
Apa- Ciment. Temperatura de inghet a betonului este de 0 grade C, cu exceptia
cazului cind se folosasc aditivi.

Procesul tehnologic si conditii de realizare Regimul termic critic

Temperatura Durata
Prepararea A .cu agregate dezghetate avind +5 grade C In momentul
betonului temperature minima amestecarii cu
B cu agregate incalzite la temperature 6grade25 cimentul
superioara celei de dezghetare grade
C cu apa incalzita la temperatura 20grade80
grade
D temperature de preparare sa fie La descarcarea in
- in metoda conservarii caldurii 5..25 grade malaxor
- in metoda incalzirii dupa turnare 5..10 grade
Transportul si E protejarea mijloacelor si reducerea Durata pe transportsi
descarcarea duratelor astfel ca temperature de livrare descarcare la obiect
betonului la la santier sa fie min.
obiect - in metoda conservarii caldurii
- in metoda incalzirii dupa turnare 3...17 grade
3.. 5 grade
Transp.pe F protejarea mijloacelor si reducerea Durata de transport
obiect si duratelor astfel ca terminarea punerii in pe obiect si punerea
punerea in opera , temperatura betonului sa fie min 1..15 grade in opera
opera a - in metoda conservarii caldurii 1.. 3 grade
betonului - in metoda incalzirii dupa turnare
Intarirea G protejarea elementului de constructie Durata critica de
betonului dupa punerea in opera a betonului si a maturizare
eventualei surse exterioare de caldura
astfel ca in perioada critica terminarea sa
fie cuprinsa
- la conservarea caldurii
 - la incalzirea dupa turnare 1..15 grade
1..20 grade

La prepararea betoanelor puse in opera pe timp friguros se vor utiliza cimenturi recomandate si se
vor folosi aditivi pentru imbunatatirea comportarii betonului la inghet. La stabilirea compozitiei
betonuluise va adopta o cantitate de apa cit mai scazuta. In acest scop se vor utilize aditivi
plastifianti de tip antrenoti de aer. In conditiile admise de prescriptiile tehnicese vor putea utilize
aditivi acceleratori de priza si intarire.

1.5.3.. Controlul calitatii betonului si receptia

In timpul transportului, compactarii si tratarii betonului
- mentinerea omogenitatii betonului
- distributia uniforma in cofraj
- compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii
- inaltimea max. de cadere a betonului
- viteza de turnare , tinind seama de actiunea betonului asupra cofrajelor
- durata intre etapele de amestecare, descarcare si turnarea betonului
- masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa
- masuri speciale in cazul rosturilor de lucru
- tratarea rosturilor inainte de turnare
- evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii
asupra betonului proaspat

Controlul inainte de punerea in opera a betonului :

Se va verifica daca sint pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care
urmeaza sa vina in contact betonul nou , respective daca :
- s-a indepartat stratul de lapte de ciment
- s-au indepertat zonele de beton necompactat
- suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre
betonul vechi si cel nou si sunt in stare umeda
Se va verifica:
- geometria cofrajilui
- stabilitatea si integritatea cofrajelor
- tratarea suprafetei cofrajului
- curatirea armaturilor de impuritati
- dimensionarea distantierilor
In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
- datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund cu cele prevazute si nu
s-a depasit durata admisa de transport
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute
- conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte
- se respecta fregventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe
- sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor ,
dimensiunilor si formei cofrajelor
- se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat
La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica:
- aspectul elementelor , semnalindu-se daca se intilnesc zone de beton
necorespunzatoare( beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare)
- dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor
- distantele dintre diferitele elemente
- pozitia elementelor verticale in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat
inferior
- pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior
- pozitia golurilor de trecere
Continut de aer oclus - se efectueaza in scopul evitarii punerii in opera a
unui beton necorespunzator.
Analiza imediat dupa inregistrare, a rezultatelor privind rezistanta la
compresiune si densitate la varsta de 28 zile, se efectueaza in scopul remedierii operative a unor
cazuri necorespunzatoare;
Rezultatul asupra calitatii betonului pus in lucrare, se consemneaza intr-un
proces-verbal incheiat intre beneficiar si executant
Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie (fundatie, tronson scara) .

La receptie se va verifica urmatoarele:

- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind
cofrarea, armarea, aspectul elementelor dupa cofrare precum si de apreciere a calitatii betonului pus
in lucrare;
- consemnarile din condica de betoane : bonurile de transport corespunatoare
betonului pus in lucrare, ora inceperii si terminarii betonarii, probe de beton prelevate, masuri
adoptate pentru protectia betonului proaspat, temperature mediului
- existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul in care betonul a
fost livrat de care o alta unitate de constructii;
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de
remedieri prevazute;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelor elemente conforme cu proiectul tehnic
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind
materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, etc.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuiele,protectii, finisaje) este
interzisa.
Defecte admisibile
Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul elementelor din beton si beton armat
- defecte de suprafata : pori, segregari, denivelari avind adincimea de max 1cm si
suprafata de max 400mp iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la max 10%
din suprafata fetei elementului pe care sunt situate.
- defecte in stratul de acoperire al armaturilor : stirbiri locale, segregari cu adincime mai
mica decit grosimea stratului de acoperire lung. max 5 cm iar totalitatea defectelor de
acest tip fiind limitata la max 5% din lungimea muchiei respective

Conditiile tehnice privind caracteristicile betonului proaspat

Nr. Caracteristica Valoare de referinta Limitele de referinta admise

crt.
1 Consistenta t = tasare medie ( mm) Tasare medie Abaterea
admisa
t=1040mm +/- 10mm
t=50120mm +/-20mm
t>120mm +/-30mm
g gradul de compactare g +/- 0,5
mediu
2 Temperatura t min sau t max t min 1 grad C t max + 2
grade C
3 Densitate aparenta Kg/mc +/- 40 kg/mc
4 Continut de aer oclus/ antrenat p% val medie p% +/- 1,5
5 Granulozitatea agregatelor g min, g max ( %) g min -2 g max + 2
 continute in beton sort 0-3

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile Norme specifice de securitatea muncii

pt. prepararea , transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton vol 7/95 art.11 la
84 si Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor
si instalatiilor. vol 92/2000 art 75-82 Ord 60/97 PSI si DG PSI 001-005, NGPSI/98

1.5.4. Resurse alocate

Echipamente: statii de betoane, agitatoare, depozite de agregate, silozuri ciment, mai, vibratoare de
profunzime si de suprafata, pompe de beton
Forta de munca : betonisti

1.6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a

sefului punctului de lucru. Acestia vor notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare
functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.

1.7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:

-proces verbal de lucrari ascunse
-condica de betoane
-proces verbal al aspectului betonului dupa decofrare

1.8. DOCUMENTE ASOCIATE

-Identificarea si trasabilitatea produsului

-Controlul proceselor
-Inspectii si incercari
-Stadiul inspectiilor si incercarilor
-Controlul produsului neconform
-Actiuni preventive si corective
-Controlul inregistrarilor calitatii
-Audituri interne ale calitatii

1.9. ANEXE

Specifice nu sunt

ELABORAT VERIFICAT APROBAT

Nume si prenume
FUNCTIA Responsabil AQ Director tehnic Director General
SEMNATURA