Drenajul venos al esofagului

La nivel esofagian se formeaza 2 plexuri venoase: mucos si submucos.

La nivelul jonctiunii ezo-gastrice venele din submucoasa perforeaza musculara mucoasei, asezandu-se in
mucosa. Ele vor avea traiect ascendant, cresc ca numar in partea superioara, fiind asezate in palisada.
Acest system venos a fost descries Carvallo. Aceste vene din mucoasa se vor intoarce inapoi in
submucoasa in partea superiaora, perforand musuclara mucosaei.

Venele din portiunea superioara a esofagului dreneaza in plexul peri-esofagian, iar de aici prin sistemul
venos azyogos in vena cava superioara.

Portiunea inferiora a esofagului dreneaza prin vena gastrica stanga, iar prin aceasta in vena prota. In
acest fel la niv esofagian se real o anastomoza porto-cava. In caz de ciroza hepatica, prin certerea
persiunii protale apar dilatatii ale venelor esofagiene (varice esofagiene). Ruperea varicelor esofagiene
determina hemoragie digestive superiaora ce duce la exitus.

Drenaj limfatic al esofagului

Se face prin 2 plexuri submucos si muscular, limfa fiind drenata in ggl gastric stang, pancreatici si
pancreatico-lienali.

Inervatia esofagului

1. Parasimpatica
a. Fibre din plexul vagal
2. Simpatic
a. Fibre post-gll cu org in ggl celialci form plexuri peri-arteriale, in special de-alungul
arterei gastrice stangi.
 Stomacul

=portiunea cea mai dilatata a tubului digestive, avand in volum de 1200-1500 cm^3.

Forma si dimensiunea sotmacului depend de tonusul peretilor sai. Clasic, el are aspectul literei J (aspect
de carlig de undita). Stomacul hiperton are peretii ingrosati si demensiuni reduse, fiind descries classic
sub forma de corn de taur. Stomacul hipoton are peretii subtiati, este alungit, find descirs sub forma de
chiuveta.

Configuratie externa

Stomacul are 2 fete anteriaora si posterioara, fete ce se unesc la nivelul celor 2 margini, ce vor
forma curburile mare si mica.

Curbura mica- concava, fiind orientate superior si la dreapta, ea are 2 protiuni: o portiune
vertical si una orizontala, ce se intersecteaza la nivelul incizurii angulare. La nivelul curburii mici se insera
derivatele mezogastrului ventral.

Curbura mare: este orientate inferioar si la stanga, fiind complexa. Ea incepe la nivelul incizurii
cardiei His, trece peste fornixul gastric iar la nivelul ei se insera derivatele mezogastrului dorsal. Are 2
portiuni: veritcala si orizontala ce se intersecteaza la nivelul genunchiului stimacului.

Stomacul prezinta 4 regiuni:

regiunea cardiei,

fornixul gastric (fundul stomacului) situate superior de orizontala ce trece prin orificiul cardia- ,
corpul gastric-

portiunea cea mai voluminoasa- ,

regiunea pilorica 2 zone : antrul pyloric (mai dilatat), canal pyloric ( ami ingust)

asezare si raporturi

Stomacul- organ intraperitoneal asezat in supramezocvolic. Este acoperit in cea mai mare prte
de peritoneu, cu exceptia unei mici portiuni situate posterior de fornixul gastric unde se formeaza
ligamentul gastro-frenic.

Fata anterioara- stabileste raporturi cu faza viscerala aficatului la nivelul lobilor stg si patrat.

De asemenea stabileste rapoturi directe cu peretele abdominal, la nivelul campului

gastric (trigonul lui Labbe)-> prncipala cale de abord chirurgical al stomacului.
 Delimitare camp gastric:

- Superolater drpt- marg inferioara a ficatului

- Superolat stg- rebord costal stag
- Inferior- orizontala ce uneste vf coastelor 10 si intersecteaza linia xifo-ombilicala la unirea
1/3 sup cu 2/3 inf.

Fata ant vine de asemena in rap cu ajut diaphragm cu recesul pleura costodiagragmatic stg, mrg plm si
baza acestuia.

Pct cel mai inalt al formix gastric are rap prin intermediu diafragmei cu sacul pericardic si cordul.

Fata posteiroara-

Participa la delimitarea partii principale a bursei omentale.

RAporturi: in plan retro-peritoneal: stalpul diaphragmatic stg, corpul si coada pancreasului, rinichi stg si
suprarenala stg.

In plan intraperitoneal: artera lienala (dat rap stranse cu fata post a stomacului, un ulcer gastric
loc la nivelul acesteia poate determina eroziunea arterei lienale cu hemoragie intraabdominala masiva si
exitus. ) fata viscerala a splinei,