Politica Agricola Comuna (PAC) 2013-2020

Noul accord asupra reformei politicii agricole commune elaborate in 2013 este rezultatul a 3 ani
de reflectii, disentii si negocieri intense in urma carora au fost revizuira toate componetele PAC agreate
de Parlamentul European si Consiliul Europei.

Noua PAC ramane organizata in jurul celor 2 piloni(partile directe si dezvoltarea rurala) care se
abordeaza integrat printr o noua practica a platilor directe.

Provocari si obiective

Lasata in 1962, PAC a avut ca obiectiv principal cresterea productivitatii agricole, securitatea
aprovizionarii cu hrana la preturi rezonabile pt consumatori si asigurarea unui nivel de trai echitabil pt
agricultorii din UE.

In present, UE se confrunta cu noi provocari privind securitatea alimentatiei care presupune ca

producerea de alimente va trebui sa se dubleze pt a hrani o populatie mondiala de 9 miliarde oameni in
2050.

Printer alte provocari: schimbarile climatice, gestionarea durabila a resurselor nationale,

sustinerea zonelor rurale pt mentinerea vitalitatii economice rurale.

Provocarile identificate sunt de natura divers apt domeniul economic, se mentine securitatea
alimentare si globalizarea, scaderea ratei de crestere a productivitatii.

Volatilitatea , cresterea costurilor imputurilor care cresc costurile de productivitate,

slabirea pozitiei agricultorilor in cadrul lantului de aprovizionare cu alimente.

Provocari de mediu: utilizarea eficienta a resurselor calitatii solului si a apei, amenintari asupra
habitatelor si a biodiversitatii.

Provocari teritoriale: problemele privind depopularea si relocarea afacerilor in mediul urban.

Rezolvarea acestor problem necesita un cadru politic care sa sustina sis a incurajeze producatorii
rurali pt a depasi aceste provocari in care scop instruim trebuie reformate pt furnizarea
intrumentelor strategice mai eficiente pt a imbunatatirea competivitatii si viabilitatii sertorului agricol.

Dupa cele mai recente statistici comunitare, in Ue exista 12 milioane de fermieri iar agricultura si
industria agroalimentara reprezinta 6% din Planul Comunitar si genereaza 46 milioane locuri de munca.

6.2. Noile caracteristici ale PAC

Actuala reforma constituie o etapa nooua in evolutia Pac care acorda o atentie deosebita
abordarii in comun a proprietilor publice si private.
 Agricultorii ar trebui sa fie rasplatiti pt bunurile publice de mediu pe care le ofera (peisaje,
biodiversitate, stabilitate climatica) chiar daca acestea nu au nicio valoare de piata.

Astfel a aparut un nou instrument in cadrul primului pilon: PLATA VERDE care sustine furnizarea
de bunuri publice de mediu.

Pt sustinerea dezvoltarii dinamice a zonelor rurale, noile reglementari propun cresterea nr de

fermieri din UR, sporind atractivitatea acestui domeniu pt tineri.

Noul cadru de finantare introduce si schema verde de plata care faciliteaza finantarea activitatii
agricole care respecta cerintele de mediu.

Platile directe garanteaza un minim de stability pt veniturile agricultorilor pe tot teritoriul UE.
Acestea reprezinta aprox 30% din venitul agricol al UE si asigura viabilitatea pe termen lung a exploatatiilor
agricole.

Un cadru coerent pt abordarea platilor agricole

Criterile de acordare a platilor directe nu sunt uniforme inUE. Vechile state menbre au un system
bazat pe o schema unica de plati in functie de productie si suprafata. Cele mai multre dintre noile state
aplica o schema de plata unica/suprafata. Aceasta se plateste pt fiecare hectar eligibil si reflecta un nivel
de productie de referinta.

Noile state parcurg o perioada de tranzitie pana cand pot acorda 100% din aceasta plata. In cazul
Romaniei, tranzitia se incheie in 2016.

Pachetul de reforma propune ca aceste sisteme sa fie inlocuite cu schimbul de plata de baza care
va fi supusa in continuarea cristeriiloe de eco-conditionalitate.

Convergente la nivel national si intre statele member

Pt scaderea discrepantelor intre platile primate de agricultori in diferite state; toate statele vor
trebui sa aplice un system unitary de plata la hectar, pana la inceputului lui 2019.

Plata pt practice agricole durabile

Se aplica pe langa plata de baza pt mentinerea pasunilor permanente pt diversificarea culturilor

(un agricultor trebuie sa cultive minim 3 culturi, nuciuna pe mai mult de 70% din terenul arabil iar a 3 a pe
cel putin 5%)

Mentinerea unor reserve ecologice de cel putin 7% din terenul agricol fara pasuni permanente
(capete de terne, copaci izolati in teren, elemente de peisaj, perdele forestiere, etc).

Sprijin pt tinerii fermieri

 Plata de baza pt un tanar fermier pana la 40 anise suplimenteaza cu 25%/durata primilor 5 ani
daca din medie maxima a fermelor nu depaseste 25 hectare.

Plati directe numai pt agricultorii activi

Comisia Europeana propune o definitie clara a agricultorilor active cu obiective de a exclude de la

platile PAC acelor care nu au nicio legatura reala cu agricultura.

Definite agricultorului active exclude de la plati persoanele sau firmele pt care subventiile PAC
reprezinta mai putin de 5% din incasarile lor din actiunile non agricole sau care detin terenuri potrivite pt
pasunat sau cultivare dar pt care nu efectueaza activitati min cerute de legislatia nationala.

Plafonarea patilor directe

Platile directe primate de o singura ferma prin schema de plata de baza nu vor putea depasi
300000 euro/an. Platile directe se reduc cu procente cuprinse intre 70%-20% pt fermele care primeau
intre 350000-150000 euro/an.

Transferul fondurilor intre cei 2 piloni ai PAC

Statele member vor putea transfera pana la 10% din fondurile primate prinPAC pt platile directe
(pilon 1) catre programele de dezvoltare rurala (pilon 2).

Terenul eligibil pt a evita speculatiile cu terenuri agricole, PAC propune luarea in considerare a
beneficiarilor de plati directe in 2011, simplificand criteriul de eco-conditionalitate si includerea in aceste
masuri a directiei cadru apa si directia utilizarii durabile a pesticidelor.

Prioritati pt dezvoltarea durabila

Raspunzand strategiei europene 2000, PAC va sustine cele 6 noi prioritati ale dezvoltarii rurale:

incurajarea tranferului de expertiza si inovare

cresterea competitivitatii, consolidarea filierelor agroalimentare
gestionarea riscului in agricultura
refacerea/consolidarea si intarirea ecosistemelor
promovarea folosirii eficiente a resurselor si tranzitia spre o economie cu emisii reduse
de carbon
scaderea saraciei si promovarea incluziunii sociale

bugetul alocat Romaniei pt platile directe pe suprafata in perioada 2014-2020 este de 10,6
miliarde de euro. Se admite ca pana la 25% din suma totala acordata unui pilon de dezvoltare sa
poata fi transferata catre celalalt.
Subventia de hectar platita din bugetul UE va ajunge in 2019 la o medie de 196 euro/hectar fata
de 139,7 euro cat era in 2013.