Tema de proiect Se va proiecta o casa de locuit in orasul Fetesti, judetul Jalomita, compusa din demisol, parter si mansarda locuibila si anexa un garaj La demisol se va realiza o incapere pentru o centrala termica ce functioneaza cu G-P.L, alimentata dintr-un rezervor metalic de 5000 | de tip Shell amplasat la minim 10m de cladire. : Structura de rezistenta a casei se va realiza din stalpi, grinzi, centuri, buiandrugi si plansee din beton armat, pereti portanti din zidarie “Acoperisul va fi de tip sarpanta in doua ape iar invelitoarea din tabla tip onduline Garajul va avea acoperis tip terasa. Casa va fi prevazuta cu doua cai de acces si un semineu deservit de un canal de fum propriu. Fundatia are adancimea de inghet !a 90-100 cm. Plaseele se vor realiza in varianta beton armat monolit, zidaria executandu-se din beton celular autoclavizat(B.C.A) cu dimensiunile 60x24x15 Date geodezice - stratul vegetal: 20 cm; 45 cmn-4— de fundare: dupa 75 cmCupalns aerial, Se SSistemu! construchv ¥ prinejatele m construch pentra fseainds At Pr/t cu GUY R Ja okrnise/ Prerentares conshuce,' - Tisla materolelae recesare canshuc fe" pe o Shite 1 pao funcla yi plan detalii’ ke» funday\' Seite’ plan obm'se/ Ate: pho poke Some alan ey” Sehita : flan Sarpand” Schl plan fefoolr prineyza la? fan fefacls posdsi tara” per i Schide’ “olan cfefaclo akral® ore! ke fotocls labroli Sa! Shida pe secWune 2 A-As 7 Coleutu! nécesarata’ oe rakriale Crockrishvle materiala ha’, Con dif 6 Leerean’ pe materiale lorditi fehoice privinol ereeutorea behone /8r hidlrodehnice \|. Prezentarea constructiei Sistemul constructiv si principalele materiale de constructie pent dep+iE cu garaj la demisol locuinta Suprafata construita = Suprafata locuita a Suprafata utila = Suprafata desfasurata = - Fundatii continui sub zidurile partante - Pereti la subsol din beton cu hidroizolatie clasica bituminoasa cu protectie din caramida 12,5 cm - Pereti portanti din zidarie de caramida C 75 cu samburi si centuri din beton armat dimensionate conform recomandérilor din studiul geotehnic si al zonei seismice. Acestea sunt termoizolate prin placarea cu zid&rie de caramida 12,5 cm - Pereti exteriori din zidarie de 37,5 cm pentru a realiza confortul termic necesar programului de locuire - Plansee beton armat peste demisol, parter si etaj -* Acoperire tip sarpanta lemn, ignifugata cu invelitoare de tigla profilata cu solzi ~ Straturile de termoizolatie peste ultimul planseu -- Tamplirie din lemn [a interior, aluminiu si lemn la exterior -- Finisaje exterioare: zugraveli lavabile in doua culori asigurand prin compozitia volumetrica si finisaje un aspect estetic deosebit ~~» Finisaje interioare : zugr&veli lavabile, gresie si faianta in baie si buc&tarie, parchet si tapet sau placaje speciale in dormitoare, living, sufragerie, holuri. ~ Modul de executare a lucr&rii: antrepriza - luerari anexe de interes public necesare functionarii obiectivulul : nu necesita.Il, Descrierea constructiei Constructia are regimul de inaitime : demisol, parter si etaj Structura de rezistenta este alcdtuita din ziddrie portant: exterioare de 37,5 cm Si zidurt interioare dé25 cm; din morar MSO, Fundatille sunt continui sub ziduri cu talpa din beton simplu 100, cu centura la partea superioare din beton-B.150. Cota de fundare proiectata este la minim 1,50 m de la suprafata terenulu’ |, Sau 20 ziduri ramida pling C75 si elevatii din 8 '™ de trotuar, pentru un teren de fundare alcStuit din argila contractila cu p.conv = 250 KPa. ( Pe zona demisolului partial, fundarea se ve face la adancimea de 1,50m de la trotuar sub zidurile exterioare si la minim 40 cm sub Pardoseala, la zidurile interioare. Din cauza terenului denivelat, fundarea s-a proiectat in trepte de racordare urmérind panta terenului, care vor aves lungimea de minim 70 cm si h max =50 cm. Elevatiile pe zona demisolului sunt armate, pentru a prelua ‘impingerile de teren, iar pe zona fara subsol sunt nearmate, dar sunt prevazute cu centura armata la partea superioara. Terenul in jurul constructiei se va sistematiza cu trotuar in trepte, urmarind Panta terenului, iar pe spate la limita incintei se va executa un zid de sprijin din beton masiv, pentru a Protejarea constructiei de impingerea terenului din amonte. Sdpatura generala pentru demisol s€ va executa decapand terenul in trepte, prima la 2,45 m sia Il-a la 0,55m, incepand de sus in Jos, iar fundatiile se Vor sapa si beton incepand de jos in sus. Se recomanda ca sapaturile sa se faca in perioada cu timp fara ploi $i sa se betoneze imediat, luandu-se masuri pe toata perioada pentru sorijinirea malurilor si evitarea alunecarilor de teren ale versantului,Planseele sunt din beton armat turnat monolit cu s4 mburi, centuri Monolite din beton B 200 si otel 08 37 si PC 52. Acoperisul este de tip sarpanta de lemn. si grinzi Invelitoarea este cu tigla soizi sau profilata Materialele folosite sunt conform Specificatiilor din planse si anume - Beton simplu in fundatii 8100 Seton simplu in pardoseli si elevatii 8100 Beton armat 8200 (BC 15) in centuri, elevatii; Beton armat 8200 (BC 15) in structura - Ciment PA 35 ( S.R.| — 32,5) Otel PC 52 si OB 37NL Lista materialelor necesare pentru constructie Ciment + Apa + Agregat > Beton Fier beton OB37 Se&ndura din rasionoase/ brad) ° ‘apriori/ Grinzi 2 pentru sustineres carprioriloriarinzilor solzi sau profilata Caramida Var Nisip Usi din lemn Ferestre din termopan Lavabil Parchet Laminat Faianta Gresie de trafic Glet CT 126, 127 Adeziv pentru faianta si gresie CNS Polistiren extrudat de 4 cm Adeziv Sarma; Plasa Dibluri Tencuiala (nisip foarte fin + var + ciment) Plasa STN diam. 8mm cu ochiuri de 10 cm» ; | Gvlemu/ construct’ $! arincjsakkle mortriole ok construct pentru foewin#a At Pelé tw IH Ja chavs Suprafat construrté = 108, 20-mps Suyprafere? focurte’ = 86,34 mp. Seyprorlofe” whl” = 18x gb. Spmafedé Aesfosurole = 4%, 6omp, + Frcehi* continai’ Sb BobursFe puore + Pret’ lo subse! chin beter w hide izolahe CONE bam n b03F cu prokefe alin Brim ihe 1b, 5 Cm + Pere’ porter olin Lilére ob cotdmie CPS cu WSO Z Cur sSimburr SY centers’ bin bedan araat mens trate coofarm ohn stucty/ geookee sa tne” sersarice , Heestec of recomanddr ler sunt Aermbiiolote prin pluorea tu 2ilirie ob edrd ool 8,5 On (se poak grr polstiveou! , miaine Sem) © Pret eheties ola alive ok ays Cm pert a ajo copfarkul dermic nccear vomutiu' oh Mbtuire - Phosee 4eton armat pest chmSi/, par ter Ye. + Peoperive Ha Sacpante Amo, ppifagate eu Jnvel eore dn Hola py ca Sof’ * Stradur' ce +ermerolabe pes po tena o& poet) + Témplive on koa ta poker, aluminia SF fema he ulA me) plansee ca exter Sr + Foisaje exkeritare : *e Sel’ lavobile ja Sad wlore’ astgurénd nn compesxdg volumeticd gy Siaisajele PiEaS: 7 a peas 3 Daestedic cfeosetyt + FAinvaje inter! bare: 2c Sucli lavatite Io y bar gf ued dtrre , poredet fopet cau pee P sormitbare , boing 7 safraget€ _ Folars'. » Woolu! CR exearhare @ Muerdr ir! < ante Pr2a «Lierént avese he nhres pubhe recesare fum un aspect ee oe pecestaCp ei bingy wy 1 Comat Eke” Grtructia are regime! jad hime obn/'s0/, pork vet. Bouchie ok reastente -esk chin nihiie patente , ce cxkitwe IGS Cm 9 Rthar! tn fer(bare ob 45 ¢m , Lhe Lae CHS Y mater 7750. hn ebraimicle p : Farctabile sunt continu’ sué kittar! ca ralpa A? bedon simpli, ¥ ehroti abn Blop , ty centura 6 parka supensard ola 6.9 8150 Lolo ok Sandere prtrectak® 2s 0 minim 130 ™ oe ts {4 Hereny tu’, Sau 30m a le O+uar, pentre uz of furatre abbhat cbr agile cordrac hie” ees 250 Kea. Je Lona ebnisthite! partial, ferelarea se va face fa adipe mea He 450M cl G Aetuar sub Atrife exkervcar 3) fe minim dom seb porctseols , la 2iderike ipHercoare, if Nin couta perenuta’ chnivelet, fundarea $a prorecte jo tephe ob roctrotre urmndtind ponte brnula, care vb area Janginea che minim wom S/ tad lhimea a maxim 5 wcferodiik pe tora okmisotita’ Sant armate , pentow 2 imprhgerite of Yeren far pe 07a ford Subs0/ su yeren Po eoe> pelea jearmaté , CAF Sant Prvvdzute eu Centura armate® fa parka Sapper: tard Terenu! In _jucu! torstruchie’ se va sishna AtG cu preluar I0 hepte, eemdrind! poate Arenalu!, ar 77 Se Ja bila toate” se va evecyta un a! ob Sriyen alr Aedon mason, pertre prokjores cnstruchre’ of fappinge ee perenuter’ ha omonte .Siarhira general peotre chrrse/ Se 1a executes ce capto ren) Fa Arephe, Ure fo -848m & 9 coug (a -Q550, % of sus tn ZS» tor Jurhife Se vor Spa 3 bedbnag neg a 7 In SuS- & pecbmance ca Sad turile SO se ocd? I> prvioda ¢ Amp ford plo ¥ SP se Cetanexe pmectat, Judrcfu-Se 2 hat peribacle pentru Serigrnirea moturilor , $1 ert olunecdriler oe xeren of versantu lu" Pleaycek / Sunt atin. beter armor tarnat monott, cur Smbers', Cerrturt S growl rinthite , din Cetan % 200 oO of/ Bare ¥ RTL Pespert'sa/ ek > gapaoda a Ama fovel Pareg - 08 tu High Sale sau profclatd Trevkerjateh Joloste » Sent crfarm peaficapile ain poose 9 anume - been simple pn fanclapil’~ 8 60, - behn Yinple fo pardtesel’ S chvati’ ~ leg, - beln armot ~Bi00 (a0 15) tn cenkics , chevoZr; - belo armat ~ Biog (0 75) 30 Hrucherd - amen? Peas (SAF~31,5) : ~ ofe/: Fe a 5’ 803% deraise BI Sea a si i — ie —- S- — — Ieeredri pe materiale Propietditile tesnice ale amentuly’ Port anc! Fineteg cle mdwnare 3e queried prin cloud metoole Bh pun malsurorea Suprafe fer’ Gpeciy ¥ anume prin eernére Bloin€ Se ed'ntéresc 100 an pe sila tur ah ok ament , se pun; v ok 009mm , 86 ceme manual imp fe do oe minute sau me 10 minute , se en treste resus pe sé. Gmentul normal are esta pe sq de 03 mm 06 ma. so- 12 Ara newesard pentru ebrfectisvang jase! he consistenda PCMLAE , Gmerte! Portlore! trebure 50° focd? pak ae esns/sde, ar © eantote ok a2 oe 23-20% . beterminace Vicot fo care se araseqd Sonoda Ferma amen? , 5 ermal” se fece ca Gparote! Wed o& Sucre: Se jaun iate-un moyar 3009 contitole de ape inte 43-30% , Se omesked energ tntr-un ine) o& ebenite” asezat , pe suptrta! gporotu las’ s/ se SS akste pbtrundereg pune B minute , Se eo pec fe stole , Se pune fase s& p&trunda& ryfa cu Stra Resta are esrsistenyg nermolé acd Ssénde pobrunte sune pas 33-35 mm Sau altace Strabo se gprse la S-¥mna ke jprarkG nferitard a prover dace Serala nu Se spares Ppt alte prose tu alt cand date de ye. Tnceperea 3 SfErsite/ prize! Se prepa © paskP fe emsiStenk? necmald® din b00 ciment 5° Gra eorespungaS¥eere , $2 moakad? atu! Vat 7 in Amsteke mentionot€é , 3ie on paste eck Jolost in cere Lo se | ab lgder” pro Shagere eu yd In exces pespeed 00-300 % opt Pb wantlakg ck var. Dagar esthe rereti’ pase > rencbmends) pn paste 40 dane oe var Inte (6-26 m> paste + et nud! maim eh CO 410 63% - Piirh neshnse maxim 3%,gpara?, punem prota Pe superdau! gparot ules’, UésEn ats! eet ptrunde tn roth. Se face Incercare Gn 15 ja 15 minute, Gate Tneercdr’ se acoperd proty et paca ce pacgaut Fae acal nu ma‘ skhPbete jo stile, Aygo @ end otal Au mas jaded tadregime pr06a & se pachel€ delec 70 proba. Parca a'mertahes! : Norco Cimentuly’ obbrming reasten7e (a timpresfune & eimendihe’ . 2 repre nid revvsenda fa 20 ok eh ot fe prepa prselie numite pra vere i a pravekefe” seat pripmatio® eu dimen sceneg %O*F0 160 mm 3 Sunt Corfec note ain mortar Pese Gmpexy ha mordoruleu’ plese + elment 450 ~ aise aati pigrenuer 13509 Tape 225 me, Gene aver tes peligrare far ~ bot ne wart so pro fre oe 98% sf oh akPtuit ofa 4 feack'unj grarulare . 4 Fach unea fawte frd - G00 — gb mm se false 5b + Frachunea find 06- 05m > se folosest 3009. : * Fachurceg arophoae: as -1mm > se folesese 4909. 4 Frachuneg more ' tw 8 mm a se folosese 4509. As’ ob fara! L. Frepararea mortar feu” pesmi Wertare/ ploshie se (PYaE Tndr-un mate xor dotr-an ws S10 pokt amesh Paloxora/ esk campus ce are urmaoarek coroctersha’. are Mou repre ob oreo? , ar poke ore cloud? miscér’ circu lar€ Poima migare @kin zeral axa! propre’, ar ca oe hug Ah i sural veSulus'.Se fatadul compenentele méertaratal Jn vosu/ 722) ga ord boareg rte - % pune gp v yo ok Steuncle - da acme moalayeru!, 8@ Tatroduct pisfaul Fo rach uni ler granu laré palovareg free” este 90 seeunde Amp jo Care acest dake val Se Conkinud ma a lug he vdegd. omental taps care Fe ma Vou. foqrele 30 o& secuncle fated 2 Y erdiine erescPtpace ¢ -se ontinug 30 o& Seeunde- Wolayorul S$ Pr ccoperd en cgpocu/. Abuja Amp A 4 mina? to teapte GrfecH enarer gpruvetelor ae monmaee yack wre webuce s& fie unse ex afer” mineral. = se amply pbc 4 sertar g/ se pun pe uncke seg ea® 140 ok Socur/ 70 co o& Seeurcfe Sau manu 10 Im pursddars” Pe amt uw 8 3 ale medaled. ~ se monkaye preter gl ova / $2 SE pune pestal fe makita! = Se aeu far 20 oF 30u001' Aupe compacdare Se Jookpérhage pelung eprauveke » SE an Seria Oneaza, , SE acgpera” a O Paw of of se pi shreage 7 caho Or ame! bups ah se ceafroya 7 Se Wa 7 ge / on core re Vocercé a. St curd tate masa A Sawe #0 penpense tur. bern! $e nie odnd premente DLeerearife a Snearvorere yo ompreslunt. Eprureta Se apes 7 maging & Incercat astfe/ Fae aislan inde agent so fre de mem ,/ar fortg Ss se apie la fart tate. ( De arma preercérh’ prareda 3¢ 1a rape 77 aa. bucdh gy Se 0 neta foto momen dul paper. Repsfentg (a Fncorv8Rre esk gle Cu 0,235 A?Mri chira betenuteu' — tropes 9% mierofy surat Shruchro befenulu’ este aloo Whe tn bet eharenre - mobercca , ogreqat! , syarafayg a Sparare in ef Vodeiceg “es olcPhile” to Be 4olatere a Gorerrtalur” obabt al gonu hl ce aiment - aclaesudle peepacarg behorulea" ~nysyau/ bin (porka find a ageptule!) Hel ar si! rpstenta mar mare ke bekin > préhu SE = prieze/ neh # » amental Aoeda este 3 cef “mas puternit Lo pure? yeaere chime 7 ales Belen! es un mokria| nesmogen, chr gn ma’ multe fate s” ohia mar’ mul tomporeay bs propel ee diferck- Belonul excectat esreck 3 angeapit ak un mokrial wepskat la vaghef Ss hight apehet- Behn! nue ek un makaal we Retrnul are rep shofe la Inkndere , c35ckaye adica® Se fisuccage - Poretacg betonules’ Kpsdat inghef , epohet wpetat: ) dexay sperit & ement 10% 3) Raper? apd ament ¢ oe 0,45% 3) Folosviee Cimen tena bu ep'sknda mar Ja indnde 4) Folesing adibinlde mn pringja! antenen! acer cen Klue poreg darks 3! Care FatreraS pert! egai lari! 5) Gppactars goark bund? @ beborulea’ , pokjar suprafege! bedonu hur’,Permeobillake bebonute' - acesta Che un makrial raveréperes tu oud Aun oe pa capiler’ 3 2b. ae gel ¥ microfsun’ Apa areulara® in beton prin por’ capileri’ § prea mitre frsun’. Gs c&4 dimensivava porter a Aa Regskn4s fa cam une athe medi de (6 6 ixcertdr,",Co oe or ee Carae ¢eristehe materia ta lar’ Petrus ek 0 pirated” arhifivol® pohyete® prin ntéeirea — urmd rahe’ ameske: ~ tant co jrarte ochog ~ egregat ee parte fnerte® nape pent aidralercg — eimentutiy! ~ meg eg og segate ler . Beteru! pentru tenstructi ark » agrtsh se pyare un, dar cu ement portland! ts adaes Sau Omemtul porthnd saw uniter ave rep skafd mal mo geed+ beter! pskat, alr eck mai’ stumps . Broth se care Se /mpur agrgak fer se fra? la carackrstivchk fic caractenshty’ meconce 30 imi ae impurl lef: Apa bund pertra Seton ah ape potable. Adloesante sunt rrocluse Seeurcare Sax: marria/e naturale care Sunt puse Ja betan , care face mar’ econonece ecluedno! casts! 31 madlified? prgprred® fhe , @/ mal ublgat adoos esk cepusg Se termocen: Be aeseu! gullet prin arckereg toms ush brill , Feber rm kemocentrala” (cu leare qo Stare pulbere, Jineh , Supe speesiec*) Pryparane Selanuler' se face In makin core Say betinres prin ameskearg compo nen fr ler, Le preparawa — bedonu/ui! se folosese codg@rit oo agegak. “fale! 0-6 mm | O-20mm | 0-31 | 0-417) Ay O-#/ mm Turnang se face In eafrare .tista mokr'alely pecesace pertra construc cement ope 2 beh, re fier lok) osx sedratirg dia Psy noase (bag) eSiarie/' Cig d Sify pentru uspneng Se or Tar ( gerngi lar Pgh cw soln! sov rrésfilide® Cor aimiAhe var 2 Ls din km fereSdr® Sip Arm open favas,/ puch farming? fatands gre o& tafe ne calip> perrtra fail s' gresie emg Pibstiren echuctat ge sen acl» Sdime phase ablar/ (plo) terearelt’ (nisia Loorte fin tart ciment) pass ST Berm eu echun’ che tocmColeuhe! necesaruhe! fe mebentrle Functebie Lung) mea total a pere h ler bermiso/ = Cyr 249 em” DAT 4 2.50% 34,3274 270 4 OSH O95 1270 thor * OSF¢ + O45 = 24,727 ym . Reber fe BN DE om 24S A ya? * ORE F125 + 3.AT A2NF O60 #060 4165-0 TMNT ALBS ¢ SFO H (00% Lod 078 LOO #1, 56 > 31267, é4/ 4449-m 245 44,30 #24/ #24) F298? Pe Lest 2,25 42,98 44,56 PUP ALATA L0F 9 h05 F160% 440 2 SHO +290 = 5449m ) g “todo! pent = 94, 4¥ mM, | Volarmul Joka of _dendofia’ | Vnsebe =: Vo Lrarker "74 = 31,26 250 +1450 =123,45. md], alicedietnccee Crysoahe — betorule’ : ~ eh3P felon Cohis . ] Ee a | ] | J i J | ] ] ]-vasare Ty ~Me > 30,5 ~Gle = obs a> 18570 m> @ - valearea aerulu! celus = 9% B= We en> Le aoe jn ve eat Yolo = bag rl * eae ao C72 21 2S AG Jn? / C= ebb cimen Cy aatae Ys peteten ag = 1s peck (a IES 4 a ye oo > ee eS a t \ 4 4m bhp. 28S Ky (a? alnent 23,58 oe Yr? emerrt X= 23, 46 t2E5 = 6, 6b/ by Gg / 3 ener ) 5 aim 2 (61th Jw ed |Necesarul o& agregat 1890 Lan? egg + La bebn ---- Ke 23,459 m? belin ~--~ rover 43,3 %G Ja? agigat y pecssorul fe ofa 4 drm behon ~---- pest lon? ope ays mrbedn ---- Bm? pe 4337 aps Br 23,555. se = 4 may 7 02 = gmm > agregat o-% lurba ne Jomedace Fegsen' he oa | [9 gy [we pelt mar g 1g >Y Ag ey \# ad oe [6 te Pa bee bee~ a5 shify? Volum sho? keh SOLS HOIS IY SSD 20, 553551 hh. Vs 0,33 x25 38, 375 3 Ame hire ~ 4 tere ob fer peotru frecare shi} eu dlometre/ fe 6 Namie fola! oe Care 25" = 100 buE4 L585) Volo Fare fier Ve 100 (3:15 9 900 48,50) = 100 11,38 =e Ga ctesupa vl ¥ o fensheler Langi mea peeshel- 54 a cess Cor. bernr'so/ 2,50 4490 40,90 79,3m Parker 2,504 0.92 ¢ 18024, 804 1,50 £1.55 60 60k E 40,904 1,807 060% 1, ¢+,£0 atl, $57.ey 150 4 50 41486 F098 $8,490 6080 086 40,904 L60F Q6OF 0,90 40,90 FUEO4N, =/6,%. Vids = 39,55 77. Volum bebor pervs aaa V= 39:55 ¥F 0 30Y 420 = 2 3430? Volum gring’ 7 ete v= Lop hy + Vsdilpl! = b,5xF 42,37 10, 96727 Dray eae ees 2 Aargat O-$6 mm Bm Csrba grorulome te ea? Limite Trecen’ Yo 02 | 1 13 | #146 Jot 4! may 8 | ie | ad] 45 |Get | # | loo mia |i | é [13 |oe [38 [Fleeey 150 4 450 £480 4098 40,90 “660 00€ 40,904 260% QEOCF 0,90 40,90 KU FO4", =/6,%. Kolof = 29-IF 77. Vilum belon perrtre gerrg = 39:55 F 0 30¥ 420 = 2 343%? Vale G70 + EGY v= Lop coy + Yskeip! = 2, 57F 42,347 40, 3523 Dass eis 362,57 ~¥ Agregar O-$e m2, Om Csrba grorulome te ao Limite Trecen' %o on {1 |e | F [6 jar) HH may | 8 [ie | 38 [45 [ee | # [000 mia [i | @ [13 oe | ag | oF eeBe a Cmpeghia bedarhe! - chs ber Cafas & = 20 am? o svabaua acerele’ ocher f : 3xG A = dpe aad Se s OS i Ge C= _@ = HE = 380d m? ae Q50 7 ” ag = al toce-( 2% a 8S seo) ) = 2xfn00 - 320 )= 22 G0 =1yy 41 oto 2 4 2 feb ~~. 3%0 &B/ m> amen? 20,43 mek ~-. % Ky Lord clerk X> 23,53 K 3x0 = HS, 59% Lm? omen? . 7 4 saP Zehir ~—- -- 6813 4G [mm 2 gat $3 onrdedn ~~~ y “4g Ja agregat. I> RES MIE = 334.3 K4 agregar.+ IPbelo ~-- — 1950 lm? gpd 80,43 m>bedia ~~ -~ at fon? aga £0049 EF = BEE agp / dey 28 =78 = Aaregat o-B4 mar 4 dv 6a poole ca ig re [Ten eee a | Limida o2\/ | |*# 146 mar to [40 | 60| 9 | Go _|to0 Finn | 3 [rol 4s [er | # [as | a im)Tt ZT Wolof > 1% #8 712, % 420,35 = 52, 79 Volumul une’ cSramip! V 20,12 %@, 065 X 0,05 V = 0,000 29 77° Nomdr recor oe cdl ry ore eee ee pete ecko on: wale DFG 600039 = FUPEI Bee lesion oS 04 GP Fuca 1,69 + 5g60ff = 56,435 CCD: Vpered je hr reek ely Vode mri Uotal cdatimin’ pet = wine hee pecesar ole cdr mip porte jn ka err. Numa'r perch Vole (Vedemicle 18,8 800035 = F657 Becekh". Yoewk efa/’ Vader mitlf 2) 20,35 10,0003 92 SDIKG Such “olol c&cSmin! peater perchi Soba'sa' Pee See + Vola! CecCmiz,' pentru poléce 2/54, $352 SF, GED = WZ ASS Lech.Siprafols aefFsuale a conHtuche Poe 7 S= dx 490% 13,63 > 224,60 mp Velen Ancusel’ Ve 5 v0.01 > 2,86 m?> Yenenrale ~ ¢ park vor i 8 pach” ASjoe ermeat Fo 2F66 3 5 > BT mt var 2Y L746 1° 35> 7030 77/5,9 ¢ OR, Volumul sles Ve 020 1 %50 ¥ 73,62 > 2053 m> Y= 2044 m? 2Y ¥,50X 13,62 >204,3 m4 2% 3 209? PEE STP pam bee Bhan Feay, ten? gsn4 13,45 ) ~1.80l 250-150) - -1, bol 250-150)~ ~o6e(a50- 460)- 4$0(250- 1$0)-1,$0l 250-150) - - 1,50 2,50 9,30 )-450 (2, 50-230) = 41,9-1.98-158~ - 1171.98 - L98- 030 ~0302 32,2% m? Veglo/ = 141, 1 Volum pereA’ ja tener New,’ 30/ Useniso’ ~ [15,90 +2,20)-(0.40 210) Jef {e,$0 -2,20)- - fo,90 -220)]=(10,29- 468 )¢ (10,v0~1, #5 )2 = 89+ O83 H1%, Hm? Rede Yoarke > Woo 4 LAT # WAS +Llas0 ¢4,80)-lso -2,z0)f 4 + 8,00 £1.20 + O65 = 200 D,ITAINS 4.2,9572004 11.20 4065 = 72,2? ela Vesey = 405 £2, 3a 4 2,ast/(350 +2%0 Ne fo *Ailo )fe +[h.6o 2,70) ~ (260: srel]ef B.10 42,%0)-(ago 2 te Tz ~ 430 =4,05 12, 224 LIS A4I¥F 3,06 1060*0,30 = 20,35 >Pere hy” ps Cerereres Volume! pore lor exchen'tet! [Bemisel ; V clmisol = 94,90 41%, 64 )* 220 281,48 m> Porter Vrorden > al x50 4 1355) ~4f0 (2,80 ~1,40/~1¢0l 2,40 -1,50/ - 960 (2, €0-060)-480 (3,80~140) ~ 2.9042,¢0- 1 -1,80 (2,80 -1,0)- 250 (2,€0-230) = 44,9 - 2.5 3 2, 58 - 132 ~ 1,52 -1 26 - 158- 1IS= 1, 990eer ree eas I © pre de pita ~ cuoere ab © erpieie cn PVC. - care ab orale pits - cuosre gi © inveltoere tiga ~ cuore rosu SATADA PUNCIPALA so. N00 ; Louwrt p+ | pe, NR. Peery SC] FatAna [PAS o LAF leeneapara ha© pret de para - cuore ab @ temper da PVC. ~ cuore ab @) pret desire ~ cdosre gi @ itor lige cdoere rosy FATADA POSTERIGARA seq: Ao x — DUNE PH | op, EATADA ee EE pees etd oee Ka ro IE LeQ pte pire csare ob) tie do PG. - ares Q tr depita- cdore gi C4) nat tg - edo ow FA TAbA LATER A DRVGAPTA) SOCET Tre)pee) @ sr sta cows eh) sete dP. ob pr sida char gt CO) vere th - oe es EATADA LA TERA (stad : ae SCH EA0O PR, eal fee —.c| ra, eS is fant LATSRALE tesSc 4250 [+22 EATADA LATERALE ( pegaprs {Be TESA (Deena)ATADA SEWND SEA Se4i 50 —s (POSTERAGARSE ) +260| | ) a ee | ‘ ~ACCES-AUTO_ PLA PARTER SC, 4 250 Se =20,00 MP, Sees So = GSenr, SAR ano Pere] BR. | wr, | BEVGE : Pecreccar | sc Play RAG | isareacy Mig) PATER. 4) Rost. sagwl 634 [s] 2735 I S| are 484 6,34 4 tb eexes) By PLAN EUNBATI] sc 4:50 SESE SE SE AHO -——__ 1 GARLT ATO RR Pr. | $ el BENPE: {4 fescue se. | Falk fee | faeces Tt:s) Fann_lerais) (7a) BETON Bo 20 Bause (Smet ricTes PeNAOT Commo senTea ey ECUUNE TRANSVERSALA so.4:50Luerare practica nr.1 Materiale granulare: -Forma granulelor- Forma granulelor se determina pe 15 granule la care se masoara 3 dimensiuni notate cu a, b sic. a>b>c. Forma granulei rezulta din urmatoarele conditii: bla >= 0.66 Cla >=0.33 Daca sunt indeplinite ambele rapoarte, granula are forma rotunjita, daca este indeplinit doar primul raport, granula are forma plata, iar daca este indeplinit doar al 2-lea raport, atunci granula are forma alungita. In cazul in care nici un raport nu este indeplinit, granula are forma neconforma 16 [0.59 [038 | Alungita 163 [6.76 | 0.59 | Rotunjita_} 12.5 | 0.52 | 0.30 [Neconforma | [16 [0.68 | 0.49 | Rotunjita 16_| 0.54 | 0.45 Alungita | 13.5 [0.74 [037 | Rotunjita_| 14,7 | 0.76 | 0.43 | Rotunjita 17.8 | 0.74 [0.53 | Roiunjits_| 86 | 0.61 | 0.29 | Neconforma it | 0.60 [0.39 Alungita 9.5 | 0.61 | 0.30 | Neconforma 118 1054 [038 | Alungita | 16 [062 [0.62 | Alungita_| 13 [047 10.47 | Alungita 10 1039 [039 | Romunjita |i -Materiale unitare- Pe esantioane si probe de materiale sa se determine -densitaiea aparenta: pa=nVVa -umiditatea ~absorbtia de apa (se introduce in apa 7 zile-se caiculeaza cantitatea de apa absorbita) -porozitatea aparenta -compactitatee -permeabilitatea [ Material c Vv NM TPs | Constructii We a i 70 [68 67 318 341 1.07 Polistirenexpandat [5 {5 198 | 245 3 [0.012 | Palcar cristalin 10 | 10 06 60 jis7 ‘(2.61 | Panou sandvis 2.3 [10 i 161 28 [0.173 ‘Tavan fals 45 | 15 (295 _{6ai 160 024 | | Mortar plastic 1 a 74 16 256 (308 Mortar plastic 2 [4 {4 16 256 «| 369 [Vata de celuioza 14/95 35 «(465 154 | Mortar de cimenti {7155 7 269 425 Material compozit din [36 94 1 90 128 | ciment Rigips i /10 12 132 102 0.77 | Mortar de ciment2 | 10] 10 2 200 278 | 1.39 | Gear securizat 15.4] 85 06 785 | 194 247 Geam cu sarma 94 [148 [06 /a34 235 2.81 Marmara 5 is T [225/63 116 Gresie 15/15 1 225 314 2.28 Faiania 15/15 06 135 294 2.17 Burete roflex yas as 1 225 3 0.02 Mortar din nisip T (7 7 343 587 L71PROPRIETATHLE BITUMULU] SROPRIETATHLE BITUMULU] Tema luc Fe probe de bitum pregatite pentru analize se cere si se determine urmatoarele roprietati ale bitumului: Penetratia Punctual de inmuiere inel si bila Punctual de rupere Fraass Ductibilitatea vivy Determinarea Aparatura > Penetrometru Richardson prevaz ‘manuald si decuplare automata, compus 4 © Sroement metallic prevazut cu 3 suruburi si o niveld mic&, rotunda, cu ajutorul Cirora aparatul este adus in pozitie orizoniala, Pe postament este montat un support, prevazust la Partea inferioara cu un disc ce se pools roti 5! De care se ageazai baia cu produsul supus determinarii. Pe suportul 2 se afl tua brat prin care se trece o tij& verticala la al cami capat inferior se fixeazé un ac special Sipe tid se mai adauga o greutate de 50 de grame {i impreuna cu acul si greutatea adaugaté canttrese Ia un loc 100 + 0,25 grame, Tija se poate deplasa liber in sens vertical Deplasarea in jos se face prin prin apaeacy 3,2 COntragreutitii addugete. Accasté deplasare Poate fi declansaté i oprita fon cu are, cu cuplare si decuplare manuaia sau eu cuplare dispozitiv cu cadran divizat in zecimi de mm 5! previzut cu un ac indicator. Masina Verticalé a tijei poate fi transmis& acului indicator Prin eremalierea cu care se continu tija Prnctrafie este din ofel inoxodabil, de forma cilindrict, are diametrul de O2mm $i lungimea totala de 50,8 0.1mm, La une din capete, acul este terminat intr-un con cu inaltimea de circa 6,35mm si un unghi de 8°40°...9%40" si al carui virf nt retezat asa incat formeaza o suprafafa circulard cu diamet a) de 0,14..0,16mm, Acul este calit si slefuit, > Baia de apa sau ultratermostat, cu o capacitate de minim 10 litti cu placa erforeti, pentru asezarea probei. > Capsula pentru determinarea Penetrafiei confectionati din metal sau sticla ‘ermorezistentt, de forma cilindrica, cu fund plat avena urmiitoarele dimensiuni: > diametrul 55 2mm, + inaltimea 35 2mm, > Termometra gradat de la 0 la 100°C, cu diviziuni de 0,5°C. > Cronometru,> Vas metalic. * _Sitdicu fesatura de sarma nr. 071 STAS 1077-67, > Cristalizator. in vas metalic curat si perfect nuiere, in functie de valoarea °C. Produsul se trece apoi prin sita intr.un vas metalic, se teincdlzeste pe baia deaer in aceleasi conditii. incaizirea se continua amestecand usor far produce bule de aer, pana cand nu se mai obserre formare de spuma sau degajare de bule fa suprafata lichidului Proba astfei pregatité se toara in capsula.pmtru determinarea penetrafiei pand la marginea superioara, Proba se lasi s se riceasca timp de o ort, feritt de praf si de curenjii de aer, sEmperatura camerei, Dupa aceea capsula se introduce in baie de apa, pe placa perfora sau in ultratermostat astfel incat indltimea stratilyi deasupra bitumului, sa fie constant minim 100mm. ‘Temperatura bai rebuie si fie de 25 + 0,5°C, iar iimpul de sedeze minim o or8. Mod de Iona Capsula eu proba de analizat se introduce intra cristaizator umplut cu apa, care in prealabil a fost tinut in baia de ‘apa la 25 + 0,5°C. Inaltimea stratului de ap deasupra nivelului bitumului trebuie sa fie de minim 10mm, iar temperatura apei de 25 + 0,5°C. Se Cre nuStalizatorul pe discul penetrometruluisise aduce varful act na la suprafata bitumului, potrivind pozifia exacta cu ajutorul duble imagini a acului penetrometrului. Dupa 5 secunde se opreste pitrunderea acuhui prin lasarea libera a butonului aelimorne tml. Se citeste indicagia de pe cadran, care reprezinta enetratia in zecimi de milimetri. Se fac cel putin 3 peneiratii la proba de analizat, la cel putin 10mm distanja ce “apsulei, Dupa fiecare patrundere, cristalizatorul cu proba Ce in baie, in timp ce acul este scos si curajat de urmele de bitum, Hia varfului cu 0 carpi moale imbibaté in benzina si poi cu o carpa Diferente admise j Diferentele intre rezultatele a trei determinari paralele, nu trebuie s& fie mai mari decat cele indicate in tabel: Waloarea penetrajicl: Diferenta admis intre determinanl, zecimide mm max zecimide mm dela0 la25 dela 26 la 150 de la 151 ta 200 dela 201 la 300 anRezultatul determindrii: 122 grade penetrometrice Determinarea punctului de inmuiere Metoda inel si bila Aparature > — Aparat tip, format din: * vas de sticla folosit ca baie; "suport compus din 3 tije verticale pe care sunt fixate orizontal 2 placi paraiele si anume: © placa de alama cu 3 orificii @ 19,2mm pentra esezarea inelelor gi un orificiu @ 6mm pentra termometru; placa de alama pe care cad bilele: * capac meialie; © inele de alama lustruite: * bile de ojel slefuite, cu masa de 3,4: © carlige de sustinere; * capsuldi metalicd sau de protelan; * fermometru cu mercur cu intérvalul de mésura 0...200°C, ou diviziunui de 0,5°C. 558 Materiale > Placa metalica lustruita; > Sita cu esitur’ de sarma 071 STAS 1077-67; > — Gliverina; % _ Dexirini lichida sau amestec de gliceriné cu dextrind 1.3 +1 vol: > Poité de tigarete, Preg&tirea determ: Proba de bitum supusi incercdrii, de cirea S0g, se topeste incet, pe baia de aer in capsul8 la © temperaturd cu 70...100°C mai ridicatt decat a punctului de inmuiere, presupus. Se amesteca apoi cu atentie timp de 15 minute cu ajutorul termometrului, evitand ‘ntroducerea acrului in masa bitumului, dup care se trece prin sitf cu fesaturd de sana Bitumul astfel pregatit se toaré in dova inele, inedlzite in prealabil la aceeasi Se GILT cu a bitumului si asezate dupa inedlzie pe o placé metalic’ acoperita ou un strat subjire de dextrind lichida, pentru a evita aderarea produsului Pentru acoperirez pldcii’ metalice se poate folosi si un amestee de glicerind eu dextrind sau foita de tigarete imbibata cu glicerina, La punerea bitumului in inele trebuie evitata formarea buleleor de cer, Inelele cuLucrarea practica nr.3 -Proprietatile tehnice ale cimentului PORTLAND- Tema lucrarii pe probe medii de ciment ~se determina urmatoarele proprietati -finetea de macinare ~apa necesara pentru pasta de consistente normala aceputul si sfarsitul prizei -marea cimentului etea de macinare- ~se stabileste prin cernerea pe sita cu ochiuri de 0.09 mm Mod de hur “se canteresc 100g ciment si se ceme 20 de minute pe sita ~dupa cele 20 de minute se face proba cemerii ~se cemme timp de un minut deasupra unei foi de culoare alba daca in acest interval au trecut mai mult de 0.1%(grame), cernerea mu este incheiata, daca au trecut mai mult de 0,1 grame se cerne inca 10 minute, iar dupa 10 minute se face iar proba ~cand se incheie cernerea se cantareste restul; cimentul Portland trebuie sa aiba restul la cernere <10-12% ~Apa necesara pentru pasta de consistenta normala- pasta este de consistenta standard in care sonda tetmayer patrunde intre 33- 35% Mod de lucra : -se aseaza sonda pe suportul aparatului, se aseaza o placa de sticla, se Jasa tija aparatului astfe! incat sonda tetmayer sa atinga placa de sticla, s¢ aranjeaza scara gradate astfel incat 0 sa fie in dreptul reperului -placa de sticla si inelul de ebonite se ung cu ulei mineral “prepararea pastet: se cantaresc 300g ciment si se masoara o cantitate de apa intre 69-90mm.-cimentul se pune in mojar, se adauga apa si se amesteca energic 3 minute, dupa amestecare se pune pasta in inelul de ebonite, se netezeste suprafata si se aseaza pe suportul aparatului -sonda se aduce la nivelul paste si se lasa sa cada liber -dupa 30 de secunde se blocheaza tija aparatului si se citesie patrunderea -Inceputul si sfarsitul de priza- -se determina pe pasta de consistenta normala, aparatul se pregateste in nod asemanator, dar in locul sondei tetmayer se pine un ac -proba se pune in aparat, se aduce acul Ja nivelul pastei si se lasa sa cada in proba ~inceputul de priza este atunci cand acul nu -priza se incheie cand acul nu mai intra deloc in proba -incercarile se fac din 15 in 15 minute + ~in acest interval proba se acopera cu o placa de sticla sai strabate proba in intregime -Marea cimentului- determina rezistenta la compresiune a cimentului, ea reprezinta rezistenta Ja 28 zile de fa prepararea probelor numite epruvete. -epruvetele sunt prismatice cu dimensiuni 40x40x160mm si sunt confectionate din mortar plastic -compozitia mortarului plastic: -ciment 450g -nisip cuartos poligranular 1L35@g — PAS 1: -se prepara mortarul plastic PAS 2: -se confectioneaza epruvetele PAS 3: -epruvetele se incearca la compresiune si incovoiereLUCRAREA PRACTICA NR3 Denumirea Iuer: PROPRIETATILE TEHNICE ALE CIMENTULUI PORTLAND Analize si inceredri: ~ apa de amestecare pentru pasta de consistent normala - priza - constanfa de volum - finejea de macinare ~ rezistenfa la compresiune (marca cimentului) Finetea de macinare Finetea de macinare prin metoda cernerii Se ia o proba de ciment de 100g. Se cerne manual pe sita cu ochiuri de 0,09 mm timp de 20 minute sau pe sita vibratoare 10 minute Dupa cemere se face proba de incheiere. Cernerea se incheie daca la cemere timp de 1 minut peo coala de hartie nu trece prin sita mai mult de 0,1% din material (aprox. 0,1 g) PREGATIREA PROBEI PENTRU [NCERCARI $I VERIFICAREA STARIL DE CONSERVARE Proba de ciment luati conform STAS 8133-88, destinata incercarilor fizice, se reduce prin metoda sferturilor STAS 1850-82 la circa 5 kg, se céntareste in intregime prin sita cu fesitura de sérma del mm STAS 1077-87. Cernerea prin aceasta sita se face in seopul indepartarii eventualetor impuritaji, Daca riman pe sitd granule aglomerate, acestea se sfirima intre degete, se trec prin siti si se adaugi la partea cernuta. Granulele aglomerate, formate din ciment alterat, care nu se pot sfirdma intre degete, se separa gi se cdntitresc. Cantitatea de ciment alterat se calculeaza cu formula: % Ciment alterat = my /m 100 ‘in care ‘m - masa probei de ciment, in grame; my- masa cimentului alterat, in grame.Om de consisten(a normala 3.1 Apa de amestecare pentru pas Aparatura «2s metalic de forma tronconicd cu diametrul mie de 120 mm, diametrul mare de 165 mm, inaljimea de 140 mm si grosimea peretelui de 2..3 mm sau plact metalicn neporoasi cu dimensiunile de 400 x 400 mm sau capsuld metalicd in forma de calatd sferied on diametrul de 400 mm, indltimea de 100 mm $t grosimea de 2...3 mm. OBSERVATIE - Dimensiunile vasului, placii si capsulei metalice sunt informative. - Spatula sau mistrie. ~ Cilindri de sticls, gradajl, de 100 em? gi 250 em? ~ Malaxor cu paleta si amestec fortat STAS 227/6-86, ~ Aparat Vicat (fig. 1) compus dintr-un stativ vertical in cure culiseaz o bard metalicd (/), de forma cilindried, prevazuta la partea superioara cu un dise (4) pe care se poate aseza o greutate aditionala, iar la partea inferioara cu un locas cilindric in care se poate fixa cu ajutorul unui surub (5) sonda Tetmayer (fig. 2) sau acul Vicat (fi: 3). Un surub de strangere fixeaza bara la iniimea dorita, Bara este previzut eu un indicator (2) Pentru determinarea pozitiei fatd de o scald (3) cu diviziuni milimetrice, fixata reglabil de stativ cu ajutorul a doug suruburi OBSERVATIE - Lungimea tijei de fixare a sondei, indicata in fig. 2 este informativa. Ea va fi astfe] aleasd ca masa sondei s& fie in limita toleranfelor de masa din tabel Sonda Tetmayer, respectiv acul Vieat trebuie si fie executate din ofel si si nu prezinte eformar; suprafetele lor trebuie st fe polizate (nu se admitenichelarea sau seen ea), Ararat poate fi folosit fie cu sonda Tetmayer, fie eu acul Vieat, Partea elisants a aparatului trebuie s aiba, in ambele cazuri, masa de 300 + 2g; in cazul folositi aculuit View diferenja de snaci, Se Compenseazd prin adaugarea unei grewtatiadisionale, La uncle tipuri de aparate, acul si sonda se compenseazii reciproc. Masele pieselor componente ale aparatului Vieat sunt date in tabel, atit pentru aparatele eu Srewtate adifonala (varianta 1), edt si pentru aparatele la care acul Vieat si sonda Tetmayer se compenseazii reciproc (varianta IN), Denumitea piesei Masa, subansamblul glisant fird sonda sau ae Varlanta |] 265 #2 Varianta 2 sonda Tetmayer Varianta 1 [35 41 Varianta2_} 27,5 £0,5, acul Vicat Varianta 1 )7,5 £0,5 Varianta 2 | 7,5 greutatea adijionala 27,5 20,5 zai din Inel tronconic in care se introduce pasta de consistenf4 normala, se conteetion ‘materiale impermeabile Ia apa si care nu reactioneaza cu cimentul Tnelul se agaza pe o placa dle stickMod de tueru inainte de inceperea incercatii se verified daca bara aparatului Vicat aluneca usor in jos si dacd indicatorul aparatului este 1a zero, in momentul cdnd sonda atinge placa de sticld pe care este agezat inelul. Dac pozitia indicatorului nu corespunde cu diviziunea zero, se tuce corectia, deplasand scala. Pentru prepararea pastei de ciment se introduce inijial in vasul de amestec al malaxorului cu paleta si amestec fortat, sters in prewlabil cu o carp umeda, o cantitate de apd masurata, de 115...150 cm’, Dupa tumarea apei se adauga 500 g ciment si se pune in functiune malaxorul, cu vitezd redusi. Amestecarea se efectueaza timp de 2 min cu vitezi redust iar dupa aceea, timp de 1 min, cu vitezéi mare. Dupa terminarea amesteedrii, se umple repede inelul asezat pe placa de stick, cu pasté de ciment, Atit inelul, cat gi placa vor fi in prealabil unse usor cu ulei mineral Pasta se indeasa prin lovituri ugoare in inel si se netezeste fifa superioara a pastei cu un cuit Se asaza placa cu inelul pe postamentul aparatuluti Vieat, prevazut cu sonda Tetmayer, Se asd in jos bara (/) cu sonda Tetmayer parti la suprafata pastei de ciment si apoi se Iasi s& cada liber spre a putea piitrunde in pasté prin propria sa yreutate; operatia trebuie si nu fie intrerupra, : Timpul de la terminarea amestecarii pastei si pind se lasa si cads liber sonda Tetmayer trebuie si fie de max, 30 s. Dupa 30 s de la eliberarea sondei se observa, pe scara gradatd a aparatului, la ce distanfa de placa de sticla s-a oprit; daci sonda s-a oprit ine diviziunile 5...7 mm, consistenfa Pastei este consideratd normala. Daca sonda patrunde in past la mai mult de 7 mm sau la mai pulin de 5 mm de placa de sticla, incercarea se repeti variind cantitatea de apa de amestecare, pind cénd pasta ajunge la consistenta consideraté normali. OBSERVATIE - Fiecare incercare cu sonda Tetmayer se efectueazi pe o nou’ cantitate de pastd.Apa folosita pentru objinerea pustei de ciment de consitenfa normal se calculeazd cu formula: % Apa de amestec pentru consistenta normals = (p/m) #100 in care V volumul apei folosite pentru prepararea pastei de ciment de consistent normal in centimetri cubi; p densitatea apei, considerata egal cu I g/m’; m masa cimentului luat pentru deferminare, in grame. OBSERVATIE -Pasta de ciment se poate prepara si manual procediindu-se astfal: se cdntdrese 300 g ciment, se introduc in vasul metalic sau se asaz pe placa metalic& neporvas’, se adaugl 0 cantitate masuratd de apa si se amestecd energic timp dle S min. Cantitatea de apa cu care se prepard inijial pasta de ciment se recomanda sa fie cuprinsd intre 70...90 cm’, in caz de litigiu, prepararea pastei de ciment se face numai mecanic. BULETIN DE INCERCARE in buletinul de incercare se vor mentiona cel putin urmétoarele: ~ date pentru identificarea probei (Lelul cimentului, producatoral, locul de recoltare ete.); ~ modul de ambalare a probei; + starea de conservare (procentul de ciment alterat); + caracteristica determinanta; metoda de determinate $i numdrul standardului de metoda; - rezultatele obfinute (valorile individuale si media);EEE, | ~ detalii de tucru neprevizute in standarde, alte termene de incercure, event aparute in cursul determinari, susceptibile de a influenia rezultatul acesteia Determinarea timpului de py Se misoard intervalele de timp scurse de ta inceputul preparirii pastel de ciment de comistenfa normala (momentul de introducere a apei) pind in momentul in care acul nu mai Ardbate complet pasta ci se opreste [a distanfa de 2 mm de placa de stcla (ineeputul prize) si pand in momentul cand aeul patrunde in pasta pe o adincime de max. 1 mm (sférgitul prized) Aparatura ~ Aparat Vicat cu ae si inel tronconic conform STAS 227/1-86. - Plci de stiela, Mod de lucru Se agaz4 pe postamentul aparatului Vicat, prin intermediul unei plici de sticla, inehul Tonconic umplut cu past de ciment de consistenfa normala gi se acoperdi cu o alt placa de sticlé, Prepararea pastei cle ciment si umplerea inelului tronconic se fac conform STAS 1-86, inainte de incercare se controleazi daca tija aparatului Vicat coboarti liber gi daca atunci acul atinge placa de sticla, indicatorul este la pozitia zero a scalei gradate, Daca pozifia indicatorului nu Corespunde cu diviziunea zero, se face corec! ia, deplasand scala, Pin 15 in 15 min, se indeparteaza placa de sticld de deasupra gi se last aeul incet in jos pan la suprafafa pastei de ciment si apoi este lasat si patrunda liber in pasta de ciment prin propria sa greutate coboare liber. Incerearea se face de fiecare dati in puncte diferite de Ia suprafata pastei. Se noteaza intervalul de timp de la inceputul prepardrii pastei (momentul de introducere a apei), pind edind acul ras met strébate pasta pe intreaga inaltime a inelului, oprindu-se la o distanja de 2. mm de placa. Acest moment este considerat inceputul prizei, Pentru determinarea sfirsitului prizei, incervarea se face in acelasl mod, din jumatate in jumalate de ord, dar pe fafa opusd. Se noteazit intervalul de timp de la inceputul prepararii pastei and ednd acul Vicat patrunde mai pujin de 1 mm in pasta de ciment. Acest moment este eonsideue sfargitul prizei and OBSERVATIE - Se admite folosirea aparatelor Vicat, automate, cu conditia veriticdti acestora pentru obfinerea acelorasi rezultate 3.3 Determinarea constangei de volum 3.3.a, METODA PE TURTE I metodei Princip; Se verified constanfa de volum pe turte din pasté de ciment de consistenga normal dupa pastrare 24 h in cutia de aer umed gi fierbere in apa 3 h. Aparatura - Cutie cu aer umed confectionaté din tabla zineaté sau galvanizata, Pe fundul ei este un strat de apa, deasupra cireia este un gritar de lemn, pe care se agazA turtele ve trebuie pastrate in aerss umed, Capacul cutiei este captugit cu un strat de pasta si se inchide elang pentru a nu permite evaporarea ape. ~_ Vas pentru fierberea turtelor, prevzut cu capac si avand in interior un gritar de sirmA, pe care se agazi turtele. Distanta intre gratar si fundul vasului trebuie s4 fie de min. 20 mm. ~ Placa de sticla pastratd cu laturile de circa 120 mm. ~ Lingurd de laborator. Mod de lucru Din pasta de consisten{é normala preparatd conform STAS 227/1-86 se iau dout portiuni a Cate 100...120 g si fiecare se asaza pe cite o piacd de sticld, in prealabil uns& usor cu ulei mineral Cu ajutorul lingurii se da pastei o forma rotunjit’, iar prin izbiti usoare cu mana se dé o forma Jagita de turti, cu diametrul de 100...120 mm. Placile cu turtele de ciment se introduc imediat in, cutia cu aer u intareascd 24 h, la 20 42°C $i umiditate relativa de min. 90 %. Dupa intirice, turtele se desfac cu grija de pe plicile de sticld, se agaza cu fefele plane in sus pe gratarul de sérma care se introduce in vasul pentru fierberea turtelor, in care sea turnat apa rece (la temperatura camerei). : Vasul se acoper’ cu capacul si se incilzeste in aga fel ca fierberea si inceapa dupa circa 30 min de inedlzire, Se continua fierberea timp de 3 h, Cantitatea de apa din vas se va potrivi astfel ca turtele s& rman, in fot timpul fierberil, sub apa, find interzis sf se adauige apa in vas in acest timp, Dupa incetarea fierberii se las turtele sa se raceased in vas pana la temperatura camerei, apoi Se scot din apa si se examineaza imediat pentru a se veritica daca suprafata plana inferivara prezinta Curbare spre margini sau la mijlocul turtelor, sau dacii prezinta fisuri caracteristice fenomenului de umflare sau contractie Incovoielile gi cripaturile aparute de la margine ciitre centru ¢: umflare, Crapaturile ce apar la suprafaja turtei Riri a atinge marginile arata fenomenul de contractie med unde sunt Kisate sa se jacterizeaz’i fenomenul de Exprimarea rezultatelor Constanta de volum a cimentului se considera bund daca turtele mu prezint& incovoieri sau crapituri caracteristice fenomenului de um‘lare. In cazul in care upare fenomenul de contracfie, constanja de volum a cimentului incereat se considera buna dar se menfioneazai in buletinul de incercare Daca rezultatul incercarii araté cd cimentul este necorespunzator din punct de vedere al constantei de volum, se face 0 nou determinare din aceeasi proba de ciment, dupa ce aceasta se {asa sa stea trei zile rispdndita intr-un strat de circa 30 mm grosime, neacoperit, la tem \peratura de 20+4 C 5i umiditate relativa a aerului de 50...70 %. In buletinal de incercare se trece rezuiltatul celor doud determinari 3.3.). METODA CUINEL CU ACE LE CHAI Pi incipiul metodei Se verificd constanja de volum prin masurarea variajiei dintre varlurile acelor inelului Le Chatélier umplut cu past de consistent normal, dupa pastrare 24h in api gi fictbere 3 h Aparaturi Inel cu ace Le Chatélier de forma unui cilindru sectionat pe o diametrul de 30 mm, confectionat din alama de 0,5 mm grosime. Pe fieca reneratoare cu inalfimea gi ire parte a tdieturii estefixat ete un ac indivator, cu varful ascufit. Alama din care este confectionat inelul trebuie si aiba o asemenca elasticitate inedt fixdindu-se intt-o menghind mica, acul superior al inelului, in pozitie orizontald, edt mai aproape de inel gi atiménd de acul inferior, cit mai aproape de inel, o greutate cu masa de 300 g, extremititile acelor sa se departeze intre ele cu 15...20 mm. in stare de repaus, marginile tdicturii inelului trebuie sa fie in contact. + Placi de sticla + Inel de cauciue, brajara de alama sau ata ~ Greutate cu masa de 100 g ~ Bazin de pastrare a epruvetelor ~ Vas pentru fierberea epruvetelor conform pet. 2.2 Mod de lueru Se verificd elasticitatea inelului cu la pet. 3.2, dupa care acesta se asazti pe o placa de sticla, Acele se fixeazai intre ele cu inelul de cauciuc sau cu brijara sfrma de alama sau cu ata aga fel inedt 8 nu se deschida in timpul umplerii si a pastrarii in bazin, Se prepard o past de consistenta normal conform STAS 227/1-86 cu care se umple inelul, se niveleazd suprafata si se acoperd cu o placi de sticl, pe care se ayazii yreutatea cu masa de 100 v Inelul astfel pregatit se introduce in bazinul cu apa la temperatura de 20 + 2 C unde se lasé 24h spre a se intari. Dupa trecerea acestui timp se scoate inelul din apa, se indepdrteaza plicile de sticl& si inelul de prindere a acelor si se misoara distanja dintre varful acelor (ct). Se introduce apoi inelul intr-un vas cu apa rece gi se fierbe in aceleasi condifii ca si la metoda pe turte, Dupa fierbere si ricire, se mésoard imediat distanja dintre varfil acelor (ds) Exprimarea rezultatelor Distanta d dintre varfurile acelor Le Chatélier, exprimata in milimetri, reprezintd constanja de volum a cimentului si se calculeaza eu formula: d=d,* dy (mm). incare 4) distanja dintte varfurile acelor Le Chatélier imediat dupa indepirtarea inelului de in milimeti; Gh distana dintre varfurile acelor Le Chatélier imediat dupa fierbere si rdcire in milimetri Ca rezultat se considera media a doud determinari executate simultan cu doud inele. Daca rezultatele inceredrii arata c& cimentul este necorespunztor din punct de vedere al constanjei de volum, se face o noua determinare din aceeasi proba de ciment, dupa ce aceasta se las sti stea wei zile rdspandita intr-un strat de circa 50 mm grosime, neacoperit la temperatura de 20 +4 C si umiditate relativa a aerului de 50...70 C. in buletinul de incercare se trece rezultatul celor doud determinari prindere,eT LUCRAREA PRACTICA NR, LUCRAREA PRACTICA NR Determinarea rezistenfelor meeanice EPRUVETE, Forma, dimensiunile si numérul epruvetelor Epruvetele vor avea forma prismaticg eu dimensiunile 40 x 40 x 160 mn, Pentru fiecare termen de incercare la incovoiere sunt necesare (rei epruyete prismatice iar Pentru incercarea Ia compresiune sase jumataui de prisma rezultate dupa incercarea la incovoiere. Aparaturs ; Cilindru gradat de sticla, de 250 cm? Cronometru (cdind se utilizeaza aparatura neautomata) Tipare casetd de trei prisme de 40 x 40 x 160 mm, conform STAS 2320-79, cw rama Prelungitoare. Dimensiunile interioare ale tiparelor vor fi conform tabelului 1 OBSERVATIE - Dimensiunile tiparelor se verifica eel Putin de doug ori pe an si in caz de litigiu, Consemnnin- du-se rezultatele in registrul de laborator a in cazul cand se constata abateri peste limitele admise, tiparele se inlocuiese. Tabelul | lat | Dimensiuni, la confectionarea Dimensiuni limita, cea tiparelor uzurii Hee io 2) ee C ai a 02 40 + 0,2 EF [180067 Malaxor planetar cu amestee fortat,cti urmatoarele prt prine pale: iatanl malaxorului (sau vasul de amestec), contectionat dint un material dur si rezistent la bine Fane de preferinta ofel inoxidabil, avand capacitatea de circa S000 emt Vasul trebuie sa fie bine fixat pe sasiul aparatului sisi se poatt misea tn sus si in jos in asa fel inet si se poata incdrea si desedrea usor; ~ paleta malaxorului, confecjionata dintr-un material anticoroziv, de exemplu ofel inoxidabil Sau bron, Forma paletei va urmai conturul interior al vasului g va area constructie cu ax central malar te aetionaté de un motor electric intr-o miseare planetara fe jurul axului vasului malaxorului i in acelagi timp int-o migeare de rotate in jural Propriului ax, cele doud miscari find in sens invers Distanta dintre paleta si vas este de 2..5 mm OBSERWATIE - Se recomandii ca malaxoarele s8 fie previzute cu dispozitive de introducere anisipului in timp de 30 +5 5, Masa de oe semiautomaté, pentru compactarea epruvetelor, cu urmatoarele parti componente: ~ dispozitiv de lucru al mesei de soc (placa) Previizut cu doua dispozitive de prindere fixate Gu Piulige hexagonale si cu repere de ghidare a tiparelor,astfel ea eeman Compartimentului central sd se alle pe axul vertical al mesei de soc: Time La2ette, cu 0 cama confectionara din ofel dur sau cementa, cu inslhimea de vadere de 15+0,1 mm. Limita de uzura este 15 + 0,5 mm;—- ~ dispozitiv dle oprire automata dupa 60 socuri aplicate intr-un interval de 55,..62 s Prin construcfie rebuie asigurat ca ansamblul placa (inclusiv acul vertical), ipat gol sirama Prelungitoare si aibsi 0 masa de 20-4 | ke Cutie de pastrare in aer umed, conform STAS 227/3-86. OBSERVATIE - Abaterile limité, pentru cotele flrs toleranfe indicate pe desene, sunt conform STAS 2300-95 executie mijlocie. Materiale - Ulei mineral + Plastilina + Vaselind consistent (sau amestee format din trei parti parafina si o parte cotofon iu). Nisip normal poligranular, STAS 7727-§ ~ Apa potabild, STAS 790-84, Confectionarea epruvetelor Pentru confecjionarea a trei epruvete sunt necesare: 450 g ciment, 1350 g nisip normal Poligranular STAS 7727-85 (150 g clin fractiunea foarte figa 0,08..0,16 mm, 300 & din fractiunea find 0,16...0,50 mm, 450 g din fra iunea mijlocie 0,50...1,00 mm, 450 g din fractiunea grosiera 1.2 mm) si 225 em’ apa (proportia in masa ciment nisip = 1:3, raport apa/eiment (A/C) = 0,5), Pentru prepararea mortarului se introduc succesiv in vasul de amestee al mallanor ului, aflat in Pozitia de repaus, apa si cimentul, se aduce vasul de amestec in povitia de luere si se pornegte malaxorul cu vitezd redusi, amestecindu-se cimentul cu apa timp de 30 s, dupai care, fra a se opri ‘malaxorul se introduce amestecul celor patru fraetiuni de nisip intr-un interval e340 Sc In cazul utilizarii nisipului poligranular pe sorturi, fractiunile de nisip se introduc succesiv, in ordinea: fractiunea foarte find, find, mijlocie si grosiera Se trece apoi la viteza mare, lisdindu-se malaxorul si funcfioneze cu aceasta vitezaitimp de 30 $, dupa care se opreste. In timpul acestei opriri, care dureaz& in total 1 min 31 30s, in primele 15 5 se foie QPeralia de curdtire a mortarului aderet la pereti Vasului de amestec si iutroduceren ha la Tandul vasului cu ajutorul unei baghete de lemn cu rondeld de cauciue Ia capa, sau cu o lama neialicd flexibili, dupa care se acopers vasul cu eapacul. Capacul vasulu se sevate ra ultimele 5 s ale timpului de repaus, dupa care se reia malaxarea timp de | min, cu vitera mare Timpul ‘otal in care se executé operajia de preparare a. mortaralai hecesar_ pentru confectionarea a trei epruvete este de 4 min + 5 s, Tiparele pentru epruvete trebuie puistrate in camera de lucru cel Putin 12 h inainte de folosire, Ghainte de folosire, tiparcle se ung usor in interior cu ulei mineral, se astupa cu plastilina cventualele orificl de fixare a reperelor pentru contracie, iar rosturile exterioure se cetanseaza cu un pan iee de wei parti parafind si 0 parte colofoniu sau cu vaseling consistent Se conte rect cain Posiia de repaus placa mesei de soc sa fie orizontal, iar tiparul se fixeazd astlel ea anu epruvetelor Sa fie perpendicular pe direcyia axului de rotafie al came’ in fiecare din cele trei Compartimente ale tiparului gol, fixat pe masa de soe gi prevazut cu rama Prelungitoare, se introduc edte 320 g mortar, luat din vasul de amestee al malavovalet Acest Free tant Ge mortar este nivelat eu 0 spatulé prin dowd migeasi inainte $i inapoi, enecutate ty Jungul Uiparului, apoi se pune in funetiune masa de soe $i se efectuenzd compactarea primului strat, prin aplicarea a 60 de socuri imr-un interval de timp de 55..62 s. dupd care meat ae 3oe se opreste automat. Se introduce in tipar mortarul necesar pentru cel de-ul doilea strat, in cantitayi si conditii Similare ca la primul strat, dupa eare se pune in functiune masa de s0¢ si se face 0 a doua compactare in condifii identice cu cea de la primul stratcate tiparul de pe masa de soo, se agaz& alent pe masa de lueru, se inlaturd rama prelungitoare prin ridicare verticala gi se niveleaza epruvetele cu jutorul unei rigle metalice plate, care este deplasata inclinat, printr-o migeare de ferdstrau tn lungul tiparului Pastrarea epruvetelor Dupa confectionare, tiparete conjinand epruvetele se introduc in cutiile de pastrare in aer umed la temperatura de 20 + 2 C si umiditatea relativa de min. 90%, unde se tin 24 h, dupa care se decofreaza. OBSERVATIE - Epruvetele decofrate se céntarese cu precizie de | g si se determina densitatea aparenta care serveste drept contol al modului de confectionare a epruvetelor. Epruvetele se marcheaza pe faja superioard (de tymmare), dup care se introduc in bazinele cu apa potabild la temperatura de 20 + 2 C si se pastreazit in continuare, pénd in momentul incerctirii, Pozitia epruvetelor in bazine este aceeasi ca in momentul confeclionari, ele find asezate la distanga de L...3 mm unele de altele, pentru a fi inconjurate de api pe toate Letele. Apa din bazine trebuie schimbatd la fiecave 15 zite. Pregittirea epruvetelor pentru determi Scoaterea epruvetelor din bazine se face cu 10...15 min inainte de efectuarea incerearii, in cazul in care nu se poate asigura respectarea acestui interval epruvetele trebuie duse de la bazinul de Pastrare la aparatele de incercat, in vase cu apa. Dupa scoaterea din api epruvetele se ster cu 0 carpi umedi gi se introduc in aparatul de incercat la incovoiere Pentru epruvetele care se incearca la 48 h trebuie si se urméreasca gi respectarea conditiei ca incercarea si se efectueze la 48 + 30 min, pregatirea epruyetelor ficdndu-se ca la alineatul precedent, 3.4.1 Determinarea rezistentei la incovoiere Principiul metodei Se determina rezistenfa la incovoiere pe prisme de 40 x 40 x 160 mm, confectionate din ciment si nisip poligranular si pastrate in apa, dupa intarire, pana la varsta ciind se incearca. Aparatura, Aparal de fncercare, cu precizia de masurare a fortei de + 1%, care sf asigure: ~ cresterea forfei in mod constant cu 50 5 Nis; = reglarea distanjei dintre reazeme la 100 0,1 mm Reazemele trebuie s& siba duritatea de 40...45 HRC, iar forma lor si fie in aga tel incat Contactul dintre ele gi epruvete sa fie liniar, Mod de lueru Epruvetele se asazd in dispozitivul de fixare asttel ca inetrearea de rupere si se aplice perpendicular pe directia de turnare, la mijlocul epruvetei Se ereste forja, constant, pand la rupere gi se noteaza forta maximaa leul Rezistenja de rupere la incovoiere (R}), se caleuleazé eu formula R=3P 1/24 MPa in care P Forfa maxima de rupere, in newtoni ' distanga dintre cele doug reazeme, in milimetri: 4 latura sectiunii prismei, in milimetri Rezultatul este media aritmetica a determinarilor efectuate pe trei epruvete, Daca unul din Teaultatele partale se abate cu mai mult de + 10% faja de valoarea medic: aoceney og elimina din calcul. fn cazul in care doud din rezultate « determinarea trebuie repetata pe alte epruvete abateri mai. mari de 10% fui de vatoarea medie. 3.4.2. Determinarea rezistentei Principiut metodei Se determina rezistenta la compresiune pe jumitatile de prisme objinute de Ja incercarea la incovoiere, prin intermediul a doua placi metalice speciale. aturit Ap: ~ Presi cu forta maxima de 250 kN, care permite creslerea uniforma a forjei cu 2400 + $00 Nis, cu precizarea cd viteza de crestere a fortei si se oat regla astfel ca timpul de rupere a unei epruvete la compresiune sa fie de min. 10s, incdrcarea de tupere la compresiune trebuie sa fie citita cu precizia de + 1%, Fresele trebuie si fie prevazute cu dispozitiv sferic, pentru transmiterea unilorma si centried a incatcacilor asupra epruvetei care se incearcd. Pe platanul inferior al presei vor fi gravate semne Pentru centrarea epruvetelor. OBSERVATIE - Se admite ca laboratoarele care au in funcjiune in prezent prese cu forfa maxima de 300 KN si 600 KN sa le foloseasc’, cu obligafia ca incerearea sa He efectuata pe scirile cu forja maxima de 250 kN ous plici metalice, confectionate din ofelinoxidabil dur (cu duritate minim de 60 HRC), cu © Suprafafa plana slefuité le 40 x 40 + 0,1 mm si grosimea de min. 10 mm. Pe fefele laterale ale plicilor vor fi marcate limitele suprafejei de incereare Mod de lueru Epruvetele se inceared la compresiune folosind vele dowd plici metalice. Incercarea la Gompresiuine se face imediat dupé incercarea la incovoiere, pe cele save Jumatai de prisma objinute dupa ruperea epruvetelor, Fiecare jumatate de prisma se asazi intte placile metalice, Perpendicular, pe direcjia de ‘urare, astfél ca supralejele placilor s8 se ageze complet pe felele Interale netede ate epruvetei Cele doud placi marcheaz& suprafata de incercare la compresiune (1600 mm’) si vor fi asezate, asifel ca centrul suprafejei de incercat i coincidt cu centvul supratetel platanului inferior al presei Se aplica inedrcarea de compresiune, cu viteza specifieatd la punctul anterior, pina la ruperea epruvetei= ro Caleul Reaistenta la compresiune (R,) se calculeazai eu formula: R=PIA (MPa) in care P forga maxima de rupere, in newton A aria suprafeei de incercare a jumatajii de prisma, in milimetri patray Rezultatul este media aritmeticd a celor sase rezultate parfiale ale de cele sase jumatatl de prisma. in cazul cand unul sau doud rezultate partiale se abat cu mai mult de + 10% faya de valoarea medie, acestea se elimind din caleulul mediei Dact mai mult de doud rezultate au abateri mai mari de = 10% fay de valoarea medie, determinarea se repet pe alte epruvete ermindrilor efectuate pe WWLUCRAREA 5. MATERIALELE GEOSINTETICE, 5.1 ELEMENTE INTRODUCTIVE. CLASIFICARI. Gecsteteete sunt materiale obnute cin poner, cu © larg ulzare Tn Werle de construct, in general, sin ‘ele go terasamente 9 fitrere-rena n special, Debutu uta acestor materiale in consttucti s-9produs in anal den Propietile materalolor geosinetce, avanajle pe cae acesiea le au, ah comparaje cu maleialele sacice, o- au dat o larga aplcabiltate in ucra de “terasamente le consolidaride taluze, maluri digur baraje de pamant; + rena) + Mraiesiftrage- dena); + infrasiructuri de drumuri gi piste + dopozite de degeuriindustrale gi menajere Pringpalee evntaje ale geosintetceor faa de materlee clasice (malta granuare, ben, fru beton etc.), sunt urmatoarele: ; 1. Inlocuiese mari volume gi mase de materiale clasice. la performante egele: 2. adue importante ecanomii de materiale 5i energie ; 3. uniformitatea proprietaior garantate, pe intresga suprafalé a acestora 4 reduc impactuliucrétlor de construct asupramediului ambiant; « 5: sunt usor de pus in opera, cu tehnologi simple, costut gl mnopere reduse, far ule speciale 6. pot puse sub sarcind imediat dupa instalare; 7. pretul lor de cost este comperabi cu celal materialelorclasice Dintre dezavantaelo materalelor geosintetce se pot aminti {hu Pot Indepln| decal rlul constustv pen care au fest concepule,sotctate sau inercat, Puténd fi ugor deteriorate, datorta structui specializate: in Gaz contrar 2 sunt materiale subprl, cu masa redus in general si sensible la contactul cu materialele clasice (rete si dure), 3. sunt, cel mai adesea, sensibile la radiatile ultraviciete; 4 sunt mal expuse fenomenuiui de imbairénire decat materalele clasice (In conformtate cu cercetéirle flablitatea materialelor GS este de aproximativ 100 de ani) Materialul de bazé pentru realizarea geosintticelor il constiule polimeri, sau pentru diversifcarea caracteristictor "Proprietor, din polimeraditivat cu diversi componenf. Principal polimerifolosit pentru objinerea GS, sunt * polistilena (PE) dejoas, medie si nalta densitate (HOPE); + polipropitena (PP); + poliesterul (PS); + poliamida (PA); * polictorura de vinil (PVC), Tinand seama de cea mai importanté funcjiune ce poate fi in Sategori leplinit&, geosinteticele se clasificd in urmatoarele * Gectextie (GT), care au crept principela functiune fitrarea gi Grenajul;pentru folosinte speciale existd si GT diodegradabile, deci cu durata de viata limitata: ‘Geomembranele (GM), care prin principala lor proprietate pot asigura o etangare avansata; Geogrilele (GG) georetelele (GR), utlizate cu prioritate pentru aimare $i consolidare (ranforsare);ome . care pot Indeplini una sau mai multe functiuni find in consecinta, combina Intre primele trel Ly rere tare Amploarea utiizari si consacrarea uliizérii acestor materiale pe plan mondial, a determinat nomenciaturizarea lor in grupe de standarde. ms paragrafele urmatoare se prezinta caractenstile $I domenile de utlizare ele celor pau tipurl de GS mentionate anterior i 5.2 TIPURI DE GEOSINTETICE } 3 Geotextilele (GT) sunt materiale textile permeabile realizate din polipropilena sau poliesteri gi mai rar din pollamica $|polipropilena. Sunt prezentate sub forma de paturi sau straturi textile simple si rezistente cu grosim de pana las ‘om, lajimi de | = (3/6/10) m si lungimi mari. in consecinta sunt livrate in baloturi, ‘ stParasen ORENAREA Wee r - ‘ Ls Hebi. cs: 1 J Co : rorecrie PERE ABILIZARE tee . wale rmaterialelor H - FIULTRARE, yh. ot . ee beg! 5 + Materia prima (PP, PES) in procesul de fabricate este prelucratd, sub forma de. + flamente (fre continui oblinute prin extinderea directa a polimerului adus prin topie sau dizolvare in stare de fuid \ascos, urmata de solidficare prin racie in ze) folosite independent pentru fabricarea geotextlelor netesute: “fore, obfinute din tierea flamentelor la lungimi de (40. 100) mm si ciametre © = (19...30) um; sunt folosite pentru Producerea GT nefesute sau pentru realizarea firelor prin flare (Loarcere); + fire, objinute prin asocierea flamentelor sau prelucrarea fibrelor; af! grosimi = (10.20) um, Asocierea fllamentelor pentru obtinerea fielor (fir muttiflamentar) se fac prin résucire, iar frele se obtin din fore 1 Prin flare; caracteristicile flamentelor, fibrelor g frelor sunt finefea si rezistenta la solictari mecanice, Clasificarea geotextilelor, se face dupa mai multe criterii Dupa criteriul modului de fabricatie Dupa criterul text (tipu texttuli t -clasice; ~ nefesute; = speciale: ~fesute; ' ~compuse = tricotur ~ speciale si compuse. i Oupa tipul elementelor constituente: + produse reslizate din fibre: continue (filamente),-lalabatabaadalals (ea - talate (pentru cele netesute); * produse realizate din fire ~ monofilamentare, - multilamentare, = flat, ~ fibrlate (speciice pentru fesatur,tricotur,plase etc); “ procuse realzate din fli sau pléc, specice pentru geotextile speciale si compuse; Dupé natura polimeruiu: * Produse realizate dintr-un amestec de polimer sinttic; * Produse realizaie dintr-un amestec de polimeri sintetic si natural Dupa provenienta materiei prime: * materiale ta prima intrebuinfare; + materiale recuperabile si refolosite. Dupa eriteriul tehnologiei de fabricate: * tehnologii textile pentru grupa GT clasice sio parte din cele speciale s) compuse; * ate libur de tehnologi pentru o parte din GT speciale si compuse. Dupa eriteriul functionalitati + filrante, drenante, de separajie; a + de protectie, de ranforsare (consolidare); “ite functi ca, functia entierozionala, de suport, container, sau de glisare. Paca un geotextl indeplineste mai multe funcfluni, incadrarea| tni-o anumita grupa se face in raport cu cea Principalai (cu mentionarea si a functiunilor secundare), Dura criteriu! durabiltati: (durata de viat@/biodegrabiltatea) * Produse cu durabiltate mare, adica toate geotextile sintetice): * Produse cu durabiltate limiteta, aici incadrandu-se toate geotextiele realizate in amestec din polimeri sintetici $i naturali Caractersticile de identicare (proprietaie) ale gectextlelor Stabilte prin normele de standardizate, se referd la: 1) caracteristicile fizice: + masa unitara (p); * Qrosime (6 pentru GT livate in balot si @ pentru fireftibre; * volumul unitar ¢y); + finete; + lungimee (pentru fire si fibre) 2) caracteristicile mecanice: * compresibilitate si suplete; + rezistenfa la intindere; + rezistenta la sfasiere initiala: + rezistenta la impact; * rezistenta la puansonare; + rezistenta la plesnire: + rezistenta la frecare;a * rezistenta la smulgere: ” *rezistenta cuséturi “4 3) caracteristicile hidraulice: * trensmisivitatea (KD/KT): 4) caracteristicle de anduranta * Slungirea sub sarcina (fluajul); 74 * oboseala textilelor; pee * colmatarea; 5) caracteristicle reteritoare la degradarea GT: | * degradarea la temperatura; * degredarea biologica; * degradarea produsa de razele solare: a + Imbatranire, 2 de separare (Ine state cu functuni dente) de Protectie (pe state cu texte sau dunt diterte), de ea fiind diversiicate in mai multe * Variante, conforme cerinjelor specifice domeniuiu de apicabilitate), sunt urmétoarole : GERMANIA - secutex, trratix, depoter, titer kg |. warzener banviles, monofelt ‘ SUA «Miler x, monotiter, poly-fiter, mira, nicolou; ANGLIA — - terram, typar, parawels, Seolute,lotrac, greentix, tonser MAT; OLANDA - stabiienka, colbond, armaler, enkamat; ITALIA —lerbond, eurogrimp pA, itaimat } Din aceleasi motive, si in Romania, Producia de geotextie este foarte dversfcata Cele mai reprezentative dintre “Acestea sunt Mati (Py, D, PM, M, V, 5-3), Terasin, Madritex, Netesin, Macrfor. (PE) confera aplicabiliate practic’ ca elements Constructive de etangare. In consecinta Principalele proprietati ale GM sunt urmatoarele ‘ * etanseitate practic absoluta: "Se Pet aplica pe orice forme de supratete "TSZsten{d chimica rdicata fata de aciz si baze * rezistenfe mecenice mari "M288 specifica redusa (ms = 0.75.5, kg/m 3J 1 Suit oncare din politlend de inalta densitate sub formé de foli, cu grosimi 5 (0,50, 5,00) mm, latin | 10.0) m s!ungiml eat mai mari L= (100...200) m. In consecinf, sunt lvrate, ca 51 GT, In baloturi rulate Constructiv, principalete tipuri de geomembrane sunt utmatoarele 1. GM'HDPE clasice (HDPE - poletilena de inalta densitate), care au ca Principalé calitate, etanseitatea ridica {Ce 100 de or mal rdicata decdt cea oferita de fla realizata din poiclerura de vinl) 2 GM-HDPE cu rugeztate (pe una cin fele sau pe ambele); sunt concepute pentru marirea aderentei foliei GM p ‘aluzele protejate; prezenta rugozitil permite métirea unghiulul (c pe Saluzului protejat de 1a valori a, = 20°... 26° (pentru cazul folie lise “Ia aa = 30°..36°, 51 In consecin(a, realizarea diminuarit supratete necesare de protejat si a volumului de terasamente 3. GM-HDPE, cu strat & Conductiv electric, astfel ‘ncepute incat imediat dupa yy instalare (punere in tucrare), s& permit mae 44 eee depistarea eventualelor zone cu defectiuni (perforati sau fpir : =i, impertecte intre fol), deci a Zonelor de intrerupere a etanseitati (monitorizarea calitatii lucrari; aceasta calitate este conferita de Fig.2.6. GM ou strat electroconduatv GM @ unui strat electric conductiy __|_S#Peeu peu depistarea detector iar depistarea defectuluieste ‘ealizala cu ajtorul unui dispoziv simplude utlizat si rapid in objinerea rezullatetor (viteza de testare V= 500 m*ih); 4 GM-HOPE cu strat reflectorizant, reaizata din doua statu, unul inferior Propriu-zis evident de culoare neagra si Celslalt deasupra de culoare alba pentru reflectarea rezelor solare; se realizeara astfel 0 diminuare a supraincalziri ) ridicats; + mare suplete si flexibilitate * masa redusa (adeseori « 1 kgim?): *Necorodabile, inerte chimic si microbiologic; “foarte rezistente la eforturi de intindere si tasari neunifornhe Toate aceste proprietati (calita) le recomanda ca clemente filtant-drenante si de suport. antierozional ‘vidimensionet 6 Fig. 10.9 Tipuri ce geogrte Indiferent de tipul lor, GO au urmatoarele caracteristic! * suprafata golurior este foarte mare prin comparatie cu cea a nervurilor in noduri grosimile sunt de 2-3 ori ‘mai mari in nervuri rezistenfele . transversale sunt superioare celor longitudinale; * preiau forfa de intindere din Pamant prin intermediul forjelor de frecare dintre retea si pamant, efect la care se mai adauga inclestarea Mecanicd generata intre acestea, evident de —incercanle de Compresiune. Datorité _-masei specifice reduse punerea in opera a . Nu sunt sensibile la granulele mai maria Sunt oopMUAe win poweuei® aiyene ] a) cu structura plana din; — «fol de PE gtanate sau fll stanate si supuse apo! uni extensi plane lao temperatura controlat (etre) | fe ce PE termosudete (plese ) eu structura spatial (tridimensionala), reaizate prin termosudura frelor de PE (tip SECUMAT- Germania sau = NSAR MAT Anglia). Sunt Ivrate (comercializate) ca gi GT, GM sau GG In baloturirulate (roluri) cu latins | = (1.6.6.0) T5i lungimi L = (30...100) m, functie de tipul (structura) acestora, ~ Geocompozitele (GG) sunt geosintetice cu larg8 aplcatiltate tn mai toate domenile eonstructilor. In fept wocompozitele sunt realizate din diverse combinati intre materialele anterior prezentate, si in consecinia Imbing sroprietay) si functiuni ale acestora, Sunt produse sub forma unor sandvisur’structun de GS, Indepinind functiun mmasate sau extinse, in raport cu cele ale materialelor din alcatuire. Principalele tipuri de geocompozite sunt urmatoarele: compozite gectexti cu miez de materiale profiate drenante; sunt utiizate pentru imbunsiatirea calitaior fitrant- + drenante, a rupe barlera capilaré in pamant deasupra geotextiulul $a asigura circulatia apei in planul drenului 2) compozite geotextle - geomembrane; sunt utlizate pentru @ mari frecarile dintre geomembrane $i stratul suport sau cel de acoperire (varianta a GM cu rugozitate), pentru a proteja geomembrana de la degradari mecanice, pentru irenaj si sub bariera de etangare sau asigurarea protectie fata de subpresiunt 3) compozite geomembrane - georefele; sunt utlizate penttu marrea frecérii $i rezistenfei elementului de etangare (varianta a GM cu rugozitate), 4) compozite geotextile - geogrile; sunt utiizate pentru armarea asfaltuui +5) compozite cu miez de material plastic puternic drenant, de Upul uncr tubur sau alveote, acoperite pe ambele fete cu geotexti se objine astfel un stat filru - dren cu grosime 5 de pand ta 10 cm, rezistent si cu care se pot consolida rapid terenurile mocirioase. Intre cele mal importante tipuri ce geocompozite, importanta conferits de calitile functiunilor indeplinte gi de frecventa utilizar lor in practica constructilor/c@utare pe plata, se numara BENTOFIX-ul, este alcatult din doud straturi de geotextil Intre care se intercaleaza pudra de bentonita; supus * actiuni apet (umectare) acest produs se gonifeaza obfinandu-se un strat (bariera) cu grad foarte rcicat de etangare (Ks 5,10°"" mms) sau foarte scdzut de permeabiltate (< 5.10 * S "), valori caracterstice bentofixului BFG §000 produs de « firma NAUE FASERTECHNIK (Germania); pentru cazul in care se doreste un grad foarte ridicat de siguranta se poste __apela la un geocompoait formal dint-un strat de bentofixalipt une fli de GM; se livreaza In baloturi late (rotur) SECUDRAN-ul este alcatuit din doud straturi de geotextl intre care se amplaseaza o georejea de tip spatial (SECUMAT fig.2.11); se obtine astfel un element drenant extrem de ficient, ugor si suplu; este livrat de asemenea in roluri latimi mar gi lungimi foarte mari TERRAFIX-ul este un element fitrant deosebit de eficient datorita caracteristicilor sale generale si realizat prin intercalarea unui strat de nisip intre doua straturi de GT GEOCELULE-1le, sunt materiale cu structura tridimensionala in forma de fagure, obtinuta prin tehnologie de fabrica, sunt utiizate pentru marirea capacitati portante 2 terenuriior slabe, suprainaljarea corpurilor depozitelor de degeuri (fig.2.15), sau chiar pentru combaterea eroziunii $i fixarea solurilor. BIOSALTELE-le, sunt produse specializate, fabricate din fibre naturale (paie) in amestec cu fibre A= \ sintetice prinse Inte doua grile; au aceeagi aplicabilitate tehnicd cu geocelulele, la care se mai poate adauga et 1€ Gonciuiele svat bern prereastentanninger cerca — domeniul regularizaritor de rauri 7a] LUCRAREA PRACTICA NR. 6 Denumirea lucrari BITUMUL Analize si incercari penetratia Punctul de inmuiere prin metoda inel si bila - determinarea punctului de rupere Fraass - determinarea ductilitatii 6.1 Determinarea penetrati 2. APARATURA a Penetrometru Richardson (fig.1) prevazut cu cuplare si decuplare manuala sau cu cuplare manuala si decuplare automata, compus din : jpostament metalic prevazut cu 3 guruburi (1) gio nivelé mica , rotunda . cu ajutorul carora aparatul este adus in pozitie orizontala Pe postament este montat un suport (2) , prevazut la partea inferioard cu un disc (3) ce se poate roll $I Pe care se aseaza baia cu produsul supus determina Pe suportul (2) se afia un brat (4) prin cats Se trece o tia verticala (6) Ia al cérui capat inferior se fixeaza unr se special (6) fig.1 si fig.2 si pe tia ‘se mai adauga o greutate de 50 grame. Tia Impreuna cu acul gi greutatea adaugati cantaresc la un loc 1000.25 grame. Tija se poate Geplasa liber in sens vertical. Deplasarea in jos se face prin greutetea ei si a contragreutatii adaugate Acul de penetratie (fig.2) este din ofel inoxidabil, de forma cilindrica, are diametrul de 1.00...1.02 intr S| lungimea totala de 5080.) mm. La unul din capete . acul este terminat printr-un con cu inaltimea de circa 6.35 mm si un unghi de 8°40". .o°4o" sial cérui virf este retezat aga incat formeaza o Suprafata circulara cu diametrul de 0.14...0.16 mm, Acul este calit si slefuit Bale de apa sau ultratermostat , cu o capacitate de minimum 10 litri cu placa perforet, pentru asezarea probei, Capsul pentru determinarea penetratiei Confectionata di metal su sticla termorezistenta , de forma cilindrica , cu fund plat avand urmatoarele dimensiuni -diametrul 552 mm , “Inaltimea 3542 mmTermometru gradat de la 0 la 100°C , cu diviziuni de 0.5° c. Cronometru Vas metalic Sita cu fesaturia de sarma nr. 071 STAS 1077-67. Cristalizor. Baie de aer PREGATIREA DETERMINARII imbibata tn benzina si apoi cu o carpa uscata OIFERENTE ADMISE Diferentele intre rezultatele a trei determinari paralele NU trebuie sa fie mai mari decat cele indicate in tabel Valoarea penetratiel , Diferenta admisa intre zecimide mm _| determinari, zecimi de mm max. Dela 0 la25 1 De la 26 la 150 5 De la 151 la 200 10 L De la 207 la 300 156.2 DETERMINAREA PUNCTULUI DE INMUIERE Metoda inel si bila APARATURA Aparat tip 1 conform fig.1 , format din - vas de sticla (1) folosit ca baie ~ Suport compus din 3 tiie verticale (2) pe care sunt fixate orizontal 2 plci paralele si anume __Plaea (3) de alama cu trei orificii » 19.2 mm pentru agezarea inelelor gi un orificiu 6 mm _ pentru termometru ~ placa de alama (4) pe care cad bilele , ~ capac metalic (5) , - inele de alamé lustruite (6) ~ bile de ofel (7) slefuite, cu masa de 3.45...3.55 g - Carlige de sustinere (8) ~ capsula metalic sau de portelan : ~termometru cu mercur cu intervalul de masura 0,..200° C , cu diviziuni de 0.5°C MATERIALE Placa metalica lustruita Sit cu fesatura de sarma 071, STAS 1077-67 Glicerina Dextrina lichida sau amestec de glicerina cu dextrina (1.3 + 1 vol) Foita de tigarete PREGATIREA DETERMINARII Proba de bitum supusa incercarii, de circa 50 g , se topeste Incet , pe baia de aer in capsuld , la co ereheraturé cu 70 .. 100° C mai rdicata decat a punctului de inmuiere , presupus . Se amesteca apo! ou afenttie timp de 15 minute cu ajutorul termometrului , evtand introducerea aerulul in masa bitumulul, 'pd care se trece prin sité cu tesdtura de sarma . Bitumul astfel pregatit se toarna in doua inele incaizite in prealabil la aceeasi temperatura cu a bitumului si agezate dupa incalzire pe o placa metalica acoperita cu un strat subtire de dextrina lichida , penrtu a evita aderarea produsului Pentru acoperirea placii metalice se poate folosi si un amestec de glicerina cu dextrina sau foita de tigarete imbibata cu glicerina La punerea bitumului in inele trebuie evitata formarea bulelor de aer. Inelele cu bitum se las s& Se rceasca la temperatura camerei cel putin 30 de minute. Pentru produsele bituminoase al earor Bunct de inmuiere este mai mic de 26° C, inelele cu bitum trebuie lsate la o temperatura de minimum 8° C mai scazuta decat punctul de inmuiere Dupa race ,excesul de bitum de pe inele se indeparteaza cu o lama de cufitincalzita Observatie : In cazul repetarii determinari, trebuie luaté o noua proba de bitum gio capsula curataoa Daca nu se utilzeaza dispozitivul de centrare (folosit la aparatul tip 2) , in centrul probei de bitum din inel se face o amprenta a bilei , suficienta pentru a se asigura imobilitatea bilei si centrarea ei in inel Se aseazé pe placa (3) a suportului (2) inelele i dispozitivul de centrare ( in cazul folosirii aparatului {tip 2) precum si termometrul . Termometrul se ageaza in aga fel Incat partea inferioard a recervorulua cu mercur sé fie la acelasi nivel cu marginea inferioara a inelului si la distant egala de fiecare din ele . Aparatul astfel pregatit se introduce in baie , in asa fel incat distanta dintre placa inferioara (4) si fundul baii sa fie de (20...30) mm i MODUL DE LUCRU Ss Pentru bitumuri cu punct de inmuiere sub 80° C Se toama in baie apa proaspat distilata cu temperatura de (5+1)° C , astfel ca nivelul apei sa fie cu circa 50 mm peste nivelul inelelor cu bitum iy ‘Se mentine temperatura apei din baie la introduce baia intr-un vas cu gheata ) . Bilele racite in prealabil la temperatura de (5+ 1)" C se ageaza cu ajutorul unei pensete , in ~ millocul inelelor pe amprenta sau in dispozitivul de centrare , avand grijé ca intre bile gi bitum s8 nu se formeze bule de aer Se Incalzeste apoi baia astfel incat temperatura apei sa creased cu (5405 J" C pe minut ~_noepand de la temperatura de 20° C .Determinairile la care viteza de crestere a temperaturii nu se incadreaza in aceste limite nu se iau in considerate . In timpul incalzirii, baia trebuie ferité de curenti de aer Temperatura la care bila atinge placa inferioara a aparatului se considera punct de inmuiere Punctul de inmuiere trebuie notat pentru fiecare inel * Pentru bitumuri cu punct de inmuiere peste 80° C Determinarea se efectueaza ca la punctul 5.1 cu deosebirea ca in locul ape distilate , in bale se ‘oama glicerina cu temperatura de (32+1)°C , determinarea Incepandu-se de la aceasta temperatura Bilele sunt admise la aceeasi temperatura (32:1)°C , inainte de a fi agezate pe bitumul din inele 1)? C timp de 15 minute (daca e necesar se DIFERENTE ADMISE , Ca rezultat al unei determina se ia media aritmetic’ a punctelor de inmuiere , obtinute in paralel Pe cele doua inele , intre care nu se admite 0 diferent mai mare de 1° C Diferenta maxima admwea intre rezultatele a doua determinari trebuie sa corespunda valorilor din tabel Rezultatele trebuie indicate cu o precizie de 0.5°C Diferente maxime admise , in Punct de inmuiere, °C, intre determinairi efectuate c ‘n acelasi laborator in laboratoare diferite ‘Sub 50 inclusiv al [ 2 [Peste 50 l Zz 4 6.3 Determinarea punctului de rupere Fraass PRINCIPIUL METODEI Metoda consta in indoirea , in condifi determinate , a unei placi de ofel acoperita cu 0 pelicula de bitum , la temperaturi din ce in ce mai scdzute , pana ce apar fisuri pe suprafata peliculei APARATURA , REACTIVI SI MATERIALEAparat conform figurii 1 compus din * ___ dispozitiv de fixare a placufei ( 1) care consta din 2 tuburi concentrice din material rau conducator de caldura Ambele tuburi ale dispozitivului de fixare sunt prevazute la capaitul inferior cu cate o talpa de ofel prinsa rigid de tub conform figurii 2 Tubul interior poate culisa in tubul exterior , modificand asfel distanta dintre talpi ( cursa deplasarii = 3.5 mm) . Deplasarea in sus a tubului interior se obfine prin deplasarea transversala a unui Cul conic pe care se sprijina un stift fixat in capatul superior al tubului interior . Deplasarea conului se obfine prin insurubarea sau degurubarea cozii acestuia intr-o piulifd fixa . Rotirea conului pentru insurubare sau desurubare se face cu ajutorul unei manivele fixate pe axa conului . Conicitatea si pasul filetului se aleg astfel incat tubul interior s& se deplaseze pe o distanta de 35+0.2 mmin decurs de 10...12 secunde , - eprubeta (2) , * __termometru (6) pentru masurarea temperaturii de rupere , de constructie speciala , cu urmatoarele dimensiuni : lungimea de imersiune ....... 250 mm lungimea totala ......... severe, 360,..380 mm diametrul tijei snes, 8.8 £ 0.5 MM + scara gradata cu valoarea diviziunii ... 05°C intervalul de masurare if : - 40... + 30°C tubul termometrului de forma cilindrica cu lungimea ... 15...20 mm vas Dewar (3) , tub (5) de introducere a amestecului de racire , placi elastice din otel inoxidabil ( min. 3 buc&ti ) cu urmatoarele dimensiuni: 41 +05 x 20+02 x 0.15+0.02 mm amestec de racire format din gheata cu sare alcool eter etilic sau acetona si pada carbonicd Se poate folosi si agregat de racire (frigostat) ~ Solvent pentru curditirea placilor de ofel ( de ex. Benzina ) ~ Clorura de calcui sau silicagel ~ Sita cu {esatura de sarma STAS 1077-67 PREGATIREA DETERMINARII Preagatirea probei Se incalzeste proba de bitum cu 80 ... 100° C peste temperatura de inmuiere fara a depasi emperatura de 200° C si se filtreaza prin sita cu esatura de sdrma 071 STAS 1077-67 Placile metalice se spala cu solvent gi se sterg cu 0 carp moale . Prin incovoiere manual se tabileste pe care parte a plécutei se formeaza curbura , Bitumul trebuie aplicat pe partea exterioara a uprafefei curbate a placii metalice . Din proba de bitum pregatita se cantaresc pe fiecare placd 0.4+0.01 g Placile metalice cu bitum se ageaza pe o suprafata incalzité si se Intinde stratul de bitum uniform ¢ toata suprafata placilor Pentru inlaturarea bulelor de aer existente in bitum se trece o flacara mic cu lungimea de § O mm pe suprafaja bitumului,, foarte repede , pentru a evita o supraancalzire locala . Durata totala a cailziri trebuie sa fie de 8 ... 10 minute Placile metalice astfel pregatite se las la temperatura camerei minim 30 minute si maxim 4 ore , iir-un loc ferit de praf [Pregatirea aparatului Spatiul dintre eprubeta (2) i vasul Dewar (3) se umple prin tubul de intrare (4) cu acetona pana la jumatatea indiltimii acestuia Placa metalic pregatita conform pet. 4.1 se monteaza intre talpile dispozitivului de fixare Acesta se introduce in eprubeta dispozitivului de racire Termometrul (6) se introduce apoi in tubul interior al dispozitivului de fixare astfel incat bulbul sa se gaseasca la jumatatea placii metalice {in spatiul dintre eprubeta (2) gi vasul Dewar (3) peste acetona se introduce zapada carbonica , Potrivind cantitatea astfel ca sc4derea temperaturii sa fie de 1° C pe minut MODUL DE LUCRU Se incepe indoirea placii la o temperatura cu circa 10° C mai mare decat temperatura presupus4 pentru punctul de rupere Indoirea si redresarea placii se realizeaza prin rotirea uniforma manivelei inainte si inapoi cu 0 viteza de 0 rotatie pe secunda . Durata procesului de indoire si redresare trebuie s& fie de 25 secunde si sd se repete la \ceputul fiec&rui minut urmator Se citeste temperatura la care apare prima fisura pe pelicula de bitum Se fac cel putin trei determinari DIFERENTE ADMISE o Pentru acelasi operator si acelasi aparat diferenta maxima admisa intre doua determinari este de 1°C Pentru operatori si aparate diferite diferenta maxima admisa intre doua determinari este de 3° C ie MENTIUNI IN BULETINUL DE ANALIZA in buletinul de analiza se vor inscrie urmatoarele mentiuni + datele necesare pentru identificarea produsului , © rezultatul obtinut in °c , © STAS 113-74 6.4 Determinarea ductilitatii Prezentul standard se refera la la metoda de determinare a ductilitati bitumurilor si const in determinarea alungirii maxime pana la rupere , a unei probe de bitum , turnata intr-o forma de constructie speciala gi supusa intinderii , cu o vitezd constanta , la temperatura constanta . Temperaturile la care se face determinarea sunt : +25°C, +15"C si +10" C APARATURA , REACTIVI SI MATERIALE : Ductilometru (fig.1) format dintr-o baie din lemn ,cAptusita tn interior cu material rezistent la coroziune , sau din material plastic . In interiorul baii se afla un cursor care asigura intinderea probei de ‘incercat cu o viteza constant .Deplasarea cursorului se face mecanic sau manualLa unul din capetele bai se gaseste 0 placa prevazuta cu 3 stifturi ce corespund la alte 3 stifturi fixate pe cursor . Tot pe cursor se mai afla un indicator ce se deplaseazé de-a lungul unei rigle gradate in cm , fixaté pe marginea laterala a bai * Baie de aer sau risip. Tesatura de sarma nr. 071 STAS 1077-67 Placa metalica lustruita sau placa de faianta Tale sau dextrina Glicerina Foi de tigara . Matrite din alama conform figurii nr.2 Cutt cu lama dreapta , pentru taierea bitumului Termometru gradat de la 0 la 50° C cu diviziuni de 0.5° C Petrol Benzina PREGATIREA DETERMINARII Inaintea determinaril proba de bitum se incdizeste treptat pe baia de aer sau de nisip pana la o temperatura cu 75 ... 100° C peste punctul de inmuiere (metoda inel gi bilé ) , faré ins a depasi 180° C amestecandu-se continu cu o bagheta pentru eliminarea apei Se filtreaza apoi prin tesatura metalica si se continua incdlzirea si amestecarea pana la Indepartarea completa a bulelor de aer Placa metalica lustruita sau placa de faianta_, precum interiorul partilor laterale ale matritelor Curatate cu benzind sau petrol se ung cu un amestec de talc cu glicerina (1 + 3) . In lipsa taloului se foloseste dextrina , se mai poate folosi $i foita de tigara imbibat8 cu glicerina , care se aplica pe suprafete , cu atentie , fra a forma cute sau bule de aer MODUL DE LUCRU Bitumul pregatit , se toarna in trei matrite , intr-un jet subtire , de la un capat al matritei la celalalt . astfel ca acestea sA se umple mai sus de margine Matritele, aflate afiate pe placa metalic’ sau de faian{a , se lasd s8 se raceasca la temperatura Famerel timp de 30 ... 40 minute , dupa care indeparteaza surplusul de bitum cu ajutorul cutitului fierbinte (operatia de indepartare se executa de la milloc spre marginile matrtei , pe lungimea ei , astfel t bitumul sa umple matrita pana la nivelul marginilor acesteia si suprafata lui sd fie perfect plana ) Matritele cu bitum , fara sa fle scoase de pe plci , se introduc in baia de apa , unde sunt mentinute timp de 1 '/2 ore la temperatura la care se face incercarea. In baie matritele se ageaza pe o Placa perforata , situata la 5 cm de fundul bail, indltimea stratului de apa deasupra bitumului trebuind 88 fie de minimum 10 cm Temperatura baii trebuie sa fie tot timpul egal cu temperatura de incercare +05°C sise mentine adaugand dupa trebuinf& , apa calda sau rece Dupa 1 “Vp ore , matrifele cu bitum se scot din apa gi de pe placi gi se fixeaz’ in ductilometru , cu ajutorul stifturiior de la cursor si de la placa fix . Se scot apoi partile laterale ale matritei . Temperatura apei din ductilometru trebuie sa fie egal cu temperatura de incercare +05° C , iar nivelui apelin baia ductilometrului trebuie s fie cu minimum25 mm deasupra matrifei Se pune in functiune cursorul ductilometrului cu o viteza de 5 cm/ minut +5% din aceasta valoare si se observa intinderea bitumului Lungimea firului de bitum , exprimata in cm , ciité la indicator in momentul ruperi firului, se considera ductibilitatea bitumului .Pentru fiecare proba de incercat se efectueaza trei determinari. Ca rezultat se ia media aritmetica a celor trei determinati paralele Diferenta dintre determinarile paralele nu trebuie s4 depageasca 10% din valoarea medie obtinuta Observatie : La determinarea ductilitati bitumutilor , care au densitate diferita de a apei, Gensitatea relativa a apei din baia aparatului se corecteaza pana la egalitate cu cea a bitumului prin adaugare de clorura de sodiu sau de glicerina pentru marirea densitatii sau de alco! etilic pentru miogorarea densitatiiVarul Verul a fost folosit inca din antichitate ~ Romanii au observat ca daca amesteca varul pur cu cenusa vuleanica recenta, bogata in siliciu si aluminiu, obtin un liant hidraulic foarte bun. In Jurul secolului XVIII se observa ca unele varietati de var mai slabe care provin din calcar impur revista mai bine la intemperii Persoana care a sintetizat aceasta informatie este Louis Vicat care isi de seama ca pentru a rezista mai bine varui trebuie sa contina si o parte de argila- acest var este varul hidraulic. Clasificare Varul ¢ obtinut din calcar din cariere subterane si in primul rand se obtine un var nestins — CaO, care in combinatie cu apa da varul stins - Ca(OH)2. Dupa felul de calcar utilizat, dupa coacere avern doua feluri de var natural : var arian sau gras Cl (Calcium Lime) ce provine dintr-un calcar pur si var hidraulic sau slab NHL (Natural Hydraulic Lime), ce provine dintr-un calcar argilos. Utifizare Varul zerian, stins si nestins, e folosit la noi pentru vopsirea peretilor si pentru dezinfectare. Putini stiu ca varul poate fi folosit si la tencuieli! Varul hidraulic lasa peretii sa respire foarte bine si e ideai pentru tencuirea peretilor de vaiuga sau a locurilor umede cum sunt pivnitele, subsolurile, peretii subterani. Putem chiar sa facem fundatii, pavaj, intr-un cuvant poate fi folosit in toate locurile unde este umiditate sau unde circulatia aeruiui e impiedicata. In plus varul este un bun izolant fonic cat si termic, dar performantele sale pot fi ameliorate emestecand in mortaru! de var bucati de in sau canepa. Tipuri de var: Primul ~varul NHL 2 are cele mai putine calitati hidraulice sie in general folosit pe suporturi usoare cum ar fi peretii de pamant, caramizile de pamant, pietre usoarele si tencuielile cu cenepa - timpul de uscare e de 18 la 24 de ore. Varul 3.5 e cel mai des folosit pentru toate “purile de construct: pavaje, tencuieli. Se intareste in 10 la 12 ore si se poate aplice pe pietre, pamant, carami [6Varul NHL 5 are cele mai multe proprietati hidraulice si se foloseste indeosebi la fabricarea Pavajelor. Timpul sau de intarire e de ia 3 la 5 ore. Foarte important este sa nu curva sa coniendam varul hidraulic NHL cu NHL-Z ce contine ciment si nici cu varul artificiat HL care de fapt este un ciment realizat din deseur inerte macinate. Cand materia prim’ este deosebit de pur’, cénd procesu! de fabricatie este riguros controlat, conduce la obtineres CaO pur, care ia stingere trece in totelitate in Ca(OH), Cand materia primé nu este purd, produsul arderii nu mai poste fi numit oxid de ca 1 ci ‘n care impuritatite de argilé mai mari de 5% pat conduce la obtineres varietatilor de ver, de la var slab, Aceasta se datoreazé legiri oxicului de calciu in impuritaiie argifoase cub forma de combinatii greu hidratabile. Asa cur se poate vedere in variant 4, procentul de args sau cuart flind de 10-30%, Proportia mai mare de CaO legatd in combinatii compiexe cu compusii argilei sau cuarpulul (la ardere), confer’ bulgirilor de var capacitate de a se stinge tu att mai mic, cu edt procentul de impuritati este mai mare. in aceste conditii, Branulele cu continut ridicat de silicati, se sorteaza, Se supun macinarii in mori cu bile si constituie o alt3 varietate de var - varul hidraulie. Cand materia primé are continut redus de impurit3ti argiloase, dar cu procent mare de MgCO;, conduce la obtineres varului magnezian care se poate stinge cu apa dacé este bine ars, ins8 stingerea se face timp indelungat, cu at&t mal lung cu cét continutul de MgO este mai mare. Cand materia prima o constituie dolomitul si dacd procesu! de ardere este riguros controlat Se formeaza verul dolomitic sau dolomita caustic, cu caracteristicl similare cimestalss corzian cu condita ca procentul de impuritati de argild s& fie spre limita superioar§, in caz contrar se obtine un dolomit ars, mort. Varul bulgari nestins rezuitat din calcinare, nu poate fi stocat mult timp Intrucst Teactioneazé cu apa si dioxidul de carbon din atmosferd. Varul bulgari se prelucreazd estfels Lse pacind in mori cu bile, rezulténd var nestins macinas; 2. se supune operafiei de stingere cu apé Narul nestins macinat - a céruifinete de mécinare este foarte important deoarece acesta Se stinge chiar in mortar (deci cu pusin timp inainte de punerea in opera). Se ambsleos in saci de hartie bitumaté, butoaie, containere. Se depozitesz’ maximum 20 de zile (este un produs nestandardizat), Aoe Verul stins pastd - rezulta prin stingerea bulgSrilor de var cu exces de ap (200 - 250% apa Stingerea in past se poate face functie de dot&ri: -menual; = mecanic, Varut stins sub forma de pref {varul H sau hidratat} - se obtine prin stingeres cu cantitate limitat& de apa (60 - 70%), din care o perte se pierde prin eVaporare. Volumul creste de cce. 1,5- 2 ori. Granuiele nestinse se ‘indeparteaza pe cale mecanic: astfel ca varul sé nu contina impuritai si parti nestinse. Acest sortiment se manevreaz mai usor si se dozeaz§ mai exact fat de vacul la realizarea mortareior de zidrie si tancuial’, . é.Se foloseste Mecanismul prizei si intaririi langilor silicatici Dacé am urmari microscopic procesul de ectionare @ apei asupra liantului, em observa urmatoarele faze: 4. in prima faz’: granulele de liant dispersate tn apa se hidrateazé superficial forrmandu-se geluri Ge idrosilicat respectiv de hidroxid de aluriniu 5 fier, iar in apa apar cristale de Ca(OH), side aluminosilicati de calclu hidratatl care produc un inceput de rigidizere a pastel. Acest moment corespunde conventional inceputului de prizi a liantuivi 2. Intr-o altd fazd, pelicula de geluri formaté (care este dublé in raport cu grosimea stratulul de Substanté din care provine}, impiedicd apa s& ajung’ la grar.ulele de iiant rémiase nehidratate; Procesul de hidratare continua pe baza apei absorbite din mantaua de gel, care incepe s4 se saute $1 Se contracta. Vor rezulta crapaturi in mantaua gelicd, deschizand astfel drum apei cdtre granule de ciment nehidratatd. Aceastd faz conduce ia marirea volumulul de geluri ce vor Cupringe in masa lor si formatiunile cristaline si corespunde conventional sférsitului de prizd a liantutui silicatic. Granulele de ciment réman in proportie de 70...85%% nehidretate, Dups uscare simécinare, produsul obtinut are caracteristici liante. 3, Dupa prizd urmeazs perioada de intérire, de iungd durat8 (zeci de ani) sise datoreazé atat uscérii gelurilor prin fenomenul de sorbtie interioard si evapordrii spre exterior a apei in exces, cat si fenomenulul de imbatrénire a gelurilor, adicé de recristalizare a lor, rezultand formatiuni cristaline concrescute cu produsele de hidratare, care de la Inceput s-au separat sub forma de cristale micrascopice.Conditii tehnice la executarea betoanelor hidrotehnice \d proprietatile fizico-mecanice ale agregatelor utilizate Nr Caracteristici Condit _tehnice ‘Observati crt Agregate | Agrecale de de balastiera | _concasare_| 7 | Densitatea aparenta (a Tn cazul betoanelor granulelor de agregat 2300 2300 expuse la inghet- | mare), kg/m®, min dezghet conditia este de minimum 2400 kg/m? 2 | Densitalea in gramada in stare afinata si uscate, 1200 *| 1200 kgim®, min 3 | Porozitatea totala, %, max 5 0 Th cazul betoanelor armate se admite o porozitate totala de maximum 5% 4 Volumul de golur in stare afinate, %, max = nisip 40 : = agregat mare 45 55 S| Rezistenta la strvire, % + in stare naturala (rest pe ciurul @ 10 mm), min 60 60 ~ in stare uscata (trece prin ciurul de @ 3 mm), max 15 * © | Coeficientul de inrnuiere dupa saturare, min 0.80 0,80 7 | Rezistenta la compresiune Tn cazul betoanelor 2 roaii de provenienta, Dubiut expuse la inghet- determinata (pe epruvete marci | dezghet conditia este de cubice sau cilindrice), in : betonului | 2,5 ori marca betonului stare saturata, min | Rezistenta la inghet- dezghet exprimata prin pierderea fata de masa initiata (10 cicluri cu sutfat 10 19 de sodiu), %, max S| Absorbtia de apa, %, max 25 25) 10 | Forma granulelor (de agregat mare): - faportul b/a, min 0,66 0,66 = raportul c/a, min 033 0,33 |‘ehnice privind proprietatile fizico-mecanice ale agregatelor utilizate Cond la executarea betoanelor hidrotehnice Nr Caracteristici Conditii tehnice ‘Observatii rt. Agregaie | Agregate | Be |e balastiera | concasare r Tn eazul betanelor 2300 2300 expuse la inghet- dezghet conditia este de minimum 2400 kg/m? 1 | Densitatea aparenta (a granulelor de agregat mare), kg/m®, min 2 | Densitatea in gramada in stare afinata si uscata, 1200 ‘| 1200 kgim?, min 3 | Porozitatea totala, %, max 5 iG Th cazul betoanelor armate se admite 0 porozitate totala de maximum 5% 4__| Volumul de goluriin stare afinata, %, max: =nisip 40 ~ 2gregat mare 45 55. S| Rezistenta la strivire, % + in stare naturala (rest pe ciurul S 10 mm), min 60 60 + in stare uscata (trece prin ciurul de 3 mm), max © | Coeficientul de inmuiere upa saturare, min 0.80 0,80 7 | Rezistenta ta compresiune Tn eazul betoanelor 2 rocii de provenienta, Dubtul expuse Ia inghet- determinata (pe epruvete marci | dezghet conditia este de cubice sau cilindrice), in - betonului | 2,5 ori marca betonului stare saturata, min | Rezistenta la inghet- dezghet exprimate prin pierderea fata de masa initial (10 cicluri cu sulfat 10 10 de sodiu), %, max 9” | Absorbtia de apa, %, max 2g 25 10 | Forma granulelor (de agregat mare) = raportul b/a, min 0.66 0.66 = raportul c/a, min 0133 0.33 15. :Limitele_maxime de impuritati admise in agregatele pentru betoane hidrotehnice T Limitele maxime de impurlali admise in Nis Usiizatin | Utiizat in betoane betoane Nr | Denumirea impuritati) | hidrotehnice | hidrotennice | Agregat ent | faraconditi | cuconditide | mare de inghet- | inghet- dezghet dezghet 1] Corpuri straine: - resturi animale sau vegetale (bucati de lemn, frunze) | Nu se admit | Nu se admit | Nu se admit = pacurs, ulei Nu se admit_| Nu se admit_| Nu se admit 2 | Pelicule de argila sau at material aderent pe grenulele agregatului care ar putea sa Nuse admit | Nu se admit | Nuse admit ie izoleze de liant 3 Milica, %, max 30 70 = 4_| Carbune, %, max 05 05 = 5” | Humus (colorarea solutiel eu hidroxid de sogiu) Galbene_| _Galbena - | Argiia in bucall, %, max 15 10 Nase admit 7_| Part levigabile*, %, max 3.0) 2.0 1.0 @ | Sulfati sau sulfur = granule cu volum egal sau mai mare de 0,5 em’ Nuse admit | Nuse admit | Nu se admit = granule cu volum mai mic de 0,5 cm*, exprimate in SO, (pentru media incercariler), 40 10 08 %, max 9 | Sarurisolubile, %, max 12 i2 = 10 | Componente reactive cu | Nu se admit fara incercar si verifcari alcalile, in agregat realabile efectuate in condi standardizate (STAS 5440-70), + Nu se admit in betoanele cu adaos de cenusa de termocentrala, * Limitele nu se refera la nisipul provenit din concasarea rocilor calearoaseLimitele maxime de impuritati admise in agregatele pentru betoane hidrotehnice fe —_limitele maxime de impuritali admise in Nisip Utiizatin | Utiizat in betoane betoane Nr | Denumireaimpuritati | hidrotehnice | hidrotehnice | Agregat crt fara condi’ | cuconditiide | mare de inghet- | inghet- dezghet dezghet 7 | Corpuri straine - resturi animale sau vegetale (bucatide —femn, frunze) | Nuse admit | Nu se admit | Nu se admit = pacura, ulei Nu se admit_| Nu se admit_| Nu se admit 2 | Pelicule de argila sau alt material aderent pe granulele agregatului care ar putea sa | Nuse admit | Nuse admit | Nuse admit le izoleze de liant Z_[ Mica, %, max. 30, 70 5 4 | Carbune, %, max. 5 05 = & | Humus (colorarea solutiel cu hidroxid de sodiu) Galbena Galbena 3 &_| Argila in bucat, %, max 15, 1.0 Nu se admit 7_| Parti levigabile*, %, max 30 2.0 1.0 @ | Sulfati sau sulfur ~ granule cu volum egal sau mai mare de 0,5 cm: = granule cu volum mai mic de 0,5 cm’, exprimate in SO, Nu se admit | Nuseadmit | Nu se admit (pentru media incercarilor), 1.0 10 05 %, max. 9 | Saruri solubile, %, max 72 Tz = 10 | Componente reactive cu ‘+ Nusse admit fara incercari si verificart alcalile, in agregat preaiabile efectuate in conditi standardizate (STAS 5440-70). *Nuse admit in betoanele cu adaos de cenusa de termocentrala * Limitele nu se refera la nisipul provenit din concasarea rocilor calcaroaseConditii tehnice privind proprietatile fizico-mecanice ale agregatelor utilizate la executarea betoanelor hidrotehnice Nr Caracteristici Conditi__tehnice Observati | ont Agregale | Agregate | de de | i : balastiera |_concasare 7_| Densitatea aparenia (a Th cazul betoanelor granulelor de agregat * 2300 2300 expuse la inghet- mare), kg/m*, min dezghet conditia este de minimum 2400 kgim* _| 2 | Densitatea in gramada in stare afinata siuscata, | 1200 1200 kgim®, min 3 _| Porozitatea totala, %, max a 10 Tn eazul betoaneior armate se admite 0 porozitate totala de maximum 5% 4 | Velumul de goluriin stare afinata, %, max = nisip 40 * ~agregat mare 45 55 : 3_| Rezistenta la strvire, % + in stare naturala (rest pe ciurul @ 10 mm), min 60 60 = in stare uscata (trece prin ciurul de @ 3 mm), max 45 : @ | Coeficientul de inmmuiere | dupa saturare, min 0.80 0,80 | 7_| Rezistenta la compresiune Tn cazul betoaneior 2 rocii de provenienta, Dubiul ‘expuse la inghet- determinata (pe epruvete marci | dezghet condita este de cubice sau cilindrice), in - betonului | 2,6 ori marca betonului stare saturata, min @ | Rezistenta la inghet- dezghet exprimata prin pierderea fata de masa iniiala (10 cicluri cu sulfat 10 10 de sodiu), %, max 2 | Absorbtia de apa, %, max 25 25 10 | Forma granulelor (de agregat mare) =raportul bla, min 0.68 0.66 = raportul c/a, min 0,33 0,33Limitele maxime de impuritati admise in agregatele pentru betoane hidrotehnice Tq Limitele maxime de impuritaliadmise in Nisip Ubizatin | Utiizatin | betoane betoane Nr | Denumirea impuritatii | hidrotehnice ‘| hidrotehnice | Agregat crt fara conditii | cu conditii de mare de inghet- | inghet- dezghet dezghet | 7_| Corpun straine: - resturi animale sau vegetale | (bucatide len, frunze) | Nuse admits] Nuse admit | Nu se admit = pacure, uel Nu se admit | Nu se admit_| Nu se admit 2 | Pelicule de argia sau ak material aderent pe granulele oa agregatului care ar putea sa} Nuse admil | Nu se admit | Nu se admit ie izoleze de liant “Mica, %, max. 30) io : Carbune, %, max 05 05 : Humus (colorarea Solutio U | hidroxid de sodiu) Galbena Galbena : ‘Agila in bucati, %, Max. 15 1,0 Ruse admit_| 3.0 2.0 1.0) Sulfatt sau sulfuri ~ granule cu volum egal sau mai mare de 0,5 om Nuseadmit | Nu se admit | Nu se admit = granule cu volum mai mic de 0,5 cm’, exprimate in SO, (pentru media incercarilor 10 1.0 08 %, max. eH S| Barus soluble, %, max 72 12 5 40 | Componente reactive cu © Nu se admit fara incereari si verificari alcalile, in agregat prealabile efeciuate In conditi standardizate (STAS 5440-70), © Nuse admit in betoanele cu adaos de cenusa de termocentrala * Limitele nu se refera ia nisipul provenit din concasarea rocilor calcarcasea Conditii tehnice privind proprietatile fizico-mecanice ale agregatelor utilizate la executarea betoanelor hidrotehnice Ne Caracteristici ert, Observatii Densitatea aparenta (@ granulelor de agregat mare), kg/m, min In cazul betoanelor expuse la inghet- dezghet conditia este de minimum 2400 kg/m? 2 | Densitatea in gramada in | stare afinata si u kgim®_ min Porozitatea totala, %, max In eazul betoanelor armate se admite o porozitate totala de maximum 5% 4” | Volumul de goluriin stare afinata, %, max: -nisip ~agregat mare Rezistenta la stivire, % in stare naturala (rest pe iural @ 10 mm), min + in stare uscata (trece prin _ciurul de © 3 mm), max Coeficientul de inmuiere Gupa saturare, min 7 | Rezistenta fa compresiune 2 rocii de provenienta, determinata (pe epruvete cubice sau cilindrice), in stare saturata, min Tn cazul betoaneior expuse la inghe!- dezghet condita este de 2,5 ori marca betonului | Rezistenta ia inghet dezghet exprimata prin pierderea fata de masa iniiala (40 cioturi cu sultat de sodiu), %, max S| Absorbtia de apa, %, max 10 Forma granulelor (de agregat mare): ~~ faportul b/a, min = taportul ofa, min Condit __tehnice ‘Agregate | Agregate de de balastiera | concasare 2300 2300 1200 4200 5 10 40 - 45 55. 60 60 15 : 0.80 0,80 Dubiut marci : betonului 10 10 25 25 0.66 O68 0,33 0.33 oe