Tipuri de subiecte (ntrebri) din tematica de admitere la

master domeniul Ingineria mediului

1. Ce este apa uzat i de unde rezult?

Apa uzata poate fi numita si "apa folosita" sau"apa decanalizare, aceasta contine diferite
incarcaturi, precumdejectii umane sau animale,resturi alimentare, uleiuri,sapun, detergenti si alte
substante chimice
2. Ce se nelege prin poluarea apei?

Poluarea apei reprezint orice modificare a compoziiei sau calitii ei, astfel nct aceasta s
devin mai puin adecvat tuturor, sau anumitor, utilizri ale sale.
3. De ce ajunge apa natural ap uzat?
4. Ce fel de poluare este impurificarea apelor cu materiale pmntoase provenite din eroziune?

poluare fizic (rezult din evacuarea n ape a unor particule solide, insolubile i
inerte din punct de vedere chimic i biologic, care sunt antrenabile de ctre ape, a cldurii
reziduale, i respectiv a unor deeuri radioactive; particulele care polueaz fizic apele sunt n
special materiale pmntoase care provin din eroziunea solulurilor, din exploatarea carierelor de
materiale care se extrag din pmnt, din defriarea pdurilor)
5. Ce se urmrete prin procesul tehnologic de epurare a apelor uzate?

Se urmareste reintroducerea apei n circuitul hidrologic, prin deversare n emisari, fr ca prin

aceasta s se aduc prejudiciiatt florei i faunei acvatice, ct i omului
6. Ce fel de proces este autoepurarea?

Autoepurarea este un proces natural complex (fizico-chimic, biologic i bacterilogic) prin care
impurificarea unei ape de suprafa receptoare, curgtoare sau stttoare, se reduce treptat odat cu
ndeprtarea desursa de impurificare.
7. Care dintre factorii biologici au rolul principal n procesul de autoepurare?

Factorii care intervin n procesul de autoepurare sunt foarte numeroi i sunt de natur fizic ,
chimic i biologic sau factori de mediu .
Factorii biologici care intervin n procesul de autoepurare sunt organismele acvatice i anume:
bacteriile , protozoarele , macrovertebratele i plantele clorofiliene .
Dintre aceti factori, rolul principal n autoepurare l au bacteriile.
8. Ce fel de metode convenionale

Metodele de epurare a apelor uzate se pot mpri n trei mari categorii i anume:
metode de epurare mecanice
metode de epurare chimice
metode de epurare biologice.
Dintre metodele mecanice cel mai frecvent utilizate n epurarea apelor uzate se pot enumera:
- Sitarea apei
- Sedimentarea (decantarea)
- Flotarea
- micrositarea, filtrarea, ultrafiltrarea
- absorbia pe medii poroase
- filtrarea n scopul deshidratrii nmolurilor
- centrifugarea
- evaporarea i infiltrarea-percolarea n scopul dezhidratrii nmolurilor
- procedee termice

- iradierea cu raze !
Dintre metodele chimice cel mai frecvent utilizate utilizate n epurarea a apelor uzate se pot
enumera:
- neutralizarea
- coagularea -flocularea
- schimbul ionic
- oxidarea chimic
- clorinarea
- ozonizarea
- tratarea cu sruri metalice "n scopul eliminrii fosforului din
- condiionarea chimic a nmolurilor
- tratarea chimic in scopul recuperrii de metale sau substane valoroase din apele uzate sau
nmoluri.
- tratarea chimici in scopul extragerii#neutralizrii unor substane toxice sau periculoase din
apele uzate sau nmoluri.
Principalele metode biologice utilizate n epurarea a apelor uzate sunt:
- fermentarea aerob
- fermentarea anaerob
- nitrificarea-denitrificarea
- eliminarea biologic a fosforului din apele uzate
9. Ce fel de metod de epurare este flotarea?

Metoda mecanica
10. Unde se dispun (sunt plasate) staiile de epurare urbane?

Statia de epurare este amplasata in afara localitatii, in aval de aceasta, de obicei pe malul unui rau.
11. Unde este plasat instalaia de sitare a unei staii de epurare?

Dezintegratoarele se instaleaza direct in canalul de acces al apelor uzate brute, in asa fel incat
suspesiile dezintegrate pot trece prin gratare si pot fi evacuate in acelasi timp cu corpurile retinute.
Deznisipatoarele sunt indispensabile unei statii de epurare, in conditiile in care exista un sistem de
canalizare unitar, deoarece nisipul este adus in special de apele de ploaie. Nisipul nu trebuie sa ajunga
in treptele avansate ale statiei de epurare, pentru a nu aparea inconveniente
Separatoarele de grasimi sau bazinele de flotare au ca scop indepartarea din apele uzate a
uleiurilor, grasimilor si, in general, a tuturor substantelor mai usoare decat apa. Separatoarele de
grasimi sunt amplasate dupa deznisipatoare, daca reteaua de canalizare a fost construita in sistem
unitar, si dupa gratare, cand reteaua a fost construita in sistem divizor si din schema lipseste
deznisipatorul.
Decantoarele sunt constructii in care se sedimenteaza cea mai mare parte a materiilor in suspensie
din apele uzate. Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare si asigura stationarea apei timp
mai indelungat, astfel ca se depun si suspensiile fine. Se pot adauga in ape si diverse substante
chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun si filtre. Spumele si alte
substante flotante adunate la suprafata (grasimi, substante petroliere etc.) se retin si inlatura
("despumare") iar namolul depus pe fund se colecteaza si inlatura din bazin (de exemplu cu lame
racloare sustinute de pod rulant) si se trimite la metantancuri
http://aquamundus.ro/epurarea%20mecanica.php
12. n ce treapt de depoluare se folosete decantarea i ce fel de metod este?

Process fizico-mecanic folosit in prima etapa a epurarii.

Decantarea apei este un proces de separare a particulelor solide din suspensie, prin aciunea
forelor de gravitaie, astfel c amestecul lichid-solid este separat n lichidul limpezit, pe de o parte, i

suspensiile concentrate, pe de alt parte. Se mai utilizeaz i termeni ca sedimentarea apei sau
limpezirea apei.Aceste procese se realizeaz n instalaii speciale, numite decantoare
13. Ce fel de metod de epurare este coagularea-flocularea?

Metoda chimica
14. Ce fel de procedee de epurare utilizeaz staiile de epurare extensive?

Staiile de epurare extensive - procedeele de epurare utilizate au loc numai n condiii natural, nu
au nevoie de un aport exterior de energie pentru desfurarea proceselor de lucru, fiind astfel
extrem de economice.
Instalatiile extensive pot fi: -cu biomasa bacterian sub form de pelicul biologica
-cu biomasa bacterian sub form de nmol activ
Pe lng acestea, intalnim si procese fizice( filtrarea apei printr-un strat granular sau prin
sistemele radiculare ale unor plante sau sedimentarea suspensiilor solide i coloizilor) sau procese
chimice (precipitarea compuilor insolubili, distrugerea microorganismelor i viruilor prin iradiere
natural cu radiaii UV, oxidarea sau reducerea unor compui )
15. Din ce este compus n principal nmolul activ?

n componena floconului de nmol activ intr i coloizi din ap, produi metabolici, enzime,
fragmente celulare de la bacteriile moarte.
16. Ce sunt filtrele biologice ale staiilor de epurare?

Filtrele biologice sunt obiecte tehnologice ale staiilor de epurare n care impuritile organice din
apele uzate sunt eliminate de ctre o cultur de microorganisme aerobe care se gsete
sub form de pelicul biologic fixat pe suprafaa unui material granular de umplutur inert din
punct de vedere biologic.
Filtrarea este influetata de procesele si metabolismul bacteriilor care se dezvolta la suprafata
materialuli granular(nisip). Mai este influentata si de calitatea si de viteza de filtrare pentru a se pastra
echilibrul in patul filtrant. Daca viteza apei creste, se poate rupe membrane biologice, deci apa nu mai
este potabila.
Grosimea membrane biologice este de 1-2 cm.
17. Cum se poate realiza stabilizarea nmolurilor?

aerob si anaerob
18. n ce scop se face condiionarea nmolurilor?
19. n ce scop se utilizeaz centrifugarea n staiile de epurare?

Centrifugarea se uitilizeaza n scopul dezhidratrii nmolurilor- metodele mecanice

20. Care component a gazului de fermentaie obinut prin stabilizarea anaerob a nmolurilor este

combustibil?
Metanul?!
21. Care sunt procedeele fizice de dezinfectare a apei epurate?

Procedeele fizice de dezinfectare a apei folosesc ageni fizici care au aciune de distrugere a
microorganismelor, cum ar fi: cldura, radiaiile sonice i ultraviolete, radiaiile ionizante etc
22. Ce fel de suspensii se separ n deznisipatoare?

In deznisipatoare se separ suspensiile granulare cu dimensiuni de 0,15-0,20 mm i mai mari

(nisip, alte particule grosiere). Ele se afl sub form de particule discrete ce sedimenteaz independent
unele de altele i cu vitez constant\

23. Ce categorii de parametri determin poluarea apei?

-parametrii de baza( T, Ph, oxygen dizolvat, conductivitate, continut de colibacili)

- parametrii indicatori ai poluarii persistente( cadmiu, mercur, compusi organo-halogenati si
uleiuri minerale)
- parametrii optionali (clor, sodium, arsenic, metale grele etc)
24. Cum clasificai poluarea apei dup concentraia i compoziia apei? Dar dup natura substanelor

impurificatoare?
dup concentraia i compoziia apei:
a. impurificare = reducerea capacitii de utilizare;
b. murdrire = modificarea compoziiei i a aspectului fizic al apei;
c. degradare = poluarea geav, ceea ce o face improprie folosirii;
d. otrvire = poluare grav cu substane toxice.
dup natura substanelor impurificatoare:
a. poluare fizic (poluarea datorat apelor termice);
b. poluarea chimic (poluarea cu reziduuri petroliere, fenoli, detergeni, pesticide, substane
cancerigene, substane chimice specifice diverselor industrii );
c. poluarea biologic (poluarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene,
viermii parazii, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustacei
25. Ce se nelege prin poluarea biologic a apei? Dar poluare chimic?

Poluarea chimic este rezultatul deversrii reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenilor,

pesticidelor, substanelor cancerigene sau a altor substane chimice specifice diverselor industrii
Poluare biologic uezultat din contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare
patogene, viermii parazii, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele,
crustaceii etc) i radioactiv.
26. Care sunt parametrii de care depinde alegerea adoptarea procedeului de purificare a apei uzate?

-Cantitatea efluentului,
-continutul in poluanti,
-conditiile de calitate impuse la evacuarea apei epurate in emisar
(Vezi in curs la metode de epurare)
27. Ce se nelege prin gradul de epurare a apelor uzate?

Gradul de epurare (GE) este definit ca procentul de reducere, ca urmare a epurarii, a unei parti din elemente
poluante de natura fizica, chimica si biologica din apele uzate astfel incat concentratia ramasa in apa epurata sa reprezinte
sau sa se incadreze in valoare limita admisibila
28. Pentru ce se utilizeaz procedeul de epurare a apelor uzate cu schimbtori de ioni?

Procedeul de epurare cu schimbatori de ioni se aplica n general pentru demineralizarea apelor uzate
sau de alimentare, sarurile anorganice nefiind epurate n instalatiile clasice.
Schimbatorii de ioni se utilizeaza frecvent pentru eliminarea poluantilor minerali aflati n apa sub
forma ionica: calciu, magneziu, sodiu, sulfati, fosfati, amoniu, nitrati, metale grele etc., iar unele tipuri,
sintetizate n special pentru acest scop, pot epura si compusi organici ca: fenoli, detergenti, coloranti etc.
29. Ce fel de mrime este viteza unghiular i n ce se msoar?

Viteza unghiular este n fizic, o mrime vectorial axial masurata in rad/s.

Viteza unghiulara reprezint unghiul plan descris n unitatea de timp de ctre un corp ce se rotete
n jurul unui punct fix.

30. Ce fel de mrime este densitatea/masa volumic i n ce se msoar?

-este o mrime fizic folosit pentru descrierea materialelor i definit ca masa unitii de volum.
Astfel, densitatea unui corp este egal cu raportul dintre masa i volumul su. Unitatea de msur n
Sistemul Internaional pentru densitate este kilogramul pe metru cub (kg/m); alte uniti folosite sunt
gramul pe centimetru cub (g/cm), kilogramul pe litru (kg/L) etc. Densitatea se noteaz de obicei cu
litera greceasc (ro) sau cu iniiala cuvntului, litera d.
31. Ce este presiunea i n ce se msoar?

Presiunea este o mrime fizic egal cu intensitatea forei (N) aplicat pe unitatea de
suprafa(m2). Unitatea de msur pentru presiune este Pascalul-Pa.
32. Ce este Pascalul? Scriei relaia sa dimensional!

Pascalul (simbol: Pa) este unitatea de msur a presiunii, definit ca presiunea creat de o for de
1 Newton aplicat pe o suprafa perpendicular de 1 metru ptrat
1 Pa = 1 kg/(ms) = 1 N/m
33. Ce este energia? Dar lucrul mecanic? n ce uniti se msoar?

Energia (W) este capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic cnd trece printr-o
transformare. Adic este egal cu lucru mecanic efectuat de o for pe o anumit distan ori, altfel
spus, energia ne d abilitatea de a face ceva: micare, nclzire etc.
Putem defini lucrul mecanic ca fiind mrimea fizic scalar direct proporional cu produsul dintre
fora care acioneaz asupra unui corp i distana pe care aceasta i deplaseaz punctul de aplicaie pe
direcia i n sensul ei.
L=F*d
unde F este fora ce acioneaz asupra corpului, iar d este distana pe care aceasta i deplaseaz
punctul de aplicaie.
Atat energia cat si lucrul mechanic se masoara in J (joules)
34. Ce este puterea mecanic? Dar puterea electric?

Puterea mecanic medie (P) este mrimea fizic scalar egal cu raportul dintre lucrul mecanic (L)
efectuat de o for i timpul (t) n care se efectueaz acest lucru mecanic:
P = L/t
Unitatea de msur pentru puterea mecanic n S.I.: watt (W).
Puterea electric este o mrime electric care indic viteza de transfer a energiei electrice ntr-un
circuit electric. n SI puterea electric se msoar n wai sau n joule/secund.
35. Ce este watt-ul? Dar Joule-ul? Dai relaiile de echivalen?

Wattul exprim cantitatea de energie transferat sau cantitatea de lucru mecanic efectuat n
unitatea de timp:
Un joule este egal cu lucrul mecanic efectuat de o for de un newton care i deplaseaz punctul
de aplicaie pe o distan de un metru pe direcia i n sensul forei.

36. Care este unitatea de msur pentru momentul forei?

N*m
37. Care este relaia de legtur ntre vscozitatea dinamic i vscozitatea cinematic?

=/

38. Ce este Amperul? Dar Kelvin-ul? Dar gradul Celsius?

Amperul este unitatea de msur pentru intensitatea curentului electric si este definit ca fiind
intensitatea unui curent constant care, meninut n dou conductoare paralele, rectilinii, de lungime
infinit, de seciune transversal circular neglijabil i plasate la o distan de 1 metru unul de
cellalt, n vid, produce ntre aceste conductoare o for egal cu 210-7 N pe unitatea de lungime
(metru)
Kelvinul este o unitate de msur pentru temperatur . Acesta este unul din cele apte uniti de
baz dinSistemul Internaional de Uniti (SI) i se atribuie simbolul
Kelvinul este unitatea de masura pentru temperatura termodinamica(K) si este definit ca fraciunea
1/273.16 din temperatura termodinamic a punctului triplu al apei .
1 grad Celsius reprezint 1/100 sau 0,01din diferena de temperatur ntre punctul de
nghei punctul de fierbere al apei pure (la temperatura mediului de 20 C i presiunea atmosferic
standard).
39. Care este echivalena dintre temperatura n K i cea n grade Celsius?

Celsius - Kelvin: K = C + 273,15

Kelvin Celsius: C = K 273,15
40. Ce este molul i ce cantitatea de substan conine?

Molul=unitatea de msur fundamental n SI a cantitii de substan.

Molul este cantitatea de substan dintr-un sistem care conine un numr de entiti elementare
egal cu numrul de atomi din 12 grame de carbon 12.
41. n ce se msoar intensitatea curentului electric? Dar tensiunea? Dar rezistena electric?

Intensitate -> Amper

Tensiune -> Volt
Rezistenta electrica -> Ohm
42. Ce este candela i n ce domeniu se utilizeaz? Dar intensitatea luminoas?

Candela unitatea de msur pentru intensitatea luminoas (cd) este intensitatea luminoas ntro direcie dat a unei surse care emite radiaie monocromatic cu frecvena 5401012Hz i a crei
intensitate energetic n direcia dat este 1/683W/steradian
Intensitatea luminoas este fluxul luminos emis ntr-o anumit direcie de o surs luminoas
punctual, raportat la unitatea de unghi solid n care emite sursa
43. Ce se nelege prin 1 Nm3 i n ce domeniu se utilizeaz?

Nm3: n rile care utilizeaz sistemul metric de uniti de msur SI, termenul de normal metru cub"
(sau metru cub normal - Nm3) este foarte des folosit pentru a desemna volume de gaz n anumite
condiii normalizat sau standard. Nu exist un set universal acceptat de condiii normale sau
standard. n Germania, Nm3 este volumul de gaz n urmtoarele condiii normale: 1,01325 bari,
umiditate de 0% (gaz uscat), 0C (DIN) sau 15C (ISO). n Romnia, condiiile normale pentru Nm3
sunt: 20C i 760 mmHg (760 torri = 1 atm = 1,01325 bari), la umiditate 0%, n fizic (i
termodinamic) i 0C i 749,36027 torri (0,986 atm = 100 kPa = 1 bar), n chimie.
44. Care sunt mrimile care influeneaz rezistena curentului electric?

????

este rezistivitatea materialului din care este fcut conductorul, msurat n ohm metru;
l este lungimea conductorului, msurat n metri;
S este seciunea transversal a conductorului, msurat n metri ptrai;

45. Ce este cantitatea de cldur i n ce se msoar? Dar capacitatea caloric?

Cantitatea de cldur, simbolizat prin Q, este energia transferat ntre un sistem termodinamic i
mediul nconjurtor, ntre dou sisteme termodinamice sau ntre diferite pri ale aceluiai sistem
termodinamic, n cursul unei transformri termodinamice n care parametrii externi rmn constani.
Capacitatea calorica reprezinta caldura necesara unui corp pentru a-si modifica temperatura cu un
grad si se noteaza cu C.
46. Ce este cldura specific i n ce se msoar?

Este definita si cantitatea de cldur necesar unitii de mas dintr-un corp pentru a-i modifica
temperatura cu un grad. Capacitatea termic masic se poate defini i ca raportul dintre capacitatea
termic (caloric) a unui corp omogen i masa acestuia Unitatea de msur a cldurii specifice in SI
este joule*kilogram la puterea minus unu*kelvin la puterea minus unu.

47. Care este echivalena dintre 1 Joule i 1 calorie?

48. Ce reprezint conductivitatea termic i n ce se msoar?

Conductivitatea termic este mrimea fizic prin care se caracterizeaz capacitatea unui material de a
transmite cldura (prin conducie termic) atunci cnd este supus unei diferene de temperatur.
Conceptul a fost introdus de Joseph Fourier. n sistemul internaional de uniti, conductivitatea
termic este exprimat n wai pe metru-kelvin, (W m-1 K-1) unde:
wattul este unitatea puterii
metrul este unitatea lungimii
kelvinul este unitatea temperaturii
49. n ce se msoar fluxul luminos? Dar iluminarea? Dar strlucirea?

Fluxul luminos sau puterea luminoas este msura puterii percepute a luminii. Se difereniaz de
fluxul radiant, msura puterii total a luminii emise, n sensul c fluxul luminos este definit pentru a
reflecta sensibilitatea diferit a ochiului uman la diferite lungimi de und ale luminii. Unitatea SI de
flux luminos este lumenul (lm).
Iluminarea, E, indic gradul la care o anumit suprafa este iluminat. Aceasta reprezint raportul
dintre fluxul luminos i suprafaa de iluminat. Unitatea de masur este lux [lx].
Luminana (strlucire) unei suprafee ce lumineaz n o anume direcie este raportul forei de
iluminare I n acea direcie, ctre suprafaa S a proeciei suprafeei ce ilumineaz, ctre suprafaa
perpendicular direciei date. 1 candela pe metru ptrat este iluminaa (strlucirea) uniform,
perpendicular a unei suprafae plane de 1 m2 cu o for a luminii de 1 cd.
50. Care sunt factorii de conversie pentru multiplii i submultiplii unitilor de msur?

51. Care este relaia de coresponden dintre 1 Pa i 1 bar? Dar ntre 1 Pa i 1 atm sau 1 torr?

52. Care este diferena ntre 1 N i 1 kgf? Dar ntre 1 W i 1 CP?

1 kgf = 9,81 N
1 CP 735,5 W 736 W
53. Ce fel de fluide cunoatei?

Lichide (reale si ideale) sau gaze (reale si ideale)

54. Ce este curgerea? Ce este debitul i n ce se msoar?

Curgerea este o deformare continu a fluidului care se produce atunci cand rezultanta fortelor care
acioneaz asupra fluidului este diferita de zero.
Debitul este, n geografie, geologie, hidrologie, dinamica fluidelor i inginerie, volumul unui
lichid (ap, petrol etc.) sau gaz care trece ntr-o unitate de timp prin seciunea transversal curgerii
unui curs de ap, izvor, a unei fntni, sonde, conducte etc. Debitul se poate exprima ca debit volumic
sau debit masic.

55. Care este diferena dintre fluidele ideale i cele reale?

Fluidele ideale sunt medii omogene i continue, fr vscozitate, adic nu opun rezisten la
deformare.
Fluidele reale sunt tot medii omogene i continue, dar care opun rezisten la deformare, care este
determinat de forele de frecare dintre straturile fluidului n curgere. Proprietatea fizic ce
caracterizeaz intensitatea acestor fore de frecare este vscozitatea.
56. Ce este reologia i ce studiaz?

Reologia a fost definita de Bingham drept tiina a curgerii i a deformrii i are ca obiect
studiul comportrii corpurilor la solicitri exterioare.
57. Care este diferena dintre curgerea laminar i cea turbulent?

58. Ce este 1 Re i de ce mrimi depinde? Ct este valoarea lui Re la trecerea de la curgerea laminar

la cea turbulent?
Numrul Reynolds (Re) este o mrime adimensional folosit n mecanica fluidelor pentru
caracterizarea unei curgeri, n special a regimului: laminar, tranzitoriu sau turbulent.

59. Ce se nelege prin bilan de materiale? Dar prin bilan termic?

60. Care este diferena dintre presiunea static i presiunea dinamic? Dar cea de poziie?

Presiunea static, notat de obicei pst este presiunea interioar a unui fluid, msurat cu un aparat
care se mic cu aceeai vitez ca i fluidul. De exemplu, pe pereii unei conducte se exercit
presiunea static a fluidului care curge prin ea.
Presiunea dinamic , notat de obicei pdin este presiunea suplimentar a unui fluid care s-ar lovi de o
suprafa i ar fi obligat s-i consume complet energia cinetic. Ea se exprim prin relaia:
pdin = * v2/2
unde este densitatea fluidului, n kg/m3, v este viteza, n m/s
61. Ce se nelege prin gestionarea deeurilor?

Gestionarea deeurilor, cunoscut i ca managementul deeurilor, se refer la educaia privind

colectarea, transportul, tratarea, reciclarea i depozitarea deeurilor. De obicei, termenul se refer la
materialele rezultate din activiti umane i la reducerea efectului lor asupra sntii oamenilor,
a mediului, sau aspectului unui habitat.[1] Gestionarea deeurilor are ca scop i economisirea unor
resurse naturale prin reutilizarea prilor recuperabile. Deeurile gestionate pot fi att solide, ct
i lichide sau gazoase, precum i cu diverse proprieti (de exemplu radioactive), necesitnd metode
de tratare specifice fiecrora.
62. Ce este deeul? Dar rebutul?

Deeul reprezint orice material sau obiect care prin el nsui, fr a fi supus unei transformri, nu
mai poate fi utilizat.
Produsele din activitile industriale care nu-i pot ndeplini scopul pentru care au fost realizate se
numesc rebuturi.
Rebutul este, aadar, o main, un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit n mod
direct.
63. Ce se nelege prin reziduuri (deeuri) menajere? Dar deeuri stradale?

Deeuri menajere, provenite din sectorul casnic sau din sectoare similare, mica si marea industrie,
- sectorul public sau administrativ, comer, etc.
Deeuri stradale, specifice cilor de circulaie public, provenite din activitatea cotidian a
populaiei, din spaiile verzi, din depunerea substanelor solide din atmosfera.
64. Ce nelegem prin cei trei R (RRR)?

Reciclare, Refolosire, Recondiionare

65. Ce se nelege prin compostare?

Compostarea reprezint producerea de mas vegetal utilizabil ca ngrmnt.

Prin compostare se nelege totalitatea transformrilor microbiene, biochimice, chimice i fizice pe

care le sufer deeurile organice, vegetale i animale, de la starea lor iniial i pn ajung n diferite
stadii de humificare, stare calitativ deosebit de cea iniial, caracteristic produsului nou format,
denumit compost.
66. La ce distan fa de localitate trebuie amplasat un depozit ecologic de deeuri municipale?

Poziionarea fa de zonele locuite existente sau planificate; distana de protecie fa de corpul

depozitului trebuie s fie de cel puin 1.000 m pentru depozitele de deeuri nepericuloase i
periculoase
67. Cum trebuie s fie amplasat un depozit de deeuri fa de sursele de alimentare cu ap din

subteran?
In aval (CRED!)
68. Care trebuie s fie direcia vnturilor dominante la amplasarea unui depozit de deeuri?
69. Ce se nelege prin depozitarea controlat a deeurilor menajere? Dar prin depozitare

simpl?
70. Ce se nelege prin neutralizarea deeurilor (la rampa de depozitare)? Care sunt operaiile?

Neutralizarea deeurilor reprezint operaiile de prelucrare fizic, chimic sau biologic a

deeurilor n vederea lichidrii ori diminurii proprietilor care prezint pericol pentru calitatea
mediului i sntatea populaiei.
71. Ce se nelege prin digestia (sau fermentaie) anaerob a deeurilor?

Fermentatia aeroba - Materia organica se descompune la temperaturi de 50 pana la 70 C, sub

actiunea bacteriilor. Datorita temperaturilor inalte, materialul se pasteurizeaz, microbii sunt distrusi
precum si semintele de buruieni. Compostul format aerob nu genereaza gaz metan;
Fermentatia anaeroba genereaza gaze cu un continut mare de metan (55-70%), o fractie lichida cu
un continut mare de fertilizanti (nu n toate cazurile) si o fractie fibroasa. Deseurile pot fi separate n
fractii lichide si fibroase nainte de fermentare, fractia lichida fiind ndreptata catre un filtru anaerobic
cu o perioada de retentie mai scurta dect cea necesara pentru tratarea deseului brut.
72. Ce sunt gazele cu efect de ser (GES - GHG)?

Gaze cu efect de ser (GES - GHG) sunt gaze care sechestreaz cldura solar n atmosfera
Pmntului, producnd efectul de ser. Cele dou gaze cu efect de ser majore sunt de vaporii de ap
i dioxid de carbon. Alte gaze cu efect de ser includ metanul, ozonul, clorofluorocarburile (CFC) i
oxidul de azot
73. Care sunt principalele tipuri de gaze cu efect de ser?

CO2 , CH4, NOX, SOX, CFCS, vapori de apa

74. Cum are loc eficientizarea materialelor i prevenirea formrii deeurilor?
75. Care este cea mai bun metod de valorificare a reziduurilor organice de tot felul?

Compostarea
76. Ce se nelege prin precolectarea i colectarea reziduurilor menajere?

Precolectare reprezinta operatia de strangere si depozitare pe timp limitat a reziduurilor menajere

din cadrul apartamentelor, locuintelor, blocurilor de locuinte, magazinelor, constructiilor publice, etc.

Colectare se numeste operatiunea de ridicare a reziduurilor de la punctele de precolectare

secundara urmata de transportul lor la locul de neutralizare sau valorificare.
77. n cte faze are loc precolectarea reziduurilor?

Precolectarea se imparte in doua faze si anume:

precolectarea primara care se refera la strangerea reziduurilor si depozitarea lor in recipienti mici
la locul de producere;
precolectarea secundara care se refera la adunarea reziduurilor rezultate din precolectarea
primara si depozitarea lor in camerele sau pe platformele de precolectare, in cadrul blocurilor sau
ansamblurilor de locuinte.
78. Ce cerine sanitare se impun vehiculelor de colectarea i transport reziduuri?
79. Care este condiia de economicitate a transportului deeurilor cu autogunoiere?

Condiia de baz a economicitii transportului o reprezint gradul de compactare a reziduurilor, legat

de ncrcarea la capacitatea util a vehiculului.
80. Ce este H2S? Dar CH4? Dar CO?

Hidrogenul sulfurat H2S este un gaz incolor, foarte toxic, gaz inflamabil cu miros neplcut
caracteristic de ou clocite. De multe ori rezult din descompunerea bacterian a materiei organice n
absena oxigenului (digestie anaerob).
Metanul CH4 este un gaz inflamabil, exploziv, incolor, inodor, insipid, care este puin solubil n
ap i solubil n alcool i eter; fierbe la -161.6C i nghea la -182.5C. Acesta este format n
mlatini i bli din materie organic n descompunere i este un pericol major de explozie n subteran.
Metanul este un constituent major (cu pn la 97%) al gazelor naturale i este folosit ca o surs de
produse petrochimice i drept combustibil. Acesta este un gaz combustibil n condiii normale i un
gaz cu efect de ser relativ puternic.
CO este un gaz toxic pentru oameni si animale. El patrunde in organism prin plamani si
blocheaza fixarea oxigenului. Monoxidul de carbon se formeaza in mod natural in metabolismul
microorganismelor si in cel al anumitor plante; este un compus al gazului natural. El se raspandeste in
atmosfera sau se formeaza in stratosfera sub efectul razelor UV.