Diateza

Diateza activ

Aceast diatez arat c aciunea este efectuat de subiectul gramatical, atunci cnd exist un
asemenea subiect, adic n urmtoarele cazuri:

la verbele personale:
o tranzitive: Am cumprat o carte.
o intranzitive: Plec acas.
o reflexive obiective (fr sens pasiv): El se spal., Ea i amintete.
o reciproce: Ei se ceart., Ele i dau palme.
o eventive: El se mbogise.
o dinamice: El se gndea.
la verbele impersonale:
o cu pronume reflexiv, fr sens pasiv: Se doarme bine.
o fr pronume reflexiv: Ninge., Se nsereaz.

Diateza pasiv

Aceast diatez arat c aciunea, efectuat de un autor neprecizat sau de un complement de agent,
este suferit de subiectul gramatical. Pot fi puse la diateza pasiv verbele active tranzitive fr
pronume reflexiv, complementul direct de la diateza activ devenind subiect, iar subiectul
complement de agent: Eu am cumprat cartea. Cartea a fost cumprat de mine. Excepii sunt
unele verbe ca a binevoi, a comporta, a durea etc.

Din punct de vedere formal, se disting:

un tip specific, diferit de diateza activ, constituit din verbul auxiliar a fi i participiul
verbului de conjugat, acordat cu subiectul: Aici au fost construite dou blocuri.
un tip nespecific, numit reflexiv pasiv sau pasiv reflexiv, cu pronume reflexiv n cazul
acuzativ: Aici s-au construit dou blocuri.

Nu toate verbele cunosc ambele tipuri formale. De exemplu, a concede i a desfide nu au pasiv cu a fi,
iar a cauza i a necesita nu au pasiv reflexiv.

Diateza reflexiv

se opune activului si pasivului indicnd, n raport cu activul, coreferentialitatea a doi

participanti la predicatie, fie agentul, fie pacientul, actualizati ca subiect si obiect direct ( Mihai se
laud), fie agentul si tinta, actualizati ca subiect si obiect indirect (El si impune.)