Transmiterea succesorala

Transmiterea succesorala fiind deterinata de faptu mortii unei persoane fizice , fie ca
este fizic constatata , fie declarata judecatoreste inseamna ca este o transmisiune pentru cauza de
moarte (mortis causa).Articolul 954 NCC prevede ca "Mostenirea unei persoane se deschide in
momentul decesului acesteia .Reglementarile din acest domeniu nu se aplica ,asadar
,transmisiunilor prin acte juridice intre vii , care sunt reglementate de dreptul obligational , nici
incetarii persoanelor juridice .Chiar daca in acest din urma caz au loc transmisiuni universale sau cu
titlu universal acestea sunt reglementate de acte normative speciale , iar nu de normele apartinand
de dreptul succesoral.In schimb ,normele dreptului succesoral .In schimb , normele dreptului
succesoral se aplica si persoanelorjuridice sau statului in ipostaza in care se infatiseaza ca
dobanditori ai patrimoniului sau unor bunuri din aceasta apartinand unei persoane fizice decedate.1
Prin mostenire se transmite un patrimoniu sau o fractiune din aceasta , cu activul si cu
pasivul sau , ceea ce o deosebeste de transmisiunile prin acte juridice intre vii care au ca obiect , in
principiu doar bunuri singulare.Cu alte cuvinte , o persoana fizica nu-si poate transmite in timpul
vietii intregul patrimoniu, aceasta fiind legat intim de insasi existenta persoanei fizice si
reprezentand de altfel latura economica a personalitatii .Numai dupa moartea sa are loc o
transmisiune a tuturor drepturilor si obligatiilor pe care acea persoana le-a avut la momentul mortii
sale.
Prin acte juridice intre vii nu se pot transmite datoriile unei persoane.Exista
reglementata ,e adevarat , institutia cesiunii contractului si a prelucrarii datoriei dar ele nu
infirma caracterul universal al transmisiunii succesorale ,intrucat in cazul lor se transmite o datorie
singulara.Astfel in cazul cesiunii contractului cedentul transmite cesionarului , in conditiile legii
,drepturile si obligatiile nascute dintr-un contract .In cazul preluarii datoriei art 1599 NCC debitorul
transmite unei alte persoane obligatia de a plati o suma de bani ori de a executa o alta prestatie
printr-un contract incheiat intre debitorul initial si noul debitor sau printr-un contract incheiat intre
creditor si noul debitor.Numai moartea unei persoane fizice insa poate declansa trsnsmisiunea
universalitatii drepturilor si datoriilor sale care nu este prezenta in cazul celor doua institutii de mai
sus .
Ceea ce deosebeste , de asemenea , transmisunea prin cauza de moarte de transmisiunile
intre vii este si faptul ca opozabilitatea drepturilor dobandite prin succesiune nu este conditionata de
alte formalitati de pilda transcrierea in cartea funciara in cazul bunurilor imobile.Potrivit art 877

1 A se vedea Fr, Deak ,op cit , p 13; I Genoiu ,op cit 21

NCC Drepturile reale se dobandesc fara inscriere in cartea funciara cand provin din mostenire .
In cazul vanzarilor de drepturi sucesorale insa care au ca obiect drepturi reale se impune, in
prealabil ,efectuarea publicitatii pentru opozabilitate fata de terti intrucat obiectul transmisiunii este
format nu dintr-o universalitate ci numai de un drept sau mai multe privite izolat .Tot astfel nu este
supusa .in ce priveste dobandirea creantelor ,formalitatilor cerute de lege in cazul cesiunii
contractului poate avea loc numai daca prestatiile nu au fost integral executate ,iar cealalta parte
consimte la aceasta .Cesiunea si acceptarea ei de catre contractantul cedat trebuie incheiate in forma
ceruta de lege pentru validatea contractului cedat.2
Caracterul universal al mostenirii se pastreaza si atunci cand mostenitorii inclusiv cei
rezervatari au vocatie cu titlu universal cand mostenirea este culeasa de comuna , oras sau
municipiu ori de catre stat , cand este vacanta si cand mostenitorii accepta mostenirea ,dar raspund
de datoriile acesteia numai in limita activului intra vires hereditatis.3
Asadar, in principiu prin mostenire se transmit toate dreoturile si obligatiile lui de cuius
cu exceptis celor strict legate de persoana sa cum sunt cele cu caracter viager sau cele intuitu
personae.

Transmiterea succesorala este o transmisiune unitara

Acest caracter al transmisiunii succesorale deriva din caracterul unitar al patrimoniului
.Aceasta inseamna ca in principiu intreaga mostenire se va trasmite dupa aceleasi norme juridice
indiferent de natura,provenienta sau originea bunurilor ce o compun.Asadar,indiferent ca bunurile
sunt mobile sau imobile , drepturi reale sau de creanta , ca se mostenesc pe linie materna sau
paterna , ca au fost dobandite prin mostenire sau achizitionate , se vor transmite dupa aceleasi
reguli.Evident aceasta nu inseamna unicitatea actului normativ caci,asa cum am vazut izvoare ale
dreptului succesoral sunt nu numai Codul civil , dar si alte acte normative.
In doctrina sunt consacrate ,totusi unele exceptii de la caracterul unitar al transmisiunii
succesorale , bazate tocmai pe originea , natura sau destinatia unor bunuri aflate in patrimoniul
defunctului si care sunt supuse unor reglementari diferite.4

2 A se vedea ,M Eliescu , op cit , p 5 , I Genoiu ,op cit p 23

3 Ibidem
4 A se vedea Fr Deak ,op cit p 18 si 19,L Stanciulescu , Drept de mostenire ,Ed Rosetti,Bucuresti 2000 p 24 si 25
 Transmisiunea succesorala este o transmisiune indivizibila

Afirmatia majoritatii autorilor 5in sensul ca acest caracter al transmisiunii succesorale

deriva din caracterul indivizibil al patrimoniului luata fara nuantari este inexacta fata de faptul ca
in Codul civil este reglementata sistarea starii de indiviziune, actiune prin care se realizeaza tocmai
divizarea patrimoniului mostenit potrivit cotelor de proprietate ce revin fiecarui mostenitor.
Caracterul indivizibil al transmisiunii succesorale inseamna de fapt ca acceptarea sau
renuntarea la mostenire nu poate privi numai o parte a acesteia ci are caracter indivizibil, fiecare
mostenitor trebuind sa accepte mostenirea potrivit vocatiei sale succesorale. Numai in acest fel se
poate explica faptul ca in caz de renuntare la mostenire de catre unul sau mai multi mostenitori ori
in cazul ineficacitatii legatelor, partea cuvenita acestora va profita de drept succesorilor acceptanti.
Nu mai putin insa trebuie precizat ca acest caracter indivizibil al patrimoniului se pastreaza pana la
efectuarea impartelii initiata de unul sau mai multi mostenitori, cu exceptia situatiei cand insasi
defunctul a realizat prin testament o imparteala de ascendent. Exista si posibilitatea acceptarii
mostenirii sub beneficiu de inventar cand mostenitorii vor raspunde de datoriile succesiunii numai
in limitele activului acesteia (intra vires hereditatis).
O exceptie de la caracterul indivizibil al transmisiunii succesorale se considera a fi
prevederile Legii nr. 18/1991 (republicata cu modificarile ulterioare) potrivit carora (art. 13) se
recunoaste calitatea de mostenitor nu numai acelora care au acceptat in termenul prescris de 6 luni
mostenirea lasata de fostul proprietar ci si acelora care nu au acceptat mostenirea dar au facut cerere
de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit acestei legi, fiind asadar repusi in termen. Celor
care insa au acceptat mostenirea la timpul potrivit dar nu au depus cerere de reconstituire a dreptului
de proprietate potrivit Legii nr. 18/1991 nu li se recunoaste vreun drept asupra terenurilor
apartinatoare antecesorului lor si ai caror mostenitori in mod firesc ar fi fost. Nici fostului proprietar
in viata nu i se recunoaste vreun drept daca nu a depus cererea prevazuta de lege. Cei care au
renuntat la mostenire insa fiind considerati, drept urmare a renuntarii, straini de aceasta nu pot
pretinde vreun drept asupra terenului ce a apartinut antecesorului lor 6. S-a conchis astfel ca numai in
privinta renuntarii la mostenire se aplica caracterul indivizibil al optiunii succesorale in acest caz7.

5 A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 53; Fr. Deak, op. cit., p. 29; C. Statescu, op. cit., p. 100; E. Safta-Romano, op.
cit., p. 34; L. Stanciulescu, op. cit., p. 27; D. Chirica, Drept civil, Succesiuni, Ed. Lumina-Lex, Bucuresti, 1996, p.
8-9; D. Macovei, Drept civil, Succesiuni, Ed. Ankarom, Iasi, 1998, p. 12.
6 Problema este discutabila. A se vedea, pentru amanunte: P. Perju, Discutii in legatura cu unele solutii privind
drepturile reale, pronuntate de instantele judecatoresti din judetul Suceava, in lumina Legii nr. 18/1991, in Dreptul
nr. 5/1992, p. 26-28; M. Georgescu, Al. Oproiu, Restabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in
conditiile diferite ale acceptarii sau renuntarii la succesiune ori neexercitarii drepturilor succesorale, in Dreptul nr.
4/1994, p. 67-68; A. Sitaru, C. Turianu, Nota la sentinta civila din 27 decembrie 1993 a Jud. Strehaia, dosar nr.
1740/1993, in Dreptul nr. 12/1994, p. 53-54.
7 A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 30.
 BIBLIOGRAFIE

Alexandru Bacaci ,Gheorghe Comanita -Drept civil ,Succesiunile,Ed

Universul juridic,Bucuresti 2013