CREDIN|A
1. Ce este credin\a?
Evrei 11:1 ^Credin\a este siguran\` cu
privire la cele n`d`jduite, convingere cu
privire la lucrurile care nu se v`d.
1 Ioan 5:4 ^Pentru c` oricine este n`scut
din Dumnezeu biruie lumea; ]i ceea ce c>]tig`
biruin\a asupra lumii este credin\a noastr`.
Vol. V, pag. 112, par. 1:
Una dintre luptele principale ale celor care
umbl` pe aceast` cale [ngust` este lupta
[mpotriva voin\ei proprii; s`-]i aduc` voin\a [n
cea mai deplin` supunere fa\` de voin\a Tat`lui
ceresc ]i s` o \in` supus`; s`-]i conduc` propriile
inimi, zdrobind ambi\iile care se ridic`, ambi\ii
fire]ti chiar pentru omul perfect, sting>nd aceste
focuri care se aprind ]i prezent>ndu-]i trupul ]i
toate interesele p`m>nte]ti ca jertfe vii [n
serviciul Domnului ]i al cauzei Sale. Acestea au
fost [ncerc`rile [n care C`petenia noastr` a
c>]tigat victoria ]i laurii ei, ]i acestea sunt ]i
[ncerc`rile ^fra\ilor S`i. ^Cine este st`p>n pe sine
[cine se aduce [n subordonare deplin` fa\` de
Dumnezeu] pre\uie]te mai mult dec>t cine
cucere]te o cetate; acesta este mai mare ]i dec>t
cel care, av>nd o concep\ie fals` despre credin\`,
ar s`ri de pe strea]ina unui templu, sau ar face o
alt` isprav` nes`buit`. Adev`rata credin\` [n
Dumnezeu nu const` [ntr-o credulitate oarb` ]i
[n presupuneri extravagante [n privin\a grijii
Sale providen\iale; dimpotriv`, ea const` [ntr-o
[ncredere lini]tit` [n toate f`g`duin\ele nespus
de mari ]i scumpe f`cute de Dumnezeu, o
[ncredere care-l face [n stare pe cel credincios s`
se [mpotriveasc` diferitelor eforturi ale lumii, ale
c`rnii ]i ale diavolului de a-i distrage aten\ia, ]i
care urmeaz` cu grij` liniile credin\ei ]i supunerii
marcate pentru noi [n Cuv>ntul divin.
Vol. VI, pag. 689, r>ndul 2 de sus:
Credin\a este operarea, exerci\iul min\ii
noastre [n privin\a lui Dumnezeu ]i a
f`g`duin\elor Sale.
2. Numi\i cele dou` elemente
componente ale credin\ei.
R 1822, col. 1, par. 6, 7:
Credin\a con\ine dou` elemente, al
siguran\ei intelectuale ]i al [ncrederii cu inima.
1
Primul este credin\` [n sens abstract; al doilea
este credin\` [n forma ei concret`. {n acest din
urm` sens, cel mai deplin, citim: ^Cu inima ta
crezi ]i e]ti [ndrept`\it (Rom. 10:10). At>t
capul c>t ]i inima intelectul ]i afectivitatea
sunt necesare pentru acea credin\` f`r` de
care ^este cu neputin\` s` fim pl`cu\i Lui (Evr.
11:6); de]i mul\i []i imagineaz` c` au credin\`
c>nd au numai unul dintre elementele esen\iale
ale ei. La unii totul este emo\ie; la al\ii totul
este intelect; dar nici unul dintre acestea nu
poate rezista la probele [ncerc`rii de foc: ele
trebuie s` r`m>n` [mpreun` dac` este ca ele
s` dureze p>n` la sf>r]it ]i s` fie g`site spre
laud`, onoare ]i slav` la ar`tarea lui Isus
Cristos.
O [n\elegere intelectual` a principiilor
fundamentale ale adev`rului divin adic` a
existen\ei unui Dumnezeu personal, inteligent,
Creatorul ]i Sus\in`torul tuturor lucrurilor, ]i
a scopului ]i planului S`u de r`scump`rare prin
singurul S`u Fiu conceput ]i preaiubit, Isus
Cristos constituie temelia credin\ei; [n timp
ce [ncrederea ]i reazemul, [n m`sura
f`g`duin\elor Sale, pe Dumnezeul personal care
este autorul fiin\ei noastre ]i care, ca Tat`, so-
licit` [ncrederea ]i iubirea implicit` a copiilor
S`i, formeaz` suprastructura credin\ei
noastre.
3. Cum se deosebe]te credin\a de
credulitate?
Vol. VI, pag. 689, par. 1:
Ar trebui s` recunoa]tem o mare diferen\`
[ntre credin\` ]i credulitate. Milioane de oameni
sunt creduli ]i supersti\io]i ]i cred o mie ]i unu
de lucruri ira\ionale pentru care n-au nici o
dovad` adecvat`. Iar ace]ti oameni
supersti\io]i, care cred ce n-ar trebui s` cread`,
nu se g`sesc numai [n \`rile p`g>ne. Milioane
dintre ei poart` numele de cre]tini, cu ceva
adaos denomina\ional. Supersti\ia ]i
credulitatea trebuie s` fie condamnate,
mustrate, evitate, biruite. Credin\a adev`rat`
trebuie s` fie [ncurajat`, zidit`, [nt`rit`, f`cut`
s` creasc`. Credin\a de la Dumnezeu este
credin\a, certitudinea, [ncrederea care zide]te
pe f`g`duin\ele divine, nu pe tradi\ii, filosofii
]i [nchipuiri umane.
2 Credin\a
4. Care este importan\a unei credin\e [ncepe s` le aprecieze p>n` ce n-au f`cut o deplin`
potrivite? consacrare ]i p>n` ce n-au primit Spiritul sf>nt
Evrei 11:6 ^}i f`r` credin\` este cu neputin\`
s` fim pl`cu\i Lui. C`ci cine se apropie de
Dumnezeu trebuie s` cread` c` El este ]i c` El
r`spl`te]te pe cei care {l caut`.
Vol. VI, pag. 315, par. 1:
{n privin\a primei propuneri: noi tr`im ast`zi
[ntr-un timp c>nd doctrinele [n general sunt
privite batjocoritor ]i mul\i pretind c` doctrina
]i credin\a n-au nici o valoare [n compara\ie cu
faptele ]i morala. Nu putem fi de acord cu aceasta,
fiindc` g`sim c` este complet [n dezacord cu
Cuv>ntul divin, [n care credin\a este plasat` [nt>i,
iar faptele dup` ea. Credin\a noastr` este
acceptat` de Domnul ]i conform credin\ei ne va
r`spl`ti, de]i El va a]tepta [n mod cuvenit ca o
credin\` bun` s` produc` at>tea fapte bune c>te
vor permite sl`biciunile vasului p`m>ntesc.
Aceasta este regula credin\ei prezentat` peste tot
[n Scripturi. ^F`r` credin\` este cu neputin\` s`
fim pl`cu\i Lui." ^Ceea ce c>]tig` biruin\a asupra
lumii este credin\a noastr` (Evr. 11:6; 1 Ioan 5:4).
Nimeni, prin urmare, nu poate fi biruitor dac`
nu exercit` credin\` [n Dumnezeu ]i [n
f`g`duin\ele Lui; ]i pentru ca cineva s` exercite
credin\` [n f`g`duin\ele lui Dumnezeu, trebuie
s` le [n\eleag`; ]i aceast` posibilitate ]i capaci-
tate de a se [nt`ri [n credin\` va fi [n m`sura
[n\elegerii planului divin al veacurilor ]i a
f`g`duin\elor nespus de mari ]i scumpe legate
de el. De aceea, doctrina [nv`\`tura este im-
portant`, nu numai pentru cuno]tin\a pe care
poporul lui Dumnezeu trebuie s-o aib` ]i s-o
[ndr`geasc` mai presus de cuno]tin\a lumii [n
privin\a lucrurilor despre Dumnezeu, ci [n spe-
cial pentru influen\a pe care aceast` cuno]tin\`
o va avea asupra tuturor speran\elor, scopurilor
]i conduitei. ^Oricine are n`dejdea aceasta [n El,
se cur`\e]te (1 Ioan 3:3), este o expresie scrip-
tural` pe deplin [n acord cu declara\iile
anterioare. Cel care se va str`dui s` se cure\e,
s`-]i cure\e conduita, pentru a avea succes trebuie
s` [nceap` acolo unde arat` Scripturile, cu inima,
]i trebuie s` progreseze, folosind pentru cur`\are
f`g`duin\ele inspirate. }i aceasta [nseamn` o
cuno]tin\` a doctrinelor lui Cristos.
Vol. VI. pag. 693, par. 1:
Noile Creaturi sunt [n stare s` aprecieze cu o
oarecare claritate grandoarea ]i gloriile mo]tenirii
lor viitoare numai pe m`sur` ce ochiul credin\ei
]i urechea credin\ei sunt antrenate prin Cuv>ntul
divin. Ca oameni naturali nu pot nici m`car
ca o garan\ie a viitorului. P>n` la timpul acela,
cuno]tin\a lor despre viitor, chiar dup` ce au venit
la p`rt`]ie cu Dumnezeu prin credin\` ]i
[ndrept`\ire, este reprezentat` prin levi\i, care,
de]i erau acceptabili ca [nchin`tori ]i slujitori ai
Cortului {nt>lnirii, nu aveau permisiunea s` intre
[n`untru ]i s` ofere t`m>ie la altarul de aur ]i
nici chiar s`-i priveasc` grandoarea. Oricare ar
fi fost cuno]tin\a avut` de levi\i despre gloriile
^Sfintei, despre sfe]nic ]i despre lumina venit`
de la el, despre masa pentru punerea p>inii
[nainte, despre altarul de aur ]i despre t`m>ie,
era ceea ce aflaser` de la preo\ii consacra\i,
singurii care aveau acces [n`untru.
R 1719, col. 2, par. 4-6:
Este de asemenea important s` ne asigur`m
c` credin\a noastr` este credin\a corect`; c`ci
dac` credin\a noastr` este eronat`, inspir>nd
speran\e false ]i [n]el`toare zidite pe temelii
nisipoase, cu c>t aceast` putere [mbolditoare
devine mai tare, cu at>t mai sigur ]i mai repede
va [mpinge ea pe victima sa [n]elat` la
naufragiu pe st>nci. Credin\a, ca aburul [ntr-o
locomotiv`, este o putere, fie spre bine fie spre
r`u. De aceea este important` o credin\` corect`.
Datorit` acestei importan\e a credin\ei ]i a
recunoa]terii ei ca putere motrice, fie spre bine
fie spre r`u, apostolul Pavel a fost at>t de
preocupat de [naintarea converti\ilor s`i [n
credin\`. (Vezi 1 Tes. 3:2, 5, 6, 7, 10.) El i-a
[ndemnat pe to\i s` se examineze ]i s` se verifice
dac` sunt [n credin\`, [ntemeia\i ]i fixa\i, ]i nu
[ndep`rta\i de la speran\a Evangheliei, ci
[nr`d`cina\i ]i zidi\i [n Cristos, ]i stabili\i [n
credin\`; ]i s` fie aten\i ca nu cumva cineva
s`-i strice prin filosofie ]i [n]el`ri de]arte, dup`
tradi\iile oamenilor, dup` ideile slabe ale lumii,
]i nu dup` Cristos (Col. 1:23; 2:7, 8). De
asemenea, el era ad>nc preocupat ca credin\a
bisericii s` nu stea [n [n\elepciunea (filosofiile
de]arte) ale oamenilor, ci [n puterea lui
Dumnezeu. }i de aceea, [n propov`duirea sa, el
nu s-a lansat [n specula\ii nechibzuite, nici n-a
urmat ra\ionamentele sale sau ale altor oameni,
]i astfel s` satisfac` dorin\a general` dup` ceva
nou, ci s-a limitat la expunerea sfintelor
Scripturi ]i la [ndemnurile inspirate, a]a cum
au fost, prin revela\iile f`cute lui profet,
precum ]i apostol. 1 Cor. 2:4, 13; 2 Cor. 12:1-7;
Gal. 1:11, 12; 2:2; 2 Pet. 3:15, 16.
S` c`ut`m atunci s` avem credin\a lui
Cristos credin\a bine [ntemeiat` [n Cuv>ntul
 Credin\a 3
lui Dumnezeu, o credin\` examinat` ]i curcubeu al f`g`duin\ei se [ntinde pe cer. Este
dovedit`, ad>nc [nr`d`cinat` at>t [n inim` c>t o gre]eal` a presupune c` aceia f`r` credin\` ]i
]i [n minte, ]i prin urmare stabilit` ca puterea f`r` [ndrept`\irea care urmeaz` credin\ei ar
motrice a vie\ii. Astfel de credin\` nu caut` putea [n\elege clar adev`rul: nu este pentru ei.
febril ceva nou ]i nu exploreaz` tot timpul Psalmistul spune: ^Lumina [adev`rul] este
filosofiile de]arte ale oamenilor, ca s` vad` cu sem`nat` pentru cel drept (Psalmul 97:11).
c>t` abilitate se pot ei [mpotrivi Cuv>ntului Pentru copilul lui Dumnezeu se d` o candel`
Domnului; c`ci aceia care fac a]a arat` clar c` care risipe]te mult din [ntunericul de pe
credin\a lor nu are influen\` suficient` pentru c`rarea lui. ^Cuv>ntul T`u este o candel`
a fi o putere motrice [n ei, care s`-i [mboldeasc` pentru picioarele mele ]i o lumin` pe c`rarea
[nainte la victorie deplin` ]i complet` asupra mea (Psalmul 119:105). Dar numai ^c`rarea
lumii, c`rnii ]i Adversarului. celor drep\i este ca lumina str`lucitoare, care
merge mereu cresc>nd p>n` la miezul zilei
5. Care este rela\ia [ntre credin\` ]i (Proverbe 4:18). {n realitate, nu este nici unul
cuno]tin\`? drept, ^nici un om drept, nici unul m`car
Romani 10:17 ^Astfel credin\a vine din cele (Romani 3:10); clasa la care se face referire aici
auzite, iar cele auzite prin Cuv>ntul lui este ^[ndrept`\it` prin credin\`". Numai
Dumnezeu. aceast` clas` are privilegiul s` umble pe
c`rarea care str`luce]te tot mai mult s`
Vol. I, pag. 13, par. 1: vad` nu numai dezv`luirea prezent` a planu-
Nici o activitate nu este mai nobil`, mai [nno- lui lui Dumnezeu, dar ]i lucrurile viitoare. Este
bilatoare dec>t studiul reveren\ios al scopurilor adev`rat c` de]i c`rarea fiec`rei persoane
revelate ale lui Dumnezeu ^lucruri [n care credincioase este str`lucitoare, totu]i apli-
chiar [ngerii doresc s` priveasc`" (1 Petru 1:12). carea special` a acestei declara\ii este la cei
Faptul c` [n\elepciunea lui Dumnezeu a dat drep\i ([ndrept`\i\i) ca o clas`. Patriarhii,
profe\ii despre viitor, ca ]i declara\ii privind profe\ii, apostolii ]i sfin\ii trecutului ]i prezen-
prezentul ]i trecutul, este de la sine o mustrare tului au umblat [n lumina ei cresc>nd`; ]i lu-
de c`tre Iehova a nechibzuin\ei unora dintre mina va continua s` creasc` dincolo de prezent
copiii S`i, care-]i scuz` ignoran\a ]i neglijeaz` ^p>n` la miezul zilei". Este o singur` c`rare
studiul Cuv>ntului S`u zic>nd: ^Exist` destul [n continu`, ]i acea lumin` continu` ]i cresc>nd`
Matei capitolul 5 pentru a m>ntui pe oricine. este M`rturia Divin`, lumin>nd pe m`sur` ce
Nici s` nu presupunem c` profe\ia a fost dat` devine cuvenit`.
numai pentru a satisface curiozitatea legat` de De aceea, ^Voi, cei drep\i, bucura\i-v` [n
viitor. Obiectivul ei evident este de a-l face pe DOMNUL, a]tept>nd [mplinirea acestei f`g`duin\e.
copilul consacrat al lui Dumnezeu familiar cu Mul\i au at>t de pu\in` credin\` [nc>t nu
planurile Tat`lui s`u, pentru ca [n acest fel s`-]i caut` mai mult` lumin`, ]i din cauza
[nroleze interesele ]i simpatia [n aceste planuri, necredincio]iei ]i lipsei lor de preocupare se
]i s` i se permit` s` priveasc` at>t prezentul c>t permite ca ei s` stea [n [ntuneric, [n timp ce ar
]i viitorul din punctul de vedere al lui fi putut umbla [n lumina cresc>nd`.
Dumnezeu. C>nd astfel este interesat [n
lucrarea Domnului, el poate servi at>t cu R 1719, col. 1, par. 8:
spiritul c>t ]i cu [n\elegerea; nu numai ca un {n textul de mai sus (1 Ioan 5:4), apostolul
serv, ci ]i ca un fiu ]i mo]tenitor. Revel>nd Ioan arat` singura putere care poate stimula
acestora ceea ce va fi, contracareaz` influen\a a suficient [ntreaga noastr` fiin\` ]i t`rie pentru
ceea ce este acum. Efectul studiului atent nu [ndurarea r`bd`toare a [ncerc`rii, chiar p>n` la
poate fi altfel dec>t [nt`ritor pentru credin\` ]i sf>r]it. Acea putere biruitoare este credin\a.
stimulator pentru sfin\enie. ^}i, zice apostolul, ^credin\a este siguran\` cu
privire la cele n`d`jduite, convingere cu privire
Vol. I, pag. 20, par. 2, p>n` la pag. 21, la lucrurile care nu se v`d. Credin\a nu este
par. 1: numai ceea ce crezi, cuno]tin\`, ci este
Cei care se vor [ntoarce de la simplele cuno]tin\` aplicat`, asimilat`, [nsu]it`
specula\ii ale oamenilor ]i-]i vor dedica timpul f`cut` parte din obiceiul nostru de a g>ndi, o
pentru cercetarea Scripturilor, neexcluz>nd baz` pentru ac\iunile noastre ]i un imbold
ra\iunea, pe care Dumnezeu ne invit` s-o pentru toate energiile noastre. Astfel de credin\`
folosim (Isaia 1:18), vor afla c` un binecuv>ntat este puterea biruitoare pe care trebuie s` o avem
4 Credin\a
to\i cei care vrem s` alerg`m cu succes alergarea al\ii [n lume, milioane, care ar putea exercita tot
pentru premiul chem`rii noastre de sus ]i s` fim at>ta credin\` ca noi dac` ar fi fost favoriza\i de
biruitori. Dumnezeu cu tot at>ta lumin`, informa\ie,
cuno]tin\`, ca baz` a credin\ei: ca atare, credin\a
R 2411, col. 1, par. 5: noastr` nu trebuie considerat` ca o stare
Cea mai important` lec\ie din aceast` meritorie, ci trebuie s` fim recunosc`tori lui
perioad` de ]coal` este Credin\a: credin\a cu Dumnezeu pentru ea, pentru c` [mprejur`rile ]i
care am ajuns s` fim ai Domnului ]i am intrat [n condi\iile care au f`cut posibil ca noi s`
]coala Lui trebuie s` creasc`. }i credin\a noastr` exercit`m credin\` sunt prin harul S`u.
poate cre]te numai prin cuno]tin\` (nu ne
referim la cuno]tin\a lumeasc`, [nv`\`tura R 2811, col. 1, par. 2-4:
lumeasc`), cuno]tin\a Domnului a metodelor {ntrebare: {ntotdeauna am considerat c`
Sale, a planului S`u, a caracterului S`u. Astfel credin\a este ceea ce fiecare persoan` trebuie s`
trebuie s` studiem bine cuvintele ]i purtarea exercite ]i s` dezvolte personal, dar dup`
general` a {nv`\`torului nostru, precum ]i Romani 12:3 (^Prin harul care mi-a fost dat, eu
providen\ele Sale sau instruc\iunile private, spun fiec`ruia dintre voi s` nu aib` despre sine
pentru noi individual interpret>ndu-le pe g>nduri [nalte, mai presus de ceea ce se
acestea [ntotdeauna prin cuvintele Sale. Mare potrive]te, ci s` aib` g>nduri cump`tate despre
parte din ceea ce am acceptat la [nceput prin sine, potrivit cu m`sura de credin\` pe care
credin\` ([n privin\a bun`t`\ii ]i [n\elepciunii Dumnezeu a [mp`r\it-o fiec`ruia.) ar p`rea c`
Domnului) va deveni treptat cuno]tin\`: d>nd o aceasta este ceea ce primim, [ntr-o m`sur` cel
baz` pentru [nc` mai mari lungimi ]i l`\imi ale pu\in, de la Dumnezeu. Poate Dumnezeu
credin\ei, precum ]i mai mare iubire ]i apreciere [mp`r\i ceva ce El [nsu]i nu are? {n ce fel, atunci,
a R`scump`r`torului nostru. ne d` Dumnezeu o m`sur` de credin\`? Dup` ce
Dumnezeu ne-a spus un adev`r [n Cuv>ntul S`u,
6. Cum este credin\a ^darul lui nu este oare o chestiune care depinde de noi dac`
Dumnezeu? avem sau nu [ncredere [n El dac` avem
Efeseni 2:8 ^C`ci prin har sunte\i m>ntui\i, credin\` [n El? ^Credin\a vine din cele auzite, iar
prin credin\`. }i aceasta nu vine de la voi, ci cele auzite prin Cuv>ntul lui Dumnezeu.
este darul lui Dumnezeu. R`spuns: Cuv>ntul redat aici ^credin\`
(Rom. 12:3) vine de la grecescul pistis, altfel
R 2286, col. 2, par. 2: tradus fidelitate, siguran\`. Cum spui tu, noi
Un text foarte ne[n\eles [n privin\a harului avem mult de-a face cu credin\a ]i cu siguran\a
este cel folosit ca titlu pentru acest articol, ]i noastr` ]i exercit`m o anumit` credin\` chiar
anume, ^Prin har sunte\i m>ntui\i ]i aceasta [nainte de a fi concepu\i de spirit, altfel n-am
nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu putea fi [ndrept`\i\i prin credin\`, pentru c`
(Efes. 2:8). Ideea eronat` dat` de mul\i este c` [ndrept`\irea noastr` precede prezentarea
credin\a noastr` nu este a noastr` proprie, nu noastr` ca jertfe vii, ]i acceptarea ]i conceperea
din voia noastr` proprie, ci o [mp`rt`]ire, un dar noastr` de spirit sf>nt. Aceast` m`sur` de
de la Dumnezeu. Desigur, [ntr-un sens fiecare credin\` este evident a noastr`, dar dup` ce am
dar ]i binecuv>ntare de care ne bucur`m sunt in- primit din spiritul Domnului, credin\a noastr`
direct dac` nu direct de la Dumnezeu; ^Orice ni poate cre]te nespus, a]a [nc>t vom fi [n stare s`
se d` bun ]i orice dar des`v>r]it este de sus, umbl`m prin credin\` ]i nu prin vedere s`
cobor>ndu-se de la Tat`l luminilor (Iac. 1:17). accept`m lucrurile care nu se v`d ]i s`
Dar [n\elegerea potrivit` a cuvintelor apostolului, sacrific`m pentru ele lucruri care sunt v`zute ]i
credem noi, este aceasta: M>ntuirea ne este sunt vremelnice. {n mod potrivit se poate spune
oferit` prin harul lui Dumnezeu ]i nu printr-un c` atitudinea care ne permite s` primim mesajul
merit personal din partea noastr`; ]i chiar dac` de har al lui Dumnezeu spre [ndrept`\ire este
m>ntuirea ne este oferit` ca r`splat` a toat` de la Dumnezeu, [n sensul c` toate
credin\ei (inclusiv ascultarea credin\ei binecuv>nt`rile noastre sunt de sus ^orice ni
adev`rate), totu]i noi nu putem s` ne l`ud`m se d` bun ]i orice dar des`v>r]it. Dar este [n
nici chiar [n privin\a credin\ei noastre ca ]i cum mod special adev`rat c` credin\a [n lucrurile
ea ar fi meritat favoarea Domnului c`ci spirituale pe care o dezvolt`m dup` ce suntem
credin\a noastr` este de asemenea ceva ce este concepu\i de spirit sf>nt, este rezultatul
rezultatul indirect al providen\ei divine; sunt instruirii divine; dup` cum este scris: ^To\i vor fi
 Credin\a 5
[nv`\a\i de DOMNUL, ]i credin\a care [i va ajuta via\`; ]i arat` c` to\i cei care nu v`d sau nu
pe consacra\i s` ias` biruitori nu este doar apreciaz` acum privilegiul binecuv>ntat al
credin\a natural` cu care au pornit ]i cu care intr`rii, la timpul cuvenit vor fi adu]i la
s-au prins de Domnul ]i de [ndrept`\ire, ci o cuno]tin\` ]i apreciere depline. Singura cale
realizare mai [nalt` a credin\ei, rezultatul prin care cineva din omenirea condamnat` poate
[nv`\`rii lor de c`tre Domnul prin Cuv>ntul S`u veni la Dumnezeu, ]i to\i pot veni, este nu prin
]i prin providen\a Sa. fapte meritorii, nici prin ignoran\`, ci prin
{n textul [n discu\ie, g>ndirea noastr` credin\` [n s>ngele scump al lui Cristos, care
cump`tat` trebuie s` depind` de timpul [n care ridic` p`catul lumii (1 Petru 1:19; Ioan 1:29).
am fost sub instruirea Domnului ]i de gradul de Aceasta este Evanghelia, vestea bun` de mare
aten\ie pe care am acordat-o [nv`\`rii lec\iilor bucurie, ^care va fi pentru TOT POPORUL.
inten\ionate pentru cre]terera credin\ei noastre.
Despre aceast` dezvoltare se vorbe]te [n R 2220 ^Este necesar` credin\a [n
Scripturi c` este un ^dar, precum ]i un ^rod al Cristos? Vezi articolul la pag. 24.
spiritului lui Dumnezeu din noi, de asemenea
este ^lucrarea lui Dumnezeu, fiindc` prin 8. Care este rezultatul imediat al
adev`rul ]i providen\ele Sale El lucreaz` [n credin\ei [n Cristos [n timpul Veacului
copiii S`i, nu numai s` voiasc`, dar ]i s` fac` Evanghelic?
buna Sa pl`cere El lucreaz` [n noi credin\`, Romani 5:1 ^Deci, fiindc` am fost [ndrept`\i\i
speran\`, bucurie, pace, iubire ]i toate harurile prin credin\`, avem pace cu Dumnezeu, prin
pe care El le aprob`; ]i dac` vom fi ascult`tori de Domnul nostru Isus Hristos.
[nv`\`tura ]i conducerea Sa, El va completa [n
cele din urm` lucrarea ]i vom fi asem`n`ri ale Vol. I, pag. 231, par. 4:
iubitului S`u Fiu, Domnul nostru, ]i Pa]ii Bisericii spre glorie sunt la fel cu cei ai
como]tenitori cu El. Conduc`torului ]i Domnului ei, care ^ne-a l`sat
un exemplu, ca s` c`lc`m pe urmele Lui cu
7. Este credin\a [n Cristos necesar` excep\ia c` Biserica porne]te de pe un plan mai
pentru m>ntuire? jos. Domnul nostru, dup` cum am v`zut, a venit
Fapte 4:10-12 ^S-o ]ti\i to\i ]i s-o ]tie tot [n lume pe planul perfec\iunii umane, N, [n timp
poporul lui Israel: omul acesta se [nf`\i]eaz` ce noi to\i din rasa adamic` suntem pe un plan
[naintea voastr` pe deplin s`n`tos [n Numele mai jos, R planul p`catului, imperfec\iunii ]i
lui Isus Hristos Nazarineanul, pe care voi L-a\i vr`jm`]iei cu Dumnezeu. Primul lucru necesar
r`stignit, dar pe care Dumnezeu L-a [nviat pentru noi este deci s` fim [ndrept`\i\i ]i astfel
dintre cei mor\i. El este @Piatra lep`dat` de voi, s` ajungem pe planul N. Cum se realizeaz`
zidarii, care a ajuns s` fie pus` [n capul aceasta? Prin fapte bune? Nu; p`c`to]ii nu pot
unghiului#. {n nimeni altul nu este m>ntuire, face deloc fapte bune. Noi nu ne-am putut
c`ci nu este sub cer alt Nume dat oamenilor, [n recomanda pe noi [n]ine lui Dumnezeu, a]a c`
care trebuie s` fim m>ntui\i. ^Dumnezeu {]i arat` dragostea Sa fa\` de noi prin
Ioan 3:16 ^Fiindc` at>t de mult a iubit faptul c`, pe c>nd eram noi [nc` p`c`to]i, Hristos
Dumnezeu lumea, c` a dat pe singurul S`u Fiu, a murit pentru noi (Romani 5:8). A]adar, condi\ia
pentru ca oricine crede [n El s` nu piar`, ci s` pe baza c`reia ajungem pe planul [ndrept`\irii
aib` via\a ve]nic`. sau perfec\iunii umane este c` Cristos a murit
Ioan 3:36 ^Cine crede [n Fiul are via\a pentru p`catele noastre, ne-a r`scump`rat ]i ne-a
ve]nic`; dar cine n-ascult` de Fiul nu va vedea ridicat ^prin credin\a [n s>ngele Lui pe planul
via\a, ci m>nia lui Dumnezeu r`m>ne peste el. perfect de pe care am c`zut prin Adam. Suntem
[ndrept`\i\i [ridica\i pe planul N] prin credin\`.
Vol. I, pag. 102, par. 3: }i ^fiindc` am fost [ndrept`\i\i prin credin\`,
Dar Biblia, care este plin` de spirit misionar, avem pace cu Dumnezeu (Romani 5:1) ]i nu mai
nu [nva\` c` sunt c>teva c`i de m>ntuire o suntem socoti\i de Dumnezeu ca vr`jma]i, ci ca
cale prin credin\`, alta prin fapte ]i alta prin fii umani [ndrept`\i\i, pe acela]i plan cu Adam
ignoran\`. Nici nu [nva\` doctrina dezonorant` ]i cu Domnul nostru Isus, cu deosebirea c` ei au
de Dumnezeu, a fatalismului. {n timp ce arat` c` fost [n realitate perfec\i, [n timp ce noi suntem
orice alt` u]` a speran\ei este [nchis` pentru numai socoti\i de Dumnezeu astfel. Aceast`
neamul omenesc, ea deschide larg aceast` singur` [ndrept`\ire socotit` o realiz`m prin credin\a [n
u]` ]i veste]te c` oricine vrea poate intra [n Cuv>ntul lui Dumnezeu care spune: ^Voi sunte\i
6 Credin\a
^cump`ra\i, ^r`scump`ra\i, ^[ndrept`\i\i f`r` credin\`, cu at>t {i suntem mai pl`cu\i; nu
plat`". Noi st`m [n fa\a lui Dumnezeu f`r` vin`, credulitate, nu s` credem ceva ce n-a spus
f`r` pat` ]i sfin\i, [n hainele drept`\ii lui Cristos Dumnezeu, nu s` credem [n propriile noastre
atribuite nou` prin credin\`. Ca s` poat` purta imagina\ii sau [n cele ale oamenilor, ci o credin\`
pentru noi pedeapsa noastr`, El a consim\it s` I [n ceea ce a spus Dumnezeu ]i o [ncredere ferm`,
Se impute Lui p`catele noastre ]i a murit pentru sigur` [n ea: aceasta este acceptabil` pentru
noi ca ]i c>nd El ar fi fost p`c`tosul. Prin urmare, Dumnezeu ]i devine pentru to\i cei care o exercit`
dreptatea Lui este atribuit` tuturor celor care temelia sau baza [ndrept`\irii, ]i anume, ^fiindc`
accept` r`scump`rarea Lui ]i aduce cu ea toate am fost [ndrept`\i\i prin credin\`, avem pace
drepturile ]i binecuv>nt`rile posedate la [nceput, cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos.
[nainte de a intra p`catul. Ea ne restabile]te la Rom. 5:1.
via\` ]i la leg`tur` cu Dumnezeu. Prin exercitarea Domnul n-a discutat aici pasul [n continuare
credin\ei putem avea imediat aceast` leg`tur`, spre chemarea de sus a acestui Veac Evanghelic;
iar via\a ]i o mai deplin` leg`tur` ]i bucurie sunt ca atare nici noi nu-l discut`m. El Se ocup` numai
asigurate la ^timpul potrivit al lui Dumnezeu. de primul pas necesar pentru apropierea de
Dumnezeu [ndrept`\irea. Lucrul necesar
R 2651, col. 2, par. 5, p>n` la pag. 2652, pentru [ndrept`\ire este acceptarea lui Cristos
col. 1, par. 1: ca P>inea Vie\ii care trebuie s` fie precedat`
}i acum vedem sensul cuvintelor Domnului de [n\elegerea c` noi nu avem via\` [n noi [n]ine,
nostru, din versetul 29 [Ioan 6]: ^Aceasta este c`ci moartea a trecut asupra [ntregii noastre rase
lucrarea lui Dumnezeu [lucrarea care I-ar prin [nc`lcarea tat`lui Adam; ]i c` Domnul Isus
pl`cea lui Dumnezeu], ca voi s` crede\i [n a fost f`cut trup pentru a putea acoperi pedeapsa
Acela pe care El L-a trimis. Exist` o lucrare care a fost asupra tat`lui Adam ]i astfel asupra
legat` de credin\` nu o lucrare cu m>inile rasei; ]i c` acum, prin urmare, oricine accept`
noastre, ci o lucrare cu mintea ]i cu inima noastr`: acest har liber al lui Dumnezeu [n Cristos, oricine
]i nici o lucrare pe care am putea-o face cu m>inile []i [nsu]e]te meritul sacrificiului lui Cristos, prin
n-ar fi at>t de acceptabil` [n ochii Domnului ca aceasta m`n>nc`, se [mp`rt`]e]te din marile
aceasta. {ntr-adev`r, c>nd ne d`m seama c` [n beneficii ]i binecuv>nt`ri prev`zute de Dumnezeu
starea noastr` dec`zut` ]i imperfect` este [n Cel Uns, care }i-a dat via\a pentru via\a lumii,
imposibil s` facem ceva perfect, c>nd ne amintim un pre\ de r`scump`rare. Oricine accept` men-
]i aceea c` Dumnezeu este perfect, c` toate tal acest fapt ]i se hr`ne]te cu el [n inima sa, este
lucr`rile Sale sunt perfecte ]i de aceea nu poate ilustrat ca hr`nindu-se din carnea Fiului Omului
fi [n armonie cu imperfec\iunea, sau cu vreun [mp`rt`]indu-se din drepturile umane,
grad de p`cat, putem u]or vedea c` cele mai bune privilegiile ]i binecuv>nt`rile restabilirii [sau [n
lucr`ri pe care I le-am putea oferi [n afar` de acest veac din [ndrept`\ire] prev`zute [n El.
credin\` ar fi inacceptabile.
Dar Dumnezeu a propus s` fac` o lucrare mare 9. Cum este Isus ^C`petenia ]i
pentru noi El a f`cut acea lucrare prin faptul Des`v>r]irea credin\ei noastre?
c` a dat un R`scump`r`tor, prin care a fost pl`tit Evrei 12:2 ^Privind \int` la Isus, C`petenia
pre\ul de r`scump`rare pentru rasa noastr`: ]i ]i Des`v>r]irea credin\ei noastre, care, pentru
acum Dumnezeu poate fi drept ]i totu]i s` bucuria care-I era pus` [nainte, a suferit
[ndrept`\easc` pe cel care crede [n Isus. Ca atare, crucea, a dispre\uit ru]inea ]i st` la dreapta
de]i nici o lucrare pe care o putem noi face n-ar scaunului de domnie al lui Dumnezeu.
putea fi acceptat` de c`tre Domnul at>ta vreme
c>t suntem sub condamnare, totu]i El poate, prin R 1830, col. 1, par. 1:
propria Sa prevedere, s` ne accepte credin\a [n Cel care prin exemplul ]i [nv`\`tura Sa a
Cristos ]i s` ne [ndrept`\easc` prin acea credin\`: inspirat credin\a noastr`, o va sf>r]i, o va
aceasta, prima lucrare pe care o putem face, este des`v>r]i, dac` noi continu`m s` urm`m
prin urmare ceea ce cere Dumnezeu. El nu va [ndrumarea Sa. El ne va stabili, ne va [nt`ri, ne
accepta nici o alt` lucrare dec>t dac` este va fixa a]a [nc>t s` nu putem fi mi]ca\i; ]i [n
precedat` de aceasta ]i dac` este bazat` pe final ne va prezenta [naintea Sa ca o ^Biseric`
aceasta. O, dac` to\i ]i-ar putea da seama de sl`vit`, f`r` pat`, f`r` [ncre\itur` sau altceva
importan\a credin\ei [n ochii Domnului! ^F`r` de felul acesta. De asemenea ne va des`v>r]i
credin\` este cu neputin\` s` fim pl`cu\i lui prin experien\ele actuale pentru func\ia
Dumnezeu, ]i cu c>t exercit`m mai mult` noastr` ca ^preo\ime [mp`r`teasc`, a]a cum a
 Credin\a
fost ]i El ^des`v>r]it prin suferin\` pentru schimbul unei p`r\i [n {mp`r`\ia Milenar` pe
func\ia Sa de Mare Preot. care Domnul a promis-o tuturor acestor
^biruitori. Apoc. 2:26; 3:12, 21.
10. Este necesar` o m`rturisire
simpl` a credin\ei?
Romani 10:10 ^C`ci cu inima ta crezi ]i e]ti
[ndrept`\it ]i prin m`rturisirea cu gura ajungi
la m>ntuire.
R 2632, col. 2, par. 2, 3:
Totu]i, o m`rturisire public` simpl` este necesar`
pentru a demonstra care sunt ^prunci [n Cristos
pentru a-i deosebi pe ace]tia de ^copiii acestei lumi.
Dar aceast` m`rturisire trebuie s` fie foarte simpl`
a]a [nc>t ]i cel mai mic s` o poat` [n\elege ]i
sus\ine pe deplin ca a lui proprie. (1) Ea trebuie s`
declare credin\a [n Cristos ca M>ntuitor personal:
c` El a fost trimis de Tat`l ]i }i-a dat via\a ca pre\
de r`scump`rare pentru toat` omenirea. (2)
Acceptarea personal` a Lui ca M>ntuitor personal
]i o hot`r>re de a p`r`si p`catul. (3) Deplin`
consacrare de a fi urma] al lui Isus [n orice privin\`
]i de a-]i da chiar via\a [n serviciul Lui. Oricine nu
poate m`rturisi acestea s` nu fie socotit deloc ^prunc
[n Cristos, nici s` nu fie hr`nit ca atare, nici s` nu se
a]tepte de la el s` creasc` [n Cristos [n toate lucrurile.
Putem oare a]tepta ca Biserica nominal` s`
urmeze acest program sau ca vocea lui Indepen-
dent (o publica\ie religioas` prestigioas`, n. t.) s` fie
mai puternic` dec>t a noastr` [n realizarea acestor
condi\ii? Nicidecum. Bisericismul con\ine prea
mult` ^neghin` ]i nu destul ^gr>u pentru ca
astfel de sugestii s` fac` vreo impresie. Cur>nd
acesta va c`dea [n marele timp de necaz; ]i nu
trebuie s` a]tept`m un aranjament general mai
bun p>n` c>nd se va stabili {mp`r`\ia. Atunci
aceasta se va aplica, nu la Biserica aleas` ]i
glorificat`, ci la clasa Restabilirii, care se va
dezvolta atunci. Fapte 3:19-21.
R 2647, col. 1, par. 5:
Standardul nostru de ortodoxie, a]a cum se
aplic`, nu la secte ci la cre]tini, personal,
recunoa]te ca fiind corec\i ]i s`n`to]i [n doctrin`
pe to\i cei care recunosc urm`toarele puncte: (1)
C` prin natur` este un membru al rasei dec`zute,
condamnate, ]i ca atare este un copil al m>niei
[ntocmai ca al\ii, ]i pe drept sub sentin\a
condamn`rii divine. (2) C` Cristos a murit pentru
cei nelegiui\i, pentru Adam ]i pentru toat` rasa
condamnat`, ]i de aceea Dumnezeu poate fi acum
drept prin aceea c`-l [ndrept`\e]te pe el ]i pe to\i
cei care cred [n Isus. (3) C` aceast` [ndrept`\ire
este baza consacr`rii sale depline [n sacrificiu de
sine, ]i c` astfel ]i-a devotat totul Domnului, [n
7
R 3071, col. 2, par. 3, 4, p>n` la pag. 3072,
col. 1, par. 1:
Care deci este acest mesaj ce poate fi auzit astfel
cu urechea ]i recunoscut cu ochiul credin\ei? At>t
profetul c>t ]i apostolul declar` c` este posibil ca
noi s` avem aceast` m>ntuire, o putere prezent`
[ntotdeauna [nl`untrul nostru, [n inimile noastre
]i [n gurile noastre. Apostolul declar` c` ceea ce
a profe\it Moise este Evanghelia pe care el a
propov`duit-o, pe care noi am primit-o; adic`,
m`rturisirea Domnului cu gura noastr` ]i
credin\a [n El [n inima noastr`.
Este demn de remarcat c` at>t profetul Moise
c>t ]i apostolul Pavel declar` chestiunea [n acela]i
mod; [nt>i a m`rturisi cu gura, apoi a crede [n inim`.
Nici aceast` form` a declara\iei nu este probabil
accidental`. M`rturisirea cu gura este prima dovad`
exterioar` dat` despre o credin\` [n inim`; ]i
[ntr-adev`r pare s` fie o parte a aranjamentului divin
c` toat` m`rturisirea adev`rului este necesar`
pentru o apreciere deplin` a lui. Este adev`rat, noi
nu putem m`rturisi cum se cuvine ceea ce nu
credem; dar m`rturisirea este necesar` pentru
extinderea, l`rgirea, completarea credin\ei [n inim`.
Oricine crede c` lumina pe care a primit-o [n inima
sa poate fi men\inut` f`r` o m`rturisire public` a ei
se [n]al`, ]i de aceea avem declara\ia: ^C`ci cu inima
ta crezi ]i e]ti [ndrept`\it ]i prin m`rturisire cu gura
ajungi la m>ntuire. Dreptatea [nceput` prin
credin\` nu poate continua ]i ajunge la completarea
ei, care [nseamn` m>ntuire ve]nic`, numai dac` este
[nso\it` de faptele credin\ei, dintre care foarte
proeminent` este m`rturisirea cu buzele.
Am vrea s` facem s` se [ntip`reasc` acest as-
pect al adev`rului [n tot poporul drag al Domnului
de pretudindeni; d>ndu-ne seama c` mul\i sunt
slabi, firavi, neputincio]i [n s`n`tatea lor spiri-
tual`, din pricin` c` nu urmeaz` [ndrumarea
Domnului s` declare curajos ]i c>t este
posibil de [n\elept ]i iubitor ce lucruri mari a
f`cut Domnul pentru sufletele noastre. Nu este
suficient s` m`rturisim prima binecuv>ntare
primit`, de]i acest lucru este necesar [nainte de
a primi ]i alt` binecuv>ntare. Dar fiecare
binecuv>ntare c>nd este primit` s` fie prompt
m`rturisit`, spre lauda Celui care ne-a chemat
din [ntuneric la lumina Sa minunat`. Aceasta este
legea dezvolt`rii spirituale. Aceasta este porunca
pentru israelitul spiritual. Dac` el nu este
ascult`tor, ceea ce a fost aproape, [n inima ]i [n
gura sa, cur>nd va fi departe ochiul [n\elegerii
8 Credin\a
sale va [nceta s` vad` clar, urechea credin\ei va Vol. VI, pag. 688-692 ^Credin\a, un rod
[nceta s` disting` clar, ]i treptat se va dep`rta al Spiritului ]i o parte a mo]tenirii prezente
tot mai mult de privilegiile glorioase pe care le a Noii Crea\ii. Vezi fragmentul la pag. 26.
avem ca Noi Creaturi [n Cristos sub Noul
Leg`m>nt. 13. Ce este ^lupta bun` a credin\ei?
1 Tim. 6:12 ^Lupt`-te lupta cea bun` a credin\ei,
11. Este sentimentul o parte esen\ial` apuc` via\a ve]nic` la care ai fost chemat ]i pentru
a credin\ei? care ai f`cut acea frumoas` m`rturisire [naintea
multor martori.
R 1443 ^Credin\a ]i sentimentele:
Sentimentele nu trebuie confundate niciodat` R 2309 ^Lupta cre]tinului, primele
cu credin\a, totu]i exist` leg`tur` [ntre ]ase paragrafe. Vezi fragmentul la pag. 29.
sentimentele sfinte ]i credin\`, la fel cum este
[ntre r`d`cin` ]i floare. Credin\a este perma- R 2312, subtitlul ^O lupt` bun` a
nent`, [ntocmai cum r`d`cina este [ntotdeauna credin\ei:
[n p`m>nt. Sentimentele sunt [nt>mpl`toare ]i Textul nostru (1 Tim. 6:12) nume]te aceast`
au timpurile lor. {ntocmai cum r`d`cina sau lupt` bun` o lupt` a credin\ei, ]i [n mod foarte
bulbul nu odr`sle]te [ntotdeauna tulpin` verde potrivit; este o lupt` a credin\ei [n toate privin\ele.
]i flori frumoase, tot a]a credin\a nu produce (1) Este o lupt` sub un conduc`tor nev`zut
[ntotdeauna extazul sentimentelor. Credin\a ]i [mpotriva unui vr`jma] nev`zut: numai cu
noastr` poate fi tot a]a de puternic` atunci ochiul credin\ei recunoa]tem pe C`petenia
c>nd suntem deprima\i, ca ]i atunci c>nd suntem m>ntuirii noastre ]i numai prin Cuv>ntul S`u
plini de bucurie. C>nd sim\im calamit`\ile recunoa]tem pe conduc`torul viclean care ni se
r`zboiului, durerile bolii ]i greutatea s`r`ciei, [mpotrive]te.
sentimentele noastre scad la zero, [n timp ce (2) P`catul este recunoscut prin sim\ul nostru
credin\a poate fi tot a]a de ferm` ca granitul moral; la fel ]i dreptatea. Prin credin\` accept`m
care st` la temelia mun\ilor ce se [nal\` p>n` Cuv>ntul lui Dumnezeu ]i prin instruc\iunile
la nori. S` nu m`sur`m iubirea ]i puterea lui acelui Cuv>nt [nv`\`m c` anumite c`i ale
Dumnezeu prin sentimentele noastre. Soarele g>ndului, cuv>ntului ]i faptei sunt drepte [n ochii
str`luce]te tot at>t de clar [n cea mai [ntunecoas` Lui, potrivite standardului S`u, iar alte c`i ale
zi ca ]i [n cea mai luminoas`: deosebirea nu este g>ndului, cuv>ntului ]i faptei sunt de aceea
la soare, ci la norii care sunt [ntre noi ]i soare. gre]ite; ca atare noi accept`m aceste concluzii prin
Tot a]a, Dumnezeu ne iube]te ]i c>nd nu vedem credin\` [n Cuv>ntul S`u revela\ia pe care
str`lucirea fe\ei Sale, ca ]i c>nd o vedem. ne-a dat-o Dumnezeu.
Un lucru pe care-l [nv`\`m prin experien\a (3) Noi lupt`m pentru o libertate ]i o glorie
cre]tin` este c` m`surile sc`zute ale sentimentelor despre al c`ror adev`r nu avem cuno]tin\`, dec>t
sunt mai bune pentru via\a obi]nuit` dec>t dac` [l accept`m prin credin\`.
exaltarea. Dumnezeu ne trimite ploaia Sa [n (4) Dumnezeu a promis lucruri nespus de mari
pic`turi bl>nde, altfel plantele fragede ]i florile ]i scumpe celor care-L iubesc care-L iubesc a]a
delicate s-ar rupe [n buc`\i. Dac` credin\a noastr` [nc>t s`-]i dea via\a [n serviciul Lui. Noi vedem
este fondat` pe statornicia lui Dumnezeu, via\a cununa vie\ii ]i-L vedem pe Domnul slavei, cu
noastr` cre]tin` ]i iubirea noastr` vor curge ochiul credin\ei, nu altfel.
constant ca un r>u ad>nc, neafectat` u]or de o (5) Lucrurile care sunt v`zute cu ochiul natu-
rafal` rece, nici oprit` de deprim`ri. Moise n-a ral caut` s` ne influen\eze contrar mersului
fost st`p>nit de sentimente c>nd a stat la malul nostru, caut` s` ne influen\eze s` nu ne d`m via\a,
M`rii Ro]ii, nici Avraam c>nd l-a oferit pe s` nu cultiv`m spiritul smereniei, bl>nde\ii,
Isaac, nici Israel c>nd a [nconjurat Ierihonul r`bd`rii, iubirii, ci dimpotriv`, s` cultiv`m spiritul
]apte zile. S` avem credin\` [n Dumnezeu, s` egoismului, ambi\iei, m>ndriei ]i l`comiei, spiritul
mergem [nainte pe aceast` linie ]i vom avea lumii. De aceea, numai c>nd suntem [n stare s`
biruin\a. Selec\ie avem credin\a pe care o inspir` Dumnezeu vom fi
[n stare s` lupt`m lupta cea bun`.
12. Explica\i deosebirea [ntre credin\` Av>nd [n vedere aceste lucruri, vedem ce
punct important este credin\a. Dac` nu o avem,
ca baz` a [ndrept`\irii ]i credin\` ca rod
nu putem ie]i biruitori niciodat`. }i credin\a
al Spiritului. implic` ceva cuno]tin\` pe care aceasta s` se
 Credin\a 9
poat` baza, ceva f`g`duin\e pe care s` se poat` putem aduce astfel adev`rul [n aten\ia celor pe
construi. Pe acestea le avem [n marea ]i minunata care inamicul nostru cel ]iret caut` s`-i prind`
revela\ie divin`. {nseamn`, prin urmare, c` nu [n curs`. }iretenia noastr` va fi [n vederea
este destul s` ne [nrol`m [n armata Domnului, ci libert`\ii lor, [n timp ce ]iretenia lui este [n vederea
este necesar s` mergem [n sala de arme [nrobirii lor. {n aceast` privin\`, {nv`\`torul
Cuv>ntul ]i acolo cu trud` s` [mbr`c`m toat` nostru i-a sf`tuit pe solda\ii S`i: ^Fi\i pruden\i
arm`tura pe care El a dat-o. }i oricine nu ca ]erpii ]i f`r` r`utate ca porumbeii.
urmeaz` aceast` cale, nu urmeaz` calea
[ndrumat` de C`pitan ]i sigur nu va reu]i [n R 2312, col. 2, subtitlul ^Cinci puncte
b`t`lie. Nu trebuie [ns` s` g>ndim c` arm`tura importante:
este tot ce este necesar. Este adev`rat, C`petenia noastr` ne [ncurajaz` s` avem
adev`rurile doctrinare [n privin\a planului credin\` [n El ]i [n f`g`duin\ele Sale de sprijin,
divin ]i a voin\ei divine cu privire la noi sunt asigur>ndu-ne c` nu ne va l`sa, nici nu ne va
absolut esen\iale pentru victoria noastr`: dar p`r`si; c` va fi cu noi [n ]ase necazuri ]i [n al
[mbr`carea arm`turii nu este totul ]i nu ]aptelea nu ne va p`r`si; ]i c` El este din bel]ug
asigur` victoria. Dup` ce am [mbr`cat capabil ]i dispus s` fac` a]a [nc>t toate lucrurile
arm`tura, este necesar s` lupt`m, [n privin\a s` lucreze [mpreun` spre binele celor care-L iubesc
celor pe care tocmai le-am examinat, chiar p>n` pe Dumnezeu al celor chema\i potrivit scopului
la moarte. S` nu facem, prin urmare, nici gre]eala S`u. El declar`: ^Ceea ce c>]tig` biruin\a asupra
de a [ncerca s` lupt`m f`r` arm`tur`, nici lumii este credin\a noastr`. Preaiubi\ilor, s` ne
gre]eala la fel de grav` de a [mbr`ca arm`tura asigur`m de aceste lucruri:
]i a neglija s` lupt`m. (1) C` ne-am [nrolat ne-am consacrat deplin
ca s` ascult`m de C`petenia m>ntuirii noastre.
14. Cum s` lupt`m lupta cea bun`? (2) C` noi c`ut`m s` ne supunem
instruc\iunilor Sale ]i s` [mbr`c`m toat`
R 1859, col. 1, par. 6, p>n` la sf>r]itul arm`tura pe care El ne-a dat-o.
articolului intitulat ^Treji, veghetori, (3) C` lupt`m [mpotrivindu-ne s>ngelui ]i
statornici. Vezi fragmentul la pag. 27. c`rnii, lupt>nd [mpotriva p`catului [n toate
formele sale diferite.
R 2311, col. 2, par. 4: (4) C` suntem loiali Domnului ]i tuturor celor
Trebuie s` lupt`m lupta bun` a credin\ei care sunt ai Lui, oriunde ar fi ei, c` suntem dispu]i
[ndep`rt>nd de la noi ]i sco\>nd complet din ]i preg`ti\i s` ^ne d`m via\a pentru fra\i s`-i
inima noastr` ]i din dispozi\ia noastr` orice ajut`m, s`-i [ncuraj`m, [n micile acte de serviciu,
^iu\ime, m>nie, def`imare, invidie, ceart`, precum ]i [n chestiunile mai mari.
am`r`ciune fapte ale c`rnii ]i ale diavolului (5) C` \inem minte c` nu putem avea nici o
^duc>nd p>n` la cap`t sfin\irea [n fric` de victorie dec>t dac` p`str`m credin\a
Dumnezeu; ]i s` ajut`m pe confra\ii no]tri solda\i [ncrederea [n Domnul ca R`scump`r`torul
s` fac` acela]i lucru. }i trebuie s` ridic`m sus nostru, [n grija Sa fa\` de noi ]i [n bun`voin\a ]i
steagul regal al Domnului nostru, purt>nd capacitatea Sa de a ne ajuta. A]a, ]i numai a]a,
numele Lui ]i legea Lui, ]i nu un steag al nostru vom ie]i biruitori ]i mai mult dec>t biruitori prin
sau uneltirile altor oameni. Cel care ne-a iubit ]i ne-a cump`rat cu s>ngele
}i trebuie s` ajut`m la ridicarea acestui S`u pre\ios; Lui, ]i lui Dumnezeu Tat`l nostru,
stindard al Domnului [naintea tuturor celor care ve]nic s` Le fie laud` ]i mul\umire.
doresc sincer s` fie ai Lui ]i care din gre]eal` au ^Mul\umiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne
intrat [n corpuri de armat` gre]ite. Trebuie s` fim d` biruin\a prin Domnul nostru Isus Hristos.
viteji, c`ut>nd s`-i eliber`m de [n]el`rile marelui 1 Cor. 15:57.
vr`jma], care caut` astfel s`-i prind` din nou [n
capcan` ]i s`-i lipseasc` de libertatea cu care R 2770, col. 2, par. 5:
Cristos i-a f`cut liberi, ]i s`-i aduc` sub un jug al Sfatul apostolului Petru [n privin\a felului
robiei sectare, care ar fi cel mai bun dup` jugul [n care poporul Domnului trebuie s`-l [nt>mpine
p`catului ]i al supersti\iei grosolane. F`c>nd pe Adversar sugereaz` c` acestora li se va da
astfel, nu d`m [n v>nt, nu batem numai cu ciocanul [ntr-un fel sau altul posibilitatea s`-l recunoasc`.
[n masa amvonului, nici nu strig`m la col\urile El spune: ^{mpotrivi\i-v` lui tari [n credin\`.
str`zilor f`r` nici un rost, p>n` r`gu]im; ci, Aceste cuvinte sugereaz` c` pentru a ne
asemenea apostolului, c`ut`m s` fim ]ire\i, ca s` [mpotrivi trebuie s` avem credin\` credin\a
10 Credin\a
care are [ncredere [n Dumnezeu; credin\a care starea ]i interesele lor fizice sunt adesea opuse.
a dus la consacrare pe altarul Domnului, chiar Profetul David, vorbind pentru ei declar`: ^P>n`
p>n` la moarte; credin\a care nu ia [napoi c>nd n-am fost ad>nc m>hnit, r`t`ceam. Noile
sacrificiul sub nici un motiv, ci care se Creaturi nu corpurile lor muritoare sunt fiii
delecteaz` s`-l vad` consum>ndu-se ]i care se reali ai lui Dumnezeu; de fapt, dup` cum am v`zut
bucur`, sper>nd ca prin aceasta s` aib` parte deja, Dumnezeu a f`cut din sacrificarea c`rnii
de slava care va urma. Iuda 3; Rom. 8:17, 18. (chiar dup` ce ea a fost [ndrept`\it`) o condi\ie
care preced` conceperea sau acceptarea noastr`.
15. Pentru cine ]i [mpotriva cui Acesta n-a fost cazul cu Israelul trupesc, ale c`rui
lupt`m? favoruri fizice ]i binecuv>nt`ri p`m>nte]ti etc.
Filip. 2:12 ^Astfel, deci, preaiubi\ii mei, dup` au simbolizat termenii ]i condi\iile care vor
cum totdeauna a\i ascultat, nu numai [n predomina [n timpul Veacului Milenar, c>nd vor
prezen\a mea, dar acum ]i mai mult [n absen\a st`p>ni {mp`ratul antitipic ]i {mp`r`\ia antitipic`.
mea, duce\i p>n` la cap`t m>ntuirea voastr`, Exod. 15:26; Lev. 26:3-15; Deut. 28:1-14.
cu fric` ]i cutremur. Dimpotriv`, o parte important` a [ncerc`rii
1 Ioan 3:16 ^Noi am cunoscut dragostea, prin Noilor Creaturi [n privin\a lucrurilor p`m>nte]ti
aceea c` El }i-a dat via\a pentru noi; ]i noi trebuie s` constituie ^umblarea prin credin\`, nu
trebuie s` ne d`m via\a pentru fra\i. prin vedere. Da, mai mult de at>t trebuie s`
Efes. 6:12 ^C`ci lupta noastr` nu este sufere persecu\ie, trebuie s` practice negarea de
[mpotriva s>ngelui ]i c`rnii, ci [mpotriva sine, trebuie s` fie privi\i ca [n]el`tori, m`car c`
c`peteniilor, [mpotriva domniilor, [mpotriva spun adev`rul; ca neav>nd nimic, de]i de fapt
st`p>nitorilor acestor [ntunecimi, [mpotriva posed` (prin credin\`) toate lucrurile; ca ne[n\elep\i,
duhurilor r`ut`\ii [n locurile cere]ti. de]i de fapt [n\elep\i fa\` de Dumnezeu. At>t de
mult s` fie astfel, [nc>t descrierea profetic` a
R 2309 ^Lupta cre]tinului, p>n` la {nv`\`torului trebuie s` fie [n mare m`sur`
pag. 2310, col. 2, par. 1. Vezi fragmentul la aplicabil` la to\i care urmeaz` [ndeaproape [n
pag. 29. urmele Sale, adic`: ^Noi am socotit c` este
pedepsit, lovit de Dumnezeu ]i smerit. Profetul
Vol. VI, pag. 599-658: spune: ^Pedeapsa care ne d` pacea era peste El,
STUDIUL XV ]i prin r`nile Lui suntem [ca p`c`to]i] vindeca\i.
S` nu uit`m c` vindecarea noastr`, sau
VR~JMA}II }I ATACURILE [ndrept`\irea, preced` acceptarea noastr` ca
{MPOTRIVA NOII CREA|II membri ai corpului lui Cristos membri ai
^Omul cel vechi Lumea ca vr`jma] al Noii Crea\iei Noi; ]i c` acceptarea noastr` la acest plan
Crea\ii Marele Adversar El a fost mincinos ]i mai [nalt al st`rii de fii ]i de [mpreun` mo]tenitori
uciga] de la [nceput Asocia\ii lui Satan la r`u a fost pe condi\ia special` ca s` ^suferim cu adev`rat
Legiuni de demoni Cum este perpetuat` prima cu El, sau ca s` ^[mplinim ce lipse]te necazurilor
minciun` a lui Satan }tiin\a Cre]tin` ]i Teosofia lui Hristos. Isa. 53:4, 5; Rom. 8:17; Col. 1:24.
^Lupta noastr` nu este [numai] [mpotriva s>ngelui
]i c`rnii Slujirea r`ului Atacurile din partea R 2581, col. 1, par. 3, p>n` la col. 2, par. 3:
Adversarului ^Rug`ciunea credin\ei va vindeca Totu]i, este bine s` observ`m c` [n timp ce
pe cel bolnav ^Dac` Satan scoate afar` pe Sa- ^evanghelia cuprinde toate binecuv>nt`rile
tan, [mp`r`\ia lui cedeaz` Iubi\i dreptatea precedente pentru omenire [n general, ea aduce o
Ur>\i nelegiuirea Marcu 16:9-20 Biserica nomi- binecuv>ntare mai devreme ]i mai mare pentru
nal` ca adversar al Noii Crea\ii Arm`tura lui ^turma mic`, ale c`rei urechi sunt binecuv>ntate
Dumnezeu c` aud ]i ai c`rei ochi sunt binecuv>nta\i c` v`d,
mai [nainte de lume. Pentru ace]tia toate
(Vezi textul [n Vol. VI.)
binecuv>nt`rile viitoare sunt anticipate nu li-
16. Ce [nseamn` ^a umbla prin teral, ci prin credin\`, c`ci ^umbl`m prin
credin\`? credin\`, nu prin vedere. Adev`rata Biseric` (ale
2 Cor. 5:7 ^Pentru c` umbl`m prin credin\`, nu c`ror nume sunt ^scrise [n ceruri, Evrei 12:23)
prin vedere. este nu numai [ndrept`\it` prin credin\` ]i astfel
socotit` eliberat` din captivitatea P`catului ]i a
Vol. VI, pag. 631, par. 2, 3: mor\ii, ci este [n mod socotit ]i [nviat` cu Cristos,
Faptul este c` interesele reale ale Noii Crea\ii, [n mod socotit au devenit ^crea\ii noi [n Cristos,
 Credin\a 11
[n mod socotit, sub Noul Leg`m>nt, nu mai sunt [n R 1798 ^Cel drept va tr`i prin
carne, ci [n spirit, ]i astfel socoti\i de Dumnezeu ]i credin\`. Vezi articolul la pag. 32.
de asemenea astfel soco\i\i unul de c`tre altul, care
de acum [ncolo se cunosc unul pe altul, nu dup` trup, Vol. VI, pag. 142, par. 2:
ci dup` spirit ca noi creaturi. 2 Cor. 5:16. Expresia apostolului, ^umbl`m prin credin\`,
Ace]tia au un v`z nou, v`z>nd cu ochiul nu prin vedere, este aplicabil` la [ntreaga
credin\ei lucruri care nu sunt vizibile cu v`zul Biseric` a acestui Veac Evanghelic. Dorin\a
natural. Ei sunt condu]i [n tot adev`rul, pe Domnului este s` ne dezvolte credin\a ca noi
m`sur` ce acesta este cuvenit; da, ei discern s` [nv`\`m s` ne [ncredem [n El ]i acolo unde
^lucrurile ad>nci ale lui Dumnezeu fiindc` nu-L putem discerne. {n vederea acestui lucru,
posed` spiritul lui Dumnezeu (1 Cor. 2:9, 10), El las` multe lucruri par\ial ascunse vederii ]i
v`z>nd cu ochiul credin\ei lucruri pe care ochiul judec`\ii umane, cu inten\ia ca credin\a s` se
natural nu le-a v`zut, auzind cu urechea credin\ei dezvolte [ntr-o manier` ]i [ntr-un grad care ar fi
lucruri pe care urechea natural` nu le-a auzit, imposibile dac` s-ar da semne ]i minuni pentru
nici inima omului natural n-a ajuns s` le conceap` sim\urile noastre p`m>nte]ti. Ochii [n\elegerii
sau s` ]i le imagineze lucrurile pe care noastre trebuie s` se deschid` fa\` de Dumnezeu
Dumnezeu le are [n p`strare pentru cei care-L prin promisiunile Cuv>ntului S`u printr-o
iubesc ]i care-]i manifest` iubirea ]i devotarea discernere ]i o [n\elegere a adev`rului ca s` ne
fa\` de El ]i fa\` de ai Lui. Ochii [n\elegerii lor aduc` bucuria credin\ei [n lucrurile nev`zute [nc`
fiind deschi]i, ei sunt f`cu\i capabili s` ^[n\eleag` ]i nerecunoscute de noi [n mod natural.
pe deplin, [mpreun` cu to\i sfin\ii, care este
l`rgimea, lungimea, ad>ncimea ]i [n`l\imea; ]i 17. De ce sunt permise [ncerc`rile
s` cunoasc` dragostea lui Hristos, care [ntrece credin\ei?
orice cuno]tin\` [uman`]. Efes. 3:19. Iacov 1:3, 4 ^}tiind c` [ncercarea credin\ei
De]i aceast` clas` special` nu este eliberat` voastre lucreaz` r`bdare. Dar r`bdarea trebuie
de r`nile ]i imperfec\iunile corpului muritor [n s`-]i fac` des`v>r]it lucrarea, ca s` fi\i des`v>r]i\i,
via\a actual`, ci se cere [n acesta ca ]i [n alte [ntregi ]i s` nu duce\i lips` de nimic.
lucruri s` umble prin credin\` ]i nu prin vedere, 1 Petru 4:12, 13 ^Preiubi\ilor, nu v` mira\i
totu]i [ntr-un sens al cuv>ntului ei sunt elibera\i de prigonirea ca de foc din mijlocul vostru, care
de aceste imperfec\iuni, fiindc` sub condi\iile a venit peste voi ca s` v` [ncerce, ca ]i cum vi
Noului Leg`m>nt ei au asigurarea Domnului c` s-ar [nt>mpla ceva neobi]nuit; dimpotriv`,
nici unele dintre neajunsurile ]i imperfec\iunile bucura\i-v`, [ntruc>t ave\i parte de suferin\ele
naturale ]i dintre sl`biciunile fizice nu sunt lui Hristos, ca s` v` bucura\i nespus de mult ]i
socotite de atunci [ncolo [mpotriva lor, pozi\ia lor la descoperirea slavei Lui.
fiind [n mod socotit aceea de noi creaturi, iar
judecata lor [n ochii Domnului fiind potrivit Vol. VI, pag. 642-644:
inten\iilor inimii, ]i nu potrivit sl`biciunilor Dac` vrem s` [n\elegem filosofia purt`rii lui
c`rnii, care este socotit` moart`. Dumnezeu cu Noua Crea\ie [n timpul prezent,
{ndemn`m pe to\i cei r`scump`ra\i care au nu trebuie s` uit`m c` inten\ia Lui este ca to\i
f`cut un leg`m>nt cu Domnul, ^un leg`m>nt prin care vor fi des`v>r]i\i pe acest plan de existen\`
jertf`, s`-]i aminteasc` de ce sunt socoti\i ca divin`, vor fi nu numai bine inten\iona\i, [n
membri boteza\i [n corpul celui uns (Cristosului) sensul c` vor prefera ceea ce este corect [n loc
lucru prezentat aici clar de c`tre Capul de ceea ce este incorect, ci mai mult, prin mare
corpului nostru, ]i anume, c` fiecare trebuie s` experien\` vor [n\elege bine ]i vor aprecia [n
fie propov`duitor al acestei Evanghelii ]i nu al am`nunt confortul ]i avantajele corectitudinii
altei Evanghelii. S` fim credincio]i [nc` pu\in, ale drept`\ii ]i confuzia ]i dezavantajele
p>n` c>nd Marele Preot ne va califica pe deplin incorectitudinii. Acesta este motivul pentru
ca ^preo\ime [mp`r`teasc` [n slava {mp`r`\iei, care Noua Crea\ie este supus` la [ncerc`ri ]i
pentru c` atunci vom avea privilegiul [mpreun` probe deosebite, mai pronun\ate [n toate felurile
cu El s` aducem omenirii toate binecuv>nt`rile dec>t cele care au venit peste [ngeri, mai
minunate pregustate [n Evanghelia Sa, pentru pronun\ate ]i dec>t cele care vor veni peste lume
binecuv>ntarea tuturor familiilor p`m>ntului, cu [n timpul zilei ei de judecat`, Veacul Milenar.
o deplin` posibilitate de a ob\ine lumina Dup` c>te ]tim, peste sfin\ii [ngeri n-a venit
adev`rului ]i deplina libertate a fiilor lui nici o prob` special` p>n` dup` c`derea lui
Dumnezeu. Satan prin [ncercarea sa ambi\ioas` de a pune
12 Credin\a
m>na pe conducerea p`m>ntului; dar avem Dumnezeu cu turma mic`. Ei nu v`d c`, a]a
toate motivele s` presupunem c` aceast` c`dere cum pentru c`lirea instrumentelor fine de o\el
a lui [n p`cat, ]i prin ea c`derea omenirii care sunt necesare procese speciale de [nro]ire ]i
a urmat, a devenit ocazia de [ncercare nu numai r`cire, tot a]a sunt necesare [ncerc`ri speciale
a [ngerilor care nu ]i-au p`strat starea de la de [nro]ire ]i r`cire ]i pentru preg`tirea celor
[nceput, devenind demoni, dar a fost ]i o prob` pe care Domnul inten\ioneaz` s`-i foloseasc`
pentru to\i sfin\ii [ngeri. Faptul c` ei au fost [n cur>nd ca reprezentan\ii ]i instrumentele
martori la cursul r`ului ]i la aparenta lips` de Sale speciale [n marea lucrare de restabilire
putere a lui Dumnezeu de a-l restr>nge ]i a-l uman` etc. R`ul nu este niciodat` bine, iar
distruge, trebuie s` fi fost o [ncercare a credin\ei Dumnezeu nu este niciodat` autorul r`ului
lor [n puterea lui Iehova. V`z>nd aceasta, to\i moral, al p`catului, [n nici un sens sau grad.
trebuie s` fi fost ispiti\i sau [ncerca\i, cu g>ndul Cu toate acestea, [n\elepciunea ]i puterea Sa
c` ]i ei ar putea comite p`cat f`r` team` de sunt astfel [nc>t El poate s` conduc` efectele
pedeaps`; ]i faptul c` au r`mas loiali Domnului lui spre bine. De exemplu, dup` cum am v`zut,
este o dovad` c` inimile lor au fost [n stare Dumnezeu n-a f`cut pe Satan s` p`c`tuiasc`.
corect`, de smerenie ]i ascultare de principiile El l-a creat perfect, integru, curat, ]i tocmai
drept`\ii. Ei v`d deja marea realizare a planului una dintre binecuv>nt`rile acordate lui,
divin prin Cristos, ]i nu peste mult []i vor g`si binecuv>ntarea libert`\ii de voin\`, a fost cea
[ncrederea [n [n\elepciunea, iubirea, dreptatea care fiind exercitat` contrar poruncii divine
]i puterea lui Iehova mai mult dec>t justificat`, a f`cut din cel care odat` era un [nger sf>nt,
[n grandioasa [ncheiere a planului S`u prin un adversar, Satan. St`tea [n puterea
Cristos Isus ]i prin Biserica glorificat`. Atotputernicului s`-l distrug` imediat pe
{ncercarea sfin\ilor [ngeri n-a fost [ns` [n adversarul S`u, dar El cuno]tea mai dinainte
unele privin\e at>t de sever` ca [ncercarea care lec\iile mari ale experien\ei care puteau s` vin`
este pentru Creaturile Noi [n Cristos Isus, [n nu numai pentru [ngeri, ci ]i pentru omenire
contact continuu cu imperfec\iunea uman`, cu [n privin\a binelui ]i r`ului, prin contaminarea
[ncerc`rile credin\ei, r`bd`rii, iubirii ]i zelului cu acesta din urm` ]i prin am`r`ciunea
chiar p>n` la moarte. Similar, [ncercarea roadelor lui. La fel este cu p`catul printre
lumii [n Veacul Milenar, [n timp ce va fi sever` oameni: Dumnezeu putea s`-l distrug` cu totul
]i complet`, demonstr>nd [n mod absolut care oric>nd, dup` cum o va ]i face [n cele din urm`;
vor fi ]i care nu vor fi cu totul loiali [n inim` dar deocamdat` [n\elepciunea Sa a prev`zut c`
fa\` de Domnul ]i fa\` de principiile drept`\ii, m>nia omului putea fi f`cut` s`-L sl`veasc`.
va fi totu]i diferit` de [ncerc`rile Bisericii [n Copiii lui Dumnezeu nu trebuie deci s` se team`
acest veac de acum, deoarece pentru ei toate vor [n privin\a triumfului final al Domnului asupra
fi favorabile unei depline ]i cuvenite aprecieri a p`c`to]ilor ]i asupra p`catului [n toate sensurile
drept`\ii ]i ascult`rii de ea. Dimpotriv`, Noua cuv>ntului. Ei pot avea [ncredere c` nici
Creatur` g`se]te acum, a]a cum spune conspiratorul cel mai mare nici urma]ii lui, mai
apostolul, c` ^to\i cei care voiesc s` tr`iasc` [n mult sau mai pu\in cu voia sau mai mult sau mai
evlavie vor suferi. Aceast` dispozi\ie de a suferi pu\in am`gi\i pe calea cea rea, nu vor c>]tiga o
pentru loialitate fa\` de Domnul, fa\` de st`p>nire final`. Planul lui Dumnezeu este deja
principiile guvern`rii Sale, ]i pentru credin\a at>t de avansat [nc>t s` dezv`luie sf>r]itul marii
pe care aceasta o implic`, este acceptabil` taine a permiterii pentru un timp ca p`catul ]i
pentru Dumnezeu ca dovada unui caracter spe- p`c`to]ii s` [nfloreasc` ]i s` prospere, [n opozi\ie
cial. Procedurile Sale cu Noile Creaturi [n veacul cu Domnul ]i cu credincio]ii S`i.
de acum sunt [n vederea des`v>r]irii [n sfin\enie
a acestor caractere p>n` la chiar cea mai R 1949 ^{ncerc`rile credin\ei de
[nalt` \int`, p>n` la punctul [n care cu bucurie ce sunt permise? Vezi articolul la pag. 34.
vor suferi dezavantaj pentru Domnul ]i pentru
Adev`r; da, la punctul c>nd vor c`uta s` R 1822 ^Credin\a voastr` scump`.
serveasc` Adev`rul cu pre\ul confortului, Vezi articolul la pag. 35.
onorurilor, remunera\iilor ]i chiar al vie\ii
p`m>nte]ti. 18. Care sunt unele dintre r`spl`\ile
Din cauz` c` aceast` filosofie a planului divin actuale ale credin\ei?
nu este v`zut` clar, at>t de mul\i sunt [ncurca\i 1 Corinteni 2:9, 10 ^Dar dup` cum este scris:
[n privin\a procedeelor providen\iale ale lui @Lucruri pe care ochiul nu le-a v`zut, urechea
 Credin\a 13
nu le-a auzit ]i la inima omului nu s-au suit, nu va coopera la gloria lui Dumnezeu ]i [n armonie
a]a sunt lucrurile pe care le-a preg`tit cu legea iubirii divine. Noua Creatur` vede toate
Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.# Nou` [ns` acestea cu ochiul credin\ei, cu ochiul [n\elegerii;
Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul S`u; ]i apostolul ne asigur` c` acest ochi poate privi
c`ci Duhul cerceteaz` totul, chiar ]i lucrurile multe din lucrurile acestea care nu sunt clare ]i
ad>nci ale lui Dumnezeu. distincte pentru ochiul natural pentru c`
^Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul S`u;
Vol. VI, pag. 689, par. 2, p>n` la pag. 692: c`ci Duhul cerceteaz` totul, chiar ]i lucrurile
Dac` credem c` Dumnezeu este ceea ce implic` ad>nci ale lui Dumnezeu. 1 Cor. 2:9, 10.
numele Lui, Cel existent prin Sine, Creatorul Cel Aceast` credin\` [n lucrurile care [nc` nu
atotputernic, atot[n\elept, atotdrept ]i atotiubitor, se v`d, conceput` de Spirit, este o parte a
]i dac` credem c` El este r`spl`titorul celor mo]tenirii prezente a Noii Crea\ii ]i este intim
care-L caut` cu s>rguin\`, efectul va fi c` noi {l vom asociat` cu fiecare speran\` ]i cu fiecare bucurie
c`uta vom c`uta s`-I cunoa]tem ]i s`-I [n\elegem a ei d>nd singura pregustare posibil` a
Cuv>ntul; ]i cunosc>ndu-l ]i [n\eleg>ndu-l vom avea ^slavei viitoare". {ntr-adev`r, dup` cum explic`
[ncredere [n el; ]i av>nd [ncredere [n el ne vom apostolul, ea este temelia pe care sunt zidite
[ndrepta cursul vie\ii [n consecin\`. Acest [nceput toate bucuriile ]i speran\ele noastre. ^Credin\a
al credin\ei, sub favoarea divin`, indic` spre este siguran\` cu privire la cele n`d`jduite,
Cristos ca fiind calea nou` ]i vie de reunire cu convingere cu privire la lucrurile care nu se
Dumnezeu ]i de [ntoarcere [n favoarea Lui. C>nd v`d. Prin ea lucrurile care [nc` nu se v`d devin
aceast` credin\` se prinde str>ns de Isus ]i se tot at>t de palpabile pentru mintea noastr` ca
deprinde [n ascultare, ea cre]te ]i binecuv>ntarea ]i lucrurile care se v`d; da, zice apostolul, din
Domnului vine peste ea cu at>t mai mult, lumin>nd-o acest punct de vedere [nv`\`m s` evalu`m c`
[n privin\a termenilor accept`rii ]i apartenen\ei ca lucrurile pe care le vedem cu ochii naturali sunt
membru [n Noua Crea\ie. Credin\a cresc>nd` se temporare, [n timp ce lucrurile pe care nu le
prinde str>ns de f`g`duin\ele lui Dumnezeu de a vedem cu ochii naturali, ci le privim cu ochii
ajunge mo]tenitori ai lui Dumnezeu ]i mo]tenitori credin\ei, sunt cele reale, palpabile, cele eterne.
[mpreun` cu Isus Cristos Domnul ]i C>t de necesar` este credin\a pentru
R`scump`r`torul. Rezultatul este binecuv>ntarea realizarea ]i p`strarea mo]tenirii noastre
Spiritului conceperea, ungerea, adoptarea ca fii. prezente, pentru pregustarea binecuv>nt`rii
Un alt rezultat este o mai mare luminare cu lu- viitoare, este ar`tat clar de c`tre apostolul Iacov,
mina sfe]nicului de aur din Sf>nta, permi\>nd care, dup` ce spune: ^Dac` vreunuia dintre voi
ochiului credin\ei s` vad` lucrurile care nu se v`d [i lipse]te [n\elepciunea, s-o cear` de la
din afar` s` recunoasc` slujirea special` a Marelui Dumnezeu, care d` tuturor cu m>n` larg` ]i f`r`
Preot [n privin\a luminii, [n privin\a p>inii pentru mustrare, ]i ea [i va fi dat`" adaug`: ^Dar,
punere [nainte, [n privin\a t`m>iei Altarului de Aur s-o cear` cu credin\`, f`r` s` se [ndoiasc`;
]i a Capacului Isp`]irii de dincolo de V`l. Pe m`sur` pentru c` cine se [ndoie]te seam`n` cu valul
ce credin\a vie, supus`, cuprinde treptat aceste m`rii, tulburat ]i aruncat de v>nt [ncoace ]i
diferite tr`s`turi ale favorii ]i binecuv>nt`rii divine, [ncolo. Un astfel de om s` nu se a]tepte s` primeasc`
a]a cum ele sunt revelate [n Cuv>ntul divin, ea se ceva de la Domnul, c`ci este un om nehot`r>t
[nt`re]te tot mai mult, devine tot mai clar` ]i devine ]i nestatornic [n toate c`ile sale (Iac. 1:5-8).
parte fundamental` a min\ii noi. Din aceast` pozi\ie Apostolul arat` astfel c>t de imposibil ar fi ca
avantajoas` vede lucrurile pe care [nainte nu le-a cineva s` devin` biruitor, f`r` s` devin` tare
putut vedea, [n privin\a c`rora apostolul spune: [n credin\`. Ca atare, Scripturile [nva\` peste
^Lucruri pe care ochiul nu le-a v`zut, urechea nu tot cre]terea [n credin\`, ]i to\i din poporul
le-a auzit ]i la inima omului [natural] nu s-au suit, Domnului au nevoie s` se roage precum s-au
a]a sunt lucrurile pe care le-a preg`tit Dumnezeu rugat apostolii: ^Doamne, m`re]te-ne credin\a;
pentru cei ce-L iubesc. 1 Cor. 2:9. ]i astfel rug>ndu-se, trebuie s` foloseasc`
Prin Cuv>ntul f`g`duin\ei, ilustrat prin Spirit, mijloacele pe care Dumnezeu le-a destinat
ea vede lucrurile nespus de mari ]i scumpe, lucrurile pentru [mplinirea acestei rug`ciuni. Dac`
cere]ti, gloriile care vor fi ob\inute la {nt>ia {nviere rug`ciunea lor va fi sincer`, ei vor folosi cu
{mp`r`\ia, care va fi atunci stabilit` domnia seriozitate acele mijloace vor c`uta pe
drept`\ii, care va aduce binecuv>ntare tuturor Domnul [n rug`ciune, vor c`uta s`-I cunoasc`
familiilor p`m>ntului supunerea p`catului ]i Cuv>ntul, vor c`uta s` se supun` acestuia, vor
nimicirea oric`rui individ ]i a oric`rui lucru care c`uta ]i se vor bucura de serviciul S`u, vor
14 Credin\a
c`uta s` se [mbrace cu toate darurile Spiritului; ar`tat [nc`. Dar ]tim c`, atunci c>nd Se va ar`ta
]i aceasta fiind atitudinea lor, vor avea credin\` El, vom fi ca El, pentru c` {l vom vedea a]a cum
puternic`, asigurare deplin` a credin\ei, ]i ^nu este (1 Ioan 3:2). Acest lucru este satisf`c`tor
vor aluneca niciodat`; c`ci [n felul acesta li se pentru poporul Domnului, c`ci, chiar dac` ar fi
va da din bel]ug intrare [n [mp`r`\ia ve]nic` a curio]i, ceea ce n-ar fi nepotrivit, s` cunoasc` toate
Domnului ]i M>ntuitorului nostru Isus Hristos am`nuntele [n privin\a corpurilor lor spirituale,
la timpul potrivit. 2 Pet. 1:10, 11. form`, m`rime, elemente etc., ei []i pot foarte bine
imagina c` noile condi\ii vor fi at>t de diferite de
Vol. VI, pag. 686, par. 3: cele prezente [nc>t este peste puterea min\ii
Acest mare privilegiu al accesului la umane s` le [n\eleag`, indiferent c>t de am`nun\it`
Dumnezeu, al intr`rii prin credin\` [n Sf>nta ar fi descrierea dat`. Dar toat` chestiunea este
Sfintelor, al apropierii de tronul harului ]i al rezolvat` prin asigurarea c` Biserica va fi ca Domnul
primirii milei ]i ajutorului [n orice timp de nevoie, ei ]i {l va vedea nu cum a fost [n zilele umilirii
poate fi adaptat la toate condi\iile [nconjur`toare. Sale, omul Cristos Isus, nici cum li S-a ar`tat
ucenicilor dup` [nvierea Sa, [mbr`cat [n trup de
19. Care este mo]tenirea viitoare a forme diferite, cu ve]minte diferite ci {l va vedea
credin\ei? ^a]a cum este, {i va privi gloria ]i va fi ca El,
1 Ioan 3:2 ^Preaiubi\ilor, acum suntem copii [mp`rt`]indu-I gloria. Acest lucru este suficient.
ai lui Dumnezeu. }i ce vom fi nu s-a ar`tat [nc`. Totu]i, noi suntem bucuro]i c` Domnul a ridicat
Dar ]tim c`, atunci c>nd Se va ar`ta El, vom fi v`lul [ntr-o mic` m`sur`, permi\>ndu-ne o scurt`
ca El, pentru c` {l vom vedea a]a cum este. privire la noile condi\ii ale mo]tenirii noastre
Apocalipsa 2:10 ^Nu te teme nicidecum de ce viitoare, prin descrierea Primei {nvieri a]a cum ne
vei suferi. Iat`, Diavolul va arunca [n [nchisoare este dat` de apostolul Pavel (1 Cor. 15:41-44).
pe unii dintre voi, ca s` fi\i [ncerca\i. }i ve\i avea {ntregul capitol este de un interes ad>nc pentru
un necaz de zece zile. Fii credincios p>n` la fiecare membru al Noii Crea\ii nu numai
moarte ]i-\i voi da cununa vie\ii. datorit` versetelor care se refer` la {nt>ia {nviere,
prin care Biserica, mica turm`, Preo\imea
Vol. VI, pag. 693-694: {mp`r`teasc`, va fi des`v>r]it` ]i va intra [n
Noile Creaturi sunt [n stare s` aprecieze cu o bucuriile Domnului, ci ]i datorit` sugestiilor lui
oarecare claritate grandoarea ]i gloriile mo]tenirii [n privin\a speran\ei viitoare a lumii. {ntr-adev`r,
lor viitoare numai pe m`sur` ce ochiul credin\ei ]i de]i apostolul ]i-a adresat epistola c`tre sfin\i ]i
urechea credin\ei sunt antrenate prin Cuv>ntul nu c`tre al\ii, totu]i s` fi descris numai {nt>ia
divin. Ca oameni naturali nu pot nici m`car [ncepe {nviere putea s` justifice pe unii [n presupunerea
s` le aprecieze p>n` ce n-au f`cut o deplin` c` pentru omenire nu r`m>ne nici o binecuv>ntare
consacrare ]i p>n` ce n-au primit Spiritul sf>nt ca o vrednic` de men\ionat, sau putea s` justifice pe
garan\ie a viitorului. P>n` la timpul acela, al\ii [n ideea c` [nvierea lumii ar fi similar` ]i
cuno]tin\a lor despre viitor, chiar dup` ce au venit este doar mai t>rzie. Men\ionarea celor dou`
la p`rt`]ie cu Dumnezeu prin credin\` ]i [nvieri este deosebit de folositoare, prin urmare,
[ndrept`\ire, este reprezentat` prin levi\i, care, de]i confirm>nd m`rturia scriptural` c` Dumnezeu
erau acceptabili ca [nchin`tori ]i slujitori ai Cortului are o parte special` rezervat` [n cer pentru
{nt>lnirii, nu aveau permisiunea s` intre [n`untru Biseric` o parte spiritual` ]i c` El are o
]i s` ofere t`m>ie la altarul de aur ]i nici chiar s`-i parte p`m>nteasc` ce va fi descoperit` la timpul
priveasc` grandoarea. Oricare ar fi fost cuno]tin\a cuvenit ]i ce va fi dat` lumii [n general. Datorit`
avut` de levi\i despre gloriile ^Sfintei, despre sfe]nic acestei rela\ii [ntre {nt>ia {nviere a celor ferici\i
]i despre lumina venit` de la el, despre masa pentru ]i sfin\i, Biserica (Apoc. 20:6), ]i [nvierea ulterioar`
punerea p>inii [nainte, despre altarul de aur ]i a tuturor oamenilor care vor accepta [n cele din
despre t`m>ie, era ceea ce aflaser` de la preo\ii urm` favoarea lui Dumnezeu, ar fi recomandabil
consacra\i, singurii care aveau acces [n`untru. pentru noi s` lu`m acest subiect [ntocmai cum [l
Adres>ndu-se acestor Preo\i {mp`r`te]ti ai prezint` apostolul ]i s` analiz`m ambele [nvieri.
Noii Crea\ii, apostolul arat` c` av>nd chiar cele
mai depline realiz`ri de har, cuno]tin\`, credin\` Vol. VI, pag. 721-729. Vezi fragmentul la
]i vedere spiritual`, ei nu vor fi [n stare [n via\a pag. 37.
prezent` s` [n\eleag` cu claritate lucrurile
viitorului, ci trebuie s` le accepte totu]i prin 20. Ce este ^odihna credin\ei?
credin\`. Cuvintele lui sunt: ^Ce vom fi nu s-a Evrei 4:1-11 ^S` ne temem deci ca nu cumva,
 Credin\a 15
fiind f`cut` o f`g`duin\` pentru intrarea [n recuno]tin\` [ndurarea divin` oferit` nou` prin
odihna Lui, nici unul dintre noi s` nu par` c` r`scump`rarea care este [n Cristos Isus Domnul
a r`mas [n urm`. C`ci ]i nou` ni s-a adus o nostru ]i ^harul" f`g`duit ^ca s` avem ajutor la
veste bun` ca ]i lor; dar lor, cuv>ntul care le-a momentul potrivit", ]i am intrat [n ac\iune ca s`
fost spus nu le-a ajutat la nimic, pentru c` n-a fim ucenicii lui Isus urma]i [n urmele Lui, chiar
g`sit credin\` la cei care l-au auzit. C`ci noi, ^p>n` la moarte.
care am crezut, intr`m [n @odihna#, despre Apostolul spune c` noi am intrat [n odihn`,
care a zis: @Am jurat [n m>nia Mea c` nu vor dup` cum ]i Dumnezeu S-a odihnit de lucr`rile
intra [n odihna Mea#, m`car c` lucr`rile Lui Lui. Am v`zut deja c` Dumnezeu S-a odihnit de
fuseser` terminate [nc` de la [ntemeierea lumii. lucrarea Sa creatoare c>nd a [ncheiat-o, f`c>ndu-l
C`ci [ntr-un loc a vorbit astfel despre ziua a pe om [n asem`narea Sa. De atunci El a permis
]aptea: @}i Dumnezeu S-a odihnit [n ziua a p`catului ]i mor\ii s` desfigureze frumoasa Sa
]aptea de toate lucr`rile Lui.# }i iar`]i [n acest crea\ie, totu]i n-a ridicat bra\ul puterii Sale ca
text: @Nu vor intra [n odihna Mea.# Deci, fiindc` s` [mpiedice [naintarea acelei lucr`ri, nici s` lege
r`m>ne ca unii s` intre [n odihna aceasta ]i sau s` restr>ng` pe Satan, marele [n]el`tor.
pentru c` aceia c`rora li s-a adus [nt>i vestea Dumnezeu Se odihne]te, a]teapt` l`s>nd toat`
bun` n-au intrat [n ea din cauza neascult`rii, lucrarea s` fie [ndeplinit` de Mesia. Noi intr`m
El hot`r`]te din nou o zi: @Ast`zi#, zic>nd, [n prin credin\` [n odihna lui Dumnezeu c>nd
David, dup` at>ta timp, cum s-a spus mai discernem c` Cristos este Unsul lui Dumnezeu,
[nainte: @Ast`zi, dac` auzi\i glasul Lui, nu v` pe deplin [mputernicit s` fac` toat` aceast`
[mpietri\i inimile!# C`ci, dac` Iosua le-ar fi dat lucrare, nu numai pentru noi (Noua Crea\ie, membrii
odihna, Dumnezeu n-ar mai vorbi dup` aceea corpului S`u), ci ]i o lucrare de binecuv>ntare ]i
de o alt` zi. R`m>ne deci o odihn` ca de sabat restabilire pentru omenire pentru oricine va
pentru poporul lui Dumnezeu. Fiindc` cine a accepta [ndurarea divin` prin El.
intrat [n odihna Lui, s-a odihnit ]i el de Noi vedem clar unde a [nceput odihna noastr`
lucr`rile lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de ale ca membri individuali ai Noii Crea\ii, dar va fi
Sale. S` ne gr`bim deci s` intr`m [n odihna folositor ]i s` arunc`m o privire [n urm` ]i s`
aceasta, pentru ca nimeni s` nu cad`, urm>nd observ`m [nceputul acestei odihne [n privin\a Noii
acela]i exemplu de neascultare de cuv>nt. Crea\ii ca [ntreg. Vedem c` apostolii s-au bucurat
de o m`sur` de odihn` ]i [ncredere [n timp ce
Vol. VI, pag. 392-394: Domnul era cu ei [n trup, dar nu de odihn`
Nu este necesar ca membrilor Noii Crea\ii s` deplin`. Ei s-au bucurat c` Mirele era [n mijlocul
li se arate c>nd ]i cum au intrat [n odihna lor s-au bucurat [n El, chiar dac` n-au [n\eles
credin\ei c>nd ]i cum pacea lui Dumnezeu care lungimea ]i l`\imea iubirii Sale ]i a serviciului
[ntrece orice [n\elegere a [nceput s` domneasc` S`u. C>nd {nv`\`torul a murit, odihna, bucuria
[n inimile lor, iar deplina [ncredere [n El a [nceput ]i pacea lor s-au spulberat; ]i cauza [ntregii lor
s` scoat` afar` frica ]i nemul\umirea. Aceasta a dezam`giri a fost, [n propriile lor cuvinte, ^Noi
[nceput odat` cu acceptarea deplin` a Domnului n`d`jduiam c` El este Acela care va r`scump`ra
Isus ca Marele Preot care a f`cut jertfa, prin [elibera] pe Israel dar au fost dezam`gi\i.
care p`catele noastre au fost acoperite prin C>nd El a [nviat din mor\i, c>nd a ap`rut
meritul atribuit al R`scump`r`torului, Mesia; [naintea lor ]i }i-a dovedit [nvierea, [ndoielile ]i
ea a crescut [n timp ce L-am recunoscut pe El temerile lor au [nceput s` fac` loc speran\elor,
drept Capul Noii Crea\ii ]i mo]tenitor al dar bucuria ]i pacea lor nu s-au [ntors pe deplin.
f`g`duin\ei avraamice, iar pe noi [n]ine c` Ei erau nedumeri\i. {ns` au auzit ]i au dat aten\ie
suntem chema\i de Dumnezeu s` fim sfatului S`u de a z`bovi [n Ierusalim p>n` vor fi
mo]tenitori [mpreun` cu El [n acea {mp`r`\ie [nzestra\i cu putere.
de binecuv>ntare. Odihna perfect` sau bucuria Au stat [n a]teptare c>t timp? R`spunsul
sabatului a venit c>nd am supus Domnului tot nostru este c` ei au a]teptat de ]apte ori ]apte
ce avem, accept>nd cu bucurie conducerea Sa zile patruzeci ]i nou` de zile, iar [n ziua
f`g`duit` pe o ^cale [ngust`" spre {mp`r`\ie. urm`toare, ziua a cincizecea, ziua de Sabat
Atunci ne-am odihnit de propriile noastre jubiliar`, Dumnezeu a [mplinit f`g`duin\a Sa
lucr`ri, de toate eforturile de a ne [ndrept`\i; [ndur`toare fa\` de ei ]i le-a permis celor care-L
ne-am m`rturisit imperfec\i ]i nevrednici de acceptaser` pe Isus s` intre [n odihn` [n \inerea
harul divin, precum ]i incapabili de a ne face noi sabatului mai [nalt al Noii Crea\ii. Ei au intrat
[n]ine vrednici. Atunci am acceptat cu [n odihn` prin primirea binecuv>nt`rii
16 Credin\a
Cincizecimii care spunea ^pace prin Domnul [ndrept`\irii prin credin\` [n Cristos, care este
nostru Isus Hristos care [i informa c` de]i ]i o pregustare a acelei [nc` mai glorioase odihne
Isus Cristos murise pentru p`c`to]i ]i de]i Se care r`m>ne pentru poporul lui Dumnezeu
[n`l\ase ]i ei nu-L puteau vedea, totu]i El fusese dincolo de Iordanul mor\ii, [n Canaanul ceresc,
aprobat de Iehova, sacrificiul S`u pentru p`cat de unde toate o]tirile p`catului vor fi fost
fusese acceptabil ]i ei se puteau astfel odihni [n expulzate pentru totdeauna.
meritul lucr`rii pe care El o [ndeplinise se La aceast` din urm` faz` a tipului se re-
puteau odihni asigura\i c` toate f`g`duin\ele lui fer` apostolul Pavel [n scrisoarea sa c`tre
Dumnezeu vor fi da ]i amin [n El ]i prin El, se Evrei (3:8-19; 4:1, 2). Aici Biserica este
puteau odihni asigura\i de iertarea p`catelor lor prevenit` [mpotriva nereu]itei de a intra [n
]i de acceptarea lor de c`tre Tat`l. Aceasta de Canaanul ceresc, dup` exemplul Israelului
asemenea i-a asigurat c` f`g`duin\ele nespus de trupesc [n cursul lui r`t`citor din Egipt [n
mari ]i scumpe concentrate [n Isus vor fi toate Canaan; ]i este ar`tat faptul c` toat` genera\ia
[mplinite ]i c` ei vor avea o parte glorioas` c>nd lor a pierdut acel privilegiu ]i a murit [n pustie,
harul le va fi rafinat bine inimile dac` se vor din cauza necredin\ei ]i a dep`rt`rii de c`ile lui
dovedi credincio]i fa\` de partea lor din contract Dumnezeu. {n necredin\`, ei au murmurat
]i []i ^vor [nt`ri chemarea ]i alegerea, r`m>n>nd [mpotriva conducerii divine ]i corpurile lor au
[n Cristos prin ascultare de voin\a divin`. c`zut [n pustie. Apoi el adaug`: ^Lua\i seama,
Deci, toat` Crea\ia Nou`, care a primit Spiritul fra\ilor, ca nici unul dintre voi s` n-aib` o inim`
sf>nt, a intrat [n odihna antitipic`, ]i [n loc de a rea a necredin\ei, [ndep`rt>ndu-se de Dumnezeul
mai \ine ziua a ]aptea de odihn` fizic`, ei \in acum Cel viu. Evrei 3:12.
o odihn` continu` a inimii, a min\ii, a credin\ei {n timp ce vorbe]te (Evr. 4:9) despre odihna
[n Fiul lui Dumnezeu. Totu]i, aceast` odihn` a care r`m>ne pentru poporul lui Dumnezeu,
credin\ei nu este sf>r]itul nu este antitipul referindu-se la odihna final`, Canaanul ceresc,
deplin. Marea ^odihn` care r`m>ne pentru starea spiritual` glorioas` dincolo de v`lul c`rnii,
poporul lui Dumnezeu va veni la sf>r]it el vorbe]te ]i despre o odihn` actual`
pentru to\i cei care-]i vor [ncheia cursul cu pregustarea binecuv>ntat` a odihnei care
bucurie. {ntre timp, odihna credin\ei trebuie s` r`m>ne, aceea din Canaanul ceresc, odihna
continue, c`ci este arvuna sau asigurarea noastr` credin\ei, spun>nd: ^C`ci noi, care am crezut,
pentru odihna de dincolo. Men\inerea ei va cere intr`m [n @odihn`#. Evr. 4:3.
nu numai ascultare [n m`sura capacit`\ii, [n Cu acest aspect al tipului [n vedere, s`-l
g>nd, cuv>nt ]i fapt`, ci ]i [ncredere [n harul examin`m, ca s` putem vedea mai clar privilegiile
Domnului. Astfel noi putem fi tari [n Domnul ]i noastre binecuv>ntate ]i responsabilit`\ile
[n puterea t`riei Lui, ca s` umbl`m [n urmele Lui. noastre pe planul mai [nalt al Israelului spiri-
Odihna ]i [ncrederea noastr` trebuie s` fie c` El tual al lui Dumnezeu; c`ci de]i noi care am crezut
poate ]i vrea s` ne fac` ^mai mult dec>t biruitori, intr`m [n Canaanul odihnei credin\ei acum (4:3),
precum ]i s` ne acorde o parte [n marea lucrare a cursul nostru referitor la odihna care r`m>ne
Jubileului Antitipic. pentru poporul lui Dumnezeu (4:1) Canaanul
ceresc este totu]i [n mod potrivit reprezentat,
R 1841 ^C`l`torind spre Canaan: cum arat` apostolul Pavel, prin c`l`toria [n pustie
Textul de baz`: ^Vino cu noi ]i [\i vom face ]i prin minunata conducere divin`. G>ndi\i-v`!
bine, c`ci DOMNUL a spus c` va face bine lui Is- Era o mul\ime mare de b`rba\i, femei ]i copii
rael. Numeri 10:29. elibera\i deodat` dintr-o robie de patru sute de
Caracterul tipic al lui Israel are dou` faze; una ani, cu numai c>teva zile de preg`tire ]i cu
[n leg`tur` cu serviciul cortului [nt>lnirii, [n care [mbr`c`minte pu\in`, c`l`torind printr-o pustie
toat` tab`ra lui Israel reprezint` lumea, ]i [n care stearp`, neumblat`, spre o \ar` necunoscut`,
preo\imea, Aaron ]i fiii s`i, ]i serviciul jertfelor promis` p`rin\ilor lor. {n jurul lor erau popoare
din cort etc., reprezint` pe Cristos ]i Biserica, ]i ostile ]i pe drum erau de a]teptat multe priva\iuni
marea lucrare a isp`]irii pentru p`catele lumii. ]i pericole. Dar de ce trebuiau s` se team`? Nu le
Cealalt` faz` a caracterului tipic al lui este aceea promisese Dumnezeul cerurilor c` va merge
[n care toat` na\iunea, privit` ca poporul ales al [naintea lor ]i-i va conduce pe toat` calea?
lui Dumnezeu, reprezint` pe poporul ales al lui Chiar a]a este ]i cu Biserica. Adev`rata
Dumnezeu din Veacul Evanghelic ]i c`l`toria lui Biseric` este Biserica [n pustie (Apoc. 12:6, 14;
sub [ndrumarea ]i conducerea divin`, din robia Luca 15:4; Osea 2:14; Is. 51:3; C>nt. C>nt. 8:5)
p`catului [n odihna binecuv>ntat` a Canaanului separat` de lume ]i sub protec\ia ]i [ndrumarea
 Credin\a 17
divin`. Este o companie cu grade diferite de a condi\iei perfecte odihna care r`m>ne pentru
cre]tere ]i dezvoltare [n via\a spiritual`. Exist` poporul lui Dumnezeu. ^S` ne gr`bim deci s`
prunci [n Cristos ]i o mul\ime din aceia care se intr`m [n odihna [sabatul] aceasta, pentru ca
apropie mai [ncet sau mai repede de maturitate. nimeni s` nu cad`, urm>nd acela]i exemplu de
}i Dumnezeu ne conduce pe to\i prin pustia neascultare [al Israelului trupesc] de cuv>nt.
neumblat` a acestei lumi rele de acum. El este Evr. 4:9-11.
scutul ]i [ndrum`torul nostru, slava noastr` ]i
ap`rarea noastr`, ]i partea noastr` este s` urm`m 21. Defini\i expresia ^o deplin`
cu credincio]ie unde El indic` drumul. P>inea ]i siguran\` a credin\ei ]i n`dejdii.
apa ne sunt sigure, ]i bucuria noastr` este s` ne Evrei 10:22 ^S` ne apropiem cu o inim`
d`m seama c` prezen\a Lui este [n mijlocul nostru curat`, cu o deplin` siguran\` a credin\ei, cu
]i c` El este capabil s` ne duc` [n mo]tenirea inimile stropite ]i cur`\ite de o con]tiin\` rea
promis`. S` urm`m conducerea Sa ]i s` nu fim ]i cu trupul sp`lat cu o ap` curat`.
[nd`r`tnici, cum a fost genera\ia necredincioas` Evrei 6:11 ^Dorim [ns` ca fiecare dintre voi
care a c`zut [n pustie. s` arate aceea]i r>vn`, o deplin` siguran\` a
Referindu-ne iar`]i la tip ]i compar>nd n`dejdii p>n` la sf>r]it.
experien\ele noastre, vedem c` Domnul urmeaz`
[n mare parte acelea]i metode cu poporul S`u R 2642, col. 1, par. 4:
acum ca ]i atunci. Conducerea Domnului este prin Sf. Pavel vorbe]te despre deplina siguran\` a
acea experien\` ]i disciplinare care lucreaz` n`dejdii ]i deplina siguran\` a credin\ei, care
pentru dezvoltarea caracterului. }i la astfel de sunt st`rile potrivite pentru poporul Domnului
disciplinare fiecare ^israelit cu adev`rat se va (Evr. 6:11; 10:22). }i aceasta este ideea exprimat`
supune cu credincio]ie, [n timp ce aceia care nu de profet [n textul nostru deplina siguran\` c`
vor face a]a, se vor dovedi nevrednici de Acela care a [nceput o lucrare bun` [n noi este [n
mo]tenirea promis`. S` nu fim din acea clas` stare ]i dispus s` o completeze (Filip. 1:6). Dar ce
nevrednic`, ci cu umilin\` ]i r`bdare s` c`ut`m pu\ini cre]tini, comparativ, au aceast` deplin`
s` profit`m de experien\e, c>t de aspre ar fi ele, siguran\` a credin\ei; ce pu\ini pot zice: desigur,
]i de toat` disciplinarea ]i [nv`\area at>t de f`r` [ndoial`, bun`tatea ]i [ndurarea m` vor
necesare s` ne fac` potrivi\i pentru mo]tenirea urma de acum [ncolo [n via\`, ]i prin harul lui
glorioas` a sfin\ilor [n lumin`. Col. 1:12. Dumnezeu voi c>]tiga [n cele din urm` {mp`r`\ia
cereasc` ]i lucrurile glorioase pe care le-a promis
R 2534, col. 2, par. 1: Dumnezeu celor care-L iubesc! Pu\inii care pot
Israelitul spiritual, de]i nu este [n nici un sens intra pe deplin [n aceea]i sim\ire cu apostolul ]i
sub Legea de la Sinai, care a fost dat` exclusiv cu profetul [n privin\a acestor expresii au prin
israelitului trupesc, are totu]i ziua sa de sabat aceasta o mare bucurie, o mare binecuv>ntare, o
ziua sa de odihn`. Este o zi mai larg` ]i mai mare odihn` a inimii pe care al\ii n-o posed`. S`
plin` dec>t cea iudaic`, iar odihna lui este mai ne [ntreb`m, prin urmare, de ce num`rul celor
mare ]i mai perfect` dec>t cea fizic` evreiasc`. care astfel intr` [n odihna credin\ei este at>t de
Israelitul spiritual se odihne]te [n credin\`, se mic? Care sunt piedicile pentru al\ii ]i cum pot fi
odihne]te [n Cristos. Dup` ce a luat asupra sa [ndep`rtate acele piedici, pentru ca un num`r mai
jugul acestui nou St`p>n, el afl`, a]a cum i-a fost mare din poporul Domnului s` se poat` bucura
promis, odihn` pentru sufletul s`u, ]i nu de patrimoniul lor?
numai odihn` pentru carnea Sa odihn` a
min\ii, nu numai odihn` a corpului (Mat. 11:29). 22. Cum putem ob\ine ]i re\ine
Aceasta este odihna sau sabatul men\ionat de deplina siguran\` a credin\ei?
apostol (Evr. 4:3), spun>nd: ^C`ci noi, care am
crezut, intr`m [n @odihn`#. Odihna noastr` [n R 2353, extras din articolul ^Mul\umi\i-v`
Domnul este at>t de complet` c>t este credin\a cu ceea ce ave\i:
noastr` [n El. Cel care crede deplin se odihne]te Acela]i principiu este valabil [n privin\a
deplin; cel care crede numai par\ial se tuturor afacerilor noastre, nu conteaz` care.
odihne]te numai par\ial. Condi\ia ideal` a Lec\ia credin\ei, pentru cei care au devenit
israelitului spiritual este ob\inerea unei odihne poporul consacrat al Domnului, nu este numai
perfecte, o \inere perfect` a sabatului [n credin\` [n doctrine ]i teorii, nici mai ales aceast`
experien\a sa actual`, ]i a]teptare ]i osteneal` credin\`. Aspectul principal al credin\ei este
dup` o odihn` [nc` mai complet` odihna real` [ncrederea [n Dumnezeu; c` este [n stare ]i dispus
18 Credin\a
s` [mplineasc` ceea ce a promis . Aceast` credin\` bun etc.), ci ]i s` trat`m cu bun`tate ]i bl>nde\e
[mbr`\i]eaz` nu numai lucrurile viitoare, ci ]i ]i cu un spirit de iertare pe aceia care preg`tesc
lucrurile din prezent; aceast` credin\` se bucur` ]i administreaz` paharul suferin\elor noastre.
nu numai [n slava care va fi descoperit`, ci se Dar nimeni nu poate avea aceast` siguran\` a
bucur` ]i [n suferin\ele, [n [ncerc`rile, [n credin\ei nimeni nu trebuie s` o aib` dec>t
dificult`\ile ]i [n toate experien\ele bogate pe care o clas` anumit`, special`; ]i nu este o clas` mare
un Tat` atot[n\elept vede c` este cel mai bine s` [n compara\ie cu lumea, doar o ^turm` mic`
le permit`. De aceea, cum [ndeamn` apostolul, cei care au crezut [n s>ngele pre\ios spre
s` ne bucur`m tot timpul, ^s` mul\umim [n toate. [ndrept`\ire ]i care, ca membri ai corpului lui
1 Tes. 5:18; Efes. 5:20. Cristos, s-au consacrat f`r` rezerve s` umble [n
Cele mai bune ilustra\ii ale acestei adev`rate urmele R`scump`r`torului, s` sufere cu El ]i [n
credin\e, ale acestei [ncrederi continue [n final s` fie sl`vi\i [mpreun` cu El.
Dumnezeu, se afl`, a]a cum trebuie s` a]tept`m, ^Care este a credin\ei
[n experien\ele iubitului nostru R`scump`r`tor Tare temelie?
]i [n relatarea lor. D>ndu-}i seama c` a venit [n {n textul nostru, dup` ce apostolul ne
lume cu scopul de a servi planul divin, El }i-a [ndeamn` s` fim ^mul\umi\i cu ce avem acum,
dat seama continuu ]i de supravegherea el adaug` motivul sau temeiul pe care d` acest
[n\elepciunii divine [n privin\a tuturor afacerilor sfat: ^C`ci El {nsu]i a zis: @Nicidecum n-am s` te
Sale: prin urmare, nu numai c` a mers la Tat`l las, cu nici un chip nu te voi p`r`si#. Da, acesta
frecvent [n rug`ciune ]i la Cuv>ntul Domnului este temeiul adev`rat al mul\umirii, [n\elegerea
pentru [ndrumare, ci [n fiecare experien\` prin grijii Domnului ]i c` [n\elepciunea ]i harul
care a trecut ]i prin toat` [mpotrivirea pe care a Domnului sunt exercitate fa\` de noi, ]i c`
[nt>mpinat-o, El a recunoscut c` era sub lucrurile pe care ni le acord` sunt cele mai bune
supraveghere divin`. El a ]tiut c` este pe deplin pentru noi ]i pe care le-am alege dac` am avea
consacrat Tat`lui ]i a c`utat nu voia Sa proprie, suficient` [n\elepciune ]i [n\elegere a tuturor
ci voia Celui care L-a trimis; El a ]tiut prin [mprejur`rilor cazului.
urmare c` grija providen\ial` {i supraveghea Apostolul adaug`: ^A]a c` putem zice plini de
toate afacerile vie\ii. [ncredere: @Domnul este ajutorul meu, nu m` voi
Acest lucru este ilustrat cu putere [n r`spunsul teme: ce mi-ar putea face omul?# {ntreaga lume
S`u c`tre Pilat, c>nd acesta I-a spus, ^Nu ]tii c` se mir` de curajul inteligent al celor umili\i din
am putere s` Te eliberez ]i am putere s` Te poporul Domnului. Secretul curajului ]i puterii
r`stignesc?, Isus a r`spuns: ^N-ai avea nici o lor st` [n [ncrederea c` Domnul este ajutorul lor,
putere [mpotriva Mea, dac` nu \i-ar fi fost dat` c` El, cu [n\elepciune ]i iubire, care sunt infinite,
de sus. }i iar`]i a spus [n privin\a paharului poate ]i vrea s` fac` toate lucrurile s` lucreze
suferin\ei ]i [njosirii: ^Nu voi bea paharul pe care [mpreun` spre binele lor.
Mi l-a dat Tat`l s`-l beau? {ntr-adev`r, a fost Poate c` unii ar fi [nclina\i s` se [ntrebe de ce
suficient pentru El ca [n toate lucrurile s`-}i dea mai recent s-a dat [n aceste coloane at>ta aten\ie
seama c` Tat`l avea controlul: acest g>nd I-a dat temelor asem`n`toare celei discutate aici, ]i
curaj s` fac`, s` sufere ]i s` suporte. subiectelor [nrudite inten\ionate s` dezvolte tot
}i o [ncredere asem`n`toare [n providen\a mai mult spiritul iubirii ]i diferitele roade ale
divin` este necesar` tuturor celor care vor ie]i aceluia]i spirit, ]i s` contracareze spiritul
biruitori prin Cel care ne-a iubit ]i a murit pentru egoismului ]i roadele rele ale acelui spirit. Noi
noi. Dac` ne putem sim\i siguri c` ne-am predat r`spundem: fiindc` credem c` aceste lec\ii sunt
complet lui Dumnezeu conform chem`rii Sale, [n mod special oportune [n prezent. Domnul, prin
putem fi siguri ]i c` toate lucrurile lucreaz` spre harul S`u, a [ndep`rtat multe erori orbitoare din
binele nostru: ne putem da seama [n orice min\ile noastre ]i ne-a dat o [n\elegere mai clar`
situa\ie de urgen\` a vie\ii c` Tat`l a preg`tit a planurilor Sale glorioase, ]i ne-a revelat
paharul ]i ne va sus\ine ]i binecuv>nta [n timp caracterul S`u glorios [n leg`tur` cu planul S`u;
ce-l bem: Domnul nostru Isus, reprezentantul ]i este poate mai mult sau mai pu\in pericol ca [n
Tat`lui, supravegheaz` [ncerc`rile, [njosirea ]i astfel de studiu de teologie obiectivul real al
suferin\a noastr`; El permite ca paharul s` ne acestei [ntregi cuno]tin\e, obiectivul Evangheliei,
fie preg`tit de c`tre slujitorii orbi\i ai lui Satan. s` fie pierdut din vedere. Obiectivul lui
Aceast` cuno]tin\` s` ne fac` [n stare nu numai Dumnezeu nu este numai s` g`seasc` un popor
s` primim cu bucurie jefuirea bunurilor noastre intelectual, nici numai s` instruiasc` un popor
(orice am socotit pre\ios, profesie, influen\`, nume [n leg`tur` cu planurile Sale, ci s` sfin\easc` un
 Credin\a 19
popor cu adev`rul ]i astfel s`-l fac` potrivit ^s` recunosc pe El ca R`scump`r`torul meu, singurul
aib` parte de mo]tenirea sfin\ilor [n lumin`. prin a c`rui dreptate a] putea avea acces la Tat`l
Suntem de p`rere c` [ncerc`rile pe care Domnul ceresc ]i s` fiu acceptabil pentru El?
le inten\ioneaz` pentru poporul S`u nu sunt Dac` la aceasta se poate r`spunde afirmativ,
numai [ncerc`ri doctrinare, ]i de aceea noi urm`toarea [ntrebare ar fi:
a]tept`m tot mai mult ca cernerile seceri]ului ]i M-am consacrat eu vreodat` pe deplin via\a
separ`rile printre cei care vin la o cuno]tin\` a mea, timpul meu, talentele mele, influen\a mea,
adev`rului s` fie [n mod considerabil [n privin\a tot ce-i al meu lui Dumnezeu?
caracterului ]i a roadelor spiritului. Dac` ]i la aceast` [ntrebare se poate r`spunde
Decizia final` a Domnului nu este: dac` nu ]ti\i afirmativ, cel care se [ntreab` poate r`m>ne pe
anumite lucruri nu sunte\i ai Mei, nici: dac` ave\i deplin asigurat c` a fost acceptat de Tat`l, [n Cel
o anumit` cuno]tin\` sunte\i ai Mei, ci, ^Dac` Preaiubit, ]i a fost recunoscut de El ca fiu. }i dac`,
n-are cineva Duhul [dispozi\ia, mintea] lui examin>ndu-]i atent dorin\ele ]i sentimentele []i
Hristos, nu este al Lui. }i dac` avem dreptate [n g`se]te inima [nc` [ncrez`toare [n meritul lui Isus
privin\a aceasta, dragi cititori, este de cea mai ]i consacrat` [nc` s` fac` voia Domnului, el poate
mare importan\`, ca noi, [n calitate de solda\i ai permite [ncrederii ]i p`cii pl`cute pe care le aduce
crucii, nu numai s` ne [mbr`c`m cu o acoperitoare acest g>nd, al armoniei ]i rela\iei cu divinitatea,
intelectual`, coiful m>ntuirii, ci ]i cu o acoperitoare s`-i st`p>neasc` pe deplin inima. Aceast`
a inimii, iubirea drept`\ii, adev`rului ]i purit`\ii, convingere despre harul Domnului fa\` de noi [n
cu scutul credin\ei. Plato]a drept`\ii se va g`si a Cristos, construit` din fapte ale propriei noastre
fi una dintre cele mai importante p`r\i ale experien\e, zidit` pe caracterul ]i Cuv>ntul
arm`turii [n b`t`lia care este asupra noastr` ]i neschimb`tor al lui Dumnezeu, nu este supus`
[n privin\a c`reia ni se spune c` mii vor c`dea modific`rii, schimb`rii, cum ar fi dac` ar fi zidit`
al`turi de tine. Ps. 91:7; Mat. 24;24; 2 Tes. 2:11. pe nisipurile mi]c`toare ale sentimentelor. Dac`
Nu numai at>t, dar noi credem c` lec\ia [n unele ceasuri [ntunecate intervin [ndoieli ]i
anterioar` este de mare importan\`, fiindc` temeri, trebuie numai s` lu`m ^Candela
timpul este scurt; ]i aceia din poporul Domnului (Cuv>ntul lui Dumnezeu) ]i s` examin`m din nou
care nu [ncep s` cultive un spirit de mul\umire faptele ]i temelia, ]i dac` inimile noastre sunt
]i recuno]tin\` nu numai c` nu vor fi potrivi\i [nc` loiale Domnului, credin\a, bucuria ]i pacea
pentru {mp`r`\ie, ci, ca p`rta]i la spiritul de se vor [ntoarce la noi imediat; dac` constat`m c`
nemul\umire al lumii, vor fi [n necaz mare ni se sf`r>m` credin\a [n ^s>ngele scump ]i ni
[mpreun` cu lumea foarte cur>nd, [n marele timp se pierde consacrarea, noi cunoa]tem adev`rata
de necaz. Mul\umirea ]i credin\a pe care aceasta stare a lucrurilor ]i putem face imediat
o implic`, sunt necesare pentru evlavie: ]i oricine repara\iile cuvenite ]i astfel s` restabilim ^deplina
[ncearc` s` aib` evlavie f`r` s` se str`duiasc` siguran\` a credin\ei (Evr. 10:22). Dar s` se ob-
pentru cultivarea mul\umirii, [n mod sigur va serve c` fiecare persoan` care vrea s` aib` aceast`
e]ua. Evlavia ]i roadele spiritului: smerenia, siguran\` trebuie s` ^adevereasc` [s` pun`
r`bdarea, bl>nde\ea, [ndelunga r`bdare, iubirea pecetea subsol, n. e.] c` Dumnezeu este adev`rat
fr`\easc`, iubirea, nu vor cre]te [n gr`dina (Ioan 3:33); c` Domnul nostru nu se schimb`, ci este
sufletului unde buruienile nemul\umirii sunt ^acela]i ieri ]i azi ]i [n veci. Poporul Domnului,
permise s` absoarb` puterea ]i s` strice aerul cu prin urmare, poate r`m>ne asigurat c` odat`
prezen\a ]i influen\a lor nociv`. veni\i [n condi\iile favorii divine, ei pot continua
sub acele condi\ii at>ta timp c>t inimile lor sunt
Vol. V, pag. 229-230: loiale lui Dumnezeu ]i dorin\ele lor sunt [n
Mintea sau spiritul unui om se poate cunoa]te armonie cu voia Sa; at>ta timp c>t sunt
dup` cuvintele ]i conduita sa; ]i la fel noi putem ascult`tori [n inim` de poruncile divine pe
cunoa]te mintea sau Spiritul lui Dumnezeu dup` scurt cuprinse [n cuv>ntul Iubire fa\` de
cuvintele ]i procedurile Sale. M`rturia Dumnezeu ]i fa\` de oameni. Evr.11:6; 13:8.
Cuv>ntului S`u este c` oricine vine la El (prin Oricine a f`cut pa]ii specifica\i are siguran\a,
credin\` ]i reformare de faptele rele ]i de faptele ^m`rturia Cuv>ntului lui Dumnezeu, c` este
moarte, prin Isus) este acceptat (Evr. 7:25). Ca copil al lui Dumnezeu; iar aceasta [nseamn`, [n
atare, [ntreb`rile pe care trebuie s` ]i le pun` cei Veacul Evanghelic, c` este o ml`di\` a viei
care caut` o m`rturie a Spiritului [n privin\a adev`rate, un membru de prob` al Bisericii
calit`\ii lor de fii sunt: adev`rate (Ioan 15:1). Pentru ace]tia Cuv>ntul
Am fost eu vreodat` atras spre Cristos? s`-L lui Dumnezeu m`rturise]te c` ei s-au al`turat
20 Credin\a
adev`ratei Biserici, care este Corpul lui Cristos. a Domnului ]i M>ntuitorului nostru Isus Hristos
Aceast` m`rturie este dat` spiritului lor, min\ii la timpul potrivit. 2 Pet. 1:10, 11.
lor, prin Spiritul lui Dumnezeu, care m`rturise]te
prin Cuv>ntul S`u. }i acela]i Spirit al Adev`rului R 1967, col. 2, par. 5:
[i asigur` pe ace]tia c` dac` inimile lor continu` Versetele 7-10 [din Luca 17] arat` c` r`spl`\ile
credincioase Domnului p>n` la [ncheierea credin\ei, manifest`rile speciale ale favorii divine,
prob`rii lor dac` iau zilnic de bun` voie ]i cu trebuie s` fie c`utate [n serviciul Domnului, [n
bucurie crucea, c`ut>nd s` urmeze c>t pot de bine [ndep`rtarea obstacolelor ]i dificult`\ilor g`site
[n urmele {nv`\`torului, starea lor ca membri de a fi [n calea progresului nostru [n serviciul Lui,
prob` [n Biserica lui Cristos va fi schimbat` prin cultivarea caracterului cre]tin [n noi [n]ine
cur>nd la o stare de membri reali dup` ce ]i-au ]i [n al\ii, ]i [n slujirea general` pentru [naintarea
sf>r]it cursul ]i au fost f`cu\i p`rta]i ai [nvierii planurilor divine. Nu putem a]tepta aceste
Sale, [nt>ia [nviere. Filip. 3:10. r`spl`\i ale favorii divine dec>t dac` efectu`m
serviciul. }i c>nd acestea sunt primite, nu trebuie
23. Care sunt piedicile pentru o s` le privim ca dovezi c` am f`cut mai mult dec>t
deplin` siguran\` a credin\ei? era datoria noastr` s` facem. Ca servitori ai lui
Dumnezeu, {i dator`m m`sura deplin` a
R 2642 ^Deplina siguran\` a capacit`\ii noastre; ca atare, s` nu g>ndim c` am
credin\ei. Vezi prima jum`tate a articolului, meritat sau am c>]tigat marile binecuv>nt`ri ale
la pag. 40. mo]tenirii cere]ti ]i ale como]tenirii cu Cristos.
Ne-am f`cut numai datoria; dar Dumnezeu, cu
24. Cum ne putem m`ri credin\a? nespuse bog`\ii de har, a preg`tit pentru cei
care-L slujesc iubitor, r`spl`\i cu mult peste ceea
Vol. VI, pag. 691, par. 2: ce ar fi putut ei cere sau spera. Noi nu putem face
C>t de necesar` este credin\a pentru realizarea fapte peste ceea ce ni se cere; chiar c>nd facem
]i p`strarea mo]tenirii noastre prezente, pentru cel mai bine, serviciul nostru este stricat de
pregustarea binecuv>nt`rii viitoare, este ar`tat multele imperfec\iuni ]i n-ar putea g`si niciodat`
clar de c`tre apostolul Iacov, care, dup` ce spune: acceptare la Dumnezeu dac` n-ar fi suplimentat
^Dac` vreunuia dintre voi [i lipse]te [n\elepciunea, de lucrarea perfect` ]i terminat` a lui Cristos.
s-o cear` de la Dumnezeu, care d` tuturor cu m>n`
larg` ]i f`r` mustrare, ]i ea [i va fi dat`" adaug`: (a) Prin rug`ciune.
^Dar, s-o cear` cu credin\`, f`r` s` se [ndoiasc`; R 2005, col. 2, p>n` la pag. 2006, col.
pentru c` cine se [ndoie]te seam`n` cu valul m`rii, 1. Vezi fragmentul la pag. 41.
tulburat ]i aruncat de v>nt [ncoace ]i [ncolo. Un
astfel de om s` nu se a]tepte s` primeasc` ceva (b) Prin studiu.
de la Domnul, c`ci este un om nehot`r>t ]i Vol. VI, pag. 315, par. 1:
nestatornic [n toate c`ile sale (Iac. 1:5-8). Noi tr`im ast`zi [ntr-un timp c>nd doctrinele
Apostolul arat` astfel c>t de imposibil ar fi ca [n general sunt privite batjocoritor ]i mul\i
cineva s` devin` biruitor, f`r` s` devin` tare [n pretind c` doctrina ]i credin\a n-au nici o valoare
credin\`. Ca atare, Scripturile [nva\` peste tot [n compara\ie cu faptele ]i morala. Nu putem fi
cre]terea [n credin\`, ]i to\i din poporul de acord cu aceasta, fiindc` g`sim c` este complet
Domnului au nevoie s` se roage precum s-au rugat [n dezacord cu Cuv>ntul divin, [n care credin\a
apostolii: Doamne, ^m`re]te-ne credin\a; ]i astfel este plasat` [nt>i, iar faptele dup` ea. Credin\a
rug>ndu-se, trebuie s` foloseasc` mijloacele pe noastr` este acceptat` de Domnul ]i conform
care Dumnezeu le-a destinat pentru [mplinirea credin\ei ne va r`spl`ti, de]i El va a]tepta [n mod
acestei rug`ciuni. Dac` rug`ciunea lor va fi cuvenit ca o credin\` bun` s` produc` at>tea
sincer`, ei vor folosi cu seriozitate acele mijloace fapte bune c>te vor permite sl`biciunile vasului
vor c`uta pe Domnul [n rug`ciune, vor c`uta p`m>ntesc. Aceasta este regula credin\ei
s`-I cunoasc` Cuv>ntul, vor c`uta s` se supun` prezentat` peste tot [n Scripturi. ^F`r` credin\`
acestuia, vor c`uta ]i se vor bucura de serviciul este cu neputin\` s` fim pl`cu\i Lui." ^Ceea ce
S`u, vor c`uta s` se [mbrace cu toate darurile c>]tig` biruin\a asupra lumii este credin\a
Spiritului; ]i aceasta fiind atitudinea lor, vor avea noastr` (Evr. 11:6; 1 Ioan 5:4). Nimeni, prin
credin\` puternic`, asigurare deplin` a credin\ei, urmare, nu poate fi biruitor dac` nu exercit`
]i ^nu vor aluneca niciodat`; c`ci [n felul acesta li credin\` [n Dumnezeu ]i [n f`g`duin\ele Lui; ]i
se va da din bel]ug intrare [n [mp`r`\ia ve]nic` pentru ca cineva s` exercite credin\` [n f`g`duin\ele
 Credin\a 21
lui Dumnezeu, acesta trebuie s` le [n\eleag`; ]i pe Dumnezeu, al celor care sunt chema\i dup`
aceast` posibilitate ]i capacitate de a se [nt`ri [n planul S`u, ]i s` se asigure c` ceea ce p`rea un
credin\` va fi [n m`sura [n\elegerii planului divin accident n-ar fi avut loc dac` Dumnezeu n-ar fi
al veacurilor ]i a f`g`duin\elor nespus de mari ]i v`zut un mod de a face din el mijlocul prin care
scumpe legate de el. De aceea, doctrina s` vin` o lec\ie necesar` sau o binecuv>ntare.
[nv`\`tura este important`, nu numai pentru S`-]i [mprosp`teze mintea cu g>ndul c` el intr`
cuno]tin\a pe care poporul lui Dumnezeu trebuie sub prevederile acestei f`g`duin\e fiindc` iube]te
s-o aib` ]i s-o [ndr`geasc` mai presus de cuno]tin\a pe Domnul, ]i L-a iubit a]a [nc>t s` fac` o deplin`
lumii [n privin\a lucrurilor despre Dumnezeu, ci consacrare; astfel este asigurat c` aceast`
[n special pentru influen\a pe care aceast` f`g`duin\` este inten\ionat` pentru el.
cuno]tin\` o va avea asupra tuturor speran\elor, Acesta s`-]i aminteasc` de asemenea cuvintele
scopurilor ]i conduitei. ^Oricine are n`dejdea apostolului, c`, dac` Dumnezeu ne-a iubit pe c>nd
aceasta [n El, se cur`\e]te (1 Ioan 3:3), este o eram p`c`to]i, a]a [nc>t a preg`tit pentru noi
expresie scriptural` pe deplin [n acord cu marea m>ntuire [n Cristos Isus Domnul nostru,
declara\iile anterioare. Cel care se va str`dui s` cu mult mai mult ne iube]te acum, deoarece am
se cure\e, s`-]i cure\e conduita, pentru a avea fost [ndrept`\i\i prin credin\` [n marea isp`]ire
succes trebuie s` [nceap` acolo unde arat` ]i ne-am consacrat, ]i astfel am intrat sub
Scripturile, cu inima, ]i trebuie s` progreseze, condi\iile adopt`rii [n familia Sa. S`-]i
folosind pentru cur`\are f`g`duin\ele inspirate. aminteasc` de asemenea c` Acela care a [nceput
}i aceasta [nseamn` o cuno]tin\` a doctrinelor lucrarea bun` nu Se schimb` niciodat` ]i c` dac`
lui Cristos. inima noastr` este [nc` [n armonie cu El, dac`
credin\a noastr` este [nc` clar` ]i ferm` [n marea
(c) Prin repetarea ]i invocarea isp`]ire, dac` consacrarea noastr` este [nc`
f`g`duin\elor lui Dumnezeu. deplin` ]i complet`, a]a [nc>t noi c`ut`m nu voia
R 2642, col. 2, par. 7: noastr` proprie, ci voia Lui s` se fac` [n afacerile
Ce trebuie f`cut s` biruim aceast` lips` de noastre, atunci putem avea deplin` siguran\` a
credin\` ]i s` avem o credin\` mai mare? credin\ei, deoarece ]tiind c` Dumnezeu este
R`spundem c`, asemenea apostolilor din vechime, neschimb`tor ]i ]tiind c` noi suntem [nc` [n
trebuie s` ne rug`m: Doamne, ^m`re]te-ne armonie cu f`g`duin\ele ]i aranjamentele Sale,
credin\a. }i apoi, ac\ion>nd [n armonie cu aceast` ]tim c` toate providen\ele Sale [ndur`toare sunt
rug`ciune, fiecare s` cultive credin\a [n inima [nc` exercitate [n folosul nostru. Aceasta este
sa: (1) Prin [mprosp`tarea memoriei [n mod deplin` siguran\` a credin\ei deplin`
continuu cu f`g`duin\ele divine, devenind foarte [ncredere [n Domnul.
familiar cu acestea din Cuv>ntul Tat`lui. (2) S`
caute tot mai mult s`-]i aminteasc` faptul c`, 25. Numi\i c>teva aspecte ale
f`c>nd un leg`m>nt cu Domnul, aceste f`g`duin\e ^adev`rului pe care-l avem acum, care
sunt ale sale, ]i cu inima sa ]i cu buzele sale s` ]i v-au m`rit credin\a.
le afirme ca fiind ale sale [naintea Domnului [n
rug`ciune cu mul\umire. S` ]i le afirme ca ale 26. Care este rela\ia [ntre credin\`
sale [n g>ndurile sale ]i [n discu\iile sale despre ]i fapte ?
lucrurile sfinte cu fra\ii. Iacov 2:14, 17, 18, 22 ^Fra\ii mei, ce-i folose]te
cuiva s` spun` c` are credin\`, dac` n-are fapte?
(d) Prin urm`rirea experien\elor noastre. Poate credin\a aceasta s`-l m>ntuiasc`? Tot
R 2643, col. 1, par. 1, 2: a]a ]i credin\a: dac` n-are fapte este moart` [n
C>nd se ridic` [ncerc`rile sau dificult`\ile sau ea [ns`]i. Dar va zice cineva: @Tu ai credin\` ]i
nedumeririle, el s` se g>ndeasc` la aceste eu am fapte. Arat`-mi credin\a ta f`r` fapte, ]i
f`g`duin\e, amintindu-]i c` acestea [i apar\in lui eu [\i voi ar`ta credin\a mea din faptele mele#.
fiindc` Dumnezeu le-a promis celor care-L Vezi c` credin\a lucra [mpreun` cu faptele lui
iubesc care au f`cut un leg`m>nt prin jertf` ]i, prin fapte, credin\a a ajuns des`v>r]it`.
(Ps. 50:5; Mal. 3:17). El s` ia hot`r>rea ca de
atunci [ncolo s` se [ncread` necondi\ionat [n R 3586, col. 1, par. 2, 3:
Cuv>ntul Tat`lui ceresc. Astfel, dac` ar veni peste Aici avem o alegere care este [n acord cu fiecare
el ceea ce ar p`rea a fi un accident, s`-]i defini\ie din Scripturi ]i cu faptele scripturale
aminteasc` f`g`duin\a c` ^toate lucrurile legate de planul divin al veacurilor. Noi sim\im
lucreaz` [mpreun` spre binele celor care iubesc c` suntem [ndrept`\i\i s` ne asigur`m aceast`
22 Credin\a
alegere cu orice pre\, cu orice lep`dare de sine, cu []i pierde toat` vitalitatea, toat` virtutea, toat`
orice sacrificiu de sine; ]i aceste lep`d`ri de sine via\a. De atunci [ncolo este moart`, f`r` valoare.
]i sacrificii de sine sunt fapte care trebuie f`cute Iac. 2:17.
dac` vrem s` fim dintre ale]i; cum spune apostolul, {ndrept`\irea este un dar liber, ^nu prin fapte, ca
trebuie ^s` ducem p>n` la cap`t m>ntuirea noastr`, s` nu se laude nimeni este darul lui Dumnezeu
cu fric` ]i cutremur (Filip. 2:12; Iac. 2:22). Totu]i, prin Cristos, bazat pe r`scump`rare. Dar deoarece
aceste fapte nu sunt ale noastre (ca oameni), ci ca este socotit` numai cu scopul de a merge mai
^noi crea\ii, membri ai corpului lui Cristos. }i departe spre sfin\ire spre jertfire de sine,
ele sunt faptele lui Dumnezeu, [n sensul c` sunt astfel de rezultate sau fapte trebuie s` urmeze
generate de Cuv>ntul ]i Spiritul lui Dumnezeu, imediat, altfel vom dovedi c` am primit ^[n zadar
c`ci ^Dumnezeu este Cel care lucreaz` [n voi ]i harul lui Dumnezeu. Efes. 2:9; 2 Cor. 6:1.
voin\a ]i [nf`ptuirea, dup` buna Sa pl`cere.
(Filip. 2:13, Trad. lit. nou`, n. t.). 27. Din cine este constituit` ^casa
S` nu fim [ns` gre]it [n\ele]i. {ndrept`\irea credin\ei?
noastr`, baza chem`rii noastre sau nominalizarea Galateni 6:10 ^A]adar, c>t avem ocazie, s`
pentru aceast` pozi\ie [nalt` [n {mp`r`\ie a fost facem bine la to\i, dar mai ales celor din casa
asigurat`, nu prin fapte, ci prin credin\` simpl` credin\ei.
f`r` fapte. Noi am fost [ndrept`\i\i prin credin\`
]i am avut pace cu Dumnezeu [nainte de a fi R 2740, col. 1, par. 1, p>n` la col. 2, par. 2:
posibil s` facem fapte care s` fie acceptabile [n {ntrebare: Domnul nostru ne recomand` s`
ochii Lui. Dar c>nd am fost accepta\i [n Cel facem bine ^mai ales celor din casa credin\ei.
Preaiubit, am f`cut o deplin` consacrare a Cine formeaz` aceast` cas` numai sfin\ii
corpurilor noastre muritoare ]i a oric`rui interes consacra\i? Sau include ]i clasa [ndrept`\it`,
care-i apar\ine, atunci au [nceput faptele, a dintre care unii n-au ajuns la pozi\ia de sfin\ire
[nceput sacrificarea, au [nceput neg`rile de sine, ]i consacrare [ntreag`?
a [nceput [nvingerea lumii, a [nceput b`t`lia cu R`spuns: {n\elegem c` Biserica lui Cristos,
lumea, carnea ]i diavolul. Aceast` b`t`lie trebuie cum este privit` din punctul de vedere al lui
c>]tigat` [n inimile noastre (chiar dac` nu vom Dumnezeu ]i cum este numit` [n Scripturi, in-
ajunge la perfec\iune [n carne), altfel nu ne vom clude numai pe cei ^sfin\i\i [n Hristos Isus cei
[nt`ri chemarea ]i alegerea ]i nu vom primi care au f`cut pasul [ndrept`\irii prin credin\`,
cununa slavei, simbolul como]tenirii noastre cu ]i pe l>ng` acesta, al doilea pas, al consacr`rii
Cel care ne-a cump`rat cu s>ngele S`u pre\ios. pentru Domnul.
Dar ^casa credin\ei cuprinde un num`r mult
R 2847, col. 1, par. 5, p>n` la col. 2, par. 1: mai mare to\i care au credin\` [n Domnul ca
Experien\a lui Avraam este consemnat` ca o r`scump`r`torul lor din p`cat ]i din pedeapsa
dovad` a credin\ei sale. Ar fi fost [n zadar pentru lui to\i care se [ncred [n s>ngele pre\ios al lui
el s` fi declarat mare credin\` [n Domnul ]i s` fi Cristos ]i caut` [n vreun grad s` fie [n armonie
spus: Domnul m` poate binecuv>nta ]i m` poate cu Domnul ]i cu regulile Lui de dreptate.
folosi [n Caldeea, [n Babilonia, ca ]i [n oricare alt Interesul ]i grija iubitoare a tuturor ^sfin\ilor
loc; ]i deoarece caut` s`-mi cunoasc` credin\a, (consacra\i) trebuie exercitate nu numai unul fa\`
El poate la fel de bine s` vad` c` o am aici. Unii de altul, ci [n special fa\` de ace]ti membri ai casei
care se plaseaz` [n clasa Israelului spiritual par credin\ei, care se prespune c` sunt sub
s` g>ndeasc` [n acest mod, dar ei fac o mare ^[n\elepciunea [n dreptate, ajut>ndu-i [n
gre]eal`. Este adev`rat c` Domnul Se uit` la continuare s` ia pozi\ia deplinei consacr`ri ]i s`
inim` ]i c` credin\a noastr` ]i nu faptele noastre devin` [n mod socotit mor\i fa\` de lume ]i
imperfecte ne recomand` Lui, dar El ne asigur` creaturi noi [n Cristos Isus, [nvia\i cu El ca s`
c` dac` avem credin\`, aceasta se va manifesta umble [n [nnoirea vie\ii ]i s` devin` como]tenitori
repede [n fapte; ]i dac` avem credin\` ]i nu [n {mp`r`\ia promis`.
ac\ion`m [n armonie cu ea, [n m`sura capacit`\ii
noastre, credin\a va muri. Fapte perfecte nu ni 28. Explica\i Iacov 5:14-16.
se cer, fiindc` suntem imperfec\i prin c`dere; dar Iacov 5:14-16 ^Este vreunul printre voi bolnav?
oricine vrea s`-]i men\in` o pozi\ie [ndrept`\it` S` cheme pe b`tr>nii adun`rii ]i ei s` se roage
[naintea Domnului, prin credin\`, trebuie s` arate pentru el, ung>ndu-l cu untdelemn [n Numele
fapte [n armonie cu credin\a lui [n m`sura Domnului. Rug`ciunea credin\ei va vindeca pe
capacit`\ii, c`ci credin\a f`r` fapte este moart` cel bolnav ]i Domnul [l va ridica; ]i dac` a f`cut
 Credin\a 23
p`cate, [i vor fi iertate. M`rturisi\i-v` deci unii leg`mintele da, mai mult, El nici chiar nu le
altora p`catele ]i ruga\i-v` unii pentru al\ii ca va transforma, sau [mbun`t`\i sau schimba [n
s` fi\i vindeca\i. Mare putere are rug`ciunea vreun am`nunt. Noi ne putem odihni [n speran\`,
fierbinte a celui drept. asigura\i c` Acel care a [nceput lucrarea bun` [n
noi ]i [n folosul lumii, este capabil nu numai s` o
Vol. VI, pag. 637, par. 2, p>n` la pag. completeze, ci ]i s` realizeze pentru lume mai
638, par. 1: mult dec>t ea sau noi am putea cere sau [n\elege.
Acest pasaj, precum ]i cel din Marcu 16:17, 18, Aceast` cuno]tin\` a caracterului neschimb`tor
sunt folosite ca texte doveditoare pentru a ar`ta al leg`mintelor divine, nu ne d` oare o [ncredere,
c` inten\ia divin` este ca Noua Crea\ie s` se o credin\` [n Domnul, care aduce cu ea o puternic`
bazeze pe puterea divin` pentru vindecarea m>ng>iere pentru orice [ncercare, orice
bolilor. Cu pasajul din Marcu se poate rezolva u]or: dificultate, orice dezam`gire din acest timp de
el nu se afl` [n cele mai vechi manuscrise grece]ti, acum asigur>ndu-ne c` toate experien\ele
deci trebuie privit ca o interpolare f`cut` c>ndva noastre lucreaz` [mpreun` ca p`r\i dintr-un mare
[n secolul al cincilea. [ntreg al programului divin, nu numai pentru
{n privin\a declara\iei lui Iacov, este evident slava, cinstea, nemurirea noastr`, ci ]i pentru
din versetul al ]aisprezecelea c` boala la care se binecuv>ntarea lumii? {n mod sigur ne d`.
refer` este recunoscut` ca fiind o pedeaps` pentru Aleluia, ce M>ntuitor!
p`cate nu o boal` u]oar`, ci una grav`, f`c>nd Dac` acum l`s`m ca mintea noastr` s` adune
s` merite chemarea b`tr>nilor Ecclesiei. [n ea [ntr-o m`sur` sfera acestor f`g`duin\e a]a
Implica\ia pare s` fie c` p`catul st` at>t de cum sunt ele l`rgite ]i explicate de apostoli [n
aproape de u]`, [nc>t p`c`tosul bolnav s-a sim\it Noul Testament, vedem c` ele se refer` nu numai
practic t`iat de la p`rt`]ia cu Dumnezeu. }i [n la via\a care vine, ci ]i la cea care este acum. Ele
astfel de [mprejur`ri ar trebui s` ne a]tept`m ca ne dau bucurie proasp`t`, curaj proasp`t, zel
p`catele s` fie m`rturisite ]i s` se fac` rug`ciuni proasp`t, imbold proasp`t [n leg`tur` cu sarcinile
pentru iertarea lor; ]i tocmai a]a spune relatarea: ]i datoriile obi]nuite ale vie\ii fa\` de familiile
^Rug`ciunea credin\ei va vindeca pe cel bolnav noastre, vecinii no]tri ]i fa\` de noi [n]ine, ]i mai
[din condamnarea [n care era] ]i Domnul [l va presus de orice fa\` de Dumnezeul nostru. }i ele
ridica [la s`n`tate restabilirea fiind un semn ne dau [ncredere ]i siguran\` [n toate speran\ele
de iertare a p`catului]; ]i dac` a f`cut p`cate, [i mari ]i [ndur`toare puse [n fa\a noastr` [n
vor fi iertate. Vezi vers. 15. Evanghelie [n bun`voin\a Domnului de a face
pentru noi, ]i [n puterea Sa de a face excesiv ]i cu
29. Care este semnifica\ia simbolurilor prisosin\` mai mult dec>t putem noi cere sau
scut ]i ancor` [n leg`tur` cu credin\a ]i g>ndi.
speran\a?
Efeseni 6:16 ^Pe l>ng` toate acestea, lua\i 30. Care va fi rela\ia [ntre credin\`
scutul credin\ei, cu care ve\i putea stinge toate ]i cuno]tin\` [n Veacul Milenar?
s`ge\ile arz`toare ale Celui R`u.
R 2677, col. 1, par. 5, 6:
Vol. VI, pag. 658, par. 1: Ceea ce este cunoscut acum pentru Biserica
Scutul Credin\ei este indispensabil pentru Evangheliei ca ^[ndrept`\ire prin credin\` (a]a
protejarea de s`ge\ile arz`toare ale Adversarului au fost [ndrept`\i\i ]i vrednicii din vechime), [n
scepticismul, critica radical`, evolu\ia ]i Veacul Milenar nu va fi [n ac\iune, ]i nici nu va fi
demonologia. ^F`r` credin\` este cu neputin\` s` necesar: fiindc` atunci condi\iile vor fi at>t de
fim pl`cu\i Lui. ^Ceea ce c>]tig` biruin\a asupra diferite de cele de acum. Fiindc` noi ^umbl`m prin
lumii este credin\a noastr`. Evr. 11:6; 1 Ioan 5:4. credin\`, nu prin vedere fiindc` credin\a este
Evrei 6:19 ^Pe care o avem ca o ancor` a acum at>t de dificil` ]i de aceea at>t de rar`, este
sufletului, o n`dejde tare ]i neclinit`, care at>t de mult apreciat` ]i r`spl`tit` de c`tre
p`trunde dincolo de perdeaua din`untru. Dumnezeu. Dar c>nd Veacul Milenar va fi fost
introdus, veacul credin\ei va fi trecut acela
R 3109, col. 1, par. 4, 5: va fi veacul cuno]tin\ei veacul dovezilor at>t
Cuvintele din textul nostru se aplic` la aceste de clare, at>t de ne[ndoielnice, [nc>t ^chiar ]i cei
f`g`duin\e prin leg`m>nt, nespus de mari ]i f`r` minte nu vor putea s` se r`t`ceasc`, fiindc`
pre\ioase din Cuv>ntul divin. Ele ne asigur` c` ^p`m>ntul va fi plin de cuno]tin\a DOMNULUI, ca
Dumnezeul nostru nu va rupe niciodat` fundul m`rii de apele care-l acoper`. Cu o
24 Credin\a
cuno]tin\` at>t de abundent`, a]a [nc>t nici unul cei ^chema\i s` fie sfin\i", ^[mpreun` mo]tenitori
nu va trebui s` spun` aproapelui ^cunoa]te pe cu Isus, ^Crea\ii Noi. C>nd {mp`r`\ia lui
DOMNUL, ci to\i {l vor cunoa]te, [nseamn` c` o Dumnezeu va avea controlul, c>nd Satan va fi
credin\` special` va fi imposibil` ]i ca atare legat ]i cuno]tin\a de Domnul va umple
r`spl`\ile credin\ei speciale nu vor mai fi oferite. p`m>ntul, aceste [mpliniri ale f`g`duin\elor di-
Nu vrem s` spunem c` [n mileniu omenirea vine vor fi recunoscute de to\i ]i astfel vederea
nu va crede; dimpotriv`, nimeni nu va putea face sau cuno]tin\a va cuprinde [n realitate multe
altfel dec>t s` cread`: vrem s` spunem [ns` c` lucruri care acum se pot recunoa]te numai prin
este o deosebire [ntre a crede ]i a exercita ochiul credin\ei. Dar, cu toate acestea, credin\a
credin\`. Noi credem acum anumite lucruri prin va fi necesar` pentru a putea merge spre
credin\`, pe care lumea le va crede [n veacul viitor, perfec\iune; ]i astfel [ndrept`\irea real` care se
nu prin credin\`, ci pe dovezi, prin cuno]tin\` va putea ob\ine p>n` la [ncheierea Mileniului va
pentru ei va fi imposibil s` se [ndoiasc`, v`z>nd fi atins` numai de c`tre cei care vor exercita [n
c` dovezile vor fi incontestabile. De exemplu, mod constant credin\a ]i faptele. De]i despre
acum Dumnezeu ne spune s` ne socotim toate timpul acela este scris: ^}i mor\ii au fost judeca\i
p`catele din trecut iertate ]i pe noi [ndrept`\i\i dup` cele scrise [n c`r\ile acelea, potrivit FAPTELOR
pe deplin [n ochii Lui. Cu toate acestea, noi vedem lor, spre deosebire de judecata prezent` a
continuu dovezi de sl`biciuni [n mintea ]i [n Bisericii, ^dup` CREDIN|A voastr`, totu]i faptele
corpul nostru. P`catele nu sunt ]terse; ele sunt lor nu vor fi f`r` credin\`, [ntocmai cum credin\a
doar socotite ca acoperite. {n cazul p`catelor noastr` nu trebuie s` fie f`r` fapte, [n m`sura
Bisericii: ele nu sunt ]terse p>n` c>nd moartea capacit`\ii.
va distruge aceste corpuri muritoare ]i p>n` c>nd
Domnul la [nviere ne va acorda corpuri spirituale Urmeaz` citatele mai lungi.
glorioase, perfecte. {n ele nu va fi nici o urm` de
p`cat sau sl`biciune sau imperfec\iune; toate R 2220 ^Este credin\a [n Cristos
p`catele noastre vor fi atunci [n realitate ]terse. necesar`? (vezi [ntrebarea nr. 7):
Dar acum ni se cere s` credem [n acoperirea Rev. John Barrows, D. D., pre]edinte al
p`catelor noastre, s` exercit`m credin\` [n ^Parlamentului Religiilor, \inut la Chicago [n
declara\ia lui Dumnezeu. Urm`torul nostru pas 1893, s-a [ntors din vizita sa [n India. Recent el a
al credin\ei este [n leg`tur` cu chemarea de sus scris o relatare a experien\elor sale acolo, [n care
spre a sacrifica interesele p`m>nte]ti ]i vremelnice spune c` a fost [ntrebat de c`tre hindu]i dac`
pentru a c>]tiga slava cereasc`, cinstea ]i nemurirea. crede sau nu c` ^to\i oamenii vor fi [n final
Dar cununa ]i binecuv>ntarea cereasc` se v`d m>ntui\i. El declar` r`spunsul pe care l-a dat
numai cu ochiul credin\ei; ]i oricine alearg` [n dup` cum urmeaz`: ^Am r`spuns c` {nv`\`torul
alergarea pus` [n fa\a noastr` [n Evenghelie, meu nu m` [ncurajaz` s` [mbr`\i]ez astfel de
trebuie nu numai s` se uite cu ochiul credin\ei la speran\`. Am [ns` o speran\` pentru unii
Isus, ca Autorul ]i Des`v>r]itorul credin\ei care n-au auzit niciodat` de Cristosul
noastre, ci cu acela]i ochi al credin\ei trebuie s` istoric. Exist` min\i, cum a fost aceea a lui
vad` ]i cununa drept`\ii, pe care Domnul, Socrate, [n mod natural cre]tine. Dac` nu-l voi
Judec`torul cel drept, o p`streaz` pentru cei care [nt>lni pe Socrate [n cer, cred c` poate fi din cauz`
sunt credincio]i. Astfel veacul nostru este cu c` eu [nsumi n-am men\inut drumul cel drept.
prec`dere un veac al credin\ei, al st`rilor socotite Vederile doctorului Barrows sunt un model
]i al [ncrederii [n f`g`duin\e: ]i aceasta []i va avea clar al vederilor unei clase de cre]tini [n cre]tere
marea ]i pre\ioasa ei r`splat`. rapid` ale tuturor [n afar` de aceia care sunt
recunoscu\i ca ^retrograzi ale tuturor celor
Vol. VI, pag. 107, par. 1: ^[nv`\a\i ]i ^inteligen\i, at>t de la amvon c>t ]i
Este adev`rat, se poate spune c` credin\a va din stran`. Ce [nseamn` aceasta? {nseamn` c`
fi chiar ]i atunci esen\ial` pentru progresul ace]ti oameni au respins singura Evanghelie
restabilirii spre [ndrept`\irea real`, deoarece [nv`\at` de Domnul nostru ]i de apostolii S`i
^f`r` credin\` este cu neputin\` s` fim pl`cu\i inspira\i, ]i ]i-au f`cut o alt` evanghelie care
Lui [Dumnezeu] ]i deoarece binecuv>nt`rile ]i omite toate aspectele proeminente ale ve]tilor
r`spl`\ile restabilirii vor fi acordate pe criterii bune din Noul Testament.
care vor cere credin\`; dar credin\a care se va (1) Centrul Evangheliei Noului Testament este
cere atunci pentru a progresa [n restabilire va fi c`, deoarece Adam a p`c`tuit ]i a c`zut de la
foarte diferit` de credin\a care se cere acum de la asem`narea divin`, Cristos Isus a murit pentru
 Credin\a 25
p`catele lui Adam, r`scump`r>ndu-l pe Adam ]i {mp`r`\ie, a]a cum este marcat [n Scripturi.
pe urma]ii lui prin jertfirea propriei vie\i, ca ^pre\ Dar suntem bucuro]i s` sper`m c` doctorului
de r`scump`rare [pre\ corespunz`tor] pentru Barrows ]i altora, la fel de bine inten\iona\i ]i
to\i. Evanghelia cea nou`, fals`, neag` acest [n]ela\i, li se vor deschide ochii [n\elegerii cur>nd,
lucru, declar` c` Adam n-a fost niciodat` [n dup` ce va fi stabilit` {mp`r`\ia, ]i vor vedea,
chipul divin ]i n-a putut c`dea de la acesta, ci el vor crede cu adev`rat ]i vor fi binecuv>nta\i.
a fost mai aproape de chipul unei maimu\e ]i s-a Acolo vor [nt>lni ]i pe Socrate, c`ci ^to\i cei din
ridicat constant de la acesta [n cei ]ase mii de ani morminte vor auzi glasul Lui ]i vor ie]i din ele;
trecu\i: ]i de pe aceast` baz` ea este for\at` s` ]i acolo, sub binecuv>nt`rile {mp`r`\iei Milenare,
nege c` moartea Domnului nostru a fost [n vreun ^ochii orbilor se vor deschide ]i atunci
sens o r`scump`rare pentru om; c`ci dac` omul ^dumnezeul veacului acestuia (Satan), care acum
a evoluat mult de la st`rile de maimu\`, progresul orbe]te ^g>ndurile celor necredincio]i, va fi legat
n-ar fi un p`cat ]i n-ar cere nici o isp`]ire. Dac` pentru o mie de ani ^ca s` nu mai [n]ele neamurile
p`catul originar este negat, o jertf` pentru (2 Cor. 4:4; Apoc. 20:2, 3). Dar favoarea care se va
acel p`cat trebuie, [n mod natural, s` fie ]i ea deschide atunci pentru cei care vor crede va fi
negat`, ]i este negat` de c`tre to\i evolu\ioni]tii. paradisul p`m>ntesc restabilit, nu {mp`r`\ia
(2) Esen\a Evangheliei Noului Testament este cereasc` ]i natura divin` oferite acum Bisericii
oferta iert`rii ]i reconcilierii cu Dumnezeu, Evengheliei ca premiul chem`rii Sale de sus,
pentru to\i aceia care accept` binecuv>nt`rile pentru care, prin credin\` ]i ascultare, ea trebuie
asigurate prin r`scump`rare. Evanghelia cea s`-]i [nt`reasc` chemarea ]i alegerea (2 Pet. 1:10).
nou`, fals`, neg>nd r`scump`rarea ]i toat` nevoia S` auzim cuv>ntul Domnului:
de aceasta, [n mod necesar neag` oferta iert`rii ^Scriptura a [nchis toate lucrurile sub p`cat,
]i reconcilierii, pretinz>nd c` rasa n-a fost pentru ca f`g`duin\a s` fie dat` celor care cred,
niciodat` [nstr`inat` de Dumnezeu, neg>nd c` prin credin\a [n Isus Hristos. {nainte de a veni
am fost n`scu\i [n p`cat, neg>nd c` tat`l Adam a credin\a, noi eram [[n a]teptare] sub paza legii,
m>ncat agurida p`catului ]i [n consecin\` din\ii ca [nchi]i pentru credin\a care avea s` fie
tuturor copiilor s`i s-au strepezit. Ezec. 18:2. descoperit`. Gal. 3:22, 23.
(3) Prima cerin\` a Noului Testament de la to\i ^Dumnezeu a binevoit s` m>ntuiasc` pe cei
care vreau s` aib` parte de binecuv>nt`rile lui care cred, prin nebunia predic`rii dar noi
este credin\a. Harul lui Dumnezeu a dat isp`]irea predic`m pe Hristos Cel r`stignit puterea
]i moartea lui Cristos a fost mijlocul sau canalul lui Dumnezeu ]i [n\elepciunea lui Dumnezeu.
prin care El a dat-o; dar El foarte specific declar` 1 Cor. 1:21, 23, 24.
c` p`c`to]ii se pot folosi de acest har numai prin ^Credem c` Isus a murit ]i a [nviat. 1 Tes. 4:14.
exercitarea credin\ei. Dup` cum declar` ^Dar acestea [m`rturii ale Evangheliei lui Ioan]
apostolul, suntem [ndrept`\i\i prin credin\`, ]i de au fost scrise pentru ca voi s` crede\i c` Isus este
asemenea prin ea intr`m [n toate celelalte favoruri Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, ]i, crez>nd, s` ave\i
ale prevederii divine (Rom. 5:1, 2). Aceast` credin\` via\a [n Numele Lui. Ioan 20:31.
cerut` nu este o credin\` general` o credin\` [n ^}i M` rog nu numai pentru ei, ci ]i pentru
ceea ce ne-ar pl`cea nou`, sau [n nimic special: chiar cei care vor crede [n Mine prin cuv>ntul
dimpotriv`, este o credin\` [n Dumnezeu ]i [n Cristos lor. Ioan 17:20.
Isus. Ea merge [nc` mai departe ]i cere ca credin\a ^Dar Acela pe care L-a [nviat Dumnezeu n-a
s` fie [n moartea lui Isus ca jertf` pentru p`cat ]i [n v`zut putrezirea. S` ]ti\i dar, fra\ilor, c` prin El
[nvierea Sa ca M>ntuitor din p`cat ]i din moarte, vi se veste]te iertarea p`catelor, ]i oricine
plata p`catului, prin {mp`r`\ia lui Dumnezeu pe crede este [ndrept`\it prin El de toate
care El o va stabili la a doua venire a Sa. lucrurile. Fapte 13:37-39.
Evanghelia cea nou`, fals`, declar` limpede ^Dar c>nd au crezut pe Filip, care vestea
c` unirea cu Cristos printr-o credin\` vie, sau Evanghelia [mp`r`\iei lui Dumnezeu ]i a
orice alt fel de credin\`, nu este necesar`. Numelui lui Isus Hristos, au fost boteza\i at>t
Remarca\i cuvintele de mai sus ale doctorului b`rba\i c>t ]i femei. Fapte 8:12.
Barrows, [n caractere accentuate. Vai! Ne ^C`ci ]ti\i c` nu cu lucruri pieritoare, cu argint
temem c`, a]a cum sugereaz` doctorul, este sau cu aur, a\i fost r`scump`ra\i ci cu s>ngele
mare pericol ca el s` fi pierdut ^calea ]i scump al lui Hristos prin El crede\i [n
adev`rul ]i via\a puse acum [n fa\a Bisericii Dumnezeu, care L-a [nviat dintre cei mor\i ]i I-a
[nving`toare. El, ]i mul\i din anturajul lui, dat slav`. 1 Pet. 1:18-23.
desigur ^n-au men\inut drumul drept spre ^C`ci nu m-am ferit s` v` vestesc tot planul
26 Credin\a
lui Dumnezeu. ^Noi a]a predic`m ]i voi a]a a\i Dumnezeu este credin\a, certitudinea, [ncrederea
crezut. Fapte 20:27; 1 Cor. 15:11. care zide]te pe f`g`duin\ele divine, nu pe tradi\ii,
^}i acesta este cuv>ntul credin\ei, pe care-l filosofii ]i [nchipuiri umane.
predic`m. Dac` m`rturise]ti deci cu gura ta pe Dac` credem c` Dumnezeu este ceea ce implic`
Isus ca Domn ]i crezi [n inima ta c` Dumnezeu numele Lui, Cel existent prin Sine, Creatorul Cel
L-a [nviat dintre cei mor\i, vei fi m>ntuit dup` atotputernic, atot[n\elept, atotdrept ]i atotiubitor,
cum zice Scriptura: @Oricine crede [n El nu va fi dat ]i dac` credem c` El este r`spl`titorul celor
de ru]ine.# Fiindc` @oricine va chema Numele care-L caut` cu s>rguin\`, efectul va fi c` noi {l
Domnului va fi m>ntuit.# Dar cum vor chema pe vom c`uta vom c`uta s`-I cunoa]tem ]i s`-I
Acela [n care n-au crezut? }i cum vor crede [n [n\elegem Cuv>ntul; ]i cunosc>ndu-l ]i
Acela despre care n-au auzit? Rom. 10:8-14. [n\eleg>ndu-l vom avea [ncredere [n el; ]i av>nd
[ncredere [n el ne vom [ndrepta cursul vie\ii [n
Vol. VI, pag. 688-692 ^Credin\a, un rod consecin\`. Acest [nceput al credin\ei, sub
al Spiritului ]i o parte a mo]tenirii prezente favoarea divin`, indic` spre Cristos ca fiind calea
a Noii Crea\ii (vezi [ntrebarea nr. 12): nou` ]i vie de reunire cu Dumnezeu ]i de
{nainte de a putea deveni copii ai lui [ntoarcere [n favoarea Lui. C>nd aceast` credin\`
Dumnezeu trebuie s` avem credin\` da, [nainte se prinde str>ns de Isus ]i se deprinde [n
de [ndrept`\irea noastr` fiindc` suntem ascultare, ea cre]te ]i binecuv>ntarea Domnului
^[ndrept`\i\i prin credin\`" [nainte de a avea pace vine peste ea cu at>t mai mult, lumin>nd-o [n
cu Dumnezeu ]i iertarea p`catelor. Prin urmare, privin\a termenilor accept`rii ]i apartenen\ei ca
aceast` credin\` pe care am avut-o [nainte de a membru [n Noua Crea\ie. Credin\a cresc>nd` se
primi Spiritul sf>nt nu poate fi credin\a care este prinde str>ns de f`g`duin\ele lui Dumnezeu
rodul Spiritului darul Spiritului. Credin\a este de a ajunge mo]tenitori ai lui Dumnezeu ]i
operarea, exerci\iul min\ii noastre [n privin\a lui mo]tenitori [mpreun` cu Isus Cristos Domnul ]i
Dumnezeu ]i a f`g`duin\elor Sale. Cei care nu R`scump`r`torul. Rezultatul este binecuv>ntarea
pot exercita [ncredere [n Dumnezeu, fie din cauza Spiritului conceperea, ungerea, adoptarea ca fii.
ignoran\ei fie a st`rilor dec`zute ale min\ii, sunt Un alt rezultat este o mai mare luminare cu
[ntr-o stare [n care este imposibil s` fie lumina sfe]nicului de aur din Sf>nta, permi\>nd
binecuv>nta\i sub prevederile acestui Veac ochiului credin\ei s` vad` lucrurile care nu se
Evanghelic, dar nu [ntr-o stare care s`-i [mpiedice v`d din afar` s` recunoasc` slujirea special` a
s` aib` o parte [n binecuv>ntarea veacului viitor Marelui Preot [n privin\a luminii, [n privin\a
Veacul Milenar. Chemarea acestui Veac p>inii pentru punere [nainte, [n privin\a t`m>iei
Evanghelic este pentru cei care pot ]i care vor Altarului de Aur ]i a Capacului Isp`]irii de
umbla prin credin\`, nu prin vedere ]i oricine dincolo de V`l. Pe m`sur` ce credin\a vie, supus`,
nu poate, sau refuz` s` umble astfel, nu poate cuprinde treptat aceste diferite tr`s`turi ale
umbla acum cu Dumnezeu. ^F`r` credin\` este favorii ]i binecuv>nt`rii divine, a]a cum ele sunt
cu neputin\` s` fim pl`cu\i Lui. Oricine nu are revelate [n Cuv>ntul divin, ea se [nt`re]te tot mai
astfel de credin\` ca baz` de pornire, nu poate mult, devine tot mai clar` ]i devine parte funda-
[ncepe [n prezent; ]i chiar dac` are credin\a ca mental` a min\ii noi. Din aceast` pozi\ie
baz` de pornire, dac` ea nu cre]te ]i nu se avantajoas` vede lucrurile pe care [nainte nu le-a
dezvolt`, acestuia [i va lipsi puterea de a fi biruitor, putut vedea, [n privin\a c`rora apostolul spune:
fiindc`, ^ceea ce c>]tig` biruin\a asupra lumii este ^Lucruri pe care ochiul nu le-a v`zut, urechea nu
credin\a noastr`". 1 Ioan 5:4. le-a auzit ]i la inima omului [natural] nu s-au
Ar trebui s` recunoa]tem o mare diferen\` suit, a]a sunt lucrurile pe care le-a preg`tit
[ntre credin\` ]i credulitate. Milioane de oameni Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc. 1 Cor. 2:9.
sunt creduli ]i supersti\io]i ]i cred o mie ]i unu Prin Cuv>ntul f`g`duin\ei, ilustrat prin
de lucruri ira\ionale pentru care n-au nici o Spirit, ea vede lucrurile nespus de mari ]i
dovad` adecvat`. Iar ace]ti oameni supersti\io]i, scumpe, lucrurile cere]ti, gloriile care vor fi
care cred ce n-ar trebui s` cread`, nu se g`sesc ob\inute la {nt>ia {nviere {mp`r`\ia, care va fi
numai [n \`rile p`g>ne. Milioane dintre ei poart` atunci stabilit` domnia drept`\ii, care va aduce
numele de cre]tini, cu ceva adaos denomina\ional. binecuv>ntare tuturor familiilor p`m>ntului
Supersti\ia ]i credulitatea trebuie s` fie supunerea p`catului ]i nimicirea oric`rui individ
condamnate, mustrate, evitate, biruite. Credin\a ]i a oric`rui lucru care nu va coopera la gloria lui
adev`rat` trebuie s` fie [ncurajat`, zidit`, Dumnezeu ]i [n armonie cu legea iubirii divine.
[nt`rit`, f`cut` s` creasc`. Credin\a de la Noua Creatur` vede toate acestea cu ochiul
 Credin\a 27
credin\ei, cu ochiul [n\elegerii; ]i apostolul ne da din bel]ug intrare [n [mp`r`\ia ve]nic` a
asigur` c` acest ochi poate privi multe din Domnului ]i M>ntuitorului nostru Isus Hristos
lucrurile acestea care nu sunt clare ]i distincte la timpul potrivit. 2 Pet. 1:10, 11.
pentru ochiul natural pentru c` ^Dumnezeu
ni le-a descoperit prin Duhul S`u, c`ci Duhul R 1859, col. 1, par. 6, p>n` la sf>r]itul
cerceteaz` totul, chiar ]i lucrurile ad>nci ale lui articolului intitulat ^Treji, veghetori,
Dumnezeu. 1 Cor. 2:9, 10. statornici (vezi [ntrebarea nr. 14):
Aceast` credin\` [n lucrurile care [nc` nu se Apostolul Pavel d` aceea]i idee despre via\a
v`d, conceput` de Spirit, este o parte a mo]tenirii cre]tin`. El o reprezint` ca o lupt` disperat` ]i
prezente a Noii Crea\ii ]i este intim asociat` cu [ndeamn` pe to\i solda\ii adev`ra\i ai lui Cristos
fiecare speran\` ]i cu fiecare bucurie a ei d>nd s` se ^[mbrace cu toat` arm`tura lui Dumnezeu,
singura pregustare posibil` a ^gloriilor care ca s` poat` sta [mpotriva uneltirilor Diavolului,
urmeaz`". {ntr-adev`r, dup` cum explic` c`ci, spune el, ^lupta noastr` nu este [mpotriva
apostolul, ea este temelia pe care sunt zidite toate s>ngelui ]i c`rnii, ci [mpotriva c`peteniilor,
bucuriile ]i speran\ele noastre. ^Credin\a este [mpotriva domniilor, [mpotriva st`p>nitorilor
siguran\` cu privire la cele n`d`jduite, convingere acestor [ntunecimi, [mpotriva duhurilor r`ut`\ii
cu privire la lucrurile care nu se v`d. Prin ea [n locurile cere]ti . Sta\i deci tari, av>nd
lucrurile care [nc` nu se v`d devin tot at>t de mijlocul [ncins cu adev`rul, fiind [mbr`ca\i cu
palpabile pentru mintea noastr` ca ]i lucrurile plato]a drept`\ii etc. Efes. 6:10-18.
care se v`d; da, zice apostolul, din acest punct de C>nd ne g>ndim ce puternic [nr`d`cinat [n
vedere [nv`\`m s` evalu`m c` lucrurile pe care lume este adversarul [n ideile ei, maximele ei,
le vedem cu ochii naturali sunt temporare, [n institu\iile ei, [n politica, scopurile, speran\ele ]i
timp ce lucrurile pe care nu le vedem cu ochii ambi\iile ei, ]i c>nd ne g>ndim la via\a cre]tin`
naturali, ci le privim cu ochii credin\ei, sunt cele care este [n direct` opozi\ie cu toate acestea, ]i
reale, palpabile, cele eterne. c>nd ne mai g>ndim, fiindc` odat` am fost p`rta]i
C>t de necesar` este credin\a pentru realizarea spiritului lumii, cum vr`jma]ul sufletelor noastre
]i p`strarea mo]tenirii noastre prezente, pentru s-a [nr`d`cinat puternic [n natura noastr` slab`,
pregustarea binecuv>nt`rii viitoare, este ar`tat dec`zut`, ]i [nc` mai departe, cum, cu subtilitate
clar de c`tre apostolul Iacov, care, dup` ce spune: ]ireat`, acest du]man personal invizibil, inteligent,
^Dac` vreunuia dintre voi [i lipse]te [n\elepciunea, comploteaz` ]i unelte]te s` ne am`geasc`, s` ne
s-o cear` de la Dumnezeu, care d` tuturor cu m>n` [n]ele ]i s` ne duc` [n p`cat c>nd ne g>ndim la
larg` ]i f`r` mustrare, ]i ea [i va fi dat`" aceste lucruri cu judecat` treaz`, atunci
adaug`: ^Dar, s-o cear` cu credin\`, f`r` s` se [ntr-adev`r ne d`m seama c` suntem [n mijlocul
[ndoiasc`; pentru c` cine se [ndoie]te seam`n` cu unui mare conflict.
valul m`rii, tulburat ]i aruncat de v>nt [ncoace ]i Cele trei puncte de atac ale vr`jma]ului, a]a
[ncolo. Un astfel de om s` nu se a]tepte s` primeasc` cum le enumer` apostolul Ioan (1 Ioan 2:16), sunt:
ceva de la Domnul, c`ci este un om nehot`r>t ]i ^pofta c`rnii, pofta ochilor ]i m>ndria vie\ii.
nestatornic [n toate c`ile sale (Iac. 1:5-8). Apostolul Prima dintre acestea include toate acele pofte
arat` astfel c>t de imposibil ar fi ca cineva s` ]i pasiuni comune [ntregii familii umane, care,
devin` biruitor, f`r` s` devin` tare [n credin\`. [n folosirea lor legitim` sub controlul deplin al
Ca atare, Scripturile [nva\` peste tot cre]terea ra\iunii ]i al con]tiin\ei, sunt drepte ]i cuvenite,
[n credin\`, ]i to\i din poporul Domnului au dar care, necuvenit cultivate, p>n` c>nd devin
nevoie s` se roage precum s-au rugat apostolii: st`p>nii ra\iunii ]i con]tiin\ei, degradeaz` ]i
^Doamne, m`re]te-ne credin\a; ]i astfel [njosesc omul.
rug>ndu-se, trebuie s` foloseasc` mijloacele pe A doua ^pofta ochiului include toate acele
care Dumnezeu le-a destinat pentru [mplinirea ambi\ii de a ob\ine ]i poseda orice lucruri pe care
acestei rug`ciuni. Dac` rug`ciunea lor va fi ochiul (ochiul natural sau ochiul [n\elegerii) le
sincer`, ei vor folosi cu seriozitate acele mijloace vede a fi bune, adic`, a fi mul\umitoare pentru
vor c`uta pe Domnul [n rug`ciune, vor c`uta mintea carnal`, natura veche neregenerat`.
s`-I cunoasc` Cuv>ntul, vor c`uta s` i se supun`, Aceast` dispozi\ie [mpinge la mul\umire de sine
vor c`uta ]i se vor bucura de serviciul S`u, vor indiferent de drepturile ]i libert`\ile altora [n vreo
c`uta s` se [mbrace cu toate darurile Spiritului; direc\ie. Ea r>vne]te dup` avu\ie sau faim` sau
]i aceasta fiind atitudinea lor, vor avea credin\` putere sau distinc\ie social`, ]i [n aceste scopuri
puternic`, asigurare deplin` a credin\ei, ]i ^nu este [nclinat` s` exploateze fiecare energie a
vor aluneca niciodat`; c`ci [n felul acesta li se va min\ii ]i a corpului.
28 Credin\a
A treia ^m>ndria vie\ii este floarea }i credin\a [ntr-un Dumnezeu personal, drept,
egoismului, at>t de resping`toare pentru al c`rui ochi este [ntotdeauna asupra noastr`,
Dumnezeu ]i pentru to\i oamenii buni. Este acea trebuie s` cultive constant acele elemente ale
dispozi\ie a omului care se m>ndre]te [n ru]inea caracterului care {i sunt [ntotdeauna pl`cute ]i
sa. C>nd poftele c`rnii ]i poftele ochilor []i aduc acceptabile ]i despre care Petru ne spune c` sunt
blestemul lor de [ngustime, bigotism ]i [ng>mfare, esen\iale pentru biruin\a noastr` final` [n aceast`
]i c>nd ele merg mai departe, lipsind pe semeni lupt`. 2 Pet. 1:5-10.
de drepturile ]i privilegiile lor, atunci m>ndria, El ne [ndeamn` ca, pe l>ng` credin\` [n
bucuria mare a josniciei []i are scurtul ei triumf f`g`duin\ele nespus de mari ]i scumpe care ne
]i se ridic` seme\ deasupra neferici\ilor subiec\i inspir` zelul ]i ne dau curaj re[nnoit, s` ne d`m
ai puterii sale ]i se desf`teaz` [n pustiirea pe care toat` silin\a s` unim cu credin\a noastr` virtutea,
a produs-o. cu virtutea cuno]tin\a, cu cuno]tin\a [nfr>narea,
Aceste trei puncte de atac din partea marelui cu [nfr>narea r`bdarea, cu r`bdarea evlavia, cu
vr`jma] sunt punctele [n privin\a c`rora Domnul evlavia dragostea de fra\i, cu dragostea de fra\i
ar vrea s` ne p`zim cu vigilen\` neobosit`. Fi\i iubirea. C`ci, adaug` el, ^dac` face\i lucrul acesta,
treji, fi\i vigilen\i ]i veghea\i pentru ca vr`jma]ul nu ve\i aluneca niciodat`.
s` nu c>]tige acces [n citadela inimii voastre prin Cultivarea sus\inut`, st`ruitoare a acestor
nici una din aceste c`i. haruri ale caracterului ne va limpezi ]i vederea
Faptul c` el atac` [n mod repetat este sigur; ]i spiritual`, ajut>ndu-ne s` [n\elegm cu at>t mai
c` aceste atacuri vin pe nea]teptate ]i f`r` deplin adev`rul lui Dumnezeu ]i astfel, ^cu
prevenire ]i adesea cu for\` teribil`, este un fapt arm`tura drept`\ii pe partea dreapt` ]i pe partea
de care to\i au avut parte: de aceea exist` st>ng`, vom fi [n stare s` ^stingem toate s`ge\ile
necesitatea vigilen\ei treze ]i constante. Fi\i arz`toare ale Celui R`u, s` c>]tig`m biruin\a
siguri c` vr`jma]ul [ntotdeauna treaz va profita credin\ei ]i s` ne [nt`rim chemarea ]i alegerea.
de momentele noastre nep`zite ]i de condi\iile Av>nd aceast` vedere asupra marii b`t`lii a
noastre nefortificate, dac` vor fi din acestea. vie\ii cre]tinului, ne d`m seama ce lucrare este
Chiar cu toat` vegherea ]i preg`tirea de care [naintea noastr` ]i ce necesitate de trezie,
putem dispune, capacitatea de a rezista vigilen\` ]i statornicie! Este o lucrare de-o via\`
inamicului ]i a ne [mpotrivi atacurilor sale [mpotriva marelui vr`jma] [nr`d`cinat [n carnea
cauzeaz` mai mult` sau mai pu\in` suferin\`, ]i noastr`. Puterile din exterior sunt tari
adesea solicit` puterile de [ndurare p>n` la cel [ntr-adev`r, dar r`zboiul civil cu puterile din in-
mai [nalt grad. {ntr-adev`r, trebuie s` ne terior este cu mult mai de temut. Dac` [ntr-o
a]tept`m ca presiunea asupra puterilor noastre m`sur` ajungem s` fim [mb`ta\i de spiritul lumii
de [ndurare s` fie uneori at>t de mare [nc>t s` dac` ced`m mul\umirii de sine, iubirii
amenin\e cu distrugerea ]i [n mod sigur s` o comodit`\ii, pl`cerii, unei mici [ng`duin\e fa\`
produc` dac` ne [ncredem [n propria noastr` de vreuna din vechile dispozi\ii de invidie, m>ndrie,
putere. Suntem preveni\i s` nu ne mir`m de slav` de]art`, laud` de sine, [nc`p`\>nare,
prigonirea ca de foc care [n mod sigur ne va m>ndrie, m>nie, ceart` sau alte asemenea lucruri
[ncerca dac` suntem [ntr-adev`r fiii lui chiar ]i pu\in o, ce mare este pericolul la
Dumnezeu ]i solda\i ai lui Cristos, ca ]i cum ni care suntem expu]i!
s-ar [nt>mpla ceva neobi]nuit (1 Pet. 4:12-16). Preaiubi\ilor, s` lupt`m o lupt` bun`
Soldatul cre]tin trebuie s` se a]tepte la aceste [mpotriva lumii, c`rnii ]i adversarului, c`ut>nd
lucruri ]i s` se preg`teasc` cu grij` pentru ele. ]i g`sind, zi de zi ]i or` de or`, noi rezerve de har;
Petru d` de [n\eles c` puterea prin care trebuie c`ci fiecare zi ]i fiecare or` este timp de lips` dac`
s` ne [mpotrivm adversarului este puterea suntem treji s` ne d`m seama. La lupta cu
credin\ei c`ruia s` ne ^[mpotrivm tari [n puterile [nr`d`cinate [n noi ne referim iar`]i c>nd
credin\`. }i Ioan exprim` acela]i g>nd citim: ^Cel [ncet la m>nie pre\uie]te mai mult
spun>nd: ^Ceea ce c>]tig` biruin\a asupra lumii dec>t un viteaz ]i cine este st`p>n pe sine
este credin\a noastr` (1 Ioan 5:4). Dac` nu pre\uie]te mai mult dec>t cine cucere]te o cetate
suntem tari [n credin\`, cum putem [ndura (Prov. 16:32). Da, sarcina este mai mare ]i
greut`\i pentru ea? Credin\a trebuie s` se prind` reprezint` un efort mai mare, precum ]i mai nobil.
de f`g`duin\ele nespus de mari ]i scumpe ale lui S` lupt`m lupta bun` a credin\ei pe aceast` linie.
Dumnezeu ]i s` le aprecieze valoarea. Credin\a Via\a noastr` s` fie o str`duin\` zi de zi ]i or` de
trebuie s` se prind` de puterea lui Dumnezeu ]i or` ca s` biruim r`ul care este [n noi, s` ne
s` g`seasc` har spre ajutor [n orice timp de lips`. cur`\`m ]i s` ne [nfrumuse\`m caracterul. Astfel
 Credin\a 29
vom fi cu at>t mai deplin preg`ti\i s` ne str`duim care este [n desf`]urare de c>nd C`petenia
cu credincio]ie ]i statornicie [mpotriva vr`jma]ilor m>ntuirii noastre a [nceput r`zboiul acum
din exterior s` lupt`m o lupt` bun` p>n` la aproape nou`sprezece secole.
sf>r]it. Pentru cine lupt`m noi pentru Dumnezeu
Apostolul, din plin`tatea iubirii ]i simpatiei pentru Cristos? Nu, r`spundem noi. Lupt`m
sale pentru to\i tovar`]ii s`i din armata pentru noi [n]ine. Asupra acestui punct se face o
Domnului, adaug` la [ndemnul s`u serios aceast` mare gre]eal` de c`tre mul\i care par s`-]i
binecuv>ntare de bun r`mas: ^}i Dumnezeul imagineze c` a lupta lupta cea bun` a credin\ei
oric`rui har, care v-a chemat [n Hristos Isus la este a face ceva pentru Dumnezeu ]i c` ei merit`
slava Sa ve]nic`, dup` ce ve\i suferi pu\in timp, mul\umirile ]i r`splata Lui. Atotputernicul
El {nsu]i v` va des`v>r]i, v` va [nt`ri, v` va da Dumnezeu nu are nevoie s` lupt`m pentru El. El
putere ]i v` va face neclinti\i. Numai prin este omnipotent, [n stare cu prisosin\` s` Se
suportarea greut`\ii ca buni solda\i ai lui Cristos [ngrijeasc` de Sine ]i de cauza Sa; El nu are nevoie
poate fi ob\inut` aceast` stare dorit` adic` de eforturile noastre firave. Preten\ia c` noi
st`p>nirea de sine complet` ]i capacitatea de a lupt`m pentru Dumnezeu ar fi tot a]a de
ne [mpotrivi la r`u, credin\` stabil`, r`bdare ]i neconsistent` cum ar fi pentru cubanezi s` spun`
virtute, odihn` stabil` ]i durabil` [n Cristos ]i c` lupt` pentru Statele Unite. Statele Unite lupt`
speran\` prin Cuv>ntul f`g`duin\ei Sale. Aceasta pentru eliberarea cubanezilor. La fel, Dumnezeu
f`r` [ndoial` a fost experien\a apostolului, este Cel care lupt` pentru noi ]i ne ajut` ]i ne
[mb`tr>nind [n serviciul {nv`\`torului, ]i a]a [ncurajaz` s` lupt`m lupta bun` a credin\ei [n
poate fi ]i a noastr`. Fiecare an care trece s` ne folosul nostru. Este bine ca acest aspect al cazului
g`seasc` mai aproape de perfec\iune! s` fie clar discernut.
{mpotriva cui lupt`m? R`spundem: b`t`lia
R 2309 ^Lupta cre]tinului, p>n` la pag. nostr` nu este [mpotriva semenilor, nici cu arme
2310, col. 2, par. 1 (vezi [ntreb`rile nr. 13 ]i 15): carnale; de fapt noi putem avea mare comp`timire
^Lupt`-te lupta cea bun` a credin\ei, apuc` chiar ]i pentru vr`jma]ii no]tri cei mai ne[ndura\i
via\a ve]nic` la care ai fost chemat. 1 Tim. 6:12. care, [n m`sura [n care civiliza\ia modern` va
De]i urma]ii lui Cristos trebuie s` fie f`c`tori permite, sunt gata ]i dispu]i s` ne dispre\uiasc`,
de pace ]i sunt instrui\i [n consecin\` s` s` ne persecute ]i s` spun` tot felul de lucruri
^urm`reasc` pacea cu to\i oamenii, totu]i ei sunt rele [mpotriva noastr` pe nedrept. Putem u]or
cei mai mari r`zboinici pe care i-a cunoscut lumea vedea c` ei sunt orbi\i [n m`sur` considerabil`,
vreodat`, [n baza principiului c` ^cine este st`p>n fie prin prejudecata ]i patima lor, fie prin
pe sine pre\uie]te mai mult dec>t cine cucere]te doctrinele false, [n]el`toare, supersti\iile etc.,
o cetate. Dar exist` lupte bune ]i lupte rele. O marelui Adversar; ca atare, lupta noastr` nu este
lupt` bun` este una care este [n interesul a ceea [ndreptat` [mpotriva acestora ]i c>nd avem
ce este bine, adev`rat, nobil, pur, evlavios o ocazie trebuie s` c`ut`m s` le facem bine, ^cu
lupt` pentru dreptate; orice alt` lupt` este o lupt` bl>nde\e s` [ndrept`m pe potrivnici (2 Tim. 2:25).
rea, pentru o cauz` nevrednic`. Prin urmare, de asemenea, c>nd avem de-a face
Dar cine sunt ace]ti lupt`tori la care se refer` cu ace]tia, departe de a lupta cu ei ]i a ne
textul nostru, pe care [i cheam` apostolul Pavel [mpotrivi cu r`u la r`u, C`petenia noastr` ne-a
s` lupte o lupt` bun`? {i cheam` pe to\i oamenii, poruncit s` [ntoarcem bine pentru r`u, bl>nde\e
sau pe p`c`to]i, sau pe cre]tinii doar cu numele? pentru asprime, amabilitate pentru lipsa ei; ]i
Noi r`spundem: Nu; el se adreseaz` numai s` c`ut`m s` facem bine celor care vorbesc r`u
brig`zii ^Garda Regal` corpul lui Cristos, despre noi ]i ne persecut`, pentru ca astfel ochii
Biserica consacrat`. Apostolul se adreseaz` [n\elegerii lor s` se poat` deschide ]i s` poat`
acestora ca purt`tori de cuv>nt ai C`peteniei discerne c` exist` un astfel de lucru ca spiritul
m>ntuirii, Isus Cristos, ]i ar fi cu totul nepotrivit iubirii, generozit`\ii, bl>nde\ii, \in>nd seama de
ca un general sau c`pitan s` dea ordine celor care faptul c` ei presupun c` to\i sunt m>na\i de
n-au intrat [n armata sa ]i nu i-au recunoscut acela]i spirit r`uvoitor al egoismului care [i
autoritatea. Ca atare, este evident c` nu se st`p>ne]te pe ei.
adreseaz` lumii [n general ]i nu se adreseaz` Lupta noastr` trebuie s` fie [mpotriva
cre]tinilor nominali care n-au f`cut niciodat` un P`catului marele asupritor care a capturat rasa
leg`m>nt cu Domnul. ^Domnul cunoa]te pe cei noastr` [n persoana tat`lui Adam ]i a \inut-o [n
care sunt ai S`i. Acestora le este adresat` robie de atunci p>n` acum pl`tind [n mod
instruc\iunea s` lupte lupta care este acum regulat de ]ase mii de ani teribila pedeaps` a
30 Credin\a
mor\ii, cu to\i [nso\itorii ei, de boal`, durere, ]i s` ne [mpotrivim cu dispozi\ia lumii, cu
triste\e ]i necaz. Da, acesta este vr`jma]ul nostru. mintea lumii, cu motivele care [nsufle\esc lumea,
Indirect, Satan este vr`jma]ul nostru, pentru cu ambi\iile lumii. M>ndriei vie\ii ]i [n]el`ciunii
c` el a fost cel prin a c`rui influen\` tat`l Adam a bog`\iilor acestor lucruri, acestor vederi
devenit rob al P`catului; ]i Satan a urmat totu]i gre]ite ale lucrurilor, a]a cum sunt v`zute din
aceea]i cale ]i acum se str`duie]te s` ne aduc` punctul de vedere al lumii, trebuie s` ne
[napoi sub st`p>nirea P`catului ]i s` ne \in` [mpotrivim, s` lupt`m [mporiva lor ]i este o
acolo. S` nu uit`m [ns` c` b`t`lia noastr` nu este b`t`lie zilnic`.
[n mod direct cu Satan. Nici s` nu aducem {n sf>r]it, b`t`lia noastr` este cu carnea
[mpotriva lui o ^judecat` batjocoritoare (Iuda 9); propria noastr` carne. De c>nd p`catul a capturat
mai degrab` s` spunem [mpreun` cu Mihail: rasa noastr` [n persoana lui Adam, robia lui a
^Domnul s` te mustre!; ]i trebuie s` a]tept`m dus la degradare mental`, moral` ]i fizic`.
timpul ]i calea Domnului pentru mustrarea lui Singura lui tendin\` este spre r`u, ]i aceasta [n
Satan. Totu]i, trebuie s` ne [mpotrivim lui Sa- mod continuu, ]i numai pe m`sur` ce ne
tan, adic` trebuie s` ne [mpotrivim influen\ei ]i debaras`m de influen\ele orbitoare ]i de gusturile
[n]el`rilor lui ]i str`duin\elor lui de a ne induce ]i dorin\ele stricate, de dorin\ele, ambi\iile,
[n eroare ]i [n p`cat. speran\ele ]i iubirile pe care le cultiv` p`catul
Domnul ne [nva\` c` ^lupta noastr` nu este numai [n acea m`sur` ajungem s` vedem lucrurile
[mpotriva s>ngelui ]i c`rnii, ci [mpotriva [n adev`rata lor lumin` ]i s` avem p>n` ]i o vag`
c`peteniilor, [mpotriva domniilor, [mpotriva idee despre starea noastr` degradat`. Dar marea
st`p>nitorilor acestor [ntunecimi, [mpotriva noastr` C`petenie, care este ^Marele Preot al
duhurilor r`ut`\ii [n locurile cere]ti (Efes. 6:12). m`rturiei noastre, ne-a r`scump`rat din aceast`
Satan, ca marele st`p>n sau general al p`catului, robie a p`catului, cu s>ngele S`u pre\ios. El a avut
are mult de-a face cu diferitele influen\e cu care compasiune fa\` de noi, ]i c>nd ne-am dat seama
trebuie s` lupt`m. }iretenia lui, ^uneltirile lui de starea noastr` deplorabil` ]i I-am acceptat
sunt cele care supravegheaz` b`t`lia [mpotriva ajutorul, El ne-a eliberat de jugul robiei P`catului.
noastr`, ]i deoarece el este fiin\` spiritual` ]i prin Dar noi avem totu]i impulsurile p`catului [n
urmare cu mult mai inteligent ca noi, lupta ar fi corpul nostru tendin\ele spre p`cat, care au
foarte inegal` f`r` un conduc`tor spiritual la fel devenit aproape a doua natur` pentru noi [n
de puternic. Dar noi nu suntem l`sa\i neajutora\i lunga perioad` de aproape ]ase mii de ani de
s` lupt`m astfel [mpotriva [n\elepciunii ]i robie. A]a [nc>t, de]i acum suntem liberi ]i cu
]ireteniei spirituale superioare. C`pitanul nostru mintea slujim legea lui Cristos, ]i suntem accepta\i
]ef, Domnul Isus, a cucerit p`catul ]i a fost [n armata Sa ca solda\i ai crucii ca s` lupt`m
glorificat, ]i El este de partea noastr`, a]a [nc>t pentru dreptate, adev`r, bun`tate ]i puritate,
[mpreun` cu apostolul putem spune cu [ncredere: totu]i g`sim c` vechiul nostru eu este h`r\uit de
^Mai mare este Cel care este de partea noastr` vechile gusturi ]i [nclina\ii pervertite din carnea
dec>t cei care sunt [mpotriva noastr` Satan noastr`, pentru slujirea vechiului tiran. Dintre
]i cohortele lui de duhuri rele, cu agen\ii ]i luptele noastre ca noi creaturi [n Cristos Isus, nu
servitorii lui p`m>nte]ti [n]ela\i. cea mai mic` este [mpotriva acestor tendin\e
Apostolul pare s` rezume mijloacele prin care pervertite din carnea noastr`, ]i lupta cu acestea
marele nostru capturator, P`catul, caut` s` ne este o lupt` zilnic`. {mpreun` cu apostolul Pavel,
\in` robi, sau dac` ne-am eliberat caut` s`-]i unul dintre marii solda\i din r`zboiul nostru, ar
recapete influen\a asupra noastr`, aceste mijloace trebui s` putem spune: ^M` port aspru cu trupul
fiind trei lumea, carnea ]i diavolul. Am v`zut [carnea ]i dorin\ele ei] meu ]i-l \in [n st`p>nire
influen\a puternic` a diavolului, ca marele ge- [[n supunere la voin\a mea nou`, la noul meu eu],
neral-]ef al P`catului. Am observat apoi [n ce sens ca nu cumva, dup` ce am predicat altora, s` fiu
lumea este [mpotrivitorul nostru ]i [n ce sens eu [nsumi dezaprobat. 1 Cor. 9:27.
trebuie s` lupt`m [mpotriva ei. Tocmai am v`zut De c>nd ne [nrol`m sub steagul C`peteniei
c` nu lupt`m cu arme carnale, nici nu ne r`zboim noastre, adic`, de c>nd facem o deplin` consacrare
sau nu ne lupt`m [n vreun sens al cuv>ntului cu Lui, s` lupt`m lupta bun` ]i s` ne d`m via\a [n
semenii no]tri, v`z>nd c` sunt orbi\i de adversar serviciul Lui, din acel moment El, sub condi\iile
]i de fapt nu sunt r`spunz`tori pentru cursul lor; Noului Leg`m>nt, socote]te carnea noastr` ca
lupta noastr` nu trebuie s` fie cu ace]tia. Noi fiind moart`: fiindc` mintea noastr` este re[nnoit`
trebuie s` lupt`m cu ^spiritul lumii, cu vie pentru Dumnezeu cu o re[nnoire a vie\ii ]i,
influen\a ei: [mpotriva acestuia trebuie s` lupt`m ca atare, acele [nclina\ii ale p`catului pe care
 Credin\a 31
c`ut`m s` le aducem [n absolut` supunere la drept`\ii. Mul\umim lui Dumnezeu de asemenea
voin\a lui Dumnezeu [n Cristos, nu sunt pentru [nc`l\`minte, preg`tirea pentru a
recunoscute de c`tre Domnul ca voin\a sau [ndura r`bd`tor greutatea, protej>ndu-ne pentru
[nclina\iile Noii Creaturi, ci sunt numai mersul vie\ii, de animozit`\ile aspre ale lumii [n
recunoscute ca parte a vr`jma]ului general, peregrinajul nostru. Mul\umim lui Dumnezeu de
P`catul, care ne urm`re]te ]i se lupt` cu noi, la asemenea pentru sabia spiritului, Cuv>ntul
care noi ne-am angajat s` ne [mpotrivim ]i s` ne adev`rului S`u, ca o ap`rare prin care ne putem
r`zboim cu el, ]i pentru care El a f`g`duit har ]i [mpotrivi adversarului ]i putem ie]i biruitori
ajutor ca s`-l biruim. prin Cel care ne-a iubit ]i ne-a r`scump`rat.
Ace]ti vr`jma]i din carnea noastr` sunt cei Binef`c`tori suntem
care ne produc cele mai mari dificult`\i. La ace]tia }i pentru al\ii lupt`m.
apeleaz` Satan: pe ace]tia caut` el s`-i [ncurajeze Am v`zut c` lupta noastr` este pentru noi
[n lupta lor [mpotriva noului spirit al min\ii [n]ine ]i pentru al\ii. Lupt`m p>n` la moarte [n
noastre; prin ace]tia spiritul lumii se apropie cel autoap`rare, ca s` ne men\inem libertatea noastr`
mai mult de noi ]i caut` s` ne prind` ]i s` ne fac` ]i a altora. Dup` cum spune apostolul: ^Voi nu
iar`]i robi ai P`catului. Cum s-ar zice, Noua v-a\i [mpotrivit [nc` p>n` la s>nge [moarte],
Creatur` [n Cristos este asaltat`, [nconjurat` pe lupt>nd [mpotriva p`catului trebuie de
toate p`r\ile de vr`jma]i, c`ut>nd dezastrul ]i asemenea s` ne ^d`m via\a pentru fra\i. }i am
[nrobirea noastr` din nou. Noi trebuie s` lupt`m, putea ad`uga c`, de]i {mp`ratul nu are nevoie de
s` lupt`m pentru noi [n]ine, s` lupt`m pentru lupta noastr` pentru El, totu]i uneori ne face mare
libertatea noastr`, s` lupt`m pentru biruin\a pl`cere ]i ne este de folos s` ap`r`m onoarea
asupra propriilor noastre sl`biciuni, s` lupt`m numelui S`u ]i maiestatea guvern`rii Sale drepte,
[mpotriva spiritului lumii, s` lupt`m [mpotriva de asalturile celor care, cu r`utate ]i [n orbirea
[n]el`rilor ]i capcanelor adversarului, prin care lor, le prezint` [n lumin` fals`. Dar exist` pe
el caut` s` fac` lucrurile rele s` par` bune, iar l>ng` toate acestea [nc` un aspect al luptei
cele corecte s` par` de nedorit. Nu este de mirare noastre. Pentru a observa acest aspect [n mod clar
deci, c` soldatul cre]tin este [ndemnat s` fie ]i distinct, trebuie s` lu`m o pozi\ie [nalt` ]i s`
continuu veghetor; nu este de mirare c` este observ`m toat` tendin\a conflictului care se
[ndemnat s` se ^[mbrace cu toat` arm`tura lui desf`]oar` acum de peste optsprezece secole, ]i
Dumnezeu; nu este de mirare c` este prevenit [n marele obiectiv pe care {nsu]i {mp`ratul l-a
privin\a diferi\ilor s`i vr`jma]i vicleni, ]i [n spe- declarat a fi rezultatul acestei b`t`lii. Este acesta:
cial a celor din carnea sa. Nu numai noi, ci [ntreaga lume a fost ^v>ndut`
Mul\umim lui Dumnezeu pentru marea p`catului de c`tre tat`l Adam toat` lumea,
C`petenie a m>ntuirii noastre. Mul\umim lui ca ]i noi, este sclav` P`catului. Nu numai at>t,
Dumnezeu pentru marea arm`tur` din Cuv>ntul dar marele nostru R`scump`r`tor care ne-a
S`u, din care ob\inem coiful m>ntuirii, cuno]tin\a cump`rat cu s>ngele S`u pre\ios, l-a dat ca pre\
intelectual` ca s` ne protejeze de [n]el`rile de isp`]ire ]i ^pentru p`catele [ntregii lumi.
propriei noastre judec`\i ]i ignoran\e ]i de Astfel El a cump`rat dreptul de a ne elibera nu
uneltirile adversarului. Mul\umim lui Dumnezeu numai pe noi (Biserica Sa, armata Sa) de sub
]i pentru plato]a drept`\ii, meritul lui Cristos ]i puterea p`catului, marele tiran, ci ]i pe to\i robii
al marelui S`u sacrificiu, care compenseaz` P`catului. }i de]i El nu [ntreprinde lucrarea de
pentru imperfec\iunile noastre ]i ne acoper` eliberare a robilor [n prezent, ci a limitat lucrarea
organele vitale, asigur>ndu-ne prin aceasta via\a de eliberare acum a unora pu\ini, a unei turme
via\a ve]nic`. Mul\umim lui Dumnezeu ]i mici, care sunt acum din armata Sa, totu]i El ne
pentru scutul credin\ei, al siguran\ei, al informeaz` c` aceast` alegere din prezent a unei
[ncrederii [n Cel care ne-a cump`rat, [n turme mici este numai cu inten\ia de a-i folosi pe
[n\elegerea c` Acel care a [nceput lucrarea bun` ace]tia [n {mp`r`\ia Sa, pe care o va stabili c>nd
[n noi este capabil ]i dispus ]i s` o completeze; va fi gata s`-}i ia marea putere ]i s` domneasc`,
pentru [n\elegerea c` [n timp ce Dumnezeu ne-a pentru r`sturnarea complet` a P`catului ]i pentru
iubit at>t de mult pe c>nd eram [nc` robi ai eliberarea complet` a tuturor din robia lui.
P`catului ]i ne-a r`scump`rat din robia acestuia Apostolul Pavel, unul dintre locotenen\ii
cu s>ngele pre\ios al lui Cristos, cu mult mai mult subordona\i marelui C`pitan, vorbe]te despre
ne iube]te acum ]i cu mult mai mult este preg`tit aceast` eliberare viitoare a lumii spun>nd: ^C`ci
s` ne ajute acum, c>nd prin harul S`u am ajuns ]tim c` p>n` [n ziua de azi, toat` crea\ia suspin`
s` fim liberi de p`cat ]i am devenit servitori ai ]i sufer` durerile na]terii [sub robia ne[ndurat`
32 Credin\a
a P`catului ]i sub jugul lui de moarte] clase sunt mari ]i pre\ioase, ]i dac` sunt crezute
^a]teapt` cu o dorin\` [nfocat` descoperirea fiilor cu adev`rat, ele vor influen\a via\a cu putere; dar
lui Dumnezeu ^c`ci [ns`]i crea\ia [omenirea, dac` nu sunt primite, este evident c` nu pot avea
to\i aceia care vor accepta libertatea] va fi nici o putere asupra vie\ii. }i mai mult, dac` nu
eliberat` din robia stric`ciunii [robia mor\ii cu sunt crezute [n [ntregime, dac` nu sunt [nsu]ite
to\i [nso\itorii ei, de durere, [ntristare, necaz], ca personal, ele nu sunt aplicabile ]i nimeni nu poate
s` se bucure de libertatea slavei copiilor lui spera la ceva din ele. Acest lucru este [n mod clar
Dumnezeu [perfec\iunea vie\ii ]i toate privilegiile sugerat [n cuvintele de mai sus ale apostolului:
glorioase care apar\in fiilor perfec\i ai lui ^Cel drept va tr`i prin credin\`. Nu este destul
Dumnezeu de pe fiecare plan divin, [ngeresc, ca prin credin\` s` primim primul impuls al
uman]. Rom. 8:19, 21, 22. vie\ii, ci, dup` ce am trecut din moarte la via\`,
Vedem deci c` s`rmana lume, gem>nd [n robie, prin acelea]i mijloace trebuie s` continu`m s`
este [n a]teptarea acestui mare eveniment despre primim ]i s` ne [nsu]im hrana spiritual`, ca s`
care apostolul a vorbit spun>nd: ^{nc` pu\in, putem cre]te prin ea: trebuie s` umbl`m prin
foarte pu\in timp ]i Cel care vine va veni ]i nu va credin\`, urm>nd conducerea Spiritului sf>nt
[nt>rzia. Intervalul [ntre r`scump`rare ]i prin Cuv>ntul Adev`rului.
eliberare este numai pu\in timp, din punctul de Pe aceast` cale a credin\ei exist` mult
vedere al socotelii divine, [n care o mie de ani sunt privilegiu actual, precum ]i perspectiv` viitoare.
ca o zi, doar ca ziua de ieri, ca o straj` din noapte. Este calea pe care ne putem bucura de p`rt`]ie
Din acest punct de vedere, aceste aproape ]i de prezen\a durabil` a Domnului Isus ]i a
nou`sprezece secole pentru alegerea g`rzii regale Tat`lui nostru ceresc, calea pe care putem avea
nu sunt dec>t ^pu\in timp mai pu\in de dou` comuniune personal` cu Ei ]i [n care putem avea
zile ^pentru Domnul ]i cur>nd vor fi trecute. m`rturia Spiritului sf>nt al adopt`rii noastre,
Atunci, glorifica\i cu {nv`\`torul ]i C`pitanul, ei acceptarea continu` ca fii ai lui Dumnezeu ]i
vor fi [mpreun` cu El eliberatori ai omenirii, de m>ng>ierea dat` de Scripturi, comuniunea
jugul P`catului ]i de [nchisoarea mor\ii. Aceast` sfin\ilor ]i inspira\ia binecuv>ntat`, ajutorul ]i
perioad` de dou` zile (2000 de ani) pare s` fie [ncurajarea tuturor mijloacelor harului. Aceste
sugerat` de asemenea [n tipul chem`rii Rebec`i privilegii actuale, [mpreun` cu speran\ele
pentru a fi mireasa lui Isaac cel tipic, unde numai glorioase pe care le inspir` ]i le men\in vii [n noi,
dou` zile sunt men\ionate. Gen. 24. sunt hrana pe care trebuie s` o m>nc`m ]i pe care
lumea nu o cunoa]te, ajut>ndu-ne s` tr`im o via\`
R 1798 ^Cel drept va tr`i prin nou` desp`r\i\i de lume desp`r\i\i de spiritul
credin\` (vezi [ntrebarea nr. 16): ]i p`rt`]ia ei. Aceasta [nseamn` a umbla prin
^@}i cel drept va tr`i prin credin\`; dar dac` credin\`. {nseamn` un curs al vie\ii foarte contrar
cineva d` [napoi, sufletul Meu nu g`se]te pl`cere ordinii obi]nuite a lumii, care este s` umble prin
[n el.# Noi [ns` nu suntem din aceia care dau vedere, dup` dorin\ele c`rnii. Oamenii din lume
[napoi spre pierzare, ci din aceia care au credin\` se uit` dup` lucrurile care sunt v`zute: ei judec`
pentru p`strarea sufletului. Evrei 10:38, 39. valoarea lor relativ`, dar numai [n leg`tur` cu
Exist` o semnifica\ie solemn` [n aceste cuvinte interesele personale, ignor>nd [n [ntregime
ale apostolului, pe care cre]tinul atent o va interesele lor ve]nice ]i preten\iile Creatorului
percepe. Cei c`rora li se adreseaz` nu sunt oameni de la ei. Lipsindu-le credin\a [n Cuv>ntul divin,
lume]ti, ci credincio]i consacra\i, [ndrept`\i\i prin le lipse]te speran\a substan\ial` dincolo de
credin\a [n Cristos ca R`scump`r`torul lor. Prin prezent; ]i [n baza judec`\ii lor [n privin\a
credin\` ei au trecut din moarte la via\`; pentru valorilor relative ale r`spl`\ilor p`m>nte]ti ]i a
ei lucrurile vechi au trecut ]i toate s-au f`cut noi; speran\elor de a le c>]tiga, ei se ocup` de
ei sunt Noi Creaturi [n Cristos Isus; sunt fii ]i urm`rirea lor, l`s>nd chestiunile viitorului ]i ale
mo]tenitori ai lui Dumnezeu ]i como]tenitori cu responsabilit`\ii lor actuale fa\` de Dumnezeu
Isus Cristos, dac` sufer` cu El, urm>nd [n urmele practic [n afara preocup`rilor lor.
Sale de jertfire de sine, chiar p>n` la moarte. Ei Dar nu este a]a cu adev`ratul copil al lui
sunt concepu\i din nou la o speran\` a vie\ii Dumnezeu. El umbl` prin credin\` ]i nu prin
(ve]nice), la o mo]tenire nestric`cioas` ]i nep`tat` vedere; el se uit` nu la lucrurile care sunt v`zute,
]i care nu se ve]teje]te o mo]tenire [ns` [n care ci la lucrurile care nu sunt v`zute (2 Cor. 4:18),
ei nu sunt introdu]i imediat, ci este p`strat` [n av>nd [ntotdeauna [n minte c` lucrurile care sunt
ceruri pentru ei. v`zute sunt vremelnice, nesigure ]i
F`g`duin\ele lui Dumnezeu f`cute acestei nesatisf`c`toare, [n timp ce lucrurile care nu sunt
 Credin\a 33
v`zute sunt eterne, sigure pentru credincio]i ]i natura nou` s` o \in` pe cea veche [n supunere.
de o inestimabil` valoare. El tr`ie]te, nu pentru {n lupta obositoare de-o via\` avem nevoie adesea
prezent, ci pentru viitor pentru lucrurile de m>na disciplinei Tat`lui ca s` ne [ndrume ]i
revelate ochiului credin\ei [n f`g`duin\ele lui s` ne \in` pe cale. ^Care este fiul pe care nu-l
Dumnezeu, toate acestea fiind da ]i amin [n disciplineaz` tat`l? Prin instruire, disciplinare,
Cristos Isus, pentru cei care cred. {n aceast` via\` experien\`, El ne conduce [nainte ]i dac`
a credin\ei, motivele, speran\ele, scopurile, dispozi\ia noastr` de inim` este s` fim condu]i
ambi\iile ]i bucuriile sunt toate de un ordin mai de spirit s` primim cu recuno]tin\` instruirea,
[nalt, mai nobil dec>t acelea ale lumii; dar ele sunt s` accept`m cu umilin\` disciplinarea ]i s` ne
a]a [nc>t depind cu totul de credin\`. Dac` folosim cu smerenie de experien\`, atunci Domnul
credin\a cre]tinului se distruge, el trebuie din va avea pl`cere s` ne conduc` din har [n har, din
necesitate s` [nceteze [n acea m`sur` s` tr`iasc` biruin\` [n biruin\`. Este foarte obositor s` st`m
via\a credin\ei; adic`, va [nceta s` fie [nsufle\it numai ]i s` lupt`m [n defensiv` ]i s` nu c>]tig`m
de acelea]i motive etc., pe care credin\a Sa le-a nici o victorie. Ca s` c>]tig`m victoria nu este de
inspirat [nainte. }i dac` din necredincio]ie ajuns numai s` [mbr`c`m arm`tura lui
viziunea sa spiritual` a p`lit, a]a [nc>t nu mai Dumnezeu, ci trebuie s` fim eroi [n lupt` ]i s`
poate vedea sau aprecia corect valoarea lucrurilor ducem un r`zboi agresiv [mpotriva pl`cerilor
spirituale, lumea, carnea ]i diavolul se vor ocupa ochiului ]i trupului, trufiei vie\ii ]i tuturor
s` prezinte am`giri ]i [n]el`ri spre a-l conduce du]manilor drept`\ii ]i cur`\eniei. Iubirea
tot mai departe de Dumnezeu, singurul [n a C`rui iubirea pentru Domnul, pentru Adev`r ]i
favoare exist` via\`. dreptate trebuie s` ne [nsufle\easc`, altfel
Oboseala [n facerea binelui ]i dorin\a de nicic>nd nu putem fi [nving`tori. Numai iubirea
r`spl`\i ale necredincio]iei sunt primii pa]i ai ne poate \ine [n credin\` p>n` la moarte ]i ne poate
retragerii de pe calea credin\ei ]i de asemenea face potrivi\i pentru mo]tenirea sfin\ilor [n
din favoarea lui Dumnezeu. {n lumina textului lumin`. Dac` iubirea fierbinte st`p>ne]te [n
nostru, aceast` retragere este o chestiune foarte inim`, [nseamn` c` ea este cu totul supus`
serioas`. Sugestia din versetul 39 este c` aceasta Domnului ]i [nseamn` c` nou` zecimi din lupt`
este o retragere spre pierzare, spre nimicire este deja c>]tigat`. Dar chiar ]i atunci, dup` cum
^@Dac` cineva d` [napoi, sufletul Meu nu g`se]te zice apostolul (Iuda 21), trebuie s` ne p`str`m
pl`cere [n el.# Noi [ns` nu suntem din aceia care [n iubirea lui Dumnezeu, [n veghere, rug`ciune
dau [napoi spre pierzare, ci din aceia care au ]i zel; ]i harul va fi din bel]ug acolo unde este
credin\` pentru p`strarea sufletului. iubire din bel]ug.
Retragerea poate fi la [nceput o foarte mic` {n astfel de ascultare credincioas` de adev`r
abatere de la calea [ngust` a sacrificiului, poate ]i de str`duin\` serioas` de a ne conforma
numai o privire [napoi, cu un suspin dup` principiilor lui, calea ]i adev`rul vor deveni tot
lucrurile ce r`m>n [n urma noastr`; o mic` mai pre\ioase, iar picioarele noastre voitoare vor
[ncetinire [n alergarea care ne st` [nainte; apoi o fi conduse cu bucurie pe c`rarea drept`\ii ]i p`cii
mic` dispozi\ie de a compromite Adev`rul [n [n via\` ve]nic`.
favoarea dorin\elor naturii c`zute. A]a se Via\a credin\ei este o afacere individual`, at>t
preg`te]te drumul [n]el`toriilor ispititorului, a inimii c>t ]i a min\ii. Ea este cu mult mai mult
care afl` repede p`r\ile noastre slabe ]i, [n modul dec>t o acceptare a [nv`\`turilor pe care le
cel mai potrivit nou`, se folose]te de ele. Erori consider`m scripturale ]i de aceea adev`rate; ea
subtile sunt aduse s` influen\eze judecata; este asimilarea a ceea ce noi am verificat a fi
ademeniri pl`cute cu aparen\` de dreptate sunt Adev`rul, a]a [nc>t principiile lui devin
prezentate min\ii trupe]ti; ]i aproape pe principiile noastre ]i promisiunile lui inspira\ia
neobservate sufletul uit` de ^dragostea dint>i" noastr`. Aceasta [nseamn` a ^avea credin\`
fa\` de Domnul ]i de zelul de mai [nainte [n pentru p`strarea sufletului. ^C`ci to\i cei care
serviciul S`u ]i se [ndep`rteaz` de Adev`r ]i de sunt c`l`uzi\i de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai
spiritul lui, c`ci nu mai este condus de Spiritul lui Dumnezeu. }i oric>t ne-am da seama de
sf>nt al lui Dumnezeu. insuficien\a proprie de a birui lumea, carnea ]i
Pu\ini [ntr-adev`r sunt copiii lui Dumnezeu pe diavol [n aceast` [ntrecere care pare inegal`,
care n-au fost niciodat` ispiti\i [n aceast` direc\ie; s` ne amintim, pentru [ncurajarea noastr`, c`
c`ci to\i avem comoara naturii noi ^[n ni]te vase Acela care a [nceput o lucrare bun` [n noi o va
de lut ]i [ntre noua ]i vechea natur` este o lupt` duce la [ndeplinire, dac` ne supunem cu umilin\`
constant`; ]i numai prin vigilen\` continu` poate conducerii ]i disciplin`rii Sale. F`g`duin\a
34 Credin\a
Domnului este c` El nu va [ng`dui s` fim ispiti\i prime]te o juc`rie nou`. Este o curiozitate, ceva
peste ceea ce putem suporta. S` ne \inem str>ns nou, s` se bucure o perioad` ]i apoi s` o pun`
de credin\a ]i [ncrederea noastr` [n Cuv>ntul deoparte ca s` fie [nlocuit` cu altceva ce-i
sigur al f`g`duin\ei Sale s` p`str`m adev`rul satisface temporar toanele. Sau este evaluat ca
[n dreptate ]i credincio]ie, ]i s` nu fim din aceia un ciomag cu care s` c>]tige onorurile unei
care se retrag ]i se preocup` de lucrurile victorii [ntr-o disput` cu [mpotrivitorii. Sau,
p`m>nte]ti. iar`]i, unora le permite u]urare de robia fricii de
chin ve]nic mult impus`, ]i numai pentru
R 1949 ^{ncerc`rile credin\ei de ce aceasta este mai ales pre\uit. Ei nu s-au bucurat
sunt permise (vezi [ntrebarea nr. 17): niciodat` de o asemenea perspectiv` ]i adesea
Mul\i sunt nedumeri\i de ce doctrinele false s-au temut c` nu sunt destul de buni ca s` scape
sunt permise s` deranjeze ]i s` [ncurce poporul de chin ]i s` intre pe u]a cerului.
lui Dumnezeu. C>nd primesc adev`rul ]i se }i to\i cei care evalueaz` at>t de u]or
bucur` [n el, ace]tia par a g>ndi c` [n sf>r]it au adev`rul, numai s` le slujeasc` egoismului lor,
ajuns la sf>r]itul tuturor controverselor ]i au sunt nevrednici de el ]i este voin\a lui Dumnezeu
intrat [n \ara Beula a odihnei ]i p`cii, ca s` nu ca to\i ace]tia s`-l piard`. De aceea sunt
mai fie deranja\i niciodat`. Dar aceasta este o [ncerc`rile credin\ei permise ]i dorite divin
gre]eal`: marele nostru adversar, Satan, nu este lucr`rile de r`t`cire, care, ^dac` ar fi cu putin\`
dispus s`-i lase pe copiii luminii s` intre s` [n]ele chiar ]i pe cei ale]i pe acei care au
netulbura\i [n {mp`r`\ia cereasc`. El este un primit adev`rul [n iubire de el, ]i nu [ntr-un
vr`jma] [nveterat al acelei {mp`r`\ii ]i al spirit josnic, egoist. Adev`rul n-a fost
stabilirii ei, ]i al tuturor viitorilor mo]tenitori ai inten\ionat pentru cei nep`s`tori, nici pentru cei
ei, ]i puterea lui nu este [nc` legat`. Copiii r`i. Primii sunt nevrednici de el, iar cei din urm`
luminii, mo]tenitorii [mp`r`\iei, sunt prin sunt mai bine f`r` el, p>n` c>nd sunt [nv`\a\i
urmare \inte speciale spre care sunt [ndreptate s`-l foloseasc` ]i s` nu abuzeze de libertatea pe
s`ge\ile lui [nfocate. Imediat ce ei scap` de care el o aduce. ^Lumina [adev`rul] este
[mp`r`\ia [ntunericului ]i [ncep s` umble [n sem`nat` pentru cel drept ]i bucuria [bucuriile
lumin`, se pot a]tepta s` g`seasc` capcane adev`rului] pentru cel cinstit cu inima. Este tot
[ntinse pentru picioarele lor ]i pietre de a]a de bine ca al\ii, [n special cei r`i, s` r`m>n`
poticnire puse [n calea lor. Lucrarea aceasta este sub robia erorilor care [ntr-o m`sur` [i
f`cut` cu subtilitate, de asemenea, pentru ca, st`p>nesc, p>n` c>nd marea putere a {mp`r`\iei
dac` ar fi posibil, pas`rea sc`pat` s` poat` fi lui Cristos []i va avea timpul s` preia controlul
[n]elat` ]i prins` pe nesim\ite. }i de fapt mii lumii. De aceea Dumnezeu a permis ca
sunt prin]i astfel ]i numai pu\ini scap` de supersti\iile din trecut s` [nc`tu]eze min\ile
^lucr`rile de r`t`cire din aceast` ^zi rea de oamenilor, ]i numai acum c>nd {mp`r`\ia este
m>nie ]i r`utate satanic`. foarte aproape El permite ca unele din c`tu]ele
Este de aceea o [ntrebare corect` ]i erorii s` fie sl`bite; ]i [n marele timp de
rezonabil`, de ce permite Domnul puterile str>mtorare se va vedea c` aceasta va fi o
mincinoase ]i [ncerc`rile credin\ei din aceast` zi dezl`n\uire a tigrului patimilor umane, care ar
rea, c>nd ele de fapt r`stoarn` credin\a multora fi extrem de dezastruoase dac` n-ar fi st`p>nirea
]i-i [ncearc` aspru pe to\i? La aceast` [ntrebare puternic` a toiagului de fier care la scurt timp
apostolul Pavel d` r`spunsul zic>nd: ^Din dup` aceea va porunci ordine ]i va zice
aceast` cauz`, Dumnezeu le trimite [Cui? elementelor r`zboinice: ^Sta\i lini]ti\i! Pentru
Celor care ^n-au primit dragostea adev`rului, ca cei nep`s`tori ]i egoi]ti care nu sunt foarte r`i,
s` fie m>ntui\i.] o lucrare de r`t`cire, ca s` adev`rul este f`cut numai s` le slujeasc`
cread` o minciun`, pentru ca to\i cei care nu au m>ndriei ]i egoimului, ]i ca atare este voia lui
crezut adev`rul, ci au g`sit pl`cere [n nelegiuire, Dumnezeu ca to\i ace]tia s`-l piard` [n
s` fie judeca\i. urm`rirea dispozi\iilor lor naturale [n privin\a
Astfel ni se spune clar c` Dumnezeu nu lui. Dar adev`ra\ii copii ai lui Dumnezeu iubesc
numai permite, dar ]i dore]te ca credin\a adev`rul fiindc` au afinitate pentru el. Ei iubesc
poporului S`u declarat s` fie aspru [ncercat`. }i dreptatea, iubesc pe semenii lor ]i doresc s`-i
dac` mii cad prin aceste s`ge\i [nfocate ale binecuv>nteze ]i s`-i ajute. Ei au mare
inamicului, este fiindc` ei sunt nevrednici de bun`voin\` ]i bun`tate fr`\easc`. Ei sunt de
adev`r, nu l-au primit din iubire de el. Mul\i asemenea bl>nzi ]i nu sunt ner`bd`tori s`
[ntr-adev`r primesc adev`rul a]a cum un copil atrag` aten\ia asupra lor ]i s` se m>ndreasc` [n
 Credin\a 35
fa\a semenilor [n discu\ii, nici nu sunt numai men\in adev`rul [n iubire de el. S` absoarb` larg
v>n`tori de curiozit`\i. C>nd g`sesc Adev`rul, ei spiritul lui binecuv>ntat ]i s` tr`iasc` [n
[i recunosc valoarea; [l apreciaz` ]i mediteaz` atmosfera lui sfin\it`, c`ci ^dac` n-are cineva
asupra lui; [l v`d ca o mare ]i sistematic` Duhul lui Hristos, nu este al Lui. ^{n sfin\irea
[ntruchipare a celui mai [nalt ideal al drept`\ii, Duhului ]i credin\a adev`rului voi sunte\i ale]i
iubirii ]i bun`voin\ei. Ei se bucur` de pentru marea m>ntuire care va fi descoperit`
prevederile lui [ndur`toare nu numai pentru cur>nd (2 Tes. 2:13). Dar a crede adev`rul nu va
como]tenitorii cu Cristos ale]i, ci ]i pentru toat` folosi la nimic dac` nu i se va permite s` produc`
omenirea, precum ]i de procedurile [ndur`toare roadele sale legitime [ntr-o inim` bun` ]i onest`
ale lui Dumnezeu cu cei [n final incorigibil r`i, pe adic`, sfin\irea duhului, o complet` punere
care El cu mil` [i va distruge, dar nu-i va chinui. deoparte pentru voia ]i serviciul divin. S` ne
Ei zic: este [ntocmai ca Dumnezeu, este [nsu]im bine [n inim` aceast` lec\ie ]i a]a s`
manifestarea bun`t`\ii Lui glorioase, este alerg`m [nc>t s` ob\inem premiul chem`rii de
reflectarea caracterului S`u iubitor, binevoitor, sus. ^Cump`r` adev`rul cu orice pre\ de
[n\elept ]i drept. Prin urmare, ei iubesc sacrificiu de sine ^]i nu-l vinde pentru nici un
adev`rul ]i pe Dumnezeu care l-a dat; [l adun` avantaj m`runt actual.
ca pe o comoar` [n inim`, [l repet` tot mereu ]i,
p`trunz>ndu-l ]i admir>ndu-i [ntreaga simetrie R 1822 ^Credin\a voastr` scump`
]i frumuse\e, se lupt` tot mai mult s`-]i (vezi [ntrebarea nr. 17):
conformeze caracterele dup` acelea]i principii ^Pentru ca [ncercarea credin\ei voastre, cu
ale frumosului ]i caut` s`-l recomande altora, mult mai scump` dec>t aurul care piere ]i care
prin cuv>nt ]i comportare, ca ]i aceia s` fie totu]i este [ncercat prin foc, s` fie g`sit` spre
binecuv>nta\i prin el. Aceasta [nseamn` a primi laud`, slav` ]i cinste, la descoperirea lui Isus
adev`rul [n inimi bune ]i oneste. Pentru ace]tia Hristos. 1 Pet. 1:7.
a fost inten\ionat adev`rul ]i nu este posibil ca ei Credin\a con\ine dou` elemente, al siguran\ei
s` fie [n]ela\i de sofismele erorii. Ei ]tiu c` au un intelectuale ]i al [ncrederii cu inima. Primul este
lucru bun, c>nd [l au, ]i de aceea \in str>ns de el. credin\` [n sens abstract; al doilea este credin\`
Ei se lipesc de el [ntocmai cum pilitura de fier se [n forma ei concret`. {n acest din urm` sens, cel
lipe]te de magnet fiindc` are afinitate pentru el. mai deplin, citim: ^Cu inima ta crezi ]i e]ti
Dac` treci un magnet printr-o cutie cu rumegu] [ndrept`\it (Rom. 10:10). At>t capul c>t ]i inima
de lemn ]i cu pilitur` de fier, [l sco\i [nc`rcat cu intelectul ]i afectivitatea sunt necesare
pilitur` de fier. }i pu\in rumegu] se va lipi u]or pentru acea credin\` f`r` de care ^este cu
de el, [ntocmai cum unii oameni se asociaz` cu neputin\` s` fim pl`cu\i Lui (Evr. 11:6); de]i
adev`rul ]i cu cei care-l [ndr`gesc foarte mult, mul\i []i imagineaz` c` au credin\` c>nd au numai
dar rumegu]ul [l po\i sufla u]or, [n timp ce unul dintre elementele esen\iale ale ei. La unii
pilitura se \ine str>ns. {ntocmai a]a, o mul\ime totul este emo\ie; la al\ii totul este intelect; dar
dintre cei care se asociaz` cu poporul Domnului nici unul dintre acestea nu poate rezista la probele
sunt u]or lua\i de un mic v>nt al unei noi doc- [ncerc`rii de foc: ele trebuie s` r`m>n` [mpreun`
trine false. }i chiar dac` nu dispar to\i la prima dac` este vorba s` dureze p>n` la sf>r]it ]i s` fie
adiere, c>teva noi adieri [i va lua. Dar Dumnezeu g`site spre laud`, onoare ]i slav` la ar`tarea lui
nu va permite ca acei adev`ra\i s` fie ispiti\i Isus Cristos.
peste puterile lor, c`ci El i-a dat [n grija [ngerilor O [n\elegere intelectual` a principiilor
S`i p`zitori ]i ei [i vor purta pe m>ini ca nu fundamentale ale adev`rului divin adic` a
cumva s`-]i loveasc` piciorul de vreo piatr`. existen\ei unui Dumnezeu personal, inteligent,
{ngerul sau mesagerul poate fi vreun frate Creatorul ]i Sus\in`torul tuturor lucrurilor, ]i a
bine instruit care a studiat ca s` se prezinte ca scopului ]i planului S`u de r`scump`rare prin
un lucr`tor aprobat de Dumnezeu, [mp`r\ind singurul S`u Fiu conceput ]i preaiubit, Isus
drept Cuv>ntul adev`rului ]i fiind [ntotdeauna Cristos constituie temelia credin\ei; [n timp
gata s` hr`neasc` turma lui Dumnezeu, sau vreo ce [ncrederea ]i reazemul p>n` la m`sura
sor` credincioas`, [ntotdeauna veghetoare cu un f`g`duin\elor Sale pe Dumnezeul personal care
interes matern asupra mieilor din turm`. este autorul fiin\ei noastre ]i care, ca Tat`, so-
Oricum, Domnul Se va [ngriji [ntotdeauna de licit` [ncrederea ]i iubirea implicit` a copiilor S`i,
ale]ii S`i ]i ei nu se vor poticni, nici nu vor c`dea. formeaz` suprastructura credin\ei noastre.
Lucrul de care trebuie s` se asigure mai [nt>i {ncercarea credin\ei la care se refer` Domnul
to\i cei chema\i, este faptul c` au primit ]i [nc` nostru ]i apostolii este prin urmare o [ncercare
36 Credin\a
nu numai a recunoa]terii adev`rului divin din nu la probarea credin\ei intelectuale produs` de
punct de vedere intelectual, ci ]i un reazem al prezentarea doctrinei false, ci la batjocorirea ]i
inimii pe Dumnezeu. Fiecare copil adev`rat al lui persecu\ia pentru Cristos, fie pentru aderarea la
Dumnezeu []i va g`si credin\a aspru [ncercat`, [nv`\`turile Lui, fie pentru conformarea la
]i, ca soldat al lui Cristos, s` nu r`m>n` dreptatea Lui; c`ci apostolul adaug`: c`ci ^Dac`
ne[narmat pentru conflict. Dac` este atacat` sunte\i batjocori\i pentru Numele lui Hristos,
temelia intelectual` a credin\ei, s` c`ut`m s` ferice de voi, fiindc` Duhul slavei ]i al lui
avem un ^a]a zice Domnul pentru fiecare punct Dumnezeu Se odihne]te peste voi. El ne previne
a ceea ce credem. Cuv>ntul lui Dumnezeu s` s` fim aten\i numai s` nu suferim ca r`uf`c`tori;
hot`rasc` fiecare chestiune, ]i nici o filosofie ^dimpotriv`, spune el, ^dac` sufer` pentru c` este
uman`, oric>t de ingenioas`, s` nu ne conduc` [n cre]tin [adic`, fie pentru principiile cre]tine, fie
labirintul erorii; c`ci dac` temeliile credin\ei devin pentru doctrinele cre]tine], s` nu-i fie ru]ine, ci
nesigure, suprastructura nu poate sta c>nd s` pream`reasc` pe Dumnezeu [n numele acesta.
v>nturile ]i puhoaiele adversit`\ii ispitirii o Profetul Daniel de asemenea spune c` mai cu
izbesc. {ndoiala ]i frica o va face s` tremure, ]i seam` [n acest timp al sf>r]itului ^mul\i vor fi
c>nd este astfel sl`bit`, adversarul vigilent va cur`\i\i, albi\i ]i l`muri\i; iar profetul Maleahi
trimite [n mod sigur o rafal` de ispite [mpotriva (3:2, 3) compar` [ncerc`rile din acest timp cu ^focul
ei ]i mare va fi pericolul sufletului. topitorului ]i cu ^le]ia [n`lbitorului, care sunt
De aceea, s` avem mare grij` de temeliile inten\ionate s` rafineze ]i s` purifice poporul
credin\ei noastre s` studiem doctrina ]i s` Domnului. Apostolul Pavel ne [ndeamn` s` lupt`m
c`p`t`m o concep\ie intelectual` clar` despre lupta bun` a credin\ei ]i s` [ndur`m cu r`bdare
fiecare element al adev`rului divin pe care necazul p>n` la sf>r]it (1 Tim. 6:12; 2 Tim. 2:3). }i
Cuv>ntul inspirat [l prezint` poporului lui multe sunt cuvintele de consolare ]i de binecuv>ntat`
Dumnezeu; s` fim [nr`d`cina\i, [ntemeia\i, fixa\i, m>ng>iere oferite de psalmist ]i de al\ii pentru
stabili\i [n credin\`, [n doctrinele lui Dumnezeu, poporul Domnului cl`tinat de furtun` ]i suferind.
]i s` \inem ferm la ele: ele sunt scrisori de Vezi Ps. 77:1-14, 116:1-14; 34:19; 31:24; 2 Tes. 3:3.
acreditare divin`; ]i s` le d`m aten\ie serioas`, Drag` frate sau sor`, e]ti presat cu putere din
ca nu cumva s` ne scape c>ndva. Evr. 2:1. toate p`r\ile de ispite s` te [ndoie]ti c` protec\ia,
Dar dup` ce am [n\eles clar doctrinele ca iubirea ]i grija lui Dumnezeu sunt pentru tine,
temelii ale credin\ei, trebuie s` avem grij` ]i de c` f`g`duin\ele scumpe [\i apar\in? Te-ai
suprastructura [ncrederii inimii, care este de fapt descurajat ]i demoralizat? Par vr`jma]ii prea
[n mai mare pericol de furtuni ]i puhoaie dec>t mul\i ]i prea puternici pentru tine? Vin batjocurile
temeliile, fiind mai continuu expuse. Apostolul cu greutate zdrobitoare, iar norii at>rn` greu
Petru ne spune c` o credin\` [ncercat`, probat`, deasupra capului t`u aparent f`r` ap`rare? O,
o credin\` care a rezistat la [ncercarea [nfocat` ]i tocmai aici credin\a trebuie s`-]i pretind`
a ie]it biruitoare, este foarte pre\ioas` [n ochii victoria! Nu este oare promis c` ^ceea ce c>]tig`
lui Dumnezeu. Aceasta [nseamn` c` ori de c>te biruin\a este credin\a noastr`? Credin\a
ori trecem printr-un conflict ]i totu]i p`str`m nu voastr` se [ncearc` acum. {n zilele mai lini]tite,
numai adev`rul, ci ]i [ncrederea noastr` [n c>nd soarele favorii str`lucea asupra voastr`, a\i
Dumnezeu ]i sprijinul pe f`g`duin\ele Lui at>t cl`dit [n lini]te fundamentul cuno]tin\ei despre
[n [ntuneric c>t ]i [n lumin`, integritatea noastr` Adev`r ]i a\i ridicat suprastructura caracterului
de inim` ]i de scop ]i zelul nostru pentru adev`r cre]tin. Acum sunte\i [n cuptorul [ncerc`rii,
]i dreptate, caracterul nostru devine mai aduna\i-v` deci tot curajul, [nt`ri\i-v` r`bdarea,
puternic, mai simetric ]i mai asemenea lui [mb`rb`ta\i-v` ca s` pute\i [ndura; \ine\i bine
Cristos, ]i ca atare mai pl`cut lui Dumnezeu, speran\a voastr`, aminti\i-v` f`g`duin\ele, c`ci
care ne supune astfel disciplin`rii tocmai sunt [nc` ale voastre, ]i ^s` nu p`r`si\i [ncrederea
pentru acest lucru. voastr`, care are o mare r`spl`tire". ^{n senin`tate
De aceea, ^Preaiubi\ilor, nu v` mira\i de ]i [n [ncredere va fi t`ria voastr`". ^Taci [naintea
prigonirea ca de foc din mijlocul vostru, care DOMNULUI ]i a]teapt`-L cu r`bdare" ]i credin\a
a venit peste voi ca s` v` [ncerce, ca ]i cum vi s-ar c>]tig` biruin\a. Apoi, la timpul potrivit, se va
[nt>mpla ceva neobi]nuit; dimpotriv`, recunoa]te c` m>na Domnului face ca toate
bucura\i-v`, [ntruc>t ave\i parte de suferin\ele lucrurile s` lucreze [mpreun` spre binele vostru
lui Hristos, ca s` v` bucura\i nespus de mult ]i la potrivit f`g`duin\ei Sale. Aceast` dovad` a credin\ei
descoperirea slavei Lui (1 Pet. 4:12, 13). Este voastre, spune Petru, este mai scump` dec>t aurul
demn de remarcat aici c` se face referire special`, care piere, ]i care totu]i este [ncercat prin foc.
 Credin\a 37
Vol. VI, pag. 721-729 (vezi [ntrebarea nr. 19): [n timpul celor o mie de ani ai Veacului Milenar
Dup` ce am v`zut lucrarea [nvierii f`cut` de mai apoi, putem fi siguri, ocup>nd o pozi\ie
Biseric` pentru al\ii, s` vedem acum ce au s` ne foarte [nalt` ]i de responsabilitate ]i f`c>nd o
arate Scripturile mai cu seam` despre {nt>ia lucrare foarte important` [n ducerea la
{nviere. Cu ce corpuri va ie]i afar` Crea\ia Nou`? [ndeplinire ]i a altor scopuri divine poate [n
Care vor fi unele din calit`\ile ]i puterile lor? leg`tur` cu alte lumi ]i alte crea\ii.
Apostolul declar`: ^Cum este cel f`cut din Dar apostolul sprijin` acest subiect ]i mai
\`r>n`, a]a sunt ]i cei din \`r>n`; cum este Cel departe, spun>nd pentru a explica cele men\ionate
ceresc, a]a sunt ]i cei cere]ti (1 Cor. 15:48). Dup` anterior (versetul 50): ^Ce spun eu, fra\ilor, este
cum [n\elegem, aceste cuvinte [nseamn` c` lumea c` nu pot carnea ]i s>ngele s` mo]teneasc`
[n general, care va avea restabilire la perfec\iune [mp`r`\ia lui Dumnezeu. Astfel el face deosebire
uman`, va fi ca ]i cel p`m>ntesc cum a fost [ntre starea noastr` prezent` [n trup ]i starea
[nt>iul Adam [nainte de a p`c`tui ]i cum a fost noastr` viitoare ca fiin\e spirituale, declar>nd
^Omul perfect ^Hristos Isus [nainte de conceperea foarte clar c` at>ta vreme c>t suntem [n trup nu
Sa pentru [nnoirea naturii. Ne bucur`m [mpreun` putem constitui {mp`r`\ia Domnului [n sens real,
cu lumea de aceast` perspectiv` m`rea\`, c` fiindc` acea {mp`r`\ie va fi spiritual`, format`
oamenii vor deveni iar`]i chipuri p`m>nte]ti din fiin\e spirituale. Domnul nostru, El {nsu]i,
depline ]i complete ale Creatorului divin. Dar ne Capul, c`petenia, conduc`torul, exemplul pentru
bucur`m [nc` ]i mai mult [n f`g`duin\ele scumpe Biserica Sa, este fiin\a spiritual` glorioas`, o
f`cute Bisericii evanghelice, ^celor chema\i [ntrez`rire a ei fiindu-i acordat` apostolului Pavel
potrivit scopului divin, care vor avea chipul Celui (1 Cor. 15:8), ]i o imagine a ei fiindu-i acordat`
ceresc chipul Creatorului, [ntr-un sens [nc` apostolului Ioan [n viziune apocaliptic`. ^Vom fi
mai [nalt ]i mai deosebit care vor fi nu chipuri ca El nu carne ]i s>nge, ca restul rasei din
trupe]ti, ci chipuri spirituale. ^}tim c` vom fi care am fost selec\iona\i ]i a c`rei restabilire sau
ca El [Isus cel ^schimbat, glorificat], pentru c` [nviere prin judec`\i o va aduce [napoi la
{l vom vedea a]a cum este. El este o fiin\` spiri- perfec\iunea st`rii de carne ]i s>nge, la fel cum
tual`, ^reprezentarea exact` a fiin\ei Lui acele timpuri ale restabilirii vor aduce p`m>ntul
[Tat`lui], ^mai presus de orice domnie, de orice la starea reprezentat` la [nceput prin Gr`dina
st`p>nire, de orice putere ]i de orice nume care Edenului.
se poate numi, ]i ca atare mai presus de Apostolul [ns` a recunoscut faptul c` ne va
umanitatea perfect`. Dac` noi vom fi ca El ]i-I fi greu s` [n\elegem ideea unei schimb`ri at>t
vom [mp`rt`]i slava ]i natura, [nseamn` c` ]i de complete a Bisericii de la condi\iile trupe]ti,
noi vom fi reprezent`ri ale fiin\ei Tat`lui, ^care p`m>nte]ti la condi\iile spirituale, cere]ti. El
locuie]te [ntr-o lumin` de care nu te po\i apropia, ]i-a dat seama c` dificultatea noastr` va fi mai
pe care nici un om nu L-a v`zut, nici nu-L poate mic` [n privin\a celor care au adormit [n
vedea, dar de care noi ne putem apropia ]i pe moarte dec>t [n privin\a celor vii ]i care au
care-L putem vedea a]a cum este, fiindc` am fost r`mas p>n` la prezen\a Domnului. Este mult
^schimba\i. 1 Ioan 3:2; 1 Tim. 1:17; 6:16; Exod. 33:20. mai u]or pentru noi s` [n\elegem ideea c` acei
Ca nu cumva s`-l [n\eleag` cineva gre]it, care dorm vor fi [nvia\i [n corpuri noi spirituale,
apostolul sprijin` expresia de mai sus ad`ug>nd: a]a cum a promis Domnul c` va da, dec>t s`
^Dup` cum [noi, Biserica] am purtat chipul celui [n\elegem cum aceia dintre sfin\i care sunt [n
f`cut din \`r>n`, tot a]a vom purta ]i chipul Celui via\` [n timpul prezen\ei a doua a Domnului
ceresc. G>ndul apostolului nu este c` to\i vor vor fi accepta\i de El [n {mp`r`\ia Sa spiritual`.
purta c>ndva, [n acest sens, chipul Celui ceresc. Domnul, prin apostol, ne clarific` foarte bine
Nu aceasta a fost inten\ia Creatorului nostru. acest lucru, zic>nd: ^{n leg`tur` cu acest lucru
C>nd El l-a f`cut pe om a inten\ionat s` aib` o v` spun o tain`, pe care o voi explica: nu to\i
fiin\` de carne, uman`, p`m>nteasc`, [n propria vom adormi, dar to\i vom fi schimba\i; [ntr-o
Sa asem`nare (mintal, moral), ca s` fie domnul ]i clip`, [ntr-o clipeal` din ochi, la cea din urm`
conduc`torul p`m>ntului, ca reprezentant al tr>mbi\` tr>mbi\a a ]aptea." 1 Cor. 15:51, 52.
Creatorului s`u ceresc (Gen. 1:26-28; Ps. 8:4-7). De]i prin aceste cuvinte Domnul, prin apostol,
Alegerea Noii Crea\ii, dup` cum am v`zut, este a clarificat [ntr-o anumit` m`sur` taina, totu]i o
cu totul separat` ]i deosebit` de crea\ia m`sur` considerabil` de confuzie a ascuns de
p`m>nteasc`. Ea este aleas` din lume ]i constituie atunci [ncoace chiar ]i aceast` explica\ie clar`,
cu totul doar o ^turm` mic`", chemat` s` fie clasa pentru c` mul\i din poporul drag al Domnului
{mp`r`\iei Domnului, ca s` binecuv>nteze lumea au confundat cuv>ntul ^a adormi cu cuv>ntul
38 Credin\a
^a muri ]i au presupus c` explica\ia [nseamn` fiin\elor umane sau terestre. Fiecare va fi
c` sfin\ii care r`m>n p>n` la prezen\a Domnului glorioas` [n perfec\iunea ei, dar gloriile celor
vor fi schimba\i f`r` s` moar`, lucru care nu este celeste vor fi superioare transcendente.
deloc declarat. S` lu`m cazul apostolilor, de Scripturile ne spun c` Biserica [n ansamblul ei,
exemplu; ei au murit ]i din momentul mor\ii p>n` va ^str`luci ca soarele (Mat. 13:43). Aceast`
[n momentul [nvierii au fost socoti\i ca ^adormi\i. descriere a gloriei viitoare f`cut` de Domnul
Moartea a fost un act de un moment, [n timp ce nostru se aplic` la to\i cei care sunt din clasa
somnul sau starea de incon]tien\` a continuat ^gr>u; totu]i, [n lumina explica\iei apostolului
secole la r>nd. (versetul 41), ne d`m seama c` vor fi deosebiri
Aceast` idee despre cuv>ntul ^somn trebuie individuale [n pozi\iile ]i onorurile Bisericii. To\i
ata]at` cuvintelor apostolului pentru ca ele s` vor fi perfec\i, to\i vor fi ferici\i [n cel mai [nalt
poat` fi [n\elese, adic`, cei din poporul Domnului grad, dar, dup` cum Tat`l este mai presus de to\i,
care r`m>n p>n` la a doua prezen\` a Sa nu vor dup` cum L-a [n`l\at pe Fiul s` fie al`turi de El
trebui s` doarm` [n moarte incon]tien\i nici ]i dup` cum aceasta indic` deosebiri [n privin\a
m`car un moment. Ei vor muri totu]i, dup` cum gloriei, maiest`\ii ]i autorit`\ii, tot a]a printre
spune Domnul prin profet, vorbind despre urma]ii Domnului, to\i ace]tia fiind acceptabili,
Biseric`: ^Eu am zis: @To\i sunte\i dumnezei, to\i vor fi deosebiri [n privin\a pozi\iei, dup` cum ^o
sunte\i fii ai Celui-Prea-{nalt. Dar ve\i muri ca un stea se deosebe]te [n str`lucire de alt` stea [n
om ]i ve\i c`dea ca unul dintre prin\i#" (Ps. 82:6, 7 m`rime ]i str`lucire. 1 Cor. 15:41.
Biblia ebraico-engelz`, J. P. Green n. e.). Lumea Domnul nostru, [n dou` din pildele Sale,
[n general moare ca Prin\ul Adam, [n calitate de sugereaz` aceea]i deosebire printre urma]ii S`i
copii ai lui, p`rta]i la sentin\a lui; dar cei glorifica\i. Cel care a fost credincios cu cinci
credincio]i [n Cristos Isus mor cu El cu Prin\ul talan\i urma s` primeasc` o laud` special` la
Isus (Isa. 9:6; Fapte 3:15; 5:31). {ndrept`\i\i prin [ntoarcerea Domnului, [n timp ce ceilal\i
sacrificiul Lui, ei devin mor\i cu El, ca [mpreun`- credincio]i care au avut un num`r mai mic de
sacrificatori. Ei ^cad [n moarte ca sacrificii talan\i vor fi trata\i propor\ional. Cel care a fost
ca al doilea Prin\. ^Dac` am murit [mpreun` cu credincios [n folosirea minei sale, a]a [nc>t s`
Hristos, credem c` vom ]i tr`i [mpreun` cu El. c>]tige zece mine, urma s` primeasc` conducerea
Dar, dup` cum arat` apostolul, moartea acestora peste zece cet`\i; iar cel care a fost credincios peste
nu va [nsemna un somn incon]tient momentul mina sa c>]tig>nd cinci mine, va avea talan\i,
mor\ii va fi chiar momentul ^schimb`rii, sau binecuv>nt`ri, oportunit`\i ]i autoritate
[mbr`carea casei din ceruri, corpul spiritual. propor\ional crescute. Mat. 25:14-30; Luca 19:11-27.
^Schimbarea membrilor Bisericii care r`m>n Nu trebuie s` ne mir`m de aceasta, pentru c`
p>n` la prezen\a Domnului este astfel prezentat` privind [n urm` vedem c` [n timp ce Domnul a
ca fiind [n toate sensurile cuv>ntului o parte a ales doisprezece apostoli ]i i-a iubit pe to\i, [ntre
Primei {nvieri. Ea nu se deosebe]te [n nici un ei au fost trei pe care i-a iubit [n mod deosebit ]i
am`nunt de experien\a mor\ii care trebuie s` fie care [n diferite [mprejur`ri au fost mai aproape
comun` tuturor membrilor acelui singur corp. de El ]i [n rela\ie mai confiden\ial` dec>t ceilal\i.
Singurul punct de diferen\` [ntre al\i membri ai De asemenea, putem fi siguri c` atunci c>nd se
corpului ]i ace]tia este cel specificat de apostol, va deschide ^cartea vie\ii ]i c>nd vor fi [mp`r\ite
anume, ei nu vor ^adormi. Ace]ti din urm` pozi\iile cele mai apropiate de {nv`\`torul pe tron,
membri ai corpului nu vor trebui s` doarm` cei de la dreapta ]i cei de la st>nga (cei mai
nu vor trebui s` a]tepte s` vin` {mp`r`\ia, fiindc` aproape de persoana Sa) vor fi recunoscu\i de to\i
atunci ea va fi stabilit`. Ei vor trece imediat de la ca vrednici de cinstea ]i distinc\ia acordat` lor
activit`\ile slujirii de aceast` parte a v`lului [n (Mat. 10:41). Nu ne va surprinde deloc s`-l g`sim
trup, la activit`\ile slujirii de cealalt` parte a pe apostolul Pavel al`turi de {nv`\`torul ]i posibil
v`lului ca Noi Creaturi des`v>r]ite, membrii pe Ioan de cealalt` parte a Sa. Ideea nu este aceea
Cristosului. de loc sau de pozi\ie pe o banc` tron ci de c>t
^Ce vom fi nu s-a ar`tat [nc` de str>ns` este rela\ia [n privin\a puterii ]i
{n privin\a puterilor ]i calit`\ilor Noilor maiest`\ii {mp`r`\iei. Putem fi siguri c` to\i cei
Creaturi des`v>r]ite, apostolul ne spune c` nu care vor constitui ^turma mic`" vor fi at>t de plini
vor avea to\i acela]i grad de glorie, chiar dac` de Spiritul Domnului [nc>t s`-]i dea [nt>ietate
to\i vor avea acela]i fel de glorie to\i vor fi fiin\e unul altuia; ]i putem ]ti cu certitudine c` nu va
celeste, cere]ti. Va fi o glorie comun` tuturor fi nici o gelozie, ci judecata divin` [n privin\a
acestor fiin\e celeste ]i o alt` glorie comun` vredniciei va fi aprobat` deplin de c`tre toat`
 Credin\a 39
Crea\ia Nou`. Acest lucru este a]a [n prezent ]i ^Este sem`nat [n necinste ]i [nviaz` [n slav`.
[l putem a]tepta mult mai mult [n viitor. Citim Aici iar`]i se face referire la Noua Creatur` prin
c` [n prezent ^Dumnezeu a pus m`dularele [n cuv>ntul (sub[n\eles n. e.) ^el". {n timpul vie\ii
trup, pe fiecare a]a cum I-a pl`cut, ]i to\i cei prezente lumea nu ne cunoa]te, nu-]i d` seama
care sunt [n armonie cu Domnul caut` continuu, c` am fost concepu\i de Tat`l ca s` fim copiii S`i
nu s` schimbe aranjamentul divin, ci s`-l pe plan spiritual ]i locuim numai temporar [n
recunoasc` ]i s` coopereze cu el. Desigur c` a]a trup, pentru scopul [ncerc`rii noastre, pentru
va fi ]i [n viitor. probarea credincio]iei fa\` de leg`m>ntul nostru
Descriind deosebirile dintre condi\iile prezente de sacrificiu. ^Acum suntem copii ai lui Dumnezeu.
]i cele din viitor apostolul spune: ^Trupul [acest Dar nefiind recunoscu\i suntem desconsidera\i
cuv>nt se g`se]te numai [n manuscrisele t>rzii, de lume; ]i din cauza consacr`rii noastre
conform notei introductive a traducerii revizuite. Domnului s-ar putea s` nu ocup`m pozi\ii chiar
{n locul lui apare un pronume personal pe care a]a de onorabile printre oameni, cum am putea
traduc`torii Bibliei engleze l-au redat la neutru, ocupa prin talentele naturale pe care le avem,
el sau ea n. e.] este sem`nat [n putrezire ]i dac` acestea ar fi devotate scopurilor lume]ti. {n
[nviaz` [n neputrezire. ^Ea Creatura Nou`, orice caz, at>t individual c>t ]i colectiv, Biserica
a c`rei existen\` a [nceput la consacrare ]i la [n trup este acum, dup` cum spune apostolul, ^[n
conceperea de Spirit. Creatura Nou` se dezvolta necinste, [n dispre\; ]i, dup` cum spune [n alt`
]i c`uta s` \in` [n st`p>nire carnea ]i s-o fac` parte, corpul nostru este un corp al st`rii smerite
servul ei, [n armonie cu voin\a divin` Creatura (Filip. 3:21). Dar care va fi mai t>rziu starea? Va
Nou` despre care se spune c` tr`ia [n trup ca trece toat` necinstea? Va fi Biserica (Cap ]i
[ntr-un cort, [n timp ce a]tepta corpul nou. ^Ea ^corp) astfel [nc>t at>t [ngerii c>t ]i oamenii o
a fost sem`nat` [n putrezire, [ntr-un corp care vor aprecia ]i onora? Va fi Noua Crea\ie astfel ^[n
putreze]te; ^ea a mers [n moarte ]i totu]i ^ea slav`? O, da! Avem aceast` asigurare.
nu este reprezentat` ca moart`, ci numai ^Este sem`nat [n sl`biciune ]i [nviaz` [n
adormit`, [n timp ce cortul ei p`m>ntesc s-a putere. }i aceasta se refer` la Noua Creatur`
descompus. Aceea]i ^ea, Creatura Nou`, va fi sl`biciunea men\ionat` fiind aceea a corpurilor
[mbr`cat` cu casa cereasc`, corpul spiritual, la naturale muritoare, imperfec\iunile lor, pe care
{nt>ia {nviere. toate Creaturile Noi le depl>ng ]i pe care
Acest corp spiritual [n care ^ea va fi [nviat`, Dumnezeu cu [ndurare nu le socote]te ca
dup` cum spune apostolul, va fi neputrezitor care sl`biciuni ale Noii Creaturi, ale c`rei scopuri sau
nu poate putrezi, care nu poate muri. Cuv>ntul redat inten\ii fa\` de Domnul sunt pure, perfecte, loiale
aici prin neputrezire este aphtharsia ]i [nseamn` ]i puternice. Faptul c` aceste sl`biciuni nu vor
ceva inatacabil de moarte, ceva ce nu poate [nso\i noile corpuri [nviate ale celor ^ale]i este
putrezi, muri sau trece. Acela]i cuv>nt este redat declarat [n mod foarte specific. ^Este [nviat [n
prin ^neputrezire [n versetele 50, 53 ]i 54 din putere puterea perfec\iunii, puterea naturii
acest capitol ]i [n Romani 2:7 ]i 2 Timotei 1:10. noi, puterea lui Dumnezeu.
Aceast` declara\ie, c` corpurile noastre ^Este sem`nat trup natural ]i [nviaz` trup
spirituale nu vor putea putrezi, vor fi nemuritoare, duhovnicesc. Aceea]i Ea, aceea]i Creatur` Nou`.
este extraordinar`, fiindc` suntem informa\i clar Acum este trup natural singurul lucru palpabil
c` aceast` calitate a nemuririi apar\ine inerent este carnea. Numai prin harul lui Dumnezeu ni
numai lui Iehova, de]i se spune despre Domnul se permite s` socotim mintea nou` o Creatur`
nostru Isus c` datorit` credincio]iei Sale, marea Nou` ]i s` a]tept`m timpul c>nd acestei min\i
Sa [n`l\are a constat [n parte din acordarea vie\ii noi i se va da un corp spiritual, potrivit pentru
[n Sine, a]a cum Tat`l are via\` [n Sine. Ideea ea. Atunci Ea va fi corpul spiritual, [n acela]i sens
este aceea]i c` gloriosul Cap al Bisericii a avut [n care Ea este acum corpul natural. Ce
tocmai o astfel de ^schimbare la nemurire, perspectiv` glorioas` este aceasta! Cu adev`rat,
neputrezire, participare la natura divin`. Nu ne este de ne[n\eles pentru noi care n-avem alte
uime]te c` planul lui Dumnezeu a fost at>t de experien\e dec>t cele obi]nuite pentru omul natu-
generos fa\` de dragul nostru R`scump`r`tor, ral except>nd faptul c` mintea noastr` a
dar ne uime]te c` aceast` calitate a naturii di- p`truns prin credin\` f`g`duin\ele ]i revela\iile
vine, care n-a fost dat` altora [n afar` de Domnului ]i a intrat [n spiritul ^lucrurilor care
{nv`\`torul nostru, le-a fost promis` membrilor [nc` nu se v`d.
corpului S`u, care merg pe urmele Sale ]i caut` Dar dac` [nsu]i g>ndul la gloriile viitoare ne-a
gloria, cinstea ]i nemurirea. 2 Pet. 1:4; Rom. 2:7. ridicat deasupra lumii ]i a grijilor ei, a
40 Credin\a
[ncerc`rilor ei, a nebuniilor ei ]i a pl`cerilor ei, pentru al\ii ]i cum pot fi [ndep`rtate acele piedici,
cu c>t mai mult vor [nsemna pentru noi realit`\ile pentru ca un num`r mai mare din poporul
c>nd vom fi perfec\i ]i asemenea Domnului nostru Domnului s` se poat` bucura de patrimoniul lor?
]i ne vom [mp`rt`]i de gloria Lui! Nu este de Piedicile sunt de dou` feluri: (1) Mul\i care
mirare c` Domnul nostru i-a spus lui Nicodim: sunt de partea Domnului ]i care au fost mult
^Dac` v-am vorbit despre lucruri p`m>nte]ti ]i binecuv>nta\i de El ]i care au f`cut considerabil
nu crede\i, cum ve\i crede c>nd v` voi vorbi despre progres [n cuno]tin\a adev`rului, ]i care se [ncred
cele cere]ti?" Nu este de mirare c` trebuie s` fim [n meritul jertfei Domnului Isus ca singura
concepu\i de Spiritul sf>nt [nainte de a putea speran\` a unei vie\i viitoare ]i astfel sunt
chiar ]i [ncepe s` [n\elegem lucrurile cere]ti. F`r` [ndrept`\i\i, n-au reu]it totu]i s` fac` al doilea
[ndoial`, prin urmare, capacitatea noastr` de a pas necesar pentru introducerea lor [n starea de
alerga alergarea pus` [n fa\a noastr` [n fii, [n familia lui Dumnezeu ]i [n como]tenire cu
Evanghelie, str`duin\a noastr` de a birui spiritul Cristos pentru toate f`g`duin\ele nespus de mari
lumii ]i asalturile Adversarului, va fi [n m`sura ]i scumpe care se extind numai asupra celor care
[n care vom fi ascult`tori de sfatul divin, nu vom devin fiii S`i. Acest pas, esen\ial pentru a deveni
iubi lumea ]i vom da la o parte orice ne [ngreuiaz` fii ]i como]tenitori, este scopul deplinei consacr`ri
]i p`catul care ne [nf`]oar` a]a de u]or, a deplinei pred`ri a voin\ei noastre, inclusiv a
nep`r`sind str>ngerea noastr` laolalt` ]i tuturor scopurilor, obiectivelor ]i inten\iilor
cercet>nd Scripturile zilnic, ]i [n toate sensurile vie\ii, ]i inclusiv a tot ce avem [n privin\a
cuv>ntului f`c>nd uz de privilegiile, [ndur`rile timpului, influen\elor, mijloacelor, reputa\iei etc.
]i binecuv>nt`rile conferite nou` [n calitate de Nef`c>nd acest pas, nelu>nd crucea s`-L urmeze
copii ai lui Dumnezeu. ^Dac` facem aceste lucruri pe Miel oriunde merge, aceast` clas` mare [n mod
nu vom aluneca niciodat`, c`ci [n felul acesta ni foarte potrivit simte c` este discutabil [n ce
se va da din bel]ug intrare [n [mp`r`\ia ve]nic` m`sur` f`g`duin\ele Domnului, fie pentru via\a
a Domnului ]i M>ntuitorului nostru Isus Hristos. de acum fie pentru cea viitoare, le apar\in lor. }i
1 Ioan 3:2, 3; Rom. 8:17; Ioan 3:12; 1 Cor. 2:14; [n aceasta ei au dreptate; c`ci nici una dintre
1 Ioan 2:15; Efes. 6:10-18; Evr. 12:1, 2; 10:25; f`g`duin\e, actuale sau viitoare, nu le apar\in lor
Ioan 5:29; Fapte 17:11; 2 Pet. 1:4-11. ]i nim`nui p>n` c>nd ei vin sub termenii unei
depline pred`ri de sine, unei consacr`ri,
R 2642 ^Deplina siguran\` a prezent>ndu-]i corpurile jertfe vii lui Dumnezeu,
credin\ei (prima jum`tate a articolului; vezi sfinte, pl`cute, prin Isus Cristos Domnul nostru.
[ntrebarea nr. 23): Sfatul nostru pentru ace]tia deci, este ca,
^Da, fericirea ]i [ndurarea m` vor [nso\i [n d>ndu-]i seama de situa\ie, s` nu mai [nt>rzie,
toate zilele vie\ii mele ]i voi locui [n casa DOMNULUI ci s` se gr`beasc` imediat s` se foloseasc` de
zile [ndelungate. Ps. 23:6. cel mai mare privilegiu care se poate oferi, chiar
Sf. Pavel vorbe]te despre deplina siguran\` a de c`tre Atotputernicul. Dac` stau nemi]ca\i,
n`dejdii ]i deplina siguran\` a credin\ei, care ei primesc, [n cuvintele apostolului, harul lui
sunt st`rile potrivite pentru poporul Domnului Dumnezeu [n zadar nu-l folosesc (2 Cor. 6:1).
(Evr. 6:11; 10:22). }i aceasta este ideea exprimat` Harul lui Dumnezeu, a]a de liber acordat celor
de profet [n textul nostru deplina siguran\` c` care au venit la cuno]tin\a r`scump`r`rii care
Acela care a [nceput o lucrare bun` [n noi este [n este [n Cristos Isus, este harul iert`rii
stare ]i dispus s` o completeze (Filip. 1:6). Dar ce p`catelor, al [ndrept`\irii prin credin\`; ]i
pu\ini cre]tini, comparativ, au aceast` deplin` [nsu]i obiectivul acestui har este s` ne per-
siguran\` a credin\ei; ce pu\ini pot zice: desigur, mit` sau s` ne califice s` devenim jertfe vii,
f`r` [ndoial`, bun`tatea ]i [ndurarea m` vor acceptabile pentru altarul lui Dumnezeu prin
urma de acum [ncolo [n via\`, ]i prin harul lui marea jertf` a R`scump`r`torului nostru.
Dumnezeu voi c>]tiga [n cele din urm` {mp`r`\ia De aceea, oricine avanseaz` p>n` acolo ]i []i
cereasc` ]i lucrurile glorioase pe care le-a promis cunoa]te privilegiul, ]i totu]i refuz` s`-]i prezinte
Dumnezeu celor care-L iubesc! Pu\inii care pot acel pu\in pe care-l are, nu este constr>ns de
intra deplin [n sim\ire cu apostolul ]i cu profetul iubirea lui Cristos, nu apreciaz` favoarea divin`
[n aceste expresii, au prin aceasta o mare bucurie, acordat` lui ]i manifest` acest e]ec prin neglijen\a
o mare binecuv>ntare, o mare odihn` a inimii pe de sa a-]i folosi ocaziile, prin neglijen\a sa de a
care al\ii n-o posed`. S` [ntreb`m, prin urmare, sacrifica fragmentul imperfect din via\a actual`,
de ce num`rul celor care astfel intr` [n odihna ca s` poat` ob\ine [n schimb marele premiu cu
credin\ei este at>t de mic? Care sunt piedicile Isus [n {mp`r`\ie: ace]tia primesc harul lui
 Credin\a 41
Dumnezeu [n zadar, nefolosindu-le cu nimic mai credin\a noastr`. Cre]tinul care nu are scutul
mult dec>t lumii, care [nc` zace [n [ntuneric ]i credin\ei, ]i [nc` un scut mare, este [n mod
orbire. continuu [n dezavantaj [n fa\a Adversarului.
Ce ar trebui s` fac` ace]tia? Ar trebui s` Evr. 11:6; 1 Ioan 5:4.
hot`rasc` imediat c` a da tot ce au serviciului Ce trebuie f`cut ca s` biruie aceast` lips` de
Domnului nu este numai un lucru [n\elept, ci ]i o credin\` ]i s` aib` o credin\` mai mare?
jertf` mult prea mic` cu mult mai pu\in dec>t R`spundem c`, asemenea apostolilor din vechime,
le-ar pl`cea lor s`-I dea Celui care a ar`tat astfel trebuie s` se roage: Doamne, ^m`re]te-ne
de compasiune ]i har fa\` de noi. }i ar trebui s` credin\a. }i apoi, ac\ion>nd [n armonie cu aceast`
sim\im astfel, chiar dac` n-ar fi nici o r`splat` rug`ciune, fiecare s` cultive credin\a [n inima
legat` de o astfel de consacrare a noastr`. Dar sa: (a) Prin [mprosp`tarea memoriei [n mod
deoarece Dumnezeu a legat de aceasta mari continuu cu f`g`duin\ele divine, devenind foarte
r`spl`\i ]i binecuv>nt`ri, ar trebui s` sim\im nu familiar cu ele din Cuv>ntul Tat`lui. (b) S` caute
numai c` un refuz de a accepta ar fi un indiciu al tot mai mult s`-]i aminteasc` faptul c` f`c>nd
neaprecierii [ndur`rii divine, ci ]i un indiciu al un leg`m>nt cu Domnul aceste f`g`duin\e sunt
sl`biciunii min\ii, judec`\ii, care este incapabil` ale sale, ]i cu inima sa ]i cu buzele sale s` ]i le
s` compare pl`cerile m`runte ]i trec`toare ale afirme ca fiind ale sale [naintea Domnului [n
voin\ei proprii de c>\iva ani, cu o eternitate de rug`ciune cu mul\umire. S` ]i le afirme ca ale
bucurie, binecuv>ntare ]i glorie, [n armonie cu sale [n g>ndurile sale ]i [n discu\iile sale despre
Domnul. lucrurile sfinte cu fra\ii.
}i mai mult de at>t, consacra\ii sunt singurii
care se bucur` de fapt pe deplin ]i cu adev`rat de R 2005, col. 2, p>n` la pag. 2006, col. 1
aceast` via\` de acum, fiindc` ei [ntr-adev`r au o (vezi [ntrebarea nr. 24):
pace a inimii pe care lumea n-o poate nici da nici Rug`ciunile noastre nu trebuie s` fie ^repet`ri
lua o stare dup` care toat` lumea t>nje]te ]i f`r` rost, cereri formale a ceea ce nu a]tept`m.
pe care o caut`, dar n-o g`se]te fiindc` n-o caut` Trebuie s` ^cerem cu credin\`, f`r` s` ne [ndoim
pe calea Domnului, de complet` predare de sine (Iac. 1:6). }i orice a\i cere ^s` crede\i c` l-a\i ]i
Lui. {ndemn`m deci clasa despre care am vorbit primit, c`ci orice nu este din credin\` este p`cat,
s` fac` prompt leg`m>nt cu Domnul ]i astfel s` f`\`rnicie. Marcu 11:24; Rom. 14:23.
devin` mo]tenitori ai f`g`duin\elor bune De aceea, copilul lui Dumnezeu trebuie s`
apar\in`toare vie\ii care este acum ]i de asemenea studieze cu aten\ie Cuv>ntul Tat`lui s`u, fiindc`
celei care vine, ]i astfel s` pun` temelia pentru se a]teapt` de la el s` cear` ca s` primeasc`, pentru
intrare [n ^deplina siguran\` a credin\ei ]i ca bucuria lui s` fie deplin`; ]i el este prevenit s`
deplina siguran\` a speran\ei c` [ndurarea ]i cear` numai acele lucruri despre care Tat`l s`u
bun`tatea lui Dumnezeu [i vor [nso\i [n toate zilele }i-a exprimat dispozi\ia de a i le da; ]i trebuie s`
vie\ii de acum ]i vor locui [n casa cereasc` ve]nic. cear` cu credin\`, sau altfel s` nu cear` deloc.
(2) Dar printre cei care sunt cre]tini adev`ra\i Nu poate fi nici o [ndoial` c` [n aceast`
]i care au f`cut un leg`m>nt deplin de sacrificiu chestiune a rug`ciunii, ca [n alte chestiuni, Tat`l
pentru Domnul, g`sim mul\i care spun, ]i mai nostru ceresc are ca scop s` cultive credin\a [n
mul\i care g>ndesc f`r` s` spun`: ^O, dac` a] poporul S`u. El ne spune c` ^f`r` credin\` este
putea fi sigur c` bun`tatea ]i [ndurarea lui cu neputin\` s` fim pl`cu\i Lui ]i c` ^ceea ce
Dumnezeu vor continua cu mine [n toate zilele c>]tig` biruin\a asupra lumii este credin\a
vie\ii ]i dac` a] ajunge [n {mp`r`\ia Lui! O, dac` noastr`. Ca atare, numai cei care exercit`
a] putea avea deplin` siguran\` a credin\ei, credin\` ]i cer [n rug`ciune favorurile promise
deplin` siguran\` c` sunt acceptat de Domnul ]i sunt [n realitate gata s` le primeasc` potrivit
prin harul S`u voi fi [n cele din urm` un biruitor! judec`\ii ]i aranjamentului lui Dumnezeu. Acesta
Care este dificultatea la aceast` clas`? De ce nu fiind cazul, rug`ciunea poporului Domnului de
au ei aceast` deplin` siguran\` a credin\ei? ast`zi, ca ]i a apostolilor, s` fie: Doamne,
R`spundem c` dificultatea lor este o lips` de ^m`re]te-ne credin\a. }i astfel rug>ndu-se ]i
credin\` [n Dumnezeu, ]i o astfel de lips` de lucr>nd [n acest scop, fiecare ar fi tot mai ajutat [n a
credin\` nu este pl`cut` lui Dumnezeu, c`ci ^f`r` birui lumea ]i influen\ele ei lipsite de credin\`.
credin\` este cu neputin\` s` fim pl`cu\i Lui. Credin\a nu este credulitate. Este critic` ]i crede
Mai mult, astfel de lips` a credin\ei este o piedic` numai pe bune dovezi. Ea critic` minu\ios ]i face
constant` [n calea biruin\ei lor, dup` cum este deosebire clar` [ntre [nv`\`turile oamenilor ]i
scris: ^Ceea ce c>]tig` biruin\a asupra lumii este Cuv>ntul adeverit al lui Dumnezeu. Dar, dup`
42 Credin\a
ce a g`sit Cuv>ntul lui Dumnezeu, se [ncrede [n fiindc` are un motiv gre]it.
el f`r` rezerve, ]tiind c` Autorul lui nu poate Dorin\a dup` un lucru bun, doar pentru
min\i; ]i c` toate scopurile ]i f`g`duin\ele Sale u]urin\` ]i convenien\`, este un motiv nepotrivit,
vor fi realizate. egoist. Apostolul se refer` la astfel de cazuri,
Adev`rata credin\` deci, se asigur` de temelia zic>nd: ^Voi cere\i ]i nu c`p`ta\i, pentru c` cere\i
ei d>nd mare aten\ie Cuv>ntului lui Dumnezeu, r`u, ca s` risipi\i [n pl`cerile voastre adic`
]i apoi, cer>nd potrivit acelui Cuv>nt, are pentru scopuri de slav` de]art` sau alte scopuri
[ncredere [n rezultate ]i a]teapt`, se roag` ]i egoiste (Iac. 4:3). A cere un lucru bun numai
vegheaz`, perseverent ]i r`bd`tor. ^Veghea\i ]i pentru a face din el o prob` prin care s` ne stabilim
ruga\i-v` ]i ^crez>nd ve\i primi, au fost credin\a este se pare o cerere nepotrivit`, c`ci
[ndemnurile frecvente ale Domnului nostru. El a nim`nui nu i se promite ceva, [n afara celor plini
spus o pild` despre un judec`tor nedrept care a de credin\`.
fost mi]cat de insisten\ele unei v`duve s`race de Pe l>ng` aceasta, planul lui Dumnezeu este ca
a-i face dreptate; ]i apoi El a [ntrebat dac` noi s` umbl`m prin credin\`, nu prin vedere. Ca
Dumnezeu, adev`ratul judec`tor, nu va auzi la atare, nu numai s` nu cerem ceva neautorizat, ci
timpul cuvenit Biserica Sa ]i nu-i va r`zbuna pe m`sur` ce cre]tem [n spiritualitate, cererile
cauza pe drept, de]i El a]teapt` mult p>n` la noastre s` fie [n principal pentru favoruri
^timpul potrivit al S`u. }i ni se spune c` El a spirituale; ]i chiar c>nd cerem din acestea trebuie
rostit aceast` pild` cu scopul ca poporul s` fim aten\i s` nu specific`m cum trebuie s` ne
Domnului s` se roage ne[ncetat ]i ^s` nu se lase vin`. }i trebuie s` c`ut`m r`spunsurile la
[cedeze]. Luca 18:1. rug`ciunile noastre pe c`i naturale mai degrab`
Oricare ar fi [nclina\iile noastre naturale dec>t supranaturale, deoarece metoda obi]nuit`
privitoare la hot`r>rea ]i st`ruin\a [n rug`ciune, a lui Dumnezeu este s` foloseasc` mijloace
noi trebuie s` ne lu`m instruc\iunile din supranaturale numai acolo unde mijloacele natu-
Scripturi; ]i biruind [nclina\iile noastre naturale, rale sunt nepotrivite.
ca ni]te ^copila]i", ca ni]te ^copii iubi\i", trebuie {n mod special este declarat c` harurile
s` ne conform`m p`rerile ]i purtarea dup` Spiritului sf>nt sunt deschise pentru cererile
[ndrumarea de sus. De aceea, cu to\ii s` ne ]i eforturile corespunz`toare ale noastre: Tat`l
amintim cuvintele: ^Cere\i [[n numele Meu] ]i ve\i vostru ceresc este mai dispus s` dea Spirit sf>nt
primi, pentru ca bucuria voastr` s` fie deplin`" celor care [l cer, dec>t sunt p`rin\ii p`m>nte]ti
(Ioan 16:24). P`rintele ceresc are [n p`strare multe s` dea daruri bune (p`m>nte]ti) copiilor lor.
[ndur`ri, binecuv>nt`ri ]i providen\e pentru Luca 11:11-13.
copiii S`i ascult`tori ]i credincio]i, care vor cere ^Nu ave\i, pentru c` nu cere\i
acestea de la El. Iacov 4:2
Este adev`rat, unele dintre aceste cereri Necazul pentru mul\i este c` nu se folosesc de
potrivite, autorizate ]i mult dorite, [nt>rzie mult marea rezerv` de har divin pus` deoparte pentru
s` vin` de exemplu, Biserica de mai bine de folosul celor care, r`m>n>nd [n Cristos ]i cuv>ntul
optsprezece secole s-a rugat: ^Vie {mp`r`\ia Ta, Lui r`m>n>nd [n ei, cer, caut` ]i g`sesc. Nimeni
fac`-se voia Ta, precum [n cer a]a ]i pe p`m>nt. s` nu presupun` c` toat` rug`ciunea trebuie s`
Dumnezeu a auzit, dar n-a r`spuns [nc`. Totu]i, fie egoist`. Dimpotriv`, avem un mare c>mp de
to\i cei care s-au rugat astfel ]i au dorit {mp`r`\ia libertate a rug`ciunii [n deplin acord cu Cuv>ntul
Milenar` au fost binecuv>nta\i prin credin\a lor ]i voin\a Domnului.
[n acea {mp`r`\ie nev`zut` [nc` dar evident Fiecare [ncercare a credin\ei ]i a r`bd`rii este
acum foarte aproape. Totu]i, alte cereri pentru o ocazie de rug`ciune pentru ajutorul promis.
hrana zilnic`, pentru sprijin [n ispite ]i pentru Fiecare pierdere a biruin\ei este o ocazie de
eliberare de Cel r`u au primit r`spuns rug`ciune pentru iertare ]i totodat` pentru
imediat. binecuv>ntare divin`, pentru ca lec\ia sl`biciunii
{n leg`tur` cu aceasta, observ`m [n mod spe- noastre s` poat` fi ad>nc imprimat`, astfel ca la
cial c` privilegiul rug`ciunii, sau orice alt` urm`toarea [ncercare asem`n`toare, de [ndat` s`
favoare a lui Dumnezeu, nu sunt acordate pentru putem solicita ]i primi ^har, ca s` avem ajutorul"
scopuri egoiste. Un lucru care ar putea fi [n mod f`g`duit. Fiecare [nvingere asupra noastr` este
potrivit dorit ]i cerut [ntr-un caz, ar putea fi ocazie de rug`ciune ca s` nu fim m>ndri ]i
nepotrivit dac` ar fi cerut din alt motiv. A dori ]i [ncrezu\i, ci smeri\i ]i veghetori [n fa\a atacului
a cere ceva bun [n sine, pentru a fi sl`vi\i [n urm`tor al marelui potrivnic. Orice slujb` f`cut`
fa\a semenilor no]tri, este o cerere gre]it`, Adev`rului devine o ocazie de a mul\umi prin
 Credin\a 43
rug`ciune pentru privilegiul de a sluji Marelui credincios ]i st`ruitor ]i str`dui\i-v` pentru
{mp`rat ]i pentru c`, poate, am suferit ceva acesta, ]i cur>nd [l ve\i avea. Dac` ave\i zel ]i
pentru cauza Lui; este ]i un motiv de a ne ruga iubire pentru evanghelie ]i v` lipse]te capacitatea
pentru alte posibilit`\i de serviciu ]i pentru harul de a o prezenta, ruga\i-v` pentru capacitate [n
de a le folosi cu [n\elepciune. timp ce v` folosi\i deplin de ceea ce ave\i. Dac`
Dac` ave\i ispite ]i [ncerc`ri pe care le pute\i ave\i zelul ]i capacitatea dar v` lipse]te ocazia,
birui ]i care rodesc [n caracterul vostru r`bdare, duce\i aceasta la Domnul [n rug`ciune c>t pute\i
experien\`, dragoste fr`\easc`, simpatie ]i iubire, de repede, spun>ndu-I c` sunte\i credincio]i [n
bucura\i-v`, mul\umi\i [n rug`ciunile voastre ]i folosirea tuturor ocaziilor pe care le ave\i. Apoi
recunoa]te\i mila ]i ajutorul divin. Dac` veghea\i dup` mai multe ocazii f`r` s` v`
[ncerc`rile vi se par mai grele dec>t pute\i sl`beasc` m>na [n folosirea p>n` ]i a celei mai
suporta ]i par s` v` striveasc`, duce\i cauza umile ]i mai mici care v` st` la [ndem>n`.
voastr` [naintea marelui Purt`tor de greut`\i ]i Ave\i o dispozi\ie cert`rea\` sau alte obiceiuri
cere\i ajutorul Lui [n purtarea a orice v-ar face rele de care v` da\i seama c` sunt o povar` pentru
bine ]i eliberarea de sub tot ce nu v-ar face bine, casa ]i familia voastr` ]i pentru fra\ii vo]tri din
ci v-ar d`una. Dac` inima voastr` este plin` de casa Domnului? Duce\i-o la Domnul [n rug`ciune,
dorin\a de a asculta de [ndemnul Domnului ]i de amintindu-v` f`g`duin\a: ^Dac` vreunuia dintre
a ^nu uita de str>ngerea voastr` laolalt`, ]i voi [i lipse]te [n\elepciunea, s-o cear` de la
sunte\i [n mod nera\ional [mpiedica\i [ntr-un Dumnezeu, care d` tuturor cu m>n` larg` ]i f`r`
mod pe care a\i [ncercat s`-l birui\i dar n-a\i mustrare. Iac. 1:5.
putut, duce\i problema la Domnul [n rug`ciune, Ave\i complica\ii [n afaceri, produse de lipsa
veghea\i, a]tepta\i ]i str`dui\i-v` potrivit voastr` de judecat` sau de necinstea altora sau
rug`ciunii voastre, ]i cur>nd ve\i vedea o de generozitatea voastr` cu cei s`raci etc.? }i
manifestre a puterii divine [n folosul vostru. Dac` aceasta v` dezorienteaz` ]i v` [mpiedic`
vede\i un frate adev`rat, un ^soldat adev`rat progresul [n lucrurile spirituale ]i astfel v`
cl`tin>ndu-se ]i fiind [n pericol, inima voastr` s` amenin\` bun`starea ca ^noi crea\ii? Aceasta
fie at>t de plin` de iubire pentru to\i ^fra\ii este desigur o chestiune potrivit` ca s-o pune\i
Domnului, [nc>t nu numai s` alerga\i [n ajutorul [naintea Domnului la tronul harului ceresc. }i
lui, ci ]i s` face\i rug`ciuni necontenit la tronul de]i n-ar fi corect s` [ncerca\i s` dicta\i cum s`
harului, p>n` c>nd l-a\i rec>]tigat, sau p>n` c>nd v` vin` u]urarea ]i nu trebuie s` a]tepta\i ca
el din propria voin\` a renun\at complet la ^calea Domnul s` fac` o minune ca aventura voastr`
[ngust`. }i dac` gre]eala este a voastr`, imprudent` s` prop`]easc`, totu]i pute\i cere
rug`ciunile ]i eforturile voastre vor fi [n mod sigur [n\elepciunea Lui s` [ndrume ]i s` conduc` [n
binecuv>ntate ]i conduse spre propriul vostru rezultate, mai bine dec>t ar putea [n\elepciunea
profit. Dac` nu ave\i zel fierbinte s` propov`dui\i voastr`.
ve]tile bune de mare bucurie, ruga\i-v` serios,
44 Credin\a

g
 SMERENIA }I BL<NDE|EA
1. Ce importan\` acord` Dumnezeu pentru vindecarea general` a bolilor mintale ]i
acestor haruri ale caracterului? fizice a unei lumi [ntregi prin Marele Medic este
1 Petru 5:5, 6 ^Tot a]a ]i voi, tinerilor, fi\i
supu]i celor b`tr>ni. }i to\i, unii fa\` de al\ii,
s` fi\i [mpodobi\i cu smerenie, pentru c`
@Dumnezeu st` [mpotriva celor m>ndri, dar
celor smeri\i le d`r har#. Smeri\i-v` deci sub
m>na cea tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la
timpul potrivit, El s` v` [nal\e.
1 Petru 3:4 ^Ci omul ascuns al inimii, [n
frumuse\ea nepieritoare a unui duh bl>nd ]i
lini]tit, care este de mare pre\ [naintea lui
Dumnezeu.
Ps. 147:6 ^DOMNUL spirijin` pe cei bl>nzi ]i
coboar` p>n` la p`m>nt pe cei r`i.
Ps. 149:4 ^C`ci DOMNUL {]i g`se]te pl`cere
[n poporul S`u ]i va [mpodobi cu m>ntuire pe
cei bl>nzi.
Vol. VI, pag. 90, par. 1:
Dumnezeu [n mod evident pune un premiu
pentru smerenie [n fa\a tuturor celor chema\i s`
devin` membri ai Noii Crea\ii. Apostolul arat`
aceasta spun>nd: ^Smeri\i-v` deci sub m>na cea
tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la timpul potrivit,
El s` v` [nal\e (1 Pet. 5:6). Pavel le indic` spre
model, Isus Cristos cum S-a smerit ]i S-a lipsit
de un nume bun, c`ut>nd o natur` mai joas` ]i
suferind moartea, chiar moarte de cruce etc.,
ascultare ]i smerenie datorit` c`rora Dumnezeu
L-a [n`l\at foarte sus. Apoi Petru puncteaz`
[nv`\`tura spun>nd: ^Dumnezeu st` [mpotriva
celor m>ndri, dar celor smeri\i le d` har (1 Pet. 5:5).
Vede\i chemarea voastr` fra\ilor, cum nu mul\i
mari, [n\elep\i sau [nv`\a\i sunt chema\i, ci [n
principal cei s`raci din aceast` lume, boga\i [n
credin\`. Odat` cu premiul pe care Dumnezeu [l
pune pentru smerenie este ]i un premiu pe care-l
pune pentru credin\`. El [i vrea ca Noi Crea\ii pe
aceia care au [nv`\at s` se [ncread` [n El
necondi\ionat, care accept` c` harul S`u le este
deajuns ]i c` prin puterea dat` de El ob\in
odat` cu [n`l\area biruin\a la care El [i cheam`.
Vol. V, pag. 254, par. 2:
Ce le trebuie acestora ce ne trebuie nou` ]i
[ntregii lumi este mintea s`n`toas`; dar timpul
45
Veacul Milenar, c>nd acesta va fi introdus pe
deplin; dar veacul acela nu poate fi introdus ]i
ajutorul ]i binecuv>ntarea lui nu pot veni p>n`
la timpul cuvenit. {ntre timp [ns`, Biserica
Evanghelic` chemat` ob\ine, prin Domnul ei ]i
prin Cuv>ntul S`u, Spiritul S`u sf>nt Spiritul
min\ii Sale care este acela]i cu mintea sau
Spiritul Tat`lui. }i [n m`sura [n care fiecare
membru []i folose]te privilegiile sale [n aceast`
privin\`, el va fi ajutat s` treac` peste necazurile
naturale mintale ]i fizice care ne asalteaz` ca ]i
pe restul omenirii. Cuv>ntul Domnului prin
apostol ne [ndrum` astfel: ^Eu spun fiec`ruia
dintre voi s` nu aib` despre sine g>nduri [nalte,
mai presus de ceea ce se potrive]te, ci s` aib`
g>nduri cump`tate despre sine [nu potrivit
c`rnii, ci potrivit noii sale naturi], potrivit cu
m`sura de credin\` pe care Dumnezeu a
[mp`r\it-o fiec`ruia (Rom. 12:3). Pentru mul\i
este o lucrare de o via\` s`-]i cucereasc` prea
[nalta lor apreciere de sine ]i s` ob\in` Spiritul
unei min\i s`n`toase [n privin\a talentelor
proprii, dar [n aceast` munc` de corectare a
m>ndriei lor sunt ajuta\i de cuvintele
{nv`\`torului, care spune: ^Ferice de cei bl>nzi,
c`ci ei vor mo]teni p`m>ntul! Sunt ajuta\i ]i de
cuvintele apostolului care declar` c` ^Dumnezeu
st` [mpotriva celor m>ndri, dar d` har [favoare]
celor smeri\i. ^Smeri\i-v` deci sub m>na cea tare
a lui Dumnezeu, pentru ca, la timpul potrivit, El
s` v` [nal\e. Mat. 5:5; Iac. 4:6; 1 Pet. 5:5, 6.
Vol. I, pag. 83, par. 2:
}i, preaiubi\ilor, multe lovituri ]i mult` lustruire
trebuie s` suport`m mult` transformare
trebuie s` suferim, mult` conformare dup`
exemplul Lui, sub conducerea marelui Maestru-
constructor; ]i pentru a se manifesta [n noi abili-
tatea ]i caracterul ideal al constructorului va
trebui s` c`ut`m a nu avea deloc propria voin\`
[nd`r`tnic`, voin\` care s` se opun` sau s`
[mpiedice realizarea voin\ei Lui [n noi; trebuie s`
fim foarte asem`n`tori copiilor ]i umili\i
^[mpodobi\i cu smerenie, pentru c` @Dumnezeu
st` [mpotriva celor m>ndri, dar celor smeri\i le
46 Smerenia ]i bl>nde\ea
d` har#. De aceea, s` ne smerim sub m>na cea cum ar trebui s` fii. Oricare ar fi triumfurile
tare a lui Dumnezeu, pentru ca la timpul potrivit adev`rului prin noi, s` ne amintim [ntotdeauna
El s` ne [nal\e (1 Petru 5:5, 6), cum L-a [n`l\at pe c` suntem printre lucrurile care nu sunt. S`
Capul ]i {nainte-Merg`torul nostru. Filip. 2:8, 9. ne str`duim, prin urmare, s` ne [nsu]im
experien\a apostolului Pavel, care a spus: M-am
R 1920, col. 2, par. 2-4: deprins s` fiu mul\umit n mine nsumi, n
Folosirea de c`tre Domnul chiar ]i a celor mai mprejur`rile n care m` g`sesc. }tiu s` fiu
slabe unelte, a celor care posed` chiar ]i o m`sur` smerit, ]i ]tiu s` tr`iesc n bel]ug. {n toate
foarte mic` de talent pentru serviciul S`u, uneori lucrurile ]i n toate privin\ele m-am deprins s`
se dovede]te a fi o n`l\are prea mare, ]i ceea ce fiu s`tul ]i fl`mnd, s` fiu n bel]ug ]i s` fiu n
era o binecuvntare devine un blestem prin lips`. Pot totul [lucrurile acestea] n Hristos, care
mndrie ]i slav` de]art`. A]a este stric`ciunea m` nt`re]te. Filip. 4:11-13.
naturii umane ]i a]a este subtilitatea n procedurile lui Dumnezeu cu poporul S`u
Adversarului n dobndirea avantajului, nct din toate timpurile putem vedea grija Sa pentru
chiar textele mai sus citate devin uneori pietre ei, p`zindu-i de mndrie ]i de mul\umirea de sine.
de poticnire pentru mul\i care nu numai c` sunt Dac` a ales Israelul s` fie poporul S`u deosebit,
s`raci financiar, ci sunt ]i deficitari n intelect ]i El a permis ca ei mai nti s` fie n robie timp de
educa\ie, ]i c`rora le lipse]te chiar instruirea n patru sute de ani, ]i apoi cu mn` tare ]i cu bra\
Cuvntul divin. Ei uit` c` Domnul a zis: Ferice ntins i-a adunat n \ara f`g`duit`. Moise,
de voi care sunte\i s`raci, [adic` acei care erau eliberatorul ales, de asemenea a fost de origine
s`raci, sau au devenit s`raci ca ucenici ai Lui] modest`. El era ncet la vorbire ]i avea nevoie de
(Luca 6:20); sau, precum relateaz` Matei (5:3): Aaron s` completeze acest neajuns. }i Pavel avea
Ferice de cei s`raci n duh. }i ei uit` c` at>t un \epu] n carne, de care Domnul n-a v`zut de
cei ignoran\i c>t ]i cei nv`\a\i, at>t cei s`raci c>t bine s`-l elibereze, de]i de trei ori I-a cerut
]i cei boga\i, pot deveni umfla\i de mndrie Domnului s`-l [ndep`rteze; ]i Domnul i-a zis:
de]art` prin g>ndurile firii p`c`toase. Este trist Harul Meu \i este de ajuns; c`ci puterea Mea n
cnd vedem pe ^vreunul care se socote]te c` este sl`biciune se des`vr]e]te [adic`, puterea Mea,
ceva, m`car c` nu este nimic (Gal.6:3), astfel lucr>nd prin acest vas de p`mnt imperfect, va
n]elndu-se pe sine dar n special este trist fi mai v`dit` oamenilor dect dac` vasul ar fi unul
atunci cnd i lipsesc chiar no\iunile elementare perfect ]i cizelat. n acel caz oamenii ar putea
de educa\ie ]i de asem`nare cu Cristos. Noi atribui talentului lui Pavel m`re\ia lucr`rii, ]i
credem c` modestia ]i simplitatea sunt tr`s`turi curnd ar trage concluzia c` deoarce Pavel este
care trebuie cultivate de c`tre cei boga\i ]i de numai om, este numai o [ndr`zneal` din partea
c`tre cei s`raci deopotriv`, care sunt lui s`-]i asume lucrarea de a nv`\a pe al\i oameni
binecuvnta\i cu o cuno]tin\` a adev`rului, ]i c` etc. Dar dac` se vede c` puterea este de la
orice ru]inare a celor tari trebuie s` fie f`cut` Dumnezeu ]i doar lucreaz` prin Pavel ca unealt`
cu bl>nde\e ]i smerenie (Efes. 4:2; 2 Tim. 2:25), ]i preg`tit` smerit`, dispus` ]i energic` atunci
nu cu spirit combativ sau cu manifestarea m`rturia harului lui Dumnezeu va avea greutate
satisfac\iei pentru [nfr>ngerea lor. pentru ei: ]i a]a a fost.].
Mai presus de aproape orice alt lucru, prin
urmare, preaiubi\ilor, s` ne p`zim bine smerenia. R 2585-2588 ^Remarca\i Omul per-
Numai cnd suntem mici n ochii no]tri, fect! Iat`-L pe Cel drept! Vezi articolul la
Dumnezeu ne poate folosi n siguran\` pentru noi pag. 60.
n]ine. }i totu]i, El nu ne fere]te de toate
[ncerc`rile fidelit`\ii. Deci, dac` azi Domnul [\i R 2700, col. 1, ultimul par.:
d` pu\in` [n`l\are, [\i d` pu\in` [ncurajare prin Aceasta este o lec\ie mare care se aplic` nu
succes [n serviciul Lui, prime]te cu umilin\` ]i numai la omul natural, care caut` progres [n
bl>nde\e, aduc>ndu-\i aminte de propria-\i [ntoarcerea la p`rt`]ie ]i armonie cu Dumnezeu,
nevrednicie ]i insuficien\` dac` Domnul n-ar ci n ea este ]i o lec\ie pentru noua crea\ie [n
binevoi s` lucreze prin tine. Tot a]a, fii gata s` toat` c`l`toria vie\ii ]i anume, dac` favoarea
prime]ti umilirile de m>ine, care sunt necesare divin` este dorit` ]i a]teptat`, ea trebuie c`utat`;
pentru disciplinarea ta ]i pentru echilibrarea nu n mndrie, nici n ncredere n sine, ci n
adecvat` a caracterului t`u. Dac` succesul de ieri smerenie. Domnul st` mpotriva celor mndri,
te face s` te nelini]te]ti sub umilirea de azi, ai ncrezu\i n sine, l`ud`ro]i, ]i {]i arat` favorurile
grij` c` nu e]ti dezvoltat spiritual at>t de complet celor smeri\i. Apostolul Iacov la fel atrage aten\ia
 Smerenia ]i bl>nde\ea 47
asupra importan\ei acestui har al umilin\ei, con]tiin\ele pn` la a]a m`sur` nct nu pot avea
asigurndu-ne c` nu se poate face progres real pe ncredere deplin` n providen\a divin`, ci simt
calea spre Dumnezeu, dect de c`tre cei smeri\i c` trebuie s` ntind` mna ]i s` sprijine chivotul.
(Iac. 4:10). }i apostolul Petru, dup` ce ndeamn`
la smerenie, zic>nd, }i to\i, unii fa\` de al\ii, s` R 1962, col 1, par. 1:
fi\i mpodobi\i cu smerenie, adaug`: Smeri\i-v` Domnul d` cheia pentru aceast` odihn` n
deci sub mna cea tare a lui Dumnezeu, pentru cuvintele ]i nv`\a\i de la Mine, c`ci Eu sunt
ca, la timpul potrivit, El s` v` nal\e. 1 Pet. 5:5, 6. blnd ]i smerit cu inima. Cu adev`rat, secretul
odihnei este ntr-un spirit blnd ]i smerit. A fi
2. De]i Scripturile folosesc cuvintele bl>nd nseamn` a cultiva harurile r`bd`rii,
alternativ, totu]i, strict vorbind, care este supunerii iubitoare la voin\a lui Dumnezeu,
deosebirea [ntre smerenie ]i bl>nde\e? ncrederii statornice n iubirea Sa, [n grija Sa
]i n n\elepciunea sfatului S`u c`l`uzitor ]i a
R 2585, col. 2, par. 3: providen\elor Sale conduc`toare, ]i a urma cu
Trebuie s` se observe o deosebire clar` ntre a perseveren\` acest curs prin vorbire de bine sau
fi s`rac n duh ]i a fi s`rac la buzunar, sau n prin vorbire de r`u, prin [mprejur`ri favorabile
daruri ]i realiz`ri intelectuale. Cu to\ii am v`zut sau nefavorabile.
oameni care erau s`raci n aceste sensuri
p`mnte]ti, totu]i mndri n duh. Punctul care Defini\iile din dic\ionar (englez-rom>n):
trebuie observat este c` oricare ar fi darurile sau Smerenie: atitudine umil`, umilin\`,
condi\iile noastre financiare ]i intelectuale, lucrul comportare modest`, timiditate.
acceptabil din punctul de vedere divin este Smerit: umil, plecat, supus, bl>nd.
smerenia spiritului. O astfel de dispozi\ie este Bl>nd: 1. blajin, supus, [mp`ciuitor; 2. sfios, umil.
esen\ial` pentru cei care vreau s` primeasc`
n\elepciunea care vine de sus ei trebuie s` aib` 3. Care este rela\ia [ntre smerenie ]i
o apreciere smerit` a deficien\elor proprii ]i a
cuno]tin\`?
Psalmul 25:9 ^El face pe cei smeri\i s` umble
lipsei de n\elepciune, altfel nu pot primi liber,
[n dreptate, El [nva\` pe cei smeri\i calea Sa.
din toat` inima, n\elepciunea pe care Dumnezeu
binevoie]te s-o dea n timpul de acum, numai celor
Vol. VI, pag. 97, par. 2:
care sunt ntr-o atitudine de inim` ca s` o
Pentru a avea ureche s` auzim [n\elepciunea
primeasc`. }i se va vedea de asemenea c` aceast`
care vine de sus este necesar` o stare de inim`
smerenie a min\ii este esen\ial` ca baz` pentru
serioas`. Trebuie s` posed`m o m`sur` de
spiritul min\ii s`n`toase pentru c`, cine este
smerenie, altfel vom g>ndi despre noi mai presus
oare ntr-o stare potrivit` s` gndeasc` drept,
dec>t ar trebui s` g>ndim ]i nu vom discerne
rezonabil, nep`rtinitor, dec>t dac` mai nti de
sl`biciunile noastre, neajunsurile noastre ]i
toate are o dispozi\ie smerit`? Deci trebuie s` fim
nevrednicia noastr`, din punct de vedere divin.
de acord c` smerenia este un element primordial
Trebuie de asemenea s` avem o anumit` m`sur`
n dispozi\ia sau mintea lui Cristos.
de cinste sau sinceritate s` fim dispu]i s`
R 2586, col. 1, par. 2: admitem, s` recunoa]tem defectele v`zute de
Al treilea dintre aceste haruri pe care Domnul mintea smerit`. Privind din acest punct de
l declar` binecuvntat este Smerenia, sau, cum vedere, cei care doresc dreptatea ]i armonia cu
am spune noi, blnde\ea. Dic\ionarul Webster Dumnezeu sunt [ndruma\i de providen\ele
define]te bl>nde\ea astfel: Supunere la voin\a Domnului c`tre Isus ca M>ntuitor. Oric>t de im-
divin`; r`bdare ]i blnde\e din motive morale ]i perfect ar [n\elege unii la [nceput filosofia
religioase. Se va observa c` exist` o deosebire isp`]irii [ndeplinit` pentru noi, ei trebuie s`
mare ntre aceast` supunere r`bd`toare, blnd` [n\eleag` cel pu\in faptul c` erau ^din fire copii
la voin\a divin`, ]i blnde\ea ]i r`bdarea ai m>niei, ca ]i ceilal\i p`c`to]i; c` jertfa lui
obi]nuite care adeseori pot fi exercitate doar Cristos a fost neprih`nit` ]i c` Dumnezeu a
pentru mul\umirea dorin\elor egoiste. Supunerea preg`tit-o ]i a acceptat-o pentru noi; c` prin r`nile
r`bd`toare la voin\a divin` este imposibil` pentru Lui putem fi vindeca\i, prin ascultarea Lui putem
cei care nu au pe list` primul har, o minte smerit`: fi accepta\i de Tat`l, p`catele noastre
cei mndri ]i nc`p`\na\i g`sesc imposibil s` fie socotindu-se a fi puse asupra Lui ]i a fi purtate
supu]i condi\iilor divine; eul se ridic`, le de El, iar dreptatea ]i meritul S`u socotindu-ni-se
denatureaz` judec`\ile ]i le ndrum` gre]it aplicabile ca o hain` a drept`\ii. Noi trebuie s`
48 Smerenia ]i bl>nde\ea
vedem aceasta Cristos trebuie s` fie f`cut astfel numai turma mic` cei biruitori fl`mnzesc
pentru noi [n\elepciune [nainte ca noi s` putem ]i nseteaz`. Ei vor fi s`tura\i! Ei vor fi s`tura\i
ac\iona conform cuno]tin\ei, ]i prin acceptarea pe deplin cur>nd, foarte curnd, la schimbarea
deplin` a meritului S`u s` fim [ndrept`\i\i [n fa\a prin ^[nt>ia nviere, cnd aceast` stare
Tat`lui ]i s` fim accepta\i ]i sfin\i\i, ]i [n cur>nd muritoare va fi schimbat` [n nemurire; cnd acest
elibera\i ]i glorifica\i. Dar Cristos nu [nceteaz` a corp de carne va da locul unui corp spiritual per-
fi [n\elepciunea noastr` c>nd facem pasul fect. Atunci cuno]tin\a n parte ]i realizarea [n
urm`tor ]i c>nd El devine [ndrept`\irea noastr`. parte a drept`\ii vor fi nlocuite cu o cuno]tin\`
Nu: noi totu]i avem nevoie de El ca {n\elepciunea deplin`, des`vr]it`, atunci vom cunoa]te deplin
noastr`, Sf`tuitorul nostru [n\elept. Sub [ndrumarea cum am fost cunoscu\i ]i noi. Dar chiar ]i acum
Lui avem nevoie s` vedem [n\elepciunea de a face aceast` clas` se bucur` de m`suri mult mai mari
o deplin` consacrare ]i [n\elepciunea de a con- de cuno]tin\` a adev`rului ]i de experien\e n
tinua acea consacrare [ntr-o via\` de sfin\ire, spre binecuvnt`rile drept`\ii, dect sunt posibile
a face voia Tat`lui. {n fiecare pas pe care-l facem pentru orice alt` clas`.
[n\elepciunea este lucrul principal; ]i de-a lungul
[ntregii vie\i de consacrare sau sfin\ire, la fiecare R 2860, col. 2, par. 1:
pas al c`l`toriei spre Cetatea Cereasc`, noi avem O lec\ie n leg`tur` cu acest subiect, care este
nevoie de [n\elepciunea care vine de sus, despre care aplicabil` la to\i din poporul consacrat al
apostolul spune c` este ^mai [nt>i curat`, apoi Domnului, este lec\ia smereniei. Numai cnd
pa]nic`, bl>nd`, u]or de [nduplecat, plin` de suntem ntr-o atitudine smerit` a min\ii putem
[ndurare ]i de roade bune, f`r` p`rtinire, c`p`ta o vedere a lungimilor ]i l`rgimilor, a
nef`\arnic`" (Iac. 3:17). {n\elepciunea p`m>nteasc` n`l\imilor ]i adncimilor planului divin. Altminteri
lucreaz` pe linia egoismului, bunului plac, [n mod continuu am constata c` vederea noastr`
autoaprecierii, auto[ndrept`\irii, [ncrederii [n despre Dumnezeu ]i despre Cuvntul ]i planul S`u
sine; ]i, dup` cum arat` apostolul, aceste lucruri sunt ascunse de noi. Astfel Domnul declar` c` El
duc la invidie amar` ]i ceart`, deoarece aceast` st` mpotriva celor mndri ]i {]i arat` favoarea celor
[n\elepciune, [n loc s` fie de sus, este ^p`m>nteasc`, smeri\i. De aceea, dragi fra\i, n loc s` ne gndim
sufleteasc`, demonic`". {n\elepciunea cereasc`, c` suntem mari, dimpotriv`, s` ne amintim c`
dimpotriv`, este [n armonie cu caracterul divin al suntem \`rn` ]i c`, a]a cum a spus poetul,
iubirii care ^nu se laud`, nu se umfl` de m>ndrie, n locul cel mai nalt acum stau eu,
nu se poart` necuviincios nu se bucur` de La picioarele R`scump`r`torului meu;
nelegiuire, ci se bucur` de adev`r. Nici o bucurie real` n via\` nu ntlnesc,
Dect pe El minunat s`-L servesc.
R 1920 Vezi articolul la pag. 67.
R 3511, col. 1, par. 6:
R 2250, col. 2, par. 2: Atinge mndria unui om ]i i vei strni
(4) Ferice de cei care fl`mnzesc ]i nseteaz` ntreaga fiin\`. Prin urmare, binecuvnta\i ]i
dup` dreptate, c`ci ei vor fi s`tura\i! La cine se [ntr-o condi\ie favorabil` sunt cei smeri\i, cei
aplic` aceast` f`g`duin\` binecuvntat`? Desigur blnzi ]i cei mode]ti cu inima. Ei nu numai c`
la nimeni [n afar` de cei ale]i, Biserica, numi\i sunt mai bine preg`ti\i s` primeasc` ve]tile bune
mai sus s`raci n duh, bl>nzi. Ace]tia, ]i numai despre mp`r`\ie, ci vor fi ]i mai bine preg`ti\i
ace]tia, fl`mnzesc ]i nseteaz` acum dup` s` mearg` pe urmele nv`\`torului n ob\inerea
adev`r ]i dreptate, n privin\a descoperirii divine mp`r`\iei. Mndria se afl` n general n eroare
asupra oric`rui subiect ]i afacere a vie\ii. Al\ii ]i prin urmare vine deseori n contact cu
pot fi pu\in fl`mnzi dup` adev`r, dar cur>nd ei Adev`rul, cum este n acest caz. De fapt n-a fost
sunt s`tura\i n special cnd afl` c` adev`rul nimic realmente jignitor n cuvintele Domnului
este nepopular ]i c`, de]i este dulce la gust, mai nostru, Adev`rul v` va face liberi: puterea
trziu aduce chinuri amare de persecu\ie ]i Adev`rului din aceste cuvinte a st>rnit mnia
excludere n condi\iile actuale nefavorabile ale ascult`torilor, ]i nu vreo duritate sau asprime a
lumii. Pentru un num`r considerabil onestitatea sentimentului expresia le-a r`nit mndria.
]i dreptatea sunt cea mai bun` politic`,
ntr-un grad limitat n m`sura n care opinia 4. De unde ]tim c` smerenia este
public` le sus\ine; dar dup` o dreptate, sinceritate principiul care st` la baza guvern`rii
]i iubire de adev`r cu pre\ul persecu\iei, cu divine?
pre\ul ca oamenii s` v` izgoneasc` dintre ei, Matei 23:12 ^Oricine se va [n`l\a, va fi
 Smerenia ]i bl>nde\ea 49
smerit; ]i oricine se va smeri, va fi [n`l\at. [n timp ce, dimpotriv`, oricine se va smeri cu
Iacov 4:6, 10 ^Dar El ne d` un har ]i mai mare. totul, [n ascultare de voin\a ]i de planul Tat`lui
De aceea zice: @Dumnezeu st` [mpotriva celor ceresc, va fi [n`l\at corespunz`tor. Dumnezeu a
m>ndri, dar d` har celor smeri\i#. ^Smeri\i-v` aranjat planul S`u astfel [nc>t s` fac` aceast`
[naintea Domnului ]i El v` va [n`l\a. tr`s`tur` o necesitate; cu scopul ca [n aceast`
Filipeni 2:7-10 ^S-a d`zbr`cat pe Sine {nsu]i manifestare a simpatiei divine ]i a dragostei fa\`
]i a luat chip de rob, f`c>ndu-Se asemenea de lume s` se poat` acorda ]i o ocazie pentru
oamenilor. La [nf`\i]are a fost g`sit ca un om, manifestarea iubirii, umilin\ei ]i ascult`rii
S-a smerit ]i S-a f`cut ascult`tor p>n` la Singurului Conceput al Tat`lui Fiul S`u
moarte, ]i [nc` moarte de cruce. De aceea ]i preaiubit, pe care Lui I-a pl`cut s`-L onoreze.
Dumnezeu L-a [n`l\at foarte sus ]i I-a dat
Numele care este mai presus de orice nume, R 2655, col. 1, par. 2-4:
pentru ca [n Numele lui Isus s` se plece orice Dup` ce n mod special porunce]te modestie
genunchi al celor din ceruri, de pe p`m>nt ]i ]i smerenie celor mai avansa\i ]i mai capabili din
de sub p`m>nt. turm`, apostolul, n cuvintele textului nostru,
ndeamn` ca fiecare din oile Domnului, n loc de
Vol. V, pag. 151, par. 2: a c`uta s` fie conduc`tor, n sensul de a fi
Exist` un motiv foarte important pentru st`p>nitor sau domn sau st`p>n, ar trebui s`
folosirea acestui titlu. Este un titlu de mare caute s` fie supus unul altuia s` asculte cu
cinste, datorit` unei necontenite aduceri aminte bucurie ]i pe cel mai umil din turm` ]i s`
a marii Sale Biruin\e a ascult`rii Sale doreasc` s` cedeze propria sa preferin\`, n
credincioase, smerite, de aranjamentele Tat`lui m`sura n care i permite ra\iunea ]i con]tiin\a
ceresc, chiar p>n` la moarte, ]i [nc` moarte de sa. Dac` o Biseric` lucreaz` sub acest spirit, este
cruce, prin care El }i-a asigurat dreptul la toat` pu\in probabil c` va fi sf]iat` de certuri, deoarece
cinstea ]i slava, demnitatea ]i puterea, prezente fiecare va fi att de doritor dup` interesele cauzei
]i viitoare, ]i la natura divin`. Prin acest titlu, ]i att de dispus s` se coboare la dorin\ele altora,
^Fiul Omului, at>t [ngerilor c>t ]i oamenilor li se nct nici chiar dorin\a majorit`\ii nu va fi
arat` [n mod direct marea manifestare a smereniei considerat` satisf`c`toare, ci mai degrab` to\i vor
din partea Singurului Conceput al Tat`lui ]i c`uta, dac` este posibil, s` ajung` la o concluzie
principiul fundamental al guvern`rii divine: cel at>t de modificat`, [nc>t s` [ntruneasc` aprobarea
care se [nal\` va fi [njosit, iar cel care se smere]te aproape sau chiar unanim`.
va fi [n`l\at. Astfel c` de fiecare dat` c>nd este Apostolul n modul cel mai clar arat` c` o
folosit acest nume, el are de dat multe instruc\iuni calitate esen\ial` pentru o astfel de conduit`
valoroase tuturor celor care vor fi [nv`\a\i de potrivit` din partea B`trnilor ]i din partea
Dumnezeu ]i care sunt doritori s`-L cinsteasc` tuturor, este smerenia. Ct de frumos este
]i s` fac` ceea ce este binepl`cut [n ochii Lui. ndemnul lui: S` fi\i [mpodobi\i cu smerenie.
Ideea pare a fi c` deasupra tuturor celorlalte
Vol. V, pag. 423, par. 1: podoabe ale caracterului, ]i care le acoper` pe
Printre [ngerii care-]i p`straser` starea de la toate, ar trebui s` fie aceast` hain` a min\ii
[nceput ]i loialitatea fa\` de Dumnezeu, f`r` smerite, dispozi\ia opus` mndriei.
[ndoial` s-ar fi putut g`si mul\i care ]i-ar fi luat Ca s` [ncheie acest argument, apostolul ne
bucuro]i sarcina s` [ndeplineasc` voin\a Tat`lui aminte]te de principiul [n baza c`ruia Domnul
]i s` devin` pre\ul de r`scump`rare al omului; nostru se ocup` de turma Sa ]i de to\i c` El
dar a face astfel [nsemna cea mai mare [ncercare, dezaprob` mndria ]i c` to\i care sunt nsufle\i\i
cea mai aspr` prob` la care putea fi expus` de mndrie pot fi siguri c` Domnul, departe de
loialitatea fa\` de Dumnezeu, ]i prin urmare, cel a-i primi, de a avea p`rt`]ie cu ei, de a-i conduce,
care-]i manifesta astfel devotamentul, loialitatea de a-i binecuvnta, li se va mpotrivi, i va
]i credin\a era vrednic s` aib` cea mai [nalt` ndep`rta de la El. Deduc\ia fireasc` este c`
pozi\ie printre to\i fiii [ngere]ti ai lui Dumnezeu, Domnul astfel mpotrivindu-li-Se, tendin\a
cu mult deasupra [ngerilor, a domniilor ]i a acestora care vin sub influen\a unui spirit de
puterilor ]i a oric`rui nume care se poate numi. mndrie ]i ambi\ie nu va fi spre adev`r, nici spre
Mai mult, parte din scopul divin era ca aceast` vreun rod ]i har al spiritului, ci tot mai departe
ocazie s` fie folosit` pentru a ilustra faptul c` de acestea. Dumnezeu st` mpotriva celor
oricine caut` s`-]i exercite propriile sale ambi\ii mndri, dar celor smeri\i le d` har. Haide\i deci,
egoiste (cum a f`cut Satan) va fi degradat, [njosit, dragi fra\i, spune apostolul, s` cultiv`m aceast`
50 Smerenia ]i bl>nde\ea
smerenie pe care Domnul o iube]te ]i o apreciaz` s` fi\i [mpodobi\i cu smerenie, pentru c`
att de mult ]i promite c` o va r`spl`ti. S` ne @Dumnezeu st` [mpotriva celor m>ndri, dar
smerim sub mna cea tare a lui Dumnezeu, ca El celor smeri\i le d` har#.
s` ne nal\e la timpul potrivit. Proverbe 3:34 ^Desigur, El {]i bate joc de cei
batjocoritori, dar d` har celor smeri\i.
5. Ce [nseamn` a fi ^[mpodobit cu Proverbe 6:16-19 ^}ase lucruri ur`]te
smerenie? D OMNUL , ]i chiar ]apte {i sunt ur>te: ochii
1 Petru 5:5 ^Tot a]a ]i voi, tinerilor, fi\i trufa]i, limba mincinoas`, m>inile care vars`
supu]i celor b`tr>ni. }i to\i, unii fa\` de al\ii, s>nge nevinovat, inima care urze]te planuri
s` fi\i [mpodobi\i cu smerenie, pentru c` nelegiuite, picioarele care alearg` repede la
@Dumnezeu st` [mpotriva celor m>ndri, dar r`u, martorul fals care spune minciuni ]i cel
celor smeri\i le d` har#. care st>rne]te certuri [ntre fra\i.

R 2655, col. 1, par. 3: R 2204, col. 1, par. 5, 6:

Apostolul n modul cel mai clar arat` c` o
calitate esen\ial` pentru o astfel de conduit`
potrivit` din partea B`trnilor ]i din partea
tuturor, este smerenia. Ct de frumos este
ndemnul lui, S` fi\i [mpodobi\i cu smerenie. nu le-ar vedea sau cunoa]te [n afar` de Dumnezeu.
Ideea pare a fi c` deasupra tuturor celorlalte
podoabe ale caracterului, ]i care le acoper` pe
toate celelalte, ar trebui s` fie aceast` hain` a
min\ii smerite, dispozi\ia opus` mndriei.
6. Este posibil s` avem prea mare
smerenie?
Vol. V, pag. 255, par. 3:
Astfel ]i cei care sunt prea umili\i (prea lipsi\i
de [ncredere [n sine) ca s` realizeze ceva [n via\`,
sunt [ncuraja\i, ridica\i ]i f`cu\i folositori pentru
ei [n]i]i ]i pentru al\ii, prin acela]i Spirit al
adev`rului care mustr` ]i corecteaz` pe cei prea
[ncrez`tori, ambi\io]i, con]tien\i de sine, m>ndri.
Primii sunt [ncuraja\i prin asigur`rile de ajutor
divin; iar ultimii sunt [nfr>na\i, modera\i, adu]i
[n supunere ]i [nv`\a\i [n leg`tur` cu ceea ce este
pl`cut lui Dumnezeu ]i folositor pentru ei: dup`
cum spune apostolul: ^Dac` cineva [[ncrez`tor]
socote]te c` ]tie ceva [prin propria [n\elepciune],
[nc` n-a cunoscut cum trebuie s` cunoasc`"
(1 Cor. 8:2). S` ne amintim [ns` c` transform`rile
caracterului nu vin prin aceea c` zicem Doamne,
Doamne, nici prin aceea c` avem o Biblie [n
posesie, nici prin aceea c` ne al`tur`m unei
organiza\ii omene]ti numit` biseric`, ci prin aceea
c` ne al`tur`m lui Cristos ]i primim de la El
Spiritul Cuv>ntului S`u, Spiritul adev`rului,
Spiritul sfin\eniei, Spiritul unei min\i s`n`toase
Spiritul sf>nt al S`u ]i al Tat`lui.
7. Care elemente ale caracterului sunt
[n opozi\ie direct` cu smerenia?
1 Petru 5:5 ^Tot a]a ]i voi, tinerilor, fi\i
supu]i celor b`tr>ni. }i to\i, unii fa\` de al\ii,
Dragostea perfect` este smerit` nu se
laud`. Ea nu trmbi\eaz` naintea sa. Faptele
sale bune nu sunt f`cute pentru a fi v`zute de
oameni, ci ar fi f`cute exact la fel ]i dac` nimeni
Ea nu se laud` nici cu cuno]tin\a ei, nici cu
favorurile ei, ci n smerenie recunoa]te c` orice
dar bun ]i des`vr]it vine de la Tat`l; ]i pentru
fiecare [ndurare este recunosc`toare. Adev`rat a
zis cineva, c` Dragostea l scute]te pe om de a se
face de rs printr-o purtare plin` de importan\`,
]i prin aceea c` se v>r` ntr-o pozi\ie care i
tr`deaz` incompeten\a.
Dragostea perfect` este amabil` nu se
poart` necuviincios. Mndria este r`d`cina din
care cresc n mare parte conduita necuviincioas`
]i grosol`nia att de obi]nuite la cei care se cred
cineva, intelectual sau financiar. Dragostea per-
fect`, dimpotriv`, dezvolt` amabilitatea
mpreun` cu umilin\a. Un om cuget`tor a spus:
Polite\ea a fost definit` ca dragoste n lucruri
m`runte. Curtoazia se spune c` este dragoste n
lucruri mici. Unicul secret al polite\ii este a iubi.
Un gentleman [domn] este acela care face
lucrurile cu gentile\e, cu dragoste.
R 2060, col. 2, punctul 7:
Nimic nu este mai periculos pentru un copil al
lui Dumnezeu dect ncrederea n sine: ea opre]te
calea spre progres ]i spre reformarea adev`rat` a
inimii, ]i mpiedic` utilitatea adev`rat` pentru al\ii
]i n special utilitatea n serviciul lui Dumnezeu;
deoarece Cuvntul S`u declar`: Dumnezeu st`
mpotriva celor mndri, dar celor smeri\i le d` har.
n locul ncrederii n sine, [n\elepciunea
dicteaz` o nencredere n sine, aducndu-]i
aminte de sl`biciunea ]i imperfec\iunile sale, ]i
corespunz`tor mai mare reveren\` pentru
Dumnezeu ]i ncredere n El, care mai mult dect
orice ne va nt`ri ]i ne va ajuta s` ne dep`rt`m de
r`ul st`rii noastre dec`zute.
 Smerenia ]i bl>nde\ea 51
R 2450, col. 2, par. 3: nct niciodat` s` nu se mai poat` ridica spre a
Sentimente de rivalitate, ceart` ]i slav` ne nimici. Aceasta este o lupt` individual` ]i unica
de]art` par n special s` [mpresoare pe oricare arm` potrivit` mpotriva acestui uria] este
din poporul Domnului care posed` un anumit pietricica din pru, mesajul Domnului, care ne
grad de talent sau capacitate sau o situa\ie arat` ceea ce este pl`cut ]i acceptabil n ochii Lui,
onorabil` n via\`, ]i n special pe aceia care se ]i care ne asigur` c` cel care se smere]te va fi
afl` n pozi\ii influente n Biseric`; ]i n timp ce n`l\at, iar cel care se nal\` va fi smerit. Precum
ace]tia, prin urmare, trebuie s` fie [n mod spe- exprim` poetul: Unde l`ud`ro]ia se sf>r]e]te,
cial [n gard` mpotriva acestei mpresur`ri a demnitatea adev`rat` [ncepe.
trupului, nu trebuie uitat faptul c`, a]a cum a
spus cineva, Exist` o mndrie care prive]te n 8. Ce lec\ii putem [nv`\a din exemplul
sus cu invidie, precum ]i o mndrie care prive]te de smerenie al lui Isus?
n jos cu dispre\. Urma]ii Domnului trebuie s` Filipeni 2:8 ^La [nf`\i]are a fost g`sit ca un
\in` minte c` mndria la orice persoan`, n orice om, S-a smerit ]i S-a f`cut ascult`tor p>n` la
stare, n privin\a oric`rei chestiuni, este extrem moarte, ]i [nc` moarte de cruce.
de condamnabil` n ochii lui Dumnezeu ]i i este
nepl`cut`. Domnul st` mpotriva celor mndri, Vol. V, pag. 111, par. 1, p>n` la pag. 112:
dar celor smeri\i le d` har. De aceea, to\i cei care (2) Adversarul I-a sugerat Domnului nostru
voiesc s` r`mn` n dragostea Domnului trebuie metode de fachir pentru prezentarea misiunii Sale
s` fie foarte aten\i n aceast` privin\` s` se oamenilor ca El s` sar` de pe strea]ina
p`streze foarte smeri\i, foarte umili\i n conduit`, templului [n valea dedesubt, [n v`zul mul\imii;
]i n special n minte. Iac. 4:6; 1 Pet. 5:5. a]a [nc>t v`z>ndu-L c` supravie\uie]te nev`t`mat,
pentru ei ar fi o dovad` a puterii Sale
R 3114, col. 2, par. 2: supraomene]ti, ceea ce i-ar face imediat s`-L
^Cel care nu-]i ded` sufletul la de]ert`ciune accepte ca Mesia ]i s` coopereze cu El [n lucrarea
. [Ps. 24:4] Mndria este o urciune pentru care-I st`tea [n fa\`. Dar Domnul nostru a v`zut
Domnul ]i pentru to\i cei care se mp`rt`]esc din imediat c` astfel de metode erau complet [n
spiritul S`u. Este o buruian` care odat` ce i se dezacord cu aranjamentul divin, ]i nici chiar
permite s` prind` r`d`cin` n inim`, cur>nd va aplicarea gre]it` de c`tre Adversar a unui text
scoate afar` orice har. Psalmistul spune: Ur`sc scriptural (aparent [n favoarea acelui lucru r`u)
gndurile de]arte; ]i a]a ar trebui s` fie ]i nu L-a clintit de la principiile drept`\ii. El a
sentimentele noastre. Harul smereniei, al r`spuns imediat c` o astfel de procedur` din
bl>nde\ii, este unul dintre cele mai frumoase care partea Sa ar fi o ispitire a providen\ei divine, cu
pot mpodobi caracterul. El are o apreciere totul nejustificat`, ]i de aceea nu trebuia s` fie
cump`tat` a nsu]irilor personale, nu se umfl` luat` [n considerare nici un moment. Acolo unde
de mndrie, nu se poart` necuviincios, ci caut` {l chema datoria sau primejdia, {nv`\`torul nu
s`-]i exercite talentele, nu pentru mndrie ]i slav` ezita, ci recuno]tea capacitatea Tat`lui de a-I p`zi
de]art`, ci pentru bucuria de a face bine. Este toate interesele; [ns` adev`rata [ncredere [n
modest, nepref`cut ]i sincer, att n privin\a Dumnezeu nu implic` o expunere nesocotit` la
aprecierii nsu]irilor proprii, ct ]i ale altora. Ce pericol, f`r` porunc` divin`, ]i numai ca
mngiere ]i pl`cere se afl` n tov`r`]ia celor demonstra\ie ]i dintr-un spirit de l`ud`ro]enie.
st`p>ni\i de un astfel de spirit! Fra\ii Domnului au ]i ei ispite de acest fel, ]i
au nevoie s`-]i aminteasc` aceast` lec\ie ]i acest
R 3231, col. 1, par. 1: exemplu pus [naintea lor de C`petenia M>ntuirii
Goliat ar putea n mod potrivit reprezenta noastre. Noi nu trebuie s` ne repezim nepofti\i [n
mndria, sus\inut` de o o]tire de de]ert`ciuni pericole ]i s` ne consider`m astfel solda\i viteji
lume]ti. Unul dintre chinurile severe ale Noii ai crucii. ^Faptele temerare pot s` nu par`
Crea\ii este cucerirea iubirii pentru spiritul nelalocul lor pentru copiii diavolului, dar ele sunt
lumesc aflat sub conducerea mndriei. Mndria cu totul nepotrivite pentru copiii lui Dumnezeu.
lumeasc` este o provocare pentru credin\a n Ace]tia din urm` au o lupt` care cere [nc` mai
Dumnezeu ]i pentru ascultarea de El, ]i numai mare curaj. Ei sunt chema\i s` fac` servicii pe
cei care au mare curaj ]i ncredere deplin` n care lumea nu le aplaud`, nici m`car nu le
Domnul pot s` nving` acest uria]. Este necesar apreciaz`, ci adesea le persecut`. Ei sunt chema\i
de asemenea ca biruin\a s` fie complet` ca s` suporte dezonoarea ]i batjocurile lumii; da, ]i
mndria s` fie complet umilit`, omort`, astfel cei net`ia\i [mprejur la inim` ^s` spun` tot felul
52 Smerenia ]i bl>nde\ea
de lucruri rele [mpotriva lor pe nedrept, din oricine caut` s`-]i exercite propriile sale ambi\ii
cauza lui Cristos. {n privin\a aceasta urma]ii egoiste (cum a f`cut Satan) va fi degradat, [njosit,
C`peteniei M>ntuirii noastre trec pe acela]i drum [n timp ce, dimpotriv`, oricine se va smeri cu
]i merg pe urmele C`peteniei lor. }i se cere mai totul, [n ascultare de voin\a ]i de planul Tat`lui
mare curaj pentru a ignora ru]inea ]i dezonoarea ceresc, va fi [n`l\at corespunz`tor. Dumnezeu a
lumii, [n serviciul neapreciat al lui Dumnezeu, aranjat planul S`u astfel [nc>t s` fac` aceast`
dec>t pentru a face ceva fapt` mare ]i extraordinar` tr`s`tur` o necesitate; cu scopul ca [n aceast`
care l-ar face pe omul natural s` se minuneze ]i manifestare a simpatiei divine ]i a dragostei fa\`
s-o admire. de lume s` se poat` acorda ]i o ocazie pentru
Una dintre luptele principale ale celor care manifestarea iubirii, umilin\ei ]i ascult`rii
umbl` pe aceast` cale [ngust` este lupta Singurului Conceput al Tat`lui Fiul S`u
[mpotriva voin\ei proprii; s`-]i aduc` voin\a [n preaiubit, pe care Lui I-a pl`cut s`-L onoreze.
cea mai deplin` supunere fa\` de voin\a Tat`lui
ceresc ]i s` o \in` supus`; s`-]i conduc` propriile R 2201, col. 2, par. 3, 4:
inimi, zdrobind ambi\iile care se ridic`, ambi\ii Cuvintele Domnului nostru c`tre Petru, Dac`
fire]ti chiar pentru omul perfect, sting>nd aceste nu te sp`l Eu, nu ai parte cu Mine, cu certitudine
focuri care se aprind ]i prezent>ndu-]i trupul ]i implic` faptul c` sp`larea era mai mult dect o
toate interesele p`m>nte]ti ca jertfe vii [n simpl` ceremonie mai mult ]i dect o simpl`
serviciul Domnului ]i al cauzei Sale. Acestea au expresie a umilin\ei, a]a cum ne vom str`dui s`
fost [ncerc`rile [n care C`petenia noastr` a ar`t`m. Totu]i, principiul ar trebui s`-]i p`streze
c>]tigat victoria ]i laurii ei, ]i acestea sunt ]i valoarea n orice timp ]i n orice mprejurare: c`
[ncerc`rile ^fra\ilor S`i. ^Cine este st`p>n pe sine orice serviciu util ce poate fi f`cut unui membru
[cine se aduce [n subordonare deplin` fa\` de confrate al corpului lui Cristos, orict ar fi de umil
Dumnezeu] pre\uie]te mai mult dec>t cine sau ne[nsemnat, s` fie f`cut ca pentru Domnul.
cucere]te o cetate; acesta este mai mare ]i dec>t Dup` ce terminat acel serviciu, nv`\`torul a
cel care, av>nd o concep\ie fals` despre credin\`, explicat semnifica\ia lui. El le-a ar`tat un
ar s`ri de pe strea]ina unui templu, sau ar face o exemplu (1) de umilin\`, prin aceea c` a fost
alt` isprav` nes`buit`. Adev`rata credin\` [n dispus s` fac` ]i cel mai umil serviciu pentru cei
Dumnezeu nu const` [ntr-o credulitate oarb` ]i care erau cu adev`rat ai Lui; (2) sp`larea a fost o
[n presupuneri extravagante [n privin\a grijii ilustra\ie a unui mare adev`r, ]i anume, c` de]i
Sale providen\iale; dimpotriv`, ea const` [ntr-o erau deja cur`\i\i de c`tre Domnul ndrept`\i\i
[ncredere lini]tit` [n toate f`g`duin\ele nespus liber de toate lucrurile, prin credin\` n El
de mari ]i scumpe f`cute de Dumnezeu, o existau nc` anumite [ntin`ri care se vor lipi de
[ncredere care-l face [n stare pe cel credincios s` ei, de fiecare, att timp ct vor fi n lume, de la
se [mpotriveasc` diferitelor eforturi ale lumii, ale contactul cu relele ei ]i prin asalturile ei. {n timp
c`rnii ]i ale diavolului de a-i distrage aten\ia, ]i ce sp`larea general` (ndrept`\irea) r`mnea
care urmeaz` cu grij` liniile credin\ei ]i supunerii valabil` [n orice timp, totu]i ei aveau nevoie mereu
marcate pentru noi [n Cuv>ntul divin. (n mod figurat) s`-]i spele picioarele unul altuia
prin sp`larea cu ap` prin Cuvnt (Efes. 5:26).
Vol. V, pag. 423, par. 1: Aceasta [nsemna s` vegheze reciproc la binele lor;
Printre [ngerii care-]i p`straser` starea de la s` se p`streze unul pe altul cura\i, sfin\i, puri, ]i
[nceput ]i loialitatea fa\` de Dumnezeu, f`r` s` se ajute unul pe altul n nvingerea ncerc`rilor,
[ndoial` s-ar fi putut g`si mul\i care ]i-ar fi luat ispitelor ]i asalturilor lumii rele actuale care se
bucuro]i sarcina s` [ndeplineasc` voin\a Tat`lui ridic` din cele trei surse ale ispitei: lumea, trupul
]i s` devin` pre\ul de r`scump`rare al omului; ]i diavolul.
dar a face astfel [nsemna cea mai mare [ncercare,
cea mai aspr` prob` la care putea fi expus` R 2228, col. 1, par. 3, p>n` la sf>r]it. Vezi
loialitatea fa\` de Dumnezeu, ]i prin urmare, cel fragmentul la pag. 69.
care-]i manifesta astfel devotamentul, loialitatea
]i credin\a era vrednic s` aib` cea mai [nalt` R 2450, col. 1, par. 3 ]i col. 2, par. 2:
pozi\ie printre to\i fiii [ngere]ti ai lui Dumnezeu, Cei care au interpretat c` aceast` sp`lare
cu mult deasupra [ngerilor, a domniilor ]i a semnific` o ceremonie asem`n`toare cu ceremonia
puterilor ]i a oric`rui nume care se poate numi. simbolic` a Cinei de Amintire ]i cu ceremonia
Mai mult, parte din scopul divin era ca aceast` simbolic` a Botezului, sunt, credem noi, n eroare.
ocazie s` fie folosit` pentru a ilustra faptul c` Se pare c` nu este nimic simbolic n ea. Este doar o
 Smerenia ]i bl>nde\ea 53
ilustra\ie a principiului smereniei care trebuie s` printre neamuri evanghelia bog`\iilor
[nso\easc` fiecare afacere a vie\ii. Dac` vreunii nep`trunse ale lui Hristos.
din poporul Domnului au nevoie de sp`lare, sau
au nevoie de orice alt ajutor de un caracter umil, R 1885, col. 1, par. 5:
fra\ii lor s`-i serveasc` bucuros ]i cu drag` inim`; Apostolul a f`cut o apreciere smerit`,
]i oricine posed` Spiritul Domnului va face cu cump`tat` a st`rii ]i puterii sale spirituale. El
siguran\` un astfel de serviciu; dar a insista, cum nu s-a sim\it umflat de mndrie pentru c` era un
fac unii, ca fiecare din poporul Domnului s`-]i vas ales al Domnului ca s`-I duc` numele naintea
spele mai nti propriile picioare ]i s` le cure\e, neamurilor. El nu s-a considerat Marele
]i apoi s`-]i spele picioarele unul altuia ceremo- Apostol, ]i nici nu s-a l`udat n vreun fel. }i at>t
nial, este contrar exemplului S`u, pe care El ne de departe a fost el de a se mndri cu realiz`rile
nva\` s`-l urm`m. Exemplul a fost un serviciu, sale spirituale, nct cu umilin\` i-a reamintit
]i nu o inconvenien\` ]i o ceremonie. bisericii de posibilitatea de a fi el [nsu]i
To\i cei care sunt cu adev`rat urma]ii dezaprobat, chiar dup` ce a predicat altora, dac`
Domnului s` dea mare aten\ie ]i s` urmeze cu nu continua s` stea ferm n integritatea sa ]i s`
exactitate adev`ratul exemplu al spiritului creasc` n har (1 Cor. 9:27). }i [n timp ce l
nv`\`torului, de smerenie, umilin\` ]i serviciu prezenta pe Cristos naintea lor ca puterea lui
fa\` de membrii corpului S`u. Toat` ideea este Dumnezeu ]i ca n\elepciunea lui Dumnezeu, ]i
con\inut` n cuvintele Sale: Robul nu este mai ca modelul care s` fie imitat de ei, a declarat
mare dect domnul s`u, nici apostolul mai mare smerit c` mpreun` cu ei se str`duia s` urmeze
dect cel care l-a trimis. Dac` ]ti\i aceste lucruri modelul, pe Cristos, ncrezndu-se numai n
[dac` aprecia\i aceste principii care se aplic` la meritul jertfei Sale ca s`-i compenseze
toate afacerile vie\ii], ferice de voi dac` le face\i neajunsurile. Astfel el era scutit de cea mai mare
[dac` tr`i\i conform acestei reguli, iubindu-v` ]i piedic` pentru dezvoltarea spiritual`
slujind unul altuia]. Vers. 16, 17. mul\umirea de sine; c`ci, dac` cineva crede c` a
atins o stare spiritual` satisf`c`toare, chiar din
R 3495, col. 2, ultimul par.: acel moment poate considera nceputul declinului
O femeie samaritean` a venit la fntn` dup` s`u spiritual. Nici o realizare actual` nu poate fi
ap` [n timp ce Isus Se odihnea acolo, ]i relatarea mul\umitoare pentru un urma] sincer al lui
despre discu\ia Domnului nostru cu ea constituie Cristos care se str`duie]te serios s` copieze
una dintre cele mai remarcabile prezent`ri ale modelul des`vr]it. Numai dac` ntoarcem
adev`rului divin g`site n Evanghelii. Este privirile de la Cristos putem fi mul\umi\i cu noi
vrednic de observat c` [n attea ocazii Domnul n]ine; pentru c`, avnd n fa\` [ntreg modelul,
nostru a spus lucruri remarcabile unor oameni se descoper` ntotdeauna defectele noastre. }i
nu att de remarcabili ]i n mprejur`ri nu foarte dac` n mndria inimii le pierdem din vedere,
remarcabile. Exist` o ncurajare n aceasta pentru ele devin ]i mai v`dite n ochii altora. Cre]tinul
to\i urma]ii S`i: ntr-adev`r, g`sim c` pe tot s`-]i g`seasc` satisfac\ia numai cnd ]i d`
parcursul Veacului Evanghelic Domnul a seama c` el cre]te necontenit n asem`narea lui
comunicat [n principal cu cei umili nu sunt Cristos. Ca ]i apostolul, s` se gndeasc`, nu la
mul\i n\elep\i nici mul\i puternici, nici mul\i aceea c` deja a ajuns, nici c` este deja perfect, ci
de neam ales. ^N-a ales Dumnezeu pe cei care c` este nc` n alergare ]i face progres spre \int`.
sunt s`raci fa\` de lume, ca s` fie boga\i [n }i f`r` ndoial` faptul c` apostolul considera c`
credin\` ]i mo]tenitori ai [mp`r`\iei? Atunci, nu a ajuns la perfec\iune ]i c` era nc` supus
deoarece prin harul lui Dumnezeu am auzit vocea sl`biciunii, l-a f`cut s` caute harul Domnului, l-a
divin` anun\nd pace prin Isus Cristos, s` ne men\inut [ntotdeauna ntr-o atitudine smerit` a
bucur`m, dar s` ne sim\im ]i smeri\i, amintindu- min\ii ]i l-a f`cut comp`timitor [n privin\a
ne c` El ia din lucrurile de jos ale lumii pentru a sl`biciunilor ]i gre]elilor altora. Cei care devin
face din ele pe cele nobile, care i vor reflecta slava mndri ]i ncrezu\i se silesc s` scoat` firul de praf
]i i vor vesti lauda toat` eternitatea ca semne din ochiul fratelui ]i uit` brna din ochiul lor.
ale harului S`u.
R 2826, col. 1, par. 3-5:
9. A fost smerenia caracteristic` S` observ`m simplitatea introducerii
apostolilor? apostolului [n aceast` carte minunat`. El n-a scris
Efeseni 3:8 ^Da, mie, cel mai mic dintre to\i titlul c`r\ii a]a cum apare n Bibliile noastre
sfin\ii, mi-a fost dat harul acesta s` vestesc Descoperirea Sfntului Ioan Teologul adic`
54 Smerenia ]i bl>nde\ea
Descoperirea Sfntului Ioan, Doctor [n Teologie. [n a face voia Lui ]i a spune ve]tile bune, pn` la
Din contr`, Ioan n-a pretins onoare pentru totala ignorare de sine, exceptnd doar ocaziile
descoperire; n-a fost a lui, ci, a]a cum explic` c>nd men\ionarea persoanei lor putea fi necesar`
l`murit, a fost de la Domnul nostru Isus Cristos ]i util` Bisericii. To\i urma]ii Domnului fac bine
]i Lui de la Dumnezeu Tat`l. N-a fost nici chiar s` remarce aceast` caracteristic` a nv`\`torului
pentru Ioan n vreun sens special, ci, a]a cum el ]i a celor pe care El i-a ales n mod special s` fie
iar`]i declar`, pentru robii lui Dumnezeu, dat` urma]ii Lui ]i exemplele noastre. n m`sura n
prin robul S`u Ioan. Aceast` simplitate, comun` care ob\inem spiritul Domnului, acesta se va
tuturor apostolilor, ni-i recomand` ca oameni manifesta n mod asem`n`tor n sentimentele ]i
smeri\i tocmai felul de oameni pe care trebuie conduita noastr`.
s` ne a]tept`m s`-i foloseasc` Domnul nostru ca
slujitori ]i mesageri speciali pentru poporul S`u. Vol. VI, pag. 210, par. 2, p>n` la pag.
Simplitatea apostolic` este n contrast izbitor cu 212, par. 1:
pompa majorit`\ii celor care pretind a fi elevii ]i Ceilal\i ucenici neale]i astfel pentru slujba de
confra\ii lor slujitori, ]i care ]i g`sesc pl`cerea apostoli au fost ]i ei iubi\i de Domnul ]i f`r`
n titlurile de Reverend, Preacuvios, Sfin\ia [ndoial` c` au fost [n armonie deplin` cu numirea
Sa, Doctor [n Teologie etc. }i [n m`sura [n care celor doisprezece, recunosc>nd-o a fi [n interesul
spiritul lumii este n`bu]it de spiritul lui Cristos lucr`rii [n general. Pe ce baz` a f`cut Domnul
]i [n m`sura [n care poporul Domnului este alegerea, nu se declar`; dar avem relatarea
zelos n c`utarea ]i g`sirea c`r`rilor celor vechi propriei Sale rug`ciuni [n aceast` privin\`, c`,
(Ier. 6:16), n acea m`sur` aceste titluri omene]ti, ^ai T`i erau ]i Tu Mi i-ai dat; ]i ^Eu am p`zit pe
care [nseamn` att de mult pentru lume ]i pentru aceia pe care Mi i-ai dat ]i nici unul din ei n-a
Babilon, ajung s` apar` zadarnice, nepotrivite, pierit, afar` de fiul pierz`rii Iuda. {n ce sens
am`gitoare. sau [n ce grad a f`cut Tat`l alegerea celor
n loc s`-]i adauge titluri mari ]i l`ud`roase doisprezece nu are importan\` pentru noi. F`r`
la numele s`u, ca Reverend, Episcop, [ndoial` c` o calitate pe care o aveau ace]tia era
Supraveghetor al tuturor Bisericilor din Asia smerenia; ]i f`r` [ndoial` c` ocupa\iile lor
Mic`, [l g`sim pe Ioan c` se prezint` ca Fratele modeste ]i experien\ele anterioare din via\`
Vostru, tovar`] al tuturor sfin\ilor n necaz ]i n fuseser` astfel [nc>t au [nclinat nu numai s`-i
mp`r`\ie ]i n ndelunga r`bdare a lui Isus fac` oameni smeri\i, dar pe l>ng` aceasta ]i s`
Cristos. El a fost p`rta] cu Cristos, ca membru al duc` la t`rie de caracter, hot`r>re, perseveren\`
corpului S`u, n necazurile Sale, n r`bdarea Sa etc., p>n` la un grad la care alte [ndeletniciri
durabil`, ]i n perspectiv` como]tenitor n probabil n-ar fi putut duce la fel de bine. Suntem
mp`r`\ia Sa, ]i n toate acestea a fost fratele informa\i c` alegerea celor doisprezece atunci
tuturor confra\ilor ucenici, p`rta]i la acelea]i c>nd a avut loc, [n loc de a a]tepta p>n` la
suferin\e ]i n viitor la aceea]i glorie. Se [n\elege Cincizecime (data conceperii Bisericii), a fost [n
n general c` Ioan deja fusese aspru persecutat, mare m`sur` cu scopul de a permite celor
]i c` pe timpul acestei viziuni el era n exil pe doisprezece s` fie [n mod special cu Domnul, s`-I
mica insul` din Marea Mediteran`, numit` vad` lucr`rile, s`-I aud` mesajul, pentru ca astfel
Patmos o insul` penal` unde condamna\ii erau s` poat` fi la timpul cuvenit martori care s` ne
folosi\i la exploatarea marmurei etc. Totu]i Ioan, spun` direct, nou` ]i [ntregului popor al lui
cu remarcabil` modestie, trece nu doar peste Dumnezeu, minunatele lucr`ri ale lui Dumnezeu
serviciul s`u anterior pentru adev`r, care-i ]i minunatele cuvinte ale vie\ii manifestate prin
cauzase persecu\ia, ci de asemenea trece cu Isus. Luca 24:44-48; Fapte 10:39-42.
u]urin\` peste persecu\ie [n sine, men\ionnd {ns`rcinarea apostolic`
numai c` el era pe insula Patmos din cauza Nu exist` nic`ieri nici cea mai vag` sugestie
fidelit`\ii sale pentru cuvntul lui Dumnezeu ]i f`cut` apostolilor sau cu privire la ei, c` ei urmau
pentru m`rturia c` Isus era Cristosul. s` fie st`p>ni peste mo]tenirea lui Dumnezeu; c`
Aceast` simplitate, aceast` lips` de trebuiau s` se considere diferi\i de ceilal\i
l`ud`ro]enie att de remarcabil` n scrierile credincio]i, scuti\i de ac\iunile legii divine, sau
tuturor apostolilor, [i recomand` pe ei ]i cuvintele [n mod special favoriza\i sau asigura\i [n privin\a
lor aten\iei noastre, ]i [i indic` a fi n slujire nu mo]tenirii lor ve]nice. Trebuiau s`-]i aminteasc`
pentru mul\umirea vanit`\ii, sau pentru a c`uta tot timpul c` ^voi to\i sunte\i fra\i ]i c` ^unul
r`spl`\i p`mnte]ti de vreun fel, ci numai ca singur este {ndrum`torul vostru: Hristos.
slujitori ai lui Dumnezeu, care ]i-au g`sit pl`cerea Trebuiau s` \in` minte totdeauna c` era necesar
 Smerenia ]i bl>nde\ea 55
s`-]i [nt`reasc` chemarea ]i alegerea; ]i dac` nu este ambi\ios ]i [ndr`zne\, iar cel`lalt smerit ]i
se supuneau Legii Iubirii ]i nu erau smeri\i timid, Spiritul Domnului, care este spiritul
precum copila]ii, cu nici un chip nu ^intrau [n [n\elepciunii ]i al min\ii s`n`toase, ar [nv`\a pe
{mp`r`\ie. Nu li s-a dat nici un titlu oficial ]i poporul Domnului s` aprecieze pe fratele mai
nici alte instruc\iuni cu privire la o [mbr`c`minte smerit ca fiind acela pe care Domnul [l favorizeaz`
deosebit` sau la o purtare deosebit`, ci doar c` [n [n mod deosebit ]i vrea ca ei s`-l pun` [n locul
toate aceste lucruri ei trebuiau s` fie exemple mai proeminent de serviciu.
pentru turm`; pentru ca al\ii v`z>nd faptele lor
bune s` m`reasc` pe Tat`l; pentru ca al\ii care Vol. VI, pag. 251, par. 2:
mergeau [n urmele lor s` urmeze ]i ei astfel [n Citim: ^B`tr>nii care c>rmuiesc bine s` fie
urmele conduc`torului ]i [n final s` ajung` la [nvrednici\i de [ndoit` cinste, mai ales cei care
aceea]i glorie, onoare, nemurire p`rta]i ai lucreaz` [n cuv>nt ]i [n [nv`\`tur`" (1 Tim. 5:17,
aceleia]i naturi divine, membri ai aceleia]i Noi 18). {n virtutea acestor cuvinte, biserica nominal`
Crea\ii. a dezvoltat o clas` de B`tr>ni Conduc`tori ]i a
{ns`rcinarea apostolilor a fost una de serviciu pretins pentru to\i b`tr>nii o pozi\ie conduc`toare
ei urmau s` se serveasc` unul pe altul, s` sau autoritar`, dac` nu dictatorial`, printre fra\i.
serveasc` pe Domnul ]i s`-]i dea via\a pentru O astfel de defini\ie a ^conducerii este contrar`
fra\i. Aceste servicii urmau s` fie f`cute [n mod cu toate prezent`rile din Scripturi despre acest
special [n leg`tur` cu promulgarea Evangheliei. subiect. Timotei, ocup>nd pozi\ia de
Ei au fost p`rta]i ai ungerii premerg`toare, care supraveghetor general sau B`tr>n, a fost instruit
deja venise peste {nv`\`torul lor aceea]i ungere de c`tre apostol, zic>nd: ^Nu mustra cu asprime
care apar\ine tuturor celor din Noua Crea\ie, pe un b`tr>n, ci sf`tuie]te-l ca pe un tat`" etc.
tuturor celor din Preo\imea {mp`r`teasc`, ]i care ^Robul Domnului nu trebuie s` se certe, ci s` fie
este descris` de profet c>nd zice: ^Duhul St`p>nului bl>nd cu to\i". Nimic, desigur, n-ar aproba aici o
DOMNUL este peste Mine, c`ci DOMNUL M-a uns s` conducere autocrat` sau o purtare dictatorial`
aduc ve]ti bune celor bl>nzi s` pansez pe cei smerenia, bl>nde\ea, [ndelunga r`bdare,
cu inima zdrobit`" etc. Isa. 61:1, 2; Luca 4:17-21; iubirea fr`\easc`, iubirea, trebuie s` fie calit`\ile
Mat. 10:5-8; Marcu 3:14, 15; Luca 10:1-17. proeminente ale celor recunoscu\i ca b`tr>ni. Ei
trebuie s` fie exemple pentru turm` [n toate
10. De ce este smerenia o caracteristic` sensurile. Dac` ei, prin urmare, ar fi dictatoriali,
esen\ial` la un B`tr>n? exemplul pentru turm` ar fi ca to\i s` fie
1 Timotei 3:6 ^S` nu fie [ntors la Dumnezeu dictatoriali; dar dac` ei ar fi smeri\i, [ndelung
de cur>nd, ca nu cumva, umflat de m>ndrie, r`bd`tori, r`bd`tori, bl>nzi ]i iubitori, atunci
s` cad` [n vina Diavolului. ilustra\ia ar fi pentru to\i [n conformitate cu
acestea. O redare mai literal` a pasajului pe care-l
Vol. VI, pag. 246, par. 2: avem [n analiz` arat` c` b`tr>nilor trebuie s` li
{n Scripturi nu exist` nici o sugestie c` o se dea onoare [n m`sura [n care ei manifest`
persoan` inapt` pentru lucrarea care este de f`cut credincio]ie fa\` de responsabilit`\ile serviciului
trebuie s` fie considerat` ca numit` de Domnul pe care l-au acceptat. Am putea prin urmare s`
[n acea pozi\ie pentru care nu este potrivit` [n red`m pasajul astfel: B`tr>nii proeminen\i s` fie
mod special; ci mai degrab` este o datorie ca [n socoti\i vrednici de [ndoit` cinste, [n special cei
corpul lui Cristos fiecare membru s` serveasc` pe care sunt [mpov`ra\i de lucrarea grea a
al\ii conform talentelor sale conform capacit`\ilor propov`duirii ]i [nv`\`rii.
sale ]i ca fiecare s` fie destul de modest, destul de
smerit, ^s` nu aib` despre sine g>nduri [nalte, mai Vol. VI, pag. 278, par. 4:
presus de ceea ce se potrive]te, ci s` aib` g>nduri Intrigile clericale, ]i nu [nv`\`turile Domnului
cump`tate, conform valorii reale a talentelor pe nostru ]i ale celor doisprezece apostoli ai S`i, sunt
care Domnul i le-a acordat. }i nici Biserica nu responsabile de dezbinarea sfin\ilor [n dou` clase
trebuie s` recunoasc` pe aceia dintre ei care numite ^cler ]i ^laici. Spiritul clerical ]i al lui
doresc s` fie cei mai mari, pentru faptul c` ei anticrist caut` [nc` s` st`p>neasc` peste
doresc. Dimpotriv`, Biserica trebuie s` ia mo]tenirea lui Dumnezeu [n orice mod posibil
cuno]tin\` de smerenie, ca fiind una din calit`\ile propor\ional cu densitatea ignoran\ei care
esen\iale pentru func\ia de b`tr>n sau pentru predomin` [ntr-o adunare. Domnul ]i apostolii
serviciul din oricare ramur`. Dac` prin urmare recunosc drept corpul lui Cristos nu pe b`tr>ni,
doi fra\i par s` fie la fel de talenta\i, dar unul ci Biserica (Ecclesia), ]i orice demnitate sau
56 Smerenia ]i bl>nde\ea
onoare le acord` b`tr>nilor credincio]i, ca servi implic` un drept divin de a [nv`\a, care nu vine
ai Domnului ]i ai Bisericii, nu este doar prin Ecclesie (Biseric`), ar fi at>t o amabilitate
recunoa]terea lor de c`tre ei [n]i]i sau recunoa]terea c>t ]i o datorie fa\` de un atare s` fie pus la un
lor de c`tre al\i b`tr>ni. Adunarea care-i alege serviciu mai pu\in proeminent, sau scos pentru o
trebuie s`-i recunoasc`, trebuie s` le recunoasc` vreme de la orice serviciu special, p>n` c>nd []i
darurile ]i capacit`\ile cre]tine [n lumina va [nsu]i aceast` mustrare bl>nd` ]i-]i va reveni
Cuv>ntului lui Dumnezeu, altfel nu le poate din capcana Adversarului.
acorda asemenea stare sau onoare. Ca atare, nici
un B`tr>n n-are vreo autoritate prin propria sa R 3278, col. 1, par. 3:
numire. De fapt, dispozi\ia de a ignora Biserica, Smerenia mp`ratului este frumos indicat`
corpul lui Cristos, ]i a se pune pe sine ]i judecata prin declara\ia sa: Eu nu sunt dect un t>n`r,
sa mai presus de to\i, este cea mai bun` dovad` nu ]tiu s` ies ]i s` intru, ]i totu]i el se afla n
c` un astfel de frate nu este [n atitudinea cuvenit` mijlocul poporului Domnului, centrul sau capul
s` fie recunoscut ca B`tr>n smerenia ]i na\iunii de]i se sim\ea incapabil de o
recunoa]terea unit`\ii Ecclesiei ca trup al administrare potrivit` a acestor slujbe nalte ]i
Domnului fiind de prim` necesitate pentru astfel pline de responsabilitate. El nu a spus poporul
de serviciu. meu, ci poporul pe care l-ai ales. Vrem s` le
suger`m aici o lec\ie unora dintre b`trnii turmei
Vol. VI, pag. 296, par. 1, 2: Domnului, care, dup` obiceiul babilonienilor, au
Regula Domnului [n acest subiect este clar tendin\a s` vorbeasc` despre adun`rile c`rora le
prezentat` ^Oricine se [nal\` va fi smerit; ]i sunt slujitori, ca poporul meu, turma mea,
cine se smere]te va fi [n`l\at (Luca 14:11). biserica mea. Ei probabil nu-]i dau seama ct
Biserica trebuie s` urmeze aceast` regul`, aceast` de nepotrivite sunt astfel de expresii; c`, dac`
g>ndire a Spiritului, [n toate problemele [n care Israelul natural a fost poporul Domnului, pe care
ea va c`uta s` cunoasc` ]i s` se supun` Domnului El l-a ales, cu ct mai mult Israelul antitipic
ei. Metoda Domnului este s` avanseze numai pe trebuie s` fie considerat ]i s` se vorbeasc` despre
acela al c`rui zel, credincio]ie ]i perseveren\` [n el ca poporul Domnului, turma Domnului. {nsu]i
facerea binelui s-au ar`tat [n lucrurile mici. ^Cine faptul c` cineva ar numi adunarea poporului
este credincios [n cele mai mici lucruri, este Domnului ca a lui proprie, indic` o stare
credincios ]i [n cele mari (Luca 16:10). ^Ai fost periculoas` a min\ii ]i o tendin\` de a fi ncrezut,
credincios peste pu\ine lucruri, te voi pune peste [nfumurat, d`un`tor, p`gubitor pentru interesele
multe lucruri (Mat. 25:21, 23). Exist` totdeauna Sionului spiritual. Cei care au o astfel de tendin\`
mult loc la cap`tul de jos al sc`rii onoarei. Oricine a min\ii s` se corecteze cu post ]i rug`ciune, poate
va vrea, nu va trebui s` stea mult f`r` ocazii de a c` f`r`delegea lor va fi iertat` de Domnul ]i vor fi
servi pe Domnul, Adev`rul ]i fra\ii [n modurile feri\i de poticnirea n siguran\a de sine pe mai
umile pe care cei cu spirit m>ndru le vor dispre\ui departe. }i turma Domnului de peste tot trebuie
]i neglija, c`ut>nd serviciu mai onorabil [n ochii s` fie prompt` n a respinge orice astfel de
oamenilor. Cei credincio]i se vor bucura [n orice st`pnire sau control omenesc. Nereu]ita de a
serviciu ]i lor le va deschide Domnul tot mai larg discerne repede ]i de a respinge n mod potrivit o
u]ile ocaziei. Astfel voin\a Sa, exemplific>nd astfel de siguran\` de sine din partea
[n\elepciunea de sus, trebuie s` fie urmat` cu grij` conduc`torilor, este un indiciu c` turmele pe care
de c`tre fiecare membru al Noii Crea\ii [n spe- ei le slujesc nu apreciaz` pe deplin ]i nu se bucur`
cial [n votul s`u, [n ridicarea m>inii, ca membru de libertatea cu care Cristos este bucuros s`-i fac`
al corpului lui Cristos pentru a exprima voin\a liberi pe to\i cei care sunt cu adev`rat oile Sale ]i
Capului. care l recunosc ca P`storul lor principal.
Un frate care-]i caut` propriile interese
trebuie s` fie evitat, oric>t ar fi el de capabil; iar 11. De ce trebuie so\ii s` cultive ]i s`
un frate mai pu\in capabil, dar smerit, ar trebui exercite smerenie?
s` fie ales ca B`tr>n. O mustrare a]a de bl>nd` Efeseni 5:25 ^So\ilor, iubi\i-v` so\iile, dup`
ar fi benefic` pentru to\i chiar dac` nici un cum ]i Hristos a iubit Biserica ]i S-a dat pe
cuv>nt n-ar fi rostit [n privin\a motivelor Sine pentru ea.
conduc`toare. Iar [n cazul unui B`tr>n capabil
care d` dovad` de un spirit dictatorial, sau care Vol. VI, pag. 497, par. 1:
este [nclinat s` se considere mai presus de Biseric` Pozi\ia de cap [n familie, astfel exercitat` [n
]i c` el apar\ine unei clase deosebite, sau c` promovarea binelui celor care sunt [n grija sa
 Smerenia ]i bl>nde\ea 57
pentru [ndrumare, sf`tuire etc., precum ]i pentru for\a asupra lui ]i nu voi insista asupra ei, ci doar
asigurarea cu lucrurile necesare, va fi departe de o voi spune [ntr-o manier` bl>nd`, potrivit`
a fi tiranie. Spiritul iubirii [ntr-un astfel de so\ pentru un ajutor. A]teptarea mea este c` nu mult
nu va ignora nici ceea ce-i place ]i ceea ce nu-i va trece p>n` ce el [mi va c`uta sfatul ]i-i va da
place so\iei sale ]i nici sfatul dat de ea [n modul tot mai mult` greutate [n toate afacerile vie\ii lui,
cuvenit. El va recunoa]te c` [n timp ce Adam cel ]i astfel vom putea cre]te [mpreun` zi de zi ]i an
perfect a posedat toate [nsu]irile b`rb`\iei, de an [n armonie cu modelul divin al rela\iei
separarea Evei a implicat ]i separarea unora din dintre Cristos ]i Biseric`. Eu voi fi binecuv>ntat`
aceste [nsu]iri: el va recunoa]te de asemenea c` ca so\ie [n cultivarea smereniei ]i supunerii la
de]i puterea min\ii ]i corpului r`m>ne prin aranjamentul divin: so\ul meu va fi binecuv>ntat
aranjament divin la b`rbat ]i-l face cap al familiei, prin influen\ele [n`l\`toare pe care eu voi putea
cu toate acestea, exist` [nsu]iri posedate [n mod s` i le aduc, ]i astfel c`s`toria nepotrivit` care la
special de femeie. Smerenia, care apar\ine [nceput p`rea at>t de dezavantajoas` va putea
spiritului iubirii, [l va [mpiedica s` fie orb fa\` avea ca rezultat, prin harul Domnului urm>nd
de [nsu]irile vrednice de stim` pe care Creatorul instruc\iunile Domnului aducerea am>ndurora
le-a destinat femeii ]i va recunoa]te c` [nsu]irile mai aproape de standardul divin a]a cum este
inimii ]i min\ii sale trebuie s` fie suplimentate prezentat de apostol.
de celelalte [nsu]iri care prin natur` exist`
[ndeosebi la femeie. Ca atare, [n m`sura [n care 13. De ce este important s`-i [nv`\`m
are ^spiritul chibzuin\ei, va dori ajutorul so\iei pe copiii no]tri bl>nde\ea ]i smerenia?
sale, cooperarea ei, opiniile ei, comp`timirea ei, |efania 2:3 ^C`uta\i pe DOMNUL, to\i cei smeri\i
iubirea ei, ]i le va aprecia mult. din \ar`, care face\i ce este drept [naintea Lui!
C`uta\i dreptatea, c`uta\i smerenia! Poate c`
12. Cum pot so\iile s` exercite ve\i fi ascun]i [n ziua m>niei DOMNULUI.
smerenie?
Efeseni 5:22-24: ^So\iilor, fi\i supuse so\ilor Vol. VI, pag. 555, par. 1:
vo]tri, ca Domnului, c`ci so\ul este capul so\iei, Exist` doar o promisiune care pare s` se
dup` cum ]i Hristos este capul Bisericii, El, men\in` [n acel timp de necaz, iar aceasta pare
M>ntuitorul trupului. }i dup` cum Biserica s` fie general`, aplicabil` tuturor celor care sunt
este supus` lui Hristos, tot a]a ]i so\iile s` fie smeri\i ]i care iubesc dreptatea. Aceast` clas` ar
supuse so\ilor [n toate. trebui s` includ` pe to\i copiii maturi ai
consacra\ilor, care au fost [nv`\a\i corect [n
Vol. VI. pag. 500, par. 2: [nv`\`tura Domnului, instrui\i corect din
So\ia [n astfel de caz trebuie s`-]i spun`: Am Cuv>ntul Lui. Promisiunea spune: ^C`uta\i
neglijat reglementarea divin` ]i m-am c`s`torit dreptatea! C`uta\i smerenia! Poate c` ve\i fi
nepotrivit, [nc>t nu pot s`-mi respect so\ul, ci ascun]i [n ziua m>niei DOMNULUI. |ef. 2:3.
instinctiv [mi dau seama c`-i sunt superioar` [n
[nzestrarea natural`. Trebuie s-o scot la cap`t cum R 1963, col. 2, par. 2-5:
pot mai bine. Trebuie s`-mi fac partea cu Tendin\a tuturor n timp ce se apropie furtuna,
credincio]ie; ]i [n m`sura [n care-l g`sesc pe so\ul va fi s` caute ad`post, protec\ie, sub mun\ii cei
meu deficitar, voi c`uta s` folosesc tact ]i s` m` mari (mp`r`\ii) ]i n stncile societ`\ii (sistemele
rog pentru [n\elepciune de sus ca s` ]tiu cum s`-l de binefacere) (Apoc. 6:15-17); ]i mul\i vor fugi de
ajut, s`-l ridic, s` fac din el un om nobil ]i s`-i la sate la ora]e. Biruitorii care vor sc`pa de toate
m`resc pe c>t posibil capacitatea, pentru a-mi acestea care se vor ntmpla n lume (Luca 21:36)
cre]te astfel iubirea ]i respectul fa\` de el. Chiar vor fugi ntr-adev`r la munte, mp`r`\ia
aceasta este datoria mea sub leg`m>ntul de Domnului, ]i vor fi n siguran\`, dar al\ii nu vor
c`s`torie ea va fi f`cut` cu credincio]ie ca putea ajunge la ea. Cine va putea s` se suie la
pentru Domnul. {n privin\a sl`biciunilor ]i muntele DOMNULUI? Cine va sta n locul Lui cel
judec`\ii lui slabe, nu numai c` le voi ascunde de sfnt? Cel care are minile nevinovate ]i inima
cei din afar`, dar pe c>t posibil le voi ascunde ]i curat` etc. Ps. 24:3-6.
de mine; ]i men\ion>ndu-le [n fa\a so\ului meu Dar, v`znd c` toate eforturile oamenilor de a
voi c`uta s` evit a face vreo referire la capacit`\ile se ascunde de mnia Mielului cnd va fi venit
mele superioare sau a le etala. Voi a]tepta ca la ziua cea mare a mniei Sale vor fi zadarnice, cel
timpul cuvenit e]ecurile lui s`-i recomande mai bine ar fi ca sfin\ii s` nu fac` un astfel de
judecata mea mai bun`, pe care [ns` eu n-o voi efort s`-]i ascund` copiii, ]tiind c` ar fi o
58 Smerenia ]i bl>nde\ea
nechibzuin\`. Necazul vine s` r`stoarne p`catul combina\ie cu credin\a n Dumnezeu, nct, sub
]i orice sistem ]i lucru fals; ]i lec\iile pe care le orice presiune, s` procedeze dup` o concep\ie
aduce se vor dovedi benefice pentru omenire n nalt` de noble\e.)
general, zdrobindu-le idolii ]i cur`\indu-le inimile.
Dac` copiii ]i prietenii no]tri au nevoie de R 2021, col. 1, par. 1, 2:
cur`\ire, noi s` nu dorim ca ei s` scape de ea. ^C`uta\i pe DOMNUL, to\i cei smeri\i din \ar`,
Dac` nu au nevoie de ea, putem fi siguri c` care face\i ce este drept naintea Lui! C`uta\i
Domnul va permite ca membrii glorifica\i ai dreptatea, c`uta\i smerenia! Poate c` ve\i fi
corpului S`u, Biserica Sa, s` aib` grij` de copiii ascun]i n ziua mniei DOMNULUI (|ef. 2:3).
]i de prietenii lor n timpul acelui necaz ]i s`-i Aceasta este singura conduit` sigur`. Cei care
apere de tot ceea ce n-ar fi spre folosul lor. Ce am caut` acum potrivit acestei [ndrum`ri, pot nc`
putea cere mai mult dect aceea de a fi protectorii s`-]i asigure chemarea ]i alegerea ]i s` fie printre
lor care-i slujesc, cu mult mai capabili s`-i ajut`m biruitori, care vor sc`pa de lucrurile ce vin
dect dac` am fi cu ei n carne? asupra lumii. Cei care nu scap`, ci se g`sesc n
Cea mai bun` preg`tire pe care p`rin\ii o pot marele necaz, nu pot urma un alt sfat mai bun
face pentru copiii lor este s` le dea, prin [nv`\`tur` ei pot fi ascun]i sau proteja\i cel pu\in de o
]i exemplu, o instruire credincioas` n dreptate. m`sur` de necaz.
S` ne amintim c` {nceputul [n\elepciunii este Prin urmare, dec>t s` c`ut`m un loc de
frica [reveren\a] de DOMNUL. ncepe\i a]adar s`-i siguran\` (care nu poate fi g`sit) pentru noi n]ine
instrui\i n privin\a planului de mntuire, planul ]i pentru copiii no]tri, mai bine s` c`ut`m s` ne
veacurilor. C>nd vor ajunge la o apreciere aducem pe noi ]i pe ei [n starea de siguran\`
adev`rat` a n\elepciunii, drept`\ii ]i iubirii lui descris` mai sus, prin supunere de inim` la
Dumnezeu, aceasta le va da vederi mai largi ]i serviciul [n\elept pus naintea noastr`.
mai adev`rate [n leg`tur` cu dreptatea ]i iubirea,
att n privin\a propriei lor conduite ct ]i fa\` 14. Ce f`g`duin\e scripturale sunt
de semenii lor. nv`\a\i-i bl>nde\ea, smerenia ]i date celor bl>nzi ]i smeri\i?
nechibzuin\a mndriei ]i arogan\ei. nv`\a\i-i
generozitatea gndirii ]i cum s` fie ferici\i cu 15. Ce ilustra\ii ]i exemple
pu\in, amintindu-le adesea c` evlavia cu remarcabile de bl>nde\e ]i smerenie
mul\umire reprezint` adev`ratele bog`\ii. g`sim [n Biblie?
Aminti\i-le cuvintele Domnului: C`uta\i Matei 11:28-30 ^Veni\i la Mine to\i cei trudi\i
dreptatea, c`uta\i smerenia! Poate c` ve\i fi ]i [mpov`ra\i ]i Eu v` voi da odihn`. Lua\i
ascun]i n ziua mniei DOMNULUI (|ef. 2:3). Cei jugul Meu asupra voastr` ]i [nv`\a\i de la
boga\i n aceste bog`\ii nesigure din aceast` lume Mine, c`ci Eu sunt bl>nd ]i smerit cu inima; ]i
]i cei mndri, fie s`raci fie boga\i, ]i to\i cei care ve\i g`si odihn` pentru sufletele voastre. C`ci
fac r`ul vor suferi n mod deosebit. Compara\i jugul Meu este bun ]i sarcina Mea este u]oar`.
Mal. 4:1; Iac. 5:1-6. Numeri 12:3 ^Dar b`rbatul Moise era foarte
n decursul timpului de necaz, pentru prima bl>nd, mai bl>nd dec>t orice om de pe fa\a
dat` n istoria lumii, va fi un premiu pentru p`m>ntului.
smerenie, r`bdare, iubire, blnde\e, bun`tate. Matei 8:8 ^@Doamne#, a r`spuns suta]ul, @nu
(Totu]i, nainte de a sosi acea etap` a necazului, sunt vrednic s` intri sub acoperi]ul meu; ci
nainte de a c`dea Babilonul, va fi un necaz diferit spune numai un cuv>nt ]i robul meu va fi
asupra unei mul\imi mari a celor care nu sunt vindecat!#
nving`tori, care vor fi aspru lovi\i de Babilon, Ioan 13:1-17 ^{ns` [nainte de s`rb`toarea
care pentru un timp va avea o cre]tere a puterii. Pa]tilor, Isus, ]tiind c` I-a sosit ceasul s` plece
Observa\iile anterioare nu se aplic` la aceast` din lumea aceasta la Tat`l ]i fiindc` iubea pe
clas` care va trece prin necaz mare. ntruct ai S`i care erau [n lume, i-a iubit p>n` la
servirea celor s`raci ]i care sufer` [n minte ]i [n cap`t. {n timpul cinei, dup` ce Diavolul pusese
trup este un mare privilegiu, noi s` ne str`duim [n inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon,
ca astfel s` ne instruim copiii, nct atunci cnd g>ndul s`-L v>nd`, Isus, fiindc` ]tia c` Tat`l
va veni necazul, ei s` fie n stare ]i dispu]i s`-i {i d`duse toate [n m>ini, c` de la Dumnezeu a
pov`\uiasc` pe al\ii spre dreptate ]i spre evitarea venit ]i la Dumnezeu Se duce, S-a sculat de la
luptei carnale, mai degrab` dect s` se gndeasc` cin`, }i-a pus deoparte hainele, a luat un
[n mod egoist doar la propria lor siguran\`. Copiii ]tergar ]i S-a [ncins cu el. Apoi a turnat ap`
s` fie ncuraja\i la o a]a stabilitate de caracter, n [ntr-un lighean ]i a [nceput s` spele picioarele
 Smerenia ]i bl>nde\ea 59
ucenicilor ]i s` le ]tearg` cu ]tergarul cu care acei patruzeci de ani [n care a avut de-a face cu
era [ncins. A venit deci la Simon Petru. }i Petru israeli\ii n pustie, [n calitate de conduc`tor al
I-a zis: @Doamne, Tu s`-mi speli mie lor ]i mijlocitor al leg`mntului lor cu Dumnezeu,
picioarele?# Isus a r`spuns ]i i-a zis: @Ce fac at>t de mult au biruit smerenia lui Moise nct a
Eu, tu nu pricepi acum, dar vei [n\elege dup` fost mpiedicat s` intre n \ara f`g`duit`, fiindc`
aceea.# Petru I-a zis: @Niciodat` nu-mi vei ]i-a atribuit sie]i, n loc s`-I atribuie lui
sp`la picioarele.# Isus i-a r`spuns: @Dac` nu Dumnezeu cinstea de a scoate ap` din stnc`,
te sp`l Eu, nu ai parte cu Mine.# @Doamne#, zicnd: Asculta\i, r`zvr`ti\ilor! Vom putea noi
I-a zis Simon Petru, @nu numai picioarele, ci oare s` v` scoatem ap` din stnca aceasta?
]i m>inile ]i capul!# Isus i-a zis: @Cine are lovind stnca.
trupul sp`lat, nu are nevoie dec>t s`-i fie |innd cont de toate mprejur`rile, trebuie s`
sp`late picioarele, c`ci este cu totul curat; ]i gndim c` este foarte remarcabil faptul c` un
voi sunte\i cura\i, dar nu to\i.# C`ci ]tia pe cel b`rbat cu adev`rat att de nsemnat ]i care a
care avea s`-L v>nd`; de aceea a zis: @Nu to\i ocupat o pozi\ie att de nalt` pentru a]a o durat`
sunte\i cura\i.# Dup` ce le-a sp`lat picioarele, de timp, s` fi nvins [ng>mfatul duh al
}i-a luat hainele, S-a a]ezat iar`]i la mas` ]i domnitorilor n care a fost crescut ]i s`-]i fi
le-a zis: @{n\elege\i voi ce v-am f`cut Eu? Voi p`strat smerenia cu o excep\ie att de mic`, chiar
M` numi\i @{nv`\`torul ]i Domnul# ]i bine pn` la sfr]itul misiunii sale. Ne putem ntreba
zice\i, c`ci sunt. Deci, dac` Eu, Domnul ]i pe bun` dreptate, care ar fi fost rezultatul dac`
{nv`\`torul, v-am sp`lat picioarele, ]i voi Dumnezeu ar fi ales drept conduc`tor al Israelului
sunte\i datori s` v` sp`la\i picoarele unii un b`rbat care era din fire arogant ]i mndru,
altora; c`ci Eu v-am dat un exemplu, pentru sau vreun alt b`rbat, nu unul care era ntr-adev`r
ca a]a cum v-am f`cut Eu, s` face\i ]i voi. foarte smerit. Nimeni altul dect un caracter
Adev`rat, adev`rat v` spun, robul nu este mai smerit n-ar fi putut s` reziste la o astfel de
mare dec>t domnul s`u, nici apostolul mai tensiune, cum att de admirabil ]i credincios a
mare dec>t cel ce l-a trimis. Dac` ]ti\i aceste suportat Moise. Exist` aici o lec\ie pentru poporul
lucruri, ferice de voi dac` le face\i. Domnului. Mijlocitorul Noului Leg`mnt, Isus,
a fost de asemenea blnd ]i smerit cu inima, ]i
R 2903, col. 2, par. 2, 3: cei pe care Dumnezeu i cheam` acum din lume
Dac` pe c>nd era copil Moise a fost remarcabil s` fie como]tenitori cu Isus, membri ai corpului
]i atractiv, astfel nct }tefan l nume]te frumos, S`u ca marele antitip al lui Moise pentru a
sau ^frumos naintea lui Dumnezeu (Fapte 7:20), scoate omenirea din robia p`catului ]i a lui Sa-
ceea ce [nseamn` delicat, elegant, ]i dac` este tan ace]tia to\i trebuie s` aib` asem`narea cu
adev`rat, dup` cum zice Iosefus, c` acei care-l Domnul ]i Capul lor n aceast` calitate a
ntlneau n timp ce era dus de-a lungul str`zilor blnde\ii, dac` vreau s` ajung` la [n`l\imea
]i uitau afacerile ]i st`teau nemi]ca\i pentru a-l caracterului S`u general n alte privin\e. Facem
privi, putem bine presupune c` instruirea sa bine s` ne amintim mereu porunca apostolului:
timpurie de c`tre p`rin\i evlavio]i, n educa\ia ]i S` ne smerim deci sub mna cea tare a lui
sfatul Domnului, ]i instruirea sa ulterioar` n Dumnezeu, pentru ca, la timpul potrivit, El s`
toat` nv`\`tura egiptenilor, ca fiu adoptiv al ne nal\e astfel nct s` fim potrivi\i pentru
monarhului rezultatul trebuie s` fi fost un mo]tenire, pentru mp`r`\ie.
b`rbat foarte nobil, rafinat ]i frumos. }i totu]i,
ciudat cum ar p`rea, cu toate aceste realiz`ri prin 16. Da\i sugestii [n privin\a celor mai
natur` ]i educa\ie, el este descris ca fiind mai bune metode pentru ob\inerea ]i
blnd dec>t orice om de pe fa\a p`m>ntului. Cine cultivarea acestor haruri importante.
se poate ndoi c` tocmai aceast` calitate a
smereniei i-a fost n mare parte insuflat` de R 1962, col. 1, par. 1:
s`r`cia p`rin\ilor ]i de supunerea lor la robie, ]i Domnul ne d` cheia pentru aceast` odihn` n
de sentimentele smerite inspirate de faptul c` ei cuvintele nv`\a\i de la Mine, c`ci Eu sunt
l-au consacrat Domnului la na]terea lui? Este blnd ]i smerit cu inima. ntr-adev`r, ntr-un
sigur c` foarte rar cei care sunt copii naturali de spirit blnd ]i lini]tit este secretul odihnei. A fi
prin\i ]i de conduc`tori sunt smeri\i. Totu]i blnd nseamn` a cultiva darurile r`bd`rii, ale
aceast` smerenie a fost [nc` o caracteristic` supunerii iubitoare la voin\a lui Dumnezeu, ale
esen\ial` pentru Moise [n calitate de conduc`tor ncrederii statornice n iubirea ]i grija Sa, n
al poporului Domnului. A]a cum a fost, g`sim c` n\elepciunea sfatului S`u c`l`uzitor ]i a
60 Smerenia ]i bl>nde\ea
providen\elor Sale conduc`toare, ]i a urma cu vedem fa\a, ob\in>nd o mare r`splat` [n cer? Ce
perseveren\` aceast` cale prin reputa\ie bun` sau [ntrebare, ce subiect, ce lec\ie biblic` ar putea fi
rea, prin mprejur`ri favorabile sau nefavorabile. mai interesant` pentru noi, sau ce studiu biblic
ar putea fi mai folositor dec>t acesta? Marele
a) Prin rug`ciune. {nv`\`tor l-a f`cut subiectul, textul, unuia dintre
Psalmul 19:12-14 ^Cine []i cunoa]te gre]elile? discursurile Sale principale la prima venire, ]i a
Iart`-mi gre]elile pe care nu le cunosc! P`ze]te f`cut ca esen\a argumenta\iei Sale s` fie
de asemenea pe robul T`u de p`cate de consemnat` pentru sf`tuirea adev`ra\ilor S`i
m>ndrie, ca s` nu pun` ele st`p>nire pe mine! urma]i de-a lungul Veacului Evanghelic.
Atunci voi fi integru, nevinovat de un p`cat {n timp ce caracterul Domnului nostru, pe care
mare. Prime]te cu bun`voin\` cuvintele gurii noi ca urma]i ai S`i trebuie s`-l copiem, este unul,
mele ]i cugetarea inimii mele, DOAMNE, St>nca ]i ob\inerea acelui caracter sau dispozi\ii
mea ]i R`scump`r`torul meu! [nseamn` ob\inerea tuturor binecuv>nt`rilor pe
care le are de acordat Dumnezeu, totu]i, ca s`
(b) Prin studierea [n\elepciunii, prezinte chestiunea mai clar pentru mintea
cuno]tin\ei ]i puterii divine, a]a cum sunt noastr`, Domnul [mparte acest caracter sau
manifestate [n Cuv>nt ]i [n Natur`. dispozi\ie [n diferite sec\iuni, d>ndu-ne o vedere
Psalmul 8:3, 4 ^C>nd privesc cerurile, lucrarea asupra fiec`rei p`r\i, [ntocmai cum un fotograf
degetelor Tale, luna ]i stelele pe care le-ai a]ezat ar fotografia un obiectiv interesant din fa\`, din
Tu, [mi zic: @Ce este omul, ca s` Te g>nde]ti la el dreapta, din st>nga, din spate ]i de la col\uri, a]a
]i fiul omului, ca s`-l bagi [n seam`? [nc>t toate detaliile construc\iei s` poate fi
1 Corinteni 4:7 ^C`ci cine te face deosebit? Ce v`zute clar.
lucru ai, pe care s` nu-l fi primit? }i dac` l-ai Primul lucru esen\ial
primit, de ce te lauzi ca ]i cum nu l-ai fi primit? Putem presupune [n mod ra\ional c` prima
imagine caracteristic` pe care Domnul nostru o
(c) Prin compararea noastr` cu Modelul prezint` este, [n unele privin\e cel pu\in, cea mai
Perfect, Domnul Isus. important`. Aceasta este smerenia. ^Ferice de cei
Romani 8:29 ^C`ci pe aceia pe care i-a cu mintea smerit` (s`raci [n duh), c`ci a lor este
cunoscut mai dinainte, i-a ]i hot`r>t mai [mp`r`\ia cerurilor! Noi nu [n\elegem prin
dinainte s` fie asemenea chipului Fiului S`u, aceasta c` smerenia este singurul har esen\ial ]i
pentru ca El s` fie cel [nt>i-n`scut dintre mai c`, prin urmare, oricine este smerit va ajunge [n
mul\i fra\i. [mp`r`\ie, ci mai degrab` c` pentru a ajunge [n
2 Corinteni 3:18 ^Dar noi to\i privim cu fa\a [mp`r`\ie smerenia este o cerin\` de prim`
descoperit`, ca [ntr-o oglind`, slava Domnului importan\`. Cu alte cuvinte, [n timp ce nu to\i
]i suntem transforma\i [n acela]i chip al Lui, oamenii smeri\i vor ajunge [n [mp`r`\ie,
din slav` [n slav`, prin Duhul Domnului. [mp`r`\ia nu poate fi ob\inut` de nici unul care
nu este smerit: [mp`r`\ia este a celor smeri\i, [n
17. Ce g>nduri [n plus pot fi g`site sensul c` pentru aceast` clas` este posibil s`
prin consultarea indexului la ^Mana accepte termenii ]i s` ob\in` onorurile ]i
cereasc`? binecuv>nt`rile, [n timp ce to\i cei cu alt` atitudine
a min\ii cei m>ndri, [ng>mfa\i, plini de sine,
Urmeaz` citatele mai lungi. sunt [n mod absolut opri\i de la orice posibilitate
de a ajunge [n [mp`r`\ie at>ta vreme c>t aceste
R 2585-2588 ^Remarca\i Omul per- condi\ii contrare stau la baza caracterului lor.
fect! Iat`-L pe Cel drept! (vezi [ntrebarea O, dac` tot poporul Domnului ar putea vedea
nr. 1): acest punct [n mod clar ]i distinct, ]i ar [n\elege
Mat. 4:25-5:12 o dat` ]i pentru totdeauna c` ^Domnul st`
^Ferice de cei cu inima curat`, c`ci ei vor [mpotriva celor m>ndri ]i le arat` favorurile Sale
vedea pe Dumnezeu. celor smeri\i exclusiv! Cum ar trebui acest g>nd
Ce caracteristici sunt esen\iale pentru a s` pun` paz` pentru to\i cei mici ai Domnului
ajunge la st`rile binecuv>ntate pe care le are de care caut` se se conformeze imaginii iubitului Fiu
acordat Dumnezeu? Cum trebuie s` fim pentru a al lui Dumnezeu. Cu c>t` gelozie s` vegheze ]i s`
mo]teni [mp`r`\ia, a fi umplu\i cu dreptate, a nutreasc` dezvoltarea acestui spirit al smereniei
ob\ine [ndurare divin` ]i m>ng>iere ve]nic`, a fi [n [nimile lor, ]i cum s` fie acesta tot mai vizibil
numi\i fii ai lui Dumnezeu ]i a ni se permite s`-I pentru al\ii [n cursul vie\ii lor zilnice, ]i ce
 Smerenia ]i bl>nde\ea 61
binecuv>ntare ]i ce influen\` pentru bine ar spiritul min\ii s`n`toase pentru c`, cine este
rezulta, [n special asupra ^fra\ilor. oare ntr-o stare potrivit` s` gndeasc` drept,
Cresc>nd din aceast` calitate sau rezonabil, nep`rtinitor, dec>t dac` mai nti de
caracteristic` esen\ial`, ca un copac cu multe toate are o dispozi\ie smerit`? Deci trebuie s` fim
crengi din r`d`cin`, vin celelalte haruri ale de acord c` smerenia este un element primordial
spiritului, pe care Domnul le-a declarat n dispozi\ia sau mintea lui Cristos.
binecuv>ntate aprobate divin. Ce diferite sunt Consol`rile, r`splata comp`timirii
[nv`\`turile Domnului nostru [n privin\a A doua fericire sau stare binecuv>ntat`
aceasta, de toate [nv`\`turile omene]ti! men\ionat` de Domnul nostru este str>ns legat`
{n\elepciunea p`m>nteasc` ar zice contrariul: de prima ^Ferice de cei care pl>ng. Pl>nsul [n
Sus capul; apreciaz`-te dac` vrei ca al\ii s` te sine nu este un har, ci este semnul unei atitudini
aprecieze; fii [ndr`zne\ [n loc s` fii smerit, ai o a min\ii care este acceptabil` [n ochii Domnului.
purtare pu\in mai m>ndr`, mai degrab` dec>t S` nu ne g>ndim nici c` un spirit trist, neconsolat
smerit`; va avea o mai mare influen\` [n multe sau f`r` bucurii, este un spirit cre]tin. Nu putem
privin\e, fiindc` nimeni nu va avea o p`rere mai presupune c` Tat`l nostru ceresc ]i sfin\ii [ngeri
bun` despre tine dec>t vei avea tu, nici nu-\i va pl>ng continuu, cum desigur ar fi dac` pl>nsul
recunoa]te merite mai mult dec>t pretinzi; ca [n sine ar avea vreun merit. Ideea este: Ferice de
atare, ai o p`rere bun` despre tine ]i pretinde voi care pl>nge\i acum pentru care condi\iile
mult, umbl>nd cu capul pe sus ]i av>nd o privire p`m>nte]ti actuale nu sunt cu totul satisf`c`toare
m>ndr` ]i plin` de importan\`. ]i fericitoare care nu sunte\i orbi fa\` de
F`r` [ndoial` c` [n sfatul lumesc este dificult`\ile ]i [ncerc`rile prin care trece familia
[n\elepciune lumeasc`; f`r` [ndoial` c` este ceva uman` [n ansamblu p`catul ]i boala, durerea
adev`r [n sugestia lumeasc` [n ceea ce prive]te ]i necazul, moartea ]i pl>nsul: ferice de cei care
succesul [n chestiunile p`m>nte]ti [n timpul de au comp`timire de inim` [n condi\iile actuale ]i
acum. Dar aici ca ]i [n alte cazuri Domnul ne arat` pentru care acestea nu sunt satisf`c`toare; c`ci
despre c`ile Sale c` nu sunt ca ale omului, ci mai vine timpul c>nd, [n providen\a Domnului, va fi
[nalte, a]a cum cerurile sunt mai [nalte fa\` de instituit` o ordine de lucruri mai bun`, iar
p`m>nt. El ne asigur` c` acela care se smere]te nemul\umirea lor de condi\iile actuale [i va aduce
va fi [n`l\at la timpul potrivit, [n timp ce acela numai [ntr-o mai str>ns` simpatie ]i p`rt`]ie cu
care se [nal\` va fi [njosit, la timpul potrivit acele lucruri mai bune preg`tite [n planul divin.
(Mat. 23:12). {n Scripturi El ne indic` spre dragul C>nd va veni [mp`r`\ia lui Dumnezeu ]i se va
nostru R`scump`r`tor ca ilustra\ia unuia smerit face voia Lui cum se face [n cer, toat` pricina de
]i ascult`tor, pe care acum L-a [n`l\at la dreapta pl>ns ]i [ntristare ]i lacrimi va fi sf>r]it`: acela
puterii divine; ]i ni se atrage aten\ia ]i asupra va fi un timp de consolare, de satisfac\ie pentru
marelui adversar, care apuc>nd pe o cale aceast` clas`.
contrar`, a c`utat s` se [nal\e ]i a fost [njosit, ]i {ntr-adev`r, o bun` m`sur` de m>ng>iere vine
[n final va fi distrus. Filip. 2:9: Evr. 2:14. pentru poporul Domnului chiar ]i [n veacul de
Trebuie s` se observe o deosebire clar` ntre a acum, prin credin\` zidit` pe f`g`duin\ele nespus
fi s`rac n duh ]i a fi s`rac la buzunar, sau n de mari ]i scumpe ale Cuv>ntului divin. Faptul
daruri ]i realiz`ri intelectuale. Cu to\ii am v`zut c` ei pot discerne relele, inechit`\ile, necazurile
oameni care erau s`raci n aceste sensuri din prezent, creaz` [n aceasta clas` tocmai starea
p`mnte]ti, totu]i mndri n duh. Punctul care de inim` la care apeleaz` f`g`duin\ele divine, [n
trebuie observat este c` oricare ar fi darurile sau timp ce al\ii care nu sunt at>t de atin]i la inim`
condi\iile noastre financiare ]i intelectuale, lucrul de comp`timire pentru crea\ia suspin>nd`, nu
acceptabil din punctul de vedere divin este pot aprecia at>t de am`nun\it speran\ele puse [n
smerenia spiritului. O astfel de dispozi\ie este fa\a noastr` [n Evanghelie. Prin urmare, printr-o
esen\ial` pentru cei care vreau s` primeasc` lege natural` ace]tia sunt atra]i spre Cuv>ntul
n\elepciunea care vine de sus ei trebuie s` aib` Domnului ]i sunt f`cu\i capabili s`-]i extrag` din
o apreciere smerit` a deficien\elor proprii ]i a el consolarea care vorbe]te pace inimii lor, ]i le
lipsei de n\elepciune, altfel nu pot primi liber, d` o bucurie interioar` pe care cei mai pu\in
din toat` inima, n\elepciunea pe care Dumnezeu comp`timitori n-o pot cunoa]te [n condi\iile
binevoie]te s-o dea n timpul de acum numai celor actuale. Ferice de cei comp`timitori!
care sunt ntr-o atitudine de inim` ca s` o Dup` cum putem cultiva primul dintre aceste
primeasc`. }i se va vedea de asemenea c` aceast` haruri, smerenia min\ii, ]i prin cultivare dezvolt`m
smerenie a min\ii este esen\ial` ca baz` pentru tot mai mult aceast` prim` caracteristic` esen\ial`,
62 Smerenia ]i bl>nde\ea
tot a]a putem cultiva ]i al doilea har, spiritul toate lucrurile sunt sub supraveghere divin`, ]i
comp`timitor. Pentru a face aceasta, trebuie s` aceast` r`bdare [n privin\a providen\elor lui
ne g>ndim des la al\ii la interesele, la Dumnezeu [n condi\iile ]i afacerile noastre duce
[ncerc`rile, la dificult`\ile lor, ]i s` c`ut`m s` ]i ea [n mod natural ]i potrivit la r`bdare cu al\ii
intr`m [n ele ca ]i cum ar fi ale noastre, s` c`ut`m [n sl`biciunile, e]ecurile ]i ignoran\a lor, ]i duce
s` d`m o m>n` de ajutor ]i ^c>t avem ocazie s` [n mod potrivit la ajutorarea lor c>nd avem ocazie.
facem bine la to\i, mai ales celor din casa credin\ei. Ace]tia ^bl>nzi, supu]i cu r`bdare la voin\a
Gal. 6:10. divin`, vor mo]teni p`m>ntul. Domnul n-a vrut
Cum vor mo]teni cei bl>nzi s` spun`, ]i nici nu este adev`rat, c` cei supu]i
Al treilea dintre aceste haruri pe care Domnul cu r`bdare la voin\a divin` mo]tenesc p`m>ntul
l declar` binecuvntat este Smerenia, sau, cum [n prezent: chiar dimpotriv`, cei arogan\i,
am spune noi, blnde\ea. Dic\ionarul Webster ner`bd`tori, agresivi, egoi]ti, reu]esc s` apuce
define]te bl>nde\ea astfel: Supunere la voin\a acum lucrurile principale ale puterii, influen\ei
divin`; r`bdare ]i blnde\e din motive morale ]i ]i bog`\iei, iar cei supu]i cu r`bdare au relativ
religioase. Se va observa c` exist` o deosebire slab` ]ans`. R`splata acestui har, prin urmare,
mare ntre aceast` supunere r`bd`toare, blnd` ca ]i a celorlalte, este viitoare: urm>nd mai
la voin\a divin`, ]i blnde\ea ]i r`bdarea departe sub conducerea divin`, ace]tia vor fi
obi]nuite care adeseori pot fi exercitate doar mo]tenitori ai lui Dumnezeu, como]tenitori cu
pentru mul\umirea dorin\elor egoiste. Supunerea Isus Cristos; ]i p`m>ntul este parte din acea mare
r`bd`toare la voin\a divin` este imposibil` pentru mo]tenire, pe care ei la r>ndul lor, prin
cei care nu au pe list` primul har, o minte smerit`: aranjament divin, o vor acorda la sf>r]itul
cei mndri ]i nc`p`\na\i g`sesc imposibil s` fie Veacului Milenar omenirii care va supravie\ui
supu]i condi\iilor divine; eul se ridic`, le atunci cei care se vor dovedi vrednici de via\`
denatureaz` judec`\ile ]i le ndrum` gre]it ve]nic` prin probele din mileniu.
con]tiin\ele pn` la a]a m`sur` nct nu pot avea Totu]i, dup` cum exist` un sens [n care poporul
ncredere deplin` n providen\a divin`, ci simt Domnului este m>ng>iat acum, tot a]a exist` un sens
c` trebuie s` ntind` mna ]i s` sprijine chivotul. [n care ei mo]tenesc acum p`m>ntul un sens
Mai mult, supunerea r`bd`toare poate fi figurat, prin credin\`. Apostolul vorbe]te despre
dezvoltat` numai [n aceia care pl>ng, [n sensul aceasta c>nd zice: ^Fie cele de acum, fie cele viitoare,
c` au larg` comp`timire, ]i care au fost m>ng>ia\i toate sunt ale voastre (1 Cor. 3:21-23). Cei care au
prin f`g`duin\ele binecuv>ntate ale lui atitudinea min\ii potrivit`, smerit`, ]i se supun cu
Dumnezeu, prin care Spiritul sf>nt m>ng>ie r`bdare la voin\a divin`, primesc mai mult`
poporul S`u. D>ndu-]i seama de relele din timpul binecuv>ntare din lucrurile de acum dec>t cei care
prezent ]i c` ele sunt permise de Dumnezeu acum sunt proprietarii reali ai lor, fiindc` inima lor este
pentru un scop [n\elept, ace]tia comp`timesc cu [ntr-o atitudine [n care este posibil s` primeasc`
crea\ia care suspin`, ]i nu numai at>t, dar aceast` binecuv>ntarea. Lumea plin` de dorin\e egoiste nu
comp`timire, ]i m>ng>ierea primit` ca r`splata este niciodat` s`tul`, mul\umit`; copilul lui
ei, lucreaz` spre a-i face r`bd`tori, supu]i voin\ei Dumnezeu, supus cu r`bdare la voin\a divin`, este
divine. Aduc>ndu-]i aminte c` toate lucrurile [ntotdeauna mul\umit
lucreaz` [mpreun` pentru binele celor care iubesc ^{n orice soart` sunt ferice
pe Dumnezeu, ei sunt preg`ti\i s` recunoasc` De c>nd Dumnezeu m` conduce.
providen\a divin` [n orice li s-ar [nt>mpla, ]i de S`tura\i cu dreptate
asemenea sunt preg`ti\i s` caute lec\iile acelor A patra fericire este aceea a foamei ]i setei
providen\e, ca binecuv>nt`ri care le vor fi dup` dreptate. Nimeni nu poate avea aceast`
folositoare lor ]i altora, [n preg`tirea pentru viitor foame ]i sete dec>t dac` [nainte are [ntr-o m`sur`
]i pentru bucuriile ve]nice. considerabil` caracteristicile anterioare. Dac`
Al treilea har supunerea r`bd`toare la n-ar avea smerenia min\ii, acesta ar fi mul\umit
voin\a divin` care poate fi observat` de c`tre cu realiz`rile sale [n dreptate, fiind incapabil s`
aceia cu care venim [n contact, poate fi considerat` vad` dincolo de planul s`u jos, incapabil s`
ca manifestarea exterioar` a celui de-al doilea har discearn` [n`l\imile ]i grandorile perfec\iunii
al inimii, care este interior ]i care ar putea s` nu divine. Nu-i poate fi foame ]i sete dup` ceva ce el
fie discernut la exterior de c`tre semenii no]tri. nu [n\elege [ntr-o oarecare m`sur`. Dac` nu are
Harul comp`timirii se manifest` prin supunerea spiritul comp`timirii, care discerne relele,
noastr` r`bd`toare [n toate afacerile vie\ii, inechit`\ile din prezent (pe care [n mare m`sur`
d>ndu-]i seama c` pentru cei care sunt [n Cristos lumea este incapabil` s` le contracareze ]i s` le
 Smerenia ]i bl>nde\ea 63
[nving` prin care unii din familia uman` foarte asimilate prin credin\`, ]i care se dovedesc a fi
deficitari [n virtu\i au un surplus de bog`\ie, ^hran` la timp pentru casa credin\ei, care
influen\` ]i autoritate, [n timp ce al\ii care posed` sus\ine, [nt`re]te, d` odihn`, ]i cel pu\in par\ial
virtu\i superioare de abia au cele necesare satisface foamea ]i setea, c>nd ei []i dau seama
traiului), acesta nu poate dori o stare mai bun` a c` prevederea divin` pentru dreptatea ve]nic`
lucrurilor despre care Scriptura declar` c` poate este peste m`sur` ]i cu prisosin\` mai mare dec>t
fi introdus` numai prin stabilirea {mp`r`\iei tot ce au putut ei g>ndi sau cere.
Milenare a lui Mesia. Este deci un indiciu Cum s` ob\inem mil`
binecuv>ntat dac` noi g`sim [n inima noastr` A cincea stare binecuv>ntat` este aceea a milei.
foame ]i sete dup` justi\ie, dreptate, adev`r o Mila este expresia exterioar` pe care omul o poate
antipatie fa\` de neadev`r sub orice form` ]i fa\` discerne, care rezult` dintr-o apreciere a
de orice nedreptate, inechitate [ns` o antipatie drept`\ii ]i a foamei ]i setei dup` ea [ntr-o inim`
modificat`, influen\at`, controlat` de al treilea [nnoit`. Dup` ce am f`cut pa]ii preceden\i, am
har din aceast` list`, ]i anume, de supunerea [nv`\at s` evalu`m inechit`\ile de acum ]i
r`bd`toare la voin\a divin`. St`p>nirea acestei imperfec\iunile noastre (nedreptatea) ]i ale
din urm` calit`\i este cea la care se refer` altora; ]i dup` ce am [nv`\at c` numai Dumnezeu
apostolul c>nd zice: ^Bl>nde\ea (modera\ia, dup` este capabil s` [ndrepte aceste lucruri [n sensul
trad. engelz`, n. t.) s` fie cunoscut` de to\i deplin, ]i c` El a f`cut preg`tiri pentru
oamenii. Aceast` caracteristic` este cea care, [ndreptarea fiec`rui r`u ]i pentru restabilirea [n
intervenind, [mpiedic` foamea ]i setea noastr` favoarea Sa a tuturor celor care accept` harul S`u
dup` dreptate ]i zelul nostru pentru ea (at>t [n [n Cristos, lucru care s` fie f`cut cunoscut tuturor
privin\a adev`rului c>t ]i a practicii), s` ne fac` la timpul cuvenit atunci [ncepem s` ne sim\im
anarhi]ti sau extremi]ti [n vreun sens al milo]i, binevoitori, amabili fa\` de al\ii, [ntr-o
cuv>ntului. Aceast` caracteristic` a foamei ]i m`sur` ]i [ntr-un grad [n care aceste sentimente
setei dup` dreptate necontrolat` de celelalte n-au putut fi sim\ite [nainte. Cei lume]ti, care
haruri ale spiritului a dus pe mul\i oameni din n-au mers pe c`rarea marcat` de aceste fericiri
lume, ca reformatori, la excese necontrolate: [n ale caracterului ]i de aceste cre]teri [n har, nu
vreme ce copilul lui Dumnezeu, chiar dac` are pot s` comp`timeasc` sau s` fie milo]i fa\` de
aceea]i foame ]i sete [ntr-o m`sur` mai mare dec>t al\ii [n acela]i grad.
al\ii, totu]i, sub controlul spiritului unei min\i Domnul pune mare accent pe aceast` calitate
s`n`toase, [nv`\at din Cuv>ntul Domnului, se a milei, declar>nd c` oricare ar fi realiz`rile
odihne]te [n f`g`duin\ele Sale ]i a]teapt` noastre [n cuno]tin\` ]i har, dac` nu-l avem pe
[mplinirea lor, supus cu r`bdare ]i asigurat de acesta, nu putem fi niciodat` acceptabili pentru
victoria drept`\ii la timpul cuvenit al lui El dac` nu avem mil` fa\` de al\ii, nici Tat`l
Dumnezeu, pe care ]i el [l adopt` ca timpul s`u. nostru ceresc nu va avea fa\` de noi. }i pentru a
Cei care au ]i cultiv` aceast` foame ]i aceast` ne asigura c` noi nu privim aceast` mil` numai
sete care sunt binecuv>ntate vor fi s`tura\i, ca o form` exterioar`, ca o expresie a iert`rii ]i
s`tura\i cu prisosin\`, cur>nd, c>nd [mp`r`\ia bun`voin\ei, Domnul nostru explic` aceast`
lui Dumnezeu va fi stabilit` ]i c>nd, ca rezultat chestiune zic>nd: ^Dac` nu v` ve\i ierta din inim`
al domniei ei, tot r`ul ]i toate p`catele, toate unul pe altul, nici Tat`l vostru ceresc nu v` va
inechit`\ile (nelegiuirile) vor fi reprimate ]i voia ierta. Trebuie s` fie o mil` adev`rat`, nu una
lui Dumnezeu ^se va face p`m>nt precum [n cer. simulat`; ea trebuie s` acopere vederii, ]i pe c>t
Foamea ]i setea noastr` dup` dreptate nu trebuie posibil s` ]tearg` din memorie e]ecurile ]i
distruse, ci, a]a cum a promis Domnul nostru, sl`biciunile altora, altfel nu poate spera s` fie
trebuie s` fie satisf`cute. Pofta dup` adev`r ]i iertat ]i s` i se ]tearg` neajunsurile, pe care
dreptate va r`m>ne, dar ea va fi satisf`cut` prin foamea ]i setea sa dup` dreptate i le-a descoperit
predominarea adev`rului ]i a drept`\ii. [n mod clar. Numai cei milo]i vor ob\ine mil`; ]i
{n acest har, ca ]i [n celelalte, exist` un sens [n dac` noi nu avem mil` de la Domnul, totul este
care prin credin\` noi ob\inem deja o anumit` pierdut, c`ci prin natur` am fost copii ai m>niei,
m`sur` din [mplinirea lui viitoare chiar dac` [ntocmai ca al\ii, ]i sub dreapt` condamnare.
nu este dec>t o pregustare. Cei care au foame ]i Exercitarea milei, bun`voin\ei, iert`rii este o
sete dup` dreptate, [mpreun` cu celelalte haruri binecuv>ntare, nu numai fiindc` este esen\ial`
ale spiritului, g`sesc [n f`g`duin\ele [ndur`toare pentru propria noastr` iertare ]i ca atare pentru
ale Domnului acea m>ng>iere ]i acea consolare m>ntuirea noastr`, ci ]i pentru c` aceast` stare
care deja, chiar [n aceast` via\` de acum, pot fi a inimii care comp`time]te cu al\ii [n e]ecurile ]i
64 Smerenia ]i bl>nde\ea
imperfec\iunile lor, ne ajut` s` scoatem din inim` caracteristica binecuv>ntat` a milei, compasiunii,
unele din faptele c`rnii ]i ale diavolului, care iert`rii. }i cei care fac astfel nu numai c` se scap`
[nclin` s` stea lipite de poporul Domnului mult de aceste fapte ]i sentimente rele ale lumii, ale
timp dup` ce au fost [ndrept`\i\i prin credin\`, c`rnii ]i ale diavolului, ci ]i se umple tot mai mult
]i chiar dup` ce s-au consacrat Domnului ]i caut` de spiritul iubirii, bl>nde\ii ]i supunerii
s` umble, nu ^potrivit trupului, ci potrivit r`bd`toare la voin\a divin`, ]i astfel cei milo]i
duhului. sunt binecuv>nta\i chiar [n prezent.
Apostolul include printre faptele c`rnii care ^F`r` sfin\enie nimeni nu va vedea
trebuie [nl`turate, dup` ce am ajuns s` fim ai pe Domnul
Domnului, urm`toarele: m>nia, r`utatea, ura, Al ]aselea pas al fericirii este cur`\enia inimii
invidia, cearta. Toate aceste caracteristici ale cur`\enia motivului, a inten\iei, a efortului, a
egoismului sunt contracarate prin mil`, ]i prin voin\ei: puritate [n sensul sincerit`\ii, al
ea sunt [n mare m`sur` scoase afar` din pozi\iile transparen\ei, al adev`rului. Cu alte cuvinte,
lor ascunse ]i [nr`d`cinate [n inim`. Caracterul ferice de cei cu inima onest`, de cei care au inten\ii
binecuv>ntat la milei este str>ns legat de iubire, absolut drepte. Este adev`rat, sunt oameni din
c`ci [n m`sura [n care ob\inem spiritul de iubire lume care [ntr-o anumit` m`sur` ar putea
al Domnului manifest`m mil` fa\` de al\ii, pretinde onestie a inimii, a scopului, a inten\iei,
[ntocmai cum El }i-a manifestat iubirea prin mila dar noi nu-i putem recunoa]te ca apar\in>nd
ar`tat` fa\` de noi [n Cristos. Iubirea ]i mila, clasei specificate aici p>n` c>nd vin pe linia
aten\ia fa\` de al\ii, au mult de-a face cu stabilit` divin [n Cristos, p>n` c>nd devin urma]i
[nl`turarea invidiei. Cum putem s`-i invidiem pe prin credin\` [n El ]i consacrare Lui ]i p>n` c>nd
cei pe care-i iubim sincer? Cum putem avea fac pa]ii anteriori ai fericirii.
r`utate fa\` de cei care ne sunt vr`jma]i, dac`-i Mul\i au [n\eles gre]it aceast` declara\ie, ^cu
iubim ]i avem mil`, compasiune fa\` de ei ]i-i inima curat`, ]i s-au g>ndit c` [nseamn`
iert`m din inim`? Cum [i putem ur[ dac` avem perfec\iune absolut` nu numai exterioar`, ci
mil` fa\` de ei ]i sim\im numai un spirit iert`tor ]i interioar`, nu numai a cuvintelor ]i a faptelor,
fa\` de ei? }i cum putem fi cert`re\i, dac` avem ci ]i a g>ndurilor. Acest fel de a vedea lucrurile a
un spirit milos, iert`tor, gata s` ierte [nc`lc`rile contribuit la a descuraja pe unii care [n mod onest
[mpotriva noastr`, a]a cum sper`m [n iertarea ]i-au spus: Nu sunt perfect nici [n fapt`, nici [n
[nc`lc`rilor noastre [mpotriva legii divine? cuv>nt, nici [n g>nd; atunci cum pot pretinde s`
^Mila biruie judecata spune apostolul fiu fericit sub aceast` prevedere, ca unul care are
(Iac. 2:13). Mila a satisf`cut dreptatea divin` inima curat`? R`spundem c` aceasta este o
]i astfel a preg`tit calea pentru salvarea rasei concep\ie gre]it`. Domnul ]tie la fel de bine ]i mai
noastre de sub sentin\a drept`\ii: ]i astfel cei care bine dec>t noi c` [n carnea noastr` nu este
au devenit p`rta]i Spiritului divin ]i [n care s-a perfec\iune; c` din pricina c`derii, tuturor copiilor
atins o dezvoltare rezonabil`, vor permite milei lui Adam li s-au strepezit din\ii de agurida
lor s` triumfe asupra concep\iei lor despre p`catului, a]a [nc>t nu putem face lucrurile pe
dreptate (c`ci ei nu au o lege a drept`\ii asupra care am vrea s` le facem, ]i f`r` [ndoial` din
semenilor care trebuie s` fie satisf`cut`). ignoran\` l`s`m adesea nef`cute lucrurile pe care
De]i dreptatea poate s` nu fie oarb` [n poporul ar trebui s` le facem. Ier. 31:29, 30; Rom. 7:16-18.
Domnului, de]i ei pot discerne foarte clar Domnul a dat o mare [nv`\`tur` [n timpul
gre]elile altora ]i de]i ei pot c`uta s` lase ca Veacului Iudeu prin darea legii acelui popor, cu
dreptatea s` st`p>neasc` [n privin\a tuturor f`g`duin\a vie\ii legat` de ea, dar apostolul ne
cuvintelor, g>ndurilor ]i ac\iunilor lor, totu]i ei asigur` c` Dumnezeu a ]tiut dinainte, chiar
trebuie s` lase mila s` triumfe [n inimile lor [n atunci c>nd a dat israeli\ilor legea, c` ^nimeni
privin\a celor care le gre]esc ]i s` nu aib` nu va fi [ndrept`\it [naintea Lui prin faptele legii
resentimente [mpotriva celor care i-au r`nit, nici c` dimpotriv`, cu c>t va fi v`zut` mai clar legea,
s` caute s` se r`zbune ]i s` le impun` dreptate cu at>t va fi mai clar` cuno]tin\a p`catului a
[mporivitorilor lor. Mai degrab` s` spun`: imperfec\iunii. Prevederea lui Dumnezeu [n
Dumnezeu este Cel drept; eu, care sunt [nc`lc`tor Cristos este c` El va ierta acele imperfec\iuni care
al drept`\ii perfecte, prin sl`biciunile pe care sunt datorate, nu voin\ei personale, ci p`catului
le-am mo]tenit, trebuie s` am compasiune fa\` originar ]i sl`biciunilor ]i imperfec\iunilor care
de semenul meu, care a mo]tenit sl`biciuni au rezultat din el {]i va [ntinde mila peste to\i
asem`n`toare, totu]i diferite: eu trebuie s` pun [n privin\a acelor devieri care nu sunt voite.
[n aplicare, [n consecin\`, porunca divin`, Faptul c` Domnul nostru Isus n-a ignorat
 Smerenia ]i bl>nde\ea 65
imperfec\iunea uman` este evident din declara\ia [n\elepciunea, iubirea ]i puterea coordonate, ]i
pe care o face [n leg`tur` cu a cincea din aceste [n cooperare la unison pentru binecuv>ntarea
caracteristici fericite, ]i anume, c` acei milostivi fiec`rei creaturi, potrivit planului pe care Dumnezeu
^vor c`p`ta mil` o implica\ie a nevoii noastre l-a [ntocmit [n Sine [nainte de a fi lumea.
de mil`. Dup` ce ne asigur` c` putem c`p`ta mil`, Dar cine se poate bucura de aceast`
El nu declar` [n a ]asea fericire c` trebuie s` fim binecuv>ntare, de aceast` vedere mai clar`, ]i
absolut perfec\i [n g>nd, cuv>nt ]i fapt`; c`ci dac` cine, v`z>nd-o, poate fi f`cut capabil s` creasc`
ar fi a]a, sau dac` am putea ajunge la astfel de tot mai mult [n asem`narea acelei perfec\iuni
stare, ar fi cu totul inutil ca Dumnezeu s` ne glorioase? Numai cei cu inima curat`, numai cei
acorde mil` ]i iertarea p`catelor prin sacrificiul sinceri, numai cei one]ti. Cei care au o minte dubl`,
lui Cristos. voin\` dubl`, din punct de vedere scriptural se
Ideea din expresia ^cu inima curat` nu este spune despre ei c` au vedere dubl`, ochi dublu.
aceea de perfec\iune a purt`rii, sau a cuv>ntului Ei v`d lucrurile spirituale deformat, v`d
sau a g>ndului, ci perfec\iunea inten\iei cu privire lucrurile spirituale dublu ]i [n aceea]i m`sur`
la toate acestea. Dorin\a ]i efortul nostru trebuie neclar. Mul\i din poporul Domnului n-au reu]it
s` fie pentru perfec\iune [n g>nd, [n cuv>nt ]i p>n` acum s` creasc` [n Cristos [n toate lucrurile,
[n fapt`. Standardul pus [n fa\a noastr`, la care v`d astfel dublu ]i confuz v`d ceva din lucrurile
inima, voin\a noastr` trebuie s` consimt`, este cere]ti ]i ceva din cele p`m>nte]ti; v`d numai
standardul divin. ^Voi fi\i deci des`v>r]i\i, dup` [ntunecat ]i neclar liniile caracterului divin, ]i
cum ]i Tat`l vostru Cel ceresc este des`v>r]it [n aceea]i m`sur` le lipse]te capacitatea de a-L
(Mat. 5:48). Dumnezeu n-a pus un standard mai copia. To\i cei care cheam` numele lui Cristos s`
jos dec>t perfec\iunea Sa absolut`, dar El a caute tot mai mult s` aib` numai un {nv`\`tor ]i
prev`zut pentru noi har, mil` ]i pace prin Cristos, ochiul a\intit numai la gloria ]i la serviciul Lui
dac` vrem s` mergem pe urmele Sale aceast` o inim` curat`, sincer`, credincioas`.
cur`\enie a inimii fiind unul din pa]ii esen\ali pe To\i fiii lui Dumnezeu
calea [ngust`. sunt f`c`tori de pace
Numai cei cu inima curat` au f`g`duin\a de A ]aptea fericire este o manifestare exterioar`
a-L vedea pe Dumnezeu. Ei continu` credincio]i a celei de-a ]asea. Cur`\enia inimii fa\` de
p>n` la sf>r]itul peregrinajului, nu numai Dumnezeu, pe care al\ii n-o pot discerne, se va
ajung>nd la asem`narea Domnului Isus Cristos manifesta [n aceast` a ]aptea caracteristic` a
[n via\a de acum (Rom. 8:29), [n cur`\enia inimii fericirii ]i a cre]terii ]i anume, [n dorin\ele
lor, [n cur`\enia inten\iei, [n sinceritatea pa]nice ]i [n eforturile de a promova pacea [n al\ii.
eforturilor pentru Dumnezeu ]i pentru oameni, C`ci f`r` [ndoial` nimeni nu va fi f`c`tor de pace
dar [n cele urm`, potrivit f`g`duin\ei Domnului, din acest punct de vedere divin dec>t dac` a ajuns
ei vor fi schimba\i prin puterea primei [nvieri de s` fie sincer, curat [n inim` fa\` de Dumnezeu; ]i
la st`rile p`m>nte]ti la cele cere]ti, spirituale. dec>t dac` are ]i dezvolt`rile precedente ale
Atunci, cum spune apotolul, ^vom fi ca El, pentru harului [n inim`: (1) smerenia, (2) comp`timirea,
c` {l vom vedea a]a cum este. }i c>nd vom fi (3) supunerea r`bd`toare, (4) foamea ]i setea dup`
schimba\i ca s` fim ca Fiul sl`vit al lui Dumnezeu, dreptate (care include [ncrederea), (5) iubirea sau
care este ^reprezentarea exact` a Fiin\ei Tat`lui, mila fa\` de al\ii, (6) sinceritatea inimii. }i unul
f`r` [ndoial` vom putea ]i noi s`-L vedem pe Tat`l care a dezvoltat aceste caracteristici [ntr-un
ceresc ]i-I vom fi prezenta\i de c`tre dragul nostru anumit grad, desigur nu poate avea dec>t o
R`scump`r`tor ^cu totul deplini [n El, ^f`r` dispozi\ie pa]nic` el [nsu]i, ]i s` fie un f`c`tor de
pat`, f`r` [ncre\itur` sau ceva de felul acesta. pace cu al\ii.
1 Ioan 3:2; Evr. 1:3; Efes. 5:27; Col. 2:10. Numai un mic num`r din poporul Domnului
Din aceasta, ca ]i din celelalte fericiri, o parte a progresat p>n` acum [n mod foarte evident [nc>t
sau pregustare ne vine [n via\a de acum. Se poate s` aib` acest har [n mod marcat dezvoltat ]i
ca ochii [n\elegerii noastre s` se deschid`, s` ni exemplificat [n via\a lor. Marea majoritate, chiar
se dea posibilitatea s` ^[n\elegem pe deplin, ]i a celor care numesc numele lui Cristos, pare s`
[mpreun` cu to\i sfin\ii, care este l`rgimea, urmeze o cale invers`, care indic` faptul c` chiar
lungimea, ad>ncimea ]i [n`l\imea, ]i s` dac` inimile lor sunt curate ]i comp`timirea lor
cunoa]tem dragostea lui Hristos (Col. 3:18, 19). este larg`, au [nc` mult de [nv`\at [n ]coala lui
Dar nu to\i au deschiderea ochiului min\ii; nu Cristos; c`ci [n loc s` fie promotori ai p`cii, ei
to\i sunt privilegia\i s` vad` gloriile caracterului sunt promotori ai conflictului. Aceasta nu este
lui Iehova [n armonie simetric`, dreptatea divin`, [ns` din inten\ie rea, ci mai degrab` din obicei,
66 Smerenia ]i bl>nde\ea
din ignoran\` ]i din neputin\a de a discerne demn` de eforturile lor ^Ei vor fi numi\i fii ai
deosebirea mare [ntre calea divin` a iubirii, ]i lui Dumnezeu ei au Spiritul lui Dumnezeu,
calea opus` a egoismului care predomin` [n lume. asem`narea iubitului S`u Fiu a fost trasat` [n
Conflictul este [n principal st>rnit prin inimile lor; au fost sfin\i\i cu adev`rul; [n cele
intermediul limbii, de]i ar putea fi st>rnit din urm` vor fi ^vrednici s` aib` parte de
printr-un gest sau o privire. Tot a]a, pacea se face mo]tenirea sfin\ilor [n lumin`. Numai pe ace]tia
[n principal prin intermediul limbii, de]i ea care sunt astfel [n inim` [i va recunoa]te Domnul
poate ac\iona prin ochi. C>\i cre]tini cunoa]tem ca fii ]i como]tenitori cu marele S`u Fiu, Domnul
cu to\ii care au limb` ce st>rne]te continuu nostru, [n {mp`r`\ie. Mai mult, aceasta este o
ceart`! Pe mul\i Adversarul [i st`p>ne]te prob` pe care o putem recunoa]te u]or pentru noi
mult` vreme dup` ce au sc`pat de sub [n special, ]i [ntr-o anumit` m`sur` pentru al\ii,
st`p>nirea lui [n multe alte privin\e; ]i aceasta ca dovad` a gradului dezvolt`rii noastre [n
este fiindc` ei nu observ` c` [n aceasta ei fac calitate de copii ai lui Dumnezeu dispozi\ia
serviciul lui Satan nu observ` nici chiar c` noastr` pa]nic` ]i grija de a urma o astfel de cale
sunt st>rnitori de ceart`, ur`, invidie, r`utate, [n via\` care s` tind` spre pace.
]i seam`n` r`d`cinile am`r`ciunii prin care Unii din poporul Domnului g`sesc [n ei un
mul\i sunt [ntina\i. considerabil spirit de combativitate, nefavorabil
C>nd vor [nv`\a cre]tinii lungimea ]i p`cii. De fapt, se cere ceva din spiritul combativit`\ii
l`\imea ]i ad>ncimea [ndemnurilor ^S` nu pentru a lupta o lupt` bun` [mpotriva lumii, a c`rnii
vorbeasc` de r`u pe nimeni ]i ^Nici un cuv>nt ]i a adversarului, ]i pentru a ^lupta pentru credin\`;
murdar s` nu v` ias` din gur`, ci unul bun, a]a [nc>t cei care au combativitate g`sesc [n mod
pentru zidire? (Tit 3:2; Efes. 4:29). C>t trebuie natural c` sunt [n antagonism continuu cu al\ii [n
pentru unii dintre copiii adev`ra\i ai lui anumite privin\e. Ei [ns` s` nu fie descuraja\i de
Dumnezeu s` [nve\e c` prin rostirea unui aceasta, ci s` nu uite c` aceast` combativitate este
cuv>nt r`u (chiar dac` ar fi siguri de adev`rul un servitor ]i un soldat valoros, dac` este
lui) se poate face mult r`u? C>t le va trebui s` [ndreptat` ]i aplicat` [n direc\ia corect`.
[nve\e c` nu este [ntotdeauna necesar s` spun` Exercitarea ei fa\` de al\ii trebuie s` fie modificat`
adev`rul, nici potrivit s` fac` astfel dec>t dac` de mil`, de faptul c` ne d`m seama de propriile
este spre edificarea altora? C>te lec\ii, [nv`\`tur` imperfec\iuni ]i de imperfec\iunile tuturor.
peste [nv`\`tur`, trebuie s` primeasc` pentru a-i Combativitatea trebuie s` fie antrenat` pe linia
convinge c` trebuie nu numai s` evite flec`reala iubirii ]i a milei s` lupt`m pentru adev`r ]i
despre treburile altora ]i g`sirea de gre]eli ]i pentru to\i servitorii ]i instrumentele adev`rului,
batjocura, ci c` toate acestea sunt dovezi ale ]i [mpotriva erorii dar nu [mpotriva
deficitului lor [n iubire ale deficitului lor [n servitorilor orbi\i ]i ignoran\i ai erorii.
asem`narea lui Cristos ]i ale lipsei calit`\ii de Combativit`\ii trebuie s` i se dea mult de f`cut
f`c`tori de pace; ]i c` trebuie s` se str`duiasc` [n lupta [mpotriva imperfec\iunilor ]i
serios [mpotriva acestor lipsuri, dac` vreau sl`biciunilor propriilor noastre naturi, ]i fiind
s`-]i asigure chemarea ]i alegerea la un loc [n astfel angajat` [n aceast` lucrare bun`, va g`si
{mp`r`\ia cereasc`? relativ pu\in timp pentru a-i asalta pe al\ii; ]i
O, dac` to\i ar [nv`\a pe dinafar` ]i ar c`uta d>ndu-]i seama de dificult`\ile legate de cucerirea
continuu s` exemplifice [n via\` cuvintele eului, ea va avea cu at>t mai mult` compasiune
apostolului: ^Tot ce este adev`rat, tot ce este pentru sl`biciunile altora.
vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este Ob\inerea marii r`spl`\i [n cer
curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este Fericirea care vine prin persecu\ie este a opta
vrednic de primit, orice virtute ]i orice laud`, la fericire. Numai c>nd poporul Domnului a avut
acestea s` v` g>ndi\i. Cei care se g>ndesc la unele din aceste binecuv>nt`ri anterioare ale
lucrurile adev`rate, vrednice de iubit, bune ]i harului, numai atunci se poate ^bucura [n
frumoase, vor vorbi cu al\ii despre ele; de aceea necazuri, cum s-a bucurat apostolul Pavel. Dar
este important s` avem inimile umplute cu Domnul nostru face deosebire atent` [ntre
lucruri bune, pentru ca din preaplinul lucrurilor diferitele feluri de persecu\ii, marc>nd felul de
bune din inimile noastre, gura noastr` s` persecu\ie binecuv>ntat, care este diferit de toate
vorbeasc` [n mod continuu lucruri bune, pe care celelalte feluri. Noi nu trebuie s` invit`m
Domnul s` le aprobe ]i care s` aduc` binecuv>nt`ri persecu\ia prin g`sire de gre]eli, ar\ag general ]i
celor care le aud. Filip. 4:8; Luca 6:45. [mpotrivire combativ` fa\` de to\i ]i fa\` de toate;
Ace]tia au o f`g`duin\` foarte pre\ioas`, nici nu trebuie s` invit`m persecu\ia prin
 Smerenia ]i bl>nde\ea 67
fanatism. Mai degrab` trebuie s` cultiv`m noi funii ale iubirii ]i zelului, rug>ndu-se
^spiritul min\ii s`n`toase ]i s` [nv`\`m treptat Domnului s` accepte jertfa ]i s`-i dea ocazii de a
ce este mintea s`n`toas` a Domnului, a]a cum fi, a face ]i a suferi pentru cauza Sa ]i de dragul
este revelat` [n Scripturi. Chiar ]i atunci, f`r` Domnului ]i al adev`rului. Ps. 118:27.
[ndoial` lumea ne va acuza de ^fanatism pe Suma multicolor` a tuturor acestor haruri este
nedrept, fiindc` [n\elepciunea lui Dumnezeu este iubirea; ]i cei care le au sunt vrednici de iubire
socotit` adesea de oameni ca nebunie, cum adesea ]i [n cur>nd vor fi frumo]i, cu Cel care este ^plin
[n\elepciunea oamenilor este nebunie din punctul de farmec ]i ca El. Chemarea noastr` este s`
de vedere divin. ajungem la aceste condi\ii binecuv>ntate [n
Ori de c>te ori un mod de ac\iune ar p`rea fa- [mp`r`\ie.
natic ]i ira\ional, trebuie s` ezit`m a-l face, p>n`
ne asigur`m mai [nt>i c` acela]i spirit, {n sfin\enie condu-ne pe drumul ce trebuie
[nv`\`tur` ]i exemplu le g`sim la Domnul nostru S`-l p`str`m ca s` locuim cu Dumnezeu;
]i la apostoli: atunci putem urma [n siguran\`, Condu-ne [n Cristos, calea vie,
indiferent ce ar spune sau g>ndi lumea [n privin\a De la p`]unea Lui s` nu ne r`t`cim.
c`ii noastre. De exemplu, din punctul de vedere
{nva\`-ne ca [n veghe ]i rug`ciune,
divin este nes`n`tos ca un om s` lucreze zi ]i
Ceasul stabilit de Tine s` a]tept`m;
noapte pentru a aduna milioane, pentru ca dup`
}i preg`te]te-ne prin al T`u har,
moartea lui copiii s` se lupte pentru ele, dar din
Triumful puterii Tale biruitoare s`-l [mp`rt`]im.
punctul de vedere uman aceasta este calea
ra\ional`. Din punctul de vedere divin a fost
[n\elept ca apostolii s`-]i cheltuie via\a [n R 1920 ^S` ne l`ud`m [n DOMNUL
serviciul adev`rului, sacrific>ndu-]i interesele ]i (vezi [ntrebarea nr. 3):
perspectivele p`m>nte]ti, numele ]i faima, ca s` Dar dac`, folosind aceste privilegii, ne
ob\in` [n final o [nviere mai bun` ]i slav` ve]nic`, deschidem inimile pentru a primi tot ceea ce are
cinste ]i nemurire; dar din punctul de vedere al [n p`strare harul divin pentru noi, atunci cu
lumii aceasta a fost nebunie, fanatism. adev`rat putem s` ne l`ud`m n Domnul. Unul
Dac` persecu\ia ne vine ca rezultat al ca acesta s` se laude c` are pricepere ]i c` M`
faptului c` urm`m pe Domnul ]i pe apostoli cunoa]te. A-L cunoa]te astfel pe Domnul nu este
[nv`\`turile ]i exemplul lor, ]i dac` din pricina doar a ]ti despre El, a ]ti ceva din lucr`rile ]i
credincio]iei [n privin\a angajamentelor c`ile Sale, ci nseamn` a-L cunoa]te prin acea
noastre de consacrare pentru serviciul S`u se p`rt`]ie ]i comuniune intim`, care, printr-o
spun tot felul de rele [mpotriva noastr` pe credin\` vie, pecetluie]te m`rturiile Cuvntului
nedrept, atunci [ntr-adev`r ne putem bucura; S`u [n inimile noastre ]i ne face s` ne d`m seama
c`ci a]a au fost persecuta\i profe\ii, a]a a fost c` ele sunt ale noastre personal, c` Domnul {nsu]i
persecutat Domnul nostru, a]a au fost este prietenul, ajutorul, sf`tuitorul ]i ndrum`torul
persecuta\i apostolii ]i to\i credincio]ii. Fiind nostru personal. Noi devenim astfel familiari cu
astfel [n bun` tov`r`]ie [n experien\ele noastre, spiritul S`u, cu principiile ]i metodele Sale de
aceasta devine pentru noi o m`rturie sau ac\iune l n\elegem ]tim cum s`-I
dovad` c` la fel vom avea tov`r`]ie bun` [n ziua interpret`m providen\ele, s`-I remarc`m
aceea c>nd Domnul {]i va aduna m`rg`ritarele. [ndrum`rile, s` observ`m atitudinea Sa fa\` de
To\i cei care au asemenea experien\e se pot noi ]i astfel s` umbl`m cu El zilnic. n acest fel,
bucura, ]i dac`, precum sugereaz` cuvintele de asemenea, suntem condu]i spre o apreciere
Domnului, cu c>t avem mai multe experien\e de mai deplin` a drept`\ii Domnului ]i a bun`t`\ii
felul acesta cu at>t va fi mai mare r`splata Sale iubitoare, care la timpul potrivit va stabili
noastr` [n cer, atunci cu at>t mai mult ne putem dreptatea pe tot p`mntul. A]adar, ntr-adev`r
bucura [n aceste experien\e. }i dac` n-am avea ne putem bucura n Domnul ]i n faptul
astfel de experien\e, s-ar c`dea s` ne uit`m bine bun`voin\ei Sale m`re\e fa\` de noi personal, cnd
la noi [n]ine, ca nu cumva s` [nsemne c` nu astfel ajungem s`-L n\elegem ]i s`-L cunoa]tem.
umbl`m cu credincio]ie pe ^calea [ngust` a n acest sens binecuvntat al iubirii ]i grijii
sacrificiului de sine sau nu facem cu toat` divine, putem spune prin cuvintele psalmistului:
puterea ceea ce g`sesc m>inile noastre de f`cut, Sufletul meu se va l`uda n D OMNUL . Voi
ci ne re\inem de la sacrifciu. Dac` aceasta ar fi binecuvnta pe DOMNUL n orice timp; lauda Lui
g>ndirea cuiva, s` nu se descurajeze, ci, [n va fi totdeauna n gura mea. n`l\a\i pe DOMNUL
cuvintele profetului, ^s` lege jertfa pe altar, cu mpreun` cu mine! S` l`ud`m cu to\ii Numele
68 Smerenia ]i bl>nde\ea
S`u! Eu am c`utat pe DOMNUL ]i Mi-a r`spuns; Dumnezeu este ndeajuns pentru ei; dar foarte
m-a scos din toate temerile mele. S`racul acesta pu\ini sunt vreodat` dispu]i s` ncerce aceasta.
a strigat ]i DOMNUL l-a auzit ]i l-a sc`pat din toate Pentru to\i n\elep\ii [n felul lumii propov`duirea
necazurile lui. Gusta\i ]i vede\i ce bun este crucii este o nebunie ]i ei nu au dispozi\ia de a-]i
DOMNUL! Ferice de omul care se ncrede n El! lua crucea zilnic ]i a-L urma pe Cristos.
Teme\i-v` de DOMNUL, voi, sfin\ii S`i, c`ci de nimic Din acest motiv, nu mul\i n\elep\i [n felul
nu duc lips` cei care se tem de El! Ps. 34:1-9. lumii, nici mul\i puternici, nici mul\i de neam
Ct de scump` este aceast` experien\` a ales sunt chema\i ca s` aib` parte cu Domnul n
copilului lui Dumnezeu! ns` niciodat` aceasta slava mp`r`\iei Sale. Ei sunt n general att de
nu poate fi experien\a unei inimi mndre; c`ci absorbi\i de lucrurile vie\ii actuale de
Dumnezeu st` mpotriva celor mndri, dar celor preocup`rile ei, grijile ei, pl`cerile ei etc. nct
smeri\i le d` har [favoarea Sa]. Smeri\i-v` deci n-au ureche pentru chemarea Domnului. Ei nu
sub mna cea tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la sunt destul de smeri\i nici chiar pentru a auzi
timpul potrivit, El s` v` nal\e (1 Pet. 5:5, 6). chemarea; cu at>t mai pu\in sunt smeri\i ca s` se
Este greu pentru cei care sunt boga\i n supun` ]i s` umble pe calea ngust` a jertfirii de
n\elepciunea, puterea ]i bel]ugul acestei lumi s` sine pe care conduce Domnul.
fac` aceasta (Mat. 19:24-26). A fost greu pentru ^Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale
c`rturari ]i farisei care erau boga\i n titluri, lumii [pe cei care nu sunt remarca\i pentru
onoruri ]i lauda oamenilor; a fost greu pentru n\elepciune sau influen\` sau bog`\ie lumeasc`],
toat` na\iunea evreiasc`, na\iune care era mndr` ca s` fac` de ru]ine pe n\elep\i. }i Dumnezeu a
c` ei sunt s`mn\a lui Avraam c`reia i ales lucrurile slabe ale lumii, ca s` fac` de ru]ine
apar\ineau f`g`duin\ele lui Dumnezeu; a fost pe cele tari. }i Dumnezeu a ales lucrurile de neam
greu pentru greci care erau mndri de de jos ale lumii [pe cei s`raci, smeri\i], pe cele
n\elepciunea lor lumeasc` ]i de realiz`rile lor dispre\uite ]i lucrurile care nu sunt, ca s`
intelectuale; a fost greu pentru romani care erau nimiceasc` pe cele ce sunt (1 Cor. 1:26-29). Ct
mndri de puterea ]i prestigiul lor printre de adev`rat este c` boga\ii sunt f`cu\i de ru]ine
popoare. }i este greu ast`zi pentru to\i cei care se n zilele noastre prin puterea adev`rului din
mndresc cu ceva. Este greu pentru to\i religio]ii minile celor mai umili copii consacra\i ai lui
a c`ror mndrie cu sistemele religioase sectare Dumnezeu! Sistemele erorii care sunt rezultatul
ale cre]tin`t`\ii le orbe]te ochii fa\` de adev`rul cre]terii de secole sunt f`cute de ru]ine ]i se
pe care-l avem acum; este greu de asemenea clatin` naintea lui, ]i n\elep\ii din toate sectele
pentru cei care se laud` cu filosofiile ]i ]tiin\a sunt deranja\i de el; deoarece devine tot mai evi-
omeneasc`, pe nedrept numit` astfel; care sunt dent pentru to\i oamenii c` n\elepciunea
mndri de a fi inventatori a ceva nou ]i neobi]nuit, n\elep\ilor lui va pieri ]i priceperea oamenilor
]i care doresc s` fie considera\i mari ]i s` conduc` lui pricepu\i se va ascunde. Isa. 29:14.
pe oameni dup` ei; este greu pentru to\i cei care De ce a ales Dumnezeu aceste unelte slabe,
venereaz` opiniile oamenilor mai mult dect inferioare, pentru marea Lui lucrare? De ce nu
cuvintele Domnului. To\i cei care sunt boga\i sau folose]te El limbile elocvente, condeiul scriitorilor
doresc s` fie boga\i n lucrurile vie\ii actuale, ]i abili ]i prestigiul numelor mari? Pavel ne spune
n special cei care sunt boga\i n p`rerea bun` de ce. Pentru ca nimeni s` nu se laude naintea
pe care o au despre ei n]i]i, sau n nc`p`\nare, lui Dumnezeu. Marea lucrare de nvingere a
g`sesc c` este greu s` se smereasc` sub mna cea p`catului ]i de stabilire a drept`\ii pe p`mnt
tare a lui Dumnezeu. ntr-adev`r, apostolul este lucrarea Domnului: nici o putere omeneasc`
sugereaz` c` cea mai mare lupt` a tuturor celor nu este potrivit` pentru exigen\ele acestui caz.
care ajung la o cuno]tin\` a adev`rului este pe Totu]i Dumnezeu are pl`cerea s` permit` puterii
aceast` linie; c`ci dup` ce indic` spre umilirea Sale s` lucreze prin orice instrument uman care
sever` a Domnului nostru Isus, el spune: Astfel, este potrivit pentru scopul S`u; ]i anume, care
deci, preaiubi\ii mei, duce\i pn` la cap`t poate fi folosit f`r` a-]i d`una lui [nsu]i. Dac`
mntuirea voastr` [n acela]i fel] cu fric` ]i Dumnezeu ar fi s`-}i [nf`ptuiasc` minunile
cutremur. C`ci Dumnezeu este Acela care lucreaz` prin cei ale c`ror inimi sunt nclinate spre
n voi [prin aceast` disciplinare aspr`, prin acest mndrie, acea mndrie ar cre]te ]i ]i-ar atribui
proces umilitor] ca s` voi\i ]i s` [nf`ptui\i buna lor slava care apar\ine lui Dumnezeu, n loc s`
Sa pl`cere. Fil. 2:12, 13 (dup` trad. englez`, n. t.). aprecieze onoarea de a fi slujitor al lui
Cei care s-au str`duit cu toat` sinceritatea s` Dumnezeu, o unealt` n mna Sa tare
fac` a]a, ntotdeauna au g`sit c` harul lui potrivit` a fi folositoare St`p>nului s`u.
 Smerenia ]i bl>nde\ea 69
ntrebuin\area de c`tre Domnul chiar ]i a celor smerit, ]i ]tiu s` tr`iesc n bel]ug. n toate
mai slabe unelte, a celor care au chiar ]i o m`sur` lucrurile ]i n toate privin\ele m-am deprins s`
foarte mic` de talent pentru serviciul S`u, uneori fiu s`tul ]i fl`mnd, s` fiu n bel]ug ]i s` fiu n
se dovede]te a fi o n`l\are prea mare, ]i ceea ce lips`. Pot totul [aceste lucruri] n Hristos, care
era o binecuvntare devine un blestem prin m` nt`re]te. Filip. 4:11-13.
mndrie ]i slav` de]art`. A]a este stric`ciunea n procedurile lui Dumnezeu cu poporul S`u
naturii umane ]i a]a este subtilitatea din toate timpurile putem vedea grija Sa de a-i
Adversarului n c>]tigarea avantajului, nct p`zi de mndrie ]i ncredere n sine. Dac` a ales
tocmai versetele citate mai sus devin uneori o Israelul s` fie poporul S`u deosebit, El a permis
piatr` de poticnire pentru mul\i care nu numai ca ei s` fie mai [nt>i n robie timp de patru sute
c` sunt s`raci financiar, ci sunt ]i deficitari n de ani, ]i apoi cu mn` tare ]i cu bra\ ntins i-a
intelect ]i [n educa\ie, ]i c`rora le lipse]te chiar adunat n \ara f`g`duit`. Moise, eliberatorul ales,
instruirea n Cuvntul divin. Ei uit` c` Domnul de asemenea a fost de origine modest`. El avea
a zis: Ferice de voi care sunte\i s`raci [adic` cei vorbirea greoaie ]i avea nevoie de Aaron s`
care erau s`raci (sau au devenit s`raci) ca ucenici completeze acest neajuns. }i Pavel avea un \epu]
ai Lui] (Luca 6:20); sau, cum relateaz` Matei n carne, de care Domnul n-a v`zut de bine s`-l
(5:3): Ferice de cei s`raci n duh. }i ei uit` c` elibereze, de]i de trei ori L-a implorat pe Domnul
at>t cei ignoran\i c>t ]i cei nv`\a\i, at>t cei s`raci s`-l [ndep`rteze; ]i Domnul i-a zis: Harul Meu
c>t ]i cei boga\i, pot deveni umfla\i de o mndrie \i este de ajuns; c`ci puterea Mea n sl`biciune
de]art` prin g>ndurile firii p`c`toase. Este trist se des`vr]e]te [adic`, puterea Mea, ac\ionnd prin
cnd vedem pe ^vreunul care se socote]te c` este acest vas p`mntesc imperfect, va fi mai v`dit`
ceva, m`car c` nu este nimic (Gal. 6:3), astfel pentru oameni dec>t dac` vasul ar fi unul perfect ]i
n]elndu-se singur dar n special cnd i cizelat. n cazul acela oamenii ar putea atribui
lipsesc chiar bazele educa\iei ]i asem`n`rii cu talentului lui Pavel m`re\ia lucr`rii, ]i curnd ar
Cristos. Noi credem c` modestia ]i simplitatea trage concluzia c` de vreme ce Pavel este doar un
sunt tr`s`turi care trebuie cultivate de c`tre cei om, ar fi numai o ngmfare din partea lui s`-]i
boga\i ]i de c`tre cei s`raci deopotriv`, care sunt asume sarcina de a [nv`\a pe al\i oameni etc. Dar
binecuvnta\i cu o cuno]tin\` a adev`rului, ]i c` dac` se vede c` puterea este de la Dumnezeu ]i doar
orice ru]inare a celor tari s` fie f`cut` cu lucreaz` prin Pavel ca o unealt` preg`tit` smerit`,
bun`voin\` ]i smerenie (Efes. 4:2; 2 Tim. 2:25), ]i dispus` ]i energic` atunci m`rturia harului lui
nu cu un spirit combativ sau cu o manifestare a Dumnezeu va avea greutate pentru ei: ]i a]a a fost.].
satisfac\iei pentru [nfr>ngerea lor.
Mai presus de aproape orice alt lucru, prin R 2228, col. 1, par. 3 (vezi [ntrebarea nr. 8):
urmare, iubi\ilor, s` ne p`zim bine smerenia. Ca s` putem discerne n parte cum a servit
Numai cnd suntem mici n ochii no]tri, Domnul nostru Isus ca exemplu [n privin\a
Dumnezeu ne poate folosi n siguran\` pentru noi acestui spirit al smereniei, apostolul rezum` pe
n]ine. }i totu]i, El nu ne fere]te de orice prob` a scurt, n cteva cuvinte, istoria smeririi Sale ]i
fidelit`\ii. Dac` deci Domnul te nal\` pu\in cum a dus ea la [n`l\area actual`. El ne arat` c`
ast`zi, \i d` pu\in` ncurajare de succes n atunci cnd Domnul nostru Isus era fiin\` spiri-
serviciul Lui, prime]te-o cu umilin\`, cu smerenie tual`, nainte de a Se njosi ca s` ia natura noastr`
aducndu-\i aminte de propria ta nevrednicie ]i ]i s` poarte pedeapsa p`catului nostru, El avea
incapacitate dac` Dumnezeu n-ar binevoi s` chipul lui Dumnezeu un chip spiritual, o
lucreze prin tine; ]i fii tot att de preg`tit s` stare nalt` ]i glorioas`. ns` n loc de a fi mi]cat
prime]ti umilirile zilei de mine ca fiind necesare n mod egoist s` r>vneasc` ambi\ios dup` lucruri
pentru disciplinarea ]i echilibrarea potrivit` a mai [nalte dect cele pe care Dumnezeu I le
caracterului t`u. Dac` succesul de ieri te face s` acordase n loc de a c`uta s` stabileasc` un
te nelini]te]ti sub umilirea de ast`zi, atunci fii imperiu rival, a]a cum a f`cut Satan El nu S-a
atent: nu e]ti dezvoltat spiritual att de bine cum g>ndit la un furt de la Dumnezeu, ca s` Se fac`
ar trebui s` fii. Oricare ar fi triumfurile egalul Lui (metoda lui Satan), spunnd: {mi voi
adev`rului prin noi, s` ne amintim [ntotdeauna ridica tronul deasupra stelelor [celor str`lucitori,
c` suntem printre lucrurile care nu sunt. S` o]tile ngere]ti] voi fi ca Cel Prea {nalt
ne str`duim prin urmare s` ne [nsu]im [perechea Sa, egalul S`u]. Chiar dimpotriv`,
experien\a apostolului Pavel, care a spus: M-am Domnul nostru Isus, nceputul crea\iei lui
deprins s` fiu mul\umit n mine [nsumi, [n Dumnezeu, a fost dispus, n armonie cu planul
mprejur`rile n care m` g`sesc. }tiu s` fiu Tat`lui, s` Se smereasc`, s` ia o natur` mai joas`
70 Smerenia ]i bl>nde\ea
]i s` fac` o lucrare care va implica nu numai interesul altora, ci prezint` ]i r`splata, marea
foarte mult` smerenie, ci ]i foarte mult` durere n`l\are a Domnului nostru de c`tre Tat`l,
]i suferin\`. Apostolul arat` cum Unicul Fiu rezultatul sau r`splata ascult`rii Lui, pentru ca
}i-a demonstrat bun`voin\a ]i smerenia ]i noi s` fim ncuraja\i ]i s` n\elegem c` dac`
conformndu-Se acestui aranjament; ]i c` dup` suntem credincio]i n mersul pe urmele
ce a devenit om, a continuat cu acela]i spirit R`scump`r`torului nostru ]i n jertfirea
smerit, dispus s` mplineasc` planul divin chiar avantajelor din prezent pentru a-I servi Domnului
pn` la liter`, murind ca pre\ul de r`scump`rare ]i cauzei Sale, atunci, la timpul potrivit, noi de
al omului; ]i nu numai att, dar cnd Tat`l a asemenea ne putem a]tepta s` fim glorifica\i cu
binevoit s` cear` ca moartea Lui s` fie cea mai El ]i s` avem parte de numele, tronul ]i lucrarea
[njositoare n orice privin\`, probabil dincolo doar Sa, ca membri ai corpului S`u uns, Biserica Sa,
de cerin\ele r`scump`r`rii, El nu S-a retras, ci a mo]tenitoarea [mpreun` cu El.
zis: Nu cum voiesc Eu, ci cum voie]ti Tu, ]i S-a n versetele urm`toare (12-16), apostolul
smerit pn` la [njositoarea moarte de cruce. aduce un omagiu foarte frumos Bisericii din Filipi,
Aici, dup` cum arat` apostolul, avem cea mai ndemnndu-i s` continue ]i s` fac` tot mai mult
minunat` demonstrare a smereniei, blnde\ii progres n alergarea n care deja se angajaser`,
]i supunerii fa\` de Dumnezeu care a fost realiz>nd [n ei prin smerenie ]i ascultare
manifestat` vreodat` sau care ar putea fi caracterul, dispozi\ia lui Cristos, cu fric` ]i
conceput` n minte. }i acesta este modelul pe cutremur, ]i astfel fiecare realizndu-]i partea n
care l indic` apostolul c` trebuie s` c`ut`m marea mntuire la glorie, onoare ]i nemurire pe
s`-l copiem. S` ave\i n voi g>ndul acesta care Dumnezeu a promis-o.
[smerit], care era ]i n Hristos Isus. Noi nu ne putem realiza propria noastr`
Datorit` acestei smerenii, care L-a f`cut n ndrept`\ire; dar fiind ndrept`\i\i prin sngele
stare s` dea o ascultare perfect`, Tat`l ceresc lui Cristos ]i fiind chema\i cu chemarea cereasc`,
L-a onorat att de mult pe dragul nostru noi ne putem [nt`ri chemarea ]i alegerea, ne
R`scump`r`tor, nct L-a nviat dintre cei putem realiza propria parte n marea mntuire
mor\i la natur` divin`, la o stare mult mai la care am fost chema\i n Cristos, lund aminte
presus de ngeri, st`p>niri ]i puteri, ]i de orice la instruc\iunile Domnului; urmnd modelul pe
nume care este numit. C` acesta este care El ni L-a pus nainte. Nu [nseamn` c` vom
argumentul S`u, este ar`tat (versetul 9) prin atinge perfec\iunea n trup, ci numai perfec\iunea
expresia de aceea; adic`, datorit` acestui fapt, voin\ei, a inten\iei, a inimii; ]i \innd trupul [n
datorit` acestei smerenii tocmai descrise, supunere [n m`sura capacit`\ii noastre, sl`biciunile
Dumnezeu L-a n`l\at foarte mult. ]i imperfec\iunile acestuia vor fi socotite ca
Smerenia ]i supunerea minunate ]i perfecte acoperite de meritul Domnului nostru, Cel Sfnt.
ale Domnului nostru au demonstrat nu numai c` Este ncurajator de asemenea s` ]tim c`
El a fost loial din toat` fiin\a Sa Tat`lui Ceresc, aceast` lupt` nu este numai a noastr` proprie,
ci ]i c` spiritul Tat`lui, Iubirea, locuia [n El din mpotriva sl`biciunii ]i p`catului; dar c`
abunden\`, fiindc` El a [mp`rt`]it dragostea Dumnezeu este pentru noi, ne-a chemat ]i ne ajut`.
Tat`lui pentru rasa pe care a r`scump`rat-o. De El deja lucreaz` n noi prin Cuvntul f`g`duin\ei
asemenea, datorit` acestui fapt, El este g`sit Sale, ]i ne-a condus p>n` aici ca s` vrem ]i s`
vrednic s` fie agentul divin n binecuvntarea facem voia Sa, buna Sa pl`cere: ]i El va continua
tuturor familiilor p`mntului, conform condi\iilor n acest fel s` ne conduc`, s` ne ajute ]i s` lucreze
leg`mntului divin f`cut cu tat`l Avraam. Astfel n noi prin Cuvntul adev`rului S`u, dac` noi
El a devenit capul Semin\ei lui Avraam care va dorim s` continu`m s` d`m aten\ie sfatului S`u.
binecuvnta rasa r`scump`rat`; ]i ca atare Lui I Sfin\e]te-i prin adev`rul T`u: Cuvntul T`u este
se va nchina orice genunchi ]i orice limb` va adev`rul. Evanghelia este puterea lui Dumnezeu
m`rturisi, cnd va veni timpul potrivit al lui pentru mntuire, pentru to\i cei care astfel o ac-
Iehova pentru rev`rsarea binecuvnt`rilor divine cept`; ]i nu poate fi g`sit un stimulent mai mare
peste lumea r`scump`rat` pentru ca to\i s` pentru adev`rata evlavie, dect f`g`duin\ele Lui
ajung` la o cuno]tin\` a adev`rului ]i, dac` vor nespus de mari ]i scumpe, ca prin ele s` v` face\i
dori, la armonie deplin` cu Dumnezeu ]i la via\` p`rta]i firii dumnezeie]ti. 2 Pet. 1:4.
ve]nic`. Mai mult, mergnd pe urmele Domnului
Apostolul nu numai c` {l prezint` pe Domnul nostru Isus, alergnd alergarea pentru marele
Isus ca marele exemplu de smerenie cuvenit`, premiu pus naintea noastr` n Evanghelie, nu
negare de sine ]i supunere lui Dumnezeu n trebuie s` murmur`m pe cale, s` g`sim cusur
 Smerenia ]i bl>nde\ea 71
la greut`\ile ]i ngustimea ei; nu trebuie nici s` c` noi am fi n afara armoniei cu spiritul
ne opunem ei, nici s` c`ut`m s` avem alt` cale aranjamentului S`u; ]i o astfel de supunere, dac`
dect aceea pe care providen\a divin` o indic` ar fi posibil` (dar n-ar fi posibil`), nu ar avea
naintea noastr`, n\elegnd c` Domnul ]tie aprobarea divin`, nici n-ar c]tiga premiul
exact ce experien\e sunt necesare pentru pentru noi. De aceea, dup` cum ndeamn`
dezvoltarea noastr` n ]coala lui Cristos, ]i apostolul, s` facem toate f`r` murmure ]i f`r`
n\elegnd de asemenea c`, dac` supunerea ar fi ndoieli, ca s` fi\i f`r` vin` ]i cura\i, copii ai lui
posibil` n timp ce gura ne-ar fi plin` de plngeri Dumnezeu nentina\i [n mijlocul unei genera\ii
]i nemul\umiri de Domnul ]i de soarta pe care El str>mbe ]i sucite, n care str`luci\i ca ni]te lumini
a permis-o pentru noi, ar fi un indiciu cel pu\in n lume, \innd sus Cuvntul vie\ii.
72 Smerenia ]i bl>nde\ea

g
 CUNO}TIN|A

1. Care este importan\a cuno]tin\ei? care nu este dispus s` refuze prietenia celor care
Matei 4:4 ^Isus, r`spunz>nd, a zis: @Este scris: se [mpotrivesc Domnului prin [mpotrivirea la
Omul nu va tr`i numai cu p>ine, ci cu orice adev`r; ]i mai degrab` ar vedea c` adev`rul
cuv>nt care iese din gura lui Dumnezeu#. sufer` ]i cei slabi [n credin\` se poticnesc, dec>t
s` suporte insultele lui Cristos. Cei ce au o
R 3058-3060 ^A tr`i cu orice cuv>nt credin\` sincer` ]i real` [n Dumnezeu, sunt gata
care iese din gura lui Dumnezeu: s`-L primeasc` prin cuv>ntul S`u. La ace]tia
Pinea este un termen general pentru hran`; primele principii ale doctrinei trebuie s` fi fost
pentru ceea ce satisface pofta de mncare; pentru stabilite demult, pe care mult din suprastructura
ceea ce zide]te ]i nt`re]te; pentru ceea ce face de aur, argint ]i pietre scumpe trebuie s` fie deja
posibil` continuarea vie\ii. A fost potrivit, prin [n`l\at` ]i lucrul s` progreseze constant. Ace]tia,
urmare, ca Domnul s` foloseasc` pinea ca un dac` sunt loiali ]i sinceri pentru Dumnezeu, pot
simbol sau o ilustra\ie a acelui mijloc ceresc de face deosebire [ntre adev`r ]i eroare. Apostolul
[ntre\inere pe care Dumnezeu l-a aranjat acum Ioan recunosc>nd aceast` capacitate zice: ^Dac`
s` zideasc` ]i s` nt`reasc` poporul S`u, ]i n cele cineva vine la voi ]i nu v` aduce [nv`\`tura
din urm`, prin ntia nviere, s` le dea via\` aceasta, s` nu-l primi\i [n cas` ]i s` nu-l saluta\i.
ve]nic`. Adev`rul divin este reprezentat ca o astfel C`ci dac` cineva [l salut`, particip` la faptele lui
de hran` spiritual`; ]i {nsu]i Domnul nostru, rele (2 Ioan 10). Noi trebuie s` ]tim ce credem
pentru c` n planul divin El este canalul ]i pentru ce credem, ]i apoi cu curaj ]i f`r`
adev`rului calea, adev`rul, via\a este compromisuri s` declar`m ceea ce credem, c`ci
numit ]i pinea vie\ii pentru poporul S`u. Noi ^dac` tr>mbi\a d` un sunet nesigur, cine se va
trebuie s` mnc`m, sau s` ne mp`rt`]im din preg`ti de lupt`?
calit`\ile d`t`toare de via\` pe care El ni le d` Iar`]i spune apostolul (1 Cor. 2:6-10): ^}i noi
f`r` plat` n El {nsu]i, dac` vrem s` atingem vestim o [n\elepciune printre cei des`v>r]i\i, [ns`
scopul speran\ei noastre via\a ve]nic`. o [n\elepciune nu a veacului acestuia, nici a
(Vezi articolul la pag. 98.) st`p>nitorilor veacului acestuia, care se duc; ci
noi vorbim despre [n\elepciunea tainic` a lui
R 3200, col. 2: Dumnezeu, cea \inut` ascuns`, pe care Dumnezeu
Exist` ast`zi printre cre]tini o mare lips` de a hot`r>t-o mai dinainte, spre slava noastr`,
credin\` stabilit` asupra oric`rui punct de [nainte de veacuri, ]i pe care n-a cunoscut-o nici
doctrin`. Ei zic: ^Cred, ^sper sau ^poate fi a]a, unul din mai-marii veacului acestuia, c`ci dac`
dar este numai opinia mea, ]i poate fi corect` sau ar fi cunoscut-o, n-ar fi r`stignit pe Domnul
gre]it`. Am [ng`duin\` [ns` fa\` de opinia ta slavei. Dar dup` cum este scris: @Lucruri pe care
contrar` ]i fa\` de opinia oricui, c`ci cine ]tie care ochiul nu le-a v`zut, urechea nu le-a auzit ]i la
este cea corect`? Sunt sigur c` nu pot spune care inima omului nu s-au suit, a]a sunt lucrurile pe
este, dar oricum am mare credin\` ]i dragoste (?). care le-a preg`tit Dumnezeu pentru cei ce-L
Dau m>na cu to\i ]i [i numesc fra\i dac` pretind iubesc#. Nou` [ns` Dumnezeu ni le-a descoperit
c` sunt cre]tini, nu conteaz` ce cred sau [nva\`, prin Duhul S`u; c`ci Duhul [sau mintea lui
dac` arat` spre Cristos ca fiind u]a spre staul, Dumnezeu din noi este at>t de dornic` s`
sau dac` [ncearc` s` [nve\e pe oameni cum s` se cunoasc` adev`rul Lui, [nc>t] cerceteaz` totul,
ca\ere pe alt` cale. {n iubire cre]tin` le urez succes chiar ]i lucrurile ad>nci ale lui Dumnezeu.
]i m` rog s` aib` succes [n [nv`\`turile lor, nu Mai-marii acestei lumi ]tiu ceva din
conteaz` c>t ar fi de antagoniste una cu alta sau astronomie ]i geologie ]i au ideile lor despre forma
cu Scripturile a]a cum le [n\eleg eu. P`m>ntului etc., dar ei nu cunosc aceast`
Toate acestea trec printre cre]tini [n general [n\elepciune ascuns` a planului divin, care
ca bun`voin\` larg` ]i smerenie personal`, [n prevede un destin a]a de glorios pentru sfin\ii
timp ce de fapt este un spirit josnic, compromi\`tor, credincio]i care vor constitui regalitatea veacului
73
74 Cuno]tin\a
viitor. S` l`s`m lumea s` speculeze cum poate nici pericolele de care El {]i propusese s`-i apere
despre subiectele care o intereseaz`, dar noi s` [n acest mod. De aceea ei au cedat ispitei pe care
ne dedic`m acelui singur lucru pe care-l avem [n Dumnezeu [n mod [n\elept a permis-o ]i al c`rei
m>n`, evit>nd [ntreb`rile nechibzuite ]i folos final fusese prev`zut de [n\elepciunea Sa.
genealogiile ]i disputele c`ci ele sunt
nefolositoare ]i de]arte (Tit 3:9). S` fim credincio]i 4. Unde se afl` sursa [ntregii
angajamentului nostru de a propov`dui Evanghelia cuno]tin\e adev`rate?
celor bl>nzi care sunt gata s` o asculte (Isa. 61:1). Ioan 17:17 ^Sfin\e]te-i prin adev`rul T`u:
Mireasa lui Cristos s` fie harnic` [n preg`tirea Cuv>ntul T`u este adev`rul.
ei (Apoc. 19:7), deoarece c`s`toria Mielului este Proverbe 2:6 ^C`ci DOMNUL d` [n\elepciune;
evenimentul viitorului foarte apropiat. din gura Lui iese cuno]tin\` ]i pricepere.
Ioan 6:45 ^{n proroci este scris: @To\i vor fi
2. Care sunt cele patru moduri [n [nv`\a\i de Dumnezeu.# Oricine a ascultat pe
care se poate ob\ine cuno]tin\`? Tat`l ]i a [nv`\at de la El, vine la Mine.
Vol. I, pag. 121, par. 3: Vol. V, pag. 50, par. 2-4:
Dar [ntrebarea revine sub alt` form`: Nu putea {nsu]i Tat`l, marele Iehova, este nu numai
fi omul familiarizat cu r`ul [n alt mod dec>t prin Marele Legiuitor, ci ]i Marele {nv`\`tor al
experien\`? Exist` patru moduri de a cunoa]te propriei Sale legi. To\i fiii S`i inteligen\i vor
lucrurile, ]i anume: prin intui\ie, prin observa\ie, vedea c` marele S`u plan de m>ntuire a omului
prin experien\` ]i prin informa\ie primit` din cuprinde cele mai m`re\e exemplific`ri cu
surse acceptate ca sigur adev`rate. O cunoa]tere putin\` ale Drept`\ii, Iubirii ]i {n\elepciunii,
intuitiv` ar fi o [n\elegere direct`, f`r` procesul [n combina\ie ]i totu]i fiecare perfect`, intact`.
ra\ionamentului sau f`r` nevoia de dovezi. Astfel Domnul nostru Isus a fost ]i este [nc` Marele
de cunoa]tere apar\ine numai divinului Iehova, {nv`\`tor al oamenilor prin hot`r>rea Tat`lui
f>nt>na ve]nic` a [ntregii [n\elepciuni ]i a ceresc, marele Maestru-{nv`\`tor mai presus de
[ntregului adev`r, care, din necesitate ]i prin to\i. }i exact aceasta a pretins ]i a [nv`\at iubitul
[ns`]i natura lucrurilor, este superior tuturor nostru R`scump`r`tor. Oare n-a declarat El pu-
creaturilor Sale. Prin urmare, cuno]tin\a omului blic faptul c` [nv`\`turile Sale erau cele pe care le
despre bine ]i r`u nu putea fi intuitiv`. Cuno]tin\a [nv`\ase deja de la Tat`l, zic>nd: ^Eu spun ce am
omului putea veni prin observa\ie, dar [n acel caz v`zut la Tat`l Meu? ^{nv`\`tura Mea nu este a
trebuia s` fi fost vreo manifestare a r`ului ]i a Mea, ci a Celui care M-a trimis pe Mine. Dac`
urm`rilor lui pentru ca omul s` observe. Aceasta voie]te cineva s` fac` voia Lui, va cunoa]te despre
implica permisiunea r`ului undeva, printre unele [nv`\`tura aceasta dac` este de la Dumnezeu sau
fiin\e; ]i atunci de ce s` nu fie printre oameni, pe dac` Eu vorbesc de la Mine {nsumi cine caut`
p`m>nt, precum ar putea fi printre alte fiin\e, slava Celui care L-a trimis, Acela este adev`rat.
din alt` parte? ^Cuv>ntul pe care-l auzi\i nu este al Meu, ci al
Tat`lui, care M-a trimis. ^Le-am dat Cuv>ntul
3. {n care dintre aceste moduri a avut T`u. ^Ei au p`zit cuv>ntul T`u. ^Sfin\e]te-i
Adam cuno]tin\` despre r`u [nainte de prin adev`rul T`u: Cuv>ntul T`u este adev`rul.
a p`c`tui? Ioan 7:16-18; 8:38; 14:24; 17:6, 14, 17.
De asemenea, Domnul nostru i-a numit
Vol. I, pag. 122, par. 2: [nv`\`tori speciali, sub conducerea Sa, pe apostoli;
Adam avea deja o cuno]tin\` despre r`u prin ]i pe al\ii din Biseric` s` fie [nv`\`tori ]i p`stori
informa\ie, dar aceea a fost insuficient` pentru subordona\i pentru turma Domnului, instruindu-i:
a-l [mpiedica s` [ncerce experimentul. Adam ]i ^Pa]te oile Mele, ^pa]te mielu]eii Mei, ^Lua\i
Eva {l cuno]teau pe Dumnezeu ca pe Creatorul seama dar la voi [n]iv` ]i la toat` turma [n care v-a
lor ]i deci ca pe Cel care avea dreptul s`-i pus Duhul Sf>nt supraveghetori ca s` p`stori\i
controleze ]i s`-i conduc`; iar Dumnezeu spusese biserica lui Dumnezeu, pe care a c>]tigat-o cu
despre pomul oprit: ^{n ziua [n care vei m>nca s>ngele Celui [Fiului Preaiubit] al S`u (Fapte 20:28).
din el, vei muri negre]it. Prin urmare, ei aveau o Cu toate acestea, nici unul dintre ace]ti [nv`\`tori
cuno]tin\` teoretic` despre r`u, de]i niciodat` nu trebuia s` [nve\e propriile sale doctrine, care
nu-i v`zuser` sau nu-i experimentaser` efectele. puteau fi numai ^[n\elepciunea lumii acesteia.
{n consecin\`, ei n-au apreciat autoritatea Tot poporul lui Dumnezeu trebuia s` fie [nv`\at
iubitoare a Creatorului lor ]i legea Lui generoas`, de Iehova, ]i nici unul dintre ei nu poate fi [nv`\`tor
 Cuno]tin\a 75
adev`rat dac` nu prezint` oamenilor cuvintele, a]adar absolut necesar` pentru noi, c`ci f`r` ea
planul ]i caracterul lui Iehova, ca fiind standardul n-am fi putut avea credin\` potrivit` ]i nu ne-am
adev`rului ]i perfec\iunii. F`c>nd aceasta ei atrag fi putut folosi de prevederea lui Dumnezeu a
aten\ia inevitabil asupra ^[nv`\`turii lui Hristos ndrept`\irii, sfin\irii ]i eliber`rii prin Cristos.
]i asupra ^[nv`\`turilor apostolilor, toate acestea Prin urmare, mul\umim din toat` inima lui
fiind doar expresii ]i [nv`\`turi ale legii mari ]i Dumnezeu pentru cuno]tin\a sau n\elepciunea
eterne a Tat`lui. n privin\a planului S`u. }i vedem c` aceast`
n\elepciune a ajuns la noi prin Cristos; pentru
5. Cum este cuno]tin\a ^primul dar al c`, dac` nu ar fi fost planul de mntuire al c`rui
lui Dumnezeu pentru om? centru este El ]i crucea Sa, ar fi fost inutil s` dea
cuno]tin\a, inutil s` propov`duim, c`ci n-ar fi fost
R 3279, col. 1, par. 1-8: nici o mntuire de oferit.
Deoarece procedeele lui Dumnezeu cu
creaturile Sale recunosc voin\a lor, primul pas n 6. Care este rela\ia [ntre cuno]tin\`
procedeele Lui cu ei, prin urmare, este s` le dea ]i credin\`?
cuno]tin\`, sau n\elepciune, a]a cum este
tradus n scriptura de mai sus [1 Cor. 1:30]. Din Vol. I, pag. 13, par. 1:
acest motiv vestirea a fost prima porunc` a Nici o activitate nu este mai nobil`, mai [nno-
Veacului Evanghelic. Pentru cei cu minte bilatoare dec>t studiul reveren\ios al scopurilor
lumeasc` vestirea iert`rii prin credin\` n Isus revelate ale lui Dumnezeu ^lucruri [n care
cel r`stignit nu p`rea a fi cursul n\elept. Lor li chiar [ngerii doresc s` priveasc`" (1 Petru 1:12).
se p`rea mai bine ca Dumnezeu s` le fi cerut s` fac` Faptul c` [n\elepciunea lui Dumnezeu a dat
ei ceva. ns`, dup` cum zice Pavel: Dumnezeu a profe\ii despre viitor, ca ]i declara\ii privind
binevoit s` mntuiasc` pe cei care cred, prin prezentul ]i trecutul, este de la sine o mustrare
[cuno]tin\` dat` prin ceea ce aceia lume]ti con- din partea lui Iehova a nechibzuin\ei unora
sider` a fi] nebunia predic`rii. 1 Cor. 1:21. dintre copiii S`i, care-]i scuz` ignoran\a ]i ne-
Primul dar al lui Dumnezeu pentru rasa glijeaz` studiul Cuv>ntului S`u zic>nd: ^Exist`
noastr` r`scump`rat` a fost, a]adar, cuno]tin\a. destul [n Matei capitolul 5 pentru a m>ntui pe
(1) Cuno]tin\a m`re\iei ]i drept`\ii absolute a oricine. Nici s` nu presupunem c` profe\ia a
Dumnezeului cu care avem de-a face. Aceast` fost dat` numai pentru a satisface curiozitatea
cuno]tin\` a fost preg`tit` prin Legea lui Moise, legat` de viitor. Obiectivul ei evident este de a-l
care a fost un nv`\`tor, sau pedagog, ca s` face pe copilul consacrat al lui Dumnezeu famil-
conduc` pe oameni la Cristos. }i Cristos, prin iar cu planurile Tat`lui s`u, pentru ca [n acest
supunerea Sa la acea lege, a [n`l\at Legea ]i a fel s`-]i [nroleze interesele ]i simpatia [n aceste
ar`tat caracterul ei onorabil, vrednicia ei; ]i astfel planuri, ]i s` i se permit` s` priveasc` at>t
L-a onorat pe Dumnezeu, autorul acelei Legi, ]i prezentul c>t ]i viitorul din punctul de vedere al
I-a ar`tat caracterul. lui Dumnezeu. C>nd astfel este interesat [n
(2) Cuno]tin\a propriei sale sl`biciuni, a st`rii lucrarea Domnului, el poate servi at>t cu
sale dec`zute, p`c`toase ]i neajutorate, a fost de spiritul c>t ]i cu [n\elegerea; nu numai ca un
asemenea necesar` omului, pentru ca el s` poat` serv, ci ]i ca un fiu ]i mo]tenitor. Revel>nd
aprecia necesitatea unui Mntuitor a]a cum acestora ceea ce va fi, contracareaz` influen\a a
prev`zuse planul lui Dumnezeu pentru el. ceea ce este acum. Efectul studiului atent nu
(3) Cuno]tin\a felului [n care [ntreaga ras` a poate fi altfel dec>t [nt`ritor pentru credin\` ]i
lui Adam a c`zut, prin el, din favoarea divin` ]i stimulator pentru sfin\enie.
de la perfec\iunea mental`, moral` ]i fizic`, a fost
de asemenea necesar`. F`r` aceast` cuno]tin\` Vol. I, pag. 20, par. 2, p>n` la pag. 21, par. 1:
n-am fi putut vedea cum putea fi Dumnezeu Cei care se vor [ntoarce de la simplele
drept [n acceptarea acelei vie\i a lui Cristos ca specula\ii ale oamenilor ]i-]i vor dedica timpul
pre\ de r`scump`rare pentru via\a ntregii lumi. pentru cercetarea Scripturilor, neexcluz>nd
(4) F`r` cuno]tin\` n privin\a pedepsei pentru ra\iunea, pe care Dumnezeu ne invit` s-o folosim
p`cat c` plata p`catului este moartea (Isaia 1:18), vor afla c` un binecuv>ntat
niciodat` n-am fi putut n\elege cum moartea curcubeu al f`g`duin\ei se [ntinde pe cer. Este o
R`scump`r`torului a pl`tit pedeapsa pentru gre]eal` a presupune c` aceia f`r` credin\` ]i
Adam ]i pentru to\i din el. f`r` [ndrept`\irea care urmeaz` credin\ei ar
(5) Cuno]tin\a, n aceste diferite privin\e, a fost putea [n\elege clar adev`rul: nu este pentru ei.
76 Cuno]tin\a
Psalmistul spune: ^Lumina [adev`rul] este supunere fa\` de Cristos. Atunci cu adev`rat
sem`nat` pentru cel drept (Psalmul 97:11). credin\a va ndemna spre activitate, spre fapte
Pentru copilul lui Dumnezeu se d` o candel` care o vor ar`ta clar; pentru c` credin\a f`r`
care risipe]te mult din [ntunericul de pe c`rarea fapte este moart`. Un simplu consim\`mnt
lui. ^Cuv>ntul T`u este o candel` pentru intelectual la adev`rul lui Dumnezeu, care nu
picioarele mele ]i o lumin` pe c`rarea mea duce la activitate n serviciul S`u, nu este credin\`
(Psalmul 119:105). Dar numai ^c`rarea celor ]i niciodat` nu poate s` nving` lumea, nici s`
drep\i este ca lumina str`lucitoare, care merge ob\in` premiul chem`rii noastre de sus. Dar
mereu cresc>nd p>n` la miezul zilei aceasta este puterea cuceritoare care nvinge
(Proverbe 4:18). {n realitate, nu este nici unul lumea, [ns`]i credin\a noastr`. S` ne examin`m
drept, ^nici un om drept, nici unul m`car pe noi n]ine ]i s` ne asigur`m s` o avem curat`
(Romani 3:10); clasa la care se face referire aici ]i simpl`, ]i implantat` adnc n structura
este ^[ndrept`\it` prin credin\`". Numai aceast` caracterului nostru, ]i ca principiu stimulator s`
clas` are privilegiul s` umble pe c`rarea care ne ndrepte spre activitate credincioas` ]i
str`luce]te tot mai mult s` vad` nu numai st`ruitoare. Ea s` fie crmuitorul ]i inspira\ia
dezv`luirea prezent` a planului lui Dumnezeu, vie\ilor noastre o credin\` vie care cur`\`,
dar ]i lucrurile viitoare. Este adev`rat c` de]i purific` ]i nt`re]te spre h`rnicie ]i r`bdare p>n`
c`rarea fiec`rei persoane credincioase este la sfr]itul c`ii nguste ce duce la via\`.
str`lucitoare, totu]i aplicarea special` a acestei
declara\ii este la cei drep\i ([ndrept`\i\i), la R 2411, col. 1, par. 5:
clasa acestora. Patriarhii, profe\ii, apostolii ]i Cea mai important` lec\ie a acestei durate de
sfin\ii trecutului ]i prezentului au umblat [n lu- ]colarizare este Credin\a: credin\a prin care am
mina ei cresc>nd`; ]i lumina va continua s` devenit ai Domnului ]i am intrat n ]coala Sa
creasc` dincolo de prezent ^p>n` la miezul trebuie s` creasc`. Credin\a noastr` poate cre]te
zilei". Este o singur` c`rare continu`, ]i acea numai prin cuno]tin\` (nu ne referim la
lumin` continu` ]i cresc>nd` este M`rturia cuno]tin\a lumeasc`, nv`\`tura lumeasc`), prin
Divin`, lumin>nd pe m`sur` ce devine cuvenit`. cuno]tin\a de Domnul de metodele, planul ]i
De aceea, ^Voi, cei drep\i, bucura\i-v` [n caracterul S`u. De aceea trebuie s` studiem bine
DOMNUL, a]tept>nd [mplinirea acestei f`g`duin\e. cuvintele nv`\`torului nostru, conduita general`
Mul\i au at>t de pu\in` credin\` [nc>t nu caut` precum ]i providen\ele Sale sau instruc\iunile
mai mult` lumin`, ]i din cauza necredincio]iei ]i private pentru noi individual interpretndu-le
lipsei lor de preocupare se permite ca ei s` stea pe acestea ntotdeauna prin cuvintele Sale. Mare
[n [ntuneric, [n timp ce ar fi putut umbla [n lu- parte din ceea ce am acceptat la nceput prin
mina cresc>nd`. credin\` (despre bun`tatea ]i n\elepciunea
Domnului) va deveni treptat cuno]tin\`:
R 1719, col. 2, par. 3, p>n` la sf>r]itul formnd o baz` pentru lungimi ]i l`rgimi mai
articolului: mari ale credin\ei, precum ]i pentru dragoste ]i
S` lu`m aminte deci, s` avem credin\a lui apreciere mai mare a R`scump`r`torului nostru.
Cristos credin\` bine ntemeiat` n Cuvntul
lui Dumnezeu, o credin\` analizat` ]i dovedit`, 7. Cine sunt singurii socoti\i ^vrednici
fixat` adnc, at>t n inim` c>t ]i n minte, ]i prin s` cunoasc` ^lucrurile ad>nci ale lui
urmare stabilit` ca for\` motrice a vie\ii. O astfel Dumnezeu?
de credin\` nu caut` nervos ceva nou ]i nu Ps. 25:9, 12, 14 ^El face pe cei smeri\i s`
cerceteaz` tot timpul filosofiile de]arte ale umble [n dreptate, El [nva\` pe cei smeri\i
oamenilor ca s` vad` ct de iscusit se pot mpotrivi calea Sa. Cine este omul care se teme de
Cuvntului lui Dumnezeu; c`ci acei care fac astfel DOMNUL? Aceluia DOMNUL [i arat` calea pe care
arat` clar c` credin\a lor nu are influen\` suficient` trebuie s-o aleag`. Prietenia DOMNULUI este cu
pentru a fi for\a motrice [n ei, ca s`-i ndemne cei care se tem de El, ca s`-i fac` s` cunoasc`
nainte spre o biruin\` deplin` ]i complet` asupra leg`m>ntul S`u.
lumii, c`rnii ]i Adversarului. Matei 11:25 ^{n timpul acela, r`spunz>nd,
Pentru ca credin\a s` fie o putere cuceritoare Isus a zis: @Te laud, Tat`, Doamne al cerului
n noi, trebuie s` mearg` mai adnc de minte: ea ]i al p`m>ntului, pentru c` ai ascuns aceste
trebuie s` mearg` n inim` ]i astfel s` str`bat` ]i lucruri de cei [n\elep\i ]i [nv`\a\i ]i le-ai
s` stimuleze ntreaga fiin\`, aducnd nu numai descoperit pruncilor#.
comportamentul exterior, ci orice gnd n
 Cuno]tin\a 77
R 2624, col. 2, par. 3: acestora, care sunt blnzi ca El, a fost trimis s` le
Ct de mngietoare sunt cuvintele Domnului vesteasc` ve]tile bune (Isa. 61:1) s` deschid`
nostru, c` aceste lucruri sunt dezv`luite totu]i sulul. El face pe cei smeri\i s` umble n dreptate,
unora pruncilor, celor care nu sunt mari, nu El nva\` pe cei smeri\i calea Sa (Ps. 25:9). Dac`
sunt n\elep\i potrivit mersului acestei lumi; celor cineva are aceast` dovad` a vredniciei aceast`
care sunt cu mintea smerit`, dispu]i s` fie familiarizare cu adev`rul s` se bucure de
nv`\a\i de Domnul [n loc s` doreasc` s` nve\e privilegiul s`u ]i prin faptele sale s`-]i manifeste
pe Domnul. Aceast` binecuvntare mare, vrednicia n continuare. Ps. 19:13.
preaiubi\ilor, este a noastr`, ]i s` fim foarte aten\i Aceast` vrednicie se cere nu numai la nceput,
s` ne men\inem atitudinea copil`reasc` ]i simpl`, ci pe tot parcursul c`r`rii luminii. Dac` nu
ca s` putem continua s` fim nv`\a\i de suntem g`si\i vrednici prin diferitele probe date
Dumnezeu ]i s` cunoa]tem lucrurile pe care ni din timp n timp, nu putem continua pe c`rarea
le-a d`ruit Dumnezeu. S` ne bucur`m n ele ]i luminii; ]i dac` cei necredincio]i nu se vor
s` le folosim, ]i s` l`s`m ca lumina s` de]tepta la str`duin\` ]i veghere mai mari, lu-
str`luceasc` spre al\ii. Explicarea faptului c` mina care este deja n ei va deveni ntuneric. }i
planul divin este ascuns de marea majoritate a ct de mare, ct de intens poate fi ntunericul la
celor nv`\a\i, doctori [n teologie etc., este c` a]a cel scos afar` din lumin`! (Mat. 6:23). A constata
a binevoit Tat`l s` lase ca cei n\elep\i s` fie c` speran\a glorioas` care odat` ne-a inspirat
prin]i n vicleniile lor (1 Cor. 3:19), ]i s`-}i inimile se pierde, ]i c` adev`rul pe care ne-am
dezv`luie scopurile celor cu mintea smerit`. Da, zidit acea speran\` ncepe s` se asemene unui
Tat`, pentru c` a]a este pl`cut naintea Ta! Tat`l cntec vechi sau unei pove]ti f`r` temei, sau unor
a atras spre Fiul la prima venire, nu pe doctorii relicve din trecut care s` fie nlocuite oric>nd, cu
[n lege, pe c`rturari ]i pe cei de vaz`, ci pe anumi\i orice subterfugiu plauzibil al erorii pe care
israeli\i cu adev`rat, n care nu era viclenie, de]i adversarul nostru viclean va avea pl`cerea s`-l
nu erau dect pu\ini smeri\i. }i aceea]i clas` a prezinte ca adev`r divin avansat, sunt indicii care
primit binecuvntarea pe tot parcursul veacului. ar trebui s` trezeasc` pe acel care le descoper`,
la o constatare a faptului c` el merge [n ntuneric
R 3103, col. 1, par. 5, p>n` la col. 2, par. 2: un ntuneric care va deveni tot mai intens pe
Cuno]tin\a scopurilor lui Dumnezeu este m`sur` ce va aluneca ]i va merge [nd`r`t pe cale.
cuvenit` doar celor care sunt capabili ]i doritori
s` coopereze cu El n dezvoltarea lor; pentru c` R 2208 - 2209, col. 1, par. 4 ^Secretele
Dumnezeu nu-}i expune planurile pentru a divine revelate. Vezi fragmentul la pag. 102.
satisface simpla curiozitate de]art`. Mai nti,
prin urmare, dac` dorim s` n\elegem ce este 8. Este cuno]tin\a necesar` pentru
descoperit n sulul c`r\ii, trebuie s` avem credin\` m>ntuire?
n ceea ce este scris pe dinafar` r`scump`rarea Romani 10:17 ^Astfel credin\a vine din cele
promis` prin sngele scump al lui Cristos ]i auzite, iar cele auzite prin Cuv>ntul lui
trebuie s` fim [n mod sincer dornici de a cunoa]te Dumnezeu.
detaliile planului lui Dumnezeu pentru o
cooperare serioas` cu El. Cu alte cuvinte, dintr-o Vol. I, pag. 102, par. 1, p>n` la pag. 106:
inim` recunosc`toare pentru f`g`duin\a vie\ii Mul\i cre]tini care nu sunt dispu]i s` cread`
prin R`scump`r`torul trebuie s` se ridice c` at>t de multe milioane de prunci ]i p`g>ni
ntrebarea serioas`: Doamne, ce ai vrea s` fac? ignoran\i vor fi pierdu\i pe vecie (care, a]a cum
Ace]tia, ]i numai ace]tia, sunt vrednici s` au fost ei [nv`\a\i, [nseamn` s` fie trimi]i
cunoasc`, ]i numai ace]tia ajung vreodat` s` [ntr-un loc de chin ve]nic ]i f`r` speran\`) in-
vad`, n sensul n\elegerii ]i aprecierii, lucrurile sist`, ne\in>nd seama de aceste declara\ii
adnci ale lui Dumnezeu scrise n sulul c`r\ii. biblice, c` Dumnezeu nu va condamna pe
Ace]tia sunt chema\i potrivit scopului divin s` ignoran\i. Admir`m larghe\ea inimii lor ]i
fie educa\i n adev`r ]i s` serveasc` acestuia. aprecierea bun`t`\ii lui Dumnezeu, dar [i
Ace]tia sunt cei drep\i pentru care este sem`nat` [ndemn`m s` nu fie prea gr`bi\i [n [nl`turarea
lumina (adev`rul). A]a a fost atitudinea sau ignorarea declara\iilor Bibliei. Dumnezeu
Domnului nostru cnd a spus: Iat`-M`, vin s` are pentru to\i o binecuv>ntare, pe o cale mai
fac voia Ta, Dumnezeule! (Evr. 10:7). El a fost bun` dec>t prin ignoran\`.
smerit ]i blnd cu inima ]i totdeauna gata s` (Pentru aceast` referin\` citi\i [n continuare
asculte f`r` rezerve de voin\a lui Dumnezeu; ]i din Vol. I, pag. 102-106.)
78 Cuno]tin\a
Fapte 10:22 ^}i ei au r`spuns: @Suta]ul Corneliu, ambasadori ai lui Dumnezeu, mesageri ]i
om drept ]i tem`tor de Dumnezeu ]i vorbit de bine purt`tori de cuvnt ai Spiritului S`u.
de tot poporul iudeu, a fost [n]tiin\at de Dumnezeu, Apostolul Pavel ne spune c` Dumnezeu a
printr-un [nger sf>nt, s` te cheme [n casa lui ]i s` binevoit s` mntuiasc` pe cei care cred, prin
aud` cuvinte de la tine. nebunia predic`rii adic`, Dumnezeu a
binevoit s` adopte aceast` metod` de a vesti
R 2989, col. 2, par. 3, p>n` la 2990, col. 1, adev`rul referitor la planul S`u de r`scump`rare
par. 1: ]i s` accepte ]i s` ndrept`\easc` pe cei care vor
Cnd Petru a intrat n cas` ]i a g`sit o adunare crede ]i vor accepta aceast` m`rturie. M`rturia
de oameni dintre neamuri, serio]i, tem`tori de poate ajunge la oameni ast`zi prin scrisori,
Dumnezeu, a pus ntrebarea punctual`: Cu ce pliante, c`r\i, sau prin vestire oral`; nu conteaz`
gnd a\i trimis dup` mine? (Versetul 29). Atunci n ce mod; conteaz` numai c` mesajul adev`rat
Corneliu a relatat ceva din experien\a lui trecut`, va fi rostit ]i primit; ns` mesajul merge,
dorin\a lui de p`rt`]ie cu Dumnezeu, str`duin\a invariabil, prin canal omenesc, ]i nu prin ngeri,
lui de a tr`i [ntr-un mod pl`cut Lui, viziunea pe nici prin puterea sau prin ac\iunea Spiritului
care a avut-o, ]i acum sosirea lui Petru ca r`spuns sfnt n afara agen\ilor umani. Trebuie s` avem
la acea viziune ]i a]teptarea lui s` aud` ceea ce-i n minte aceste lec\ii ale metodelor lui Dumnezeu
fusese f`g`duit cuvinte prin care vei fi mntuit ]i s` le aplic`m n mod potrivit n leg`tur` cu
tu ]i toat` casa ta (Fapte 11:14). El nu a fost afacerile vie\ii. Nu trebuie s` ne a]tept`m ca
mntuit prin milosteniile sale, nu a fost mntuit Domnul s` mi]te sau s` instruiasc` pe prietenii,
prin rug`ciunile sale, nici prin mesajul pe care rudele sau vecinii no]tri; dar trebuie s` re\inem
l-a rostit Petru; ns` mesajul lui Petru, cuvinte c` El a acordat aceast` onoare preo\imii Sale
care explicau lucrurile, a f`cut posibil pentru [mp`r`te]ti; ]i prin urmare noi trebuie s` ^nu
Corneliu ]i pentru toat` casa lui s` n\eleag` fim lene]i n activitate; ci fierbin\i n duh, slujind
prin credin\` marea r`scump`rare care este n Domnului slujind adev`rului n oricare mod
Cristos Isus ]i astfel s` fie mntui\i. Mntui\i care ni se deschide.
imediat de nstr`inarea de Dumnezeu ]i de
condamnare ca p`c`to]i; o anticipare a mntuirii 9. Care este deosebirea [ntre a
complete care le va fi acordat` la a doua venire a cunoa]te despre Dumnezeu ]i a-L
Domnului. cunoa]te pe Dumnezeu?
Observ`m cu interes adnc predica Ioan 17:3: ^}i via\a ve]nic` este aceasta:
apostolului, ca s` putem discerne clar mesajul s` Te cunoasc` pe Tine, singurul Dumnezeu
d`t`tor de via\` pe care el l-a adus, din care adev`rat, ]i pe Isus Hristos, pe care L-ai
Corneliu ]i [nso\itorii s`i au primit credin\a trimis Tu.
mntuitoare. G`sim c` vorbirea lui Petru a fost
acela]i mesaj evanghelic pe care el l spusese n R 2137, col. 1, par. 4, 5, col. 2, par. 1:
mai multe rnduri nainte. Acesta a fost, Isus Numai cei care zidesc pe aceast` temelie pot
Cel bun, Cel supus ]i jertfa pentru p`cate pe spera s`-]i nmul\easc` harul ]i pacea. Cum?
care a s`vr]it-o cnd a murit pe cruce. A fost Apostolul r`spunde: Prin cunoa]terea lui
mesajul speran\ei unei nvieri din mor\i prin El, Dumnezeu ]i a lui Isus, Domnul nostru. La
a]a cum este dovedit prin nvierea Sa prin nceput unii s-ar putea gndi c` aceasta are doar
puterea cea mare a lui Dumnezeu. A fost mesajul o semnifica\ie nensemnat` ]i c` nseamn` doar
c` r`scump`rarea pentru p`c`to]i fiind pl`tit` s` ajungem s` ]tim c` exist` un Dumnezeu ]i un
Drept`\ii, Domnul are acum pl`cere s` accepte Domn ]i Mntuitor, Isus Cristos. ns`
pe p`c`to]i pe baza credin\ei, reveren\ei ]i cunoa]terea lui Dumnezeu nseamn` mult mai
supunerii la dreptate potrivit capacit`\ii lor. mult dect aceasta pentru cre]tinul care
Mesajul lui Petru a fost istoria cea veche, veche, [nainteaz` ]i se dezvolt`: pentru el nseamn` o
care pentru mul\i a devenit plictisitoare ]i familiarizare intim` cu Tat`l ]i cu Fiul, o
dezagreabil`; dar care, pentru fiecare suflet n cunoa]tere a g>ndului lui Hristos, care este o
atitudine corect`, este mesajul Tat`lui de iertare reprezentare deplin` ]i clar` a g>ndului Tat`lui.
a p`catelor ]i de mp`care prin moartea Fiului Noi trebuie s` cre]tem n aceast` cuno]tin\` prin
S`u. Acesta este acela]i mesaj pe care Dumnezeu studierea Cuvntului lui Dumnezeu, prin
nc` l trimite prin to\i cei care sunt ambasadorii discernerea prin acel Cuvnt a principiilor care
S`i adev`ra\i. Nu exist` alt` Evanghelie, ]i cei guverneaz` conduita divin`, cum opereaz`
care prezint` alt mesaj n serviciul lor nu sunt dreptatea, n\elepciunea, iubirea ]i puterea
 Cuno]tin\a 79
divin`. Acestea sunt studii treptate. Ceva poate slav` prin spiritul Domnului. 2 Cor. 3:18.
fi nv`\at n prima zi a experien\ei cre]tine, ns`
sfr]itul primului an ar trebui s` indice progres R 2138, col. 1, par. 3:
considerabil n cunoa]terea g>ndului divin; al Avnd n vedere ceea ce deja cunoa]tem
doilea an ar trebui s` arate o cre]tere nc` mai despre Creatorul nostru, n special cum ne este
mare, ]i a]a mai departe. descoperit [n ]i prin Domnul ]i R`scump`r`torul
Pe m`sur` ce cunoa]terea intim` a planului nostru Isus, oare nu vom alerga spre \int`
]i caracterului divin cre]te, tot a]a trebuie s` (Filip. 3:14), ca unii dintre aceia care au ajuns s`
creasc` ]i harul nostru; pentru c` acei care nu vad` ceva din caracterul S`u glorios, pentru a
ncearc` s` vin` n armonie, pas cu pas, cu ceea dobndi tot ce ar binevoi El s` ne descopere [n
ce v`d ei din caracterul divin, vor pierde curnd privin\a Lui, ]i astfel s` putem fi tot mai mult
interesul n astfel de cunoa]tere, pe cnd cei care p`rta]i ai Spiritului S`u, tot mai conforma\i
au interesul s` studieze tot mai mult, trebuie asem`n`rii Sale, tot mai acceptabili, ]i [n cur>nd
neap`rat s` creasc` n har continuu. }i pe m`sur` s` fim [n realitate ]i pe vecie accepta\i n Cel
ce cresc n har, tot a]a vor cre]te n pace, fiindc` Preaiubit, pentru realizarea deplin` a tuturor
]i pacea este un lucru progresiv. Noi am avut pace acelor binecuvnt`ri pe care Dumnezeu le are [n
la [nceput cnd L-am g`sit pe Domnul ]i ne-am p`strare pentru cei care l iubesc ]i pentru care
dat seama de iertarea p`catelor noastre; dar cei noi avem acum f`g`duin\e nespus de mari ]i
care au f`cut progres n cunoa]terea planului ]i scumpe?
caracterului divin au g`sit c` pacea lor cre]te
mereu; ]i cei care au naintat o distan\` pe calea R 2624, col. 2, par. 4:
cea bun` pot vorbi despre ea n limbajul apostolilor nv`\`torul a n\eles c` instruc\iunile Sale
]i o pot sim\i n inimile lor ca fiind pacea lui speciale trebuie s` fie pentru cei pe care Tat`l I-i
Dumnezeu, care ntrece orice pricepere. d`duse, mai degrab` dect pentru cei nepreg`ti\i
Apostolul, continund, ne asigur` c` prin ]i nedoritori care nu vor primi m`rturia Sa fiindc`
aceast` cunoa]tere a lui Dumnezeu ni se d` prin nu vor fi ntr-o stare potrivit` a inimii pentru a o
putere divin` tot ce prive]te via\a ]i aprecia. Prin urmare, El le-a declarat ucenicilor
evlavia. Ce asigurare! Aceast` declara\ie despre S`i credincio]i, ]i tuturor celor din aceea]i clas`
importan\a cuno]tin\ei pentru dezvoltarea de atunci ncoace, c` toate lucrurile pe care le-a
noastr` cre]tin` n toate direc\iile ne aminte]te avut le-a primit de la Tat`l; El n-a pretins nimic
de cuvintele Domnului nostru: Via\a ve]nic` este a fi de la Sine; ]i mai mult, a sus\inut c` nimeni
aceasta: s` Te cunoasc` pe Tine, singurul nu-L cuno]tea cu adev`rat, pe deplin, intim, dect
Dumnezeu adev`rat, ]i pe Isus Hristos, pe care Tat`l, ]i c` nici un om nu-L cuno]tea pe Tat`l
L-ai trimis Tu (Ioan 17:3). A-L cunoa]te pe dect El, Fiul, ]i cel c`ruia Fiul i-L descoperise.
Dumnezeu, cum explic` apostolul aici, nseamn` Cititorul obi]nuit [n\elege foarte pu\in din acest
o familiarizare intim` cu Cel care ne-a chemat pasaj la nceput. Cre]tinul care a f`cut progres
prin slava ]i virtutea Sa. Numai n m`sura n timp de ani, crescnd n har ]i n cuno]tin\a de
care n\elegem ceva din m`re\ia ]i perfec\iunea Domnul, [l poate aprecia cu mult mai mult. El
caracterului divin putem n mod adecvat s` ne n\elege c` de]i avea ceva cuno]tin\` despre Isus
estim`m micimea ]i imperfec\iunea; numai cnd ]i despre Tat`l la nceput, chiar de la nceputul
vedem frumuse\ile caracterului S`u ndur`tor experien\ei cre]tine, totu]i, s` ajung` s`-L
putem deveni intim familiariza\i cu Dumnezeu, cunoasc` pe Tat`l ]i s`-L cunoasc` pe Fiul n sens
familiari cu harurile ]i virtu\ile Sale. Influen\a intim, n sensul de a deveni bine familiarizat cu
acestei cuno]tin\e ]i p`rt`]ii cu Dumnezeu, prin Ei, de a cunoa]te g>ndul Lor a]a cum cineva
Domnul nostru Isus Cristos, reac\ioneaz` asupra cunoa]te g>ndul ]i inima unui prieten intim, era
propriilor noastre inimi ]i are un efect cur`\itor o chestiune diferit`. Este un privilegiu s` prime]ti
]i sfin\itor. Astfel apostolul se roag` pentru unii o astfel de cuno]tin\`. Nu to\i o pot avea; ea
ca ei s` creasc` n cunoa]terea lui Dumnezeu a]a necesit` c`utare ]i batere la u]` pentru ea; ]i astfel
nct s` poat` n\elege pe deplin, mpreun` cu de c`utare ]i batere implic` o dorin\` serioas` de
to\i sfin\ii, care este l`rgimea, lungimea, a avea p`rt`]ie ]i comuniune intim`. O astfel de
adncimea ]i n`l\imea; ]i s` cunoasc` dragostea cre]tere n har trebuie c`utat` cu seriozitate de
lui Hristos care ntrece orice cuno]tin\` c`tre to\i urma]ii adev`ra\i ai Domnului care
[omeneasc`] (Efes. 3:14-19). Cei care v`d caut` s` fie como]tenitori cu El n mp`r`\ie;
caracterul divin, chiar dac` neclar, ca [ntr-o pentru c` f`r` ea nu pot face progres. n m`sura
oglind`, sunt astfel schimba\i din slav` n n care l cunoa]tem pe Tat`l ]i l cunoa]tem pe
80 Cuno]tin\a
Fiul, i vom iubi ]i vom c`uta tot mai mult s` remarcabil` este deci providen\a lui Dumnezeu,
facem acele lucruri care sunt pl`cute n ochii Lor. care tocmai [n acest timp deschide [n fa\a
copiilor S`i acest plan cu adev`rat glorios ]i
10. Cre]te responsabilitatea prin armonios un plan care nu respinge, ci
cuno]tin\`? armonizeaz` fiecare parte ]i fiecare subiect din
Luca 12:47, 48 ^Robul acela care a ]tiut voia Cuv>ntul S`u. Adev`rul, c>nd []i are timpul
st`p>nului s`u ]i nu s-a preg`tit deloc ]i n-a cuvenit, devine hran` pentru casa credin\ei,
f`cut voia lui, va fi b`tut cu multe lovituri. pentru a putea cre]te prin el (Matei 24:45).
Dar cine n-a ]tiut-o ]i a f`cut lucruri vrednice Oricine vine [n contact cu adev`rul, d>ndu-]i
de lovituri, va fi b`tut cu pu\ine. Cui i s-a dat seama de caracterul lui, are prin aceasta o
mult, i se va cere mult; ]i cui i s-a [ncredin\at responsabilitate fa\` de el. Ori trebuie s` fie
mult, i se va cere mai mult. primit ]i s` se ac\ioneze [n conformitate cu el, ori
respins ]i dispre\uit. A-l ignora, nu scute]te de
Vol. VI, pag. 719, par. 1: responsabilitate. Dac` noi [n]ine [l accept`m, ]i
F`r` [ndoial` c` acesta a fost un motiv pentru noi avem o responsabilitate FA|~ DE EL,
care Domnul ne-a instruit s` ^nu judec`m nimic deoarece este pentru TOAT~ casa credin\ei; ]i
[nainte de vreme. {n cele din urm` judecata va fi fiecare, primindu-l, [i devine datornic, ]i dac`
[n m>inile noastre dup` cum este scris: ^Nu este un administrator credincios trebuie s`-l
]ti\i c` sfin\ii vor judeca lumea? Domnul [mpart` celorlal\i membri ai familiei lui
nostru Isus fiind principalul dintre ace]ti Dumnezeu. L`sa\i lumina voastr` s`
judec`tori. Declara\ia Domnului nostru este c` str`luceasc`! Dac` ea devine iar`]i [ntuneric,
acela care a cunoscut voia St`p>nului ]i n-a c>t de mare va fi [ntunericul! Ridica\i lumina!
f`cut-o va fi b`tut cu multe lovituri, [n timp ce acela Ridica\i un steag pentru popor!
care n-a ]tiut-o ]i a f`cut lucruri vrednice de lovituri
va fi b`tut cu pu\ine lovituri (Luca 12:47, 48). Aceasta 11. Care este datoria cu privire la
ne indic` faptul c` vina p`catului cu voia va fi zidirea noastr` reciproc` [n
c>nt`rit` [n mare m`sur` dup` cuno]tin\a cuno]tin\`?
noastr` de Domnul ]i de voin\a Sa. Ca atare,
Biserica ]i cei care [n timpul acestui Veac Vol. VI, pag. 263-264, par. 1:
Evanghelic au venit sub lumina ]i influen\a Aceast` scriptur`, [n armonie cu toate
Bisericii vor fi f`cu\i responsabili [ntr-o m`sur` mai celelalte, ne arat` c` Dumnezeu a inten\ionat s`-}i
mare dec>t al\ii. Nero, de]i n-a fost din Biseric`, n-a instruiasc` poporul prin metoda instruirii
fost conceput de Spirit ]i prin urmare a fost reciproce; ca p>n` ]i cel mai umil din turm` s`
propor\ional mai pu\in r`spunz`tor dec>t Biserica, g>ndeasc` pentru sine ]i astfel s` dezvolte o
a avut totu]i considerabil contact cu copiii luminii; credin\` individual` ]i un caracter individual.
de aceea, putem presupune c` a avut o m`sur` Vai! aceast` chestiune important` este at>t de
mare de r`spundere [n leg`tur` cu crimele sale. general trecut` cu vederea printre cei care se
numesc cu numele lui Cristos! Aceast` scriptur`
Vol. I, pag. 349, par. 1: recunoa]te [nv`\`tori ]i [nv`\`cei; dar [nv`\`ceii
}i [n timp ce Biblia astfel se deschide din trebuie s` se simt` liberi s` comunice, s` spun`
acest punct de vedere ]i dezv`luie lucruri [nv`\`torilor orice lucru pe care l-au observat ]i
minunate (Psalmul 119:18), lumina zilei care pare a fi [n leg`tur` cu subiectul discutat
prezente asupra diferitelor crezuri ]i tradi\ii ale nu cu dorin\a de a fi [nv`\`tor, ci ca un student
oamenilor le afecteaz` [ntr-un mod opus. Ele inteligent unui frate student mai mare. Ei nu
sunt recunoscute chiar de c`tre adoratorii lor ca trebuie s` fie ma]ini, nici s` le fie fric` s`
imperfecte ]i deformate, ]i deci sunt [n mare comunice, ci, pun>nd [ntreb`ri, atr`g>ndu-le
m`sur` ignorate; ]i de]i mai sunt [nc` sprijinite, aten\ia asupra a ceea ce lor li se pare a fi aplicare
arareori sunt prelucrate, tocmai de ru]ine. }i gre]it` a scripturii sau c>te altele, ei trebuie s`-]i
ru]inea care se leag` de aceste crezuri ]i tradi\ii fac` partea [n men\inerea corpului lui Cristos ]i
omene]ti se [ntinde ]i peste Biblie, despre care se a [nv`\`turilor Lui curate ei trebuie s` fie astfel
presupune c` sus\ine aceste diformit`\i de critici; ]i, [n loc s` se descurajeze a face acest lucru
g>ndire ca fiind de origine divin`. De aici vine ]i [n loc s` li se spun` c` nu trebuie s` critice pe
libertatea cu care diferi\ii a]a-zi]i g>nditori [nv`\`tor sau s`-i pun` la [ndoial` expunerile, ei,
moderni [ncep s` nege diverse p`r\i ale Bibliei dimpotriv`, sunt [ndemna\i s` comunice, s` critice.
care nu corespund cu vederile lor. C>t de {ns` nu trebuie s` presupunem c` Domnul a
 Cuno]tin\a 81
dorit s` [ncurajeze un spirit hipercritic sau Dumnezeu. Totu]i, a]a cum n familia p`mnteasc`
combativ, o dispozi\ie de a g`si gre]eli. Un astfel iubim ]i avem grij` de prunci ]i de cei minori, tot
de spirit este cu totul contrar Spiritului sf>nt, ]i a]a ]i n casa credin\ei, cei mici ]i nedezvolta\i
nu numai at>t, dar este ]i foarte periculos, fiindc` trebuie s` fie ngriji\i, iubi\i ]i ajuta\i ca s` se
oricine prezint` [ntr-un spirit de polemic` un caz poat` [nt`ri n Domnul ]i n puterea t`riei Lui.
ipotetic sau presupus, despre care el nu crede c`
este Adev`rul, numai cu scopul de a-]i [ncurca 12. Cum ]tim c` suntem accepta\i ca
adversarul, de a avea o ^polemic`" etc., [n mod membri de prob` ai corpului lui Cristos?
sigur va fi lezat ]i destul de sigur c` va leza ]i pe 1 Tesaloniceni 1:4, 5 ^}tim, fra\i iubi\i de
al\ii prin asemenea procedeu. Onestitatea fa\` de Dumnezeu, alegerea voastr`, pentru c`
Adev`r este lucrul esen\ial pentru progresul [n Evanghelia noastr` v-a fost adus` nu numai prin
el: a se [mpotrivi la ceea ce crede c` este Adev`rul cuv>nt, ci ]i cu putere ]i cu Duhul Sf>nt ]i cu o
]i chiar numai temporar a sus\ine ceea ce crede a mare siguran\`. C`ci ]ti\i cum am fost noi, [ntre
fi eroare, ^[n glum`", sau pentru oricare alt motiv, voi, pentru voi.
ar fi desigur ofensator pentru Domnul ]i ar aduce
o r`spl`tire dreapt`. Vai, c>\i au [ncercat ^s` vad` Vol. V, pag. 229-230:
ce s-ar putea spune [mpotriva unei pozi\ii care Mintea sau spiritul unui om se poate cunoa]te
ei credeau c` este Adev`rul ]i au fost complet dup` cuvintele ]i conduita sa; ]i la fel noi putem
[ncurca\i, captiva\i ]i orbi\i [n timp ce urmau aceast` cunoa]te mintea sau Spiritul lui Dumnezeu dup`
cale. Al`turi de Domnul, Adev`rul este cel mai cuvintele ]i procedurile Sale. M`rturia Cuv>ntului
pre\ios lucru din toat` lumea; nu este de luat [n glum` S`u este c` oricine vine la El (prin credin\` ]i
]i [n joac`; ]i oricine este neglijent [n aceast` privin\` reformare de faptele rele ]i de faptele moarte, prin
va fi lezat el [nsu]i. Vezi 2 Tes. 2:10, 11. Isus) este acceptat (Evr. 7:25). Ca atare, [ntreb`rile
Este bine s` se remarce c` acest cuv>nt ^a pe care trebuie s` ]i le pun` cei care caut` o m`rturie
comunica este larg ]i cuprinde nu numai a Spiritului [n privin\a calit`\ii lor de fii sunt:
comunicare [n privin\a g>ndurilor, sentimentelor Am fost eu vreodat` atras spre Cristos? s`-L
etc., dar poate fi [n\eles ]i [n sensul c` acela care recunosc pe El ca R`scump`r`torul meu, singurul
prime]te [nv`\`tur` ]i care prime]te beneficii prin a c`rui dreptate a] putea avea acces la Tat`l
spirituale trebuie s` fie bucuros s` comunice ceresc ]i s` fiu acceptabil pentru El?
[ntr-un fel pentru sprijinirea celor care dau Dac` la aceasta se poate r`spunde afirmativ,
[nv`\`tur` d>nd Domnului, fra\ilor, Adev`rului, urm`toarea [ntrebare ar fi:
din roadele muncii ]i talentelor sale. }i aceasta M-am consacrat eu vreodat` pe deplin via\a
este [ns`]i esen\a dispozi\iei sfinte a Noii Crea\ii. mea, timpul meu, talentele mele, influen\a mea,
Devreme [n experien\a cre]tin`, fiecare afl` tot ce-i al meu lui Dumnezeu?
sensul cuvintelor {nv`\`torului lor: ^Este mai Dac` ]i la aceast` [ntrebare se poate r`spunde
ferice s` dai dec>t s` prime]ti, ]i ca atare to\i afirmativ, cel care se [ntreab` poate r`m>ne pe
care au acest spirit sunt bucuro]i s` dea din deplin asigurat c` a fost acceptat de Tat`l, [n Cel
lucrurile p`m>nte]ti [n serviciul Adev`rului, iar Preaiubit, ]i a fost recunoscut de El ca fiu. }i dac`,
aceasta [n m`sura [n care primesc binecuv>nt`rile examin>ndu-]i atent dorin\ele ]i sentimentele []i
spirituale [n inimi bune ]i oneste. C>t prive]te g`se]te inima [nc` [ncrez`toare [n meritul lui Isus
felul [n care s` dea ]i [n\elepciunea ce trebuie ]i consacrat` [nc` s` fac` voia Domnului, el poate
exercitat`, este un lucru care se va vedea mai permite [ncrederii ]i p`cii pl`cute pe care le aduce
t>rziu, sub un alt titlu. acest g>nd, al armoniei ]i rela\iei cu divinitatea,
s`-i st`p>neasc` pe deplin inima. Aceast`
R 3219, col. 2, par. 2: convingere despre harul Domnului fa\` de noi [n
Cuno]tin\a trebuie s` fie mult apreciat` n Cristos, construit` din fapte ale propriei noastre
Biseric` ]i s` fie privit` ca o dovad` de progres, experien\e, zidit` pe caracterul ]i Cuv>ntul
de cre]tere; ]i nimeni nu se poate [nt`ri n neschimb`tor al lui Dumnezeu, nu este supus`
Domnul ]i n puterea t`riei Lui n har dac` modific`rii, schimb`rii, cum ar fi dac` ar fi zidit`
nu cre]te ]i n cuno]tin\`. Pe bun` dreptate pe nisipurile mi]c`toare ale sentimentelor. Dac`
apreciem cel mai mult pe cei a c`ror iubire pentru [n unele ceasuri [ntunecate intervin [ndoieli ]i
Domnul ]i pentru adev`rul S`u este dovedit` prin temeri, trebuie numai s` lu`m ^Candela
zel n studierea Cuvntului S`u, ]i a c`ror favoare (Cuv>ntul lui Dumnezeu) ]i s` examin`m din nou
la Dumnezeu este dovedit` prin faptul c` sunt faptele ]i temelia, ]i dac` inimile noastre sunt
c`l`uzi\i tot mai mult n lucrurile adnci ale lui [nc` loiale Domnului, credin\a, bucuria ]i pacea
82 Cuno]tin\a
se vor [ntoarce la noi imediat; dac` constat`m c` aduce pentru cei ale]i Spiritul sf>nt ]i mare
ni se sf`r>m` credin\a [n ^s>ngele pre\ios ]i ni siguran\`, iar ei, la r>ndul lor, sunt gata s`
se pierde consacrarea, noi cunoa]tem adev`rata vesteasc` [n afar` cu orice pre\ Cuv>ntul
stare a lucrurilor ]i putem face imediat Domnului.
repara\iile cuvenite ]i astfel s` restabilim ^deplina
siguran\` a credin\ei (Evr. 10:22). Dar s` se ob- 13. Care este mo]tenirea noastr` actual`
serve c` fiecare persoan` care vrea s` aib` aceast` prin ascultare de cuno]tin\a [n privin\a
siguran\` trebuie s` ^adevereasc` [s` pun` voin\ei lui Dumnezeu?
pecetea subsol, n. e.] c` Dumnezeu este Efeseni 1:7, 18 ^{n El avem r`scump`rarea,
adev`rat (Ioan 3:33); c` Domnul nostru nu se prin s>ngele Lui, iertarea p`catelor. }i s` v`
schimb`, ci este ^acela]i ieri ]i azi ]i [n veci. lumineze ochii inimii, ca s` cunoa]te\i care este
Poporul Domnului, prin urmare, poate r`m>ne n`dejdea chem`rii Lui, care sunt bog`\iile slavei
asigurat c` odat` veni\i [n condi\iile favorii di- mo]tenirii Lui [n sfin\i.
vine, ei pot continua sub acele condi\ii at>ta timp
c>t inimile lor sunt loiale lui Dumnezeu ]i R 2762, col. 2, par. 1-4:
dorin\ele lor sunt [n armonie cu voia Sa; at>ta Am spus c` bog`\iile cere]ti urmeaz` s` fie
timp c>t sunt ascult`tori din inim` de poruncile ob\inute la nviere, cnd mp`r`\ia Milenar` va
divine pe scurt cuprinse [n cuv>ntul Iubire fi inaugurat` ]i nving`torii credincio]i, prin
fa\` de Dumnezeu ]i fa\` de oameni. Evr.11:6; 13:8. schimbarea nvierii lor, vor fi nzestra\i din bel]ug
Oricine a f`cut pa]ii specifica\i are siguran\a, cu toate lucrurile bune pe care Dumnezeu le-a
^m`rturia Cuv>ntului lui Dumnezeu, c` este copil rezervat pentru cei care-L iubesc ]i care-]i
al lui Dumnezeu; iar aceasta [nseamn`, [n Veacul demonstreaz` iubirea prin devo\iunea, jertfele lor
Evanghelic, c` este o ml`di\` a viei adev`rate, un etc. de acum. {ns` trebuie s` remarc`m c` o
membru de prob` al Bisericii adev`rate (Ioan 15:1). pregustare a acestor binecuvnt`ri cere]ti le este
Pentru ace]tia Cuv>ntul lui Dumnezeu m`rturise]te acordat` celor credincio]i n aceast` via\` de
c` ei s-au al`turat adev`ratei Biserici, care este acum; apostolul nume]te aceste bog`\ii cere]ti
Corpul lui Cristos. Aceast` m`rturie este dat` oferite nou` acum bog`\iile slavei (Efes. 1:7, 18)
spiritului lor, min\ii lor, prin Spiritul lui Dumnezeu, ]i aceste bog`\ii ale slavei includ credin\a,
care m`rturise]te prin Cuv>ntul S`u. }i acela]i speran\a, bucuria n spiritul sfnt ]i o capacitate
Spirit al Adev`rului [i asigur` pe ace]tia c` dac` de a vedea ]i aprecia cu ochiul credin\ei lucrurile
inimile lor continu` credincioase Domnului p>n` la care [n realitate nu se v`d deocamdat`. Apostolul
[ncheierea prob`rii lor dac` iau zilnic de bun` declar` c` aceste comori de n\elepciune ]i har
voie ]i cu bucurie crucea, c`ut>nd s` urmeze c>t pot cuno]tin\a lucrurilor bune, divine, care sunt n
de bine [n urmele {nv`\`torului, starea lor ca membri p`strare, ]i p`rt`]ia cu Dumnezeu care ne permite
de prob` [n Biserica lui Cristos va fi schimbat` s` anticip`m ]i s` ne bucur`m de acele binecuvnt`ri
cur>nd la o stare de membri reali dup` ce ]i-au ntr-o m`sur` acum, sunt toate ascunse n Cristos,
sf>r]it cursul ]i au fost f`cu\i p`rta]i ai [nvierii Sale, n care sunt ascunse toate comorile n\elepciunii ]i
[nt>ia [nviere. Filip. 3:10. ale cunoa]terii(Col. 2:3). Trebuie s` intr`m n
Cristos, ca membri ai corpului S`u, Biserica
Vol. VI, pag. 191, par. 1: adev`rat`, prin jertf`, nainte de a putea avea ocazia
{n alt` parte am ar`tat care sunt semnele, chiar ]i de a c`uta aceste comori ascunse sau de a
dovezile c` suntem copii ai lui Dumnezeu, adic`, g`si unele din ele. }i atunci, pe m`sur` ce progres`m
conceperea noastr` de Spiritul sf>nt, sigilarea cu credin\` n serviciul nostru de sacrificiu, ca preo\i,
noastr`, [nsufle\irea noastr`. Nu vom repeta aici, mergnd pe urmele Marelui Preot, g`sim tot mai
ci doar vom atrage aten\ia [ntr-un mod general multe din aceste adev`rate bog`\ii ale slavei, zi de
asupra faptului c` oricine particip` [n aceast` zi ]i an de an, pe m`sur` ce naint`m.
alegere are diferite dovezi prin care nu numai el Mai mult, pentru preo\imea [mp`r`teasc`, cei
o poate discerne, ci, nu dup` mult timp, ]i ^fra\ii credincio]i, vin ]i alt fel de bog`\ii prin mplinirea
cu care vine [n contact o pot discerne. {n aceast` jertfirii de sine. Acestea sunt bog`\iile spiritului
alegere exist` at>t o putere c>t ]i un mesaj. Pentru sfnt. n timp ce ]i jertfesc interesele egoiste,
clasa aleas`, acest mesaj pentru alegere, sau scopurile p`mnte]ti, planurile p`mnte]ti etc.,
chemare, sau ^cuv>nt, nu este numai Evanghelia n serviciul Domnului ]i al Adev`rului, ei con-
sau vestea bun`, ci pentru ei este mai mult dec>t stat` c` cresc tot mai mult n asem`nare cu Tat`l
at>t: este puterea lui Dumnezeu care lucreaz` [n lor ceresc ]i cu Domnul lor, ]i c` roadele Spiritului
ei ca s` voiasc` ]i s` fac` buna Sa pl`cere. Ea sfnt abund` tot mai mult n ei smerenie,
 Cuno]tin\a 83
r`bdare, blnde\e, bun`tate fr`\easc`, dragoste. c`uta ca argintul ]i vei umbla dup` ea ca dup`
n plus, ei g`sesc o pace ]i o bucurie de care o comoar` ascuns`, atunci vei [n\elege frica de
fuseser` cndva str`ini ]i pe care lumea nu le poate DOMNUL ]i vei g`si cuno]tin\a lui Dumnezeu.
nici da, nici lua. Aceast` pace ]i aceast` bucurie vin C`ci DOMNUL d` [n\elepciune; din gura Lui iese
printr-o n\elegere a faptului c` dup` ce au dat cuno]tin\` ]i pricepere.
Domnului tot, lor le apar\in toate f`g`duin\ele 2 Petru 3:18 ^Ci cre]te\i [n harul ]i [n
nespus de mari ]i scumpe. Acum credin\a lor se cunoa]terea Domnului ]i M>ntuitorului nostru
poate prinde ferm de aceste f`g`duin\e ca fiind Isus Hristos. A Lui s` fie slava acum ]i [n ziua
ale lor; ei pot n\elege c` a]a cum ndrept`\irea ]i ve]niciei! Amin.
chemarea lor n-au fost de la ei, ci de la Domnul,
tot a]a, tot cursul lor de sacrificiu, n armonie cu R 3153, col. 1, par. 6, 7, p>n` la col. 2, par. 2-4:
acea chemare, este sub supraveghere ]i grij` Este un lucru binecuvntat s` facem primul
divin`, ]i este sigur c` va produce binecuvnt`ri; pas n via\a cre]tin` acela de a crede n Cristos
]i c` [n orice m`sur` ele vor produce greut`\i, ]i de a-L accepta ca R`scump`r`torul ]i Domnul
[ncerc`ri ]i suferin\e p`mnte]ti, Dumnezeu va face nostru; dar r`splata acestui pas depinde n
propor\ional ca ele s` produc` o greutate mult mai ntregime de r`m>nerea noastr` n Cuvntul S`u,
mare ]i ve]nic` de slav` n mp`r`\ie. 2 Cor. 4:17. n atitudinea de ucenici adev`ra\i. Nu este greu
Avnd aceast` pace a lui Dumnezeu ]i s` facem aceasta, totu]i nclina\ia mndriei
ncredere n conducerea ]i grija Sa, ei ]i pot aplica omene]ti este de a se abate de la simplitatea
declara\ia profetic`: DOMNUL nt`re]te pa]ii adev`rului divin ]i de a c`uta noi teorii ]i filosofii
omului ]i astfel el [cel drept] ]i g`se]te pl`cere de-ale noastre proprii, sau de a se v>r[ n cele ale
n calea Lui (Ps. 37:23). Ei []i pot g`si pl`cere n altor oameni, care doresc s` fie socoti\i n\elep\i
aceast` cale, fie ea orict de spinoas`, ngust` ]i ]i mari, potrivit aprecierii acestei lumi.
aspr`, datorit` ncrederii lor n dragostea ]i R`splata continu`rii uceniciei este Ve\i
n\elepciunea lui Dumnezeu ]i c` Cel care a nceput cunoa]te adev`rul nu c` [ntotdeauna ^vom
o lucrare bun` n ei o ]i sfr]e]te ]i i binecuvnteaz` [nv`\a ]i nu vom putea ajunge niciodat` la
cu experien\e pe care n\elepciunea divin` le vede cuno]tin\a adev`rului (2 Tim. 3:7). Iat` gre]eala
c` n cele din urm` vor fi spre folosul lor. Astfel pe care o fac mul\i: ner`m>n>nd n Cuvntul
binecuvntarea Domnului este asupra acestei Domnului, ei se adncesc n diferite filosofii
clase; ]i ei n\eleg cu adev`rat c` Binecuvntarea omene]ti care nesocotesc sau stric` Cuvntul
DOMNULUI mbog`\e]te. Ct de bogate le face Domnului ]i stabilesc teorii opuse. Pentru cei care
inimile n prezent bogate [n sentimente nobile, caut` adev`rul printre acestea nu este nici o
bogate n credin\`, bogate n iubire, bogate n fapte f`g`duin\` c` l vor g`si vreodat`. }i niciodat`
bune pentru to\i oamenii dup` cum au ocazie, n nu-l g`sesc. Adev`rul divin nu se va g`si dect n
special pentru casa credin\ei; ]i foarte bogate n canalele stabilite divin: ]i acele canale sunt
binecuvntarea lui Dumnezeu ]i sub grija Sa Domnul, apostolii ]i profe\ii. A r`m>ne n
providen\ial`, care, dac` este acceptat` corect, n nv`\`tura prezentat` n scrierile lor inspirate, a
cele din urm` [i va face pe ace]tia membri ai studia ]i a medita asupra lor, a ne ncrede f`r`
Preo\imii {mp`r`te]ti, mo]tenitori ai lui Dumnezeu, rezerve n ele ]i a ne conforma cu credincio]ie
como]tenitori cu Isus Cristos Domnul lor, la o caracterele dup` ele, aceasta [nseamn` a r`m>ne
mo]tenire nestric`cioas`, nep`tat` ]i care nu se n Cuvntul Domnului.
ve]teje]te, p`strat` n ceruri pentru ei. 1 Pet. 1:4. ns` aceast` idee este n ntregime compatibil`
cu aceea de a da aten\ie tuturor ajutoarelor pe
14. Ce efect are cuno]tin\a adev`rului care Domnul le ridic` din cnd n cnd printre
asupra temerilor supersti\ioase? fra\ii no]tri [n corpul lui Cristos, a]a cum sunt
Ioan 8:32 ^Ve\i cunoa]te adev`rul ]i adev`rul enumerate de c`tre apostolul Pavel (Efes. 4:11-15;
v` va face liberi. 1 Cor. 12:13, 14). Domnul ntotdeauna a ridicat ]i
va ridica pn` la sfr]it astfel de ajutoare pentru
R 3153, col. 1, par. 5, p>n` la sf>r]itul edificarea corpului lui Cristos; ns` este de
articolului ^Ucenicii lui Cristos. Utimele datoria fiec`rui membru s` verifice cu grij`
dou` treimi din articol, vezi pag. 105. nv`\`tura acestora prin Cuvntul infailibil.
Dac` n acest fel r`m>nem n Cuvntul
15. Cum cre]tem [n cuno]tin\`? Domnului, ca ucenici sinceri ]i serio]i, cu adev`rat
Proverbe 2:3-6 ^Dac` vei cere [n\elepciune vom cunoa]te adev`rul, vom fi nt`ri\i n adev`rul
]i dac` te vei ruga pentru pricepere, dac` o vei pe care-l avem [prezent] ]i vom fi nr`d`cina\i ]i
84 Cuno]tin\a
ntemeia\i n adev`r; vom fi tari n adev`r ]i n Vol. VI, pag. 658, par. 1:
stare s` r`spundem oricui ne cere socoteal` de Coiful M>ntuirii reprezint` aprecierea sau
n`dejdea care este n noi, s` lupt`m pentru credin\a [n\elegerea intelectual` sau filosofic` a planului
care a fost dat` sfin\ilor odat` pentru totdeauna, divin. Evident, acesta a fost mai pu\in necesar [n
s` lupt`m o lupt` bun`, s` facem o frumoas` trecut dec>t acum; dar acum, [n ^seceri], c>nd
m`rturie ]i s` ne lu`m partea noastr` la suferin\` Adversarul atac` furios Adev`rul ]i transform`
ca buni osta]i ai lui Hristos Isus chiar pn` la orice este ]tiin\ific ]i educa\ional [ntr-o arm` de
sfr]itul cursului nostru. Noi nu vom ajunge la distrugere acum coiful este indispensabil. }i
cuno]tin\a adev`rului dintr-o dat`, ci treptat, pas acum, ]i numai acum, acesta este dat [ntr-o astfel
cu pas vom fi condu]i n adev`r. Fiecare pas va fi de m`rime ]i form` [nc>t ]i cel mai umil soldat al
unul de progres sigur ]i hot`rt ]i fiecare va con- crucii ]i-l poate pune. Domnul l-a re\inut pe
duce la o pozi\ie mai avantajoas` pentru alte realiz`ri Atacator [n limitele [n care scutul credin\ei s`
n cuno]tin\` ]i n roadele sale binecuvntate ale serveasc` drept protec\ie, dar acum este dat`
caracterului ntemeiat. toat` arm`tura, ]i tocmai la timp pentru nevoile
Adev`rul fiind astfel ob\inut, pas cu pas, devine credincio]ilor S`i.
o putere sfin\itoare care produce n vie\ile noastre
roadele sale binecuvntate, ale drept`\ii, p`cii, R 2873 ^Filosofia R`scump`r`rii.
bucuriei n Spiritul Sfnt, iubirii, blnde\ii, ntrebare: Este n\elegerea filosofiei
credin\ei, r`bd`rii ]i ale oric`rei virtu\i ]i oric`rui r`scump`r`rii esen\ial` pentru ndrept`\ire?
har, pe care timpul ]i cultivarea le vor coace p>n` R`spuns: ndrept`\irea este denumirea acelei
la o maturitate glorioas`. st`ri n ochii lui Dumnezeu n care El ne poate
accepta ]i poate lucra cu noi de acum nu ca p`c`to]i,
R 3156, col. 2, par. 1: ci ca fii umani perfec\i. Aceast` rela\ie sau stare le-a
Dar dup` ce ajungem la aceast` pozi\ie, ]i dup` fost socotit` prietenilor lui Dumnezeu din timpul
ce f`g`duin\a din textul nostru ]i toate lui Avraam, desigur, ]i evident unora de mai nainte.
f`g`duin\ele de acest fel sunt ale noastre, se cere Nici Avraam, nici David, nici Samuel, nici profe\ii
timp ]i aplicare continu` a credin\ei pentru a n-au n\eles filosofia r`scump`r`rii. Ei n-au putut
aprecia corect f`g`duin\ele lui Dumnezeu ]i a ni s-o n\eleag`, pentru c` nc` nu fusese dezv`luit` n
le [nsu]i; ]i din punct de vedere scriptural aceasta nici un sens sau m`sur`: s-a f`cut doar aluzie la ea
este numit` cre]tere n har ]i [n cunoa]tin\`. n tipuri ]i prin f`g`duin\e nedefinite.
Cre]tem n cuno]tin\` pe m`sur` ce lu`m not` ns` ei au putut avea credin\` n Dumnezeu ]i
de f`g`duin\ele lui Dumnezeu ]i prin credin\` ni au avut, ]i apostolul Pavel (Rom. 4) arat` c` acea
le aplic`m nou`, ]i c`ut`m s` discernem credin\` i-a ndrept`\it. Ei au avut credin\` p>n` la
mplinirea acestor f`g`duin\e n vie\ile noastre; m`sura deplin` a descoperirii voin\ei ]i planului lui
n acela]i timp cre]tem ]i n har, fiindc` pn` Dumnezeu f`cute lor. M`sura cuno]tin\ei de
cnd fiecare element al cuno]tin\ei nu este primit Dumnezeu care este posibil s` fie posedat` a sporit
ntr-o inim` bun` ]i onest`, ]i nu produce m`sura considerabil din timpul lui Avraam. n Romani 4:24,
de ascultare ]i dreptare (har), pn` atunci noi apostolul arat` c` credin\a n Dumnezeu este baza
nu vom fi preg`ti\i pentru pasul urm`tor de ndrept`\irii noastre precum a fost ]i baza
cuno]tin\`, ]i astfel vom fi opri\i sau posibil accept`rii lor, de]i acum credin\a n Dumnezeu
ntor]i napoi. }i dup` cum pierderea cuno]tin\ei cuprinde ]i credin\a n Domnul Isus ca
va nsemna o pierdere considerabil` a harului, R`scump`r`tor al nostru. Era imposibil pentru
tot a]a, o pierdere a harului va nsemna o pierdere cineva s` cread` n Cel de care nu auzise; ns`
corespunz`toare a cuno]tin\ei intrnd n Avraam L-a crezut pe Dumnezeu n declara\ia Lui
ntuneric, f`g`duin\ele Cuvntului lui Dumnezeu c` [n s`mn\a sa (mai trziu ar`tat` a fi Cristos)
devenind tot mai neclare ]i mai ntunecate, n toate familiile p`mntului vor fi binecuvntate.
m`sura n care bun`tatea sau harul nostru se Credin\a lui Avraam i-a fost socotit` ca
pierd n cele lume]ti sau n p`cat. ndrept`\itoare n ochii lui Dumnezeu. A fost o
credin\` a]a de activ`, supus`, nct L-ar fi acceptat
16. Care este semnifica\ia ^coifului pe Cristos personal, cum a acceptat f`g`duin\ele
m>ntuirii, ]i este acesta mai important referitoare la El. La timpul potrivit credin\a sa va fi
acum dec>t [n trecut? des`vr]it` la a doua venire a Domnului nostru.
Efeseni 6:17 ^Lua\i ]i coiful m>nturii ]i sabia ntorcndu-ne la prima venire a Domnului
Duhului, care este Cuv>ntul lui Dumnezeu. nostru: nv`\`tura Lui evident a adus o mare
lumin` celor care aveau ochii n\elegerii deschi]i,
 Cuno]tin\a 85
]i El a vestit r`scump`rarea. Nu avem nici un El ne-ar fi putut face ca ni]te c`ru\e sau roabe, s`
motiv s` presupunem c` acei care au auzit pe fim tra]i sau mpin]i indiferent de ambi\iile
Domnul nostru vorbind n cuvinte tainice ]i [n proprii, El nu ne-a f`cut a]a ]i nu caut` ca din
pilde au n\eles filosofia r`scump`r`rii; ]i a]a a ace]tia s` fie copiii Lui beneficiarii favorurilor
fost de-a lungul Veacului Evanghelic pn` ast`zi. Sale. Dimpotriv`, El a f`cut pe om un agent moral
Trebuie, prin urmare, s` gndim c` n liber n aceast` privin\` o copie a Creatorului
n\elepciunea lui Dumnezeu a fost de ajuns ca s`u, liber s` vrea a]a cum i place lui. De]i nu
poporul S`u s` cread` faptul pe care Cuvntul l suntem ntotdeauna liberi s` facem cum ne place,
spune l`murit, c` moartea lui Cristos a pl`tit suntem ntotdeauna liberi s` vrem cum ne place,
pedeapsa pentru p`catele ntregii lumi ntr-un ]i, dup` cum am v`zut deja, n prezent Domnul
mod sau altul, nen\eles. lucreaz` cu poporul S`u conform voin\ei lor. }i
R`scump`rarea a fost necesar`, n ceea ce-L dac` Dumnezeu respect` voin\a omului natural,
prive]te pe Dumnezeu, ca baza ndrept`\irii noastre. cu mult mai mult va respecta voin\a noii crea\ii
Dar n ceea ce ne prive]te pe noi, lucrul necesar era n Cristos Isus, conceput` de spiritul sfnt.
s`-L credem pe Dumnezeu ]i s` accept`m
declara\ia lui Dumnezeu, c` prin moartea lui Cristos 17. Putem da prea mare aten\ie
s-a efectuat mp`carea pentru p`catele ntregii lumi, ob\inerii cuno]tin\ei?
pentru to\i care vor crede aceasta ]i vor ac\iona
corespunz`tor. Vol. VI, pag. 319, par. 1:
Filosofia acestui subiect este necesar` n timpul Cre]terea [n cuno]tin\` este foarte posibil s`
nostru ]i este hran` la timpul potrivit; acum, diminueze devo\iunea straniu cum ar putea
fiindc` am ajuns ntr-un timp cnd se desf`]oar` o p`rea. Noi vedem c` avem capacit`\i at>t de mici,
cernere ]i o ncercare special` n leg`tur` cu Cristos iar timpul pentru cele religioase este at>t de limitat,
]i cu jertfa Sa, ]i cnd este necesar s` cunoa]tem [nc>t dac` aten\ia ni se [ndreapt` cu energie spre
filosofia acestui subiect pentru a fi n stare s` un canal, este posibil s` duc` la sc`derea ei [n alte
apreciem ]i s` st`m [n mod clar l>ng` faptul c` am direc\ii. Cre]tinul nu trebuie s` fie numai cap f`r`
fost r`scump`ra\i prin sngele pre\ios. inim`, nici numai inim` f`r` cap. ^Spiritul min\ii
Se va remarca faptul c` profetul declar` c` toate s`n`toase ne [ndrum` spre a cultiva toate roadele
mesele Babilonului sunt pline de v`rs`turi lucruri ]i darurile care sunt necesare pentru a rotunji ]i
respinse. Ei aveau unele lucruri foarte bune pe completa un caracter perfect. Tendin\a zilelor noastre
mesele lor, printre altele doctrina r`scump`r`rii; [n toate chestiunile este [n direc\ia opus` spre
ns` nefiind n starea corect` a inimii acum, Domnul specializare. Un muncitor face aceast` parte, altul
respinge Babilonul; ]i cei din poporul S`u care se face cealalt` parte, a]a [nc>t acum foarte pu\ini
afl` [n el sunt chema\i afar` de la mesele lui, la hrana muncitori [n\eleg o meserie pe deplin, a]a cum era
la timp potrivit, pe cnd mesele lui, servite de cei alt`dat`. Noua Creatur` trebuie s` se [mpotriveasc`
care sunt respin]i ca s` nu mai fie purt`tori de cuvnt acestei tendin\e ]i s` fac` [n consecin\` ^c`r`ri
ai Domnului (Te voi v`rsa din gura Mea), n lu- drepte pentru picioarele sale, ca nu cumva [n timp
mina zorilor zilei sunt lep`da\i; ]i chiar ]i lucrurile ce cultiv` un element al harului s` cad` [n pericol
bune din Cuvntul Domnului (r`scump`rarea etc.), prin lipsa exercit`rii cuvenite a altei facult`\i sau
care odat` le d`deau nviorare, acum sunt [ntinate privilegiu dat de Dumnezeu.
n ochii lor [mpreun` cu absurditatea respins` a
Veacurilor ntunecate. R 2488, col. 1, par. 6:
Este un mare privilegiu pentru cre]tini s`
R 3156, col. 2, par. 3: studieze Cuvntul Domnului, dar mult studiu se
Exist` pericolul ca unii s` n\eleag` gre]it face f`r` nici un scop. Studiul care nu este pus n
sensul textului nostru ]i s` presupun` c` acesta practic` n via\a zilnic` este mai r`u dect
nva\` c` fiecare ntmplare din via\a poporului pierdere de timp. Nu acela care numai cunoa]te
lui Dumnezeu este ceea ce, ]i a]a cum a voia St`p>nului, ci acela care, cu r`bdare ]i
inten\ionat El s` fie c` Dumnezeu n mod st`ruin\` caut` s` fac` voia St`p>nului, va fi
arbitrar intervine n afacerile poporului S`u, pune aprobat ]i va c]tiga cununa. Fiecare ocazie
deoparte libera alegere ]i i for\eaz` s` fac` un rezonabil` trebuie s` fie folosit` chiar pn` la
pas sau altul ca simple ma]ini. Aceasta este o sacrificiu de c`tre poporul Domnului pentru a
gre]eal` serioas`. Nici un astfel de gnd nu se cunoa]te planul divin; dar copilul Domnului va
afl` n aceste cuvinte. Dumnezeu ne-a ar`tat buna fi atent s` caute ca numai comodit`\ile ]i
Sa pl`cere n astfel de chestiuni; pentru c`, de]i interesele sale proprii s` le jertfeasc`, nu ]i ale
86 Cuno]tin\a
altora. Studiul Bibliei care se face numai pe Dumnezeu f`r` a fi conceput de Spiritul sfnt al
socoteala altora este mai degrab` un semn de ego- iubirii; pentru c` nimeni nu cunoa]te lucrurile
ism dect un semn de posesie [mbel]ugat` a adnci ale lui Dumnezeu, dec>t prin Spiritul lui
spiritului de iubire al Domnului. Dumnezeu; ns` cineva poate pierde spiritul
nainte de a pierde cuno]tin\a care i l-a adus. n
18. Care este rela\ia [ntre cuno]tin\` m`surarea caracterului, prin urmare, trebuie s`
]i iubire? punem dragostea mai nti ]i s-o socotim ca proba
1 Corinteni 13:2 ^}i chiar dac` a] avea darul principal` a apropierii ]i accept`rii noastre de
prorociei ]i a] cunoa]te toate tainele ]i toat` Domnul.
]tiin\a, chiar dac` a] avea toat` credin\a [nc>t s`
mut ]i mun\ii, ]i n-a] avea dragoste, nu sunt 2 Petru 1:8 ^C`ci, dac` ave\i din bel]ug aceste
nimic. lucruri [n voi, ele nu v` vor l`sa s` fi\i nici lene]i,
nici neroditori [n ce prive]te deplina cunoa]tere
R 3150, col. 1, par. 5, 6: a Domnului nostru Isus Hristos.
nainte de a descrie ac\iunea iubirii, apostolul
ne face s` [n\elegem importan\a ei, asigurndu- Vol. V, pag. 238, par. 2, p>n` la pag. 239,
ne c` dac` posed`m chiar ]i cele mai alese par. 2:
daruri deja explicate, dar nu avem ]i iubire, ne Mai mult, Spiritul sf>nt m`rturise]te pentru
va lipsi totu]i dovada c` suntem Noi Crea\ii n noi, prin Cuv>nt, c` dac` suntem copii ai lui
Cristos Isus. Am fi doar aram` sun`toare sau Dumnezeu nu vom fi [n necuno]tin\` nici de
un chimval r`sun`tor f`c>nd zgomot, dar lucrurile prezente, nici de ^lucrurile viitoare,
neav>nd un sentiment acceptabil sau virtute n pentru c` vom fi lumina\i ]i [nv`\a\i de Dumnezeu,
noi n]ine n leg`tur` cu cuvintele noastre. El ne prin Cuv>ntul harului S`u Cuv>ntul Spiritului
asigur` astfel c` [ns`]i capacitatea de a vorbi flu- S`u. Pe m`sur` ce ne maturiz`m, ^cre]tem [n
ent despre subiecte evanghelice ar putea s` nu har, vom dori, vom c`uta ]i vom ob\ine, pe l>ng`
fie o dovad` a rela\iei noastre cu Domnul ca Noi laptele Cuv>ntului, ^hran` tare despre care
Crea\ii. Declara\ia apostolului ncepe cu dac`, apostolul spune c` este pentru cei mai dezvolta\i
ce ar putea fi contestat` ntr-o anumit` m`sur` (1 Pet. 2:2; Evr. 5:13, 14). Dezvoltarea [n harurile
de afirma\ia c` nimeni n-ar putea vorbi cu putere, Spiritului, credin\a, virtutea, cuno]tin\a,
cu for\` Evanghelia Fiului iubit al lui Dumnezeu [nfr>narea, r`bdarea, evlavia, dragostea de fra\i,
dac` nu posed` spiritul iubirii. De]i to\i am iubirea, ne vor aduce [n p`rt`]ie mai str>ns` cu
ntlnit vorbitori publici care puteau rosti cuvnt`ri Tat`l ]i cu Domnul Isus, a]a [nc>t Domnul va
foarte frumoase, n general am observat un gol n putea ]i va binevoi s` ne comunice tot mai clar o
nv`\`tura lor dac` nu vorbeau din inim`, cuno]tin\` a planurilor Sale [ndur`toare, precum
impulsiona\i de dragostea adev`rului nu de ]i a caracterului S`u [ndur`tor.
dragostea de aplauze, nici de dragostea de bani. Referindu-se la aceast` cre]tere, apostolul
Printre daruri, profe\ia sau oratoria este unul Petru spune: ^Dac` ave\i din bel]ug aceste
pe care Apostolul [l recomand`. Cunoa]terea lucruri [n voi, ele nu v` vor l`sa s` fi\i nici
tainelor lui Dumnezeu de asemenea este lene]i, nici neroditori [n ce prive]te deplina
recomandat`, ]i o credin\` mare este socotit` cunoa]tere a Domnului nostru Isus Hristos.
printre cerin\ele principale ale cre]tinului; totu]i, Dar cine nu are aceste lucruri este orb, nu vede
apostolul declar` c` dac` ar poseda toate acestea departe c`ci, dac` face\i lucrul acesta nu ve\i
n m`sura cea mai deplin`, ]i ar lipsi dragostea, aluneca niciodat`; c`ci [n felul acesta vi se va
el n-ar fi nimic doar un nimic ]i nu un da din bel]ug intrare [n [mp`r`\ia ve]nic` a
membru al Noii Crea\ii, pentru c` dragostea este Domnului ]i M>ntuitorului nostru Isus Hristos.
[nsu]i spiritul conceperii la noua natur`. Ce 2 Pet. 1:5-11. Compar` cu Ioan 16:12, 15.
prob` minunat` este aceasta! Fiecare dintre noi Fiecare s` se [ntrebe pe sine dac` are sau nu
s` ]i-o aplice lui [nsu]i. Dac` sunt ceva sau nu aceast` m`rturie a Spiritului, aceast` m`rturie
sunt nimic n aprecierea lui Dumnezeu se va a cre]terii sale ca nou` creatur` [n Cristos Isus,
m`sura prin iubirea mea pentru El, pentru ]i dac` dezvolt` ]i duce la coacere sau nu, felul de
fra\ii Lui, pentru cauza Lui, pentru lume n ge- roade specificate aici. S` ne amintim de asemenea
neral ]i chiar pentru du]manii mei mai degrab` c` cre]terea noastr` [n iubire ]i [n toate roadele
dect prin cuno]tin\a, faima sau oratoria mea. Spiritului depinde [n mare m`sur` de cre]terea
Totu]i, nu trebuie s` n\elegem c` cineva poate noastr` [n cuno]tin\`; iar cre]terea [n cunoa]terea
avea o cuno]tin\` a tainelor adnci ale lui lucrurilor divine depinde de asemenea de cre]terea
 Cuno]tin\a 87
[n roadele Spiritului. Fiecare pas de cuno]tin\` R 3215, col. 1, par. 6, p>n` la col. 2, par. 1:
aduce un pas corespunz`tor de datorie ]i Dar ce nseamn` a cre]te n har? {nseamn` a
ascultare, ]i fiecare pas de datorie ]i ascultare cre]te n favoarea Domnului printr-o cuno]tin\`
f`cut, va fi urmat de [nc` un pas [n cuno]tin\`, personal` intim` ]i p`rt`]ie a spiritului cu El.
pentru c` astfel, dup` cum m`rturise]te Spiritul, Aceasta implic`, mai nti, o cuno]tin\` ]i o
va fi experien\a tuturor celor care vor fi [nv`\a\i recunoa]tere din partea noastr` a r`scump`r`rii
de Dumnezeu [n ]coala lui Cristos. Dac` avem prin sngele S`u scump ]i o credin\` personal` ]i
aceast` m`rturie a Spiritului, de cre]tere at>t [n dependen\` de toate f`g`duin\ele Tat`lui f`cute nou`
har c>t ]i [n cuno]tin\`, s` ne bucur`m de ea ]i s` prin El, ]i apoi o comuniune intim` cu El n via\a
urm`m [n aceea]i c`rare p>n` c>nd ea ne va duce, noastr` zilnic` de rug`ciune, de observare a voin\ei
sub [ndrumarea divin`, la ceea ce este perfect, Sale ]i supunere la ea. Dac` a]a ne este atitudinea
at>t [n cuno]tin\` c>t ]i [n har. statornic` a min\ii ]i a inimii, trebuie s` fie ]i o
coacere constant` a roadelor spiritului, f`cndu-ne
R 2649, col. 2, par. 1, 2: tot mai pl`cu\i ]i mai acceptabili Domnului nostru.
Cuno]tin\a este valoroas`, dar numai legat` Un sens al accept`rii ]i favorii divine ni se d` zi de
de altele; apostolul ne asigur` c` numai zi n m`sur` cresc>nd`, [n mplinirea acelei
cuno]tin\a singur` va avea tendin\a s` ne umfle promisiuni binecuvntate a Domnului nostru: Dac`
de mndrie, s` ne fac` nfumura\i ]i l`ud`ro]i ]i M` iube]te cineva, va p`zi cuvntul Meu ]i Tat`l
astfel cu totul n dezacord cu Spiritul lui Meu l va iubi. Noi vom veni la el ]i ne vom face
Dumnezeu, spiritul iubirii, supunerii ]i blnde\ii. locuin\a mpreun` cu el. Ioan 14:23.
Cuno]tin\a ne-ar putea face doar ni]te chimvale Aceasta, ct pot exprima cuvintele, nseamn`
r`sun`toare care s` scoat` un sunet, ns` neavnd a cre]te n har; dar n\elegerea deplin` ]i
nici un merit real n fa\a Domnului. Dar cuno]tin\a, binecuvntat` a acestui lucru este cel mai bine
cnd serve]te scopul ei cuvenit, ne duce la aprecierea apreciat` de c`tre cei care zi de zi umbl` cu
dragostei lui [care este de la] Dumnezeu ]i la o Dumnezeu n credin\`, ascultare ]i iubire.
n\elegere a n\elepciunii de a copia caracterul Lui,
c` noi trebuie s` c`ut`m, n m`sura n care este R 2198, col. 1, par. 5:
posibil, s` fim ca Tat`l nostru care este n ceruri, Dar dac` aceast` cuno]tin\` ]i libertate nu sunt
asem`n`ri ale Fiului S`u iubit, Domnul nostru. nso\ite de o predare de sine complet` lui Dumnezeu,
Apostolul ne aduce aceasta [n mod clar [n aten\ie o consacrare de sine complet` Celui care este Autorul
cnd spune: Fiind nr`d`cina\i ]i ntemeia\i n libert`\ilor ]i privilegiilor noastre, suntem n mare
dragoste, ca s` pute\i n\elege pe deplin, pericol; pentru c`, precum declar` aici apostolul,
mpreun` cu to\i sfin\ii, care este l`rgimea, numai cuno]tin\a f`r` supunere de sine lui
lungimea, adncimea ]i n`l\imea; ]i s` cunoa]te\i Dumnezeu ar avea tendin\a s` ne umfle de mndrie,
[aprecia\i] dragostea lui Hristos ca s` v` s` ne fac` [nc`p`\>na\i, arogan\i ]i ncrezu\i. Dar
umple\i de toat` plin`tatea lui Dumnezeu. dac` cuno]tin\a este nso\it` de iubire fa\` de
Efes. 3:17-19. Dumnezeu, care duce la consacrare de sine n
F`r` ndoial`, dragostea este lucrul principal serviciul S`u, n armonie cu instruc\iunile Sale,
care trebuie studiat, apreciat, copiat ]i practicat cuno]tin\a va lucra spre binele nostru, stabilind
n vie\ile noastre. Suntem ncredin\a\i c` o mare astfel spiritul iubirii ca factor st`pnitor n vie\ile
parte din cititorii Turnului de Veghere au devenit noastre, pentru c` efectul dragostei este s` zideasc`
deja p`rta]i ai acestei iubiri a lui Dumnezeu, ]i ]i nu s` umfle de mndrie. Iubirea este
c` to\i ace]tia caut` s-o des`vr]easc` n ei ]i s` constructiv` ]i tinde nu numai s` ne zideasc`
fie nr`d`cina\i ]i ntemeia\i n ea. Avem asigurarea caracterele potrivit modelului divin, ci procednd
apostolului c` numai cei care iau aceast` pozi\ie pot astfel, ea ne face lucr`tori mpreun` cu
face progres permanent ]i am`nun\it n har ]i Dumnezeu, [n simpatia ]i interesul nostru pentru
cuno]tin\`. Cei care au intrat n ]coala lui Cristos al\ii [n zidirea ]i binele lor general.
]i care refuz` s` fac` progres spre des`vr]ire, se
pot a]tepta cu siguran\` ca mai devreme sau mai 19. Care este deosebirea [ntre cuno]tin\a
trziu s`-]i piard` cuno]tin\a despre planul ce precede credin\a [ndrept`\itoare, ]i
divin; pe cnd cei care fac progres n aceast` cuno]tin\a pe care trebuie s` o ^unim cu
direc\ie cuvenit` se pot a]tepta ca lungimile ]i credin\a?
l`rgimile planului divin s` continue s` se 2 Petru 1:5 ^De aceea, da\i-v` ]i voi toat`
deschid` naintea lor ]i cre]terea lor n cuno]tin\` silin\a ca s` uni\i cu credin\a voastr` virtutea,
s` \in` pasul cu cre]terea lor n dragoste. cu virtutea cuno]tin\a.
88 Cuno]tin\a
R 2037 ^{ntreb`ri interesante toate gndurile, cuvintele ]i faptele. Aceast` stare
ntrebare: Unii definesc gnosis, tradus la rndul ei dezvolt` dragostea de fra\i o
cuno]tin\` n 2 Petru 1:5, ca fiind spiritul dragoste pentru to\i cei care sunt fra\i ]i tovar`]i
cercet`rii ]i investig`rii judicioase. Dac` dorim de jug [n cauza drept`\ii ]i a adev`rului, cauza
mereu s` unim cu credin\a noastr` gnosis, spiritul lui Dumnezeu. Dragostea de fra\i la rndul ei duce
cercet`rii ]i investig`rii judicioase, atunci r`splata la acea experien\` nc` mai larg` ]i mai adnc`
va fi desigur epignosis, cuno]tin\a exact`, suficient`. numit` cea mai mare din toate harurile; ]i anume,
Crezi c` acesta este gndul apostolului? dragostea, dragoste pentru Dumnezeu, dragoste
R`spuns: Referin\a la alte pasaje n care pentru fra\i, dragoste adnc`, curat` ]i adev`rat`
apare cuvntul gnosis arat` c` defini\ia de mai care nu se gnde]te la r`u, nu se umfl` de
sus nu este adecvat`. Vezi 1 Cor. 8:1; 2 Cor. 4:6; mndrie, nu se aprinde de mnie, se bucur`
Efes. 3:19; 2 Pet. 3:18 etc. ntotdeauna n adev`r ]i niciodat` n nelegiuire,
Dup` n\elegerea noastr`, ceea ce vrea s` spun` punctul cel mai [nalt al realiz`rii cre]tine n via\a
apostolului nu este, uni\i cu credin\a voastr` o actual`; harul tuturor harurilor, care nu piere
dispozi\ie de investigare, ci dup` cum urmeaz`: niciodat` ]i care va fi des`vr]it cnd vom primi
{ncepnd cu acei care au deja ceva cuno]tin\`, noul corp al nvierii.
ndeajuns pentru a fi o baz` pentru credin\`, el
i ndeamn` s` uneasc` cu credin\a lor t`ria (n 20. Cum ne sunt ^[nmul\ite harul ]i
alte traduceri ^fapta, virtutea); adic`, el pacea prin cuno]tin\`?
sugereaz` c` dac` ei []i me\in credin\a mpotriva 2 Petru 1:2, 3 ^Harul ]i pacea s` v` fie
atacurilor vr`jma]ului, aceasta va dezvolta t`rie, [nmul\ite prin cunoa]terea lui Dumnezeu ]i a
un alt har al caracterului. Cnd spune uni\i cu lui Isus, Domnul nostru. Dumnezeiasca Lui
t`ria voastr` cuno]tin\a, n\elegem c` vrea s` putere ne-a d`ruit tot ce prive]te via\a ]i
spun` c` dac` credin\a este men\inut` ferm ]i evlavia, prin cunoa]terea Celui care ne-a
rezult` t`ria de caracter, aceasta, sub c`l`uzirea chemat prin slava ]i virtutea Sa.
Spiritului, [l va duce pe cel credincios la sfere mai
adnci ]i mai largi de cuno]tin\`; sau, dup` cum R 2136 ^Cunoa]terea lui Dumnezeu
sugereaz` acela]i apostol (2 Petru 3:18), valoarea ei (primele 6 paragrafe):
credinciosul va cre]te at>t n har c>t ]i n ^Harul ]i pacea s` v` fie [nmul\ite prin
cuno]tin\`, ]i Spiritul sfnt, prin concepere, [i va cunoa]terea lui Dumnezeu ]i a lui Isus, Domnul
permite acestuia s` cunoasc` (s` aprecieze) nostru, dup` cum dumnezeiasca Lui putere ne-a
lucrurile adnci ale lui Dumnezeu, lucrurile date d`ruit tot ce prive]te via\a ]i evlavia, prin
f`r` plat` acestora de c`tre Dumnezeu, cuno]tin\a cunoa]terea Celui care ne-a chemat prin slava ]i
de Dumnezeu rezult>nd din experien\a noastr` virtutea Sa. 2 Petru 1:2, 3 dup` Manuscrisul
n ]coala lui Cristos. Referitor la aceast` Sinaitic.
cuno]tin\`, nu numai referitor la complexitatea Prima ntrebare care apare n leg`tur` cu
chestiunilor doctrinare, ci ]i la armonia ]i aceste cuvinte de ndemn este: Cui au fost ele
comuniunea inimii cu Domnul {nsu]i, apostolul adresate? Sunt aceste instruc\iuni date
Pavel a exclamat: Privesc toate aceste lucruri ca p`c`to]ilor? Este aceasta calea prin care
o pierdere, fa\` de pre\ul nespus de mare al p`c`to]ii trebuie s` se apropie de Dumnezeu?
cunoa]terii lui Hristos Isus, Domnul meu. Filip. 3:8. Nu. Aceste instruc\iuni le sunt adresate celor
Aceast` cuno]tin\`, primit` ntr-o inim` bun` care sunt deja ndrept`\i\i prin credin\a n
]i onest`, va produce roada sau harul caracterului sngele scump al lui Cristos, dup` cum este
numit aici st`pnire de sine ([n alte traduceri indicat n versetul precedent. Ele sunt adresate
nfrnare). Dup` cum se declar` n alt` parte: c`tre cei care au primit o credin\` la fel de
Oricine are n`dejdea aceasta n El, se cur`\e]te, pre\ioas` ca a noastr` [apostolii], prin
se controleaz`, se cur`\e]te tot mai mult de dreptatea Domnului ]i Mntuitorului nostru
aluatul cel vechi. Dup` ce ajungem la o astfel de [dup` Manuscrisul Sinaitic] Isus Hristos.
st`pnire de sine ]i n leg`tur` cu ea, urmeaz` Sugestia este clar`, c` nu este suficient s`
r`bdarea: pentru c` st`pnirea de sine ne va devenim credincio]i n Isus Cristos chiar
nv`\a necesitatea comp`timirii ]i r`bd`rii fa\` credincio]i ndrept`\i\i ]i deplin consacra\i;
de al\ii. Aceast` r`bdare la rndul ei va duce c`tre trebuie s` fie o naintare n via\a tocmai nceput`,
]i va dezvolta urm`torul har men\ionat; ]i anume, care va continua att timp ct suntem n cortul
evlavia o stare n care dragostea lui Dumnezeu acesta, ]i, dac` vom fi credincio]i, vom fi
este rev`rsat` din bel]ug n inim`, influen\>nd des`vr]i\i prin ntia nviere. Gndul
 Cuno]tin\a 89
apostolului nu este c` trebuie s` fie an dup` an Apostolul arat` calea potrivit` prin care
[nsufle\iri ]i an dup` an c`deri, ci mai degrab` credinciosul, dup` ce a f`cut un nceput potrivit,
un progres continuu n noua via\`. Acest gnd trebuie s` mearg` continuu [nainte ]i n sus n
este total deosebit de experien\ele multora care dezvoltarea sa cre]tin` nmul\indu-]i harul ]i
]i nsu]esc numele lui Cristos, ]i care, vai! sunt pacea. Este deosebit de important [ns` ca el s`
foarte des exprimate n versurile cnt`rii: nceap` corect, s` fie cu adev`rat conceput prin
^Unde-i binecuvntarea ce am cunoscut, cuvntul adev`rului, credin\a care a fost dat`
cnd pe Domnul L-am g`sit la-nceput? sfin\ilor pe care apostolul o nume]te aici
Unde-i vederea despre Isus ]i al S`u Cuvnt, credin\a pre\ioas`. Aceasta nu este credin\a
ce sufletul mi-a ren`scut? r`spndit` de adep\ii criticii radicale. Credin\a
Ideea larg r`spndit` printre cei din aceast` lor este departe de a fi scump`. Credin\a lor neag`
clas` de cre]tini ar putea fi numit` sc`deri ]i c`derea, neag` r`scump`rarea ]i toat` necesitatea
cre]teri alternative de har ]i pace. Ei mai nti ei, ]i prin urmare neag` nvierea bazat` pe acea
primesc o binecuvntare, dup` aceea o pierd, apoi r`scump`rare. Credin\a lor const` n [ncrederea
iar`]i o g`sesc, ]i iar`]i o pierd, ]i astfel continu`. n propria lor judecat`, acesta fiind pentru ei
Exist` un motiv logic pentru care acest curs este criteriul adev`rului ]i al erorii, ]i n ndoiala de
att de larg r`spndit ]i de ce att de pu\ini ]tiu m`rturia lui Moise ]i a profe\ilor, a Domnului ]i
cte ceva despre nmul\irea pe care o men\ioneaz` a apostolilor. O astfel de credin\` nu este credin\a
apostolul aici: Harul ]i pacea s` v` fie nmul\ite. pre\ioas`, nu este credin\a care a fost dat`
Motivul este c` majoritatea cre]tinilor nu au o sfin\ilor. }i cei care zidesc pe o astfel de credin\`
cuno]tin\` a lucrurilor care sunt necesare pentru nu sunt dintre cei c`rora li se adreseaz` apostolul
a le p`stra harul ]i pacea g`site prin credin\a lor aici, ]i nu trebuie s` ne a]tept`m ca harul sau
ini\ial` n Domnul ca R`scump`r`tor al lor; ]i pacea s` le fie nmul\ite. Noi credem [ns` c`
mult mai mult le lipse]te o cuno]tin\` suficient` majoritatea cititorilor no]tri sunt dintre cei care
ca s` le nmul\easc` harul ]i pacea. Marea pot cnta cu spiritul ]i cu ra\iunea:
majoritate ocup` pozi\ia men\ionat` de apostolul Pe nimic altceva nu-mi zidesc speran\a,
Pavel (1 Cor. 3:1): Ct despre mine, fra\ilor, n-am dect pe-a lui Isus snge ]i dreptate;
putut s` v` vorbesc ca unor oameni duhovnice]ti, Nu m` ncred nici chiar n cel mai bun sistem,
ci ca unor oameni de carne, ca unor prunci n ci m` sprijin pe numele lui Isus mereu.
Hristos; de]i de mult trebuia s` fi\i nv`\`tori, Numai pe Cristos, Stnca solid` pot eu sta:
ave\i iar`]i nevoie de cineva s` v` nve\e cele nisip mi]c`tor este orice altceva.
dinti adev`ruri ale cuvintelor lui Dumnezeu. Temelia adev`rat` pe care trebuie s` zidim este
Evr. 5:12-14. credin\a n dreptatea Domnului ]i Mntuitorului
O eroare asupra unui subiect, deseori duce la nostru Isus Cristos credin\a c` jertfa Lui pentru
multe erori asupra multor subiecte; ]i a]a este ]i p`cat a fost o dat` pentru totdeauna un pre\ de
n acest caz: doctrina chinului ve]nic drept r`scump`rare deplin ]i complet pentru Adam ]i
pedeaps` pentru c`dere, din care vor sc`pa numai pentru to\i urma]ii lui, astfel nct to\i ace]tia, c>nd,
credincio]ii, a deformat ra\iunea ]i a ndrumat la timpul potrivit, vor fi adu]i la o cuno]tin\` de
gre]it eforturile multora din poporul Domnului. Cristos, s` poat`, dac` vor dori, s` ob\in` cur`\are
La unii dintre cei mai serio]i primul gnd este s` ]i via\` ve]nic` n condi\iile ndur`toare ale Noului
scape personal din chinul ve]nic, ]i n mod firesc Leg`mnt. Numai cei care zidesc pe aceast` temelie
cel de-al doilea gnd este s` ajute pe ct de mul\i pot spera s`-]i [nmul\easc` harul ]i pacea.
posibil s` scape de o eternitate att de
[ngrozitoare. Cu aceast` idee ca resort al Vol. I, pag. 346:
conduitei, nu ne putem mira c` principala lor O cuno]tin\` a acestor lucruri ]i a dovezilor
aten\ie este acordat` m>ntuirii p`c`to]ilor ]i c` ele sunt aproape, chiar la u]`, trebuie s` aib` o
aducerii lor la starea de prunci n Hristos. Dar puternic` influen\` asupra tuturor, dar [n spe-
dup` ce ei devin prunci, se face relativ pu\in cial asupra copiilor consacra\i ai lui Dumnezeu,
pentru a-i dezvolta n cuno]tin\a lui Dumnezeu, care caut` premiul naturii divine. {i [ndemn`m
ca s` poat` cre]te pn` la statura deplin` a pe ace]tia ca, [n timp ce-]i ridic` sus capetele ]i
maturit`\ii n Cristos. Ca prunci ei sunt continuu se bucur` ]tiind c` eliberarea lor se apropie, s`
hr`ni\i cu lapte ]i prin urmare nu sunt obi]nui\i pun` la o parte orice greutate ]i piedic` ]i s`
cu hrana tare, astfel nct atunci cnd ncearc` alerge cu r`bdare alergarea pe care au [nceput-o.
folosirea acesteia, mai degrab` sunt [neca\i cu ea Abate\i-v` privirea de la sine cu sl`biciunile ]i
dec>t s` fie nt`ri\i. imperfec\iunile inevitabile, ]tiind c` toate aceste
90 Cuno]tin\a
sl`biciuni sunt acoperite deplin cu meritele (Ps. 16:11). Fiindc` rug`ciunea duce sufletul [n
r`scump`r`rii date de Isus Cristos Domnul prezen\a Domnului, ea preg`te]te calea pentru
nostru ]i c` sacrificiile ]i neg`rile voastre de binecuv>ntarea divin` ]i pentru bucuriile cele
sine sunt acceptabile pentru Dumnezeu prin mai mari. Evident c` deschiderea c`ii pentru
R`scump`r`torul ]i Domnul nostru, ]i numai [n ca poporul Domnului s` se apropie de tronul
acest fel. S` ne amintim c` puterea suficient` pe harului nu are ca obiectiv schimbarea voin\ei
care Dumnezeu ne-a promis-o, ]i prin folosirea sau planurilor divine. Un astfel de g>nd este
c`reia putem deveni ^biruitori, este dat` [n incompatibil cu orice considerare ra\ional` a
Cuv>ntul S`u. Este o putere venit` din subiectului; deci, Domnul ne informeaz` c`
cunoa]terea caracterului S`u, a planurilor Sale rug`ciunea potrivit` nu este pe linia cererilor
]i a condi\iilor sub care putem avea parte de ele. ca voia noastr` s` se fac`, [n opozi\ie cu voia
Astfel exprim` Petru, zic>nd: ^Harul ]i pacea s` divin`, ci pe linia supunerii complete la aceasta
v` fie [nmul\ite prin cunoa]terea lui Dumnezeu din urm`. Apostolul declar` despre unii: ^Voi
]i a lui Isus, Domnul nostru. Dumnezeiasca Lui cere\i ]i nu c`p`ta\i, pentru c` cere\i r`u
putere ne-a d`ruit tot ce prive]te via\a ]i evlavia, [n armonie cu dorin\ele voastre ]i nu [n armonie
prin cunoa]terea Celui care ne-a chemat prin slava cu aranjamentul ]i planul divin. Iac. 4:3.
]i virtutea Sa, prin care El ne-a dat f`g`duin\ele {n aceea]i direc\ie a prevenit ]i Domnul nostru:
Lui nespus de mari ]i scumpe, ca PRIN ELE s` v` ^C>nd v` ruga\i, s` nu folosi\i repet`ri f`r` rost,
face\i p`rta]i firii dumnezeie]ti. 2 Petru 1:2-4. ca p`g>nii, care g>ndesc c`, dac` spun o mul\ime
Dar pentru a ob\ine aceast` cuno]tin\` ]i de cuvinte, vor fi asculta\i c`ci Tat`l vostru
aceast` putere, pe care Dumnezeu propune s` le ]tie de ce ave\i nevoie, mai [nainte de a-I cere voi.
dea fiec`rui alerg`tor pentru premiul ceresc, se Nu v` [ngrijora\i ce ve\i m>nca sau ce ve\i
va [ncerca desigur sinceritatea angajamentelor bea; nici cu ce v` ve\i [mbr`ca fiindc` pe
voastre de consacrare. Voi v-a\i consacrat tot toate acestea p`g>nii le caut` C`uta\i mai [nt>i
timpul, toate talentele, pentru Domnul; acum {mp`r`\ia lui Dumnezeu ]i dreptatea Lui ]i toate
[ntrebarea este: c>t da\i? Sunte\i [nc` dispu]i, con- aceste lucruri vi se vor da pe deasupra de c`tre
form leg`m>ntului vostru de consacrare, s` Tat`l vostru din ceruri, conform [n\elepciunii Sale
renun\a\i la tot? s` renun\a\i la propriile voastre (Mat. 6:7-34). Iar`]i Domnul nostru spune: ^Dac`
planuri ]i metode, ]i la teoriile voastre ]i ale altora, r`m>ne\i [n Mine ]i cuvintele Mele r`m>n [n voi,
pentru a accepta planul, modul ]i timpul lui Dum- cere\i orice ve\i vrea ]i vi se va da (Ioan 15:7).
nezeu de a-}i face marea lucrare? Sunte\i dispu]i s` Condi\iile urm`toare sunt deosebit de importante:
face\i aceasta cu pre\ul prieteniilor p`m>nte]ti ]i a 1) Cel care ofer` rug`ciunea trebuie s` fie [n
leg`turilor sociale? Sunte\i dispu]i s` renun\a\i la Cristos, trebuie s` fi venit [n rela\ie vital` cu El prin
timpul destinat altor lucruri pentru a investiga acceptarea meritului sacrificiului S`u isp`]itor ]i
aceste teme glorioase at>t de [ncurajatoare pentru prin consacrare fa\` de voin\a ]i serviciul S`u;
inima celor cu adev`rat consacra\i, av>nd ]i, mai mult de at>t, trebuie s` continue s`
cuno]tin\a sigur` c` aceasta v` va costa negare r`m>n` astfel [n Cristos ca membru al corpului
de sine? Dac` nu totul este consacrat, sau dac` S`u, ca membru al Noii Crea\ii, pentru a avea
v-a\i g>ndit numai la jum`tate c>nd a\i dat totul privilegiile rug`ciunii la care se face referire aici.
Domnului, atunci ve\i regreta timpul ]i efortul 2) El trebuie de asemenea s` lase Cuv>ntul
necesar pentru a cerceta Cuv>ntul Lui ca pe o Domnului s` r`m>n` [n el, s` se [mp`rt`]easc`
comoar` ascuns`, spre a ob\ine astfel puterea din Cuv>ntul adev`rului ]i harului dac` vrea s`
necesar` pentru toate [ncerc`rile credin\ei aib` [n\elepciunea necesar` ca s` cear`, [n
legate de timpul prezent (aurora Mileniului) mai armonie cu voin\a Domnului, lucruri care Lui I-ar
mult dec>t de oricare alte timpuri. pl`cea s` le dea altfel, chiar dac` este Nou`
Creatur` [n Cristos, rug`ciunile lui ar putea
21. Care este rela\ia [ntre cuno]tin\` r`m>ne adesea f`r` r`spuns, fiindc` ^cere r`u.
]i rug`ciune? Numai cei care m`rturisesc ambele aceste calit`\i
Ioan 15:7 ^Dac` r`m>ne\i [n Mine ]i cuvintele se pot apropia de tronul harului ceresc cu deplin`
Mele r`m>n [n voi, cere\i orice ve\i vrea ]i vi se [ncredere, cu deplin` asigurare a credin\ei c`
va da. cererile lor vor fi ascultate la timpul cuvenit
al lui Dumnezeu. Numai ace]tia pot realiza
Vol. VI, pag. 679-681: plin`tatea bucuriei.
^{naintea fe\ei Tale sunt bucurii nespuse ]i Dup` cum explic` Scripturile, rug`ciunea este
desf`t`ri ve]nice la dreapta Ta, spune profetul [ncercarea de a ob\ine acces la Dumnezeu ]i de a
 Cuno]tin\a 91
avea comuniune cu El. Cine, deci, se poate apropia R 3217, col. 2, par. 2, 3:
de tronul harului ceresc pentru a ^c`p`ta Ceea ce vedem exemplificat astfel pe scar`
[ndurare ]i a afla har, ca s` avem ajutor la mare, na\ional`, putem vedea exemplificat
momentul potrivit (Evr. 4:16)? R`spundem, ntr-un sens restrns mai aproape de noi. C\i
[mpreun` cu apostolul, c` lumea [n general nu dintre noi n ignoran\` ]i orbire ne-am rugat
are acest acces, nu are acest privilegiu al uneori n via\` pentru diferitele sisteme de robie,
rug`ciunii. Este adev`rat c`, de fapt, milioane pentru diferitele secte ale cre]tin`t`\ii, ]i de
de p`g>ni ofer` rug`ciuni Divinit`\ii cu diferite asemenea am trudit pentru zidirea lor, numai s`
concep\ii despre cine este ]i ce este El; dar ne trezim r`ni\i spiritual de cele pentru care
rug`ciunile lor nu sunt acceptabile lui Dumnezeu. ne-am rugat ]i am trudit. Noi am cerut gre]it,
^Cine se apropie de Dumnezeu trebuie s` cread` precum f`ceau B`trnii lui Israel, pe cnd, n loc
c` El este [trebuie s`-L recunoasc` drept Cel de aceasta, inimile noastre ]i ale lor ar fi trebuit
existent prin Sine] ]i c` El r`spl`te]te pe cei s` caute continuu c`ile Domnului, ndrum`rile
care-L caut` [caut` s`-L cunoasc`, s` I se supun` ]i Lui, nu s` cear` s` favorizeze ]i s` binecuvnteze
s`-L serveasc`] (Evr. 11:6). Corneliu a fost unul de ceea ce noi din ignoran\` ]i [n mod gre]it am
felul acestora din urm`, care a recunoscut pe presupus a fi spre gloria ]i binele nostru. S`
adev`ratul Dumnezeu, L-a respectat ]i a c`utat nv`\`m s` ne rug`m corect, precum ]i s` lucr`m
s`-I cunoasc` ]i s`-I fac` voia; ]i imediat ce ]i s` sper`m corect; ]i pentru a face astfel, s` fim
planul divin a ajuns la etapa de dezvoltare grabnici la ascultare, nce\i la vorbire, grabnici
necesar` pentru a permite ca favoarea lui s` ascult`m Cuvntul Domnului ]i lec\ia pe care
Dumnezeu s` se extind` la neamuri, rug`ciunile El deja ne-a dat-o, ]i metoda Sa de a ne instrui, a
]i binefacerile lui au primit r`spuns. {ns` nu i ne [ndruma ]i a ne binecuvnta. S` fim nce\i n
s-a permis s` aib` comuniune cu Dumnezeu [n a-I spune care sunt preferin\ele noastre;
sensul deplin, cuvenit, ci a fost informat s` ntr-adev`r, s` c`ut`m s` ajungem la acea
trimit` dup` Petru, care-i va spune ^cuvinte dezvoltare a caracterului cre]tin care ne va
prin care s` poat` fi adus din starea de permite ca totdeauna s` c`ut`m nu dorin\a
[nstr`inare ]i separare [ntr-o stare de armonie proprie, ci voia ]i calea Tat`lui nostru din cer.
]i de fiu, [n care va avea privilegiul unui fiu Acela]i principiu se va aplica ]i la afacerile mai
privilegiul accesului la Tat`l, la tronul harului particulare din via\a noastr` zilnic`. C>\iva p`rin\i
ceresc. ne-au spus, cu inima [ndurerat`, despre r`spunsuri
la rug`ciuni care mai apoi ar fi dorit s` nu le fi
Vol. VI, pag. 688, par. 1: primit; ne-au spus despre prieteni ]i copii pe patul
{n\elepciunea de sus, Spiritul sf>nt, l-a lor de moarte, pentru a c`ror via\` s-au rugat [n mod
[ndrumat pe apostolul Pavel c>nd a mers cu nepotrivit ]i f`r` cuvintele sau sentimentul, fac`-se
Evanghelia [n alt` cetate ca s` caute pe cei aduna\i voia Ta, ]i cum Domnul a r`spuns la acele rug`ciuni,
^[ntr-un loc de rug`ciune (Fapte 16:13). }i [nc` ]i ce rele teribile le-au venit prin acele r`spunsuri.
este un fapt, c` at>t cuno]tin\a c>t ]i iubirea lui Nu toate cazurile sunt la fel, dar copiii lui Dumnezeu
Dumnezeu prisosesc cel mai mult printre aceia preg`ti\i ]i dezvolta\i [n inim` trebuie s` se a]tepte
din poporul Domnului care se roag` unul pentru s` ajung` la punctul unde toate rug`ciunile lor
altul ]i unul [mpreun` cu altul, ca bucuria lor s` primesc r`spuns, ]i r`spuns [n cel mai bun mod
fie deplin`. Oric>t de multe adun`ri ar avea posibil ]i [n cel mai satisf`c`tor mod, deoarece
poporul Domnului pentru studiul Cuv>ntului Cuv>ntul Domnului locuie]te cu bog`\ie [n ei. Ei nu
S`u ]i pentru zidirea reciproc` [n cea mai sf>nt` vor cere gre]it nu vor cere ceva contrar voin\ei ]i
credin\`, noi sus\inem ca nici un serviciu s` nu providen\elor divine, ci mai degrab`, [ncrez>ndu-se
fie considerat c` este [nceput cum se cuvine dec>t [n [n\elepciunea divin`, rug`ciunea lor va fi:
dac` se cere mai [nt>i binecuv>ntarea Domnului ^Doamne, nu voia mea, ci a Ta s` se fac`.
peste studiu; ]i nici o adunare s` nu fie
considerat` c` este [ncheiat` cum se cuvine p>n` 22. Ne este folositoare orice fel de
c>nd nu se mul\ume]te lui Dumnezeu pentru cuno]tin\`?
privilegiul ]i binecuv>ntarea de care s-a bucurat Ioan 17:17 ^Sfin\e]te-i prin adev`rul T`u:
]i pentru binecuv>ntarea acordat` astfel [nc>t cuv>ntul T`u este adev`rul.
Cuv>ntul harului S`u s` poat` fi [ntr-adev`r
hran` pentru inimile celor care au ascultat cu o Vol. VI, pag. 137, par. 2:
dorin\` sincer` de a cunoa]te ]i a face voia Sa. Din cele precedente este evident c` sfin\irea
pe care o dore]te Dumnezeu sfin\irea esen\ial`
92 Cuno]tin\a
pentru ob\inerea unui loc [n Noua Crea\ie nu 23. Cum putem explica declara\ia
va fi posibil` pentru al\ii dec>t pentru aceia care apostolului ^voi ]ti\i toate ]i ^nu ave\i
sunt [n ]coala lui Cristos ]i care [nva\` de la El nevoie s` v` [nve\e cineva?
care sunt ^sfin\i\i prin adev`r. Eroarea nu va 1 Ioan 2:20, 27 ^Dar voi ave\i ungerea din
sfin\i, ]i nici ignoran\a. Mai mult, nu trebuie s` partea Celui Sf>nt ]i ]ti\i toate. C>t despre
facem gre]eala de a presupune c` orice adev`r voi, ungerea pe care a\i primit-o de la El r`m>ne
tinde spre sfin\ire; dimpotriv`, de]i adev`rul [n [n voi ]i nu ave\i nevoie s` v` [nve\e cineva; ci,
general este admirabil pentru to\i cei care-l iubesc dup` cum ungerea Lui v` [nva\` despre toate ]i
]i care [n mod corespunz`tor ur`sc eroarea, este adev`rat` ]i nu este o minciun`, r`m>ne\i
cuv>ntul Domnului nostru pentru acest lucru este [n El, dup` cum v-a [nv`\at ea.
c` numai ^adev`rul T`u este cel care sfin\e]te.
Vedem toat` lumea civilizat` alerg>nd ostentativ, Vol. V, pag. 280-287 ^Ungerea din
urm`rindu-se unul pe altul ]i lupt>ndu-se pentru partea Celui Sf>nt. (Vezi Volumul V.)
adev`r. Geologii au o parte din teren, astronomii
alta, chimi]tii alta, medicii alta, oamenii de stat Vol. VI, pag. 260, par. 1, p>n` la pag. 262,
alta etc.; dar noi nu g`sim c` aceste diferite par. 1:
ramuri ale c`ut`rii adev`rului conduc spre G>ndul apostolului este c` aceia care au
sfin\ire. Dimpotriv`, g`sim c` de regul` ele devenit cre]tini, aceia care au [n\eles [n vreo
conduc [n direc\ie opus`; ]i c` aceasta este [n acord m`sur` planul divin, trebuiau s` aib` [n fa\` mai
cu declara\ia apostolului, c` ^lumea cu [n\elepciunea [nt>i faptul c` ei ]i to\i ceilal\i au fost p`c`to]i ]i
ei n-a cunoscut pe Dumnezeu (1 Cor. 1:21). Faptul aveau nevoie de un R`scump`r`tor, ]i apoi faptul
este c` [n cei c>\iva ani scur\i ai vie\ii prezente ]i c` Isus, Unsul, i-a r`scump`rat prin sacrificarea
[n starea noastr` prezent` imperfect`, dec`zut`, propriei Sale vie\i. Mai departe apostolul spune
degradat`, capacitatea noastr` este cu totul prea c` ei n-au nevoie s`-i [nve\e cineva acest adev`r
mic` s` merite a [ncerca s` asimil`m [ntreg de baz`. Nu puteau fi cre]tini ]i totu]i s` fie [n
domeniul adev`rului asupra fiec`rui subiect; ca ignoran\` de acest lucru fundamental al religiei
atare, vedem c` oamenii din lume care au succes cre]tine c` Cristos a murit pentru p`catele lor
sunt speciali]ti. Celui care-]i devoteaz` aten\ia conform Scripturilor ]i a [nviat pentru [ndrept`\irea
astronomiei nu-i va ajunge timpul pentru a-]i lor ]i c` [ndrept`\irea ]i sfin\irea care-i urmeaz`,
me\ine pozi\ia nu va avea timp de geologie, sau precum ]i speran\a la glorie, sunt toate dependente
chimie, sau botanic`, sau medicin`, sau de cea de faptul ]i valoarea sacrificiului lui Cristos pentru
mai [nalt` dintre toate ]tiin\ele, ^adev`rul T`u ei. El arat` c` de]i era posibil s`-]i fi pus [ncrederea
planul divin al veacurilor. {n vederea acestui ]i s` fi crezut [n Tat`l, f`r` s` cread` [n Fiul
fapt, apostolul, care el [nsu]i a fost un om educat [nainte ca Fiul s` Se fi ar`tat, totu]i, acum, oricine
pe vremea sa, [l sf`tuie]te pe Timotei s` se t`g`duie]te pe Fiul lui Dumnezeu, t`g`duie]te
^fereasc` de filosofiile omene]ti (teorii ]i ]tiin\e) prin aceasta pe Tat`l; ]i nimeni nu poate
pe nedrept numite ]tiin\e. Cuv>ntul ]tiin\` m`rturisi pe Fiul lui Dumnezeu f`r` s`-L
[nseamn` adev`r, ]i apostolul, putem fi siguri, m`rturiseasc` [n acela]i timp pe Tat`l ]i planul
n-a vrut s` conteste sinceritatea oamenilor de Tat`lui, centrul ]i [nf`ptuitorul acestuia fiind El.
]tiin\` din zilele lui, nici s` sugereze c` ace]tia Astfel c` acum putem vedea exact ce a vrut s`
erau [n mod inten\ionat falsificatori; dar cuvintele spun` apostolul, ]i anume, c` oricine a fost
lui ne dau ideea, pe care mersul ]tiin\ei o atest` conceput de Spiritul sf>nt trebuie [nt>i s` fi crezut
pe deplin, c` de]i este ceva adev`r legat de toate [n Domnul Isus; c` El a fost Singurul Conceput
aceste ]tiin\e, totu]i teoriile omene]ti numite al Tat`lui; c` El a fost ar`tat [n trup; c` El a fost
]tiin\e nu sunt adev`r nu sunt absolut corecte. sf>nt, nevinovat ]i desp`r\it de p`c`to]i; c` El
Ele sunt doar cele mai bune presupuneri pe care S-a dat pe Sine ca r`scump`rarea noastr` ]i c`
cei mai aten\i cercet`tori din aceste domenii de sacrificiul a fost acceptat de Tat`l ]i m`rturisit
studiu au putut s` le prezinte; iar acestea dup` prin [nvierea Sa pentru a fi Regele ]i Eliberatorul
cum arat` clar istoria din timp [n timp se glorios. F`r` aceast` credin\` nimeni n-ar putea
contrazic unele pe altele. Dup` cum oamenii de primi Spiritul sf>nt, ungerea: prin urmare, oricine
]tiin\` de acum cincizeci de ani au respins ]tiin\a are ungerea n-are nevoie ca cineva s`-]i iroseasc`
de dinainte, tot a]a deduc\iile ]i metodele de timpul [n discutarea [ntreb`rii fundamentale
ra\ionament ale acestora au fost la r>ndul lor dac` Isus a fost sau nu Fiul lui Dumnezeu; dac`
respinse de oamenii de ]tiin\` de ast`zi. El a fost sau nu R`scump`r`torul; dac` El a fost
sau nu Mesia, unsul care va [ndeplini la timpul
 Cuno]tin\a 93
cuvenit al lui Dumnezeu f`g`duin\ele pre\ioase Vol. V, pag. 91, par. 1, 2:
ale Scripturilor. Aceea]i ungere pe care am Cuvintele Domnului nostru sunt [nc` aplicabile
primit-o, dac` r`m>ne [n noi, ne va asigura de acestui caz, adic`: ^Nimeni nu cunoa]te deplin pe
adev`rul acestor lucruri ^r`m>ne\i [n El, dup` Fiul, afar` de Tat`l; tot astfel, nimeni nu cunoa]te
cum v-a [nv`\at ea. Oricine nu r`m>ne [n El, [n deplin pe Tat`l, afar` de Fiul ]i acela c`ruia vrea
Vi\`, sigur se va ve]teji ca ml`di\` t`iat`; Fiul s` i-L descopere (Mat. 11:27). Lumea nu L-a
oricine r`m>ne [n El, sigur va r`m>ne ]i [n cunoscut: nu I-a cunoscut originea [nalt` ]i marea
Spiritul Lui ]i nu-L va putea nega. Sa umilire [n folosul ei; ]i dac` ne amintim c`
^Ave\i o ungere de la Cel sf>nt ]i voi o ]ti\i probabil a trecut o lung` perioad` de timp de la
(Diaglott). Spiritul sf>nt a fost simbolizat de-a [nceputul crea\iei, [n persoana Domnului nostru,
lungul dispensa\iei iudee prin uleiul sf>nt care, ]i p>n` la timpul c>nd El a fost f`cut trup, ]i dac`
turnat pe capul Marelui Preot, curgea [n jos peste ne mai amintim c` [n toat` acea perioad` El a fost
tot corpul; astfel, oricine este din corpul lui cu Tat`l, ^[n toate zilele eram desf`tarea Lui,
Cristos este sub ungere, sub influen\a Spiritului, juc>nd ne[ncetat [naintea Lui, nu ne putem [ndoi
]i oriunde este Spiritul Domnului, el unge, c` Fiul cuno]tea pe Tat`l, a]a cum ucenicii S`i ]i
neteze]te, greseaz`. Tendin\a lui este s` lumea nu L-au cunoscut a]a cum noi [nv`\`m
urm`reasc` pacea cu to\i oamenii, pe c>t este s`-L cunoa]tem prin Cuv>ntul revela\iei Sale ]i
posibil ]i [n m`sura [n care va permite fidelitatea prin desf`]urarea minunatului S`u plan al
fa\` de dreptate. El este opus frecu]ului veacurilor. S`-L ascult`m din nou spun>nd:
m>niei, r`ut`\ii, urii, conflictului. Cei care se afl` ^Neprih`nitule Tat`, lumea nu Te-a cunoscut,
sub influen\a lui sunt bucuro]i s` fie [nv`\a\i de dar Eu Te-am cunoscut. Ioan 17:25.
Domnul, ]i departe de a fi [n conflict cu planul ]i Cheia acestei minunate cunoa]teri a lucru-
revela\ia Sa, ei intr` repede [n deplin` armonie rilor cere]ti este dat` [n declara\ia: ^Cel care este
cu acestea ]i au [n mod corespunz`tor gresarea de pe p`m>nt este p`m>ntesc ]i vorbe]te ca de pe
promis` ungerea, netezimea, pacea, bucuria, p`m>nt. Cel ce vine din cer este mai presus de to\i.
sfin\enia min\ii. El m`rturise]te ce a v`zut ]i ce a auzit (Ioan 3:31,
Cei care au primit Spiritul Domnului [n acest 32). Nu este de mirare, deci, c` p>n` ]i
sens al cuv>ntului, aduc>nd pace, bucurie ]i [mpotrivitorii Lui au [ntrebat: ^De unde are El
armonie [n inimile lor, ]tiu c` ei le au pe acestea [n\elepciunea? (Mat. 13:54). }i cuno]tin\a Sa
ca rezultat al faptului c` Domnul lucreaz` cu ei despre lucrurile cere]ti, cuno]tin\a Sa intim` ]i
]i c` le-au primit de c>nd au crezut [n Domnul [ndelungat` cu Tat`l, care I-a conceput credin\`
Isus ]i L-au acceptat ca Unsul. Aceast` ungere absolut` [n promisiunile Tat`lui, este cea care L-a
este, prin urmare, o dovad` nu numai pentru ei, f`cut [n stare, ca om perfect, s` [nving` lumea,
ci este [n m`sur` considerabil` o dovad` ]i pentru carnea ]i pe diavolul, ]i s` prezinte un sacrificiu
al\ii, c` ei sunt membri ai corpului lui Cristos; pe acceptabil pentru p`catele noastre. Astfel a fost
c>nd celor c`rora le lipse]te aceast` pace ]i scris mai [nainte prin profet: ^Prin cuno]tin\a
bucurie ]i ale c`ror inimi sunt pline de r`utate, Lui, Slujitorul Meu Cel drept va [ndrept`\i pe cei
vrajb`, ur`, g>lceav`, certuri, dispute, desigur c` mul\i ]i va purta nelegiuirile lor. Isa. 53:11.
le lipse]te dovada ungerii, gres`rii, netezimii care
[nso\e]te Spiritul Domnului. Este adev`rat, nu R 1835, col. 1, par. 1:
to\i suntem la fel, iar netezimea [n afacerile Cuvintele credin\ei Domnului nostru au fost:
exterioare ale vie\ii se poate s` nu se manifeste la ,,Neprih`nitule Tat`, lumea nu Te-a cunoscut, dar
unii tot a]a de repede ca ]i la al\ii; dar foarte Eu Te-am cunoscut. El a fost cu Tat`l de la
devreme [n experien\a cre]tin` netezimea trebuie nceput, I-a cunoscut iubirea ]i bun`tatea, I-a
c`utat` [n inim`, ca o dovad` c` am umblat cu v`zut puterea ]i I-a remarcat dreptatea,
Isus, am [nv`\at de la El ]i am primit Spiritul bun`tatea iubitoare ]i providen\a p`rinteasc`
Lui, ]i la scurt timp dup` aceea ea trebuie s` asupra tuturor lucr`rilor Sale. }i astfel este scris:
[nceap` s` fie v`zut` ]i de al\ii [n via\a zilnic`. Prin cuno]tin\a Lui, Slujitorul Meu Cel drept
va ndrept`\i pe cei mul\i ]i va purta nelegiuirile
24. Explica\i Isaia 53:11 lor (Isa. 53:11). Cuno]tin\a pe care a avut-o
Isaia 53:11 ^Va vedea rodul muncii sufletului despre Tat`l I-a dat o baz` sigur` pentru credin\`
Lui ]i va fi mul\umit. Prin cuno]tin\a Lui, n toate scopurile Sale cu privire la viitor. De aceea
Slujitorul Meu Cel drept va [ndrept`\i pe mul\i El a putut umbla ]i a umblat prin credin\`. }i
]i va purta nelegiuirile lor. acea credin\` I-a permis s` nving` toate obstacolele
]i s`-I asigure biruin\a chiar ]i asupra mor\ii.
94 Cuno]tin\a
25. S` ne a]tept`m s` avem vreo institu\iilor p`mnte]ti, politice, sociale ]i
cuno]tin\` despre viitor? eclesiastice, arat` de asemenea c` n marele plan
Amos 3:7 ^Nu, St`p>nul D OMNUL nu face
nimic f`r` s` descopere taina Sa slujitorilor S`i,
prorocii.
Ioan 16:13 ^C>nd va veni M>ng>ietorul, Duhul
adev`rului, v` va c`l`uzi [n tot adev`rul; c`ci el
nu va vorbi de la sine, ci va vorbi tot ce va fi auzit
]i v` va vesti lucrurile viitoare.
Vol. II, pag. 15, par. 3:
Afl`m c` sf>r]itul Veacului Evanghelic, la fel
ca sf>r]itul Veacului Iudeu, este numit seceri]
(Mat. 9:37; 13:24, 30, 39), c` asemenea aceluia, ]i
acesta este o perioad` de patruzeci de ani, ]i c`
razele m`rturiei profetice sunt [n mod special
concentrate asupra seceri]ului veacurilor, ]i mai
cu seam` asupra seceri]ului acestui veac, unde
chiar toat` lumina Veacului Iudeu datorit`
caracterului tipic al lui se concentreaz` [ntr-un
focar glorios. {n aceast` lumin` putem vedea acum
clar mersul maiestuos al Dumnezeului nostru, nu
numai [n lunga panoram` a veacurilor trecute, ci ]i
[n realiz`rile prezente ale planului S`u. }i nu numai
at>t, dar potrivit f`g`duin\ei Sale de a ne ar`ta
lucrurile viitoare (Ioan 16:13), vedem, cu minunat`
claritate a viziunii, metoda Lui [n\eleapt` pentru
binecuv>ntarea tuturor [n Veacul Milenar care
acum intr` chiar p>n` la [ncheierea lui glorioas`
[n restabilirea tuturor lucrurilor. Afl`m c` multe
evenimente mari ]i minunate se concentreaz` [n
acest seceri]: c` [n el are loc marele timp de
str>mtorare, ziua lui Iehova, nimicirea final` ]i
complet` a lui Anticrist ]i c`derea marelui Babilon,
[nceputul [ntoarcerii favorii la evrei, a doua ve-
nire a Domnului nostru ]i stabilirea {mp`r`\iei
Sale, ]i [nvierea ]i r`spl`tirea sfin\ilor.
R 2973, col. 2, par. 4:
Cei veghetori privesc nu numai la semnele
din afar`, a]a cum se v`d n lume. Ei cerceteaz`
cu aten\ie ]i n mod repetat harta lor, schi\a
profetic` din Biblie a istoriei lumii, dat` de
{mp`ratul {nsu]i. Deoarece v`d timpul de
necaz schi\at n harta profetic`, ei ]tiu c` acesta
va veni neap`rat ]i sunt n stare s` vad`
^semnele timpurilor naintea altora, ]i nu s`
fie n ntuneric [n privin\a lucrurilor
viitoare. n leg`tur` cu aceasta Domnul a
promis veghetorilor c` Spiritul sfnt i va c`l`uzi
n tot adev`rul, pe m`sur` ce fiecare aspect al lui
va fi cuvenit, ]i le va ar`ta lucrurile care vor veni
lucrurile viitoare naintea cuno]tin\ei lumii ]i
naintea evenimentelor n sine (Ioan 16:13). Dar
aceea]i hart` care arat` pr`bu]irea tuturor
al lui Iehova c`derea lor este att de la timp
fixat`, nct aceasta va fi chiar ora n care El
{]i va stabili mp`r`\ia n minile Bisericii
alese (care atunci va fi o preo\ime [mp`r`teasc`
glorificat` preo\i pe scaunele lor de domnie
conduc`tori religio]i ]i civili ai lumii), a c`ror
n`l\are va fi spre slava lui Dumnezeu ]i spre
binecuvntarea fiec`rei creaturi.
26. Ce dovezi avem c` Daniel 12:4 se
[mpline]te acum?
Daniel 12:4 ^Tu, [ns`, Daniel, \ine acunse
aceste cuvinte ]i pecetluie]te cartea, p>n` la
timpul sf>r]itului. Mul\i vor alerga [ncoace ]i
[ncolo ]i cuno]tin\a va cre]te.
Vol. I, pag. 337, par. 1:
Un argument incontestabil, care dovede]te c`
acesta este timpul cuvenit al lui Dumnezeu pentru
introducerea ordinii noi de lucruri, este c` El
ridic` v`lul ignoran\ei ]i las` s` intre treptat lu-
mina inteligen\ei ]i inven\iei peste omenire,
[ntocmai cum a fost prezis atunci c>nd a fost prezis
]i cu rezultatele prezise (Daniel 12:4, 1). Dac`
cuno]tin\a ar fi venit mai devreme, str>mtorarea
ar fi venit mai devreme; ]i de]i societatea s-ar fi
putut reorganiza dup` furtuna ]i topirea ei, nu
ar fi fost un p`m>nt (aranjament social) nou [n
care s` predomine ]i s` locuiasc` dreptatea, ci
un p`m>nt sau aranjament nou [n care p`catul
]i viciul ar fi fost mult mai abundente dec>t acum.
{mp`r\irea echitabil` a beneficiilor mijloacelor
mecanice de economisire a for\ei de munc` ar fi
adus [n timp ore de munc` tot mai pu\ine; ]i
astfel, f`r` protec\ia originar`, omul dec`zut, cu
gusturile lui stricate, nu ]i-ar fi folosit libertatea
]i timpul pentru ameliorare mintal`, moral` ]i
fizic`, ci, dup` cum dovede]te istoria trecutului,
tendin\a ar fi fost spre imoralitate ]i viciu.
Vol. IV, pag. 414, par. 1:
De obicei ei nu observ` noul element [n
conflictul nemai[nt>lnit vreodat`; ]i anume,
r`sp>ndirea mai general` a informa\iei [n toat`
lumea, [n special [n toat` cre]tin`tatea. Acest
lucru, pe care mul\i oameni [l uit`, este adus [n
aten\ia celor destul de [n\elep\i ca s` caute
adev`rata [n\elepciune la izvor Cuv>ntul lui
Dumnezeu. Ace]tia sunt informa\i c` ^la timpul
sf>r]itului, mul\i vor alerga [ncoace ]i [ncolo ]i
cuno]tin\a va cre]te c`ci acesta va fi un timp
de str>mtorare, cum n-a mai fost de c>nd sunt
popoarele (Dan. 12:1-4). Ei v`d prezisa alergare
 Cuno]tin\a 95
a omenirii [ncoace ]i [ncolo uimitor [mplinit`; ei p`trunderea luminii ]i c` astfel folose]te
v`d de asemenea cre]terea general` a cuno]tin\ei; Dumnezeu omenirea [n prezent ca s` preg`teasc`,
]i pentru ace]tia timpul de str>mtorare prezis [n n mod natural, aranjamente ]i comodit`\i
aceea]i rela\ie contextual` [nseamn`, nu o mecanice ]i de alt` natur`, care n cele din urm`
repetare a istoriei, nu o supunere a maselor la vor fi at>t de mari binecuvnt`ri pentru lume;
c>\iva favoriza\i, ci o extraordinar` inversare a cnd Soarele Drept`\ii va r`s`ri cu vindecare n
sensului istoriei produs` de noile condi\ii razele sale ]i Ziua Milenar` va fi introdus` cu
observate. Iar declara\ia aceluia]i profet, [n toate binecuvnt`rile, [ndur`rile ]i ocaziile sporite
acela]i context, c` ^[n timpul acela se va scula ale ei timpurile restabilirii tuturor lucrurilor,
marele prin\ Mihail [Cristos] ]i-}i va lua despre care Dumnezeu a vorbit prin gura tuturor
puterea glorioas` ]i va domni, este [n armonie cu sfin\ilor S`i proroci din vechime. Fapte 3:21.
ideea c` str>mtorarea care vine va pune cap`t Veghind atent, serios, cu interes, pentru c` ei
st`p>nirii egoismului de sub ^st`p>nitorul lumii ]tiu despre lucrurile bune pe care Dumnezeu le
acesteia [Satan], ]i va introduce {mp`r`\ia de are la p`strare (1 Cor. 2:9-13; 1 Pet. 1:4), cei veghetori
binecuv>ntare a lui Emanuel. Dar s`-i auzim pe observ` c` profe\ia lui Daniel arat` mai departe
unii dintre oamenii [n\elep\i ai lumii c`, dup` cum [nmul\irea c`l`toriilor aduce
spun>ndu-ne ce v`d ei! [nmul\irea cuno]tin\ei, tot a]a [nmul\irea
cuno]tin\ei va aduce o cre]tere a nemul\umirii
R 2973, col. 2, par. 1-3: pentru omenire [n general; ]i rezultatul va fi, a]a
Cei care au dat aten\ie punctelor de reper, cum este declarat profetic, un timp de str>mtorare
ar`tate de c`tre Domnul prin Daniel, Isaia, cum n-a mai fost de cnd sunt popoarele ]i pn` la
Ieremia ]i to\i sfin\ii proroci, n\eleg c` deja am vremea aceasta. Cei veghetori, c`utnd s` observe
parcurs un drum mult mai lung dect s-a a]teptat dac` aceste lucruri ]i-au avut deja mplinirea sau
Biserica atunci cnd a nceput; dar ne d`m seama nu, privesc n jurul lor ]i v`d n toate p`r\ile
de asemenea din aceste puncte de reper c` am nemul\umire, nefericire; mult mai mult dect
ajuns foarte aproape de sfr]itul c`l`toriei; foarte atunci cnd lumea se bucura de mult mai pu\ine
aproape de timpul cnd marea binecuvntare, pe [ndur`ri ]i binecuvnt`ri ale cerului. Aceste
care poporul lui Dumnezeu a a]teptat-o att de daruri t>rzii ale Providen\ei (preg`tiri pentru
mult ]i pentru care s-a rugat, este aproape. De Veacul Milenar), n loc s` provoace mul\umire,
exemplu, cei veghetori au remarcat m`rturia recuno]tin\` ]i dragoste pentru Dumnezeu ]i
Domnului prin profetul Daniel, c` timpul generozitate fa\` de om, produc n inimile
sfr]itului va fi o perioad` de timp (mai mult de neregenerate mai mare ambi\ie, mai mare
un secol) ]i c` n acest timp al sfr]itului va fi l`comie, egoism, invidie, ur`, ceart` ]i alte fapte
o mare cre]tere a c`l`toriei, a alerg`rii ncolo ]i ale c`rnii ]i ale diavolului. Da, cei veghetori pot
ncoace pe tot p`mntul, ]i o mare cre]tere a discerne clar apropierea marelui punct culminant
informa\iei generale, o cuno]tin\` crescut`, dup` cum al necazului uman, n care Scripturile declar` [n
este scris: La timpul sfr]itului mul\i vor alerga mod clar c` toate institu\iile omene]ti actuale se
ncoace ]i ncolo ]i cuno]tin\a va cre]te. Dan. 12:4. vor pr`bu]i n anarhie, n confuzie, n haos. ns`
Urm`rind atent ce este [n jurul nostru, plini cei veghetori nu pierd din vedere pe Dumnezeu
de speran\e ]i doritori dup` lucrurile glorioase ]i providen\a Sa. Ei v`d c` aceast` catastrof` so-
pe care le-a promis Dumnezeu, nici unul dintre cial` ]i eclesiastic` ce se apropie va fi rezultatul
ace]ti veghetori nu este nep`s`tor fa\` de aceste natural al ac\iunii egoismului n condi\ii foarte
mpliniri ale profe\iei, care vor fi v`zute peste tot favorabile; totu]i, ei ]i amintesc c` Dumnezeu
ast`zi. To\i oamenii discern aceste lucruri, ns` este la crm` ]i poate face ca mnia omului s`-L
nu to\i la fel: cei credincio]i, cei veghetori le dis- laude, iar restul mniei omului (care nu-L va
cern nu doar ca fapte, ci ]i ca mpliniri ale sl`vi) [l va restrnge. Psa. 76:10.
profe\iei; ca dovezi c` ne afl`m deja n perioada
numit` timpul sfr]itului. Mai multe 27. C>nd ^p`m>ntul va fi plin de
investig`ri ]i aplic`ri ale m`sur`torilor profetice cuno]tin\a DOMNULUI, ca fundul m`rii de
demonstreaz` celor veghetori c` suntem n apele care-l acoper` ]i ^to\i vor veni la
timpul sfr]itului din 1799, ]i c` acesta este cuno]tin\` de adev`r?
numit ]i ziua preg`tirii Sale [a lui Iehova]. Isaia 11:9 ^Nu se va face nici un r`u ]i nici o
Privind n jurul lor, ei v`d preg`tirea pe care pagub` pe tot muntele Meu cel sf>nt; c`ci
Iehova Dumnezeu o face pentru mp`r`\ia Fiului p`m>ntul va fi plin de cuno]tin\a DOMNULUI,
S`u drag. Ei v`d ridicarea v`lului ignoran\ei ]i ca fundul m`rii de apele care-l acoper`.
96 Cuno]tin\a
1 Timotei 2:4 ^Care dore]te ca to\i oamenii morm>nt, nici o schimbare n-are loc p>n` c>nd
s` fie m>ntui\i ]i s` vin` la cuno]tin\` de adev`r. este ridicat afar` din el. }i aceasta este [nv`\`tura
uniform` a tuturor scripturilor legate de acest
Vol. I, pag. 74, par. 3: subiect, a]a cum se va ar`ta [n capitolele
O declara\ie a Cuv>ntului care apar\ine unei urm`toare. Deoarece Dumnezeu nu-}i propune
epoci sau dispensa\ii nu trebuie aplicat` alteia, s` m>ntuiasc` pe oameni pe seama ignoran\ei, ci
dup` cum lucruri declarate despre un veac nu sunt ^dore]te ca to\i oamenii s` vin` la cuno]tin\`
[ntotdeauna adev`rate despre altul. De exemplu, ar de adev`r (1 Timotei 2:4), ]i deoarece masele
fi un neadev`r s` spunem despre timpul prezent c` omenirii au murit [n ignoran\`, iar ^[n Locuin\a
aceast` cuno]tin\` de Domnul umple tot p`m>ntul Mor\ilor nu este nici lucrare, nici plan, nici
sau c` nu este deloc nevoie s` spui aproapelui, cuno]tin\`, nici [n\elepciune (Eclesiastul 9:10),
cunoa]te pe Domnul (Isaia 11:9; Ieremia 31:34). de aceea Dumnezeu a preg`tit trezirea mor\ilor
Acest lucru nu este adev`rat [n acest veac ]i nu pentru a le da cuno]tin\`, credin\` ]i m>ntuire.
poate fi adev`rat p>n` c>nd Domnul, venind din Deci planul Lui este ca: ^Dup` cum [n Adam to\i
nou, {]i stabile]te [mp`r`\ia; fiindc` de-a lungul mor, tot a]a, [n Hristos, to\i vor fi f`cu\i vii, dar
acestui veac au fost multe [n]el`ri am`gitoare ]i ni fiecare la r>ndul lui Biserica Evanghelic`,
se spune c` tocmai la sf>r]itul veacului ^[n zilele Mireasa, corpul lui Cristos, [nt>i; dup` aceea, [n
din urm` oamenii r`i ]i [n]el`tori vor merge din timpul Veacului Milenar, to\i cei care vor deveni
r`u [n mai r`u, duc>nd [n r`t`cire pe al\ii ]i fiind ai Lui [n timpul acelei mii de ani de prezen\`
du]i ]i ei [n r`t`cire (2 Timotei 3:1, 13). Cuno]tin\a (tradus gre]it venire) a Sa, timpul cuvenit al
]i dreptatea vor acoperi p`m>ntul, dup` cum Domnului pentru ca to\i s`-L cunoasc`, de la cel
fundul m`rii este acoperit de ape, ca rezultat al mai mic p>n` la cel mai mare. 1 Corinteni 15:22, 23.
domniei lui Mesia [n timpul Veacului Milenar.
28. Care va fi rela\ia [ntre cuno]tin\`
Vol. V, pag. 19, par. 4: ]i credin\` [n Veacul Milenar?
{n armonie cu acest g>nd este ]i declara\ia
Scripturii, c` cea dint>i lucrare a lui Cristos [n R 2677, col. 1, par. 5, p>n` la pag. 2678,
leg`tur` cu domnia Sa milenar` va fi legarea sau par. 1:
restr>ngerea lui Satan pentru o mie de ani ca s` Ceea ce este acum cunoscut Bisericii acestui Veac
nu mai [n]ele neamurile (Apoc. 20:3), precum ]i Evanghelic ca ,,ndrept`\ire prin credin\` (n acela]i
numeroasele declara\ii ale profe\ilor despre fel au fost ndrept`\i\i ]i vrednicii din vechime) nu
faptul c` atunci c>nd {mp`r`\ia lui Dumnezeu va mai fi n vigoare de-a lungul Veacului Milenar,
va fi stabilit` pe p`m>nt, cuno]tin\a de Domnul nici nu va mai fi necesar, deoarece condi\iile de
va umple tot p`m>ntul a]a cum apele acoper` fundul atunci vor fi att de diferite de cele de acum. Fiindc`
m`rilor, ]i nimeni nu va mai trebui s` spun` ^umbl`m prin credin\`, nu prin vedere fiindc`
aproapelui, ^Cunoa]te pe Domnul (Evr. 8:11), de credin\a este acum a]a de grea ]i ca atare a]a de
asemenea cererea din rug`ciunea Domnului, ^Vie rar`, de aceea este a]a de apreciat` ]i r`spl`tit` de
{mp`r`\ia Ta; fac`-se voia Ta pe p`m>nt Dumnezeu. Dar cnd Veacul Milenar va fi introdus,
pentru c` aceasta implic` ceea ce declar` veacul credin\ei se va fi sfr]it acela va fi veacul
apostolul [n mod clar, c` Dumnezeu dore]te ca cuno]tin\ei veacul dovezilor a]a de clare, a]a de
to\i oamenii s` fie m>ntui\i ]i s` vin` la nendoielnice, nct ^chiar ]i cei f`r` minte, nu vor
cuno]tin\a adev`rului. 1 Tim. 2:4. putea s` se r`t`ceasc`, deoarece ^p`m>ntul va fi
plin de cuno]tin\a DOMNULUI, ca fundul m`rii de apele
Vol. I, pag. 105, par. 2: care-l acoper`. Cu o cuno]tin\` at>t de abundent`,
Opinia predominant` este c` moartea nct nimeni nu va trebui s` zic` aproapelui:
sf>r]e]te toat` [ncercarea; dar nu este nici o ,,Cunoa]te pe Domnul, deoarece to\i l vor cunoa]te,
scriptur` care [nva\` a]a; ]i toate cele de mai sus rezult` c` o credin\` deosebit` va fi imposibil`, ]i
]i multe alte scripturi [nc` ar fi f`r` sens, sau prin urmare r`spl`\ile credin\ei deosebite nu vor
mai r`u, dac` moartea sf>r]e]te orice speran\` mai fi oferite.
pentru masele ignorante ale omenirii. Singura Nu vrem s` spunem c` omenirea n timpul
scriptur` citat` pentru a dovedi aceast` vedere Mileniului nu va crede; dimpotriv`, nimeni nu
nutrit` [n general este: ^Ori [ncotro ar c`dea va putea face altfel dect s` cread`: vrem s`
copacul acolo r`m>ne (Eclesiastul 11:3). Dac` spunem [ns` c` este o deosebire ntre a crede ]i a
aceasta are vreo leg`tur` cu viitorul omului, ea exercita credin\`. Acum noi credem diferite
arat` c` oricare ar fi starea lui c>nd intr` [n lucruri prin credin\`, pe care ]i lumea n veacul
 Cuno]tin\a 97
viitor le va crede, nu prin credin\` ci pe dovezi, cartea sau nscrierea celor care vor trece [n mod
prin cuno]tin\` va fi imposibil s` se ndoiasc`, satisf`c`tor la ncercarea sau judecata
v`znd c` dovezile vor fi att de indiscutabile. restabilirii.) }i mor\ii au fost judeca\i dup` cele
De exemplu, acum Dumnezeu ne spune s` ne scrise n c`r\ile acelea (Scripturile Ioan 12:48)
socotim toate p`catele din trecut iertate ]i pe noi potrivit faptelor lor.
ndrept`\i\i pe deplin n ochii S`i. Cu toate Ar fi o gre]eal` s` presupunem c` Dumnezeu
acestea, noi vedem continuu dovezi de sl`biciuni va chema omenirea s` fie fii n timpul Veacului
n mintea ]i [n corpul nostru. P`catele nu sunt Milenar, ]i s` nu le cear` s` fac` o deplin`
]terse; ele sunt socotite ca acoperite. n cazul consacrare a lor fa\` de El ]i fa\` de acea dreptate
p`catelor Bisericii: ele nu vor fi ]terse pn` c>nd al c`rei reprezentant este El personal. Nimeni nu
moartea va distruge aceste corpuri muritoare ]i poate avea vreodat` via\` ve]nic` pe baza altor
pn` c>nd Domnul ne va da la [nt>ia nviere condi\ii dect aceasta ascultare absolut`, ]i
corpuri glorioase, spirituale, perfecte. {n ele nu chiar mai mult armonie absolut` cu nsu]i
va fi nici o urm` de p`cat sau sl`biciune sau spiritul legii divine, legea drept`\ii, legea iubirii.
imperfec\iune; toate p`catele noastre vor fi atunci }i to\i cei care vor vrea s` fie n armonie cu
[n realitate ]terse. Dar acum ni se cere s` credem Domnul p>n` la acest grad, [n mod necesar vor
n acoperirea p`catelor noastre; s` exercit`m sacrifica, dac` va exista opozi\ie fa\` de Domnul
credin\` n declara\ia lui Dumnezeu. Urm`torul sau fa\` de dreptate care s` fac` necesar un sacrificiu
nostru pas al credin\ei este n leg`tur` cu de vreun fel, mai degrab` dect s` t`g`duiasc`
chemarea de sus de a sacrifica interesele pe Domnul ]i principiile sfin\eniei Lui.
p`mnte]ti ]i vremelnice pentru a c>]tiga slava Motivul pentru care nu se vor mai cere
cereasc`, cinstea ]i nemurirea. Dar cununa ]i sacrificii de la lume n timpul Veacului Milenar,
binecuvntarea cereasc` sunt v`zute doar cu este c` p`catul ]i Satan nu vor mai fi la crm`
ochiul credin\ei; ]i oricine alearg` n alergarea ^lumea [dispensa\ia] rea de acum va fi trecut ]i
pus` n fa\a noastr` n Evanghelie, trebuie nu n locul ei va fi introdus` ^lumea viitoare ^n care
numai s` se uite cu ochiul credin\ei la Isus, ca locuie]te dreptatea n care dreptatea va fi
Autorul ]i Des`vr]itorul credin\ei noastre, ci cu regula, n care mp`ratul ]i to\i cei care vor fi n
acela]i ochi al credin\ei trebuie s` vad` cununa favoarea Lui ]i fiecare aspect al guvern`rii vor fi
drept`\ii pe care Domnul, Judec`torul cel drept, n armonie cu dreptatea, adev`rul ]i iubirea.
o p`streaz` pentru cei care sunt credincio]i. A presupune c` acea chemare la restabilire a
Astfel veacul nostru este cu prec`dere un veac al nceput deja, ar [nsemna s` presupunem c`
credin\ei, al st`rilor socotite ]i al ncrederii n Dumnezeu a autorizat n vreun fel pe cineva s`
f`g`duin\e: ]i aceasta ]i va avea marea ]i anun\e c` de acum nainte nimeni nu va mai
pre\ioasa ei r`splat`. suferi pentru [nf`ptuirea binelui, ci numai pentru
Nu a]a vor fi condi\iile veacului Milenar, cnd [nf`ptuirea r`ului; ]i prin urmare c`, oricine ar
acesta va fi introdus. Dup` cum am v`zut, atunci c`uta s` fac` bine dup` capacitatea sa cea mai
va fi cuno]tin\`; ]i experien\ele de fiecare zi vor bun`, ar constata c` nu are [mpotriviri, ]i c` orice
avea ca urmare fie dezvoltare mintal`, moral` ]i efort al s`u ar aduce prompt putere ]i recuperare
fizic`, fie disciplin`ri pentru ne[nf`ptuirea mintal`, moral` ]i fizic`, care, continu>nd mereu,
progresului. Astfel de experien\e vor da o ampl` ar aduce [n cele din urm` perfec\iune absolut`.
demonstra\ie [n privin\a a ceea ce se poate a]tepta Mai mult, ar [nsemna s` se promit` c` oricine ar
ca rezultat final restabilire ca r`splat` a accepta aceast` chemare a restabilirii n-ar mai
ascult`rii, sau Moartea a Doua ca pedeaps` a muri de moarte adamic`; ci din contr`, acceptnd
neascult`rii. din inim` aceast` chemare, ar g`si c` zi de zi, an
Acest fapt este limpede prezentat n Scripturi, de an, puterea mor\ii din el ar fi nvins` ]i
care nva\` clar c` n acest veac regula procesul restabilirii ar progresa.
procedurilor divine este: ^Fac`-\i-se dup` Cnd va ie]i acea chemare ]i acele privilegii
credin\a ta, n timp ce regula judec`\ii lumii n ale restabilirii vor fi oferite omenirii, va fi a]a
veacul Milenar este clar ar`tat` n Apoc. 20:12: cum a declarat profetul, c` de atunci nainte
^Am v`zut pe mor\i, mari ]i mici, stnd [n picioare nici un om nu va mai muri din cauza p`catului
naintea scaunului de domnie. Ni]te c`r\i au fost lui Adam, nici pentru p`catul p`rin\ilor s`i, ci
deschise. }i a fost deschis` o alt` carte, care este numai pentru p`catul s`u propriu (Ier. 31:29, 30).
cartea vie\ii. (Prima carte a vie\ii este numit` n\elegem c` acest timp nu va fi atins pn` dup`
Cartea Vie\ii Mielului, con\innd numele Bisericii timpul de strmtorare nu mai nainte de 1915
alese, Mireasa Sa; cealalt` Carte a Vie\ii va fi d. Cr. Conform n\elegerii noastre, de la acea dat`
98 Cuno]tin\a
ncolo, mp`r`\ia fiind pe deplin stabilit`, chemarea va putea ob\ine p>n` la [ncheierea Mileniului va
lumii la privilegiile restabilirii va fi deschis`, ]i fi atins` numai de c`tre cei care vor exercita [n
oricine va muri atunci, va muri pentru p`catul s`u mod constant credin\a ]i faptele. De]i despre timpul
propriu (Moartea a Doua) ]i nu pentru al tat`lui acela este scris: ^}i mor\ii au fost judeca\i dup` cele
Adam; ]i oricine va fi atunci ascult`tor de Domnul scrise [n c`r\ile acelea, potrivit FAPTELOR lor, spre
va avea binecuvnt`rile harului S`u n restabilire deosebire de judecata prezent` a Bisericii, ^dup`
recuperarea real`, vizibil`, ncep>nd imediat, ca CREDIN|A voastr`, totu]i faptele lor nu vor fi f`r`
r`splat` pentru credincio]i sub chemarea credin\`, [ntocmai cum credin\a noastr` nu trebuie
restabilirii. s` fie f`r` fapte, [n m`sura capacit`\ii.
Sensul n care binecuvnt`rile ]i favorurile Declara\ia apostolului, c` Dumnezeu va
milenare deja se suprapun peste Veacul Evanghelic, [ndrept`\i pe p`g>ni prin credin\` (Gal. 3:8), dup`
dup` n\elegerea noastr`, este acesta: Mai [nt>i, cum arat` contextul, [nseamn` c` reconcilierea
cuno]tin\a, inven\iile etc. aduc omenirii prin restabilire nu va veni ca rezultat al
binecuvnt`ri de care ea nu s-a bucurat niciodat` Leg`m>ntului Legii, ci prin har, sub condi\iile
nainte ]i care sunt de fapt inten\ionate pentru Noului Leg`m>nt, [n care vor trebui s` aib`
Veacul Milenar, ]i sunt doar aranjate sau preg`tite credin\`, s` fie acceptat ]i respectat de c`tre to\i
n aceast` ^zi a preg`tirii lui Dumnezeu. (2) cei care vor vrea s` beneficieze de el. O diferen\`
Binecuvnt`rile restabilirii se suprapun de [ntre [ndrept`\irea prezent` ]i cea viitoare este
asemenea, n sensul c` aceste inven\ii etc., n mod c` [n prezent celor consacra\i, prin exercitarea
treptat duc spre marele timp de strmtorare, n care credin\ei cuvenite, li se acord` imediat p`rt`]ie
institu\iile actuale, sociale, financiare, politice, cu Tat`l, prin [ndrept`\irea socotit`, prin
religioase, toate vor fi r`sturnate pentru ca credin\`; [n timp ce sub condi\iile mai favorabile
Dumnezeu s` poat` aduce n locul lor prevederile ]i ale veacului viitor, exercitarea credin\ei supuse
aranjamentele mai bune ale mp`r`\iei Milenare. (3) nu va aduce deloc [ndrept`\ire socotit`, ]i va avea
Binecuvnt`rile restabilirii vin pentru Biseric` ca efect o [ndrept`\ire real` ]i p`rt`]ie cu
acum, n sensul c` ei i este permis s` vad` mai Dumnezeu numai la [ncheierea Mileniului. {ntre
[nainte aceste binecuvnt`ri care vin asupra lumii, timp lumea va fi [n m>inile marelui Mijlocitor, a
s` se bucure nespus, s`-]i ridice inima n mul\umire c`rui lucrare va fi s` le prezinte voin\a divin` ]i
]i laud` fa\` de Cel care ne-a iubit ]i ne-a cump`rat s` lucreze cu ei, corect>nd ]i restabilind pe acei
cu sngele S`u pre\ios, ]i s`-]i dea seama cum acesta care vor asculta, p>n` c>nd [i va fi [ndrept`\it [n
este jertfa de ^isp`]ire pentru p`catele noastre, ]i realitate c>nd [i va prezenta f`r` vin` [naintea
nu numai pentru ale noastre, ci ]i pentru ale ntregii Tat`lui, c>nd va fi gata s` predea {mp`r`\ia Sa
lumi. lui Dumnezeu, {nsu]i Tat`lui. 1 Cor. 15:24.

Vol. VI, pag. 107, par. 1, 2: Urmeaz` citatele mai lungi.

Este adev`rat, se poate spune c` credin\a va
fi chiar ]i atunci esen\ial` pentru progresul
restabilirii spre [ndrept`\irea real`, deoarece
^f`r` credin\` este cu neputin\` s` fim pl`cu\i
Lui ]i deoarece binecuv>nt`rile ]i r`spl`\ile
restabilirii vor fi acordate pe criterii care vor cere
credin\`; dar credin\a care se va cere atunci
pentru a progresa [n restabilire va fi foarte
diferit` de credin\a care se cere acum de la cei
^chema\i sfin\i", ^[mpreun` mo]tenitori cu
Hristos, ^Crea\ii Noi. C>nd {mp`r`\ia lui
Dumnezeu va avea controlul, c>nd Satan va fi
legat ]i cuno]tin\a de Domnul va umple
p`m>ntul, aceste [mpliniri ale f`g`duin\elor di-
vine vor fi recunoscute de to\i ]i astfel vederea
sau cuno]tin\a va cuprinde [n realitate multe
lucruri care acum se pot recunoa]te numai prin
ochiul credin\ei. Dar, cu toate acestea, credin\a
va fi necesar` pentru a putea merge spre
perfec\iune; ]i astfel [ndrept`\irea real` care se
R 3058-3060 ^A tr`i cu orice cuv>nt
care iese din gura lui Dumnezeu (vezi
[ntrebarea nr. 1):
Pinea este un termen general pentru hran`;
pentru ceea ce satisface pofta de mncare; pentru
ceea ce zide]te ]i nt`re]te; pentru ceea ce face
posibil` continuarea vie\ii. A fost potrivit, prin
urmare, ca Domnul s` foloseasc` pinea ca un
simbol sau o ilustra\ie a acelui mijloc ceresc de
[ntre\inere pe care Dumnezeu l-a aranjat acum
s` zideasc` ]i s` nt`reasc` pe poporul S`u, ]i n
cele din urm`, prin ntia nviere, s` le dea via\`
ve]nic`. Adev`rul divin este reprezentat ca o astfel
de hran` spiritual`; ]i {nsu]i Domnul nostru,
pentru c` n planul divin El este canalul
adev`rului calea ]i adev`rul ]i via\a este
numit ]i pinea vie\ii pentru poporul S`u. Noi
trebuie s` mnc`m, sau s` ne mp`rt`]im din
calit`\ile d`t`toare de via\` pe care El ni le d`
 Cuno]tin\a 99
f`r` plat` n El {nsu]i, dac` vrem s` atingem diferit` de orice hran` p`m>nteasc`; trebuie s`
scopul speran\ei noastre via\a ve]nic`. aib` un alt fel de ap` a vie\ii, diferit` de orice
Textul nostru este r`spunsul dat ispititorului b`utur` p`m>nteasc`. La aceast` hran` sau
de c`tre Domnul nostru c>nd postea [n pustie ]i {i rezerv` cereasc` Se refer` Domnul nostru c>nd
era foame. Ispititorul sugerase ca Isus s`-}i zice: ^Omul nu va tr`i numai cu p>ine, ci cu orice
foloseasc` puterile pe care le primise cu c>teva cuv>nt care iese din gura lui Dumnezeu.
zile [nainte c>nd, la botezul S`u [n Iordan, primise Dar cum este posibil s` tr`im prin cuvintele
Spiritul sf>nt, ]i odat` cu el darurile ]i puterile care ies din gura lui Dumnezeu? Ce a vrut s`
care mai apoi I-au permis nu numai s` vindece spun` Isus? Cum pot cuvintele lui Dumnezeu s`
bolnavi, ci ]i s` prefac` apa [n vin ]i s` hr`neasc` ne dea via\`?
o mul\ime prin [nmul\irea celor dou` p>ini de ov`z El a vrut s` spun` c` toate speran\ele de via\`
]i a celor doi pe]ti]ori. Propunerea adversarului a ve]nic` depind de Dumnezeu de planul divin
fost ca Domnul s`-}i foloseasc` puterea pentru ]i de f`g`duin\ele acestuia. Uit>ndu-ne [n aceste
mul\umirea poftei Sale. El a zis: ^Spune ca pietrele f`g`duin\e, putem vedea clar c` planul divin, care
acestea s` se fac` p>ini. dateaz` dinainte de [ntemeierea lumii, este ca
Oric>t de mul\umit a fost Domnul c` I s-au toate creaturile lui Dumnezeu, create [n
dat aceste puteri divine prin Spiritul sf>nt pe asem`narea Lui ]i care r`m>n [n credin\`, iubire
care-l primise, oric>t de bucuros a fost ca la ]i ascultare, [n armonie cu El, s` aib` via\`
ocaziile potrivite s` fac` minunile care-I [nso\eau ve]nic`. Acesta este cuv>ntul general al lui
misiunea, El ]tia c` puterile nu I-au fost date Dumnezeu asupra acestui subiect; ]i anume, c`
pentru a fi folosite egoist, pentru mul\umirea ascultarea este condi\ia vie\ii ve]nice. F`r`
eului, ]i de aceea El a refuzat sugestia ]i r`spunsul [ndoial` aceasta a avut [n minte Domnul nostru
Lui sunt cuvintele din textul nostru. {n treac`t, c>nd a folosit cuvintele din acest text la care ne
remarc`m faptul c` aici este o lec\ie vrednic` de referim; de asemenea se poate s` Se fi g>ndit c`
aten\ia tuturor din poporul Domnului; c` El venise [n lume cu o misiune special`, s` fac`
lucrurile spirituale ]i divine nu trebuie folosite voia Tat`lui, ]i El a [n\eles de la [nceput c`
[ntr-un mod mercantil. {n m`sura [n care pot ascultarea Sa perfect` de voin\a divin` {i va
discerne lucrurile, cei din poporul Domnului asigura [n cele din urm` slava, cinstea ]i
trebuie s`-]i \in` preferin\ele, dorin\ele ]i nemurirea cu Tat`l; dar c` orice neascultare va
apetiturile personale separate ]i distincte de [nsemna pierderea favorii divine ]i va implica
lucrurile cere]ti ]i spirituale; ]i s` nu le foloseasc` sentin\a neascult`rii, ]i anume moartea.
pe acestea din urm` pentru serviciile c`rnii, Prin urmare, decizia prompt` a Domnului
oric>t de curate ]i bune ar putea fi dorin\ele c`rnii. nostru a fost c` a nu Se supune voin\ei Tat`lui ]i
{n cuvintele Domnului nostru se accept` astfel s`-}i asigure p>inea pentru [ntre\inerea
sugestia c` p>inea, hrana, este necesar` pentru corpului, ar fi o mare gre]eal`; acea hran` astfel
[ntre\inerea omului [n condi\iile actuale; dar ele ob\inut` I-ar putea men\ine via\a doar pentru o
duc ideea mai departe ele ne atrag aten\ia perioad` scurt` c` planul mai bun ar fi s` Se
asupra unei vie\i mai [nalte dec>t cea actual`. [ncread` [n Cuv>ntul lui Dumnezeu, f`g`duin\a
Via\a actual` nu este de fapt via\`, ci moarte; divin` c` aceia care-L iubesc, {l servec ]i I se
lumea este sub sentin\a divin` a mor\ii; ]i numai supun, vor ie]i [n final [nving`tori ]i mai mult
cei care au venit [n rela\ie cu Dumnezeu prin dec>t [nving`tori ]i vor avea via\` etern` cu
credin\` au ^trecut din moarte la via\`, dup` cum Dumnezeu. }i aceast` concluzie a {nv`\`torului
a spus {nv`\`torul nostru cu alt` ocazie: ^Cine este plin` de [nv`\`minte pentru noi, cei care
are pe Fiul are via\a: cine n-are pe Fiul lui suntem ucenicii Lui, c`ut>nd s` mergem pe
Dumnezeu n-are via\a. }i iar`]i i-a spus unuia urmele Lui. Noi trebuie s` [nv`\`m lec\ia c` via\a
care se g>ndea s` devin` servitorul Lui, urma]ul unui om const` nu [n abunden\a lucrurilor pe care
Lui: ^Vino dup` Mine ]i las` mor\ii s`-]i le are hran` ]i [mbr`c`minte ci c` via\a lui,
[ngroape mor\ii. [n sensul cel mai deplin, cel mai mare, cel mai
Din acest punct de vedere, vedem c` omul nu [nalt, este dependent` de supunerea lui complet`
poate tr`i numai cu p>ine. {mpotriva lui este la voin\a lui Dumnezeu de aten\ia lui mare la
sentin\a divin` ^vei muri negre]it; ]i el nu poate fiecare cuv>nt care iese din gura lui Dumnezeu.
g`si nici un fel de p>ine, nici un fel de hran` care Cuvintele gurii lui Dumnezeu pentru noi nu sunt
s` produc` via\` [n sensul deplin ]i complet al exact acelea]i care au fost pentru Domnul nostru
acestui cuv>nt [n care via\a s` [nghit` moartea. Isus ]i pentru sfin\ii [ngeri fiindc` noi suntem
El trebuie s` caute un alt fel de ^p>ine a vie\ii, prin natur` copii ai m>niei ca ]i al\ii p`c`to]i;
100 Cuno]tin\a
de aceea, trebuie s` ni se adreseze de la [nceput Vocea lui Dumnezeu
dintr-un punct de vedere adev`rat. De aceea noi ^vestind Evanghelia p`cii
auzim cuvintele gurii lui Dumnezeu [n limbi prin Isus Hristos.
diferite la timpuri diferite [n experien\ele noastre. (3) Mesajul p`cii este c` Dumnezeu a dat deja
(1) Primul cuv>nt din gura lui Dumnezeu pre\ul de r`scump`rare pentru p`c`to]i c` Isus
pentru noi este mesajul drept`\ii inform>ndu- Cristos prin harul lui Dumnezeu a gustat moartea
ne c` suntem p`c`to]i, imperfec\i, neajutora\i, [n pentru fiecare om; c` ^Hristos a murit pentru
privin\a restaur`rii noastre la chipul divin. Acest p`catele noastre, dup` Scripturi, ^]i a [nviat
prim cuv>nt care iese din gura lui Dumnezeu pentru [ndrept`\irea noastr`. Acest cuv>nt din
pentru noi este alarmant; El declar` c` suntem gura lui Dumnezeu ne informeaz` c` prin aceast`
sub o sentin\` sau un blestem al mor\ii din pricina tranzac\ie, care este cu totul din partea Lui, f`r`
p`catului c` ^sufletul care p`c`tuie]te, acela s` porneasc` de la noi sau s` ajut`m noi, El poate
va muri; c` ^plata p`catului este moartea. fi ^drept ]i s` [ndrept`\easc` pe cel care are
Cuv>ntul acela ne spune c` prin natur` suntem credin\a [n Isus (Rom. 3:26). O, ce bucurie, ce
^copii ai m>niei ca ]i ceilal\i str`ini ]i [nstr`ina\i speran\` de via\` vine [n inimile noastre c>nd auzim
de Dumnezeu ]i de toate binecuv>nt`rile Sale, care acest cuv>nt care iese din gura lui Dumnezeu!
sunt \inute [n p`strare pentru cei care-L iubesc, Exclam`m cu apostolul: ^Dac` Dumnezeu este
I se supun ]i men\in perfec\iunea [n care au fost pentru noi, cine va fi [mpotriva noastr`? Dac`
crea\i. Este necesar s` auzim aceast` voce; este Dumnezeu a]a ne-a iubit pe c>nd noi eram [nc`
necesar s` fim alarma\i ]i s` ne sim\im tem`tori p`c`to]i, cu mult mai mult ne iube]te fiindc` {l
de pedeapsa mor\ii; este necesar s` ne sim\im c`ut`m, dornici de [ntoarcere la p`rt`]ie cu El,
singuri ]i descuraja\i [n separarea noastr` de ]i fiindc` accept`m prevederea harului S`u [n
Dumnezeu ]i [n [nstr`inarea noastr` de Isus Cristos Domnul nostru. Astfel, tuturor celor
prevederile Lui [ndur`toare pentru cei care-L care accept` isp`]irea care este [n Isus Cristos,
iubesc ]i pe care El [i iube]te. Aceast` fric` ]i prin s>ngele Lui, Dumnezeu [ntr-adev`r le
respingere sunt necesare ca s` ne preg`teasc` [n vorbe]te cuvinte de har ]i de pace iertare,
mod general pentru urm`torul cuv>nt care iese [mp`care, mil`, iubire, bl>nde\e.
din gura lui Dumnezeu, ]i anume, Cuv>ntul lui Dumnezeu pentru
Cuv>ntul milei ]i ajutorului fiii recupera\i
lui Dumnezeu. (4) Un alt cuv>nt sau mesaj iese din gura lui
(2) Este mesajul c` Dumnezeu, [n timp ce a Dumnezeu c`tre cei care au auzit despre harul lui
manifestat dreptatea absolut` ]i integritatea Dumnezeu [n Cristos ]i l-au acceptat. El [i nume]te
neschimb`toare a cuv>ntului ]i a sentin\ei Sale copii acum nu ^copii ai m>niei, nu ^fiii Celui
ini\iale, ne este totu]i favorabil c` El are R`u, ci li se adreseaz` ca unor copii recupera\i,
mil` de noi [n starea noastr` dec`zut`. Acest copiii S`i, cei c`rora El binevoie]te s` le dea
cuv>nt nu este [n sensul c` mila divin` ne va binecuv>nt`rile Sale [n baza anumitor condi\ii pe
admite [n favoare ca p`c`to]i, acum sau [n care El le specific` zic>nd: ^Fiul Meu, d`-Mi inima
viitor; ci favoarea divin` a avut [n vedere mai ta. Aceast` cerere a inimii este o chemare pentru
[nainte un pre\ de r`scump`rare, care, consacrare deplin`, punere deoparte complet`
satisf`c>nd preten\iile drept`\ii divine, va pentru Domnul ]i pentru serviciul S`u. Voin\a
permite recuperarea omului din starea sa de este centrul inteligen\ei noastre, a fiin\ei noastre;
p`cat ]i moarte [napoi la o stare de sfin\enie dac` inima, voin\a este predat` lui Dumnezeu,
]i via\` ve]nic`, ca ]i cum n-ar fi p`c`tuit ea duce cu sine acest titlu [n fiecare ac\iune,
niciodat`, n-ar fi fost condamnat niciodat`. cuv>nt ]i g>nd. Numai pe acei c`rora le place s`
Acest cuv>nt care a ie]it din gura lui r`spund` la acest Cuv>nt sau mesaj din gura lui
Dumnezeu, profe\ind o binecuv>ntare ]i o ocazie Dumnezeu binevoie]te El s`-i aib` [n aceast`
de recuperare pentru to\i cei care o vor accepta, calitate de fii, [n sensul special care apar\ine
a fost [nt>i o voce c`tre Avraam zic>nd: ^Toate acestui Veac Evanghelic fii [n casa fiilor, al
familiile p`m>ntului vor fi binecuv>ntate [n c`rei Cap este Isus Cristos, Domnul nostru.
tine ]i [n s`m>n\a ta. C>nd aceast` speran\` ^Cuv>ntul f`g`duin\ei
[ncepe s` se iveasc` [n inima celui care se (5) {n ignoran\a noastr` [n privin\a m`re\iei
c`ie]te, c`ut>nd via\a ve]nic` la f>nt>na Tat`lui nostru ceresc ]i a bog`\iei harului S`u
harului ]i adev`rului, urechile [n\elegerii sale fa\` de noi [n Cristos Isus Domnul nostru, am
ascult` cu aten\ie, s` aud` ]i alte cuvinte ale vie\ii putea s` nu apreciem necesitatea sau faptul c`
de la Creatorul s`u, ]i el aude (Fapte 10:36) o deplin` consacrare a inimii noastre fa\` de
 Cuno]tin\a 101
El este de dorit. {n ignoran\a noastr` am putea permite [n cele din urm` s`-I fac` fii pe planul
prefera s` zicem: slavei, mo]tenitori ai lui Dumnezeu, como]tenitori
^Ceva al meu ]i ceva al T`u. cu Isus Cristos, Domnul lor.
}tiind aceasta, Dumnezeu, [n compasiunea Sa, Cuv>ntul [n privin\a necesit`\ii disciplin`rii
a binevoit s` pun` [n fa\a noastr` anumite aspecte ]i corect`rii noastre [n dreptate, ca s` putem fi
ale planului S`u ]i ca atare auzim iar`]i vocea modela\i dup` chipul iubitului Fiu al lui
Sa [n ^f`g`duin\ele Lui nespus de mari ]i scumpe Dumnezeu (Rom. 8:29), este [nso\it de asigur`ri
din Cuv>ntul S`u. {n acestea El ne indic` spre de iubire din partea Tat`lui asigur`ri c` a]a
[n\elepciunea unei depline consacr`ri ]i a unei ^cum se [ndur` un tat` de copiii lui, a]a Se [ndur`
complete ascult`ri de El, asigur>ndu-ne [n aceste DOMNUL de cei care se tem de El. El ne spune de
f`g`duin\e c` prin ascultare de ele putem deveni asemenea, prin alt apostol: ^Nu-\i pierde inima
p`rta]i la cea mai mare dintre toate binecuv>nt`rile c>nd e]ti mustrat de El. C`ci DOMNUL disciplineaz`
natura divin` (2 Pet. 1:4). O, ce minunat este c` pe cine-l iube]te ]i biciuie]te pe orice fiu pe care-l
marele Creator a binevoit nu numai s` r`scumpere prime]te. El arat` c` astfel de disciplinare nu
pe p`c`to]i, ci ]i s`-i [ndemne, s`-i conving` s` este provocat` de m>nie [mpotriva noastr`, ci de
primeasc` darurile ]i favorurile! De la timpul iubirea Sa, ]i dac` suntem deprin]i cum se cuvine
c>nd [ncepe consacrarea, se acord` o m`sur` de prin disciplin`rile, [ncerc`rile, experien\ele vie\ii,
Spirit sf>nt, pentru ca cel consacrat, prin aplicare ele vor ^lucra pentru noi mai presus de orice
fl`m>nzind ]i [nset>nd dup` cuvintele care ies m`sur` o greutate ve]nic` de slav` ele vor
din gura lui Dumnezeu ]i hr`nindu-se din ele realiza [n noi asemenea caractere pe care Domnul
s` poat` fi capabil s` ^[n\eleag` pe deplin, va putea s` le foloseasc` [n serviciul pentru care
[mpreun` cu to\i sfin\ii, care este l`rgimea, ne-a chemat serviciul Veacului Milenar
lungimea, ad>ncimea ]i [n`l\imea; ]i s` cunoasc` serviciul preo\imii [mp`r`te]ti, s` fim asocia\i cu
dragostea lui Hristos, care [ntrece orice Cristos [n lucrarea de judecare ]i binecuv>ntare
cuno]tin\` (Efes. 3:18, 19). O, da! Cei care au auzit a omenirii. R`spunsul potrivit al tuturor celor
]i s-au hr`nit din ^cuvintele care ies din gura lui care au adev`ratul spirit de fii este exprimat [n
Dumnezeu p>n` aici, g`sesc [ntr-adev`r c` a cuvintele Domnului ]i {nv`\`torului nostru:
[nceput o nou` via\`, o nou` vitalitate, o nou` ^Fac`-se nu voia Mea, ci a Ta, o, Doamne;
energie noi speran\e, noi scopuri, noi ambi\ii, ^Desf`tarea mea este s` fac voia Ta, Dumnezeul meu.
^cele vechi s-au dus, totul este atins de gloriile }i legea ta este [n`untrul inimii mele. Cei care
lucrurilor spirituale ^pe care ochiul nu le-a v`zut, astfel r`spund la disciplinarea Domnului, p`]esc
urechea nu le-a auzit ]i la inima omului nu s-au tot mai mult [n favoarea divin` ]i aud ]i alte
suit lucrurile pe care Dumnezeu le are [n cuvinte de m>ng>iere, de har ]i de ajutor.
p`strare pentru cei care-L iubesc o [n\elegere ^Ave\i nevoie de r`bdare
]i o apreciere pe care Dumnezeu le d` [ntr-o (7) Cuv>ntul sau mesajul lui Dumnezeu de
m`sur` acestora prin duhul S`u, ^care cerceteaz` r`bdare este: ^R`bdarea trebuie s`-]i fac`
totul, chiar ]i lucrurile ad>nci ale lui Dumnezeu. des`v>r]it lucrarea, ca s` fi\i des`v>r]i\i, [ntregi
Hr`nire din cuv>ntul de [ndemn ]i s` nu duce\i lips` de nimic (Iac. 1:4). C>t de
(6) Ascult>nd mai departe cuvintele care ies necesar este pentru perfec\ionarea noastr` acest
din gura lui Dumnezeu ^frumoase cuvinte, sfat divin acest cuv>nt care iese din gura lui
minunate cuvinte, minunate cuvinte ale vie\ii Dumnezeu! Ne-am putea imagina c` am primit
auzim un cuv>nt de [ndemn. Tat`l ne suficient` [ncercare ]i probare ca s` indice
informeaz` c` lucrurile glorioase la care El ne loialitatea noastr` fa\` de Domnul, fa\` de
cheam` acum pot fi ale noastre numai dac` principiile drept`\ii, cu mult [nainte de a fi fost
consacrarea ]i supunerea noastr` la influen\ele suficient proba\i potrivit standardelor Domnului
providen\elor ]i promisiunilor Sale ne vor [n privin\a [ncerc`rii caracterului. De aceea El
schimba, ne vor transforma, ne vor [nnoi mintea ne explic` plin de gra\ie c>t este de necesar`
a]a [nc>t lucrurile pe care odat` le-am iubit r`bdarea, ca s` nu ne mir`m [n privin\a [ncerc`rilor
le vom ur[, iar lucrurile pe care odat` le-am ur>t de foc care trebuie s` ne [ncerce, ca ]i cum ni s-ar
le vom iubi. A]a cum un tat` nu cru\` nuiaua [nt>mpla ceva neobi]nuit (1 Pet. 4:12).
disciplin`rii de fiul pe care-l iube]te, tot a]a Dimpotriv`, El ne arat` pe m`sur` ce cre]tem [n
Domnul nu va cru\a nuiaua necazului ]i a har, [n cuno]tin\` ]i [n capacitatea de a [n\elege,
disciplin`rii de cei care sunt cu adev`rat ai S`i; c` slava, cinstea ]i nemurirea la care El a invitat
fiindc`-i iube]te ]i fiindc` dore]te s` dezvolte Biserica acestui Veac Evanghelic este o pozi\ie
[n ei un caracter care-I va fi pl`cut ]i care-I va at>t de [nalt`, at>t de mare, [nc>t cei care vor
102 Cuno]tin\a
avea parte de acele onoruri trebuie s` se a]tepte, Auzim prin apostol cuv>ntul care iese din gura lui
neap`rat, s` fie sever [ncerca\i ]i proba\i a]a [nc>t Dumnezeu [n acest sens. ^Pentru ca cerin\a dreapt`
loialitatea lor absolut` fa\` de Domnul ]i fa\` de a legii s` fie [mplinit` [n noi, care umbl`m nu potrivit
principiile drept`\ii Sale dreptate, adev`r, iubire firii p`c`toase, ci potrivit Duhului (Rom. 8:4). Putem
s` fie [n afara oric`rei [ndoieli. Caracterul nostru umbla potrivit duhului, dar, [n ceea ce prive]te
trebuie s` fie cristalizat [n aceste privin\e, ferm ca corpurile noastre muritoare, nu putem umbla la
diamantul, [nainte de a fi gata s` fim primi\i ca [n`l\imea cerin\elor spiritului. Mintea noastr` poate
^biruitori care vor mo]teni toate lucrurile ]i s` avem umbla la [n`l\imea spiritului, inten\iile noastre pot
parte de [mp`r`\ie ]i slav` cu C`petenia m>ntuirii fi perfecte; ]i aceasta caut` Tat`l ceresc la noi,
noastre. El ne arat` mai departe c` dac` a fost perfec\iunea inten\iei.
necesar pentru C`petenia m>ntuirii noastre s` fie Cuv>ntul [nvierii
ispitit ]i [ncercat, probat ]i verificat, cu mult mai (9) Un alt cuv>nt din gura lui Dumnezeu ne
ra\ional este ca noi care am fost copii ai m>niei ]i am asigur` c` El ]tie din ce suntem [ntocmi\i, {]i
fost [ndrept`\i\i numai prin harul S`u, s` fim [n aduce aminte c` suntem \`r>n` sub sentin\a
am`nun\ime verifica\i [n privin\a loialt`\ii noastre. mor\ii, ^\`r>n` e]ti ]i [n \`r>n` te vei [ntoarce
Cuvinte de consolare slabi, imperfec\i, muribunzi; ]i c` nu este
din gura lui Dumnezeu scopul Lui ca [ntotdeauna s` fim [n conflict cu
(8) Am putea fi bine deprin]i cu stricte\ea noi [n]ine o voin\` perfect` [mpotriva unui corp
cerin\elor divine [n privin\a acestei clase biruitoare imperfect c`ci El S-a [ngrijit ca la [nviere s`
]i am putea s` ne spunem nou` [n]ine: Al\ii pot avem corpuri noi, perfecte, [n deplin acord cu
ajunge la asemenea glorii ]i binecuv>nt`ri, dar noi mintea noastr` nou`. Ne asigur` c` poate ]i vrea
suntem prea slabi [n carne prin c`dere ]i nu putem s` fac` toate acestea ]i {]i propune s` dea celor
spera s` ie]im biruitori nu putem spera s` ^ale]i corpuri de un grad mai [nalt dec>t cel
rezist`m la [ncerc`rile ]i probele pe care le-ar impune uman c` ne va da corpuri spirituale. Ei vor
Domnul. }i aici Domnul vorbe]te iar`]i un cuv>nt avea parte de [nt>ia [nviere ]i dup` aceea vor
gra\ios de m>ng>iere, consolare ]i [ncurajare. putea face perfect voia Tat`lui [n fiecare privin\`
Inform>ndu-ne c` perfec\iunea pe care El o dup` cum se arat` acum doritori s` fac` voia
a]teapt` de la noi nu este o perfec\iune [n carne Lui [n m`sura [n care pot. O, [ndur`toare
]i a c`rnii, care este slab` ]i imperfect`, ci o f`g`duin\e! O, minunate cuvinte de compasiune,
perfec\iune a inimii, a min\ii, a voin\ei, a inten\iei. care ne inspir` la speran\e minunate de via\`
El ne informeaz` c` nu ne judec` potrivit c`rnii, ve]nic` ]i slav`! Acestora care astfel biruie [n
ca fiin\e umane, ci potrivit min\ii, voin\ei noi, ca spirit, [n credin\` (1 Ioan 5:4), Domnul le va da
noi creaturi. Ne informeaz` c` de]i El a]teapt` cuv>ntul final al gurii Sale: ^Bine, rob bun ]i
ca mintea nou` s` fac` tot ce poate [n chestiunea credincios intr` [n bucuria st`p>nului t`u.
control`rii c`rnii ]i a aducerii ei [n supunere, totu]i Fiecare cuv>nt care iese din gura lui Dumnezeu
El ]tie c` aceast` carne fiind imperfect`, fiecare [ndemn, fiecare [ncurajare, fiecare
perfec\iunea potrivit c`rnii este o imposibilitate f`g`duin\` este necesar` pentru dezvoltarea celor
pentru oricine din rasa dec`zut`; ]i c`, prin urmare, pe care Dumnezeu [i cheam` acum la via\` ve]nic`,
aranjamentul Lui prin Cristos sub Noul Leg`m>nt [mpreun` mo]tenitori cu Fiul S`u [n [mp`r`\ie.
este ca imperfec\iunile c`rnii care nu sunt aprobate Consumarea hranei naturale n-ar putea aduce
de voin\a noastr` s` nu fie socotite ca ale noastre. via\` ve]nic`, nici gloriile care o [nso\esc; dar
Ele sunt acoperite prin meritul sacrificiului lui consumarea ]i [nsu]irea acestor cuvinte din gura
Cristos ]i sunt ignorate [n socotelile Tat`lui ceresc lui Dumnezeu ne pot aduce toate aceste
cu noi. El ne asigur` c` vom fi judeca\i potrivit binecuv>nt`ri pe care le dorim. S` \inem minte
spiritului (voin\ei, inten\iei) ]i nu potrivit c`rnii. deci, tot mai mult, ca ucenici, elevi ai Domnului
Ce m>ng>iere ]i consolare se afl` [n aceste Isus, ]i s` ne conform`m sugestiei din cuvintele
asigur`ri! Sunt minunate cuvinte ale vie\ii, acestui text: ^Omul nu va tr`i numai cu p>ine, ci
[ntr-adev`r! Ele ne inspir` speran\`. Dac` cu orice cuv>nt care iese din gura lui Dumnezeu.
Dumnezeu va accepta inten\iile perfecte ale inimii
[n locul absolutei perfec\iuni a c`rnii, atunci avem R 2208 ^Tainele divine descoperite,
[ntr-adev`r speran\` de a ajunge la standardul prima jum`tate a articolului (vezi [ntrebarea
pe care El l-a marcat pentru noi standardul nr. 7):
perfec\iunii. Noi putem fi perfec\i [n inten\ie, [n Domnul Se dest`inuie celor ce se tem de El, ca
voin\`, sau cum a spus {nv`\`torul, ^cu inima s`-i fac` s` cunoasc` leg`mntul S`u. Ps. 25:14
curat`, chiar dac` nu putem fi perfec\i [n carne. (Cornil. reviz., subsol n. t.).
 Cuno]tin\a 103
Exist` vreo tain` n leg`tur` cu planul divin? Chiar ]i att din planul divin c>t a fost potrivit
Nu sunt toate aranjamentele lui Dumnezeu att s` fie dezv`luit prin Spirit ]i s` fie n\eles pas cu
de simple nct chiar ]i cei f`r` minte, nu vor pas [n timpul Veacului Evanghelic, a fost destinat
putea s` se r`t`ceas`? Nu sunt to\i pa]ii planului numai pentru o clas` special` ]i nu pentru lume n
de mntuire att de simpli nct chiar ]i un copil general. Apostolul Pavel a subliniat aceasta atunci
s` le poat` n\elege? cnd a declarat: Omul natural nu prime]te
O, nu! Foarte evident nu; fiindc` peste tot lucrurile Duhului lui Dumnezeu, c`ci pentru el sunt
g`sim o diversitate extrem de mare de opinii cu o nebunie, ]i nici nu le poate cunoa]te, pentru c` ele
privire la planul divin. Nu numai c` exist` o mare se n\eleg duhovnice]te. Nou` ns` Dumnezeu ni
varietate de teorii p`gne totalmente false, ci ]i le-a descoperit prin Duhul S`u; c`ci Duhul
diversele teorii care se afl` printre cre]tini sunt cerceteaz` totul, chiar ]i lucrurile adnci [ascunse,
n antagonism violent una cu alta. Chiar printre obscure] ale lui Dumnezeu. 1 Cor. 2:14, 10.
n\elep\ii n felul lumii din cre]tin`tate, c>t de Aceea]i idee ne este pus` n fa\` n textul nostru:
diferite sunt concep\iile despre scopul ]i metoda DOMNUL Se dest`inuie celor ce se tem de El. A]a
lui Dumnezeu cu privire la creaturile Sale? Aceste cum acest lucru a fost adev`rat de-a lungul acestui
diferen\e sunt prezentate n diversele teologii ale veac, este ]i acum adev`rat, ]i sf>r]itul tainei lui
diferitelor secte. Se pretinde c` planul S`u este Dumnezeu la ncheierea Veacului Evanghelic
un plan al Harului Liber n care El d` ocazie trebuie a]teptat prin urmare s` fie n\eles ]i apreciat
egal` de care toate creaturile Sale s` aib` parte; numai de aceast` clas` special` a poporului
totu]i, uitndu-ne n jurul nostru, vedem n modul Domnului cei care se tem sau {l respect` pe El.
cel mai evident c` nu to\i sunt privilegia\i la fel, Trebuie s` facem o distinc\ie [ntre cei care se tem
nu sunt informa\i la fel ]i nu au mprejur`ri egale. sau {l respect` pe Domnul ]i cei care se tem sau
Pe de alt` parte, exist` preten\ia unei Alegeri respect` pe om ]i lucrarea omului, a sistemelor,
care neag` c` harul este liber pentru to\i ]i crezurilor etc. sectare. Frica de om []i de bisericile
pretinde c` se limiteaz` la pu\ini care sunt omene]ti] este o curs` ]i mpiedic` cre]terea n har
favoriza\i. Pe lng` acestea, avem diferite alte ]i n cuno]tin\` mpiedic` aprecierea Tainei
teorii contradictorii n cre]tin`tate ]i chiar cel Domnului Dar frica [reveren\a] de DOMNUL este
mai m`rginit cuget`tor poate constata c` acolo nceputul n\elepciunii, ]i aceast` n\elepciune, dac`
unde att de mul\i teologi, profesori de facultate se st`ruie n ea, duce la o cuno]tin\` mai larg` de
]i doctori [n teologie sunt n disput`, cel f`r` Dumnezeu, la o ncredere mai mare n El ]i la acea
minte, [n ignoran\a sa, are multe ]anse de a se m`sur` de prietenie intim` ]i rela\ie de fiu care este
r`t`ci n str`duin\a de a n\elege planul divin. cheia spre n\elegerea Tainei Domnului.
Prin urmare, observa\ia confirm`, ca fapt Avraam a fost numit prietenul lui Dumnezeu
adev`rat n modul cel mai literal, declara\ia pentru c` el a avut ncrederea divin`, astfel nct
textului nostru c` planul Domnului este o tain`: Dumnezeu i-a f`cut cunoscute anumite lucruri
]i este n acord cu declara\ia altor scripturi pe care nu le-a f`cut cunoscute altora: Taina
referitoare la taina lui Dumnezeu, ascuns` din Domnului a fost cu Avraam, n m`sura n care
veacuri ]i din genera\ii trecute. n armonie cu acea Tain` putea fi comunicat` cuiva pe atunci.
aceasta este faptul c` to\i profe\ii au vorbit mai De exemplu, [n privin\a nimicirii Sodomei,
mult sau mai pu\in nedeslu]it ]i n pilde, f`r` Domnul a zis: S` ascund Eu oare de Avraam
a-L excepta pe Marele Profet, Domnul nostru Isus, [prietenul Meu] ce am s` fac? }i fiindc` Avraam
despre care este scris c` El a nv`\at poporul n a fost prietenul lui Dumnezeu, El de asemenea
pilde ]i cuvinte tainice ]i nu le vorbea deloc i-a f`cut cunoscut ceva din planul divin pentru
f`r` pild`. El a promis totu]i c` la timpul mntuirea omului, precum declar` apostolul:
cuvenit Spiritul sfnt va fi acordat ca [ndrum`tor Dumnezeu a spus mai dinainte lui Avraam
]i instructor pentru ucenicii S`i adev`ra\i: El aceast` veste bun`: @Toate neamurile vor fi
v` va c`l`uzi n tot adev`rul ]i v` va vesti binecuvntate n tine#. Gal. 3:8.
lucrurile viitoare (Ioan 16:13). Unele din tainele De]i n-a fost posibil ca Avraam sau altcineva
lui Dumnezeu ]i-au avut timpul s` fie n\elese [n afar` de Dumnezeu s` n\eleag` pe deplin
atunci, iar altele treptat de-a lungul veacului, ns` aceast` declara\ie, sau s` n\eleag` din ea
marea dezv`luire a tainei divine, ni se spune [n lungimile ]i l`rgimile planului divin de
mod clar, a fost p`strat` pn` la ncheierea mntuire, totu]i ea con\inea ntreaga Evanghelie,
Veacului Evanghelic, cnd se va sfr]i taina lui n acela]i sens n care o ghind` con\ine un stejar
Dumnezeu, care a fost p`strat` ca tain` de la mare. Tot n acela]i mod Domnul nostru la prima
ntemeierea lumii. Apoc. 10:7. Sa venire a vorbit n pilde casei nominale a lui
104 Cuno]tin\a
Israel, pentru ca Privind s` priveasc` ]i s` nu Intervalul de treizeci de ani neobi]nui\i, n care
vad`, ]i auzind s` aud` ]i s` nu n\eleag`; totu]i a avut loc umilirea ]i [n`l\area ulterioar` a
pu\ini, plini de credin\`, supunere ]i consacrare Domnului nostru, nu apare n viziune, ]i simbolul
Domnului, nu au fost trata\i n acest fel, ci, arat` numai n mijlocul scaunului de domnie un
dimpotriv`, au fost trata\i ca prieteni ]i li s-a Miel ce p`rea njunghiat: ct de plin` de for\`
explicat mult. Astfel Domnul nostru, cnd ei s-au este ilustra\ia pentru cei ai c`ror ochi sunt un]i
interesat n privin\a semnifica\iei pildei, le-a spus ca s`-i poat` discerne sensul. }i acum urmeaz`
ucenicilor: Vou` v` este dat s` cunoa]te\i tainele panorama simbolic` ]i ni-L arat` pe Miel
[mp`r`\iei lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt apropiindu-Se de Iehova ]i primind de la El taina
afar`, toate lucrurile sunt [nf`\i]ate n pilde. }i voii Sale, marele plan al veacurilor, a]a cum
din nou le-a spus acelora]i ucenici devota\i: Nu fusese schi\at n planul divin nainte de
v` mai numesc robi, pentru c` robul nu ]tie ce ntemeierea lumii. De ndat` ce taina lui
face st`pnul s`u; ci v-am numit prieteni, pentru Dumnezeu a fost ncredin\at` Mielului lui
c` v-am f`cut cunoscut tot ce am auzit de la Tat`l Dumnezeu, care deja mplinise o parte impor-
Meu. Ioan 15:15. tant` din acel plan prin faptul c` r`scump`rase
Aceast` tain` a planului divin, ascuns` de lumea cu sngele S`u pre\ios, El prime]te omagiu,
lume ]i de cre]tinul nominal n pilde, n ilustra\ii precum este scris: Dumnezeu L-a n`l\at foarte
]i n simboluri ascuns` de to\i cu excep\ia fiilor sus ]i I-a dat Numele care este mai presus de orice
lui Dumnezeu pe deplin consacra\i este nume, pentru ca [n Numele lui Isus s` se plece
simbolizat` foarte frumos n Cartea Apocalipsei. orice genunchi al celor din ceruri, de pe p`mnt
Dup` cum se relateaz` acolo, lui Ioan i-a fost ]i de sub p`m>nt ]i to\i s` cinsteasc` pe Fiul
ar`tat` ntr-o viziune o panoram` simbolic`, cum cinstesc pe Tat`l.
ilustr>nd subiectul. Au fost simbolizate gloriile Apoi a urmat deschiderea pece\ilor:
cere]ti ]i Tat`l a fost ar`tat stnd pe tronul S`u dezv`luirea una dup` alta a diferitelor aspecte
de slav`, \innd n mna dreapt` un sul pecetluit legate de scopul divin. Fiecare pecete c>nd a fost
cu ]apte pece\i. Aceasta era Taina sau Secretul rupt` a permis ca sulul s` se deschid` mai mult,
Domnului, necunoscut` nim`nui afar` de El mai mult, permi\nd astfel ca Taina lui
{nsu]i planul S`u pentru mntuirea lumii. Ioan Dumnezeu s` fie tot mai clar discernut`. n felul
n simbol aude vestirea: Cine este vrednic s` acesta poporul lui Dumnezeu de-a lungul acestui
deschid` cartea ]i s`-i rup` pece\ile? cine este Veac Evanghelic a fost privilegiat s` cunoasc`
vrednic s` i se ncredin\eze grija execut`rii ceva din Taina Domnului planul divin. Dar
marelui plan divin, minunat prin n\elepciunea numai c>nd a fost rupt` ultima pecete, sulul s-a
]i iubirea sa, ]i lungimile, l`rgimile, adncimile deschis de tot, permi\nd ca Taina lui
]i n`l\imile care ntrec n\elegerea uman` ca Dumnezeu s` fie dezv`luit` pe deplin, dup` cum
s`-l poat` deschide ]i executa? A urmat t`cere; ]i este scris: {n zilele [n care ngerul al ]aptelea va
Ioan, tem>ndu-se c` aceasta nsemna c` nimeni suna din tr>mbi\a lui, se va sf>r]i taina lui
nu va fi g`sit vrednic ]i c` prin urmare planul Dumnezeu, a]a cum vestise El robilor S`i,
divin nu va fi niciodat` dezv`luit complet ]i de prorocilor. Apoc. 5:1; 10:7.
aceea nu va putea fi executat pe deplin, a plns Acela]i gnd, c` poporul consacrat al lui
mult. Dar n simbol ngerul iar`]i l-a atins Dumnezeu va avea informa\ie despre planurile
spunnd: Nu plnge! Iat`, Leul din semin\ia lui Lui, cu mult mai deosebit` dect oricare al\ii din
Iuda, R`d`cina lui David, a biruit ca s` deschid` lume, este men\inut n mod proeminent naintea
cartea ]i cele ]apte pece\i ale ei. noastr` n Scripturi ]i trebuie prin urmare s` fie
O, da! Aceasta a fost o semnifica\ie a considerat un indiciu foarte important pentru to\i
ncerc`rilor ]i suferin\elor aspre ale dragului care declar` a fi poporul lui Dumnezeu f`c>nd
nostru R`scump`r`tor smerindu-Se, p`r`sind o deosebire dac` ei sunt numai robii Lui, sau
gloria avut` cu Tat`l, devenind om ]i n cele din dac` sunt nc` mai intim lega\i ]i au primit
urm` dndu-}i via\a ca r`scump`rare pentru spiritul adopt`rii ca fii care slujesc ]i sunt trata\i
to\i, El a f`cut dou` lucr`ri: (1), nu numai ne-a ca fii familiariza\i cu planul Tat`lui ceresc.
r`scump`rat cu sngele S`u pre\ios, ci ]i (2), prin Textul nostru vorbe]te numai despre frica
aceast` ascultare El S-a recomandat Tat`lui ]i (reveren\a) de Domnul, dar a]a cum am v`zut,
S-a dovedit vrednic s` fie agentul ]i reprezentantul aceast` reveren\` continuat` duce la cea mai
Tat`lui n ducerea la [ndeplinire a marii taine a lui adnc` lucrare a harului care se poate ob\ine la o
Dumnezeu, ascuns` [n veacurile ]i dispensa\iile plin`tate a consacr`rii fa\` de voin\a ]i serviciul
trecute. Efes. 3:3-5. Tat`lui. Despre aceast` clas` care se teme (are
 Cuno]tin\a 105
reveren\`) de Domnul citim: Atunci cei care se tem adev`rului divin ]i s` caute noi teorii ]i filosofii,
de DOMNUL au vorbit adesea unul cu altul; DOMNUL a ale noastre proprii, sau s` se amestece n ale altora
luat aminte la lucrul acesta ]i a ascultat; ]i o carte care doresc s` fie socoti\i n\elep\i ]i renumi\i n
de aducere aminte a fost scris` naintea Lui, pentru ochii acestei lumi.
cei care se tem [au reveren\`] de DOMNUL ]i cinstesc R`splata continu`rii uceniciei este: Ve\i
Numele Lui [apreciind Numele Lui, Onoarea Lui, cunoa]te adev`rul nu [nseamn` c`
Voia Lui mai presus de orice nume sau lucrare [ntotdeauna ^vom [nv`\a ]i nu vom putea ajunge
p`mnteasc` sectar`]. @Ei vor fi ai Mei#, zice DOMNUL niciodat` la cuno]tin\a adev`rului (2 Tim. 3:7).
o]tirilor, @mi vor fi o comoar` deosebit`, n ziua pe Aici este gre]eala pe care o fac mul\i: nereu]ind
care o preg`tesc Eu. Voi avea mil` de ei [vor fi s` continue n Cuvntul Domnului, ei se adncesc
socoti\i demni de a sc`pa de asprimea marelui timp n diferite filosofii omene]ti care ignor` sau stric`
de strmtorare cu care se va sfr]i acest Veac], cum Cuvntul Domnului ]i nfiin\eaz` teorii opuse.
are mil` un om de fiul s`u care-i sluje]te#. Ace]tia Nu exist` nici o f`g`duin\` pentru cei care caut`
care au reveren\` fa\` de Domnul, n acest sens adev`rul printre acestea, c` ei l vor g`si vreodat`.
deplin ]i scriptural, sunt cu siguran\` ale]ii }i niciodat` nu-l g`sesc. Adev`rul divin nu se
Domnului, trupul lui Hristos, biruitorii, turma g`se]te nic`ieri dect n canalele stabilite divin:
mic`, preo\imea [mp`r`teasc`, cei care vor domni iar acele canale sunt Domnul, apostolii ]i profe\ii.
cu Cristos ]i [mpreun` cu El vor binecuvnta toate A continua n nv`\`tura prezentat` n scrierile
familiile p`mntului la timpul cuvenit. lor inspirate, a studia ]i a medita asupra lor, a ne
Privilegiul acestei preo\imi [mp`r`te]ti de ncrede f`r` rezerve n ele ]i a ne conforma cu
a cunoa]te Taina Domnului, de a n\elege lucrurile credin\` caracterele dup` ele, aceasta implic`
adnci ale lui Dumnezeu, ascunse altora, a fost continuarea n Cuvntul Domnului.
frumos simbolizat ]i tipificat n privilegiile Dar aceast` idee este n ntregime compatibil`
preo\imii evreie]ti. Cnd a fost instalat Cortul cu aceea de a da aten\ie tuturor ajutoarelor pe
{nt>lnirii, cu minunata lui mobil` de aur, sfe]nicul, care Domnul le ridic` din cnd n cnd printre
masa cu pinile pentru punere nainte, altarul fra\ii no]tri n corpul lui Cristos, a]a cum sunt
de aur etc., toate simboliznd lucrurile spirituale, enumerate de c`tre apostolul Pavel (Efes. 4:11-15;
ele au fost acoperite, ascunse, nu numai de 1 Cor. 12:13, 14). Domnul ntotdeauna a ridicat
israelitul obi]nuit, ci chiar ]i de slujitorii levitici ]i va ridica pn` la sfr]it astfel de ajutoare
ai Cortului, c`rora nu le era permis nici m`car pentru edificarea corpului lui Cristos; dar este
s` priveasc` n`untru. Privilegiul de a vedea de datoria fiec`rui membru s` verifice cu grij`
acele lucruri tipice, tainice, rezervat exclusiv nv`\`tura acestora cu Cuvntul infailibil.
preo\ilor, a simbolizat astfel preo\imea Dac` n acest fel continu`m n Cuvntul
[mp`r`teasc` ]i privilegiul ei exclusiv de a Domnului, ca ucenici serio]i ]i sinceri, cu
n\elege tainele lui Dumnezeu, Secretul Lui. adev`rat vom cunoa]te adev`rul, vom fi nt`ri\i
n adev`rul pe care-l avem (adev`rul cuvenit
R 3153, col. 1, par. 5, p>n` la sf>r]itul acum) ]i vom fi ntemeia\i ]i nr`d`cina\i n
articolului ^Ucenicii lui Cristos (vezi adev`r; vom fi tari n adev`r ]i gata s`
[ntrebarea nr. 14): r`spundem oricui ne cere socoteal` de n`dejdea
Expresia Domnului [n adev`r ucenicii Mei care este n noi, s` lupt`m pentru credin\a care
sugereaz` o distinc\ie [ntre ucenicii adev`ra\i a fost dat` sfin\ilor odat` pentru totdeauna, s`
]i cei doar nominali. ntruct noi dorim s` lupt`m o lupt` bun`, s` facem o frumoas`
continu`m s` fim ucenicii S`i adev`ra\i, sinceri, m`rturie ]i s` ne lu`m partea noastr` la
s` remarc`m condi\ia exprimat`: Dac` r`mne\i suferin\e ca buni osta]i ai lui Hristos Isus chiar
n cuvntul Meu, sunte\i n adev`r ucenicii Mei. pn` la sfr]itul cursului nostru. Noi nu vom
F`\`rnicia uceniciei doar cu numele este o dobndi cuno]tin\a adev`rului dintr-o dat`, ci
urciune naintea Domnului. treptat, pas cu pas vom fi condu]i n adev`r.
Este un lucru binecuvntat a face primul pas Fiecare pas va fi unul de progres sigur ]i hot`rt
n via\a cre]tin` acela al credin\ei n Cristos ]i fiecare va duce la o pozi\ie mai avantajoas`
]i al accept`rii Lui ca R`scump`r`torul ]i pentru alte realiz`ri n cuno]tin\` ]i n roadele
Domnul nostru; ns` r`splata acestui pas depinde sale binecuvntate ale caracterului ntemeiat.
n ntregime de naintarea noastr` n Cuvntul Adev`rul astfel ob\inut, pas cu pas, devine o
S`u, n atitudinea de ucenici adev`ra\i. Nu este putere sfin\itoare care produce n vie\ile noastre
greu de f`cut aceasta, totu]i nclina\ia mndriei roadele binecuvntate ale drept`\ii, p`cii, bucuriei
omene]ti este s` se abat` de la simplitatea n Spiritul sfnt, iubirii, blnde\ii, credin\ei,
106 Cuno]tin\a
r`bd`rii, ale oric`rei virtu\i ]i oric`rui har, pe care Satan asupra noastr` este zdrobit`!
timpul ]i cultivarea le vor coace p>n` la o maturitate Suntem elibera\i ]i de teama care vedem c`
glorioas`. vine acum asupra ntregii lumi, n timp ce marile
Ucenicul adev`rat nu numai c` va cunoa]te sisteme civile ]i eclesiastice care att de mult au
astfel adev`rul ]i va fi sfin\it prin el, ci Domnul st`pnit lumea sunt cl`tinate grozav. Tuturor
de asemenea a spus: Adev`rul v` va face liberi. oamenilor cuget`tori le este groaz` de posibilul
Cei care au primit adev`rul cunosc prin rezultat al anarhiei ]i teroarei. }i [ngrijorarea
experien\` binecuvntat` ceva din puterea sa tuturor va spori pe m`sur` ce ne apropiem de
eliberatoare. De ndat` ce vreo m`sur` din el este criza ngrozitoare spre care ne [ndrept`m cu
primit` ntr-o inim` bun` ]i cinstit`, acesta rapiditate ]i n timp ce pericolul devine din ce n
ncepe s` nl`ture c`tu]ele p`catului, ale ce mai vizibil. Totu]i, n mijlocul tuturor acestora,
ignoran\ei, supersti\iei ]i fricii. El ]i arunc` ]i cu cea mai deplin` asigurare a Cuvntului
razele care refac s`n`tatea n cele mai ntunecoase infailibil al lui Dumnezeu [n leg`tur` cu terorile
ascunzi]uri ale inimilor ]i min\ilor noastre ]i conflictului prin care lumea va trebui s` treac`
astfel revigoreaz` ntreaga fiin\`. P`catul nu peste c\iva ani, ucenicilor adev`ra\i ai lui Cristos
poate suporta lumina lui; ]i cei care continu` s` care st`ruie n Cuvntul S`u nu le este fric`, ci
tr`iasc` n p`cat cnd o cantitate suficient` de se bucur`, fiindc` ei ]tiu c` scopul lui Dumnezeu
lumin` a fost primit` ca s` arate diformitatea, pentru care permite furtuna este s` cure\e
trebuie neap`rat s` piard` lumina fiindc` sunt atmosfera moral` a lumii, ]i c` dup` furtun` va
nedemni de ea. veni, prin providen\a Sa, o pace de durat`.
Ignoran\a ]i supersti\ia trebuie s` dispar` n Instrui\i n adev`r, ei n\eleg necesit`\ile situa\iei
fa\a luminii adev`rului. }i ce realizare ]i au ncredere n providen\a divin` care poate
binecuvntat` este s` fii astfel eliberat! Milioane face ca p>n` ]i mnia omului s`-L laude.
sunt nc` sub acest jug sup`r`tor. Sub Binecuvntat` f`g`duin\`! Dac` r`m>ne\i
n]el`ciunile lui, ei se tem ]i venereaz` unele din n cuvntul Meu, sunte\i [n adev`r ucenicii Mei,
cele mai josnice unelte ale lui Satan pentru ve\i cunoa]te adev`rul ]i adev`rul v` va face
asuprirea ]i degradarea lor, fiindc` ele pretind liberi. Preaiubi\ilor, primind aceast` favoare de
[n mod f`\arnic numire divin`; ]i oamenii au fost la Domnul, nu vom continua noi oare n ea,
f`cu\i s` se team` de Dumnezeu ca de un tiran nelund n seam` doctrinele ademenitoare? }i nu
r`zbun`tor care trimite marea majoritate a vom fi noi oare credincio]i acesteia n toate
creaturilor Sale ntr-o ve]nicie de chin. Mul\umim mprejur`rile, ap`rnd-o de orice atac ]i purtndu-i
lui Dumnezeu, noi, cei care am primit adev`rul, ocara? S` ne dovedim aprecierea pentru ea prin
am sc`pat de acel groaznic co]mar ]i robia lui devotamentul ]i credincio]ia fa\` de ea.
 {NFR<NAREA ST~P<NIREA DE SINE

1. Care este importan\a st`p>nirii de [mpotriva p`catului ]i c` prima ei exercitare

sine? trebuie s` [nceap` cu noi: b`t`lia cu eul este cea
Proverbe 25:28 ^Cel care nu este st`p>n pe mai mare b`t`lie, ]i la aceasta aveam Cuv>ntul
sine este ca o cetate surpat` ]i f`r` ziduri. Domnului c`, ^cine este st`p>n pe sine [mintea,
Proverbe 16:32 ^Cel [ncet la m>nie pre\uie]te voin\a sa] pre\uie]te mai mult dec>t cine
mai mult dec>t un viteaz ]i cine este st`p>n pe cucere]te o cetate, fiindc` [n acea m`sur` el a
sine pre\uie]te mai mult dec>t cine cucere]te o [nv`\at s` exercite combativitatea unui caracter
cetate. adev`rat [n direc\ia bun`, [n st`p>nire de sine.
Dup` ce am avut o experien\` considerabil` [n
Vol. V, pag. 112, par. 1: b`t`lia cu p`catul ]i cu egoismul din noi, [n
Una dintre luptele principale ale celor care scoaterea b>rnei din ochii no]tri, [n supunerea
umbl` pe aceast` cale [ngust` este lupta m>niei, r`ut`\ii, urii ]i conflictului din inimile ]i
[mpotriva voin\ei proprii; s`-]i aduc` voin\a [n carnea noastr` numai atunci ]i prin aceast`
cea mai deplin` supunere fa\` de voin\a Tat`lui b`t`lie ]i experien\` sever` vom fi preg`ti\i s`-i
ceresc ]i s` o \in` supus`; s`-]i conduc` propriile ajut`m pe fra\i ]i s` ajut`m pe semenii no]tri [n
inimi, zdrobind ambi\iile care se ridic`, ambi\ii greut`\ile lor s`-i ajut`m s` [nving` asalturile
fire]ti chiar pentru omul perfect, sting>nd aceste ]i sl`biciunile.
focuri care se aprind ]i prezent>ndu-]i trupul ]i Oricine [ncepe prin a lupta cu p`catele altora
toate interesele p`m>nte]ti ca jertfe vii [n [nainte de a duce o campanie viguroas` [mpotriva
serviciul Domnului ]i al cauzei Sale. Acestea au sl`biciunilor ]i erorilor sale, face o gre]eal`. El
fost [ncerc`rile [n care C`petenia noastr` a are nevoie de smerenie ]i comp`timire ca s`
c>]tigat victoria ]i laurii ei, ]i acestea sunt ]i ajute pe al\ii s`-]i duc` luptele, ]i aceasta n-o
[ncerc`rile ^fra\ilor S`i. ^Cine este st`p>n pe sine poate c>]tiga f`r` ca mai [nt>i s` lupte cu sine ]i
[cine se aduce [n subordonare deplin` fa\` de s` [nve\e s` aprecieze c>t de tare este vr`jma]ul
Dumnezeu] pre\uie]te mai mult dec>t cine cu care are de luptat ]i c>t de ad>nc sunt
cucere]te o cetate; acesta este mai mare ]i dec>t [nr`d`cinate p`catul ]i egoismul [n toate c`ile
cel care, av>nd o concep\ie fals` despre credin\`, c`rnii sale. Are nevoie chiar s` fie [nfr>nt [n unele
ar s`ri de pe strea]ina unui templu, sau ar face o din luptele sale cu sine [nsu]i pentru a avea o
alt` isprav` nes`buit`. Adev`rata credin\` [n apreciere clar` a incapacit`\ii sale de a birui, ]i
Dumnezeu nu const` [ntr-o credulitate oarb` ]i pentru a-l for\a s` mearg` la tronul harului ceresc
[n presupuneri extravagante [n privin\a grijii ca s` ob\in` mil` ]i s` g`seasc` har spre ajutor.
Sale providen\iale; dimpotriv`, ea const` [ntr-o Are nevoie de aceasta fiindc`, a]a cum spune
[ncredere lini]tit` [n toate f`g`duin\ele nespus apostolul, c>nd suntem slabi, atunci suntem tari;
de mari ]i scumpe f`cute de Dumnezeu, o ]i c>nd suntem tari [n [ncrederea noastr` [n noi
[ncredere care-l face [n stare pe cel credincios s` [n]ine, atunci suntem slabi ]i expu]i la e]ecuri [n
se [mpotriveasc` diferitelor eforturi ale lumii, ale lupt`, ]i s` fim [nvin]i de inamic P`catul.
c`rnii ]i ale diavolului de a-i distrage aten\ia, ]i Evr. 4:16; 2 Cor. 12:10.
care urmeaz` cu grij` liniile credin\ei ]i supunerii
marcate pentru noi [n Cuv>ntul divin. R 2892, subtitlul ^R`spl`\ile sunt
pentru [nving`tori:
R 2878, col. 1, par. 1, 2: Unii ar putea sim\i c` dac` astfel ar examina,
Cum, deci, ]i [mpotriva cui trebuie s` ne ar proba ]i ar respinge toate g>ndurile neadev`rate,
exercit`m combativitatea, pentru ca aceasta s` nevrednice, nedrepte, necurate, nepl`cute care se
fie bine [ndreptat` pentru pl`cerea Domnului ]i prezint`, atunci nu le-ar r`m>ne nici un subiect
[n serviciul cauzei Sale? R`spundem c` aceast` [n care s`-]i angajeze mintea, ]i credem c` acest
combativitate a noastr` trebuie s` fie [ndreptat` lucru este adev`rat [n privin\a multora mintea
107
108 {nfr>narea st`p>nirea de sine
lor ar fi golit` de g>nduri pentru un timp, dac` este de p`zit, c`ci din ea ies izvoarele vie\ii.
toate cele rele ]i nepotrivite ar fi respinse, izgonite; P`zirea ei, pentru sfin\ii chema\i acum ]i [n
dar p>n` la vremea c>nd ar fi [n aceast` atitudine, alergare, [nseamn` via\` mai [mbel]ugat`, cu
ei ar avea o astfel de ^foame ]i sete dup` slav`, cinste ]i nemurire. Neglijarea ei, refuzul
dreptate, dup` adev`r, dup` lucruri frumoase, de a exercita st`p>nire de sine, [nseamn`
curate, nobile, [nc>t ar fi [n starea potrivit` permiterea conceperii dorin\elor egoiste [n mintea
pentru a primi tocmai hrana spiritual` pe care noastr` ]i [ndep`rtarea de Domnul ]i de ^calea
Domnul a preg`tit-o pentru ei. Exist` un lucru, [ngust`, spre p`cat, spre plata p`catului
]i numai unul, care combin` deplin toate cele moartea Moartea a Doua.
declarate mai sus ]i se dovede]te a fi lucrul
adev`rat, vrednic de cinste, drept, curat, frumos 2. Este st`p>nirea de sine necesar`
]i acela este caracterul ]i planul divin. S` ne [n interesul altora?
g>ndim la diferitele lui aspecte. S` studiem 1 Corinteni 8:13 ^De aceea, dac` o m>ncare
Cuv>ntul divin ]i s` privim prin el, ca printr-un este pentru fratele meu o curs`, nu voi m>nca
telescop, frumuse\ea caracterului divin, splendoarea niciodat` carne, ca s` nu fac pe fratele meu s`
planului divin, a]a cum sunt ele revelate [n se poticneasc`.
Cuv>ntul ]i [n planul lui Dumnezeu ale c`rui
lungimi ]i l`\imi, [n`l\imi ]i ad>ncimi nimeni nu R 3144 ^Cuno]tin\a [ng>mf`, pe c>nd
le poate m`sura, ]i pe care numai sfin\ii le pot dragostea zide]te. Vezi articolul la pag. 122.
[n\elege prin Spiritul sf>nt, ]i aceasta [n m`sura
[n care ei primesc Spiritul sf>nt, mintea sf>nt`, R 2199, col. 1, par. 1:
g>ndurile sfinte, care [nlocuiesc ]i [nl`tur` A nu avea aceast` iubire ]i aceast` considera\ie
g>ndurile ]i sentimentele nesfinte ale omului activ`, sacrificatoare de sine pentru binele ]i
natural (Efes. 3:18). Ce premiu splendid pune con]tiin\a mai slab` a unui frate mai slab,
astfel Domnul pe studierea Cuv>ntului S`u [n apostolul spune c` ar fi nu numai un p`cat
aprecierea tuturor celor care sunt din clasa c`reia [mpotriva fra\ilor ]i le-ar r`ni con]tiin\a, ci ]i
i se adreseaz` apostolul Pavel [n textul nostru! [mpotriva lui Cristos chiar [mpotriva spiritului
O astfel de st`p>nire a min\ii este o cucerire; o legii Sale de iubire fa\` de cel`lalt. Ce nobil rezum`
astfel de st`p>nire de sine este o victorie; cea mai apostolul aceast` chestiune c>nd spune c` [n ceea
mare victorie ce poate fi c>]tigat`. Dup` cum ce-l prive]te pe el, dac` ar g`si necesar, pentru a
declar` Scripturile: ^Cine este st`p>n pe sine [pe putea fi de ajutor fra\ilor, nu o piatr` de poticnire
mintea sa] pre\uie]te mai mult dec>t cine pentru cineva, i-ar face pl`cere s` se ab\in`, nu
cucere]te o cetate (Prov. 16:32). }i prescrip\ia numai de la carnea jertfit` idolilor, ci de la orice
dat` de apostol [n textul nostru, pentru s`n`tatea fel de carne, c>t` vreme era [n via\`. Astfel a
mental` a sfin\ilor, este chiar disciplinarea manifestat Pavel adev`ratul spirit al iubirii
sufletului necesar` dezvolt`rii noastre [n fr`\e]ti; ]i fiecare urma] al Domnului Isus Cristos
caracter, p>n` la gradul pl`cut lui Dumnezeu ]i s` caute s` aib` acest spirit ]i sentiment activ [n
acceptabil prin Isus Cristos Domnul nostru. toate rela\iile lor unii cu al\ii.
Ace]tia sunt biruitorii c`rora li se va acorda o
parte [n {mp`r`\ie, }i apoi, dup` cum [ndeamn` 3. Trebuie s` ne ^supunem [nfr>n`rii
apostolul, ^S` d`m la o parte orice ne [ngreuiaz` [n toate lucrurile?
]i p`catul care ne [nf`]oar` a]a de u]or ]i s` 1 Corinteni 9:25 ^Oricine se lupt` la jocuri
alerg`m cu st`ruin\` [n lupta care ne st` [nainte, este supus [nfr>n`rii [n toate lucrurile. }i ei
privind \int` la Isus, C`petenia credin\ei noastre, fac lucrul acesta ca s` ob\in` o cunun` care se
p>n` c>nd El va deveni ]i Des`v>r]itorul ei poate ve]teji; dar noi, una care nu se poate
(Evr. 12:1, 2), amintindu-ne c` Acela care este de ve]teji.
partea noastr`, ]i care S-a angajat s` ne ajute ]i
s` ne treac` prin orice dificultate ]i s` ne R 2155, col. 1, par. 4:
instruiasc` deplin dac` ne supunem Lui deplin, Al treilea lucru ad`ugat, st`p>nirea de sine,
]i astfel s` ne fac` potrivi\i ^s` avem parte de este unul dintre cele mai importante elemente ale
mo]tenirea sfin\ilor [n lumin`, este Isus care unui caracter bun. Cine este st`p>n pe sine
ne-a iubit ]i ne-a cump`rat cu s>ngele S`u pre\ios. pre\uie]te mai mult dec>t cine cucere]te o cetate,
Bine impun Scripturile [n mod general este sfatul [n\eleptului, ]i mul\i generali victorio]i
importan\a p`zirii min\ii, a voin\ei, a inimii, trebuie [nc` s` se cucereasc` ]i s` se st`p>neasc`
spun>nd: ^P`ze]te-\i inima mai mult dec>t orice pe ei [n]i]i. St`p>nirea de sine are de-a face cu
 {nfr>narea st`p>nirea de sine 109
toate sentimentele, g>ndurile, gusturile, poftele, noua noastr` odihn`, noile noastre speran\e ]i
str`duin\ele, pl`cerile, [ntrist`rile ]i speran\ele noua noastr` via\` toate acestea izvor>nd din
noastre. Cultivarea ei, prin urmare, [nseamn` un [nvierea Domnului nostru.
grad [nalt de dezvoltare a caracterului. Sf`tuim pe cei care caut` s` umble pe ^calea
St`p>nirea de sine [nso\it` de credin\`, t`rie, [ngust` s` urmeze [ndeaproape sfatul ]i exemplul
cuno]tin\` de sus, implic` zel ]i activitate crescute apostolului, ]i [n timp ce-]i dau seama c` sunt
[n lucrurile divine, ]i modera\ie crescut` [n liberi [n Cristos, s` se fac` servitorii tuturor
lucrurile p`m>nte]ti, [n judecat`, [n purtare, [n ^s` fac` bine la to\i, dar mai ales celor din casa
reglementarea afacerilor vremelnice etc. credin\ei.
^Modera\ia voastr` s` fie cunoscut` de to\i Apostolul n-a fost mi]cat spre aceast` abrogare
oamenii. (Filip. 4:5, dup` trad. englez`, n. t.) a libert`\ilor sale de vreun motiv egoist, ci de
iubirea sa pentru Evanghelie ]i din dorin\a de a
R 2119, col. 2, par. 2, p>n` la sf>r]it: da ]i altora binecuv>ntatul ei balsam vindec`tor,
Declara\ia apostolului, [n lec\ia din fa\a care venise pentru spiritul s`u. Oriunde este
noastr`, este o ilustra\ie a spiritului corect [n Spiritul lui Cristos, acest spirit este primit; ]i
privin\a fiec`rei chestiuni asem`n`toare. Dac` dac` va fi dezvoltat, se va maifesta mai cur>nd
cei din jurul nostru se adun` pentru [nchinare [n sau mai t>rziu prin aceast` dispozi\ie a neg`rii
prima zi a s`pt`m>nii, fiindc` ei cred c` este de sine [n interesul altora [n special [n
porunca lui Dumnezeu, libertatea noastr` poate interesele ]i afacerile altora (1 Cor. 9:24-27).
fi la fel de deplin exercitat` dac` ne adun`m [n Apostolul vrea s` vedem c` [n timp ce ni se acord`
aceea]i zi; nu dintr-un sim\ al obliga\iei, nu sub libert`\i [n Cristos, totu]i esen\a [nv`\`turii
lege, ci [n bucuria deplin` a libert`\ii cu care cre]tine este s` neg`m pentru noi [n]ine folosirea
Cristos ne face liberi. {ntr-adev`r, ne putem acestor libert`\i. Ca robi ai p`catului am fost
bucura de acea zi cu foarte mult mai mult c>nd o elibera\i pentru a putea deveni robi voluntari ai
[n\elegem ca o libertate ]i un privilegiu, mai drept`\ii slujind cu jerfire de sine ^p>n` la
degrab` dec>t ca o datorie ]i o porunc`. Dar sunt moarte. Evreii, ca o cas` a servitorilor sub Moise,
libert`\i m`runte pe care noi trebuie s` le ced`m; au fost obliga\i ca servitori prin legi riguroase,
de exemplu, vecinul nostru, g>ndind c` este sub ale c`ror sens ]i obiectiv nici m`car nu le-au fost
legea evreiasc`, ar putea considera c` a fixa ceva explicate. Dar casa fiilor, al c`rei Cap este Cristos,
cu o piuneaz` este o [nc`lcare a zilei de odihn`. este l`sat` f`r` alt` lege cu excep\ia uneia s`
Noi care ]tim c` nu suntem sub lege ci sub har, iubim pe Dumnezeu cu toat` puterea fiin\ei ]i pe
[n\elegem c` nu comitem nici un p`cat dac` facem aproapele nostru ca pe noi [n]ine. Dar, tocmai
astfel de lucru; dar cu toate acestea, putem foarte aceast` libertate care pe de o parte ne este
bine ]i potrivit s` l`s`m la o parte libert`\ile acordat`, pe de alt` parte este o mai mare [ncercare.
noastre [n acea chestiune, ne putem conforma ]i Ea las` pentru fiecare dintre noi responsabilitatea
putem coopera la men\inerea p`cii ]i lini]tii acelei de a ne dovedi iubirea pentru Dumnezeu, pentru
zile. De fapt, ne d`m seama c` gre]eala prietenilor cauza ]i poporul S`u ]i comp`timirea fa\` de lume,
no]tri este [n multe privin\e o binecuv>ntare ]i o prin m`sura [n care suntem dispu]i s` ne
[ndurare pentru noi. C`ci dac` mul\i ar aprecia abandon`m libert`\ile [n privin\a acestora ca
chestiunea a]a cum o apreciem noi, ca o libertate servitorii lor.
]i un privilegiu, ]i nu ca o lege a lui Dumnezeu, Apostolul ilustreaz` aceasta prin jocurile
foarte probabil c` majoritatea n-ar acorda nici un olimpice din zilele lui, printre care alergarea era
respect acelei zile ]i foarte cur>nd ar fi ca celelalte proeminent`. Alerg`torii erau liberi s` alerge, la
zile. De aceea suntem foarte bucuro]i c` este pus` fel noi [n calitate de cre]tini, suntem elibera\i de
deoparte prin legile \`rii [n care tr`im o zi pentru lege ca s` putem alerga alergarea ]i s` c>]tig`m
odihn` ]i lini]te, pentru studiu ]i medita\ie marele premiu; dar cel care se supune anumitor
asupra lucrurilor sfinte. Dar chiar dac` n-am condi\ii recunoscute ]i ^a]a alearg`, va fi
vedea nici un temei pentru respectarea acestei [ncununat ca [nving`tor.
zile, faptul stabilirii ei legale, civile, este un temei Cre]tinii consacra\i s-au [nscris pe liste s` alerge
suficient pentru ab\inerea de la munca marea alergare pentru premiul chem`rii noastre de
p`m>nteasc`. Dar dimpotriv`, vedem sus [n Cristos Isus premiul como]tenirii cu El [n
[n\elepciunea de a avea o zi pentru p`rt`]ie spe- {mp`r`\ia slavei, care se stabile]te la a doua Sa ve-
cial` [n lucrurile spirituale ]i ziua adoptat` de nire. Noi [ncepem alergarea, nu f`r` \int`, nu f`r`
cre]tinii timpurii este eminamente potrivit`. Ziua speran\`, nu doar de dragul de a ne lep`da de noi
de [ncepere a unei noi s`pt`m>ni simbolizeaz` [n]ine, nu pentru a face peniten\` pentru p`cate, nu
110 {nfr>narea st`p>nirea de sine
doar de dragul dezvolt`rii caracterului; ci Domnul ]i egoismul pe care le-a adus c`derea. }i, odat`
a aranjat chestiunea cu [ndurare, a]a [nc>t s` avem v`zute [n adev`rata lor lumin` ca fapte ale c`rnii
un imbold mare ]i nobil pentru lep`darea de sine. ]i ale diavolului, toat` m>nia, r`utatea, ura,
Premiul la sf>r]itul alerg`rii sunt cuvintele Sale invidia, cearta, vorbirea de r`u, prespunerea de
^Bine, rob bun ]i credincios, iar pentru mica turm` r`u, b>rfa, calomnia, devin tot mai resping`toare
credincioas`, ^cununa vie\ii ]i slava {mp`r`\iei. De pentru noi. }i [n final c>nd vedem c` aceia care
aceea, noi nu alerg`m nesigur, cu [ndoial`, ci ]tiind [n vreun grad sunt [n armonie cu aceste
care va fi premiul, fiindc` sunem informa\i prin caracteristici rele sunt nepotrivi\i pentru
cuvintele Domnului. {mp`r`\ie ]i nevrednici pentru orice lucrare bun`,
Apostolul arat` [n leg`tur` cu aceasta c`, dac` fugim de aceste rele ale sufletului ca de o molim`
sper`m s` fim biruitori ]i aproba\i de Domnul, mortal`. Inimile noastre (voin\ele, inten\iile)
trebuie s` fim modera\i, tempera\i, sacrificatori devin pure imediat ]i punem paz` nu numai
de sine [n toate lucrurile. El accentueaz` aceasta asupra buzelor noastre, ci ]i asupra g>ndurilor
[n versetul 27. Nu numai c` este necesar ca toat` noastre pentru ca acele cuvinte ale gurii
fiin\a noastr` s` fie consacrat` Domnului la noastre ]i medita\ii ale inimilor noastre s` poat`
[nceputul alerg`rii, ci continu` s` fie necesar pe fi acceptabile pentru Domnul.
tot parcursul, ca ea s` fie supus` continuu min\ii
noi, min\ii lui Cristos, care trebuie s` locuiasc` R 2890 ^Controlul g>ndului:
[n noi cu bog`\ie ]i s` prisoseasc`. Altfel, dac` Unii sunt [nclina\i s` cread` c` deoarece
permitem naturii vechi, dec`zute, s` se ridice ]i creierul omului difer` [ntr-o anumit` m`sur` de
s` [mpiedice mintea nou`, mintea lui Cristos din la om la om, de aceea, g>ndirea lor trebuie s` fie
noi dac` permitem min\ii c`rnii s` preia din [n mod necesar diferit`; [ntr-un cuv>nt, c` omul
nou controlul, putem socoti alergarea ca poate g>ndi numai [n armonie cu construc\ia
terminat` [n mod [njositor ]i pe noi ca ^respin]i; creierului s`u. Dar noi spunem: Nu este a]a;
fiindc` mintea c`rnii duce la moarte, dar mintea fiecare om poate [nv`\a s`-]i c>nt`reasc` ]i s`-]i
Spiritului nou al lui Cristos, prin care suntem echilibreze propriile g>nduri, s` le [nfr>neze pe
concepu\i prin Cuv>ntul adev`rului, duce la via\` unele ]i s` le [ncurajeze pe altele; dar pentru a
ve]nic` ]i prin credincio]ie la slav` ve]nic`. face aceasta, fiecare trebuie s` aib` [n fa\a sa un
ideal de caracter care s` fie copiat. G>ndurile pot
4. Implic` st`p>nirea de sine fi copiate [ntocmai cum pot fi copiate cuvintele ]i
cur`\irea g>ndurilor ]i a inten\iilor ac\iunile: voin\a este la c>rm` ]i ea trebuie s`
inimii? decid` ce g>nduri ]i sentimente va [ntre\ine ]i
1 Ioan 3:3 ^Oricine are n`dejdea aceasta [n va [ncuraja, ]i ce g>nduri va respinge. Prin
El, se cur`\e]te, dup` cum El este curat. urmare, este necesar mai [nt>i de toate ca voin\a
s` fie corect [ndrumat`, ]i apoi s` fie tare ]i s`-]i
R 2517, col. 2, par. 3, 4: foloseasc` puterea [n st`p>nirea g>ndului; [n
^Oricine are n`dejdea aceasta [n El, se [nfr>narea acelor g>nduri care sunt recunoscute
cur`\e]te, dup` cum El [Domnul] este curat. ca rele ]i [n stimularea acelora pe care ea le
1 Ioan 3:3. recunoa]te ca bune, de ajutor, benefice. Voin\a, [n
Speran\a men\ionat` este c` noi am fost Scripturi numit` ^inim`, este ca atare solicitat`
adopta\i ca fii ai lui Dumnezeu, cu f`g`duin\a c` de Domnul, deoarece El caut` acum printre
dac` vom fi credincio]i vom fi ca El, {l vom vedea oameni ^poporul S`u deosebit. Mesajul este:
cum este ]i-I vom [mp`rt`]i slava. Pe m`sur` ce ^Fiule, d`-Mi inima ta voin\a ta. Aceast`
inimile noastre se l`rgesc [n aceast` speran\` ]i cerere nu le este adresat` p`c`to]ilor cu voia, c`ci
[ncepem s`-i m`sur`m lungimile ]i l`\imile, ei nu sunt recunoscu\i ]i numi\i copii ai lui
[n`l\imile ]i ad>ncimile, desigur c` ea pune [n Dumnezeu, ci copii ai Celui R`u. Cei pe care
fa\a noastr` iubirea Tat`lui ceresc ]i iubirea Dumnezeu [i recunoa]te ca fii ai S`i sunt aceia
R`scump`r`torului [n culori de curcubeu, ]i care au fost adu]i [n armonie cu El prin iertarea
iubim tot mai mult pe Tat`l ceresc ]i pe Fiul, p`catelor, prin c`in\` ]i credin\` [n Isus Cristos,
fiindc` Ei ne-au iubit [nt>i. Forma divin` a iubirii R`scump`r`torul. Acestora Domnul le face
ajunge s` fie tot mai mult idealul nostru; ]i pe cunoscut c` dac` vreau s` ^mearg` spre
m`sur` ce c`ut`m s` r`spundem la ea ]i s` o des`v>r]ire spre atingerea deplin` a
copiem, urmeaz` cur`\irea ]i purificarea inimii scopurilor Sale [ndur`toare [n privin\a lor,
noastre: c`ci privind [n legea perfect` a libert`\ii singura cale potrivit` pentru ei ar fi s`-]i dea
Iubirea ne ru]in`m tot mai mult de josnicia inima, voin\a [n consacrare Lui.
 {nfr>narea st`p>nirea de sine 111
Inima, voin\a astfel predat` lui Dumnezeu, adesea au schimbat cursul vie\ii umane! c>t
caut` s` cunoasc` voia lui Dumnezeu, s` prind` de mult au avut de-a face cu modelarea destinului
g>ndul divin ]i s` i se supun` [n cuv>nt ]i fapt`; na\iunilor! }i c>t de adesea cuvintele rele, lipsite
]i [n m`sura [n care este atins` aceast` stare a de bun`tate, def`im`toare, au f`cut mare
min\ii noi, [n aceea]i m`sur` ace]tia vor [ncepe nedreptate, au asasinat reputa\ii etc. sau, dup`
s` fie [n [nnoire de via\` [n toate privin\ele; [n cum spune apostolul, au ^aruncat [n foc cursul
ambi\ii, speran\e, sentimente ]i eforturi. Pentru vie\ii, trezind patimi, certuri, vr`jm`]ii, [nainte
acest motiv le este dat` credincio]ilor revela\ia neavute [n minte. Nu este de mirare c` el spune
voin\ei ]i planului divin pentru ca, cresc>nd c` astfel de limb` ^este aprins` de focul gheenei
[n cuno]tin\a lui, g>ndindu-se la aceste lucruri, Moartea a Doua!
umpl>ndu-]i mintea cu voin\a ]i planul divin,
influen\a transformatoare s` se extind` la fiecare 6. Se extinde st`p>nirea de sine la
aspect al vie\ii. chestiunile de afaceri?
1 Timotei 6:10 ^C`ci iubirea de bani este o
5. Se aplic` [nfr>narea sau r`d`cin` a tot felul de rele ]i unii care au
st`p>nirea de sine la vorbirea noastr`? umblat dup` ea au r`t`cit de la credin\` ]i s-au
Iacov 1:19, 26 ^S` ]ti\i, preiubi\ii mei fra\i: str`puns singuri cu multe dureri.
orice om s` fie grabnic la ascultare, [ncet la
vorbire, [ncet la m>nie Dac` i se pare cuiva R 2355, col. 1, par. 4:
c` este religios ]i nu-]i [nfr>neaz` limba, ci []i Cump`tarea cre]tinului trebuie s` se extind`
[n]al` inima, religia unui astfel de om este ]i la afacerea sa. El trebuie s` fie moderat [n
zadarnic`. scopurile ]i ambi\iile sale, [n ob\inerea banilor ]i
Coloseni 4:6 ^Cuv>ntul vostru s` fie [n economisirea lor. S` nu uite c` sub chemarea
totdeauna cu har, dres cu sare, ca s` ]ti\i cum Domnului bog`\iile pe care le caut` sunt cere]ti,
trebuie s` r`spunde\i fiec`ruia. nu p`m>nte]ti, ]i c` {nv`\`torul spune: ^Cu greu
Eclesiastul 5:2 ^Nu te gr`bi s` deschizi gura va intra un bogat [n {mp`r`\ia cerurilor.
]i s` nu [\i rosteasc` inima cuvinte pripite Modera\ia cre]tin`, deci, va c`uta [nt>i {mp`r`\ia
[naintea lui Dumnezeu: c`ci Dumnezeu este [n cerurilor, apreciind c` ob\inerea ei ar fi mari
cer, ]i tu pe p`m>nt, de aceea s` nu spui cuvinte bog`\ii ]i ar fi cump`rat` ieftin, cu pre\ul
multe. bun`st`rii, bog`\iilor ]i confortului p`m>ntesc.
R 2355, col. 1, par. 3: 7. De ce este necesar` cump`tarea
{nfr>narea, st`p>nirea de sine la un cre]tin, [n privin\a m>nc`rii ]i a b`uturii?
este aplicabil` [n toate afacerile vie\ii; el trebuie 1 Corinteni 10:31 ^Deci, fie c` m>nca\i, fie
s` fie [nfr>nat [n vorbire, nu dedat la exagerare c` be\i, fie c` face\i altceva, s` face\i totul
sau denaturare, mai bine sau mai r`u dec>t pentru slava lui Dumnezeu.
faptele; da al s`u s` fie da, iar nu s` fie nu. S`
vorbeasc` ^cuvinte ale [n\elepciunii, ]i chiar R 2355, col. 1, par. 5:
dac` ar fi necesar s` vorbeasc` spre corectare Cre]tinul trebuie s` fie [nfr>nat [n privin\a
sau mustrare, s` fie [nfr>nat, asigur>ndu-se s` hranei ceea ce m`n>nc`, ceea ce bea. Deoarece
vorbeasc` adev`rul [n iubire, ]i nu [n asprimea el s-a consacrat pe sine ]i tot ce are Domnului, nu
am`r`ciunii. Vorbirea lui s` fie cu har este, prin urmare, datoria sa obligatorie s` ob\in`
pres`rat` cu sarea, calitatea care p`streaz`, de la via\` cel mai mare profit pentru slava
consacr`rii sale lui Cristos c`ci, nu este el Domnului? Nu trebuie el, prin urmare, s` vad`
oare o parte din ^sarea p`m>ntului? ce ]i c>t s` m`n>nce, cu scopul ca el s` dea
Domnului serviciul cel mai larg, cel mai bun?
R 2447, col. 2, par. 1: Aceasta va [nsemna negare de sine, st`p>nire de
Dar dintre toate m`dularele noastre, cel mai sine, c`ci apetitul pentru m>ncare, precum ]i
influent este limba. Influen\a limbii o [ntrece pe pentru b`utur`, este [n mod considerabil depravat
cea a tuturor celorlalte membre combinate: a o la to\i. Adev`rat, l`comia la m>ncare nu-l va lipsi
st`p>ni, [n serviciul Domnului, prin urmare, este pe unul de sim\urile sale ]i nu-l va face
cea mai important` lucrare a poporului Domnului dezechilibrat, cum l-ar face b`uturile spirtoase,
[n ceea ce prive]te corpurile lor muritoare ]i totu]i m>ncarea peste m`sur` stoarce energiile
serviciul acestora f`cut pentru Domnul. C>teva min\ii, sau prin suprastimulare le sl`be]te. Astfel
cuvinte de iubire, bun`tate, ajutorare c>t de mul\i sunt slabi ]i boln`vicio]i prin mul\umire
112 {nfr>narea st`p>nirea de sine
de sine [n chestiunea hranei ]i a b`uturii. pl>ngerea mare nu sunt potrivite pentru noi, c`ci,
{nfr>narea, st`p>nirea de sine este porunca a]a cum spune apotolul, ^noi nu ne [ntrist`m ca
Domnului pentru to\i ace]tia nu ca s` fie [n ceilal\i, care n-au n`dejde; speran\a noastr`
beneficiul Domnului, ci s` ne putem construi binecuv>ntat`, [ncrederea ]i sprijinul nostru
astfel caractere potrivite loiale [n privin\a a modereaz` expresiile noastre, at>t ale [ntrist`rilor
ceea ce este corect, bine, ra\ional, potrivit. c>t ]i ale bucuriilor.

8. Trebuie s` fim cump`ta\i at>t [n 9. Este posibil s` fim necump`ta\i [n

bucuriile c>t ]i [n triste\ile noastre? studierea Scripturilor ]i [n frecventarea
adun`rilor religioase?
R 2355, col. 1, par. 6, p>n` la col. 2, par. 1:
Cre]tinul trebuie s` fie cump`tat [n bucuriile
lui. El s` nu-]i fixeze afec\iunea principal` pe
p`m>nt sau pe lucrurile p`m>nte]ti pl`cere,
bog`\ie, influen\`, popularitate etc. S`-]i
aminteasc` faptul c` foarte mult din ordinea ac-
tual` de lucruri este cu totul contrar` drept`\ii
]i s` caute s` fie cump`tat chiar ]i [n folosirea
lucrurilor aprobate ale acestei lumi, resping>nd
complet acele lucruri care sunt contrare drept`\ii,
adev`rului, bun`t`\ii, purit`\ii: el trebuie s`-]i
g`seasc` pl`cerea [n alt` parte [n serviciul
drept`\ii [n serviciul Domnului, [n Cuv>ntul
Domnului, [n f`g`duin\ele Domnului, [n Spiritul
Domnului. Cre]tinul trebuie s` fie cump`tat [n
triste\ile sale. El ^nu se [ntristeaz` ca ceilal\i, care
n-au n`dejde, ci crede c` Isus a murit pentru
p`catele lumii [ntregi, c` a [nviat pentru
[ndrept`\irea celor care cred ]i se supun Lui, ]i
c`, fie acum fie [n veacul viitor, toat` omenirea va
avea ocazie deplin` s` cunoasc` harul divin, s`-l
accepte ]i s` aib` parte de el, sub condi\iile Noului
Leg`m>nt. Astfel poate cre]tinul, tr`ind la
[n`l\imea privilegiilor sale sub harul divin, s` fie
cump`tat [n triste\ile sale:
^El va suporta neclintit a lumii aspr`
[ncruntare
}i al ei sur>s batjocoritor nu-l va lua [n
considerare;
M`ri de necaz nu-l vor putea [neca,
Nici uneltirile Satanei nu-l vor putea [n]ela.
R 3530, col. 1, ultimul paragraf:
Lacrimile de comp`timire nu trebuie [n\elese
ca semn de sl`biciune. Lacrimile {nv`\`torului
nostru au dovedit aceasta, ]i mai mult, avem
[ndemnul Lui c` trebuie s` fim mi]ca\i s`
simpatiz`m cu al\ii at>t [n triste\ile c>t ]i [n
bucuriile lor. El ne-a spus s` pl>ngem cu cei ce
pl>ng ]i s` ne bucur`m cu cei ce se bucur`. Inimile
reci, nep`s`toare, care nici nu pl>ng nici nu se
bucur`, nu sunt dup` felul marelui Model. S` fim
tot mai mult asemenea Lui ]i s` permitem sim\irii
noastre s` aib` o m`sur` rezonabil` de exprimare.
Cu toate acestea, s` nu uit`m c` jelirea ]i
Vol. VI, pag. 319, par. 1:
A patra propunere a noastr`: Cre]terea [n
cuno]tin\` este foarte posibil s` diminueze
devo\iunea straniu cum ar putea p`rea. Noi
vedem c` avem capacit`\i at>t de mici, iar timpul
pentru cele religioase este at>t de limitat, [nc>t
dac` aten\ia ni se [ndreapt` cu energie spre un
canal, este posibil s` duc` la sc`derea ei [n alte
direc\ii. Cre]tinul nu trebuie s` fie numai cap
f`r` inim`, nici numai inim` f`r` cap. ^Spiritul
min\ii s`n`toase ne [ndrum` spre a cultiva toate
roadele ]i darurile care sunt necesare pentru a
rotunji ]i completa un caracter perfect. Tendin\a
zilelor noastre [n toate chestiunile este [n direc\ia
opus` spre specializare. Un muncitor face
aceast` parte, altul face cealalt` parte, a]a [nc>t
acum foarte pu\ini muncitori [n\eleg o meserie
pe deplin, a]a cum era alt`dat`. Noua Creatur`
trebuie s` se [mpotriveasc` acestei tendin\e ]i s`
fac` [n consecin\` ^c`r`ri drepte pentru picioarele
sale, ca nu cumva [n timp ce cultiv` un element
al harului s` cad` [n pericol prin lipsa exercit`rii
cuvenite a altei facult`\i sau privilegiu dat de
Dumnezeu.
Vol. VI, pag. 503, par. 1:
Dac` so\ia ar fi un membru al Noii Crea\ii iar
so\ul ar avea spiritul lumii ]i ei s-ar potrivi,
problema ar fi tot a]a, relativ u]or de rezolvat.
So\ul cu o minte nobil`, chiar dac` ar fi lumesc,
va recunoa]te con]tiin\a so\iei sale [n exercitarea
moderat` a ei; iar dorin\a lui de a se [ngriji de
oportunit`\ile ei mintale, morale ]i spirituale, care
ar fi datoria lui de so\, i-ar da tot ce ]i-ar putea
dori ca so\ie, cu excep\ia dorin\ei de a avea
p`rt`]ia spiritual` a so\ului ei. {n privin\a unui
astfel de b`rbat nobil cum discut`m aici,
credincio]ia so\iei lui fa\` de Domnul ]i fa\` de el
[n toate datoriile vie\ii ar putea fi binecuv>ntat`
[n cele din urm`, determin>nd consacrarea
so\ului fa\` de Domnul. So\ia ar putea s` aib`
dorin\e ]i ambi\ii bune [n privin\a problemelor
p`m>nte]ti sau chiar religioase pe care so\ul s`
nu le poat` aprecia, oric>t de nobil ar fi el ca om
 {nfr>narea st`p>nirea de sine 113
natural. {n astfel de caz, ea ar trebui s` se acest lucru spun>nd despre sine: ^M` port aspru
g>ndeasc` la sfatul Domnului pentru poporul S`u, cu trupul meu ]i-l \in [n st`p>nire [mort, [n
s` fie modera\i [n toate lucrurile; ea ar trebui s` privin\a controlului din partea voin\ei vechi,
se g>ndeasc` la liberalismul so\ului ei, ]i [n timp egoiste a c`rnii], ca nu cumva, dup` ce am
ce n-ar compromite nici o chestiune de con]tiin\` predicat altora, s` fiu eu [nsumi dezaprobat
sau de principiu, ea n-ar trebui s` uite c` printre s` nu-mi [nt`resc chemarea ]i alegerea. 1 Cor. 9:27.
datoriile ei de so\ie, recunoscute de Domnul, este
una care-i cere s` acorde so\ului o m`sur` de Vol. VI, pag. 488, par. 2, p>n` la 489, par. 1:
tov`r`]ie. Aceasta ar putea, [n mod cuvenit, s-o {n vederea acestor fapte, se va vedea imediat c`
[mpiedice de a freceventa unele dintre adun`rile voin\a nou` are o sarcin` grea [n fa\a ei: (1) S` fie
Bisericii; dar ea s` fie atent` ca nu cumva [n pl`cut` lui Dumnezeu [n [ndeplinirea sacrific`rii
dorin\a de a-i fi pl`cut` so\ului s`-]i calce c`rnii; (2) s` discearn` clar care pofte ]i cerin\e
con]tiin\a ]i s`-]i neglijeze responsabilit`\ile ]i ale rela\iilor dup` carne s` fie luate [n considerare
supunerea fa\` de Domnul, Mirele ei Ceresc. Ea ]i s` fie [ng`duite; (3) [n ce m`sur` aceste cerin\e
trebuie s`-]i aminteasc` porunca Lui, de a nu uita ]i concesii pot fi acceptate [n mod cuvenit f`r` a
str>ngerea noastr` laolalt`. Tot ceea ce [ndemn`m [nc`lca ]i anula leg`m>ntul care este spre via\`
noi aici este ca ea s` practice modera\ia, sau spre moarte ^C`ci dac` tr`i\i potrivit firii
considera\ia fa\` de so\ul ei etc., a]a [nc>t s`-]i p`c`toase, ve\i muri; dar dac`, prin Duhul, face\i
poat` [mp`r\i timpul cu el [ntr-o anumit` m`sur`, s` moar` [omor>\i] faptele trupului, ve\i tr`i
acord>ndu-i o parte rezonabil` a tov`r`]iei ei. [n cele din urm` ve\i ajunge la perfec\iune la
[nviere. Aici se isc` alt` dificultate. Carnea nu
10. Care este rela\ia [ntre ^voin\a moare de bun` voie: ea trebuie omor>t` de c`tre
nou` ]i st`p>nirea c`rnii? voin\`, minte, Noua Creatur`; ]i astfel, afl>nd c`
1 Corinteni 9:27 ^Ci m` port aspru cu trupul trebuie f`cute anumite [ng`duin\e, potrivit
meu ]i-l \in [n st`p>nire, ca nu cumva, dup` voin\ei lui Dumnezeu, carnea este foarte dispus`
ce am predicat altora, s` fie eu [nsumi s` profite de aceste [ng`duin\e ]i s` pretind` nu
dezaprobat. doar [ng`duin\` mai mare [n privin\a ^lucrurilor
necesare, ci ]i libert`\i ]i drepturi [n privin\a
Vol. VI, pag. 600, par. 1: celor care nu sunt obligatorii ]i care ar sta [n calea
Dar, de]i voin\a veche a fost predat` complet sacrificiului la care s-a angajat prin leg`m>nt.
]i definitiv ]i a fost declarat` moart` (de c`tre Aceste str`duin\e ale corpurilor noastre
Domnul ]i de c`tre cei care v`d lucrurile din muritoare, uneori de a scuza p`catul alteori de a
punctul de vedere al Lui), ]i [n timp ce carnea de evita sacrificiul, cauzeaz` Noii Creaturi
asemenea a fost socotit` moart` [n ceea ce prive]te nedumeriri frecvente ]i nu arareori poticneli
p`catul, dar vie pentru Dumnezeu, [nsufle\it` temporare, p>n` c>nd treptat afl` tot mai mult
prin f`g`duin\e ]i adus` sub controlul voin\ei noi despre caracterul [n]el`tor al c`rnii sale ]i
(Rom. 6:11; 8:11), totu]i aceast` moarte a c`rnii ]i despre sl`biciunile ei, ]i cre]te treptat [n har ]i
a voin\ei ei ]i aceast` [nviere a c`rnii ca serv al [n [n\elepciunea care vine de sus, c>]tig>nd tot
voin\ei noi, pentru a servi pe Domnul, Adev`rul, mai mult` autoritate [n \inerea corpului ^[n
sub Regula de Aur, sunt numai lucruri socotite. st`p>nire [n supunere fa\` de mintea cea nou`
Starea ^moart`" ]i starea ^vie trebuie s` fie (1 Cor. 9:27). Astfel, adesea prin experien\`
men\inute continuu prin [mpotrivirea voin\ei noi amar`, Noua Creatur` [nva\` s` aprecieze
la orice via\` sau activitate a voin\ei vechi ]i la declara\ia din Cuv>ntul Domnului, c` inima natu-
influen\a ei asupra c`rnii. Dac` voin\a nou` ral`, voin\a c`rnii, de]i este omor>t` ]i nu mai
devine indiferent` ]i nu folose]te continuu carnea are controlul [n nici un sens, este ^nespus de
muritoare ca servitor al ei [n lucrurile mai [nalte [n]el`toare ]i uneori ^dezn`d`jduit de rea,
]i spirituale, carnea se va reafirma foarte cur>nd precum ]i dezn`d`jduit de s>rguincioas` [n
]i va avea ini\iative ]i dorin\e proprii, antagoniste str`duin\a ei de a [nl`tura conducerea voin\ei noi
min\ii noi, contrare intereselor Creaturii Noi. ]i astfel de a distruge Creatura Nou` cu scopul
Aceasta din urm` trebuie s` fie prin urmare ca vechea creatur` s` fie re[nsufle\it` ]i s` umble
continuu veghetoare la r`zvr`tiri, ]i, dup` cum conform c`rnii ]i nu conform Spiritului.
spune apostolul, trebuie s` \in` [n st`p>nire, s`
\in` moart` voin\a veche cu pl`cerile ]i dorin\ele R 2878, col. 1, par. 3, 4:
ei trebuie continuu s` omoare, s` dea la moarte To\i cei care au avut vreo experien\` [n aceast`
ambi\iile ]i dorin\ele c`rnii. Apostolul explic` chestiune ]i care au [nv`\at cum ]i unde s`-]i
114 {nfr>narea st`p>nirea de sine
[ndrepte energiile combative, afl` c` exist` o sfer` informa\i c` Noua Crea\ie nu va fi compus` din
deplin` pentru exercitarea fiec`rei p`rticele de aceia care doar fac un leg`m>nt de negare de sine
combativitate pe care o posed`. (1) {n el [nsu]i, [n ]i sacrificiu de sine [n lucrurile p`m>nte]ti, ]i de
mod continuu; a]a cum a spus apostolul: ^M` port umblare nu dup` trup ci dup` Spirit, ci din aceia
aspru cu trupul meu ]i-l \in [n st`p>nire, ca nu care, datorit` credincio]iei [n str`duin\a voit` de
cumva, dup` ce am predicat altora, s` fie eu a \ine acest leg`m>nt, vor fi socoti\i biruitori de
[nsumi dezaprobat (1 Cor. 9:27). O, c>t` energie c`tre Cel care cite]te inima. Ei trebuie s` fie
]i c>t` persisten\` [n a lupta lupta bun` a informa\i c` metoda cuvenit` de a proceda pentru
credin\ei, ]i c>t` loialitate fa\` de Domnul este to\i consacra\ii este c`, fiind f`cu\i liberi prin Fiul,
necesar` [n cucerirea eului ^orice g>nd [l facem ei trebuie s` fie at>t de ner`bd`tori s` ob\in` toate
rob ascult`rii de Hristos (2 Cor. 10:5). Mult loc binecuv>nt`rile legate de favoarea divin`, [nc>t
este aici pentru combativitate; mult loc pentru toat` ei [n mod voluntar s` devin` robi impun>ndu-]i
cearta ]i lupta pe care le vrem ceart` cu p`catul anumite restric\ii, limite, servitute, [n privin\a
]i cu voin\a proprie, lupt` cu voin\a c`rnii ]i cuvintelor lor, conduitei lor, g>ndurilor lor
[mpotrivire la ea la fiecare pas omor>rea ei, dorind serios de la Domnul [n rug`ciune ajutorul
uciderea pl`cerilor ]i dorin\elor ei. Nu este de mirare f`g`duit de El, exprimat [n cuvintele Sale c`tre
c` apostolul vorbe]te despre aceste experien\e apostol: ^Harul Meu [\i este de ajuns; c`ci puterea
actuale ca despre o lupt`; nu este de mirare c` ne Mea [n sl`biciune se des`v>r]e]te. De fiecare dat`
spune c` trebuie s` fim preg`ti\i s` suferim greutatea c>nd afl` c` au p`c`tuit, trebuie nu numai s` fac`
ca buni solda\i ai Domnului Isus Cristos. reparare celor leza\i, dar ]i s`-I m`rturiseasc`
(2) Imediat ce victoria asupra eului este Domnului ]i s`-I ob\in` iertarea prin credin\`
c>]tigat` ]i imediat ce mintea cea nou` pune o trebuie s` promit` str`duin\` mai mare pentru viitor
garnizoan` [n fiecare parte a corpului cucerit, ]i s` m`reasc` limitarea libert`\ilor lor pe linia
pentru a se p`zi de r`zvr`tirea lui, pentru a-l \ine sl`biciunilor constatate cu ocazia ultimului lor e]ec.
[n supunere Regelui regilor ]i Domnului domnilor
toate energiile r`mase care pot fi cru\ate de la Vol. VI, pag. 150, par. 1:
st`p>nirea de sine vor g`si larg` ocazie de folosire Aici remarc`m totu]i c` at>ta vreme c>t ei dau
[n lupta pentru Domnul, lupta pentru fra\i, lupta dovezi de c`in\` pentru calea lor gre]it`, de
pentru adev`r, lupta [mpotriva erorii, lupta dorin\a inimii de a umbla pe calea cea dreapt` ]i
[mpotriva uneltirilor diavolului, ^c`ci noi nu de continuarea credin\ei ]i [ncrederii [n Domnul,
suntem [n necuno]tin\` de uneltirile lui, cum trebuie s` fie socoti\i ca fra\i oric>t ar fi de
spune apostolul. necesar s` se restr>ng` p`rt`]ia cu ei p>n` c>nd
vor da ceva dovad` exterioar` palpabil` a puterii
11. Care este datoria Bisericii fa\` harului [n inima lor, prin [nfr>narea sl`biciunilor
de acele ^crea\ii noi c`rora le trupe]ti. {ns` ei trebuie s` fie [ncuraja\i s` cread`
lipse]te st`p>nirea de sine? c` Domnul este foarte [ndur`tor fa\` de cei care
se [ncred [n El ]i care {i doresc din inim` c`ile,
Vol. VI, pag. 148, par. 2, p>n` la 149, par. 1: de]i ei nu pot fi [ncuraja\i s` se a]tepte c` ar putea
{nc` o clas` de consacra\i, dar bolnavi spiritual, fi vreodat` socoti\i vrednici de clasa [nving`toare,
trebuie luat` [n considerare. Ace]tia, aparent dac` nu vor deveni at>t de s>rguincio]i [n zelul
[ndrept`\i\i prin credin\` ]i sinceri [n consacrarea pentru dreptate, [nc>t carnea lor s` arate unele
lor, par s` nu fac` deloc progres sau s` fac` pu\in dovezi considerabile de supunere fa\` de Mintea
progres [n st`p>nirea c`rnii lor. De fapt, [n unele cea Nou`.
[mprejur`ri s-ar p`rea c` credin\a lor [n bun`tatea
]i [ndurarea lui Dumnezeu, care [ndep`rteaz` Vol. VI, pag. 289-292 ^Disciplina [n
fr>nele temerii, i-a l`sat mai expu]i la ispite prin ecclesie. Vezi fragmentul la pag. 125.
sl`biciunile c`rnii dec>t erau la [nceput c>nd
aveau mai pu\in` cuno]tin\` de Domnul. Ace]tia 12. De ce este st`p>nirea de sine o
au experien\e foarte grele, nu numai pentru ei, ci ]i calitate esen\ial` pentru un B`tr>n?
pentru toat` casa credin\ei cu care ei vin [n contact; Tit 1:7, 8 ^C`ci supraveghetorul, ca econom
via\a lor pare s` fie o succesiune de e]ecuri ]i c`in\e, al lui Dumnezeu, trebuie s` fie f`r` vin`, s`
unele [n privin\a dificult`\ilor financiare, altele pe nu fie [nc`p`\>nat, nici m>nios, nici dedat la
linia abaterilor morale ]i sociale. vin, nici b`t`u], nici lacom de c>]tig ur>t, ci
Care este remediul pentru aceast` stare de s` fie primitor de oaspe\i, iubitor de bine,
lucruri? R`spundem c` ei trebuie s` fie clar cump`tat, drept, sf>nt, [nfr>nat.
 {nfr>narea st`p>nirea de sine 115
Vol. VI, pag. 251, par. 2: fost neglijent [n datoria fa\` de copiii s`i, va fi
Citim: ^B`tr>nii care c>rmuiesc bine s` fie probabil ne[n\elept sau neglijent ]i [n sfaturile ]i
[nvrednici\i de [ndoit` cinste, mai ales cei care slujirile sale generale printre copiii Domnului [n
lucreaz` [n cuv>nt ]i [n [nv`\`tur`" (1 Tim. 5:17, 18). Ecclesie, [n Biseric`. S` nu fie mincinos sau
{n virtutea acestor cuvinte, biserica nominal` a [n]el`tor, nici cert`re\ sau g>lcevitor. Trebuie s`
dezvoltat o clas` de B`tr>ni Conduc`tori ]i a aib` reputa\ie bun` printre cei din afara Bisericii;
pretins pentru to\i b`tr>nii o pozi\ie conduc`toare nu fiindc` lumea va iubi vreodat` sau va aprecia
sau autoritar`, dac` nu dictatorial`, printre fra\i. [n mod corect pe sfin\i, dar lumea ar trebui cel
O astfel de defini\ie a ^conducerii este contrar` pu\in s` nu aib` pricin` de a ar`ta ceva [n
cu toate prezent`rile din Scripturi despre acest defavoarea caracterului lor [n privin\a onestit`\ii,
subiect. Timotei, ocup>nd pozi\ia de supraveghetor corectitudinii, moralit`\ii, sincerit`\ii. Nu exist`
general sau B`tr>n, a fost instruit de c`tre limit` [n privin\a num`rului de b`tr>ni [n
apostol, zic>nd: ^Nu mustra cu asprime pe un Biseric` sau Ecclesie.
b`tr>n, ci sf`tuie]te-l ca pe un tat`" etc. ^Robul
Domnului nu trebuie s` se certe, ci s` fie bl>nd R 2447, col. 2, par. 2:
cu to\i". Nimic, desigur, n-ar aproba aici o conducere Servitorii publici ai Bisericii sunt [ntr-o
autocrat` sau o purtare dictatorial` smerenia, m`sur` [n mod special ^limbile ei, ]i ce
bl>nde\ea, [ndelunga r`bdare, iubirea fr`\easc`, influen\` exercit` ei pentru bine sau pentru r`u,
iubirea, trebuie s` fie calit`\ile proeminente ale celor pentru binecuv>ntarea ]i zidirea poporului
recunoscu\i ca b`tr>ni. Ei trebuie s` fie exemple Domnului sau pentru dauna lor pentru
pentru turm` [n toate sensurile. Dac` ei, prin blestemul lor! C>t este de necesar ca to\i servitorii-
urmare, ar fi dictatoriali, exemplul pentru turm` limb` ai Corpului Domnului s` fie din aceia, ]i
ar fi ca to\i s` fie dictatoriali; dar dac` ei ar fi smeri\i, numai din aceia, care sunt de spiritul Lui!
[ndelung r`bd`tori, r`bd`tori, bl>nzi ]i iubitori, Influen\a lor se extinde nu numai la cei din
atunci ilustra\ia ar fi pentru to\i [n conformitate cu Biseric`, ci [n m`sur` considerabil` sunt
acestea. O redare mai literal` a pasajului pe care-l purt`tori de cuv>nt auzi\i [n afar`. }i acela]i
avem [n analiz` arat` c` b`tr>nilor trebuie s` li se principiu se aplic` la fiecare membru individual
dea onoare [n m`sura [n care ei manifest` credincio]ie al Bisericii, [n folosirea membrului s`u, limba.
fa\` de responsabilit`\ile serviciului pe care l-au El o poate folosi [n\elept sau ne[n\elept, cu
acceptat. Am putea prin urmare s` red`m pasajul [n\elepciune cereasc` sau cu [n\elepciune
astfel: B`tr>nii proeminen\i s` fie socoti\i vrednici p`m>nteasc`. O poate folosi pentru ceart` ]i
de [ndoit` cinste, [n special cei care sunt [mpov`ra\i pentru d`r>marea credin\ei ]i a caracterului
de lucrarea grea a propov`duirii ]i [nv`\`rii. fra\ilor, prin distrugerea iubirii ]i [ncrederii, sau
o poate folosi pentru zidirea acestor haruri ale
R 2157, col. 1, par. 1: spiritului. C>\i au dovedit adev`rul cuvintelor
{n alegerea conduc`torilor pentru adun`ri, apostolului, c` limba are mari posibilit`\i, fie
calificarea [n privin\a ^limbii, a]a cum este ar`tat pentru [ntinarea [ntregului corp, Biserica, ]i
aici, nu trebuie trecut` cu vederea. Cei cu limb` aruncarea [ntregului curs al vie\ii [n foc, prin
[nfocat` nu trebuie ale]i, ci acei mai bl>nzi, st>rnirea otr`vurilor ]i [nclina\iilor rele ale
modera\i, care []i ^[nfr>neaz` limba ]i se naturii dec`zute! C>t de pu\ini printre poporul
str`duiesc cu grij` s` ^vorbeasc` a]a ca ]i cum ar Domnului au cucerit limba p>n` la m`sura
fi cuvintele lui Dumnezeu, numai. Astfel de limbi aducerii ei [n supunere la voin\a lui Dumnezeu,
constr>ng, [n timp ce altele mai adesea r`nesc pentru ca ei s` poat` sluji [n bine, ]i numai [n bine,
]i resping. Cuv>ntul Domnului este ager, puternic tuturor celor cu care vin [n contact! Preaiubi\ilor, s`
]i ascu\it ]i p`trunde ^p>n` [n inim`, f`r` fim pe deplin hot`r>\i ca prin harul divin (promis
adaosuri explicative aspre ]i necaritabile pentru s` ne ajute), anul actual s` fie martorul unei mari
a-l [nt`ri. De aceea avem instruc\iunea divin` s` st`p>niri a acestui foarte important membru al
^vorbim adev`rul [n iubire. corpului nostru, aduc>ndu-l [n supunere,
ascultare ]i serviciu deplin {mp`ratului
Vol. VI, pag. 249, par. 2: [mp`ra\ilor ]i Domnului domnilor Celui care
Ace]tia trebuie s` fie b`rba\i genero]i, b`rba\i ne-a chemat din [ntuneric la lumina Sa minunat`.
cu via\a curat`, av>nd doar o singur` so\ie; ]i
dac` au copii, trebuie s` se remarce [n ce m`sur` R 2654, col. 1, par. 6:
p`rintele a exercitat o influen\` s`n`toas` [n fa- Unde ace]tia [apostolii] vorbesc, tot corpul lui
milia sa pentru c`, trebuie g>ndit c` dac` el a Cristos trebuie s` dea aten\ie ]i s` asculte. Unde
116 {nfr>narea st`p>nirea de sine
ace]tia sunt t`cu\i, nimeni nu are autoritate s` propriei discipline, ca ]i fa\` de copil, s` nu aplice
vorbeasc`. }i de]i un B`tr>n trebuie s` fie ales [n niciodat` o pedeaps` la care nu s-a g>ndit
pozi\ia de a servi ]i a hr`ni turma datorit` suficient ]i pe care, judec>nd la rece ]i f`r`
capacit`\ii speciale de a [nv`\a (de a indica spre patim`, n-a g`sit-o c` este, nu mai mult, ci mai
instruc\iunile Domnului nostru ]i ale apostolilor pu\in dec>t ar cere dreptatea [n mod cuvenit. De
asupra unui subiect), ]i de]i un B`tr>n trebuie, asemenea, el are datoria fa\` de sine s`-l fac` pe
prin urmare, s` fie [n mod special de ajutor copil s` [n\eleag` pe deplin situa\ia, necesitatea
corpului lui Cristos, s` atrag` aten\ia tuturor p`str`rii ordinii [n cas`, ca fericirea casei s` poat`
asupra autorit`\ii inspirate a Cuv>ntului, totu]i continua pentru binecuv>ntarea tuturor celor care
oricare membru al corpului lui Cristos are acela]i stau [n ea; s`-l fac` pe copil s` [n\eleag` bine ]i
privilegiu nu s` exercite autoritate, ci s` atrag` aceea c` p`rintele n-are nici o m>nie fa\` de el,
aten\ia confra\ilor s`i asupra Cuv>ntului nici o r`utate, ur`, nimic [n afar` de simpatie,
autorit`\ii. Apostolul [ndeamn` pe B`tr>ni ca, iubire ]i dorin\a de a-i face bine.
departe ca [n vreun fel sau grad s` exercite o pozi\ie
de st`p>nire sau autoritate [n Biseric`, mai degrab` Vol. VI, pag. 527, par. 1, p>n` la pag. 528,
ei s` fie ^exemple pentru turm`. Ei s` fie exemple par. 2:
[n privin\a smereniei, [n privin\a bl>nde\ii, [n Mul\i p`rin\i uit` s` priveasc` [napoi ]i s` ob-
privin\a bun`t`\ii fr`\e]ti, [n privin\a amabilit`\ii, serve c>t de timpuriu au [nv`\at ei s` aprecieze
a]a [nc>t, cu c>t fra\ii vor copia mai mult pe ace]ti principiile drept`\ii s` aprecieze grija
B`tr>ni, cu at>t va predomina mai mult Spiritul p`rinteasc` ce n-a neglijat s` mustre, s` corecteze
Domnului [n turm` ]i se vor vedea mai mult ]i chiar s` pedepseasc` atunci c>nd s-a p`rut c`
roadele ]i harurile Spiritului. Dimpotriv`, ]tim este necesar. S` ne amintim de asemenea ce
c` dac` un B`tr>n sau conduc`tor al unui grup ascu\it a fost sim\ul nostru de dreptate c>nd eram
mic de popor al Domnului va vrea mai mult s` se copii cum am aprobat [n mintea noastr`
impun`, va fi mai dogmatic, mai imperios [n disciplinarea p`rinteasc` atunci c>nd am [n\eles
purtare, [n ton sau privire, efectul asupra c` motivul ei era pentru dezvoltarea caracterului,
grupului sub influen\a sa va fi s` produc` g>lcevi, dar cum am fost nemul\umi\i dac` n-am v`zut
rivalit`\i, ambi\ii, certuri, [n privin\a [ntreb`rii un principiu de dreptate, dac` am fost mustra\i
care este mai mare etc. [ntre ei. sau am fost altfel pedepsi\i pentru lucruri de care
n-am fost vinova\i, sau dac` ni s-a aplicat o pedeaps`
13. De ce este important ca p`rin\ii care o dep`]ea pe aceea care [n mod rezonabil
s` exercite st`p>nire de sine? corespundea gre]elii. Acesta este nu numai cel mai
Coloseni 3:21 ^Ta\ilor, nu [nt`r>ta\i pe copiii bun ]i mai sigur mod de a controla un copil pentru
vo]tri, ca s` nu se descurajeze. a-i [ndruma mintea [n privin\a a ceea ce este corect
]i gre]it, adev`r ]i minciun`, dreptate ]i
Vol. VI, pag. 526, par. 1: nedreptate, ci constituie ]i o educare a copilului
Nu prea este necesar s` prevenim Noua [n caracter, c>nd este cel mai susceptibil la
Crea\ie s` nu foloseasc` cuvinte aspre sau influen\a p`rin\ilor. Este o formare a caracterului
m>nioase fa\` de copiii lor, c`ci ei ]tiu c` acest fel [ntr-un timp c>nd con]tiin\a ]i judecata copilului
de vorbire este nepotrivit pentru oricine [n orice sunt [n formare ]i c>nd [n mod cuvenit el [l
[mprejur`ri. Dimpotriv`, ^cuv>ntul lor s` fie recunoa]te pe p`rinte ca singurul s`u legiuitor.
totdeauna cu har, cu iubire, cu bl>nde\e, chiar ]i Dac` aceast` lucrare de formare a caracterului
c>nd mustr`. Nu este necesar s` suger`m clasei este ignorat` [n frageda pruncie, [n anii urm`tori
c`reia ne adres`m c` este nepotrivit a lovi copilul este mult mai dificil`, pe l>ng` dezavantajele care
[n mod necugetat, ceea ce i-ar putea d`una nu se vor aduna [ntre timp at>t pentru p`rinte c>t
numai fizic poate lez>nd auzul pentru totdeauna ]i pentru copil, pentru vecini ]i prieteni.
dar i-ar r`ni ]i sentimentele, ar putea dezvolta Este deci cu totul important s` remarc`m c`
frica de p`rin\i [n locul iubirii, care ar trebui s` educarea unui copil nu const` numai [n [nv`\area
fie considerat` singura baz` potrivit` pe care s` lui cu privire la purtarea exterioar`, [n polite\e,
se zideasc` ascultarea ]i ordinea casei. Mai mult, cur`\enie, ascultare etc., ci mai mult, ]i de fapt
lovirea necugetat` sau remarcile t`ioase ar fi mai ales, [n stabilirea principiilor corecte [n inim`
gre]ite, ar indica o stare gre]it` a min\ii p`rintelui [n recunoa]terea cuvenit` a min\ii Domnului
o stare nefavorabil` lu`rii unei decizii potrivite, ca singurul standard de via\`, at>t pentru cei
juste asupra problemei pe linia Legii Iubirii. b`tr>ni c>t ]i pentru cei tineri. Regula de Aur,
P`rintele este dator fa\` de el [nsu]i ca parte a Legea Iubirii, de generozitate, smerenie, r`bdare,
 {nfr>narea st`p>nirea de sine 117
bl>nde\e, [ng`duin\`, trebuie s` fie insuflat` [n continu` a egoismului [n cas` dezvolt` aceast`
privin\a rela\iei copilului cu al\i membri ai caracteristic` [n mintea ]i [n conduita copilului.
familiei, cu tovar`]ii de joac` etc. Copilul [nv`\at Dac` p`rintele i se adreseaz` cu o voce
s` fie egoist, sau unul al c`rui egoism natural nu-i m>nioas`, ^tic`los mic, ]i dac` sim\`mintele
este adus la cuno]tin\` cu bl>nde\e (nu [n copilului, la [nceput r`nite prin astfel de
prezen\a altora) ]i nu este mustrat ]i corectat caracterizare negativ`, se [n`spresc, atunci el
iubitor, este lipsit de o lec\ie foarte important` la treptat se va obi]nui s` fie m>ndru c` este un
momentul cel mai potrivit. mic tic`los. C>nd va auzi pentru prima dat` pe
P`rintele care neglijaz` o astfel de ocazie mama m>nioas` ]i ner`bd`toare exclam>nd: ^te
pentru instruirea ]i corectarea min\ii, a judec`\ii, bat de te las lat! sau: ^[\i rup spatele!, f`r`
precum ]i a conduitei exterioare, nu numai c` [ndoial` c` prin cuvinte se va transmite o m`sur`
neglijaz` cea mai favorabil` ocazie [n privin\a de teroare [n inima copilului, dar nu dup` mult
copilului s`u, dar permite s` creasc` buruieni [n timp va afla c` acestea sunt amenin\`ri goale, de
gr`dina inimii unde trebuie s` creasc` numai care nu prea are motive s` se team`, ]i treptat,
darurile Spiritului, ]i astfel []i adun` mai mult afl>nd c` legile civile ale \`rii nu permit p`rintelui
sau mai pu\in necaz [n rela\iile cu acel copil [n s`-l trateze cu brutalitate, mintea copilului va
anii urm`tori. Multe din necazurile ]i lacrimile trage concluzia c` p`rintele ar vrea s`-i fac` r`u
unor p`rin\i bine inten\iona\i, datorate dar n-are libertate. Dintr-o astfel de minte mic`
neascult`rii, [nc`p`\>n`rii, egoismului ]i va fi scos afar` mult din instinctul originar al
dezm`\ului copiilor lor, puteau fi evitate dac` iubirii. Copilul va g`si c` p`rin\ii sunt la fel de
]i-ar fi f`cut datoria fa\` de ace]tia [n copil`ria nesinceri ]i [n privin\a promisiunilor c` se fac
timpurie. Mai mult, astfel de p`rin\i pierd o mare adesea promisiuni f`r` nici cea mai vag` inten\ie
binecuv>ntare [n propriile lor experien\e; c`ci de a le [ndeplini. Astfel copilul este [nv`\at s`
f`r` [ndoial` este adev`rat c` p`rintele care-]i mint`, s` amenin\e, s` promit`, s` [n]ele pe al\ii
va educa [n mod corect copilul, [n lips` de ego- [n privin\a inten\iilor sale adev`rate. Este vreo
ism, [n iubire, ascultare, respect fa\` de mirare c` astfel de copil cre]te cu un caracter dur?
Dumnezeu, ajutorare fa\` de semenii s`i etc., etc., Mirare este mai degrab` c` [ntre educa\ia rea,
va avea experien\e valoroase pentru sine educa\ia indiferent` ]i lipsa oric`rei educa\ii,
cresc>nd [n har, cresc>nd [n cuno]tin\` ]i lumea civilizat` nu este mult mai rea dec>t este.
cresc>nd [n iubire, [n timp ce se va str`dui s`
[nve\e pe copilul s`u aceste principii. El va [nv`\a 14. Cum poate fi aplicat` sugestia
]i aceea c` copilul va a]tepta s`-l vad` ilustr>nd c>nd [i [nv`\`m pe copii st`p>nirea de
[n conduita sa zilnic` ]i [n rela\ia sa cu Dumnezeu, sine?
cu membrii familiei sale ]i cu semenii s`i,
principiile pe care el caut` s` le insufle altora. Vol. VI, pag. 551, par. 1, p>n` la pag. 554:
Aceasta [l va face cu at>t mai atent la propriile Aceea]i metod` trebuie s` fie adoptat` ]i [n
cuvinte, la propria conduit`; iar astfel de grij`, [ndrumarea dietei copilului bolnav sau s`n`tos.
astfel de pruden\` [n toate afacerile mici ale vie\ii, Copilului s` nu i se sugereze niciodat` dureri sau
publice ]i particulare, va dezvolta desigur [n astfel suferin\e, fiindc` mintea, aproape sigur, se va fixa
de p`rinte tot mai mult din darurile Spiritului asupra acestora ]i va tinde s` agraveze orice
Domnului, f`c>ndu-l astfel tot mai pl`cut Domnului sl`biciune sau durere, iar subiectul conversa\iei
]i preg`tindu-l ]i des`v>r]indu-l pentru {mp`r`\ie. s` nu fie durerile ]i bolile [n special la mas`,
unde fiecare g>nd ]i influen\` trebuie s` fie vesele,
Vol. VI, pag. 530, par. 1, 2: s`n`toase. Sugestiile bune trebuie f`cute devreme
Compara\i o asemenea cas`, cu mireasma dulce ]i trebuie repetate des: ^Se simte fericit b`ie\elul
a iubirii, bl>nde\ii, r`bd`rii, amabilit`\ii ei, cu casa meu [n aceast` diminea\`? Iube]te el pe tata, pe
[n care Spiritul Domnului nu este vizibil casa [n mama, pe sora, pe fratele lui ]i pe c`\el? Da, a]a-i
care egoismul este legea, [n care copilul observ` m-am g>ndit eu c`-i a]a! Este el gata pentru
certuri [ntre p`rin\i ]i cum fiecare caut` la ale sale un mic dejun gustos? ceva budinc` bun` de
pe socoteala celuilalt, [n care copilul nu aude dec>t gri], cu zah`r, lapte, biscui\i, p>ine, unt ]i gem?
mustr`ri, pl>ngeri, g`sire de gre]eli, cuvinte Trebuie [ns` s` ne amintim s` nu m>nc`m ast`zi
m>nioase, sunete aspre etc. Acestea devin castrave\i deloc nici mere necoapte; acestea [i
contagioase printre copii, iar ei la r>ndul lor se ceart` dau b`ie\elului dureri de stomac. {n loc de acestea,
[n leg`tur` cu micile lor afaceri, vorbesc m>nios unul avem altceva, [n mod special bun pentru el. N-ar
cu altul ]i \in casa [n continu` tulburare. Practicarea fi bine? Vom avea ast`zi ]i porumb fiert la mas`,
118 {nfr>narea st`p>nirea de sine
dar n-ar fi bun pentru micul nostru b`rbat, a]a pedepsi deloc, dec>t c` desear` nu te voi s`ruta
c` atunci c>nd i se va [ntinde farfuria el va zice: c>nd [\i voi spune noapte bun` numai pentru
@Nu, mul\umesc!# El vrea s` se simt` bine ]i tare, a \i se fixa [n minte situa\ia, draga mea. Data
a]a cum vrea Dumnezeu ]i cum mama ]i tata viitoare vei [ncerca mai mult s`-\i exerci\i
doresc s`-l vad`. Aceasta va fi ]i o lec\ie bun` de st`p>nirea de sine ]i s` faci cum \i-am spus
negare de sine, iar mamei ]i tat`lui le va pl`cea nu-i a]a, draga mea? Sunt sigur` c` vei [ncerca.
s`-]i vad` b`ie\elul (sau feti\a) [nv`\>nd aceast` Data viitoare lua\i problema mai serios, dar
lec\ie important`, at>t de necesar` adev`ratei niciodat` nu pune\i sub semnul [ndoielii dorin\ele
b`rb`\ii ]i feminit`\i. Dumnezeu vrea ca to\i ]i inten\iile bune ale copilului. ^{mi pare r`u c`
cre]tinii s` practice negarea de sine [n privin\a micu\a mea fiic` iar`]i n-a reu]it. Nu m` [ndoiesc
p`catelor ]i a orice I-ar st>njeni cauza [n vreo de bunele tale inten\ii, draga mea, dar [mi pare
m`sur`. Chiar ]i oamenii din lume recunosc to\i r`u s` v`d c` nu-\i exerci\i puterea de voin\` [n
c` omul care-i rob poftelor sale este [ntrist`tor de aceast` chestiune a]a cum sunt sigur c` ai putea
slab ]i nu corespunde cu un b`rbat sau cu o femeie. s-o faci ]i a]a cum sper [n mod serios c` o vei face
Acum tata ]i mama vor urm`ri s` vad` ce tare [n viitor. Este necesar, copilul meu, s`-mi fac
este puterea voin\ei b`ie\elului lor ]i suntem datoria fa\` de tine ]i s` te pedepsesc, de]i mi-ar
siguri c` va reu]i viteje]te. Ce mult apreciaz` pl`cea cu mult mai mult s` te laud. Am [ncredere
Dumnezeu st`p>nirea de sine este ar`tat prin c` voi putea s` m` bucur cu tine de biruin\a ta
declara\ia scriptural`: ^Cine este st`p>n pe sine asupra acestei ispite. Aceast` chestiune afecteaz`
[voin\a sa] pre\uie]te mai mult dec>t cine mult mai multe lucruri dec>t este implicat [n mod
cucere]te o cetate. Prov. 16:32. direct [n neascultarea ta; afecteaz` tot viitorul
{n chestiuni morale, lec\iile sugestive sunt la t`u, c`ci, dac` nu [nve\i s` spui acum @nu# ispitei,
fel de puternice pentru bine sau r`u. S` facem nu vei reu]i nici [n chestiuni de via\` mai
r`u, este un [ndemn puternic spre facerea r`ului. importante ]i mai grele c>nd acestea vor veni [n
S` facem bine, este un [ndemn puternic spre viitor. Dar sunt [ncrez`tor c` iubirea, [ncrederea
facerea binelui. De aceea, ce este corect ]i ce este ]i instruc\iunile mele vor produce totu]i roade.
gre]it, ce este adev`rat ]i ce este fals, ce este nobil }i nu uita, copilul meu, c` [nse]i [nfr>ngerile
]i ce este josnic, s` fie ar`tate [n fiecare zi, [n toate noastre, cum este aceasta din cazul t`u, pot deveni
lucrurile ce este adev`rat, nobil ]i corect fiind ajutoare pentru noi, dac` doar ne-am stabili mai
ar`tate [n adev`rata lor grandoare, ca fiind ferm voin\a pentru ceea ce este corect. Noi [nv`\`m
aprobate nu numai de Domnul ]i Creatorul s` fim [n mod special aten\i la punctele [n care
nostru, dar ]i de cei mai nobili ]i mai buni b`rba\i prin experien\` g`sim c` suntem slabi. S` ne
]i femei, singurii pe care trebuie s`-i imit`m. plec`m [naintea Domnului ]i s`-I cerem
Mintea copilului, [nv`\at` astfel timpuriu ]i per- binecuv>ntarea, ca acest e]ec s` fie o lec\ie
sistent s` admire ce este nobil ]i adev`rat, []i folositoare, ]i s`-I cerem ajutorul ca s` ne-o
ridic` un zid de ap`rare [mpotriva conduitei [nsu]im, ca purtarea ta s`-I fie mai pl`cut` data
josnice ]i ru]inoase [n general. Dac` nu va fi viitoare c>nd vei fi asaltat` de ispite.
niciodat` sfin\it prin Adev`r, dac` nu va fi Toate sugestiile trebuie s`-L ia [n considerare
niciodat` conceput de Spirit, el ]i-a fixat ad>nc pe Domnul ^Frica [respectul] de DOMNUL este
caracterul necesar pentru b`rbatul ]i femeia [nceputul [n\elepciunii. Ilustra\ii cu texte din
nobil`, ]i dac` va fi sfin\it ]i conceput de Spirit, Scriptur` [n fiecare camer` din cas` trebuie s` le
el sau ea va avea posibilit`\i mai mari de serviciu aminteasc` p`rin\ilor, copiilor ]i prietenilor
reu]it, at>t [n via\a prezent` c>t ]i [n via\a vizitatori c` voia Domnului este singurul stan-
viitoare. dard recunoscut, c` Domnul cunoa]te toate
{n eventualitatea neascult`rii copilului ]i prin faptele ]i afacerile noastre, ]i c` Dumnezeu este
urmare a nevoii de mustrare sau corectare, el s` ^pentru noi, cei nou-concepu\i ai S`i, ]i pentru
fie prevenit din punctul de vedere al simpatiei ]i to\i c>\i caut` dreptatea [n smerenie.
[ncrederii [n inten\iile lui bune. ^}tiu c` feti\a
mea pe care o iubesc at>t de mult ]i m` str`duiesc 15. Cum putem cultiva st`p>nirea de
continuu s-o fac fericit`, precum ]i s-o educ a]a sine?
cum ar aproba Domnul, n-a gre]it cu voia. Sunt
sigur c` neascultarea a fost mai degrab` rezultatul R 3273, col. 1, par. 2, 3:
urm`rii exemplului altora ]i a neexercit`rii C>nd ne uit`m [n lumea din care odat` am
suficiente a voin\ei s` fac` ceea ce i-a spus mama. f`cut parte, ^copii ai m>niei, ca ]i ceilal\i, vedem
Cred c` de aceast` dat` te voi ierta ]i nu te voi c` toat` lupta ei este pentru un scop. Politicianul
 {nfr>narea st`p>nirea de sine 119
se str`duie]te dup` retribu\ii ]i uneori dup` sau [n privin\a confortului ]i convenien\elor ]i
onoare; negustorul se str`duie]te dup` afluen\` pl`cerilor dac` este un concurs politic sau de
]i bog`\ie; luptele [n arena social` sunt pentru afaceri, cu mult mai mult noi, s` nu fim lene]i [n
loc ]i influen\`. Acestea sunt premiile lor, ]i [n afacerea noastr`, ci fierbin\i [n spirit, servind
eforturile lor de a-]i atinge idealurile, multe Domnului, lupt>nd lupta bun` a credin\ei,
sacrificii [ndur`, la multe riscuri se expun, au apuc>nd via\a etern` ca un lucru sigur, nu ca unul
multe nop\i nedormite, fac multe planuri atente, nesigur. Apostolul aplic` acest g>nd de asemenea,
multe uneltiri ]i urzeli. Cu toate acestea, pu\ini zic>nd: ^Ci m` port aspru cu trupul meu [ambi\iile,
dintre cei care se str`duiesc ajung vreodat` la poftele, dorin\ele lui] ]i-l \in [n st`p>nire [la mintea
dorin\ele inimii lor. Premiul le scap` din m>n`; cea nou`], ca nu cumva, dup` ce am predicat
]i aceia mai noroco]i care ob\in premiile, afl` c` altora, s` fiu eu [nsumi dezaprobat [respins de a
mult` am`r`ciune este legat` de succes, mult` fi membru al turmei mici]. 1 Cor. 9:25-28.
dezam`gire [n privin\a adev`ratei pl`ceri care le
[nso\esc. Apostolul compar` aceste ambi\ii R 2355, col. 2, par. 3:
p`m>nte]ti ale lumii cu ambi\iile mai [nalte ale Exist` nevoia [nfr>n`rii, modera\iei, st`p>nirii
solda\ilor armatei Domnului. El arat` c` acei care de sine ]i a spiritului care le [nso\e]te pe acestea,
se str`duiesc [n chestiuni p`m>nte]ti, fie ca de bun`tate ]i bl>nde\e, peste tot: [n atelier, la
alerg`tori [n alergare, fie ca lupt`tori pentru magazin, la ]coal`, [n c`l`torie, [n vizit`, acas`
premiu [n oricare parte a luptei de pe p`m>nt, se cu diferi\ii membri ai familiei ]i mai presus
supun anumitor probe de r`bdare, [ndurare ]i de toate [n Biseric`, [n casa credin\ei, familia lui
negare de sine [n str`duin\ele lor de a-]i realiza Dumnezeu. Ne va ajuta s` cultiv`m aceast`
ambi\iile; ]i el arat` c` solda\ii crucii cu at>t mai [nfr>nare cre]tin` [n toate lucrurile dac` ne vom
mult ar trebui s` aprecieze marele premiu pentru aminti c` suntem reprezentan\i ai lui Dumnezeu
care suntem chema\i s` lupt`m lupta bun` ]i ai Domnului Isus Cristos [n lume. Suntem
premiul vie\ii ve]nice. Apostolul spune: ^Oricine ambasadorii Lui ]i ca atare via\a noastr` de
se lupt` la jocuri este supus [nfr>n`rii [n toate [nfr>nare ]i evlavie, sau de lipsa [nfr>n`rii ]i a
lucrurile. }i ei fac lucrul acesta ca s` ob\in` o evlaviei, este o epistol` vie cunoscut` ]i citit` de
cunun` [r`splat`] care se poate ve]teji; dar noi, to\i oamenii cu care venim [n contact. Este o parte
una care nu se poate ve]teji. din datoria noastr` de baz`, zi de zi, s` c`ut`m ca
Ace]tia care se str`duiesc pentru premii nu numai g>ndurile inimii noastre, ci ]i cuvintele
p`m>nte]ti fac aceasta [n fa\a unei mari de pe buzele noastre ]i toate faptele vie\ii s` fie
nesiguran\e. Fiecare politician admite marea acceptabile [n ochii Domnului ]i s` vesteasc`
posibilitate de a fi [nvins; fiecare om care caut` laudele Celui care ne-a chemat din [ntuneric la
bog`\ie va recunoa]te o mare posibilitate de a e]ua lumina Sa minunat`.
[n lupta sa pentru ea; dar nu este a]a cu solda\ii
crucii. Premiul este nu numai nespus mai mare, (a) Prin rug`ciune.
mai important ]i neputrezitor, ci este o certitudine, Vol. VI, pag. 149, par. 1, 2:
cum adaug` apostolul: ^Eu, deci, alerg, dar nu Care este remediul pentru aceast` stare de
a]a ca ]i cum n-a] ]ti [ncotro. M` lupt, dar nu ca lucruri? R`spundem c` ei trebuie s` fie clar
unul care love]te [n v>nt. }tim c` credincio]ia informa\i c` Noua Crea\ie nu va fi compus` din
ca urma]i ai C`peteniei noastre va aduce aceia care doar fac un leg`m>nt de negare de sine
rezultate binecuv>ntate nu numai pentru noi, ci ]i sacrificiu de sine [n lucrurile p`m>nte]ti, ]i de
sub providen\ele Domnului o binecuv>ntare umblare nu dup` trup ci dup` Spirit, ci din aceia
pentru toate familiile p`m>ntului. {n vederea care, datorit` credincio]iei [n str`duin\a voit` de
acestei certitudini din partea noastr` [n privin\a a \ine acest leg`m>nt, vor fi socoti\i biruitori de
rezultatelor ]i grandorii lor, apostolul sugereaz` c`tre Cel care cite]te inima. Ei trebuie s` fie
c` noi, ca solda\i ai crucii, ar trebui s` fim dispu]i informa\i c` metoda cuvenit` de a proceda pentru
s` [ndur`m mult mai mult` greutate, negare de to\i consacra\ii este c`, fiind f`cu\i liberi prin Fiul,
sine ]i lovituri pentru cauza pe care o ei trebuie s` fie at>t de ner`bd`tori s` ob\in` toate
reprezent`m, dec>t cei care lupt` pentru cununi binecuv>nt`rile legate de favoarea divin`, [nc>t
]i premii p`m>nte]ti. }i dac` ace]tia practic` ei [n mod voluntar s` devin` robi impun>ndu-]i
negare de sine ]i disciplin`ri, t>rziu ]i devreme, anumite restric\ii, limite, servitute, [n privin\a
la timp ]i nelatimp, c>nd este convenabil ]i c>nd cuvintelor lor, conduitei lor, g>ndurilor lor
nu este convenabil, fie [n privin\a m>nc`rii ]i dorind serios de la Domnul [n rug`ciune ajutorul
b`uturii dac` se preg`tesc pentru un concurs fizic, f`g`duit de El, exprimat [n cuvintele Sale c`tre
120 {nfr>narea st`p>nirea de sine
apostol: ^Harul Meu [\i este de ajuns; c`ci puterea cunoa]tem adev`rul ]i s` fim mul\umi\i s`-l
Mea [n sl`biciune se des`v>r]e]te. De fiecare dat` men\inem [n nedreptate. Trebuie s` c`ut`m ca
c>nd afl` c` au p`c`tuit, trebuie nu numai s` fac` adev`rul s` aib` efectul lui legitim ]i inten\ionat
reparare celor leza\i, dar ]i s`-I m`rturiseasc` asupra caracterului. }i dac` adev`rul este astfel
Domnului ]i s`-I ob\in` iertarea prin credin\` primit [n inimi bune ]i oneste, avem asigurarea
trebuie s` promit` str`duin\` mai mare pentru apostolului c` nu vom aluneca niciodat` ]i c` la
viitor ]i s` m`reasc` limitarea libert`\ilor lor pe timpul cuvenit vom fi primi\i [n {mp`r`\ia
linia sl`biciunilor constatate cu ocazia ultimului Domnului ]i M>ntuitorului nostru, Isus Cristos.
lor e]ec. De aceea vedem necesitatea de a p`stra
Astfel veghind ]i rug>ndu-se, pun>nd paznici [ntotdeauna instruc\iunile ]i preceptele
ac\iunilor ]i cuvintelor vie\ii ]i aduc>nd ^orice Domnului proaspete [n minte ]i de a bea ad>nc
g>nd rob ascult`rii de voin\a lui Dumnezeu din Spiritul S`u inspirator, chiar dac` suntem
[n Cristos (2 Cor. 10:5), desigur c` nu va trece deja stabili\i [n credin\`. A fi stabili\i [n credin\`
mult p>n` c>nd ei se vor putea asigura pe ei [n]i]i este un lucru, dar a fi stabili\i [n caracterul cre]tin
]i pe fra\i [n privin\a sincerit`\ii inimii lor, ]i vor ]i [n toate harurile Spiritului este altul.
umbla [n via\` at>t de precaut [nc>t to\i vor putea
discerne, nu numai c` ei au fost cu Isus, dar ]i c` (c) Prin umplerea tot mai mult cu
au [nv`\at de la El ]i I-au c`utat ajutorul ]i l-au Spirit sf>nt.
folosit, c>]tig>nd victorii asupra sl`biciunilor lor. R 3070, col. 2. par. 1, 2:
Cazurile acestor fra\i sau surori ar intra [n Dup` ce astfel am intrat, apostolul [ndeamn`
categoria pe care apostolul o nume]te ^umblare acum s` fim umplu\i cu Spiritul lui Cristos, ca
[n neor>nduial`" nu dup` exemplul Domnului s` nu fim condu]i de dorin\ele c`rnii departe de
]i apostolilor. {ntr-un alt capitol vom vedea Dumnezeu ]i de calea pe care a marcat-o. Apoi
[ndrumarea Domnului [n privin\a modului [n corpul, natura uman`, trebuie s` fie \inut [n
care trebuie s` fie trata\i de c`tre fra\i aceia care st`p>nirea min\ii noi, a Spiritului lui Cristos din
sunt slabi [n carne ]i care aduc dezonoare cauzei noi. Ambi\iile, speran\ele ]i dorin\ele lui trebuie
Domnului ]i o discrediteaz`. \inute [n st`p>nire; ]i singurul mod de a face
aceasta este s` ne p`str`m umplu\i cu Spirit.
(b) Prin studierea Cuv>ntului. ^Umbla\i prin Duhul ]i nu ve\i [mplini pofta firii
R 3090, col. 1, par. 1, 6, 7: p`c`toase. Gal. 5:16.
La un astfel de caracter virtuos suntem Dac` suntem umplu\i cu spirit cu acela]i
sf`tui\i s` ad`ug`m cuno]tin\a cuno]tin\a g>nd care a fost ]i [n Isus Cristos vom ac\iona
caracterului lui Dumnezeu, pentru a-l putea imita din acelea]i motive: m>ncarea ]i b`utura noastr`
mai am`nun\it, ]i a adev`rului S`u, pentru a ne vor fi s` facem voia Tat`lui. Ne vom angaja [n
putea conforma mai deplin [nv`\`turilor lui; ]i lucrarea Sa fiindc` ne place s` o facem, chiar
la cuno]tin\` [nfr>narea modera\ia, st`p>nirea aparte de premiul inspirator de la sf>r]itul c`ii
de sine [n toate lucrurile. ^Bl>nde\ea [modera\ia, noastre. Cristos a fost at>t de plin de comp`timire
[n trad. englez`] voastr` s` fie cunoscut` de to\i fa\` de omenire ]i at>t de am`nun\it [n aceea]i
oamenii. S` nu fim pripi\i, iu\i la m>nie, sau g>ndire cu Tat`l, [nc>t n-a putut face altfel dec>t
repezi\i ]i nechibzui\i. Ci s` ne str`duim s` fim s`-}i devoteze via\a pentru binele altora. Dar [n
bine echilibra\i, aten\i ]i plini de considera\ie: toate ostenelile Sale a respectat planul divin. De]i,
toat` purtarea noastr` s` fie caracterizat` de acea asemenea Tat`lui, a iubit [ntreaga lume, El n-a
grij` care s` indice c` suntem [ntotdeauna aten\i mers [n afara Israelului ca s` binecuv>nteze
la pl`cerea Domnului, la responsabilitatea noastr` neamurile cu misiunea Sa, fiindc` timpul stabilit
fa\` de El, ca reprezentan\i ai Lui, ]i la influen\a pentru acea lucrare nu sosise [nc`.
noastr` asupra semenilor, s` vedem ca ea s` fie
[ntotdeauna spre bine, niciodat` spre r`u. Vol. V, pag. 252, par. 2:
Petru descrie [ntr-adev`r un caracter foarte Se ridic` [ntrebarea: Cum sau [n ce sens
pl`cut, dar cine se poate g>ndi la el f`r` s` simt` primirea Spiritului sf>nt de c`tre cre]tin serve]te
c` pentru a-l ob\ine trebuie munc` de o via\`. Nu la repararea judec`\ii sale ]i devine pentru el
poate fi realizat [ntr-o zi, nici [ntr-un an, ci toat` Spiritul unei min\i s`n`toase? R`spundem c`
via\a trebuie s` fie devotat` pentru el; ]i zi de zi, mintea divin` este perfect`, ^s`n`toas`, ]i prin
dac` suntem credincio]i, trebuie s` realiz`m o urmare [n m`sura [n care cre]tinii pot l`sa la o
m`sur` de cre]tere [n har ]i de dezvoltare a parte propria lor minte sau judecat` asupra
caracterului cre]tin. Nu este potrivit s` vreunei chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor
 {nfr>narea st`p>nirea de sine 121
]i pot accepta [n locul ei mintea, voin\a, judecata cred, pentru ca nu cumva lumina bun`t`\ii di-
divin`, pentru a le controla via\a, [n acea m`sur` vine, [n fa\a lui Isus Cristos, s` str`luceasc` [n
ei vor avea spiritul sau dispozi\ia unei min\i inimile lor ]i s` le aduc` Spiritul unei min\i
s`n`toase mintea lui Dumnezeu. Nu vrem s` s`n`toase. 2 Cor. 4:4.
spunem prin aceasta c` creierul cre]tinilor sufer` Pe m`sur` ce el se dezvolt` [n acest Spirit
o schimbare sau o inversare a ordinii naturale [n sf>nt al [nfierii sale, o ^crea\ie nou` [n Hristos
func\ionarea lui, ci sub conducerea Spiritului Isus, prin ac\iunea lui, acesta devine din ce [n
sf>nt, a Spiritului Adev`rului, ace]tia [nva\` ce mai r`bd`tor, mai comp`timitor, mai generos,
treptat s`-]i corecteze erorile de judecat` [n mai iubitor mai asemenea lui Dumnezeu. Iar
privin\a tuturor chestiunilor care le apar [n fa\`, aceste [nsu]iri bune ale caracterului vor afecta
s` o armonizeze cu [nv`\`tura Spiritului sf>nt nu numai faptele exterioare ale vie\ii sale, ci ]i
prin Cuv>ntul lui Dumnezeu. Pentru a ilustra: cuvintele ]i g>ndurile sale. {n m`sura [n care
s` presupunem c` am avea un ceas care nu arat` Spiritul s`u sf>nt dezaprob` o ac\iune ru]inoas`,
exact timpul ]i n-am avea mijloace de reglare; s` necinstit`, [n aceea]i m`sur` dezaprob` ]i un
presupunem de asemenea c` am avea [n mod cuv>nt ru]inos sau necinstit [n privin\a unui
frecvent acces la un cronometru de o corectitudine prieten sau vecin sau du]man; ]i la fel dezaprob`
absolut`, care ne-ar ar`ta c` ceasul nostru [nt>rzie chiar ]i cea mai u]oar` nedreptate sau neomenie
cu trezeci de minute la fiecare dou`zeci ]i patru fa\` de vreunii dintre ace]tia.
de ore, atunci am [nv`\a ]i cum s`-l corect`m,
regl>ndu-l la fiecare dou`zeci ]i patru de ore. Mai (d) Prin post.
mult, s`-i estim`m eroarea la orice timp din zi. R 2260, col. 2, par. 3:
La fel este ]i cu judecata noastr` ]i cu diferitele Postul este destul de potrivit c>nd se face [n
chestiuni ]i afaceri ale vie\ii: c>nd le m`sur`m mod inteligent ]i din motive corecte, dar este
cu standardul perfect, afl`m c` suntem fie prea desigur mai r`u dec>t nefolositor c>nd se face ca
iu\i fie prea [nce\i, fie prea slabi fie prea tari [n o formalitate sau ceremonie, sau s` fim v`zu\i de
emo\iile noastre mintale ]i fizice. }i [n timp ce oameni, ca s` cread` c` suntem sfin\i. Postul este
noi suntem cu totul incapabili s` ne schimb`m [n mod special recomandat uneori pentru poporul
metodele de g>ndire ]i de ac\iune a]a [nc>t ele s` Domnului, c>nd ace]tia constat` c` le lipse]te
fie perfecte ]i [n deplin acord cu cele ale Domnului spiritualitatea ]i sunt expu]i la ispite severe din
nostru Isus, standardul nostru, totu]i noi suntem partea lumii, a c`rnii ]i a diavolului; pentru c`
f`cu\i [n stare s` ne reglement`m g>ndurile, prin sl`birea for\ei fizice ]i a vitalit`\ii, el poate
judec`\ile, potrivit standardului pe care-l avem ajuta pe cei viguro]i ]i impulsivi la st`p>nire de
[n fa\`, [ntr-un mod ]i [ntr-un grad pe care aceia sine, [n toate privin\ele. Credem c` majoritatea
care nu au acest standard perfect, sau care nu cre]tinilor ar fi ajuta\i prin post ocazional o
caut` s` fie regla\i de el, nici nu-l vor aprecia, diet` foarte simpl` pentru un timp, dac` nu
nici nu vor putea s`-l copieze. ab\inere total`. Dar postul, ca s` fie v`zut ]i
]tiut de oameni, sau s` fie socotit [n mintea
Vol. V, pag. 260, par. 1, 2: noastr` ca semn al evlaviei, ar fi [ntr-adev`r
Spiritul min\ii s`n`toase l`rge]te ]i d`un`tor ]i ar duce la m>ndrie spiritual` ]i la
ad>nce]te caracterul pe toate liniile lui bune; el f`\`rnicie care ar dep`]i cu mult avantajele lui
ajut` pe posesorul lui s` aib` vederi corecte nu pentru noi [n privin\a [nfr>n`rii de sine.
numai despre sine, ci ]i despre tovar`]ii s`i [n
degradare, ]i [i l`rge]te comp`timirea. El []i d` 16. Ce alte haruri foarte importanate
seama de deteriorarea min\ii ]i corpului s`u vor fi dezvoltate [n mod natural prin
prin c`dere, ]i de nevoia sa de mil` ]i corectare ob\inerea unei mari m`suri de st`p>nire
folositoare, precum ]i de deranjamentul de sine?
asem`n`tor al [ntregii omeniri ]i de nevoia
general` de simpatie ]i ajutor spre corectare. R 2355, col. 2, par. 2:
Pe m`sur` ce [nva\` s` [ndrepte deficien\ele ]i Aceast` calitate a [nfr>n`rii odat` ob\inut`,
inegalit`\ile min\ii sale, el comp`time]te mai se va manifesta ]i [n bl>nde\e ]i r`bdare.
mult cu al\ii care sunt f`r` acest principiu Cre]tinul care a dezvoltat stp>nire de sine va fi
reglator, f`r` acest Spirit al min\ii s`n`toase, unul care va fi foarte r`bd`tor cu gre]elile ]i
]i care sunt [mpiedica\i s`-l accepte, datorit` sl`biciunile f`r` voie, neinten\ionate ale altora:
[mpotrivirii Adversarului, ^dumnezeul veacului va fi gata s` restabileasc` pe cei care se c`iesc,
acestuia, care le orbe]te min\ile celor care nu aduc>ndu-]i aminte de sine, ca nu cumva s` fie
122 {nfr>narea st`p>nirea de sine
]i el ispitit. Apostolul se refer` la aceast` a noastr` este [n leg`tur` cu unul din subiectele
[nfr>nare [n toate lucrurile c>nd zice: ^Bl>nde\ea importante pe care le con\ine. Totu]i, la adunarea
[modera\ia, [n trad. englez`] voastr` s` fie apostolilor \inut` la Ierusalim, a fost [n mod
cunoscut` de to\i oamenii. Cultivarea acestei special recomandat bisericii din Antiohia ]i
modera\ii din punctul de vedere corect, al tuturor converti\ilor cre]tini dintre neamuri ^s`
dorin\ei de a fi pl`cut Domnului ]i [n deplin` se fereasc` de lucrurile jertfite idolilor. Unii
armonie cu El, duce la bl>nde\e, comp`timire: dintre fra\ii din Corint au [n\eles c` n-ar putea fi
c`ci afl>nd c>te sunt propriile sale sl`biciuni, nici un p`cat s` m`n>nce astfel de carne acolo
atacuri, dificult`\i ]i dorin\e, unul ca acesta unde nu le era [nc`lcat` con]tiin\a, ]i au tras
are o mare m`sur` de comp`timire fa\` de toat` concluzia c` sfaturile apostolilor nu erau o lege
^crea\ia care suspin`. Ca rezultat, aceast` pentru biseric`, ci o recomandare, ]i au continuat
[nfr>nare va produce bl>nde\e [n vorbire, [n s`-]i foloseasc` libertatea s` m`n>nce carne
aspect ]i [n fapt`, inspirat` de bl>nde\ea inimii. jertfit` idolilor, g>ndind, poate, c` astfel nu numai
[]i vor ar`ta libertatea cre]tin`, dar ]i c` nesocoteau
R 2037, col. 1, par. 7: cu totul idolii.
Aceast` cuno]tin\`, primit` [ntr-o inim` bun` Ne va ajuta s` comp`timim cu ei dac` ne vom
]i onest`, va produce roada sau harul caracterului aminti c` erau zilnic [n contact cu vecini p`g>ni,
numit aici ^st`p>nire de sine ([n versiunea care [i invitau la s`rb`torile, petrecerile, nun\ile
comun` ^[nfr>nare). Cum este declarat [n alt` lor etc., unde [n mod sigur erau servi\i cu m>ncare
parte, ^Cel care are aceast` n`dejde [n el, se care fusese jertfit` idolilor ]i de aceea se
cur`\e]te, se controleaz`, se cur`\` tot mai mult presupunea c` era mai bun`. A se ab\ine [n
de aluatul cel vechi. Dup` ob\inerea acestei asemenea [mprejur`ri, [nsemna cumva o insult`
st`p>niri de sine ]i legat` de ea, ar veni r`bdarea: pentru prietenii lor ]i excluderea dintre ei. Unii
st`p>nirea de sine va [nv`\a necesitatea dintre fra\i au ajuns la ideea c` se puteau [mp`rt`]i
comp`timirii ]i r`bd`rii fa\` de al\ii. Aceast` din astfel de m>ncare f`r` nici cea mai mic` lezare
r`bdare la r>ndul ei va duce la, ]i va dezvolta a con]tiin\ei lor, ]i [n acela]i timp ar`tau vecinilor
urm`torul har men\ionat, ]i anume, evlavia o p`g>ni c` nu erau [ngu]ti ]i bigo\i, ci largi la
stare [n care iubirea de Dumnezeu se revars` [n minte sau poate s` le explice chestiunea zic>nd:
inim`, influen\>nd toate g>ndurile, cuvintele ]i ^Dumnezeul vostru nu este nimic, oricum, ]i nu
faptele. Aceast` stare la r>ndul ei dezvolt` iubirea poate face r`u m>nc`rii.
fr`\easc` o iubire fa\` de to\i care sunt fra\i ]i Apostolul sugereaz` c` majoritatea celor din
tovar`]i de jug [n cauza drept`\ii ]i adev`rului, Biseric` au avut astfel de cuno]tin\` care le-a
cauza lui Dumnezeu. }i dragostea fr`\easc` la ajutat s` discearn` c` un chip de lemn sau de
r>ndul ei duce la acea mai larg` ]i mai ad>nc` piatr`, nefiind un dumnezeu, nu putea nici s`
experien\` numit` principalul dintre toate [mbun`t`\easc` nici s` d`uneze m>nc`rii [n nici
harurile, ]i anume, iubirea, iubirea pentru un sens sau grad, dar c` aceast` cuno]tin\` n-a
Dumnezeu, iubirea pentru fra\i, iubirea ad>nc` ]i [nsemnat [n mod necesar o mare cre]tere [n
curat` ]i adev`rat`, care nu se g>nde]te la r`u, nu spiritualitate. O foarte mic` p`rticic` de s`pun
se umfl` de m>ndrie ]i nu se ofenseaz` u]or, se va face un balon mare de aer; ]i tot a]a, o cuno]tin\`
bucur` [ntotdeauna [n adev`r ]i niciodat` [n comparativ mic` ar putea face pe cineva tare
nelegiuire, cea mai [nalt` realizare [n via\a ac- m>ndru, f`r` vreo soliditate a caracterului. El
tual`; harul tuturor harurilor, care nu se ve]teje]te arat`, prin urmare, avantajul de a ne m`sura prin
niciodat` ]i care va fi numai des`v>r]it c>nd vom cre]terea [n iubire, mai degrab` dec>t prin
primi noul corp al [nvierii. cre]terea numai [n cuno]tin\` de]i, desigur, a
fi mare at>t [n cuno]tin\` c>t ]i [n iubire ar fi
Urmeaz` citatele mai lungi. starea ideal`. Acee]i lec\ie o [nva\` apostolul mai
departe (1 Cor. 13:2) spun>nd: ^Chiar dac` a]
R 3144 ^Cuno]tin\a [ng>mf`, pe c>nd avea toat` ]tiin\a ]i n-a] avea dragoste, nu
dragostea zide]te (vezi [ntrebarea nr. 2): sunt nimic. Cuno]tin\a f`r` iubire ar fi o daun`,
1 Cor. 8:1-33. ]i a privi altfel ar implica faptul c` n-a fost
^A]adar, s` urm`m lucrurile care duc la pace c>]tigat` o cuno]tin\` adev`rat`; dar, spune
]i cele care duc la zidirea noastr`. Rom. 14:19. apostolul, contrarul acesteia, ^dac` cineva
Cam la trei ani ]i jum`tate dup` ce apostolul iube]te pe Dumnezeu, este cunoscut de El este
Pavel a plecat din Corint, a scris bisericii de acolo familiar cu El. Am putea avea mult` cuno]tin\` ]i
prima sa Epistol` c`tre Corinteni, ]i lec\ia aceasta totu]i s` nu-L cunoa]tem pe Dumnezeu ]i s` nu
 {nfr>narea st`p>nirea de sine 123
fim cunoscu\i sau recunoscu\i de El; dar nimeni [nv`\`tura fals` r`sp>ndit` ast`zi, c` aceast`
nu poate avea o mare dezvoltare a iubirii adev`rate declara\ie, ^de la care vin toate, [nseamn` c` tot
[n caracterul s`u f`r` s`-L cunoasc` pe Domnul p`catul, toat` r`utatea etc. din lume vin de la
personal ]i f`r` s` ob\in` spiritul iubirii prin Dumnezeu, sunt lucrarea Lui direct`, {i pot fi
p`rt`]ie cu El. De aceea, ob\inerea iubirii, desigur, atribuite Lui ca autorul sau sursa lor. Desigur nu
ne va zidi [n mod substan\ial (evit>nd umflarea de este altceva dec>t hul` din partea cuiva care a
m>ndrie), [n toate diferitele haruri ale Spiritului, gustat [nt>i din Cuv>ntul cel bun al lui Dumnezeu
care cuprind: smerenia, bl>nde\ea, r`bdarea, ]i a fost f`cut p`rta] al Spiritului sf>nt, ca astfel
[ndelunga r`bdare, cuno]tin\a, [n\elepciunea, s`-I atribuie lui Dumnezeu diferitele rele care, [n
amabilitatea fr`\easc`, cuno]tin\a, [n\elepciunea toate Scripturile, sunt [n mod constant
de sus ]i spiritul unei min\i s`n`toase. condamnate, ]i pe care Dumnezeu declar` c` [n
Dup` ce a]az` aceast` premis`, apostolul cele din urm` la timpul potrivit le va nimici!
continu` ]i []i zide]te argumentul pe ea, ]i arat` c` Scripturile sunt clare [n declara\ia lor c` ^toate
de]i este adev`rat, cum s-a declarat, c` idolul n-ar lucr`rile Lui sunt des`v>r]ite; c` ^Dumnezeu nu
putea face nici un r`u m>nc`rii, totu]i la cre]tini este un Dumnezeu al neor>nduielii; c` ^Dumnezeu
iubirea trebuie s` aib` ultimul cuv>nt asupra acestei nu ispite]te pe nimeni ]i nu este de acord cu nici
chestiuni. Iubirea, dup` ce a c>]tigat cuno]tin\a ]i o sugestie [n sensul c` se poate face r`u ca s`
libertatea, se va uita [n jur s` vad` ce efect ar putea urmeze bine (Deut. 32:4; Rom. 3:8; 1 Cor. 14:33;
avea folosirea libert`\ii asupra altora; ]i va [n\elege Iac. 1:13; 1 Pet. 3:11). Este [n deplin acord cu
c` datorit` condi\iilor care difer` [n putere men- declara\ia c` ^toat` lucrarea Sa este des`v>r]it`,
tal`, percep\ie, facult`\i de g>ndire etc., nu to\i c`, dup` ce l-a f`cut pe Satan o fiin\` perfect`,
pot avea exact acela]i punct de vedere [n cuno]tin\` dup` cum a f`cut ]i rasa noastr` perfect`,
]i [n aprecierea principiilor. Iubirea, ca atare, ar reprezentat` [n Adam, Dumnezeu n-a [mpiedicat
interzice folosirea cuno]tin\ei ]i a libert`\ii pe cei crea\i cu voin\` liber` s` apuce pe calea
dac` ar observa c` exercitarea lor ar putea s` p`catului ]i s` [ncalce poruncile Sale.
d`uneze altuia. {n\elepciunea ]i puterea Sa sunt astfel [nc>t [n
Este adev`rat, exist` numai un Dumnezeu ]i cele din urm` El va scoate o binecuv>ntare din
de aceea idolii nu sunt nimic ca dumnezei; totu]i, aceste rele pentru cei care nu sunt [n armonie
aprecierea idolilor ca dumnezei a ajuns s` fie at>t de cu ele, dar relele vor fi nimicite, da, ^nimice]te
[nr`d`cinat` [n g>ndirea multora, [nc>t acestora pe to\i cei r`i. Ps. 145:20.
le-ar fi imposibil s` se lipseasc` de un anumit respect Apostolul continu` [n argumentarea sa ar`t>nd
pentru idoli imposibil s` m`n>nce carne care a fost c` nu m>ncarea pe care o m>nc`m ne face pl`cu\i
jertfi` idolilor f`r` s` simt` c` [ntr-un sens al lui Dumnezeu, nici ab\inerea de la vreo anumit`
cuv>ntului au f`cut r`u au fost contamina\i sau m>ncare. Rela\ia noastr` cu Dumnezeu este
leza\i de asocierile nesfinte. Acest lucru ar fi aceea a Crea\iei Noi, o rela\ie de inim`; iar
adev`rat ]i despre m>ncarea jertfit` corpurilor cere]ti binecuv>ntarea pe care ne-o d` Domnul este aceea
venerate ca dumnezei Soarele, Luna ]i stelele. de copii nou-concepu\i nu pe linia c`rnii, ci pe
Cuno]tin\a este benefic` ^Pentru noi este linia spiritual` ]i a dezvolt`rii inimii, care va fi
un singur Dumnezeu, Tat`l, de unde, sau de la des`v>r]it` [n cele din urm` la [nviere.
care, [n calitate de cauz` ini\ial` sau Creator, Este adev`rat, ^pe cine Fiul [l face liber este cu
au venit toate lucrurile, inclusiv noi; ]i este un adev`rat liber, ]i noi to\i trebuie s` ^r`m>nem
singur Domn, Isus Cristos, prin care au fost tari [n libertatea cu care ne-a eliberat Hristos,
aduse [n existen\` toate lucrurile, inclusiv noi. dar este adev`rat ]i aceea c` trebuie s` fim [n
Cuno]tin\a care ne face [n stare s` discernem gard` ca nu cumva s` ne folosim libertatea a]a
clar aceast` chestiune va fi desigur de ajutor. [nc>t s` poticnim pe al\ii mai slabi dec>t noi nu
Dar unii fra\i iubi\i nu au avut capacitatea s` at>t de capabili s`-]i foloseasc` libertatea lui
g>ndeasc` limpede pornind de la aceast` Cristos [n mod discriminatoriu. Libertatea cu
premis`, ]i sub Legea Iubirii au avut o preten\ie care Cristos face liber poate fi privit` din dou`
de la fra\ii lor mai tari. puncte de vedere: dac` ne d` libertate s` m>nc`m
Trebuie s` ne oprim un moment [n analizarea f`r` re\inere, [ntr-un mod [n care evreii nu aveau
versetului 6, nu fiindc` cuvintele apostolului sunt libertatea s` m`n>nce, ea ne d` libertatea ]i s`
[n vreo m`sur` neclare, ci fiindc` Adversarul ne ab\inem; ]i oricine are Spiritul lui Cristos ]i
caut` continuu s` strice Scripturile ]i s` pun` [n caut` s` urmeze [n urmele Lui, s-a angajat [n
lumin` fals` [nv`\`turile lor clare, ]i astfel s` fa\a Domnului s`-]i foloseasc` libertatea, nu [n
induc` [n eroare turma Domnului. Ne referim la promovarea dorin\elor, ambi\iilor ]i poftelor
124 {nfr>narea st`p>nirea de sine
c`rnii, ci [n sacrificiu de sine, urm>nd [n urmele [nainte de a o putea exercita. Iubirea pune o
{nv`\`torului, c`ut>nd s`-]i dea chiar via\a porunc` ferm` asupra noastr`, zic>nd: S` iube]ti
pentru fra\i pentru ajutorul lor. Ce diferite pe Domnul cu toat` inima ta ]i pe aproapele t`u
sunt aceste moduri de a folosi libertatea! ca pe tine [nsu]i. Prin urmare iubirea, nu
Folosirea ei egoist` va [nsemna mul\umire de cuno]tin\a, nu libertatea, trebuie s` decid` [n
sine, indiferent de interesele altora, folosirea ei final fiecare chestiune.
iubitoare va [ndemna la sacrifciu de sine [n S` lu`m pozi\ie al`turi de Domnul ]i s` hot`r>m
interesele altora. c`, departe de a ne folosi libert`\ile [n vreun mod
Dar de ce? Ce principiu este implicat, care s` care ar putea d`una altora, vom refuza s` le
oblige pe cineva a c`rui con]tiin\` este limpede, s` folosim; ]i mai degrab` le vom sacrifica pentru
se g>ndeasc` la con]tiin\a altuia? De ce s` nu lase beneficiul altora [ntocmai cum {nv`\`torul
persoana cu o con]tiin\` slab` s` se [ngrijeasc` de nostru, ca R`scump`r`tor al nostru, a dat tot ce a
propria sa con]tiin\`, ]i s` m`n>nce sau s` se avut. S` adopt`m cuvintele apostolului, din ultimul
ab\in` de a m>nca a]a cum se simte [nclinat? verset al acestei lec\ii, ]i s` hot`r>m o dat` pentru
Apostolul explic` faptul c` aceasta ar fi bine dac` totdeauna c` n-am face nimic ce ar d`una unui
ar fi posibil; dar c` persoana cu o minte mai slab`, frate n-am exercita nici o libertate a noastr`,
cu puteri de g>ndire mai slabe, este posibil s` fie oric>t de ra\ional` [n ea [ns`]i, care ar produce
mai slab` [n toate privin\ele ]i ca atare poate fi daun` fratelui nostru; vom renun\a la ea [n folosul
mai u]or condus` de al\ii [n c`i pe care con]tiin\a lui; o vom sacrifica; [n acea m`sur`, de dragul lui,
sa nu le-ar aproba, din cauza puterilor de judecat` ne vom da via\a pentru el.
mai slabe sau a cuno]tin\ei inferioare. Unul ar Ocazional exist` poate un pericol de aplicare
putea, f`r` a-]i [nc`lca con]tiin\a, s` m`n>nce gre]it` a acestui principiu; ca de pild`, duhoborii
carne care a fost jertfit` idolilor, sau chiar s` stea (o sect` cre]tin` disident` care ]i-a avut [nceputul
la mas` [ntr-un templu de idoli, f`r` a-]i d`una [n Rusia [n sec. 18 n. t.) ne-ar putea spune: Noi
con]tiin\ei; dar altul, sim\ind c` un astfel de vedem c` este gre]it s` m>nc`m carne de orice fel
lucru ar fi gre]it, s-ar str`dui s` urmeze exemplul ]i este gre]it s` folosim piei de animale pentru a
fratelui s`u mai tare ]i astfel ar putea s`-]i face pantofi, ]i voi trebuie s` ave\i grij` de con]tiin\a
[ncalce con]tiin\a, ceea ce ar fi un p`cat pentru el. noastr` slab` [n aceast` chestiune ]i s` nu m>nca\i
Orice [nc`lcare a con]tiin\ei, fie c` lucrul [n sine carne sau s` nu purta\i pantofi. Noi r`spundem
ar fi corect sau gre]it, este un pas [n direc\ia c` aceasta nu este o chestiune asem`n`toare cu
p`catului voit este un curs cobor>tor, care duce aceea pe care a explicat-o apotolul, [n care noi s`
tot mai departe de la comuniunea ]i p`rt`]ia cu renun\`m la libert`\ile noastre. Dimpotriv`,
Domnul, la [nc`lcarea tot mai mare a con]tiin\ei, Cuv>ntul Domnului ]i obiceiurile din societate
]i, ca atare, posibil s` duc` la Moartea a Doua. sunt opuse acestor oameni dezorienta\i, ]i a ceda
Astfel prezint` apostolul chestiunea: ^}i astfel, el, la dezechilibrul lor mental [n aceast` chestiune ar
care este mai slab, va pieri din cauza acestei cuno]tin\e [nsemna s`-i ajut`m [n direc\ia gre]it`. Faptul c`
a ta, el, fratele pentru care a murit Hristos. noi ne-am ab\ine de la a consuma carne sau a
{ntrebarea nu este dac` ar fi p`cat s` m>nc`m purta pantofi de piele, [n nici un sens al cuv>ntului
din carnea jertfit` idolilor, ci dac` ar fi p`cat nu i-ar ajuta s` ob\in` vederi mai bune; nici faptul
[mpotriva spiritului iubirii, a legii noii crea\ii, s` c` noi m>nc`m carne sau purt`m articole din
facem ceva ce [n mod ra\ional s-ar dovedi o cauz` piele nu ar avea nimic de-a face cu con]tiin\a
de poticnire pentru fratele nostru nu numai lor, [n nici un sens al cuv>ntului. Al\i fra\i au
pentru fra\ii [n Cristos, Biserica, ci chiar pentru antipatie fa\` de folosirea instrumentelor
unul dintre semenii no]tri dup` trup c`ci muzicale [n adorarea lui Dumnezeu, tot a]a cum
Cristos a murit pentru p`catele [ntregii lumi. au fost unii care au obiectat la locurile de adunare
Este o crim` foarte serioas` [mpotriva legii iubirii [nc`lzite ]i echipate cu scaune confortabile. Ace]tia
]i [mpotriva poruncii Domnului s` facem ca unul ar putea uneori abuza de argumentul apostolului,
dintre fra\ii Lui s` se poticneasc` (Rom. 14:13, 21; pretinz>nd c` libert`\ile fra\ilor le-ar leza con]tiin\a
Mat. 18:6), dar ar fi de asemenea o crim` [n ochii ]i c` astfel de libert`\i s` fie limitate [n interesul lor.
Lui dac` am poticni pe al\ii dac` i-am [mpiedica R`spunsul nostru pentru ei trebuie de asemenea s`
s` ne devin` fra\i ]i s` fie [n casa credin\ei. Ca fie acela c` ei aplic` gre]it argumentul apostolului: el
atare, este clar c` de]i cuno]tin\a ar putea nu vrea s` spun` c` poporul Domnului trebuie s`-]i
[ndep`rta toate interdic\iile din con]tiin\a noastr` favorizeze unii altora mofturile, [n a]a mod [nc>t s`
]i toate restr>ngerile libert`\ii noastre, totu]i fie spre dauna general` a Bisericii. Supersti\iile
iubirea trebuie s` vin` ]i s` aprobe libertatea, nu trebuie s` fie [ncurajate [n Biseric`, nici avantajele
 {nfr>narea st`p>nirea de sine 125
]i libert`\ile spirituale nu trebuie s` fie sacrificate libert`\ii vine numai [n privin\a folosirii b`uturilor
pentru ei. Totu]i, iubirea trebuie s` aib` [n astfel de mod [nc>t s` nu aduc` dezonoare lui
[ntotdeauna voce [n toate afacerile poporului Dumnezeu ]i nici daun` pentru noi sau pentru
Domnului; ]i chiar cele care ar fi impuse [n mod aproapele nostru. To\i recunosc faptul c` b`uturile
gre]it asupra fra\ilor datorit` sl`biciunii, s` fie [mb`t`toare sunt o ispit` pentru lume [n general,
tratate cu iubire ]i obiec\iile lor etc. s` fie discutate. ]i sugestia noastr` pentru fra\ii care simt c` ei au
Ei trebuie s` vad` c` au deplin` libertate s` fac` putere deplin` de a se [nfr>na [n folosirea b`uturilor,
orice le cere Domnul, re\in>ndu-se de la orice pare este ca ei s` aplice argumentul apostolului din aceast`
a fi r`u, ]i c` fra\ilor lor trebuie s` li se acorde acelea]i lec\ie, ]i s` hot`rasc` dac` n-ar putea onora mai bine
privilegii. Dac` ei nu pot c>nta, [n bun` con]tiin\`, pe Domnul ]i ajuta pe cei care sunt mai slabi dec>t
cu instrumente muzicale sau cu vocea, s` stea [n ei, folosindu-]i libertatea [n direc\ia ab\inerii
t`cere, sau s` c>nte acas`. A l`uda pe Domnul cu totale a sacrific`rii drepturilor mai degrab`
instrumente este o chestiune foarte diferit` de dec>t a o folosi [n direc\ia modera\iei [n b`utur`.
aceea de a m>nca [ntr-un templu de idoli. {n m`sura [n care putem noi discerne, be\ia
O chestiune cumva asem`n`toare acesteia, asupra este unul din cele mai groaznice rele care biciuiesc
c`reia a hot`r>t apostolul, se poate ridica ast`zi [n rasa noastr` [n prezent. Mul\i sunt at>t de slabi
privin\a frecvent`rii ador`rii publice [n bisericile prin c`dere, prin ereditate, [nc>t sunt cu totul
nominale, protestante ]i catolice inclusiv a incapabili s` se [mpotriveasc` st`p>nirii
caracterului potrivit al [mp`rt`]irii din ^sacrament b`uturilor [mb`t`toare, dac` odat` au cedat la
sau ^liturghie. {n aceast` chestiune fiecare are ele. Este oare prea mult s` se cear` de la cei care
libertate personal`; fiecare s` fie pe deplin convins ]i-au consacrat via\a Domnului, drept`\ii ]i
[n mintea sa ]i s` urmeze [ndrumarea propriei binecuv>nt`rii altora, s` se lepede de sine [n
sale con]tiin\e. Dup` judecata noastr`, ar fi o aceast` chestiune, ]i astfel s`-]i depun` unele
ofens` mult mai serioas` a te [mp`rt`]i din libert`\i ]i privilegii [n interesul fra\ilor ]i [n
liturghie [n serviciile Bisericilor Romano-catolic`, interesul lumii [n general?
Greco-catolic` sau Sacerdotal` Episcopal`, dec>t Argumente asem`n`toare ar putea fi aduse ]i
s` stai [ntr-un templu de idoli ]i s` te [mp`rt`]e]ti [n privin\a folosirii tutunului, a c`r\ilor de joc ]i
din m>ncarea jertfit` idolilor; fiindc` Liturghia este a diferitelor mijloace pe care le folose]te Adversarul
[n mod special o ur>ciune [naintea Domnului s` ademeneasc` omenirea la p`cat. Argumentul
(Evr. 7:25; 10:14). {n privin\a particip`rii la Cina s`n`tos, s` observ`m, este cel al iubirii. {n m`sura
Domnului, cum este respectat` de majoritatea [n care cre]tem [n harurile Domnului, [n spiritul
protestan\ilor: noi n-am putea vedea nici un r`u [n S`u de iubire, vom fi bucuro]i, nu numai s`
aceasta cei care particip` ar putea s` respecte ]i [ndep`rt`m orice murd`rie a c`rnii pentru noi
s` adore pe Dumnezeu [n mod inteligent, chiar dac` [n]ine, ]i s` fim mai mult asemenea Domnului, ci
[]i dau seama de caracterul nepotrivit, dup` Scripturi, ]i, la [ndemnul iubirii, vom dori s` [ndep`rt`m de
al unei asemenea celebr`ri. G>ndim c` o participare la noi orice ar putea avea o influen\` rea asupra
regulat` la serviciile Babilonului ]i la interpretarea altora, oricare am putea noi considera c` sunt
lui gre]it` a Cinei Domnului ar fi nepl`cut` Domnului libert`\ile noastre [n privin\a lor.
d`un`toare progresului nostru spiritual, ]i de Textul nostru de baz` este la loc aici el
asemenea periculoas` pentru poticnirea unora apeleaz` la to\i cei care au devenit creaturi noi [n
mai slabi [n discern`m>ntul lor. De aceea, sfatul Cristos Isus. ^A]adar, s` urm`rim lucrurile care
nostru ar fi ca, pe de o parte s` nu sim\im astfel de duc la pace pentru binecuv>ntarea altora ]i
restric\ie [nc>t s` ne fie team` s` intr`m [ntr-o pentru binecuv>ntarea ]i zidirea noastr` ca noi
cl`dire a bisericii nominale ca s` ascult`m un creaturi [n Cristos, membri ai corpului S`u.
serviciu acolo, iar pe de alt` parte s` nu p`rem c`
ne d`m consim\`m>ntul la erorile lor prin Vol. VI, pag. 289, p>n` la pag. 292
frecventare ]i participare regulat` cu excep\ia ^Disciplina [n ecclesie (vezi [ntrebarea
acelor adun`ri care ne-ar permite o ocazie deplin` nr. 11):
pentru prezentarea adev`rului. Administrarea disciplinei nu \ine numai de
Alt` ilustra\ie a acestui principiu [n timpurile func\ia b`tr>nilor, ci a [ntregii Biserici. Dac` unul
noastre se afl` [n chestiunea b`uturilor spirtoase. pare s` fie [n eroare sau [n p`cat, presupusa lui
Nu este nici o discu\ie c` e gre]it ca cineva s` se gre]eal` trebuie s`-i fie ar`tat` numai de c`tre
[mbete s`-]i piard` sim\irea, ]i pe l>ng` aceasta cel care a fost lezat sau de c`tre primul care a
s` se pun` [n situa\ia de a putea d`una altora ]i descoperit gre]eala. Dac` cel mustrat nu-]i
desigur s` dezonoreze pe Creatorul s`u. Problema dovede]te nevinov`\ia ]i continu` [n eroare sau
126 {nfr>narea st`p>nirea de sine
p`cat, atunci s` li se cear` la doi sau trei fra\i public scandaliz>ndu-l pe el, Biserica ]i pe
f`r` idei preconcepute s` asculte problema ]i s` Domnul, Capul Bisericii. Nu trebuie s` se
sf`tuiasc` pe cei [n disput`. (Pot s` fie sau s` nu vorbeasc` aspru despre el nici chiar dup`
fie b`tr>ni, dar func\ia lor n-ar aduce nici o for\` separare, [ntocmai cum noi nu trebuie s` dojenim
sau autoritate [n cazul respectiv dec>t dac` sau s` blam`m pe p`g>ni ]i pe vame]i, ci s` ^nu
judecata lor ar fi mai matur` ]i influen\a lor cu vorbim de r`u pe nimeni ]i s` ^facem bine la to\i
at>t mai puternic`.) {n cazul [n care comitetul ar (Tit 3:2; Gal. 6:10). Iubirea este calitatea care in-
decide [n unanimitate pentru una dintre p`r\i, sist` asupra celei mai stricte ascult`ri de aceste
cealalt` parte s` accepte ]i chestiunea s` se ultime dou` cerin\e fa\` de ^to\i oamenii: cu c>t
sf>r]easc` total corectarea sau repararea fiind mai mult va insista iubirea ca un ^frate, un
f`cut` prompt, pe c>t posibil. Dac` unul dintre membru confrate din Ecclesie, corpul lui Cristos,
cei ini\ial [n disput` mai persist` [n calea sa nu numai s` nu fie lezat prin declara\ii false sau
gre]it`, cel care a f`cut acuza\ia ini\ial` sau unul deformate, ci, pe l>ng` aceasta, sl`biciunile, gafele
dintre cei chema\i [n comitet, sau preferabil to\i sau p`catele lui s` fie acoperite cu grij` nu numai
ace]tia [mpreun` []i pot exercita atunci (dar nu fa\` de lumea necomp`timitoare, ci ]i fa\` de
mai devreme) privilegiul de a aduce chestiunea ^casa credin\ei ]i chiar fa\` de Biseric` p>n`
[n fa\a Ecclesiei, corpul, Biserica. Astfel este evi- c>nd ultimul pas, de ^a spune Bisericii, s-ar g`si
dent c` B`tr>nii n-ar fi [n nici un sens judec`tori c` este absolut necesar. La fiecare pas spiritul
ai membrilor audierea ]i judecata ar fi l`sat` iubirii va spera c` cel care gre]e]te lucreaz` sub
pentru corpul local, pentru Biseric`. unele [n\elegeri gre]ite ]i se va ruga pentru
Cei doi pa]i preliminari (men\iona\i mai sus) [n\elepciune ]i har ca s` [ntoarc` pe p`c`tos de
fiind f`cu\i, faptele fiind adeverite b`tr>nilor, ar la eroarea c`ii lui ]i astfel (dac` este posibil) s`
fi de datoria lor s` convoace o adunare general` a salveze un suflet de la moarte. Iac. 5:20.
Ecclesiei, sau a corpului consacrat, ca o curte cu O, de ar locui Spiritul sf>nt, spiritul iubirii,
juri pentru a audia cazul [n toate am`nuntele [n fiecare membru al Ecclesiei at>t de abundent
lui, ]i [n numele Capului ]i [n reveren\` fa\` de [nc>t s` produc` durere c>nd aude o poveste
El s` ia o decizie. Iar chestiunea s` fie at>t de def`im`toare despre cineva, ]i [n special despre
clar` ]i cel condamnat s` primeasc` un tratament un membru-tovar`]! Acest lucru ar elimina
at>t de generos, [nc>t decizia s` fie unanim` sau imediat jum`tate din frecu]uri sau chiar mai
aproape unanim`. {n acest fel pacea ]i unitatea mult. }i nici urmarea procedurii de mai sus,
corpului (Ecclesiei) ar fi p`strate. C`in\a este schi\at` de Domnul nostru, n-ar duce la judec`\i
posibil` chiar p>n` [n momentul condamn`rii de frecvente [n Biseric`: mai degrab`, [n timp ce s-ar
c`tre Biseric`. Ba mai mult, [nsu]i obiectivul [ndep`rta motivul animozit`\ilor, s-ar insufla un
fiec`rui pas al acestor demersuri este asigurarea respect pentru judecata Bisericii ca fiind judecata
c`in\ei ]i reform`rii pentru a-l recupera pe Domnului, iar vocea Bisericii ar fi auzit` ]i ar fi
[nc`lc`tor; obiectivul nu este deloc pedepsirea lui. [n consecin\` respectat`. Mai mult, dac` ordinea
Pedepsirea nu este pentru noi, ci pentru ]i iubirea ar predomina astfel, putem fi siguri c`
Dumnezeu. ^R`zbunarea este a Mea. Eu voi fiecare ar c`uta pe c>t posibil ^s`-]i vad` de
r`spl`ti, zice DOMNUL (Rom. 12:19). Dac` cel care treburile sale ]i s` nu [ncerce s`-]i mustre fratele
a gre]it se c`ie]te la vreunul din pa]ii demersului, sau s`-l corecteze, sau s` duc` problema [n fa\a
aceasta trebuie s` fie o pricin` de mul\umire ]i unui comitet sau [n fa\a Bisericii, dec>t dac`
bucurie pentru to\i c>\i posed` Spiritul problema ar avea destul` importan\` [n ceea ce-l
Domnului, ]i numai ace]tia sunt membri ai prive]te pe el, Biserica sau Adev`rul.
corpului S`u. Rom. 8:9. F`r` [ndoial`, majoritatea tulbur`rilor [n
De fapt, chiar dac` [nc`lc`torul refuz` s` Biseric` (precum ]i [n societate ]i [n familie) apar
asculte decizia (s` se supun`) [ntregii Biserici, nu dintr-o dorin\` de a face r`u, nici chiar dintr-un
nu trebuie s` i se administreze nici o pedeaps`, r`u comis neinten\ionat, ci din ne[n\elegeri ]i din
sau nu trebuie nici m`car s` se [ncerce. Ce trebuie interpret`ri cel pu\in par\ial gre]ite ale inten\iilor
f`cut atunci? Pur ]i simplu Biserica trebuie s`-i ]i motivelor. Limba este f`c`torul-de-rele general,
retrag` p`rt`]ia ]i toate semnele sau ]i de aceea face parte din spiritul min\ii
manifest`rile de leg`tur` fr`\easc`. De atunci s`n`toase a pune paz` at>t buzelor c>t ]i inimii,
[ncolo [nc`lc`torul trebuie tratat ^ca un p`g>n ]i din care ies sentimentele lipsite de generozitate
ca un vame]. Mat. 18:17. care, fiind exprimate de buze, aprind focul
{n cursul acestor demersuri, gre]elile sau patimilor rele ]i adesea r`nesc pe mul\i. Noua
e]ecurile [nc`lc`torului nu trebuie dezv`luite Crea\ie Biserica are instruc\iuni stricte de
 {nfr>narea st`p>nirea de sine 127
la Domnul ]i Capul ei asupra acestui subiect im- necazul ar putea fi de ambele p`r\i, sau poate cu
portant. Spiritul Lui de iubire trebuie s`-i umple totul de partea acuzatorului. {n tot cazul, acuzatul
atunci c>nd merg singuri, [n particular, la va fi impresionat de astfel de tratament corect ]i
persoana care a f`cut dauna, f`r` s` comunice va fi mult mai posibil s` cedeze [n fa\a acestor
sau s` discute [nainte cu cineva. Ei merg nu sf`tuitori dac` ]i lor li se va p`rea gre]it cursul
pentru a-l face pe el (sau pe ea) s` se ru]ineze de lui. Dar, fie c` acela pe care comitetul [l consider` c`
conduita lui, nici s`-l dojeneasc` sau s`-l este [n eroare va ceda fie c` nu, toat` chestiunea
pedepseasc` altfel, ci s` ob\in` o [ncetare a r`ului r`m>ne [nc` strict privat` ]i nu trebuie s` se fac`
]i dac` este posibil o reparare pentru lezarea deja nici o men\ionare a ei nim`nui, p>n` c>nd, dac`
f`cut`. A le spune altora despre r`u, la [nceput se crede c` este suficient de important`, se aduce
sau dup` aceea, este crud, neiubitor contrar [n fa\a Bisericii ]i se face o examinare final`.
Cuv>ntului ]i Spiritului Capului nostru. Atunci pentru prima dat` aceasta devine o
Problema nu trebuie s` fie spus` nici m`car chestiune comun` numai pentru sfin\i, ]i [n
pentru a cere sfat: noi avem sfatul Domnului ]i m`sura [n care sunt sfin\i nu vor dori s` spun`
trebuie s`-l urm`m. Dac` este un caz deosebit, s` nim`nui mai mult dec>t este necesar [n privin\a
se cear` sfatul celui mai [n\elept dintre b`tr>ni sl`biciunilor sau p`catelor cuiva.
[n leg`tur` cu un caz ipotetic, a]a [nc>t s` nu se {n privin\a [mplinirii celor g`site de curtea
dezv`luie adev`ratul necaz ]i adev`ratul vinovat. Bisericii, chestiunea r`m>ne pe seama fiec`rui
Dac` tulburarea nu este serioas`, problema ar individ; prin urmare, fiecare trebuie s` discearn`
trebui s` se opreasc` dup` ce s-a apelat personal pentru sine dreptatea deciziei. Pedeapsa
la cel care a comis gre]eala, fie c` acesta ascult`, retragerii p`rt`]iei este destinat` a fi o corectare
fie c` refuz` s` asculte s` cedeze. Dar dac` [n dreptate ]i este prescris` de Domnul. Este spre
este considerat necesar al doilea pas, nu trebuie a servi ca protec\ie pentru Biseric`, spre a-i
s` se dea nici o explica\ie despre necaz celor separa pe cei care umbl` [n neor>nduial`, nu dup`
c`rora li se cere s` discute, p>n` c>nd se [nt>lnesc spiritul iubirii. Aceasta nu trebuie considerat` o
[n prezen\a acuzatorului ]i a acuzatului. Astfel separare continu`, ci numai p>n` c>nd cel
^vorbirea def`im`toare va fi evitat` ]i comitetul mustrat va recunoa]te gre]eala ]i o va repara [n
de fra\i va veni nep`rtinitor ]i va putea cu at>t m`sura capacit`\ii sale.
mai bine sf`tui cu [n\elepciune ambele p`r\i; c`ci
128 {nfr>narea st`p>nirea de sine

g
 R~BDAREA
1. Care este importan\a r`bd`rii ca de foc ce trebuie s` ne [ncerce (1 Pet. 4:12).
element al caracterului cre]tin? Dimpotriv`, El ne arat` pe m`sur` ce cre]tem [n
Iacov 1:4 ^Dar r`bdarea trebuie s`-]i fac`
des`v>r]it lucrarea, ca s` fi\i des`v>r]i\i,
[ntregi ]i s` nu duce\i lips` de nimic.
R 3090, col. 1, par. 2:
Cu nfrnarea r`bdarea. Dar r`bdarea s` se a]tepte s` fie sever [ncerca\i ]i proba\i, [nc>t
trebuie s`-]i fac` des`vr]it lucrarea, ca s` fi\i
des`vr]i\i, [ntregi ]i s` nu duce\i lips` de nimic.
Da, acest har neteze]te calea pentru toate celelalte,
c`ci toate trebuie s` fie ob\inute [n procesul
autodisciplinei r`bd`toare ]i continue. Nici un
pas de [naintare nu poate fi c>]tigat f`r`
exercitarea acestui har al r`bd`rii; ]i nici unul
dintre haruri nu [mpodobe]te mai frumos caracterul
cre]tin, nu c>]tig` aprobarea con]tiin\ei lumii, sau
nu sl`ve]te mai mult pe Dumnezeul [ntregului har
al c`rui adev`r o inspir`, ca r`bdarea. Ea este
bl>nde\e [ndelung r`bd`toare care se str`duie]te
cu seriozitate s` pun` stavil` valului de
imperfec\iune ]i sl`biciune uman`, ]i cu grij`
mig`loas` se str`duie]te s` rec>]tige asem`narea
divin`. Ea este [nceat` la m>nie ]i bogat` [n mil`;
este grabnic` s` observe c`ile adev`rului ]i ale
drept`\ii ]i prompt` s` umble pe ele; este con]tient`
de imperfec\iunile proprii ]i comp`timitoare cu
imperfec\iunile ]i lipsurile altora.
R 3059, col. 2, par. 3:
Cuv>ntul sau mesajul lui Dumnezeu de
r`bdare este: ^Dar r`bdarea trebuie s`-]i fac`
des`vr]it lucrarea, ca s` fi\i des`vr]i\i, [ntregi
]i s` nu duce\i lips` de nimic (Iac. 1:4). C>t de
necesar este sfatul divin pentru des`v>r]irea
noastr` acest Cuv>nt care iese din gura lui
Dumnezeu! Ne-am putea imagina c` am primit
suficient` [ncercare ]i probare care s` indice
loialitatea fa\` de Domnul, fa\` de principiile
drept`\ii, cu mult [nainte de a fi proba\i suficient
potrivit standardelor Domnului privind
[ncercarea caracterului. De aceea El ne explic`
[ndur`tor c>t de necesar` este r`bdarea, ca noi
s` nu ne mir`m ca de ceva neobi]nuit, de [ncerc`rile
129
har ]i [n cuno]tin\` ]i [n capacitatea de a [n\elege
c` gloria, onoarea ]i nemurirea la care a invitat
Biserica acestui Veac Evanghelic, sunt at>t de
[nalte, o pozi\ie at>t de m`rea\`, [nc>t cei care
vor avea parte de acele onoruri trebuie neap`rat
absoluta lor loialitate fa\` de Domnul ]i de
principiile drept`\ii Sale echitate, adev`r,
iubire s` fie ne[ndoielnic`.
Caracterele noastre trebuie s` devin`
cristalizate [n aceste privin\e, tari ca
diamantul, [nainte de a fi gata s` fim primi\i
ca ^biruitori care vor mo]teni toate lucrurile,
]i vor avea parte de [mp`r`\ie ]i glorie cu
C`petenia m>ntuirii noastre. Mai departe El
ne arat` c`, dac` a fost necesar pentru
C`petenia m>ntuirii noastre s` fie ispitit ]i
[ncercat, probat ]i verificat, este mult mai
ra\ional ca noi, care am fost copii ai m>niei ]i
[ndrept`\i\i doar prin harul S`u, s` fim [n
am`nun\ime verifica\i [n privin\a loialit`\ii
noastre.
R 2793, col. 1, par. 4:
F`g`duin\a lui Dumnezeu este temelia pe care
e zidit tot ce sper`m, fie [n privin\a caracterului,
fie a gloriei care vine. S` pre\uim acest adev`r
a]a [nc>t s` nu-l compromitem [n vreun sens sau
[n vreo m`sur`; s` p`str`m adev`rul nu numai
[n litera, ci ]i [n spiritul lui [n iubire pentru el,
pentru c` este adev`rat ]i pentru c` este frumos
]i m`re\. P`str>ndu-l astfel, vom fi aten\i ca
nimeni s` nu-l deformeze sau corup`, ]i la fel de
aten\i ca noi [n]ine s` nu stric`m Cuv>ntul lui
Dumnezeu, spre orbirea ochilor [n\elegerii
noastre ]i astfel spre [mpiedicarea noastr`. S`
ne amintim [ntotdeauna importan\a [ndur`rii
r`bd`toare, ca nu numai s` cultiv`m harurile
cre]tine ]i s` le practic`m, dar ]i s` primim cu
bucurie [ncerc`rile, persecu\iile sau dificult`\ile
pe care Domnul nostru le vede a fi potrivite s` le
permit` s` vin` asupra noastr` pentru [ncercare
130 R`bdarea
]i pentru dezvoltarea acestui caracter despre care a]a cum credem, c` procedurile Domnului cu
El ne spune c` este de cea mai mare importan\`, Biserica Sa de-a lungul Veacului Evanghelic
]i f`r` de care iubirea perfect` nu ar putea fi nici urmeaz` acelea]i linii, sunt [n armonie cu acelea]i
atins`, nici men\inut`. principii. Prin urmare, oricare condi\ie care a fost
acceptabil` ]i pl`cut` Domnului cu privire la
2. Care este semnifica\ia comun` a perioada Filadelfia a istoriei Bisericii, va fi
acestui cuv>nt? acceptabil` ]i pl`cut` Lui cu privire la noi ]i la to\i
R`bdare: Faptul de a r`bda; capacitate de a ceilal\i din poporul S`u [n timpul acestui veac.
suporta greut`\i ]i nepl`ceri fizice sau morale; Observ`m c` se pune accent special pe r`bdare
putere de a a]tepta [n lini]te desf`]urarea unor cuv>ntul r`bd`rii Mele, sau r`bdarea pe care o
evenimente. Perseveren\`, tenacitate, st`ruin\`. insufl` cuv>ntul Meu. Examin>nd critic acest
R`bd`tor: Care suport` cu t`rie nepl`ceri cuv>nt, vedem c` [n Noul Testament sunt dou`
fizice sau morale. Perseverent, st`ruitor, tenace. cuvinte grece]ti diferite traduse prin r`bdare; unul
este macrothunia (Evr. 6:12; Iac. 5:10; Fapte 26:3):
R 2790, col. 2, par. 6: acesta este cuv>ntul care [n mod general corespunde
Dup` cum vedem, se pune accent special pe ideii obi]nuite de r`bdare, c>nd vorbim despre ea [n
r`bdare ^cuv>ntul r`bd`rii Mele, sau r`bdarea leg`tur` cu lucrurile zilnice din via\a noastr`; el
pe care o insufl` Cuv>ntul Meu. Examin>nd [nseamn` numai [ndelung` r`bdare, ]i
critic acest cuv>nt, vedem c` [n Noul Testament [ntr-adev`r, makrothunia este tradus a]a [n tot
sunt dou` cuvinte grece]ti diferite traduse prin Noul Testament. (Rom. 2:4; 9:22; Efes. 4:2;
r`bdare; unul este macrothunia (Evr. 6:12; Iac. 5:10; Colos. 1:11; 3:12; 1 Tim. 1:16; 2 Pet. 3:15 etc.)
Fapte 26:3): acesta este cuv>ntul care [n mod Dar nu acesta este cuv>ntul folosit [n textul
general corespunde ideii obi]nuite de r`bdare, nostru, nici cuv>ntul tradus [n general r`bdare
c>nd vorbim depre ea [n leg`tur` cu lucrurile zilnice [n tot Noul Testament, adic` hupomonee.
din via\a noastr`; [nseamn` numai [ndelung` Acest cuv>nt, hupomonee, are o semnifica\ie mult
r`bdare. (Rom. 2:4; 9:22; Efes. 4:2; Colos. 1:11; 3:12; mai ad>nc` ]i mai deplin` dec>t i se d` cuv>ntului
1 Tim. 1:16; 2 Pet. 3:15 etc.) Dar nu acesta este nostru r`bdare. Acesta [nseamn` mai degrab`
cuv>ntul folosit [n textul nostru, nici cuv>ntul statornicie ideea fiind aceea de [ndurare a r`ului
tradus [n general r`bdare [n tot Noul Testament, [ntr-un mod voios, de bun` voie, r`bd`tor. Ea
adic` hupomonee. reprezint` deci un element al caracterului, ]i nu
numai o stare temporar` sau o re\inere a
3. Care este semnifica\a mai ad>nc` sentimentului sau ac\iunii. De exemplu, un om
a acestui cuv>nt a]a cum este folosit lumesc ar putea avea mult` r`bdare [n leg`tur` cu
[n Scripturi, [n special [n Apocalipsa realizarea afacerilor sale ar putea fi foarte atent
cu clien\ii s`i, foarte amabil, foarte silitor ]i
3:10 ]i Luca 8:15?
near`t>nd nici o nemul\umire [n leg`tur` cu lipsa
Apoc. 3:10 ^Fiindc` ai p`zit cuv>ntul
de amabilitate a clien\ilor s`i; ]i r`bdarea [n
r`bd`rii Mele, te voi p`zi ]i Eu de ceasul
sensul ei obi]nuit ar putea fi atribuit` purt`rii sale.
[ncerc`rii care va veni peste toat` lumea, ca
Dar [n textul nostru cuv>ntul tradus r`bdare
s` [ncerce pe cei care locuiesc pe p`m>nt.
[nseamn` o astfel de dezvoltare a inimii ]i a
Luca 8:15 ^Dar cea care a c`zut pe p`m>nt
caracterului care se manifest` [n [ndurarea r`ului
bun sunt ca aceia care, dup` ce au auzit
sau a suferin\ei cu mul\umire, f`r` r`zvr`tirea
cuv>ntul, [l \in [ntr-o inim` cinstit` ]i bun` ]i
voin\ei, cu deplin` acceptare a [n\elepciunii ]i iubirii
aduc road` [n r`bdare.
divine, care, [n timp ce permite relele actuale, a
promis c` la timpul potrivit al lui Dumnezeu le va
R 2790 ^R`bdarea ca element al [nl`tura. Credem c` ar fi folositor pentru noi s`
caracterului (primele patru paragrafe): examin`m cu grij` acest element al caracterului
^Fiindc` ai p`zit cuv>ntul r`bd`rii Mele, te cre]tin, despre care Domnul nostru vorbe]te [n a]a
voi p`zi ]i Eu de ceasul [ncerc`rii care va veni cuvinte de laud`, [nc>t recunosc>ndu-l [n mod clar,
peste toat` lumea, ca s` [ncerce pe cei care locuiesc noi, ca urma]i ai Lui, s`-l putem ob\ine mai complet,
pe p`m>nt. Apoc. 3:10. ]i astfel s` avem aprobarea Lui mai [mbel]ugat.
Nu vom discuta aici acest verset din punctul {ntruc>t textul nostru men\ioneaz` aceast`
de vedere al aplic`rii lui la epoca Filadelfia a [ndurare r`bd`toare ca fiind cuv>ntul sau
istoriei bisericii, ci ne vom mul\umi s` examin`m [nv`\`tura Domnului, s` privim [napoi la relatarea
principiile implicate [n declara\ia lui, admi\>nd, Evangheliei ]i s` observ`m cum folose]te Domnul
 R`bdarea 131
acest cuv>nt [n [nv`\`tura Sa. De dou` ori este cre]tinul; dac` am presupune c` posed` toate
men\ionat` ca parte a declara\iilor Sale. {n Luca 8:15, harurile caracterului care ar putea apar\ine
[n pilda sem`n`torului, citim: ^Dar cea [s`m>n\a] fiilor lui Dumnezeu, cu excep\ia acestuia al
care a c`zut pe p`m>nt bun, sunt aceia care, dup` t`riei, al [ndur`rii, el n-ar fi potrivit s` se numere
ce au auzit cuv>ntul, [l \in [ntr-o inim` cinstit` ]i printre giuvaierele Domnului. De aceea, cerin\a
bun` ]i aduc road` [n r`bdare [cu [ndurare voioas`, Domnului este ca aceast` calitate a t`riei, a
statornicie]. Ideea de aici este c` pentru a fi din [ndur`rii voioase, indiferent ce ar permite
clasa care aduce road`, pe care Domnul o va aproba providen\a Sa, s` fie o caracteristic` a tuturor
]i o va accepta [n {mp`r`\ia Sa, este necesar s` facem acelora care vor fi potrivi\i pentru {mp`r`\ie.
mai mult dec>t s` primim cuv>ntul m`rturiei Sale,
chiar dac` [l primim cu bucurie c`ci aceast` clas` 5. Care este rela\ia [ntre [ndurarea
este reprezentat` [n pild` prin p`m>ntul st>ncos, r`bd`toare ]i st`p>nirea de sine?
care la [nceput a dat dovad` de mare fertilitate ]i 2 Petru 1:6 ^S` uni\i cu cuno]tin\a,
vigoare, dar c>nd a r`s`rit soarele persecu\iei, s-a [nfr>narea; cu [nfr>narea, r`bdarea; cu
ofilit din cauza lipsei de ad>ncime a solului. Domnul r`bdarea, evlavia .
arat` c` acel p`m>nt st>ncos, f`r` ad>ncime,
reprezint` o clas` de ascult`tori care se bucur` mult R 2037, col. 1, par. 7:
de adev`r, dar aceasta nu dureaz`, unii ca ace]tia Aceast` cuno]tin\`, primit` [ntr-o inim` bun`
nu pot rezista la persecu\ie sau la [mpotrivire, ci se ]i onest`, va produce roada sau harul caracterului
ofilesc sub ele, devin descuraja\i. Unii ca ace]tia nu numit aici st`p>nire de sine (^[nfr>nare). A]a
pot fi din clasa {mp`r`\iei, fiindc` to\i din aceast` cum este declarat [n alt` parte: Cine are aceast`
clas` trebuie s` fie biruitori. speran\` se cur`\e]te, se st`p>ne]te, cur`\` tot mai
mult aluatul cel vechi. {n urma ob\inerii acestui fel
4. De ce este ^[ndurarea r`bd`toare de st`p>nire de sine ]i [n leg`tur` cu aceasta va veni
at>t de necesar`? r`bdarea; pentru c` st`p>nirea de sine va [nv`\a
necesitatea comp`timirii ]i r`bd`rii fa\` de al\ii.
R 2791, col. 2, par. 1, 2: Aceast` r`bdare la r>ndul ei va conduce ]i va
{n mod cuvenit aici se ridic` [ntrebarea: ^De ce dezvolta urm`torul har men\ionat, ]i anume evlavia
este a]a? {n ce sens este necesar` o astfel de [ndurare? o condi\ie [n care iubirea lui Dumnezeu este
R`spundem c` aceasta este una dintre condi\iile pe turnat` din bel]ug [n inim`, influen\>nd toate
care Dumnezeu le-a asociat cu chemarea la g>ndurile, cuvintele ]i faptele. Aceast` condi\ie la
como]tenire [n {mp`r`\ie, ]i [n\elepciunea acesteia r>ndul ei va dezvolta iubirea de fra\i o iubire
este vizibil` c>nd ne g>ndim la lucrarea pentru care pentru to\i cei care sunt fra\i ]i tovar`]i de jug [n
suntem chema\i lucrarea de binecuv>ntare a cauza drept`\ii ]i adev`rului, cauza lui Dumnezeu.
tuturor familiilor p`m>ntului, ca {mp`r`\ie }i iubirea de fra\i la r>ndul ei conduce la o experien\`
Milenar` a lui Dumnezeu, subordona\i ]i [n mai larg` ]i mai ad>nc`, numit` harul suprem
como]tenire cu Domnul nostru. Aceea va fi o lucrare dintre toate harurile; ]i anume iubirea, iubirea
mare ]i este c>t se poate de potrivit ca Domnul s` pentru Dumnezeu, iubirea pentru fra\i, iubire
cear` ca aceia pe care [i va socoti vrednici de ea nu profund`, curat` ]i adev`rat`, care nu se g>nde]te
numai s` aprecieze bun`tatea ]i caracterul S`u ]i la r`u ]i nu se umfl` de m>ndrie, nu se m>nie u]or,
s` le prefere pe acestea [n locul p`catului ]i se bucur` [ntotdeauna [n adev`r ]i niciodat` [n
nelegiuirii, ci ]i s`-]i demonstreze loialitatea deplin` nelegiuire, culmea realiz`rii cre]tinului [n via\a ac-
fa\` de aceste principii p>n` la m`sura unei tual`; harul tuturor harurilor, care nu piere
dispozi\ii bucuroase de a suferi pentru ce este drept, niciodat` ]i care va fi des`v>r]it doar atunci c>nd
s` [ndure cu r`bdare. O [ndurare trec`toare a unei, vom primi corpul nou la [nviere.
a dou` sau trei [ncerc`ri scurte n-ar dovedi c`
persoana are un caracter stabilit pentru dreptate; 6. Cum s` [ndur`m [ncerc`rile ]i
dar o [ndurare r`bd`toare, voioas` chiar p>n` la astfel s` ^ne c>]tig`m sufletele
moarte, ar dovedi ]i demonstra un astfel de caracter. noastre?
Am putea ilustra acest lucru cu un diamant. S` Luca 21:19 ^Prin r`bdarea voastr`, v` ve\i
presupunem c` am putea fabrica diamante dintr-un c>]tiga sufletele voastre.
material plastic, a]a [nc>t s` aib` m`sura deplin` a
str`lucirii unui diamant; ]i s` presupunem c` s-au R 2791, col. 1, par. 4, 5:
[nt`rit, dar nu at>t de tari ca diamantul; ar avea ele Cealalt` [mprejurare [n care Domnul nostru a
valoarea diamantului? Nicidecum. La fel este ]i cu folosit cuv>ntul [n timpul misiunii Sale este
132 R`bdarea
relatat` [n Luca 21:19. Tocmai le spusese voin\a dreapt` a lui Dumnezeu ca legea inimii
urma]ilor S`i la ce trebuie s` se a]tepte ca rezultat noastre, regula vie\ii [n toate [mprejur`rile ]i
al faptului c` sunt ucenicii S`i [n timpul de acum, condi\iile. Atunci, ]i nu mai devreme, vom fi [n
c>nd p`catul abund` ]i c>nd Satan este prin\ul starea de inim` potrivit` pentru {mp`r`\ie.
acestei lumi trebuie s` se a]tepte la necaz, la Apostolul Iacov (1:3) spune: {ncercarea credin\ei
[mpotrivire din diferite p`r\i; dar [i asigur` c` ei voastre lucreaz` r`bdare [[ndurare r`bd`toare];
vor fi totu]i pe deplin ]i complet sub grija ]i adic`, dac` credin\a noastr` rezist` la [ncercare,
protec\ia divin`, chiar dac` persecu\iile vor fi aceasta va produce acest caracter al [ndur`rii
permise s`-i ating` ]i s`-i afecteze. Apoi urmeaz` r`bd`toare; desigur, pe de alt` parte, dac` nu
cuvintele: ^Prin r`bdarea voastr` [[ndurarea ajungem la [ndurare r`bd`toare, va [nsemna c`
r`bd`toare, statornicia voioas`], v` ve\i credin\a noastr` n-a rezistat la prob` satisf`c`tor,
c>]tiga sufletele voastre. c` nu suntem potrivi\i pentru {mp`r`\ie.
Credin\a ]i [ncrederea noastr` [n Domnul ]i
[n f`g`duin\ele Sale [ndur`toare pentru via\a R 3245, col. 1 par. 6:
viitoare trebuie s` fie at>t de puternice [nc>t s` Ave\i nevoie de r`bdare, scrie apostolul. Prin
contrabalanseze din bel]ug [mpotrivirea din r`bdarea voastr`, v` ve\i c>]tiga sufletele voastre,
partea lumii, a fra\ilor fal]i ]i a servitorilor orbi\i ne [nva\` Domnul nostru. Dar r`bdarea trebuie
ai lui Satan at>t de mult, [nc>t aceste s`-]i fac` des`vr]it lucrarea, ca s` fi\i
persecu\ii s` fie recunoscute ]i primite cu bucurie, des`vr]i\i, [ntregi ]i s` nu duce\i lips` de nimic,
ca mijloace ale providen\ei divine pentru explic` apostolul. Foarte evident, prin urmare,
d`ltuirea, modelarea ]i lustruirea noastr` ca r`bdarea implic` ]i alte haruri ale caracterului
pietre vii pentru Templul glorios pe care [l implic` posesiunea lor [ntr-o oarecare m`sur`.
construie]te Dumnezeu. V`z>nd [ncerc`rile din Printre poporul Domnului, desigur, r`bdarea
acest punct de vedere, cu adev`rat ne putem trebuie s` fie precedat` de credin\`, ]i gradul
c>]tiga sufletele noastre, via\a noastr`, ]i ne r`bd`rii m`soar` foarte general gradul credin\ei.
putem bucura de ele chiar [n mijlocul necazului, Cre]tinul care constat` c` este ner`bd`tor ]i
cu statornicie, [ndurare voioas`. Da, ne putem nelini]tit, evident este slab [n credin\a sa fa\` de
da seama c` sufletul, fiin\a real`, c`reia Domnul; c`ci altfel ar fi [n stare s` se odihneasc`
Dumnezeu i-a dat f`g`duin\ele nespus de mari [n f`g`duin\ele [ndur`toare ale Domnului ]i s`
]i scumpe din viitor, nu poate fi v`t`mat de a]tepte [mplinirea lor. Dup` ce folose]te s>rguin\`
persecu\iile c`rnii, nici de orice altceva ce ne-ar ]i energie rezonabile, el s` fie mul\umit s` lase
putea face oamenii, at>ta timp c>t suntem rezultatele, timpurile ]i perioadele [n m>na lui
credincio]i Domnului, accept>nd persecu\iile cu Dumnezeu.
statornicie voioas`, ca slujiri permise de
providen\a Sa pentru binele nostru final. R 3246, col. 2, par. 1:
Poporul Domnului de ast`zi s`-]i pun` bine la
7. Care este rela\ia [ntre credin\` ]i inim` aceast` lec\ie a credin\ei, a supunerii ]i a
[ndurarea r`bd`toare? a]tept`rii r`bd`toare a Domnului. }i noi a]tept`m
Iacov 1:3 ^}tiind c` [ncercarea credin\ei o {mp`r`\ie ]i pacea ]i binecuv>ntarea pe care
voastre lucreaz` r`bdare. Domnul le-a promis s` vin` cu ea. }i vedem
filisteni [n cale, ]i fra\i potrivnici, care, de]i sunt
R 2792, col. 1, par. 2: de fapt ai Domnului, nu v`d at>t de clar ca noi
Orice ne-ar permite s` vedem importan\a programul Domnului de stabilire a {mp`r`\iei
acestei calit`\i a [ndur`rii voioase, r`bd`toare, Sale. Noi trebuie s`-L a]tept`m cu r`bdare pe
ne va fi de folos. Prin urmare, s` observ`m alte Domnul, [n timp ce El folose]te m>nia omului ca
cazuri [n care este folosit acest cuv>nt [n Noul s`-L laude, s` netezim calea Domnului ]i [n cele
Testament. Apostolul Pavel zice: C`ci ave\i nevoie din urm` s` introducem {mp`r`\ia Sa [n condi\ii
de r`bdare [[ndurare voioas`, statornicie], mai favorabile dec>t ar fi posibil dac` ar fi s`
pentru ca, [mplinind voia lui Dumnezeu, s` pute\i [ncerc`m s` ac\ion`m singuri, sau [n vreun mod
primi f`g`duin\a (Evr. 10:36). Aici iar`]i sau sens s`-I gr`bim aranjamentele.
observ`m c` [ncercarea nu este numai s` facem
voia lui Dumnezeu, ci, dup` ce am ajuns la acest 8. De ce trebuie s` ^ne l`ud`m ]i [n
punct, acea \int` a caracterului [n inima noastr`, necazuri?
[n voin\a noastr` (chiar dac` par\ial [n carne), Romani 5:3 ^Ba mai mult, ne l`ud`m ]i [n
trebuie, prin [ndurare r`bd`toare, s` stabilim necazuri, c`ci ]tim c` necazul lucreaz` r`bdare....
 R`bdarea 133
R 2737, col. 1, par. 6, 7: dat (Ioan 14:27; Rom. 5:3-5). }i cum ace]ti
Un astfel de cre]tin avansat prive]te [napoi la servitori credincio]i ai Domnului au putut s` se
anul care a trecut ]i []i aminte]te at>t furtunile bucure [n oricare experien\e pe care le-a permis
vie\ii c>t ]i vremea frumoas`, at>t [ntrist`rile c>t Dumnezeu s` vin` peste ei [n [mplinirea datoriei
]i bucuriile ei, at>t lacrimile c>t ]i z>mbetele ei, lor, la fel ]i noi, s` ne amintim c` Dumnezeul
]i nu se [ntristeaz` ca unii care nu au speran\` nostru este acela]i, c` nu Se schimb`, c` este la
(dar care mai degrab` au, mai mult sau mai pu\in, fel de [n stare ]i de binevoitor ast`zi, s` acorde
o vag` fric` ]i spaim` de viitor, at>t al vie\ii de lumina soarelui favorii Sale celor care se [ncred
acum c>t ]i al celei care vine). Necazurile lui au [n El ]i caut` s` umble [n c`ile Lui. De starea
fost golite de aspectele care-l speriau, ]i au fost contrar` trebuie s` se team`, s` le fie fric`
mic]orate de spiritul min\ii s`n`toase ]i de urma]ilor lui Cristos, a]a cum exprim` poetul:
instruc\iunile Cuv>ntului lui Dumnezeu, care [i ^O, nici un nor p`m>ntesc s` nu apar`, ca s`
asigur` pe to\i ace]tia c` [ncerc`rile, dificult`\ile Te-ascund` de a servitorului T`u fa\`.
]i adversit`\ile vie\ii, acceptate corect ca lec\ii,
sunt binecuv>nt`ri ascunse care vor produce R 3281, col. 2, par. 1, 2:
mai presus de orice m`sur` o greutate ve]nic` ntr-un cuv>nt, [ncercarea celor [ndrept`\i\i
de slav` [n via\a care vine. 2 Cor. 4:16, 17. ]i consacra\i const` [n a li se prezenta ocazii
El va observa de asemenea c` bucuriile lui de a servi pe Dumnezeu ]i cauza Sa [n timpul
sunt mai pure ]i mai solide dec>t oricare altele prezent, c>nd, din cauza abunden\ei p`catului,
pe care le-a cunoscut [nainte de a fi conceput oricine vrea s` tr`iasc` evlavios ]i s` \in` sus
de Spirit sf>nt. Cu acestea nu este amestecat` lumina va suferi persecu\ie. Cei a c`ror
am`r`ciunea invidiei, r`ut`\ii ]i urii, ci ele sunt cu- consacrare este complet` ]i potrivit` se vor
rate, pentru c` nu se bucur` [n nelegiuire, ci se bucur` bucura de privilegiul lor de a servi pe
[n adev`r. Mai mult, ele sunt cu mult mai numeroase Dumnezeu ]i cauza Sa, ]i vor socoti ca o bucurie
dec>t oric>nd [nainte; pentru c` el este [n stare nu s` fie socoti\i vrednici s` sufere pentru o astfel
numai s` se bucure [n Domnul, [n Cuv>ntul S`u, [n de cauz`, ]i astfel s`-I demonstreze lui
spiritul sf>nt, [n p`rt`]ie cu fra\ii de aceea]i credin\` Dumnezeu sinceritatea iubirii ]i consacr`rii lor
pre\ioas`, ci prin harul lui Dumnezeu el este [n stare fa\` de El. Astfel de consacra\i, cura\i [n inim`
s` se bucure ]i [n necaz nu pentru c` [i place (voin\` sau inten\ie), d>ndu-]i seama de scopul
necazul, ci pentru c` iube]te r`bdarea, experien\a, [ncerc`rilor actuale, se bucur` [n necazurile aduse
caracterul de care Dumnezeu ne asigur` c` este asupra lor prin credincio]ie fa\` de Cristos ]i de
rodul pe care trebuie s`-l produc` necazul sub Cuv>ntul S`u, d>ndu-]i seama c` experien\ele lor
providen\a Sa, dac` suntem corect preg`ti\i prin sunt asem`n`toare cu cele ale {nv`\`torului, ]i c`
el. Iac. 1:3, 4; Rom. 5:3. astfel au dovada c` umbl` [n urmele Celui care a zis:
^Nu v` mira\i, fra\ilor, dac` v` ur`]te lumea, ^]ti\i
R 3123, col. 1, par. 3: c` pe Mine M-a ur>t [naintea voastr`. Dac` a\i fi
C>t de remarcabil trebuie s` li se par` celor din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru c`
lume]ti, care n-au gustat niciodat` bucuriile nu sunte\i din lume ]i pentru c` Eu v-am ales din
Domnului, c` ace]ti oameni pot s` se bucure [n mijlocul lumii, de aceea lumea v` ur`]te. ^Fii
necaz s` se bucure c` au fost socoti\i vrednici credincios p>n` la moarte ]i-\i voi da cununa vie\ii.
s` sufere pentru cauza lui Cristos! C>t de pu\in 1 Ioan 3:13; Ioan 15:18, 19; Apoc. 2:10.
]tie lumea de pacea lui Dumnezeu care [ntrece Mai mult, ei se bucur` [n necazuri pentru c`
orice [n\elegere, care domne]te [n inimile acelora []i dau seama c` Domnul va fi aproape de ei [n
din poporul Domnului care au crescut [n harul timp ce vor [ndura cu credincio]ie, ]i c` El nu va
S`u ]i [n asem`narea de inim` cu El! Ce pu\in permite s` fie ispiti\i mai mult dec>t vor putea
poate ea aprecia faptul exprimat de Domnul suporta, ci cu orice ispit` va da o cale de sc`pare;
nostru c>nd a zis: ^V` las pacea, v` dau pacea pentru c` ei []i dau seama de necesitatea form`rii
Mea. Nu v-o dau cum v-o d` lumea. S` nu vi se caracterului ]i c` necazul lucreaz` r`bdare, iar
tulbure inima, nici s` nu se [nsp`im>nte. Apoi r`bdarea experien\` ]i experien\a speran\`
prin apostol: ^Ba mai mult, ne l`ud`m ]i [n o speran\` care nu [n]al`; ]i pentru c` ei []i dau
necazuri, c`ci ]tim c` necazul lucreaz` r`bdare, seama c` toate aceste rezultate favorabile
r`bdarea aduce experien\`, iar experien\a aduce urmeaz` necazului, [n baza unei consacr`ri
n`dejde. {ns` n`dejdea nu dezam`ge]te, pentru adev`rate [n care iubirea lui Dumnezeu a fost
c` dragostea lui Dumnezeu a fost turnat` [n turnat` larg [n inim`, [nlocuind spiritul lumii,
inimile noastre, prin Duhul Sf>nt, care ne-a fost spiritul egoismului. 1 Cor. 10:13; Rom. 5:3, 5.
134 R`bdarea
9. Ce g>nduri anume, dac` sunt [n care voi v` bucura\i mult, cu toate c` acum,
\inute minte [n mod constant, ne vor dac` trebuie, sunte\i [ntrista\i pentru pu\in timp,
ajuta s` fim ^r`bd`tori [n necaz? prin felurite [ncerc`ri, pentru ca [ncercarea
Rom. 12:12 ^Bucura\i-v` [n n`dejde, fi\i
r`bd`tori [n necaz, st`rui\i [n rug`ciune.
R 2213, col. 2, par. 3:
R`bd`tori [n necaz. Cuv>ntul necaz (tribu-
lation, [n englez`; tribula\ie [n rom>n` n. t.)
este derivat din cuv>ntul latin tribulum,
numele unui t`v`lug, sau ma]in` de treierat,
folosit [n vechime pentru a cur`\i gr>ul,
[nl`tur>nd coaja sau pleava. C>t de potrivit` este
aceast` idee c>nd este aplicat` la poporul
consacrat al Domnului, care [n Scripturi este
simbolizat prin gr>u. Natura noastr` nou` este
miezul, bobul adev`rat: totu]i aceast` comoar`
sau parte valoroas` este acoperit` cu coaja
condi\iilor p`m>nte]ti. }i pentru ca gr>ul s` poat`
fi preg`tit [n mod potrivit pentru gr>nar ]i
pentru folosin\`, este necesar ca fiecare bob s`
treac` prin necazul de trebuin\`, ca s` separe
acele [nsu]iri care, p>n` nu sunt separate, ne fac
nepotrivi\i pentru serviciul viitor la care suntem
chema\i de Domnul. {n m`sura [n care ne putem
da seama de imperfec\iunile noastre ]i de voia
des`v>r]it` a lui Dumnezeu cu privire la noi,
vom putea s` suport`m cu r`bdare, ]i chiar cu
un anumit fel de bucurie, toate necazurile pe
care St`p>nul le va vedea c` sunt potrivite s`
le lase s` vin` peste noi. Ne l`ud`m ]i [n
necazuri. Rom. 5:3.
R 2258, col 1, par. 4, p>n` la col. 2, par. 1:
Dac` am putea \ine mine faptul c` fiecare
[ncercare, fiecare persecu\ie, fiecare dificultate a
vie\ii, permise s` vin` asupra celor care au f`cut
leg`m>nt de sacrificiu cu Domnul, sunt
inten\ionate s`-i probeze, s` le [ncerce iubirea,
s` vad` dac` caracterele lor sunt sau nu bine fixate,
[nr`d`cinate ]i [ntemeiate [n dreptate, zidite [n
iubire, lucrul acesta ar pune toate [ncerc`rile
[ntr-o lumin` nou` [naintea noastr` ]i ne-ar ajuta
mult s` lupt`m lupta bun` ]i s` [nvingem. Atunci
am zice: Dac` prin aceste mici [ncerc`ri Domnul
[mi probeaz` iubirea ]i devotamentul fa\` de El,
atunci, oric>t de ne[nsemnate sau oric>t de
importante ar fi acestea, eu le voi folosi cu h`rnicie,
ca ocazii favorabile pentru a-I demonstra
Domnului meu deplin`tatea iubirii ]i devot`rii
mele fa\` de El ]i fa\` de cauza Lui. Astfel v`zute
]i astfel primite, fiecare [ncercare ]i fiecare
dificultate se vor dovedi a fi o binecuv>ntare, a]a
cum spune apostolul: Fra\ii mei, s` privi\i ca o
mare bucurie c>nd trece\i prin felurite [ncerc`ri;
credin\ei voastre, cu mult mai scump` dec>t aurul
care piere ]i care totu]i este [ncercat prin foc, s`
fie g`sit` spre laud`, slav` ]i cinste, la descoperirea
lui Isus Hristos. Ferice de cine rabd` [cu
credincio]ie] ispita. C`ci dup` ce va fi g`sit bun,
va primi cununa vie\ii, pe care El a promis-o celor
care {l iubesc. C`ci [ntrist`rile noastre u]oare
de o clip`, lucreaz` pentru noi mai presus de
orice m`sur` o greutate ve]nic` de slav` dac`
sunt folosite corect. 1 Pet. 1:6, 7; Iac. 1:2, 12.
Astfel suntem din nou asigura\i c` acei care
iubesc pe Domnul, ]i care [n consecin\` vor
primi {mp`r`\ia, vor fi cei a c`ror iubire va fi
fost probat` prin [ncerc`ri ]i ispite pe calea
spre ea. Cei care nu iubesc pe Domnul cu toat`
inima lor, [n care eul sau alt idol ocup` primul
loc, vor fi sedu]i de lume, de carne sau de diavol
[n vreo form` de r`zvr`tire [mpotriva
Cuv>ntului sau providen\ei divine; ace]tia vor
avea planuri ]i teorii pe care le vor prefera [n
locul planului Domnului, ]i teoriile ]i planurile
lor, c>nd vor fi analizate, vor fi g`site de obicei
c` se bazeaz` fie pe egoismul sau ambi\ia lor,
fie pe un spirit r`u, de invidie, ur`, gelozie etc.
Vol. VI, pag. 632, par. 2, p>n` la pag. 634,
par. 2:
Noi, ca preo\i subordona\i, trebuie de
asemenea s` avem ^mil`" ]i s` ajungem la
comp`timire fa\` de lumea c`reia [i vom fi [n
cur>nd regi, preo\i ]i judec`tori. Dar nu este
necesar sau posibil s` ne d`m [n mare m`sur`
puterea fizic`, sau s` prelu`m sl`biciunile ]i bolile
altora totu]i, fiecare din noi avem unele
experien\e de acest fel datorit` particip`rii
noastre la c`dere, deoarece potrivit c`rnii to\i am
fost ^copii ai m>niei, ca ]i ceilal\i ]i p`rta]i la
necazurile crea\iei care suspin`. Cheltuirea
puterii de c`tre Domnul nostru n-a fost pentru
Biseric`, deoarece ea (Biserica) n-a putut fi
recunoscut` p>n` c>nd sacrificiul S`u a fost
completat, a fost prezentat Tat`lui ]i a fost
acceptat de El pentru noi p>n` la Cincizecime.
P>n` c>nd Spiritul a venit peste urma]ii S`i a
fost inutil s` [ncerce s` le spun` despre lucruri
cere]ti (Ioan 3:12; 16:13; 1 Cor. 2:10-12). Ca atare,
energia Domnului nostru a fost [n mare m`sur`
cheltuit` [n spunerea pildelor ]i cuvintelor tainice
care s` fie [n\elese mai t>rziu cu ajutorul
Spiritului sf>nt, dar mai cu seam` [n vindecarea
neputin\elor fizice, ar`t>nd astfel [ntr-o ilustra\ie
lucr`rile mai mari ]i vindec`rile mai m`re\e [n
 R`bdarea 135
care noi putem participa acum ]i [n {mp`r`\ie de sine. Dar c>nd, dup` cea mai bun` judecat` a
deschiderea ochilor [n\elegerii, f`c>nd ca mor\ii sa, Noua Creatur` vede u]a ocaziei deschis` de
din punct de vedere moral s` aud` glasul Providen\` ]i intr` pe ea cu zel ]i sacrificiu de
Domnului ]i chiar acum s` [nceap` via\a nou`. sine, ]i aceasta duce la boli fizice, pe care cei
Astfel, spune apostolul, suntem privilegia\i s` ^ne lume]ti le-ar putea considera semne de
d`m via\a pentru fra\i s` ^[mplinim ce lipse]te impruden\`, ea s` nu se ru]ineze, ci s` sl`veasc`
necazurilor lui Hristos pentru trupul Lui, care pe Dumnezeu pentru astfel de necazuri
este Biserica. 1 Ioan 3:16; Col. 1:24. bucur>ndu-se c` este socotit` ^vrednic` s` sufere
N-ar fi potrivit s` lipsim aceste cuvinte de pentru Cristos.
sensul lor adev`rat ]i s` pretindem c` a ne da Dac` [ntr-adev`r bolile vin dintr-o cauz`
via\a pentru fra\i nu ne va cere nici un sacrificiu nep`c`toas` sau neegoist`, ele pot fi primite cu
al vigorii fizice ]i c` ^necazurile lui Hristos nu r`bdare ]i recuno]tin\` ]i pot fi [nv`\ate lec\ii, de
ne vor cere nici o durere fizic`. Osteneala comp`timire fa\` de crea\ia gem>nd` ]i de speran\`
Domnului nostru ]i pierderea ^puterii (vitalit`\ii) ]i [ncredere [n privin\a ridic`rii f`g`duite a
]i faptul c` a avut ^mil` de sl`biciunile noastre blestemului [n diminea\a Milenar`. Harul [n inim`
contrazic un astfel de g>nd. Nu trebuie s` ne exercit` desigur o influen\` foarte favorabil` asupra
a]tept`m, prin urmare, s-o ducem mai bine dec>t fiec`rei func\ii a vie\ii, dar acesta (f`r` interven\ie
lumea [n privin\a intereselor p`m>nte]ti, ci s` miraculoas`) n-ar putea crea din nou sau repara
suferim pierdere, s` ^suferim [mpreun` cu El. corpurile noastre muritoare, iar Dumnezeu nu
Astfel de pierderi [n privin\a onoarei printre inten\ioneaz` astfel de miracole, care ar fi d`un`toare
oameni ]i a prosperit`\ii financiare sunt admise prin aceea c` ne-ar conduce spre umblare prin vedere
f`r` rezerve c` {nv`\`torul ^S-a dezbr`cat pe ]i nu prin credin\`, ]i ar atrage [n Biseric` o clas`
Sine {nsu]i ]i ^S-a f`cut s`rac [n dorin\a Sa de pe care Dumnezeu n-o caut` acum. Dup` cum am
a-i face pe al\ii boga\i ]i c` apostolii au avut v`zut, [n schimb El ne [ndrept`\e]te prin credin\`
experien\e similare ]i ne-au l`sat un exemplu. De ne socote]te ca [ntregi [n timp ce ne las` de fapt
ce atunci nu pot vedea to\i c` ^desele [mboln`viri imperfec\i ca [nainte. Harul [n inim` nu ne face
ale lui Timotei, ^\epu]ul [n carne al lui Pavel ]i insensibili la influen\ele c`ldurii ]i frigului, foamei
^boala lui Epafrodit au fost boli fizice asem`n`toare ]i setei, chiar dac` ne d` r`bdare s` le [ndur`m c>nd
celor permise acum peste credincio]ii Domnului? sunt inevitabile, cu [ncredere [n grija Tat`lui nostru
Este adev`rat, toate acestea au fost de la diavol ceresc ]i [n f`g`duin\a Lui c` toate lucrurile vor lucra
[n sensul c` p`catul a fost [nceput de Satan ]i c` [n cele din urm` pentru binele nostru dac` vor fi
aceste boli sunt unele dintre rezultate; dar ele n-au primite [n mod cuvenit, cu r`bdare ]i credin\`.
fost de la diavol mai mult dec>t [nchisoarea, Implic` oare aceasta ideea c` de]i lumea caut`
loviturile, naufragiul ]i moartea. r`d`cini, ierburi ]i balsamuri pentru bolile ei,
Satan probabil a fost instigatorul indirect, dac` Noua Crea\ie s` nu caute ]i s` nu foloseasc` nici
nu direct, al tuturor acestor dezastre fizice toate una din aceastea, c` trebuie s` [ndure durere
comune omului. Totu]i apostolul nu s-a considerat pentru a-]i ar`ta credin\a? Nicidecum. S` nu
respins de Dumnezeu [n astfel de experien\e, ci s-a uit`m ]i s` ne imprim`m ad>nc [n inim` faptul
bucurat [n ele ca p`r\i ale sacrificiului care i-a fost c` procedurile lui Dumnezeu cu poporul S`u [n
permis s`-l fac`, parte din suferin\ele care i-a fost timpul acestui Veac Evanghelic nu sunt dup`
permis s` le [ndure pentru Domnul, pentru Adev`r trup, ci ca Noi Creaturi. ^Carnea nu folose]te la
]i cu c>t acestea le-au dep`]it mai mult pe ale nimic oricum am consacrat-o la moarte, la
celorlal\i oameni, cu at>t s-a bucurat mai mult ]i a nimicire, ]i preocup`rile noastre de c`petenie
socotit c` prin acestea gloria sa viitoare va fi m`rit`. sunt interesele noastre ca Noi Creaturi. Totu]i,
Trebuie [ns` s` facem deosebire [ntre avem un privilegiu [n privin\a corpurilor noastre
suferin\ele pentru dreptate ]i suferin\ele pentru muritoare, s` facem ceea ce putem face [n mod
fapte rele. Apostolul arat` c` oamenilor le vine ra\ional ca s` le men\inem [n ordine, f`r`
mult` suferin\` din cauza amestecului [n distragerile disconfortului (lipsei de confort), ci
treburile altora ]i din cauza altor fapte rele; ]i [ntotdeauna ca servii no]tri, ca s` ne ajute s` ne
printre aceste rele care aduc suferin\e ce nu pot [mplinim leg`m>ntul de slujire spre sacrificiu.
fi socotite ca suferin\e pentru dreptate am putea Le este foame ]i cer hran` ]i b`utur`? le putem
specifica l`comia la m>ncare (Filip. 3:19) ]i lipsa mul\umi cerin\ele [n limite rezonabile, d>ndu-le
de st`p>nire de sine. Nimeni s` nu se bucure [n a]a hran` cum credem c` ar aproba Domnul
astfel de suferin\e, ci mai degrab` s` pl>ng`, s` nostru, cum ne-ar permite cel mai bine s` facem
se roage ]i s` posteasc` s` practice st`p>nirea lucrarea Lui cu credincio]ie. Le este frig ]i se simt
136 R`bdarea
incomode? avem privilegiul s` le d`m 11. Cum trebuie s` [nt>mpin`m
[mbr`c`minte de felul cum ar aproba Domnul persecu\ia ]i [mpotrivirea?
nostru. Ard de febr`? sau sunt sf>]iate de durere? 1 Petru 2:20-23 ^C`ci ce laud` este s`
avem privilegiul s` reducem febra ]i s` calm`m suferi\i cu r`bdare s` fi\i p`lmui\i c>nd a\i
durerea folosind orice remedii pe care le-am crede p`c`tuit? Dar dac` a\i suferit cu r`bdare
bune, dar nu s` ne supunem clarv`z`torilor, c>nd a\i f`cut ce este bine, lucrul acesta este
adep\ilor }tiin\ei Cre]tine, hipnoti]tilor, sau demn de laud` [naintea lui Dumnezeu. }i la
altora care folosesc farmece ca s` alunge necazul aceasta a\i fost chema\i; fiindc` ]i Hristos a
cu ajutorul Adversarului nostru, care ar vrea suferit pentru voi ]i v-a l`sat un exemplu, ca
astfel s` ne prind` mintea [n curs`. Noua Crea\ie s` c`lca\i pe urmele Lui. @El n-a f`cut p`cat
are toate privilegiile de care se bucur` omul ]i [n gura Lui nu s-a g`sit viclenie.# C>nd
natural [n privin\a [ngrijirii bietului s`u corp era insultat nu r`spundea cu insulte; ]i c>nd
slab, muritor. Ba mai mult, este de datoria suferea, nu amenin\a, ci Se [ncredin\a [n
fiec`rei creaturi s` aib` grij` rezonabil` de corpul m>inile Celui care judec` drept.
s`u; iar aceast` datorie cre]te [n cazul Noii
Crea\ii, datorit` faptului c` aceste corpuri ale lor R 3199, col. 1, par. 3:
au fost devotate serviciului Domnului ca sacrificiu Astfel de [mpotrivire este de a]teptat ]i f`r`
chiar p>n` la moarte ]i ei trebuie s` fac` un [ndoial` va continua p>n` c>nd ne vom sf>r]i
serviciu de sacrificiu c>t se poate de mare cu ele. cursul [n moarte. A ne supune cu r`bdare la
aceast` [mpotrivire [nseamn` a ne sacrifica
10. Cere r`bdare credincio]ia fa\` de preferin\ele naturale pentru prietenia ]i
leg`m>ntul nostru de jertf`? pl`cerile vie\ii actuale, ]i a [ndura greut`\i ca
buni osta]i de dragul adev`rului, [n orice form`
R 3266, col. 2, par. 5: ar veni acele greut`\i, [n efortul nostru de a face
Domnul este foarte r`bd`tor cu noi ]i ne d` voia Domnului ]i lucrarea de [naintare a
ocazii repetate pentru a ne realiza lucrarea de intereselor {mp`r`\iei Sale. Aceasta [nseamn` a
sacrificiu; dar aceasta trebuie realizat`, voin\a prezenta corpurile noastre ca sacrificii vii [n
noastr` trebuie s` fie omor>t`, trebuie s` fie serviciul divin. A fi cu adev`rat [n acest serviciu
supus` voin\ei Domnului, altfel niciodat` nu vom [nseamn`: mai [nt>i, a studia atent ]i continuu
ajunge la como]tenire cu El [n {mp`r`\ie planul lui Dumnezeu, [n al doilea r>nd, a-i asimila
niciodat` nu vom deveni membri ai Preo\imii spiritul, ceea ce, [n al treilea r>nd, duce la un zel
{mp`r`te]ti biruitoare. El ne d` binevoitor regul` entuziast pentru [ndeplinirea lui ]i la o activitate
peste regul`, [nv`\`tur` peste [nv`\`tur` cu [n acest serviciu, pe m`sura capacit`\ii noastre,
privire la acest subiect; El ni-l arat` [n Cuv>ntul orice pre\ sau sacrificiu ne-ar cere.
S`u din diferite puncte de vedere, [ntip`rind [n
noi necesitatea de a fi mor\i fa\` de noi ]i vii fa\` R 1964, col. 2, par. 2:
de Dumnezeu prin Isus Cristos Domnul nostru Preocuparea important` a tuturor celor care
necesitatea dezvolt`rii diferitelor haruri ale sufer` astfel cu Cristos [n vreo m`sur`, este ca ei
Spiritului care sunt implicate [n aceast` lucrare s` suporte cu aceea]i umilin\`, bun`voin\` ]i t`rie
de sacrificiu. Fiecare sacrificator trebuie cu care L-au caracterizat pe El [n cele mai severe
necesitate s` fie bl>nd, smerit, docil, altfel [n probe de [ndurare. El n-a fost surprins de
foarte scurt timp va ie]i de pe cale. De asemenea manifest`rile deprav`rii umane; ]tia c` Se afl`
el trebuie s` [nve\e s` dezvolte harul Domnului [ntr-o lume neprietenoas` legat` de p`cat ]i [n
[n privin\a r`bd`rii, pentru c`, f`r` [ndoial`, se mare m`sur` sub st`p>nirea prin\ului
cere r`bdare pentru a ne lep`da de noi [n]ine ]i a [ntunericului, ]i de aceea S-a a]teptat la insulte,
ne supune uneori la nedreptate, unde nu exist` batjocuri ]i persecu\ii, pe care le-a [ndurat cu
mijloace potrivite pentru a o evita f`r` s` lez`m r`bdare [n timp ce inima Sa mare, iubitoare,
cauza Domnului sau pe unii din poporul S`u. De aproape nelu>nd seama la suferin\ele proprii, era
asemenea, aceasta implic` o cultivare a plin` de mil` ]i grij` iubitoare pentru al\ii. Avem
amabilit`\ii fr`\e]ti, ]i, [ntr-un cuv>nt, noi [ntr-adev`r at>t de mult din spiritul
dezvoltarea [ntregii voin\e a lui Dumnezeu [n {nv`\`torului [nc>t s` putem suferi astfel cu
inimile ]i vie\ile noastre, ]i anume iubirea, care Cristos, suport>nd cu umilin\` ocara ]i av>nd
trebuie s` fie atins` [ntr-o m`sur` mare ]i [ncredere c` cerul ne va dezvinov`\i la timpul
cople]itoare [nainte de a completa lucrarea potivit? Dar dac` suferi\i cu r`bdare c>nd a\i
p`m>nteasc` de sacrificare. f`cut ce este bine, lucrul acesta este demn de laud`
 R`bdarea 137
[naintea lui Dumnezeu. }i la aceasta a\i fost dec>t noi [n unele privin\e de]i poate noi
chema\i; fiindc` ]i Hristos a suferit pentru voi ]i suntem mai imperfec\i [n altele. G>ndul c` Tat`l
v-a l`sat un exemplu, ca s` c`lca\i pe urmele Lui. nostru ceresc a favorizat ]i a chemat pe cineva,
@El n-a f`cut p`cat ]i [n gura Lui nu s-a g`sit trebuie s` ne fac` extrem de aten\i cum cooper`m
viclenie.# C>nd era insultat, nu r`spundea cu cu Domnul [n privin\a chem`rii, ]i s` fim c>t se
insulte; ]i c>nd suferea, nu amenin\a, ci Se [ncredin\a poate de mult de ajutor tuturor celor care caut`
[n m>inile Celui care judec` drept. De aceea, s` umble cu noi [n urmele Domnului nostru pe
Uita\i-v` bine la Cel care a suferit din partea calea [ngust`. Cu siguran\` trebuie, prin
p`c`to]ilor o [mpotrivire a]a de mare fa\` de urmare, s` avem r`bdare deosebit` cu fra\ii.
Sine, ca nu cumva s` v` pierde\i inima ]i s` c`de\i Rom. 14:15; 1 Cor. 8:11.
de oboseal` [n sufletele voastre (1 Pet. 2:20-23;
Evr. 12:3). }i s` c`ut`m s` purt`m batjocurile lui Vol. VI, pag. 306-307 ^Fi\i r`bd`tori
Cristos a]a cum le-a purtat El cu mil` ]i fa\` de to\i:
rug`ciune pentru cei r`t`ci\i ]i deprava\i, poate {n ascultarea de acest [ndemn, de a exercita
c` Dumnezeu le va acorda poc`in\a; ]i cu t`rie r`bdare unul fa\` de altul [n toate [mprejur`rile,
smerit` s` socotim ca un privilegiu a ne dovedi Noile Creaturi vor afla nu numai c` exercit`
devotamentul fa\` de Domnul prin [ndurarea atitudinea cuvenit` unul fa\` de altul, dar ]i
greut`\ii [n serviciul S`u ca buni osta]i. cultiv` [n sine unul din cele mai mari daruri ale
Spiritului sf>nt r`bdarea. R`bdarea este un
12. Cum putem fi ^r`bd`tori fa\` de dar al Spiritului care va g`si posibilitate
to\i? abundent` de exercitare [n toate afacerile vie\ii,
1 Tes. 5:14 ^V` rug`m de asemenea, fra\ilor, fa\` de cei din afara Bisericii ]i fa\` de cei din
s` mustra\i pe cei care tr`iesc [n neor>nduial`, Biseric`, ]i este bine s` re\inem c` toat` lumea
s` m>ng>ia\i pe cei dezn`d`jdui\i, s` sprijini\i poate avea preten\ie la r`bdarea noastr`.
pe cei slabi, s` fi\i r`bd`tori fa\` de to\i. Discernem acest lucru numai c>nd ob\inem
vederi clare asupra st`rii crea\iei care suspin`,
R 3136, col. 1 par. 5: descoperite nou` prin Scripturi. Acolo vedem
Expresia Fi\i r`bd`tori fa\` de to\i pare s` istoria c`derii ]i cum to\i au suferit daune prin
implice faptul c` cei mai echilibra\i din poporul ea. Acolo vedem r`bdarea lui Dumnezeu fa\` de
Domnului trebuie s` priveasc` cu simpatie ]i s` p`c`to]i ]i iubirea Sa minunat` [n r`scump`rarea
exercite [ng`duin\` r`bd`toare fa\` de clasele lor ]i [n preg`tirea f`cut` pentru ei, nu numai
men\ionate mai sus nu numai fa\` de cei slabi pentru binecuv>ntarea ]i ridicarea Bisericii Sale
]i de cei c`rora le lipse]te curajul, ci fa\` de to\i; din mocirl` ]i din groapa oribil` a p`catului ]i a
inclusiv fa\` de cei care au prea mult curaj ]i mor\ii, ci ]i preg`tirile glorioase pentru toat`
ini\iativ`. Scripturile ne [ndeamn` [n mod omenirea. Vedem de asemenea c` marea greutate
repetat: ^Ave\i nevoie de r`bdare, ]i zi de zi copiii pentru lume este c` ea se afl` sub [n]el`rile
avansa\i ai Domnului []i dau seama de adev`rul Adversarului, ^dumnezeul veacului acestuia,
acestui sfat ]i ajung s` aprecieze r`bdarea, ca unul care acum [i orbe]te ]i-i [n]al`. 2 Cor. 4:4.
din principalele haruri cre]tine. (1) Cre]terea [n Desigur c` aceast` cuno]tin\` trebuie s` ne
cuno]tin\` ne ajut` s` cre]tem [n acest har al aduc` r`bdare! }i dac` avem r`bdare cu lumea,
r`bd`rii, c`ci pe m`sur` ce apreciem tot mai mult cu mult mai mult trebuie s` avem r`bdare cu acei
r`bdarea Tat`lui ceresc fa\` de noi, aceasta ne care nu mai sunt din lume, dar care prin harul
ajut` s` aplic`m acela]i principiu fa\` de al\ii. lui Dumnezeu au venit sub condi\iile iert`rii Sale
(2) C>nd ajungem s` ne d`m seama de marele [n Cristos Isus, au fost adopta\i [n familia Sa ]i
dezastru care este asupra rasei noastre [n caut` acum s` mearg` [n urmele Sale. Ce r`bdare
ansamblu starea noastr` dec`zut` ]i cum iubitoare ]i persistent` ar trebui s` avem fa\` de
c`derea a afectat pe unii mai mult [ntr-un fel ]i ace]ti ucenici confra\i, membri ai corpului
pe al\ii mai mult [n alt fel pe unii mai ales Domnului! {n mod sigur n-am putea avea nimic
mental, pe al\ii mai ales fizic, iar pe al\ii moral, altceva dec>t r`bdare fa\` de ace]tia; ]i desigur
acest fapt ne l`rge]te comp`timirea fa\` de c` Domnul ]i {nv`\`torul nostru ar dezaproba [n
semenii no]tri, ]i astfel r`bdarea noastr` fa\` de mod special ]i ar mustra [ntr-un anumit fel lipsa
ei cre]te. Acest fapt este [n special adev`rat [n de r`bdare fa\` de vreunul din ei. Mai mult, avem
leg`tur` cu casa credin\ei, [n care recunoa]tem mare nevoie de r`bdare chiar ]i fa\` de noi [n]ine
printre cei pe care Dumnezeu cu [ndurare i-a sub necazul ]i sl`biciunile prezente ]i [n b`t`liile
chemat, c` unii, poate, au mai multe neajunsuri cu lumea, corpul ]i Adversarul. Dac` [nv`\`m s`
138 R`bdarea
apreciem aceste fapte, ne va ajuta s` devenim mai filosofia lor? Aceasta este chiar ceea ce dore]te
r`bd`tori fa\` de to\i. Adversarul s` le atrag` aten\ia, pentru ca pas
cu pas s`-i conduc` de la o falsitate la alta, p>n`
13. De ce este nevoie special` de r`bdare c>nd toat` mintea ]i con]tiin\a sunt subminate;
[n Seceri]ul Veacului Evanghelic? r`spl`tindu-i cu alinare fizic` mic`
recompens`! Ei au acceptat [ntunericul [n locul
R 2155, col. 2, par. 1: luminii ]i de aceea lumina li se pare [ntuneric.
Este de remarcat c` Domnul pare s` previn` De ce? Cum? Pentru c`, [n primul r>nd, ei nu
pe poporul S`u [n privin\a marii nevoi de vreau s` [ndure cu r`bdare, ]i, [n al doilea r>nd,
r`bdare [n seceri]ul sau sf>r]itul acestui pentru c` n-au primit adev`rul, at>t c>t au v`zut,
veac: r`bdare fa\` de semeni ]i r`bdare [n lupta cu statornicia potrivit`. N-au primit adev`rul din
[mpotriva r`ului, ]i [n a]teptarea timpului ]i iubire de el, ]i astfel au fost gata s` schimbe ceea
metodelor Domnului ca s` [ndrepte relele din ce au pre\uit prea pu\in, fie [n c`utare de
acest veac r`u de acum. S`rmana lume, informa\ii curioase, fie de dragul vindec`rii fizice
lipsindu-i credin\a, t`ria, cuno]tin\a despre a necazurilor, care, dac` erau [ndurate cu bucurie,
planul divin ]i r`bdarea, va c`dea prad` u]oar` puteau s` produc` pentru ei o mare
nelini]tii ]i anarhiei [n viitorul apropiat. binecuv>ntare.
Cuv>ntul Domnului pentru poporul S`u este: Ceasul [ncerc`rii nu vine la fel peste to\i;
Ave\i nevoie de r`bdare. pentru c` cre]tin`tatea nu este pe acela]i plan
de dezvoltare mental`, moral`, fizic`, spiritual`.
R 2792, col. 2, par. 5, p>n` la pag. 2793, {ncercarea, a]a cum vine peste cre]tin`tate [n
col. 1, par. 4: general, este ilustrat` de apostol [n scrisoarea
Apostolul ne sf`tuie]te cu privire la acest ceas sa c`tre Timotei (2 Tim. 3:1-5). El arat` aici
al [ncerc`rii [n care tocmai am intrat. Atacurile anumite caracteristici ale acestui ceas al
]i [ncerc`rile lui vor fi diferite, ]i unele dintre ele [ncerc`rii, altfel numit timpul de necaz care
vor fi subtile; at>t de [n]el`toare [nc>t to\i cei care vine asupra lumii; ]i din descrierea sa profetic`
nu sunt deplin [nr`d`cina\i ]i [ntemeia\i [n observ`m c` egoismul va sta la baza problemei,
adev`r vor fi smul]i de pe temelia sigur` iar ner`bdarea va fi arma lui. Apostolul zice:
(r`scump`rarea), de argumentele false ]i S` ]tii c` [n zilele din urm` vor fi timpuri grele,
sofismele celor pe care lui Satan [i este permis c`ci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani,
acum s` [i foloseasc` ca agen\i ai S`i pentru a l`ud`ro]i, arogan\i, insult`tori, neascult`tori de
[ncerca pe to\i cei care locuiesc pe toat` fa\a p`rin\i, nemul\umitori, f`r` evlavie, f`r`
P`m>ntului. Printre acestea, nici o [ncercare nu afec\iune natural`, ne[ndupleca\i, def`im`tori
pare mai subtil` dec>t }tiin\a Cre]tin`, care, [am`gitori spre ceart`], ne[nfr>na\i [care
sprijinit` de puterea Adversarului, este [ng`duit` nu-]i pun fr>u, impulsivi], ne[mbl>nzi\i,
s` promit` celor pe care i-a corupt, c`, dac` vor neiubitori de bine, tr`d`tori [nedemni de
afirma un neadev`r ]i vor sta l>ng` el, vor avea [ncredere, care ]i-ar vinde chiar pe cel mai bun
r`splata eliber`rii de anumite dureri ]i boli, ]i prieten pentru motive egoiste], obraznici,
cei care n-au [nv`\at s` [ndure cu r`bdare orice [ng>mfa\i, iubitori mai mult de pl`ceri dec>t
ar permite providen\a Domnului, vor fi gata s` iubitori de Dumnezeu, av>nd doar o form`
accepte aproape orice alinare pe care le-ar putea-o de evlavie, dar t`g`duindu-i puterea.
aduce [n aten\ie Adversarul. }i pe m`sur` ce vor {n scrisoarea sa c`tre Tesaloniceni (2 Tes. 2:9-12),
[nv`\a s` se [n]ele pe ei [n]i]i [n privin\a apostolul d` ]i alte sugestii cu privire la
durerii ]i bolii ]i treptat s` strice [nsemn`tatea [ncerc`rile deosebite din acest ceas al ispitirilor,
real` a cuvintelor, [n final vor deveni at>t de care a venit peste [ntreaga lume dar care n-a ajuns
[ncurca\i [n mintea lor, [nc>t adev`rul le va p`rea [nc` la intensitatea lui, ]i care probabil nu va
minciun` ]i minciuna le va p`rea adev`r ajunge la acea intensitate [n toate privin\ele [nc`
str`lucitor, asupra fiec`rui subiect. vreo c>\iva ani, dar care deja lucreaz` ]i cerne,
Ei sunt condu]i [n aceasta par\ial din separ` pentru c` judecata [ncepe de la casa lui
curiozitate. Pare at>t de ciudat s` auzi pe cineva Dumnezeu. Vorbind despre Satan, primul
zic>nd: ^Nu exist` moarte, totul este via\`! Nu ini\iator [n relele din timpul de acum, ]i [n spe-
exist` durere, totul este s`n`tate! Nu exist` r`u, cial activ [n acest ceas al ispitirii cu care se va
totul este bine! Ei []i zic: De]i ]tim c` aceste sf>r]i acest veac, apostolul zice c` efortul lui va fi
declara\ii sunt inconsistente, totu]i suntem cu tot felul de minuni, de semne ]i de puteri
curio]i s` ]tim cum le judec` oamenii care este mincinoase, ]i cu toate am`girile nedrept`\ii
 R`bdarea 139
pentru cei care pier. Apoi el ne arat` cauza pentru 2 Tim. 3:10 ^Tu [ns` mi-ai urm`rit de
care va fi a]a, zic>nd: ^Pentru c` n-au primit aproape [nv`\`tura, purtarea, n`zuin\a,
dragostea adev`rului ca s` fie m>ntui\i. Din credin\a, [ndelunga r`bdare, dragostea,
aceast` cauz`, Dumnezeu le trimite o lucrare de st`ruin\a.
r`t`cire, ca s` cread` o minciun`, pentru ca to\i cei
care nu au crezut adev`rul, ci au g`sit pl`cere [n R 2723, col. 1, par. 2, p>n` la col. 2, par. 2:
nelegiuire, s` fie judeca\i. Apostolul Pavel a scris cuvintele din lec\ia
F`g`duin\a lui Dumnezeu este temelia pe care noastr` [Tit 2:1-15], instruindu-l pe Tit, un
este zidit tot ce sper`m, fie cu privire la caracter, fie supraveghetor (episcop) al Bisericii care slujea
la gloria viitoare. S` pre\uim acest adev`r, astfel credincio]ilor din Insula Creta. Instruc\iunile nu
[nc>t s` nu-l compromitem [n vreun sens sau [n vreo sunt inten\ionate ]i nu se aplic` la al\ii dec>t la
m`sur`; ]i s` p`zim nu numai litera adev`rului, ci credincio]ii consacra\i, ]i se refer` [n mod special la
]i spiritul lui; [n iubire pentru el, fiindc` este ]ase clase din Biserica din Creta. (1) B`tr>nii
adev`rat, de asemenea fiindc` este frumos ]i m`re\. nu numai cei [n v>rst`, ci mai degrab` cei
|in>ndu-l astfel, vom fi plini de grij` ca nimeni s` avansa\i, maturi, care de cele mai multe ori, f`r`
nu-l deformeze sau corup`, ]i vom fi la fel de aten\i [ndoial` sunt ]i [nainta\i [n v>rst`. (2) Femeile [n
ca noi [n]ine s` nu stric`m Cuv>ntul lui Dumnezeu, v>rst` avansate, mature. (3) Femeile mai tinere.
orbindu-ne ochii [n\elegerii ]i astfel [mpiedic>ndu-ne. (4) Tinerii. (5) Cei care, de]i liberi [n Cristos, erau
}i s` ne amintim [ntotdeauna importan\a [ndur`rii robi dup` trup servitori. (6) Tit [nsu]i. (7) Lec\ia
r`bd`toare, ca nu numai s` cultiv`m harurile se termin` cu un [ndemn aplicabil la toate clasele
cre]tine ]i s` le practic`m, ci ]i s` primim cu bucurie din Biseric`.
[ncerc`rile, persecu\iile sau dificult`\ile pe care Tit, ca predicator, trebuia s` aib` [n mintea sa
Domnul nostru vede c` este potrivit s` le permit` s` un anumit standard sau ideal cu privire la fiecare
vin` asupra noastr` pentru [ncercarea ]i pentru clas` din Biseric`, ]i ca un lucr`tor [n\elept trebuia
dezvoltarea acestui caracter despre care El ne spune s` lucreze pentru atingerea acelui ideal, pe care aici
c` este de cea mai mare importan\`, ]i f`r` de care apostolul [l aduce clar [n aten\ia lui suger>nd c`
iubirea perfect` n-ar putea fi nici ob\inut` nici instruc\iunile cu privire la cele ar`tate aici sunt [n
men\inut`. cel mai deplin acord cu ^[nv`\`tura s`n`toas`. Unii
pretindeau c` oamenii din Creta erau [n mod
14. Este posibil s` stric`m harul special degrada\i ]i le lipsea caracterul bun, ]i c`
r`bd`rii? acest g>nd a fost necesar pentru ca apostolul s`
Efes. 5:11 ^}i nu lua\i deloc parte la lucr`rile [ndemne astfel pe cei care au p`r`sit lumea ]i s-au
neroditoare ale [ntunericului, ci mai degrab` unit cu Domnul ca Biseric` a Sa. Totu]i vom vedea
dezaproba\i-le. c` fiecare cuv>nt de [ndemn se poate bine aplica ]i
la poporul Domnului de ast`zi, chiar dac` ei tr`iesc
R 2155, col. 1, par. 6: sub cele mai luminate condi\ii.
Credin\a, virtutea ]i cuno]tin\a preg`tesc B`tr>nii, cei avansa\i, era necesar s` fie treji,
poporul lui Dumnezeu s` aib` r`bdare [n fiecare efort serio]i, cump`ta\i (modera\i) nu u]uratici,
spre bine, chiar dac` este slab r`bdare cu s`rmana neserio]i ]i nervo]i. Nu numai anii vie\ii lor natu-
lume orbit`, cu ^pruncii [n Hristos, cu cei [nce\i ]i rale, ci ]i anii de experien\` cre]tin` ar trebui
nechibzui\i, cu cei sensibili ]i ne[ndem>natici, cu s`-i duc` la condi\iile de maturitate ]i seriozitate.
Petrii prea [ncrezu\i ]i cu Tomii necredincio]i. Dar Aceste trei calit`\i ar apar\ine [ntr-o mare m`sur`
a avea r`bdare sau p`rt`]ie cu ^lucr`rile neroditoare de corpurile lor muritoare, instruite ]i
ale [ntunericului ]i ale p`catului, [nseamn` a strica influen\ate de mintea lor nou`; dar pe l>ng`
acest har; pentru c` acestea, oriunde s-ar g`si, aceasta trebuie s` existe alte trei haruri,
trebuie cu promptitudine ]i cu asprime dezaprobate caracteristice noii lor naturi; ]i anume, s`n`tate
]i mustrate potrivit cu inten\ia lor rea; cu r`bdare [n credin\`, [n iubire ]i [n r`bdare. {n mod
[ns` fa\` de risipitorii care se c`iesc, ]i [ntotdeauna inten\ionat apostolul subliniaz` aici ([n greac`)
cu bl>nde\e. credin\a, iubirea ]i r`bdarea, c`ci sunt diferite
credin\e, diferite iubiri ]i diferite feluri de
15. De ce pune apostolul [ndurarea r`bdare, ]i el voia s` se [n\eleag` faptul c` trebuia
r`bd`toare chiar mai sus de Iubire? insuflat` credin\a, iubirea ]i r`bdarea care sunt
Tit 2:2 ^Cei b`tr>ni trebuie s` fie treji, de la Dumnezeu, ]i El instruie]te pe poporul S`u
vrednici de cinste, cump`ta\i, s`n`to]i [n cu privire la ele prin Cuv>ntul S`u, cum este
credin\`, [n dragoste, [n r`bdare. scris: ^To\i vor fi [nv`\a\i de Dumnezeu.
140 R`bdarea
Nu [nt>mpl`tor apostolul a plasat ^s`n`to]i deoarece de mai multe ori o plaseaz` deasupra
[n credin\` [nainte de ^s`n`to]i [n iubire, pentru Iubirii, care am v`zut c` este ^\inta caracterului
c`, deoarece iubirea este unul dintre roadele sau pentru care trebuie s` alerg`m \inta premiului.
harurile spiritului adev`rului, ]i deoarece nu se De exemplu, scriindu-i lui Tit (2:2), c>nd
poate primi mai mult din spiritul adev`rului enumer` caracteristicile unui cre]tin avansat,
dec>t se prime]te din adev`r [n sine, de aceea este apostolul folose]te urm`toarea ordine: ^S` fie
important adev`rul, prin posedarea credin\ei treji, vrednici de cinste, cump`ta\i, s`n`to]i [n
s`n`toase. credin\`, [n dragoste, [n r`bdare [[ndurare
Adesea ni se spune c` nu conteaz` ce crede r`bd`toare, voioas`]. Chiar dac` avem toate
omul, ci conteaz` ce face, dar la aceasta noi celelalte calit`\i, trebuie trecut` aceast` [ncercare
r`spundem c` o credin\` s`n`toas` este foarte final` a r`bd`rii, a [ndur`rii r`bd`toare, [nainte
important`, nu numai [n a modela purtarea, dar de a putea fi accepta\i de Domnul ca membri ai
]i [n a o inspira. Numai [n m`sura [n care avem chiar ^celor ale]i.
adev`rul, avem puterea sfin\itoare: [n m`sura [n Cineva ar putea [ntreba: Cum poate fi pus`
care sus\inem erori care stric` sau anuleaz` aceast` calitate mai sus de iubire, dac` iubirea
adev`rurile la care \inem, [n acea m`sur` ne va este [mplinirea Legii ]i \inta premiului chem`rii
lipsi ]i vom fi deficitari [n puterea sfin\itoare; ]i noastre cere]ti? R`spundem c` [ndurarea
de asemenea deficitari [n sfin\ire [n sine. Trebuie r`bd`toare nu vine numai la sf>r]itul alerg`rii,
s` ne amintim ]i s` cooper`m [ntotdeauna cu ci este o cerin\` tot timpul alerg`rii noastre. Avem
rug`ciunea dragului nostru R`scump`r`tor c`tre nevoie de aceast` [ndurare voioas` a primelor
Tat`l [n folosul nostru: ^Sfin\e]te-i prin adev`rul [ncerc`ri [n calea cre]tin`, ]i pe m`sur` ce
T`u: Cuv>ntul T`u este adev`rul. [naint`m [n alergarea spre \int`, spiritul
N-a fost [nt>mpl`tor faptul c` apostolul a [ndur`rii voioase trebuie s` se [nt`reasc` tot mai
plasat iubirea [naintea r`bd`rii; pentru c`, de]i mult cu fiecare pas al c`l`toriei. Este cu noi la
r`bdarea poate fi cultivat` din punct de vedere prima p`trime a \intei, la a doua, la a treia ]i la a
natural, ca de exemplu, [n interesul scopurilor ]i patra p`trime, \inta premiului, iubirea perfect`.
dorin\elor lume]ti, totu]i, o astfel de r`bdare nu }i c>nd ajungem la aceast` \int` a alerg`rii, la
afecteaz` inima, ci este doar o for\are sau o care iubim nu numai pe prietenii no]tri ci ]i pe
st`p>nire a vie\ii exterioare, ]i c>nd for\a este vr`jma]i, ni se cere s` st`m [n picioare la \int` cu
[nl`turat`, se produce o revenire ca a unui arc la credincio]ie, voio]ie, [ndur>nd cu r`bdare
starea ini\ial` de ner`bdare. R`bdarea care va [ncerc`rile pe care Domnul chiar atunci le va
dura ]i va deveni o parte integrant` a caracterului vedea potrivite s` vin` asupra noastr`. De aceea
trebuie s` rezulte din schimbarea inimii: resortul apostolul ne [ndeamn`: ^Dup` ce ve\i fi biruit
iubirii trebuie s` ia locul resortului egoismului. toate, sta\i [ndura\i. Ajung>nd la ^\int`,
C>t de mari sunt caracterele [nf`\i]ate astfel! ^R`bdarea trebuie s`-]i fac` des`v>r]it lucrarea
N-am putea dori mai mult printre poporul Domnului sau ^s`-]i des`v>r]easc` lucrarea. {ndurarea
de ast`zi, din orice loc, dec>t ca fra\ii maturi s` fie r`bd`toare s` demonstreze nu numai c` ave\i
treji, demni ]i modera\i, cu mintea lor nou` bine caracterul, caracteristicile iubirii, cerut [n
[nzestrat` cu credin\a s`n`toas` din Cuv>ntul lui alergarea pentru premiu, dar s` demonstreze ]i
Dumnezeu, ]i cu inima plin` de iubire, manifest>nd c` acest element al caracterului este bine
toate calit`\ile reprezentate prin acest cuv>nt [nr`d`cinat, neclintit, a]a [nc>t pute\i [ndura
bun`tate, smerenie, gentile\e, care pot fi pe scurt [mpotrivirea cu bucurie.
[nsumate [n cuv>ntul r`bdare. {ndemn`m pe to\i O, da! Putem vedea acum motivul pentru care
fra\ii avansa\i [n adev`r de pretutindeni, s` observe aranjamentul Domnului prevede ca noi s` fim
bine aceast` asem`nare a unui om matur al lui [ncerca\i a]a cum a fost ]i Domnul, [n [mprejur`ri
Dumnezeu, bine dezvoltat [n Cristos, Capul viu, ]i rele nu numai s` putem avea caracteristicile
bine conformat chipului S`u; ]i [ndemn`m ca to\i s` caracterului, ci ]i s` le avem [nr`d`cinate,
p`str`m bine [n mintea noastr` acest chip ]i s`-l [ntemeiate, stabilite, ]i toate acestea s` fie de-
facem idealul nostru [n mersul nostru cre]tin. monstrate ]i dovedite prin [ndurarea voioas`
a orice providen\a divin` ar vedea de bine s` per-
R 2791, col. 2, par. 3, 5 p>n` la pag. 2792, mit` s` vin` asupra noastr`.
col. 1, par. 1:
Aceast` importan\` a r`bd`rii [n caracterul 16. Care este rela\ia [ntre a r`bda ]i a
cre]tin este confirmat` pe deplin prin modul [n ne ^lua partea la suferin\`, ca un bun
care folose]te apostolul Pavel acest cuv>nt: osta] al lui Hristos Isus?
 R`bdarea 141
1 Pet. 5:10 ^}i Dumnezeul oric`rui har, care [mpotrivirea r`ului, a r`ut`\ii lui, a du]m`niei
v-a chemat [n Hristos Isus la slava Sa ve]nic`, lui, a falsit`\ilor lui, a persecu\iei lui [ndur>nd
dup` ce ve\i suferi pu\in timp, El {nsu]i v` va toate acestea cu bucurie, cu r`bdare, ca pentru
des`v>r]i, v` va [nt`ri, v` va da putere ]i v` va Domnul d>ndu-}i seama c` acesta este
face neclinti\i. programul pe care Domnul l-a permis, ]i l-a
permis pentru scopuri [n\elepte [n leg`tur` cu
R 1860, col. 2, par. 1: chemarea ]i cu preg`tirea ^turmei mici care vor
Apostolul, din plin`tatea iubirii sale ]i din fi como]tenitori cu Cristos, Domnul lor, [n
simpatie pentru to\i camarazii din armata {mp`r`\ie.
Domnului, adaug` la [ndemnul s`u serios aceast`
parte de binecuv>ntare: ^}i Dumnezeul oric`rui R 3149, col. 1, par. 6:
har, care v-a chemat [n Hristos Isus la slava Sa Dup` ce v-a\i [ncins ^coapsele min\ii" voastre
ve]nic`, dup` ce ve\i suferi pu\in timp, El {nsu]i pentru o lupt` lung`, statornic` ]i hot`r>t`, ^fi\i
v` va des`v>r]i, v` va [nt`ri, v` va da putere ]i treji", nu v` l`sa\i st`p>ni\i de agita\ie ]i sub
v` va face neclinti\i. Numai prin [ndurarea imboldul ei s` v` epuiza\i [n timp foarte scurt
greut`\ii ca buni solda\i ai lui Cristos se poate puterea spiritual` ]i apoi s` c`de\i din nou [n
ajunge la aceast` stare de dorit ]i anume, r`ceal` ]i descurajare, ci cu aten\ie s` v` g>ndi\i
st`p>nire de sine perfect` ]i capacitate de a ne ]i s` v` preg`ti\i pentru o lung` ]i r`bd`toare
[mpotrivi la r`u, credin\` stabilit`, r`bdare ]i [ndurare a tuturor disciplin`rilor ]i [ncerc`rilor
virtute, odihn` stabil`, durabil` [n Cristos, ]i credin\ei ]i r`bd`rii, necesare pentru probarea
speran\` prin cuv>ntul f`g`duin\ei. Aceasta, f`r` unuia care este biruitor ]i vrednic de
[ndoial`, a fost experien\a apostolului pe m`sur` binecuv>ntata r`splat` promis` ^celui care va
ce [mb`tr>nea [n serviciul {nv`\`torului, ]i a]a birui". Alergarea care ne st` [nainte nu se alearg`
s` fie ]i a noastr`. Fiecare an ce trece s` ne cu [nceputuri ]i sf>r]ituri, ci cu ^st`ruin\` [n
g`seasc` tot mai aproape de culmea glorioas` a bine". Treji, aten\i, trebuie s` c>nt`rim ]i s` ne
perfec\iunii! str`duim s` ne d`m seama de importan\a
f`g`duin\elor nespus de mari ]i scumpe ]i s` lu`m
17. Cum trebuie s` alerg`m alergarea din ele inspira\ia lor [nt`ritoare; cu str`duin\`
pentru ^premiul chem`rii cere]ti a lui s` ne concentr`m min\ile ]i inimile asupra
Dumnezeu [n Hristos Isus? instruc\iunilor Cuv>ntului inspirat al lui
Evr. 12:1 ^De aceea ]i noi, fiindc` suntem Dumnezeu, folosindu-ne ]i de astfel de ajutoare
[nconjura\i cu un nor a]a de mare de martori, cum sunt ^p`storii ]i [nv`\`torii, ]i de scrierile
s` d`m la o parte orice ne [ngreuiaz` ]i p`catul lor care se dovedesc a fi armonioase ]i de ajutor
care ne [nf`]oar` a]a de u]or ]i s` alerg`m cu pentru studiul Scripturilor; cu h`rnicie ]i cu
st`ruin\` [n lupta care ne st` [nainte. r`bdare trebuie s` ne supunem la toate influen\ele
Evr. 6:12 ^A]a [nc>t s` nu v` lenevi\i, ci s` trasformatoare ale harului ]i adev`rului divin;
c`lca\i pe urmele celor care prin credin\` ]i ]i apoi, loial ]i credincios, trebuie s` ne devot`m
r`bdare mo]tenesc f`g`duin\ele. talentele consacrate, pu\ine sau multe, marii
lucr`ri de predicare a acestei Evanghelii a
R 2792, col. 2, par. 4: {mp`r`\iei tuturor celor care vreau s` aud`.
{ntr-adev`r, am putea a]tepta cre]terea
acestui spirit [n cre]tin`tate sentimentul c` 18. De ce este [ndurarea r`bd`toare
[n trecut au fost prea r`bd`tori, nu suficient de proba final`?
agresivi sentimentul c` dac` ar fi luat Ever. 10:36 ^C`ci ave\i nevoie de r`bdare,
chestiunea [n m>inile lor cu mult timp [n urm`, pentru ca, [mplinind voia lui Dumnezeu, s`
lumea ar fi putut fi convertit` p>n` acum. Dar pute\i primi f`g`duin\a.
cei care au p`zit cuv>ntul Domnului de [ndurare
r`bd`toare ]i care au c`utat la El [n\elepciunea Vol. III, pag. 212, par. 1:
de sus, de care aveau nevoie, care mai [nt>i este Dar nu trebuie s` [n\elegem din aceasta c` to\i,
curat`, apoi pa]nic`, u]or de [nduplecat, plin` imediat ce se vor dovedi credincio]i, vor intra [n
de [ndurare ]i de roade bune, ]i [ndurarea r`splata lor. Este posibil ca unii dintre ace]tia s`
r`bd`toare, au [nv`\at c` El are un timp potrivit tr`iasc` p>n` mai ad>nc [n noaptea [ntunecoas`
[n care scopurile Sale vor fi [mplinite; ]i [nv`\area a str>mtor`rii de]i a]teptarea noastr` este
acestui lucru i-a ajutat [n cultivarea [ndur`rii contrar`. ^Aici este r`bdarea sfin\ilor care p`zesc
r`bd`toare a]a cum Domnul lor a [ndurat poruncile lui Dumnezeu ]i credin\a lui Isus.
142 R`bdarea
Dup` ce au [mbr`cat toat` arm`tura lui [ndurare voioas`; pentru c` nu putem presupune
Dumnezeu ]i s-au [mpotrivit cu [ndr`zneal` erorii c` Cel care judec` g>ndurile ]i inten\iile inimii
prin prezentarea ]i ap`rarea clar` ]i ne[nfricat` }i-ar g`si pl`cerea [n copiii S`i, chiar dac` i-ar
a adev`rului, [n aceast` zi rea, c>nd erori uria]e vedea [ndur>nd mult pentru El, dac` ei ar
se [ngr`m`desc [ndr`zne\ ]i sfid`tor peste tot, [ndura [ntr-o stare ner`bd`toare, nesatisf`cut`
sfin\ii sunt [ndemna\i: ^S` r`m>ne\i [n picioare, sau nefericit` a min\ii. {n acel caz, ei n-ar fi
dup` ce ve\i fi biruit toate, [mbr`ca\i cu toat` asem`n`ri ale iubitului Fiu al lui Dumnezeu,
arm`tura, cu sabia spiritului [ntotdeauna gata Domnul nostru, al c`rui sentiment este exprimat
de ap`rare, ]i cu veghere, perseveren\` ]i [n cuvintele: ^Desf`tarea mea este s` fac voia
rug`ciune pentru to\i sfin\ii. To\i vor avea nevoie Ta, Dumnezeul meu! To\i cei din Preo\imea
de r`bdare, pentru ca dup` ce vor fi f`cut voia lui {mp`r`teasc` sunt sacrificatori, a]a cum a fost
Dumnezeu s` poat` primi f`g`duin\a. Apoc. 14:12; Marele Preot, R`scump`r`torul ]i exemplul nostru,
Efes. 6:13; Evr. 10:36. care S-a jertfit; ]i noi, ca preo\i subordona\i, ne-am
prezentat corpurile ca jertfe vii ]i trebuie s` ne d`m
R 2791, col. 1, par. 2, 3: vie\ile pentru fra\i [n serviciul adev`rului. }i
{ntruc>t textul nostru men\ioneaz` aceast` Dumnezeu, care accept` aceste jertfe prin meritul
[ndurare r`bd`toare ca fiind ^cuv>ntul sau lui Cristos, ne informeaz` c` El apreciaz` sau
[nv`\`tura Domnului, s` arunc`m o privire [napoi iube]te pe d`t`torul voios, cel care face
la relatarea Evangheliei ]i s` observ`m cum sacrificiile dintr-o inim` binevoitoare, voioas`. }i
folose]te Domnul acest cuv>nt [n [nv`\`turile aceast` idee, s` observ`m, se afl` [n cuv>ntul
Sale. De dou` ori este consemnat ca parte din grecesc pe care [l analiz`m. {ndurarea voioas`,
declara\iile Sale. {n Luca 8:15, [n pilda [ndurarea r`bd`toare este cea recomandat`.
sem`n`torului, citim: ^Dar cea [s`m>n\a] care a
c`zut pe p`m>nt bun sunt ca aceia care, dup` ce R 2792, col. 1, par. 2:
au auzit cuv>ntul, [l \in [ntr-o inim` cinstit` ]i Orice ne-ar face [n stare s` vedem importan\a
bun` ]i aduc road` [n r`bdare [cu [ndurare acestei calit`\i a [ndur`rii r`bd`toare, voioase,
bucuroas`, statornicie]. G>ndul de aici este c` ne va fi de ajutor. De aceea, s` observ`m alte
pentru a fi din clasa care aduce road`, pe care exemple [n care este folosit acest cuv>nt [n Noul
Domnul o va aproba ]i o va accepta [n {mp`r`\ia Testament. Apostolul Pavel zice: ^C`ci ave\i
Sa, este necesar s` facem mai mult dec>t s` nevoie de r`bdare [[ndurare voioas`,
primim cuv>ntul m`rturiei Sale, chiar dac` este statornicie], pentru ca, [mplinind voia lui
primit cu bucurie c`ci acea clas` este Dumnezeu [ajung>nd la \int`], s` pute\i primi
reprezentat` [n pild` prin p`m>ntul st>ncos, care f`g`duin\a (Evr. 10:36). Aici din nou vedem c`
la [nceput a dat dovad` de mare rodnicie ]i [ncercarea nu este numai de a face voia lui
vigoare, dar care, c>nd a r`s`rit soarele Dumnezeu, ci, dup` ce am ajuns la acel punct, la
persecu\iei, s-a ofilit din cauza lipsei de ad>ncime acea \int` a caracterului [n inimile noastre, [n
a solului. Domnul arat` ce acel p`m>nt st>ncos, voin\a noastr` (chiar dac` numai par\ial [n
f`r` ad>ncime, reprezint` o clas` de ascult`tori carne), trebuie, prin [ndurare r`bd`toare, s`
care aud ]i care se bucur` mult de adev`r, dar stabilim voia dreapt` a lui Dumnezeu ca lege a
aceasta nu dureaz`, unii ca ace]tia nu rezist` la inimii noastre, regula vie\ii noastre [n toate
persecu\ie ]i la [mpotrivire, ci se ofilesc sub [mprejur`rile ]i condi\iile. Atunci, ]i numai
acestea, devin descuraja\i. Unii ca ace]tia nu pot atunci, vom fi [n starea de inim` potrivit` pentru
fi din clasa {mp`r`\iei, fiindc` to\i din acea clas` {mp`r`\ie. Apostolul Iacov (1:3) zice: ^{ncercarea
trebuie s` fie biruitori. credin\ei voastre lucreaz` r`bdare [[ndurare
{n aceast` pild` Domnul ne arat` c` r`bd`toare]; adic`, dac` credin\a noastr`
[ndurarea r`bd`toare, statornicia, este proba rezist` la [ncercare, ea va produce acest caracter
final`, care urmeaz` dup` starea preg`tit` de a de [ndurare r`bd`toare; desigur, pe de alt` parte,
primi s`m>n\a; dup` ce s`m>n\a a fost primit` dac` nu ajungem la [ndurare r`bd`toare, aceasta
]i a [ncol\it, dup` ce iubirea ]i speran\a ]i bucuria va [nsemna c` credin\a noastr` nu a rezistat la
]i credin\a au f`cut-o s` creasc` ]i s` aduc` road`. prob` satisf`c`tor, c` nu suntem potrivi\i pentru
{ndurarea r`bd`toare, deci, este necesar` {mp`r`\ie.
pentru ca gr`untele s` se dezvolte ]i s` se coac`
pe deplin ]i s` fie potrivit pentru gr>nar. O! C>t 19. Cum se [mpline]te acum f`g`duin\a
de important` pare a fi [ndurarea r`bd`toare, lui Dumnezeu pentru cei care ^p`zesc
[n lumina acestui cuv>nt al Domnului nostru cuv>ntul r`bd`rii Lui?
 R`bdarea 143
Apoc. 3:10 ^Fiindc` ai p`zit cuv>ntul curentului sentimentului ]i obiceiului public; cu
r`bd`rii Mele, te voi p`zi ]i Eu de ceasul c>t mai mare este curentul, cu at>t mai mare este
[ncerc`rii care va veni peste toat` lumea, ca s` dificultatea lor, ]i numai prin harul divin se poate
[ncerce pe cei care locuiesc pe p`m>nt. face progres.
Acest har divin necesar ne este acordat
R 2792, col. 1, par. 6, p>n` la col. 2, par. 4: printr-o cuno]tin\` a planului divin, ]i acesta
Dar chiar dac` Domnul nostru nu a p`zit este re\inut de la cei care nu umbl` aproape de
perioada laodicean` a sfin\ilor S`i de a intra [n Domnul [n urmele lui Isus. Din acest motiv
necaz, putem fi siguri c` acei care p`zesc vedem o dispozi\ie cresc>nd` spre a nu r`bda,
cuv>ntul r`bd`rii Lui acum, vor avea puterea a nu [ndura, printre urma]ii declara\i ai lui
Lui ocrotitoare, a]a cum le-a fost promis sfin\ilor Cristos. Violen\a mul\imii care este bine \inut`
laodiceeni: ^Eu stau la u]` ]i bat; dac` aude cineva [n fr>u prin for\` militar` [n Europa, dar care
glasul Meu ]i deschide u]a, voi intra la el, voi cina [n aceast` \ar` se manifest` [n repetate cazuri
cu el ]i el cu Mine. Aceasta este r`splata special` a prin lin]aj etc., este cea care proclam` cu voce
celor care []i fac alergarea cu [ndurare tare ner`bdarea ca sentimentul [n cre]tere.
r`bd`toare [n timpul de acum, [n perioada Aceea]i stare gre]it` este ilustrat` [n recenta
laodicean`. De]i n-a fost privilegiul nostru s` inaugurare a campaniei [mpotriva vinderii
sc`p`m de ceasul ispitei, privilegiul nostru este s` ilegale a b`uturilor spirtoase [n Statul Kansas,
avem o binecuv>ntare special` compensatoare, ca la care au participat cei care iubesc dreptatea
rezultat al faptului c` tr`im [n timpul parousiei ]i ur`sc nelegiuirea, nediscern>nd
(prezen\ei) Domnului nostru. Putem avea p`rt`]ia instruc\iunile Cuv>ntului Domnului cu privire
Lui, [nv`\`tura Lui ]i hrana Lui spiritual` care la [ndurarea r`bd`toare a r`ului, p>n` c>nd
este acum hran` la ^timp potrivit", [ntr-un fel ]i va veni timpul S`u pentru [ndreptarea acestor
[ntr-o m`sur` de care nici unul din credincio]ii lucruri prin stabilirea {mp`r`\iei, legarea
perioadelor trecute nu s-a bucurat. Dar, dup` cum lui Satan ]i subjugarea r`ului.
ne putem a]tepta, aceasta, cea mai mare favoare, {n adev`r, putem a]tepta cre]terea acestui
este contrabalansat` [n mod corespunz`tor prin spirit [n cre]tin`tate sentimentul c` [n trecut
subtilitatea ]i severitatea [ncerc`rilor din acest ceas ei au fost prea r`bd`tori, nu suficient de agresivi
al ispitei care vine peste [ntreaga lume. sentimentul c` dac` ar fi luat lucrurile [n
Dac` a fost c>ndva nevoie de [ndurare m>inile lor cu mult timp [n urm`, lumea ar fi
r`bd`toare, acum este nevoie; dac` a fost c>ndva putut fi convertit` p>n` acum. Dar cei care au
adev`rat c` ^Prin r`bdarea voastr`, v` ve\i c>]tiga p`zit cuv>ntul r`bd`rii Domnului, de [ndurare
sufletele voastre, acum este adev`rat. Cei care []i r`bd`toare, ]i care au c`utat la El [n\elepciunea
fac alergarea [n mod acceptabil ]i posed` aceast` de sus de care aveau nevoie, care mai [nt>i este
[ndurare r`bd`toare, vor putea ^sta [n picioare curat`, apoi pa]nic`, u]or de [nduplecat, plin`
[n ziua cea rea, ]i nimeni altul nu va putea sta; c`ci, de [ndurare ]i de roade bune, ]i [ndurarea
a]a cum zice apostolul, ^Focul va dovedi cum este r`bd`toare, au [nv`\at c` El are un timp potrivit
lucrarea fiec`ruia. 1 Cor. 3:13. [n care toate scopurile Sale vor fi [mplinite; ]i
Ceasul [ncerc`rii pare c` are leg`tur` ]i este [nv`\area acestui lucru i-a ajutat [n cultivarea
[n mod special pentru a [ncerca acest punct al [ndur`rii r`bd`toare a]a cum Domnul lor a
[ndur`rii r`bd`toare, ]i [n toat` lumea [ndurat [mpotrivirea r`ului, a r`ut`\ii lui, a
civilizat` g`sim c` aceast` calitate a [ndur`rii du]m`niei lui, a falsit`\ilor lui, a persecu\iei lui
r`bd`toare devine tot mai rar`. Dac` compar`m [ndur>nd toate acestea cu bucurie, cu r`bdare,
condi\iile din prezent cu cele de acum cincizeci, ca pentru Domnul d>ndu-}i seama c` este
patruzeci sau treizeci de ani, potrivit cu programul pe care Domnul l-a permis, ]i l-a
experien\a noastr` [n aceast` chestiune, vom permis pentru un scop [n\elept, [n leg`tur` cu
vedea c` dispozi\ia de a r`bda devine tot mai rar`. chemarea ]i preg`tirea ^turmei mici care vor fi
Nimeni nu dore]te s` [ndure nimic pentru como]tenitori cu Cristos, Domnul lor, [n {mp`r`\ie.
dreptate, pentru Cristos sau pentru orice altceva,
]i chiar dac` [ndurarea este necesar`, [n general 20. Ce lec\ii [nv`\`m din exemplul
este cu mult mai mult` ner`bdare ]i nemul\umire de r`bdare al lui Isus?
etc., dec>t [nainte. }i aceast` tendin\` general` a Evrei 12:3 ^Uita\i-v` bine la Cel care a suferit
lumii civilizate spre a nu [ndura ]i a nu r`bda, [n din partea p`c`to]ilor o [mpotrivire a]a de mare
mod necesar influen\eaz` pe cei care caut` s` fa\` de Sine, ca nu cumva s` v` pierde\i inima ]i
umble pe calea [ngust`, care merg [mpotriva s` c`de\i de oboseal` [n sufletele voastre.
144 R`bdarea
R 2313, col. 2, par. 2: [n asem`narea caracterului Domnului nostru. }i
Relatarea ru]inii iubitului nostru noi vom fi mai pu\in [nclina\i s` oc`r>m pe cei
R`scump`r`tor, [ndurat` pentru noi cu at>ta care ne oc`r`sc ]i s` insult`m pe cei care ne
r`bdare, este c>t se poate de mi]c`toare, ]i poate insult`. }i noi vom fi gata s` suferim pierderea
c` relatarea ei ]i citirea ei a adus mai multe inimi tuturor lucrurilor, ]i s-o facem cu bucurie, da,
la poc`in\` dec>t orice altceva. Ea nu-]i pierde chiar s` ne bucur`m [n [ncerc`rile ]i
puterea nici asupra celor care L-au acceptat pe dificult`\ile de acum, ]tiind, dup` cum declar`
Domnul nostru ]i r`scump`rarea efectuat` de apostolul, c` acestea lucreaz` pentru noi mai
s>ngele Lui: ea ne [nmoaie inima ori de c>te ori presus de orice m`sur` o greutate ve]nic` de
ne g>ndim la Cel care a [ndurat o [mpotrivire a]a slav`. Observ`m aici armonia [ntre declara\ia lui
de mare din partea p`c`to]ilor, c>nd ne amintim Petru ]i aceea a Domnului nostru [n leg`tur` cu
c` El n-a meritat-o ]i c` ea a f`cut parte din aceasta: ^Binecuv>nta\i pe cei care v` prigonesc;
sacrificiul Lui pentru noi. Apostolul ne indic` binecuv>nta\i ]i nu blestema\i (Filip. 3:8; 2 Cor. 4:17;
una din cele mai conving`toare lec\ii despre acest Mat. 5:44; Rom. 12:14). Astfel apostolul spune c`
subiect, [ndemn>nd ca to\i urma]ii Domnului s` mai degrab` trebuie s` d`m binecuv>nt`ri. Dac`
se g>ndeasc` la smerenia, r`bdarea ]i suferin\ele n-am ajuns [nc` la acest standard [nalt care este
lui Cristos, [ndurate pe nedrept, ca nu cumva s` la sf>r]itul alerg`rii, \inta iubirii des`v>r]ite,
c`dem de oboseal` [n sufletele noastre, c>nd unde iubim pe vr`jma]ii no]tri ]i suntem gata,
[ndur`m necazuri relativ u]oare, [n timp ce dispu]i, doritori s`-i binecuv>nt`m, s`-i ajut`m,
mergem pe urmele Lui (Evr. 12:3). Apostolul se s` dorim ridicarea lor din [ntuneric ]i degradare,
refer` iar`]i la aceasta, [n leg`tur` cu celelalte ]i s` dorim ]i s` facem tot ce putem [n armonie
suferin\e ale lui Cristos, zic>nd c` Cel care a fost cu planul divin, s` nu fim descuraja\i; ci s`
bogat, pentru noi S-a f`cut s`rac, pentru ca noi continu`m cu st`ruin\`, pentru a ajunge c>t se
s` ne putem [mbog`\i prin s`r`cia Lui; c` El a poate de repede la acest punct, care este \inta
suferit, Cel drept pentru cei nedrep\i, ca s` ne caracterului des`v>r]it. C`ci, a]a cum zice
aduc` la Dumnezeu; ]i c` a]a cum El }i-a dat apostolul, ^chiar la aceasta suntem chema\i: s`
via\a pentru noi, o jertf` de bun` voie, ^]i noi mo]tenim o binecuv>ntare.
trebuie s` ne d`m via\a pentru fra\i.
R 2616, col. 2, par. 1:
R 2879, col. 2, par. 1, 2: Apostolul men\ioneaz` unele din aceste cruci
Oamenii combativi sunt gata [ntotdeauna (c>t ]i declar` c` suportarea lor este semn al
timp sunt [n trup) s` se r`zbune; dar cei care au credincio]iei sale ca servitor al Domnului: ^Prin
[nv`\at de la Domnul lec\ia st`p>nirii de sine ]i mult` r`bdare, [n necazuri, [n nevoi, [n
care au dezvoltat smerenia, amabilitatea str>mtor`ri, [n b`t`i, [n [nchisori, [n r`scoale, [n
fr`\easc` ]i mila, vor fi preg`ti\i s` [mplineasc` munci obositoare, [n vegheri, [n posturi [n
cerin\ele textului nostru s` nu [ntoarc` r`u dispre\, [n vorbire de r`u ]i [n vorbire de bine; ca
pentru r`u sau insult` pentru insult`. }i privind ni]te [n]el`tori, m`car c` spunem adev`rul ca
la Domnul ca model, ei vor vedea cum a f`cut El, ni]te [ntrista\i, dar totdeauna bucur>ndu-ne; ca
c` atunci ^C>nd era insultat, nu r`spundea cu ni]te s`raci dar [mbog`\ind pe mul\i; ca neav>nd
insulte. Nu fiindc` vr`jma]ii Lui au g`sit [n El nimic, ]i st`p>nind toate (2 Cor. 6:4-10). Ce bine
ceva ce putea fi [n mod potrivit ]i pe drept insultat a ]tiut {nv`\`torul c` era socotit [n]el`tor, [n timp
]i vorbit de r`u nu fiindc` vr`jma]ii Lui au ce El era Cel adev`rat, c` era numit Belzebul, [n
fost at>t de aproape de perfec\iune [nc>t El n-a timp ce de fapt era Prin\ul luminii! Ce cruce trebuie
putut g`si nimic la ei de insultat ]i de vorbit de s` fi fost [ndurarea unor astfel de denatur`ri
r`u; ci fiindc` a fost at>t de plin de supunere la def`im`toare ]i [mpotriviri ale p`c`to]ilor; ]i ce
voin\a divin`, [nc>t a putut s` ia asupra Sa credincios a purtat crucea. S` nu se a]tepte oare
batjocurile ]i oc`rile poporului, s` le poarte cu to\i urma]ii Lui s` participe [n mod asem`n`tor
umilin\` ]i r`bdare ]i s`-}i aduc` aminte c` la aceast` cruce cu El ]i s` fie [n\ele]i gre]it,
tocmai pentru aceasta a fost chemat, s` prezenta\i [ntr-o lumin` fals`, judeca\i gre]it de
[ndure cu r`bdare ]i s` [nve\e lec\iile, s` Se c`tre cei care sunt mai mult sau mai pu\in orbi\i de
dovedeasc` credincios ]i s`-}i dezvolte ]i Adversar?! Asemenea dezonoare, asemenea vorbire
demonstreze adev`ratul caracter, ]i s` simt` ]i de r`u, sunt printre lucrurile pe care Domnul
s`-}i manifeste mila pentru popor, [n orbirea ]i nostru le-a declarat a fi parte din purtarea crucii
ignoran\a lor, ]i iubirea Sa fa\` de ei. c>nd a zis: ^Ferice de voi c>nd, din cauza Mea,
A]a trebuie s` fie ]i cu noi pe m`sur` ce cre]tem oamenii v` vor insulta, v` vor prigoni ]i vor spune
 R`bdarea 145
tot felul de lucruri rele ]i neadev`rate [mpotriva 22. Este r`bdarea o calitate esen\ial`
voastr`! Bucura\i-v` ]i s`lta\i de veselie [[n toate la un B`tr>n?
aceste purt`ri ale crucii] pentru c` r`splata 1 Tim. 3:3 ^S` nu fie nici dedat la vin, nici
voastr` este mare [n ceruri. b`t`u], ci s` fie bl>nd [r`bd`tor], nu cert`re\,
nu iubitor de bani.
R 3543, col. 2, par. 2:
Putem fi siguri c` purtarea Domnului nostru cu Vol. VI, pag. 251, par. 1:
Iuda este nu numai o prezentare [n linii generale a Citim: ^B`tr>nii care c>rmuiesc bine s` fie
ceea ce trebuie s` fie purtarea noastr`, ci [n plus, s` [nvrednici\i de [ndoit` cinste, mai ales cei care
observ`m lec\ia c` Domnul este [ndelung r`bd`tor lucreaz` [n cuv>nt ]i [n [nv`\`tur`" (1 Tim. 5:17,
cu to\i cei care devin ucenicii Lui, c` El nu dore]te 18). {n virtutea acestor cuvinte, biserica nominal`
ca vreunul s` piar`, ci este dispus s` aib` r`bdare a dezvoltat o clas` de B`tr>ni Conduc`tori ]i a
cu ei chiar p>n` la cap`t ]i se le aduc` [n aten\ie [n pretins pentru to\i b`tr>nii o pozi\ie conduc`toare
mod repetat eroarea c`ii lor, [n speran\a c` astfel se sau autoritar`, dac` nu dictatorial`, printre fra\i.
vor [ntoarce de la ea. Cu lec\ia din urm` este asociat` O astfel de defini\ie a ^conducerii este contrar` cu
ideea c` acei care au primit Adev`rul ]i care [n pofida toate prezent`rile din Scripturi despre acest subiect.
tuturor favorurilor legate de el [ncurajaz` ]i dezvolt` Timotei, ocup>nd pozi\ia de supraveghetor general
[n ei spiritul egoismului, sunt potrivi\i s` devin` sau B`tr>n, a fost instruit de c`tre apostol, zic>nd:
at>t de [mpietri\i, at>t de duri, [nc>t nici chiar ^Nu mustra cu asprime pe un b`tr>n, ci sf`tuie]te-
mustr`rile {nv`\`torului ]i cuvintele Scripturilor l ca pe un tat`" etc. ^Robul Domnului nu trebuie
nu-i vor influen\a. Aceasta ne aminte]te de cuvintele s` se certe, ci s` fie bl>nd cu to\i". Nimic, desigur,
apostolului: ^Este cu neputin\` s` fie re[nnoi\i n-ar aproba aici o conducere autocrat` sau o
spre poc`in\` la o cale potrivit` dac` odat` purtare dictatorial` smerenia, bl>nde\ea,
Spiritul Domnului a fost pe deplin supus spiritului [ndelunga r`bdare, iubirea fr`\easc`, iubirea,
egoismului [n inimile lor. trebuie s` fie calit`\ile proeminente ale celor
recunoscu\i ca b`tr>ni. Ei trebuie s` fie exemple
21. Ce alte exemple notabile de r`bdare pentru turm` [n toate sensurile. Dac` ei, prin
sunt consemnate [n Scripturi? urmare, ar fi dictatoriali, exemplul pentru turm`
Iac. 5:10, 11 ^Fra\ii mei, lua\i ca exemplu de ar fi ca to\i s` fie dictatoriali; dar dac` ei ar fi
suferin\` ]i de r`bdare pe prorocii care au vorbit smeri\i, [ndelung r`bd`tori, r`bd`tori, bl>nzi ]i
[n Numele DOMNULUI. Iat`, noi numim ferici\i pe iubitori, atunci ilustra\ia ar fi pentru to\i [n
cei care au r`bdat. A\i auzit de r`bdarea lui Iov conformitate cu acestea. O redare mai literal` a
]i a\i v`zut ce sf>r]it i-a dat Domnul, pentru c` pasajului pe care-l avem [n analiz` arat` c`
Domnul este plin de mil` ]i de [ndurare. b`tr>nilor trebuie s` li se dea onoare [n m`sura
2 Cor. 6:4-10 ^Ci [n toate privin\ele, ar`t`m c` [n care ei manifest` credincio]ie fa\` de
suntem ni]te slujitori ai lui Dumnezeu, prin mult` responsabilit`\ile serviciului pe care l-au acceptat.
r`bdare, [n necazuri, [n nevoi, [n str>mtor`ri, [n Am putea prin urmare s` red`m pasajul astfel:
b`t`i, [n [nchisori, [n r`scoale, [n munci obositoare, B`tr>nii proeminen\i s` fie socoti\i vrednici de
[n vegheri, [n posturi, prin cur`\ie, prin cuno]tin\`, [ndoit` cinste, [n special cei care sunt [mpov`ra\i
prin [ndelung` r`bdare, prin bun`tate, prin Duhul de lucrarea grea a propov`duirii ]i [nv`\`rii.
Sf>nt, prin dragoste nepref`cut`, prin cuv>ntul
adev`rului, prin puterea lui Dumnezeu, prin Vol. VI, pag. 298, par. 2:
armele drept`\ii de lovire ]i de ap`rare, [n slav` Acest [ndemn nu este pentru b`tr>ni, ci pentru
]i [n dispre\, [n vorbire de r`u ]i [n vorbire de [ntreaga Biseric`, inclusiv b`tr>nii. El ia
bine; ca ni]te [n]el`tori, m`car c` spunem cuno]tin\` de faptul c` de]i Biserica [ntreag`, ca
adev`rul; ca ni]te necunoscu\i, m`car c` suntem Noua Crea\ie a lui Dumnezeu, are o stare perfect`
bine cunoscu\i; ca unii care murim, ]i iat`, tr`im; [naintea Lui ca Noi Creaturi [n Cristos Isus, cu
ca ni]te pedepsi\i, m`car c` nu suntem omor>\i; toate acestea, to\i au imperfec\iunile lor dup`
ca ni]te [ntrista\i, dar totdeauna bucur>ndu-ne; trup. Arat` mai departe ceea ce to\i recunoa]tem,
ca ni]te s`raci, dar [mbog`\ind pe mul\i; ca ]i anume, c` exist` diferen\e [n gradul ]i felul
neav>nd nimic, ]i st`p>nind toate. imperfec\iunilor noastre trupe]ti, a]a [nc>t, dup`
2 Cor. 12:12 ^{ntr-adev`r, dovezile unui apostol cum la copiii unei familii p`m>nte]ti diferite
le-a\i avut printre voi [n toat` r`bdarea, prin dispozi\ii cer un tratament diferit din partea
semne, minuni ]i lucr`ri pline de putere. p`rin\ilor, cu mult mai mult [n familia lui
Dumnezeu exist` diferen\e de dispozi\ie at>t de
146 R`bdarea
mari, [nc>t cer considera\ie special` a unuia fa\` Ca atare, nu numai s` nu cerem ceva neautorizat,
de altul. A lua [n seam` imperfec\iunile altora dar pe m`sur` ce cre]tem [n spiritualitate,
din punctul de vedere al criticii, ar [nsemna a ne rug`ciunile noastre s` fie [n principal pentru
d`una mult nou` [n]ine, cultiv>nd [n inimile favoruri spirituale; ]i chiar c>nd le cerem pe acestea
noastre o dispozi\ie de g`sire a gre]elilor, foarte s` fim aten\i s` nu specific`m cum s` ne vin`. }i
aten\i la sl`biciunile ]i imperfec\iunile altora, ]i s` a]tep`m r`spunsurile la rug`ciuni pe c`i natu-
propor\ional, poate, [nclina\i s` fim orbi fa\` de rale, mai degrab` dec>t supranaturale, deoarece
propriile defecte. Asemenea tendin\` de a critica metoda obi]nuit` a lui Dumnezeu este s` foloseasc`
este cu totul str`in` de spiritul ]i inten\ia mijloace supranaturale numai unde mijloacele natu-
[ndemnului apostolului. rale sunt inadecvate.
{ndemnul li se adreseaz` celor care au fost Se declar` c` harurile Spiritului sf>nt sunt
concepu\i de spiritul adev`rului, spiritul deschise pentru cererile ]i pentru eforturile
sfin\eniei, spiritul smereniei, spiritul iubirii. Cei corespunz`toare ale noastre: Tat`l vostru ceresc este
care cresc astfel [n darurile Spiritului se vor teme mai dispus s` dea Spirit sf>nt celor care-l cer, dec>t
]i vor critica mai ales propriile lor defecte, [n timp sunt p`rin\ii p`m>nte]ti s` dea daruri bune
ce iubirea fa\` de al\ii [i va face s`-i scuze pe (p`m>nte]ti) copiilor lor. Luca 11:13.
ace]tia ]i s`-i [ng`duie [n mintea lor c>t se poate Necazul pentru mul\i este c` nu se folosesc de
de mult. Dar [n timp ce acest spirit al iubirii scuz` marea rezerv` de har divin pus` deoparte pentru
ofensele ]i sl`biciunile fra\ilor, el trebuie s` fie totu]i folosul celor care, r`m>n>nd [n El ]i Cuv>ntul Lui
treaz pentru a le face bine nu prin g>lceav`, r`m>n>nd [n ei, caut` ]i g`sesc. Nimeni s` nu
conflict, ceart`, disput`, g`sire de gre]eli ]i presupun` c` toate rug`ciunile trebuie s` fie egoiste.
def`imarea unuia de c`tre altul, ci [ntr-o manier` Chiar dimpotriv`, avem mult` libertate [n privin\a
cum ar aproba Regula de Aur. Cu bl>nde\e, rug`ciunii, [n acord cu Cuv>ntul ]i voia Domnului.
smerenie, [ndelung` r`bdare ]i r`bdare, va c`uta Fiecare [ncercare a credin\ei ]i a r`bd`rii este o
s` [ng`duie sl`biciunile celuilalt ]i [n acela]i timp ocazie de rug`ciune pentru ajutorul promis. Fiecare
s` se ajute reciproc s` ias` din ele, fiecare pierdere a biruin\ei este o ocazie de rug`ciune pentru
amintindu-]i de propriile sl`biciuni de vreun fel. iertare ]i totodat` pentru binecuv>ntare divin`,
pentru ca lec\ia sl`biciunii noastre s` poat` fi ad>nc
23. Cum putem cultiva [ndurarea imprimat`, astfel ca la urm`toarea [ncercare
r`bd`toare? asem`n`toare, de [ndat` s` putem solicita ]i primi
^har, ca s` avem ajutorul f`g`duit. Fiecare [nvingere
(a) Prin rug`ciune. asupra noastr` este ocazie de rug`ciune ca s` nu
R 2005, col. 2, par. 8, p>n` la pag. 2006, fim m>ndri ]i [ncrezu\i, ci smeri\i ]i veghetori [n
par. 1: fa\a atacului urm`tor al marelui potrivnic. Orice
{n leg`tur` cu aceasta s` observ`m [n mod spe- slujb` f`cut` Adev`rului devine o ocazie de a mul\umi
cial c` privilegiul rug`ciunii, sau orice alt` prin rug`ciune pentru privilegiul de a sluji Marelui
favoare de la Dumnezeu, nu este acordat pentru Rege ]i pentru c`, poate, am suferit ceva pentru cauza
scopuri egoiste. Un lucru care ar putea fi [n mod Lui; este ]i un motiv de a ne ruga pentru alte
cuvenit dorit ]i cerut [ntr-un caz, ar putea fi posibilit`\i de serviciu ]i pentru harul de a le folosi
necuvenit dac` ar fi cerut din alt motiv. A dori ]i cu [n\elepciune.
a cere ceva bun [n sine, pentru a ne putea sl`vi pe Dac` ave\i ispite ]i [ncerc`ri pe care le pute\i
noi [n]ine [naintea oamenilor, este o cerere gre]it`, birui ]i care rodesc [n caracterul vostru r`bdare,
datorit` unui motiv gre]it. experien\`, dragoste fr`\easc`, simpatie ]i iubire,
Dorin\a dup` un lucru bun, numai pentru confort bucura\i-v`, mul\umi\i [n rug`ciunile voastre ]i
]i comoditate, este un motiv nepotrivit, egoist. recunoa]te\i mila ]i ajutorul divin. Dac` [ncerc`rile
Apostolul se refer` la astfel de cazuri zic>nd: ^Cere\i vi se par mai grele dec>t pute\i suporta ]i par s` v`
]i nu c`p`ta\i, pentru c` cere\i r`u, ca s` risipi\i [n striveasc`, duce\i cauza voastr` [naintea marelui
pl`cerile voastre adic`, pentru scopuri de slav` Purt`tor de greut`\i ]i cere\i ajutorul Lui [n
de]art` sau alte motive egoiste (Iac. 4:3). A cere un purtarea a orice v-ar face bine ]i eliberarea de
lucru bun numai ca s` facem din el o prob` prin care sub tot ce nu v-ar face bine, ci v-ar d`una. Dac`
s` ne stabilim credin\a, se pare c` este o cerere inima voastr` este plin` de dorin\a de a asculta
nepotrivit`, c`ci numai celor plini de credin\` li se de porunca Domnului ]i ^nu p`r`si\i str>ngerea
promite ceva. voastr` laolalt`, ]i sunte\i [mpiedica\i [n mod
{n afar` de aceasta, planul lui Dumnezeu este nejustificat, [ntr-un mod pe care a\i [ncercat s`-l
ca noi s` umbl`m prin credin\`, nu prin vedere. birui\i dar nu pute\i, duce\i chestiunea la Domnul
 R`bdarea 147
[n rug`ciune, veghea\i, a]tepta\i ]i str`dui\i-v` (b) Prin cre]tere [n cuno]tin\`.
potrivit rug`ciunii voastre, ]i cur>nd ve\i vedea R 3136, col. 1, par. 5:
manifestarea puterii divine pentru voi. Dac` ^Fi\i r`bd`tori fa\` de to\i pare s` implice c`
vede\i un frate adev`rat, un ^soldat adev`rat cei mai bine echilibra\i din poporul Domnului
cl`tin>ndu-se ]i [n pericol, inima s` v` fie at>t de trebuie s` priveasc` comp`timitor ]i s` exercite
plin` de iubire pentru to\i ^fra\ii Domnului, [ng`duin\` r`bd`toare fa\` de clasele mai sus
[nc>t nu numai s` alerga\i spre a-l ajuta, ci ]i s` men\ionate: nu numai fa\` de cei slabi ]i fa\` de
interveni\i ne[ncetat la tronul harului ceresc, cei c`rora le lipse]te curajul, ci fa\` de to\i,
p>n` c>nd l-a\i rec>]tigat, sau p>n` c>nd din pro- inclusiv fa\` de cei care au prea mult curaj ]i
pria lui voin\` a renun\at cu totul la ^calea ini\iativ`. Scripturile ne [ndeamn` [n mod
[ngust`. }i dac` gre]eala ar fi a voastr`, repetat: ^Ave\i nevoie de r`bdare, ]i zi de zi copiii
rug`ciunile ]i eforturile voastre vor fi desigur avansa\i ai Domnului []i dau seama de adev`rul
binecuv>ntate ]i f`cute s` lucreze spre profitul acestui lucru ]i ajung s` aprecize r`bdarea ca unul
vostru. Dac` nu ave\i zel arz`tor s` vesti\i ve]tile din harurile cre]tine principale. (1) Cre]terea [n
bune de mare bucurie, ruga\i-v` serios, credincios cuno]tin\` ne ajut` s` cre]tem [n acest har al
]i st`ruitor, str`dui\i-v` ]i cur>nd [l ve\i dob>ndi. r`bd`rii, c`ci, pe m`sur` ce apreciem tot mai mult
Dac` ave\i zel ]i iubire pentru Evanghelie, dar r`bdarea Tat`lui ceresc cu noi, aceasta ne ajut`
nu ave\i capacitate s-o pute\i prezenta, ruga\i-v` s` aplic`m acela]i principiu fa\` de al\ii. (2)
pentru aceasta, folosind din plin ceea ce deja ave\i. Ajung>nd s` ne d`m seama de marele dezastru
Dac` ave\i zel ]i capacitate, dar v` lipse]te ocazia care este asupra rasei [n ansamblu starea
favorabil`, duce\i ]i aceast` pl>ngere c>t ve\i putea noastr` dec`zut` ]i cum c`derea afecteaz` pe unii
mai degrab` [naintea Domnului [n rug`ciunile mai mult [ntr-un fel, pe al\ii mai mult [n alt fel
voastre, spun>ndu-I c` v-a\i folosit cu credincio]ie pe unii mai ales mental, pe al\ii mai ales fizic,
de toate ocaziile pe care le-a\i avut. Apoi veghea\i iar pe al\ii mai ales moral, aceasta ne l`rge]te
pentru mai multe posibilit`\i, f`r` ca m>na comp`timirea fa\` de semeni ]i astfel ne cre]te
voastr` s` leneveasc` [n a folosi chiar ]i cele mai r`bdarea [n raporturile cu ei. Acest lucru este
modeste, cele mai ne[nsemnate ocazii ce v` sunt mai ales adev`rat [n privin\a casei credin\ei, [n
la [ndem>n`. care, printre cei pe care at>t de [ndur`tor i-a
Ave\i o dispozi\ie cert`rea\`, sau alte obiceiuri chemat Domnul, recunoa]tem pe unii mai plini
rele, de care v` da\i seama c` sunt o povar` pentru de cusururi dec>t noi, poate [n unele privin\e
cas` ]i familie, ]i pentru fra\ii vo]tri din casa de]i [n alte privin\e noi putem fi mai deficitari.
Domnului? Duce\i la Domnul [n rug`ciune, cer>nd Ideea c` Tat`l ceresc a favorizat ]i a chemat pe
har ca s` birui\i, ]i [ntre timp folosi\i cea mai bun` cineva, s` ne fac` extrem de aten\i cum cooper`m
str`duin\` ]i efort, [n armonie cu rug`ciunea voastr`. cu Domnul [n privin\a chem`rii, ]i s` fim c>t se
V` lipse]te [n\elepciunea, a]a [nc>t eforturile poate de mult de ajutor celor care caut` s` umble
voastre de a servi Domnului ]i adev`rului sunt de pe urmele Domnului nostru pe calea [ngust`. Prin
obicei e]ecuri? Duce\i-o la Domnul [n rug`ciune, urmare, noi desigur trebuie s` avem r`bdare
amintindu-v` de f`g`duin\a: ^Dac` vreunuia dintre deosebit` cu to\i fra\ii. Rom. 14:15; 1 Cor. 8:11.
voi [i lipse]te [n\elepciunea, s-o cear` de la
Dumnezeu, care d` tuturor cu m>n` larg` ]i f`r` (c) Prin cre]tere [n credin\`.
mustrare, ]i ea [i va fi dat`. Iac. 1:5. R 3245, col. 1, par. 6:
Ave\i complica\ii [n afaceri, produse de lipsa ^Ave\i nevoie de r`bdare, scrie apostolul.
voastr` de judecat`, sau de necinstea altora, sau de ^Prin r`bdarea voastr`, v` ve\i c>]tiga sufletele
generozitatea voastr` fa\` de s`raci etc.? }i acestea voastre, ne [nva\` Domnul nostru. ^Dar
v` nelini]tesc ]i v` [mpiedic` progresul [n cele r`bdarea trebuie s`-]i fac` des`v>r]it lucrarea,
spirituale ]i astfel v` amenin\` binele ca ^noi ca s` fi\i des`v>r]i\i, [ntregi ]i s` nu duce\i
crea\ii? Aceasta este desigur o chestiune potrivit` lips` de nimic, explic` apostolul. Foarte evi-
s` fie pus` [n fa\a Domnului la tronul harului ceresc. dent deci, r`bdarea include ]i alte haruri ale
}i de]i n-ar fi corect s` [ncerca\i s`-I dicta\i caracterului implic` posesia lor [ntr-o
Domnului cum s` v` vin` u]urarea, ]i s` nu a]tepta\i oarecare m`sur`. {n poporul Domnului
ca Domnul s` fac` o minune ca s` reu]easc` r`bdarea trebuie desigur s` precead` credin\a,
aventura voastr` imprudent`, totu]i pute\i cere ca ]i gradul r`bd`rii, foarte general, m`soar`
[n\elepciunea Lui s` conduc` ]i s` supravegheze [n m`rimea credin\ei. Cre]tinul care constat` c`
privin\a rezultatelor, mai bine dec>t ar putea-o face este ner`bd`tor ]i nelini]tit, evident este
[n\elepciunea voastr`. deficitar [n credin\` fa\` de Domnul; c`ci altfel
148 R`bdarea
ar putea s` se odihneasc` [n f`g`duin\ele caz, at>t [n privin\a noastr`, c>t ]i a altora, ]i cei
[ndur`toare ale Domnului ]i s` a]tepte care-]i pun [ncrederea [n El nu vor fi da\i de ru]ine
[mplinirea lor. Dup` ce folose]te s>rguin\` ]i niciodat`.
energie rezonabile, el trebuie s` fie mul\umit
s` lase rezultatele, timpurile ]i perioadele [n R 2792, col. 2, par. 4:
seama Domnului. {ntr-adev`r, putem a]tepta cre]terea acestui
spirit [n cre]tin`tate sentimentul c` [n trecut
(d) Prin recunoa]terea elementului au fost prea r`bd`tori, nu suficient de agresivi
timp [n planurile lui Dumnezeu. sentimentul c` dac` ar fi luat chestiunea [n
R 2155, col. 1, par. 5: m>inile lor cu mult timp [n urm`, lumea ar fi putut
A patra anex` este r`bdarea. Timpul este un fi convertit` p>n` acum. Dar cei care au p`zit
element foarte important [n procesul des`v>r]irii cuv>ntul Domnului de [ndurare r`bd`toare ]i
oric`rui lucru bun. Fructul cules devreme este care au c`utat la El [n\elepciunea de sus de care
necopt, tare, acru, amar. Timpul, ca ]i aveau nevoie, care mai [nt>i este curat`, apoi
[ngr`]`m>ntul, cultivarea, ploaia ]i soarele, este pa]nic`, u]or de [nduplecat, plin` de [ndurare ]i
necesar pentru fructul copt ]i bogat care delecteaz` de roade bune, ]i [ndurarea r`bd`toare, au
gustul. A]a este ]i cu roadele planurilor ]i [nv`\at c` El are un timp potrivit [n care scopurile
scopurilor, de educa\ie ]i de har. Scopurile ad>nci Sale vor fi [mplinite; ]i [nv`\>nd, acest lucru i-a
ale lui Dumnezeu se realizeaz` [ncet, nu numai [n ajutat [n cultivarea [ndur`rii r`bd`toare a]a
marele S`u guvern universal, ci ]i [n inimile ]i cum Domnul lor a [ndurat [mpotrivirea r`ului, a
min\ile creaturilor Sale inteligente. Dumnezeu r`ut`\ii lui, a du]m`niei lui, a falsit`\ilor lui, a
lucreaz` cu toate lucrurile potrivit voin\ei Sale dup` persecu\iei lui [ndur>nd toate acestea cu
liniile principiilor fixe ale legilor Sale [n\elepte ]i bucurie, cu r`bdare, ca pentru Domnul d>ndu-}i
drepte fizice, morale ]i intelectuale. A fi seama c` acesta este programul pe care Domnul
ner`bd`tor [n orice caz [nseamn` a insista [n mod l-a permis, ]i l-a permis pentru scopuri [n\elepte
ne[n\elept s` ob\ii roade necoapte, grabnice, acre, [n leg`tur` cu chemarea ]i cu preg`tirea ^turmei
amare, care, dac` Domnul le d`, se vor dovedi o mici care va fi como]tenitoare cu Cristos, Domnul
pedeaps` d`un`toare pentru ner`bdarea care le-a ei, [n {mp`r`\ie.
cerut. R`bdarea s`-]i fac` des`v>r]it lucrarea,
a]teapt` timpul Domnului: Odihne]te-te [n Domnul 24. Ce alte idei sunt sugerate [n
]i a]teapt`-L cu r`bdare. S` a]tept`m timpul ]i Indexul subiectelor din Mana cereasc`?
modul Domnului ]i indica\iile voin\ei Sale [n fiecare
 AMABILITATEA FR~|EASC~ (IUBIREA FR~|EASC~)

1. Care este ^porunca nou` dat` de face cu un leg`m>nt mai bun, sigilat cu s>ngele
Cristos ucenicilor S`i? scump al lui Cristos, Mijlocitorul, ]i bazat pe o
Ioan 13:34 ^V` dau o porunc` nou`: S` v` lege [nc` mai [nalt` dec>t Decalogul o lege care,
iubi\i unul pe altul. Cum v-am iubit Eu, a]a s` [n loc s` spun` ^s` nu faci aceasta, ^s` nu faci aceea,
v` iubi\i ]i voi unul pe altul! este pozitiv`, ]i declar` ce s` facem, spun>nd: ^S`
Ioan 15:10, 12, 17 ^Dac` p`zi\i poruncile iube]ti pe DOMNUL Dumnezeul t`u cu toat` inima
Mele, ve\i r`m>ne [n dragostea Mea, dup` cum ta, cu tot sufletul t`u, cu toat` puterea ta ]i cu
]i Eu am p`zit poruncile Tat`lui Meu ]i r`m>n toat` cugetarea ta; ]i pe aproapele t`u ca pe tine
[n dragostea Lui. Aceasta este porunca Mea: [nsu\i. Aceasta este o lege mai [nalt`, despre care
s` v` iubi\i unul pe altul, a]a cum v-am iubit Domnul nostru Isus a zis: ^V` dau o porunc` nou`,
Eu. V` poruncesc aceste lucruri, ca s` v` s` v` iubi\i unul pe altul, ]i despre care apostolul
iubi\i unul pe altul. a zis: ^Iubirea este [mplinirea Legii. Apostolul
1 Ioan 4:21 ^}i aceasta este porunca pe care Ioan spune: ^Dumnezeu este dragoste; ]i cine
o avem de la El: cine iube]te pe Dumnezeu s` r`m>ne [n dragoste r`m>ne [n Dumnezeu ]i
iubeasc` ]i pe fratele s`u. Dumnezeu r`m>ne [n el. 1 Ioan 4:8, 16.

R 2649, col. 1, par. 1, 2: 1 Ioan 3:11, 23 ^C`ci vestea pe care a\i auzit-o
Aceasta ne aminte]te de iubitul nostru de la [nceput este aceasta: s` ne iubim unul pe altul.
R`scump`r`tor, [n care iubirea Tat`lui a fost cu }i aceasta este porunca Lui: s` credem [n
adev`rat des`v>r]it` ]i care este reprezentat de Numele Fiului S`u Isus Hristos ]i s` ne iubim unii
c`tre profet zic>nd: ^Desf`tarea mea este s` fac pe al\ii, a]a cum ne-a poruncit El.
pl`cerea Ta, Dumnezeul meu. }i legea Ta este Ioan 15:12 ^Aceasta este porunca Mea: s` v`
[n`untrul inimii mele (Ps. 40:8). }i Domnul nostru iubi\i unul pe altul, a]a cum v-am iubit Eu.
a dat dovad` de acela]i spirit, care este esen\ial
pentru cei care vreau s` fie ucenicii S`i, zic>nd: R 2620, col. 2, par. 5:
^Dac` p`zi\i poruncile Mele, ve\i r`m>ne [n O lec\ie legat` de acest subiect, care ar trebui
dragostea Mea, dup` cum ]i Eu am p`zit s` li se recomande [n mod special tuturor din
poruncile Tat`lui Meu ]i r`m>n [n dragostea Lui poporul Domnului care sunt st`p>ni sau angaja\i,
(Ioan 15:10). Nu este nici o sugestie [n nici una este lec\ia amabilit`\ii fa\` de servitori. Dac` un
din acestea sau [n alte scripturi c` simpla ascultare p`g>n ar fi a]a de atent [n privin\a intereselor
sau evlavie exterioar`, formal`, conteaz` ceva servitorului s`u ]i s-ar preocupa ]i s-ar nec`ji mult
pentru Domnul. Domnul [i caut` pe aceia care ^{l ca s`-i asigure u]urarea de durere, cu mult mai
vor adora [n duh ]i [n adev`r cei care au spiritul mult un cre]tin adev`rat ar trebui nu numai s`
drept`\ii, iubirii pentru dreptate, iubirii pentru simt` o amabilitate fa\` de cei din casa credin\ei,
adev`r, iubirii pentru toate calit`\ile caracterului ci ]i s` fie dispus s` fac` bine tuturor oamenilor
divin, ]i dorin\` de a se conforma acestuia [n c>nd are ocazie. Putem fi siguri c` toate aceste
cuv>nt, g>nd ]i fapt`. dovezi de interes fa\` de semeni, toate aceste
Nu trebuie s` facem gre]eala pe care o fac unii, dovezi de spirit al iubirii ]i amabilit`\ii sunt
de a presupune c` poruncile la care Se refer` pl`cute Domnului; ]i nu numai at>t, dar ori de
Domnul nostru sunt Cele Zece Porunci de care a c>te ori punem [n aplicare astfel de lucruri, le
depins leg`m>ntul pe care l-a f`cut Dumnezeu cu ad>ncim ]i le [nt`rim, confirm`m ]i stabilim
evreii. Noi nu suntem evrei ]i ca atare n-avem caracterul [n privin\a iubirii ]i [ndur`rii. Acesta
nimic de-a face cu leg`m>ntul lor, dat prin Moise, este unul dintre modurile [n care trebuie s` ne
mijlocitorul lui, la Sinai, nici cu Legea pe care a dezvolt`m tot mai mult ca asem`n`ri ale iubitului
fost bazat acesta. Noi suntem cre]tini ]i avem de-a Fiu al lui Dumnezeu. Rom. 8:29.
149
150 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 150
2. Ce este iubirea fr`\easc`? Leg`m>nt ]i caut` s` umble dup` Regula de Aur
a iubirii. {nseamn` c` dac` unii au particularit`\i
R 3034, col. 1, par. 1, 2: specifice de dezvoltare ]i de dispozi\ie natural`,
Ca fii ai Celui Prea {nalt, care c`ut`m s` fim care sunt discordante fa\` de ideile ]i sentimentele
ca Tat`l nostru ceresc ]i ca exemplul pe care L-a noastre, totu]i noi [i vom iubi ]i [ndr`gi, ]i-i vom
pus [n fa\a noastr` [n iubitul S`u Fiu, Domnul servi cu bucurie fiindc` se [ncred [n Domnul ]i au
nostru, trebuie s` avem fa\` de lume [n general fost accepta\i de El, ]i au adoptat legea Noului
acea mil` comp`timitoare, larg`, ]i acea iubire Leg`m>nt, legea regal` a libert`\ii ]i vie\ii ca stan-
[ndur`toare care ar fi bucuroas` s` fac` tot ce este dard al lor. De acum [ncolo nu-i mai cunoa]tem
posibil pentru ridicarea ei, [n acord cu programul dup` carne, cu particularit`\ile ]i neregularit`\ile
divin, la timpul ]i [n ordinea divin`. Asemenea ]i deform`rile ei, ci dup` natura nou`, ca ^crea\ii
Tat`lui nostru ]i Fratelui nostru mai mare, noi noi. {nseamn` de asemenea c` fiecare dintre noi,
trebuie s` iubim pe fra\i ^cu c`ldur` dintr-o [n m`sura [n care ne descoperim propriile
inim` curat` cu sinceritate. Aceast` iubire de neregularit`\i ]i deform`ri, care sunt contrare legii
fra\i nu este ca iubirea fa\` de lume. Nu este iubire iubirii, vom c`uta s` ne sc`p`m de aceste
din mil`, nici numai generozitate. Este cu mult imperfec\iuni ale c`rnii c>t se poate de repede ]i
mai mult; este iubire fr`\easc`. To\i copiii lui s` le facem c>t mai pu\in sup`r`toare ]i
Dumnezeu sunt fra\i ca noi creaturi; to\i ace]ti deranjante pentru al\ii.
fra\i au speran\e, ambi\ii, interese ]i promisiuni Din acest punct de vedere, iubirea nu va
legate [mpreun` [n Domnul Isus ]i [n {mp`r`\ia remarca ve]nic diferitele defecte ale diferi\ilor
cereasc` [n care ei sper` sa aib` parte. To\i ace]ti membri ai corpului lui Cristos, nici nu le va expune
fra\i sunt como]tenitori, confra\i mo]tenitori unii spre ridicolul ]i dispre\ul altora, ci, pe c>t este
cu al\ii ]i cu Domnul. Ei sunt parteneri; interesele posibil, fiecare va fi la fel de doritor s` acopere
lor sunt reciproce ]i se coordoneaz`. defectele altora, cum este doritor s` le acopere pe
{n plus, ei au comp`timire ]i compasiune ale sale; ]i s` aib` comp`timire fa\` de al\ii [n
reciproc`; deoarece, [n timp ce [n calitate de noi conflictele cu asalturile lor, a]a cum are
creaturi sunt boga\i [n favoare divin` ]i [n comp`timire fa\` de sine ]i dore]te ca Domnul s`
promisiuni, to\i au sl`biciuni serioase potrivit aib` comp`timire fa\` de el [n conflictele lui cu
c`rnii alunec`ri; ]i de]i Domnul nu Se socote]te propriile imperfec\iuni. ^Dac` n-are cineva Duhul
cu ei potrivit c`rnii, ci potrivit spiritului, inten\iei, lui Hristos, nu este al Lui. Rom. 8:9.
dorin\elor inimii, totu]i to\i au atacuri care se
ridic` din partea acestor sl`biciuni ]i imperfec\iuni 3. Cine sunt ^fra\ii no]tri?
ale cortului p`m>ntesc, care-i fac s` ^suspine ]i Matei 12:50 ^C`ci oricine va face voia Tat`lui
s` comp`timeasc` unul cu altul [n suspinele lor. Meu care este [n ceruri, acela {mi este frate, sor`
Dup` cum spune apostolul: ^Noi, care avem cele ]i mam`.
dint>i roade ale Duhului, suspin`m [n noi,
a]tept>nd [nfierea, adic` r`scump`rarea R 2235, col. 1, par. 5-7:
trupului nostru Biserica complet`. Astfel fiii Apostolul urmeaz` exemplul Domnului nostru
lui Dumnezeu au mai larg` comp`timire, iubire Isus [n simbolizarea adev`rului ]i a drept`\ii prin
]i grij` unul fa\` de altul, ]i interes unul pentru Lumin`, ]i a p`catului ]i a oric`rui r`u prin
altul, [ntrajutorare, care dep`]esc orice sentiment {ntunericul care i se opune. Considerat astfel,
care ar putea fi apreciat de lume sau exercitat fa\` Dumnezeu ar fi [ns`]i perfec\iunea luminii ^[n
de ea; fiindc` lumea nu are astfel de conflicte [ntre El nu este [ntuneric, nu este p`cat, nu este
natura veche ]i cea nou`; nu are un astfel de imperfec\iune. Cu acest g>nd [n minte, apostolul
leg`m>nt de jertf`; nu este astfel acceptat` [n Cel arat` c` orice cre]tere a p`rt`]iei cu Dumnezeu
preaiubit; nu are astfel de unire a inimii ]i a la care am putea aspira, trebuie s` fie pe linia
scopului, a \intei ]i a spiritului. O, da! {ndemnul adev`rului, a bun`t`\ii, a purit`\ii; ]i arat` c` ar
de a iubi pe fra\i, fierbinte, este un [ndemn care ni fi p`cat s` le spunem altora sau s` ne imagin`m
se adreseaz` nou` [n mod special. [n inima noastr` c` umbl`m cu Dumnezeu ]i avem
p`rt`]ie cu El, dac` mersul vie\ii noastre este unul
R 2330, col. 1, par. 3, 4: [ntunecos, p`c`tos. Ace]tia numai se [n]al` pe ei
Iubirea de fra\i nu [nseamn` doar iubirea unei [n]i]i ]i [n]al` pe al\ii: nu [n]al` pe Dumnezeu ]i
partide sau a unei clici, sau a unor fra\i care au nu primesc binecuv>ntarea celor care ^umbl` [n
calit`\i naturale pe care le iubim. {nseamn` lumin`.
iubirea pentru to\i care au acceptat Noul Mai mult, [n m`sura [n care umbl`m [n lumin`
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 151
]i [n armonie ]i p`rt`]ie cu Dumnezeu, vom zidindu-se unul pe altul [n (detalii) credin\a lor
constata c` suntem [n p`rt`]ie cu to\i ceilal\i care preasf>nt`, a]a cum este descoperit` [n Cuv>ntul
g>ndesc ca noi. A]adar, dac` nu ^iubim pe fra\i, Domnului, care, pe m`sur` ce ei ajung s`-l
pe care [i vedem, a]a [nc>t s` putem avea p`rt`]ie [n\eleag` tot mai mult, [i va face tot mai [n\elep\i
]i pl`cere spiritual` cu ei, acela va fi un indiciu c` [n privin\a voin\ei celei bune ]i pl`cute ]i
nu suntem cu totul [n armonie ]i p`rt`]ie cu des`v>r]ite a lui Dumnezeu pentru m>ntuire
Dumnezeu. Dar cine sunt ^fra\ii? Domnul nostru p>n` c>nd m>ntuirea real`, ^cununa vie\ii, cu
ne spune c` nu to\i cei care-I declar` numele sunt slav`, cinste ]i nemurire, va fi marele rezultat al
fra\i adev`ra\i; El spune: ^Nu ori]icine-Mi zice: alerg`rii terminate.
@Doamne, Doamne!# va intra [n [mp`r`\ia
cerurilor [vor fi recunoscu\i ca fra\ii Lui ]i R 3219, col. 1, par. 6, 7:
como]tenitori], ci cel care face voia Tat`lui Meu {ntrebare: Care trebuie s` fie atitudinea
care este [n ceruri. Vedem astfel c` prin faptele noastr` fa\` de cre]tinii declara\i din diferite
noastre, nu numai prin declara\iile noastre, denomina\ii care dau doar slab` dovad` de
suntem accepta\i de Domnul nostru, care iar`]i cuno]tin\a adev`rului ]i au doar slab` apreciere
spune: ^Cine este mama Mea ]i care sunt fra\ii a r`scump`r`rii? S`-i consider`m fra\i [n
Mei? C`ci oricine va face voia Tat`lui Meu care Cristos ]i s` avem p`rt`]ie cu ei [n astfel de
este [n ceruri, acela {mi este frate, sor` ]i mam`. calitate, sau s`-i trat`m ca p`g>ni ]i vame]i?
Mat. 7:21; 12:48, 50. R`spuns: To\i cei care declar` dragoste fa\`
Astfel deci, noi nu trebuie s` ne a]tept`m la de Domnul Isus Cristos ]i au credin\` [n El ca
^p`rt`]ia cu to\i care cheam` numele lui Cristos M>ntuitorul lor chiar dac` cuno]tin\a lor [n
ca la o dovad` a p`rt`]iei cu Tat`l ]i c` suntem [n privin\a lucr`rii de r`scump`rare f`cut` de El este
lumin`: s` ne a]tept`m la aceast` p`rt`]ie numai limitat` ]i vag` ]i a c`ror conduit` ge-
adev`rat` numai cu aceia care caut` cu neral` se observ` c` arat` dorin\` de a umbla dup`
seriozitate s` fac` voia Tat`lui, s` fac` serviciu spirit ]i nu dup` carne, trebuie s` fie considera\i
pentru cauza Sa ]i s` exemplifice instruc\iunile ]i trata\i ca fra\i. Dar c>nd folosim cuv>ntul
Cuv>ntului S`u, at>t [n faptele lor c>t ]i [n ^frate, trebuie s` ne amintim c` printre
declara\iile lor. {ntre to\i ace]tia trebuie s` fie, credincio]i sunt dou` clase de fra\i: (1) Cei care
ascuns sau deschis, o leg`tur` de p`rt`]ie ]i s-au angajat fa\` de Domnul numai pentru o
unire acea leg`tur` este o singur` credin\` ]i reformare a vie\ii ]i care [ntr-o m`sur` se [ncred
un singur botez [ntr-un singur Domn. [n Domnul; ]i (2) cei care au mers mai departe ]i
]i-au consacrat via\a chiar p>n` la moarte ]i au
R 2647, col. 1, par. 5, 6: fost concepu\i de Spirit sf>nt ca noi creaturi.
Standardul nostru de ortodoxie a]a cum se Ace]tia sunt fra\i de un grad diferit; primii au fost
aplic` la cre]tini personal, nu la secte, [i reprezenta\i prin levi\i, cei din urm` prin preo\i.
recunoa]te ca fiind corec\i ]i s`n`to]i [n To\i ace]tia sunt fra\ii no]tri ]i to\i trebuie s` fie
doctrin` pe to\i cei care recunosc urm`toarele trata\i amabil, bl>nd, folositor, dar ar fi imposibil
puncte: (1) C` el este prin natur` un membru al s` avem acela]i fel sau grad de p`rt`]ie cu cei din
rasei dec`zute, condamnate, ]i prin urmare un prima clas` cum avem cu cei din a doua clas`.
copil al m>niei ca ceilal\i ]i pe drept sub sentin\a Dac` ne g>ndim la Biseric`, numai cei din urm`
condamn`rii. (2) C` Cristos a murit pentru cei trebuie socoti\i, fiindc` Biserica este corpul lui
nelegiui\i, pentru Adam ]i pentru toata rasa lui Cristos, Preo\imea {mp`r`teasc`. Prin urmare,
condamnat`, ]i prin urmare Dumnezeu poate fi numai cei din urm` trebuie s` ne a]tep`m s`
acum drept ca s`-l [ndrept`\easc` pe el ]i pe participe la Comemorarea mor\ii Domnului ]i la
to\i cei care cred [n Isus. (3) C` [ndrept`\irea angajamentul de consacrare de a fi mor\i cu El.
este baza chem`rii lui la deplin` consacrare ]i Primei clase de fra\i (simboliza\i prin levi\i)
la sacrificiu de sine, ]i astfel el ]i-a dedicat apostolul le adreseaz` [ndemnul: ^V` [ndemn, dar,
Domnului tot ce are [n schimbul unei p`r\i [n fra\ilor, pentru [ndur`rile lui Dumnezeu, s`
{mp`r`\ia Milenar` pe care Domnul a promis-o aduce\i trupurile voastre ca o jertf` vie etc. (Rom.
tuturor acestor ^biruitori. Apoc. 2:26; 3:12, 21. 12:1). Cei care urmeaz` acest [ndemn ]i fac
To\i cei din clasa descris` mai sus sunt [n mod consacrarea la sacrificiu, devin prin aceasta fra\i
cuvenit recunoscu\i ca fiind ^ortodoc]i ]i ^fra\i, pe planul cel mai [nalt al spiritului, ]i astfel devin
]i ei ar putea s` se deosebeasc` [n unele detalii membri ai celui mai [nalt grad de p`rt`]ie, ca
mici, [n a c`ror cuno]tin\` corect` este de a]teptat membri ai corpului Celui Uns.
ca ei s` creasc` sub [ndrumarea Domnului
152 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
Vol. V, pag. 108, par. 2: dinainte scopul S`u de a chema Biserica
Dar ^fra\ii Domnului nostru n-au fost Evangheliei ca s` fie ^[mpreun` mo]tenitori cu
imacula\i, n-au fost desp`r\i\i de p`c`to]i. Cum, Hristos Isus Domnul nostru la acea mo]tenire
dar, a putut fi f`cut El ^s` Se asemene fra\ilor S`i nestric`cioas` ]i nep`tat` ]i care nu se poate
]i totu]i s` fie desp`r\it de p`c`to]i? R`spunsul ve]teji, p`strat` [n ceruri. }i av>nd [n vedere acest
la aceast` [ntrebare se g`se]te [n recunoa]terea plan preor>nduit, despre to\i care vor constitui
faptului c` cei care sunt numi\i ^fra\ii S`i nu se aceast` clas` s-a vorbit mai dinainte, prin profe\i,
refer` la omenire, la p`c`to]i [n general. Omul c` sunt ^fra\ii lui Cristos. {n mod profetic Domnul
Adam a fost [ntr-adev`r un fiu al lui Dumnezeu nostru este reprezentat spun>nd Tat`lui: ^Voi vesti
de la crearea sa ]i p>n` la vremea neascult`rii Numele T`u fra\ilor Mei ]i Te voi l`uda [n mijlocul
sale (Luca 3:38), dar nu ]i dup` aceea. }i to\i din adun`rii (Ps. 22:22; Evr. 2:12). Deoarece acesta a
rasa lui sunt numi\i din punct de vedere scrip- fost programul divin ca Domnul nostru s` fie
tural ^copii ai m>niei (Efes. 2:3). Numai cei care nu numai R`scump`r`torul lumii, ci ]i un model
^au sc`pat de sub condamnarea care este asupra pentru ^fra\ii care vor fi mo]tenitori [mpreun`
lumii ]i au revenit la armonie cu Dumnezeu, prin cu El a fost de aceea potrivit ca [n executarea
Cristos, sunt autoriza\i conform Scripturilor s` se acestui program divin El s` fie f`cut ^s` Se
considere fii ai lui Dumnezeu (Ioan 1:12). Despre asemene fra\ilor S`i [n toate [ncerc`rile ]i
ceilal\i Domnul nostru declar`: ^Voi ave\i de tat` experien\ele Sale.
pe Diavolul ]i vre\i s` [mplini\i poftele tat`lui
vostru (Ioan 8:44). Domnul nostru Isus niciodat` 4. De ce este at>t de necesar`
nu S-a considerat unul dintre fiii Diavolului, nici manifestarea amabilit`\ii fr`\e]ti?
unul din ^copiii m>niei, ci a declarat c` El a ^ie]it
]i a venit de la Dumnezeu. Nici n-a recunoscut R 3434, col. 2, par. 2, 3:
ca ^fra\ii S`i pe vreunul dintre aceia care erau Cu deplina apreciere a faptului c` Biserica va
[nc` ^copii ai m>niei. Singurii recunoscu\i ca avea nevoie de m>ng>iere mai degrab` dec>t de
^fra\ii Domnului sunt cei care, fiind sc`pa\i de ceart` ]i mustrare, Domnul nostru a spus: ^Dac`
condamnarea care este asupra lumii, au fost adu]i nu M` duc Eu, M>ng>ietorul [Duhul sf>nt] nu va
aproape de Tat`l prin s>ngele lui Cristos ]i au veni la voi. R`scump`rarea trebuia pl`tit`,
primit ^duhul [nfierii [n familia lui Dumnezeu, ]i trebuia prezentat` Tat`lui ceresc, [n ^Sf>nta
promisiunea deplinei ^[nfieri la stabilirea Sfintelor, [nainte ca binecuv>ntarea Lui s` poat`
{mp`r`\iei (Rom. 8:15, 23; Gal. 4:5). Fiindc` ace]tia fi acordat`. Acea binecuv>ntare a dat m>ng>ierea
sunt [ndrept`\i\i, elibera\i [n mod socotit de vina conceperii Spiritului ]i m>ng>ierea f`g`duin\elor
lui Adam ]i f`cu\i drep\i [n mod socotit prin nespus de mari ]i scumpe pentru cei care L-au
s>ngele lui Cristos, de aceea ei sunt, [ntr-un sens acceptat pe Isus ]i pentru cei care vor crede [n
al cuv>ntului, asemenea Domnului nostru Isus, El prin cuv>ntul lor. Este adev`rat, Domnul nostru
^fra\ii S`i, [ntr-o pozi\ie similar` de favoare divin` a spus c` Spiritul sf>nt mustr` dar nu c` mustr`
]i separare de lume. Despre consacra\ii din aceast` Biserica; El a spus: ^El va dovedi (mustra, [n trad.
clas` Domnul nostru spune: ^Ei nu sunt din lume, englez`, n. t.) lumea vinovat` [n ce prive]te
dup` cum Eu nu sunt din lume. ^Eu v-am ales p`catul, dreptatea ]i judecata viitoare. Cea mai
din mijlocul lumii (Ioan 15:19; 17:16). Din acest apropiat` sugestie [n privin\a mustr`rii
punct de vedere se poate u]or vedea c` Domnul referitoare la procedurile Spiritului sf>nt cu
nostru a fost f`cut ^s` Se asemene fra\ilor S`i Biserica este dat` de c`tre apostol c>nd spune:
exact, [n toate am`nuntele. Nu [nseamn` c` ^fra\ii ^S` nu [ntrista\i pe Duhul Sf>nt al lui Dumnezeu,
S`i au fost [n aceast` stare la vremea c>nd El prin care a\i fost pecetlui\i pentru ziua
S-a smerit ]i a devenit trup la vremea aceea r`scump`r`rii. Apoi iar`]i zice: ^Nu stinge\i
El nu avea fra\i, dec>t doar c` aceast` clas` era Duhul. Efes. 4:30; 1 Tes. 5:19.
cunoscut` de Dumnezeu mai dinainte (Efes. 1:5, 11; Marea preg`tire f`cut` pentru m>ng>ierea
Rom. 8:29). Dar aranjamentul divin a fost a]a [nc>t poporului Domnului indic` [n mod clar necesitatea
Dumnezeu a prev`zut c` El putea fi drept ]i totu]i acestei m>ng>ieri; ]i aceast` necesitate nu este
putea [ndrept`\i pe aceia din rasa p`c`tosului care greu de g`sit. Poporul Domnului este asaltat din
acceptau harul divin prin Cristos, ]i ale c`ror toate p`r\ile de condi\ii adverse lumea, carnea,
p`cate, pe aceast` baz`, erau acoperite, nefiindu-le adversarul c`ut>nd s` intimideze sau s`
imputate lor, ci fiindu-I imputate Celui care ^a descurajeze sau s` prind` [n capcan` noua
purtat p`catele noastre [n trupul S`u, pe lemn. creatur`, a]a [nc>t s`-i [mpiedice dezvoltarea [n
Dumnezeu a aranjat mai dinainte, a cunoscut mai har, cuno]tin\` ]i iubire, ]i [n cele din urm` s` o
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 153
[mpiedice s` ating` perfec\iunea ]i slava care c`ldur` [intens] unii pe al\ii, dintr-o inim` curat`.
urmeaz`, pe care Dumnezeu le-a promis numai O, da, s` nu fie uitat` inima curat`, altfel ar putea
celor credincio]i. De ceea ce avem noi nevoie ca s` fi numai un pas de la iubirea curat` la o capcan`
ne fac` fiii ]i fiicele m>ng>ierii [n Biseric`, este o a Adversarului, iubirea carnal`. Dar iubirea
m`sur` mare de iubire ]i comp`timire [n inimile curat` nu trebuie s` fie rece ]i indiferent`: trebuie
noastre. Pe m`sur` ce comp`timirea ]i iubirea s` fie cald` ]i at>t de puternic` [nc>t s` fie dispus`
intr` [n inim`, acestea vor scoate afar` spiritul de s`-]i ^dea via\a pentru fra\i. 1 Ioan 3:16.
conflict, ceart`, judecare ]i g`sire de gre]eli; Cu o astfel de iubire ca aceasta, arz>nd ca
[ntocmai cum au scos afar` la [nceput spiritul t`m>ia pentru Dumnezeu pe altarul inimilor
c`rnii m>nia, r`utatea, ura, cearta, slava noastre, nu va fi loc pentru nici un g>nd, cuv>nt
de]art`. sau fapt` egoist`, invidioas`. O, ce binecuv>ntate
ar fi toate adun`rile ^fra\ilor, dac` pe to\i i-ar
5. Este oare important s` respect`m p`trunde un astfel de spirit! Ne putem [ndoi c`,
at>t spiritul c>t ]i forma poruncii dac` acesta ar st`p>ni peste o jum`tate, sau peste
Domnului? o treime sau chiar peste o p`trime, el ar exercita
1 Petru 1:22 ^Deci, ca unii care prin ascultarea grabnic o influen\` gra\ioas` asupra tuturor
de adev`r v-a\i cur`\it sufletele ca s` ave\i o pentru dreptate, fidelitate, iubire ]i pace, ]i
dragoste de fra\i nepref`cut`, iubi\i-v` cu c`ldur` [mpotriva invidiei, a conflictului, a r`ut`\ii, a
unii pe al\ii, dintr-o inim` curat`. calomniei ]i a vorbirii de r`u?
Romani 12:9 ^Dragostea s` fie f`r` pref`c`torie. To\i ^fra\ii, s` ia tot mai mult aceste
Fie-v` groaz` de r`u ]i alipi\i-v` tare de bine. medicamente care lucreaz` spre sfin\irea ]i
preg`tirea noastr` pentru serviciul St`p>nului,
R 2518, col. 1, par. 5 (pct. 4), p>n` la acum ]i mai t>rziu.
sf>r]it:
^Deci, ca unii care prin ascultarea de adev`r R 2213, col. 1, par. 2 ^Dragostea s` fie
v-a\i cur`\it sufletele ca s` ave\i o dragoste de f`r` pref`c`torie:
fra\i nepref`cut`, iubi\i-v` cu c`ldur` unii pe al\ii, Apostolul explicase deja necesitatea iubirii; dar
dintr-o inim` curat`. 1 Pet. 1:22. acum ne previne [mpotriva unei iubiri doar simu-
Acest medicament este pentru cei care au folosit late, care ar p`rea bl>nd` ]i politicoas` numai la
cealalt` prescrip\ie ]i s-au cur`\it. Arat` c` exterior. Adev`ratul spirit al iubirii, un spirit sf>nt,
aceast` cur`\ire n-a venit numai prin auzirea nu va fi un spirit pref`cut, sau f`\arnic: iubirea
adev`rului, nici numai prin [ncrederea [n el, ci va fi veritabil`, exprimat` at>t din inim` c>t ]i cu
prin ascultarea de el. }i nu numai o ascultare gura. Aceast` iubire trebuie s` fie fa\` de
formal` ca ceremonie exterioar`, obicei ]i Dumnezeu ]i fa\` de to\i, [n m`sura [n care ei sunt
manier` politicoas`, ci prin ascultare de spiritul asemenea lui Dumnezeu, sau se str`duiesc s` fie
adev`rului de semnifica\ia lui real`. Toate a]a. Trebuie s` fie o iubire pentru ceea ce este bine,
acestea v-au adus la punctul unde iubirea de drept, curat, adev`rat.
^fra\ii lui Cristos a fost nepref`cut`, veritabil`.
La [nceput i-a\i tratat pe to\i cu amabilitate, sau R 2242, col. 1, par. 4:
cel pu\in f`r` lips` de polite\e; dar de mul\i dintre {n timp ce afacerile exterioare ale vie\ii trebuie
ei nu v-a pl`cut, cu mult mai pu\in i-a\i iubit: reglementate ]i aduse [n armonie cu caracterul ]i
erau s`raci, ne[ngriji\i, sau ignoran\i, sau ciuda\i. voin\a Domnului, a]a cum ne sunt exprimate [n
Dar ascult>nd de spiritul adev`rului, a\i Cuv>ntul S`u, totu]i obiectivul c`utat este ca
recunoscut c` to\i care se [ncred [n s>ngele pre\ios aceste caracteristici bune s` ias` dintr-o surs`
]i sunt consacra\i iubitului R`scump`r`tor ]i interioar`, dintr-o inim` regenerat`, o inim` din
caut` s` urmeze [ndrum`rile Lui sunt ^fra\i, care a fost detronat egoismul ]i [n care a fost
indiferent de ras` sau culoare sau educa\ie sau [ntronat` Iubirea, ca impulsul motivant al vie\ii.
s`r`cie sau aspect. A\i ajuns la punctul unde inima Iubirea fa\` de Dumnezeu va reglementa toat`
este at>t de lipsit` de invidie, m>ndrie ]i egoism, ascultarea noastr` fa\` de El, a]a [nc>t nu vor fi
]i at>t de plin` de spiritul {mv`\`torului, [nc>t cu numai ceremonii exterioare ]i formale, ci [nchinare
onestitate pute\i spune: Iubesc pe to\i ^fra\ii cu o [n spirit ]i [n adev`r. Iubirea fa\` de semeni [n
iubire sincer` ]i nepref`cut`. special fa\` de casa credin\ei ne va conduce [n
Acum, dup` ce am ajuns p>n` aici pe calea cea rela\iile noastre cu ei; c`ci iubirea nu se g>nde]te
bun`, Domnul ne spune prin apostol ce urmeaz` la r`u, iubirea nu calomniaz`, iubirea nu vorbe]te
s` ne putem p`stra inima curat`: ^Iubi\i-v` cu de r`u, iubirea nu face m`rturie mincinoas`,
154 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
iubirea nu caut` numai interesele sale, ci ]i binele El a f`cut ca apostolul s` ne aduc` [n aten\ie o
altora, nu este m>ndr`, ci smerit`, bl>nd`, gentil`, descriere foarte gr`itoare a iubirii care vine de sus.
u]or de [nduplecat, [ndelung r`bd`toare, Aceast` descriere este dat` [n 1 Corinteni 13. Ea
r`bd`toare. trebuie s` fie pl`cut` [ntr-o anumit` m`sur`
tuturor celor care sunt Noi Creaturi, c`ci, dac`
R 3542, col. 2, par. 4, 5: n-are cineva Spiritul lui Cristos nu este al Lui;
Pentru noi este greu s` ne c>nt`rim bine inima, dar va fi tot mai pl`cut` ]i apreciat` c>nd va fi
]i ca atare trebuie s` folosim mare caritate [n [n\eleas`, pe m`sur` ce poporul Domnului va
m`surarea inimii ]i inten\iilor altora, ]i mai deveni mai tare [n Domnul asem`n`ri ale
degrab` s` gre]im [n direc\ia prea marii simpatii iubitului Fiu al lui Dumnezeu asemenea Celui
]i [ng`duin\e dec>t [n direc\ia condamn`rii prea care este prietenul mai presus de to\i.
aspre. F`r` [ndoial`, dac` apostolii ar fi fost
[ntreba\i [n privin\a acestei chestiuni, ei ar fi negat 6. De ce n-au nevoie ^fra\ii Domnului
orice element de egoism [n motivele ]i conduita de ^parole exterioare, semne care s`
lor ]i ar fi g>ndit ]i vorbit numai despre zelul lor atrag` aten\ia, sau insigne?
pentru Domnul ]i despre dorin\a de a fi l>ng` El. Ioan 13:35 ^Prin aceasta vor cunoa]te to\i c`
Aceasta ilustreaz`, ceea ce declar` Scripturile, c` sunte\i ucenicii Mei, dac` ve\i avea dragoste
inima uman` este peste m`sur` de [n]el`toare [ntre voi.
c` are nevoie de cercetare atent`, ca nu cumva
sub haina a ceva bun, ea s` ad`posteasc` [nsu]iri R 3553, col. 1, par. 3, 4:
care, f`r` acea hain`, noi le-am dispre\ui ]i le-am Spiritul trusturilor ]i combina\iilor care este
respinge. peste tot [n lume ]i care p`trunde [n toate are efect
Pentru a ilustra acest subiect mai mult ]i de combinare a adun`rilor, denomina\iilor, ]i [n
pentru a ne ajuta pe to\i s` ne aplic`m lec\ia per- general duce rapid la formarea marilor trusturi
sonal, relat`m un vis pe care l-a povestit un slujitor religioase, a c`ror dezvoltare va fi o amenin\are
bisericesc sco\ian, Horatius Bonar, cu pu\in timp serioas` a libert`\ilor poporului cu adev`rat
[nainte de moartea sa. El a visat c` zelul s`u era consacrat al Domnului, dar nu o daun` pentru
reprezentat printr-un pachet de m`rime ]i interesele lor spirituale. Dimpotriv`, se va dovedi
greutate considerabile, ]i c` au venit ni]te [ngeri o binecuv>ntare pentru mica turm` a Domnului
]i l-au c>nt`rit, ]i l-au asigurat c` avea greutatea prin aceea c`-i va diferen\ia mai bine ]i le va
deplin`, o sut` de pfunzi (un pfund = 453,6 gr), tot confirma [nv`\`turile Scripturii, separ>ndu-i mai
c>t era posibil. {n visul s`u era foarte [nc>ntat de complet de sistemele nominale ]i de legarea [n
acest raport. Apoi ei au hot`r>t s`-l analizeze. L-au snopi a neghinei, d>ndu-le [n acest timp
pus [ntr-un creuzet ]i l-au [ncercat [n diferite feluri confirmarea Scripturilor, care prezic [n mod clar
]i apoi au raportat rezultatele astfel: aceast` stare la sf>r]itul veacului, care preced`
^Cincisprezece p`r\i egoism; cincisprezece p`r\i c`derea marelui Babilon. Apoc. 18:21.
sectarism; dou`zeci ]i dou` de p`r\i ambi\ie; Rug`ciunea Domnului nostru, ^ca ]i ei s` fie
dou`zeci ]i trei de p`r\i iubire de om; dou`zeci ]i una, a fost [mplinit` de-a lungul veacului. To\i
]ase de p`r\i iubire de Dumnezeu. Trezindu-se, cei care au fost cu adev`rat ai Lui au avut unitate
]i-a dat seama ca a fost numai un vis, dar s-a sim\it de inim`, unitate de scop, unitate de spirit cu Tat`l
foarte umilit ]i f`r` [ndoial` i-a fost folositor tot ]i cu Fiul o p`rt`]ie divin` care nu poate fi
restul vie\ii. Acel vis ne poate fi folositor fiec`ruia produs` de crezurile ]i c`tu]ele p`m>nte]ti. A]a
dintre noi, ca s` ne duc` la o corectare atent` a este acum ]i a]a este [ntotdeauna [ntre cei care
motivelor care stau [n spatele cuvintelor, g>ndurilor sunt cu adev`rat ai Domnului. Ei se cunosc unul
]i faptelor noastre [n special [n spatele pe altul nu dup` parole sau dup` ceva ce s` atrag`
serviciului nostru pentru Domnul ]i pentru fra\i. privirea, sau dup` semne exterioare, ci dup`
influen\a credin\ei ]i dup` iubirea pe care aceasta
R 3233, col. 2, par. 4: o d` ]i pe care fiecare o recunoa]te. ^Prin aceasta
Dup` cum exist` cre]tini nominali ]i cre]tini vor cunoa]te to\i c` sunte\i ucenicii Mei, dac` ve\i
adev`ra\i, tot a]a exist` o iubire nominal` ]i o avea dragoste [ntre voi. ^}tim c` am trecut din
iubire adev`rat` printre cei care m`rturisesc moarte la via\` fiindc` iubim pe fra\i. Este
numele lui Cristos, ]i scopul poporului Domnului adev`rat, iubim pe to\i oamenii ]i c`ut`m s`-i
ar trebui s` fie tot mai mult s` cultive Spiritul servim pe to\i c>nd avem ocazie, dar, cum arat`
S`u, caracterul S`u, dispozi\ia Sa, iubirea Sa, apostolul, ^mai ales casa credin\ei, [n special pe
prietenia Sa; ]i ca s` le poat` cultiva pe acestea, aceia care iubesc pe Domnul ]i se [ncred [n s>ngele
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 155
pre\ios ]i sunt deplin consacra\i Lui, ]i, [n m`sura printre to\i membrii acestui ^singur trup al
[n care sunt capabili, fac voia Lui ]i caut` [n Domnului. Pe m`sur` ce Spiritul Domnului ajunge
continuare s` cunoasc` acea voie zi de zi. s` st`p>neasc` tot mai mult [n inimile noastre,
acesta ne va face s` ne bucur`m de fiecare ocazie
R 3566, col. 2, par. 14 ( pct. 4): de a face bine oamenilor dup` cum avem
Marea gre]eal` pare s` fie [n ceea ce se nume]te posibilitate, dar [n special casei credin\ei. Pe
o Biseric`. Dup` cum ni]te c`r`mizi, b>rne ]i m`sur` ce simpatia noastr` cre]te ]i merge c`tre
pietre nu formeaz` o Biseric`, nici fiecare adunare toat` omenirea, ea trebuie s` creasc` [n special
de oameni bine [mbr`ca\i nu este o Biseric`. fa\` de Domnul, ]i, prin urmare, de asemenea [n
Biserica lui Cristos este compus` numai din cei special fa\` de cei pe care El [i recunoa]te, care au
uni\i cu El [n credin\` ]i ascultare, ]i ace]tia se Spiritul S`u ]i caut` s` umble pe urmele Sale.
vor cunoa]te ]i vor avea p`rt`]ie unul cu altul Apostolul arat` c` m`sura iubirii noastre fa\` de
[ntotdeauna, ]i n-au nevoie de nume, insigne, Domnul va fi dovedit` prin iubirea fa\` de fra\i,
semne ]i parole exterioare. fa\` de ceilal\i membri ai corpului S`u. Dac`
iubirea noastr` trebuie s` fie astfel [nc>t s` rabde
7. Cum se m`soar` iubirea noastr` ]i s` suporte totul [n privin\a altora, cu c>t mai
fa\` de Dumnezeu prin iubirea fa\` de mult va fi adev`rat acest lucru [n privin\a celorlal\i
^fra\i? membri ai aceluia]i corp, at>t de str>ns uni\i cu
1 Ioan 4:8 ^Cine nu iube]te n-a cunoscut pe noi prin Capul nostru! Nu este de mirare c`
Dumnezeu, pentru c` Dumnezeu este dragoste. apostolul Ioan spune c` una dintre dovezile
proeminente c` am trecut din moarte la via\` este
R 2649, col. 1, par. 3, 4: c` iubim pe fra\i (1 Ioan 3:14). {ntr-adev`r, ne
De]i prima dovad` a posesiei ^dragostei lui amintim c` atunci c>nd vorbe]te despre faptul c`
Dumnezeu este o dragoste pentru Dumnezeu, [mplinim ce lipse]te necazurilor lui Cristos,
totu]i Scripturile arat` [n mod clar c` este apostolul Pavel adaug`: ^pentru trupul Lui, care
specificat` [nc` o cerin\`, ]i anume, iubirea pentru este Biserica. Col. 1:24.
fra\i [n mod special pentru cei care au Spiritul
lui Dumnezeu, ]i [n mod general cel pu\in o Vol. VI, pag. 600, par. 2:
dragoste comp`timitoare pentru omenire. Astfel Cuv>ntul inspirat spune c` ^inima [natural`]
apostolul spune: ^Dac` ne iubim unii pe al\ii [este este nespus de [n]el`toare ]i de dezn`d`jduit de
o dovad` c`], Dumnezeu r`m>ne [n noi ]i [c`] rea (Ier. 17:9) nu organul numit inim`, ci mai
dragostea Lui este des`v>r]it` [n noi (1 Ioan 4:12). degrab` ceea ce [n Scriptur` reprezint` inima,
Acela]i apostol accentueaz` acest punct zic>nd: adic`, sentimentele naturale. Creatura Nou`
^Dar cine are bunurile [interesele, afacerile] lumii prime]te o inim` nou`, o voin\` nou`, un stan-
]i vede pe fratele s`u [n nevoie ]i []i [nchide inima dard nou al sentimentelor, [n care vin [nt>i
fa\` de el, cum r`m>ne [n el dragostea lui Dumnezeu, dreptatea Sa, adev`rul S`u, planul
Dumnezeu? (1 Ioan 3:17). Sugestia este c` o astfel S`u, voin\a Sa ]i [n care toate celelalte lucruri
de lips` a iubirii ]i comp`timirii ]i o astfel de re\inere ocup` un loc de onoare ]i iubire [n m`sura
de a da ajutor unui frate [n nevoie, ar implica faptul armoniei lor cu Domnul ]i cu dreptatea Sa. Pentru
c` iubirea lui Dumnezeu fie n-a r`mas [n acesta, fie a cei care posed` aceast` inim` nou`, to\i membrii
fost doar slab dezvoltat` departe de a fi des`v>r]it`. Noii Crea\ii sunt [n mod necesar primii ]i cei mai
Aceast` iubire nu se exercit` fa\` de fra\i numai apropia\i: de aceea, dup` cum spune apostolul,
[n chestiuni de necesit`\i temporare, ci mai iubirea de fra\i este una din cele mai bune probe
degrab` ea afecteaz` toate afacerile vie\ii, ale leg`turii lor cu Domnul ca Noi Creaturi. Dar
f`c>ndu-i pe cei care se bucur` de ea s` ^umble [n aceasta, dup` cum s-a ar`tat deja, nu trebuie s`
dragoste, s` se ^[ng`duie unii pe al\ii [n dragoste stea [n calea unei recunoa]teri juste a obliga\iilor
(Efes. 5:2; 4:2). }i chiar dac` ar fi necesar s` spun` fa\` de al\ii.
un adev`r nepl`cut, Spiritul Domnului, ^dragostea
lui Dumnezeu va dicta s` spun` adev`rul [n 8. Putem avea p`rt`]ie cu to\i ^fra\ii
dragoste, despre care apostolul ne asigur` c` este la fel?
esen\ial` cre]terii noastre [n Cristos. Efes. 4:15. Iuda 21, 22 ^|ine\i-v` [n dragostea lui
Dumnezeu, a]tept>nd [ndurarea Domnului
Vol. VI, pag. 467, par. 3: nostru Isus Hristos pentru via\a ve]nic`. S`
Un alt g>nd este cu privire la iubirea reciproc`, ar`ta\i [n\elegere fa\` de cei care se [ndoiesc.
simpatia ]i interesul care trebuie s` predomine
156 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
R 3233, col. 2, par. 1-3: vedere al Domnului; asem`n`ri [n spirit,
{ntr-un cuv>nt, sunt dou` planuri de prietenie asem`n`ri [n inim`, asem`n`ri [n motive,
un plan natural, pe care oamenii ce se asem`n`ri [n inten\ie, asem`n`ri [n zel iubitor
aseam`n` [n privin\a [nsu]irilor naturale sunt pentru dreptate, adev`r etc. Astfel, pe m`sur` ce
atra]i unii spre al\ii; ]i un plan spiritual, pe care cre]tem [n iubirea lui Dumnezeu ]i [n iubirea lui
cei ce nu se aseam`n` [n privin\a [nsu]irilor natu- Cristos, ]i [n iubirea principiilor pe care Ei le
rale, dar se aseam`n` [n privin\a speran\elor, reprezint`, cre]tem ]i [n iubire fa\` de to\i oamenii
scopurilor ]i ambi\iilor spirituale, sunt atra]i [nc` ]i fa\` de fra\i, dar mai ales fa\` de cei care cresc
mai aproape unii de al\ii prin noua leg`tur`, noua cel mai mult [n asem`narea Domnului. Aceasta
iubire care leag`, nu carnea, ci inima [n iubire ]i nu este p`rtinire; aceasta nu este a face altora
unitate cre]tin`. diferit de ceea ce noi am dori s` ne fac` ei. Este a
Aceste Creaturi Noi [n Cristos Isus se cunosc urma exemplul Domnului Isus; c`ci g`sim c` p>n`
unele pe altele nu potrivit c`rnii, ci potrivit ]i printre apostolii S`i, to\i ace]tia fiind ale]i, au
Spiritului. {n spiritul sau mintea nou` a fiec`ruia fost trei pe care i-a iubit [n mod special, ]i dintre
dintre ace]tia se afl` cele mai nobile sentimente, ace]tia trei, unul este marcat [n mod special ca
cele mai [nalte aspira\ii, ceea ce este bun, adev`rat, ^ucenicul pe care-l iubea Isus. El a fost iubit [n
nobil, curat oricare ar fi sl`biciunile lor potrivit mod special fiindc` a fost vrednic de iubit [n mod
c`rnii. Ei se iubesc unii pe al\ii din punctul de special; ]i a]a este ]i [n cazul nostru ]i al fra\ilor.
vedere nou, al inten\iei, al voin\ei, al armoniei cu Trebuie s`-i iubim pe to\i cu c`ldur`, intens, dar
Dumnezeu, ]i prietenia lor unul pentru altul cre]te [n mod necesar [n diferite grade de intensitate, ]i
tot mai mult, pe m`sur` ce fiecare vede energia intensitatea s` creasc` [n cazul fiec`ruia [n
celorla\i [n lupta bun` a credin\ei [mpotriva r`ului m`sura [n care-i observ`m cre]terea [n
]i a influen\leor lumii, a c`rnii ]i a Adversarului. asem`narea inimii cu Domnul nostru.
Nici limba, nici peni\a nu pot exprima cum se }i dac` este a]a, ce vom spune despre cei care,
cuvine iubirea ]i prietenia care exist` [ntre aceste dup` ce au ajuns la o cuno]tin\` a adev`rului ]i
Noi Creaturi [n Cristos Isus, pentru care cele vechi dup` ce i-au gustat ]i i-au apreciat bun`tatea, cad
au trecut ]i toate s-au f`cut noi. [napoi [n p`cat despre cei care [nceteaz` s`
Aceasta [ns` nu [nseamn` c` un p`rinte trebuie umble dup` spirit ]i [ncep s` umble dup` trup?
s` aib` aceea]i iubire fa\` de al\i copii cum are Poate iubirea noastr` fa\` de ei s` ard` cu aceea]i
fa\` de ai s`i el are o r`spundere mai mare fa\` intensitate ca [nainte? {n nici un caz; nu trebuie
de copiii s`i ]i trebuie s` ]i-o [ndeplineasc`. Nici s` ard`. Cum spune apostolul [n textul nostru,
nu [nseamn` c` to\i sfin\ii vor fi iubi\i [n acela]i trebuie s` facem o deosebire. F`c>nd aceasta,
grad. Ni se spune c` Domnul nostru i-a iubit [n urm`m exemplul Tat`lui nostru ceresc; fiindc`
mod deosebit pe unii dintre ucenicii S`i. Cur>nd, tocmai am observat c` numai umbl>nd dup` spirit
c>nd perfec\iunea va [nlocui imperfec\iunea, to\i putem s` ne \inem [n dragostea lui Dumnezeu.
^fra\ii vor fi perfec\i ]i to\i cei din jur vor fi fra\i Numai urm>nd aceea]i cale, prin urmare, poate
preaiubi\i. P>n` atunci [ns`, noi trebuie s`-i iubim cineva s` se \in` [n iubire de fra\i. Orice deviere
pe to\i, dar ^f`c>nd o deosebire potrivit obliga\iilor trebuie s` aduc` pierderea corespunz`toare a
naturale ]i dezvolt`rii spirituale. Iuda 22. iubirii ]i a p`rt`]iei fr`\e]ti.

R 3034, col. 1, par. 3, 4: R 3219, col. 2, par. 2:

Dar acum ajungem la un alt punct. Iubirea
noastr` pentru fra\i nu poate fi exact [n aceea]i
m`sur` ]i exact de aceea]i intensitate sau c`ldur`
fa\` de to\i. Exist` ceva ce o m`soar` sau o
regleaz`. Ce anume? Este faptul c` iubim pe
Dumnezeu ]i principiile glorioase ale drept`\ii,
care sunt reprezentate [n caracterul S`u; ]i iubim
pe Domnul nostru Isus din acela]i punct de vedere,
ca fiind [ns`]i exemplificarea a tot ce este bun,
nobil, adev`rat, drept, generos, iubitor; ]i iubirea
noastr` fa\` de fra\i trebuie, din necesitate, s` fie
[n m`sura [n care g`sim c` fra\ii sunt asem`n`ri
ale Domnului nostru. Nu vrem s` spunem
asem`n`ri [n carne, ci privite din punctul de
Cuno]tin\a trebuie apreciat` foarte mult [n
biseric` ]i privit` ca o dovad` a [naint`rii, a
cre]terii, c`ci nimeni nu poate deveni tare [n
Domnul ]i [n puterea t`riei Lui - [n har dac`
nu cre]te ]i [n cuno]tin\`. {n mod cuvenit, punem
mare pre\ pe aceia a c`ror iubire fa\` de Domnul
]i de Adev`rul S`u s-a dovedit prin zelul lor [n
studierea Cuv>ntului S`u ]i a c`ror stare de gra\ie
[naintea lui Dumnezeu se adevere]te prin faptul
c` sunt c`l`uzi\i tot mai mult [n lucrurile ad>nci
ale lui Dumnezeu. Cu toate acestea, dup` cum [n
familia p`m>nteasc` iubim ]i ne [ngrijim de
copila]i ]i de cei nedezvolta\i, tot a]a ]i [n casa
credin\ei, trebuie s` ne [ngrijim, s` iubim ]i s`
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 157
ajut`m pe cei micu\i ]i pe cei nedezvolta\i, ca s` membri: ]i din experien\` noi s` observ`m c`
se poat` [nt`ri [n Domnul ]i [n puterea t`riei Lui. a]a stau lucrurile. El spune: ^{ncolo, fra\ilor, fi\i
s`n`to]i, des`v>r]i\i-v`, [ncuraja\i-v`, fi\i cu un
9. Trebuie s` ne a]tept`m [ntotdeauna g>nd, tr`i\i [n pace ]i Dumnezeul dragostei ]i
ca manifest`rile iubirii noastre fr`\e]ti al p`cii va fi cu voi (2 Cor. 13:11). }i iar`]i
s` fie primite [n acela]i spirit? (Filip. 2:1, 2): ^Deci, dac` este vreo [ncurajare [n
Hristos, dac` este vreo m>ng>iere [n dragoste,
R 3537, col. 1, par. 2 ]i col. 2, par. 1: dac` este vreo p`rt`]ie a Duhului, dac` este vreo
Apostolul, vorbind despre slujirile unii altora duio]ie ]i [ndurare, face\i-mi bucuria deplin` ]i
[n Biseric`, spune c` sacrificiul nostru este de un ave\i o sim\ire, o dragoste, un suflet ]i un g>nd.
miros pl`cut pentru Dumnezeu, dar iar`]i adaug` Ce [ndemnuri sunt acestea la unitate, pace,
c` Evenghelia la care se refer`, pentru unii este amabilitate fr`\easc`! Cum ne sugereaz` ele
de la via\` spre via\` ]i pentru al\ii de la moarte r`bdare, [ng`duin\`, bl>nde\e, ajutorare ]i
spre moarte. Adic`, faptele bune, cuvintele amabile m>ng>iere reciproc` [n Biseric`; pentru ca astfel
]i eforturile vor fi apreciate de c`tre cei care sunt Spiritul Domnului s` prisoseasc` [n to\i, pentru
[n atitudinea corect` a inimii ca se le aprecieze, [n ca fiecare s` poat` face cel mai mare progres posibil
timp ce, dimpotriv`, acelea]i fapte bune vor st>rni pe calea cea bun`. Dragi fra\i ]i surori, s` fim tot
jignire ]i vor constitui un miros ur>t celor care mai vrednici de numele Barnaba M>ng>ietor
sunt [ntr-o atitudine gre]it` a inimii. De c>te ori de fra\i. Tot mai mult s` prisoseasc` [n noi Spiritul
am v`zut aceasta, c` p>n` ]i cu cele mai bune Domnului, c`ci aceasta este buna pl`cere a
str`duin\e de a servi picioarele lui Cristos, unii Domnului; pentru ca, acesta locuind cu bog`\ie [n
au fost m>ng>ia\i ]i [nviora\i, al\ii au fost m>nia\i noi, s` putem fi cu to\ii fiii ]i fiicele m>ng>ierii [n
pentru unul a fost miros pl`cut, pentru al\ii a Sion, reprezentan\i ai Tat`lui nostru ]i canale ale
fost miros jignitor, din pricina atitudinii gre]ite a Spiritului sf>nt, precum ]i ale Adev`rului.
inimii lor fa\` de Domnul ]i fa\` de corpul lui
Cristos poate din pricina ambi\iei lor, sau c>te 11. Cum trebuie s` lucreze iubirea
altele care au intervenit [n aceasta. fr`\easc` [n c`utarea ocaziilor de
Exact a]a a fost [n Betania: mirosul pl`cut care serviciu?
a umplut casa, ]i binecuv>ntarea ]i [nviorarea
primite de Maria [n leg`tur` cu slujirea, au avut R 2343, col. 2, par. 3, p>n` la pag. 2344,
un efect foarte diferit asupra lui Iuda. El a fost col. 1, par. 2:
m>nios; egoismul l-a [mpiedicat s` aprecieze C`ut>nd [n jurul nostru ocazii de serviciu,
onoarea f`cut` Domnului; el s-a putut g>ndi g`sim instruc\iunea Domnului prin apostol, s`
numai la sine [nsu]i ]i la ce sperase s` scoat` din c`ut`m s` facem bine tuturor oamenilor potrivit
acea tranzac\ie, ]i cum, [n ceea ce-l privea pe el, capacit`\ii ]i ocaziei noastre, dar mai ales casei
toat` chestiunea era o risip`. Acreala care i-a venit credin\ei. C>nd privim mai [nt>i [n casa credin\ei
[n inim` din cauza atitudinii sale gre]ite este s` vedem ce serviciu putem face, g`sim [n aceast`
indicat` de m`rturia c` a mers imediat la preo\ii cas` pe unii care [n mod natural sunt mai
cei mai de seam` s` se t>rguiasc` pentru tr`darea atr`g`tori pentru noi dec>t al\ii, pe unii pe care
lui Isus. S` c`ut`m, dragi fra\i, ca inimile noastre g`sim c` este o pl`cere s`-i servim; [n timp ce pe
s` fie [ntr-o atitudine iubitoare fa\` de Domnul, ]i al\ii, din cauza condi\iilor naturale mai stricate,
nu [ntr-o atitudine egoist` s` apreciem tot ce [i g`sim mai pu\in pl`cu\i, chiar resping`tori; ]i
este f`cut [n numele Lui ]i pentru corpul Lui, ]i sim\im c` pe ace]tia suntem mai pu\in dispu]i
s` nu fim egoi]ti. Altfel rezultatul pentru noi va fi s`-i servim. Dar aceasta este din pricina unei
o mireasm` de la moarte spre moarte, cum a fost vederi gre]ite a acestui subiect. Trebuie s` ne
pentru Iuda. amintim c` to\i credincio]ii consacra\i sunt noi
creaturi [n Cristos Isus ]i sunt accepta\i de
10. Cum depind m>ng>ierea ]i pacea Domnul ca membri ai corpului S`u, membri
Bisericii de manifestarea acestui har? confra\i ai no]tri. Numai din acest punct de vedere
ne putem da seama de deplina semnifica\ie a
R 3436, col. 2, par. 4: cuvintelor spuse de apostol [n textul nostru: ^Voi
{n fine, observ`m c` apostolul sugereaz` [n sluji\i Domnului Hristos. {nv`\`torul ne
unele din declara\iile sale c` m>ng>ierea ]i pacea informeaz` c` cel mai mic serviciu f`cut unuia din
Bisericii sunt dependente [n mare m`sur` de cei mai mici fra\i ai S`i este acceptat ca f`cut Lui.
unitatea Spiritului Domnului [n diferi\ii ei Av>nd clar [n minte aceast` idee despre lucruri,
158 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
vedem datoria noastr` de serviciu [ntr-o lumin` portant` dintre cele dou` ocazii. Dar s` ne p`zim
nou`. Vedem c` fratele sau sora cu o dezvoltare [mpotriva c`ut`rii ocaziilor mari de serviciu ]i a
spiritual` mai mare ]i posed>nd mai mult din trecerii cu vederea sau a trecerii inten\ionate pe
asem`narea ]i harul Domnului, a c`ror tov`r`]ie l>ng` ocaziile mai mici. Credem c` aceasta este o
o g`sim at>t de pl`cut` ]i pe care am fi [nc>nta\i eroare obi]nuit` printre cei care caut` s`-L
s`-i servim, adesea au nevoie de serviciul nostru serveasc` pe Domnul Cristos. Ei doresc s` fac`
cu mult mai pu\in dec>t al\ii care sunt din acela]i ceva lucru mare pentru El; ar fi peste m`sur` de
Corp, care au mult mai mult` degradare natural` bucuro]i de privilegiul de a se adresa unor mul\imi
necucerit` cu care s` se lupte. Ace]tia au nevoie de mii de ascult`tori inteligen\i ]i interesa\i. Cu
de comp`timirea, iubirea, grija ]i ajutorul nostru drag` inim` ar pune [n mi]care na\iuni pentru
special; c`ci concep\ia potrivit` de serviciu este stindardul Domnului. Unii ar fi dispu]i s`
de a aduce ceva beneficiu: ]i sunt mai multe ocazii foloseasc` ocazii mai mici ]i s` se adreseze la o
de a aduce beneficiu sau de a ajuta pe cei care au sut`, la cincizeci sau mai pu\ini, totu]i poate n-ar
nevoie cel mai mult de ajutor. g>ndi c` merit` s` foloseasc` micile ocazii ale vie\ii
Despre Domnul nostru este scris c` El ^nu }i-a de fiecare zi, ca s`-i vorbeasc` unuia sau la doi
pl`cut Lui {nsu]i [n serviciul S`u. El n-a venit [n sau trei, sau la doisprezece sau la dou`zeci [ntr-o
lume cu misiunea de a Se mul\umi pe Sine ]i a-}i zi, sau s` dea un pliant sau s` [mprumute o carte,
pl`cea. El a zis: ^Fiul Omului n-a venit s` I se sau s` dea pliante [n tren sau la col\ul str`zii.
slujeasc`, ci El s` slujeasc` ]i s`-}i dea via\a ca Aceste servicii le-ar socoti prea nesemnificative
r`scump`rare pentru mul\i. Noi trebuie s` avem ca s` le fac` pentru {nv`\`torul; ei simt c` trebuie
spiritul Lui ]i g>ndul nostru nu trebuie s` fie pro- s` fac` ceva lucru mare.
pria pl`cere sau convenien\`, ci dimpotriv`, Aceasta este o gre]eal` grav`, ]i oricine g`se]te
necesit`\ile celor pe care Domnul vrea s`-i servim astfel de dispozi\ie [n inima sa, s`-]i analizeze
]i anume, pe aceia din casa Sa care au nevoie imediat cu aten\ie sentimentele, ca s` se asigure
cel mai mult de ajutorul nostru. Noi am putea avea dac` are sau nu dorin\a de a-L servi pe Domnul,
mai pu\in` pl`cere, potrivit c`rnii, s`-i servim pe sau dac` dorin\a lui este pentru laud` de sine
ace]tia dec>t s`-i servim pe al\ii, dar nu c`ut`m o dorin\` de a fi identificat cu ceva mare,
pl`cere dup` trup; ]i putem avea tot at>ta pl`cere proeminent ]i distins. Regula Domnului este de a
spiritual` sau mai mult` [n a-i servi pe membrii nu pune un servitor nou [ntr-un loc foarte impor-
corpului lui Cristos care au cea mai mare nevoie, tant. C`peteniile armatei Domnului este de
fiindc` ne d`m seama c` aceasta este voia a]teptat s` se ridice din r>ndurile solda\ilor. El
{nv`\`torului nostru. Lui {i facem de fapt serviciul, ne spune procesul judec`\ii Sale [n privin\a
]i cea mai mare pl`cere spiritual` a noastr` potrivirii pentru serviciu proeminent, c>nd zice:
trebuie s` fie [n [nf`ptuirea acelor lucruri care sunt ^Cine este credincios [n cele mai mici lucruri, este
pl`cute [n ochii Lui. }i fiindc` {nv`\`torul nostru credincios ]i [n cele mari. ^Oricine se [nal\` va fi
a]a a poruncit, de aceea, [naintea oric`rei alte smerit; ]i oricine se smere]te va fi [n`l\at. }i cu
clase, s` fie servit` casa credin\ei; [n consecin\`, c>t ne uit`m mai mult la principiile prezentate
s` ignor`m opiniile celor lume]ti ]i ale bisericii aici, cu at>t vedem mai mult [n\elepciunea ]i
nominale ]i s` nu c`ut`m pe cei mai degrada\i corectitudinea lor. Persoana care este serioas` ]i
oameni din lume ]i s` ne cheltuim energia cu ei, zeloas` s` serveasc` pe Domnul, at>t de dispus`
ci s` c`ut`m pe cei mai nevoia]i membri ai ]i at>t de ner`bd`toare dup` ocazii [nc>t va face
corpului lui Cristos, ca lor s` le fim de ajutor. cu toat` puterea ceea ce g`sesc m>inile sale de
Domnul Se va ocupa de lumea p`g>n` s`rac` la f`cut, aceea este un servitor adev`rat; acel servi-
timpul cuvenit, ]i acum timpul este aproape. tor []i arat` iubirea fa\` de {nv`\`torul arat`
Prima lucrare este, cum am v`zut din Scripturi, c` iubirea sa nu este o iubire de sine ]i de avansare
preg`tirea corpului lui Cristos, ]i [n acest scop de sine. Domnul vede c` acestor servitori li se poate
trebuie s` ne ^m>ng>iem unii pe al\ii ]i s` ne [ncredin\a un serviciu mai important, ]i, prin
zidim unii pe al\ii pe credin\a preasf>nt`. urmare, c>nd trebuie f`cut un serviciu mai im-
Alt g>nd [n privin\a serviciului este c` portant, de obicei Domnul alege pe unul care a
adev`ratul serviciu al Domnului ]i al adev`rului fost credincios [n c>teva lucruri mici, ca s`-i dea
S`u poate fi un serviciu mic, umil ]i relativ [n grij` lucruri mai mari. }i cine va contesta
nesemnificativ, sau un serviciu mai mare ]i mai [n\elepciunea metodei Domnului? Cel care n-are
proeminent. }i desigur, dac` se ofer` dou` ocazii destul` smerenie s` fac` cel mai mic serviciu
de serviciu, care ar fi asem`n`toare, noi s` o pentru Domnul, pentru adev`r ]i pentru membrii
alegem ]i s` o folosim pe cea mai mare ]i mai im- confra\i ai corpului lui Cristos, nu are destul`
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 159
smerenie s`-i fie [ncredin\at un serviciu mai mare; 13. Cum s` ^veghem unii asupra
c`ci serviciul mai mare s-ar putea dovedi a fi o altora ca s` ne [ndemn`m la dragoste
mare daun` pentru el, deoarece ar duce la ]i la fapte bune?
cultivarea unei [nsu]iri latente [n fiecare membru Evrei 10:24 ^S` veghem unii asupra altora
al rasei dec`zute, ]i una care l-ar face complet ca s` ne [ndemn`m la dragoste ]i la fapte bune.
incapabil de alt serviciu, ]i anume m>ndria
[ncrederea [n sine ]i relele care o [nso\esc. Vol. VI, pag. 308, par. 1, 2:
Ce g>nd frumos ]i iubitor este exprimat aici!
12. Cum trebuie s` se manifeste {n timp ce al\ii []i observ` semenii ca s` le g`seasc`
dragostea fr`\easc` [n leg`tur` cu gre]eli, s`-i descurajeze sau s` profite [n mod ego-
ideea ca ^[n cinste fiecare s` dea ist de sl`biciunile lor, Noua Crea\ie trebuie s` fac`
[nt>ietate altuia? contrariul s`-]i studieze unii altora cu grij`
Romani 12:10 ^{n ce prive]te dragostea dispozi\ia, cu scopul evit`rii de a spune sau a face
fr`\easc`, fi\i plini de afec\iune unii pentru al\ii. unele lucruri care ar r`ni inutil, ar st>rni m>nia
{n cinste, fiecare s` dea [nt>ietate altuia. etc., ci pentru a se [ndemna la iubire ]i la con-
duit` bun`.
R 2213, col. 1, par. 6 ^{n cinste fiecare }i de ce nu? Nu este oare toat` atitudinea lumii,
s` dea [nt>ietate altuia: a c`rnii ]i a diavolului provocatoare de invidie,
Adic`, s` se bucure dac` altuia i se d` onoare egoism, gelozie, ]i plin` de ispite rele spre p`cat
mai mult dec>t dac` i se d` lui. Inima noastr` [n g>nd, cuv>nt ]i fapt`? De ce atunci, Noile
trebuie s` fie at>t de lipsit` de egoism [nc>t s` ne Creaturi din corpul Cristosului s` nu se ab\in` de
fac` pl`cere s` vedem c` altuia i se d` onoare ]i la asemenea provoc`ri la adresa lor ]i a altora, ]i
are prosperitate, ]i s` ne bucur`m; ]i at>t de nu numai at>t, dar ]i s` se angajeze [n provocarea
comp`timitori [nc>t e]ecul unui frate s` ne cauzeze sau [ndemnarea [n direc\ie invers` spre iubire
mult` m>hnire, ca ]i cum ar fi e]ecul nostru ]i fapte bune? Sigur c` acest sfat, ca toate sfaturile
propriu. Acesta este Spiriul sf>nt care se bucur` ]i [ndemnurile Cuv>ntului lui Dumnezeu, este
sincer cu cei ce se bucur` ]i pl>nge cu cei ce pl>ng. ra\ional ]i folositor.

R 3553, col. 1, par. 2: R 3536, col. 2, par. 4:

Minunea minunilor! Unde va [nceta compasiunea
divin`? {n timp ce noi eram [nc` p`c`to]i, sub
condamnarea divin` la moarte, am fost iubi\i ]i
r`scump`ra\i cu mare pre\; ]i acum, fiind
r`scump`ra\i, auzim vocea cuvintelor cere]ti:
^Vino mai sus, da, chiar pe tron, la como]tenire
cu {mp`ratul [mp`ra\ilor, Domnul domnilor,
singurul conceput al Tat`lui, plin de har ]i de
adev`r. Dac` am putea \ine minte [ntotdeauna
aceast` mare manifestare de iubire ]i altruism,
c>t de am`nun\it ar risipi din mintea tuturor celor
care caut` s` fie asem`n`ri al Iubitului Fiu al lui
Dumnezeu, fiecare g>nd de rivalitate a unuia fa\`
de altul. Cum ne-ar face s` ne bucur`m [n utilitatea
]i avansarea cresc>nd` a fiec`rui membru al
corpului [n serviciul Domnului. Cum ar trebui s`
sim\im tot mai mult ceea ce spun Scripturile prin
^{n cinste fiecare s` dea [nt>ietate altuia, ]i care
se bucur` de prosperitatea unui frate, [n utilitatea
lui cresc>nd` [n Biseric`, [n dovezile cresc>nde ale
favorii sale la Dumnezeu ]i la oameni. Cei care se
pot bucura astfel de prosperitatea membrilor confra\i
ai corpului, au [nc` o dovad` a cre]terii lor [n
asem`narea marelui ]i gloriosului nostru Cap. Cei
care nu au acest sentiment, s` se str`duiasc` dup`
el ]i s` nu fie foarte mul\imi\i p>n` nu-l ob\in.
^S` veghem unii asupra altora, a spus
apostolul s` fim aten\i la sl`biciunile altora, s`
fim aten\i la [ncerc`rile altora, s` fim aten\i la
ispitele altora, s` fim aten\i la eforturile altora de
a duce o lupt` bun` [mpotriva lumii, a c`rnii ]i a
Adversarului s` fim aten\i la necazurile altora
pe calea [ngust` contra [mpotrivirii din`untru ]i
din afar`, ]i f`c>nd aceasta, ne va aduce [n inim`
comp`timire, o comp`timire c`reia [i va face
pl`cere s` toarne parfumul mirositor, foarte
scump, cel mai curat ]i mai bun, peste to\i cei care
sunt membri confra\i ai aceluia]i corp.
14. Cum se manifest` dragostea
fr`\easc` atunci c>nd ^ne d`m via\a
pentru fra\i?
1 Ioan 3:16 ^Noi am cunoscut dragostea, prin
aceea c` El }i-a dat via\a pentru noi; ]i noi
trebuie s` ne d`m via\a pentru fra\i.
R 2343, col. 2, par. 2:
Principiile religiei cre]tine sunt a]ezate pe
aceste linii, care sunt contrare liniilor de g>ndire
]i conduit` ale lumii; ]i anume, c` cel mai mare [n
Biseric` este cel care este cel mai mare servitor,
cel care ajut` cel mai mult pe al\ii. Cel mai mare
160 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
servitor [n Biseric` a fost marele Cap al Bisericii, [n sacrificii zi de zi ]i ceas de ceas, din timpul,
care }i-a dat chiar via\a pentru noi. }i aceia dintre banii ]i toate interesele p`m>nte]ti pentru ei.
urma]ii S`i care doresc s` fie mari [n aprecierea 1 Ioan 3:16.
Domnului ]i s` fie astfel socoti\i de semenii lor,
sunt [ndemna\i s` urmeze [ndeaproape [n urmele Vol. VI, pag. 468, par. 1, p>n` la pag. 469,
{nv`\`torului, ]i cu smerenie de inim` s` fie gata par. 1:
]i s` caute s`-]i dea via\a pentru fra\i (1 Ioan 3:16). Acela]i cuget este exprimat iar`]i [n cuvintele:
Aceasta nu [nseamn` un simplu serviciu formal; ^}i noi trebuie s` ne d`m via\a pentru fra\i
[nseamn` serviciu real. Vedem c` sacrficiul (1 Ioan 3:16). Ce fr`\ie implic` aceasta! Unde mai
Domnului nostru n-a fost numai o formalitate sau putem spera s` g`sim o astfel de iubire de fra\i
o aparen\` de interes ]i de iubire: a fost d`ruirea care s`-]i dea via\a pentru ei? Noi nu vorbim acum
vie\ii Sale ca pre\ de cump`rare pentru a noastr`. despre felul [n care I-ar pl`cea Domnului s`
A]a este ]i cu noi; s` ne iubim ]i s` ne servim foloseasc` sacrificiul Bisericii, reprezentat` prin
unul pe altul nu numai [n cuv>nt, [n declara\ie, ^\apul Domnului ca o parte a sacrificiilor Zilei
[n titlu (cum ar fi de exemplu cuv>ntul ^slujitor Isp`]irii. Remarc`m doar [mpreun` cu apostolul
[n biseric`); ci s` ne servim unul pe altul a]a cum c` [n ceea ce ne prive]te pe noi, sacrificiul, punerea
trebuie s` ne iubim unul pe altul, ^cu fapta ]i cu vie\ii, trebuie s` se fac` [n principal pentru fra\i
adev`rul. 1 Ioan 3:18. [n serviciul lor; serviciul pentru lume apar\ine
[n primul r>nd veacului viitor, Mileniul. {n
R 2751, col. 2, par. 4: condi\iile prezente, timpul, talentele, influen\a ]i
Pentru aceste motive a]tept`m mari progrese mijloacele noastre sunt mai mult sau mai pu\in
[n privin\a adev`rului [n viitorul apropiat. Credem ipotecate pentru al\ii (so\ie, copii sau p`rin\i
c` este o datorie, ca ]i o pl`cere, a tuturor celor b`tr>ni, sau al\ii care depind de noi), ]i suntem
care au fost lumina\i de Dumnezeu prin mesajul obliga\i de asemenea s` asigur`m pentru noi
seceri]ului, s` r`sp>ndeasc` vestea bun` peste tot [n]ine ^cele necesare, ^cuviincioase ]i ^ce este
s` dea fra\ilor [nfometa\i hrana la timp care bine [naintea tuturor oamenilor. Astfel ne r`m>ne
ne-a [nt`rit at>t de mult inimile noastre. }i acesta relativ pu\in la dispozi\ie pentru sacrificiu, relativ
pare s` fie tot mai mult spiritul fra\ilor Domnului, pu\in de sacrificat pentru fra\i, iar lumea, carnea
pe m`sur` ce primesc din harul ]i adev`rul ]i diavolul [ncearc` [n mod continuu s` ia acest
Domnului ]i devin tot mai mult asem`n`ri ale pu\in de la noi ]i s`-l abat` de la jertfirea pentru
iubitului Fiu al lui Dumnezeu, ]i au tot mai mult care l-am consacrat.
din spiritul ]i dispozi\ia de a servi pe fra\i, ]i, cum Alegerea Bisericii de c`tre Domnul [n acest
sugereaz` apostolul, sunt dispu]i s`-]i dea via\a timp c>nd r`ul predomin` este cu scopul ca
pentru fra\i (1 Ioan 3:16), nu literal, ci zi dup` zi [mprejur`rile [n care suntem s` poat` dovedi
]i ocazie dup` ocazie dispu]i s`-]i sacrifice m`sura iubirii ]i loialit`\ii fiec`ruia fa\` de El ]i
comoditatea ]i avantajele care, pentru omul natu- fa\` de ai Lui. Dac` iubirea noastr` este rece,
ral, formeaz` suma vie\ii ]i fericirii p`m>nte]ti. atunci preten\iile lumii, ale c`rnii ]i ale
Lor le face pl`cere s` renun\e la privilegiile ]i luxul Adversarului vor fi mai mult dec>t putem rezista
p`m>ntesc, ]i chiar la unele din comodit`\ile vie\ii, ]i ne vor absorbi timpul, influen\a, banii. Pe de
ca s` poat` cheltui mai mult din ceea ce au ]i s` alt` parte, [n m`sura [n care iubirea noastr`
fie mai mult cheltui\i [n a face bine tuturor pentru Domnul este puternic` ]i cald`, [n aceea]i
oamenilor, [n special casei credin\ei ]i [n special m`sur` ne va face pl`cere s` jertfim pentru El
din bunurile mai [nalte, spirituale, pe care ei au aceste lucruri nu numai s` d`m surplusul
privilegiul inestimabil s` le distribuie ca servitori nostru de energie, influen\` ]i mijloace,
ai Domnului nostru prezent. Mat. 24:45. jertfindu-le dup` cum g`sim ocazie [n serviciul
fra\ilor, ci [n plus, acest spirit de devotare fa\` de
R 2807, col. 2, par. 9: Domnul ne va determina s` reducem la limite
Noi trebuie s`-i recunoa]tem ca ^fra\i numai rezonabile ]i economice cerin\ele c`minului ]i
pe aceia care au gradul phileo al iubirii din datorie, familiei, ]i [n special ale noastre proprii, ca s` avem
cum a avut Pavel c>nd a scris: ^Salut` pe to\i cei mai mult de sacrificat pe altarul Domnului. Dup`
care ne iubesc [phileo] [n credin\` (Tit. 3:15); dar cum Domnul nostru }i-a fr>nt trupul ]i }i-a v`rsat
trebuie s` c`ut`m s` ^iubim pe fra\i (1 Pet. 2:17) s>ngele, via\a, trei ani ]i jum`tate, sf>r]ind aceste
cu iubirea agape sau iubirea mai [nalt`, care nu jertfe doar la Calvar, tot a]a ]i noi: jertfirea vie\ilor
socote]te via\a de acum scump` ]i c` trebuie s` noastre pentru fra\i se face [n lucrurile mici,
fie cru\at`, ci cu bucurie []i d` via\a pentru fra\i materiale sau spirituale, cele spirituale fiind mai
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 161
[nalte ]i de aceea mai importante, totu]i cel ce ]i-ar natural ]i c`ut`m s`-l u]ur`m ]i s`-l ajut`m; ]i la
re\ine compasiunea fa\` de un frate care ar avea fel trebuie s` fie ]i cu Biserica, corpul lui Cristos
nevoi materiale ar da dovad` c` Spiritul Domnului celor mai slabi membri trebuie s` li se acorde
nu st`p>ne]te [n inima sa [n gradul cuvenit. at>t grij` deosebit` c>t ]i acoperire cu
iubirea-caritate; ^ca s` nu fie dezbinare [diviziune]
15. Cum trebuie s` ar`t`m amabilitate [n trup, ci m`dularele s` [ngrijeasc` deopotriv`
fr`\easc` fa\` de fra\ii mai slabi? unele de altele, de cele mai umile ca ]i de cele
1 Tes. 5:14: ^V` rug`m de asemenea, fra\ilor, mai favorizate. Versetul 25.
s` mustra\i pe cei care tr`iesc [n neor>nduial`,
s` m>ng>ia\i pe cei dezn`d`jdui\i, s` sprijini\i Vol. VI, pag. 304-306 ^M>ng>ia\i pe cei
pe cei slabi, s` fi\i r`bd`tori fa\` de to\i. cu o minte mai slab`:
Continu>nd examinarea cuvintelor apostolului
R 2321, col. 2, par. 4: din textul nostru, remarc`m c` Biserica trebuie
Haide\i deci (cre]tini), s` privim lucrurile mai s` m>ng>ie pe cei cu o minte mai slab`. Observ`m
larg, ]i [n special pe cei care se numesc cu numele astfel c` primirea Spiritului sf>nt nu transform`
lui Cristos ]i care dau dovad` c` se preocup` s` corpurile noastre muritoare a]a [nc>t s` le
umble [n urmele Lui. Dragostea noastr` pentru [nvingem cu totul sl`biciunile. Sunt unii cu o minte
ei s` acopere nu numai neajunsurile ]i micile ]i mai slab`, al\ii cu un corp mai slab, ]i fiecare are
ne[nsemnatele lor deosebiri fa\` de noi, ci nevoie de comp`timire [n privin\a sl`biciunii sale.
dragostea noastr` s` acopere ]i mul\imea Cei cu o minte mai slab` nu se vor vindeca
imperfec\iunilor din carnea lor, at>ta vreme c>t miraculos; nici nu trebuie s` a]tept`m ca, din
vedem c` inimile lor sunt loiale Domnului ]i c` ei cauz` c` mintea unora este mai slab` ]i nu sunt
caut` s` umble nu potrivit c`rnii, ci potrivit [n stare s` [n\eleag` toate lungimile ]i l`\imile,
spiritului: at>ta vreme c>t declar` c` ei caut` s` [n`l\imile ]i ad>ncimile planului divin, ei, prin
se scape de josnicie, de egoism ]i de nimicnicia urmare, s` nu fie din corp. Dimpotriv`, dup` cum
naturii dec`zute, ]i s` cultive [n ei noble\ea Domnul nu caut` pentru Biserica Sa numai pe
caracterului care apar\ine st`rii de om perfect, aceia care sunt frumos dezvolta\i fizic, puternici
chipul naturii divine. ]i robu]ti, tot a]a El nu caut` numai pe aceia care
sunt puternici ]i robu]ti la minte, ]i care sunt [n
Vol. VI, pag. 236, par. 1: stare s` judece ]i s` analizeze am`nun\it, complet,
Apostolul pune [n fa\a noastr` o imagine a Noii fiecare tr`s`tur` a planului divin. Se vor afla [n
Crea\ii care ilustreaz` [ntregul subiect. Este o corp unii care sunt capabili de aceasta, dar al\ii
imagine uman`, capul reprezent>nd pe Domnul, au o minte mai slab` ]i nu ajung nici la nivelul
diferitele p`r\i ]i membre reprezent>nd Biserica. mediu de cuno]tin\`. Ce m>ng>iere s` le d`m noi
{n 1 Corinteni 12 acest subiect este foarte bine acestora? R`spundem c` b`tr>nii, [n prezentarea
dezvoltat, ]i cu mare simplitate, explica\ia dat` Adev`rului, ]i toat` Biserica [n rela\iile lor unii
fiind: ^Dup` cum trupul este unul ]i are multe cu al\ii, trebuie s`-i m>ng>ie pe ace]tia, nu [n mod
m`dulare, dar dup` cum toate m`dularele necesar ar`t>nd sl`biciunea lor ]i trec>nd peste
trupului, m`car c` sunt mai multe, sunt un singur ea, ci mai degrab` [n general nea]tept>nd de la
trup, tot a]a este ]i Hristos [un corp sau o companie membrii familiei lui Dumnezeu acela]i grad de
compus` din mul\i membri]. C`ci printr-un singur pricepere ]i discern`m>nt intelectual. Nimeni s`
Duh, noi to\i am fost boteza\i [ntr-un singur trup nu pretind` c` aceia care au astfel de neputin\e
[fie evrei, fie neamuri, fie robi, fie liberi]. Apostolul nu sunt, de aceea, din corp.
continu` ]i atrage aten\ia asupra faptului c` dup` {nv`\`tura este aceea]i ]i dac` accept`m
cum binele unui corp uman depinde [n mare versiunea revizuit`: ^{mb`rb`ta\i pe cei timizi" ([n
m`sur` de unitatea, armonia ]i cooperarea tuturor englez` n. e.). Unora [n mod natural le lipse]te
membrelor lui, tot a]a este ]i cu Biserica, corpul curajul ]i combativitatea, ]i oric>t` bun`voin\` ]i
lui Cristos. Dac` un membru sufer` durere sau oric>t de loiale inimi ar avea, nu pot fi tot at>t de
degradare sau dizgra\ie, to\i membrii sunt ^tari [n Domnul ca ]i al\ii din corp, nici nu pot s`
afecta\i, cu voie sau f`r` voie, iar dac` un membru ^lupte lupta cea bun` a credin\ei [n mod deschis.
este [n mod deosebit binecuv>ntat, m>ng>iat sau Domnul [ns` trebuie s` le vad` voin\a, inten\ia
reconfortat, to\i ceilal\i [i vor [mp`rt`]i de a fi curajo]i ]i loiali, ]i fra\ii de asemenea trebuie
propor\ional binecuv>nt`rile. El arat` (versetul s` le vad` dac` vor s` ajung` [n r>ndul biruitorilor.
23) c` noi c`ut`m s` acoperim ]i s` ascundem To\i trebuie s` recunoasc` faptul c` Domnul
sl`biciunile ]i neajunsurile etc., corpului nostru judec` pe poporul S`u dup` inim`, ]i dac` ace]tia
162 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
care au o minte mai slab` sau sunt timizi au avut Bisericii s` caute s` ocupe un astfel de loc folositor,
suficient` minte ]i voin\` s` [n\eleag` principiile nu numai s` ajute pe b`tr>nii ale]i ca
de baz` ale planului divin de r`scump`rare prin reprezentan\i ai Bisericii, dar ]i s` se ajute unul
Isus Cristos, ]i [ndrept`\irea lor [n ochii lui pe altul, f`c>nd bine tuturor oamenilor c>nd avem
Dumnezeu prin credin\` [n R`scump`r`torul, ]i ocazia, dar mai ales casei credin\ei.
dac` pe aceast` baz` se str`duiesc s` tr`iasc` o
via\` de consacrare Domnului, [n toate modurile 16. Cum va comp`timi iubirea cu fra\ii
trebuie trata\i a]a [nc>t s` fie ajuta\i s` simt` c` mai demonstrativi?
sunt membri pe deplin ai corpului lui Cristos; iar
faptul c` ei nu pot expune sau nu pot discerne, Vol. VI, pag. 132, par. 2:
poate, cu claritate fiecare tr`s`tur` a planului To\i cei care sunt astfel marca\i cu Spiritul sf>nt
divin din punct de vedere intelectual ]i nu-l pot ca membri [n devenire ai Noii Crea\ii sunt
ap`ra at>t de curajos ca al\ii, nu trebuie s` fie asigura\i de Domnul: ^Ei nu sunt din lume, dup`
socotit c` pune sub semnul [ntreb`rii acceptarea cum nici Eu nu sunt din lume. ^Eu v-am ales pe
lor de c`tre Domnul. Ei trebuie s` fie [ncuraja\i voi [din lume] ]i v-am r>nduit s` merge\i ]i s`
s` st`ruie [n sacrificiul de sine [n serviciul divin, aduce\i road` ]i roada voastr` s` r`m>n`. ^Dac`
f`c>nd ceea ce m>inile lor g`sesc de f`cut, spre a\i fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar,
gloria Domnului ]i spre binecuv>ntarea poporului pentru c` nu sunte\i din lume ]i pentru c` Eu v-am
S`u s` fie m>ng>ia\i cu g>ndul c` la timpul ales din mijlocul lumii, de aceea lumea v` ur`]te
cuvenit to\i care r`m>n [n Cristos ]i cultiv` roadele (Ioan 15:16, 19; 17:16). Chiar dac` aceste semne
Spiritului S`u ]i umbl` [n urmele Sale de sacrificiu ale sfin\irii pot fi [ntr-o anumit` m`sur` discernute
vor avea corpuri noi cu capacitate perfect`, [n care de lume, nu trebuie totu]i s` a]tept`m ca ele s`
to\i membrii vor putea cunoa]te a]a cum ]i ei sunt atrag` admira\ia sau aprobarea lumii, ci mai
cunoscu\i ]i c` [ntre timp Domnul ne asigur` degrab` lumea va considera aceste dovezi ale
c` puterea Lui se arat` cu at>t mai deplin [n Spiritului sf>nt la Noua Crea\ie ca dovezi de
sl`biciunea noastr`. sl`biciune ]i pasivitate. Lumea apreciaz` ]i aprob`
^Sprijini\i pe cei slabi ceea ce ea ar defini o via\` viguroas` ]i [ncordat`
Aceasta implic` faptul c` [n Biseric` unii sunt nu prea dreapt`. Domnul nostru ne explic` de
mai slabi dec>t al\ii; mai slabi nu numai fizic, ci ]i ce lumea nu va aproba pe urma]ii S`i; ]i anume,
spiritual [n sensul c` au organisme umane fiindc` [ntunericul ur`]te lumina fiindc`
degradate [n a]a fel [nc>t [nt>mpin` greutate mai standardul Preo\imii {mp`r`te]ti pentru g>nd,
mare [n cre]terea ]i dezvoltarea spiritual` ca Noi cuv>nt ]i ac\iune va fi mai [nalt dec>t standardul
Crea\ii. Ace]tia nu trebuie s` fie respin]i din corp, lumii [n general, ]i ca atare va p`rea s` condamne
ci trebuie s` [n\elegem c`, dimpotriv`, dac` mai mult sau mai pu\in calea ei. Lumea dore]te
Domnul i-a socotit vrednici s` ia cuno]tin\` de mai degrab` s` fie aprobat`, s` fie m`gulit`; ]i
harul S`u, [nseamn` c` El poate s`-i scoat` orice arunc` [n vreun grad dezaprobare asupra
biruitori prin Cel care ne-a iubit ]i ne-a cump`rat ei, este [n acea m`sur` evitat, dac` nu chiar
cu s>ngele S`u pre\ios. Ei trebuie s` fie sprijini\i respins. Aceast` dezaprobare din partea celor
cu astfel de promisiuni cum ofer` Biblia [n [n\elep\i [n felul lumii din cre]tin`tate constituie
privin\a faptului c` atunci c>nd suntem slabi prin o parte din [ncerc`rile Preo\imii {mp`r`te]ti; ]i
noi [n]ine putem fi tari [n Domnul ]i [n puterea dac` consacrarea lor nu este foarte zeloas`, a]a
t`riei Lui, arunc>nd toat` grija noastr` asupra le va lipsi p`rt`]ia lumii ]i a]a vor t>nji dup`
Lui ]i prin credin\` intr>nd [n posesia harului S`u; aprobarea ei, [nc>t nu vor duce la [ndeplinire [n
[n privin\a faptului c` [n ceasul sl`biciunii ]i ispitei spiritul cuvenit sacrificarea intereselor p`m>nte]ti
vor g`si c` se [mpline]te f`g`duin\a: ^Harul Meu pe care au [ntreprins-o nu vor fi preo\i; ca atare
[\i este de ajuns; c`ci puterea Mea [n sl`biciune se nu vor fi din Noua Crea\ie. Cu toate acestea,
des`v>r]e]te. {ntreaga adunare poate ajuta la datorit` bunelor lor inten\ii, Domnul poate s`-i
aceast` m>ng>iere ]i sprijinire, de]i, desigur, b`tr>nii aduc` prin [ncerc`ri de foc, pentru nimicirea
au fa\` de ace]tia o [ns`rcinare ]i o responsabilitate c`rnii pe care ei n-au avut zelul s-o sacrifice: astfel
deosebit`, deoarece ei sunt reprezentan\ii ale]i ai ei pot fi socoti\i vrednici de o parte [n
Bisericii ]i ca atare ai Domnului. Apostolul, binecuv>nt`rile ]i r`spl`\ile Marii Mul\imi care
vorbind despre diferi\ii membri ai corpului, dup` va ie]i din marea str>mtorare ca s` serveasc` [n
ce spune despre pastori ]i [nv`\`tori, vorbe]te fa\a tronului, pe care va ]edea turma mic`
despre ^ajutoare (1 Cor. 12:28). Evident c` buna [mpreun` cu Domnul.
pl`cere a Domnului ar fi ca fiecare membru al
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
17. Cum trebuie s` procedeze la pozi\ia unui vr`jma] al Creatorului s`u ]i un
amabilitatea fr`\easc` cu cei care-]i caut` [mpotrivitor al tuturor reglement`rilor Sale
propriile interese? drepte. {n mod similar, to\i cei care-i adopt` cursul,
Vol. VI, pag. 296, par. 1, p>n` la pag. 297:
Regula Domnului [n acest subiect este clar
prezentat` ^Oricine se [nal\` va fi smerit; ]i
cine se smere]te va fi [n`l\at (Luca 14:11). Biserica
trebuie s` urmeze aceast` regul`, aceast` g>ndire
a Spiritului, [n toate problemele [n care ea va c`uta
s` cunoasc` ]i s` se supun` Domnului ei. Metoda
Domnului este s` avanseze numai pe acela al c`rui
zel, credincio]ie ]i perseveren\` [n facerea binelui
s-au ar`tat [n lucrurile mici. ^Cine este credincios
[n cele mai mici lucruri, este credincios ]i [n cele
mari (Luca 16:10). ^Ai fost credincios peste
pu\ine lucruri, te voi pune peste multe lucruri
(Mat. 25:21, 23). Exist` totdeauna mult loc la
cap`tul de jos al sc`rii onoarei. Oricine va vrea,
nu va trebui s` stea mult f`r` ocazii de a servi pe
Domnul, Adev`rul ]i fra\ii [n modurile umile pe
care cei cu spirit m>ndru le vor dispre\ui ]i neglija,
c`ut>nd serviciu mai onorabil [n ochii oamenilor.
Cei credincio]i se vor bucura [n orice serviciu ]i
lor le va deschide Domnul tot mai larg u]ile ocaziei.
Astfel voin\a Sa, exemplific>nd [n\elepciunea de
sus, trebuie s` fie urmat` cu grij` de c`tre fiecare
membru al Noii Crea\ii [n special [n votul s`u,
[n ridicarea m>inii, ca membru al corpului lui
Cristos pentru a exprima voin\a Capului.
Un frate care-]i caut` propriile interese trebuie
s` fie evitat, oric>t ar fi el de capabil; iar un frate
mai pu\in capabil, dar smerit, ar trebui s` fie ales
ca B`tr>n. O mustrare a]a de bl>nd` ar fi benefic`
pentru to\i chiar dac` nici un cuv>nt n-ar fi
rostit [n privin\a motivelor conduc`toare. Iar [n
cazul unui B`tr>n capabil care d` dovad` de un
spirit dictatorial, sau care este [nclinat s` se
considere mai presus de Biseric` ]i c` el apar\ine
unei clase deosebite, sau c` implic` un drept divin
de a [nv`\a, care nu vine prin Ecclesie (Biseric`),
ar fi at>t o amabilitate c>t ]i o datorie fa\` de un
atare s` fie pus la un serviciu mai pu\in
proeminent, sau scos pentru o vreme de la orice
serviciu special, p>n` c>nd []i va [nsu]i aceast`
mustrare bl>nd` ]i-]i va reveni din capcana
Adversarului.
Cu to\ii trebuie s` nu uit`m c` ambi\ia, ca ]i
alte caracteristici, este necesar` [n Biseric`
precum este ]i [n lume; dar la Noua Crea\ie nu
trebuie s` fie o ambi\ie egoist`, de a fi mare ]i
proeminent, ci o ambi\ie iubitoare, de a servi pe
Domnul ]i poporul S`u, chiar ]i pe cel mai umil.
}tim cu to\ii cum ambi\ia a dus la c`derea lui
Satan de la favoarea ]i serviciul lui Dumnezeu
163
zic>nd: ^M` voi ridica deasupra stelelor lui
Dumnezeu [m` voi pune mai presus de al\i fii ai
lui Dumnezeu], voi fi ca Cel Prea[nalt [un
conduc`tor printre ei, un uzurpator al autorit`\ii
divine, f`r` numire divin` ]i contrar reglement`rilor
divine], sigur vor suferi dezaprobarea divin` ]i
[nstr`inare propor\ional` de Domnul. }i influen\a
acestora, ca ]i a lui Satan, sigur va fi d`un`toare.
Dup` cum Satan ar fi un [nv`\`tor periculos, la
fel to\i care au dispozi\ia lui ar conduce [n mod
sigur [n [ntuneric [n loc de lumin`, fiindc` ei nu
sunt [n atitudinea cuvenit` s` primeasc` lumina
]i s` fie folosi\i ca mesagerii ei pentru al\ii.
Prin urmare, ori de c>te ori un frate se simte
sigur c` el este chemat s` predice [n calitate pu-
blic` atunci c>nd nici o u]` de serviciu nu i s-a
deschis [n modul stabilit dac` el este [nclinat
s` se impun` Bisericii, f`r` s` aib` cererea ei
aproape unanim` sau dac`, dup` ce a fost ales
[n pozi\ia de conduc`tor sau B`tr>n, el caut` s`
men\in` pozi\ia ]i s-o considere ca fiind a lui de
drept, f`r` voturile obi]nuite ale Bisericii care din
timp [n timp [i cere s`-]i continue serviciul, trebuie
s` consider`m fie c` fratele n-a remarcat specificul
cazului, fie c` el are spiritul gre]it, egoist,
nepotrivit vreunui serviciu [n Ecclesie. {n ambele
cazuri ar fi cuvenit s` se fac` o schimbare la prima
ocazie potrivit` pentru alegeri: ]i, dup` cum s-a
sugerat deja, prima duminic` a anului sau a
trimestrului ar fi un timp potrivit, u]or de re\inut.
18. Cum va proceda amabilitatea
fr`\easc` cu fra\ii c`rora le lipse]te
st`p>nirea de sine?
Vol. VI, pag. 148, par. 2, p>n` la pag. 150,
par. 1:
{nc` o clas` de consacra\i, dar bolnavi spiri-
tual, trebuie luat` [n considerare. Ace]tia, aparent
[ndrept`\i\i prin credin\` ]i sinceri [n consacrarea
lor, par s` nu fac` deloc progres sau s` fac` pu\in
progres [n st`p>nirea c`rnii lor. De fapt, [n unele
[mprejur`ri s-ar p`rea c` credin\a lor [n bun`tatea
]i [ndurarea lui Dumnezeu, care [ndep`rteaz`
fr>nele temerii, i-a l`sat mai expu]i la ispite prin
sl`biciunile c`rnii dec>t erau la [nceput c>nd
aveau mai pu\in` cuno]tin\` de Domnul. Ace]tia
au experien\e foarte grele, nu numai pentru ei, ci
]i pentru toat` casa credin\ei cu care ei vin [n con-
tact; via\a lor pare s` fie o succesiune de e]ecuri ]i
c`in\e, unele [n privin\a dificult`\ilor financiare,
altele pe linia abaterilor morale ]i sociale.
164 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
Care este remediul pentru aceast` stare de de]i ei nu pot fi [ncuraja\i s` se a]tepte c` ar putea
lucruri? R`spundem c` ei trebuie s` fie clar fi vreodat` socoti\i vrednici de clasa [nving`toare,
informa\i c` Noua Crea\ie nu va fi compus` din dac` nu vor deveni at>t de s>rguincio]i [n zelul
aceia care doar fac un leg`m>nt de negare de sine pentru dreptate, [nc>t carnea lor s` arate unele
]i sacrificiu de sine [n lucrurile p`m>nte]ti, ]i de dovezi considerabile de supunere fa\` de Mintea
umblare nu dup` trup ci dup` Spirit, ci din aceia cea Nou`.
care, datorit` credincio]iei [n str`duin\a voit` de
a \ine acest leg`m>nt, vor fi socoti\i biruitori de 19. Cum trebuie s` caute amabilitatea
c`tre Cel care cite]te inima. Ei trebuie s` fie fr`\easc` s` evite ^amestecul [n treburile
informa\i c` metoda cuvenit` de a proceda pentru altuia?
to\i consacra\ii este c`, fiind f`cu\i liberi prin Fiul, 1 Tim. 5:13 ^Totodat` se deprind s` umble f`r`
ei trebuie s` fie at>t de ner`bd`tori s` ob\in` toate nici o treab` din cas` [n cas` ]i nu numai c` sunt
binecuv>nt`rile legate de favoarea divin`, [nc>t lene]e, dar sunt ]i def`im`toare, amestec>ndu-se
ei [n mod voluntar s` devin` robi impun>ndu-]i [n toate ]i vorbind ce nu trebuie.
anumite restric\ii, limite, servitute, [n privin\a 1 Pet. 4:15 ^Nimeni dintre voi s` nu sufere ca
cuvintelor lor, conduitei lor, g>ndurilor lor uciga], sau ca ho\, sau ca r`uf`c`tor, sau ca unul
dorind serios de la Domnul [n rug`ciune ajutorul care se amestec` [n treburile altuia.
f`g`duit de El, exprimat [n cuvintele Sale c`tre
apostol: ^Harul Meu [\i este de ajuns; c`ci puterea Vol. VI, pag. 583-586 Amestec
Mea [n sl`biciune se des`v>r]e]te. De fiecare dat` con]tiincios. Vezi fragmentul la pag. 199.
c>nd afl` c` au p`c`tuit, trebuie nu numai s` fac`
reparare celor leza\i, dar ]i s`-I m`rturiseasc` 20. Cum trebuie iubirea fr`\easc` s`-]i
Domnului ]i s`-I ob\in` iertarea prin credin\` st`p>neasc` limba?
trebuie s` promit` str`duin\` mai mare pentru
viitor ]i s` m`reasc` limitarea libert`\ilor lor Vol. VI, pag. 291, par. 2, p>n` la pag. 292,
pe linia sl`biciunilor constatate cu ocazia par. 1:
ultimului lor e]ec. F`r` [ndoial`, majoritatea tulbur`rilor [n
Astfel veghind ]i rug>ndu-se, pun>nd paznici Biseric` (precum ]i [n societate ]i [n familie) apar
ac\iunilor ]i cuvintelor vie\ii ]i aduc>nd ^orice nu dintr-o dorin\` de a face r`u, nici chiar dintr-un
g>nd rob ascult`rii de voin\a lui Dumnezeu [n r`u comis neinten\ionat, ci din ne[n\elegeri ]i din
Cristos (2 Cor. 10:5), desigur c` nu va trece mult interpret`ri cel pu\in par\ial gre]ite ale inten\iilor
p>n` c>nd ei se vor putea asigura pe ei [n]i]i ]i pe ]i motivelor. Limba este f`c`torul-de-rele general,
fra\i [n privin\a sincerit`\ii inimii lor, ]i vor umbla ]i de aceea face parte din spiritul min\ii s`n`toase
[n via\` at>t de precaut [nc>t to\i vor putea discerne, a pune paz` at>t buzelor c>t ]i inimii, din care ies
nu numai c` ei au fost cu Isus, dar ]i c` au [nv`\at de sentimentele lipsite de generozitate care, fiind
la El ]i I-au c`utat ajutorul ]i l-au folosit, c>]tig>nd exprimate de buze, aprind focul patimilor rele ]i
victorii asupra sl`biciunilor lor. Cazurile acestor fra\i adesea r`nesc pe mul\i. Noua Crea\ie Biserica
sau surori ar intra [n categoria pe care apostolul o are instruc\iuni stricte de la Domnul ]i Capul
nume]te ^tr`ire [n neor>nduial`" nu dup` lor asupra acestui subiect important. Spiritul Lui
exemplul Domnului ]i apostolilor. {ntr-un alt capi- de iubire trebuie s`-i umple atunci c>nd merg
tol vom vedea [ndrumarea Domnului [n privin\a singuri, [n particular, la persoana care a f`cut
modului [n care trebuie s` fie trata\i de c`tre fra\i dauna, f`r` s` comunice sau s` discute [nainte cu
aceia care sunt slabi [n carne ]i care aduc cineva. Ei merg nu pentru a-l face pe el (sau pe
dezonoare cauzei Domnului ]i o discrediteaz`. ea) s` se ru]ineze de conduita lui, nici s`-l
Aici remarc`m totu]i c` at>ta vreme c>t ei dau dojeneasc` sau s`-l pedepseasc` altfel, ci s` ob\in`
dovezi de c`in\` pentru calea lor gre]it`, de dorin\a o [ncetare a r`ului ]i dac` este posibil o reparare
inimii de a umbla pe calea cea dreapt` ]i de pentru lezarea deja f`cut`. A le spune altora
continuarea credin\ei ]i [ncrederii [n Domnul, despre r`u, la [nceput sau dup` aceea, este crud,
trebuie s` fie socoti\i ca fra\i oric>t ar fi de neiubitor contrar Cuv>ntului ]i Spiritului Capului
necesar s` se restr>ng` p`rt`]ia cu ei p>n` c>nd nostru. Problema nu trebuie s` fie spus` nici m`car
vor da ceva dovad` exterioar` palpabil` a puterii pentru a cere sfat: noi avem sfatul Domnului ]i
harului [n inima lor, prin [nfr>narea sl`biciunilor trebuie s`-l urm`m. Dac` este un caz deosebit, s`
trupe]ti. {ns` ei trebuie s` fie [ncuraja\i s` cread` se cear` sfatul celui mai [n\elept dintre b`tr>ni [n
c` Domnul este foarte [ndur`tor fa\` de cei care leg`tur` cu un caz ipotetic, a]a [nc>t s` nu se
se [ncred [n El ]i care {i doresc din inim` c`ile, dezv`luie adev`ratul necaz ]i adev`ratul vinovat.
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 165
Dac` tulburarea nu este serioas`, problema ar subiect, [n Matei 18:15 ]i 1 Timotei 5:19. Dac`
trebui s` se opreasc` dup` ce s-a apelat personal vorbirea nu v` este adresat` vou` direct ci numai
la cel care a comis gre]eala, fie c` acesta ascult`, o auzi\i, ar`ta\i-v` prompt dezaprobarea prin
fie c` refuz` s` asculte s` cedeze. Dar dac` este retragere de acolo.
considerat necesar al doilea pas, nu trebuie s` se Dac`, dup` ce i s-a atras aten\ia asupra poruncii
dea nici o explica\ie despre necaz celor c`rora li se Domnului [n privin\a acestui subiect, def`im`torul
cere s` discute, p>n` c>nd se [nt>lnesc [n prezen\a persist` totu]i [n ^vorbire de r`u, ^b>rf`, ]i v`
acuzatorului ]i a acuzatului. Astfel ^vorbirea spune ^b`nuielile lui rele, mustra\i-l mai aspru,
def`im`toare va fi evitat` ]i comitetul de fra\i va veni zic>ndu-i [n timp ce pleca\i: Nu pot, nu trebuie s`
nep`rtinitor ]i va putea cu at>t mai bine sf`tui cu te ascult; c`ci, dac` te-a] asculta, a] fi la fel de nelegiuit
[n\elepciune ambele p`r\i; c`ci necazul ar putea fi de [n aceast` chestiune ca tine [nc`lc>nd porunca
ambele p`r\i, sau poate cu totul de partea Domnului. }i chiar dac` ar fi s`-\i ascult povestea,
acuzatorului. {n tot cazul, acuzatul va fi impresionat n-a] putea s-o cred; c`ci cre]tinul care nu respect`
de astfel de tratament corect ]i va fi mult mai posibil Cuv>ntul Domnului ]i nu urmeaz` planul S`u de
s` cedeze [n fa\a acestor sf`tuitori dac` ]i lor li se reparare a nedrept`\ilor, arat` at>t de pu\in din
va p`rea gre]it cursul lui. Dar, fie c` acela pe care Spiritul Domnului [nc>t nu po\i avea [ncredere [n
comitetul [l consider` c` este [n eroare va ceda fie cuv>ntul lui. Cel care distorsioneaz` ]i ocole]te
c` nu, toat` chestiunea r`m>ne [nc` strict privat` cuvintele Domnului n-ar ezita s` distorsioneze ]i
]i nu trebuie s` se fac` nici o men\ionare a ei s` denatureze nici cuvintele ]i faptele confra\ilor
nim`nui, p>n` c>nd, dac` se crede c` este suficient ucenici. Dac` [n vreo m`sur` asculta\i astfel de
de important`, se aduce [n fa\a Bisericii ]i se face conversa\ie sau exprima\i ^simpatie fa\` de ea
o examinare final`. Atunci pentru prima dat` sau fa\` de clevetitor sau def`im`tor, sunte\i p`rta]
aceasta devine o chestiune comun` numai pentru la p`cat ]i la toate consecin\ele lui; ]i dac` se dezvolt`
sfin\i, ]i [n m`sura [n care sunt sfin\i nu vor dori astfel o ^r`d`cin` de am`r`ciune, foarte probabil
s` spun` nim`nui mai mult dec>t este necesar [n ve\i fi unul dintre cei ^[ntina\i de ea. Evr. 12:15.
privin\a sl`biciunilor sau p`catelor cuiva.
Vol. VI, pag. 586-588 ^A binecuv>nta pe
R 3594, col. 2, par. 4, 5: Domnul ]i a blestema pe oameni:
Vorbirea de r`u, b>rfa ]i def`imarea sunt strict Nu ne mir`m c` apostolul Iacov nume]te limba
interzise pentru poporul Domnului, fiind cu totul un organ nest`p>nit, plin de otrav` de moarte!
contrare spiritului S`u de iubire chiar dac` Nu ne mir`m c>nd spune c` dintre membrele
lucrul r`u este adev`rat. Ca o pre[nt>mpinare a corpului nostru este cel mai greu de st`p>nit! Nu
orice este de natura def`im`rii, Scripturile indic` ne mir`m c>nd spune c` arunc` [n foc cursul vie\ii!
foarte clar un singur mod de a repara (Iac. 3). Cine n-a avut experien\e [n aceste
nedrept`\ile, [n Matei 18:15-17. privin\e? Cine nu ]tie c` cel pu\in jum`tate din
Chiar ]i cre]tinii avansa\i par s` fie total [n dificult`\ile vie\ii se pot pune pe seama limbii
ignoran\` de aceast` reglementare divin`, ]i ca nest`p>nite; c` ni]te cuvinte necugetate ]i impul-
atare cre]tinii declara\i sunt adesea cei mai sive au dus la r`zboaie care au costat milioane [n
pronun\a\i b>rfitori. Totu]i, aceasta este una bani ]i sute de mii de vie\i; c` acestea de asemenea
dintre poruncile speciale, specifice, date de stau la baza a jum`tate din procesele care se judec`
Domnul nostru; ]i v`zute [n leg`tur` cu declara\ia, [n tribunale ]i a mai mult de jum`tate din
voi sunte\i ucenicii Mei dac` face\i ce v` necazurile conjugale care au afectat rasa noastr`
poruncesc Eu, [nc`lcarea ei constant` dovede]te [n cei ]ase mii de ani trecu\i! Apostolul spune [n
c` nu mul\i sunt foarte avansa\i [n ucenicie. privin\a limbii: ^Cu ea binecuv>nt`m [l`ud`m] pe
Domnul ]i Tat`l, ]i tot cu ea blestem`m [r`nim,
R 3595, col. 1, par, 7, 8: def`im`m, sup`r`m] pe oameni, care sunt f`cu\i
Dac` un frate sau o sor` [ncep o vorbire de r`u dup` asem`narea lui Dumnezeu. Nu trebuie
despre al\ii, opri\i-i imediat, bl>nd dar ferm. ^S` s` fie a]a, fra\ii mei! (vers. 9, 10). Cre]tinul care
nu lua\i deloc parte la lucr`rile neroditoare ale a ajuns doar la standardul de a nu fura de la
[ntunericului, ci mai degrab` dezaproba\i-le. aproapele sau de a nu-l ucide, dar comite jaf cu
Refuza\i a avea vreo parte [n [nc`lcarea poruncilor limba sa asupra aproapelui r`nindu-l sau
{nv`\`torului nostru, [nc`lcare care face mare r`u ucig>ndu-l sau fur>ndu-i reputa\ia, numele bun,
[n Biseric`. Presupun>nd c` fratele sau sora sunt este un cre]tin care a f`cut foarte pu\in progres
numai ^prunci [n cele spirituale, atrage\i aten\ia pe calea cea corect` ]i care este [nc` departe de
asupra reglement`rii Domnului asupra acestui starea {mp`r`\iei cerurilor.
166 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
Cu to\ii ]tim ce problem` grea este s` ne Vol. VI, pag. 406, par. 2:
control`m limba, chiar ]i dup` ce ne d`m seama Dar, dac` a spune adev`rul [n mod sup`r`tor
de dispozi\ia ei vicioas` din natura noastr` [nseamn` a [nc`lca Legea Iubirii ]i Regula de Aur,
dec`zut`. De aceea, atragem aten\ia asupra ce vom zice despre obiceiul [nc` ]i mai necuviincios,
singurei metode potrivite de a restr>nge ]i [nfr>na [nc` ]i mai ur>t, [nc` ]i mai criminal, at>t de
limba, ]i anume, prin intermediul inimii. Cuv>ntul obi]nuit nu numai printre cei lume]ti ]i printre
inspirat declar` c` ^din plin`tatea inimii vorbe]te cre]tinii nominali, ci ]i printre cre]tinii adev`ra\i
gura. Acest lucru fiind adev`rat, [nseamn` c` acela de a spune despre al\ii lucruri
atunci c>nd avem mare greutate [n privin\a limbii necuviincioase, despre care nu se ]tie sigur c` sunt
noastre, exist` mult ce nu este cu totul bun [n adev`rate. O, ru]ine! ru]ine! ca cineva din poporul
privin\a inimii noastre; ]i c`, [n m`sura [n care Domnului s` treac` cu vederea [n a]a m`sur`
ne vom [ndrepta inima, vom avea mai pu\in` instruc\iunea Domnului, ^nu vorbi\i r`u de
greutate [n a ne controla limba. Buzele care nimeni, ]i ca cineva, [n afar` de cei mai mici copii
continuu vorbesc dispre\uitor despre al\ii indic` ]i novici [n Legea Iubirii, s`-i [n\eleag` at>t de
o stare de inim` m>ndr`, [ng>mfat`, dominatoare, gre]it mesajul [nc>t f`r` cele mai ne[ndoielnice
con]tient` de sine. Buzele care continuu vorbesc dovezi din gura a doi sau trei martori, ]i [nc` f`r`
r`u despre al\ii, fie direct fie prin insinu`ri, arat` re\ineri, p>n` s` ]i cread` r`ul despre un frate
c` [n spatele lor inima nu este curat`, nu este sau un semen, dar mi-te s`-l mai ]i repete altora
umplut` cu spiritul de iubire al Domnului c`ci s`-l def`imeze pe baz` de suspiciune sau zvon!
^dragostea nu face r`u aproapelui, nici chiar [n
g>nd. Ea ^nu se g>nde]te la r`u. Nu-]i va permite 21. Cum trebuie iubirea fr`\easc` s`
s` presupun` r`ul [n ceea ce-l prive]te. Se va [ndoi trateze o vorbire def`im`toare la adresa
de vinov`\ia lui ]i va presupune mai degrab` unui b`tr>n sau a altor fra\i?
favorabilul dec>t nefavorabilul.
Iubirea de sine este destul de puternic` la to\i Vol. VI, pag. 293, par. 1, p>n` la pag. 294,
oamenii ca s` [mpiedice limba s` vorbeasc` ceva par. 2 Acuza\ii [mpotriva b`tr>nilor:
[n dauna sa proprie; ]i iubirea cuvenit`, neegoist`, ^{mpotriva unui B`tr>n s` nu prime]ti
care va iubi pe aproapele s`u ca pe sine, va ur[ s` [nvinuire dec>t atunci c>nd sunt doi sau trei
vorbeasc` [n detrimentul aproapelui sau fratelui, martori. 1 Tim. 5:19.
sau chiar s` arunce o umbr` asupra conduitei lui, {n aceast` declara\ie apostolul recunoa]te dou`
tot a]a cum nu va fi dispus` nici s` ia o astfel de principii. (1) C` un B`tr>n a fost deja recunoscut
cale [mpotriva sa [ns`]i. Deci, vedem c` din oricare de adunare ca av>nd un caracter bun ]i nobil, ]i
direc\ie am privi subiectul, chestiunea de prim` c` este [n mod special serios cu Adev`rul ]i devotat
importan\` pentru Noua Crea\ie este ajungerea lui Dumnezeu. (2) C` astfel de persoane, datorit`
la iubirea des`v>r]it` [n inima noastr`. Fa\` de proeminen\ei lor [n Biseric`, vor fi marcate de
Dumnezeu, aceasta ne va stimula la mai mult zel, Adversar ca obiective speciale ale atacurilor lui
energie ]i jertfire de sine [n cooperarea la serviciul obiective ale invidiei, r`ut`\ii, urii ]i conflictului
divin, serviciul Adev`rului, iar fa\` de oameni ne din partea unora, [ntocmai cum a prevenit Domnul
va stimula nu numai s` ac\ion`m just ]i iubitor, nostru ^Nu v` mira\i dac` v` ur`]te lumea;
dar ]i s` g>ndim, s` vorbim frumos despre to\i pe ^}ti\i c` pe Mine M-a ur>t [naintea voastr`"; ^Dac`
c>t este posibil. Acesta este Spiritul sf>nt, pentru pe St`p>nul casei L-au numit Beelzebul, cu c>t
care R`scump`r`torul nostru ne-a [nv`\at c` mai mult vor numi a]a pe cei din casa Lui?
trebuie s` ne rug`m, ]i [n privin\a c`ruia El a spus (1 Ioan 3:13; Ioan 15:18; Mat. 10:25). Cu c>t fratele
c` Tat`l nostru ceresc este mai dispus s` ni-l dea, va fi mai credincios ]i mai capabil, cu c>t va fi mai
dec>t sunt dispu]i p`rin\ii p`m>nte]ti s` dea aproape de asem`narea {nv`\`torului s`u, cu at>t
daruri bune p`m>nte]ti copiilor lor; iar alegerea sa ca B`tr>n va fi mai potrivit`; ]i cu c>t
sinceritatea [n rug`ciune pentru acest spirit al B`tr>nul va fi mai credincios, cu at>t mai sigur
sfin\eniei, al iubirii, implic` dorin\` ]i str`duin\` va avea ca du]mani nu numai pe Satan ]i pe
serioas` ca iubirea s` fie rev`rsat` larg prin toate mesagerii lui, ci ]i pe to\i aceia pe care Satan [i va
c`ile fiin\ei noastre, [n g>nd, cuv>nt ]i fapt`. A]a putea [n]ela ]i induce [n eroare.
vom fi copii ai Tat`lui nostru care este [n ceruri ]i Aceste motive trebuie s` fie o garan\ie pentru
vom fi socoti\i vrednici de iubirea Sa ]i de toate un B`tr>n [mpotriva condamn`rii lui pe cuv>ntul
lucrurile pre\ioase pe care le-a promis ]i pe care unei persoane, dac` altfel via\a lui pare
le are [n p`strare pentru cei care-L iubesc. armonioas`. C>t prive]te b>rfa sau zvonurile, ele
nu trebuie luate deloc [n considerare, fiindc` nici
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 167
un adev`rat tovar`] de jug, care recunoa]te regula descoperit-o, ]i nu trebuie nici m`car men\ionat`
Domnului (Mat. 18:15), n-ar r`sp>ndi zvonuri sau altora dec>t dac` [nc`lc`torul refuz` s` asculte
n-ar avea [ncredere [n cuv>ntul celor care astfel refuz` s`-]i corecteze gre]eala. O, c>t necaz ar
ar nesocoti [ndrum`rile {nv`\`torului. Pentru a fi fi [nl`turat, c>te gre]eli ]i sup`r`ri ar fi evitate
asculta\i, acuzatorii trebuie s` pretind` c` au fost dac` regula ar fi strict urmat`!
martori. }i chiar dac` doi sau mai mul\i martori
ar face acuza\ii, n-ar exista alt` cale de a audia 22. Cum trebuie Biserica s` exercite
cazul dec>t cea numit` deja. O persoan` care aduce amabilitate fr`\easc` fa\` de cei care
acuza\ii [mpotriva B`tr>nului trebuie, dup` ce ^tr`iesc [n neor>nduial`?
discu\ia personal` a e]uat, s` ia cu el al\i doi sau 1 Tes. 5:14 ^V` rug`m de asemenea, fra\ilor,
trei care vor deveni astfel martori la nesupunere. s` mustra\i pe cei care tr`iesc [n neor>nduial`,
Apoi chestiunea, [nc` necorectat`, ar putea fi s` m>ng>ia\i pe cei dezn`d`jdui\i, s` sprijini\i
adus` de c`tre Timotei sau de c`tre altul [naintea pe cei slabi, s` fi\i r`bd`tori fa\` de to\i.
Bisericii etc.
De fapt, aceast` acuza\ie [n fa\a a doi sau trei Vol. VI, pag. 292, par. 2:
martori fiind cerin\a [n privin\a tuturor {n privin\a [mplinirii celor g`site de curtea
membrilor, las` loc presupunerii c` apostolul Bisericii, chestiunea r`m>ne pe seama fiec`rui
pretindea doar c` un B`tr>n trebuie s` aib` toate individ; prin urmare, fiecare trebuie s` discearn`
drepturile ]i privilegiile garantate oric`rui frate. pentru sine dreptatea deciziei. Pedeapsa retragerii
Poate c` unii ar fi [nclina\i s` sus\in` c` deoarece p`rt`]iei este destinat` a fi o corectare [n dreptate ]i
un B`tr>n trebuie s` ^aib` m`rturie bun`" nu este prescris` de Domnul. Este spre a servi ca
numai [n Biseric` ci ]i [n afara ei, acesta ar trebui protec\ie pentru Biseric`, spre a-i separa pe cei care
s` fie judecat pentru cea mai mic` acuza\ie, umbl` [n neor>nduial`, nu dup` spiritul iubirii.
datorit` pozi\iei sale influente. Dar cuvintele Aceasta nu trebuie considerat` o separare continu`,
apostolului stabilesc faptul c` ]ansele unui B`tr>n ci numai p>n` c>nd cel mustrat va recunoa]te
trebuie s` fie egale cu ale celorlal\i. gre]eala ]i o va repara [n m`sura capacit`\ii sale.
Aceast` chestiune a martorilor trebuie s` fie
ad>nc imprimat` [n mintea fiec`rei Creaturi Noi. Vol. VI, pag. 297, par. 2, p>n` la pag. 299
Ceea ce al\ii pretind a ]ti ]i ceea ce spun [n mod ^Mustra\i pe cei care tr`iesc [n
def`im`tor nu trebuie nici m`car luat [n seam` neor>nduial`:
nu trebuie primit. Dac` doi sau trei, urm>nd ^V` rug`m, de asemenea, fra\ilor, s` mustra\i
[ndrum`rile Domnului, aduc acuza\ii [mpotriva pe cei care tr`iesc [n neor>nduial`, s` m>ng>ia\i
cuiva, nu mu]c`tor ]i def`im`tor, ci dup` pe cei dezn`d`jdui\i, s` sprijini\i pe cei slabi, s`
instruc\iuni [n fa\a Bisericii, ace]tia nu trebuie fi\i r`bd`tori fa\` de to\i. Lua\i seama ca nimeni
crezu\i nici atunci; dar atunci va fi timpul potrivit s` nu [ntoarc` altuia r`u pentru r`u, ci urm`ri\i
ca Biserica s` asculte cazul s` asculte ambele totdeauna ce este bine, at>t [ntre voi, c>t ]i fa\`
p`r\i [n prezen\a ambilor, ]i apoi s` se ia o decizie de to\i. 1 Tes. 5:14, 15.
[n fric` de Dumnezeu ]i s` se dea un sfat, [n a]a Acest [ndemn nu este pentru b`tr>ni, ci pentru
mod exprimat [nc>t s`-l ajute pe vinovat s` se [ntreaga Biseric`, inclusiv b`tr>nii. El ia cuno]tin\`
[ntoarc` la dreptate ]i nu s`-l [mping` [n de faptul c` de]i Biserica [ntreag`, ca Noua Crea\ie
[ntunericul din afar`. a lui Dumnezeu, are o stare perfect` [naintea Lui ca
Noi Creaturi [n Cristos Isus, cu toate acestea, to\i au
R 3035, col. 2, par. 3: imperfec\iunile lor dup` trup. Arat` mai departe ceea
Dar [ncheiem cum am [nceput, sf`tuind ca ce to\i recunoa]tem, ]i anume, c` exist` diferen\e [n
faptele, faptele rele sau doctrinele rele, nu gradul ]i felul imperfec\iunilor noastre trupe]ti, a]a
presupunerile rele, cuno]tin\a, nu zvonurile s` fie [nc>t, dup` cum la copiii unei familii p`m>nte]ti
bazele excluderii scripturale de la p`rt`]ie. De diferite dispozi\ii cer un tratament diferit din partea
aceea exist` necesitatea respect`rii regulii p`rin\ilor, cu mult mai mult [n familia lui Dumnezeu
Domnului (Mat. 18:15). {n timp ce nu trebuie s` exist` diferen\e de dispozi\ie at>t de mari, [nc>t cer
[nchidem ochii la r`ul dintr-un frate, iubirea va considera\ie special` a unuia fa\` de altul. A lua [n
refuza s` scotoceasc` pentru a g`si gre]eal` unde seam` imperfec\iunile altora din punctul de vedere
nu este nici una clar vizibil`. }i dac` gre]eala este al criticii, ar [nsemna a ne d`una mult nou` [n]ine,
descoperit` vizibil, ea nu trebuie ^discutat` cultiv>nd [n inimile noastre o dispozi\ie de g`sire a
printre fra\i, ci a]a cum [ndrum` Domnul, trebuie gre]elilor, foarte aten\i la sl`biciunile ]i
s` fie dus` direct la [nc`lc`tor de c`tre cel care a imperfec\iunile altora, ]i propor\ional, poate, [nclina\i
168 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
s` fim orbi fa\` de propriile defecte. Asemenea Dumnezeu nu este ca poporul S`u s` aib` acea
tendin\` de a critica este cu totul str`in` de spiritul bl>nde\e care s` nu-i dea t`ria s` se ocupe de
]i inten\ia [ndemnului apostolului. persoanele dezordonate. Amabil, iubitor dar ferm,
{ndemnul li se adreseaz` celor care au fost trebuie s` li se arate c` a]a cum ordinea este prima
concepu\i de spiritul adev`rului, spiritul sfin\eniei, lege a cerului, tot a]a ea trebuie s` fie foarte
spiritul smereniei, spiritul iubirii. Cei care cresc astfel apreciat` printre cei care au minte cereasc`; ]i c`
[n darurile Spiritului se vor teme ]i vor critica mai ar fi un p`cat din partea adun`rii s` permit` ca
ales propriile lor defecte, [n timp ce iubirea fa\` de unul, doi sau mai mul\i membri s` [ncalce
al\ii [i va face s`-i scuze pe ace]tia ]i s`-i [ng`duie [n reglement`rile divine, a]a cum sunt exprimate [n
mintea lor c>t se poate de mult. Dar [n timp ce acest Cuv>ntul lui Dumnezeu ]i cum sunt [n general
spirit al iubirii scuz` ofensele ]i sl`biciunile fra\ilor, [n\elese de c`tre adunarea cu care ei sunt asocia\i.
el trebuie s` fie totu]i treaz pentru a le face bine
nu prin g>lceav`, conflict, ceart`, disput`, g`sire de Vol. VI, pag. 303, par. 1:
gre]eli ]i def`imarea unuia de c`tre altul, ci [ntr-o Dar [n privin\a altora, care ^umbl` [n
manier` cum ar aproba Regula de Aur. Cu bl>nde\e, neor>nduial`", reglementarea este foarte diferit`.
smerenie, [ndelung` r`bdare ]i r`bdare, va c`uta s` Un astfel de frate sau sor` exclu]i nu trebuie
[ng`duie sl`biciunile celuilalt ]i [n acela]i timp s` se trata\i ca vr`jma]i, nici considera\i ca atare, ci ca
ajute reciproc s` ias` din ele, fiecare amintindu-]i de fra\i care gre]esc, dup` cum spune apostolul mai
propriile sl`biciuni de vreun fel. departe [n aceea]i epistol`: ^Dac` cineva n-ascult`
Cei care tr`iesc [n neor>nduial` nu trebuie s` fie ce spunem noi [n aceast` epistol` [dac` este
m>ng>ia\i, sprijini\i ]i [ncuraja\i [n calea lor gre]it`; nedisciplinat, nu este dispus s` se supun` judec`\ii
ci cu bl>nde\e, cu iubire, ei trebuie s` fie preveni\i c` s`n`toase ]i regulilor iubitoare ]i generoase ale
Dumnezeu este un Dumnezeu al ordinii, ]i c`, [n ordinii], pe acela s` vi-l [nsemna\i ]i s` n-ave\i
m`sura [n care vrem s` cre]tem [n asem`narea ]i nici un fel de leg`turi cu el, ca s`-i fie ru]ine. S`
favoarea Lui, trebuie s` respect`m regulile ordinii. nu-l socoti\i ca pe un vr`jma], ci s`-l mustra\i ca
Ei trebuie s` fie preveni\i c` nimic nu este mai departe pe un frate (2 Tes. 3: 14, 15). Un caz cum este
de aranjamentul divin dec>t anarhia; ]i c`, dup` cum acesta ar implica din partea fratelui ceva
chiar ]i oamenii lume]ti recunosc principiul c` p>n` [mpotrivire deschis`, public` fa\` de regulile de
]i cea mai rea form` de guvernare imaginabil` este ordine a]ezate de c`tre apostol, ca purt`tor de
preferabil` anarhiei, tot a]a poporul lui Dumnezeu, cuv>nt al Domnului; iar o astfel de [mpotrivire
care a primit spiritul min\ii s`n`toase, Spiritul sf>nt, public` la principiile corecte trebuie mustrat` de
cu at>t mai mult trebuie s` recunoasc` acest principiu adunare, dac` adunarea decide c` fratele este at>t
[n Biseric`; ]i apostolul ne [ndeamn` s` ne supunem de nedisciplinat [nc>t are nevoie de prevenire; iar
unul altuia, pentru interesele generale ale cauzei dac` el nu consimte la forma cuvintelor s`n`toase,
Domnului. Dac` am fi to\i perfec\i ]i judecata noastr` trimise nou` de Domnul nostru prin apostol, s`
[n privin\a voin\ei Domnului ar fi perfect`, to\i am fie considerat at>t de [n dezacord, [nc>t s` nu mai
g>ndi exact la fel n-ar exista necesitatea deosebit` fie cuvenit a avea p`rt`]ia fra\ilor p>n` c>nd va
de a ne supune unul altuia; dar, deoarece judecata consim\i la aceste cerin\e ra\ionale. Fra\ii nu
noastr` difer`, este necesar ca fiecare s`-l ia [n trebuie s` treac` pe l>ng` el pe strad` f`r` s`-l
considerare pe cel`lalt ]i punctul lui de observa\ie ]i observe, ci s` fie tratat cu polite\e. Excluderea
judecat`, ]i fiecare s` caute s` cedeze ceva [n interesul trebuie s` fie numai de la privilegiul adun`rii ]i
p`cii generale da, s` cedeze totul, a]a [nc>t s` de la orice asocieri fr`\e]ti speciale etc.,
p`streze unitatea Spiritului [n leg`turile p`cii [n caracteristice pentru credincio]i. Acest lucru este
corpul lui Cristos, except>nd cazul [n care prin implicat ]i [n cuvintele Domnului nostru: ^S` fie
asemenea curs ar fi [nc`lcat principiul. pentru tine ca un p`g>n ]i ca un vame]. Domnul
Cei care tr`iesc [n neor>nduial` sau dezordine nostru n-a vrut s` spun` c` noi trebuie s`-i facem
nu sunt cu totul de blamat pentru starea lor, poate. r`u unui p`g>n sau unui vame], nici [n vreun fel
Mul\i oameni s-au n`scut [n dezordine ]i sunt s` trat`m aspru pe vreunul din ei, ci numai c` noi
[nclina\i s` fie dezordona\i [n [mbr`c`minte ]i [n nu trebuie s` avem p`rt`]ie cu ace]tia ca fra\i,
toate afacerile vie\ii. Dezordinea, prin urmare, este nici s` nu umbl`m dup` confiden\ele lor, nici noi,
parte din sl`biciunea lor, la care trebuie s` ne ca Creaturi Noi, s` nu le facem confiden\e. Casa
g>ndim comp`timitor, bl>nd, dar, cu toate acestea, credin\ei trebuie s` fie cimentat` ]i legat`
s` nu se permit` a d`una Bisericii lui Dumnezeu, [mpreun` prin iubire, prin simpatie reciproc` ]i
a-i [mpiedica folosul, a-i [mpiedica cooperarea [n prin exprimarea acestora [n diferite moduri.
studiul ]i serviciul Adev`rului. Voin\a lui Fratele exclus este f`cut s` sufere prin lipsa
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 169
acestor privilegii ]i binecuv>nt`ri, p>n` c>nd simte Cristos numai casa credin\ei ]i [n mintea ]i [n
c` trebuie s`-]i reformeze c`ile ]i s` se [ntoarc` la saluturile noastre s` tragem o linie desp`r\itoare
adunarea familiei. {n privin\a aceasta exist` o clar` [ntre ace]tia ]i copiii acestei lumi. Aceasta
sugestie spre c`ldur`, cordialitate, fr`\ie nu [nseamn` c` copiii acestei lumi trebuie s` fie
adev`rat`, care trebuie s` predomine printre trata\i aspru de c`tre noi sau s` fie insulta\i sau
membrii corpului Domnului. ofensa\i; mai degrab` trebuie s` le ar`t`m
simpatie, iubire [n m`sura posibilului, ajutor, dup`
Vol. VI, pag. 307, par. 2 ^Lua\i seama ca cum sugereaz` apostolul. Trebuie, ^c>t avem
nimeni s` nu [ntoarc` altuia r`u pentru r`u: ocazie, s` facem bine la to\i, dar mai ales celor din
Acesta este mai mult dec>t un sfat individual: casa credin\ei fra\ilor. Fra\ii trebuie s` fie
este o porunc` adresat` Bisericii [ntregi ]i este recunoscu\i chiar dac` ar c`dea [n dificultate, [n
aplicabil` fiec`rei adun`ri a poporului Domnului. capcanele periculoase ale adversarului; ]i dac` ar
Ea implic` faptul c` dac` unii din casa credin\ei fi necesar ca p`rt`]ia noastr` s` fie retras` pentru
sunt dispu]i s` se r`zbune, s`-]i ia revan]a, s` un timp, aceasta s` fie numai cu scopul de a-i ajuta
[ntoarc` altuia r`u pentru r`u, fie fra\ilor fie celor s` se [ntoarc` la rela\ia cuvenit` cu Domnul ]i [n
din afar`, n-ar [nsemna c` Biserica se amestec` iubirea ]i simpatia noastr` [n cea mai deplin`
[n treburile altora dac` ar observa asemenea curs. m`sur`; dup` cum spune apostolul, chiar ]i ace]tia
Este de datoria Bisericii s` ia seama la aceasta. trebuie trata\i, nu ca vr`jma]i, ci ca fra\i
^Lua\i seama ca nimeni s` nu [ntoarc` altuia r`u [ndruma\i gre]it, pentru a c`ror recuperare
pentru r`u, [nseamn`, fi\i aten\i s` se respecte trebuie s` fim dispu]i s` ne d`m chiar ]i via\a
acest spirit cuvenit [n mijlocul vostru printre fra\i. o or` aici, una dincolo, un efort pentru acesta, unul
Prin urmare, dac` b`tr>nii ar afla despre astfel pentru cel`lalt, fiindc` ei sunt ai Domnului.
de situa\ii care intr` [n sfera acestei porunci, ar fi Numai dup` ce astfel de fra\i s-au [ntors de la
de datoria lor s` sf`tuiasc` bl>nd fra\ii sau surorile serviciul Domnului ca ^scroafa sp`lat` care s-a
[n privin\a Cuv>ntului Domnului, ]i dac` ace]tia [ntors s` se t`v`leasc` [n mocirl`, sau dup` ce
n-ar asculta, ar fi de datoria celor dint>i s` aduc` au [nl`turat lucrarea r`scump`r`toare a lui
chestiunea [n fa\a adun`rii etc., etc. }i aici este Cristos ca omul din pild` care a lep`dat haina
sarcina Bisericii s` ia cuno]tin\` de un astfel de de nunt` numai atunci trebuie s`-i socotim ca
curs nepotrivit din partea cuiva. Noi trebuie nu vr`jma]i, [mpotrivitori, ]i chiar ]i atunci nu
numai s` lu`m seama unul la altul ]i s` ne p`zim trebuie s` aducem [mpotriva lor acuza\ii
unul pe altul cu un interes bl>nd, s` observ`m ca batjocoritoare, ci s` l`s`m lucrurile pentru
s` nu se fac` pa]i [napoi, ci trebuie s` lu`m seama judecata Domnului. 2 Tes. 3:15.
ca, dimpotriv`, to\i s` urm`rim ceea ce este bine.
Trebuie s` ne bucur`m ]i s` l`ud`m orice dovad` 23. Cum trebuie s` exercite B`tr>nii
de progres [n direc\ia bun`, d>ndu-i sprijinul iubirea fr`\easc` [n mustrarea ^celor
nostru individual ]i ca adunare a poporului care tr`iesc [n neor>ndial`?
Domnului. Astfel f`c>nd, dup` cum sugereaz`
apostolul, putem s` ne bucur`m totdeauna, ]i pe R 3211, col. 1, par. 3:
bune motive, fiindc` astfel ajut>ndu-ne unul pe ^Mustr`, ceart`, [ndeamn` cu toat` bl>nde\ea
altul, corpul lui Cristos va spori de la sine [n iubire, ]i [nv`\`tura. Aceast` parte a [ndemnului nu este
cresc>nd tot mai mult [n asem`narea Capului ]i aplicabil` la fel la to\i; prea mul\i se simt liberi s`
devenind tot mai potrivit pentru mo]tenire mustre sau s` certe. F`r` [ndoial`, mul\i au nevoie
[mpreun` cu El [n {mp`r`\ie. s` fie mustra\i ]i mul\i au nevoie s` fie certa\i,
dar ce pu\ini sunt capabili s` fac` aceasta pentru
R 3034, col. 2, par. 3, p>n` la pag. 3035, a folosi ]i nu pentru a d`una! Apostolul i-a adresat
col. 2, par. 1. Vezi fragmentul la pag. 200. aceste cuvinte [ntr-un sens special lui Timotei ca
un b`tr>n experimentat [n Biserica lui Cristos, ]i
R 3092, col. 1, par. 1: [ntr-o anumit` m`sur` ca un supraveghetor
S` nu fim [n\ele]i gre]it; Scripturile nu [nva\` printre b`tr>ni. Ar fi o mare gre]eal` s` aplic`m
nic`ieri c` to\i oamenii sunt fra\i [n sensul spiri- aceste cuvinte [n general, ]i ca fiecare din poporul
tual; dimpotriv`, ele [nva\` c` cei ne[ndrept`\i\i Domnului s` vad` [n ce m`sur` ar putea
nu sunt copii ai lui Dumnezeu, ci ^copii ai m>niei, administra mustr`ri ]i ar putea certa pe fra\ii s`i.
iar unii dintre ei sunt at>t de r`i [nc>t din punctul Mai degrab` comp`timirea noastr` s` se extind`
de vedere al lui Dumnezeu ^au de tat` pe [n a]a m`sur` [nc>t mustr`rile ]i cearta s` fie
Diavolul; noi trebuie s` recunoa]tem ca fra\i [n evitate, cu excep\ia cazului c>nd datoria, prin
170 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
responsabilitatea [n Biserica lui Dumnezeu, ar mustre sau s` previn` etc. {ntr-adev`r, dup` cum
necesita aceasta. Chiar ]i a]a, un b`tr>n ]i am v`zut deja, poporul Domnului nu trebuie s`
supraveghetor cu experien\` ca Timotei trebuia s` se judece personal unul pe altul; ]i numai
vad` ca mustrarea ]i certarea ]i [ndemnarea s` fie adunarea ca [ntreg poate exclude pe unul dintre
f`cute cu toat` bl>nde\ea cu r`bdare, amabilitate ei de la p`rt`]ia ]i privilegiile adun`rii. Iar aceasta,
]i [ng`duin\`, ]i cu [nv`\`tura (2 Tim. 4:2); ar`t>nd dup` cum am v`zut, poate veni numai dup` ce au
clar unde au fost [nc`lcate principiile drept`\ii fost f`cu\i diferi\ii pa]i de natur` mai personal`
]i indic>nd clar Cuv>ntul Domnului referitor la dup` ce toate eforturile de reformare s-au
aceasta. Aceast` datorie este [nc` [n sarcina celor dovedit inutile ]i interesele Bisericii [n general au
care ocup` locuri proeminente [n Biseric`, [n care fost grav amenin\ate prin cursul gre]it al
prin providen\a Domnului au fost desemna\i; ]i [nc`lc`torului. Dar [n textul care ne st` [n fa\`
[n m`sura [n care ei sunt umplu\i cu Spiritul apostolul [ndeamn` ca adunarea s` ^recunoasc`"
Domnului, de iubire, bl>nde\e ]i smerenie, de adic` s` cunoasc`, s` priveasc` spre cei pe care
r`bdare ]i [ng`duin\`, ei se vor str`dui s` fac` ]i i-a ales ca reprezentan\i ]i s` a]tepte ca ei s`
aceast` treab` delicat` ]i nepl`cut`, de mustrare p`zeasc` interesele Bisericii, ]i s` previn` pe cei
]i certare, unde va fi necesar, [n cele mai modeste nesupu]i p>n` la punctul [n care chestiunea ar fi
cuvinte ]i [n cele mai favorabile condi\ii. destul de serioas` pentru a-i aduce [n fa\a Bisericii
ca o curte.
Vol. VI, pag. 300-301 A mustra nu este
o porunc` general`: 24. Cum putem evita a ne judeca unul
Ar fi totu]i o mare gre]eal` a presupune c` pe altul ca persoane?
apostolul folosind acest limbaj general c`tre Matei 18:15-18 ^Dac` fratele t`u p`c`tuie]te
Biseric` a vrut s` spun` c` fiecare persoan` din [mpotriva ta, du-te ]i mustr`-l [ntre tine ]i el
Biseric` trebuie s` fac` astfel de mustrare. A singur. Dac` te ascult`, ai c>]tigat pe fratele t`u.
mustra [n\elept, cu folos, este [ntr-adev`r o pro- Dar, dac` nu te ascult`, mai ia cu tine unul sau
blem` foarte delicat` ]i extrem de pu\ini au doi fra\i, pentru ca orice cuv>nt s` fie sprijinit pe
talentul s-o fac`. Se [n\elege c` alegerea b`tr>nilor m`rturia a doi sau trei martori. Dac` nu vrea s`
de c`tre adunare [nseamn` alegerea celor care asculte de ei, spune-l adun`rii; ]i dac` nu vrea s`
posed` cea mai mare m`sur` a dezvolt`rii asculte nici de adunare, s` fie pentru tine ca un
spirituale, combinat` cu calit`\i naturale care s`-i p`g>n ]i un vame]. Adev`rat v` spun, orice ve\i
constituie reprezentan\i ai adun`rii, nu numai [n lega pe p`m>nt, va fi legat [n cer; ]i orice ve\i
privin\a conducerii adun`rilor etc., ci ]i [n privin\a dezlega pe p`m>nt, va fi dezlegat [n cer.
men\inerii ordinii [n adun`ri ]i a mustr`rii celor
nesupu]i, [n mod [n\elept, bl>nd, ferm. C` acesta R 2431 ^Instruc\iuni pentru corpul lui
este g>ndul apostolului, este ar`tat clar [n cele Cristos:
dou` versete precedente, [n care el spune: Domnul nostru nu numai c` a aprobat judecata
^V` rug`m, fra\ilor, s` recunoa]te\i pe cei care din partea Bisericii, dar ]i a dat [ndrum`ri clare
lucreaz` printre voi, care v` conduc [n Domnul ]i tuturor indivizilor [n privin\a evit`rii de a se
v` sf`tuiesc. S`-i pre\ui\i foarte mult, [n judeca unul pe altul ]i a supunerii la judecata
dragoste, din pricina lucr`rii lor. Tr`i\i [n pace Bisericii [n calitate de corp al lui Cristos.
[ntre voi. 1 Tes. 5:12, 13. 1) Ei trebuie s` evite a judeca un frate sau o sor`
Dac` s-ar c`uta ]i s-ar aplica [n mod cuvenit ca vinova\i de [nf`ptuirea r`ului cu voia, ]i s` [ncerce
[n\elepciunea divin` [n alegerea b`tr>nilor s` chibzuiasc` la acea chestiune [n particular, pentru
adun`rii, urmarea ar fi c` acei astfel ale]i ar fi ca unul sau altul s`-]i poat` vedea eroarea.
foarte aprecia\i; ]i deoarece [ncep`torii nu trebuie 2) Dac` acest lucru s-ar dovedi nefolositor, cel care
ale]i, [nseamn` c` ace]tia au fost aprecia\i ]i se simte nedrept`\it (totu]i nejudec>nd [nc` pe fratele
selec\iona\i pentru lucrarea lor fiindc` fra\ii au s`u ca vinovat cu voia) s` cheme doi sau trei fra\i ca
observat c` aveau o m`sur` considerabil` din s` asculte ambele p`r\i ale controversei. (A]a cum
Spiritul sf>nt al iubirii, [n\elepciunii ]i smereniei, sugereaz` apostolul, cei chema\i s` fie ^[n\elep\i
pe l>ng` anumite daruri ]i calit`\i naturale pentru 1 Cor. 6:5 din aceia pe care at>t acuzatorul c>t ]i
acest serviciu. ^Tr`i\i [n pace [ntre voi, dup` cum acuzatul i-ar recunoa]te, ]i a c`ror judecat` ar
[ndeamn` apostolul, ar [nsemna c`, dup` ce a ales respecta-o ]i ar urma-o.)
ace]ti b`tr>ni ca reprezentan\i ai adun`rii, corpul 3) Dac` ace]ti fra\i, chema\i s` ac\ioneze ca
[n general va a]tepta de la ei s` fac` serviciul judec`tori ]i pe care el [nsu]i i-a ales ca fiind
pentru care au fost ale]i ]i nu va [ncerca fiecare s` ^[n\elep\i, dau verdictul [mpotriva acuzatorului,
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 171
aceasta ar trebui s` rezolve chestiunea: acuzatorul ]i inimile noastre s` simt` cu el, iar dorin\a
ar trebui s`-]i recunoasc` gre]eala. Nef`c>nd a]a, noastr` s` fie puternic` s`-i facem bine ]i s`-l
ar implica faptul c` el n-a c`utat s` recunoasc` ajut`m s`-]i biruie sl`biciunea vasului de p`m>nt.
adev`rul ci ]i-a judecat fratele personal, tocmai {n armonie cu acest g>nd, Domnul nostru
lucrul [mpotriva c`ruia ne previn at>t Domnul c>t sugereaz` c` metoda potrivit` pentru cel ofensat
]i apostolul. Dac` acuzatorul n-ar putea vedea pe este s` mearg` [n lini]te la cel care i-a f`cut r`u,
deplin lucrurile [n aceea]i lumin` ca ^fra\ii s`i, f`r` s` spun` vreun cuv>nt altora, ]i s` aib` o
el ar trebui totu]i s` accepte decizia lor ]i s` aib` convorbire amabil` cu el, c`ut>nd s`-i arate
[ncredere ]i s` se roage Domnului s` fie [ndrumat calit`\ile ]i lipsurile chestiunii [n discu\ie, ]i dac`
spre vederi mai clare. Dar dac` fra\ii chema\i s` este posibil s`-l c>]tige pe fratele [napoi la p`rt`]ie,
judece ar fi de acord cu acuzatorul, atunci acuzatul dreptate, armonie cu Domnul. Dac` aceasta nu
ar trebui desigur s` cedeze [n special dac` i-a este de ajutor, pasul urm`tor s` fie ]i acesta se-
recunoscut pe judec`tori ca ^[n\elep\i. cret s` ia doi sau trei fra\i despre care
{nc`lc`torul judec`\ii acestor fra\i ^[n\elep\i (dac` presupune c` au inim` bun` ]i experien\` mare,
chestiunea ar fi considerat` de suficient` f`r` s` [ncerce s` le [nfluen\eze mintea, ]i s` le
importan\`) s` fie acuzat ]i cauza s` fie audiat` cear` s` asculte cauza ]i s` dea sfat care dintre ei
de c`tre Biseric` a c`rei decizie s` fie final`; ]i este [n eroare. Acela dintre cei doi fra\i care ar fi
nesocotirea deciziei acesteia ar implica [n eroare s` fie convins de confra\ii s`i peregrini,
excomunicarea. Mat. 18:15-35. ale c`ror argumente trebuie s` fie bazate pe
Am examinat aceast` chestiune cumva [n Scripturi ]i pe spiritul iubirii; dar dac`
detaliu, fiindc` ne temem c` ceva din ultimul ne[n\elegerile [ntre cei doi [nc` persist` ]i nu pot
nostru num`r p`rea s` aprobe judecata per- fi armonizate, atunci, ca o curte de ultim resort,
sonal`. Domnul [ns` {]i recunoa]te Biserica ]i chestiunea s` fie dus` [naintea Bisericii cei
promite s` ac\ioneze prin ea ]i promite s` dea consacra\i ]i dup` ce a fost audiat` de Biseric`,
judecata Sa celor care astfel o caut`, promi\>nd decizia ei trebuie s` fie considerat` final` ]i s` fie
tocmai [n aceast` privin\` c` unde sunt doi sau acceptat` de to\i. Dac` unul dintre fra\i are totu]i
trei aduna\i [n numele S`u, El este [n mijlocul [ndoieli [n privin\a drept`\ii care i s-a f`cut, el se
lor. Marea dificultate [n privin\a multora este poate consola cu g>ndul c` [n mod sigur va ob\ine
lipsa de credin\`; ei nu cred Cuv>ntul Domnului, o binecuv>ntare consim\ind pe deplin ]i din inim`
nici nu au [ncredere [n providen\ele Sale, ci vreau la aranjamentele Domnului, chiar dac` ar avea o
s` ia lucrurile [n m>inile lor. }i acesta este cazul m`sur` a]a de mare de [ncredere [n sine [nc>t s`
mai ales cu cei care sunt [n gre]eal`. cread` c` partea sa este corect`, [n pofida judec`\ii
contrare a tuturor fra\ilor.
Vol. VI, pag. 289-292 Disciplina [n
ecclesie (Matei 18:15-18). Vezi fragmentul la Vol. VI, pag. 402, par. 2, p>n` la pag. 406
pag. 202. ^Nu judeca\i, ca s` nu fi\i judeca\i; c`ci cu ce
judecat` judeca\i, ve\i fi judeca\i (Mat. 7:1, 2).
R 2666, col. 1, par. 2, 3: Vezi fragmentul la pag. 203.
{n familia lui Dumnezeu, sfin\ii, concepu\i de
Spirit sf>nt, trebuie s` fie recunoscu\i to\i ca fra\i Vol. VI, pag. 414, par. 2, p>n` la pag. 417
]i s` fie trata\i ca atare. Noua creatur`, nu vechea ^Dac` fratele t`u p`c`tuie]te
creatur`, este frate [n Cristos; ca atare noi putem [mpotriva ta:
iubi noua creatur` ]i [n unele privin\e s` avem Dar nu este oare aceasta [n conflict cu porunca
foarte pu\in` iubire fa\` de cea veche, [ntocmai Domnului nostru, ^Nu judeca\i ca s` nu fi\i judeca\i?
cum to\i au lips` de respect [n privin\a anumitor Nu trebuie oare s`-l judec`m pe r`uf`c`tor individual
neajunsuri din carnea lor muritoare, c>nd []i dau ]i apoi s` vorbim, sau s` clevetim despre faptele sale
seama de sl`biciunea ]i imperfec\iunea ei ]i cu rele, sau s`-l ^vorbim de r`u, a]a [nc>t toat` Biserica
at>t mai mult cu c>t cresc [n asem`narea divin` s`-l cunoasc` ]i s`-l resping` pe r`uf`c`tor?
ca Noi Creaturi. Dac`, prin urmare, un frate ne {n nici un caz: aranjamentul divin este [n armonie
gre]e]te, primul nostru g>nd ar trebui s` fie c` deplin` cu el [nsu]i c>nd este corect [n\eles. Dac` A
acest r`u f`cut nou` nu este f`cut de fratele, de ]i B au o ne[n\elegere, ]i A crede c` a fost p`gubit de
Noua Creatur` [n Cristos, ci de carnea sa B, el nu trebuie s`-l judece pe B [n sensul de a-l
muritoare, care pentru moment a pus st`p>nire condamna. El poate doar spune: ^Este o ne[n\elegere
pe el sau [ntr-o m`sur` l-a orbit. {n consecin\`, [n [ntre noi ]i eu sunt sigur c` am dreptate; de]i B s-ar
loc s` fim m>nio]i pe fratele, s` fim comp`timitori putea sim\i ]i el sigur c` are dreptate ]i c` eu n-am
172 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
fost p`gubit. A nu poate exclude de la p`rt`]ie pe B judecata Lui. Demersul nu este pentru a se face o
[n baza aceasta, c`ci a face astfel ar [nsemna s`-l lupt` de partide [n Biseric`, ci pentru a se p`stra
judece s`-l condamne. El ar putea s`-]i spun`: unitatea [n leg`tura p`cii. A ]i B desigur nu trebuie
^Problema este totu]i m`runt`, ca [ntre fra\i, ]i o voi s` voteze, ]i nu trebuie s` voteze nimeni care
l`sa s` treac`, crez>nd c` B, ca frate [n Domnul, nu simte altceva dec>t dorin\a de a exprima
m-a nedrept`\it inten\ionat ]i poate c` vederea mea, judecata Domnului [n cazul respectiv. Decizia
nu a lui este cea gre]it`". trebuie s` fie unanim`, sau practic unanim`
Dac` nu este [n stare s` priveasc` astfel, totu]i chiar dac` aceasta ar trebui s` cear` ceva
nu trebuie s` judece, nu trebuie s` decid` c` el modificare a sentimentelor extreme. Dreptatea s`
are dreptate ]i B nu are ci trebuie s` mearg` la fie totdeauna temperat` de mil`, ^lu>nd seama la
B ]i s`-i explice cum [i apare lui situa\ia, ]i dac` tine [nsu\i, ca s` nu fii ispitit ]i tu. Gal. 6:1.
este posibil s` ajung` la o [n\elegere amabil`, Decizia Bisericii trebuie s` fie acceptat` de
fr`\easc`, poate prin concesii reciproce. Dar dac` c`tre to\i ca final`; ]i oricine refuz` s` accepte ]i
ei nu pot fi de acord, el le poate cere la doi sau trei s` se conformeze cerin\elor ei [n astfel de chestiune
fra\i dintre cei mai [n\elep\i din Biseric`, C ]i D de moral` (nu de con]tiin\`) trebuie s` fie pentru
(fra\i [n a c`ror sinceritate B ]i el ar avea mare al\ii ^ca un p`g>n ]i ca un vame] p>n` c>nd
[ncredere), s` mearg` cu el la B [n aceast` pro- va [nceta s` sfideze Biserica c>nd, desigur,
blem` nu s`-l condamne pe B, c`ci nu trebuie acesta va fi iertat ]i primit la p`rt`]ie deplin` ca
s`-l fi condamnat sau judecat nici A [nsu]i, ci s` [nainte. Obiectivul nu este ca fratele s` fie respins
audieze cazul [n prezen\a lui A ]i B ]i s`-i complet, ci numai s` se arate lips` de favoare fa\`
sf`tuiasc` pe am>ndoi. Aceasta ar trebui s` dea de calea sa gre]it` cu scopul de a-l ajuta s` ]i-o
rezultate satisf`c`toare pentru to\i [n special corecteze. A-l trata pe un atare ^ca pe un p`g>n ]i
dac` to\i au spiritul iubirii unul fa\` de altul ]i ca pe un vame] n-ar [nsemna ca acesta s` fie
dorin\a de a proceda corect unul fa\` de altul ca def`imat ]i dezonorat nici chiar dup` ce a fost pus
membri ai corpului uns. Dar dac` pacea nu este la o parte. Cei din poporul Domnului nu trebuie
[nc` stabilit`, totu]i nu trebuie s` se fac` nici o s` fie def`im`tori sau b>rfitori [n nici o
judecare, nici o condamnare, deoarece nu pot [mprejurare: porunca general` ^nu vorbi\i de r`u
^judeca doi sau trei fra\i, ci numai Biserica pe nimeni se aplic` [n cazul acesta cu exactitate.
poate judeca. Nici despre vame]i ]i p`c`to]i nu trebuie s` vorbim
Dac` atunci c>nd A a luat cu el pe C ]i D, ei r`u, ]i nici s` ne uit`m cu m>nie la ei sau s`
]i-au spus p`rerea [mpotriva lui A ]i [n favoarea refuz`m a avea afaceri cu ei, ci trebuie s` le
lui B, aceasta ar trebui s` pun` cap`t situa\iei. {n re\inem p`rt`]ia deosebit` ]i polite\ea care sunt
asemenea condi\ii, A nu poate duce cazul [n fa\a cuvenite fra\ilor din Noua Crea\ie care posed`
Bisericii. {n mod evident el ar fi [ncrezut ]i Spiritul sf>nt ]i iubirea, bucuria ]i pacea acestuia.
^obraznic dac` ar duce cazul mai departe. Dac` B ar refuza s` asculte Biserica ]i s` [nceteze
Instruc\iunea Domnului nu-i mai d` alte privilegii a mai face r`u lui A, iar mai t>rziu s-ar c`i ]i ar fi
(Mat. 18:15); dar dac` el ar fi tot nemul\umit, nu reprimit la p`rt`]ie deplin`, ar trebui s` se \in` cont
cunoa]tem nici un principiu care s` fie [nc`lcat de neascultare ca un lucru [mpotriva lui, dac`
dac` ar lua pe al\i doi sau trei fra\i capabili ]i f`r` vreodat` ar fi nominalizat pentru datoriile de B`tr>n.
prejudec`\i, E, F, G, ]i ar merge la B pentru o nou` El ar trebui s` manifeste o schimbare categoric`
audiere a cazului ]i a avea sfatul lor. [nainte de a fi considerat potrivit pentru acel serviciu;
Dar dac`, atunci c>nd A a luat pe C ]i D ]i au deoarece chiar dac` ar fi cu totul con]tiincios, calea
mers la B, to\i au fost [n favoarea argumentelor lui lui ar dovedi cel pu\in c` este m`rginit [n privin\a a
A, c` B [l nedrept`\ise ]i refuza s` se opreasc`, ]i ceea ce este drept acolo unde interesele sale personale
dac` B dup` un timp rezonabil refuz` sau neglijaz` ar fi implicate. {ntr-adev`r, a refuza s` dea aten\ie
s` [ndrepte gre]eala, A ar fi privilegiat ca [mpreun` sfatului a trei fra\i ]i a necesita aducerea celui gre]it
cu C ]i D s` cear` o adunare a Bisericii, [n fa\a c`reia [n fa\a Bisericii pentru judecare ar fi un indiciu
A ]i B s` repete toat` situa\ia c`ci trebuie s` se nefavorabil, chiar dac` dup` aceea el ar asculta
presupun` c` dac` B se asociaz` [nc` cu Biserica Biserica, s-ar supune ]i i-ar aduce desp`gubiri lui A.
[nseamn` c` el [i recunoa]te sfatul ]i autoritatea,
]i trebuie de asemenea s` se presupun` c` B este 25. Cum trebuie exercitat` amabilitatea
con]tiincios. C>nd Biserica ascult` cazul, s` nu fr`\easc` fa\` de fra\ii care au ^marote
uite c` numai [ndrept`\i\ii ]i sfin\i\ii constituie doctrinare?
Biserica ]i c` ei stau la judecat` [n numele Romani 14:1 ^Primi\i pe cel slab [n credin\`,
Domnului ]i Capului lor ]i pentru a exprima f`r` s`-i judeca\i [ntreb`rile [ndoielnice.
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 173
Vol. VI, pag. 317, par. 1, p>n` la pag. 318, 26. Care este rela\ia [ntre amabilitatea
par. 1: fr`\easc` ]i ^unitatea credin\ei?
{n sprijinul celei de-a treia propuneri ale Efeseni 4:11-16 ^}i El a dat pe unii apostoli, pe
noastre: Nu are importan\` c>t de siguri suntem al\ii proroci, pe al\ii evangheli]ti, pe al\ii p`stori
c` avem adev`rul, ar fi desigur ne[n\elept ca noi ]i [nv`\`tori, pentru des`v>r]irea sfin\ilor, [n
astfel s` [nchidem ]i s` z`vor>m u]a [ntreb`rilor vederea lucr`rii de slujire, pentru zidirea trupului
]i expresiilor contrare, [nc>t s` excludem tot ceea lui Hristos, p>n` vom ajunge to\i la unitatea
ce liderul adun`rii sau [ntreaga adunare ar putea credin\ei ]i a cuno]tin\ei Fiului lui Dumnezeu, la
considera eroare. O singur` limitare trebuie s` existe starea de om matur, la m`sura staturii plin`t`\ii
pentru a fi o excludere total`, ]i anume, adun`rile lui Hristos; ca s` nu mai fim copii arunca\i ]i du]i
Creaturilor Noi nu trebuie s` fie pentru analizarea [ncoace ]i [ncolo de orice v>nt de [nv`\`tur`, prin
subiectelor lume]ti, ]tiin\elor ]i filosofiilor lume]ti, viclenia oamenilor ]i prin ]iretenia lor [n uneltirea
ci numai pentru studiul revela\iei divine; iar [n r`t`cirii; ci, spun>nd adev`rul [n dragoste, s`
studiul revela\iei divine adunarea trebuie s` cre]tem [n toate p>n` la Cel care este Capul,
recunoasc`, [n primul r>nd, [n ultimul r>nd ]i Hristos. Din El, tot trupul, bine alc`tuit ]i str>ns
[ntotdeauna, diferen\a [ntre principiile fundamentale legat, prin ceea ce d` fiecare [ncheietur`, []i face
ale doctrinelor lui Cristos (pe care nici un membru cre]terea potrivit cu lucrarea fiec`rei p`r\i [n
nu le poate nici schimba, nici consim\i s` fie puse m`sura ei ]i se zide]te [n dragoste.
la [ndoial`) ]i discu\ia despre doctrinele avansate,
care trebuie s` fie pe deplin [n armonie cu principiile Vol. VI, pag. 239, par. 1, p>n` la pag. 240,
fundamentale. Pentru cele din urm` trebuie s` se par. 1:
dea totdeauna ocazii depline ]i nestingherite ca s` {n Scrisoarea sa c`tre Efeseni (4:1-16) apostolul
fie ascultate, ]i s` fie adun`ri [n care s` fie ascultate. repet` aceast` lec\ie a unit`\ii Bisericii ca un corp
Aceasta [ns` nu [nseamn` c` trebuie s` fie ascultate din multe membre, sub un Cap, Cristos Isus, ]i
tot mereu ]i c` unei persoane trebuie s` i se permit` unite printr-un spirit spiritul iubirii. El [i
s` [ncurce ]i s` deranjeze fiecare adunare ]i fiecare [ndeamn` pe to\i ace]ti membri s` umble [ntr-un
subiect cu vreo anumit` marot`. Marota lui s` aib` chip vrednic de chemarea lor, [n smerenie,
o audiere corect` ]i o discutare corect` cu o ocazie bl>nde\e, [ndelung` r`bdare, [ng`duindu-se unii
potrivit`, [n prezen\a unora bine preg`ti\i [n pe al\ii [n iubire, c`ut>nd s` p`streze unitatea
Adev`r, ]i dac` este respins` de adunare ca fiind Spiritului [n leg`tura p`cii. {n acest capitol
nescriptural`, iar promotorul ei nu se convinge apostolul prezint` pe diferi\ii membri ai corpului
de faptul c` este nescriptural`, acesta s` se ab\in` numi\i pentru servicii speciale [n corp ]i ne spune
cel pu\in de la a-]i impune subiectul asupra aten\iei obiectivul serviciului, zic>nd: ^El a dat pe unii [s`
Bisericii pentru o vreme [ndelungat` poate un an fie] apostoli, pe al\ii proroci, pe al\ii evangheli]ti,
c>nd el ar putea cere, f`r` a fi nepotrivit, o alt` pe al\ii p`stori ]i [nv`\`tori, pentru des`v>r]irea
audiere, care i-ar putea fi acordat` sau nu, dup` cum sfin\ilor [n vederea lucr`rii de slujire [preg`tindu-i
adunarea ar considera c` subiectul este vrednic de pentru misiunea sau serviciul glorios al {mp`r`\iei
audiere ]i de investigare sau nu. Milenare], pentru zidirea [edificarea] trupului lui
Ceea ce suger`m noi este c`, dac` nu exist` Hristos, p>n` vom ajunge to\i la unitatea credin\ei
asemenea supap`, pot surveni dou` pericole: Primul ]i a cuno]tin\ei Fiului lui Dumnezeu, la starea de
este pericolul c`derii [n starea pe care o vedem om matur, la m`sura staturii plin`t`\ii lui Hristos;
predomin>nd acum [n bisericile nominale ale ca spun>nd adev`rul [n dragoste, s` cre]tem [n
cre]tin`t`\ii, [n care este imposibil s` se g`seasc` toate p>n` la Cel care este Capul, Hristos. Din El,
acces la urechile lor prin adun`rile obi]nuite ale tot trupul, bine alc`tuit ]i str>ns legat, prin ceea
Bisericii, fiecare cale de acces fiind cu grij` p`zit`. ce d` fiecare [ncheietur`, []i face cre]terea ]i se
Cel`lalt pericol este c` persoana av>nd o teorie care zide]te [n dragoste. Efes. 4:11-16.
judec`\ii lui i se pare adev`r nu are importan\` Remarc`m imaginea pe care o zugr`ve]te
c>t de fals` sau ira\ional` ar fi nu s-ar sim\i apostolul pentru noi aceea a unui corp uman,
niciodat` mul\umit` dac` n-ar avea o audiere [ns` mic ]i nedezvoltat. El ne informeaz` c` voin\a
rezonabil`, ci ar impune continuu subiectul, pe c>nd, divin` este ca to\i membrii s` creasc` p>n` la
dup` ce a fost ascultat [n mod rezonabil, chiar dac` deplina dezvoltare, deplina t`rie ]i putere
n-a fost convins de eroarea argumentului s`u, el ar fi ^starea de om matur este imaginea care reprezint`
dezarmat [n privin\a faptului c` n-ar fi potrivit s` se Biserica [n starea ei cuvenit`, complet`. Duc>nd
impun` subiectul asupra celor care deja i-au auzit imaginea de-a lungul veacului p>n` [n prezent,
ideea ]i au respins-o. vedem c` membrii au adormit unul dup` altul pentru
174 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
a a]tepta marea organizare a dimine\ii Milenare la c` aceste abateri sunt [n diferite direc\ii, dup` cum
{nt>ia {nviere, iar locurile acestora au fost continuu se va vedea prin diferitele forme ale capului care
completate a]a [nc>t Biserica n-a fost niciodat` f`r` se vor g`si [n orice adunare de oameni. Diferitele
o organizare deplin`, de]i uneori se putea s` existe noastre feluri ]i grade de educa\ie sunt de
la un membru sl`biciuni mai mari, iar la altul asemenea factori importan\i [n ajutorarea sau
putere mai mare. Totu]i, str`duin\a fiec`rui [mpiedicarea unit`\ii de opinie.
membru trebuie s` fie [ntotdeauna s` fac` tot ce-i Dar oare nu sugereaz` apostolul c` to\i trebuie
st` [n putere pentru zidirea trupului, pentru s` avem [n aten\ie acelea]i lucruri? c` to\i vom
[nt`rirea membrilor ]i pentru des`v>r]irea lor [n fi [nv`\a\i de Dumnezeu a]a [nc>t to\i vom avea
darurile Spiritului ^p>n` vom ajunge to\i la spiritul min\ii s`n`toase? ]i c` trebuie s` ne
unitatea credin\ei. a]tept`m s` cre]tem [n har ]i cuno]tin\`,
Unitatea credin\ei este de dorit; trebuie s` se zidindu-ne unul pe altul [n credin\a preasf>nt`?
depun` str`duin\` pentru ea dar nu felul de Da, toate acestea sunt adev`rate, dar nu se
unitate spre care se \inte]te [n general. Unitatea sugereaz` c` toate vor fi realizate [ntr-o singur`
trebuie s` fie [n privin\a ^credin\ei care a fost dat` adunare. Cei din poporul Domnului nu numai c`
sfin\ilor odat` pentru totdeauna [n puritatea ]i au min\i diferit dezvoltate ]i diferen\e [n
simplitatea ei, ]i cu deplina libertate a fiec`rui experien\` ]i educa\ie, dar pe l>ng` acestea ei au
membru de a avea vederi diferite asupra punctelor v>rste diferite ca Noi Creaturi prunci, tineri,
minore ]i f`r` nici o instruire [n privin\a maturi. Nu trebuie s` ne surprind` prin urmare
specula\iilor, teoriilor etc., omene]ti. Ideea scrip- dac` unii sunt mai [nce\i dec>t al\ii [n a [n\elege,
tural` despre unitate este pe principiile ]i, ca atare, mai [nce\i [n a fi convin]i [n mintea
fundamentale ale Evangheliei. (1) R`scump`rarea lor [n privin\a ^lucrurilor ad>nci ale lui
noastr` prin s>ngele pre\ios ]i [ndrept`\irea Dumnezeu. Ei trebuie s` [n\eleag` lucrurile
noastr` prin credin\` demonstrat` [n acest s>nge. fundamentale c` to\i au fost p`c`to]i; c` Cristos
(2) Sfin\irea noastr`, punerea deoparte pentru Isus, Conduc`torul nostru, ne-a r`scump`rat prin
Domnul, pentru Adev`r ]i pentru serviciul sacrificiul S`u [ncheiat la Calvar; c` noi acum
acestora inclusiv serviciul fra\ilor. (3) {n afara suntem [n }coala lui Cristos pentru a fi [nv`\a\i
acestor lucruri esen\iale, pe baza c`rora trebuie ]i preg`ti\i pentru {mp`r`\ie ]i pentru serviciul
cerut` unitatea, nu poate exista nici o p`rt`]ie ei; ]i c` nimeni nu intr` [n aceast` }coal` dec>t
scriptural`; asupra oric`rui alt punct trebuie s` prin deplin` consacrare Domnului a tot ce are.
se acorde cea mai deplin` libertate, cu dorin\a [ns` Aceste lucruri to\i trebuie s` le vad` ]i s` consimt`
de a vedea ]i de a ajuta pe al\ii s` vad` planul la ele complet ]i [ntotdeauna, altfel nu-i putem
divin [n fiecare tr`s`tur` ]i detaliu al lui. Astfel, recunoa]te nici m`car ca fra\i prunci [n Noua
fiecare membru al corpului lui Cristos, Crea\ie; dar noi avem cu to\ii nevoie de r`bdare
men\in>ndu-]i libertatea personal`, va fi at>t de unul cu altul ]i de suportarea ciud`\eniilor unuia
complet devotat Capului ]i tuturor membrilor, de c`tre altul iar [n spatele acestora trebuie s`
[nc>t [i va face pl`cere s` dea totul pentru ei, chiar fie iubirea, care spore]te fiecare dar al Spiritului
]i via\a. pe m`sur` ce ajungem tot mai aproape de
plin`tatea ei.
Vol. VI, pag. 326-328 ^Fiecare s` fie Astfel st>nd lucrurile, toate [ntreb`rile, toate
deplin convins [n mintea lui (Rom. 14:5). r`spunsurile, toate comentariile [n adun`ri la
Orice minte logic` g`se]te pl`cere [n a ajunge care particip` mai mul\i trebuie s` fie pentru
la o decizie, dac` este posibil, cu privire la orice [ntregul grup prezent (]i nu personal pentru unul
punct din adev`r; ]i apostolul spune c` pentru sau mai mul\i), ]i de aceea trebuie s` fie adresate
aceasta trebuie s` se str`duiasc` fiecare membru Coordonatorului, care-i reprezint` pe to\i [n
al Bisericii individual ^[n mintea lui. Este [ns` afar` de cazul c>nd Coordonatorul pentru
o gre]eal` obi]nuit` a se [ncerca s` se aplice convenien\` [i cere vorbitorului s` stea cu fa\a spre
aceast` regul` bun` personal` la o Biseric` sau ascult`tori ]i s` se adreseze direct. De asemenea,
la o adunare [n studiul biblic a se [ncerca dup` ce ]i-a exprimat opinia, fiecare s` asculte [n
for\area tuturor s` decid` exact asupra aceleia]i lini]te opiniile altora ]i s` nu se simt` chemat s`
concluzii [n privin\a sensului Cuv>ntului polemizeze sau s`-]i redeclare pozi\ia deja
Domnului. Este cuvenit s` dorim ca to\i s` vedem declarat`. Dup` ce ]i-a folosit ocazia, fiecare
^la fel; dar nu este ra\ional s` a]tept`m acest trebuie s` lase pe seama Domnului s` conduc`,
lucru c>nd ]tim c` to\i suntem c`zu\i de la s` [nve\e ]i s` arate adev`rul, ]i s` nu insiste ca
perfec\iune, nu numai a corpului, ci ]i a min\ii, ]i to\i s` fie f`cu\i s` vad` fiecare punct a]a cum [l
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 175
vede el, nici chiar cum [l vede majoritatea. ^{n cele [ncercare, la care fiecare individ ]i fiecare adunare
esen\iale unitate, [n cele neesen\iale caritate, este a poporului Domnului trebuie s` se a]tepte,
regula potrivit a fi urmat`. apostolul dorea s`-i preg`teasc` s`-i [ndemne
Suntem totu]i de acord c` fiecare punct al s` nu se retrag` de la pa]ii [nainta\i ai iubirii ]i
adev`rului este important, c` ]i cel mai mic punct ascult`rii deja f`cu\i s` continue tari, totu]i
de eroare este d`un`tor ]i c` poporul Domnului ne[ncrez>ndu-se [n propria putere, ci a]a cum
trebuie s` se roage ]i s` se str`duiasc` pentru exprim` el, s` ^stea tari [n Domnul, [ncrez>ndu-se
unitatea [n cuno]tin\`; dar nu trebuie s` sper`m [n puterea Lui, [n harul Lui, [ndeajuns pentru orice
s` ajungem la ea prin for\`. Unitatea de spirit timp de nevoie.
bazat` pe principiile fundamentale ale adev`rului
este lucrul important; ]i c>nd aceasta este R 3128, col. 2, par. 2, 3:
men\inut` putem fi [ncrez`tori c` Domnul nostru ^Nu v` [ngrijora\i de nimic ([n limba englez`
va [ndruma pe to\i care o posed` [n tot adev`rul [ngriji\i) este urm`torul [ndemn; dar deoarece
cuvenit ]i necesar lor. {n leg`tur` cu aceasta cuv>ntul englezesc [ngriji\i ]i-a pierdut sensul
conduc`torii turmei Domnului au nevoie de original, exist` aici pericol de eroare. Ini\ial cuv>ntul
[n\elepciune special`, iubire, for\` de caracter ]i d`dea ideea de a fi plin de griji nelini]te, tulburare.
claritate [n Adev`r, a]a [nc>t la [ncheierea Cuvintele apostolui corespund exact cu [ndemnul
fiec`rei adun`ri cel care a condus s` poat` fi [n Domnului nostru, ^Nu v` g>ndi\i, ]i [nseamn`
stare s` rezume descoperirile scripturale ]i s` nu fi\i nelini]ti\i, ap`sa\i, plini de griji. Este
lase toate min\ile sub influen\a lor binecuv>ntat` potrivit ca poporul Domnului s` fie cu grij`, [n
exprim>ndu-se clar, hot`r>t, iubitor dar sensul cuv>ntului grij` a]a cum este folosit ast`zi.
niciodat` dogmatic, cu excep\ia principiilor S` nu fim neglijen\i, indiferen\i, neaten\i la conduita
fundamentale. sau la cuvintele noastre, ci s` fim precau\i.
Nelini]tea ]i poverile sunt inevitabile pentru
R 2877, col. 1, par. 7: cei care se sprijin` pe ei [n]i]i, pe [n\elepciunea
F`r` [ndoial` to\i au remarcat faptul c` cei care lor, puterea lor, priceperea lor; dar membrii
arat` cel mai ad>nc interes fa\` de planul divin nu corpului lui Cristos, accepta\i [n Cel preaiubit,
sunt [ntotdeauna cei mai lini]ti\i ]i mai agreabili adopta\i [n familia divin`, fii ai lui Dumnezeu, sunt
oameni din lume: adesea ei sunt at>t de combativi asigura\i tot mereu [n Cuv>nt c` dac` ei r`m>n
[nc>t se nec`jesc at>t pe ei [n]i]i c>t ]i pe prietenii lor credincio]i, toate lucrurile vor lucra [mpreun`
prin lipsa lor de [n\elepciune sau prin dispozi\ia lor pentru binele lor cel mai mare. De ce s` fie ap`sa\i?
spre ceart` ]i disput`. Tocmai calitatea pe care De ce s` se simt` nelini]ti\i? Cel care le ap`r`
apostolul o men\ioneaz` [n acest text prin expresia a interesele nu doarme. C>nd cre]tinii se simt
fi cu un g>nd sau a fi [n armonie, [n mod ciudat, nelini]ti\i, tem`tori, ap`sa\i, este o dovad` c` le
lipse]te din punct de vedere natural din dispozi\ia lipse]te credin\a, ]i probabilitatea este, fie c` n-au
majorit`\ii celor care ajung s` fie ad>nc interesa\i de crescut p>n` la punctul de a avea credin\a
adev`rul prezent. }i unii au fost [nclina\i s` cuvenit` [n Domnul, fie au permis ^norilor
condamne [n grab` doctrinele ]i s` spun`: Acesta nu p`m>nte]ti ]i grijilor acestei vie\i s` vin` [ntre ei
este spiritul pa]nic al lui Cristos. Unde este spiritul ]i Domnul, a]a [nc>t nu mai au [ncredere c` sunt
lui Cristos, acolo trebuie s` fie iubire ]i armonie. A]a [n continuare [n iubirea ]i [n grija Sa. To\i cei care
spune apostolul: ^{ncolo [[n final, [n trad. englez`] sunt [n astfel de stare s` mearg` imediat la tronul
fra\ilor fi\i cu un g>nd. }i acest lucru trebuie avut harului ceresc ]i la f`g`duin\ele divine, ]i ob\in>nd
[n minte c` este rezultatul final al disciplin`rii ]i mil` la tron ]i hr`nindu-se din f`g`duin\e, s` se
instruirii [n ]coala lui Cristos; prin ob\inerea acestei [nt`reasc` [n Domnul ]i [n [ncrederea [n El, ]i
dispozi\ii spre armonie (de]i [n acela]i timp loiali ]i grijile care-i macin` vor da loc credin\ei, [ncrederii,
curajo]i pentru adev`r), ne putem m`sura cre]terea p`cii [n inim`, indiferent de condi\iile din afar`.
[n har, [n cuno]tin\` ]i [n iubire.
27. Cum trebuie s` procedeze
R 3127, col. 1, par. 6: amabilitatea fr`\easc` cu cei care aduc
Chiar dac` n-a fost nimic de mustrat [n starea ofense grave [n Biseric`?
filipenilor, totu]i ei au avut nevoie de [ndemnul
s` stea tari. Prin favoarea Domnului ei ajunseser` Vol. VI, pag. 302, par. 1:
deja la o realizare considerabil` [n harurile {n timp ce consider`m aceast` faz` a
spiritului acum [ns` trebuia s` fie proba\i ca subiectului, ne-am putea opri o clip` s` vedem
s`-i verifice, s`-i [ncerce; ]i pentru aceast` grea m`sura [n care Biserica, direct sau indirect, sau
176 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
prin b`tr>nii ei, trebuie s` exercite aceast` datorie dac` ar fi un caz de def`imare a b`tr>nilor sau a
de a-i preveni pe cei nedisciplina\i ]i [n cele din vreunuia dintre ei, cazul ar trebui audiat de c`tre
urm` a-i exclude din adunare. Nu st` [n puterea Biseric`, ]i nu [n particular, deoarece def`im`torii,
Bisericii s` exclud` pentru totdeauna. Fratele dac` [n deplin` cuno]tin\` au g>ndit c` au o cauz`
care, dup` ce a ofensat fie pe un frate membru bun`, totu]i au neglijat regula Domnului (^Du-te
sau [ntregul corp al Bisericii, se [ntoarce ]i spune: [ntre tine ]i el singur, iar apoi ^mai ia cu tine
^Regret calea mea gre]it` ]i promit s` depun cele unul sau doi fra\i) ]i au r`sp>ndit pove]ti
mai bune str`duin\e pentru ca pe viitor s` fac ce scandaloase ]i def`im`toare, prin aceasta au dus
este bine, sau ceva echivalent, acesta trebuie s` cazul [n afara puterii de [ndreptare individual`
fie iertat pe deplin, cu generozitate at>t de sincer ]i l-au f`cut caz pentru Biseric`.
cum ]i noi sper`m ca Domnul s` ierte p`catele {n asemenea cazuri ar fi potrivit ca B`tr>nul
tuturor. Nimeni [n afar` de Domnul nu are puterea def`imat s` convoace consiliul B`tr>nilor ca
sau autoritatea s` separe pentru totdeauna o reprezentan\i ai Bisericii, s` nege calomniile ]i s`
persoan` puterea de a separa o ml`di\` din Vi\`. cear` ca def`im`torii s` fie tra]i la r`spundere [n
Suntem informa\i c` exist` p`cat spre moarte, fa\a Bisericii pentru acuza\iile de def`imare ]i
pentru care este inutil a ne ruga (1 Ioan 5:16); ]i m`rturie mincinoas`, deoarece ofensa lor a fost
noi trebuie s` ne a]tept`m ca un astfel de p`cat fa\` de Biseric` (1) prin aceea c` a fost contrar`
cu voia care ar aduce pedeapsa cu Moartea a Doua regulilor a]ezate de Capul Bisericii ]i contrar`
s` fie at>t de deschis, at>t de flagrant, [nc>t s` fie decen\ei ]i bunelor moravuri; ]i (2) deoarece
repede v`zut de c`tre cei care sunt [n p`rt`]ie cu def`imarea fiind la adresa unui B`tr>n ales de
Domnul. Nu trebuie s` judec`m pe cineva dup` ceea Biseric`, a fost astfel def`imare la adresa [ntregii
ce are [n inim`, fiindc` noi nu-i putem citi inima; dar, Biserici care l-a ales. Def`im`torii ar trebui s` fie
dac` comite p`cat cu voia spre moarte, [n mod sigur condamna\i ]i mustra\i, cer>ndu-li-se s`-]i
acesta se va manifesta la exterior prin buzele lui, recunoasc` gre]eala; dar dup` ce s-ar face acest
dac` sunt [nc`lc`ri doctrinare, neg>nd s>ngele pre\ios lucru ei ar avea dreptul s` fac` demersuri
al isp`]irii; sau prin imoralit`\ile lui, dac` s-a [ntors [mpotriva B`tr>nului presupus a fi [n eroare,
ca s` umble conform trupului, ^ca scroafa sp`lat` [ntocmai cum ar fi trebuit s` fac` de la [nceput.
care s-a [ntors s` se t`v`leasc` iar`]i [n mocirl`".
{n privin\a unor astfel de persoane, la care se face 28. Dup` ce reguli s` fie judeca\i ^fra\ii
referire [n Evrei 6:4-8; 10:26-31, apostolul ne atrage mincino]i?
aten\ia s` n-avem nimic de-a face cu ei nici s` nu Vezi indexul subiectelor din Reprinturi.
m>nc`m cu ei, nici s` nu-i primim [n casele noastre
]i nici s` nu le ur`m succes (2 Ioan 9-11); fiindc` cei 29. Care trebuie s` fie atitudinea
care au leg`turi cu ei sau le ureaz` succes ar fi noastr` fa\` de ^cerneri printre fra\i?
socoti\i c`-]i iau locul ca vr`jma]i ai lui Dumnezeu 1 Cor. 11:19 ^C`ci trebuie s` fie ]i partide
]i ca p`rta]i la faptele rele sau la doctrinele rele, [ntre voi, ca s` se arate cei aproba\i printre voi.
dup` cum ar fi cazul.
R 2386, col. 1, par. 2, p>n` la sf>r]it:
Vol. VI, pag. 417, par. 2, p>n` la pag. 418 Dar [n mod treptat apostolul []i conduce cititorii
Ofense la adresa Bisericii: mai departe ]i le arat` starea lor spiritual` slab`
Am analizat procedura corect` [n judecarea (1 Cor. 3:3), a]a cum se vede din faptele pe care le
ofenselor personale, dar [n cazul desfr>n`rii citeaz`, zic>nd: ^Printre voi este gelozie ]i ceart`
men\ionat de apostol ]i [n alte posibile cazuri ]i dezbin`ri (un spirit de partid`, care-i desparte
ofensa ar putea s` nu fie [mpotriva vreunui anumit mai degrab` sub conducere uman` dec>t s`-i
membru al Ecclesiei, ci [mpotriva [ntregii Ecclesii, uneasc` sub Cristos, adev`ratul ]i singurul Cap).
[mpotriva cauzei pe care noi [mpreun` o S` observ`m c` apostolul nu acuz` Biserica din
reprezent`m. Care trebuie s` fie atunci modul de Corint de ceea ce s-ar numi p`cate lume]ti mari:
a proceda? ucidere, ho\ie, blasfemie etc., ci de dovezi mai
Ar putea fi la fel ca ]i [n cazul unei nedrept`\i rafinate ale unei st`ri gre]ite a inimii o lips` a
individuale, dac` p`catul n-ar fi de domeniu pu- spiritului iubirii. }i totu]i, a]a cum a ar`tat
blic. Dar dac` problema ar fi cunoscut` public, ar Domnul nostru, m>nia, ura ]i r`utatea sunt
fi de datoria b`tr>nilor s`-l citeze pe ofensator [n ucidere [n inim`. Continu>nd [ns`, el arat` c`
fa\a Bisericii pentru judecare, f`r` vizitele nu to\i, ci numai o parte dintre ei erau [n aceast`
preliminare private, fiindc` publicitatea l-a f`cut stare [n mod serios gre]it` a inimii. De aceea el
s` treac` de domeniul rezolv`rii private. Tot a]a, adaug` (11:18, 19): ^Aud c` [ntre voi sunt
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 177
dezbin`ri; ]i [n parte o cred. C`ci trebuie s` fie ]i r`utatea, ura etc. de cei c`rora le place s`
partide [ntre voi, ca s` se arate cei aproba\i vorbeasc` adev`rul [n iubire, cu at>t va fi mai
printre voi. bine. Dup` cum sugereaz` apostolul despre
La fel cernerile care sunt [n desf`]urare [n acest aceast` clas`: ^Ei au ie]it din mijlocul nostru, dar
timp de seceri], sunt nu numai s` separe pe cei pe nu erau dintre ai no]tri. Cei care iubesc adev`rul
care-i dezaprob` Domnul, ci ]i s`-i arate pe cei pe ]i au spiritul lui s` nu plece; ci s` nu uite
care Domnul [i aprob`: ]i [n nici o alt` privin\` nu str>ngerea lor laolalt`, ]i cu at>t mai mult cu c>t
poate fi observat` mai clar ]i mai distinct aceast` v`d c` Ziua se apropie.
chestiune, dec>t [n privin\a deosebirii de spirit Dar nimic din cele anterioare s` nu fie [n\eles
manifestat acolo unde este o dezbinare, o cernere c` sf`tuie]te la for\area unei rupturi, sau la
[n progres. Nu ne referim [n mod special la neglijen\` [n privin\a celor care s-ar putea
dificultatea pe care o men\ionezi, despre care nu ^poticni. Chiar dimpotriv`, adev`rata iubire de
avem nici o cuno]tin\` [nc`: ne ocup`m numai de fra\i [nseamn` r`bdare, [ndelung` r`bdare,
principiile generale, care par s` se aplice [n fiecare bl>nde\e, amabilitate bun`voin\` de a ceda
caz ca acesta. Cei care n-au avut [nc` o cernere, [n folosul lor ]i a-i accepta [n orice nu este
au avut ocazii speciale s` se [nt`reasc` [n esen\ial [n orice nu este opus literei sau
cuno]tin\a adev`rului ]i [n spiritul lui, ]i c>nd va spiritului adev`rului. C`ci numai iubirea ]i
veni cernerea, va fi probabil sever`, pe m`sura credincio]ia fa\` de Dumnezeu sunt [nainte de
binecuv>nt`rii de care s-au bucurat [nainte. iubirea ]i credincio]ia fa\` de fra\i. De aceea
{ndemn`m, prin urmare, pe tot poporul fiecare, nu numai s` sacrifice preferin\ele sale
Domnului de pretutindeni s`-]i pun` inima [n neesen\iale (ca s` p`streze unitatea spiritului
ordine, cur`\>nd tot aluatul de r`utate, invidie, [n leg`tura p`cii), ci mai mult: apostolul declar`
ceart`, ur`, vorbire de r`u (ucidere incipient`), c` m`sura potrivit` a acestei iubiri este
]i s`-]i umple fiecare col\ ]i spa\iu al naturii lor, dispozi\ia de ^a-]i da via\a pentru fra\i.
pe c>t este posibil, cu Spiritul Domnului, spiritul Numai dup` ce am f`cut tot ce ne st` [n
adev`rului, cu Iubire: ]i atunci c>nd vor veni putere pentru a p`stra unitatea pe linii
cernerile ]i separ`rile, ei s` fie aten\i ]i s` nu fie scripturale ]i o ruptur` este inevitabil`, o putem
[n]ela\i de c`tre Adversar, care va [ncerca privi ca o cernere providen\ial` din care va
[ntotdeauna s` pun` [ntunericul [n locul luminii rezulta ce este bine. }i fiecare s`-]i examineze
]i nu va ezita [n privin\a denatur`rilor, def`im`rii, cu grij` ]i cu rug`ciune propria inim` ]i con-
vorbirii de r`u, calomniei etc. }i cum Adversarul duit` ]i s` se asigure c` nu egoismul ]i slava
nu ezit` [n privin\a acestora, nu vor ezita nici cei de]art` [l conduce, ci numai iubirea. }i c>nd are
care devin con]tient sau incon]tient agen\ii ]i loc o ruptur`, fiecare s` fie atent ]i s` evite orice
uneltele lui. Ace]tia par s` piard` nu numai cuvinte sau fapte sau priviri lipsite de amabilitate,
respectul de sine ]i sim\ul decen\ei ]i al drept`\ii care mai t>rziu ar putea fi bariere care s`
]i al iubirii de adev`r (pe care chiar ]i lumea ]i [mpiedice [ntoarcerea celor care, v`z>nd eroarea
cre]tinii nominali l-ar avea), ci [n am`r`ciunea c`ii lor, ar putea dori s` se [ntoarc` la p`rt`]ie
spiritului lor par s` dea m`rturie deplin` [n sf>nt`. }i ace]tia care se [ntorc s` fie primi\i din
privin\a spiritului care-i anim`. {n aceste [ncerc`ri toat` inima ]i cu toat` bucuria ^smulg>ndu-i
]i cerneri putem fi siguri c` numai acea clas` va cu team` din foc etc.
ie]i victorioas`, ]i anume, cei care r`m>n sub Aceste ^cerneri par s` accentueze cuvintele
umbra Celui Atotputernic, nu numai [n doctrinele {nv`\`torului: ^P`streaz` ce ai, ca nimeni s`
lor, ci ]i [n faptele vie\ii zilnice, ]i [n cuvintele ]i nu-\i ia cununa. V`z>nd c` unii vin [n lumina
g>ndurile lor. S` ne amintim cuvintele apostolului adev`rului prezent, bucuria noastr` este [n mod
Petru, [n privin\a necesit`\ii [mbr`c`rii cu necesar temperat` de ideea c` ei probabil iau
harurile spiritului: ^Dac` face\i lucrul acesta, nu locurile [n [ncercare ale unora care au fost
ve\i aluneca niciodat`; c`ci [n felul acesta vi se c>nt`ri\i [n balan\` ]i g`si\i u]ori. ^S` ne
va da din bel]ug intrare [n [mp`r`\ia ve]nic` a temem, cum sugereaz` apostolul, ca nu cumva
Domnului ]i M>ntuitorului nostru Isus Hristos. fiindu-ne f`cut` o f`g`duin\` de a intra [n
Datoria celor credincio]i [n fiecare caz este odihna Lui, careva dintre noi s` par` c` a r`mas
aceea]i: s` \in` sus lumina s` manifeste spiritul [n urm`, pierz>nd fie credin\a, fie spiritul
adev`rului ]i s` refuze a tolera r`ul s`-l mustre adev`rului: c`ci pierderea uneia dintre ele
prin Cuv>ntul Domnului ]i [ntr-un spirit de iubire [nseamn` mai devreme sau mai t>rziu pierderea
]i fermitate bl>nd`. Cu c>t mai devreme se vor ]i a celeilalte.
dep`rta to\i cei care iubesc r`ul m>nia,
178 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
30. Care trebuie s` fie atitudinea at>t de st`p>ni\i de un spirit [mpotrivitor, [nc>t pot
tuturor ^sacrificatorilor adev`ra\i vorbi r`u ne[ncetat despre confra\ii lor preo\i!
unii fa\` de al\ii ]i fa\` de cei care au Trebuie desigur s` ne ^temem" pentru ei (Evr. 4:1),
p`r`sit ^Sf>nta? c` au p`r`sit ^Sf>nta" ]i ^Curtea" ]i au ie]it [n
afara oric`rei rela\ii cu Dumnezeu [n
Tabernacolul, pag. 62, par. 1-3: ^[ntunericul de afar`". Ar trebui s` facem tot ce
Apostolul Pavel explic` faptul c` numai acele ne st` [n putere s`-i rec>]tig`m (Iac. 5:20), dar
animale care erau jertfe pentru p`cat se ardeau sub nici un considerent nu trebuie s` p`r`sim
afar` din tab`r`. }i apoi adaug`: ^S` ie]im deci ^Sf>nta" pentru a r`spl`ti r`u pentru r`u sau in-
afar` din tab`r`, la El, purt>nd batjocorirea Lui" sult` pentru insult`. Nu, to\i cei care vreau s` fie
(Evr. 13:11-13). Ni se d` astfel o dovad` de preo\i subordona\i credincio]i trebuie s` mearg`
net`g`duit nu numai c` urma]ii lui Isus sunt pe urmele Marelui Preot, s`-]i iubeasc` du]manii
reprezenta\i prin acest ^\ap pentru DOMNUL", ci ]i s` fac` bine celor care [i persecut`. Trebuie s`-L
]i c` sacrificiul lor, socotit [mpreun` cu al Capului imite pe Cel care, atunci ^c>nd era insultat, nu
lor, Isus, formeaz` parte din jertfa pentru p`cat r`spundea cu insulte; ]i c>nd suferea nu amenin\a,
[n folosul lumii. ^Batjocurile celor ce Te insult` pe ci Se [ncredin\a [n m>inile Celui care judec`
Tine au c`zut asupra mea. Ps. 69:9. drept". 1 Pet. 2:23.
Cum este cu vi\elul, a]a este ]i cu \apul [n
jertfele pentru p`cat: arderea ^afar` din tab`r` Vol. VI, pag. 478, par. 2, p>n` la mijlocul
reprezint` dispre\ul cu care urma s` fie privit` par. 3:
jertfa de c`tre cei din afara taberei care nu sunt Despre {nv`\`torul este scris: ^}i nici un om
[n rela\ie de leg`m>nt cu Dumnezeu dintre popoare nu era cu D>nsul nimeni [n
necrednicio]ii. (1) Cei care recunosc sacrificiul stare s` comp`timeasc` cu El [n ceasul [ncerc`rii.
Corpului lui Cristos din punctul de vedere divin, Cu noi este altfel. Noi [i avem pe ceilal\i membri
ca o t`m>ie aromat` pentru Dumnezeu, intr>nd ai corpului, boteza\i similar [n moarte, angaja\i
chiar p>n` la capacul isp`]irii, sunt numai pu\ini similar s` fie ^fr>n\i ca membri ai unei singure
numai aceia care sunt ei [n]i]i [n ^Sf>nta" p>ini, accepta\i ]i un]i cu acela]i Spirit sf>nt.
care stau ^[n locurile cere]ti, [n Hristos". (2) Cei Amintindu-ne aceasta, s` c`ut`m cu at>t mai
care recunosc sacrificiile sfin\ilor, reprezentate serios s`-i ajut`m pe ceilal\i membri ai corpului,
prin gr`simea ^\apului pentru DOMNUL", adus de amintindu-ne c` orice se face pentru cel mai mic
jertf` pentru p`cat pe Altarul de Aram`, ]i care membru al corpului, se face pentru Cap ]i este
[]i dau seama c` lep`d`rile lor de sine sunt apreciat de El. {n acela]i timp ne putem aminti
pl`cute lui Dumnezeu, sunt [n num`r mai mare [n mod cuvenit exemplul lui Petru
to\i cei care ocup` starea de [ndrept`\ire a impulsivitatea lui s>rguincioas`, ca serv al
^Cur\ii" ^casa credin\ei". (3) Ceilal\i, din afara Domnului, [ns` ]i sl`biciunea lui [ntr-un mo-
taberei, care v`d pe ace]ti sacrificatori ]i ment de [ncercare precum ]i nevoia lui de ajutor
t`g`duirea lor de sine numai ca o consumare a ]i de rug`ciuni din partea Domnului. ^M-am
^gunoiului lumii, a lep`d`turii tuturor", sunt o rugat pentru tine ca s` nu \i se mic]oreze
clas` care este departe de Dumnezeu sunt credin\a. A ne aminti de acest lucru poate fi un
^vr`jma]i prin fapte rele". Ei sunt cei despre ajutor special pentru noi, dup` cum f`r` [ndoial`
care a prezis Domnul nostru: ^din cauza Mea a fost ]i pentru apostolul Petru dup` aceea.
vor spune tot felul de lucruri rele ]i neadev`rate Aceasta ne va face [n stare s` c`ut`m la Domnul
[mpotriva voastr`!" mai mult ^har, ca s` avem ajutor la momentul
Ce lec\ii ne transmit aceste lucruri? C` at>ta potrivit.
vreme c>t noi [n]ine suntem sacrificatori adev`ra\i Ar fi bine ca [n acela]i timp s` ne amintim de
[n ^Sf>nta", sau membri adev`ra\i ai ^casei Iuda ]i c` el a c`zut din pricina egoismului
credin\ei" [n ^Curte", nu vom fi def`im`tori ai nici ambi\iei, l`comiei; ]i amintindu-ne cum prin
unuia dintre cei care sunt sacrificatori adev`ra\i aceast` u]` a egoismului Satan a p`truns tot mai
[n timpul prezent. Nici nu vom fi orbi\i de r`utate, mult [n el, ne poate ajuta s` ne p`zim ca s` nu
ur`, invidie sau ceart` a]a [nc>t s` fim c`dem ]i noi [ntr-o capcan` a Adversarului; ca nu
incapabili s` vedem sacrificiile pe care Dumnezeu cumva din vreun motiv s` t`g`duim pe Domnul
le accept`. Ce vom zice deci, despre cei care odat` care ne-a cump`rat; ca nu cumva [n vreun sens al
erau ^fra\i", p`rta]i la acelea]i sacrificii ]i jertfitori cuv>ntului s` tr`d`m vreodat` pe Domnul sau pe
la acela]i ^Altar de Aur" ]i membri ai r>nduielii fra\ii S`i, sau Adev`rul S`u.
preo\imii [mp`r`te]ti, care devin at>t de schimba\i,
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
31. Cum aplic` amabilitatea fr`\easc` cre]tinii nominali, ci ]i printre cre]tinii adev`ra\i
^Regula de Aur? acela de a spune despre al\ii lucruri
Vol. VI, pag. 376, par. 1, 2:
Aceast` lege divin` afecteaz` rela\ia Noii
Creaturi cu Dumnezeu. Ea recunoa]te sensul
expresiei: ^S` iube]ti pe DOMNUL Dumnezeul t`u
cu toat` inima ta, cu tot sufletul t`u, cu toat`
g>ndirea ta ]i cu toat` puterea ta. Ea nu g`se]te
aici loc pentru sine, dec>t dac` eul va fi pe deplin
[n armonie cu Dumnezeu. Aceasta [i afecteaz`
rela\ia cu fra\ii, deoarece, cum ar putea iubi pe
Dumnezeu, pe care nu L-a v`zut (dec>t cu ochiul
credin\ei), dac` nu iube]te pe fra\i care au Spiritul
lui Dumnezeu ]i pe care i-a v`zut cu vederea natu-
ral`? (1 Ioan 4:20, 21). Pe m`sur` ce [nva\` s`
g>ndeasc` atent [n procedurile sale cu fra\ii, s`
fac` pentru ei ]i fa\` de ei a]a cum ar vrea s` fac`
ei pentru el ]i fa\` de el, afl` c` aceasta produce o
mare transformare [n via\`; c` aceasta nu este
deloc regula sau legea sub care el [nsu]i ]i al\ii au
fost obi]nui\i s` tr`iasc`, s` g>ndeasc`, s`
ac\ioneze, s` vorbeasc`.
El afl` c` a]a cum lui i-ar pl`cea ca fra\ii s` se
poarte amabil cu el, s` vorbeasc` bl>nd cu el, tot
a]a trebuie ]i el s` vorbeasc` bl>nd ]i s` se poarte
amabil cu ei. A]a cum lui i-ar pl`cea ca ei s` fie
r`bd`tori fa\` de imperfec\iunile ]i sl`biciunile lui,
]i s` acopere cu mantaua carit`\ii aceste defecte
umane, tot a]a trebuie s` fac` ]i el fa\` de ei. El
afl` c` a]a cum lui nu i-ar pl`cea ca fra\ii s`-l
vorbeasc` de r`u, chiar dac` r`ul ar fi adev`rat,
tot a]a trebuie ]i el s` aib` o afec\iune binevoitoare
fa\` de ei ]i s` ^nu vorbeasc` de r`u pe nimeni, ci
^s` fac` bine la to\i oamenii, [n special casei
credin\ei. A]a cum lui nu i-ar pl`cea ca al\ii s`
a]tepte de la el mai mult dec>t ar putea el face [n
mod rezonabil, tot a]a el s` nu a]tepte de la al\ii
mai mult dec>t ar putea ei face [n mod rezonabil.
Acela]i principiu ar ac\iona ]i [n privin\a lumii ]i
a afacerilor ei. Astfel [ntregul curs al vie\ii este
schimbat treptat; ]i dup` cum sugereaz` apostolul,
aceast` schimbare se face pe m`sur` ce ^privim
slava Domnului pe m`sur` ce ajungem s` blestemul. Nu trebuie s` fie a]a, fra\ii mei! Oare
apreciem ]i s` [nv`\`m s` copiem grandoarea
caracterului divin condus de aceast` Regul` de
Aur a Drept`\ii des`v>r]ite, asociat` cu Iubire
abundent`.
Vol. VI, pag. 406, par. 2, p>n` la pag. 409:
Dar, dac` a spune adev`rul [n mod sup`r`tor
[nseamn` a [nc`lca Legea Iubirii ]i Regula de Aur,
ce vom zice despre obiceiul [nc` ]i mai necuviincios,
[nc` ]i mai ur>t, [nc` ]i mai criminal, at>t de
obi]nuit nu numai printre cei lume]ti ]i printre
179
necuviincioase, despre care nu se ]tie sigur c` sunt
adev`rate. O, ru]ine! ru]ine! ca cineva din poporul
Domnului s` treac` cu vederea [n a]a m`sur`
instruc\iunea Domnului, ^nu vorbi\i de r`u pe
nimeni, ]i ca cineva, [n afar` de cei mai mici copii
]i novici [n Legea Iubirii, s`-i [n\eleag` at>t de
gre]it mesajul [nc>t f`r` cele mai ne[ndoielnice
dovezi din gura a doi sau trei martori, ]i [nc` f`r`
re\ineri, p>n` s` ]i cread` r`ul despre un frate
sau un semen, dar mi-te s`-l mai ]i repete altora
s`-l def`imeze pe baz` de suspiciune sau zvon!
Noi trebuie s` ne judec`m
pe noi [n]ine
^Dac` ne-am judeca singuri, n-am fi judeca\i
[pedepsi\i, corecta\i de Domnul]. 1 Cor. 11:31.
Regula de Aur va rezolva desigur aceast`
dispozi\ie de ^a p`l`vr`gi despre al\ii ]i despre
afacerile lor. Care b>rfitor vrea s` fie b>rfit? Care
palavragiu vrea s` i se discute problemele, necazurile
]i sl`biciunile, fie [n public fie confiden\ial?
^Lumea nu prea are de vorbit altceva dec>t b>rfe
]i scandal, dar Noua Crea\ie ar trebui s` fie de
preferin\` mut` p>n` c>nd iubirea ]i planul lui
Dumnezeu [i va fi dat marea tem` despre care au
c>ntat [ngerii ^Slav` lui Dumnezeu [n locurile
prea[nalte ]i pace pe p`m>nt [ntre oamenii pl`cu\i
Lui. Atunci ^cuvintele gurii lor ]i cugetarea inimii
lor vor fi pl`cute Domnului ]i o binecuv>ntare
pentru cei cu care vin [n leg`tur`.
Apostolul, coment>nd despre limb`, arat` c`
acest m`dular mic al corpului nostru are mare
influen\`. Ea ar putea r`sp>ndi cuvinte bl>nde
care s` nu moar` niciodat`, ci s` continue mereu
]i mereu, binecuv>nt>nd pe cei vii, iar prin ei pe
cei [nc` nen`scu\i. Sau, ^plin` de o otrav` de
moarte, ea poate r`sp>ndi semin\ele otr`vitoare
ale g>ndului ca s` am`rasc` via\a unora ]i s` strice
]i s` zdrobeasc` via\a altora. Apostolul spune
^Cu ea binecuv>nt`m [onor`m] pe Domnul ]i pe
Tat`l, ]i tot cu ea blestem`m [r`nim] pe oameni
Din aceea]i gur` iese ]i binecuv>ntarea ]i
din aceea]i deschidere a izvorului \>]ne]te ]i ap`
dulce ]i ap` amar`? Iac. 3:8-11.
^Din plin`tatea inimii vorbe]te gura; a]a c`
atunci c>nd p`l`vr`gim despre al\ii, ^ne
amestec`m [n treburile lor, dovede]te c` un col\
mare din inima noastr`, dac` nu mai mult, este
gol [n privin\a iubirii ]i harului lui Dumnezeu.
Acest g>nd ar trebui s` ne duc` imediat la tronul
harului ]i la Cuv>nt pentru umplerea cu Spirit
a]a cum a promis Domnul celor care [nfometeaz`
]i [nseteaz` dup` el. Dac`, mai r`u dec>t
180 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
p`l`vr`geala goal` ]i amestecul [n treburile iubind, comp`timind pe al\ii ]i ajutndu-i dup`
altora, ne place s` auzim ]i s` vorbim de r`u pe cum ]i noi am fost trata\i de c`tre Domnul etc.
al\ii, starea inimii este [nc` ]i mai rea: se Pilda este doar o ilustra\ie a textului de baz`
revars` de am`r`ciune invidie, r`utate, ur`, al lec\iei noastre, luat din rug`ciunea Domnului:
ceart`. Iar aceste caracteristici, dup` cum spune numai atta timp ct suntem dispu]i s` iert`m
apostolul, sunt ^fapte ale firii ]i ^ale Diavolului datornicilor no]tri, ne putem ruga cu ncredere
(Gal. 5:19-21). De-am putea lua ^Crea\ia Nou` Tat`lui nostru ceresc ]i putem spera [n iertarea
prin surprindere ]i de-am trezi-o complet asupra gre]elilor noastre. Dac` nu iert`m pe semenii
acestui subiect; c`ci dac` face\i aceste lucruri no]tri, ]i nu numai cu vorba, ci ]i cu fapta ]i din
ve\i c`dea negre]it, ]i unora ca ace]tia nu li se inim`, nici Tat`l nostru ceresc nu ne va ierta
va da nici o intrare [n {mp`r`\ia ve]nic` a gre]elile, ]i cu toate c` le-a acoperit generos de
Domnului ]i M>ntuitorului nostru Isus Cristos. vederea Sa ]i ne-a tratat ca ndrept`\i\i prin
Preg`tirea pentru {mp`r`\ie ne conduce credin\`, El ne va pune [n socoteal` imediat
tocmai [n direc\ia opus`, dup` cum spune gre]elile, ]i astfel ndrept`\irea noastr` []i va
apostolul: ^S` uni\i cu credin\a voastr` pierde valabilitatea ori va fi anulat`, printr-o
r`bdarea dragostea de fra\i, iubirea C`ci nereu]it` din partea noastr` de a exercita
dac` face\i lucrul acesta nu ve\i aluneca spiritul sfnt fa\` de fra\i ]i fa\` de to\i oamenii
niciodat`; c`ci vi se va da din bel]ug intrare dup` cum avem ocazie.
[n [mp`r`\ie (2 Pet. 1:5-11). Apostolul Iacov este Din acest punct de vedere, chestiunea iert`rii
foarte clar asupra acestui subiect ]i spune: fra\ilor ]i a iert`rii tuturor celorlal\i este una foarte
^Dac` ave\i [n inimile voastre gelozie amar` ]i serioas` pentru poporul Domnului. {nseamn` c`
ceart`, s` nu v` l`uda\i ]i s` nu min\i\i dac` ntr-un timp rezonabil ei nu dezvolt` acest
[mpotriva adev`rului. {n\elepciunea aceasta nu spirit al iert`rii, spiritul iubirii, Spiritul lui
vine de sus, ci este p`m>nteasc`, sufleteasc`, Dumnezeu, Spiritul sfnt, nu pot continua s` fie
demonic`" (Iac. 3:14, 15). Oricine are astfel de recunoscu\i ca ucenici ai lui Cristos, nu pot con-
spirit def`im`tor ]i amar, are tocmai contrariul tinua s` fie recunoscu\i ca fii ai lui Dumnezeu, nu
Spiritului lui Cristos, Spiritului sf>nt, spiritului pot fi recunoscu\i ca avndu-]i p`catele acoperite,
Iubirii: acesta s` nu se mint` nici pe sine nici pe ci dimpotriv`, vor fi trata\i ca fiind chiar mai
al\ii s` nu se laude cu ru]inea sa s` nu pun` r`spunz`tori dect lumea n general ]i li se vor
astfel [ntunericul [n locul luminii, spiritul lui Sa- aplica pedepse mai aspre dect altora care nu au
tan [n locul Spiritului Celui Uns. cunoscut voia St`p>nului ]i care niciodat` nu au
Continu>nd, apostolul arat` c` secretul gustat din harul S`u, ]i care, prin urmare, vor fi
confuziei ]i nelini]tii care a tulburat poporul mai pu\in vinova\i [n exercitarea unui spirit ego-
Domnului din toate timpurile este starea ist, nendur`tor, negeneros ]i neiert`tor.
necurat`, numai par\ial sfin\it` a inimii, zic>nd: Nu putem [ns` presupune c` Domnul ar
^C`ci acolo unde este invidie ]i ceart`, este a]tepta imediat perfec\iune n aceast` chestiune,
dezordine [nelini]te, tulburare] ]i orice lucru de la cei care sunt nc` prunci n Cristos. Dar
r`u (Iac. 3:16). Dac` acestor buruieni ale a]tept`rile Lui sunt rezonabile, ca noi s` cre]tem
naturii vechi dec`zute li se permite s` creasc`, n har pe m`sur` ce cre]tem n cuno]tin\a de El,
ele nu numai c` vor fi v`t`m`toare, dar treptat ]i cum este redat n lec\ia Vi\ei ]i a Ml`di\elor,
ele se vor [ngr`m`di ]i vor ucide toate florile ]i orice ml`di\` care la timpul cuvenit, dup` ocazii
darurile dulci ]i frumoase ale Spiritului. cuvenite, nu produce rodul vi\ei, strugurii iubirii
(inclusiv iertare), va fi t`iat` de c`tre marele Vier
R 2667, col. 1, par. 1, p>n` la sf>r]it: nu va mai fi recunoscut` ca ml`di\`. Deci n
P`catele noastre au fost acoperite de vederea aceast` pild`, cel care a avut o binecuvntare
Domnului ]i am fost trata\i ca ]i cum nu-I datoram att de mare de la [mp`rat ]i care a fost socotit
nimic, prin harul S`u exercitat fa\` de noi prin pentru un timp un membru de onoare al clasei
Isus Cristos ]i prin jertfa Sa isp`]itoare; ]i aceast` mp`r`\iei Lui, a ncetat s` mai fie privit astfel
iertare socotit` va fi f`cut` real` n curnd ]i ]i s` mai fie tratat astfel, ]i, dimpotriv`, a fost
datoria complet anulat`, dac`, potrivit Noului tratat nefavorabil de c`tre [mp`rat.
Leg`mnt pe care l-am f`cut cu Domnul, ne vom Declara\ia c` slujitorul nemilos va fi dat n
dovedi credincio]i n cultivarea spiritului S`u de minile chinuitorilor pn` cnd []i va pl`ti ultimul
iubire ]i n ajungerea la asem`narea Fiului S`u b`nu\ al datoriei, ar putea fi n\eleas` n dou`
drag, Domnul nostru Isus Cristos iertnd pe moduri. Mai nti, putem n\elege c` reprezint`
al\ii precum noi am vrea s` fim ierta\i de Domnul, datoria ini\ial` care st` mpotriva fiec`rui membru
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 181
al familiei umane pedeapsa mor\ii o s` oferim altora ndurare, har, iertare, cnd ei
pedeaps` din care Domnul Isus i-a r`scump`rat gre]esc mpotriva noastr`; ]i tot a]a de inimos,
pe to\i ]i din care El propune s`-i elibereze pe to\i repede ]i larg, precum sper`m s` fie pentru noi.
cei care vreau s` I se supun`. Astfel v`z>nd Domnul n-a dat aceast` regul` ntr-un mod
chestiunea, pedeapsa slujitorului nemilos ar arbitrar, doar ca s` spun` ceva. Dac` voi nu ierta\i
semnifica o trimitere n Moartea a Doua. Sau dac` pe al\ii, Eu nu v` voi ierta. Exist` un motiv mai
datoria ar fi n\eleas` c` reprezent`, n ntregime adnc dect acesta. El vrea s` dezvolte n noi
sau n parte, obliga\iile leg`mntului s`u ca nou` spiritul S`u, caracterul S`u, o asem`nare sau
crea\ie, atunci pedeapsa asupra lui pentru copie ce ne-a fost prezentat` n persoana ]i [n via\a
nereu]ita de a dezvolta ]i manifesta caracteristicile Fiului S`u drag, Domnul nostru Isus. Este absolut
Noii Crea\ii pe parcursul timpului de ncercare, esen\ial, prin urmare, s` avem caracterul pe care
ar putea fi n\eleas` a [nsemna c` de la unul ca El l dore]te, altminteri niciodat` nu putem ajunge
acesta, de]i un slujitor acceptat al Domnului, s-ar la como]tenire n mp`r`\ia pe care El binevoie]te
cere s` se conformeze tuturor detaliilor s-o ofere. Deci trebuie s` n\elegem c` aceast`
angajamentului s`u de consacrare, intrnd n cerin\` sau porunc` a iert`rii etc., este cu scopul
marele timp de strmtorare ]i acolo s` satisfac` de a ne dezvolta ca imita\ii ale Fiului S`u drag,
pe deplin cerin\ele leg`mntului s`u ]i s` nve\e pentru ca El s` ne poat` acorda la timpul cuvenit
efectiv lec\ia iubirii ]i simpatiei ]i s` aprecieze toate bog`\iile harului S`u, cuprinse n
harul lui Dumnezeu n iertarea p`catelor, a]a cum f`g`duin\ele nespus de mari ]i scumpe ale
niciodat` nainte nu l-a apreciat. Totu]i, suntem Cuvntului S`u.
nclina\i s` ne gndim la aceast` chestiune din
primul punct de vedere, c` pretinderea pn` la 32. Cum trebuie s` fie exercitat`
ultimul b`nu\ ar [nsemna un caz disperat, pentru iubirea fa\` de servitorii speciali ai
to\i din poporul Domnului care, dup` ce au avut Bisericii?
favoarea divin` n iertarea p`catelor, n-ar [nv`\a,
[ntr-un timp rezonabil, s` exercite mil` ]i iertare R 2593 ^Evita\i flatarea:
fa\` de fra\i c` astfel de persoane, ca rezultat, {ntr-o scrisoare recent`, unul dintre ^peregrini,
ar suferi Moartea a Doua. dup` ce a dat am`nunte [n privin\a eforturilor sale
Poporul Domnului n mod foarte general se de a hr`ni oile ]i mieii Domnului, conchide astfel:
g`se]te n mare dificultate pe linia drept`\ii. Cu ^Roag`-te pentru mine, drag` frate, ca s` pot fi
to\ii recunoa]tem dreptatea ca fiind [ns`]i temelia men\inut @servitor#. Nu le-ai putea sugera
oric`rei ordini ]i corectitudini, ]i [n m`sura [n care prietenilor [n Turn s` nu laude un @peregrin# [n
sim\im c` dreptatea este de partea noastr`, [n fa\`? Ei nu ]tiu ce @rele# produc uneori, ce
aceea]i m`sur` este cu at>t mai greu s` iert`m sentimente de m>ndrie latent` st>rnesc.
necondi\ionat persoana care credem noi c` a
procedat nedrept. Exist` o tendin\` general` de a R 3572, col. 1, par. 5, 6, p>n` la col. 2, par. 1:
le cere altora s` se ridice la standardul nostru de Dup` ce ilustreaz` lucrarea restabilirii pn`
dreptate, prin vreun fel de pedeaps`, nainte de la mplinirea ei prin predarea {mp`r`\iei omului,
a-i ierta. Chiar [mpotriva acestui spirit ne nva\` n armonie cu inten\ia Tat`lui, adresa revela\iei
Domnul nostru, ]i ca s`-l combatem ne-a dat se schimb`. Suntem asigura\i c` aceste f`g`duin\e
aceast` pild`. Trebuie s` \inem minte c` Domnul minunate sunt credincioase ]i adev`rate, c`
ne va cere s` tr`im conform standardelor pe care Domnul Dumnezeul sfin\ilor proroci a trimis pe
le punem pentru al\ii. Dac` standardul nostru n [ngerul S`u s` le arate slujitorilor S`i lucrurile
procedurile cu al\ii este unul de dreptate strict`, care trebuie s` se [ntmple curnd. Apoi
nu putem a]tepta nici o mil` din partea Domnului. nv`\`torul le vorbe]te tuturor celor din Biserica
(Vezi Iacov 2:13.) Ce ar nsemna aceasta n privin\a Sa care au urechi de auzit, spunnd: Iat`, Eu vin
p`catelor care sunt trecute prin [ng`duin\a lui n curnd! Ferice de cel care p`ze]te cuvintele
Dumnezeu, ]i ce ar nsemna aceasta n privin\a prorociei c`r\ii acesteia. Aluzia pare a fi c`
obliga\iilor noastre n fiecare zi ]i n fiecare or`, deoarece cartea este simbolic`, nimeni n-o poate
la ale c`ror cerin\e depline nu ne putem ridica? n\elege dec>t dac` pece\ile ei sunt rupte, pe
Dup` cum noi nu putem s` mergem la Domnul m`sur` ce mesajul ei se deschide n fa\a poporului
singuri pe baza drept`\ii, tot a]a nu trebuie s` Domnului; ]i c` atunci cnd cuvintele ei,
proced`m nici cu al\ii dup` acel standard. Dup` nv`\`turile ei ajung s` fie apreciate, acest lucru
cum noi trebuie s` cerem ndurarea, harul, poate fi recunoscut de c`tre aceia care [l [n\eleg
iertarea Domnului, tot a]a trebuie s` fim dispu]i ca o dovad` c` a doua venire a Domnului ]i
182 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
stabilirea mp`r`\iei Sale sunt aproape, la la p`mnt s` se nchine ngerului care i-a ar`tat
[ndem>n`. acele lucruri. Tot a]a a existat ]i mai exist` o
Aceast` idee este ar`tat` n continuare prin tendin\` din partea multora s` dea mai mult dect
declara\ia versetului 8 [cap. 22]. Dup` cum am iubire, respect ]i cinste slujitorilor lui Dumnezeu,
v`zut deja, Ioan Revelatorul a reprezentat pe acei care din cnd n cnd au fost folosi\i ca slujitori
membri favoriza\i ai Bisericii care tr`iesc la speciali ai S`i ca s` aduc` [n aten\ia Bisericii
sf>r]itul Veacului Evanghelic, c`rora li se acord` lucruri noi ]i vechi, sau unui anumit frate sau sor`
privilegiul de a vedea ]i aprecia tot mai mult care au fost mijloace de convertire sau de alt
lucrurile pe care El le-a v`zut n simbol. Revela\ia beneficiu spiritual. A existat aceast` dispozi\ie
fiind complet`, Ioan a c`zut n fa\a ngerului care-i [n Biserica timpurie, unii n`l\nd pe un apostol,
d`duse revela\ia pentru a-i oferi nchinare. iar al\ii pe altul ca ]eful sau nv`\`torul lor ]i
Aceasta poate [nsemna c` la sfr]itul Veacului numindu-se ucenici ai lui, zicnd: Eu sunt al lui
Evanghelic cnd Biserica ntreag`, clasa Ioan, Pavel! Eu sunt al lui Apolo! sau Eu sunt al lui
ajunge s` vad` dezv`luirea planului divin, ar Chifa! etc. Apostolul Pavel [i asigur` c` aceast`
putea fi printre ei un spirit sau o dispozi\ie de a dispozi\ie indic` o m`sur` de carnalitate ]i el
acorda prea mult` onoare celui folosit de Domnul ntreab`: Cine sunt Pavel, Apolo ]i Petru, dect
pentru a le comunica lumina divin` cuvenit` servitorii sau instrumentele prin care Dumnezeu
acum. a avut pl`cerea s` v` trimit` binecuvnt`rile
Caracterul potrivit al cazului ne este prezentat adev`rului? Nici cel care s`de]te, nici cel care ud`
n conduita ngerului simbolic care i-a vorbit lui nu sunt nimic, ci Dumnezeu, care d` cre]terea.
Ioan ]i care a reprezentat pe unii de la sfr]itul El indic` astfel c` ei trebuie s` recunoasc`, nu
acestui veac [ns`rcina\i s` prezinte poporului S`u instrumentele prin care au venit binecuvnt`rile,
adev`rurile lui Dumnezeu. El a zis: Fere]te-te s` ci pe Domnul, Autorul binecuvnt`rilor lor, ]i cu
faci una ca aceasta nu mi v` nchina\i mie, loialitate s` nu poarte nici un alt nume dect al
c`ci nu eu sunt autorul acestui plan. Eu sunt Celui care a murit pentru ei ]i i-a r`scump`rat.
slujitor ca voi, frate cu to\i profe\ii ]i cu to\i cei n acela]i mod, cnd Biserica a nceput s` se
care p`zesc mesajul acestei revela\ii. Numai lui elibereze de ntunericul dens al Veacurilor ntunecate
Dumnezeu trebuie s` ne nchin`m: El este Autorul cu ajutorul ]i prin [nv`\`tura reformatorilor, Luther,
marelui plan ]i El va fi Des`v>r]itorul lui. Ne este Calvin, Zwingli ]i al\ii, Biserica n mod natural ]i
adus acum [n aten\ie de c`tre El fiindc` acum este potrivit a avut mare respect fa\` de cei pe care
timpul potrivit pentru ca poporul S`u s` ajung` Dumnezeu i cinstise ca instrumente n lucrarea
la o apreciere a planurilor Sale. de reform`. Dar iar`]i s-a manifestat tendin\a de
a venera pe mesageri, agen\ii umani, n locul
R 2079, col. 2, p>n` la sf>r]it {nchinare Autorului divin, ]i n zilele noastre exist` sute de
la confra\ii mesageri: mii care se numesc cu numele lui Luther, Calvin,
Poporul Domnului trebuie s` se iubeasc` ]i s` Wesley, Campbell ]i al\ii, ]i care dau mai mult
se aprecieze unul pe altul, ]i aceasta [n m`sura [n respect nv`\`turilor ]i scrierilor lor dect
care ei recunosc n al\ii Spiritul lui Dumnezeu, Cuvntului lui Dumnezeu, ]i aceasta spre paguba
Spiritul lui Cristos, Spiritul sfin\eniei ]i al corespunz`toare a lor.
devotamentului fa\` de adev`r ]i dreptate; dup` n acela]i mod acum, n lumina adev`rului
cum spune apostolul, cei credincio]i trebuie s` prezent, care str`luce]te mai clar dect oric>nd
fie pre\ui\i foarte mult din pricina lucr`rii lor nainte, f`r` ndoial` este necesar s` fim [n
(1 Tes. 5:13); dar n timp ce poate exista pericolul gard` mpotriva acestei tendin\e carnale care a
ca unii s` nu dea cinstea cui datoreaz` cinstea avut o influen\` att de v`t`m`toare n trecut.
(Rom. 13:7), exist` ]i pericolul ca unii s` dea prea Cnd Ioan a c`zut cu fa\a la p`mnt s` se
mult` cinste instrumentelor umane, pe care nchine ngerului care i ar`tase minunile planului
Dumnezeu binevoie]te s` le foloseasc` n leg`tur` divin, refuzul ngerului de a accepta omagiul
cu serviciul adev`rului. Este potrivit, prin urmare, trebuie s` fie o lec\ie pentru to\i slujitorii (servitorii
s` atragem aten\ia aici, cum am f`cut ]i pn` mesagerii) lui Dumnezeu. El a zis: Fere]te-
acum, asupra pericolului nchin`rii la om. Acest te s` faci una ca aceasta! Eu sunt rob mpreun`
aspect ni se aduce foarte conving`tor n aten\ie n cu tine [nu Domnul ]i St`p>nul t`u] ]i
Apocalipsa 22:9. Ioan Revelatorul, care, reprezentnd [ mpreun`-slujitor] cu fra\ii t`i, prorocii, ]i
pe sfin\ii n via\` de-a lungul Veacului Evanghelic, [ mpreun`-slujitor ] cu [ to\i ] cei care p`zesc
este f`cut s` vad` desf`]urndu-se diferitele cuvintele din cartea aceasta. nchin`-te lui
aspecte ale planului divin, la sfr]it cade cu fa\a Dumnezeu! [sursa de la care vin toate aceste
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 183
binecuvnt`ri ]i toat` lumina aceasta]. To\i bea numai ap` limpede, precum ndrum`
slujitorii lui Dumnezeu sunt mpreun`-slujitori P`storul. (Vezi Ezec. 34:17-19.) Acest lucru
indiferent de timpul sau m`sura serviciului lor. presupune exercitarea con]tiin\ei personale de
Apostolul atrage aten\ia asupra acestei c`tre fiecare membru al turmei lui Cristos n
tendin\e de nchinare la om n epistola sa c`tre chestiuni de doctrin` ]i practic`, ]i tinde s` \in`
Coloseni (2:18, 19), spunnd: Nimeni s` nu v` pe fiecare n armonie ]i p`rt`]ie cu P`storul, care
r`peasc` premiul, f`c>ndu-]i voia lui nsu]i, cunoa]te fiecare oaie ]i cheam` oile pe nume.
[n smerenie fals` ]i nchinare la ngeri [mesageri]. Aceea]i rela\ie intim` a cre]tinului individual
Sugestia este c` aceast` ispit` va veni subtil, ]iret, cu Domnul este ilustrat` n figura lui Cristos
]i nu prin cereri necuviincioase pentru reveren\`. Capul ]i a Bisericii ca membre ale corpului S`u.
A]a este reveren\a acordat` n general celor din 1 Cor. 12:12-27; Efes. 4:15, 16.
slujirea bisericilor nominale. Mul\i slujitori care Deoarece prin harul lui Dumnezeu am fost
par foarte smeri\i ]i care nu s-ar gndi s` cear` folosi\i ntr-o anumit` m`sur` n slujba
reveren\` sau venerare, accept` totu]i de la Evangheliei, nu ar fi nepotrivit s` spunem aici ceea
turmele lor titlul voluntar, Reverend, ]i ncurajaz` ce am spus de multe ori n particular, ]i mai nainte
aceasta ]i se simt ofensa\i dac` nu li se acord` n aceste coloane ]i anume, c` de]i apreciem
reveren\` sau nchinare de acest fel. Efectul a fost iubirea, simpatia, ncrederea ]i p`rt`]ia
]i este [nc` s` d`uneze casei credin\ei, s` dea prea confra\ilor servitori ]i a ntregii case a credin\ei,
mare ncredere n judecata ]i cuvntul slujitorului nu vrem nici un omagiu, nici o venera\ie pentru
n lucrurile spirituale, a]a nct mul\i neglijaz` noi n]ine sau pentru scrierile noastre; nici nu
s`-]i verifice credin\a prin Cuvntul lui Dumnezeu dorim s` fim numi\i Reverend sau Rabbi. Nici nu
]i s` aib` ncredere f`r` rezerve n autoritatea Lui. vrem ca cineva s` fie numit cu numele nostru.
Exist` un pericol ]i printre cei care nu folosesc Numele Celui care a murit pentru to\i numele
titlul Reverend. Trebuie ntotdeauna s` \inem de cre]tin este cu totul suficient s` desemneze
minte (precum este ar`tat n publica\ia noastr` pe fiii spirituali ai lui Dumnezeu, fra\ii adev`ra\i
din 15 noiembrie 1895) c` controlul apar\ine ai lui Cristos; ]i orice este mai mult dect aceasta,
adun`rii ]i nu conduc`torilor numi\i de ei [n]i]i, vine de la r`u, de la carnalitate, ]i tinde spre mai
fie c` ei caut` s` serveasc` o duzin` sau mii. mult de felul acesta.
Bisericile lui Cristos trebuie s` recunoasc` Noi n-am vrea s` ni se venereze scrierile, sau
conducerea Capului lor ]i s` ]tie faptul c` s` fie privite ca infailibile, ori la egalitate cu
conduc`torii lor sunt prin alegerea Lui (vezi Sfintele Scripturi. Cel mai mult ce pretindem sau
Evr. 13:7, 17, 24, Diaglott), ns` ei s` se fereasc` am pretins vreodat` pentru nv`\`turile noastre
de cei care sunt dispu]i s` uzurpe drepturile este c` ele sunt ceea ce credem a fi interpret`ri
adun`rii sau s` ignore acele drepturi prin faptul armonioase ale Cuvntului divin, n armonie
c` []i iau locul de conduc`tori f`r` vreo cerere cu spiritul adev`rului. }i nc` mai ndemn`m, ca
specific` din partea adun`rii; n]elnd ]i n trecut, ca fiecare cititor s` studieze subiectele
adunarea ca s` presupun` c` numai conduc`torul pe care le prezent`m n lumina Scripturilor,
este competent s` judece ]i s` hot`rasc` pentru verificnd toate lucrurile cu Scripturile, acceptnd
adunare [n privin\a alegerii Domnului, ]i astfel ceea ce vede c` este astfel aprobat ]i respingnd
ne\in>ndu-se de Cap (Cristos) ca singurul orice altceva. n acest scop, pentru a permite celui
nv`\`tor adev`rat, care poate ]i este dispus s` care studiaz` s` urm`reasc` subiectul n M`rturia
c`l`uzeasc` pe to\i cei smeri\i n judecat`, inspirat` divin, de aceea deci, intercal`m citate ]i
deoarece ei sunt Biserica Lui trupul Lui. relat`ri din Scripturi pe care s` zidim.
Aceast` abatere a aten\iei turmei, de la
singurul P`stor spre o oaie ca ei, nu este 33. Cum s` exercit`m iubire
ntotdeauna gre]eala conduc`torilor: pare a fi fr`\easc` fa\` de fra\ii no]tri ^din
o tendin\` general` din partea tuturor celor care Babilon?
au natura adev`rat`, umil` de oaie, s` mearg`
unul dup` altul. Prin urmare, este o lec\ie pe R 3541, col. 1, par. 6-8:
care s-o [nve\e to\i ca fiecare oaie s` S` ne bucur`m cu cei care se bucur`! S` fim
recunoasc` drept conduc`tori numai pe acei care bucuro]i s` observ`m orice dovad` de reform`
sunt g`si\i n deplin acord cu glasul ]i spiritul n inim` sau conduit`! Dar s` \inem minte c`
P`storului Principal (Cristos) ]i a p`storilor convertirea este nceputul, nu sfr]itul vie\ii
subordona\i (apostolii), ]i fiecare oaie s` aib` cre]tine. Dac` ace]ti converti\i sunt acum din
grij` s` m`nnce numai hran` curat` ]i s` casa credin\ei, s`-i salut`m ca atare, s`-i
184 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
felicit`m ]i s` sper`m c` vor cre]te n har ]i [n Vol. VI, pag. 150, par. 2:
cuno]tin\` pn` la punctul unde vor fi gata Am v`zut pe unii din poporul consacrat al
pentru pasul urm`tor consacrare deplin`. Domnului [ntr-o stare de sl`biciune ]i [nfometare
Privilegiul ]i responsabilitatea pentru dorind serios o plin`tate a p`rt`]iei Lui,
instruirea acestora depinde de noi; c`ci, vai! lipsindu-le [ns` informa\ia necesar` [n privin\a
majoritatea celorlal\i cre]tini, din lips` de felului [n care s` ajung` la ea ]i s-o men\in`. Este
dezvoltare, nu sunt n stare s`-i ajute [n c`r`rile adev`rat, ei aveau Biblia, dar aten\ia le-a fost
drepte ale credin\ei ]i speran\ei, neg`sindu-le pe [ndep`rtat` de la ea ]i au fost [nv`\a\i s` priveasc`
acestea nici pentru ei n]i]i fiind nc` [ncurca\i mai mult spre [nv`\`tori ]i spre catehisme etc.,
de cea\a ]i de fumul veacurilor ntunecate. S` alerg>nd dup` tradi\iile oamenilor ]i nu dup`
fim c>t se poate de n\elep\i, binevoitori ]i de ajutor G>ndul sau Spiritul lui Dumnezeu, ]i, ca atare,
pe toate liniile acestea; ]i s` ne rug`m pentru le lipsea hrana spiritual` cuvenit`. Rezultatul
n\elepciunea de sus, f`g`duit` n textul nostru a fost c` ei se sim\eau nemul\umi\i de forma-
pentru acest an. lism, ne]tiind totu]i cum s` se apropie de
ntre timp s` st`m fermi n opozi\ia Domnul cu toat` inima, fiindc` nu ]tiau despre
necompromi\`toare dar amabil` fa\` de bisericism, bun`tatea Sa ]i despre bog`\iile harului S`u [n
Babilon, ]i n loialitate fa\` de Singura Biseric` Isus Cristos, nici despre marele plan de
format` din mul\i membri, al c`rei Cap este m>ntuire pentru lume [n cur>nd ]i nici despre
Cristos. n timp ce respingem sistemele sectare chemarea Bisericii la Natura cea Nou`. Aceast`
ca fiind de la Adversar, s` fim [n p`rt`]ie ca stare de [nfometare are nevoie, [nt>i de toate, de
fra\i cu to\i aceia care se ncred n sngele scump ^laptele curat" al Cuv>ntului, iar apoi de ^hrana
]i sunt consacra\i serviciului S`u orict de tare a revela\iei divine. Asemenea iubi\i nu
imperfect discern ei adev`rul spernd ca ochii trebuie s` fie nici dispre\ui\i nici neglija\i, chiar
n\elegerii lor s` li se deschid` mai larg [n dac`, dup` ce ]i-au dat seama de goliciunea
curnd. bisericismului [n general, ei au fost [nclina\i s` caute
altceva care s` le satisfac` foamea inimii ceva
R 3566, col. 2, par. 10-13: din distrac\iile etc., lumii. Am cunoscut pe unii
Fiecare cre]tin adev`rat, adic` oricine crede din aceast` clas` care, dup` ce au [ncercat [n zadar
n isp`]irea asigurat` prin sngele pre\ios, care [n diferite direc\ii s` g`seasc` ceva satisfac\ie
]i-a consacrat tot ce are Mntuitorului s`u ]i sufleteasc`, s-au instalat [ntr-o indiferen\`
care se str`duie]te zilnic, chiar ]i aparent` fa\` de lucrurile spirituale; dar primind
mpiedicndu-se, s` umble [n urmele Sale, are ^Adev`rul Prezent, ei au [nflorit [n harurile ]i
o datorie fa\` de Biserica vizibil` fa\` de cuno]tin\a spiritual` [ntr-o manier` remarcabil`.
confra\ii membri ai Bisericii lui Cristos. Noi credem c` sunt [nc` mai mul\i din ace]tia [n
(1) El trebuie s`-i recunoasc` pe to\i ca atare diferitele denomina\ii ]i c` aceia care au primit
]i aceasta f`r` p`rtinire, iubind ]i str`duindu-se lumina Adev`rului Prezent au privilegiul s` le dea
s`-i serveasc` [n calitate de ^fra\i, n fapte ]i n o m>n` de ajutor pentru a ie]i din [ntuneric la
[nv`\`tur`. lumina minunat`, pentru a ie]i din [nfometarea
(2) Dac` i g`se]te pe ace]ti ^fra\i lega\i [n spiritual` la o supraabunden\` de har ]i adev`r.
^snopi sectari (Mat. 13:30), el s` nu se al`ture Dar pentru a fi folosi\i de Domnul [n
vreunui ^snop, ca s` le fac` lor pl`cere ]i s`-i binecuv>ntarea acestora, este necesar s` se caute
ncurajeze n eroarea lor, ci stnd ferm n libertatea [n Cuv>nt at>t [n\elepciunea c>t ]i harul de sus,
sa n Cristos, el s` caute eliberarea ^fra\ilor. iar acestea s` fie exercitate bl>nd, credincios ]i
Datoria lui este s` ridice steagul ]i s` scoat` grul persistent.
adev`rat din to\i snopii de neghin` la aceea]i
libertate, n unire cu Cristos, singurul Cap. 34. Cum trebuie amabilitatea fr`\easc`
(3) Dac` nu poate avea deplin` part`]ie la s` aib` [n vedere ^obliga\iile sociale?
nceput, el va fi cu att mai mult n pozi\ia pe
care a ocupat-o Mntuitorul nainte de a elibera Vol. VI, pag. 588-590 Obliga\iile sociale:
pe unii credincio]i din robia ]i eroarea iudaic`. Crea\ia Nou`, at>ta vreme c>t este asociat` cu
S` fie att de amabil ]i de ajutor fra\ilor care se aceste corpuri muritoare, are prin ele rela\ii de
opun, ct vor permite ideile ]i pozi\ia lor gre]it`; natur` social` cu oamenii naturali ]i anumite
]i s` nutreasc` p`rt`]ie ndeosebi cu acei care responsabilit`\i sociale. Mintea cea nou` [n mod
aud tot mai mult vocea P`storului ]i ies afar` natural dore]te p`rt`]ia cu alte min\i noi, ]i [n
din Babilon. m`sura dezvolt`rii [n darurile Adev`rului ea se
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 185
va g`si tot mai mult desp`r\it` de asocierile, f`g`duin\a c` acolo unde doi sau trei se adun` [n
scopurile, ambi\iile, literatura ]i subiectele de numele Domnului, El va fi [n mod special prezent
conversa\ie lume]ti. {n cazul multora se ridic` cu ei, ca s` le acorde o binecuv>ntare; ]i poporul
[ntrebarea, [n ce m`sur` Noile Creaturi care s-au S`u s` nu uite str>ngerea lor [mpreun`. Calea
socotit moarte fa\` de lucrurile, interesele etc. Domnului nostru a fost [n armonie deplin` cu
p`m>nte]ti trebuie s`-]i mai men\in` asocierea aceast` acordare a unei aten\ii speciale casei
cu prietenii lor dup` trup cu cei neconsacra\i? credin\ei, deoarece g`sim c` la celebrarea ultimei
Aceasta este o chestiune care merit` aten\ie Cine de Pa]ti, care trebuia s` fie \inut` de fiecare
serioas`, plin` de grij` din partea fiec`ruia in- familie separat (Exod. 12:1-21), Domnul S-a
dividual; nu exist` doi care s` aib` aceea]i [nt>lnit cu cei doisprezece apostoli ai S`i ca o
situa\ie ]i nici un sfat care s-ar da nu s-ar potrivi familie separat` separat` de toate rela\iile lor
[n toate cazurile. ]i ale Sale. G`sim aceea]i idee [n cuvintele Sale
Apostolul sf`tuie]te s` nu ne [nso\im cu c>nd a fost informat c` mama ]i fra\ii S`i erau
r`uf`c`torii, cu cei ale c`ror practici le recunoa]tem afar`, dornici s`-I vorbeasc`. El a r`spuns ]i a zis:
a fi necurate; [ntov`r`]irea noastr` s` fie [n ^Cine este mama Mea ]i care sunt fra\ii Mei?
armonie cu mintea nou`. O astfel de cale va fi C`ci oricine va face voia Tat`lui Meu care este
f`r` [ndoial` spre avantajul nostru, fiindc`, mai [n ceruri, acela {mi este frate, sor` ]i mam`".
[nt>i, o astfel de tov`r`]ie nu va [ncuraja Mat. 12:47-50.
continuu dorin\ele noastre dec`zute ]i De aceea, urm>nd acest exemplu divin, trebuie
tendin\ele noastre naturale degradate; ]i apoi, s` constat`m c` afec\iunea ]i interesele noastre
va fi cu at>t mai folositoare [n str`duin\ele sunt atrase mai ales c`tre ceilal\i membri ai
noastre de a urma porunca apostolului ]i de a ^trupului lui Hristos, asocia\i [n Noua Crea\ie.
g>ndi, a vorbi ]i a practica ^tot ce este adev`rat, Acest lucru [ns` nu trebuie [n\eles c` neag` [n
tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, vreo m`sur` cele mai stricte reguli de bun`
tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot cuviin\` [ntre sexe [n Noua Crea\ie; nu implic`
ce este vrednic de primit. Filip. 4:8. nici aceea c` so\ul necredincios sau so\ia
Totu]i, trebuie desigur s` sim\im interes fa\` necredincioas` trebuie neglijat` pentru ca timpul
de cei [nrudi\i cu noi prin leg`turi de s>nge, mai ]i p`rt`]ia s` fie acordate celor cu o minte nou`.
mult dec>t fa\` de al\i oameni [n general. Astfel, Dimpotriv`, obliga\ia fiec`ruia este fa\` de
dac` Spiritul Domnului ne conduce ]i ne [ndeamn` perechea sa s` caute ca nici un confort cuvenit,
s` fim [ndur`tori ]i amabili fa\` de oameni [n gene- privilegiu sau tov`r`]ie s` nu i se re\in`. Aceasta
ral, ar [nsemna c` sentimentele noastre fa\` de [ns` n-ar implica supunere la tiranie, ceea ce n-ar
rude ar trebui luate [n considerare [n mod special face nici o asigurare rezonabil` pentru a urma
]i ar trebui s` le fim de ajutor [n m`sura ocaziilor porunca divin`: ^S` nu p`r`sim str>ngerea
noastre. Cu toate acestea, dup` judecata noastr`, noastr` laolalt` ]i cu at>t mai mult cu c>t vede\i
n-ar fi nici [n\elept, nici [n armonie cu [nv`\`turile c` ziua se apropie. Evr. 10:25.
Scripturilor ]i nici [n acord cu exemplele puse de
ele [n fa\a noastr` despre conduita Domnului ]i 35. Ce cale va dicta iubirea fr`\easc` [n
despre conduita apostolilor, ca noi s` le oferim o chestiunea ^lu`rii ]i d`rii cu [mprumut?
p`rt`]ie foarte deosebit` rudelor noastre Romani 13:8 ^S` nu datora\i nim`nui nimic,
p`m>nte]ti, sau s` le primim ori s` le trat`m mai dec>t s` v` iubi\i unii pe al\ii; c`ci cine iube]te
bine dec>t am trata casa credin\ei, sau chiar tot pe al\ii a [mplinit legea.
at>t de bine. Aici nu includem acele rela\ii str>nse
fa\` de care am fi obliga\i, [n armonie cu cuvintele Vol. VI, pag. 564, par. 1, 2:
apostolului: ^Dac` cineva nu poart` grij` de ai s`i ^S` nu datora\i nim`nui nimic, dec>t s` v`
a t`g`duit credin\a (1 Tim. 5:8). {n general iubi\i unii pe al\ii, este regula divin`, a]a cum
trebuie s` aplic`m cuvintele apostolului: ^C>t este exprimat` de c`tre apostol (Rom. 13:8). Ar fi
avem ocazie, s` facem bine la to\i, dar mai ales bine dac` toat` lumea ar cunoa]te aceast` regul`
celor din casa credin\ei. Rudele noastre mai ]i ar urma-o [ndeaproape, ]i ]tim c` la timpul
[ndep`rtate trebuie s` vin` dup` casa credin\ei. cuvenit chiar aceast` regul` va fi rigid aplicat`
Evident c` inten\ia Domnului nostru a fost s` [n timpul Veacului Milenar. Dar Noua Crea\ie are
str>ng` [mpreun` pe urma]ii S`i ca o familie nou`, acum aceast` regul`, ]i chiar dac` al\ii n-ar reu]i
ca o cas` nou`, ^casa credin\ei. Ca atare, g`sim s-o recunoasc` ]i s-o urmeze, poporul Domnului
[n mod repetat [ndemnul ]i [ncurajarea la p`rt`]ie trebuie s` se supun` f`r` rezerve la aceast`
reciproc`, ajutor reciproc ]i asociere regulat`, cu instruc\iune. P>n` ]i Israelului natural, casei
186 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
slujitorilor, Domnul le-a dat dispozi\ia ca ei, dac` urmare, prin neglijarea acord`rii aten\iei cuvenite
erau credincio]i, s` dea cu [mprumut, nu s` ia cu propriilor afaceri le lipse]te untul la mas`, s`
[mprumut (Deut. 15:6), ]i acest principiu i se prefere s` se descurce f`r` el dec>t s` deranjeze
recomand` fiec`rei persoane care posed` judecat` pe un vecin ]i s` dea un exemplu r`u. Dac` au
bun`, ca fiind [ns`]i esen\a [n\elepciunii doar un fier de c`lcat ]i nu-]i pot permite s`
[n\elepciune care ar fi bine, dac` s-ar putea, s` se cumpere altul, mai bine s` se [mpace cu
aplice la lume [n\elepciune pe care lumea o consecin\ele ]i s`-l foloseasc` pe acela unul.
recunoa]te, dar care relativ pu\ini din poporul Cei care cultiv` asemenea reglement`ri stricte
Domnului sau din lume se str`duiesc intens s-o [n privin\a afacerilor proprii se vor sim\i [n mod
urmeze ca regul` invariabil` de via\`. natural mai deranja\i dec>t al\ii dac` vine la ei
Cu alte cuvinte, fiecare membru al Noii Crea\ii un vecin s` ia cu [mprumut. Totu]i, poporul
ar trebui, [n privin\a lucrurilor p`m>nte]ti, s` Domnului trebuie s` dea cu [mprumut, nu s` ia
tr`iasc` [n limita mijloacelor sale. Dac` nu c>]tig` cu [mprumut; ]i sfatul nostru ar fi c` trebuie, [n
dec>t un dolar pe zi, nici un moment nu trebuie s` toat` cump`tarea rezonabil`, s`-]i c>]tige
se g>ndeasc` s` cheltuie mai mult de at>t, dec>t notorietate ca fiind deosebi\i [n ambele aceste
dac` are cea mai stringent` necesitate, ci trebuie privin\e s` fie [ntotdeauna dispu]i s` dea cu
s`-]i adapteze condi\iile p>n` c>nd va fi o [mprumut ]i aceasta din toat` inima, cu bucurie
schimbare la [mprejur`ri mai favorabile. ]i bun`voin\`, ]i cu o dorin\` de a pl`cea ]i de a
Recunosc>nd c` grija providen\ial` a Domnului ajuta [n m`sura [n care-]i pot permite s` piard`
este asupra sa ]i asupra tuturor afacerilor sale, el ]i niciodat` s` nu fie dispu]i s` ia cu [mprumut.
trebuie, dup` ce-]i aranjeaz` c>t ]tie de [n\elept Evident c` astfel de persoane ar fi considerate
lucrurile [n privin\a celor materiale, s` trag` ^vecini buni, fie c` ar fi considerate ^ciudate [n
concluzia c` at>t acestea c>t ]i afacerile spirituale privin\a devot`rii lor fa\` de Domnul ]i fa\` de
au fost supuse supravegherii divine ]i c` Domnul Cuv>ntul S`u, fie c` nu. Este adev`rat, cei care
a inten\ionat o binecuv>ntare pentru el [n leg`tur` iau cu [mprumut s-ar putea s` nu restituie
cu aceste condi\ii. El trebuie, prin urmare, s` fie totdeauna articolul ]i s-ar putea cere efort pentru
cu totul mul\umit de ele, oric>t de grele ar fi a merge dup` el; sau [n cazul [mprumutului de
a]tept>nd cu r`bdare de la Domnul o astfel de hran` s-ar putea s` n-o mai restituie. Ar trebui s`
u]urare cum iubirea ]i [n\elepciunea pot aduce la ne g>ndim [ns` c` dac` astfel au luat hran` cu
timpul cuvenit. Dac` venitul este mare, regula lui [mprumut, au consumat-o ]i n-au restituit-o, ar fi
de conduit` s` fie modera\ia, [n aceasta ca ]i [n mai pu\in probabil s` mai vin`. Dac` ne-ar permite
toate lucrurile. ^Modera\ia (Biblia englez` King [mprejur`rile, am prefera s` nu cerem s` ni se
James n. e.) voastr` s` fie cunoscut` de to\i restituie articolul dat cu [mprumut. Am considera
oamenii. Economia este parte din aranjamentul mai degrab` ca ocazii favorabile de a ne face
divin, a]a cum este exemplificat` de Domnul prieteni cu ajutorul ^bog`\iilor nedrepte ocazii
nostru ]i de apostoli, ]i [n special cum este ilustrat` bune de a ne sacrifica interesele p`m>nte]ti m`runte,
[n cazul str>ngerii r`m`]i\elor la porunca Celui ca s` putem ob\ine prin acestea o influen\` moral`
care avea putere s` creeze din nimic hran` pentru ]i spiritual` mai mare la vecinii no]tri.
o mul\ime.
Luca 6:35 ^Voi [ns`, iubi\i pe vr`jma]ii vo]tri,
Vol. VI, pag. 569, par. 1, 2: face\i bine ]i da\i cu [mprumut f`r` s`
Exist` un fel de luare cu [mprumut ]i dare cu n`d`jdui\i ceva [napoi. }i r`splata voastr` va
[mprumut m`runt`, practicat` de c`tre mul\i, [n fi mare ]i ve\i fi fii ai Celui-Prea-{nalt; c`ci El
special [n privin\a articolelor din gospod`rie: este bun cu cei nemul\umitori ]i r`i.
s`pun, zah`r, lighene, unelte etc., care merit`
analizat` aici. Noile Creaturi, sub controlul Vol. VI, pag. 567, par. 2, p>n` la pag. 568,
spiritului chibzuin\ei, trebuie s` condamne [n par. 2:
inima lor astfel de deranjuri m`runte; [n a]a Sfatul Domnului pentru poporul S`u asupra
m`sur` s` se asigure s`-]i regleze afacerile ]i celeilalte p`r\i a problemei este la fel de explicit.
dorin\ele, [nc>t asemenea [mprumuturi s` fie o Dac` v`d pe fra\ii lor [n nevoie, s` le fac` bine ]i
chestiune extrem de rar` o chestiune de s` ^dea cu [mprumut f`r` s` n`d`jduiasc` ceva
absolut` necesitate, [n caz de boal` sau [n alt caz [napoi f`r` s` se g>ndeasc` s` c>]tige [n schimb
extrem. Parte din hot`r>rea tuturor sfin\ilor favoruri asem`n`toare sau alte favoruri. Trebuie
Domnului ar trebui s` fie aceea de a deranja pe totu]i s` [n\elegem acest [ndemn, ^s` d`m cu
al\i oameni c>t se poate de pu\in. Dac`, prin [mprumut unui frate, [n armonie cu cel`lalt
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 187
[ndemn, ca noi s` nu lu`m cu [mprumut; ]i, ca [mprumutat` fratelui, sau i-ar putea fi dat` [n caz
atare, implica\ia ar fi c` fratele ar avea mijloace de necesitate, atunci contractul sau cau\iunea sau
]i ar putea s` pl`teasc`, dar c` temporar ar avea girarea ar fi acceptabil`, dar altfel nu niciodat`
nevoie ]i ar putea da vreun fel de ipotec` sau de pun>nd [n pericol propriul credit, nici risc>nd pro-
asigurare celui care d` cu [mprumut. Dar pria afacere ]i nici [mpov`r>nd propria familie.
asemenea dare cu [mprumut, pentru a ajuta un Compar` Prov. 22:26; 11:15; 6:1-5.
frate [n nevoie, s` fie f`cut` m`rinimos ]i f`r`
speran\a unei r`spl`\i f`r` a prevedea dob>nd` 36. Cum trebuie iubirea fr`\easc` s`
(cam`t`), ci doar [ntoarcerea sumei [n limita priveasc` vizitarea altora, ^[mprumutarea
timpului specificat. Ar fi doar un ajutor, o expresie timpului vecinului?
a iubirii fr`\e]ti.
Dac` fratele n-ar fi [n situa\ia s` poat` restitui Vol. VI, pag. 570, par. 1, p>n` la pag. 572:
suma sau s` poat` da asigurare pentru bani, s` {n timp ce analiz`m acest subiect am putea
nu se dea [mprumutul, ci, [n locul acestuia, s` se men\iona altul, str>ns [nrudit cu el la modul ge-
dea un dar [n m`sura [n care d`t`torul ar neral, adic`, obiceiul unora de a se socoti liberi s`
putea exercita caritate ]i [n m`sura necesit`\ilor se impun` prietenilor ca vizitatori
fratelui. Fratele s-ar putea angaja s` restituie [mprumut>nd timpul vecinilor. A fi ospitalier face
banii, dar s` se insiste c` este un dar, cu excep\ia parte din spiritul generos al iubirii, ]i tot poporul
cazului c>nd mai t>rziu afacerile fratelui s-ar Domnului trebuie s` cultive aceast` dispozi\ie la
schimba [n mod hot`r>tor ]i ar fi cu prisosin\` fiecare ocazie potrivit`, ca fiind o dispozi\ie pl`cut`
capabil s` restituie darul, caz [n care dorin\a Domnului ]i folositoare propriei lor cre]teri
inimii lui ar trebui s` fie desigur s`-i restituie. spirituale (Evr. 13:2). Trebuie s` le plac` s`
Chiar ]i atunci, dac` d`t`torul ar putea s`-]i primeasc` pe prieteni sau pe vecini, pentru o mas`
permit`, i-ar putea zice fratelui: ^Nu m` pot sau pentru o noapte etc., dup` cum le permit
sim\i fericit s` iau [napoi darul, de aceea, te [mprejur`rile: dorin\a inimii de a primi musafiri
implor, d`-l altcuiva care ar avea nevoie, acum trebuie s` fie prezent` [ntotdeauna, fie c` ocazia
sau mai t>rziu. Chestiunea ar fi [ns` cu totul punerii [n practic` a acelei dorin\e se va g`si sau
diferit` dac` fratele sau oricare alt` persoan` ar nu. Ospitalitatea nu [nseamn` a face cheltuieli
dori s` ia bani cu [mprumut [n vederea extinderii exagerate, dep`]ind mijloacele, nici nu [nseamn`
afacerii sale sau [n vederea scoaterii unui profit. c` pentru musafiri trebuie preg`tit mai bine dec>t
A da cu [mprumut unuia ca acesta, lu>nd m`suri pentru propria familie. {nseamn` [ns` o dispozi\ie
largi de siguran\` ]i cer>nd dob>nd`, ar fi cu totul de a [mp`rt`]i cu al\ii lucrurile pe care le avem.
legitim; ]i astfel de dob>nd` n-ar fi ^cam`t`" [n Dar s` privim cealalt` latur` a problemei.
sensul asupririi sau [n sens gre]it, ci ar fi [n Poporul consacrat al Domnului din Noua Crea\ie
armonie cu ceea ce a poruncit Domnul [n pilda nu trebuie s` fie niciodat` intru]i. S` se asigure
Sa, c>nd a zis: ^Ar fi trebuit s`-mi fi dat banii c` au o invita\ie clar` ]i sunt bineveni\i [nainte
celor ce schimb` banii ]i, la venirea mea, eu de a accepta ospitalitatea pentru o mas` sau
mi-a] fi luat [napoi cu dob>nd` [cam`t`] ce este pentru o noapte. Ce ilustra\ie frumoas` a acestui
al meu. Mat. 25:27. principiu cuvenit avem [n cazul Domnului nostru,
{n armonie deplin` cu aceste [ndemnuri, merg>nd cu cei doi ucenici spre Emaus! Dorin\a
Scripturile ne mai dau un [ndemn, care ar putea Lui a fost s` mearg` la ei acas` ]i s` Se
fi bine luat [n seam` ]i [ntotdeauna cu folos, nu [mp`rt`]easc` din cina lor pentru a le acorda ]i
numai de c`tre Noua Crea\ie, ci ]i de c`tre lume alte binecuv>nt`ri. Totu]i, c>nd au ajuns acas`,
[n general. Porunca spune: ^Omul f`r` minte ^El S-a f`cut ca ]i cum ar merge mai departe ]i a
d` m>na, se pune garant pentru aproapele s`u a]teptat p>n` c>nd au insistat, L-au obligat,
(Prov. 17:18). Conform acestei sugestii, garan\iile [nainte de a consim\i s` r`m>n` cu ei. Aceasta
]i cau\iunile pentru al\ii, girarea creditelor etc. n-a fost o [n]elare ]i n-ar fi o [n]elare nici din partea
ar fi interzise, ]i [n\elept ar fi pentru tot poporul noastr` dac` am face la fel. Domnul nostru n-ar fi
Domnului s` urmeze cu grij` aceast` regul`. Chiar r`mas dac` ei n-ar fi insistat s` r`m>n`, ]i nici
]i [n cel mai urgent caz imaginabil, [n care ar putea noi s` nu st`m undeva dec>t dac` ni se face o
exista o necesitate aproape absolut` de a garanta primire din toat` inima, ]i nici s` nu r`m>nem
contractul de [mprumut al unui frate, ar trebui mai mult dec>t am fi bine primi\i din inim`, oricare
exercitat` grij` s` nu se asume nici o sarcin` care ar fi [mprejur`rile noastre.
s` nu poat` fi satisf`cut` f`r` dezastru grav. Dac` Ideea care pare a predomina [n mintea unora,
contractul ar fi pentru o sum` care ar putea fi c` ei au libertatea ^s` se stabileasc`" la rudele
188 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
naturale sau spirituale, este o gre]eal`. Nu exist` ea c>t se poate de devreme [n experien\a noastr`
nici un astfel de drept. Noi avem dreptul s` d`m cre]tin` ]i apoi s` ne amintim cuvintele
]i s` fim genero]i, dar nu suntem autoriza\i s` apostolului: ^s` r`m>ne\i [n picioare, dup` ce ve\i
cerem sau s` pretindem astfel de lucruri de la al\ii. fi biruit toate (Efes. 6:13). Avem nevoie de
Ei au dreptul s` dea sau s` re\in` ce este al lor, ce [ncerc`ri ale iubirii dup` ce am ajuns la \int`; ]i
au sub administrare. C>t s` permit` Noile antrenarea noastr` c>nd suntem la \int`
Creaturi s` li se impun` din partea fra\ilor str`duin\a noastr` pentru a men\ine acea \int`
incorec\i sau a rudelor dup` trup ar depinde de sau standard [n via\a noastr` va fi foarte
circumstan\e, [n mare parte de condi\iile fizice ]i [nt`ritoare pentru caracterul nostru. {n aceasta,
financiare ale vizitatorului. Totu]i, [n dreptate fa\` [n mod special, experien\ele noastre vor
de el [nsu]i ]i [n dreptate fa\` de vizitatorul corespunde cu cele ale Domnului nostru, c`ci El,
nechibzuit [n aceast` chestiune, care are ca scop de]i n-a trebuit s` alerge ca s` ajung` la \int`, a
s` fac` din aceast` vizit` scurt` o ]edere trebuit s` lupte o lupt` bun` a credin\ei fiind la
[ndelungat`, gazda ar trebui s` spun` amabil dar \int` ca s` nu fie mi]cat de la ea, s` nu fie biruit
clar ^Ar trebui poate s`-\i spun c` n-ar fi de diferitele atacuri ale lumii ]i ale Adversarului.
convenabil pentru mine s` te \in la noi mai mult ^Alerg spre \int`", spune apostolul; ]i tot astfel,
dec>t p>n` ---------; sau, un alt mod bun de a fiecare dintre noi trebuie s` st`m neclinti\i la acea
proceda cu astfel de oameni este s` li spun` la \int` dup` ce am ajuns la ea ]i s` avem grij` ca [n
[nceputul vizitei c` ar fi convenabil s` stea p>n` toate [ncerc`rile pe care Domnul le permite s` vin`
la o anumit` dat`, sau s` fie invita\i clar pentru o asupra noastr` s` fim socoti\i de El ca biruitori
mas` sau pentru o zi sau o s`pt`m>n`, dup` caz nu prin putere proprie, ci prin puterea ajutorului
indic>nd clar durata invita\iei ]i nu s` fie l`sat` R`scump`r`torului nostru.
a fi presupus`. Astfel de cale pare absolut necesar` {mpotriva noastr` vor fi atacuri ca s` ne abat`
[n interesul casei, al bugetului familiei, al timpului de la iubirea perfect` fa\` de Tat`l, ca s` ne fac`
propriu, al serviciului Domnului etc., precum ]i s` consim\im a da mai pu\in dec>t omagiul ]i
cuvenit` ]i folositoare pentru num`rul mare de ascultarea deplin` datorate Lui. Vor fi atacuri ]i
oameni care au judecat` nechibzuit` [n aceast` [n privin\a fra\ilor, ca s` ne sugereze s` nu
privin\`. Dar nu trebuie nici s` g>ndim despre ei, permitem ca iubirea de fra\i s` acopere o mul\ime
nici s` le vorbim lipsit de amabilitate. Poate c` ei de gre]eli sugestii s` ne sup`r`m pe aceia pe
au dec`zut mai mult dec>t noi sau dec>t al\ii [n care am [nv`\at s`-i iubim ]i s`-i apreciem ]i s`-i
privin\a acestei particularit`\i ]i poate prin natur` comp`timim pentru sl`biciunile lor. Vor fi atacuri
noi am dec`zut mai mult dec>t ei [n privin\a altor [mpotriva noastr` [n privin\a vr`jma]ilor no]tri,
particularit`\i. {n orice caz, trebuie s` g>ndim dup` ce am [nv`\at s`-i iubim suger>ndu-ne c`
amabil, generos [n privin\a lor, ]i cu at>t mai mult sunt cazuri excep\ionale ]i c` m`rinimia noastr`
s` hot`r>m c` noi vom evita cu totul aceast` cale fa\` de ei trebuie s` aib` limite. Binecuv>nta\i
nepl`cut`. suntem dac` [n aceste ispite st`m neclinti\i,
arunc>ndu-ne [nainte spre \int`, str`duindu-ne
37. Care este rela\ia [ntre iubirea s` p`str`m pozi\ia la care deja am ajuns
fr`\easc` ]i comunism? lupt>nd lupta bun` a credin\ei \in>ndu-ne cu
t`rie de via\a etern` care ne este socotit` prin Isus.
Vol. IV, pag. 473, par. 3, p>n` la pag. 481
Comunismul ca remediu. Vezi fragmentul 39. De ce este iubirea fr`\easc` ^una
la pag. 205. din probele finale ]i cele mai minu\ioase
ale fra\ilor ]i cum ne putem preg`ti s` o
38. Vor avea cei care au ajuns la avem?
^\int` [ncerc`ri [n privin\a iubirii
fr`\e]ti? 1 Petru 3:8: ^{n sf>r]it, to\i s` fi\i cu acelea]i
g>nduri, suferind [mpreun` cu al\ii, plini de
Vol. VI, pag. 190, par. 1, 2: dragoste fr`\easc`, milo]i, smeri\i.
Trebuie s` ajungem la aceast` culme a iubirii
[nainte de a putea fi socoti\i vrednici de un loc [n R 2453, col. 2, par. 2-5:
Noua Crea\ie ]i nu trebuie s` a]tept`m ca fiecare Una din probele finale ]i cele mai minu\ioase
din urma]ii Domnului s` ajung` la aceast` \int` ale acestor ^fra\i, ]i una n care probabil
doar la momentul stingerii [n moarte. Chiar majoritatea celor odat` trezi\i ]i narma\i vor
dimpotriv`. Trebuie s` a]tept`m s` ajungem la c`dea, va fi iubirea de fra\i. Se pare c` mul\i
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 189
vor da gre] la acest punct ]i vor fi a]adar socoti\i nct s`-]i dea via\a pentru binele lor. Ace]tia {l
ca nevrednici de o intrare din bel]ug n mp`r`\ie vor auzi pe St`pn spunnd: ^Bine, rob bun ]i
din acest motiv. De la oricine are spiritul iubirii credincios intr` n bucuria st`pnului T`u.
potrivit modelului (Rom. 8:29), se a]teapt` s` fie
[n acord cu afirma\ia apostolului Ioan: ^El }i-a R 2330, col. 1, par. 2:
dat via\a pentru noi; ]i noi trebuie s` ne d`m via\a Cel care g`se]te c` inima nu i este n armonie
pentru fra\i. 1 Ioan 3:14,16; 1 Pet. 1:22; 3:8. cu aceast` lege a Noului Leg`mnt iubire, mil`,
Aceasta, ca toate celelalte probe, va fi cea mai amabilitate, blnde\e, bun`tate aceluia i
critic` ]i mai v`dit` n acest timp de privilegiu lipse]te dovada c` este n vreun n\eles al
special ]i de ncercare special` de la sfr]itul cuvntului acceptat ca fiu al lui Dumnezeu ]i
veacului (Apoc. 3:10). S` ne gndim cum va veni, como]tenitor cu Cristos. Dac` unul ca acesta nu
pentru ca s` fim mai bine preg`ti\i s` o are spiritual iubirii, i va fi cu neputin\` s` mearg`
ntmpin`m cu reu]it`. (a) Ea nu va recunoa]te mult pe urmele nv`\`torului, c`ci sacrificiul lui
calitatea de frate nici [n privin\a canalelor nguste Cristos nu a fost din slav` de]art`, nu pentru
ale sectarismului, nici pe planul nelimitat al expunere exterioar`, nu pentru onoarea
dispre\ului lumesc fa\` de Cuvntul divin, care oamenilor, ci ndemnat de iubire fa\` de
se declar` pentru ^fraternitatea omului. Ea va Dumnezeu ]i fa\` de oameni. Tot a]a este ]i cu
recunoa]te pe copiii Celui R`u ]i pe copiii lui noi, dac` n inimile noastre nu avem iubire de fra\i,
Dumnezeu: ]i to\i ace]tia din urm` vor fi pre\ui\i iubire sub form` de blnde\e ]i bun`voin\` fa\`
]i iubi\i ]i servi\i ca ^fra\i to\i care se ncred n de to\i oamenii, ]i chiar fa\` de crea\ia animal`,
sngele scump al Lui Cristos pentru iertare, ]i care nu avem spiritul care ne va sus\ine pn` la cap`t
sunt pe deplin consacra\i serviciului Domnului. n s`vr]irea sacrificiilor necesare n condi\iile
(b) Dac` unii ca ace]tia sunt v`zu\i undeva, n actuale. Pentru unii ca ace]tia va fi numai o
^Babilon sau [n afara lui, adormi\i, nc`tu]a\i ]i chestiune de timp pn` cnd puterea mndriei
orbi\i de nv`\`turi false ]i supersti\ii, pentru un sau a slavei de]arte care i men\ine pe calea
soldat al crucii care s-a trezit ]i a mbr`cat armura, sacrificiului se va frnge, ]i egoismul i va lua n
este datoria sa, a]a cum ar trebui s` fie ]i pl`cerea st`pnire pe deplin. Cel care dore]te s` fie
sa, s` se gr`beasc` s` mearg` n ajutorul lui n cel credincios pn` la moarte, umblnd n urmele
mai n\elept, mai bun ]i mai rapid mod. Nici nv`\`torului, trebuie s` primeasc` spiritul de
confortul personal, nici reputa\ia proprie, nici iubire al {nv`\`torului nainte de a-I putea urma
vreun alt spirit egoist nu trebuie s`-l mpiedice; astfel. A]a cum declar` apostolul: ^Dac` zice
spiritul iubirii trebuie s`-l nsufle\easc` pe acesta cineva: @Eu iubesc pe Dumnezeu#, ]i ur`]te pe
ca s` fac` tot ce-i st` n putere chiar pn` la fratele s`u, este un mincinos; c`ci cine nu iube]te
a-]i da via\a pentru fra\i. To\i cei care au acest pe fratele s`u, pe care-l vede, cum poate s`
spirit trebuie s` doreasc` arz`tor s`-i ajute pe cei iubeasc` pe Dumnezeu, pe care nu-L vede?
care sunt n primejdie de a-]i pierde reazemul pe A]adar, Scripturile pun iubirea de fra\i ca una
Domnul, dup` felul celor care i conduc acum dintre dovezile c` am fost concepu\i de spirit ]i c`
orbe]te spre necredin\`. suntem n leg`tur` cu nv`\`torul.
(c) Acela]i spirit al ^C`peteniei (Evr. 2:10) l
va face s` iubeasc` astfel nu numai pe fra\ii care 40. Care trebuie s` fie ^resortul din
sunt nc` adormi\i, ci dac` este cu putin\` nc` ]i spatele amabilit`\ii fr`\e]ti?
mai dispus s`-]i dea via\a pentru fra\ii care, 1 Ioan 4:7, 8 ^Preaiubi\ilor, s` ne iubim unii pe
asemenea lui, s-au trezit ]i acum mbrac` armura. al\ii, c`ci dragostea este de la Dumnezeu. }i oricine
El va comp`timi cu ei [n [ncerc`rile lor de pe cale ]i i iube]te a fost n`scut din Dumnezeu ]i cunoa]te pe
va ajuta s` ncal\e sandalele p`cii ]i s`-]i potriveasc` Dumnezeu. Cine nu iube]te n-a cunoscut pe
fiecare parte a armurii. Dac` cineva ar fi n mod Dumnezeu, pentru c` Dumnezeu este dragoste.
deosebit slab ]i expus poticnirii, acesta nu-l va
dispre\ui, nici nu-l va oc`r, tot a]a cum n-ar face-o Vol. VI, pag. 137, par. 1:
nici Fratele mai mare, C`petenia. Dimpotriv`, el Sfin\irea adev`rat` a inimii pentru Domnul va
va fi cu att mai veghetor ]i mai de ajutor celor [nsemna s>rguin\` [n serviciul S`u; va [nsemna
care sunt mai slabi, chiar dac` se bucur` mai mult vestirea ve]tilor bune altora; va [nsemna zidirea
de tov`r`]ia celor tari. Nu este acum timpul ca reciproc` [n cea mai sf>nt` credin\`; va [nsemna
cei tari s` se adune la un loc pentru a se admira ]i s` facem bine tuturor oamenilor dup` cum avem
bucura reciproc; acest timp va veni mai trziu ocazia ]i [n special casei credin\ei; va [nsemna c`
pentru to\i cei care iubesc pe fra\i att de mult [n aceste diferite moduri noi ne vom da vie\ile
190 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
consacrate Domnului pentru fra\i (1 Ioan 3:16), zi Noi putem vedea perfec\iunea Tat`lui ]i a Fiului,
dup` zi, ocazie dup` ocazie, a]a cum ele vor veni; va ]i c` Ei n-au nici o imperfec\iune; ne putem da
[nsemna c` iubirea noastr` pentru Domnul, pentru seama de m`rinimia Lor [n compara\ie cu noi ]i
fra\i, pentru familiile noastre ]i comp`timitor pentru de neajunsurile noastre [n compara\ie cu Ei; dar
lume ne va umple tot mai mult inimile, pe m`sur` ce c>nd privim c`tre fra\i, vedem la unul o sl`biciune
vom cre]te [n har, cuno]tin\` ]i supunere fa\` de ]i la altul alt` sl`biciune; iar ispita este, vai, prea
Cuv>ntul ]i exemplul divin. Totu]i, toate aceste obi]nuit, s`-i spunem unui frate: ^Las`-m` s`-\i
exercit`ri ale for\elor noastre pentru al\ii sunt scot paiul din ochi [n loc s` ne d`m seama c` o
numai at>tea moduri [n care prin providen\ele asemenea dispozi\ie de scotocire, zg>nd`rire ]i
Domnului se poate [ndeplini propria noastr` g`sire de gre]eli la fra\i este o dovad` c` noi avem
sfin\ire. Dup` cum fierul ascute fierul, tot a]a for\ele totu]i b>rna noastr` mare de ner`bdare ]i de lips`
noastre [n folosul altora ne aduc nou` binecuv>nt`ri. de iubire cu care s` ne lupt`m. Apropiindu-ne de
Mai mult, [n timp ce noi trebuie s` ne apropiem tot aceast` \int` de la a treia p`trime, ne scoatem treptat
mai mult de marea condi\ie a iubirii aproapelui cum b>rna din propriii ochi ajungem s` ne vedem
ne iubim pe noi [n]ine [n special casa credin\ei propriile neajunsuri ]i s` apreciem tot mai mult
totu]i resortul din spatele acesteia trebuie s` bog`\iile harului Domnului nostru fa\` de noi; ]i
fie iubirea suprem` pentru Creatorul ]i influen\a asupra inimii noastre este s` produc`
R`scump`r`torul nostru, ]i dorin\a noastr` de a fi ]i [n noi un grad mai mare din spiritul smereniei,
de a face ce I-ar pl`cea Lui. Sfin\irea noastr`, prin r`bd`rii ]i bl>nde\ii fa\` de to\i iar aceasta
urmare, trebuie s` fie [n primul r>nd pentru iar`]i ne permite s` trecem cu vederea sau s`
Dumnezeu ]i s` afecteze [n primul r>nd inima ]i acoperim o mul\ime de p`cate, o mul\ime de
voin\a noastr`, ]i, ca rezultat al unei astfel de devot`ri imperfec\iuni care se afl` la fra\i, at>ta vreme c>t
lui Dumnezeu, ea s`-]i g`seasc` exercitarea [n ne d`m seama c` ei sunt [n mod sigur fra\i at>ta
interesul fra\ilor ]i al tuturor oamenilor. vreme c>t ei se [ncred [n s>ngele pre\ios ]i caut`
s` alerge aceea]i alergare pentru acela]i premiu.
41. Ce [nseamn` ilustra\ia ^\intei de
la a treia p`trime? Vol. VI, pag. 370, par. 3:
Iubirea noastr` cre]te, iar noi alerg`m mai
Vol. VI, pag. 188, par. 1: departe spre al treilea marcaj. C>nd ajungem la
|inta de la a treia p`trime a acestei alerg`ri o el, iubirea-datorie, plus iubirea principiilor
numim iubire de fra\i. De la [nceput noi drept`\ii, s-a extins nu numai asupra caracterului
recunoa]tem o iubire-datorie fa\` de fra\i [ntocmai divin ]i a inclus nepl`cerea fa\` de orice lucru r`u
cum recunoa]tem fa\` de Tat`l, dar [ntr-un grad care lezeaz` omenirea ]i contravine caracterului
mai mic, fiindc` fra\ii au f`cut mai pu\in pentru ]i planului divin, dar la acest marcaj noi am ajuns
noi; ]i noi [i recunoa]tem mai cu seam` fiindc` [ntr-o stare de simpatie mai larg` fa\` de al\ii
a]a este voin\a Tat`lui. Dar ajung>nd s` vedem [ncepem s` [mp`rt`]im sentimentul lui Dumnezeu,
principiile drept`\ii, s` apreciem pe Tat`l ]i s` nu numai de [mpotrivire la p`cat, ci ]i de iubire ]i
vedem c` {nsu]i Tat`l ne iube]te [n ciuda lipsurilor simpatie fa\` de to\i care caut` calea drept`\ii ]i
noastre neinten\ionate, inimile noastre au [nceput sfin\eniei. Acum suntem [n stare s`-i recunoa]tem
s` se l`rgeasc` ]i s` se ad>nceasc` fa\` de fra\i, ]i pe fra\i [ntr-o lumin` cumva diferit` de cea dinainte.
am fost [n stare tot mai mult s` le trecem cu {i putem vedea acum ca Noi Creaturi ]i putem face
vederea imperfec\iunile, lipsurile ]i gre]elile deosebire [ntre ei ]i corpurile lor muritoare, ale
neinten\ionate, c>nd am putut vedea [n ei dovezi c`ror imperfec\iuni ne sunt evidente. {nv`\`m s`
ale dorin\ei inimii de a merge [n urmele lui Isus ]i iubim pe fra\i ca Noi Creaturi ]i s` comp`timim
[n armonie cu principiile caracterului divin. cu ei [n diferitele sl`biciuni, judec`\i gre]ite etc.,
Iubirea de fra\i a devenit clar marcat` [n ale c`rnii lor. At>t de ad>nc` devine Iubirea
experien\ele noastre. Vai! Se pare c` mul\i din noastr` pentru ei [nc>t ne face pl`cere s` ne d`m
poporul iubit al Domnului n-au ajuns [nc` la via\a pentru ei zi de zi, ceas de ceas, sacrific>ndu-
aceast` \int` de la a treia p`trime a alerg`rii c`tre ne propriile interese, pl`ceri sau comodit`\i
premiul chem`rii noastre de sus. Exist` mare p`m>nte]ti, d>nd din timpul nostru, influen\a
nevoie de a dezvolta iubirea fr`\easc`, [ndelunga noastr` ]i c>te altele, pentru a-i ajuta sau servi.
r`bdare, r`bdarea pe care Scripturile o [nva\`
]i care sunt [n mod necesar [ncercate ]i probate R 2754, col. 2, par. 3, 4:
mai mult [n leg`tura noastr` cu fra\ii dec>t [n Iubirea lui Dumnezeu din acest ultim punct de
leg`tura noastr` cu Tat`l ]i cu Domnul nostru. vedere, ca reprezentanta fiec`rui har ]i a fiec`rei
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 191
virtu\i, ca reprezentanta drept`\ii ]i [mpotrivitoarea R 3536, col. 2, par. 2, 3, 6, 7, p>n` la pag.
fiec`rei nedrept`\i ]i inechit`\i, ne-a condus s` 3537, col. 1, par. 1, 2:
c`ut`m ]i s` urm`m aceste principii printre Dac` Maria ar fi a]teptat [nc` o s`pt`m>n`, ea
semenii no]tri, precum ]i [n caracterele noastre. ar fi putut folosi parfumul pentru ea [ns`]i dar nu
{ncep>nd s` iubim adev`rul, puritatea, noble\ea pentru Domnul [n s`pt`m>na care a urmat de
de caracter, oriunde pot fi g`site, am g`sit urme la aceast` [nt>mplare Domnul nostru a fost
din ele chiar ]i [n omenire: am g`sit c` legea [ngropat, morm>ntul a fost pecetluit, garda ro-
originar` a lui Dumnezeu, scris` [n inima tat`lui man` st`tea [n fa\a lui ]i n-ar mai fi fost nici o
Adam, de]i [n mare m`sur` ]tears` ]i distrus` ocazie nici m`car s`-l fi turnat pe corpul Lui mort.
din inimile ]i con]tiin\ele copiilor s`i, nu a disp`rut Ce bine c` ea a folosit ocazia, c` I-a ar`tat
cu totul c` [ntr-o anumit` m`sur`, [n special Domnului devotarea sa [n timp ce-i era oaspete.
sub influen\a cre]tinismului [n ultimii o mie opt Paralela este: nu va mai fi mult p>n` c>nd to\i
sute de ani, unele aspecte ale acestei legi perfecte membrii corpului lui Cristos []i vor fi completat
pot fi discernute neclar printre oameni. partea lor de suferin\e ]i vor fi trecut dincolo de
Dar examinarea noastr`, sprijinit` de iubirea v`l ^schimba\i.
noastr` cresc>nd` a acestor principii ale drept`\ii, {n\elepciunea ne spune c` noi nu trebuie s`
n-a g`sit nimic satisf`c`tor printre oamenii [nt>rziem cu aducerea vaselor noastre de
naturali nici chiar printre cei care declar` alabastru cu mir ]i s` le turn`m con\inutul peste
evlavie declar>nd a fi urma]i [n urmele lui Isus. cei dragi ai no]tri din corpul lui Cristos, picioarele
I-am g`sit pe to\i ace]tia, ca ]i pe noi, departe de lui Cristos. Nu are importan\` c` ei nu ne observ`,
perfec\iune, departe de slava lui Dumnezeu. Dar sau nu se g>ndesc la noi, sau nu toarn` deloc
pe m`sur` ce iubirea adev`rat` fa\` de principiile parfum peste noi ca membri ai picioarelor; noi s`
drept`\ii a ars [n inimile noastre tot mai fierbinte, ne facem partea, s` fim din clasa Maria, s` turn`m
am [nv`\at s` comp`timim cu toat` ^crea\ia care parfumul dulce peste al\ii, ]i casa, Biserica
suspin` ]i s`-i ^iubim pe fra\i; fiindc` [n ace]tia Domnului, se va umple de mireasma dulce, chiar
din urm` am v`zut o clas` inspirat` de acela]i dac` unii ucenici ne-ar putea acuza [n mod gre]it
spirit prin care ]i noi am fost concepu\i de c` suntem extravagan\i cu iubirea noastr` ]i cu
Dumnezeu, de spiritul adev`rului; am v`zut pe devotarea noastr`, ne[n\eleg>nd c` {nv`\`torul va
unii dintre ei str`duindu-se cum ne-am str`duit spune iar`]i [n cur>nd: ^L`sa\i-o [n pace. Ea a
]i noi, av>nd numai aprecierea iubirii din datorie; f`cut ce a putut. Domnul nostru apreciaz` acest
am v`zut pe al\ii care c>]tigaser` o concep\ie mai mir ]i aceast` ungere ca fiind tot ce putem face
[nalt` dec>t aceasta, care [nv`\aser` s` aprecieze nimic n-ar putea fi mai mult sau mai bine. Ea
principiile drept`\ii ]i s` le iubeasc`, ]i s` urasc` indic` iubire, iubire mare ]i ^dragostea deci este
nelegiuirea, ]i mai departe, s` iubeasc` pe [mplinirea legii.
Dumnezeu care este [ntruchiparea acestora. }i {n privin\a faptului c` este potrivit a se folosi
[n\elegerea c` ace]ti fra\i, ca ]i noi, se apropiau ocaziile prezente pentru m>ng>ierea ]i [ncurajarea
treptat de standardul divin ^alerg>nd spre altora, un scriitor a spus [n esen\`:
\int` ne-a umplut de interes fa\` de ei [n b`t`lia ^Nu \ine\i vasele de alabastru ale iubirii ]i
lor [mpotriva p`catului ]i a sl`biciunilor, ]i ging`]iei voastre pecetluite p>n` c>nd prietenii
[mpotriva Adversarului ]i a [n]el`rilor lui. Am vo]tri vor fi mor\i. Umple\i-le via\a cu bucurie.
ajuns s` fim tot mai interesa\i de binele lor ]i de Spune\i-le cuvinte aprobatoare, [nveselitoare
biruin\a lor pe m`sur` ce ne-am str`duit ]i am at>ta vreme c>t le pot auzi. Dac` prietenii mei
f`cut progres pe aceea]i ^cale [ngust`. N-am au puse deoparte vase de alabastru pline de
avut aceast` iubire de fra\i la [nceput; ea parfumul [nmiresmat al simpatiei ]i afec\iunii, pe
marcheaz` un progres clar [n alergarea noastr` care ei inten\ioneaz` s`-l toarne peste corpul meu
c`tre ^\int`; am putea-o numi \inta de la al mort, a] vrea mai degrab` s` le aduc` [n ceasurile
treilea sfert din alergare. Dar de]i o mare mele de osteneal` ]i necaz, ]i s` le deschid`, ca s`
realizare a fost ob\inut` c>nd aceast` iubire de pot fi [mprosp`tat ]i [nveselit [n timp ce am nevoie
fra\i a atins punctul dispozi\iei de a ne ^da via\a de ele. A] vrea mai degrab` s` am un sicriu simplu,
pentru fra\i (1 Ioan 3:16), totu]i n-a fost f`r` flori, o [nmorm>ntare f`r` elogii, dec>t o via\`
atingerea deplin` a ^\intei pentru care alerg`m. f`r` dulcea\a iubirii ]i simpatiei. Florile de pe
sicriu nu trimit nici o mireasm` [napoi pe c`rarea
42. De ce este important s` d`m ostenit`.
dovad` de iubire fr`\easc` acum? Poemul doamnei Preston, ^Ante mortem,
exprim` aceea]i idee astfel:
192 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
^Numai de-a] fi auzit Maria, ]i va cump`ra mir foarte scump ]i-l va
Adierea unei aplauze, un cuv>nt [nt`ritor turna cu generozitate pe picioarele corpului lui
Un strig`t de ^Curaj! [n mijlocul luptei, Cristos Biserica pe adev`ra\ii membri.
Hot`r>toare de via\` sau moarte Aceasta va [nsemna iubire, simpatie, amabilitate,
Cum mi-ar fi o\elit sufletul spre [ncordare bl>nde\e, r`bdare, ajutor ]i m>ng>iere. Va
Prin furtuna care [ntruna venea. [nsemna dezvoltare mare ]i cresc>nd` [n toate
roadele ]i harurile spiritului, al c`ror nume
43. Cum putem deveni membri ai combinat este iubire.
clasei Maria ? Dragi cititori, s` ne amintim c` [n timp ce este
imposibil s` facem ceea ce a f`cut Maria [n aceast`
R 3536, col. 1, par. 3, p>n` la col. 2, par. 1: lec\ie, fiecare are privilegiul s` fac` lucruri [nc`
Parfumul de nard Maria reprezint` unul dintre mai importante unul pentru altul, pentru fra\ii
cele mai frumoase elemente ale caracterului lui Cristos care sunt acum [n lume, membrele
cre]tin printre poporul Domnului din ziua aceea picioare ale corpului S`u. Parfumul ei a fost
]i p>n` acum. C`ci, s` ne amintim c` [ntreaga literal ]i [n timp ]i-a pierdut virtutea; dar micile
Biseric` a lui Cristos [n sensul cel mai larg este acte de amabilitate ]i ajutor pe care le putem face
^trupul lui Hristos, dup` cum spun Isus ]i unul pentru altul nu-]i vor pierde niciodat`
apostolii. Clasa Maria, care mai degrab` ar meritul [n estimarea Domnului, ]i nu-]i vor pierde
cump`ra parfum de mare pre\ cu care s` serveasc` niciodat` mireasma, toat` eternitatea [n
Biserica uns`, Corpul lui Cristos, dec>t s`-l estimarea celorla\i. Micile lucruri ale vie\ii, micile
cheltuie pe ei [n]i]i, este [nc` cu noi, ]i a fost din cuvinte, micile semne, privirile amabile, micile
Biseric` toate aceste optsprezece secole. Nu numai ajutoare pe cale, acestea, ]i nu lucrurile mari sunt
Capul trupului a fost uns, parfumat, onorat, posibilit`\ile noastre, parfumurile noastre, ale
m>ng>iat, [nveselit, ci to\i membrii de atunci unuia pentru altul.
[ncoace au primit la fel o binecuv>ntare de la ^S` v` sp`la\i picioarele unii altora
aceast` clas`, de la aceast` clas` a parfumului de Sp`larea picioarelor [n vechime [n \`rile
nard Maria. Ea este compus` nu [ntotdeauna din orientale era necesar` pentru confort, ]i de aceea,
oratori, din boga\i sau [n\elep\i slujirea ei este a sp`la unul altuia picioarele [nsemna a se [nt`ri
neostentativ` ]i multora, [n special din lume, li se ]i a se [nviora unul pe altul chiar [n cele mai umile
pare nebunie ]i risip` dar Domnul o apreciaz`, servicii. Aceasta este pentru noi esen\a lec\iei
]i la fel o apreciaz` membrii Corpului S`u care Domnului nostru, ca noi s` fim bucuro]i pentru orice
sunt m>ng>ia\i ]i [mprosp`ta\i prin ea. ocazie de a ne servi unul pe altul, de a ne [nt`ri ]i a
Binecuv>ntat` fie aceast` clas` Maria! ne ajuta unul pe altul, oric>t de umil ar fi serviciul.
Onoare membrilor onoare Capului S` aplic`m acum aceasta la expresia lec\iei
Dar dac` au fost membri tot timpul care au noastre. Maria a sp`lat picioarele Domnului
fost m>ng>ia\i [n acest fel, nu trebuie s` a]tept`m nostru cu parfum, ]i clasa Maria, cea mai iubitoare
o binecuv>ntare special` de acest fel la sf>r]itul ]i mai devotat` clas` din Biseric`, trebuie s` se
acestui veac, asupra membrilor picioare? Conform ajute unul pe altul, s`-]i spele picioarele unul
[n\elegerii noastre suntem acum la [ncheierea altuia; ]i trebuie s-o fac` nu [n cel mai aspru ]i
acestui veac Capul a fost glorificat, mul\i dintre mai ne[ndem>natic mod imaginabil, ci inspira\i
membrii Corpului au trecut dincolo de v`l ]i numai de iubire ]i devotare unul pentru altul, trebuie
picioarele sunt aici. Poate chiar aceast` imagine s`-]i spele picioarele unul altuia cu amabilitatea
a ungerii picioarelor ]i a capului Domnului nostru ]i simpatia, iubirea ]i aprecierea simbolizate prin
de c`tre Maria constituie un tip sau o ilustra\ie a parfumul de nard al Mariei; iar m>ng>ierea unuia
ceea ce putem a]tepta [n prezent. }i aici intr` un pentru altul trebuie s` fie cu acea iubire ]i
aspect frumos al aranjamentului divin noi to\i solicitudine care a fost reprezentat` prin [ns`]i
putem fi at>t din clasa Maria c>t ]i din clasa folosirea p`rului de pe capul ei pentru picioarele
picioare. Cu alte cuvinte, fiecare membru al {nv`\`torului.
corpului lui Cristos poate servi [ntr-o anumit` Vedem unele dovezi c` aceast` iubire, aceast`
m`sur` pe membrii confra\i ai corpului, membrii iubire ]i simpatie numit` parfumul de nard Maria,
confra\i ai picioarelor, a]a cum Maria a servit cre]te printre membrii corpului Domnului; c` pe
picioarele lui Isus. m`sur` ce ei v`d animozitatea lumii, c`rnii ]i
Fiecare din poporul adev`rat al Domnului c>nd adversarului [mpotriva un]ilor Domnului, sunt cu
studiaz` aceast` chestiune s` ajung` la concluzia at>t mai devota\i unul altuia ]i cu at>t mai dispu]i
c` prin harul lui Dumnezeu se va al`tura clasei s` se onoreze unul pe altul cu grij`, iubire ]i
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 193
simpatie, ]i s` vorbeasc` generos ]i bl>nd unul ei. Ace]tia nu vor fi socoti\i vrednici s` [nainteze
c`tre altul. Suntem bucuro]i de aceasta nu [n cuno]tin\a deplin` ]i [n privilegiile uceniciei.
cunoa]tem nici o dovad` mai bun` de cre]tere [n har Ce pu\ini sunt cei care par s` aib` o m`sur`
din partea celor consacra\i. S` continue lucrarea mare de spirit al Mariei Magdalena! Ce pu\ini
bun` p>n` c>nd vom fi umplut casa cu parfumul sunt [n realitate de foarte mare ajutor unul
iubirii, p>n` c>nd [ntreaga lume va lua cuno]tin\` pentru altul. Ce pu\ini toarn` unul peste altul
de iubirea cre]tinilor unul pentru altul nu uleiul parfumat al cuvintelor m>ng>ietoare, al
[ntr-un sens [ngust sau partizan, ci [n sensul larg sugestiilor de ajutor ]i [ncurajare. Cei care astfel
[n care Cristos i-a iubit pe to\i care iubesc pe Tat`l sunt de ajutor vor fi g`si\i plini de iubire veritabil`
]i pe to\i care au c`utat s` umble [n c`ile Tat`lui. fa\` de ^cap, fa\` de ^corp [n general ]i chiar fa\`
de ^picioare. Iar secretul iubirii lor, ca ]i [n cazul
R 2201, col. 1, par. 4-7: Mariei, se va g`si a fi o mare recunoa]tere a
Ce g>nd [nt`ritor ar trebui s` fie pentru to\i imperfec\iunilor proprii ]i a [ndur`rii ]i harului
aceia care sunt [n atitudinea de minte a Mariei, Domnului fa\` de ei, [n iertarea p`catelor lor.
c` este [nc` posibil s` spele ]i s` ung` picioarele Apostolul exprim` sentimentele acestor membri
Domnului. Buzele Sale au spus c` orice se face folositori ]i iubitori ai corpului, singurii care []i
pentru cel mai mic dintre urma]ii S`i consacra\i, asigur` chemarea ]i alegerea, zic>nd: ^Socotim
este acceptat de El ca f`cut Lui. O, binecuv>ntat c`, dac` Unul a murit pentru to\i, to\i deci au
g>nd! Domnul este [nc` [n trup, [n mod murit. }i El a murit pentru to\i, pentru ca cei
reprezentativ; credincio]ii Lui trebuie s` fie care tr`iesc s` nu mai tr`iasc` pentru ei [n]i]i,
socoti\i ca ^m`dulare ale trupului S`u, ca Noi ci pentru Cel care a murit ]i a [nviat pentru ei.
Creaturi. }i [n timp ce ace]tia sunt [nc` [n trup,
suferin\ele lui Cristos [n trup sunt [nc` [n 44. Cum ne-a ar`tat Isus un mare
desf`]urare ]i nu vor fi terminate p>n` c>nd exemplu de iubire ]i simpatie fr`\easc`?
ultimul membru va fi glorificat. Col. 1:24.
Mai mult, ilustra\ia scriptural` se men\ine: R 3434, col. 1, par. 7, p>n` la col. 2, par. 1:
Cristos este Capul acestui trup care este Biserica Sa Toate acestea [nseamn` c` Domnul nostru
]i care de o mie opt sute de ani este [n proces de Isus a fost un M>ng>ietor [n Sion mai presus de
dezvoltare; ]i acum ultimii membri ai corpului sunt to\i ceilal\i m>ng>ietori. El a comp`timit cu cei
aici ^Picioarele Lui. Ca membri ai clasei picioare smeri\i ]i mici ]i care aveau inten\ii bune, [n
mul\i sunt osteni\i, descuraja\i, av>nd nevoie de toate sl`biciunile, [ncerc`rile ]i dificult`\ile lor;
odihn`, [mprosp`tare ]i m>ng>iere, a]a cum le-au ]i aceasta este influen\a pe care o au caracterul
fost acordate picioarelor literale ale {nv`\`torului. ]i cuvintele lui Isus asupra inimilor noastre, ]i
Aici este o prob` [n privin\a picioarelor de asemenea asupra inimilor multora care nu
simbolice ale lui Cristos, asem`n`toare celei [n sunt poporul S`u [n sensul deplinei consacr`ri.
privin\a picioarelor naturale, care a dovedit marea Nu prin faptul c` Domnul nostru i-a certat
iubire a Mariei ]i iubirea mic` a lui Simon. continuu pe apostoli ]i i-a acuzat, ci prin faptul
Membrii clasei picioare sunt nepopulari ast`zi, a]a c` i-a comp`timit, i-a ajutat ]i a interpretat
cum a fost {nv`\`torul [n zilele Lui, pentru o clas` inten\iile inimii lor larg, generos, de aceea au
corespunz`toare c`rturarilor, fariseilor ]i devenit ei tot mai mult urma]ii Lui, chiar p>n`
[nv`\a\ilor Legii. Numai cei care iubesc mult pe la moarte. S` observ`m cazul femeii prins` [n
{nv`\`torul ]i apreciaz` mult iertarea lor vor iubi p`cat ]i faptul c` Domnul nostru n-a \inut nici
pe ^membrele picioare ale Sale [n prezent p>n` un discurs fariseic [mpotriva ei. S` remarc`m
la m`sura c` vor fi dispu]i s` le serveasc` ]i s` mustrarea f`cut` celor care st`teau acolo: ^Cine
aib` p`rt`]ie cu ele; [n timp ce al\ii, ca Nicodim ]i dintre voi este f`r` p`cat, s` arunce cel dint>i
Simon, de]i bine inten\iona\i ]i interesa\i [n cu piatra [n ea. S` remarc`m cum, atunci c>nd
m`sur` considerabil`, vor fi ru]ina\i de evanghelia to\i au fost astfel dovedi\i vinova\i de
Nazarineanului [n prezent ]i ru]ina\i de picioarele imperfec\iune cu privire la vreun lucru, Domnul
Lui, care au vestit Sionului vestea bun` zic>nd: nostru i-a spus femeii: ^Nici Eu nu te condamn.
^Dumnezeul t`u [mp`r`\e]te! Veacul Milenar Du-te ]i s` nu mai p`c`tuie]ti (Ioan 8:3-11). S`
r`sare ]i domnia lui Cristos a [nceput deja (Isa. observ`m procedura Lui cu apostolul Petru,
52:7). Dar cei care se ru]ineaz` de evanghelie sau dup` ce se lep`dase de El cu blesteme ]i
de slujitorii ei, se ru]ineaz` de {nv`\`torul ]i de jur`minte. Mul\i dintre urma]ii Domnului, dac`
Tat`l; ]i ace]tia nu pot fi recunoscu\i ca ^biruitori erau [n locul Lui, ar fi sim\it de datoria lor
ai lumii, fiindc` ei sunt birui\i de lume ]i de spiritul obligatorie s`-l mustre pe Petru [n public, [n fa\a
194 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
tuturor apostolilor, ]i s` cear` o m`rturisire degrab` s` ne amintim c` toate acestea sunt n
public` ]i vreun fel de peniten\`; ]i dup` aceea minile Domnului nu trebuie n nici un sens al
cu fiecare ocazie posibil` s`-i arunce [n fa\` cuvntului s` ne r`zbun`m sau s` d`m o pedeaps`
sl`biciunea ]i lipsa de loialitate. Ace]tia n-au sau r`splat` pentru r`u. Aceasta nu trebuie s` se
interpretat ]i n-au copiat [n mod corect Spiritul n\eleag` c` ar anula obliga\ia p`rinteasc` de a-]i
Domnului ]i ca atare nu sunt fiii ]i fiicele judeca ]i pedepsi copiii; de]i principiul iubirii
m>ng>ierii [n Biseric`. Dimpotriv`, ei sunt trebuie s` aib` ]i acolo st`pnire deplin`, n m`sura
st>rnitori de ceart`, care [mpiedic` [n mod judec`\ii noastre. Trebuie s` avem bun`tate, iubire
ofensator lucrarea pe care doresc s` o promoveze. ]i bun`voin\` fa\` de to\i, ]i ndeosebi fa\` de cei
Ace]tia s` asculte vocea {nv`\`torului: ^Lua\i care sunt urma]ii lui Isus. Ct despre Petru ]i
jugul Meu asupra voastr` ]i [nv`\a\i de la Mine. lep`darea sa de Domnul, ]i ct despre ofensele
{n m`sura [n care [nv`\`m de la Domnul, care ar putea s` ne vin` prin fra\i, putem ]ti c`
devenim nu doar purt`tori de cuv>nt pentru sub providen\a divin` o oarecare pedeaps`
Lege, ci purt`tori de cuv>nt pentru mil` ]i iubire corectiv` sau disciplinar`, direct` sau indirect`,
]i ajutorare ]i m>ng>iere. va urma ntotdeauna; noi ns` nu trebuie s`
Dup` c>t arat` m`rturia, Domnul nostru nu i-a ncerc`m s` aplic`m acele pedepse, nici s`
men\ionat niciodat` lui Petru nici caracterul impunem o condamnare asupra celor care sunt n
profan, nici lipsa loialit`\ii. Petru ]tia despre gre]eal` ]i ]i dau seama de gre]eala lor, ci mai
acestea f`r` s` i se spun`; pl>nsese deja pentru degrab` s` comp`timim cu ei n mod n\elept,
ele; un simplu cuv>nt din partea Domnului, de ajutndu-i s` nve\e lec\iile bune.
ceart`, repro], l-ar fi putut descuraja poate f`r`
speran\`. Lucrul cel mai apropiat de un repro] din 45. Cum putem [mplini porunca
conduita ]i cuvintele Domnului a fost [ntrebarea: Domnului s` ne ^sp`l`m picioarele unii
^M` iube]ti? To\i cei care vreau s` fie fii ]i fiice altora?
ale m>ng>ierii [n Sion s` [nve\e aceast` lec\ie de
la marele {nv`\`tor s` nu se str`duiasc` s` R 3543, col. 2, par. 4, p>n` la sf>r]it
pedepseasc` ]i s` corecteze ]i s` repro]eze ]i s` Semnifica\ia gestului Domnului:
mustre, ci pe c>t posibil s` le evite pe acestea, ]i Aici ni se explic` ntreaga lec\ie. Temndu-se
s` [ntrebe nu at>t de mult despre trecut, c>t despre s` nu fie cei mai mici, to\i ucenicii evitaser` ocazia
prezent care este atitudinea actual` a de slujire pentru nv`\`tor ]i unul pentru altul.
ofensatorului fa\` de Domnul ]i fa\` de turma Sa? Domnul nostru, Capul ]i St`pnul recunoscut de
ei, S-a umilit s`-i serveasc` pe to\i ace]tia ]i astfel
R 2807, col. 2, par. 14: a mustrat lipsa lor de umilin\`, ]i n acela]i timp
Din ceea ce ne arat` relat`rile, aceste ntreb`ri le-a dat un exemplu care se aplic` la orice afacere
cu privire la iubirea Sa din prezent au fost singura a vie\ii, adic`, ei ar trebui s` fie bucuro]i s` se
mustrare pe care Domnul nostru i-a f`cut-o lui slujeasc` unul pe altul cu fiecare ocazie potrivit`,
Petru din cauza abaterii sale temporare ]i a n lucrurile mari sau n aspectele obi]nuite ale
neg`rii cauzei Sale; ]i aici avem o lec\ie pe care vie\ii. Aceast` sp`lare a picioarelor unul altuia,
mul\i din poporul Domnului ar face bine s` ]i-o putem u]or vedea c` se aplic` la orice serviciu umil
[nsu]easc` bine [n inim`. Mul\i cred c` trebuie s` din via\`, la orice amabilitate, de]i ndeosebi la
pretind` de la un frate sau de la o sor` scuze foarte acele servicii ]i amabilit`\i care sunt n direc\ia
clare pentru orice act de nepolite\e, chiar dac` ajutor`rii ]i mngierii spirituale.
acestea ar fi cu mult mai pu\in importante dect Din aceast` perspectiv` se va vedea c` nu
fapta rea a lui Petru. S` nv`\`m bine aceast` n\elegem c` nv`\`torul nostru a prescris aici o
lec\ie de a-i mustra pe al\ii cu mult` blnde\e, cu form` sau ceremonie a]a cum cred prietenii no]tri
mult` aten\ie, cu mult` amabilitate, mai degrab` dunkarzi [o sect` baptist`] ]i al\ii. Nu vedem aici
printr-o aluzie dect printr-o acuza\ie direct` ]i o nici temeiul pentru obiceiul papei de la Roma, care
expunere am`nun\it` a r`ului printr-o odat` pe an, n aceast` perioad` a anului, spal`
cercetare a st`rii actuale a inimii lor, mai degrab` picioarele a doisprezece oameni s`raci, poate
dect a st`rii anterioare, n care ]tim c` ace]tia cer]etori, care sunt mai nti preg`ti\i printr-o
au gre]it. Ar trebui s` fim mai pu\in preocupa\i sp`lare general` ]i apoi adu]i n`untru n timp ce
de pedepsele ce vor urma dup` nc`lc`ri dect de papa ndepline]te serviciul public special al
recuperarea celui r`t`cit din gre]eala c`ii sale. Nu sp`l`rii picioarelor lor. Nu vedem un asemenea
trebuie s` ncerc`m s` ne judec`m ]i s` ne formalism n inten\ia Domnului nostru. De fapt,
pedepsim unii pe al\ii pentru nc`lc`ri, ci mai departe ca sp`larea literal` a picioarelor s` fie o
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 195
mng>iere sau o necesitate n zilele noastre ]i n oric>t de umil sau ne[nsemnat, s` fie f`cut ca
condi\iile noastre, contrariul ar fi adev`rat. pentru Domnul.
Dimpotriv`, Apostolul arat` c` sp`larea Dup` ce a terminat serviciul, Domnul i-a
picioarelor sfin\ilor n timpurile trecute era explicat semnifica\ia. Le d`duse un exemplu (1)
semnul unei ospitalit`\i deosebite, ]i-l ndrept`\ea de smerenie, [n faptul c` a fost dispus s` fac` cel
pe cel care f`cea acest lucru la un respect iubitor mai umil serviciu celor care erau cu adev`rat ai
n Biseric` (1 Tim. 5:10). Cte ocazii binecuvntate S`i; (2) sp`larea a fost o ilustra\ie a marelui
avem pentru nt`rirea, nviorarea, mng>ierea ]i adev`r, ]i anume c`, de]i cur`\a\i de Domnul
ajutorarea reciproc` n unele din cele mai umile [ndrept`\i\i f`r` plat` de toate lucrurile, prin
afaceri ale vie\ii, sau n leg`tur` cu anumite credin\` [n El totu]i vor fi unele [ntin`ri care
ndatoriri, experien\e ]i ncerc`ri nepl`cute ale se vor lipi de ei at>ta vreme c>t vor fi [n lume,
vie\ii. A]a cum exprim` textul nostru de baz`, prin contactul cu r`ul ]i cu asalturile lui. {n timp
trebuie s` ne slujim unul pe altul din iubire ]i nu ce sp`larea general` ([ndrept`\irea) r`m>nea
din formalism. Orice serviciu f`cut sau ncercat a valabil` pentru totdeauna, totu]i ei aveau nevoie
fi f`cut din iubire, cu dorin\a de a face bine unuia continuu (la figurat) s`-]i spele picioarele unul
din poporul Domnului, putem s` fim siguri c` are altuia ^prin sp`larea cu ap` prin Cuv>nt (Efes.
aprobarea ]i binecuvntarea divin`. S` nu 5:26). Aceasta [nsemna c` trebuia ca ei s` aib` o
pierdem nici o ocazie de acest fel; s` ne amintim grij` veghetoare reciproc` [n privin\a binelui lor;
pilda nv`\`torului; asemenea nv`\`torului s` nu s` se men\in` cura\i, sfin\i, puri unii pe al\ii ]i s`
simul`m doar smerenia sau s` ne prefacem, ci s` se ajute unii pe al\ii la [nvingerea [ncerc`rilor,
avem n realitate acea smerenie care ne va permite ispitelor ]i asalturilor acestei lumi rele de acum
s` fim amabili ]i serviabili fa\` de to\i cei cu care care se ridic` din cele trei surse ale ispitei:
venim n atingere, ]i s` ne bucur`m de acest ^lumea, carnea ]i diavolul.
privilegiu n m`sura n care g`sim c` cei n nevoie Lucrarea de cur`\ire care trebuie f`cut` unul
sunt membri ai Corpului Domnului Biserica. pentru altul este [n armonie cu [ndemnul
A]a cum a spus Domnul nostru ucenicilor, ^Cine ^|ine\i-v` [n dragostea lui Dumnezeu. Ei nu se
are tot trupul sp`lat, nu are nevoie dec>t s`-i fie puteau aduce unul pe altul [n dragostea lui
sp`late picioarele, tot a]a putem s` ne d`m seama Dumnezeu; aceea putea fi ob\inut` numai [ntr-un
c` to\i cei care sunt membri ndrept`\i\i ]i singur fel: prin cur`\irea ini\ial` cu s>ngele
consacra\i ai corpului S`u, au primit deja acea pre\ios, prin credin\`; ]i nimeni nu ne poate cur`\i
sp`lare, sp`larea regeneratoare, ]i sunt deja cura\i astfel, sau nu ne poate ajuta s` intr`m [n favoarea
prin cuvntul spus lor (Ioan 15:3). Totu]i, de]i divin`, cu excep\ia R`scump`r`torului. Dar El,
cur`\i\i ]i sfin\i\i astfel, atta timp ct suntem n dup` ce ne-a cur`\it ]i ne-a adus [n favoarea
atingere cu lumea, suntem expu]i unui anumit divin`, ne-a [ns`rcinat s` ne ajut`m unul pe altul
grad de ntinare p`mnteasc`, ]i se cuvine n mod s` ^ne \inem [n dragostea Lui ]i s` ne \inem
deosebit ca fiecare nu numai s` fie grijuliu [n nep`ta\i de lume. Meritul, calea ]i privilegiul sunt
privin\a sa, ci ]i s` ajute pe al\ii s` se elibereze de toate de la Dumnezeu prin Cristos. Mijloacele
ntin`rile p`mnte]ti, slujind astfel fra\ilor, folosite [n aplicarea acestora unii altora, suntem
ajutndu-le n sl`biciunile, ncerc`rile ]i noi [n]ine. ^}i voi sunte\i datori s` v` sp`la\i
nedes`vr]irile c`rnii, ajutndu-i s` devin` picioarele unii altora; s` v` ajuta\i s` v` men\ine\i
nving`tori. n aceste privin\e el coopereaz` la separa\i de lume ]i cura\i prin Cuv>ntul pe care
marea lucrare de sp`lare a picioarelor sfin\ilor, El ni l-a spus ^prin sp`larea cu ap` prin
cur`\indu-se de toat` ntin`ciunea c`rnii ]i a Cuv>nt; ^zidindu-v` pe credin\a voastr`
duhului, ]i des`vr]ind sfin\irea n fric` de preasf>nt`.
Dumnezeu. 2 Cor. 7:1. }i aceasta ne aminte]te de declara\ia scrip-
tural` cu privire la Biserica des`v>r]it` ]i
R 2201, col. 2, par. 3 p>n` la sf>r]it: glorificat` ^so\ia lui s-a preg`tit (Apoc. 19:7).
Cuvintele Domnului nostru c`tre Petru, ^Dac` {n timp ce [ntregul aranjament pentru hainele ei
nu te sp`l Eu, nu ai parte cu Mine, desigur implic` de nunt`, sp`larea regener`rii ([ndrept`\irea) ]i
faptul c` sp`larea a fost mai mult dec>t o simpl` apa pentru sp`larea picioarelor, sunt date toate
ceremonie de asemenea mai mult dec>t o simpl` pentru mireas` prin Mire ]i astfel ea se preg`te]te,
expresie a smereniei, dup` cum ne vom str`dui totu]i folosirea acestor mijloace, [mpodobirea,
s` ar`t`m. Totu]i, principiul este bun [ntotdeauna brodarea hainelor ]i aranjarea bijuteriilor date ei
]i [n toate locurile: c` orice serviciu folositor poate prin Spiritul sf>nt, sunt l`sate s` le fac` ea; fiecare
fi f`cut membrilor confra\i ai corpului lui Cristos, membru al corpului cooper>nd pentru edificarea
196 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
[ntregului corp [n dragoste. 1 Tes. 5:11; Rom. 14:19. ias` din dificult`\ile, asalturile ]i [ntin`rile legate de
Ar fi f`r` [ndoial` pl`cut [n ochii {nv`\`torului, urmarea Domnului [n prezent. O, s` studiem, s` ne
Capul nostru, s` avem o dispozi\ie de a ajuta ]i a str`duim ]i s` ne rug`m, ca s` avem succes [n
reforma lumea [n general ]i de a sp`la pe cei mai supunerea la cuvintele {nv`\`torului: ^}i voi
josnici dintre cei josnici de tot p`catul lor; dar oric>t sunte\i datori s` v` sp`la\i picioarele unii altora.
de vrednic` de laud` ar putea fi astfel de dispozi\ie, De asemenea va fi de mare ajutor ]i [nt`rire
s` ne amintim c` nu aceasta este porunca pus` de El pentru membrii confra\i ai corpului, dac` [n
[n fa\a noastr` [n acest text. Aici [ndemnul Lui nu leg`tur` cu aceste eforturi de a ne ajuta unul pe
este s` facem o sp`lare general` a tuturor celor altul [n cur`\irea c`ilor noastre, d>nd aten\ie
necura\i, ci s` facem o sp`lare special` pentru cei Cuv>ntului Domnului, vom avea cu noi ]i ceva din
pe care El deja i-a cur`\it, i-a [ndrept`\it prin alifia pre\ioas` a cuvintelor de comp`timire ]i,
credin\`. {n privin\a membrilor confra\i ai corpului dac` este posibil, de laud` ]i [ncurajare ]i ajutor:
S`u a dat aceast` [ns`rcinare; ]i noi o accentu`m c`ci to\i membrii clasei picioare care caut` s`
aici fiindc` acest fapt pare s` fie foarte general umble vrednic de Domnul au nevoie de alifia
trecut cu vederea de c`tre cre]tini, care-]i folosesc simpatiei ]i [ncuraj`rii, ca o contracarare a
timpul mai degrab` pentru sp`larea exterioar`, [ncerc`rilor, dificult`\ilor ]i persecu\iilor care
ridicarea moral` ]i social` a celor ale c`ror inimi [nso\esc ^calea [ngust`, care vin de la marele
n-au fost niciodat` sp`late de c`tre {nv`\`torul, Adversar ]i de la servitorii orbi\i ai lui.
]i [n aceea]i m`sur` se neglijaz` unul pe altul,
^picioarele Sale. Dar, dup` cum am v`zut deja, 46. Cu c>t` gelozie trebuie s` p`zim
de]i este o mare onoare s` facem un astfel de ]i s` sporim acest har al amabilit`\ii
serviciu unul pentru altul, privilegiul va fi [n mod fr`\e]ti?
cuvenit apreciat ]i mult folosit numai de c`tre cei 1 Tes. 4:9, 10 ^C>t despre dragostea fr`\easc`,
cu adev`rat umili\i, care au mult` iubire fa\` de nu ave\i nevoie s` v` scriem, c`ci voi singuri
{nv`\`torul. sunte\i [nv`\a\i de Dumnezeu s` v` iubi\i unii
Dar se cer calit`\i speciale ca s` ne fac` [n stare pe al\ii, ]i chiar face\i a]a fa\` de to\i fra\ii care
s` ne ajut`m unul pe altul [n aceast` privin\`; sunt [n toat` Macedonia. Dar v` [ndemn`m,
[nainte de a-i putea ajuta pe al\ii s`-]i [ndep`rteze fra\ilor, s` spori\i tot mai mult.
firicelul din ochii lor ]i s`-]i cure\e calea vie\ii [n
toate am`nuntele ei mici, a]a [nc>t fiecare g>nd, R 2196, col. 1, par. 5, 6:
fiecare cuv>nt ]i fiecare fapt` s` fie aduse [n De]i Biserica din Tesalonic era compus` din cei
supunere la voin\a divin`, este necesar s` avem care [n privin\a experien\ei cre]tine erau doar
noi [n]ine experien\e [n acelea]i privin\e. Trebuie ^prunci [n Hristos, totu]i, foarte evident,
s` ne str`duim s` ne sc`p`m de firicele ]i de b>rne, persecu\ia care venise peste ei [i f`cuse s` creasc`
care ne-ar putea [mpiedica vederea. Trebuie s` foarte rapid. Era numai un an de c>nd primiser`
cultiv`m cur`\enia [n via\a noastr` [n faptele, Evenghelia ]i totu]i apostolul m`rturise]te [n
cuvintele ]i g>ndurile noastre. Numai c>nd privin\a dezvolt`rii lor rapide, a]a cum se dovedea
cultiv`m diferitele haruri ale spiritului prin iubirea lor unul fa\` de altul; ]i nu numai a
smerenia, r`bdarea, bl>nde\ea, amabilitatea iubirii fa\` de cei din Tesalonic, ci ]i a l`rgimii
fr`\easc`, iubirea, putem spera s` fim [n mod spe- iubirii lor, care se [ntindea ]i manifesta interes
cial de ajutor altora, s`-]i pun` aceste podoabe fa\` de toat` casa credin\ei din toat` provincia
ale caracterului ]i purit`\i ale vie\ii, ]i s` se scape Macedoniei. Apostolul declar` c` aceast` iubire
de [ntin`rile lumii ]i ale c`rnii. de fra\i a fost o manifestare a faptului c` ei
{n acest scop, se va g`si de ajutor s` ne amintim fuseser` ^[nv`\a\i de Dumnezeu. Aceasta ne
lec\ia Mariei [n serviciul f`cut de ea picioarelor aminte]te de declara\ia altui apostol: ^Cine nu
literale ale Domnului. Mul\i care ar respinge iube]te pe fratele s`u pe care-l vede, cum poate s`
criticarea bine inten\ionat` a purt`rii lor, c`rora iubeasc` pe Dumnezeu, pe care nu-L vede?
le-ar displ`cea eforturile bine inten\ionate de a li Unul dintre primele efecte ale cuno]tin\ei
se sp`la picioarele, privindu-le ca amestec [n harului lui Dumnezeu [n Cristos ]i ale unei
treburile lor personale, ar fi foarte predispu]i la depline, complete consacr`ri Domnului, este
influen\ele aceleia]i persoane dac` s-ar apropia aceast` iubire pentru to\i confra\ii servitori
de ei cu astfel de dovezi de devotare adev`rat` ]i ^fra\ii. De-ar putea acea c`ldur` ]i acel zel al
interes iubitor, cum ar fi simbolizate prin lacrimi. primei iubiri, at>t fa\` de Domnul c>t ]i fa\` de
Cei comp`timitori au cel mai mare succes [n a-i toat` casa credin\ei, nu numai s` continue, dar ]i
ajuta pe diferi\ii membri ai corpului lui Cristos s` s` creasc` la to\i! Dar, vai! Mul\i care [ncep cu
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 197
c`ldur` ]i seriozitate, devin c`ldicei devin lor inspirator, chiar dac` suntem deja stabili\i [n
dificili, cinici, hipercritici, [ncrezu\i ]i ambi\io]i credin\`. A fi stabilit [n credin\` este un lucru, ]i
]i pierd mult din simplitatea, zelul ]i smerenia a fi stabilit [n caracter cre]tin ]i [n toate harurile
primei lor credin\e ]i primei lor iubiri. Acesta este Spiritului este cu totul alt lucru.
primul atac al marelui adversar prin sl`biciunile
c`rnii, s` prind` iar [n curs` pe cei care au sc`pat R 2321, col. 2, par. 2, 3:
de lan\urile lui de [ntuneric, ]i care au ajuns s` Cu c>t vederea noastr` asupra situa\iei este
vad` ceva din slava lui Dumnezeu prin Cristos. mai larg` ]i mai clar`, cu at>t vom fi mai [n stare
Dac` ei nu se [mpotrivesc acestor ispite, efectul s` comp`timim cu aceia dintre fra\ii no]tri [n
va fi cu siguran\` nu numai o stare c`ldicic` fa\` Cristos care prin natur` sunt meschini, josnici,
de Domnul, de cauza Sa ]i de membrii corpului egoi]ti, c`rora le lipse]te bun`voin\a g>ndului,
S`u, ci [n cele din urm` cultivarea roadelor cuv>ntului ]i purt`rii. C>nd ne d`m seama c`
[ntunericului, invidia, r`utatea, ura, cearta, [n Dumnezeu i-a acceptat nu datorit` caracterului
locul roadelor Spiritului lui Cristos, smerenia, lor bun ]i nobil, ci fiindc` ei admit deficien\ele lor
bl>nde\ea, r`bdarea, iubirea ]i amabilitatea ]i doresc s` se reformeze, s` se transforme, prin
fr`\easc`. Ca atare, apostolul [ndeamn` Biserica: [nnoirea min\ii lor atunci to\i cei care au mintea
^V` [ndemn`m, fra\ilor, s` spori\i tot mai mult sau Spiritul Domnului vor dori ]i ei s`-i primeasc`.
[n iubire ]i serviciu unul pentru altul, care implic` {n m`sura [n care avem mintea lui Cristos, mintea
o cre]tere [n toate harurile Spiritului. sf>nt`, [i vom vedea din punctul de vedere divin,
al comp`timirii pentru sl`biciunile ]i
47. Cum putem cultiva iubirea caracteristicile lor josnice; ]i [n loc s`-i condamn`m,
fr`\easc`? s`-i dispre\uim ]i s` nu-i recunoa]tem, fiindc`
nu se ridic` la cele mai nobile standarde, vom
R 3090, col. 1, par. 5-7: dori cu at>t mai mult s`-i ajut`m s` se ridice ]i
^Cu dragostea de fra\i, iubirea. Amabilitatea vom c`uta cu bl>nde\e s` le ar`t`m lucrurile pe
poate fi manifestat` acolo unde exist` doar care ei nu le pot vedea clar. Vom fi r`bd`tori cu
pu\in` iubire fa\` de subiectul unei astfel de ei, v`z>ndu-i c` se str`duiesc s` [nving`. Ne vom
amabilit`\i; dar nu putem persevera mult [n astfel da seama c` se lupt` [mpotriva unei boli mintale
de acte de amabilitate [nainte de a ni se trezi un pe care au mo]tenit-o [ntr-o anumit` m`sur`,
interes comp`timitor; ]i cur>nd acel interes, exercitat ]i care poate fi st>rpit` numai treptat.
continuu, se ad>nce]te [n iubire. }i chiar dac` Din acest punct de vedere vom [nv`\a s`-i
subiectul ar avea un caracter nepl`cut, iubirea din privim ]i s` ne g>ndim la ei nu potrivit c`rnii, nu
comp`timire pentru cei dec`zu\i ]i degrada\i potrivit tendin\elor ]i dispozi\iilor lor naturale, ci
cre]te, p>n` c>nd devine tandr` ]i atent` ]i potrivit spiritului, potrivit inten\iilor min\ii lor,
[nrudit` cu cea a unui p`rinte pentru un fiu potrivit leg`m>ntului lor cu Domnul. Astfel,
r`t`cit. apostolul spune c` noi nu ne mai cunoa]tem unul
Petru descrie de fapt un caracter foarte pl`cut, pe altul dup` trup, ci dup` spirit. To\i cei care ac-
dar cine se poate g>ndi la acesta f`r` s` simt` c` cept` harul lui Dumnezeu sub Noul Leg`m>nt ]i
pentru a-l atinge este o munc` de-o via\`. Acesta devin p`rta]i Spiritului sfin\eniei, ]i se str`duiesc
nu se poate realiza [ntr-o zi, nici [ntr-un an, ci toat` [mpotriva p`catului [n toate formele lui [n g>nd,
via\a trebuie devotat` pentru el; ]i zi de zi, dac` cuv>nt ]i purtare to\i ace]tia se str`duiesc
suntem credincio]i, trebuie s` realiz`m o m`sur` pentru marea perfec\iune a caracterului, a c`rui
de cre]tere [n har ]i de dezvoltare a caracterului singur` ilustra\ie perfect` este iubitul nostru
cre]tin. Nu este potrivit ca noi s` cunoa]tem R`scump`r`tor. To\i ace]tia m`rturisesc c` sunt
adev`rul ]i s` fim mul\umi\i s`-l \inem [n asem`n`ri imperfecte ale iubitului Fiu al lui
nedreptate. Trebuie s` c`ut`m ca adev`rul s` aib` Dumnezeu ]i caut` s` creasc` [n asem`narea
efectul lui legitim ]i inten\ionat asupra Lui. To\i ace]tia caut` s` [ndep`rteze de la ei
caracterului. }i dac` adev`rul este astfel primit toate faptele c`rnii ]i ale diavolului nu numai
[n inimi bune ]i oneste, avem asigurarea relele mai mari (uciderea, ho\ia etc.) ci ]i
apostolului c` nu vom c`dea niciodat`, ]i la timpul elementele mai comune ale unei naturi josnice,
cuvenit vom fi primi\i [n {mp`r`\ia Domnului ]i pervertite: m>nia, r`utatea, ura, cearta etc. }i to\i
M>ntuitorului nostru, Isus Cristos. ace]tia caut` s` [mbrace tot mai mult arm`tura
Ca atare, vedem necesitatea de a p`stra complet` a lui Dumnezeu ]i s` se [mpotriveasc`
[ntotdeauna proaspete [n minte instruc\iunile ]i p`catului; ]i s` cultive [n ei aceea]i minte care a
preceptele Domnului ]i de a bea ad>nc din spiritul fost ]i [n Cristos Isus smerenia, r`bdarea,
198 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
[ndelunga r`bdare, amabilitatea fr`\easc`, este c` aceast` capacitate de a fi m>ng>ietor
iubirea. depinde de cre]terea [n har ]i cuno]tin\`, c`ci
nimeni nu poate da altora acest har, [n afar` de
R 3435, col. 1, par. 4, 5: cei care sunt m>ng>ia\i.
Invers>nd ordinea anterioar` ]i g>ndindu-ne
la modul [n care fra\ii trebuie s` m>ng>ie Biserica, R 2824, col. 1, par. 1:
observ`m c` trebuie s` fac` aceasta [n calitate de R`spunsul Domnului nostru ne arat` ce intim
canale ale Spiritului sf>nt ]i purt`tori de Cuv>nt este El legat de cei care sunt cu adev`rat ai S`i;
ai lui Dumnezeu. Nimeni nu este competent s` fie cei care se ating de sfin\i se ating de El, c`ci, nu
m>ng>ietor dec>t dac` el a primit m>ng>iere de sunt ei oare, a]a cum spune apostolul, ^trupul lui
la Dumnezeu. Cum s-ar zice, poporul Domnului Hristos ]i fiecare [n parte m`dularele Lui? El este
[ncepe s` primeasc` m>ng>iere de c>nd accept` [ntr-adev`r ^Capul Bisericii, care este trupul S`u,
asigur`rile Cuv>ntului lui Dumnezeu [n privin\a ]i Capul [n`l\at simte, Se [ngrije]te ]i Se
iubirii ]i [ndur`rii Sale, a]a cum sunt ar`tate [n intereseaz` p>n` ]i de cel mai slab ]i mai umil
Cristos Isus, prin aceea c` El a murit pentru dintre cei pe care El [i recunoa]te ca fiind cu
p`catele noastre. Prin [nsu]irea acestei favori di- adev`rat ai S`i. Dac` \inem minte aceasta, ne va
vine prin credin\`, ei au sim\it prima m>ng>iere fi de mare ajutor [n mijlocul [ncerc`rilor ]i
pace, bucurie, binecuv>ntare. Pe m`sur` ce au persecu\iilor ideea c` trebuie s` ^[mplinim ce
continuat ]i au [nv`\at calea Domnului mai lipse]te necazurilor lui Hristos, c`, a]a ^cum a
des`v>r]it, li s-a deschis u]a de acces [n mai mult fost El [n lume, a]a suntem ]i noi, ]i c` [n timp ce
har harul invita\iei la como]tenire cu Cristos suntem [n carne, Cristos este [n carne, ]i c` aceasta
[n {mp`r`\ie ]i la lucrarea ei sl`vit` de m>ng>iere va continua p>n` c>nd ultimii membri, membrele
]i ridicare a omenirii [n general (Rom. 5:2). }i c>nd picioare ale corpului, vor fi suferit ]i vor fi intrat
au intrat pe aceast` u]` a favorii, mai mult` [n slav`. S` \inem minte ]i aceasta, ]i [n special
m>ng>iere, mai mult` bucurie, mai mult` pace ]i dac` vreodat` suntem ispiti\i s` ne purt`m aspru,
binecuv>ntare au fost ad`ugate, [n\elese ]i sau s` vorbim aspru, sau s` g>ndim neiubitor
apreciate. }i apoi, pe m`sur` ce acei favoriza\i au despre vreunul dintre ^fra\i. S` ne g>ndim c` a]a
progresat sub slujirile Adev`rului, date de Spiritul cum noi, cu toate sl`biciunile ]i imperfec\iunile
sf>nt, ]i au fost tot mai capabili s` [mpart` drept f`r` voie, suntem membri ai Domnului ]i subiec\i
Cuv>ntul Adev`rului ]i s` aprecieze diferitele ai interesului ]i grijii Sale, tot a]a sunt to\i fra\ii;
aspecte ale lui, [n aceea]i m`sur` li s-a [nt`rit ]i c` [n m`sura [n care [i facem sau nu-i facem unuia
credin\a ]i li s-au [nmul\it m>ng>ierile ]i bucuriile dintre cei mai mici dintre fra\ii S`i, Lui {i facem sau
prin cre]terea ]i ad>ncirea cunoa]terii Domnului nu-I facem. Dac` acest g>nd al rela\iei intime [ntre
]i a planului S`u. Cap ]i membre ar putea fi [ntotdeauna proasp`t
Mai mult, c>nd ei privesc [n oglinda Cuv>ntului [n mintea noastr`, ce favorabil` ar fi influen\a; ce
divin slava Domnului, lumina reflectat` a adesea am folosi ocaziile, nu numai de a suferi, [n
caracterului S`u glorios lumin>ndu-le inima ]i calitate de corp al lui Cristos, ci de a suferi cu membrii
f`c>ndu-i capabili s` [n\eleag` [mpreun` cu to\i confra\i ]i de a-i ajuta s`-]i duc` poverile. ^Noi
sfin\ii lungimile ]i l`\imile, ad>ncimile ]i trebuie s` ne d`m via\a pentru fra\i. 1 Ioan 3:16;
[n`l\imile iubirii divine, le aduce [nc` ]i mai mult` Evr. 2:11; Col. 1:24.
[ncredere ]i m>ng>iere. }i fiecare din ace]ti pa]i
de progres corect primi\i, ]i fiecare element [n plus R 2242, col. 1, par. 5:
[n dezvoltarea caracterului, [l preg`tesc pe cel S` ne amintim [ns` c` aceast` stare a iubirii
favorizat pentru exercitarea privilegiului s`u de perfecte nu va fi atins` [ntr-un moment, ci va fi
a fi un m>ng>ietor pentru al\ii. Este adev`rat, rezultatul experien\elor din via\a actual`, [n
era de datoria lui s` [nceap` s` m>ng>ie pe al\ii ascultare de sfatul divin. Totu]i, gradul succesului
imediat ce a primit el [nsu]i primele elemente de ]i rapiditatea cultiv`rii acestui spirit depind foarte
m>ng>iere, ]i s` continue s` [mpart` m>ng>ierile mult de zelul nostru ]i de aten\ia pe care o d`m
pe m`sur` ce le-a primit. {ntr-adev`r, ]tim at>t marelui Sf`tuitor. Cei care s-au predat cu totul
din experin\` c>t ]i din Cuv>nt c` dac` el nu Domnului ]i care au fost accepta\i de El, f`r`
folose]te favorurile ]i binecuv>nt`rile, ]i nu arat` [ndoial` au cunoscut, chiar de la [nceputul vie\ii
apreciere fa\` de harul lui Dumnezeu prin aceea noi [n Cristos, considerabil din aceast` iubire
c`-l va l`sa s` str`luceasc` asupra altora, lumina devo\ional` pentru Dumnezeu ]i pentru poporul
lui, fiind astfel ascuns`, va sl`bi ]i [n final se va S`u, care trebuie s` creasc` zilnic. Dar flac`ra
stinge. Dar punctul pe care dorim s`-l accentu`m devo\ional` care la [nceputul experien\ei
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 199
cre]tinului este tem`toare ]i caut` pe Domnul timpul pentru [mplinirea sacrificiului lor prin
numai pentru siguran\`, [n cele din urm` poate leg`m>nt este scurt. Ei ar trebui s`-]i dea seama
ajunge la o astfel de dezvoltare care strig` c`tre ]i c` Regula de Aur, cerut` de la Noua Crea\ie,
Dumnezeu: ^O, Doamne, [mi place s` fac voia Ta. interzice orice este [nrudit cu amestecul [n
Bucuros voi trudi ]i voi suferi, sau voi purta oc`rile treburile altora. Desigur c` ei n-ar aprecia dac`
Tale ]i voi servi poporul T`u, dac` astfel pot ]ti c` al\ii s-ar amesteca [n afacerile lor, ]i ar trebui s`
sunt pl`cut ]i acceptabil pentru Tine! Acesta este fie la fel de aten\i s` le fac` altora ce le-ar pl`cea
spiritul corect ]i acesta trebuie s` continue pe tot s` le fac` al\ii lor. Apostolul ]i-a dat seama [ns`
parcursul p>n` la [ncheierea b`t`liei. Dar ace]tia c` reversul acesteia este spiritul lumesc general,
vor g`si [ncerc`ri ]i probe pe cale, spre a dovedi ]i ca atare, sf`tuie]te pe sfin\i s` studieze, s` prac-
c>t de ad>nc ]i c>t de sincer este spiritul lor de tice, s` [nve\e [n privin\a aceasta. Cuvintele lui
iubire; ]i unde acesta este veritabil, unde s`m>n\a sunt: ^C`uta\i s` tr`i\i lini]ti\i, s` v` vede\i de
bun` a adev`rului divin a c`zut [ntr-o inim` treburi. 1 Tes. 4:11.
onest`, ea va cre]te, va prospera [n [ncerc`ri, [n Aceast` dispozi\ie natural`, de a fi atent la
dezam`giri; ]i [mpotriva oric`rei opozi\ii va pro- afacerile altora, de a [ntinde m>na s` corecteze pe
duce [n via\` un rod de fapte bune, de serviciu al\ii ]i de a scoate paiul din ochiul fratelui
pentru Domnul ]i pentru poporul S`u care va neglij>nd b>rna din ochiul s`u, a]a cum a ilustrat
fi mare sau mic, potrivit ocaziilor avute de to\i Domnul aceast` chestiune (Mat. 7:3-5), atac`
^biruitorii. uneori Noua Creatur` [ntr-o form` ciudat`. {]i
[nchipuie c` este de ^datoria sa s` sf`tuiasc`, s`
48. Ce g>nduri [n plus se g`sesc [n scotoceasc`, s` investigheze, s` certe, s` mustre.
indexul tematic din ^Mana cereasc` Medit>nd la aceast` chestiune, se convinge pe sine
zilnic` la tema ^Iubi\i-v` unii pe c` a nu face astfel ar fi p`cat; ]i astfel acesta devine
al\ii? cum s-ar zice un amestec`tor con]tiincios [n
treburile altora, sau un b`g`re\ unul al c`rui
Urmeaz` citatele mai lungi. obicei de a se amesteca devine [ndoit de puternic
]i de agresiv printr-o con]tiin\` dezinformat` ]i
Vol. VI, pag. 583-586. Amestec gre]it [ndrumat`. Ace]tia, adesea oameni sinceri
con]tiincios (vezi [ntrebarea nr. 19): ]i buni, Noi Creaturi veritabile, sunt [mpiedica\i
^Amestecul [n treburile altuia este aspru mustrat de acest defect [n tot ce [ncearc` s` fac` [n serviciul
de c`tre apostol, ca fiind cu totul nepotrivit cu noua Domnului. Fiecare ar trebui s` se preocupe de sine
minte a Crea\iei Noi (1 Tim. 5:13; 1 Pet. 4:15). Un ]i s` [nve\e s` aplice regulile drept`\ii ]i iubirii
amestec`tor [n treburile altora este unul care se deja ar`tate. Ar trebui s`-]i educe con]tiin\a ca
ocup` de afacerile altora, cu care propriu-zis n-are s` fac` deosebire [ntre datoria fr`\easc` ]i
c>tu]i de pu\in de-a face. Chiar ]i ^fiii veacului amestecul [n treburile altuia; ]i dup` c>te putem
acestuia sunt destul de [n\elep\i [n genera\ia lor, observa, majoritatea celor din poporul Domnului,
ca s` discearn` c` pe durata scurt` a vie\ii precum ]i a celor din lume, ar constata c` se ocup`
prezente o persoan` cu minte rezonabil de cu mult mai pu\in de ceart`, mustrare, g`sire de
s`n`toas` are suficient cu ce s` se ocupe [n a-]i gre]eli ]i scotocire, dup` ce ar ajunge s` aprecieze
vedea de afacerile ei cum se cuvine; ]i dac` ar da regulile drept`\ii ]i iubirii, a]a cum sunt
aten\ie suficient` afacerilor altora, ca s` fie cu totul combinate [n Regula de Aur ]i aplicate [n afacerile
competent` s`-i sf`tuiasc` ]i s` se amestece [n vie\ii ]i [n rela\iile lor cu al\ii.
preocup`rile lor, [n mod sigur ]i-ar neglija [ntr-o Este bine s` [ntreb`m [n privin\a oric`rei astfel
m`sur` propriile afaceri. Cu mult mai mult de chestiuni care ne trece prin minte: Este oare
Creaturile Noi, concepute de Domnul pentru treaba mea? {n rela\iile noastre cu oamenii din
spiritul min\ii s`n`toase, ar trebui s`-]i dea seama lume, la o examinare atent` vom g`si [n general
de acest adev`r, ]i, pe l>ng` aceasta, c` au mai c` nu este treaba noastr` s`-i cert`m sau s`-i
pu\in timp dec>t lumea s` se amestece [n afacerile dojenim, s`-i mustr`m. Noi am fost chema\i de
altora, timpul lor nefiind al lor, datorit` consacr`rii Domnul ]i ne-am [ndep`rtat de c`ile lumii pentru
depline Domnului ]i serviciului S`u, a timpului, a urma pe calea [ngust`; aceea este treaba noastr`.
talentului, influen\ei lor, a tot ce au. Ar trebui s` dorim ca lumea s` ne lase [n pace, ca
Ace]tia, chiar dac` le lipse]te [n mod natural s` putem urma pe Domnul; la fel ]i noi, ar trebui
mintea s`n`toas` asupra acestui subiect, vor fi s` l`s`m preocup`rile lumii [n pace, ocup>ndu-ne
constr>n]i [n direc\ia corect` prin poruncile de noi ]i adres>nd mesajul Evangheliei celui care
Scripturilor ]i prin aceea c`-]i vor da seama c` ^are urechi de auzit. Lumea, nefiind chemat` de
200 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
Domnul ]i nefiind venit` pe ^calea [ngust`", are seam`n` mici semin\e de calomnie ]i se dezvolt`
dreptul s` aleag` [n privin\a propriei sale c`i ]i mari r`d`cini de am`r`ciune, prin care mul\i sunt
are dreptul s` a]tepte ca noi s` nu ne amestec`m, m>nji\i. To\i care au mintea cea nou` recunosc [n
a]a cum nici noi nu dorim ca ea s` se amestece. mod sigur nocivitatea acestui r`u ]i to\i ar trebui
Aceasta nu va [mpiedica lumina noastr` s` s` fie modele [n casele lor ]i printre vecini. Mintea
str`luceasc` ]i astfel s` exercit`m indirect o lumeasc` poate recunoa]te c` uciderea ]i jaful sunt
influen\` continu` asupra lumii, chiar dac` nu rele, dar se cere o concep\ie mai [nalt` despre
vom mustra sau nu ne vom amesteca astfel [n dreptate pentru a recunoa]te spiritul Legii divine
treburile altora. Acolo unde este o chestiune de c` a def`ima [nseamn` a asasina caracterul,
afaceri, care ne intereseaz` din punct de vedere iar a fura bunul nume, indiferent sub ce pretext,
financiar, nu va fi desigur amestec [n treburile [nseamn` a jefui. Cei cu minte lumeasc` [n\eleg
altora, ci va fi preocupare de treburile noastre, aceast` chestiune [ntr-o anumit` m`sur` ]i
dac` vom da aten\ia cuvenit` unei astfel de sentimentele lor sunt reprezentate [n cuvintele
chestiuni. Nu [nseamn` amestec nici dac` poetului: ^Cel care-mi fur` punga fur` gunoi
p`rintele va avea cuno]tin\` ]i autoritate [n dar cel care-mi fur` bunul nume fur` ceea ce pe
privin\a tuturor intereselor care se ivesc [n familie el nu-l [mbog`\e]te, dar pe mine m` las`
]i [n cas`. {ns` chiar ]i aici trebuie avute [n vedere [ntr-adev`r s`rac.
]i conservate drepturile personale ale fiec`rui
membru al familiei. So\ul ]i tat`l familiei fiind R 3034, col. 2, par. 3, p>n` la pag. 3035,
recunoscut drept cap al ei ]i principalul [n col. 2, par. 1 (vezi [ntrebarea nr. 22):
autoritate, trebuie s`-]i foloseasc` acea autoritate Acum ne referim [n mod special la atitudinea
cu modera\ie iubitoare ]i considera\ie [n\eleapt`. potrivit` care s` fie respectat` fa\` de fra\ii care
Individualitatea so\iei, gusturile ]i preferin\ele ei tr`iesc [n neor>nduial` ei s` nu fie trata\i ca
trebuie s` fie respectate de el, ]i, ca reprezentant` aceia care sunt foarte pre\ui\i [n iubire pentru
a lui, ea trebuie s` fie autorizat` cu putere ]i faptele lor; altfel ar fi [ncuraja\i s` tr`iasc` [n
autoritate deplin` [n domeniul ei special, ca neor>nduial`. Dimpotriv`, ei trebuie s` fie
ajutoare ]i [ngrijitoare a casei; iar [n absen\a lui, avertiza\i, preveni\i este adev`rat, cu iubire ]i
ea trebuie s`-i reprezinte pe deplin autoritatea [n cu r`bdare, dar nu cu semne de aceea]i iubire ]i
privin\a tuturor afacerilor familiei. Copiilor de pre\uire ca ]i c>nd ar umbla ordonat [n urmele
asemenea, potrivit v>rstei, trebuie s` li se acorde lui Isus ]i [n armonie cu [ndrum`rile Cuv>ntului
o m`sur` considerabil` de intimitate ]i individulitate S`u. Semnele ]i dovezile iubirii ]i pre\uirii noastre
[n afacerile lor, p`rintele exercit>ndu-]i doar trebuie s` fie sincere; ]i trebuie s` fie [n m`sura
autoritatea ]i supravegherea [n leg`tur` cu [n care vedem la fra\i dovezi ale dorin\ei drepte a
lucrurile care ar servi la ordinea ]i confortul casei, inimii de a umbla dup` spiritul adev`rului.
precum ]i la dezvoltarea cuvenit` a membrilor ei Apostolul Pavel sugereaz` cum trebuie s` fie ar`tat`
[n chestiuni mintale, morale ]i fizice. Copiii trebuie dezaprobarea noastr`, [n cazuri care, dup` judecata
s` fie [nv`\a\i de timpuriu s` nu se aga\e unul de noastr`, par s` aib` suficient` importan\` ca s` cear`
altul, nici s` nu-]i ia unul altuia lucrurile, ci s`-]i o manifestare a dezaprob`rii.
respecte reciproc drepturile ]i s` procedeze amabil Evident, apostolul n-a vrut s` spun` c` fra\ii
]i generos unul cu altul, conform Regulii de Aur. trebuie s` se urm`reasc` unii pe al\ii ca s`
Nic`ieri nu este mai important de re\inut acest g`seasc` ocazii de gre]eli [n fiecare cuv>nt ]i [n
sfat [mpotriva amestecului [n treburile altora fiecare fapt`; ci, dimpotriv`, ei s` fie at>t de plini
dec>t [n Biseric`. Fra\ii ar trebui s` [nve\e repede, de iubire unii pentru al\ii [nc>t s` treac` complet
din Cuv>nt ]i din [nv`\`tura ]i exemplul peste chestiunile m`runte, fiind numai din
b`tr>nilor, c` inten\ia divin` nu este s` se sl`biciuni ale c`rnii ]i nu din inten\ie, din inim`.
amestece unul [n afacerile altuia, nici s` se Chestiunile care s` fie considerate vrednice de
vorbeasc` unul pe altul, dar c` aici, ca ]i [n alt` manifestarea dezaprob`rii ]i de avertizare sunt
parte, se aplic` regula divin` ^s` nu vorbeasc` de mai degrab` cele at>t de deschise ]i de vizibile la
r`u pe nimeni. Amestecul [n treburile altora suprafa\`, [nc>t nu las` loc de [ndoial` c` ele sunt
g>ndirea ]i vorbirea despre afacerile particulare nepl`cute Domnului ]i sunt d`un`toare [n
ale altora, cu care n-avem de-a face [n mod direct influen\a lor asupra fratelui sau asupra casei
duce la vorbire de r`u ]i def`imare ]i na]te credin\ei. De exemplu, dac` fratele a fost v`zut
m>nie, r`utate, ur`, ceart` ]i diferite fapte ale sub influen\a b`uturii; dac` a fost auzit c` a rostit
c`rnii ]i ale diavolului, dup` cum arat` apostolul cuvinte vulgare sau altfel nepotrivite; dac` ar fi o
(Col. 3:5-10). Astfel se [nt>mpl` c` adesea se chestiune de cuno]tin\` general` c` a tr`it [n
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 201
p`cat; acestea ar fi acele motive pe care credem c` nu oc`ri, nu dispute amarnice ]i mu]c`toare, nu
le-a avut [n minte apostolul. Dar evident apostolul ur`, deschis sau [n secret, ci o ar`tare cuvenit` a
n-a avut inten\ia de a cultiva un spirit de g`sire a lipsei noastre de p`rt`]ie cu doctrinele false
gre]elilor ]i de a se judeca unul pe altul [n privin\a sus\inute ]i [nv`\ate de ei; o protec\ie cuvenit`,
inimii ]i a afacerilor personale folosirea a]a [nc>t influen\a noastr` s` nu fie [n nici un
timpului sau a banilor etc. Acestea apar\in de mod sau grad folosit` ca s` sus\in` negarea de
administrarea noastr` personal` ]i nimeni s` nu c`tre el a principiilor fundamentale ale
se str`duiasc` s` se amestece [n libert`\ile proprii Evangheliei. Acest curs drastic este schi\at de
ale con]tiin\ei ]i conduitei pe care Domnul le-a c`tre apostol [n aceste cuvinte: ^Dac` cineva vine
acordat fiec`ruia. Apostolul este foarte strict [n la voi ]i nu aduce [nv`\`tura aceasta [care
condamnarea unei astfel de judec`ri a altora, care m`rturise]te c` Cristos a venit [n lume, [n trup,
at>t de adesea duce la r`d`cini de am`r`ciune, ca s` r`scumpere rasa noastr` etc.], s` nu-l primi\i
ne[n\elegere, stricarea p`rt`]iei etc., ]i care, ca [n cas` ]i s` nu-l saluta\i. C`ci cine [l salut`
aluatul cel vechi, trebuie s` fie cur`\at din inimile particip` la faptele lui rele. 2 Ioan 10, 11.
]i vie\ile noastre. Rom. 14:10-13. Dar, cum sugereaz` textul nostru, trebuie s`
Dar acum, pentru cei care ^n-ascult` ce spunem folosim discre\ie, judecat` ^s` ar`ta\i [n\elegere
noi, [ndrumarea apostolic` scriptural` [n privin\a fa\` de cei care se [ndoiesc. Pe unii i-am putea
conduitei lor etc., este: ^Pe acela s` vi-l [nsemna\i recunoa]te c` sunt numai prin]i [n curs` de
]i s` n-ave\i nici un fel de leg`turi cu el, ca s`-i fie Adversar, fie prin p`cat fie prin [nv`\`tur` fals`,
ru]ine. Totu]i, cunosc>nd tendin\a min\ii cum ar putea fi cazul, ]i nu voit, cu bun` ]tiin\`,
dec`zute de a merge de la o extrem` la alta, fie la din propria lor voie. Fa\` de ace]tia, men\in>nd
o prea mare [ng`duin\` sau la o prea mare totu]i o atitudine de fermitate, trebuie [ns` s`
severitate, apostolul continu`: ^S` nu-l socoti\i exprim`m liber [ncrederea noastr` c` ei sunt
ca pe un vr`jma], ci s`-l mustra\i ca pe un frate numai temporar [n eroare, ]i s` c`ut`m s`-i
(2 Tes. 3:13-15). A mustra ca pe un frate nu [nseamn` restabilim, fie doctrinar, fie [n privin\a cursului
a denun\a direct ]i sever; [nseamn` a-l mustra lor moral stricat, la pozi\ia de p`rt`]ie cu Domnul
[ntr-un spirit de iubire, bl>nde\e, smerenie, ]i cu to\i fra\ii care sunt [n p`rt`]ie cu El. Pe al\ii
r`bdare, ]i cu dorin\a sincer` de a-l ajuta s` vad` trebuie ^s` c`ut`m s`-i m>ntuim, smulg>ndu-i cu
gre]eala de care noi suntem siguri c` exist` ]i de team` din foc. Am putea fi obliga\i s` deschidem
care suntem siguri c` nu este presupunere de r`u ]i s` expunem [n fa\a ochilor r`nile cursului lor
din partea noastr`. imoral, ar`t>ndu-le, dup` caz, gravitatea
Apostolul Ioan ne arat` c` aceast` chestiune p`catului sau gravitatea erorii [n care sunt
de a face deosebire [ntre fra\ii care trebuie pre\ui\i implica\i; ]i f`c>nd astfel poate [n cuvinte tari,
]i fra\ii care trebuie avertiza\i, se refer` nu numai dac` ne d`m seama c` altceva n-a fost de folos ca
la chestiunile de conduit`, ci ]i la cele de [nv`\`tur`. s`-i trezeasc` din letargia lor. Smulg>ndu-i din
Totu]i, putem fi siguri c` nu vrea s` spun` c` p`cat [i ^smulgem din foc din Moartea a Doua
trebuie s` excludem de la p`rt`]ie pe un frate cum zice apostolul Iacov vorbind despre aceea]i
numai din cauza unor deosebiri de vederi [n clas`: ^S` ]tie c` cine [ntoarce pe un p`c`tos de la
chestiuni neesen\iale. Putem fi siguri c` el vrea r`t`cirea c`ii lui, va m>ntui un suflet de la moarte
ca aceste cuvinte ale sale s` se aplice [n mod strict un frate care este p`c`tos, un frate, spune el,
numai la principiile de baz` ale [nv`\`turii lui care ^s-a r`t`cit de la adev`r. Iac. 5:19, 20.
Cristos, de exemplu: credin\a [n Dumnezeu, {n final, remarc`m c` tratarea fra\ilor care
credin\a [n Isus ca R`scump`r`torul nostru, tr`iesc [n neor>nduial` nu trebuie s` fie de natura
credin\a [n f`g`duin\ele Cuv>ntului divin. Acestea pedepsei; c`ci nu este pentru noi s` pedepsim.
vor fi semnele unui ^frate, dac` sunt sprijinite ^R`zbunarea este a Mea, Eu voi r`spl`ti, zice
prin purtare cre]tin`, care umbl` potrivit DOMNUL. Avertiz`rile sau mustr`rile sau retragerea
spiritului adev`rului chiar dac` fratele ar putea p`rt`]iei trebuie s` fie numai de natura corect`rii,
avea alte vederi care s-ar deosebi de ale noastre cu scopul, cum zice apostolul, de a-l rec>]tiga pe
[n privin\a unor aspecte ale planului lui acesta. ^Voi care sunte\i duhovnice]ti s`-l
Dumnezeu, care nu sunt prezentate at>t de spe- [ndrepta\i cu duhul bl>nde\ii; ]i ia seama la tine
cific ]i de clar [n Scripturi. Dar [n privin\a celor [nsu\i, ca s` nu fii ispitit ]i tu dac` nu [n acela]i
pe care [i recunoa]tem ca fiind r`t`ci\i din punct fel, poate [n alt fel, [n care e]ti mai slab. Gal. 6:1.
de vedere doctrinar de la principiile fundamentale {n privin\a sumei de dovezi de c`in\` ]i
ale lui Cristos, apostolul sugereaz` c` sunt reformare, de la fiecare se va cere mare
potrivite m`suri foarte drastice nu persecu\ii, [n\elepciune ]i har ca s` hot`rasc`. Inima [n care
202 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
iubirea fr`\easc` locuie]te cu bog`\ie, inima care ]i cel condamnat s` primeasc` un tratament at>t
iube]te dreptatea ]i ur`]te nelegiuirea, inima care de generos, [nc>t decizia s` fie unanim` sau
[]i d` seama de propriile imperfec\iuni ]i care este aproape unanim`. {n acest fel pacea ]i unitatea
acceptabil` numai prin Cel Preaiubit ]i prin Noul corpului (Ecclesiei) ar fi p`strate. C`in\a este
Leg`m>nt acea inim` se va bucura la primele posibil` chiar p>n` [n momentul condamn`rii
dovezi de remu]care ]i poc`in\` din partea fratelui de c`tre Biseric`. Ba mai mult, [nsu]i obiectivul
care este [n dezordine. Dac` este foarte plin` de fiec`rui pas al acestor demersuri este asigurarea
iubire, inima lui poate merge [n [nt>mpinarea lui c`in\ei ]i reform`rii pentru a-l recupera pe
aproape prea repede; poate are nevoie s` se re\in`, [nc`lc`tor; obiectivul nu este deloc pedepsirea lui.
[n special c>nd ar fi la a doua sau a treia ofens` de Pedepsirea nu este pentru noi, ci pentru Dumnezeu.
acela]i fel, sau [mprejur`rile [n alte privin\e foarte ^R`zbunarea este a Mea, Eu voi r`spl`ti, zice DOMNUL
grave. Ar fi evident de datoria lui s` caute fapte (Rom. 12:19). Dac` cel care a gre]it se c`ie]te la
[n armonie cu poc`in\a ]i s` a]tepte s` vad` ceva vreunul din pa]ii demersului, aceasta trebuie s`
demonstra\ie, de natura desp`gubirii pentru r`ul fie o pricin` de mul\umire ]i bucurie pentru to\i
f`cut, sau o astfel de schimbare deschis` ]i radi- c>\i posed` Spiritul Domnului, ]i numai ace]tia
cal` a purt`rii care s` dea dovad` c` inima s-a sunt membri ai corpului S`u. Rom. 8:9.
[ntors la loialitatea ei fa\` de Dumnezeu, la adev`r De fapt, chiar dac` [nc`lc`torul refuz` s` asculte
]i la dreptate. decizia (s` se supun`) [ntregii Biserici, nu trebuie
s` i se administreze nici o pedeaps`, sau nu trebuie
Vol. VI, pag. 289-293 Disciplina [n nici m`car s` se [ncerce. Ce trebuie f`cut atunci?
ecclesie (Mat. 18:15-18) (vezi [ntrebarea nr. 24): Pur ]i simplu Biserica trebuie s`-i retrag` p`rt`]ia
Administrarea disciplinei nu \ine numai de ]i toate semnele sau manifest`rile de leg`tur`
datoria b`tr>nilor, ci a [ntregii Biserici. Dac` unul fr`\easc`. De atunci [ncolo [nc`lc`torul trebuie
pare s` fie [n eroare sau [n p`cat, presupusa lui tratat ^ca un p`g>n ]i ca un vame]. Mat. 18:17.
gre]eal` trebuie s`-i fie ar`tat` numai de c`tre {n cursul acestor demersuri, gre]elile sau
cel care a fost lezat sau de c`tre primul care a e]ecurile [nc`lc`torului nu trebuie dezv`luite pu-
descoperit gre]eala. Dac` cel mustrat nu-]i blic scandaliz>ndu-l pe el, Biserica ]i pe
dovede]te nevinov`\ia ]i continu` [n eroare sau Domnul, Capul Bisericii. Nu trebuie s` se
[n p`cat, atunci s` li se cear` la doi sau trei fra\i vorbeasc` aspru despre el nici chiar dup` separare,
f`r` idei preconcepute s` asculte problema ]i s` [ntocmai cum noi nu trebuie s` dojenim sau s`
sf`tuiasc` pe cei [n disput`. (Pot s` fie sau s` nu blam`m pe p`g>ni ]i pe vame]i, ci s` ^nu vorbim
fie b`tr>ni, dar func\ia lor n-ar aduce nici o for\` de r`u pe nimeni ]i s` ^facem bine la to\i (Tit
sau autoritate [n cazul respectiv dec>t dac` 3:2; Gal. 6:10). Iubirea este calitatea care insist`
judecata lor ar fi mai matur` ]i influen\a lor cu asupra celei mai stricte ascult`ri de aceste ultime
at>t mai puternic`.) {n cazul [n care comitetul ar dou` cerin\e fa\` de ^to\i oamenii: cu c>t mai mult
decide [n unanimitate pentru una dintre p`r\i, va insista iubirea ca un ^frate, un membru
cealalt` parte s` accepte ]i chestiunea s` se confrate din Ecclesie, corpul lui Cristos, nu numai
sf>r]easc` total corectarea sau repararea fiind s` nu fie lezat prin declara\ii false sau deformate,
f`cut` prompt, pe c>t posibil. Dac` unul dintre ci, pe l>ng` aceasta, sl`biciunile, gafele sau
cei ini\ial [n disput` mai persist` [n calea sa p`catele lui s` fie acoperite cu grij` nu numai fa\`
gre]it`, cel care a f`cut acuza\ia ini\ial` sau unul de lumea necomp`timitoare, ci ]i fa\` de ^casa
dintre cei chema\i [n comitet, sau preferabil to\i credin\ei ]i chiar fa\` de Biseric` p>n` c>nd
ace]tia [mpreun` []i pot exercita atunci (dar nu ultimul pas, de ^a spune Bisericii, s-ar g`si c`
mai devreme) privilegiul de a aduce chestiunea este absolut necesar. La fiecare pas spiritul iubirii
[n fa\a Ecclesiei, corpul, Biserica. Astfel este evi- va spera c` cel care gre]e]te lucreaz` sub unele
dent c` B`tr>nii n-ar fi [n nici un sens judec`tori [n\elegeri gre]ite ]i se va ruga pentru [n\elepciune
ai membrilor audierea ]i judecata ar fi l`sat` ]i har ca s` [ntoarc` pe p`c`tos de la eroarea c`ii
pentru corpul local, pentru Biseric`. lui ]i astfel (dac` este posibil) s` salveze un suflet
Cei doi pa]i preliminari (men\iona\i mai sus) de la moarte. Iac. 5:20.
fiind f`cu\i, faptele fiind adeverite b`tr>nilor, ar O, de ar locui Spiritul sf>nt, spiritul iubirii, [n
fi de datoria lor s` convoace o adunare general` a fiecare membru al Ecclesiei at>t de abundent [nc>t
Ecclesiei, sau a corpului consacrat, ca o curte cu s` produc` durere c>nd aude o poveste
juri pentru a audia cazul [n toate am`nuntele def`im`toare despre cineva, ]i [n special despre
lui ]i [n numele Capului ]i [n reveren\` fa\` de El un membru-tovar`]! Acest lucru ar elimina
s` ia o decizie. Iar chestiunea s` fie at>t de clar` imediat jum`tate din frecu]uri sau chiar mai mult.
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 203
}i nici urmarea procedurii de mai sus, schi\at` de partea acuzatorului. {n tot cazul, acuzatul va fi
Domnul nostru, n-ar duce la judec`\i frecvente [n impresionat de astfel de tratament corect ]i va fi
Biseric`: mai degrab`, [n timp ce s-ar [ndep`rta mult mai posibil s` cedeze [n fa\a acestor sf`tuitori
motivul animozit`\ilor, s-ar insufla un respect dac` ]i lor li se va p`rea gre]it cursul lui. Dar, fie
pentru judecata Bisericii ca fiind judecata c` acela pe care comitetul [l consider` c` este [n
Domnului, iar vocea Bisericii ar fi auzit` ]i ar fi [n eroare va ceda fie c` nu, toat` chestiunea r`m>ne
consecin\` respectat`. Mai mult, dac` ordinea ]i [nc` strict privat` ]i nu trebuie s` se fac` nici o
iubirea ar predomina astfel, putem fi siguri c` men\ionare a ei nim`nui, p>n` c>nd, dac` se crede
fiecare ar c`uta pe c>t posibil ^s`-]i vad` de c` este suficient de important`, se aduce [n fa\a
treburi ]i s` nu [ncerce s`-]i mustre fratele sau Bisericii ]i se face o examinare final`. Atunci,
s`-l corecteze, sau s` duc` problema [n fa\a unui pentru prima dat` aceasta devine o chestiune
comitet sau [n fa\a Bisericii, dec>t dac` problema comun` numai pentru sfin\i, ]i [n m`sura [n care
ar avea destul` importan\` [n ceea ce-l prive]te sunt sfin\i nu vor dori s` spun` nim`nui mai mult
pe el, Biserica sau Adev`rul. dec>t este necesar [n privin\a sl`biciunilor sau
F`r` [ndoial`, majoritatea tulbur`rilor [n p`catelor cuiva.
Biseric` (precum ]i [n societate ]i [n familie) apar {n privin\a [mplinirii celor g`site de curtea
nu dintr-o dorin\` de a face r`u, nici chiar dintr-un Bisericii, chestiunea r`m>ne pe seama fiec`rui
r`u comis neinten\ionat, ci din ne[n\elegeri ]i din individ; prin urmare, fiecare trebuie s` discearn`
interpret`ri cel pu\in par\ial gre]ite ale inten\iilor pentru sine dreptatea deciziei. Pedeapsa retragerii
]i motivelor. Limba este f`c`torul-de-rele general, p`rt`]iei este destinat` a fi o corectare [n dreptate
]i de aceea face parte din spiritul min\ii s`n`toase ]i este prescris` de Domnul. Este spre a servi ca
a pune paz` at>t buzelor c>t ]i inimii, din care ies protec\ie pentru Biseric`, spre a-i separa pe cei
sentimentele lipsite de generozitate care, fiind care umbl` [n neor>nduial`, nu dup` spiritul
exprimate de buze, aprind focul patimilor rele ]i iubirii. Aceasta nu trebuie considerat` o separare
adesea r`nesc pe mul\i. Noua Crea\ie Biserica continu`, ci numai p>n` c>nd cel mustrat va
are instruc\iuni stricte de la Domnul ]i Capul recunoa]te gre]eala ]i o va repara [n m`sura
ei asupra acestui subiect important. Spiritul Lui capacit`\ii sale.
de iubire trebuie s`-i umple atunci c>nd merg
singuri, [n particular, la persoana care a f`cut Vol. VI, pag. 402, par. 2, p>n` la pag. 407
dauna, f`r` s` comunice sau s` discute [nainte cu ^Nu judeca\i, ca s` nu fi\i judeca\i; c`ci
cineva. Ei merg nu pentru a-l face pe el (sau pe ea) s` cu ce judecat` judeca\i, ve\i fi judeca\i
se ru]ineze de conduita lui, nici s`-l dojeneasc` sau (Mat. 7:1, 2) (vezi [ntrebarea nr. 24):
s`-l pedepseasc` altfel, ci s` ob\in` o [ncetare a r`ului Judec`torii competen\i ai Bisericii sunt Tat`l
]i dac` este posibil o reparare pentru lezarea deja ]i Fiul Fiul fiind reprezentantul Tat`lui, c`ruia
f`cut`. A le spune altora despre r`u, la [nceput sau El I-a [ncredin\at toat` judecata (Ioan 5:22, 27).
dup` aceea, este crud, neiubitor contrar Noile Creaturi nu sunt competente s` se judece
Cuv>ntului ]i Spiritului Capului nostru. Problema unii pe al\ii din dou` motive: (1) Pu\ini dintre ei
nu trebuie s` fie spus` nici m`car pentru a cere sfat: [n\eleg pe deplin ]i apreciaz` Legea divin` a Iubirii
noi avem sfatul Domnului ]i trebuie s`-l urm`m. care guverneaz` totul. (2) Evident, pu\ini []i pot
Dac` este un caz deosebit, s` se cear` sfatul celui citi propriile inimi f`r` s` gre]easc`; mul\i se
mai [n\elept dintre b`tr>ni [n leg`tur` cu un caz judec` fie prea aspru fie prea [ng`duitor ]i ca
ipotetic, a]a [nc>t s` nu se dezv`luie adev`ratul atare ar trebui s` decline a sta s` judece inima
necaz ]i adev`ratul vinovat. altuia, ale c`rui motive ar putea fi departe de a
Dac` tulburarea nu este serioas`, problema ar fi apreciate. Din cauza incompeten\ei noastre
trebui s` se opreasc` dup` ce s-a apelat personal de a judeca, Domnul [n timp ce ne asigur` c`
la cel care a comis gre]eala, fie c` acesta ascult`, aceasta va fi una dintre func\iile noastre viitoare
fie c` refuz` s` asculte s` cedeze. Dar dac` este [n {mp`r`\ie, dup` ce ne vom califica prin
considerat necesar al doilea pas, nu trebuie s` se participare [n {nt>ia {nviere interzice acum
dea nici o explica\ie despre necaz celor c`rora li se orice judecat` individual` printre urma]ii S`i,
cere s` discute, p>n` c>nd se [nt>lnesc [n prezen\a ]i [i amenin\` c` dac` persist` [n a se judeca
acuzatorului ]i a acuzatului. Astfel ^vorbirea unul pe altul nu trebuie s` se a]tepte la mai
def`im`toare va fi evitat` ]i comitetul de fra\i va mult` mil` ]i [ng`duin\` dec>t arat` ei fa\` de
veni nep`rtinitor ]i va putea cu at>t mai bine al\ii (Mat. 7:2; Luca 6:38). Acela]i g>nd este
sf`tui cu [n\elepciune ambele p`r\i; c`ci necazul [nt`rit ]i [n rug`ciunea dat` nou` ca exemplu:
ar putea fi de ambele p`r\i, sau poate cu totul de ^}i ne iart` nou` gre]elile noastre, precum ]i
204 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
noi iert`m celor care ne-au gre]it. Mat. 6:12. generoas`, s` ne judece tot at>t de [ng`duitor cum
Aceasta nu este o regul` arbitrar` prin care [i judec`m noi pe al\ii, ]i totu]i ce pu\ini ar putea
Domnul ne va trata nedrept ]i f`r` generozitate, pretinde mult` mil` sub aceast` promisiune! Ar
dac` noi [i trat`m pe al\ii [n felul acesta: fi folositor s` ne examin`m aplecarea de a-i judeca
dimpotriv`, aici este implicat un principiu corect. pe al\ii. S` facem acest lucru, cu rug`ciune.
Noi suntem prin natur` ^copii ai m>niei, ^vase Mintea carnal` sau dec`zut` este egoist`; ]i [n
preg`tite pentru pieire; ]i chiar dac` Domnul m`sura [n care ea este pentru sine, este [mpotriva
{]i propune cu [ndurare s` ne binecuv>nteze ]i s` altora dispus` s` se aprobe sau s` se scuze pe
ne elibereze de p`catele ]i sl`biciunile noastre ]i sine ]i s` dezaprobe ]i s` condamne pe al\ii. Acest
s` ne des`v>r]easc` prin R`scump`r`torul nostru, lucru este at>t de bine [nr`d`cinat, [nc>t este un
El va face acest lucru numai cu condi\ia accept`rii obicei incon]tient, cum am clipi sau am respira.
Legii Sale de Iubire ]i a conform`rii inimii noastre Acest obicei este mai pronun\at unde educa\ia este
cu ea. El nu-}i propune s` accepte pe cei neregenera\i mai avansat`. Mintea recunoa]te idealurile ]i
]i s` aib` ^copii ai m>niei [n familia Sa. Ca s` fie standardele mai [nalte ]i imediat m`soar` pe
potrivi\i pentru un loc [n casa Tat`lui format` din fiecare dup` ele, g`sind desigur ceva gre]it la to\i.
multe loca]uri (planuri de existen\`) (Ioan 14:2), Ea []i g`se]te pl`cerea [n a repeta gre]elile ]i
to\i trebuie s` [nceteze a fi copii ai m>niei ]i s` sl`biciunile altora, [n timp ce pe ale sale de acela]i
devin` copii ai Iubirii fiind schimba\i din slav` fel sau de alt fel le ignor` ]i uneori cu ipocrizie
[n slav` prin Spiritul Domnului nostru, spiritul chiar denun\` sl`biciunile altuia, tocmai cu scopul
Iubirii. De aceea, oricine refuz` s` dezvolte spiritul de a ]i le ascunde pe ale sale sau de a l`sa impresia
Iubirii ]i insist`, contrar acestuia, s` judece c` are caracter superior [n privin\a chestiunii [n
necaritabil pe ceilal\i ucenici, dovede]te c` nu cre]te discu\ie. Astfel este dispozi\ia josnic`, vrednic` de
[n cuno]tin\` ]i har, c` nu este schimbat din slav` [n dispre\ a vechii naturi dec`zute. Mintea nou`,
slav` [n asem`narea inimii cu Domnul, c` nu este conceput` de Spiritul Domnului, Spiritul sf>nt al
un adev`rat urma] al Domnului, ]i, prin urmare, Iubirii, este de la [nceput [n conflict cu aceast`
nu trebuie s` i se acorde mai mult` mil` dec>t minte veche egoist`, sub [ndrumarea Cuv>ntului
acord` el [nsu]i [n [ncercarea sa de a copia pe Domnului sub Legea Iubirii ]i sub Regula de
Domnul s`u. Gradul asem`n`rii cu Domnul ([n Aur, ]i ajunge tot mai mult [n conflict pe m`sur`
iubire) va fi demonstrat prin mila ]i generozitatea ce cre]tem [n har ]i cuno]tin\`. La [nceput toate
sa fa\` de semeni [n g>nd, cuv>nt ]i fapt`. Creaturile Noi sunt numai ^prunci [n Hristos
O, dac` to\i cei concepu\i de Spirit, ^Noua ]i apreciaz` noua Lege numai vag; dar dac` nu
Crea\ie, ]i-ar putea da seama c` acest spirit al ajung la cre]tere ]i nu apreciaz` Legea Iubirii
judec`rii (condamn`rii), vai! at>t de obi]nuit ]i nu se ridic` la [n`l\imea ei, marele premiu
([ntr-adev`r, aproape ^p`catul care [nf`]oar`" nu va fi c>]tigat.
poporul Domnului), m`soar` lipsa lor de spirit al Legea Iubirii spune: este ru]ine ca sl`biciunile
Iubirii lipsa lor de Spirit al lui Cristos care, ]i neajunsurile fra\ilor sau ale altora s` fie expuse
fiind total absent, ne-ar dovedi c` ^nu suntem ai [n fa\a lumii; este ru]ine c` mila ]i simpatia nu
Lui (Rom. 8:9). Suntem convin]i c`, cu c>t acest iese [n fa\` s` spun` un cuv>nt [n ap`rarea lor,
fapt va fi [n\eles mai repede, cu at>t va progresa dac` este prea t>rziu s` [ntind` mantia carit`\ii
mai repede marea transformare ^din slav` [n peste gre]elile lor ca s` le ascund` cu totul! Dup`
slav`", at>t de esen\ial` pentru acceptarea noastr` cum nobilul, iubitorul nostru {nv`\`tor a spus
final` ca membri ai Noii Crea\ii. [ntr-o [mprejurare, c>nd I s-a cerut s` condamne
Dar pu\ini din poporul Domnului []i dau seama o p`c`toas`: ^Cine dintre voi este f`r` p`cat, s`
[n ce m`sur` [i judec` pe al\ii, ]i aceasta cu o arunce cel dint>i cu piatra. Persoana f`r`
asprime care, dac` Domnul ar aplica-o fa\` de ei, sl`biciuni proprii ar putea fi scuzabil` [ntr-o
[n mod sigur i-ar exclude de la {mp`r`\ie. Sub m`sur` pentru asumarea pozi\iei de executor al
f`g`duin\a generoas` a Domnului nostru c` vom Drept`\ii, f`r` a fi poftit` de Domnul
fi judeca\i tot at>t de [ng`duitor cum [i judec`m r`zbun>ndu-se pe cei care au gre]it, expun>ndu-i
noi pe al\ii, ne-am fi putut teme c` tendin\a ar fi [n fa\a lumii etc., dar noi afl`m c` {nv`\`torul
spre prea mare bun`voin\`, prea mare [ndurare, nostru, care n-a cunoscut deloc p`cat, a avut at>t
]i c` cuvintele ^nu se g>nde]te la r`u ar putea fi de mult` Iubire [n inim` [nc>t a fost dispus s`
duse la extrem`. Dar nu este a]a! Toate for\ele scuze ]i s` ierte mai degrab` dec>t s` pedepseasc`,
naturii dec`zute sunt ferm fixate [n direc\ie opus`. s` expun` gre]elile ]i s` mustre cu asprime. }i
Au trecut mai bine de optsprezece secole de c>nd f`r` [ndoial` tot a]a va fi cu to\i cei concepu\i de
Domnul nostru a f`cut aceast` propunere Spiritul S`u: [n m`sura [n care cresc [n asem`narea
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 205
Sa, ei vor fi ultimii care s` se roage pentru obi]nuit nu numai printre cei lume]ti ]i printre
r`zbunare ultimii care s` execute pedepse prin cre]tinii nominali, ci ]i printre cre]tinii adev`ra\i
intermediul limbii sau altfel, p>n` c>nd Marele acela de a spune despre al\ii lucruri
Judec`tor va porunci astfel. Acum El, dimpotriv`, necuviincioase, despre care nu se ]tie sigur c` sunt
ne instruie]te: ^Nu judeca\i nimic [nainte de adev`rate. O, ru]ine! ru]ine! ca cineva din poporul
vreme, ]i spune: ^R`zbunarea este a Mea. Domnului s` treac` cu vederea [n a]a m`sur`
Bine a descris apostolul spiritul Iubirii, zic>nd: instruc\iunea Domnului, ^nu vorbi\i de r`u pe
^Dragostea este [ndelung r`bd`toare, este plin` nimeni, ]i ca cineva, [n afar` de cei mai mici copii
de bun`tate fa\` de cel care gre]e]te. ]i novici [n Legea Iubirii, s`-i [n\eleag` at>t de
^Dragostea nu este invidioas`" pentru succesul gre]it mesajul [nc>t f`r` cele mai ne[ndoielnice
altora, nu caut` s` diminueze cinstea lor, nici s`-i dovezi din gura a doi sau trei martori, ]i [nc` f`r`
trag` de la ea. ^Dragostea nu se laud`, nu se umfl` re\ineri, p>n` s` ]i cread` r`ul despre un frate
de m>ndrie, ]i, prin urmare, nu caut` niciodat` sau un semen, dar mi-te s`-l mai ]i repete altora
s` mic]oreze str`lucirea altora ca s` se fac` pe s`-l def`imeze pe baz` de suspiciune sau zvon!
sine s` str`luceasc` prin contrast. ^Nu se poart`
necuviincios, f`r` modera\ie nu are dorin\e Vol. IV, pag. 473, par. 3, p>n` la pag. 482
extreme ]i egoiste, ]i evit` metodele extreme. Comunismul ca remediu (vezi [ntrebarea nr. 37):
Dragostea ^nu caut` folosul s`u nu t>nje]te Comunismul propune un sistem social [n care
dup` onorurile, bog`\iile sau faima altora, ci se bunurile s` fie [n comun; [n care toat` proprietatea
delecteaz` v`z>ndu-i binecuv>nta\i ]i mai cur>nd s` fie comun` ]i s` fie administrat` [n interesul
ar ad`uga la binecuv>nt`rile lor dec>t s` le general, ]i toate profiturile muncii s` fie dedicate
mic]oreze. Dragostea ^nu se aprinde de m>nie, binelui general ^fiec`ruia potrivit cu nevoile lui".
nici chiar ca s` dea r`spl`\i juste: aduc>ndu-]i Tendin\a comunismului a fost ilustrat` [n Comuna
aminte de necazul prezent al [ntregii omeniri, din Fran\a. Defini\ia lui, dat` de Rev. Joseph Cook,
venit prin c`dere, este comp`timitoare mai este: ^Comunismul [nseamn` abolirea mo]tenirii,
degrab` dec>t m>nioas`. Dragostea ^nu se abolirea familiei, abolirea na\ionalit`\ilor, abolirea
g>nde]te la r`u; ea nu numai c` nu va inventa ]i religiei, abolirea propriet`\ii".
nu-]i va imagina r`ul, dar va fi at>t de dispus` s` Noi am aproba anumite aspecte ale
acorde beneficiul [ndoielii, [nc>t ^b`nuielile rele comunismului (vezi Socialismul), dar ca [ntreg
[i vor fi str`ine. (Compar` cu 1 Tim. 6:4.) Dragostea este irealizabil. Un astfel de aranjament ar fi
^nu se bucur` de nelegiuire, ci se bucur` de adev`r probabil foarte bun [n cer, unde toate sunt
[dreptate]; ca atare se va delecta [n a descoperi ]i perfecte, curate ]i bune, ]i unde domne]te
a face cunoscute cuvinte ]i fapte nobile, dar nu-i dragostea; dar o clip` de g>ndire ar dovedi oric`rui
va face pl`cere, ci va evita expunerea cuvintelor om cu judecat` ]i cu experien\` c` un astfel de
sau faptelor ru]inoase. Dragostea ^acoper` toate plan este cu totul irealizabil [n starea prezent` a
(vers. 7, subsol n. e.) ca ]i cu o mantie a simpatiei inimilor oamenilor. {nclina\ia ar fi ca to\i s` devin`
deoarece nimic ]i nimeni nu este perfect, a]a ni]te tr>ntori. Cur>nd am avea o [ntrecere cine s`
[nc>t s` reziste la o inspec\ie am`nun\it`. lucreze mai pu\in ]i mai prost; ]i societatea ar
Dragostea anticipeaz` ]i are totdeauna preg`tit` c`dea degrab` [n barbarie ]i imoralitate, tinz>nd
mantia bun`voin\ei. Dragostea ^crede toate spre stingerea rapid` a speciei.
nu este dispus` s` conteste preten\iile de bune Dar unii []i imagineaz` c` comunismul este
inten\ii, ci mai degrab` s` le accepte. Dragostea [nv`\at de Biblie ]i ca atare trebuie s` fie
^n`d`jduie]te toate, contest>nd c>t poate de mult adev`ratul remediu remediul lui Dumnezeu.
ideea degrad`rii totale. Dragostea ^rabd` toate; Pentru mul\i, acesta este cel mai puternic argu-
este imposibil s` fixeze o limit` la care s`-l refuze ment [n favoarea lui. Este foarte comun`
pe cel ce are remu]c`ri cu adev`rat. ^Dragostea presupunerea c` acesta a fost instituit de Domnul
nu piere niciodat`. Alte haruri ]i daruri ]i-ar nostru ]i de apostoli, ]i c` de atunci [ncoace ar fi
putea servi scopul ]i apoi s` treac`, dar Dragostea trebuit s` fie regula ]i practica printre cre]tini.
este at>t de esen\ial`, [nc>t, odat` ob\inut`, va fi De aceea prezent`m [n cele ce urmeaz` un articol
totdeauna a noastr` toat` eternitatea. din revista noastr`, TURNUL DE VEGHERE, asupra
Dragostea este lucrul principal. 1 Cor. 13:4-13. acestui punct al subiectului:
Dar, dac` a spune adev`rul [n mod sup`r`tor ^Aveau toate [n comun"
[nseamn` a [nc`lca Legea Iubirii ]i Regula de Aur, ^To\i cei care credeau erau [mpreun` ]i aveau
ce vom zice despre obiceiul [nc` ]i mai necuviincios, toate [n comun. {]i vindeau bunurile ]i averile ]i
[nc` ]i mai ur>t, [nc` ]i mai criminal, at>t de le [mp`r\eau [ntre to\i, dup` nevoile fiec`ruia. To\i
206 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
[mpreun` erau nelipsi\i de la templu [n fiecare zi; voin\ei c` a consim\it ]i s-a obligat la aceast`
]i fr>ng>nd p>inea acas`, []i luau hrana cu bucurie schimbare. Dorin\ele c`rnii (dorin\ele egoiste,
]i cur`\ie de inim`, l`ud>nd pe Dumnezeu ]i fiind oricare ar fi tendin\a lor), ajutate de influen\a
pl`cu\i [naintea [ntregului popor." Fapte 2:44-47. exterioar` a prietenilor, disput` ]i discut`
Acesta era sentimentul spontan al Bisericii chestiunea, insist>nd c` nu trebuie luat` nici o
timpurii: egoismul a f`cut loc iubirii ]i interesului m`sur` radical` c` un astfel de curs ar fi
general. Binecuv>ntat` experien\`! }i f`r` nechibzuit, nebunesc, imposibil. Carnea insist` c`
[ndoial` c` un sentiment asem`n`tor, mai mult vechiul curs nu poate fi schimbat, dar va fi de acord
sau mai pu\in clar definit, vine [n inima tuturor cu unele modific`ri, ]i s` nu fac` nimic at>t de
acelora care sunt cu adev`rat converti\i. La radical ca [nainte.
[nceput c>nd am [n\eles dragostea ]i m>ntuirea Marea majoritate a poporului Domnului pare
lui Dumnezeu, c>nd ne-am predat complet s` fie de acord cu acest parteneriat, care de fapt
Domnului ]i ne-am dat seama de darurile Lui este tot domnia egoismului. Dar al\ii insist` ca
pentru noi, care apar\in nu numai vie\ii de acum, spiritul sau mintea lui Cristos s` aib` st`p>nirea.
ci ]i celei viitoare am sim\it o exuberan\` a Lupta care urmeaz` este grea (Gal. 5:16, 17); dar
bucuriei, care a g`sit [n fiecare peregrin spre voin\a nou` trebuie s` cucereasc`, iar eul [mpreun`
Canaanul ceresc un frate sau o sor` [n care am cu egoismul lui, sau cu dorin\ele lui depravate, s`
avut [ncredere, fiindc` erau [nrudi\i cu Domnul fie socotit mort. Col. 2:20; 3:3; Rom. 6:2-8.
]i aveau Spiritul Lui; ]i am fost dispu]i s` trat`m Dar oare aceasta sf>r]e]te lupta pentru
cu to\i ca ]i cum am trata cu Domnul ]i s` totdeauna? Nu
[mp`r\im cu ei tot ce aveam ca ]i cum am [mp`r\i ^Nu g>ndi c` ai biruin\a
cu R`scump`r`torul nostru. }i [n multe cazuri am }i nu-\i [nceta silin\a;
fost trezi\i de un ]oc aspru la faptul c` nici noi, Lucrarea terminat` nu-\i va fi
nici al\ii nu suntem perfec\i [n carne; ]i c`, P>n` c>nd coroana o vei dob>ndi."
indiferent c>t de mult din Spiritul {nv`\`torului O, da, noi trebuie s` ne re[nnoim zilnic lupta, s`
posed` acum poporul S`u, ei ^poart` aceast` implor`m ]i s` primim ajutorul divin, ca s` ne putem
comoar` [n ni]te vase de lut" ale sl`biciunii ]i [ncheia cursul cu bucurie. Noi trebuie nu doar s` ne
defec\iunii umane. cucerim eul, ci, a]a cum a f`cut apostolul, trebuie s`
Apoi am aflat nu numai c` trebuie s` \inem ne \inem corpul [n st`p>nire (1 Cor. 9:27). }i aceast`
seama de sl`biciunile c`rnii altor oameni, ci ]i c` experien\` a noastr`, c` trebuie s` fim continuu [n
sl`biciunile c`rnii noastre necesit` supraveghere alert` [mpotriva spiritului egoismului ]i s` sus\inem
constant`. Am aflat c` de]i to\i au fost p`rta]i ]i s` promov`m [n noi [n]ine spiritul iubirii, este
dec`derii lui Adam, nu to\i au dec`zut la fel, sau experien\a tuturor acelora care ^s-au [mbr`cat cu
exact [n acelea]i am`nunte. To\i au dec`zut de la Hristos" ]i au luat voin\a Lui ca s` fie a lor. De aici
asem`narea cu Dumnezeu ]i de la spiritul iubirii, vine temeiul remarcii apostolului: ^De acum [ncolo
la asem`narea cu Satan ]i la spiritul egoismului; nu mai cunoa]tem pe nimeni [[n Cristos] dup` starea
]i dup` cum iubirea are o varietate de moduri de fireasc`". Noi [i cunoa]tem pe cei [n Cristos dup`
a ac\iona, tot a]a are ]i egoismul. Prin urmare, spiritul lor nou, ]i nu dup` carnea lor dec`zut`. }i
egoismul care lucreaz` a produs [ntr-unul o dac` uneori, sau [ntotdeauna [ntr-o anumit` m`sur`,
dorin\` dup` tihn`, lene, nep`sare; [ntr-altul a [i vedem gre]ind, ]i totu]i vedem dovezi c` mintea
produs energie, str`duin\` dup` pl`cerile acestei cea nou` se lupt` pentru suprema\ie, [n mod cuvenit
vie\i, mul\umire de sine etc. suntem dispu]i s` simpatiz`m cu ei mai degrab`
Printre egoi]tii activi, unii sunt mul\umi\i de dec>t s`-i mustr`m pentru micile neajunsuri; ^lu>nd
sine atunci c>nd str>ng avere ]i se spune despre seama la noi [n]ine, ca s` nu fim ispiti\i ]i noi [de
ei, este bogat; al\ii []i satisfac egoismul c`ut>nd vechea noastr` natur` spre [nc`lcarea unora dintre
onoarea oamenilor; al\ii [n [mbr`c`minte, al\ii [n cerin\ele legii des`v>r]ite ale iubirii]".
c`l`torii, al\ii [n desfr>u ]i [n cele mai josnice ]i De aceea, sub ^str>mtorarea de acum", [n
mai ordinare forme ale egoismului. timp ce fiecare trebuie, c>t poate de mult, s`-]i
Fiecare conceput la via\a nou` [n Cristos, cu \in` corpul supus ]i spiritul iubirii [n control,
noul ei spirit de iubire, afl` c` a [nceput un con- judecata s`n`toas`, precum ]i experien\a ]i
flict, lupte interioare ]i exterioare; pentru c` Biblia ne spun c` am face mai bine s` nu
spiritul nou se lupt` cu orice form` de egoism ]i complic`m lucrurile [ncerc>nd planuri
depravare care ne st`p>nea [nainte. Noul ^g>nd comuniste; ci fiecare s` fac` pentru picioarele
al lui Hristos", ale c`rui principii sunt dreptatea sale c`r`ri c>t se poate de drepte, pentru ca ceea
]i iubirea, se afirm` cu putere; ]i [i reaminte]te ce ]chioap`t` [n carnea noastr` dec`zut` s` nu
 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`) 207
fie pe de-a-ntregul scos de pe cale, ci s` fie ar putea reu]i; probabil c` ar fi cea mai bun`
vindecat. condi\ie, ]i dac` e a]a, aceasta va fi metoda aleas`
(1) Judecata s`n`toas` spune c` dac` sfin\ii de {mp`ratul [mp`ra\ilor. Dar noi a]tept`m
care primesc ajutor divin au o lupt` constant` aceasta; ]i neav>nd puterea sau [n\elepciunea s`
pentru a men\ine egoismul supus iubirii, o colonie folosim o astfel de putere teocratic`, spiritul unei
sau o comunitate amestecat` desigur nu va reu]i min\i s`n`toase a]teapt` pur ]i simplu timpul
s` se conduc` dup` o lege cu totul str`in` spiritului Domnului, rug>ndu-se [ntre timp: ^Vie {mp`r`\ia
majorit`\ii membrilor ei. }i ar fi imposibil s` se Ta; fac`-se voia Ta, precum [n cer a]a ]i pe
stabileasc` un comunism numai din sfin\i, pentru p`m>nt". }i, dup` ce {mp`r`\ia lui Cristos va fi
c` noi nu putem citi inimile numai ^Domnul adus pe to\i cei doritori [napoi la Dumnezeu ]i la
cunoa]te pe cei care sunt ai S`i". }i dac` o astfel dreptate, ]i va fi nimicit pe to\i cei nesupu]i,
de colonie de sfin\i ar putea fi format`, ]i dac` atunci, Iubirea fiind regula p`m>ntului a]a cum
aceasta ar prospera cu toate lucrurile [n comun, este a cerului, putem presupune c` oamenii se vor
tot felul de persoane rele ar c`uta s` le ia [mp`rt`]i [n comun din binecuv>nt`rile
posesiunile sau s` se [mp`rt`]easc` din ele; ]i dac` p`m>ntului, a]a cum [ngerii se [mp`rt`]esc din
ar reu]i s` exclud` acele persoane, ele ar spune darurile cerului.
tot felul de lucruri rele [mpotriva lor; ]i astfel, dac` (2) Experien\a dovede]te e]ecul metodelor
ar rezista cumva, ini\iativa n-ar fi un succes real. comuniste [n prezent. Au existat c>teva astfel de
Unii sfin\i, precum ]i mul\i din lume, sunt at>t comunit`\i; ]i rezultatul a fost [ntotdeauna un
de c`zu\i [n nep`sare egoist` [nc>t numai necesitatea e]ec. Comunitatea Oneida din New York a fost una
[i va ajuta s` nu fie ^lene]i [n activitate", ci s` fie al c`rei e]ec a fost recunoscut de mult. Alta,
^fierbin\i [n duh, slujind Domnului". }i mul\i al\ii Societatea Armonia din Pennsylvania, a
sunt at>t de ambi\io]i [ntr-un mod egoist, [nc>t dezam`git repede speran\ele fondatorilor ei,
au nevoie de loviturile e]ecului ]i [mpotrivirii ca pentru c` at>t de mult` discordie domnea [nc>t
s`-i [nmoaie ]i s`-i fac` [n stare s` simpatizeze cu s-a dezbinat. Filiala cunoscut` ca Economi\ii,
al\ii, sau chiar s`-i fac` s` trateze drept pe al\ii. a]ezat` l>ng` Pittsburgh, Pennsylvania, a [nflorit
Pentru am>ndou` aceste clase ^comunitatea" ar o vreme, [ntr-un anumit fel, dar acum este foarte
servi numai s` [mpiedice [nv`\area lec\iilor slab`; ]i posesiunea propriet`\ii ei este acum
potrivite ]i necesare. disputat` [n Societate ]i [n tribunale.
Astfel de comunit`\i, dac` ar fi l`sate s` fie Acum [ncep alte comunit`\i de tip comunist,
st`p>nite de majoritate, ar cobor[ la nivelul care vor avea mult mai pu\in succes dec>t acestea
majorit`\ii; pentru c` minoritatea progresist`, pentru c` timpurile sunt diferite; independen\a
activ`, afl>nd c` nimic nu se poate c>]tiga prin este mai mare, respectul ]i reveren\a sunt mai
energie ]i cump`tare asupra nep`s`rii ]i lenei, ar mici, majorit`\ile vor conduce ]i f`r` conduc`tori
ajunge ]i ea nep`s`toare ]i indolent`. Dac` ar fi supraomene]ti e]ecul va fi sigur. Conduc`torii
conduse de organizatori cu voin\` puternic`, [n [n\elep\i lume]ti []i v`d de ale lor, [n vreme ce
calitate de {mputernici\i ]i Manageri ai vie\ii, dup` cre]tinii [n\elep\i sunt ocupa\i [n alte direc\ii
un principiu paternal, rezultatul ar fi mai favorabil ascult>nd porunca Domnului: ^Duce\i-v` ]i
din punct de vedere financiar; dar masele, lipsite predica\i Evanghelia".
de responsabilitate personal`, ar degenera [n (3) Biblia nu [nva\` comunismul, ci [nva\`
simple unelte ]i sclavi ai {mputernici\ilor. individualismul iubitor, plin de considera\ie, cu
Dup` judecata s`n`toas` reiese deci c` excep\ia comunismului din familie fiecare
metoda individualismului, cu libertatea ]i familie ac\ion>nd ca o unitate, [n care tat`l este
responsabilitatea ei, este cea mai bun` pentru capul, iar so\ia una cu el, mo]tenitoare [mpreun`
dezvoltarea fiin\elor inteligente; chiar dac` de cu el a harului vie\ii, partenera lui [n fiecare
multe ori ea poate produce greut`\i pentru to\i, bucurie ]i beneficiu, precum ]i [n fiecare
]i uneori pentru mul\i. adversitate ]i necaz.
Judecata s`n`toas` poate vedea c` dac` Este adev`rat, Dumnezeu a permis un
{mp`r`\ia Milenar` ar fi stabilit` pe p`m>nt, cu aranjament comunist [n Biserica primar`, la care
st`p>nitorii divini f`g`dui\i, sus\inu\i de ne-am referit la [nceputul acestui articol; dar
[n\elepciunea infailibil` ]i de putere deplin` acesta se poate s` fi fost cu scopul de a ne ilustra
pentru a o folosi, f`c>nd din ^judecat` o linie ]i ne[n\elepciunea acestei metode; ]i ca nu cumva
din dreptate un fir cu plumb" ]i st`p>nind nu prin unii, g>ndindu-se acum la acest plan, s` trag`
consensul majorit`\ii, ci prin judecat` dreapt`, concluzia c` apostolii n-au poruncit ]i n-au
cum ar fi cu un ^toiag de fier" atunci comunismul organizat comunit`\i din cauz` c` le-a lipsit
208 Amabilitatea fr`\easc` (iubirea fr`\easc`)
[n\elpciunea de a [ntocmi ]i a duce la bun sf>r]it trebuie s` dea ]i ei socoteal` marelui St`p>n,
astfel de metode; c`ci nu poate fi citat nici un Cristos. 1 Tim. 5:8; 6:1; 1 Cor. 16:2; Efes. 6:5-9.
cuv>nt din partea Domnului nostru sau din partea Domnul nostru Isus nu numai c` n-a [ntemeiat
apostolilor care s` sus\in` principiile comuniste; o comunitate [n timpul vie\ii Sale, dar nici n-a
dar multe pot fi citate care sus\in contrariul. [nv`\at vreodat` c` ar trebui [ntemeiat a]a ceva.
Este adev`rat, apostolul Petru (]i probabil ]i Dimpotriv`, [n pildele Sale El a [nv`\at c` nu
al\i apostoli) a ]tiut despre acel prim aranjament tuturor li s-a dat acela]i num`r de mine sau de
comunist ]i a cooperat la el, chiar dac` n-a [nv`\at talan\i, ci fiecare este un administrator ]i trebuie
pe al\ii acest sistem. S-a dedus de asemenea c` [n mod individual (nu colectiv, ca o comunitate)
moartea lui Anania ]i a Safirei a fost un indiciu s`-]i conduc` propriile sale afaceri ]i s` dea pro-
c` predarea tuturor bunurilor credincio]ilor era pria sa socoteal` (Mat. 25:14-28; Luca 19:12-24.
obligatorie; dar nu este a]a: p`catul lor a fost Vezi ]i Iacov 4:13, 15). C>nd a murit, Domnul
p`catul minciunii, dup` cum a declarat Petru nostru }i-a [ncredin\at mama [n grija ucenicului
recapitul>nd cazul. Fiindc` aveau bucata de S`u Ioan, ]i relatarea lui Ioan (19:27) este: ^}i,
p`m>nt, n-ar fi fost nimic r`u [n a o p`stra dac` din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acas`". Prin
au ob\inut-o onest; ]i chiar dup` ce au v>ndut-o urmare, Ioan avea o cas`, tot a]a aveau ]i Marta,
n-au f`cut nici un r`u: gre]eala a fost [n Maria ]i Laz`r. Dac` Domnul nostru ar fi
prezentarea fals` c` suma de bani predat` era tot [ntemeiat o comunitate, f`r` [ndoial` ar fi
ce aveau, c>nd nu aceasta era tot ce aveau. Ei au [ncredin\at-o pe mama Sa acestei comunit`\i [n
[ncercat s`-i [n]ele pe ceilal\i lu>nd o parte din tot loc s` i-o [ncredin\eze lui Ioan.
ce era al altora, f`r` ca ei s` dea tot ce era al lor. Mai mult, formarea unei comunit`\i de
De fapt, comunitatea cre]tin` din Ierusalim a fost credincio]i este contrar` scopului ]i metodelor
un e]ec. ^Murmurau pentru c` v`duvele lor erau Veacului Evanghelic. Scopul acestui veac este de
trecute cu vederea la [mp`r\irea ajutoarelor de toate a-L m`rturisi lumii pe Cristos ]i astfel ^s` ia dintre
zilele." De]i la inspec\ia apostolic` Biserica era curat`, neamuri un popor pentru Numele S`u"; ]i [n acest
f`r` ^neghin`", ]i to\i aveau comoara spiritului nou scop to\i credincio]ii sunt [ndemna\i s` fie o lumin`
sau ^mintea lui Cristos", totu]i era clar c` aceast` arz>nd` ]i str`lucitoare [naintea oamenilor a
comoar` se afla doar [n vase deformate ]i str>mbe lumii [n general ]i nu numai unul [naintea
care nu puteau merge bine [mpreun`. celuilalt ]i unul c`tre altul. A]adar, dup` ce a
Apostolii au aflat repede c` lucrarea de permis [ntemeierea primei comunit`\i cre]tine,
conducere a comunit`\ii [mpiedica adev`rata lor pentru a ar`ta c` e]ecul [ntemeierii comunit`\ilor
lucrare propov`duirea Evangheliei. A]a c` au [n general n-a fost o neglijen\`, Domnul a desfiin\at-o
l`sat altora acele lucruri. Apostolul Pavel ]i al\ii ]i a [mpr`]tiat pe credincio]i pretutindeni, ca s`
c`l`toreau din cetate [n cetate propov`duindu-L propov`duiasc` Evanghelia fiec`rei creaturi.
pe Cristos ]i pe El r`stignit; dar, dup` cum arat` Citim: ^{n ziua aceea s-a pornit o mare prigonire
relatarea, ei n-au men\ionat niciodat` comunismul [mpotriva bisericii care era [n Ierusalim. }i to\i,
]i n-au organizat niciodat` o comunitate; ]i totu]i [n afar` de apostoli, s-au [mpr`]tiat prin \inuturile
sf. Pavel declar`: ^C`ci nu m-am ferit s` v` vestesc Iudeii ]i ale Samariei", ]i s-au dus pretutindeni ca s`
tot planul lui Dumnezeu". Aceasta dovede]te c` propov`duiasc` Evanghelia. Fapte 8:1, 4; 11:19.
comunismul nu este parte din Evanghelie, nici din }i acum lucrarea poporului lui Dumnezeu este
planul lui Dumnezeu pentru acest veac. s` lumineze [n calitate de lumini [n mijlocul lumii,
Dimpotriv`, apostolul Pavel a [ndemnat ]i a ]i nu s` se [nchid` [n m`n`stiri ]i sih`strii sau [n
[nv`\at Biserica s` fac` lucruri care ar fi fost comunit`\i. Promisiunile Paradisului nu se vor
imposibil s` fie f`cute [n calitate de membri ai unei realiza intr>nd [n astfel de comunit`\i. Dorin\a
societ`\i comuniste fiecare ^s` poarte de grij` de a intra [n astfel de ^confedera\ii" nu este dec>t
de ai s`i"; ^[n ziua [nt>i a s`pt`m>nii, fiecare s` spiritul general al zilelor noastre, [mpotriva c`ruia
pun` deoparte" bani pentru serviciul Domnului, suntem preveni\i (Isa. 8:12). ^Taci [naintea
dup` cum i-a favorizat Domnul; ca robii s` asculte DOMNULUI ]i a]teapt`-L cu r`bdare." ^Veghea\i deci
de st`p>nii lor, f`c>nd slujba cu bun`voin\` [ndoit` tot timpul ]i ruga\i-v` ca s` fi\i socoti\i vrednici s`
dac` st`p>nul ar fi ]i frate [n Cristos; ]i cum ar sc`pa\i de toate acestea care se vor [nt>mpla ]i s`
trebui st`p>nii s`-]i trateaze robii, ca unii care sta\i [n picioare [naintea Fiului Omului." Luca 21:36.
 RUG~CIUNEA

1. Ce este rug`ciunea? ^Rug`ciunea [ntr-o lumin` de care nu te po\i apropia, pe care

este dorin\a sincer` a sufletului, nici un om nu L-a v`zut, nici nu-L poate vedea.
exprimat` sau neexprimat` [n cuvinte. Cerurile spun slava Lui ]i [ntinderea lor arat`
lucrarea m>inilor Sale. {n tot domeniul S`u uni-
R 2251, col. 1, par. 3: versal vast, pentru El nu exist` nimic ascuns ]i
^Rug`ciunea este dorin\a sincer` a sufletului, El nu Se poate osteni de grija fa\` de acesta.
exprimat` sau neexprimat`, spune poetul: ]i bine {n\elepciunea Sa, cine o poate sonda? }i c`ile Sale,
spune, c`ci Scripturile ne spun c` Dumnezeu ^judec` cine le poate descoperi? Sau cine I-a fost sf`tuitor?
g>ndurile ]i inten\iile inimii; de asemenea, c` [n Intelectul S`u mare cuprinde cu u]urin\` toate
cazul sfin\ilor, spiritul sau inten\ia este acceptat` interesele st`p>nirii Sale largi, de la imensitate
de Domnul c>nd ne apropiem de El la timp de necaz, la cele mai mici lucruri. Ochiul S`u nu a\ipe]te
c>nd nu g`sim cuvinte ca s` ne exprim`m nici nu doarme, nici chiar cele mai mici lucruri
setimentele ]i dorin\ele c>nd mergem la El cu nu pot sc`pa observa\iei Sale, nici chiar c`derea
suspine ale duhului, pe care nu le putem rosti [n unei vr`biu\e; ]i chiar perii capului nostru sunt
cuvinte (Rom. 8:26). Totu]i, at>t prin cuvinte c>t ]i num`ra\i. Priceperea Sa [mbrac` cu via\` ]i
prin exemplu, Domnul nostru ne-a instruit ca frumuse\e iarba c>mpului, care ast`zi este, iar
rug`ciunile noastre s` fie rostite, formulate, ]i dac` m>ine este aruncat` [n cuptor. }i nu suntem noi
este posibil s` nu r`m>n` numai la sentimente ]i oare creaturile m>inilor Sale, ^f`cute [ntr-un mod
suspine incoerente. {n acest scop, El a dat [nfrio]`tor ]i admirabil, ]i subiec\ii iubirii ]i
instruc\iunile din lec\ia aceasta ca r`spuns la cererea grijii Sale? ^Doamne, Tu m` cercetezi de
apostolilor: ^Doamne, [nva\`-ne s` ne rug`m. Luca aproape ]i m` cuno]ti; ]tii c>nd stau jos ]i c>nd
11:1. m` scol; ]i de departe [mi p`trunzi g>ndul. Tu
[mi cuno]ti c`rarea ]i somnul ]i ]tii toate c`ile
Vol. VI, pag. 680, par. 2, prima propozi\ie: mele. C`ci nu-mi ajunge cuv>ntul pe limb` ]i Tu,
Dup` cum explic` Scripturile, rug`ciunea Doamne, [l ]i cuno]ti [n totul. Tu m` [nconjuri pe
este [ncercarea de a ob\ine acces la Dumnezeu dinapoi ]i pe dinainte ]i-|i pui m>na peste mine.
]i de a avea comuniune cu El.
R 2004, col. 1, par. 4:
2. Care este privilegiul ]i puterea Privilegiul rug`ciunii pe care Dumnezeu l-a
rug`ciunii? dat poporului S`u este unul din cele mai mari
daruri imaginabile. ^S` ne apropiem, deci, cu
R 1864, col. 1, par. 6: deplin` [ncredere de scaunul harului, ca s`
Pentru mintea g>nditoare, apreciativ`, unul c`p`t`m [ndurare ]i s` afl`m har, ca s` avem
dintre cele mai mari privilegii pe care le ofer` ajutor la momentul potrivit (Evr. 4:16). {ndurarea
Cuv>ntul lui Dumnezeu este acela al audien\ei ]i ne-a fost dat` de Dumnezeu prin marele sacrificiu
comuniunii personale cu {mp`ratul [mp`r\ilor ]i al lui Cristos, suficient s` acopere toate ^p`catele
Domnul domnilor. C>nd ne g>ndim ce mare este f`ptuite mai [nainte, prin [ndelunga r`bdare a
Dumnezeul nostru ]i ce [n`l\at` este pozi\ia Sa, lui Dumnezeu; dar noi trebuie prin credin\` s`
ne d`m seama ce minunat` este bun`voin\a care ne apropiem de tronul harului ca s` ob\inem mila
astfel prive]te la starea noastr` joas`! El este Cel Sa. La fel ]i cu toate necesit`\ile noastre ca Noi
a c`rui glorie acoper` cerurile ]i a c`rui [mp`r`\ie Creaturi [n Cristos; harul spre ajutor pentru orice
st`p>ne]te peste tot universul. El este Cel f`r` timp de lips` st` [n a]teptarea noastr` ca s`-l
[nceputul zilelor ]i f`r` sf>r]itul anilor: ^Din cerem la tronul harului. De]i Tat`l nostru
ve]nicie [n ve]nicie, Tu e]ti Dumnezeu. El este ceresc ]tie de ce avem nevoie ]i a f`cut o preg`tire
Cel nemuritor, existent prin Sine, ^care locuie]te at>t de [mbel]ugat` pentru noi, totu]i poporul S`u
209
210 Rug`ciunea
se va interesa, {i va solicita aceste [ndur`ri pe binecuv>ntarea divin` ]i pentru bucuriile cele
care El ne asigur` c` este mult mai binevoitor s` mai mari. Evident c` deschiderea c`ii pentru ca
le dea dec>t sunt p`rin\ii p`m>nte]ti s` le fac` poporul Domnului s` se apropie de tronul harului
bine copiilor lor. nu are ca obiectiv schimbarea voin\ei sau
planurilor divine. Un astfel de g>nd este
3. Care este obiectivul rug`ciunii? incompatibil cu orice considerare ra\ional` a
subiectului; deci, Domnul ne informeaz` c`
R 2004, col. 1, par. 5: rug`ciunea potrivit` nu este pe linia cererilor ca
Aranjamentul lui Dumnezeu ca poporul S`u voia noastr` s` se fac`, [n opozi\ie cu voia divin`,
s` se apropie de El [n rug`ciune este, prin urmare, ci pe linia supunerii complete la aceasta din urm`.
nu cu scopul de a-L informa despre nevoile Apostolul declar` despre unii: ^Voi cere\i ]i nu
noastre, pentru c` El le ]tie mult mai bine dec>t c`p`ta\i, pentru c` cere\i r`u [n armonie cu
noi, ci pentru folosul nostru spiritual, ca noi s` dorin\ele voastre ]i nu [n armonie cu
ne men\inem [n contact str>ns cu El, s` ne d`m aranjamentul ]i planul divin. Iac. 4:3.
seama continuu de iubirea, grija ]i harul Lui fa\`
de to\i cei care au intrat [n familia divin` prin Cristos 4. Care este necesitatea rug`ciunii?
]i prin Noul Leg`m>nt. Pentru acest motiv, [n timp
ce trimite ploaie ]i soare peste lume [n general, R 2004, col. 2, par. 8:
Dumnezeu \ine [n m>na Sa multe favoruri, mari Rug`ciunea nu este numai un privilegiu, ci ]i
]i mici, pentru ^poporul S`u, pe care le va acorda o necesitate, poruncit` ca fiind absolut necesar`
numai ca r`spuns la credin\a ]i rug`ciunile lor. pentru cre]terea noastr` cre]tin`. Cel ce-]i pierde
dorin\a de a mul\umi, a adora ]i a avea
R 2252, col. 2, par. 2: comuniune cu Tat`l [ndur`rilor, acela poate fi
^Tat`l vostru ]tie de ce ave\i nevoie, mai [nainte sigur c` []i pierde chiar spiritul fiesc ]i trebuie
de a-I cere voi. Rug`ciunea cre]tinului nu este s` se gr`beasc` a [ndep`rta piedica din drum:
prin urmare cu scopul de a-I da informa\ii lui lumea, trupul sau diavolul. Fiecare nou` dovad`
Dumnezeu, nici cu scopul de a-I atrage aten\ia de [ncredere pe care Domnul o are [n noi, dat`
asupra unor lucruri pe care El le-ar putea trece prin aceea c` ne descoper` caracterul ]i planul
cu vederea sau uita; dimpotriv`, cre]tinul este S`u, [n loc s` scad` adorarea ]i rug`ciunile
sf`tuit ]i i se cere s` se roage fiindc` [i va folosi noastre, dimpotriv`, trebuie s` le sporeasc`. Dac`
lui: Dumnezeu re\ine multe din binecuv>nt`rile inima noastr` este p`m>nt bun, cu at>t mai bogat
Sale p>n` c>nd ne apropiem s` le cerem [n rode]te.
rug`ciune, pentru ca noi s` ne d`m seama de
nevoia de ajutorul S`u ]i de dependen\a noastr` R 2502, col. 1, par. 1:
de El. De aceea, rug`ciunile noastre nu sunt ca Unul dintre punctele de atac ale Adversarului,
s`-L facem pe Dumnezeu s` ne dea lucruri pe care care [n mod sigur are o influen\` d`un`toare, este
El dore]te s` le re\in` de la noi, ci numai pentru pe aceast` linie. C>nd poporul Domnului este
a primi lucrurile pe care El dore]te s` le avem supra[nc`rcat cu grijile acestei lumi, [n loc s`-]i
]i ni le-a promis, ]i este mai dispus s` ni le dea dea seama de pericolul lor ]i s` caute ajutorul
dec>t s` le re\in`. }i ce [n\elept este acest Domnului pentru a-]i or>ndui [n mod diferit
aranjament divin: c>\i din poporul lui Dumnezeu afacerile vie\ii, vine sugestia c` sunt prea osteni\i
au realizat un mare beneficiu din aranjamentul s` se roage, sau c` alt timp va fi mai favorabil;
divin, c` noi trebuie s` cerem dac` vrem s` sau poate sunt at>t de tare absorbi\i, [nc>t
primim, trebuie s` c`ut`m dac` vrem s` g`sim, reveren\a ]i recuno]tin\a fa\` de Domnul, de la
trebuie ^s` batem ca s` ni se deschid`. }i astfel, care vine orice dar bun ]i des`v>r]it, este uitat`
pe l>ng` favorurile cerute ]i primite, [ns`]i complet; sau poate p`catul a]teapt` la u]` ]i ei
necesitatea rug`ciunii ne-a adus [n p`rt`]ie str>ns` nu caut` s` se g>ndeasc` la Domnul ]i de aceea
cu Domnul [n bucuria celui mai mare privilegiu evit` tronul harului; sau poate a intervenit
]i a celei mai mari binecuv>nt`ri ale noastre. r`ceala din vreo alt` cauz` ]i Domnul pare a fi
departe, ]i rug`ciunea devine o simpl` formalitate
Vol. VI, pag. 679, par. 1: ]i cur>nd este abandonat`. Copilul lui Dumnezeu
^{naintea fe\ei Tale sunt bucurii nespuse ]i care este [ntr-o stare potrivit` de armonie a inimii,
desf`t`ri ve]nice la dreapta Ta, spune profetul va dori s` aib` comuniune cu Creatorul s`u
(Ps. 16:11). Fiindc` rug`ciunea duce sufletul [n nu numai s`-I aud` Cuv>ntul, ci ]i s`-I ofere
prezen\a Domnului, ea preg`te]te calea pentru mul\umiri ]i adorare, tot a]a cum va dori hran`
 Rug`ciunea 211
]i b`utur` natural` pentru sus\inerea corpului este adev`rat c` trebuie s` ne rug`m ne[ncetat.
natural. Oricine nu are aceast` experien\`, s-o Toat` via\a noastr` trebuie s` fie a]a de devotat`
caute, ]i, potrivit f`g`duin\ei Domnului nostru, Domnului ]i cauzei Sale, iar mintea noastr`
cel care caut` va g`si ]i celui care bate i se va trebuie s` fie at>t de plin` de aprecierea bun`t`\ii
deschide. Sale ]i credin\a noastr` trebuie s` fie at>t de con-
stant` ]i de vie, [nc>t s` avem [ntotdeauna [n
R 2692, col. 1, par. 1: minte voin\a Sa [n fiecare chestiune, ]i astfel s`
Rug`ciunea este bun`; este absolut fim continuu [n atitudinea de rug`ciune a inimii;
indispensabil` pentru via\a cre]tinului. Ea dar noi sus\inem c` nici un cre]tin nu-]i poate
[nseamn`, nu numai o credin\` vie, ci ]i o credin\` men\ine aceast` atitudine a inimii f`r` s` mearg`
cresc>nd`. Experien\a va dovedi c` neglijarea la Domnul [ntr-un fel mai special ]i mai formal,
rug`ciunii, fie private (Mat. 6:6) fie [n adunarea ]i de preferin\` pe genunchi, ]i dac` este posibil
poporului Domnului (Fapte 12:12; 1:14; 16:13; uneori [n singur`tate ^{ntr` [n c`m`ru\a ta
1 Cor. 11:4, 5; 14:13, 14), [n mod sigur va conduce ]i roag`-te Tat`lui t`u, care este [n ascuns.
la sl`birea sufletului ]i la [ncropeal` [n privin\a
lucrurilor spirituale necredincio]ie, r`ceal`, 5. Care este necesitatea st`ruin\ei [n
moarte. Dimpotriv`, comuniunea cu Domnul [n rug`ciune?
rug`ciune aduce [ncredere crescut` [n
supravegherea afacerilor noastre de c`tre Domnul; R 2005, col. 2, par. 5, 6:
credin\` crescut` [n toate f`g`duin\ele nespus de Credin\a adev`rat` deci se asigur` de temeiul
mari ]i scumpe din Cuv>ntul S`u; [n\elegere ei, d>nd aten\ie serioas` Cuv>ntului Domnului;
crescut` a conducerilor Sale, trecute ]i actuale; ]i apoi, cer>nd potrivit acelui Cuv>nt, are
iubire crescut` fa\` de to\i fra\ii lui Cristos ]i [ncredere [n rezultate ]i a]teapt`, se roag` ]i
grij` crescut` pentru binele ]i progresul lor spiri- vegheaz` perseverent ]i r`bd`tor. ^Veghea\i ]i
tual. Rug`ciunea este astfel str>ns ]i activ ruga\i-v` ]i ^crede\i c` a\i ]i primit, au fost
identificat` cu progresul [n lucrurile spirituale, [ndemnurile frecvente ale Domnului. El spunea
cu progresul [n roadele spiritului, fa\` de o plid` despre un judec`tor nedrept care a fost
Dumnezeu, fa\` de fra\i, fa\` de to\i oamenii. mi]cat de insisten\ele unei v`duve s`race s`-i fac`
dreptate; ]i apoi a [ntrebat dac` Dumnezeu,
Mana 24 iulie: adev`ratul judec`tor, nu va auzi la timpul cuvenit
^Mare putere are rug`ciunea fierbinte a celui Biserica Sa aleas` ]i-i va r`zbuna pe drept cauza,
drept. Iac. 5:16. de]i El a a]teptat mult p>n` la ^timpul potrivit
Comuniunea cu Domnul [n rug`ciune are ca al S`u. }i ni se spune c` El a rostit aceast` pild`
rezultat [ncredere mai mare [n supravegherea ca s` le arate c` poporul Domnului trebuie s` se
lucrurilor noastre de c`tre El, mai mare credin\` roage continuu ]i ^s` nu se lase. Luca 18:1.
[n f`g`duin\ele scumpe ]i nem`surat de mari ale Oricare ar fi [nclina\iile noastre naturale
Cuv>ntului S`u, mai mare recunoa]tere a privitoare la hot`r>rea ]i st`ruin\a [n rug`ciune,
conducerii Sale din trecut ]i din prezent, mai noi trebuie s` ne lu`m instruc\iunile din Sf>nta
mare iubire fa\` de to\i fra\ii [n Cristos ]i mai Scriptur`, ]i biruind [nclina\iile noastre naturale,
mare preocupare de bun`starea ]i [naintarea lor ca ni]te ^copila]i", ca ^iubi\i copii", trebuie s` ne
spiritual`. Astfel, rug`ciunea este [n leg`tur` conform`m p`rerile ]i purtarea dup` [ndrumarea
str>ns` ]i activ` cu progresul [n lucrurile de sus. De aceea, cu to\ii s` ne amintim cuvintele:
spirituale, progresul [n roadele Spiritului, fa\` ^cere\i [[n numele Meu] ]i ve\i primi, pentru ca
de Dumnezeu, fa\` de fra\i ]i fa\` de to\i oamenii. bucuria voastr` s` fie deplin`" (Ioan 16:24).
P`rintele Ceresc are [n p`strare multe [ndur`ri,
R 3640, col. 1, par. 4: binecuv>nt`ri ]i providen\e pentru copiii S`i
Un alt g>nd legat de aceasta este caracterul ascult`tori ]i credincio]i, care vor cere acestea
potrivit ]i necesar al rug`ciunii. Ocazional am de la El.
fost surprin]i s` auzim pe unii urma]i declara\i
ai lui Cristos afirm>nd caracterul nepotrivit al R 2865, col. 2, par. 3:
rug`ciunii c` toat` via\a ar trebui s` fie o Lec\ia pentru israelitul spiritual [n aceast`
rug`ciune ]i c` n-ar trebui s` se fac` o [ngenunchiere [mprejurare este [n armonie cu cuvintele
formal` [naintea Domnului [n [nchinare ]i Domnului nostru, c` ^trebuie s` se roage ne[ncetat
mul\umire. Astfel de afirma\ie este uimitoare ]i s` nu se lase. Dumnezeu vrea s` fim st`ruitori,
pentru noi logica ei este de ne[n\eles. De fapt ]i st`ruin\a noastr` m`soar` ]i indic` ad>ncimea
212 Rug`ciunea
dorin\elor noastre. Dac` binecuv>ntarea ca legat` de altele: ^Orice ve\i cere de la Tat`l [n
r`spuns la rug`ciunea noastr` nu vine c>nd Numele Meu, v` va da (Ioan 15:16; 16:23).
cerem, trebuie s` continu`m ^st`ruind [n ^Nimeni nu vine la Tat`l dec>t prin Mine
rug`ciune a]tept>nd r`bd`tor timpul potrivit (Ioan 14:6). Aceasta [i exclude pe evrei, pe
al Domnului, [ncrez>ndu-ne c` El este dispus s` mahomedani, pe p`g>ni ]i pe to\i aceia care nu
ne dea binecuv>ntarea promis`, chiar dac` un au cuno]tin\` de Cristos ]i credin\` [n El ca
timp o re\ine cu scopul ca noi s` fim cu at>t mai R`scump`r`tor. Numai credincio]ii care L-au
serio]i [n c`utarea ei. acceptat pe Cristos se pot apropia de Dumnezeu
[n rug`ciune ]i s`-L numeasc` ^Tat`; al\ii pot
R 3662, col. 2, par. 4, 5 Insisten\a formula cereri dar nu trebuie s` a]tepte vreun
[n rug`ciune: r`spuns. Numai dup` ce L-am acceptat pe
Lec\ia noastr` este legat` [n principal de Cristos ]i ne-au fost iertate p`catele prin
rug`ciunea lui Neemia c`tre Domnul dup` ce auzise s>ngele Lui putem avea ^deplin` libertate s`
de condi\iile din Iudeea rug`ciunea sa pentru intr`m [n Locul Preasf>nt, pe calea cea nou` ]i
binecuv>ntarea ]i ajutorul Domnului, cu scopul ca vie pe care El ne-a deschis-o (Evr. 10:19, 20).
f`g`duin\ele bune ale Domnului [n privin\a cet`\ii Aceste privilegii de care noi ne bucur`m sub Noul
]i a \`rii Sale sfinte s` fie [mplinite. Neemia nu ne Leg`m>nt pecetluit ]i ratificat prin s>ngele lui Isus,
d` cuvintele tuturor rug`ciunilor sale, c`ci afl`m au avut corespondentele ]i tipul lor [n Israelul
din alte p`r\i ale relat`rii c` el s-a rugat [n acest trupesc ]i [n Leg`m>ntul Legii pecetluit cu s>ngele
mod timp de patru luni [nainte de a [ncepe s` aib` taurilor ]i \apilor; de aceea evreilor ca popor sub
un r`spuns. Se presupune, prin urmare, c` ceea ce leg`m>ntul lor li s-a permis s` aib` acces la
citim este un sumar al sentimentelor pe care le-a Dumnezeu [n rug`ciune de]i nu a]a direct,
exprimat [n diferite forme ]i cu diferite ocazii, apropiat ]i intim ca noi sub Noul Leg`m>nt.
rug>ndu-se ne[ncetat [n timpul celor patru luni.
Desigur, [n tot acest timp el s-a ocupat de datoriile Vol. V, pag. 457, par. 2, ultimele dou`
sale, dar rug`ciunea a fost [ntotdeauna [n inima sa, propozi\ii:
sentimentul min\ii sale, ]i mai mult sau mai pu\in Mireasa lui Cristos logodit` nu are nici o
asociat` cu toate g>ndurile, planurile ]i pozi\ie [naintea Tat`lui dec>t [n ]i prin Mirele
aranjamentele sale. iubit. Ea []i face cererile [n numele Lui, prin
A]a ar trebui s` fie cu tot poporul Domnului meritul Lui, ]i a]a trebuie s` continue a le face,
din Israelul spiritual. Lucrurile dup` care avem p>n` va fi venit ceea ce este des`v>r]it, c>nd ea
numai o u]oar` dorin\` le men\ion`m o dat` sau va fi primit` [n glorie [n deplina libertate a
de dou` ori la tronul harului, dar cele care sunt fiilor lui Dumnezeu, prin [nt>ia [nviere.
foarte aproape de inima noastr` sunt [n
rug`ciunea noastr` continuu, asociindu-le [n 7. {n prezen\a cui trebuie s` ne
mintea noastr` cu toate datoriile ]i afacerile vie\ii, rug`m?
inima gravit>nd continuu spre lucrul pe care-l
dorim de la Domnul, ]i la ocazii potrivite repet>nd {n secret.
cererea asigur>ndu-ne c` lucrul pe care-l dorim Mat. 6:5-9: ^C>nd v` ruga\i, s` nu fi\i ca
este [n acord cu f`g`duin\ele Sale. Acesta este f`\arnicii, c`rora le place s` se roage st>nd [n
felul de rug`ciune recomandat` de Domnul c>nd picioare [n sinagogi ]i la col\urile str`zilor, ca s`
spune: ^Trebuie s` se roage ne[ncetat ]i s` nu se fie v`zu\i de oameni. Adev`rat v` spun c` ]i-au
lase c` poporul Domnului trebuie s` cear` luat r`splata. Ci tu, c>nd te rogi, intr` [n
continuu lucruri corecte cu un anumit grad de c`m`ru\a ta, [ncuie-\i u]a ]i roag`-te Tat`lui t`u,
st`ruin\`, ]i s` nu oboseasc`, s` nu dispere, s` care este [n ascuns; ]i Tat`l t`u, care vede [n
nu-]i piard` credin\a, s` nu cad` de oboseal` [n ascuns, [\i va r`spl`ti. C>nd v` ruga\i, s` nu
inimile lor. folosi\i repet`ri f`r` rost, ca p`g>nii, care g>ndesc
c`, dac` spun o mul\ime de cuvinte, vor fi asculta\i.
6. Cui ]i prin cine trebuie s` ne S` nu v` asem`na\i cu ei; c`ci Tat`l vostru ]tie
rug`m? de ce ave\i nevoie, mai [nainte de a-I cere voi. Voi,
deci, a]a s` v` ruga\i: @Tat`l nostru care e]ti [n
R 2252, col. 1, par. 3: ceruri! Sfin\easc`-se Numele T`u.#
Instruc\iunea Domnului nostru este: ^Roag`-te
Tat`lui t`u. ^A]a s` v` ruga\i: Tat`l nostru care {n prezen\a credincio]ilor.
e]ti [n ceruri! Dar aceast` instruc\iune trebuie Ioan 17:1-26 ^Dup` ce Isus a spus aceste
 Rug`ciunea 213
lucruri, }i-a ridicat ochii spre cer ]i S-a rugat: au cunoscut c` Tu M-ai trimis. }i Eu le-am f`cut
@Tat`, a sosit ceasul! Pream`re]te pe Fiul T`u, ca cunoscut Numele T`u ]i li-L voi mai face
]i Fiul T`u s` Te pream`reasc` pe Tine, dup` cum cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit
I-ai dat putere peste orice f`ptur`, ca s` dea via\a Tu s` fie [n ei ]i Eu [n ei."
ve]nic` tuturor acelora pe cari I i-ai dat Tu. }i Ioan 11:41-42 ^Au luat deci piatra din locul unde
via\a ve]nic` este aceasta: s` Te cunoasc` pe Tine, z`cea mortul. }i Isus a ridicat ochii ]i a zis: @Tat`,
singurul Dumnezeu adev`rat, ]i pe Isus Hristos, {\i mul\umesc c` M-ai ascultat. }tiam c`
pe care L-ai trimis Tu. Eu Te-am pream`rit pe totdeauna M` ascul\i, dar vorbesc astfel pentru
p`m>nt, am sf>r]it lucrarea pe care Mi-ai dat-o mul\imea care st` [mprejur, ca s` cread` c` Tu
s-o fac. }i acum, Tat`, pream`re]te-M` la Tine M-ai trimis.#"
{nsu\i cu slava pe care o aveam cu Tine [nainte Matei 18:19 ^V` mai spun iar`]i c`, dac` doi
de a fi lumea. Eu am f`cut cunoscut Numele T`u dintre voi se [nvoiesc pe p`m>nt cu privire la un
oamenilor pe cari Mi i-ai dat din lume. Ai T`i lucru oarecare, le va fi dat de Tat`l Meu care este
erau ]i Tu Mi i-ai dat; ]i ei au p`zit Cuv>ntul [n ceruri.
T`u. Acum ei au cunoscut c` toate c>te Mi-ai dat
Tu sunt de la Tine. C`ci le-am dat cuvintele, pe {n prezen\a credincio]ilor ]i a
cari Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit ]i au cunoscut necredincio]ilor.
cu adev`rat c` de la Tine am ie]it ]i au crezut c` Luca 3:21 ^Fiind botezat tot poporul, a fost
Tu M-ai trimis. Eu M` rog pentru ei. Nu M` rog botezat ]i Isus; ]i, rug>ndu-Se, s-a deschis cerul.
pentru lume, ci pentru aceia pe cari Mi i-ai dat Ioan 12:27-29 ^@Acum sufletul Meu este
Tu, pentru c` sunt ai T`i: tot ce este al Meu este tulburat. }i ce voi zice? Tat`, scap`-M` din ceasul
al T`u ]i ce este al T`u este al Meu, ]i Eu sunt acesta? Dar tocmai pentru aceasta am venit
pream`rit [n ei. Eu nu mai sunt [n lume, dar ei p>n` la ceasul acesta. Tat`, pream`re]te Numele
sunt [n lume ]i Eu vin la Tine. Sfinte Tat`, p`ze]te T`u!# }i din cer s-a auzit un glas, care zicea: @L-am
[n Numele T`u pe aceia pe cari Mi i-ai dat, pentru ]i pream`rit ]i {l voi mai pream`ri#. Mul\imea
ca ei s` fie una ca Noi. C>nd eram cu ei [n lume, [i care st`tea acolo ]i care auzise, a zis c` a fost un
p`zeam Eu [n Numele T`u. Eu am p`zit pe aceia tunet. Al\ii ziceau: @Un [nger a vorbit cu El!#"
pe cari Mi i-ai dat ]i nici unul dintre ei n-a pierit, Matei 27:46 ^}i pe la ceasul al nou`lea, Isus a
afar` de fiul pierz`rii, ca s` se [mplineasc` strigat cu glas tare, zic>nd: @Eli, Eli, Lama
Scriptura. Dar acum Eu vin la Tine ]i spun aceste Sabactani?# adic`: @Dumnezeul Meu, Dumnezeul
lucruri [n lume, pentru ca s` aib` [n ei bucuria Meu, pentru ce M-ai p`r`sit?#
Mea deplin`. Le-am dat Cuv>ntul T`u ]i lumea
i-a ur>t, pentru c` ei nu sunt din lume, dup` cum {n adunarea public` a sfin\ilor.
Eu nu sunt din lume. Nu Te rog s`-i iei din lume, Fapte 12:12 ^}i c>nd ]i-a dat bine seama,
ci s`-i p`ze]ti de Cel R`u. Ei nu sunt din lume, s-a [ndreptat spre casa Mariei, mama lui Ioan,
dup` cum nici Eu nu sunt din lume. Sfin\e]te-i zis ]i Marcu, unde erau aduna\i mul\i laolalt`
prin adev`rul T`u: Cuv>ntul T`u este adev`rul. ]i se rugau.
Cum M-ai trimis Tu pe Mine [n lume, a]a i-am Fapte 1:14 ^To\i ace]tia st`ruiau cu un g>nd
trimis ]i Eu pe ei [n lume. }i Eu {nsumi M` [n rug`ciune, [mpreun` cu femeile ]i cu Maria
sfin\esc pentru ei, ca ]i ei s` fie sfin\i\i prin mama lui Isus ]i cu fra\ii Lui.
adev`r. }i M` rog nu numai pentru ei, ci ]i pentru 1 Cor. 11:4, 5 ^Orice b`rbat care se roag` sau
cei care vor crede [n Mine prin cuv>ntul lor, ca proroce]te cu capul acoperit, necinste]te Capul
to\i s` fie una, cum Tu, Tat`, e]ti [n Mine ]i Eu [n s`u. Dar orice femeie care se roag` sau proroce]te
Tine; ca ]i ei s` fie una [n Noi, pentru ca lumea s` cu capul descoperit, []i necinste]te capul, pentru
cread` c` Tu M-ai trimis. Eu le-am dat slava pe c` este ca una care ar fi ras`.
care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei s` fie una, cum 1 Cor. 14:13, 14 ^De aceea, cine vorbe]te [n
]i noi suntem una, Eu [n ei ]i Tu [n Mine; pentru limb`, s` se roage s` interpreteze. Fiindc`, dac`
ca ei s` fie [n chip des`v>r]it una, ca s` cunoasc` m` rog [n limb`, duhul meu se roag`, dar mintea
lumea c` Tu M-ai trimis ]i c` i-ai iubit, cum M-ai mea este f`r` rod.
iubit pe Mine. Tat`, vreau ca acolo unde sunt Eu,
s` fie [mpreun` cu Mine ]i aceia pe care Mi i-ai R 2251, col. 1, par. 6, p>n` la pag. 2252,
dat Tu, ca s` vad` slava Mea, slav` pe care Mi-ai col. 1, par. 2:
dat-o Tu; fiindc` Tu M-ai iubit [nainte de Printre cei care se apropie de Dumnezeu [n
[ntemeierea lumii. Neprih`nitule Tat`, lumea nu calitate de copii ai S`i, diferitele [mprejur`ri ]i
Te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut ]i ace]tia condi\ii pot avea leg`tur` cu modul de [nchinare:
214 Rug`ciunea
uneori ei se pot separa [n mod potrivit ]i s` aib` cuvintele din Ioan 12:29. }i ultima rug`ciune a
comuniune cu Tat`l [n secret unde nici un ochi Domnului nostru pe cruce a putut fi auzit` chiar
p`m>ntesc nu vede ]i nici o ureche p`m>nteasc` de c`tre vr`jma]ii S`i. Mat. 27:46, 50.
nu aude. Exemplul Domnului nostru trebuie s` Am intrat [n detalii cu dovezi [n privin\a
fie o ilustra\ie a acestui privilegiu: ne amintim acestui subiect fiindc` unii din poporul drag al
cum este scris despre El c` adesea Se dep`rta de lui Dumnezeu au c`zut [n eroarea de a presupune
ucenici ]i Se ruga singur ]i cum uneori petrecea chiar din aceast` lec\ie pe care tocmai suntem pe
toat` noaptea singur [n rug`ciune. cale s-o analiz`m, c` este gre]it, p`c`tos, s` te
Alteori rug`ciunea poate fi oferit` [n mod rogi cu al\ii sau [n prezen\a lor, fie a Bisericii, fie
potrivit ]i folositor [n prezen\a altor credincio]i a lumii; evident ei pun mai mare accent pe
]i cu voce auzit`, ca fiind rug`ciunea tuturor ]i cuvintele Domnului nostru ^{ntr` [n c`m`ru\a ta
[n care to\i sunt interesa\i ]i se al`tur`. O etc., dec>t a inten\ionat Domnul nostru, a]a cum
ilustra\ie a acesteia poate fi luat` de asemenea am v`zut din ceea ce a f`cut El, care desigur este
din exemplul Domnului nostru: de exemplu, cea mai bun` ilustra\ie a spiritului [nv`\`turilor
rug`ciunea Sa relatat` [n Ioan 11:41, 42; 17; Sale c`ci ^El n-a f`cut p`cat ]i [n gura Lui nu
Mat. 11:25, 26; Luca 10:21; 11:1. Aceste rug`ciuni s-a g`sit viclenie. Remarc`m [ns` [n leg`tur` cu
n-ar fi putut fi consemnate dac` n-ar fi fost auzite aceasta c` nu suntem de acord cu o practic` ce
de c`tre apostoli: ]i [nsu]i obiectivul rostirii pare a fi foarte comun` la majoritatea cre]tinilor,
acestora [n prezen\a lor a fost [n mod evident ]i anume, aceea de a le propov`dui [nc`lc`torilor
pentru beneficiul ]i binecuv>ntarea lor, precum ]i a-i biciui [n rug`ciuni oferite [n mod ostentativ
]i pentru beneficiul ]i binecuv>ntarea [ntregii lui Dumnezeu. Faptul c` aceast` dispozi\ie gene-
case a credin\ei de atunci [ncoace. Rug`ciunile ral` este recunoscut` ]i de al\ii, este bine ilustrat
lui Moise ]i Solomon, David ]i Ieremia, Ezechiel prin urm`toarea declara\ie care a ap`rut [ntr-un
]i Daniel sunt de asemenea consemnate, ]i de ziar laic din Boston, [ntr-un comentariu favorabil
aceea au fost f`cute [n public, cel pu\in [n fa\a al discursului unui predicator foarte popular din
poporului Domnului. Relatarea [n privin\a acel ora]. Zicea: ^Rug`ciunea lui a fost [n general
Bisericii timpurii pare s` implice c` ei se adunau recunoscut` ca una din cele mai frumoase
[mpreun` ca o familie ]i c` rug`ciunile lor, rug`ciuni oferite vreodat` publicului din Boston.
c>nt`rile ]i rug`ciunile lor c>ntate erau generale, Exist` [ntr-adev`r motive puternice s` credem
[n comun, pentru folosul tuturor celor prezen\i. c` multe dintre rug`ciunile oferite, sunt oferite
Acest lucru este sugerat [n relatarea dat` [n mai mult pentru adun`rile care le aud dec>t
Fapte 1:14 unde se spune: ^To\i ace]tia st`ruiau pentru Atotputernicul. Aceasta este o mare
cu un g>nd [n rug`ciune, [mpreun` cu femeile ]i stricare a minunatului privilegiu al rug`ciunii
cu Maria mama lui Isus ]i cu fra\ii Lui. Iar`]i, acordat copiilor lui Dumnezeu ]i este de acela]i
cuvintele uneia dintre rug`ciunile lor sunt citate fel cu f`\`rniciile din zilele Domnului nostru,
[n Fapte 1:24; evident, aceast` rug`ciune a fost [mpotriva c`rora El i-a prevenit pe ucenici,
rostit` cu voce tare ]i [n comun. Iar [n 1 Cor. 14:16 zic>nd c` acei care se roag` astfel sunt f`\arnici
apostolul arat` c` mul\umirea adun`rii trebuie ]i []i iau r`splata prin aceea c` sunt auzi\i de
s` fie prezentat` [naintea Domnului nu numai oameni; c`ci aceea este r`splata pe care o caut`.
cu voce auzibil`, ci ]i [n cuvinte auzite ]i [n\elese P>n` [n zilele noastre, c`l`torul [n Orientul
de c`tre cei prezen\i la [nchinare, a]a [nc>t to\i {ndep`rtat va vedea ]i va auzi rug`ciuni [n toate
s` poat` spune ^Amin la mul\umire ]i la cerere. p`r\ile. Unele dintre ele sunt rezultate ale energiei
Uneori n-ar fi nepotrivit s` se dea mul\umiri ]i con]tiin\ei gre]it [ndrumate, dar multe dintre
lui Dumnezeu [n prezen\a unei societ`\i ele, f`r` [ndoial`, a]a cum a sugerat Domnul
amestecate credincio]i ]i necredincio]i. nostru, sunt rezultatele m>ndriei spirituale ]i ale
Ilustra\ia acestei c`i se g`se]te [n conduita dorin\ei de a fi considera\i pio]i. Un c`l`tor [n
Domnului nostru. Rug`ciunea Sa de la botezul Orient scrie: ^Am fost trezit diminea\a devreme
S`u [n Iordan a fost evident [n prezen\a mul\imii de o voce de rug`ciune care a fost inten\ionat` [n
(Luca 3:21). }i din nou Domnul nostru S-a rugat mod evident s` fie auzit` de oameni, fie c`
[n public [n prezen\a unei mul\imi amestecate, Dumnezeu o auzea sau nu; era o intonare prelung`
la morm>ntul lui Laz`r. Apoi la [ncheierea slujirii ]i plin` de energie, din c>nd [n c>nd cu o ridicare
Sale, c>nd S-a rugat: ^Tat`, scap`-M` din ceasul a vocii, care s` trezeasc` [n mod sigur ]i pe cel
acesta, ^Tat`, pream`re]te Numele T`u, care era mai ad>nc scufundat [n somn era
mul\imile din jur evident au auzit sau [n vreun dragomanul [ghidul], care dup` salutul de
fel au ]tiut despre rug`ciune, cum este ar`tat prin diminea\` a spus: @M-ai auzit rug>ndu-m` [n
 Rug`ciunea 215
diminea\a asta, st`p>ne?# {ntr-adev`r am auzit, [mp`r`\ia Ta; fac`-se voia Ta, precum [n cer a]a ]i
am r`spuns. Apoi mi-a spus despre zelul ]i pe p`m>nt. Aceasta arat` atitudinea inimii de a
seriozitatea lui [n rug`ciune. Obiceiurile fi pentru dreptate ]i deplin supus` voin\ei ]i
cre]tin`t`\ii difer`; ]i totu]i [n toate p`r\ile g`sim scopului divin, pentru ca Dumnezeu s` poat`
dovezi ale aceluia]i spirit ambi\ia de a fi lucra [n ea ca s` voiasc` ]i s` fac` buna Sa pl`cere.
considerat pios, efortul de a face impresie asupra (4) Exprim` [n cuvinte clare ]i simple dependen\a
b`rba\ilor ]i femeilor, mai degrab` dec>t de a avea de Dumnezeu pentru nevoile zilnice, ]i [ncrederea
comuniune cu Tat`l ceresc. To\i cei care caut` ]i unui copil [n Tat`l, pentru satisfacerea acelor
se bucur` de comuniune cu Tat`l ]i cu Domnul nevoi din plin`tatea Sa abundent` ^P>inea
nostru Isus Cristos, niciodat` nu se pot ap`ra noastr` cea de toate zilele d`-ne-o nou` ast`zi.
destul [mpotriva acestui fel de f`\`rnicii. (5) Caut` iertare pentru gre]eli ]i recunoa]te
obliga\iile care-i revin de a ierta celor care ne
8. {n ce mod trebuie s` ne apropiem gre]esc ^}i ne iart` nou` gre]elile noastre,
de Dumnezeu [n rug`ciune? precum ]i noi iert`m celor care ne-au gre]it; ]i
(6) caut` s` fie p`zit [mpotriva ispitelor ]i s` fie
R 1864, col. 1, par. 8, p>n` la col. 2, par. 2: fortificat prin harul [mbel]ugat al lui Dumnezeu,
Chiar dac` suntem fiin\e dec`zute de la starea [mpotriva tuturor uneltirilor adversarului ^}i
nobil` [n care am fost crea\i, Dumnezeu a]a mult nu de duce [n ispit`, ci scap`-ne de Cel R`u.
a iubita rasa noastr`, pe c>nd eram p`c`to]i, [nc>t
a f`cut o preg`tire cu mare pre\, pentru R 2251, col. 1, par. 4, 5:
r`scump`rarea ]i restabilirea noastr`, ]i mai apoi De]i toate rug`ciunile, toate apropierile
pentru glorie ve]nic`. }i de aceea fiindc` a]a de noastre de Dumnezeu pentru comuniune, trebuie
mult ne-a iubit El ne ofer` favoarea [ndur`toare s` fie reglementate de anumite reguli, ]i anume
de a merge la El precum copiii la un tat`. Minunat` c` noi trebuie s` ne apropiem cu smerenie,
este bun`voin\a, minunat` este iubirea ]i favoarea simplitate ]i reveren\` ]i [n numele lui Isus, totu]i
lui Dumnezeu! {ns` Dumnezeul nostru este un [mprejur`rile pot reglementa [n anumite aspecte:
Dumnezeu care trebuie respectat: El nu este ca (1) Rug`ciunea p`c`tosului, str`inul ]i
noi, egal nou`, [n prezen\a c`ruia s` putem merge [nstr`inatul de Dumnezeu, trebuie s` se
f`r` acea ceremonie ]i acele maniere datorate deosebeasc` de aceea a copilului lui Dumnezeu
persoanei ]i func\iei Sale glorioase (Iov 9:1-35). care a primit iertare ]i [mp`care pe liniile stabilite
Cur\ile cerului au reglement`ri ]i ceremonii de divin. De exemplu, rug`ciunea vame]ului,
respect ]i considera\ie adecvat`, care trebuie aprobat` de Domnul nostru, nu s-a adresat lui
respectate de c`tre fiecare om care vrea s` ob\in` Iehova cu ^Tat`, ci cu Dumnezeu ^Doamne, ai
audien\` la marele {mp`rat al [mp`ra\ilor; ]i se mil` de mine p`c`tosul. Dimpotriv`, cei care vin
cade s` [ntreb`m care sunt acele reglement`ri [n rela\ie cu Dumnezeu sub condi\iile leg`m>ntului
[nainte de a [ndr`zni s` ne adres`m Lui. S`u [n Cristos au privilegiul nu numai s`-L
Cuv>ntul lui Dumnezeu d` aici [ndrum`ri recunoasc` pe Dumnezeu ca Creatorul ]i
explicite. Domnul nostru Isus, ^mijlocitorul Conduc`torul lor, ci ]i ca ^Tat`l ceresc al lor, ]i s` I
stabilit, dup` care t>njea Iov (Iov 9:32, 33), a zis: se adreseze astfel.
^Eu sunt calea nimeni nu vine la Tat`l dec>t prin
Mine (Ioan 14:6). Apoi ne-a dat o ilustra\ie a modului R 3352, col. 1, par. 3 ^Sfin\easc`-se
[n care s` ne adres`m Lui, [n ceea ce este cunoscut Numele T`u:
ca rug`ciunea Domnului (Mat. 6:9-13). Ilustra\ia Aceasta exprim` adorare, apreciere a
[nva\`: (1) Noi (credincio]ii [n Cristos) ne putem bun`t`\ii ]i m`re\iei divine, ]i reveren\`
considera, [n socoteala lui Dumnezeu, ca fiind corespunz`toare. C>nd adres`m cererile noastre
reinstala\i (prin credin\` [n Cristos) [n pozi\ia Domnului, primul nostru g>nd nu trebuie s` fie
ini\ial` de fii ai lui Dumnezeu, ]i de aceea ne unul egoist, referitor la noi [n]ine sau la interesele
putem adresa Lui cu [ncredere ^Tat`l nostru. altora pre\io]i nou`, ci Dumnezeu s` fie primul
(2) Aceasta indic` din partea noastr` adorarea [n toate g>ndurile, scopurile ]i socotelile noastre.
[nchin`toare a Celui [nalt ]i sf>nt, ]i profund` Nu trebuie s` ne rug`m pentru nimic ce n-ar fi [n
reveren\` pentru caracterul ]i atributele glorioase armonie cu cinstirea numelui Tat`lui nostru
ale Dumnezeului nostru ^Sfin\easc`-se ceresc; nu trebuie s` dorim nimic pentru noi sau
Numele T`u. (3) Exprim` armonie deplin` cu pentru cei dragi nou`, ce n-ar fi aprobat de El pe
planul S`u revelat pentru o viitoare [mp`r`\ie a deplin ]i pentru care nu ne-ar [ndrept`\i s` ne
drept`\ii, care va fi potrivit voin\ei Sale ^Vie rug`m. Poate c` nici o calitate a inimii nu este [n
216 Rug`ciunea
mai mare pericol de a disp`rea printre cei ce se {ntreaga noastr` via\` trebuie s` fie a]a de
numesc cre]tini, dec>t acest g>nd al reveren\ei devotat` Domnului ]i cauzei Sale, ]i mintea
pentru Dumnezeu. Oric>t am crescut [n noastr` trebuie s` fie a]a de plin` de aprecirea
cuno]tin\` ]i oric>t ne-am eliberat de supersti\ii bun`t`\ii Sale, iar credin\a noastr` [n El trebuie
]i erori, ]i oric>t de avansat` este [n unele s` fie at>t de constant` ]i de luminoas`, [nc>t s`
privin\e pozi\ia cre]tinului de ast`zi fa\` de cea avem [ntotdeauna [n minte voin\a Lui [n fiecare
de acum un secol, ne temem c` reveren\a a chestiune, ]i astfel s` fim continuu [n atitudinea
pierdut teren nu numai [n biserica nominal`, ci de rug`ciune a inimii; dar sus\inem c` nici un
]i la mul\i membri ai ^Bisericii Dumnezeului cre]tin nu-]i poate men\ine aceast` atitudine a
celui viu, ale c`ror nume sunt scrise [n cer. inimii f`r` a merge la Domnul [ntr-un mod mai
Fiecare pierdere a reveren\ei este un dezavantaj special ]i mai formal, ]i de preferin\` [n genunchi,
clar pentru Biseric` ]i pentru lume, preg`tind ]i dac` este posibil, cel pu\in uneori, [n
drumul pentru diferite rele ]i [n cele din urm` singur`tate ^{ntr` [n c`m`ru\a ta ]i roag`-te
pentru anarhie. Tat`lui care este [n ascuns.

9. Care trebuie s` fie pozi\ia noastr` 10. Care sunt condi\iile rug`ciunii
[n rug`ciune? acceptabile pentru Dumnezeu?

R 2501, col. 2, par. 5:
Daniel nu era mul\umit doar s`-]i [nchid`
ochii [n rug`ciune dup` ce se retr`gea la culcare,
cum fac mul\i oameni care tr`iesc sub lumina mai
mare a acestui Veac Evanghelic ]i sub privilegii
]i ocazii mai mari ]i f`g`duin\e mai m`re\e. El
avea un Dumnezeu mare care era vrednic de
reveren\` ]i [nchinare, ]i el era destul de mare ca
om pentru a aprecia c` era un privilegiu s` aib`
rela\ii ]i p`rt`]ie cu Creatorul s`u. Nu numai c`
nu s-a ru]inat s`-]i plece genunchii [n fa\a
Atotputernicului, dar ]i a refuzat s` ia o pozi\ie
mai pu\in smerit` [naintea lui Dumnezeu dec>t
lua el ]i al\ii [n fa\a [mp`ra\ilor p`m>nte]ti. Dup`
judecata noastr`, este imposibil ca un cre]tin s`-]i
men\in` f`r` rug`ciune un mers potrivit, con-
stant [n via\`, ]i s` construiasc` o structur` a
caracterului ]i a credin\ei, compus` din ^aur,
argint ]i pietre scumpe, cum este reprezentat`
de apostol mai mult, f`r` regularitate [n
rug`ciune ]i aproape am fi [nclina\i s` spunem
f`r` [ngenunchiere [n rug`ciune: ]i credem c`
experien\ele ]i m`rturiile celor mai adev`ra\i ]i
mai buni din poporul Domnului care au tr`it
vreodat` vor confirma aceasta.
R 3640, col. 1, par. 4:
Un alt g>nd legat de acesta este caracterul
potrivit ]i necesitatea rug`ciunii. Am fost
surprin]i s` auzim ocazional despre unuii dintre
urma]ii declara\i ai lui Cristos sus\in>nd
caracterul nepotrivit al rug`ciunii c` toat`
via\a trebuie s` fie o rug`ciune ]i c` nu trebuie s`
fie o [ngenunchiere formal` [n fa\a Domnului [n
[nchinare ]i mul\umire. Astfel de sus\inere este
uimitoare pentru noi logica ei este de ne[n\eles.
Este adev`rat c` trebuie s` ne rug`m ne[ncetat.
Vol. VI, pag. 679, par. 2, p>n` la pag. 681,
par. 2:
{n aceea]i direc\ie a prevenit ]i Domnul nostru:
^C>nd v` ruga\i, s` nu folosi\i repet`ri f`r` rost
ca p`g>nii, care g>ndesc c`, dac` spun o mul\ime
de cuvinte, vor fi asculta\i c`ci Tat`l vostru
]tie de ce ave\i nevoie, mai [nainte de a-I cere voi.
Nu v` [ngrijora\i ce ve\i m>nca sau ce ve\i
bea; nici cu ce v` ve\i [mbr`ca fiindc` toate
acestea p`g>nii le caut` C`uta\i mai [nt>i
{mp`r`\ia lui Dumnezeu ]i dreptatea Lui ]i toate
aceste lucruri vi se vor da pe deasupra de
c`tre Tat`l vostru din ceruri, conform
[n\elepciunii Sale (Mat. 6:7-34). Iar`]i Domnul
nostru spune: ^Dac` r`m>ne\i [n Mine ]i cuvintele
Mele r`m>n [n voi, cere\i orice ve\i vrea ]i vi se
va da (Ioan 15:7). Condi\iile urm`toare sunt
deosebit de importante:
1) Cel care ofer` rug`ciunea trebuie s` fie [n
Cristos, trebuie s` fi venit [n rela\ie vital` cu El
prin acceptarea meritului sacrificiului S`u
isp`]itor ]i prin consacrare fa\` de voin\a ]i
serviciul S`u; ]i, mai mult de at>t, trebuie s` con-
tinue s` r`m>n` astfel [n Cristos ca membru al
corpului S`u, ca membru al Noii Crea\ii, pentru
a avea privilegiile rug`ciunii la care se face
referire aici.
2) El trebuie de asemenea s` lase Cuv>ntul
Domnului s` r`m>n` [n el, s` se [mp`rt`]easc`
din Cuv>ntul adev`rului ]i harului dac` vrea s` aib`
[n\elepciunea necesar` ca s` cear`, [n armonie cu
voin\a Domnului, lucruri care Lui I-ar pl`cea s`
le dea altfel, chiar dac` este Nou` Creatur` [n
Cristos, rug`ciunile lui ar putea r`m>ne adesea
f`r` r`spuns, fiindc` ^cere r`u. Numai cei care
m`rturisesc ambele calit`\i se pot apropia de
tronul harului ceresc cu deplin` [ncredere, cu
 Rug`ciunea 217
deplin` asigurare a credin\ei c` cererile lor vor fi lor au fost complet acoperite ]i c` ei [n]i]i au fost
ascultate la timpul cuvenit al lui Dumnezeu. deplin accepta\i de Tat`l ceresc (Evr. 10:17-22).
Numai ace]tia pot realiza plin`tatea bucuriei. Din nou acela]i apostol declar` c` noi, care avem
Dup` cum explic` Scripturile, rug`ciunea este un Mare Preot care poate sim\i sl`biciunile
[ncercarea de a ob\ine acces la Dumnezeu ]i de a noastre, ne putem ^apropia deci cu deplin`
avea comuniune cu El. Cine, deci, se poate apropia [ncredere de scaunul harului, ca s` c`p`t`m
de tronul harului ceresc pentru a ^c`p`ta [ndurare [ndurare ]i s` afl`m har, ca s` avem ajutor la
]i a afla har, ca s` avem ajutor la momentul momentul potrivit. Evr. 4:15, 16.
potrivit (Evr. 4:16)? R`spundem, [mpreun` cu
apostolul, c` lumea [n general nu are acest acces, R 1865, col. 1, par. 1:
nu are acest privilegiu al rug`ciunii. Este Acestea sunt principiile care trebuie s`
adev`rat c`, de fapt, milioane de p`g>ni ofer` caracterizeze [ntotdeauna atitudinea min\ii ]i
rug`ciuni Divinit`\ii cu diferite concep\ii despre inimii noastre c>nd vrem s` ne folosim de
cine este ]i ce este El; dar rug`ciunile lor nu sunt privilegiul de a ne adresa la tronul harului ceresc.
acceptabile pentru Dumnezeu. ^Cine se apropie Pe scurt, pentru ca rug`ciunile noastre s` fie
de Dumnezeu trebuie s` cread` c` El este [trebuie primite [naintea lui Dumnezeu, ele trebuie s`
s`-L recunoasc` drept Cel existent prin Sine] ]i exprime credin\` [ncrez`toare, stim` ]i respect
c` El r`spl`te]te pe cei care-L caut` [caut` s`-L iubitor, deplin acord cu planul divin ]i supunere
cunoasc`, s` I se supun` ]i s`-L serveasc`] fa\` de voin\a divin`, dependen\` fiasc` de
(Evr. 11:6). Corneliu a fost unul de felul acestora Dumnezeu, recunoa]terea p`catelor ]i lipsurilor
din urm`, care a recunoscut pe adev`ratul noastre ]i dorin\a dup` iertare, dorind cu
Dumnezeu, L-a respectat ]i a c`utat s`-I cunoasc` umilin\` conducerea ]i ocrotirea divin`. Toate
]i s`-I fac` voia; ]i imediat ce planul divin a ajuns acestea nu [ntotdeauna le putem exprima [n
la etapa de dezvoltare necesar` pentru a permite cuvinte, dar aceasta trebuie s` fie cel pu\in
ca favoarea lui Dumnezeu s` se extind` la atitudinea sufletului.
neamuri, rug`ciunile ]i binefacerile lui au primit
r`spuns. {ns` nu i s-a permis s` aib` comuniune Mana 10 iunie:
cu Dumnezeu [n sensul deplin, cuvenit, ci a fost ^Doamne, [nva\`-ne s` ne rug`m. Luca 11:1.
informat s` trimit` dup` Petru, care-i va spune Pe scurt, pentru ca rug`ciunile noastre s` fie
^cuvinte prin care s` poat` fi adus din starea de primite [naintea lui Dumnezeu, ele trebuie s`
[nstr`inare ]i separare [ntr-o stare de armonie ]i de exprime credin\` [ncrez`toare, stim` ]i respect
fiu, [n care va avea privilegiul unui fiu privilegiul iubitor, deplin acord cu planul divin ]i supunere
accesului la Tat`l, la tronul harului ceresc. fa\` de voin\a divin`, dependen\` fiasc` de
Ideile [n general vagi care predomin` [n Dumnezeu, recunoa]terea p`catelor ]i lipsurilor
privin\a acestui subiect, dup` care se presupune noastre ]i dorin\a dup` iertare, dorind cu
c` orice persoan`, oriunde, oric>nd ]i [n orice umilin\` conducerea ]i ocrotirea divin`. Toate
condi\ii se poate apropia de tronul harului ]i este acestea nu [ntotdeauna le putem exprima [n
acceptat`, sunt eronate. Dup` cum pentru cuvinte, dar aceasta trebuie s` fie cel pu\in
Corneliu a fost necesar s` aud`, s` cread` ]i s` atitudinea sufletului. ^Rug`ciunea este dorin\a
accepte cuvintele lui Petru care i-a explicat sincer` a sufletului, exprimat` sau nu prin
r`scump`rarea prin s>ngele lui Cristos, cuvinte."
reconcilierea astfel efectuat` ]i privilegiul astfel
acordat de a fi adus [n familia lui Dumnezeu, R 3663, col. 1. par. 6, p>n` la col. 2, par.
[nainte de a putea folosi acest privilegiu al 3 Postul ]i rug`ciunea lui Neemia:
comuniunii [n rug`ciune tot a]a, o asemenea Esen\a rug`ciunilor lui Neemia este declarat`
cuno]tin\` este necesar` pentru fiecare persoan`. astfel: ^Te rog, Doamne, Dumnezeul cerurilor,
Apostolul Pavel exprim` aceea]i idee, Dumnezeule mare ]i [nfrico]`tor, Tu, care \ii
declar>nd c` Cristos a deschis pentru noi ^o cale leg`m>ntul T`u ]i e]ti plin de [ndurare fa\` de
nou` ]i vie sau ^o cale nou` a vie\ii, prin v`l, cei ce te iubesc ]i p`zesc poruncile Tale.
adic` prin carnea Sa; ]i c` noi ca fra\i putem avea Rug>ndu-se astfel, el avea [n minte m`rturiile din
[ndr`zneal` s` intr`m [n preasf>nta prin s>ngele Cuv>ntul lui Dumnezeu [n privin\a procedurilor
lui Isus. Astfel de ^fra\i, [nrudi\i cu Marele Preot Sale cu Moise, cu profe\ii ]i cu [mp`ra\ii din
peste casa lui Dumnezeu, sunt [ndemna\i s` ^se trecut. El nu I-a repro]at Domnului c` nu }i-a
apropie cu o inim` curat`, cu o deplin` siguran\` f`cut partea Sa de leg`m>nt, ci, chiar dimpotriv`,
a credin\ei, recunosc>nd c` p`catele ]i nelegiuirile c` acele c`i ]i proceduri ale Domnului cu Israel
218 Rug`ciunea
fuseser` drepte ]i adev`rate, ]i dificult`\ile [n care care l-ai r`scump`rat prin puterea Ta cea mare ]i
erau implica\i ca na\iune erau pedepse drepte prin m>na Ta cea tare.
cuvenite lor pentru [nc`lc`rile leg`m>ntului f`cut Aceast` rug`ciune, care men\ioneaz`
la Sinai. El a exprimat ]i [ncrederea c` Domnul {]i amenin\`rile Domnului ]i recunoa]terea drept`\ii
va \ine leg`m>ntul ]i va avea mil` de popor, sau cel lor, ]i care recunoa]te ]i [nc`lc`rile ]i pedepsele
pu\in de aceia care vor c`uta s` umble [n c`ile Lui. pentru ele, ]i aceast` [ntoarcere la f`g`duin\ele
El s-a rugat: ^Urechea Ta s` fie atent` ]i ochii Domnului pentru iertare, mil` ]i [mp`care, arat`
s`-|i fie deschi]i: ascult` rug`ciunea pe care |i-o chiar caracteristicile rug`ciunii pe care to\i
face robul T`u acum, zi ]i noapte, pentru slujitorii trebuie s` o imite evrei sau neamuri. ^Israelitul
T`i, fiii lui Israel, m`rturisind p`catele fiilor lui cu adev`rat care [ncalc` preceptele divine ]i este
Israel, p`catele f`cute de noi [mpotriva Ta; c`ci disciplinat de Domnul, poate cere f`g`duin\a
eu ]i casa tat`lui meu am p`c`tuit. Nici o rug`ciune Domnului de a fi [ndur`tor fa\` de cei care sunt
mai potrivit` nu poate fi oferit` marelui Creator, care cu o inim` smerit`, poate cere iertare bazat pe
s` recunoasc` [ntr-un fel sl`biciunile, deficien\a, marele sacrifciu r`scump`r`tor, ]i prin credin\`
imperfec\iunea, p`catul celor care se apropie poate accepta imediat f`g`duin\a divin` ]i poate
de tronul harului. Dup` cum declar` apostolul, intra [n odihna sufletului, imediat ce va fi f`cut
chiar noi care suntem creaturi noi [n Cristos tot ce-i st` [n putere ca s` [ndrepte r`ul pe care-l
ne apropiem de tronul harului ceresc s` g`sim depl>nge.
mil` ]i har spre ajutor pentru orice timp de
lips`. Dar [ndr`zneala noastr`, curajul nostru 11. Cum putem face deosebire ntre
nu este acela al [ncrederii [n sine, ci al [ncrederii nchinare lui Dumnezeu n ^duh ]i [n
[n Acela care ne-a iubit ]i ne-a cump`rat cu adev`r ]i nchinare fals`?
s>ngele S`u pre\ios [n Cel care a murit pentru Matei 15:7-9: ^F`\arnicilor, bine a prorocit Isaia
p`catele noastre, ]i sub a c`rui hain` ce ne acoper` despre voi, cnd a zis: @Poporul acesta M`
avem pace, iertare, armonie cu Dumnezeu. cinste]te cu buzele, dar inima lui este departe de
O, ce mult [nseamn` aceasta pentru noi! Mai Mine. Degeaba M` cinstesc ei, nv`\nd ca
mult dec>t putea [nsemna pentru Neemia sau nv`\`turi ni]te porunci ale oamenilor#.
pentru al\ii care au tr`it [nainte de a se fi dat Ioan 4:23, 24 ^Dar vine ceasul, ]i acum a ]i venit,
marele sacrificiu isp`]itor. Este privilegiul cnd nchin`torii adev`ra\i vor adora pe Tat`l n
nostru s` vedem cum poate fi Dumnezeu drept duh ]i n adev`r; c`ci ]i Tat`l caut` astfel de
]i totu]i [ndrept`\itorul celor care cred [n Isus. adoratori. Dumnezeu este Duh; ]i cine {l ador`
Vedem c` prin harul lui Dumnezeu, Isus Cristos pe El, trebuie s`-L adore n duh ]i n adev`r.
a gustat moartea pentru fiecare om ]i c` [n cele
din urm` meritul sacrificiului va putea fi R 2070, col. 1, par. 2, 3:
aplicat pentru fiecare om prin mijloacele ]i prin Domnul nu spune c` [nainte nu au existat
agen\ii Domnului. nchin`tori adev`ra\i; ba dimpotriv`, Scripturile
Neemia a fost foarte deschis [n m`rturisirea nva\` c` [n vechime au fost oameni sfin\i ale c`ror
sa ]i credem c` astfel de atitudine este potrivit` rug`ciuni au fost pl`cute [naintea lui Dumnezeu
pentru to\i cei care vreau s` se apropie de Domnul. ]i care au primit r`spuns, chiar dac` ei nu s-au
P`catele ]i sl`biciunile trebuie m`rturisite nchinat ^n duh (^c`ci Duhul Sfnt nc` nu era,
Domnului, totu]i ele pot fi, [n mod ra\ional, fiindc` Isus nu fusese sl`vit Ioan 7:39), ]i nici
ascunse de ochii altora [n timp ce c`ut`m s` facem nu s-au [nchinat n adev`r, fiindc` adev`rul urma
tot ce putem [n umblarea noastr` nu dup` trup, s` fie descoperit doar prin Spiritul sfnt care s`-i
ci dup` Spirit. El zice: ^Ne-am purtat foarte r`u ndrume. Ioan 14:16, 17.
fa\` de Tine ]i n-am p`zit poruncile, legile ]i Faptul c` acuma ni se acord` ^pecetluirea sau
or>nduirile pe care le-ai poruncit slujitorului T`u ^adop\ia ca fii ai lui Dumnezeu, prin Spiritul
Moise. Adu-|i aminte, Te rog, de cuvintele pe care sf>nt, ]i ca rezultat o cuno]tin\` mai clar` a
le-ai poruncit slujitorului T`u Moise, spun>nd: adev`rului, ]i prin urmare posibilitatea unei
@C>nd ve\i p`c`tui, v` voi risipi printre popoare; [nchin`ri mai spirituale ]i mai inteligente, [n nici
dar dac` v` ve\i [ntoarce la Mine ]i ve\i p`zi un sens nu vrea s` sugereze c` noi suntem mai
poruncile Mele, [mplinindu-le, atunci, chiar dac` vrednici de favoruri dect au fost unii dintre
ve\i fi izgoni\i la marginea cea mai dep`rtat` a vrednicii din vechime. La fel nici Legea dat`
cerurilor, de acolo v` voi aduna ]i v` voi aduce iar`]i [ntregului Israel nu nseamn` c` tot poporul acela
[n locul pe care l-am ales ca s` locuiasc` Numele a fost mai vrednic de favorurile lui Dumnezeu
Meu acolo#. Ei sunt slujitorii t`i ]i poporul T`u, pe dec>t unii dintre p`g>ni, care au fost l`sa\i cu
 Rug`ciunea 219
mai pu\ine avantaje [n toate felurile (Rom. 3:22). care l auzeau, f`c>nd separare [ntre
Cnd a sosit timpul potrivit pentru a trimite nchin`torii de form` ]i cei care {l c`utau cu
tipuri ale favorurilor viitoare, Dumnezeu a ales adev`rat ]i reveren\ios pe Domnul. Astfel a fost
na\iunea lui Israel ca agent al S`u [n preumbrirea rezumat` slujirea apostolului Pavel de c`tre
binecuvnt`rilor Evangheliei care vor urma. Dar, acuzatorii s`i: ^Omul acesta [nduplec` pe
deoarece nu acela care aude ci acela care oameni s` se nchine lui Dumnezeu ntr-un
[mpline]te legea este ndrept`\it prin ea, tot a]a, fel care este mpotriva Legii. Fapte 18:13.
nu acela care are ocazii mai mari ca nchin`tor nchinarea n duh ]i [n adev`r nu se aplic`
este binecuvntat mai mult, ci acela care folose]te doar la rug`ciune, laud`, cerere ]i mul\umire.
privilegiile sale mai mari ]i se nchin` n Este mai profund` dect toate acestea ]i pune
concordan\` cu duhul ]i adev`rul primit. st`p>nire pe sentimente, pe inim`, ]i semnific`
nu doar un ^act de nchinare, ci mai degrab` o
R 2070, col. 2, par. 1: via\` de nchinare o via\` n care, prin
Deoarece marele sacrificiu antitipic al Isp`]irii conceperea spiritului ]i cuno]tin\a planului
a f`cut [mp`carea real` pentru nelegiuire, s-a divin, individul devine at>t de [n unitate cu
f`cut posibil` acceptarea credincio]ilor consacra\i Dumnezeu ]i at>t de la unison cu legea Sa ]i cu
ca fii ai lui Dumnezeu (Ioan 1:12), ]i [n consecin\` toate aspectele planului S`u, [nc>t a face voia
a f`cut posibil` pentru fii cea mai [nalt` manifestare Tat`lui este m>ncarea ]i b`utura lui, a]a cum
a Spiritului sfnt, ca spirit al adopt`rii, care la spun cuvintele Domnului nostru. Aceasta este
timpul cuvenit, [n Veacul Milenar, va fi turnat nchinare n duh ]i [n adev`r. Ea []i va g`si
peste to\i cei mp`ca\i cu Dumnezeu (peste orice expersia [n genunchiul plecat ]i [n purtarea
f`ptur`, indiferent de na\ionalitate), sub Noul ordonat` ]i reveren\ioas` [n apropierea noastr`
Leg`mnt (Ioel 2:28). n timpul Veacului de Dumnezeu n rug`ciune personal`, n
Evanghelic, acest spirit de adoptare este limitat la rug`ciunea [n familie ]i mpreun` cu casa
clasa fiilor, ^fra\ii ]i ^mo]tenitorii [mpreun` cu credin\ei; ]i de asemenea []i va g`si expresia
Cristos, care sunt ale]i acum (^p`rta]i firii [n toate faptele ]i cuvintele vie\ii. Inima
dumnezeie]ti), concepu\i de Spirit sf>nt ca ^noi captivat` va c`uta s` aduc` fiecare aptitudine
crea\ii. Apostolii au intrat n contact cu Spiritul a corpului [n supunere complet` voin\ei lui
sf>nt care era [n Domnul nostru (care-l avea [n Dumnezeu ]i a lui Cristos. Toate acestea
cea mai deplin` m`sur`), ]i au fost mult constituie adorarea pe care o caut` Dumnezeu;
binecuvnta\i, deoarece ei nu s-au opus influen\ei ]i binen\eles, doar cei astfel captiva\i de
acestuia (cu excep\ia lui Iuda). Totu]i, Domnul Domnul [n inim`, ]i care {l servesc n duh ]i [n
nostru i-a asigurat, cu toate avantajele lor adev`r ]i se str`duiesc s` fac` voia Sa n inimile
spirituale, c` o binecuvntare [nc` ]i mai mare lor, [n cuvintele ]i conduita lor, sunt n sens
va veni ca rezultat al sacrificiului S`u ]i a deplin adev`ra\i adoratori pe care i c`ut`
prezent`rii acestuia la Tat`l. El i-a asigurat c` Domnul; ^turma mic`, ^preo\imea [mp`r`teasc`,
[n numele S`u Tat`l le va trimite un Mngietor, credincioas`.
Spiritul sfnt, ]i c` atunci vor avea mai mult dec>t
un contact cu el; c`ci va s`l`]lui n ei. Prin ei, Vol. V, pag. 468, sus:
acesta va exercita o influen\` asupra altora El nu caut` din aceia care s` I se [nchine
(Fapte 24:25), ns` al\ii [n afar` de ^fii nu-l vor pentru c` nu pot face altfel, nici din aceia care
putea primi, ca o putere nl`untrul lor, nici s` I se [nchine pentru c` ar fi constr>n]i, ci,
m`car s`-l cunoasc`, fiindc` este o pecete sau un a]a cum declar` El, caut` astfel de adoratori
semn al calit`\ii de fiu. Ioan 14:16, 17. care ^vor adora pe Tat`l [n duh ]i [n adev`r
voluntar, din iubire ]i din apreciere fa\` de
R 2071, col. 2, par. 3, 4: principiile Sale de dreptate ]i fa\` de El, pe
{ntr-adev`r, [n declara\ia Domnului nostru, care ace]tia le reprezint`. Ioan 4:23.
^Tat`l caut` astfel de adoratori care-L vor adora
[n duh ]i [n adev`r, vedem c` ntreaga misiune 12. De ce trebuie s` fie cererile
a Evangheliei poate fi [n mod potrivit [n\eleas` a noastre pentru ajutor ^la vreme de
fi cu scopul de a scoate din omenire pe ace]ti nevoie?
adoratori adev`ra\i; ]i, destul de potrivit, Evrei 4:16 ^S` ne apropiem, deci, cu deplin`
slujitorii timpurii ai Evangheliei i-au c`utat pe ncredere de scaunul harului, ca s` c`p`t`m
cei care p`reau a fi adoratori serio]i, iar mesajul ndurare ]i s` afl`m har, ca s` avem ajutor la
pe care l duceau a devenit o prob` pentru cei momentul potrivit.
220 Rug`ciunea
R 2249, col. 2, par. 2: R 2865, col. 2, par. 2:
Noi nu trebuie s` c`ut`m ajutor divin cu mult Aici vine lec\ia propriu-zis` legat` de lupta lui
timp [nainte, ca, de exemplu, s` fim \inu\i [n anul Iacov cu [ngerul. {ngerul i s-a ar`tat ca om, cum se
ce vine, sau [n luna ce vine, sau [n s`pt`mna ce [nt>mpa adesea [n vechime. Iacov [ns` l-a
vine: mai degrab` trebuie s` ]tim c` dac` am f`cut recunoscut, ]i apuc>ndu-l, i-a cerut s`-i dea o
un leg`mnt cu Domnul ]i dac` suntem ai Lui, binecuv>ntare, [n calitate de reprezentant al lui
El este aproape de noi tot timpul, n fiecare Dumnezeu trimis s`-l [nt>lneasc`. Nu putem
ncercare, [n fiecare ispit`; iar ajutorul S`u ne presupune nici un moment c` [ngerul n-a fost destul
st` la ndemn`, dac` noi [l accept`m ]i ac\ion`m de puternic ca s` se elibereze din str>nsoarea lui
ca atare. Deci, rug`ciunile noastre trebuie s` fie Iacov ]i ca atare lupta ]i sfor\`rile dintre ei au \inut
pentru ajutor n vreme de nevoie, la fel ]i p>n` la lumina dimine\ii, [ngerul degeaba cer>ndu-i,
rug`ciuni generale pentru binecuvntarea ]i grija ^Las`-m` s` plec, iar Iacov [n mod st`ruitor
Domnului [n fiecare zi. {n momentul ispitei inima sus\in>nd ]i declar>nd: ^Nu te voi l`sa s` pleci p>n`
s` se ridice [n deplin` siguran\` a credin\ei c`tre m` vei binecuv>nta. Trebuie s` prespunem,
Marele St`p>n, recunosc>nd iubirea, [n\elepciunea dimpotriv`, c` Domnul a binevoit s`-l binecuv>nteze
]i puterea Sa de a ne ajuta ]i bun`voin\a Sa de a pe Iacov ]i a trimis pe [nger tocmai pentru acest
face ca toate lucrurile s` lucreze [mpreun` spre scop, ]i c` [mprejur`rile au fost inten\ionate ca o
binele celor care-L iubesc. Dac` la vreme de nevoie ocazie de a scoate la iveal` dorin\ele mari ale lui Iacov
cerem ajutorul S`u, ruga aceasta cu siguran\` va [n aceast` privin\`; s`-]i demonstreze lui [nsu]i c>t
[ntoarce spre noi sfatul, ajutorul ]i puterea de mult dorea de fapt favoarea Domnului,
Domnului pentru dreptate, adev`r, cur`\enie ]i binecuv>ntarea Domnului. }i c>nd a ob\inut
iubire, ]i astfel vom [nvinge [n fiecare ceas, [n rezultatul dorit c>nd Iacov a dat dovada
fiecare zi ]i, [n cele din urm`, vom fi biruitori. intensit`\ii dorin\ei sale de armonie cu Dumnezeu
]i de astfel de binecuv>ntare cum numai Dumnezeu
13. Se poate s` mergem prea des la putea da atunci a venit binecuv>ntarea
Dumnezeu [n rug`ciune, sau este vreun biruin\a lui Iacov. Nu [nseamn` c` Iacov a biruit ca
lucru prea m`runt [n via\a noastr` ca s` ob\in` de la Dumnezeu, prin [ngerul S`u, ceva ce
s`-l supunem aten\iei Lui? nu-I pl`cea Domnului s`-i dea, ci [nseamn` c` a
biruit ca s` ob\in` binecuv>ntarea dorit` prin
R 1865, col. 1, par. 3, p>n` la col. 2, par. 7. manifestarea zelului, energiei, r`bd`rii ]i credin\ei
Vezi fragmentul la pag. 251. pe care lui Dumnezeu {i place s` le vad` ]i s` le
r`spl`teasc`.
14. De ce nu ne va da Tat`l nostru
ceresc lucrurile de care avem nevoie 15. Cum putem [nv`\a s` nu ^cerem
f`r` s` le cerem? r`u ]i astfel s` ni se r`spund` la
cereri?
R 3128, col. 2, par. 5: 1 Ioan 5:14, 15 ^{ndr`zneala pe care o avem la
Se poate ridica [ntrebarea: oare de ce nu ne d` El este c`, dac` cerem ceva dup` voia Lui, ne
Dumnezeu lucrurile de care avem nevoie f`r` s` ascult`. }i dac` ]tim c` ne ascult`, orice I-am cere,
ne rug`m pentru ele ]i s` cerem promisiunile Lui? ]tim c` dob>ndim lucrurile pe care I le-am cerut.
F`r` [ndoial` pentru c` mai [nt>i trebuie s`
ajungem la o stare de inim` potrivit`, ca s` putem R 2005, col. 2, par. 7-9:
primi favorurile Sale ]i s` avem folos din ele. Este adev`rat, unele dintre aceste cereri potrivite,
Chiar dac` este a]a, putem fi siguri c` nu autorizate ]i mult dorite sunt mult am>nate de
apreciem suficient [ngrijirea divin` acordat` nou` exemplu, Biserica s-a rugat de peste optsprezece
p>n` acum. Ba este posibil ca nici chiar [n secole ^Vie [mp`r`\ia Ta! fac`-se voia Ta precum [n
atitudinea de rug`ciune ]i mul\umire noi s` nu cer a]a ]i pe p`m>nt. Dumnezeu a auzit dar n-a
discernem nici m`car jum`tate din motivele de r`spuns [nc`. Totu]i, to\i cei care s-au rugat astfel
recuno]tin\`, a]a cum le vom vedea [n cur>nd, ]i au dorit {mp`r`\ia Milenar` au fost
c>nd vom cunoa]te [ntocmai cum noi suntem binecuv>nta\i prin credin\a lor [n acea {mp`r`\ie
cunoscu\i. La fel este ]i cu foamea natural`. Dac` nev`zut` [nc` dar evident foarte aproape acum.
n-am fi a]a constitui\i [nc>t foamea s` ne arate La alte cereri [ns` pentru hrana zilnic`, pentru
nevoia de hran`, probabil c` am aprecia-o mai ajutor [n ispite ]i pentru eliberare de Cel R`u
pu\in, chiar dac` am m>nca la fel de mult ]i cu a r`spuns prompt.
aceea]i regularitate. {n leg`tur` cu aceasta s` observ`m [n mod
 Rug`ciunea 221
special c` privilegiul rug`ciunii, sau orice alt` venit prin acel r`spuns. Nu toate cazurile sunt la
favoare de la Dumnezeu, nu este acordat pentru fel, dar copiii lui Dumnezeu bine deprin]i ]i
scopuri egoiste. Un lucru care ar putea fi [n mod dezvolta\i [n inim` s` se a]tepte s` ajung` la
cuvenit dorit ]i cerut [ntr-un caz, ar putea fi punctul [n care toate rug`ciunile lor primesc
necuvenit dac` ar fi cerut din alt motiv. A dori ]i r`spuns, ]i primesc r`spuns [n modul cel mai bun
a cere ceva bun [n sine, pentru a ne putea sl`vi pe ]i cel mai satisf`c`tor posibil, fiindc` Cuv>ntul
noi [n]ine [naintea oamenilor, este o cerere gre]it`, Domnului locuie]te cu bog`\ie [n ei. Ei nu vor cere
datorit` unui motiv gre]it. gre]it nu vor cere nimic contrar voin\ei ]i
Dorin\a dup` un lucru bun, numai pentru providen\elor divine; ci mai degrab`, av>nd
confort ]i comoditate, este un motiv nepotrivit, [ncredere [n [n\elepciunea divin`, rug`ciunea lor
egoist. Apostolul se refer` la astfel de cazuri va fi, ^Doamne, nu voia mea, ci a Ta s` se fac`.
zic>nd: ^Cere\i ]i nu c`p`ta\i, pentru c` cere\i
r`u, ca s` risipi\i [n pl`cerile voastre adic`, R 3338, col. 2, par. 5:
pentru scopuri de slav` de]art` sau alte motive {nv`\`torul a ar`tat deosebirea [ntre lucrurile
egoiste (Iac. 4:3). A cere un lucru bun numai ca s` pe care le-ar putea face neamurile ]i lucrurile pe
facem din el o prob` prin care s` ne stabilim care noi ca ucenici ai S`i le-am putea face, zic>nd
credin\a, se pare c` este o cerere nepotrivit`, c`ci c` cererile ]i c`utarea noastr` s` nu fie numai
numai celor plini de credin\` li se promite ceva. dup` p>inea care piere numai dup` lucrurile
p`m>nte]ti ]i cu insisten\`; ci s` c`ut`m mai [nt>i,
R 3217, col. 2, par. 2, 3: [n principal, {mp`r`\ia lui Dumnezeu ]i dreptatea
Ceea ce vedem astfel exemplificat pe scar` care este potrivit` cu ea, ]i toate aceste lucruri
larg` ]i na\ional`, putem vedea exemplificat ]i p`m>nte]ti ne vor fi date pe deasupra [n astfel
[ntr-un mod mai apropiat de noi. C>\i dintre noi de m`sur` care s` fie pentru interesele noastre
[n ignoran\a ]i orbirea noastr` ne-am rugat cele mai bune. Cererile noastre, strig`tele noastre
c>ndva [n via\` pentru diferitele sisteme de robie, c`tre Domnul, prin urmare, s` fie pentru sfin\enia
pentru diferitele secte ale cre]tin`t`\ii, ]i de inimii, pentru umplere cu Spiritul S`u, pentru
asemenea am lucrat pentru zidirea lor, numai s` hran` spiritual`, [mprosp`tare, putere; iar [n
constat`m c` am fost leza\i spiritual de cele privin\a lucrurilor naturale, El ]tie pe ce cale
pentru care ne-am rugat ]i am lucrat. Am cerut mergem ]i ce ar fi pentru cele mai bune interese
r`u, asemenea B`tr>nilor lui Israel, [n timp ce, ale noastre ca Noi Creaturi. Aceasta trebuie s` o
[n loc de aceasta, inimile noastre ]i ale lor ar fi l`s`m pe seama Lui: nu I-ar pl`cea s` ne vad`
trebuit s` cear` continuu c`ile Domnului, deranj>ndu-L pentru lucruri pe care nu ni le-a
conducerile Sale, nu s` cear` s` favorizeze ]i s` dat, c`ci a face astfel n-ar fi o dovad` a credin\ei
binecuv>nteze ceea ce [n ignoran\` ]i [n mod gre]it [n El, ci contrariul o dovad` a [ndoielii, o
am presupus a fi spre slava Lui ]i spre binele manifestare a fricii c` El a uitat sau a neglijat
nostru. S` [nv`\`m s` ne rug`m corect, precum f`g`duin\a Sa c` ne va da lucrurile de trebuin\`.
]i s` ne rug`m ]i s` lucr`m corect; ]i pentru a
face a]a, s` fim iu\i la auzit, len\i la vorbit, iu\i la R 3354, col. 1, par. 1:
auzirea Cuv>ntului Domnului ]i la lec\ia pe care Cuvintele Domnului nostru [n [ncheierea
deja ne-a dat-o, ]i la metoda Sa de instruire, de acestei lec\ii (^Ruga\i-v` ne[ncetat) sunt foarte
[ndrumare ]i binecuv>ntare a noastr`. S` nu ne satisf`c`toare pentru suflet, pentru cei care au
gr`bim s`-I spunem ce preferin\e avem; credin\` : ^}i Eu v` spun: Cere\i ]i vi se va da;
[ntr-adev`r, s` c`ut`m s` ajungem la acea c`uta\i ]i ve\i g`si; bate\i ]i vi se va deschide!
dezvoltare a caracterului cre]tin care ne va La aceasta avem cuvintele {nv`\`torului, dar
permite [ntotdeauna s` c`ut`m nu voia noastr`, trebuie s` re\inem ordinea a]a cum este
ci voia ]i calea Tat`lui din cer. exprimat` [n rug`ciune; noi s` nu cerem nimic ce
Acela]i principiu se va aplica ]i [n afacerile n-ar fi sfin\itor ]i n-ar onora numele Tat`lui
mai personale ale vie\ii noastre zilnice. C>\iva nostru ceresc; s` nu cerem nimic ce s` se interpun`
p`rin\i ne-au spus, cu inimile [ndurerate, despre [n vreo m`sur` sau grad venirii {mp`r`\iei Sale, sau
rug`ciuni [mplinite care ulterior au dorit s` nu fi [nf`ptuirii voii Sale pe p`m>nt ca [n cer; s` cerem [n
fost [mplinite; ne-au spus despre tovar`]i de via\` armonie cu planul divin ]i s` fim asigura\i c` acel
sau despre copii pe patul mor\ii, pentru a c`ror plan divin, descoperit [n Cuv>ntul S`u ]i pentru
via\` s-au rugat [n mod nepotrivit, f`r` cuvintele care ne rug`m, se va [mplini complet [n cele din
sau sentimentul fac`-se voia Ta, ]i cum Domnul urm`, ]i c` va fi o parte c>t se poate de satisf`c`toare
a r`spuns la acele rug`ciuni ]i ce rele teribile le-au pentru inim` c>nd o vom primi.
222 Rug`ciunea
R 2865, col. 2, par. 4: R 3353, col. 2, par. 4, 5 Credin\a ]i
De]i Iacov a fost om natural, nu o ^crea\ie nou` speran\a dezvoltate prin am>nare:
[n Hristos Isus, totu]i rug`ciunea lui este o {n versetele 5-8 Domnul nostru ne d` o plid`,
rug`ciune model, prin aceea c` nici m`car n-a ar`t>ndu-ne cum insisten\a poate aduce un
specificat lucrurile p`m>nte]ti care-i fuseser` r`spuns de la un prieten p`m>ntesc, care la
promise. Tot ce a cerut a fost o binecuv>ntare, [n [nceput ne-a refuzat o cerere. Domnul nostru
orice fel binevoia Domnul s` i-o dea. Vai, c>\i folose]te ilustra\ia [n privin\a Tat`lui ceresc, nu
israeli\i spirituali par s` aib` o apreciere mult prin aceea c` face aluzia c` El este [mpotriva
mai sc`zut` a ceea ce este potrivit [n astfel de cererilor poporului S`u ]i le va acorda numai dac`
chestiuni, dec>t a avut Iacov! Mul\i cer ]i nu apelurile lor vor deveni plictisitoare pentru El,
primesc fiindc` cer gre]it, lucruri care s` fie ci prin aceea c` le arat` ce st`ruin\` r`bd`toare
consumate [n dorin\e p`m>nte]ti bog`\ie sau au oamenii [n leg`tur` cu o mic` favoare
faim` sau bunuri vremelnice (Iac. 4:3). C>\i uit` p`m>nteasc` dorit`, ]i ca s` ilustreze cum cei din
c` Domnul a promis deja c` Se va [ngriji de poporul Domnului trebuie s` fie mai preocupa\i
necesit`\ile vremelnice ale copiilor S`i concepu\i ]i mai serio]i [n privin\a binecuv>nt`rilor cere]ti
de spirit ]i c` va face pentru ei mai bine dec>t ar pe care le doresc. Tat`l nostru ceresc are lucruri
]ti ei cum s` cear` sau s` g>ndeasc`. Ce pu\ini bune; El ni le-a promis; Lui {i place s` ni le dea,
par s`-]i aduc` aminte c` toate condi\iile ]i de]i unele dintre ele sunt departe de noi. De
dorin\ele noastre ca noi creaturi trebuie s` fie [n exemplu, El a [ng`duit poporului S`u s` se roage
special pentru lucrurile care apar\in de creatura ^Vie [mp`r`\ia Ta, fac`-se voia Ta precum [n cer
nou`, ]i c` aceast` clas` de binecuv>nt`ri ne a]a ]i pe p`m>nt, timp de aproape nou`sprezece
invit` Domnul s` le cerem ]i s` ne str`duim s` secole. De ce n-a r`spuns la rug`ciune mai repede?
le ob\inem, asigur>ndu-ne c` dup` cum p`rin\ilor De ce a sugerat s` ne rug`m a]a, dac` r`spunsul
p`m>nte]ti le place s` dea daruri bune copiilor avea s` fie at>t de mult am>nat?
lor, tot a]a, Tat`lui nostru ceresc {i place s` dea R`spundem c` Domnul avea deja un plan
Spirit sf>nt celor care I-l cer (Luca 11:13). Dac` stabilit, care includea timpul {mp`r`\iei, [nainte
tot poporul consacrat al Domnului ar putea fi adus de a ne [nv`\a s` ne rug`m pentru ea; ]i c`
la punctul [n care scopul principal al vie\ii, rug`ciunile din timpul celor nou`sprezece secole,
obiectivul tuturor rug`ciunilor lor s` fie ca ei s` care au ie]it din inimile poporului S`u, au fost
poat` avea [n m`sur` mai mare Spiritul binecuv>nt`ri pentru inimile lor ]i i-au f`cut s`
Domnului, spiritul sfin\eniei, spiritul Adev`rului, aprecieze ]i s` doreasc` {mp`r`\ia cu mult mai
Spiritul lui Hristos, spiritul min\ii s`n`toase, ce mult dec>t dac` nu s-ar fi rugat astfel. Dorin\a
mare binecuv>ntare ar fi aceasta! Dac` apoi ei dup` {mp`r`\ie a fost o binecuv>ntare [n sine ]i
s-ar lupta cu Domnul p>n` [n rev`rsatul zorilor, a fost o [ncurajare, ]i astfel ne rug`m acum, mai
faptul c` s-ar \ine de El le-ar aduce cu siguran\` serios poate dec>t oric>nd [nainte, vie {mp`r`\ia
binecuv>ntarea dorit`. Domnul S-a descoperit Ta, fiindc` apreciem nevoia de {mp`r`\ia lui
poporului S`u tocmai cu scopul s` le dea aceast` Dumnezeu tot mai mult, pe m`sur` ce ajungem
binecuv>ntare; totu]i, El o re\ine p>n` c>nd ei la timpul c>nd va fi gata s` ne fie dat`.
[nva\` s-o aprecieze ]i s-o doreasc` serios.
R 2865, col. 2, par. 3:
16. De ce am>n` Dumnezeu r`spunsul Lec\ia israelitului spiritual n aceast`
la rug`ciunile noastre? situa\ie este [n armonie cu cuvintele Domnului
Luca 11:5-8 ^Apoi le-a mai zis: @Dac` unul nostru: ^Omul trebuie s` se roage necurmat ]i
dintre voi are un prieten ]i se duce la el la s` nu se lase. Dumnezeu dore]te s` fim
miezul nop\ii ]i-i zice: @Prietene, mprumut`-mi perseveren\i, iar perseveren\a noastr` m`soar`
trei pini, c`ci a venit la mine, din c`l`torie, ]i indic` profunzimea dorin\ei noastre. Dac`
un prieten al meu ]i n-am ce-i pune nainte;# nu ne vine binecuvntarea n momentul n care
]i, dac` din`untrul casei lui, prietenul acesta ne rug`m, trebuie s` continu`m ^st`ruitor n
i r`spunde: @Nu m` tulbura; acum u]a este rug`ciune a]teptnd r`bd`tor timpul pe
ncuiat`, copiii mei sunt cu mine n pat, nu pot care Domnul l consider` potrivit, cu loialitate
s` m` scol s`-\i dau#, v` spun: chiar dac` nu ncrez>ndu-ne [n El, c` vrea s` ne dea
s-ar scula s` i le dea pentru c`-i este prieten, binecuvntarea promis`, chiar dac` pentru o
totu]i, pentru st`ruin\a lui sup`r`toare tot se perioad` o re\ine pentru a ne face mai doritori
va scula ]i-i va da tot ce-i trebuie. s` o c`ut`m.
 Rug`ciunea 223
R 3663, col. 1, par. 1-4 R`spunsuri mult u]or vedea c` orice {i va cere unul bine informat
amnate: [n privin\a promisiunilor divine ]i supus deplin
F`r` ndoial` c` sunt multe motive pentru care voin\ei divine, vor fi lucruri pe care Dumnezeu
Domnul nu r`spunde imediat la cererile noastre va fi bucuros s` le dea ca r`spuns la cererile lui.
care sunt n concordan\` cu voia Sa, [n armonie Noi trebuie s` ne gdim la Tat`l nostru ceresc
cu Cuv>ntul S`u. Se poate s` nu ]tim toate aceste ca la un tat` bogat ]i binevoitor, bun ]i generos,
motive, ns` unele din ele sunt evidente. F`r` n\elept ]i iubitor. Trebuie s` presupunem c` El
[ndoial` un motiv pentru care Domnul ntrzie va g`si pl`cere n a ne da ceea ce ne dore]te inima
s` ne r`spund` este acela de a ne proba t`ria ]i dac` acele dorin\e ale noastre sunt n armonie cu
profunzimea dorin\elor dup` lucrurile bune pe planul S`u, plan pe care l-a [ntocmit astfel nct
care le cerem de la El. De exemplu, El ne s` cuprind` cele mai nalte ]i mai bune interese
informeaz` c` este mai dispus s` ne dea Spiritul ale noastre ]i cele mai nalte ]i mai bune interese
S`u sfnt nou` care l cerem, dect sunt p`rin\ii ale tuturor creaturilor Sale. Astfel c`:
no]tri p`mnte]ti s` dea lucruri bune copiilor lor; Credin\a se poate [ncrede [n El, orice ar veni.
cu toate acestea, d`ruirea Spiritului sfnt este o Iar copiii S`i bine informa\i pot avea toate
procedur` treptat`, ]i noi l putem primi doar n dorin\ele inimii lor, fiindc` inimile lor sunt n acord
m`sura n care ne-am golit de spiritul lumesc sau deplin cu Domnul, ]i ei nu doresc nimic de la Domnul
egoist. Se cere timp pentru a ne goli astfel de noi dect lucrurile bune ale scopului ]i promisiunii Sale.
[n]ine ]i a fi preg`ti\i pentru mintea lui Cristos
pentru unii se cere mai mult timp dect pentru R 3664, col. 2, par. 2:
al\ii, dar to\i avem nevoie de golire pentru a fi La fel cum la rug`ciunea lui Neemia r`spunsul
reumplu\i. Cel ce caut` g`se]te, ]i cu ct caut` a venit dup` patru luni, ]i nici o u]` a ocaziei nu
mai mult cu att g`se]te mai mult; celui ce bate i p`rea s` i se ofere pentru a aduce chestiunea n
se va deschide, iar baterea continu` ]i interesul aten\ia [mp`ratului, la fel este ]i cu noi
crescnd n batere nseamn` dorin\` cresc>nd` ndelunga r`bdare ]i credin\a pot fi printre lec\iile
de a intra, astfel nct atunci c>nd u]a pe care Domnul dore]te s` le nv`\`m prin
privilegiului, a ocaziei se deschide ncet [naintea ntrzierea r`spunsului la cererile noastre. De
lui, curajul ]i t`ria lui cresc pe m`sur` ce caut` asemenea, f`r` ndoial`, cele patru luni de
s` se foloseasc` de deschidere, ]i astfel [n toate [nt>rziere au fost folosite de Domnul mai mult
felurile binecuvntarea este mai mare dect dac` sau mai pu\in pentru a-l preg`ti pe [mp`rat s`
Domnul ar fi s` r`spund` la cereri mai repede. coopereze la cererea lui Neemia. La fel poate fi ]i
Ori de c>te ori ne gndim la rug`ciune ]i la cu noi, c` n timp ce ne rug`m, Domnul nu numai
r`spunsul la ea, s` ne amintim cuvintele c` ne preg`te]te pentru binecuvntarea ]i ocazia
Domnului nostru: ^Dac` r`mne\i n Mine, ]i dac` ]i privilegiul pe care le dorim, dar preg`te]te ]i
r`mn n voi cuvintele Mele, cere\i orice ve\i vrea mprejur`rile ]i condi\iile care ne vor aduce aceste
]i vi se va da (Ioan 15:7). O, [n aceast` declara\ie ocazii ]i privilegii n cea mai bun` form`. S`
exist` condi\ii. Cei care r`mn n Cristos trebuie s` punem deci la inim` ]i s` folosim lec\iile din
fi intrat [n Cristos prin credin\`, c`in\` ]i cuvintele {nv`\`torului nostru, ^C` trebuie s` se
consacrare, iar a r`mne n El nseamn` c` credin\a roage ne[ncetat ]i s` nu se lase. Luca 18:1.
va r`mne, c`in\a ]i mpotrivirea la p`cat vor
r`mne, ]i consacrarea noastr` Domnului ]i slujbei 17. Trebuie s` ne str`duim s` cooper`m
Lui va r`mne ]i se va manifesta. cu Domnul la rezolvarea cererilor noastre?
Cealalt` condi\ie este important` de asemenea:
Dac` r`mn n voi cuvintele Mele. O, ct de clar R3657, col. 2, par. 1-3:
este c` Domnul a vrut s` Se asocieze pe Sine ]i Convins` c` nu era alt` solu\ie dect s`-]i ri]te
Cuvntul S`u, Scripturile, [n mintea, inimile, via\a nf`\i]ndu-se naintea [mp`ratului, Estera
vie\ile ]i rug`ciunile celor care sunt cu adev`rat a trimis vorb` unchiului s`u ]i prin el tuturor
ai S`i. Trebuie s` cercet`m Scripturile ca s` ]tim evreilor din cetatea palatului s` posteasc` al`turi
voia Domnului, s` ]tim ce a promis ]i ce n-a promis, de ea timp de trei zile, ]i aceasta desigur implica
s` ]tim ce putem cere ]i ce nu putem cere, ]i rug`ciune. Nu putem presupune c` ei s-au ab\inut
recunosc>ndu-le pe acestea, cel consacrat pe deplin [n mod absolut de la mncare ]i de la b`utur`
nu va dori s` fie, s` aib` sau s` fac` nimic altceva timp de trei zile, ci ]i-au [ng`duit mici lucruri,
dect ceea ce {i place Domnului [n privin\a Lui evitnd orice le pl`cea [n mod deosebit ]i
Voia Ta s` se fac`, ]i nu a mea va fi rug`ciunea delicatesele. Aceast` rug`ciune ]i acest post ne
lui. }i cnd s-a ajuns la aceast` pozi\ie, putem conving c` nu to\i evreii care aveau credin\` n
224 Rug`ciunea
Domnul s-au ntors n Palestina, c` unii dintre ei acea m`sur` fa\` de frumuse\ea ]i for\a adev`rat`
erau nc` mpr`]tia\i [n toat` Asia. F`r` ndoial` a acestei f`g`duin\e. Ar fi [ntr-adev`r ciudat dac`
c` acea ncercare excep\ional` s-a dovedit a fi o un membru al unei treimi de Dumnezei egali
mare binecuvntare ]i nt`rire pentru credin\a [ntre ei ar spune despre altul c` este [n stare ]i
Esterei, a unchiului ei ]i a tuturor evreilor. dispus s`-l dea pe al treilea, a]a cum p`rin\ii
La sfr]itul celor trei zile, [mp`r`teasa, p`m>nte]ti dau p>ine, pe]te ]i ou` copiilor lor.
nve]mntat` n cele mai frumoase haine (Vezi versetele precedente.) {ntregul pasaj este
mp`r`te]ti pentru a fi ct mai atr`g`toare cu armonios numai c>nd Spiritul sf>nt este corect
putin\`, s-a nf`\i]at naintea [mp`ratului. n acest [n\eles, c` este mintea sau influen\a divin`
fel ea ]i-a folosit n\elepciunea ]i a c`utat s` coopereze acordat` [n diferite feluri pentru m>ng>ierea ]i
cu rug`ciunile ei pentru [ndrumare ]i binecuvntare zidirea spiritual` a copiilor lui Dumnezeu.
divin`. {mp`ratul a fost foarte binevoitor cu ea ]i i-a Textul nostru face o compara\ie [ntre p`rin\ii
ntins sceptrul de aur pe care ea l-a atins, ]i apoi p`m>nte]ti buni care dau hran` natural` copiilor
n\elegnd c` numai o cerere urgent` a adus-o n lor, ]i P`rintele nostru ceresc bun, care d` Spiritul
fa\a lui, a ntrebat-o ce putea face pentru ea, S`u sf>nt celor care I-l cer. Dar, dup` cum
ncredin\nd-o c` se va face chiar p>n` la m`sura p`rintele p`m>ntesc pune hrana la [ndem>na
de a-i da jum`tate din mp`r`\ie expresia din familiei sale dar nu le-o impune cu for\a, tot a]a
urm` fiind f`r` ndoial` o formul` de polite\e care P`rintele nostru ceresc a pus la [ndem>na familiei
ar`ta interesul s`u mare. Sale spirituale prevederile bune ale harului S`u,
Planurile [mp`r`tesei au fost, evident, bine dar nu ni le impune cu for\a. Trebuie s` ne fie
gndite, de]i la vremea aceea ea avea doar cam foame ]i sete dup` ele, trebuie s` le c`ut`m, nu
cincisprezece ani. F`r` [ndoial` Dumnezeu i-a dat cu [ndoial`, ci cu credin\` [n privin\a dispozi\iei
n\elepciunea necesar` pentru acea ocazie. Ea nu Lui de a ne da daruri bune. Prin urmare, c>nd ne
]i-a f`cut cunoscut` cererea, ci mai degrab` a rug`m pentru Spirit sf>nt ]i pentru a fi umplu\i
prelungit a]teptarea [mp`ratului, invitndu-l cu Spiritul Domnului, noi trebuie s` privim [n
mai [nt>i la un banchet pe care l-a preg`tit n cinstea jurul nostru ]i s` g`sim prevederea pe care El a
lui, ]i la care a fost invitat ]i cel mai de [ncredere f`cut-o ca r`spuns la aceste rug`ciuni, pe care El
dintre ofi\erii s`i, Haman. ntlnirea a avut loc, astfel a inspirat-o ]i a [ndrumat-o.
]i la banchet [mp`r`teasa a evitat din nou [ntrebarea G`sim aceast` prevedere [n Cuv>ntul
referitoare la dorin\ele sale, cerndu-le celor doi s` o adev`rului; dar nu este destul s` g`sim unde este:
onoreze prin participarea la [nc` un banchet [n ziua dac` dorim s` fim umplu\i trebuie s` m>nc`m;
urm`toare, ]i cei doi au fost de acord. Unii dintre [n mod sigur trebuie s` ne [mp`rt`]im din osp`\,
oamenii dragi ai Domnului din Israelul spiritul sunt altfel nu vom avea satisfac\ia pe care m>ncarea a
pu\in [nclina\i s` mearg` la extreme, ]i ncrez>ndu- fost inten\ionat` s` o dea. Cel care nu va m>nca
se n Domnul nu fac nimic pentru prop`]irea cauzei de la o mas` plin`, va fi gol ]i mort de foame, ca ]i
pe care doresc s` o serveasc`. Noi credem c` purtarea cum n-ar fi deloc hran`. Dup` cum cererea
Esterei este un bun exemplu a ceea ce este potrivit. binecuv>nt`rii asupra hranei nu ne va s`tura, ci
Noi trebuie att s` veghem ct ]i s` ne rug`m, s` va trebui dup` aceea s` ne [mp`rt`]im din ea, tot
muncim ]i s` a]tept`m, s` fim [n\elep\i ca ]erpii ]i a]a posesia Cuv>ntului lui Dumnezeu ]i cererea
blnzi ca porumbeii. S` facem tot ce ne st` n putere noastr` s` fim umplu\i de Spirit nu ne vor fi de ajuns;
[n timp ce ne ncredem n Domnul pentru rezultate, trebuie s` m>nc`m Cuv>ntul lui Dumnezeu dac`
asigura\i c` El poate s` compenseze pentru toate vrem s` ob\inem din el Spiritul S`u.
deficien\ele noastre, dar [n acela]i timp [ng`duind {nv`\`torul nostru a spus: ^Cuvintele pe care
deficien\` ct se poate de pu\in`. vi le-am spus Eu sunt duh ]i sunt via\`" (Ioan
6:63); ]i despre to\i care sunt umplu\i cu Spirit
Vol. V, pag. 224, par. 2, p>n` la pag. 225, este adev`rat, cum spune profetul, ^C>nd am
par. 2: primit cuvintele Tale le-am [nghi\it (Ier. 15:16;
Nimic din scriptura pe care o examin`m nu Apoc. 10:9). Este absolut inutil s` ne rug`m,
poate fi interpretat, [n nici un fel, ca s` implice Doamne, Doamne, d`-ne Spirit, dac` neglij`m
c` Tat`l ceresc ar fi bucuros ca copiii S`i s` cear` Cuv>ntul adev`rului pe care acel Spirit l-a dat
un alt Dumnezeu o a treia persoan` dintr-o pentru umplerea noastr`. Dac` noi doar ne rug`m
treime de dumnezei egali [ntre ei. Un astfel de pentru Spirit ]i nu folosim mijloacele potrivite s`
g>nd este incompatibil cu pasajul ]i cu rela\iile ob\inem Spiritul adev`rului, vom continua s` fim
sale contextuale: iar cei care nutresc astfel de cel mult ^prunci [n Cristos, c`ut>nd semne
vedere eronat` trebuie neap`rat s` fie orbi\i [n exterioare ca dovad` a rela\iei cu Domnul, [n locul
 Rug`ciunea 225
m`rturiei interioare, prin Cuv>ntul adev`rului, s`-I recunoa]tem bun`tatea, c`ut>nd s`
pe care El l-a dat. cooper`m cu ea ]i s` ne d`m seama c` avem
nevoie de [n\elepciune. De aceea avem invita\ia
18. Pentru ce trebuie s` ne rug`m? c` putem cere acest ajutor al Spiritului sf>nt
sau al puterii lui Dumnezeu ^[n\elepciunea
Pentru Spirit sfnt. de sus. ^Dac` vreunuia dintre voi [i lipse]te
R 3665, col. 1, par. 2: [n\elepciunea, s-o cear` de la Dumnezeu, care
nv`\`torul ne spune ce putem cere d` tuturor cu m>n` larg` ]i f`r` mustrare (Iac.
nestingheri\i, ce putem fi asigura\i c` Tat`l este 1:5). Prin aceast` [n\elepciune putem fi f`cu\i
foarte binevoitor s` ne dea, chiar dac` El are [n stare astfel s` ne purt`m, astfel s` vorbim ]i
mult` [ng`duin\` pentru noi, chiar dac` El ne s` [nf`ptuim, [nc>t s` le fim de ajutor altora; ]i
d` treptat, ]i poate nu att de repede ]i deplin [n aceast` direc\ie trebuie s` fie rug`ciunile
cum am cerut. Cuvintele Sale sunt: ^Deci, dac` noastre, ca s` putem coopera cu Dumnezeu pe
voi, care sunte\i r`i, ]ti\i s` da\i daruri bune liniile generoase, binevoitoare pe care El le-a
copiilor vo]tri, cu ct mai mult Tat`l vostru cel marcat deja a c`ror [mbun`t`\ire, dac` s-ar
din ceruri va da Duh Sfnt celor care I-L cer! cere, ar fi o absurditate.
(Luca 11:13). Spiritul sfnt este spiritul
dragostei fa\` de Dumnezeu ]i fa\` de om. Unii pentru al\ii.
Nu ne poate fi dat n condi\iile actuale dect 1 Tes. 5:25 ^Fra\ilor, ruga\i-v` pentru noi.
treptat, pe m`sur` ce vechiul spirit egoist, Ioan 17:20 ^}i M` rog nu numai pentru ei, ci
gre]it, este nl`turat din inimile noastre. ]i pentru cei ce vor crede n Mine prin cuvntul
Aceasta, deci, trebuie s` fie rug`ciunea noastr` lor.
permanent` pn` la sfr]itul c`l`toriei vie\ii, Efes. 1:16 ^Nu ncetez s` aduc mul\umiri
s` fim umplu\i cu Spiritul Domnului, ]i astfel pentru voi, amintindu-v` n rug`ciunile mele.
rug>ndu-ne, nseamn` c` vom munci zilnic ]i Colos. 4:2, 3 ^St`rui\i n rug`ciune, veghea\i
c` Domnul ne va binecuvnta continuu, dndu- n ea cu mul\umiri. Ruga\i-v` totodat` ]i pentru
ne tot mai mult roadele Spiritului S`u n inimile noi, ca Dumnezeu s` ne deschid` o u]` pentru
]i vie\ile noastre, bucuria, pacea ]i Cuvnt, ca s` putem vesti taina lui Hristos,
binecuvntarea acestuia. pentru care m` ]i g`sesc n lan\uri.

Luca 11:13 ^Deci, dac` voi, care sunte\i r`i, ]ti\i
s` da\i daruri bune copiilor vo]tri, cu ct mai mult
Tat`l vostru cel din ceruri va da Duh Sfnt celor
care I-L cer!
Vol. V, pag. 222-225 A ne ruga pentru
Spirit sf>nt. Vezi fragmentul la pag. 253.
Pentru [n\elepciune.
Iacov. 1:5, 6 ^Dar dac` vreunuia dintre voi [i
lipse]te [n\elepciunea, s-o cear` de la Dumnezeu,
care d` tuturor cu m>n` larg` ]i f`r` mustrare,
]i ea [i va fi dat`. Dar s-o cear` cu credin\`, f`r`
s` se [ndoiasc`; pentru c` cine se [ndoie]te
seam`n` cu valul m`rii, tulburat ]i aruncat de
v>nt [ncoace ]i [ncolo.
Vol. VI, pag. 686, par. 2:
Ce am putea cere pentru lume mai mult
dec>t a aranjat deja providen\a divin`? Nimic!
Glorioasele ^timpuri ale restabilirii promise
[n Cuv>nt dep`]esc cele mai mari anticip`ri
sau speran\e pe care cei mai [n\elep\i dintre
oameni le-ar fi putut nutri vreodat`. Putem, de
aceea, numai s`-I mul\umim lui Dumnezeu ]i
Pentru secer`tori.
Matei 9:38 ^Ruga\i, deci, pe Domnul
seceri]ului s` scoat` lucr`tori la seceri]ul S`u.
R 2636, col. 1, par. 3:
Seceri]ul de la sfr]itul Veacului Iudeu a
preumbrit seceri]ul acestui Veac al
Evangheliei. }i acum, ca ]i atunci, Isus este
Domnul seceri]ului, iar ucenicii S`i, mesagerii
S`i, sunt agen\ii n lucrarea de strngere.
Acum, ca ]i atunci, El pare s` le vorbeasc`
acestora, spunnd c` seceri]ul este mare ]i
lucr`torii sunt pu\ini, ]i dac` avem Spiritul S`u
]i {l implor`m s` ne trimit` n serviciul S`u,
El va fi bucuros s-o fac`. Mul\i se roag` astfel
zi de zi ]i caut` s` vad` ce mai pot face cu
m>inile lor n lucrarea seceri]ului. }i Domnul
este [ndur`tor cu ace]tia, s` le c`l`uzeasc`
serviciul ]i s` le binecuvnteze rezultatele, spre
binele lor ]i al altora. Dup` cum to\i apostolii
s-au rugat astfel ]i au avut ocazie s` se angajeze
[n vreo parte a lucr`rii de seceri], la fel ]i acum
to\i ucenicii adev`ra\i trebuie s` se roage cu
aceast` rug`ciune ]i s` a]tepte ocazii pentru
serviciu ]i s` le foloseasc`.
226 Rug`ciunea
Pentru vr`jma]i. armonie cu toate aceste aspecte ale planului S`u
Mat. 5:44 ^Dar Eu v` spun: iubi\i pe vr`jma]ii [ndur`tor, ]i aceasta [nseamn` iubire fa\` de
vo]tri, binecuv>nta\i pe cei care v` blestem`, face\i omenire ]i dorin\a, ^c>t avem ocazie, s` facem
bine celor care v` ur`sc ]i ruga\i-v` pentru cei bine la to\i, dar mai ales celor din casa
care v` insult` ]i v` prigonesc. credin\ei. Gal. 6:10.
Fapte 7:60 ^Apoi a [ngenucheat ]i a strigat Av>nd astfel de sentimente amabile fa\` de
cu glas tare: @Doamne, nu le \ine [n seam` lume, este potrivit s` avem [n minte interesele
p`catul acesta!# }i spun>nd acestea, a adormit. lor c>nd ne rug`m, ^Vie [mp`r`\ia Ta, fac`-se
voia Ta precum [n cer a]a ]i pe p`m>nt; de
Mana 21 martie: fapt tot ce are leg`tur` cu interesele omenirii
^Iubi\i pe vr`jma]ii vo]tri, binecuv>nta\i pe trebuie neap`rat s` fie aproape de inimile celor
cei care v` blestem`, face\i bine celor care v` ur`sc care au Spiritul sf>nt al iubirii. Prin urmare,
]i ruga\i-v` pentru cei care v` insult` ]i v` este potrivit ca la ocazii potrivite s` se fac`
prigonesc." Mat. 5:44. rug`ciune ]i cerere pentru conduc`tori,
Iat` o cale de a-\i cerceta starea adev`rat` a inimii indic>nd dorin\ele noastre bune pentru binele
tale fa\` de unii ca ace]tia. Oare bucuros [\i ar`\i lor ]i pentru conducere [n c`ile drept`\ii
dragostea fa\` de ei ]i le aju\i dup` cea mai bun` chiar dac` [i vedem gr`bindu-se pe o cale gre]it`
putin\` a ta s` vad` c` drumul lor este gre]it ]i s` se spre condi\ii rele, care vor reac\iona [n mod
[ntoarc`? Po\i tu s` te rogi cu sim\ire pentru ei ]i s` sigur spre lezarea lor.
suferi cu r`bdare sl`biciunile, nepriceperea ]i lipsa Apostolul sugereaz` c` aceste rug`ciuni
lor de dezvoltare? Po\i tu, prin exemplu nobil, s` le pentru conduc`tori trebuie s` fie cu scopul ca
ar`\i o cale mai bun`? Dac` da, atunci p`catul [l noi s` putem tr`i o via\` pa]nic` ]i lini]tit`
dispre\uie]ti ]i nu pe p`c`tos. P`catul s`-l ur`]ti, pentru ca poporul lui Dumnezeu s` poat` avea
pe p`c`tos niciodat`! P>n` c>nd judecata f`r` pacea lui Dumnezeu care s` st`p>neasc`
gre]eal` a lui Dumnezeu nu declar` c` p`catul ]i [ntotdeauna [n inimile lor ]i s` nu se team`
p`c`tosul sunt inseparabil lega\i unul de altul, p>n` niciodat` de spiritul anarhist ]i plin de ur` al
atunci iubirea s` nu se despart` de fratele-om. lumii, ]i de conduc`torii orbi ai orbilor. A]a c`
dac` nu putem vorbi bine despre ei ]i nici nu
Pentru ^to\i oamenii, pentru [mp`ra\i putem coopera cu ei din pricina con]tiin\ei,
]i pentru to\i cei ce sunt a]eza\i [n pozi\ii putem cel pu\in s` nu le purt`m pic`, ci s` ne
[nalte. rug`m pentru ei ]i s` ne asigur`m c` nu vorbim
1 Tim. 2:1, 2 ^V` [ndemn deci [nainte de toate de r`u pe nimeni.
s` face\i cereri, rug`ciuni, mijlociri, mul\umiri Rug`ciunea Domnului nostru, consemnat` [n
pentru to\i oamenii, pentru [mp`ra\i ]i pentru Ioan 17, ^Nu M` rog pentru lume, s` nu fie [n\eleas`
to\i cei ce sunt a]eza\i [n pozi\ii [nalte, ca s` putem [n contradic\ie cu declara\iile apostolului din acest
duce astfel o via\` pa]nic` ]i lini]tit`, cu toat` text, ci mai degrab` s` fie interpretat` c`
evlavia ]i demnitatea. [nseamn`: Acum nu M` rog pentru lume, ^ci
pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu.
R 3600, col. 1, par. 4, p>n` la sf>r]itul S` nu [n\elegem nici c` apostolul a vrut s`
r`spunsului Rug`ciune pentru spun` c` trebuie s` ne rug`m pentru ceva
conduc`torii p`m>nte]ti: contrar cu ceea ce ne-a [nv`\at Domnul; nu
{ntrebare: Cum s` [n\elegem expresia trebuie s` ne rug`m ]i s` a]tept`m convertirea
apostolului (1 Tim. 2:1-4) [n privin\a caracterului [mp`ra\ilor, a conduc`torilor ]i a na\iunilor,
potrivit al rug`ciunii ]i cererii pentru ^[mp`ra\i a]a [nc>t timpul de necaz s` nu fie necesar ]i
]i pentru to\i cei ce sunt a]eza\i [n pozi\ii [nalte, s` nu vin`. Dimpotriv`, trebuie s` [n\elegm c`
ca s` putem duce astfel o via\` pa]nic` ]i lini]tit`, necazul va veni, fiindc` lumea nu este [n
cu toat` evlavia ]i demnitatea? atitudinea de inim` potrivit` pentru
R`spuns: Noi trebuie s` avem un interes ad>nc schimbarea dispensa\iei care trebuie s` aib` loc
fa\` de [ntrega lume, fa\` de cei mari ]i fa\` de cei acum. Ea trebuie s` treac` prin botezul
s`raci. Ne intereseaz` fiindc` sunt fra\ii no]tri ]i ^s>ngelui, ^focului, ^m>niei, ca s` fie gata
vecinii no]tri dup` trup ]i fiindc` Dumnezeu i-a pentru ordinea nou` de lucruri, ]i acestea, prin
iubit, a avut mil` de ei ]i i-a r`scump`rat cu s>ngele urmare, vor fi tot at>tea binecuv>nt`ri mascate
S`u, ]i a f`cut o preg`tire [ndur`toare pentru pentru acel timp. Rug`ciunile noastre trebuie
recuperarea lor [n final. {n m`sura [n care suntem s` fie [n deplin` armonie cu ceea ce este scris,
[n armonie cu Domnul nostru, trebuie s` fim [n dar aceasta nu ne va [mpiedica de a avea dorin\e
 Rug`ciunea 227
bune pentru to\i ]i o [n\elegere comp`timitoare plin` de iubire pentru to\i ^fra\ii Domnului,
c` mul\i sunt strica\i fiindc` sunt orbi\i de [nc>t nu numai s` alerga\i spre a-l ajuta, ci ]i s`
c`tre dumnezeul acestei lumi. interveni\i ne[ncetat la tronul harului ceresc,
p>n` c>nd l-a\i rec>]tigat, sau p>n` c>nd din
Ocazii speciale pentru rug`ciune. propria lui voin\` a renun\at cu totul la ^calea
[ngust`. }i dac` gre]eala ar fi a voastr`,
R 2006, col. 1, par. 2-7 ^Nu ave\i, pentru rug`ciunile ]i eforturile voastre vor fi desigur
c` nu cere\i (Iac. 4:2): binecuv>ntate ]i f`cute s` lucreze spre folosul
Necazul pentru mul\i este c` nu se folosesc de vostru. Dac` nu ave\i zel arz`tor de a vesti ve]tile
marea rezerv` de har divin pus` deoparte pentru bune de mare bucurie, ruga\i-v` serios, credincios
folosul celor care, r`m>n>nd [n El ]i cuv>ntul Lui ]i st`ruitor, str`dui\i-v` ]i [n cur>nd [l ve\i dob>ndi.
r`m>n>nd [n ei, caut` ]i g`sesc. Nimeni s` nu Dac` ave\i zel ]i iubire pentru Evanghelie, dar nu
presupun` c` toate rug`ciunile trebuie s` fie ave\i capacitate s-o pute\i prezenta, ruga\i-v`
egoiste. Chiar dimpotriv`, avem mult` libertate pentru aceasta, folosind din plin ceea ce deja ave\i.
[n privin\a rug`ciunii, [n acord cu Cuv>ntul ]i Dac` ave\i zel ]i capacitate, dar v` lipse]te ocazia
voia Domnului. favorabil`, duce\i ]i aceast` pl>ngere c>t ve\i
Fiecare [ncercare a credin\ei ]i a r`bd`rii este putea mai degrab` [naintea Domnului [n
o ocazie de rug`ciune pentru ajutorul promis. rug`ciunile voastre, spun>ndu-I c` v-a\i folosit
Fiecare pierdere a biruin\ei este o ocazie de cu credincio]ie de toate ocaziile pe care le-a\i avut.
rug`ciune pentru iertare ]i totodat` pentru Apoi veghea\i pentru mai multe posibilit`\i, f`r`
binecuv>ntare divin`, pentru ca lec\ia sl`biciunii ca m>na voastr` s` leneveasc` [n a folosi chiar ]i
noastre s` poat` fi ad>nc [ntip`rit`, astfel ca la cele mai modeste, cele mai ne[nsemnate ocazii ce
urm`toarea [ncercare asem`n`toare de [ndat` s` v` sunt la [ndem>n`.
putem solicita ]i primi ^har, ca s` avem ajutorul" Ave\i o dispozi\ie cert`rea\`, sau alte obiceiuri
f`g`duit. Fiecare [nvingere asupra noastr` este rele, de care v` da\i seama c` sunt o povar` pentru
ocazie de rug`ciune ca s` nu fim m>ndri ]i cas` ]i familie, ]i pentru fra\ii vo]tri din casa
[ncrezu\i, ci smeri\i ]i veghetori [n fa\a atacului Domnului? Duce\i aceasta la Domnul [n
urm`tor al marelui potrivnic. Orice slujb` f`cut` rug`ciune, cer>nd har ca s` birui\i, ]i [ntre timp
Adev`rului devine o ocazie de a mul\umi prin folosi\i cea mai bun` str`duin\` ]i efort [n
rug`ciune pentru privilegiul de a sluji Marelui armonie cu rug`ciunea voastr`.
Rege ]i pentru c`, poate, am suferit ceva pentru V` lipse]te [n\elepciunea, a]a [nc>t eforturile
cauza Lui; este ]i un motiv de a ne ruga pentru voastre de a servi Domnului ]i adev`rului sunt
alte posibilit`\i de serviciu ]i pentru harul de a de obicei e]ecuri? Duce\i-o la Domnul [n
le folosi cu [n\elepciune. rug`ciune, amintindu-v` de f`g`duin\a, ^Dac`
Dac` ave\i ispite ]i [ncerc`ri pe care le pute\i vreunuia dintre voi [i lipse]te [n\elepciunea, s-o
birui ]i care rodesc [n caracterul vostru r`bdare, cear` de la Dumnezeu, care d` tuturor cu m>n`
experien\`, dragoste fr`\easc`, simpatie ]i iubire, larg` ]i f`r` mustrare, ]i ea [i va fi dat`. Iac. 1:5.
bucura\i-v`, mul\umi\i [n rug`ciunile voastre ]i Ave\i complica\ii [n afaceri, produse de lipsa
recunoa]te\i mila ]i ajutorul divin. Dac` voastr` de judecat`, sau de necinstea altora, sau
[ncerc`rile vi se par mai grele dec>t pute\i de generozitatea voastr` fa\` de s`raci etc.? }i
suporta ]i par s` v` striveasc`, duce\i cauza acestea v` nelini]tesc ]i v` [mpiedic` progresul
voastr` [naintea marelui Purt`tor de greut`\i ]i [n cele spirituale ]i astfel v` amenin\` binele ca
cere\i ajutorul Lui [n purtarea a orice v-ar face ^noi crea\ii? Aceasta este desigur o chestiune
bine ]i eliberarea de sub tot ce nu v-ar face bine, potrivit` s` fie pus` [n fa\a Domnului la tronul
ci v-ar d`una. Dac` inima voastr` este plin` de harului ceresc. }i de]i n-ar fi corect s` [ncerca\i
dorin\a de a asculta de porunca Domnului ]i ^nu s`-I dicta\i Domnului cum s` v` vin` u]urarea ]i
uita\i str>ngerea voastr` laolalt`, ]i sunte\i s` a]tepta\i ca Domnul s` fac` o minune ca s`
[mpiedica\i [n mod nejustificat, [ntr-un mod reu]easc` aventura voastr` imprudent`, totu]i
pe care a\i [ncercat s`-l birui\i dar nu pute\i, pute\i cere ca [n\elepciunea Lui s` conduc` ]i s`
duce\i chestiunea la Domnul [n rug`ciune, supravegheze [n privin\a rezultatelor, mai bine
veghea\i, a]tepta\i ]i str`dui\i-v` potrivit dec>t ar putea-o face [n\elepciunea voastr`.
rug`ciunii voastre, ]i cur>nd ve\i vedea Iat` o gam` larg` de subiecte (]i poate fi mult
manifestarea puterii divine pentru voi. Dac` l`rgit`) [n leg`tur` cu care putem merge la tron
vede\i un frate adev`rat, un ^soldat adev`rat cu [ndr`zneal` [n numele lui Isus, s` cerem ]i s`
cl`tin>ndu-se ]i [n pericol, inima s` v` fie at>t de primim, s` c`ut`m ]i s` g`sim har [ndeajuns de
228 Rug`ciunea
la Dumnezeu. Dar gama de subiecte [n leg`tur` primim, s` c`ut`m ]i s` g`sim har [ndeajuns de
cu care nu ne putem apropia de Dumnezeu este la Dumnezeu. Dar gama de subiecte [n leg`tur`
de asemenea larg`. Nu putem cere ceva ce s` cu care nu ne putem apropia de Dumnezeu este
slujeasc` m>ndriei, egoismului sau ambi\iei de asemenea larg`. Nu putem cere ceva ce s`
noastre, sau ceva ce ar leza pe altul, nici ceva ce slujeasc` m>ndriei, egoismului sau ambi\iei
ar veni [n conflict cu planul Domnului a]a cum noastre, sau ceva ce ar leza pe altul, nici ceva ce
este revelat [n Cuv>ntul Lui. O! C>\i ^cer ]i nu ar veni [n conflict cu planul Domnului a]a cum
cap`t`, pentru c` cer r`u, ca s` poat` folosi este revelat [n Cuv>ntul Lui. O! C>\i ^cer ]i nu
favoarea dorit` pentru dorin\ele lor p`m>nte]ti. cap`t`, pentru c` cer r`u, ca s` poat` folosi
favoarea dorit` pentru dorin\ele lor p`m>nte]ti.
Mana 25 iunie:
^St`rui\i [n rug`ciune, veghea\i [n ea cu R 3665, col. 1, par. 1:
mul\umiri. Col. 4:2. Ar fi primejdios, credem noi, ca unul din noua
Fiecare [ncercare a credin\ei ]i a r`bd`rii este crea\ie s` cear` binecuvnt`ri vremelnice. Fiindc`
o ocazie de rug`ciune pentru ajutorul promis. pe toate acestea p`g>nii le caut` (Mat 6:32). Ei
Fiecare pierdere a biruin\ei este o ocazie de caut` toate acele lucruri pentru c` nu ]tiu ]i nu
rug`ciune pentru iertare ]i totodat` pentru apreciaz` lucrurile mai [nalte ]i mai bune,
binecuv>ntare divin`, pentru ca lec\ia sl`biciunii spirituale. Israeli\ii spirituali sunt [ndemna\i de
noastre s` poat` fi ad>nc imprimat`, astfel ca la Domnul s` aprecieze mbr`c`mintea spiritual`,
urm`toarea [ncercare asem`n`toare de [ndat` s` hrana spiritual`, bog`\iile cere]ti, pe care molia
putem solicita ]i primi ^har, ca s` avem ajutorul" ]i rugina nu le pot strica, ]i s` le caute pe acelea.
f`g`duit. Fiecare [nvingere asupra noastr` este
ocazie de rug`ciune ca s` nu fim m>ndri ]i 20. Este potrivit s` ne rug`m pentru
[ncrezu\i, ci smeri\i ]i veghetori [n fa\a atacului convertirea p`c`to]ilor?
urm`tor al marelui potrivnic. Orice slujb` f`cut`
Adev`rului devine o ocazie de a mul\umi prin R 2252, col. 2 sus ]i par. 1:
rug`ciune pentru privilegiul de a sluji Marelui Am auzit rug`ciuni publice care sugerau c`
Rege ]i pentru c`, poate, am suferit ceva pentru cel care se ruga avea tot atta, ba chiar mai mult`
cauza Lui; este ]i un motiv de a ne ruga pentru n\elepciune dect Atotputernicul, deoarece n
alte posibilit`\i de serviciu ]i pentru harul de a rug`ciune el ncerca s`-I spun` Atotputernicului
le folosi cu [n\elepciune. cum, cnd, unde ]i ce trebuie f`cut [n lume, acas`
]i [n str`in`tate c\i ar trebui converti\i la
19. Pentru ce nu trebuie s` ne rug`m? adunarea unde se ruga el, ]i cum trebuie s` procedeze
1 Ioan 5:16 ^Dac` vede cineva pe fratele s`u cu p`g>nii de peste tot, din toat` lumea.
f`c>nd un p`cat care nu duce la moarte, s` se Toate acestea sunt [ngrozitor de gre]ite. Nici un
roage; ]i Dumnezeu i va da via\a, anume acelor om nu este [ntr-o stare de inim` potrivit` s` se
care n-au f`cut un p`cat care duce la moarte. apropie de Dumnezeu [n rug`ciune, dac` n-a [nv`\at
Este un p`cat care duce la moarte; nu-i zic s` despre ignoran\a ]i lipsa sa de n\elepciune, ]i de
se roage pentru acela. asemenea n-a [nv`\at despre cuno]tin\a,
n\elepciunea, puterea ]i iubirea infinit
R 2612, col. 1, par. 5: superioare ale Domnului. Cre]tinul care este
^P`catul care duce la moarte [a doua], pentru naintat n cuno]tin\` ]i experien\` pe calea
a c`rui iertare apostolul spune c` nu are rost s` cereasc` va fi, dimpotriv`, at>t de plin de
ne rug`m (1 Ioan 5:16), nu numai c` este un p`cat [n\elegerea propriei ignoran\e ]i insuficien\e,
cu voia, dar ]i un p`cat mpotriva cuno]tin\ei nct mai degrab` va merge la Domnul n
clare; un p`cat pentru care nu se poate g`si nici rug`ciune, zicnd: Doamne, nva\`-m` voia Ta,
o scuz` adecvat`. Deoarece este un p`cat mpotriva arat`-mi care este calea Ta ]i planul T`u de
cuno]tin\ei clare sau a lumin`rii n sfin\enie, m>ntuire pentru cre]tin`tate ]i pentru p`g>ni,
este p`cat numit ^mpotriva Spiritului sfnt ]i arat`-mi cum pot mai bine colabora cu Tine
(Mat 12:31, 32), pentru care nu exist` iertare. pentru a realiza scopurile Tale mari ]i minunate,
n\elepte ]i bune. ntr-adev`r, pe m`sur` ce
R 2006, col. 2, par. 1: experien\a cre]tinului cre]te, el poate tot mai
Iat` o gam` larg` de subiecte (]i poate fi mult mult s` ajung` la starea inimii n care rug`ciunile
l`rgit`) [n leg`tur` cu care putem merge la tron c`tre Dumnezeu vor fi ndeosebi mul\umiri
cu [ndr`zneal` [n numele lui Isus, s` cerem ]i s` pentru ndur`rile ]i favorurile deja primite,
 Rug`ciunea 229
expresii ale ncrederii n bunvoin\a ]i capacitatea c` rug`ciunile murmur`torilor, chiar dac` au
Domnului de a mplini toate promisiunile pline primit r`spuns, cum au fost ale lui Israel, uneori
de har din Cuvntul S`u, naturale ]i spirituale, aduc dup` sine obstacole nea]teptate c`
]i va cere numai s` se fac` voia Lui. rug`ciunile egoiste cost` prea mult. Unii au
dob>ndit bog`\ie, dar au pierdut adev`rul ]i
3354, col. 1, par. 2: slujba lui; unii au primit s`n`tate, ca apoi s` afle
Cererea, c`utarea, baterea trebuie f`cute de c` s-au expus la [ncerc`ri nu mai pu\in grele dec>t
c`tre noi individual. Putem cere Domnului o parte boala; unii ]i-au rec`p`tat din gura mor\ii pe iubi\ii
[n {mp`r`\ie ]i putem munci pentru ea, cer>nd lor, ca apoi s` regrete c` Dumnezeu le-a ascultat
binecuv>ntarea Lui peste munca noastr`; dar nu rug`ciunea, sau, ]i mai corect, s` regrete c` n-au
putem [ncerca s` [ndrum`m aranjamentul divin primit [n\elepciunea ]i providen\a Domnului cu
s`-i favorizeze [n mod special pe al\ii [n leg`tur` [ncredere ]i mul\umire, f`r` s` se pl>ng`.
cu {mp`r`\ia. Fiindc` cineva este rud` cu noi ]i Lec\ia pentru Israel a fost c` ei trebuiau s` se
ne este foarte drag dup` trup, nu este un motiv ncread` n Domnul f`r` rezerve; ]i accept>nd ]i
s` tragem concluzia c` Domnul va alege [n mod folosind tot ce aveau, tot ce le oferea mediul, trebuiau
necesar pe unul ca acesta ca membru al miresei. s` le foloseasc` pe acestea ct mai n\elept ]i mai
Dimpotriv`, unuia ca acesta trebuie s`-i am`nun\it posibil, acceptnd toate lucrurile, att
propov`duim Cuv>ntul, s`-i spunem despre naturale ct ]i miraculoase, ca daruri de la
bun`tatea ]i harul lui Dumnezeu ]i despre Dumnezeu. Astfel ]i Israelul spiritual trebuie s`
binecuv>ntarea Sa, ]i s`-l [ncuraj`m s` se foloseasc` n\elept lucrurile care le stau la dispozi\ie
consacre Domnului; ]i, [n leg`tur` cu consacrarea, acceptnd toate darurile de la Domnul cu
trebuie s`-l [ndemn`m s` cear` singur, s` caute recuno]tin\`; dar cererile lor trebuie s` fie pentru
singur ]i s` bat` singur, ca s` primeasc`, s` daruri spirituale, inclusiv ndurarea r`bd`toare ]i
g`seasc` ]i s` intre [n favorurile binecuv>ntate mul\umirea inimii.
ale Domnului.
22. Ce n\elegem prin repet`ri f`r`
21. Care este pre\ul rug`ciunilor rost n rug`ciune?
egoiste?
R 2252, col. 1, par. 4:
R 3061 col. 1, par. 2-4: Nu folosi\i repet`ri f`r` rost, ca p`g>nii.
Oare nu este uneori la fel ]i cu israeli\ii Tendin\a natural` a min\ii umane c>nd se
spirituali? apropie de Creator pare a fi s`-]i simt` s`r`cia
Oare unii, dup` ce au fost bine hr`ni\i cu man` exprim`rii ]i s` ncerce s` compenseze prin
spiritual`, nu ng`duie unui spirit egoist, lacom, s` repet`ri. Astfel chinezii au ro\i pentru
le ntrerup` p`rt`]ia cu Domnul ntr-o oarecare rug`ciune, cu rug`ciuni lungi pe care cel ce se
m`sur` dorin\a dup` lucruri bune p`mnte]ti, roag` nu ]i le poate aminti ca s` le repete, care
trupe]ti uit>nd n\elepciunea Conduc`torului sunt [nv>rtite tot mereu, reprezentnd voia lui,
nostru, Domnul, ]i c` iubirea Lui care ne-a eliberat dorin\a lui, rug`ciunile lui. Acela]i principiu este
p>n` acum, ne-a hr`nit ]i ne-a condus, este cu noi ]i folosit printre romano-catolici, care repet`
acum, la fel de n\eleapt` ]i de bun` ca ntotdeauna? acelea]i rug`ciuni de zeci ]i sute de ori, ]i preo\ii
Cteodat` este o nemul\umire mpotriva soartei lor le promit anumite r`spl`\i speciale pentru c`
noastre n via\`, o dorin\` dup` mai mult` u]urin\`, spun aceste rug`ciuni de un anumit num`r de
comfort, bog`\ie ]i influen\` social`, dect putem avea ori omiterea at>tor zile sau ani de suferin\` [n
la ndemn`: uneori poate fi un protest mpotriva purgatoriu. Acelea]i influen\e par s` ac\ioneze ]i
p`r\ii noastre de suferin\` ]i durere de care are parte la protestan\i, de]i mai pu\in grave, ]i adesea duc
crea\ia care suspin` ]i incapacitatea noastr` de a la rug`ciuni lungi ]i la detalii nepotrivite de
sc`pa de acestea; alteori este un protest [mpotriva instruire a Atotputernicului. Domnul dore]te ca
bolii ]i mor\ii cuiva drag. urma]ii Lui s` se roage inteligent ]i s`-]i dea
Ct de nen\elept! Oare cei ce au fost hr`ni\i seama c` ei se roag` unui Dumnezeu inteligent ]i
cu man` spiritual` n-ar trebui s`-]i dea seama ra\ional care ]tie deja, mult mai bine dect noi,
c` toate afacerile Israelului spiritual sunt sub de ce lucruri avem nevoie; ]i c` este mai binevoitor
grija ]i supravegherea Domnului? Oare n-ar s` ni le dea dect sunt p`rin\ii no]tri p`mnte]ti
trebui s`-]i aduc` aminte c` El nu nec`je]te cu s` dea daruri bune copiilor lor. Astfel c` a repeta
pl`cere pe fiii oamenilor, ci pentru binele lor? cererile noastre tot mereu este nu numai f`r`
(Plngeri 3:33; Evr. 12:10). Vai! Unii au descoperit rost, n sensul c` nu ne aduce nici un folos, ci ]i
230 Rug`ciunea
indic` un grad sc`zut de dezvoltare spiritual`, rug`ciunii, ca ]i cre]terea dragostei, ca ]i
idei foarte imperfecte n ceea ce-L prive]te pe cre]terea ardorii spiritului, este o chestiune de
Dumnezeu ]i o rela\ie foarte imperfect` cu El. dezvoltare; ]i cel mai bun combustibil, cum s-a
Cre]tinul nu trebuie s` repete anumite rug`ciuni sugerat mai sus, este analizarea [ndur`rilor di-
la nesfr]it, nici nu trebuie s` aduc` n rug`ciune vine primite deja.
toate afacerile lumii ]i pe acelea ale Bisericii, s`-I
spun` lui Dumnezeu totul despre ele ]i cum ar R 1866, col. 1, par. 2:
trebui reglate. Am auzit rug`ciuni publice care Ce privilegiu binecuvntat avem noi, dragi
sugerau c` cel ce se ruga avea tot atta, ba chiar confra\i ucenici ai Domnului, s` fim st`ruitori n
mai mult` n\elepciune dect Atotputernicul; rug`ciune, s` ne rug`m nencetat s` ne ridic`m
fiindc` acesta ncerca s`-I spun` Atotputernicului inimile ]i min\ile n orice moment ]i [n orice loc
cum, cnd, unde ]i ce ar trebui f`cut [n lume, spre Dumnezeu, ]i s` ]tim astfel zi de zi ]i ceas
acas` ]i [n str`in`tate c\i ar trebui converti\i de ceas c` Tat`l ]i Domnul nostru drag Isus r`mn
la adunarea la care se ruga el, ]i cum ar trebui continuu cu noi. }i apoi, cnd datoriile zilei au
procedat cu p`g>nii din toat` lumea. fost [mplinite, sub ochiul ]i supravegherea Lui,
sau oric>nd sufletul simte c` este necesar, ct de
23. Cum putem ^st`rui n rug`ciune? scump este privilegiul de a intra n c`m`ru\ele
noastre ]i acolo, singuri cu Dumnezeu, s` ne
R 2213, col. 2, par. 4-6 ^St`rui\i [n desc`rc`m inimile la tronul harului.
rug`ciune:
Nici un sfat pe care-l putea da apostolul clasei 24. Ce nseamn` expresia s` ne rug`m
c`reia i se adresa n-ar putea avea o importan\` nencetat?
mai mare dect acesta. ^O, unde am putea fugi
dup` ajutor c>nd suntem ispiti\i, p`r`si\i, R 3136, col. 2, par. 5, 6:
nec`ji\i? Sau cum am putea [nvinge oastea Ruga\i-v` nencetat. Mul\umi\i [n toate.
p`catului dac` sfin\ii [n necaz n-ar avea un scaun Numai elevii oarecum avansa\i n }coala lui
al [ndur`rii? Cristos sunt preg`ti\i s` n\eleag` n mod clar
Rug`ciunea, comuniunea cu Dumnezeu este acest ndemn. Dup` ce ]i-au predat Domnului
absolut necesar` bun`st`rii noastre spirituale; ]i voin\a ]i toate interesele vie\ii de acum,
aprecierea privilegiului comuniunii cu Cel schimbnd interesele p`mnte]ti cu cele cere]ti,
Preanalt ]i cu R`scump`r`torul nostru, sau lipsa cei din poporul Domnului sunt mai pu\in dispu]i
acestei aprecieri, cum ar putea fi cazul, arat` dect al\ii s` se roage nencetat pentru lucruri
destul de clar ardoarea noastr` sau r`ceala bune p`mnte]ti. Fix>ndu-]i sentimentele pe
noastr` n ceea ce prive]te lucrurile Domnului. lucrurile de sus, rug`ciunile lor sunt n privin\a
Oamenii pot fi nfl`c`ra\i cnd vine vorba s` acestor lucruri haina cereasc`, hrana cereasc`,
serveasc` proiectelor sau planurilor proprii, sau favoarea cereasc`. Rug`ciunile lor sunt n spe-
sistemelor ]i teoriilor umane, ]i au pu\in` dorin\` cial pentru astfel de conduceri ale providen\ei
de rug`ciune; ns` cei ce {l slujesc pe Domnul ]i divine ]i pentru astfel de ajutor al harului divin
adev`rul S`u dintr-o inim` cald`, fierbinte, a]a care s`-i fac` [n stare s` se bucure [ntotdeauna [n
]i vor da seama de imperfec\iunea lor ]i de acele experien\e pe care Domnul lor [ndur`tor le
incapacitatea lor n servicul divin, nct vor dori vede c` sunt cele mai bune pentru dezvoltarea
]i vor c`uta continuu ndrumarea {nv`\`torului lor spiritual`. Tot mai mult ei constat` c`
]i c`l`uzirea Sa cu privire la serviciul pe care-l rug`ciunile lor con\in mul\umire pentru
fac pentru El. binecuvnt`rile deja primite, ct ]i pentru cele
Dac`, prin urmare, sim\im vreodat` o care vor veni, de care ei se prind cu m>na credin\ei.
indiferen\` crescnd`, fie pentru rug`ciunea Rug`ciunile lor sunt nencetate, prin aceea c`,
privat`, fie pentru adorarea public` sau pentru avnd starea inimii n p`rt`]ie cu Domnul ]i pe
adunarea social` de rug`ciune, putem fi siguri deplin devotat` s`-I fac` voia, ei nu numai c` cer
c` este un semn foarte periculos al unuia dintre binecuvntarea Sa la nceputul fiec`rei zile ]i {i
urm`toarele lucruri: (1) Fie c` dragostea noastr` aduc mul\umiri la sfr]itul ei, ci n toate afacerile
se r`ce]te, (2) fie c` dragostea noastr` este plasat` lor caut` s`-]i aminteasc` faptul c` ]i-au
gre]it, [ndreptat` gre]it, plasat` asupra unor consacrat tot ce au Domnului, ]i prin credin\`
proiecte sau ambi\ii p`mnte]ti, ]i nu este privesc la El n toate lucrurile vie\ii ]i n
arz`toare pentru Domnul. }i oricare ar fi m`sura importan\ei a ceea ce [ntreprind, prin
dificultatea, ar trebui corectat` imediat. Aprecierea credin\` []i dau seama de asocierea providen\ei
 Rug`ciunea 231
lui Dumnezeu cu toate interesele vie\ii ]i [n pe care El a declarat c` {i place s` ni le dea. Doar
consecin\` aduc mul\umiri. Aceasta este voin\a [nc` o sugestie [n privin\a a ceea ce putem cere ]i
lui Dumnezeu n privin\a noastr` El vrea s` ce nu putem cere [n rug`ciune, l`s>nd examinarea
tr`im ntr-o astfel de atitudine de respect con- mai deplin` a subiectului pentru alt` dat`. Nu
stant pentru voia Sa ]i pentru binecuvntarea Sa putem cere convertirea prietenilor no]tri, fiindc`
]i El vrea aceasta [n privin\a noastr` pentru Domnul nu ne-a spus s` ne rug`m astfel. El nu
c` este condi\ia cea mai prielnic` pentru ne-a dat astfel de exmplu, nici apostolii nu ne-au
avansarea pe calea cea ngust`, ]i care ne ajut` dat ]i toat` [nv`\`tura Scripturilor este [n sens
cel mai bine s` ne asigur`m chemarea ]i alegerea. contrar. Putem [ns` [n mod potrivit s` ne rug`m
pentru [n\elepciune ]i har asupra inimii ]i buzelor
R 3351, col. 1, par. 8: noastre, ca s` ]tim cum s` prezent`m mesajul
Nu [n\elegem c` apostolul vrea s` spun` c` Domnului clar, plin de for\` ]i conving`tor celor
poporul Domnului trebuie s` fie continuu pe pe care-i iubim ]i dorim s`-i vedem adu]i sub
genunchi, ci mai degrab` c` inimile lor trebuie influen\a Adev`rului. Aranjamentul Domnului
s` fie constant [n atitudinea de rug`ciune, men- este: ^Ve\i cunoa]te adev`rul ]i adev`rul v` va
tal, spiritual, c`ut>nd la Domnul [ndrumare [n face liberi.
toate afacerile vie\ii, ]i s` vad` dac` purtarea lor Aranjamentul Domnului este mai departe ca
are aprobarea divin`. Aceast` idee a comuniunii Adev`rul s` nu fie introdus [n mintea noastr`
necontenite cu Domnul, a c`ut`rii necontenite a [ntr-un mod miraculos c>nd lucrul acesta nu este
z>mbetului Lui, a vegherii necontenite ca nici un necesar, ci s` fie vestit de c`tre aceia care deja
nor p`m>ntesc s` nu se ridice ]i s` ascund` de l-au [nv`\at. De aceea, propov`duirea Evangheliei
noi fa\a ]i binecuv>ntarea Tat`lui, este atitudinea este metoda Domnului prin care El binevoie]te
cre]tinului avansat. Pentru unul ca acesta fiecare s` acorde binecuv>ntarea adev`rului S`u, ]i prin
zi ]i fiecare or` este timp de p`rt`]ie cu Domnul. Adev`r harul S`u, [n acest Veac Evanghelic, celor
Ori de c>te ori grijile afacerilor, [ngrijor`rile casei care sunt [n atitudine de inim` potrivit` ca s`-l
etc. intervin [n astfel de comuniune, este o dovad` primeasc`. S` lu`m alt` ilustra\ie: Nu suntem
c` suntem supra[nc`rca\i cu grijle acestei vie\i ]i [nv`\a\i s` ne rug`m pentru bani sau lux, dar
dificultatea trebuie corectat`; fie s` [ndrept`m putem lucra ]i cere binecuv>ntarea Domnului
lucrurile prin diminuarea responsabilit`\ilor [n asupra muncii noastre, ]i acea [ndrumare care
afaceri etc., fie, dac` acest lucru este imposibil, ar fi cea mai bun`, cu o inim` gata s` primeasc`
s` contracar`m grijile vie\ii cu o [ntoarcere mai cu mul\umire mult sau pu\in, a]a cum vede
serioas` ]i mai repetat` a inimilor noastre spre Domnul c` este cel mai bine pntru noi. Singura
Domnul pentru [ndrumare chiar ]i [n afacerile noastr` cerere poate fi pentru necesit`\ile abso-
m`runte ale vie\ii, cu mult mai mult [n cele mari. lute, a]a cum sunt exprimate [n rug`ciunea
Domnului: ^P>inea noastr` cea de toate zilele d`-
25. Cum s` [n\elegem ^Cere\i orice ne-o nou` ast`zi. De asemenea ne putem ruga [n
ve\i vrea ]i vi se va da? mod potrivit: ^Vie [mp`r`\ia Ta, fac`-se voia Ta
Ioan 15:7 ^Dac` r`m>ne\i [n Mine ]i precum [n cer a]a ]i pe p`m>nt, ]i putem fi siguri
cuvintele Mele r`m>n [n voi, cere\i orice ve\i c` la timpul potrivit al Domnului aceast` cerere,
vrea ]i vi se va da. care s-a [n`l\at de optsprezece secole la tronul
harului, va fi [mplinit` ]i ploi de binecuv>nt`ri
R 1998, col. 2, par. 6, subcapitolul p>n` la vor veni de la prezen\a Domnului, [n timpul celei
pagina urm`toare ^Cere\i orice ve\i de-a doua prezen\e a {mp`ratului nostru, inund>nd
vrea. Vezi fragmentul la pag. 254. lumea cu timpurile restabilirii tuturor lucrurilor.

R 3407, col. 1, par. 3, 4: R 3546, col. 2, par. 1, 2 Roadele

Aceasta este cheia cuvintelor {nv`\`torului
nostru: ^Dac` r`m>ne\i [n Mine ]i cuvintele Mele
r`m>n [n voi, cere\i orice ve\i vrea ]i vi se va da.
Pentru a fi auzi\i de Domnul, cerin\a este s`
r`m>nem [n Cristos ca membri ai corpului S`u,
]i prin El copii ai Tat`lui. Este necesar de
asemenea ca tot Cuv>ntul S`u s` r`m>n` [n noi
s` studiem f`g`duin\a Domnului, s` ]tim ce a
promis, a]a [nc>t s` cerem numai acele lucruri
p`rt`]iei membrilor [n vi\`:
Domnul nostru continu` ]i ne spune care vor
fi unele dintre roadele acestei uniri cu El:
{nt>i, ace]tia pot cere orice vreau ]i li se va da.
Exist` numai o condi\ie sau limitare, ]i anume,
aceea c` [nainte de a fi astfel preg`ti\i s` cear`,
ei trebuie s` caute s` dea aten\ie cuv>ntului
Domnului ca s` se asigure care este voia Sa ]i ce
pot cere potrivit voii Sale. Cei care r`m>n [n
232 Rug`ciunea
Cristos nu trebuie s` aib` voin\` proprie, voin\a 2) El trebuie de asemenea s` lase Cuv>ntul
lor trebuie s` fie aceea a Capului lor, ]i Capul lor Domnului s` r`m>n` [n el, s` se [mp`rt`]easc`
a declarat deja c` voin\a Lui este voin\a Tat`lui. din Cuv>ntul adev`rului ]i harului dac` vrea s`
Acestea deci sunt limit`rile, ca noi s` avem aib` [n\elepciunea necesar` ca s` cear`, [n
voin\a Tat`lui ]i f`g`duin\ele Tat`lui [n inimile armonie cu voin\a Domnului, lucruri care Lui I-ar
noastre; atunci cererile noastre vor fi [n pl`cea s` le dea altfel, chiar dac` este Nou`
conformitate cu acestea ]i Domnul va binevoi Creatur` [n Cristos, rug`ciunile lui ar putea
s` ni le acorde pe toate acestea. r`m>ne adesea f`r` r`spuns, fiindc` ^cere r`u.
Numai cei care m`rturisesc ambele aceste calit`\i
Vol. VI, pag. 679, par. 1, p>n` la pag. 680, se pot apropia de tronul harului ceresc cu deplin`
par. 2 ^Cere\i ]i ve\i primi, pentru ca [ncredere, cu deplin` asigurare a credin\ei c`
bucuria voastr` s` fie deplin` (Ioan 16:24): cererile lor vor fi ascultate la timpul cuvenit
^{naintea fe\ei Tale sunt bucurii nespuse ]i al lui Dumnezeu. Numai ace]tia pot realiza
desf`t`ri ve]nice la dreapta Ta, spune profetul plin`tatea bucuriei.
(Ps. 16:11). Fiindc` rug`ciunea duce sufletul [n Dup` cum explic` Scripturile, rug`ciunea este
prezen\a Domnului, ea preg`te]te calea pentru [ncercarea de a ob\ine acces la Dumnezeu ]i de a
binecuv>ntarea divin` ]i pentru bucuriile cele avea comuniune cu El. Cine, deci, se poate apropia
mai mari. Evident c` deschiderea c`ii pentru de tronul harului ceresc pentru a ^c`p`ta
ca poporul Domnului s` se apropie de tronul [ndurare ]i a afla har, ca s` avem ajutor la
harului nu are ca obiectiv schimbarea voin\ei sau momentul potrivit (Evr. 4:16)? R`spundem,
planurilor divine. Un astfel de g>nd este [mpreun` cu apostolul, c` lumea [n general nu
incompatibil cu orice considerare ra\ional` a are acest acces, nu are acest privilegiu al
subiectului; deci, Domnul ne informeaz` c` rug`ciunii. Este adev`rat c`, de fapt, milioane
rug`ciunea potrivit` nu este pe linia cererilor ca de p`g>ni ofer` rug`ciuni Divinit`\ii cu diferite
voia noastr` s` se fac`, [n opozi\ie cu voia divin`, concep\ii despre cine este ]i ce este El; dar
ci pe linia supunerii complete la aceasta din urm`. rug`ciunile lor nu sunt acceptabile pentru
Apostolul declar` despre unii: ^Voi cere\i ]i nu Dumnezeu. ^Cine se apropie de Dumnezeu trebuie
c`p`ta\i, pentru c` cere\i r`u [n armonie cu s` cread` c` El este (trebuie s`-L recunoasc`
dorin\ele voastre ]i nu [n armonie cu aranjamentul drept Cel existent prin Sine) ]i c` El r`spl`te]te
]i planul divin. Iac. 4:3. pe cei care-L caut` (caut` s`-L cunoasc`, s` I se
{n aceea]i direc\ie a prevenit ]i Domnul nostru: supun` ]i s`-L serveasc`) (Evr. 11:6). Corneliu a
^C>nd v` ruga\i, s` nu folosi\i repet`ri f`r` rost fost unul de felul acestora din urm`, care a
ca p`g>nii, care g>ndesc c`, dac` spun o mul\ime recunoscut pe adev`ratul Dumnezeu, L-a
de cuvinte, vor fi asculta\i c`ci Tat`l vostru respectat ]i a c`utat s`-I cunoasc` ]i s`-I fac` voia;
]tie de ce ave\i nevoie, mai [nainte de a-I cere voi. ]i imediat ce planul divin a ajuns la etapa de
Nu v` [ngrijora\i ce ve\i m>nca sau ce ve\i dezvoltare necesar` pentru a permite ca
bea; nici cu ce v` ve\i [mbr`ca fiindc` toate favoarea lui Dumnezeu s` se extind` la neamuri,
acestea p`g>nii le caut` C`uta\i mai [nt>i rug`ciunile ]i binefacerile lui au primit r`spuns.
{mp`r`\ia lui Dumnezeu ]i dreptatea Lui ]i toate {ns` nu i s-a permis s` aib` comuniune cu
aceste lucruri vi se vor da pe deasupra de Dumnezeu [n sensul deplin, cuvenit, ci a fost
c`tre Tat`l vostru din ceruri, conform informat s` trimit` dup` Petru, care-i va spune
[n\elepciunii Sale (Mat. 6:7-34). Iar`]i Domnul ^cuvinte prin care s` poat` fi adus din starea de
nostru spune: ^Dac` r`m>ne\i [n Mine ]i cuvintele [nstr`inare ]i separare [ntr-o stare de armonie ]i
Mele r`m>n [n voi, cere\i orice ve\i vrea ]i vi se de fiu, [n care va avea privilegiul unui fiu
va da (Ioan 15:7). Condi\iile urm`toare sunt privilegiul accesului la Tat`l, la tronul harului
deosebit de importante: ceresc.
1) Cel care ofer` rug`ciunea trebuie s` fie [n
Cristos, trebuie s` fi venit [n rela\ie vital` cu El R 3663, col. 1, par. 2:
prin acceptarea meritului sacrificiului S`u Ori de c>te ori ne g>ndim la rug`ciune ]i la
isp`]itor ]i prin consacrare fa\` de voin\a ]i r`spunsurile la ea, s` ne amintim cuvintele
serviciul S`u; ]i, mai mult de at>t, trebuie s` con- Domnului nostru: ^Dac` r`m>ne\i [n Mine ]i
tinue s` r`m>n` astfel [n Cristos ca membru al cuvintele Mele r`m>n [n voi, cere\i ce ve\i vrea ]i
corpului S`u, ca membru al Noii Crea\ii, pentru vi se va da (Ioan 15:7). O, [n aceast` declara\ie
a avea privilegiile rug`ciunii la care se face sunt condi\ii. Cei care r`m>n [n Cristos trebuie
referire aici. s` fi intrat [n El prin credin\`, poc`in\` ]i
 Rug`ciunea 233
consacrare, ]i a r`m>ne [n El [nseamn` c` cuvenit o sfial` [n privin\a rug`ciunii ar trebui
credin\a [n El va r`m>ne, c`in\a de p`cat ]i s` simt` c` este nepotrivit s` primeasc` [n mod
[mpotrivirea la acesta vor r`m>ne, iar continuu favoruri divine ]i s` cear` mai multe,
consacrarea f`cut` Domnului ]i serviciului S`u [n timp ce-]i re\in fa\` de Domnul consacrarea
va r`m>ne ]i se va manifesta. inimii lor serviciul lor [n\elept. Dup` cum [n
Scripturi clasa consacrat` este numit` mireasa
26. Ce privilegii comparative au [n lui Cristos, la fel casa general` a credin\ei ar
rug`ciune persoanele [ndrept`\ite ]i reprezenta [n mod potrivit pe acei c`rora le sunt
consacrate? deschise privilegiile c`s`toriei. Crea\ia Nou`, ca
Mireas` logodit` cu Cristos, pred>ndu-]i
Vol. VI, pag. 681, par. 3, p>n` la pag. 684, Domnului ei ]i serviciului S`u inima, limba ]i
par. 1: toate puterile ]i energia, poate accepta [n mod
Dar [n timp ce numai clasa consacrat`, ra\ional ]i cu recuno]tin\` binecuv>nt`rile,
preo\imea subordonat`, Crea\ia Nou`, este astfel privilegiile, protec\ia, supravegherea ]i darurile
[ncurajat` s` se apropie de tron cu [ncredere ]i pe care El a binevoit s` i le promit` ca Mireas`
curaj, este foarte evident c` to\i care ]i numai de logodit` cu El.
prob` apar\in ^casei credin\ei se pot bucura [ntr-o Dup` cum o femeie care a respins un pretendent
anumit` m`sur` de privilegiile mul\umirii ]i ]i a refuzat s`-]i dea m>na ]i inima, logic vorbind
laudei ]i se pot bucura [n Dumnezeu, d>ndu-]i n-ar mai putea a]tepta de la el grija, protec\ia,
seama de preg`tirea pe care El a f`cut-o pentru binecuv>ntarea, privilegiile ]i bucuriile pe care
iertarea complet` a p`catelor prin meritul el deja i le oferise generos, tot a]a, cei care [n mod
isp`]irii. Cu toate acestea, ei n-au privilegiul de continuu resping favoarea divin`, p>n` acolo [nc>t
a se apropia cu [ndr`zneal`, sau [n vreun alt mod, refuz` s` consacre Domnului pu\inul ce-l au, n-ar
de Sf>nta Sfintelor. Numai cei consacra\i, Noua putea sub nici o form` s` a]tepte sau s` cear`
Crea\ie, membrii corpului Preotului, sunt binecuv>nt`rile pe care El le-a promis celor care-L
privilegia\i s` intre [n prezen\a lui Dumnezeu [n iubesc ]i care-]i manifest` iubirea prin devotarea
rug`ciune [n acest sens special; ]i de aceea numai lor, consacrarea lor. Ar trebui s` recunoa]tem [n
ei pot avea plin`tatea bucuriei pe care a promis-o mod cuvenit deosebirea [ntre cei care doar cred
{nv`\`torul. Deci, [n timp ce necredincio]ilor nu [n iertarea p`catelor prin Domnul ]i cei care au
le putem nici m`car sugera c` pentru ei este apreciat acea favoare ]i au mers spre consacrare
potrivit` rug`ciunea, ci trebuie mai [nt>i s`-i ]i rela\ie deplin` cu Domnul. Faptul c` aceste
inform`m prin ^cuvinte a]a cum Petru l-a linii trase de Domnul [ntre diferitele clase de
informat pe Corneliu, pentru ca ei s`-L cunoasc` credincio]i nu sunt mai clar recunoscute este un
pe Cel [n care trebuie s` cread` [nainte de a putea dezavantaj pentru ambele clase. Deosebirea [ntre
avea o stare [n fa\a lui Dumnezeu, [i putem totu]i credincio]i ]i necredincio]i ar trebui s` fie definit`
[ncuraja pe to\i cei care au crezut [n Domnul Isus clar. To\i cei dint>i ar trebui s` fie recunoscu\i ca
s` dea mul\umiri ]i s` ofere laud` Tat`lui prin fra\i, ^din casa credin\ei, nu [ns` cei din a doua
Isus Cristos. Acestora ar trebui [ns` s` li se dea clas`. Din nou, deosebirea [ntre credincio]ii care
[n mod clar de [n\eles c` [ndrept`\irea lor de s-au consacrat ]i cei care nu s-au consacrat ar
prob` prin credin\` nu este realizarea voin\ei di- trebui s` fie marcat` clar, iar cei dint>i s` fie
vine [n ei, ci numai [nceputul c`ii potrivite de recunoscu\i ca Biserica, Noua Crea\ie, Preo\imea
apropiere de Dumnezeu primul pas al acestei {mp`r`teasc`, c`reia [i apar\in toate f`g`duin\ele
apropieri ]i c` al doilea pas, al deplinei nespus de mari ]i scumpe.
consacr`ri fa\` de voin\a divin`, trebuie f`cut de Dac` aceste deosebiri ar fi clar recunoscute,
c`tre cei care vreau s` se bucure de privilegiile ar fi un avantaj (1) pentru lume, duc>nd la
cuvenite rug`ciunii, ale comuniunii cu Dumnezeu investigare mai am`nun\it` ]i la credin\` mai
]i ale plin`t`\ii bucuriei asociate cu acestea. palpabil`; (2) un avantaj ]i pentru credincio]ii
Acestora ar trebui s` li se arate c` neconsacra\i, f`c>ndu-i s`-]i dea seama c` dac`
ne[nf`ptuirea pasului al doilea ar indica o nu continu` p>n` la deplin` consacrare nu sunt
dispozi\ie de a primi harul lui Dumnezeu mo]tenitori [mpreun` cu sfin\ii [n nici un sens al
([ndrept`\irea) [n zadar (2 Cor. 6:1). Dup` ce s-au cuv>ntului, nici [n gloriile viitoare, nici [n
bucurat de asemenea privilegii ale rug`ciunii privilegiile ]i bucuriile prezente. (3) {n\elegerea
pentru o vreme ]i au refuzat s` mearg` mai acestui lucru, credem noi, ar avea ]i un efect
departe ca s` fac` o deplin` consacrare a lor stimulator asupra neconsacra\ilor, duc>ndu-i mai
Domnului, ace]tia ar trebui s` simt` [n mod foarte des la decizii clare, risipind [nchipuirile
234 Rug`ciunea
ne[ntemeiate, c` [ntr-un fel sau altul numai crez>nd de Tat`l ceresc a lui Adam ]i a Evei au adus
[n Cristos, f`r` consacrare, [i face fii ai lui Dumnezeu [nstr`inare pentru to\i urma]ii lor, tot a]a,
]i mo]tenitori, ]i [i [ndrept`\e]te s` participe la reconcilierea poporului Domnului prin meritele
cele mai bogate f`g`duin\e divine care sunt pentru marii isp`]iri nu numai c`-i aduce pe ei [napoi [n
via\a prezent` ]i pentru cea care urmeaz`. armonie cu Dumnezeu, dar ]i copiii lor sunt
Nu vrem s` fr>ngem trestia zdrobit` ]i s` socoti\i [ndrept`\i\i prin p`rin\i ]i datorit`
stingem fitilul fumeg>nd; dar vrem ca trestia p`rin\ilor, p>n` la un astfel de timp c>nd copilul
zdrobit` s`-]i dea seama c` pentru a se [mp`rt`]i va avea [n\elegerea ]i voin\a sa proprie.
cum se cuvine din binecuv>nt`rile lui Dumnezeu, Chestiunea este [ns` mai complex` c>nd un
prezente sau viitoare, trebuie s` se foloseasc` de p`rinte este al Domnului iar cel`lalt este str`in
favoarea divin` pe baza condi\iilor divine de El; dar apostolul ne asigur` c` [ntr-un astfel
trebuie s` se consacre [n [ntregime, dac` vreau de caz Domnul socote]te copilul ca al S`u, prin
s` [nceteze a mai fi trestie zdrobit` ]i dac` vreau p`rintele care este ucenicul Domnului. Influen\a
s` devin` folositori [n serviciul Domnului. Nu p`rintelui credincios, a p`rintelui consacrat, este
vrem s` stingem credin\a care arde mocnit, ci socotit` c` anuleaz` ]i domin` influen\a p`rintelui
vrem s-o a\>\`m [ntr-o flac`r` de iubire sacr` care neconsacrat [n ceea ce-l prive]te pe copil. Despre
va produce o deplin` consacrare de sine un acest subiect apostolul spune:
deplin sacrificiu, conform invita\iei divine, ]i ^Altfel, copiii vo]tri ar fi necura\i (p`c`to]i,
astfel va conduce la participarea [n bucuriile condamna\i).
prezente ]i viitoare. ^So\ul necredincios este sfin\it prin so\ia
credincioas` ]i so\ia necredincioas` este sfin\it`
27. De ce privilegii ale rug`ciunii se prin fratele [[n privin\a subiectului [n analiz`,
bucur` copiii din p`rin\i consacra\i? adic` a urma]ilor lor]; altfel, copiii vo]tri ar fi
necura\i [p`c`to]i sub condamnare, ne[ndrept`\i\i,
Vol. VI, pag. 531, par. 1, p>n` la pag. 532, f`r` leg`tur` cu Dumnezeu, str`ini de grija ]i
par. 2 Copiii n`scu\i [n [ndrept`\ire: binecuv>nt`rile Lui], pe c>nd acum [av>nd [n
{n toate aceste chestiuni Noua Creatur` are vedere aceast` preg`tire a harului divin] sunt
un avantaj decisiv asupra tuturor celorlal\i [n sfin\i [adic` sub starea [ndrept`\irii de prob` [n
privin\a copiilor. Ei ar trebui, ca [nceput, s` fie fa\a lui Dumnezeu, prin care El [i poate trata, nu
mai nobili prin na]tere, mai bine [nzestra\i prin ca du]mani]. 1 Cor. 7:14.
na]tere. Iar aceast` [nzestrare prenatal` trebuie
s` fie cultivat` chiar din cele mai fragede Vol. VI, pag. 684, par. 2:
momente ale prunciei. C>t se poate de sigur, Dup` cum am notat deja, apostolul declar` c`
pruncul de c>teva zile va fi nervos, iritabil ]i copiii celor care cred sunt socoti\i [mpreun` cu
ab`tut dac` mama este a]a; influen\a merge la p`rin\ii ca p`rta]i [n harul divin al [ndrept`\irii
copil nu numai prin laptele mamei, ci ]i telepatic, c` nu sunt nesfin\i, ci [ndrept`\i\i [n sens de prob`.
electric, de la persoana ei la copil. Ce avantaj Aceast` stare [ndrept`\it` ]i rela\ia ei cu grija ]i
general are deci Noua Creatur` prin Spiritul providen\a divin` continu` de la na]tere p>n` la
Domnului care locuie]te [n ea, cu pacea, iubirea v>rsta maturit`\ii; ]i ace]ti copii [n mod evident au
]i bucuria lui; ]i ce favorizat este pruncul care e [n privin\a rug`ciunii acela]i privilegiu ca ]i cei
sub asemenea grij`! Vorbind din punct de vedere [ndrept`\i\i, primind [n aceea]i m`sur` ]i din
uman, ce mari sunt posibilit`\ile lui [n compara\ie bucuriile ]i binecuv>nt`rile care rezult` din aceasta.
cu posibilit`\ile altora, [n privin\a noble\ei Din cea mai fraged` pruncie ei trebuie s` fie [nv`\a\i
b`rb`\iei ]i feminit`\ii; ]i vorbind din punctul de s`-L priveasc` pe Atotputernicul, pe Dumnezeul
vedere al Cuv>ntului Domnului, ce mare este p`rin\ilor lor, ca Dumnezeul lor, ]i de la o v>rst`
avantajul lui c>nd ne amintim c` copiii poporului timpurie s` li se dea de [n\eles c` a]a cum p`rintele
consacrat al Domnului, asemenea p`rin\ilor, sunt are starea sa [n fa\a lui Dumnezeu prin Cristos, tot
sub supravegherea providen\ei divine [n privin\a a]a ]i copilul are indirect prin p`rintele s`u starea
tuturor afacerilor lor; copiii credincio]ilor vin ]i ]i rela\ia sa cu Cristos. P`rintele sau p`rin\ii
ei sub condi\iile f`g`duin\ei c` ^toate lucrurile consacra\i din fiecare c`min cre]tin pot ca atare fi
lucreaz` [mpreun` spre binele lor! considera\i [ntr-un sens ca preo\ii casei, ]i [n timp
Nu este greu de v`zut c` copiii Noilor Creaturi ce copilul poate fi [n mod cuvenit [ncurajat s` se
au o stare [ndrept`\it` de prob` [naintea lui roage Domnului, s` nu se neglijeze lec\ia c` familia
Dumnezeu, [n virtutea rela\iei p`rin\ilor lor cu ]i toate interesele ]i preocup`rile ei sunt sub
El ]i cu ei. Dup` cum neascultarea ]i [nstr`inarea supravegherea divin` ca familie, datorit` p`rintelui
 Rug`ciunea 235
sau p`rin\ilor consacra\i, membri ai Noii Crea\ii. Marcu 11:24 ^De aceea v` spun c` orice lucru
Copilul s` fie [nv`\at s` a]tepte cu ner`bdare ve\i cere, c>nd v` ruga\i, s` crede\i c` l-a\i ]i
timpul c>nd l`rgirea min\ii ]i judec`\ii sale [i va primit ]i va fi al vostru.
permite [n mod cuvenit s` fac` o deplin`
consacrare Domnului ]i astfel s` intre [n R 2005, col. 2, par. 1-4:
privilegiile ]i bucuriile promise acestora. Rug`ciunile noastre nu trebuie s` fie
^repet`ri f`r` rost, cereri formale a ceva ce nu
28. Cum trebuie s` fim aten\i la a]tept`m. Trebuie s` ^cerem cu credin\`, f`r`
interesele altora [n rug`ciune? s` ne [ndoim (Iac. 1:6). }i orice lucru ve\i cere
^s` crede\i c` l-a\i [[l ve\i fi] ]i primit, c`ci
R 3223, col. 2, par. 5: orice nu este din credin\` este p`cat, ipocrizie.
Noble\ea cursului lui Samuel poate fi bine Marcu 11:23, 24; Rom. 14:23.
copiat` de poporul Domnului [n diferitele Copilul lui Dumnzeu trebuie prin urmare s`
[mprejur`ri ale vie\ii. C>nd cei care ne sunt studieze cu aten\ie Cuv>ntul Tat`lui s`u;
aproape ]i ne sunt dragi sl`besc [n dragoste ]i pentru c` se a]teapt` ca el s` cear` ca s` poat`
devotament, ei au nevoie cu at>t mai mult de primi, pentru ca bucuria lui s` fie deplin`; ]i
simpatia ]i rug`ciunile noastre; ]i, cum ne-a este prevenit s` cear` numai acele lucruri pe
ar`tat dragul nostru {nv`\`tor, chiar ]i pentru care Tat`l s`u ]i-a exprimat bun`voin\a s` le
vr`jma]ii no]tri trebuie s` ne rug`m ]i s` le dorim acorde; ]i trebuie s` cear` cu credin\`, sau s`
bine ca Domnul s` le acorde [n providen\a Sa o nu cear` deloc.
astfel de deschidere a [n\elegerii, astfel de Nu poate fi nici o [ndoial` c` [n aceast`
experien\e care [n [n\elepciunea divin` vor fi chestiune a rug`ciunii, ca ]i [n oricare alte
pentru binele lor cel mai mare ca s`-i aduc` [n chestiuni, Tat`l nostru ceresc inten\ioneaz` s`
acord deplin cu Sine, ]i astfel [n deplin` armonie cultive [n poporul S`u credin\a. El ne spune c`
cu noi ]i cu to\i cei care sunt [n armonie cu El. ^F`r` credin\` este cu neputin\` s` fim pl`cu\i
Profetul arat` c` de]i el va [nceta s` fie judec`tor lui Dumnezeu: ]i c` ^Aceasta este biruin\a care
]i conduc`tor, nu va [nceta s` fie instructorul lor biruie]te lumea, credin\a voastr`. Ca atare,
pe calea cea bun` ]i dreapt` at>ta vreme c>t numai cei care practic` credin\a ]i cer [n
providen\ele Domnului ar putea permite s`-i rug`ciune favorurile promise, sunt [ntr-adev`r
serveasc` ]i at>ta vreme c>t ei [i vor accepta gata s` le primeasc` potrivit judec`\ii ]i
ajutorul. aranjamentului lui Dumnezeu. Acesta fiind cazul,
rug`ciunea poporului lui Dumnezeu de ast`zi, ca
R 1842, col. 2, par. 4: ]i printre apostoli, s` fie ^Doamne, m`re]te-ne
Aici se afl` un tip al valorii rug`ciunii de credin\a! }i astfel rug>ndu-se ]i muncind [n acest
mijlocire pentru cei care nu p`c`tuiesc de scop, fiecare va fi tot mai ajutat [n a birui lumea
moarte (1 Ioan 5:16). S` avem [n minte acest ]i influen\ele ei lipsite de credin\`.
privilegiu ]i datorie a rug`ciunii de mijlocire Adev`rata credin\` nu este credulitate. Este
pentru to\i ace]tia, ]i pentru [ncurajarea critic` ]i crede numai pe bune dovezi. Ea critic`
noastr` s` ne amintim purtarea lui Dumnezeu minu\ios ]i face deosebire clar` [ntre [nv`\`turile
cu credincio]ii S`i din trecut. S` ne ferim de oamenilor ]i Cuv>ntul confirmat al lui Dumnezeu.
orice se apropie de neloialitatea fa\` de Dar, dup` ce a g`sit Cuv>ntul lui Dumnezeu,
Dumnezeu de orice dispozi\ie de r`zvr`tire crede [n el f`r` rezerve, ]tiind c` Autorul lui nu
[mpotriva Lui ]i de [ntoarcere [n Egipt, [n lume; poate min\i, ]i c` toate scopurile ]i promisiunile
]i de asemenea de acea lips` de credin\` care Lui vor fi [mplinite.
indic` o lips` serioas` de apreciere a tuturor
favorurilor lui Dumnezeu ]i a conducerii Lui Vol. VI, pag. 691, par. 2:
din trecut, ]i care prin urmare nu se [ncrede [n C>t de necesar` este credin\a pentru realizarea
El pentru viitor. ]i p`strarea mo]tenirii noastre prezente, pentru
pregustarea binecuv>nt`rii viitoare, este ar`tat
29. Care este rela\ia [ntre credin\` clar de c`tre apostolul Iacov, care, dup` ce spune:
]i rug`ciune? ^Dac` vreunuia dintre voi [i lipse]te [n\elepciunea,
Iacov 1:6 ^Dar s-o cear` cu credin\`, f`r` s` se s-o cear` de la Dumnezeu, care d` tuturor cu m>n`
[ndoiasc`; pentru c` cine se [ndoie]te seam`n` larg` ]i f`r` mustrare, ]i ea [i va fi dat`"
cu valul m`rii, tulburat ]i aruncat de v>nt [ncoace adaug`: ^Dar, s-o cear` cu credin\`, f`r` s` se
]i [ncolo. [ndoiasc`; pentru c` cine se [ndoie]te seam`n`
236 Rug`ciunea
cu valul m`rii, tulburat ]i aruncat de v>nt [ncoace poporul drag al Domnului, ]i am dus chestiunea
]i [ncolo. Un astfel de om s` nu se a]tepte s` la Domnul [n rug`ciune, spun>ndu-I c` dac` este
primeasc` ceva de la Domnul, c`ci este un om pl`cerea Sa, m-a] bucura mult de privilegiul de a
nehot`r>t ]i nestatornic [n toate c`ile sale fi la conven\ie, dar eram dispus` s` las chestiunea
(Iac. 1:5-8). Apostolul arat` astfel c>t de cu totul [n seama Lui. Am sim\it cumva c` era
imposibil ar fi ca cineva s` devin` biruitor, f`r` foarte posibil ca Domnul s`-mi deschid` calea s`
s` devin` tare [n credin\`. Ca atare, Scripturile vin, ]i [n spiritul cooper`rii i-am sugerat so\ului
[nva\` peste tot cre]terea [n credin\`, ]i to\i din meu aceast` chestiune [ntr-un moment favorabil,
poporul Domnului au nevoie s` se roage precum spun>ndu-i c` mi-ar pl`cea foarte mult s` fiu la
s-au rugat apostolii: ^Doamne, m`re]te-ne conven\ie. S-a opus cu violen\`, zic>nd c` distan\a
credin\a; ]i astfel rug>ndu-se, trebuie s` p>n` la gar` era a]a de mare c` nu puteam s`
foloseasc` mijloacele pe care Dumnezeu le-a merg pe jos ]i el nu-mi va da voie s` folosesc un
destinat pentru [mplinirea acestei rug`ciuni. cal. I-am r`spuns foarte calm c` nu ]tiam, dar
Dac` rug`ciunea lor va fi sincer`, ei vor folosi cu sim\eam cumva c` Domnul voia ca eu s` merg ]i
seriozitate acele mijloace vor c`uta pe Domnul poate c` [mi va deschide calea. Am r`spuns
[n rug`ciune, vor c`uta s`-I cunoasc` Cuv>ntul, lini]tit`, fiindc` [ncredin\asem chestiunea cu
vor c`uta s` i se supun`, vor c`uta ]i se vor bucura totul Domnului ]i eram dispus` s` r`m>n la
de serviciul S`u, vor c`uta s` se [mbrace cu toate orice [mi va acorda providen\a Sa. Am fost
darurile Spiritului; ]i aceasta fiind atitudinea lor, chiar vesel`, prin urmare, [n pofida cuvintelor
vor avea credin\` puternic`, asigurare deplin` a de [mpotrivire ale so\ului meu. El p`rea s`-mi
credin\ei, ]i ^nu vor aluneca niciodat`; c`ci [n felul vad` a]teptarea [ncrez`toare ]i de c>teva ori
acesta li se va da din bel]ug intrare [n [mp`r`\ia s-a referit la aceast` chestiune, repet>nd c` nu
ve]nic` a Domnului ]i M>ntuitorului nostru Isus trebuia s` merg, c` nu m` va l`sa s` iau un cal
Hristos la timpul potrivit. 2 Pet. 1:10, 11. etc. Eu am r`spuns numai c` nu ]tiam, dar dac`
era voia Domnului s` merg, El va putea s`-mi
R 3664, col. 1, par. 4, 5: deschid` calea. Cam cu zece zile [nainte de
Rug`ciunea lui Neemia c`tre Domnul, s`-i conven\ie, unul dintre cei mai buni cai ai so\ului
acorde [ndurare [n ochii lui Aratxerxes, arat` c` meu s-a [mboln`vit, ]i de]i el reu]e]te foarte bine
el a avut credin\` [n puterea lui Dumnezeu. s`-]i doftoriceasc` animalele ]i cu aceast` ocazie
Adesea ne-am [ntrebat dac` nu cumva un deficit a chemat un chirurg veterinar, calul a murit. Apoi
de credin\` [n astfel de chestiuni este r`spunz`tor alt cal s-a [mboln`vit ]i a murit, ]i al treilea s-a
de mare parte din necazurile poporului cu [mboln`vit. So\ul meu a [nceput s`-]i dea seama
adev`rat consacrat al Domnului Israelul spiri- c` ar putea fi m>na Domnului [n afacerile lui, ]i
tual. }tim c` uneori ei au [ncerc`ri severe din evident a asociat pierderile cu declara\ia sa c`
partea celor care-i ur`sc, din partea celor care nu voi putea folosi calul s` merg la conven\ie.
poate [i dispre\uiesc ]i [i trateaz` nedrept, ]i ne A adus [n discu\ie el [nsu]i subiectul conven\iei,
[ntreb`m [n ce m`sur` []i amintesc, precum ]i-a d>nd de [n\eles [ntr-un mod foarte bl>nd
amintit Neemia, c` Dumnezeu are deplin` putere posibilitatea de a revoca decizia sa anterioar`.
s` deschid` [naintea noastr` c`i ]i mijloace prin R`spunsul meu lini]tit a fost acela]i, c` poate
care ne putem angaja [n serviciul Lui, dac` El Domnul va deschide calea. A murit ]i al treilea
binevoie]te s` ne accepte serviciile, dac` g`sim cal, ]i so\ul meu a venit la mine ]i mi-a spus:
favoare [n ochii Lui, dac` rug`ciunile de pe buzele ^Po\i merge la conven\ie.
noastre ]i din inima noastr` merg sus la El ca un
memorial, acceptabil prin Cristos. 30. Care este rela\ia [ntre rug`ciune
{n leg`tur` cu aceasta ne amintim o istorioar` ]i mul\umire?
pe care ne-a spus-o o sor` la o conven\ie. A zis:
^So\ul meu este chiar bogat, are o ferm` mare, R 3128, col. 2, par. 3, 4:
bine [nzestrat` etc., ]i, de]i am servit cu Nelini]tea ]i poverile sunt inevitabile pentru
credincio]ie ani de zile, el a]a se opune Adev`rului cei care se bazeaz` pe ei [n]i]i, pe [n\elepciunea
]i a]a m` [mpiedic` [n privin\a lui, [nc>t lor, pe puterea lor, pe abilitatea lor; dar membrii
bomb`ne ]i pentru cea mai mic` sum` dat` corpului lui Cristos, accepta\i [n Cel Preaiubit,
pentru abonamentul la Turnul de Veghere sau adopta\i [n famila divin`, fii ai lui Dumnezeu,
pentru pre\ul c`r\ilor de care am nevoie. C>nd sunt asigura\i tot mereu [n Cuv>nt c` dac` ei
am auzit de aceast` conven\ie am sim\it o dorin\` r`m>n credincio]i, toate lucrurile vor lucra
[n inima mea s` vin ]i s` [nt>lnesc pe unii din [mpreun` pentru binele lor cel mai mare. De ce
 Rug`ciunea 237
ar fi ei [mpov`ra\i? De ce ar fi nelini]ti\i? Cel Domnului, s` primeasc` binecuv>ntarea
care le ap`r` interesele nu doarme. C>nd cre]tinii Domnului, lumina fe\ei Sale. Asem`n`tor, este
se simt nelini]ti\i, tem`tori, [mpov`ra\i, dovada folositor pentru israeli\ii spirituali s` not`m
este c` le lipse]te credin\a, ]i probabilitatea este [ntr-un mod special toate [ndur`rile ]i
c`, fie n-au crescut p>n` la punctul de a avea providen\ele Domnului fa\` de noi. Mul\i se simt
credin\a cuvenit` [n Domnul, fie au l`sat ^norii s`raci [n privin\a favorii ]i binecuv>nt`rii
de origine p`m>nteasc` ]i grijile acestei vie\i s` Domnului, numai fiindc` n-au l`sat ca ele s` fac`
se interpun` [ntre ei ]i Domnul, a]a [nc>t nu mai o impresie cuvenit` asupra inimii lor atunci c>nd
au [ncredere c` continu` [n iubirea ]i grija Sa. le-au primit. Favorurile divine se pierd repede
To\i care sunt [n astfel de stare s` mearg` imediat din vasele noastre cr`pate dac` nu se face o not`
la tronul harului ceresc ]i la f`g`duin\ele divine, special` cu acea ocazie, fie pe t`bli\a min\ii, sau
]i ob\in>nd mil` la tron ]i hr`nindu-se din [n alt mod care s` ne [mprosp`teze memoria. F`r`
f`g`duin\e, s` se [nt`reasc` [n Domnul ]i [n [ndoial` to\i am avea mai multe Beteluri ]i mai
[ncrederea [n El, ]i grijile care-i macin` vor da multe Penieluri dac` doar am urma calea de a
loc credin\ei, [ncrederii, p`cii inimii, oricare ar fi pune ceva fel de monumente, ]i acolo s` intr`m
condi\iile exterioare. [n ceva leg`m>nt sau angajament special cu
Acesta este sfatul apostolului ca [n loc de a Domnul ca r`spuns pentru [ndur`rile Domnului.
continua [n starea nelini]tit`, s` punem [n fa\a Chiar pe linia acestui g>nd, c` cre]tinii au [n
Domnului toate afacerile noastre, cer>nd grija Lui general binecuv>nt`ri ]i favoruri mai multe
providen\ial` f`g`duit`, recunosc>nd lipsa dec>t recunosc pe deplin, Biserica din Allegheny
noastr` de [n\elepciune ]i accept>nd cu bucurie a \inut de c>\iva ani ^adun`ri de cas` [n diferite
[n\elepciunea Sa ]i prevederile iubirii Sale, s` cartiere, [n fiecare miercuri seara, pentru
aducem toate cererile [ntr-un spirit de rug`ciune, laud` ]i experien\e. }i experien\ele nu
mul\umire. Acest spirit de mul\umire implic` o sunt din acelea avute ^cu ani [n urm`, oric>t de
recunoa]tere c` [mprejur`rile ]i condi\iile [n care bune ar fi fost, ci experien\e proaspete, vii, din
ne afl`m au fost supravegheate de Domnul ]i c` acea s`pt`m>n`. }i c>nd fiecare caut` zilnic
{i apreciem grija ]i ne [ncredem [n ea pentru viitor. dovezile proaspete ale iubirii ]i grijii divine,
Mul\umirile pentru ceea ce avem ]i o deplin` g`se]te c` are cu mult mai mare pricin` de
apreciere a conducerilor Domnului de mai [nainte bucurie ]i mul\umire ]i [ncurajare dec>t ar fi ]tiut
]i de acum, vor [mpiedica orice nelini]te pentru c` are f`r` astfel de veghere ]i notare. S`-I [n`l\`m
viitor; c`ci inima mul\umitoare va conchide c` lui Dumnezeu zi de zi ]i s`pt`m>n` de s`pt`m>n`
Cel care ne-a favorizat ]i ne-a r`scump`rat pe Ebenezer-urile noastre, dac` vrem s` ne creasc`
c>nd eram [nc` p`c`to]i, ne va favoriza ]i va face credin\a, bucuria ]i iubirea.
mult mai mult pentru noi acum c` suntem ai S`i
prin adop\ia care este [n Cristos Isus. 31. Care este rela\ia [ntre post ]i
rug`ciune?
R 3306, col. 1, par. 7:
Ne-am referit deja la necesitatea rug`ciunii, R 2022, col. 1, par. 4, p>n` la sf>r]it
cererii, men\ionat` de apostol. Observ`m acum c` Purificarea prin post ]i rug`ciune:
cei care locuiesc [n p`rt`]ie str>ns` cu Domnul vor De]i noi nu suntem sub Leg`m>ntul Legii,
aprecia at>t de mult favorurile ]i binecuv>nt`rile [n mod cuvenit putem privi [n urm` la
avute deja, [nc>t nu se vor g>ndi s` cear` procedurile lui Dumnezeu cu vrednicii din
binecuv>nt`ri mai mari, ci mai degrab` s` aduc` vechime ]i la aranjamentele tipice din trecut,
mul\umiri cu o [n\elegere a faptului c` au primit ]i s` scoatem din ele unele [nv`\`turi de
deja din m>na Domnului nu numai mai mult valoare. O [nv`\`tur` este [n faptul c` celor care
dec>t au meritat, ci mai mult dec>t ar fi putut au s`rb`torit Pa]tile (simboliz>nd Biserica
cere sau g>ndi. }i ce au primit deja este numai o evanghelic` ce se [mp`rt`]e]te din Cristos,
pregustare a binecuv>nt`rilor viitoare promise. Mielul nostru de Pa]ti) li s-a cerut s` se cure\e,
s`-]i cure\e casele ]i s` [ndep`rteze tot aluatul
R 2866, col. 1, par. 3: (un simbol al p`catului) ]i s` fac` o cur`\enie
Iacov a avut o metod` de a marca manifest`rile general`. Vezi Exodul 12:19, 20; 13:7; Ioan 11:55.
speciale ale providen\ei divine ca atunci c>nd Cu marea ocazie a d`rii Leg`m>ntului Legii
a pus numele Peniel locului [n care s-a luptat cu lui Israel, au fost poruncite [n mod strict sp`l`ri,
[ngerul; ca aducere aminte c` acolo a fost purific`ri etc. (Vezi Exodul 19:15.) Antitipul
privilegiat s` vad`, [n mod reprezentativ, fa\a aceleia a fost instituirea Noului Leg`m>nt al
238 Rug`ciunea
harului prin marele Mijlocitor, Cristos. ve]tilor bune de mare bucurie ^Isus ]i [nvierea
Caracterul potrivit al mai marii purific`ri a de care nu-i era ru]ine. Tot a]a, unele dintre
tuturor celor care accept` Noul Leg`m>nt trebuie posturi se poate s` fi fost posturi impuse, datorit`
s` fie evident. serviciului s`u pentru adev`r; ]i, dac` este a]a,
C>nd profetul Daniel L-a c`utat pe Domnul cu f`r` [ndoial` acestea au fost cu at>t mai
cereri speciale la care El a r`spuns at>t de special, acceptabile [n ochii Domnului. 2 Cor. 6:5; 11:27.
el s-a ^disciplinat; adic`, a c`utat ca prin Sf`tuim pe aceia care ne-au scris despre
practicarea lep`d`rii de sine s` se aduc` [ntr-o dorin\a lor de a abandona folosirea tutunului etc.,
stare special` a inimii ]i a min\ii pl`cut` lui sau care g`sesc [n ei vreo sl`biciune pe care doresc
Dumnezeu (Dan. 10:2, 3). C` acest lucru i-a fost s-o [nving`, nu numai s`-]i spele continuu inima
de ajutor ]i pl`cut lui Dumnezeu este m`rturisit cu adev`rul, s` se roage ]i s` vegheze necontenit,
de [ngerul Domnului ^Daniel, om preaiubit ci pe l>ng` acestea s` foloseasc` frecvent apa li-
[margine ^om al dorin\elor] nu te teme de teral`, prin b`i fizice ]i posturi ocazionale pentru
nimic; c`ci cuvintele tale au fost ascultate. Vers. Dumnezeu ca semn al seriozit`\ii inimii lor ca
11, 12. Compar` ]i cap. 9:3, 4-18, 20, 21. o dovad` pentru ei, ca ]i pentru Dumnezeu, c`
{n timp ce posturile, sp`l`rile, purific`rile din rug`ciunea lor nu este numai o toan` de moment,
Leg`m>ntul Legii reprezint` condi\iile de ci o ad>nc`, serioas` dorin\` a inimii.
lep`dare de sine ]i de moarte fa\` de lume, care
trebuie s` fie atitudinea tuturor credincio]ilor R 3659, col. 2, par. 2-5 Posturile
[ntotdeauna, totu]i avem bun precedent [n Noul israeli\ilor spirituali:
Testament pentru respectarea posturilor literale F`r` [ndoial` c` exist` un avantaj [n post ]i
etc. S` observ`m urm`toarele: rug`ciune pentru israelitul spiritual. Cazul
Domnul nostru a postit patruzeci de zile la nostru nu este exact ca acel al israeli\ilor sub Ezra,
[nceputul slujirii Sale, c>nd c`uta [n mod special dar exist` totu]i o asem`nare. Nou` nu ni se
conducerea ]i instruirea divin` pentru lucrare; garanteaz` binecuv>nt`ri p`m>nte]ti sau
]i nu ]tim c>t de des a postit [n secret. Mat. 4:2. protec\ie p`m>nteasc` [mpotriva adversarilor
^C>nd posti\i, s` nu v` lua\i o [nf`\i]are trist`, p`m>nte]ti. Ca israeli\i spirituali [ns`, noi avem
ca f`\arnicii, care []i ur>\esc fe\ele, ca s` arate o garan\ie mai mare, c`ci [n estimarea noastr`,
oamenilor c` postesc. Tu [ns`, c>nd poste]ti, interesele noastre spirituale ca noi creaturi sunt
unge-\i capul ]i spal`-\i fa\a, ca s` te ara\i nu incomparabil mai mari ]i mai importante dec>t
oamenilor c` poste]ti, ci Tat`lui t`u, care este [n toate interesele noastre p`m>nte]ti. Avem
ascuns; ]i Tat`l t`u, care vede [n ascuns, [\i va garan\ia c` orice ni s-ar [nt>mpla, Domnul poate
r`spl`ti. Mat. 6:16-18; 9:15. ]i este dispus s` conduc` spre bine dac` noi ne
{n Biserica din Antiohia erau c>\iva fra\i care [ncredem [n El. {n m`sura [n care aceast`
slujeau Biserica ]i se rugau, posteau ]i c`utau s` f`g`duin\` gra\ioas` a Domnului nu este
fie ]i s` fac` ce era c>t mai pl`cut lui Dumnezeu. apreciat` de noi, vom c`uta protec\ie [n lume.
Dintre ace]tia serio]i care c`utau, Dumnezeu a Chiar experien\a [n\elegerii pericolului ]i a
ales pe Pavel ]i pe Barnaba pentru serviciu spe- sim\`m>ntului timidit`\ii s-ar putea dovedi de
cial. Ce sugestie se afl` [n aceasta pentru to\i cei fapt o binecuv>ntare superioar` pentru noi dac`
care sunt doritori s` fie folosi\i ]i folositori [n serviciul aceasta ne-ar duce mai aproape de Domnul
aceluia]i {nv`\`tor. Biserica din Antiohia p`rea s` prin post ]i rug`ciune.
simt` importan\a acestei chestiuni de asemenea, Postul, dup` cum am v`zut p>n` acum,
c`ci atunci c>nd i-a trimis pe cheltuiala lor, ca [nseamn` lep`dare de sine. Ideea nu este aceea
reprezentan\i ai lor ]i ai Domnului, ei au postit [nt>i, de sl`bire a corpului prin ab\inere total` de la
apoi s-au rugat ]i au pus m>inile peste misionari m>ncare, ci mai degrab` o disciplinare a corpului
(recunosc>ndu-i ca agen\ii ]i reprezentan\ii lor) ]i prin ab\inere de la delicatese, bun`t`\i etc. F`r`
i-au trimis. Fapte 13:2, 3. [ndoial` astfel de posturi sunt folositoare pentru
Apostolul men\ioneaz` cum el ]i colaboratorii noi ]i [n alte moduri. Ele nu numai u]ureaz` corpul
lui s-au dovedit aproba\i pentru poporul lui de supra[nc`rcare, ci pentru mul\i lucreaz` spre a
Dumnezeu, ]i printre alte lucruri men\ioneaz` limpezi mintea ]i a o face mai ascu\it`, mai [nclinat`
b`t`i, [nchisori ]i posturi. Nu trebuie s` g>ndim spiritual. To\i recunoa]tem aceasta ca un fapt, fie c`
c` apostolul s-a b`tut ]i s-a [nchis singur, cum putem explica filosofia lui fie c` nu. Tuturor
fac unii c`lug`ri ]i c`lug`ri\e, ci c` a suferit credincio]ilor, [n special tuturor celor care pornesc
acestea din partea necredincio]ilor, din pricina pe calea consacr`rii, a devot`rii personale Domnului
credincio]iei sale fa\` de Domnul, [n vestirea ]i cauzei Sale, le recomand`m postul [n moduri
 Rug`ciunea 239
ra\ionale ]i potrivite, s`-]i nege mul\umirea Sfintelor, al apropierii de tronul harului ]i al
patimilor naturale ]i [n general s` tr`iasc` moderat, primirii milei ]i ajutorului [n orice timp de
cump`tat, folosind aceast` lume ]i confortul ]i nevoie, poate fi adaptat la toate condi\iile
binecuv>nt`rile ei f`r` a abuza de ele folosirea [nconjur`toare.
lor [n m`sura ]i [n modul care s` fie spre cel mai Acest privilegiu este al nostru pentru folos
mare avantaj ca noi creaturi [n Cristos. Pentru personal ca noi individual s` putem intra [n
cre]tinul consacrat, acesta nu este numai un in- c`m`ru\` cu Domnul ]i s` avem comuniune cu
cident de o zi, ci cursul unei vie\i. Fiecare zi a lui El; ]i prin mila Sa, aceast` comuniune cu El,
este o zi de post, o zi de negare de sine [n privin\a aceast` separare de lucrurile care ne distrag,
a tot ce este p`c`tos ]i [n privin\a a orice nu ar poate fi gustat` c>nd [n realitate ne retragem
lucra spre avantajul spiritual al s`u sau al altora. din tov`r`]ia altora. Unde acest lucru este
Postul nostru este ca botezul nostru are un imposibil ]i unde nu se ive]te nici o ocazie de a
punct definit de [nceput ]i un punct definit de ne pleca genunchii ]i a ne ridica vocea nici chiar
sf>r]it. El [ncepe cu botezul nostru spre moarte p>n` la ]oapt`, Noua Crea\ie are privilegiul
]i se sf>r]e]te [n moarte. Practican\ii neg`rii de accesului la Tat`l [n comuniune mintal`. C>nd
sine, ai postului, sunt sacrificatorii de sine, suntem pe strad`, c>nd suntem [nconjura\i de
biruitorii lumii, c`rora Domnul le-a promis confuzie ]i vacarm, inima se poate ridica ]i
binecuv>ntarea Sa special` de favoruri spirituale, c`uta [n\elepciune ]i putere la tronul harului.
pace, bucurie ]i toate roadele ]i harurile spiritului Ce binecuv>ntate sunt aceste privilegii! Cei
[n prezent, ]i binecuv>ntarea ve]nic` a p`rt`]iei care le folosesc cel mai mult se bucur` de ele
cu El [n toate bucuriile, perfec\iunile ]i des`v>r]irile cel mai mult. Spre deosebire de lucrurile
st`rii {mp`r`\iei glorie, onoare ]i nemurire. p`m>nte]ti, acestea devin cu at>t mai pre\ioase
Ezra spune: ^Pentru aceasta am postit ]i am cu c>t devin mai familiare.
chemat pe Dumnezeul nostru. }i El ne-a ascultat.
Acest verset poate fi aplicat [n m`sur` deplin`
33. Care sunt avantajele speciale ale
israeli\ilor spirituali care, sub conducerea
Marelui Preot al m`rturiei noastre, c`l`toresc
rug`ciunii [n familie?
spre Ierusalimul cel Nou. Postul ]i rug`ciunile
lor c`tre Domnul pentru protec\ie ]i ajutor pe calea Vol. VI, pag. 687, par. 2:
[ngust` ]i pentru sprijin p>n` la sf>r]itul Rug`ciunea [n cercul familiei [nseamn`
c`l`toriei sunt auzite, ]i Domnul ne asigur` retragerea familiei [n ^c`m`ru\a ascuns`"
dinainte c` toate aceste cereri sunt satisf`cute. [n prezen\a Domnului, departe de lume.
Buna pl`cere a Tat`lui nostru este s` dea Spirit Aceasta nu poate fi totdeauna posibil, dar unde
sf>nt celor care cer ]i s` fac` toate lucrurile s` exist` prilejul, acesta nu trebuie s` fie neglijat.
lucreze [mpreun` spre binele lor, ]i s`-i aduc` sub Dac` [ns` nu se pot crea ocazii favorabile, f`r`
conducerea marelui P`stor Principal ]i [n final [ndoial` c` Domnul va lua voin\a [n locul
[n {mp`r`\ie. Cu alte cuvinte, ^Cel care v-a chemat [nf`ptuirii ]i va acorda binecuv>nt`ri [n
este credincios ]i va face lucrul acesta (1 Tes. consecin\`. Influen\a altarului familiei ]i a
5:24) va face tot ce a promis, peste m`sur` mai t`m>iei rug`ciunii care se [nal\` de pe el la
mult dec>t am fi putut cere sau a]tepta de la El. Tat`l ceresc, precum ]i recunoa]terea acolo a
Totul depinde de noi: dac` consacrarea noastr` harului S`u, a milei, a puterii ]i binecuv>nt`rii
se bazeaz` pe credin\a [n lucrarea Sale, vor aduce [n mod sigur mai mult`
r`scump`r`toare a Domnului nostru, dac` este o binecuv>ntare, nu numai Preotului {mp`r`tesc
consacrare deplin` ]i complet` ]i dac` o tr`im zi care-]i serve]te astfel familia, ci fiec`rui membru
de zi, rezultatul va fi tot ce am a]teptat, ]i chiar al acelei familii. Un sim\`m>nt de reveren\` fa\`
mai mult dec>t am a]teptat. de Dumnezeu, de responsabilitate fa\` de El ]i
de [n\elegere a iubirii Sale, a grijii Sale protectoare,
32. Care este valoarea rug`ciunii se- va merge cu acea familie toat` ziua. }i dac`
seara va fi posibil s` se adune din nou ca
crete? familie, ca s` recunoasc` [ndur`rile divine ]i
s` dea mul\umiri, binecuv>ntarea nu va face
Vol. VI, pag. 686, par. 3, p>n` la pag. 687,
dec>t s` creasc`, cum a fost cu uleiul din
par. 1:
urciorul v`duvei, c>nd a fost turnat pe r>nd [n
Acest mare privilegiu al accesului la
vase. 2 {mp. 4:1-7.
Dumnezeu, al intr`rii prin credin\` [n Sf>nta
240 Rug`ciunea
34. Care este valoarea rug`ciunii [n ]i pentru binecuv>ntarea acordat` pentru ca
Biseric`? Cuv>ntul harului S`u s` poat` fi [ntr-adev`r
Vol. VI, pag. 687, par. 3:
Rug`ciunea [n Biseric` [nseamn` pentru familia
Domnului retragerea [n ^c`m`ru\a ascuns`" a
prezen\ei divine, separat` de lume. Aceasta este vi-
tal necesar` pentru progresul ei, pentru s`n`tatea
ei, pentru dezvoltarea ei spiritual`. Neglijarea ei va
duce [n mod sigur la pierderea puterii, a privilegiului
]i serviciului, ]i la o pierdere corespunz`toare a
bucuriei. Suntem [ns` [n total dezacord cu felul de
rug`ciune public` la care f`cea referire un ziar din
Boston, c>nd, d>nd raport despre o adunare
religioas`, a zis: ^Reverendul Dr. -------- a f`cut cea
mai frumoas` ]i mai elocvent` rug`ciune oferit`
vreodat` unui public din Boston! Prea multe
rug`ciuni se fac publicului [n loc s` se fac` lui
Dumnezeu. Scripturile nu numai c` [ncurajaz`
printre poporul Domnului rug`ciunile [n public ]i
cu voce care s` poat` fi auzit`, dar ]i arat` c` cel
care se roag` trebuie s` aib` [n vedere publicul [n
leg`tur` cu slujirea sa ]i s` fac` serviciul a]a [nc>t
cel care aude s` poat` spune ^Amin, fie cu voce
tare, fie [n inima sa. 1 Cor. 14:13-17.
35. Sunt autorizate rug`ciunile
publice f`cute la [nt>mplare?
R 2023 Sunt autorizate rug`ciunile
publice? Vezi articolul la pag. 257.
36. Care este necesitatea rug`ciunii
la [nceputul ]i la sf>r]itul adun`rilor
de studiu al Cuv>ntului lui Dumnezeu?
Vol. VI, pag. 688, par. 1:
{n\elepciunea de sus, Spiritul sf>nt, l-a
[ndrumat pe apostolul Pavel c>nd a mers cu
Evanghelia [n alt` cetate ca s` caute pe cei aduna\i
^[ntr-un loc de rug`ciune (Fapt. 16:13). }i [nc`
este un fapt, c` at>t cuno]tin\a c>t ]i iubirea lui
Dumnezeu prisosesc cel mai mult printre aceia
din poporul Domnului care se roag` unul pentru
altul ]i unul [mpreun` cu altul, ca bucuria lor s`
fie deplin`. Oric>t de multe adun`ri ar avea
poporul Domnului pentru studiul Cuv>ntului
S`u ]i pentru zidirea reciproc` [n cea mai sf>nt`
credin\`, noi sus\inem ca nici un serviciu s` nu
fie considerat c` este [nceput cum se cuvine dec>t
dac` se cere mai [nt>i binecuv>ntarea Domnului
peste studiu; ]i nici o adunare s` nu fie
considerat` c` este [ncheiat` cum se cuvine p>n`
c>nd se mul\ume]te lui Dumnezeu pentru
privilegiul ]i binecuv>ntarea de care s-a bucurat
hran` pentru inimile celor care au ascultat cu o
dorin\` sincer` de a cunoa]te ]i a face voia Sa.
37. Ce sugestii sunt [n leg`tur` cu
adun`rile de rug`ciune ]i experien\e?
Vol. VI, pag. 314, par. 5:
Trebuie s` fie servicii devo\ionale nu numai
legate de toate adun`rile poporului Domnului, ci
]i, dup` cum arat` experien\a, fiecare are folos
c>nd [n prezen\a fra\ilor s`i m`rturise]te cu gura
sa, fie prin relatarea experien\elor fie prin
rug`ciune, devotamentul s`u fa\` de Domnul.
Vol. VI, pag. 319, par. 1, p>n` la pag. 322.
Vezi fragmentul la pag. 258.
38. Este potrivit s` ne rug`m pentru
botezuri cu Spirit sf>nt?
Vol. V, pag. 211, par. 1, p>n` la pag. 216.
Vezi fragmentul la pag. 260.
Vol. VI, pag. 445, par. 1:
Am atras deja aten\ia [n mare m`sur` asupra
cuvintelor lui Ioan Botez`torul, spuse evreilor
despre Isus: ^El v` va boteza cu Duhul sf>nt ]i cu
foc (Mat. 3:11) indic>nd astfel binecuv>nt`rile
de la Cincizecime asupra israeli\ilor ]i focul
m>niei lui Dumnezeu, ^m>nia Lui" complet`
(1 Tes. 2:16), care a venit asupra r`m`]i\ei acelei
na\iuni. Botezul cu foc nu este o binecuv>ntare ]i
nici nu este [n\elept c` cre]tinii se roag` uneori
pentru el. Dup` cum un astfel de botez cu foc a
fost la sf>r]itul Veacului Iudeu asupra ^plevei
din acea na\iune, tot a]a Domnul nostru arat` c`
la sf>r]itul acestui veac va fi un ^foc similar
asupra clasei ^neghin`" din cre]tin`tate un
botez al focului, str>mtor`rii, care va fi [ngrozitor;
^un timp de str>mtorare cum n-a mai fost de c>nd
sunt popoarele. Dan. 12:1.
39. Se pot ruga consacra\ii pentru
vindecare fizic`?
R 2837, col. 2, par. 4, p>n` la pag. 2838,
col. 1, par. 3:
{n privin\a [ntreb`rii dac` poporul Domnului
s` se a]tepte la vindecare miraculoas` ca r`spuns
la rug`ciune: noi nu credem c` trebuie s` se
a]tepte la vindecare miraculoas` sau s` se roage
pentru aceasta. Tot poporul lui Dumnezeu este
desigur binevenit la tronul harului ]i este invitat
 Rug`ciunea 241
s`-]i duc` toate poverile ]i grijile acolo, ]i s` ob\in` fost a]a cum este declarat, c` [ns`n`to]irea a avut
mil` ]i s` geseasc` har spre ajutor [n orice timp loc fiindc` Dumnezeu a avut mil` de el, ]i nu prin
de nevoie. Dar sfin\ii nu sunt invita\i niciodat` rug`ciune. }i a]a este ]i cu noi acum: ^Tat`l vostru
s` se roage pentru vindecarea lor fizic`. Ei sunt ]tie de ce ave\i nevoie ]i {]i [mpline]te
[ns` asigura\i c` buna pl`cere a Tat`lui este s` f`g`duin\a de iubire ]i mil`, ]i toate lucrurile,
dea Spirit sf>nt celor care [l cer. }i [n mod clar chiar ]i boala etc., vor lucra spre binele celor
aluzia este c` bolile fizice, suferin\ele ]i durerea chema\i potrivit scopului S`u.
realizeaz` pentru poporul lui Dumnezeu haruri Vindecarea fizic` drept r`spuns la rug`ciune,
]i roade ale spiritului dac` sunt primite [n mod cum este descris` [n Biblie, a fost f`cut` pentru
cuvenit ]i sunt suportate cu r`bdare. Celor care public, nu pentru Biseric`, except>nd cazul c>nd
sunt astfel atin]i le vorbe]te Domnul cum i-a sf>ntul (cum este [n Iacov 5:14-16) ar c`dea [n
vorbit sf>ntului Pavel: ^Harul Meu [\i este de p`cat ]i boal` ca pedeaps` pentru p`cat a]a [nc>t
ajuns. Cu aceast` asigurare apostolul s-a putut n-ar putea merge la Dumnezeu [n rug`ciune
l`uda [n necazuri; ]i putem [nv`\a s` facem a]a pentru sine. Acesta s` trimit` dup` B`tr>nii
]i noi. 2 Cor. 12:7-10. Bisericii ]i ei s` se roage pentru el pentru iertarea
Aceast` rug`ciune a apostolului, repetat` de p`catului s`u; ^Rug`ciunea credin\ei va vindeca
trei ori, ne spune el, este singura rug`ciune pe cel bolnav ]i Domnul [l va ridica; ]i dac` a
pentru vindecare fizic` din partea vreunuia f`cut p`cate, [i vor fi iertate.
dintre apostoli, dup` c>te arat` m`rturia biblic`. De]i din punct de vedere cronologic ne afl`m
Aceasta a fost f`cut` devreme [n experien\a [n zorile Mileniului, suntem [nclina\i s` ne [ndoim
apostolului, [nainte de a fi [nv`\at c` chemarea sa c` se acord` lumii ceva binecuv>nt`ri speciale,
de sus nu era la s`n`tate, bog`\ie, binecuv>nt`ri p>n` c>nd Biserica Evanghelic`, preo\imea
p`m>nte]ti ]i confort [n gustarea lor, ci la [mp`r`teasc` aleas`, este complet` ]i glorificat`;
sacrificarea tuturor acestora, pentru ca astfel c`ci aceasta va fi lucrarea lor.
devenind p`rta] [n suferin\ele lui Cristos, s` poat`
ajunge cur>nd la starea cereasc` glorie, onoare ]i Vol. VI, pag. 636, par. 1, p>n` la pag. 637,
nemurire. Astfel ]i dragul nostru R`scump`r`tor, par. 1:
nu S-a rugat pentru binecuv>nt`ri p`m>nte]ti Cum a f`cut Isus ]i ce cale au urmat apostolii
pentru Sine ]i nu }i-a folosit puterile [n mod egoist. merg>nd [n urmele Sale? R`spundem c` nu este
El ar fi putut porunci pietrelor s` se fac` p>ine, dar nici o relatare c` Isus sau apostolii au vindecat
n-a f`cut-o, ]i a postit patruzeci de zile. Ar fi putut pe cineva din Biseric`. Se impune oare ideea c`
cere ]i ar fi primit pentru ap`rarea ]i eliberarea Sa vindecarea bolnavilor de c`tre Domnul nostru a
de persecutori, dou`sprezece legiuni de [ngeri; dar indicat voin\a divin` asupra acestui subiect?
n-a f`cut a]a [n loc de aceasta El a vrut s` [ndure R`spundem c` nu cei vindeca\i, ci vindec`torul
orice permitea Tat`l s` fie turnat [n paharul este modelul nostru. Domnul nostru a hr`nit
experien\ei Sale amare; accept>nd numai miraculos mul\imea; s` a]tept`m noi ca atare s`
binecuv>nt`rile comune de o natur` deschis` fim hr`ni\i miraculos? Nu dimpotriv`. Dup`
[ntregii omeniri. C>nd a fost ostenit S-a odihnit, cum C`petenia Noii Crea\ii a refuzat s` foloseasc`
sau a devenit at>t de slab [nc>t nu }i-a putut duce puterea divin` pentru confortul S`u personal, tot
crucea ]i a c`zut sub povara ei. Dar nu S-a rugat a]a s` facem ]i noi (Mat. 4:2-4; 26:53). Dac` El,
pentru putere. Ar fi fost [n opozi\ie cu leg`m>ntul atunci c>nd I-a fost foame a trimis pe ucenici s`
S`u sau cu consacrarea spre moarte s` fi cumpere p>ine, iar atunci c>nd a fost ostenit S-a
c`utat astfel ajutor divin [n [mpotrivirea la moarte. odihnit la f>nt>n` sau [n alt` parte ]i de]i a
Dar [n timp ce nu exist` dovezi c` apostolii fost ^atins" de pierderea sau de sacrificarea
s-au rugat pentru u]urare de bolile fizice (cu vitalit`\ii, totu]i nu S-a rugat niciodat` pentru
singura excep\ie men\ionat` mai sus), avem eliberare de aceste necazuri naturale, ci le-a
m`rturii c` ei ]i al\ii pe care i-au iubit au fost [ndurat cu bucurie ca parte din sacrificiul S`u
bolnavi. {ntr-un caz apostolul declar` despre tot a]a s` facem ]i noi.
Epafrodit: ^{ntr-adev`r, a fost bolnav ]i foarte Mai mult de at>t: Domnul nostru d` de [n\eles
aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut mil` c` pentru El ar fi fost o folosire p`c`toas` a puterii
de el; ]i nu numai de el, ci ]i de mine, ca s` n-am s` fi folosit ajutorul Spiritului sf>nt pentru
[ntristare peste [ntristare (Filip. 2:27). Ne putem satisfacerea unor astfel de nevoi p`m>nte]ti,
oare [ndoi c` dac` [ns`n`to]irea lui ar fi fost fiindc` acesta era la dispozi\ia Sa pentru alt scop.
miraculoas` chestiunea ar fi fost declarat` a]a S` fi chemat puterea divin` pentru u]urare sau
spre gloria lui Dumnezeu? Este evident deci c` a pentru protec\ie de vreo parte din procesul mor\ii,
242 Rug`ciunea
ar fi fost p`cat, fiindc` El f`cuse leg`m>nt de smochine. Aici se afl` o lec\ie: nu [nseamn` c` nu
sacrificiu ]i orice apel pentru protec\ie de efectele trebuie s` folosim remedii [n leg`tur` cu necazurile
lui ar fi [nsemnat c` ^d` [napoi. ^Dar dac` cineva ]i suferin\ele noastre, ci trebuie s` recunoa]tem [n
d` [napoi, sufletul Meu nu g`se]te pl`cere [n el. spatele remediilor voin\a Domnului. Turta de
Evr. 10:38; Mat. 26:53. smochine n-ar fi ajutat [n acest caz f`r` interven\ia
Lucrurile stau exact la fel ]i cu Biserica, fiindc` puterii Sale divine, dar, pe de alt` parte, puterea
noi urm`m pe C`petenia noastr`. Pentru noi, a divin` a preferat s` opereze prin turta de smochine,
apela dup` ajutor divin pentru corpurile noastre mai degrab` dec>t f`r` ea. Nu este pentru noi s`-I
muritoare pe care le-am consacrat spre moarte, dict`m Domnului cum s` ne vin` binecuv>nt`rile,
ar fi [n defavoarea leg`m>ntului nostru, prin care ci s` c`ut`m s` [nv`\`m din acestea ]i din alte
ne-am dat toate avantajele p`m>nte]ti ]i ilustra\ii pe care ni le-a dat, care ar fi probabil voin\a
drepturile ca oameni (din privilegiile restabilirii Sa [n privin\a noastr` ]i a necazurilor noastre.
cump`rate cu s>ngele pre\ios) [n schimbul Se ridic` [ntrebarea: }i-a schimbat Dumnezeu
privilegiului de a alerga ca Noi Creaturi [n alergarea planul ]i aranjamentele datorit` rug`ciunii lui
pentru marele premiu al ^slavei, cinstei ]i nemuririi. Ezechia, ]i face El a]a ori de c>te ori r`spunde la o
A cere [napoi ceea ce am predat ar implica o dorin\` rug`ciune? R`spundem c` [n anumite chestiuni este
de a ne retrage de la sacrificiu, de a anula leg`m>ntul [n mod evident la fel de u]or pentru Domnul s` le
]i de a renun\a la mo]tenirea noastr` ca Noi aranjeze [ntr-un fel sau [n altul f`r` a fi [n opozi\ie
Creaturi. Aceast` opinie despre rug`ciunea pentru cu planurile Sale generale. Dup` [n\elegerea
lucrurile p`m>nte]ti va fi nou` pentru unii, iar altora noastr`, Domnul l-ar fi l`sat pe Ezechia s` moar`
le va produce f`r` [ndoial` un ]oc, reflect>nd c` ei dac` nu s-ar fi rugat. Cu alte cuvinte, Domnul l-a
f`r` s` ]tie au f`cut tocmai acest lucru ]i c` informat numai pe [mp`rat care ar fi fost consecin\ele
Dumnezeu le-a r`spuns la rug`ciune. Poate aceasta cazului s`u, ]i l-a informat tocmai cu scopul de a-i
[nsemna oare c` ei au fost astfel respin]i din da o ocazie s` cear` [n credin\` vindecarea sa. Astfel
alergarea pentru premiu? Noi g>ndim c` nu. Domnul a a]teptat s` fie [ndur`tor cu el.
Credem c` dup` cum un p`rinte p`m>ntesc ar fi Prin aceasta nu dorim s` suger`m c` purtarea ]i
[ndelung r`bd`tor cu copila]ul s`u ne]tiutor, tot rug`ciunile lui Ezechia trebuie s` fie un model ]i o
a]a Domnul este r`bd`tor fa\` de poporul S`u, lec\ie pentru tot poporul Domnului [n [mprejur`ri
scuz>ndu-le gre]elile neinten\ionate ]i lu>nd asem`n`toare, ca atunci c>nd noi sau sau cei iubi\i
inten\ia [n locul cuvintelor. }i dup` cum un ai no]tri sunt bolnavi, s` facem o cerere specific`
p`rinte ar putea onora o cerere nepotrivit` a pentru prelungirea vie\ii ]i [ns`n`to]ire de boal`.
micu\ului s`u, tot a]a noi credem c` Domnul a Exist` o deosebire [ntre starea ]i rela\ia noastr` cu
onorat adesea credin\a poporului S`u chiar dac` Domnul ]i cea a lui Ezechia. De]i [mp`ratul a fost
era nepotrivit exercitat`. Dar lucrurile stau un om bun, el a tr`it [nainte de a [ncepe chemarea
diferit c>nd cre]tem [n har ]i cuno]tin\`; atunci evanghelic`. De aceea, el n-a fost unul dintre
ar fi p`cat ]i ar putea [nsemna o [ntoarcere de la concepu\ii de spirit, c`ci Spiritul sf>nt nu era dat
favoarea divin` o respingere a leg`m>ntului. [nc`, fiindc` Isus nu suferise [nc` ]i nu fusese
glorificat [nc` (Ioan 7:39; 1 Pet. 1:11). Cei care sunt
Vol. VI, pag. 644, par. 1, p>n` la pag. 654. poporul consacrat la Domnului acum, ^sfin\ii, s`-]i
Vezi fragmentul la pag. 262. dea seama c` ei sunt [ntr-o rela\ie cu Domnul spe-
cial`, nou`, diferit` de a altor oameni; c` Domnul a
R 2006, col. 2, par. 2, p>n` la pag. 2007, f`cut un acord cu ei, c` predarea vie\ii lor p`m>nte]ti
col. 1, par. 1 Rug`ciunile lui Cristos n-au ]i a tuturor intereselor p`m>nte]ti le va aduce [n
fost egoiste. Vezi fragmentul la pag. 266. schimb favoruri, privilegii, protec\ii etc. speciale.
Din acest punct de vedere ar fi ne[n\elept s`-I
R 3588, col. 2, par. 1-4: cear` Domnului privilegii ]i avantaje p`m>nte]ti
Domnul a fost [ndur`tor fa\` de Ezechia, de vreun fel, deoarece acestea ar putea lucra spre
ascult>ndu-i ]i [mplinindu-i rug`ciunea. Isaia nu dezavantajul lor ca Noi Creaturi. Mai degrab` ei
ie]ise [nc` din casa [mp`ratului ca s` mearg` acas`, s`-]i aminteasc` de cuvintele Domnului nostru,
c>nd a venit un mesaj de la Domnul [ndrum>ndu-l c` toat` omenirea caut` lucruri p`m>nte]ti, dar
s` se [ntoarc` [n odaia de bolnav al lui Ezechia ]i c` Tat`l ]tie de ce lucruri avem nevoie [nainte de
s`-i spun` c` Domnul i-a ascultat rug`ciunea ]i i-a a I le cere. Prin urmare, atitudinea preferabil` a
v`zut lacrimile ]i i-a ad`ugat cincisprezece ani la inimii pentru poporul consacrat al Domnului este:
via\a lui, indic>ndu-i prin profet medicamentul, o O, Doamne, Tu ]tii mult mai bine dec>t mine ce ar fi
cataplasm` care-i va aduce u]urare o turt` de pentru binele meu cel mai mare, pentru interesul
 Rug`ciunea 243
meu spiritual cel mai mare. Ai promis c` toate restabilirii. S` fim bucuro]i [ntr-adev`r c`, venind
lucrurile vor lucra [mpreun` pentru binele meu la Domnul ]i fiind [ndrept`\i\i prin credin\`,
fiindc` sunt al T`u, fiindc` am fost chemat potrivit s`rmanelor noastre corpuri vechi, deja aproape
planului T`u. Te implor, d`-mi ce este mai bine [n moarte, li se va [ng`dui s` mearg` [n moarte ]i
toate afacerile vie\ii ]i re\ine ceea ce |i se pare |ie acest lucru va fi socotit un sacrificiu complet, de]i
mai bine ^fac`-se voia Ta. Ca poporul consacrat nu este dec>t o parte a lui. Dac`, dimpotriv`, am
al Domnului s` [ncerce s` mi]te bra\ul lui Iehova [n fi restabili\i la perfec\iune fizic`, ar [nsemna s`
privin\a afacerilor lui, ar p`rea s` fie ca ]i cum ar avem cu mult mai mult de sacrificat [nainte de a
[ncerca s` ia c>rma din m>inile Lui ar p`rea s` ne a]tepta s` murim. Ca atare, este mai favorabil
fie mai mult` sau mai pu\in` voin\` proprie, care pentru noi c` Domnul socote]te corpurile noastre
noi I-am promis Domnului c` va fi moart` pentru ca perfecte ]i apoi sacrificate, fiindc` avem cu at>t
voia Lui s` se fac` [n noi. mai pu\in serviciu sacrificator de f`cut, ]i totu]i
este socotit de El ca sacrificiu complet.
R 3668, col. 1, par. 5, 6:
{ntrebare: De ce nu ne-am putea ruga 40. Care este privilegiul nostru [n
pentru vindecare fizic` dac` am fi siguri c` am privin\a vindec`rii bolii suflete]ti?
face serviciu mai mult [n lucrarea seceri]ului? Ps. 103:2-5 ^Binecuv>nteaz`, suflete al meu
R`spuns: Trebuie s` ne analiz`m g>ndurile pe Domnul, ]i nu uita nici una din binefacerile
]i s` ne amintim c` ele sunt [n]el`toare peste Lui! El [\i iart` toate f`r`delegile tale; El [\i
m`sur`; c` uneori [ncearc` s` ne [n]ele [n vindec` toate bolile tale; El [\i r`scump`r` via\a
privin\a motivelor lor adev`rate. Se pare c` din groap`; El te [ncununeaz` cu bun`tate ]i cu
dorin\a pe care cu to\i am avea-o dup` vindecare [ndur`ri; El [\i satur` de bun`t`\i b`tr>ne\ea ]i
fizic` ar fi [n mod considerabil de acela]i fel cu te face s` [ntinere]ti iar`]i ca vulturul.
dorin\a pe care to\i am avea-o s` vedem c` se face
o minune dorin\a de a umbla prin vedere ]i nu Vol. VI, pag. 145 p>n` la pag. 149, par. 2.
cu totul prin credin\`. Pe de alt` parte, dup` Vezi fragmentul la pag. 267.
[n\elegerea noastr`, Domnul dore]te ca noi cei din
Veacul Evanghelic s` umbl`m cu totul prin 41. Cum trebuie s` privim vindecarea
credin\` ]i nu prin vedere. Ca atare, semnele au prin credin\`, miracolele moderne etc.?
fost permise la [nceputul veacului pentru
stabilirea Bisericii, ]i apoi au fost l`sate pentru Vol. VI, pag. 638, par. 2, p>n` la pag. 641,
ca Biserica, stabilit` prin Cuv>ntul Domnului par. 1 ^Dac` Satan scoate afar` pe Sa-
aflat [n m>inile ei, s` umble [n [ntregime prin tan, [mp`r`\ia lui este [n declin. Vezi
credin\`. Un alt g>nd care ar putea ajuta dorin\ei fragmentul la pag. 270.
dup` vindecare prin minuni ar fi eliberarea de
durere, dar ]i aceasta ar fi dorin\` de o natur` 42. Cum explic`m Iacov 5:14-16?
egoist`; ]i dac` Domnul ne-ar elibera de durere, Iacov 5:14-16 ^Este vreunul printre voi
acesta ar fi un pas spre eliberare de boal`, ]i dac` bolnav? S` cheme pe b`tr>nii adun`rii ]i ei s`
boala ar fi eradicat`, de ce nu ne-am ruga ]i se roage pentru el, ung>ndu-l cu untdelemn, [n
pentru eliberare de ur>\enie, de str>mb`tatea Numele Domnului. Rug`ciunea credin\ei va
capului, de dispozi\ie rea etc.? {ntr-un cuv>nt, de vindeca pe cel bolnav ]i Domnul [l va ridica; ]i
ce s` nu-I cerem Domnului s` ne fac` din nou? dac` a f`cut p`cate, [i vor fi iertate. M`rturisi\i-
Dar aceasta, dup` cum se va [n\elege, ar fi v` deci unii altora p`catele ]i ruga\i-v` unii
restabilire, care nu face parte din ordinea divin` pentru al\ii ca s` fi\i vindeca\i. Mare putere
de acum, ci este aranjamentul lui Dumnezeu are rug`ciunea fierbinte a celui drept.
pentru veacul viitor. Dup` cum am v`zut,
obiectivul chem`rii Bisericii [n acest veac este s` R 2008, col. 1, par. 7, p>n` la pag. 2009,
sacrifice, ]i trebuie s` ne amintim de asemenea col. 2, par. 1. Vezi fragmentul la pag. 271.
c` nu creatura nou` este sacrificat`, ci creatura
veche creatura nou` se re[nnoie]te zi de zi. Vol. VI, pag. 637, par. 2, p>n` la pag. 638,
Domnul [i vindec` toate bolile; adic` El par. 1 Rug`ciunea credin\ei va vindeca
coopereaz` cu noi pentru vindecarea defectelor pe cel bolnav:
spirituale ]i promite o completare a lucr`rii la Acest pasaj, precum ]i cel din Marcu 16:17,
[nvierea corpului spiritual. Aceasta primim noi 18, sunt folosite ca texte doveditoare pentru a
[n schimbul pred`rii drepturilor p`m>nte]ti ale ar`ta c` inten\ia divin` este ca Noua Crea\ie
244 Rug`ciunea
s` se bazeze pe puterea divin` pentru ca om, chiar p>n` la moarte.
vindecarea bolilor. Cu pasajul din Marcu se Nu se d` nici o sugestie c` Domnul nostru a
poate rezolva u]or: el nu se afl` [n cele mai vechi petrecut mult timp [n rug`ciune, diminea\a ]i
manuscrise grece]ti, deci trebuie privit ca o seara, totu]i [n mod ra\ional putem presupune
interpolare f`cut` c>ndva [n secolul al cincilea. c` niciodat` n-a neglijat c`utarea fe\ei Tat`lui;
{n privin\a declara\iei lui Iacov, este evident dar aceste perioade scurte de adorare ]i rug`ciune
din versetul al ]aisprezecelea c` boala la care zilnice au fost suplimentate de ocazii cum este
se refer` este recunoscut` ca fiind o pedeaps` cea men\ionat` [n aceast` lec\ie, [n care Domnul
pentru p`cate nu o boal` u]oar`, ci una grav`, nostru a petrecut, se pare, mare parte din noapte
f`c>nd s` merite chemarea b`tr>nilor Ecclesiei. [n rug`ciune ]i comuniune cu Tat`l. {n aceasta
Implica\ia pare s` fie c` p`catul st` at>t de exist` o lec\ie pentru poporul Domnului. Datoriile
aproape de u]`, [nc>t p`c`tosul bolnav s-a vie\ii, care preseaz` asupra noastr` zilnic, nu
sim\it practic t`iat de la p`rt`]ia cu Dumnezeu. trebuie s` fie neglijate; fiecare trebuie s` simt`,
}i [n astfel de [mprejur`ri ar trebui s` ne cum a spus Domnul nostru: ^Trebuie s` fiu [n cele
a]tept`m ca p`catele s` fie m`rturisite ]i s` se fac` ale Tat`lui Meu, ]i aceasta ar implica, de obicei,
rug`ciuni pentru iertarea lor; ]i tocmai a]a spune rug`ciuni scurte, cum a poruncit Domnul nostru
relatarea: ^Rug`ciunea credin\ei va vindeca pe cel zic>nd: ^C>nd v` ruga\i, s` nu folosi\i repet`ri
bolnav [din condamnarea [n care era] ]i Domnul [l f`r` rost, ca p`g>nii, care g>ndesc c`, dac` spun
va ridica [la s`n`tate restabilirea fiind un semn o mul\ime de cuvinte, vor fi aculta\i. S` nu v`
de iertare a p`catului] ]i dac` a f`cut p`cate, asem`na\i cu ei; c`ci Tat`l vostru ]tie de ce ave\i
[i vor fi iertate. Vezi vers. 15. nevoie, mai [nainte de a-I cere voi (Mat. 6:7, 8).
}i rug`ciunea dat` ca exmplu ucenicilor S`i este
43. Ce lec\ie putem [nv`\a din exemplul scurt`. Totu]i, [n m`sura [n care sim\im
de rug`ciune a Domnului nostru? importan\a marii lucr`ri [n care prin favoarea
Domnului suntem privilegia\i s` fim colaboratori
R 2649, col. 1, par. 6, p>n` la col. 2, par. 4: cu El, inimile noastre trebuie s` fie ]i vor fi atrase
Domnul nostru, dup` ce a dat drumul spre perioade de comuniune spiritual` nu [n
mul\imii, a c`utat singur`tatea muntelui [n mod necesar [n sensul de a face cereri Tat`lui,
rug`ciune. De]i El S-a rugat uneori cu ucenicii c`ci mare parte din acele perioade vor fi dedicate
[n auzul lor, a]a [nc>t ei au consemnat cuvintele f`r` [ndoial` mul\umirii pentru [ndur`rile ]i
rug`ciunii Sale, este evident c` n-a fost mul\umit favorurile deja primite, pentru f`g`duin\ele
numai cu aceste ocazii, ci adesea a c`utat singur [ndur`toare pe care ne baz`m credin\a pentru
pe Tat`l, a]a cum i-a sf`tuit pe ucenici zic>nd: viitor, ]i comuniunii cu Domnul, [n sensul
^Intr` [n c`m`ru\a ta, [ncuie-\i u]a ]i roag`-te cuget`rii la voin\a Sa [n privin\a noastr` ]i cum
Tat`lui t`u, care este [n ascuns (Mat. 6:6). To\i {i putem servi [n modul cel mai acceptabil ]i s`-I
cre]tinii cu experien\` ]i-au dat seama de fim pl`cu\i.
valoarea unei astfel de comuniuni personale [n
secret cu Tat`l ceresc, ]i nu suntem surprin]i c` R 3551, col. 1, par. 2:
Domnul nostru Isus a sim\it nevoia unei astfel Toat` via\a Domnului nostru ne d` o ilustra\ie a
de comuniuni personale. Cuno]tin\a cu Tat`l ]i ceea ce recomand` apostolul [ntregii Biserici prin
p`rt`]ia Sa cu El [nainte de a fi fost f`cut` lumea, cuvintele ^Ruga\i-v` ne[ncetat. Domnul nostru [n
departe de a-L satisface ]i a face s` nu fie necesar` mod evident a fost [ntotdeauna [n atitudinea de
rug`ciunea, mai degrab` I-au stimulat dorin\a rug`ciune a inimii, care a fost plin` de mul\umire
de a avea p`rt`]ie ]i comuniune continu`, [n spe- Tat`lui [n privin\a tuturor afacerilor vie\ii, care a
cial c>nd era singur [n lume chiar ]i ucenicii recunoscut grija Sa p`zitoare, care S-a [ncredin\at
S`i preaiubi\i, nefiind concepu\i [nc` de spirit Lui, S-a [ncrezut [n El ]i [n fiecare [mprejurare grea
(Ioan 7:39), n-au putut intra [n p`rt`]ie cu El [n a privit spre El, ca s` conduc` ]i s` fac` a]a ca toate
privin\a lucrurilor spirituale, nici n-au putut experien\ele s` lucreze spre bine. Dar atitudinea
aprecia [ncerc`rile care au venit asupra Lui ca constant` a Domnului nostru de rug`ciune
om perfect, [ntr-un mod [n care ele nu vin asupra ne[ncetat` nu I-a [mpiedicat devo\iunile mai speciale
omenirii dec`zute. El a avut nevoie de astfel de c>nd Se retr`gea de la afacerile vie\ii ca s` vorbeasc`
p`rt`]ie cu Tat`l ceresc pentru [mprosp`tarea Tat`lui [n ascuns uneori scurt, iar alteori
zelului S`u, pentru men\inerea [n stare cald` a petrec>nd toat` noaptea [n rug`ciune [n singur`tatea
iubirii ]i a devot`rii Sale, care era baza muntelui. De]i }i-a iubit ucenicii, ei nu erau [nc`
consacr`rii Sale ]i a sacrific`rii de Sine zilnice concepu\i de Spirit sf>nt ]i nu puteau [n\elege pe
 Rug`ciunea 245
deplin lucrurile din punctul Lui de vedere. Numai este numit` ^rug`ciunea Domnului, dat` ca
Tat`l a putut [n\elege toat` situa\ia ]i ca atare [ns`]i exemplu de rug`ciune potrivit`, este cu
izolarea Domnului nostru de orice ajutor uman L-a siguran\` un model [n toate privin\ele, pe care
atras mai des ]i mai aproape de Tat`l [n rug`ciune. noi am face bine s` o urm`m [ndeaproape [n
cererile noastre. Luca 11:2-4; Mat. 6:9-13.
44. Care a fost natura cererii Domnului 1) Cuvintele ei de [nceput sunt pline de reveren\`
nostru, din Ioan 17:15-26? ]i [ncredere fiasc` ^Tat`l nostru care e]ti [n
ceruri! Sfin\easc`-se Numele T`u! Ce ar putea fi
Ioan 17:15-26 ^Nu Te rog s`-i iei din lume, ci
mai frumos ]i mai asemenea spiritului de copil!
s`-i p`ze]ti de Cel R`u. Ei nu sunt din lume, dup`
Ce ar putea fi mai reveren\ios dec>t aceast`
cum nici Eu nu sunt din lume. Sfin\e]te-i prin
abordare [ndr`znea\`, direct` a harului ceresc!
adev`rul T`u: Cuv>ntul T`u este adev`rul. Cum
2) Ea nu merge [n grab` la lucrurile mai mici de
M-ai trimis Tu pe Mine [n lume, a]a i-am trimis
un caracter personal, ci, recunosc>nd c` Dumnezeu
]i Eu pe ei [n lume. }i Eu {nsumi M` sfin\esc
ia cuno]tin\` de toate afacerile p`m>nte]ti ]i S-a
pentru ei, ca ]i ei s` fie sfin\i\i prin adev`r. }i M`
[ngrijit deja de un remediu [ndur`tor ]i suficient,
rog nu numai pentru ei, ci ]i pentru cei care vor
rug`ciunea model recunoa]te aceasta, ]i astfel
crede [n Mine prin cuv>ntul lor, ca to\i s` fie una,
exprim` credin\` ]i interes fa\` de planul lui
cum Tu, Tat`, e]ti [n Mine ]i Eu [n Tine; ca ]i ei
Dumnezeu a]a cum este revelat [n Cuv>ntul S`u,
s` fie una [n Noi, pentru ca lumea s` cread` c`
zic>nd: ^Vie [mp`r`\ia Ta fac`-se voia Ta, precum
Tu M-ai trimis. Eu le-am dat slava pe care Mi-ai
[n cer a]a ]i pe p`m>nt. Da, [ntr-adev`r, nu
dat-o Tu, pentru ca ei s` fie una, cum ]i noi suntem
numai c` este potrivit ca to\i cei care se apropie
una, Eu [n ei ]i Tu [n Mine; pentru ca ei s` fie [n
de Dumnezeu [n rug`ciune s` fi cercetat [nainte
chip des`v>r]it una, ca s` cunoasc` lumea c` Tu
ca s` ]tie ce a revelat El [n privin\a voin\ei ]i
M-ai trimis ]i c` i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine.
planului S`u, ci ]i ca, dup` ce au [nv`\at, ei s`-]i
Tat`, vreau ca acolo unde sunt Eu, s` fie [mpreun`
m`rturiseasc` credin\a [n Dumnezeu, c` planul
cu Mine ]i aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca s` vad`
S`u, c>nd va fi executat pe deplin, va satisface cu
slava Mea, slav` pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindc`
prisosin\` toate necesit`\ile cazului nostru.
Tu M-ai iubit [nainte de [ntemeierea lumii.
Aceasta nu este o cerere ca Dumnezeu s` aduc`
Neprih`nitule Tat`, lumea nu Te -a cunoscut, dar
{mp`r`\ia [nainte de timpul stabilit, nici o
Eu Te-am cunoscut ]i ace]tia au cunoscut c` Tu M-ai
expresie a dorin\ei ner`bd`toare dup` ea, ci o
trimis. }i Eu le-am f`cut cunoscut Numele T`u ]i
expresie a speran\ei, a [ncrederii ]i a a]tept`rii
li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu
r`bd`toare dup` ceea ce ]tim c` va satisface cu
care M-ai iubit Tu s` fie [n ei ]i Eu [n ei."
prisosin\` toate a]tept`rile cuvenite ]i va [mplini
toate f`g`duin\ele Cuv>ntului S`u. De asemenea
R 3551-3553 ^M` rog pentru ei (Ioan
ea [nseamn` loialitatea noastr` fa\` de {mp`r`\ie,
17:15-26). Vezi articolul la pag. 273.
de legile ]i de spiritul ei; ]i implic`, prin urmare,
c` [n ceea ce ne prive]te, vom face tot ce ne st` [n
45. Care este importan\a ^rug`ciunii putere ca s` ne conform`m via\a preceptelor ei
model, dat` de Domnul nostru ca chiar ]i acum.
[nv`\`tur` ucenicilor? 3) Apoi, venind la dorin\ele personale, ea cere
Matei 6:9-13 ^Voi, deci, a]a s` v` ruga\i: @Tat`l numai lucrurile necesare ^p>inea ]i apa, care
nostru care e]ti [n ceruri! Sfin\easc`-se Numele Dumnezeu ne asigur` c` le vor fi sigure tuturor
T`u; vie [mp`r`\ia Ta; fac`-se voia Ta, precum [n celor care sunt cu adev`rat ai S`i. Ea cere: ^P>inea
cer a]a ]i pe p`m>nt. P>inea noastr` cea de toate noastr` cea de toate zilele d`-ne-o nou` ast`zi.
zilele d`-ne-o nou` ast`zi; ]i ne iart` nou` gre]elile Cererea nu este pentru bog`\ie, nici pentru lux,
noastre, precum ]i noi iert`m celor care ne-au nici pentru surplus, nici pentru fine\uri ]i
gre]it; ]i nu ne duce [n ispit`, ci scap`-ne de Cel delicatese. Este numai o recunoa]tere a lui
R`u. C`ci a Ta este [mp`r`\ia ]i puterea ]i slava Dumnezeu ca marele D`ruitor, ]i a sprijinirii
[n veci. Amin!# noastre pe El ]i pe f`g`duin\ele Lui, l`s>nd
cantitatea ]i calitatea ]i orice altceva pe seama
R 2004, col. 2, par. 9, p>n` la pag. 2005, [n\elepciunii ]i iubirii divine, s` fie or>nduite
col. 1 Rug`ciunea model: pentru binele nostru cel mai mare.
Toate rug`ciunile consemnate ale Domnului 4) De]i p`catele noastre au fost iertate ]i am
nostru sunt frumoase [n simplitatea, adev`rul fost primi\i [n familia lui Dumnezeu ca fii [nainte
]i lipsa lor de egoism; dar cea care de obicei de a avea vreun drept s` ne rug`m cu, ^Tat`l
246 Rug`ciunea
nostru, totu]i noi trebuie s` sim\im, cu foarte ad`ugat c>nd [n`l\area p`m>nteasc` a Bisericii
mult` smerenie, c` avem pozi\ia de ^fii prin har, a condus pe unii s` cread` c` gloria papal` era
[n Cristos, ]i nu prin meritul nostru. De aceea, [n gloria {mp`r`\iei lui Dumnezeu.]
mod potrivit recunoa]tem c` suntem [nc`lc`tori
zilnic, care nu facem ]i nu putem face voia lui R 3351, col. 2, par. 4, p>n` la pag. 3353,
Dumnezeu [n mod perfect, rug>ndu-ne: ^}i ne col. 2, par. 3. Pentru acest extras lung care
iart` nou` gre]elile noastre, neajunsurile noastre. explic` rug`ciunea model a Domnului nostru
5) Apoi recunoa]tem un principiu al drept`\ii vezi articolul la pag. 278.
lui Dumnezeu, c` ni se va acorda [ndurare prin
Cristos numai [n m`sura [n care ne d`m seama R 2252 (de la subtitlu p>n` la sf>r]itul
de spiritul [ndur`rii divine, ]i suntem dispu]i articolului) ^Voi, deci, a]a s` v` ruga\i.
s`-l exercit`m fa\` de al\ii care nu ajung la Vezi fragmentul la pag. 284.
perfec\iune [n purtarea lor cu noi; de aceea
ad`ug`m ^precum iert`m ]i noi celor care ne-au 46. Care trebuie s` fie natura spe-
gre]it. Acesta este echivalentul unei [nvoieli cu cial` a cererilor noastre?
Dumnezeu, c` noi accept`m condi\iile milei Sale
]i nu ne vom a]tepta deloc la mil`, dec>t dac` noi R 3306, col. 1, par. 8, 9:
o vom exercita fa\` de al\ii. Ce idee! Dac` ar fi pe Cererile noastre s` fie tot mai mult pentru har
deplin apreciat`, cum i-ar influen\a pe to\i copiii ]i [n\elepciune, pentru roadele spiritului ]i
lui Dumnezeu s` fie amabili unul fa\` de altul ]i pentru ocazii de a servi Domnului ]i fra\ilor, ]i
fa\` de to\i oamenii, [n g>nd, [n cuv>nt ]i [n pentru cre]tere tot mai mult [n asem`narea
fapt`. Vezi Matei 5:24; 6:15. dragului Fiu al lui Dumnezeu.
6) ^}i nu ne duce [n ispit`, sau, mai degrab`, {n aceste condi\ii, cine se poate [ndoi c` promisa
deoarece corec\iile ]i ispitirile ([ncerc`rile) sunt ^pace a lui Dumnezeu care [ntrece orice [n\elegere
necesare pentru disciplinarea ]i preg`tirea va p`zi astfel de ^inimi ]i ^g>ndurile lor? Aceast`
noastr` pentru {mp`r`\ie (Iac. 1:2-12), trebuie s` pace va izgoni de la sine unul din marile rele care
[n\elegem aceasta a]a cum de fapt red` Emphatic tulbur` inimile multora. Egoismul ]i ambi\ia vor
Diaglott: ^Nu ne l`sa [n ispit`. Deoarece g`si pu\in loc [n inima at>t de plin` de recuno]tin\`.
[ncercarea credin\ei noastre produce r`bdare, Pacea lui Dumnezeu, ]i nu pacea lumii, va domni [n
experien\` ]i speran\` (1 Pet. 4:12; Rom. 5:3-5) ]i astfel de inim`, control>nd ambi\iile ]i energiile.
este necesar` pentru des`v>r]irea noastr` [n Pacea divin` poate locui [n inimile noastre ]i poate
sfin\enie (1 Pet. 1:6, 7), Tat`l nu ne va [mpiedica st`p>ni [n ele, a]a [nc>t s` \in` afar` [ngrijorarea
de a avea ispite, chiar dac` El nu ispite]te pe ]i agita\ia lumii, chiar ]i atunci c>nd suntem
nimeni (Iac. 1:13). Omul este ispitit c>nd este [nconjura\i de aceste condi\ii dezavantajoase
dus [n r`t`cire ]i am`git prin dorin\ele sale chiar ]i atunci c>nd Adversarul ne [mpresoar`
egoiste, dec`zute; el p`c`tuie]te c>nd cedeaz` prin agen\ii s`i [n]ela\i.
acelor dorin\e (Iac. 1:14). Dar [n ceasul [ncerc`rii,
ispitirii, cine poate ie]i biruitor f`r` ^harul Vol. VI, pag. 685, par. 1, p>n` la pag. 686,
[ndeajuns pentru orice timp de nevoie promis, par. 1:
care ne va ap`ra ]i nu va permite s` fim ispiti\i {n timp ce Creaturile Noi [n Cristos Isus sunt
peste ceea ce putem suporta, ci odat` cu ispita va [ndemnate [n textul de mai sus s` nu caute, s` nu
da ]i o cale de sc`pare? 1 Cor. 10:13. se [ngrijoreze ]i s` nu se roage pentru lucruri
7) ^Scap`-ne de Cel R`u, sau cum prefer` unii, p`m>nte]ti ce ve\i m>nca, ce ve\i bea ]i cu ce
scap`-ne de r`u. Marele Adversar este tot at>t de v` ve\i [mbr`ca, ci s` [ncredin\eze toate aceste
treaz s` ne prind` [n capcan` prin r`utatea c`rnii, lucruri [n\elepciunii ]i iubirii Tat`lui ele sunt
dup` cum Domnul este gata s` ne scape ]i s` ne instruite [n leg`tur` cu un lucru pentru care
dea biruin\a. Noi nu suntem satisf`c`tori prin Tat`lui I-ar pl`cea foarte mult ca ele s` se roage
noi [n]ine pentru o astfel de lupt` [mpotriva ]i I-ar pl`cea foarte mult s` r`spund` pe larg la
puterilor [ntunericului, ]i de aceea avem nevoie rug`ciunile lor. Acel lucru pe care trebuie s`-l
frecvent de aceast` cerere la tronul harului, c`ci caute [n mod special ]i pentru care trebuie s` se
dup` cum declar` apostolul, ^destoinicia noastr` roage [n mod special este Spiritul sf>nt Spiritul
este de la Dumnezeu. 2 Cor. 3:5. sfin\eniei, Spiritul lui Dumnezeu, Spiritul lui
[Not`: Restul propozi\iei cu care se [ncheie de Cristos, Spiritul Adev`rului, spiritul chibzuin\ei,
obicei rug`ciunea este nelegitim nu se afl` [n spiritul iubirii. Cuvintele {nv`\`torului sunt:
manuscrisele grece]ti vechi. Ar p`rea c` a fost ^Dac` voi, care sunte\i r`i, ]ti\i s` da\i daruri
 Rug`ciunea 247
[p`m>nte]ti] bune copiilor vo]tri, cu c>t mai mult spune s` c`ut`m ]i s` cerem aceast`
Tat`l vostru cel din ceruri va da Duh Sf>nt celor binecuv>ntare, care este marea, suprema
care I-L cer? Luca 11:13. binecuv>ntare. {n privin\a binecuv>nt`rilor
A]adar, aici avem o informa\ie clar` [n privin\a p`m>nte]ti, R`scump`r`torul nostru ne spune
bazei tuturor cererilor noastre, dac` vrem s` primim c` Tat`l nostru ceresc ]tie de ce avem nevoie
r`spuns la ele. Astfel trebuie s` ne rug`m dac` vrem El ]tie mai bine dec>t noi care binecuv>nt`ri
s` nu cerem r`u. G>ndurile noastre trebuie p`m>nte]ti ne vor fi de folos ]i care ne vor d`una.
[ndreptate spre lucrurile de sus, nu spre cele de jos De aceea, noi nu trebuie s` ne g>ndim la
spre haina drept`\ii lui Cristos ]i spre ve]m>ntul binecuv>nt`ri p`m>nte]ti ]i s` ne rug`m pentru
nostru glorios viitor, c>nd vom fi ca Domnul nostru ele, cum fac cei neregenera\i ]i p`g>nii, ci mai
]i-L vom vedea a]a cum este, mai degrab` dec>t spre degrab`, fiind din aceia care au venit [n rela\ie
un ve]m>nt p`m>ntesc. G>ndurile noastre trebuie de fii ]i care au [ncredere deplin` [n preg`tirile
[ndreptate spre hrana spiritual` spre p>inea Tat`lui, noi ne putem a]tepta ca El s` ne dea ce
care vine din cer ]i spre toate f`g`duin\ele scumpe este mai bine ]i putem r`m>ne mul\umi\i [n
ale lui Dumnezeu, ale c`ror centru ]i esen\` este promisiunea aceea ]i [n credin\`.
Cristos. Pe acestea trebuie s` le c`ut`m, pe acestea Tat`lui ceresc {i place ca noi s` dorim ]i s`
trebuie s` ni le [nsu]im ]i pentru acestea va fi, cerem tot mai mult Spirit sf>nt o dispozi\ie tot
prin urmare, esen\a rug`ciunilor noastre. Astfel, mai mult [n armonie cu Spiritul S`u: ]i tuturor
vegherea noastr`, rug`ciunea ]i c`utarea noastr` celor care astfel [l doresc, [l cer ]i [l caut`, le vor
zilnic` vor fi [n deplin` armonie. Mai mult, fi [mplinite dorin\ele acestea bune; Tat`l va fi
mul\umirea trebuie s` ia [n mare m`sur` locul bucuros ca astfel s` aranjeze afacerile acestora,
cererii, de c>nd afl`m despre lungimea ]i l`\imea, [nc>t piedicile spre ob\inerea Spiritului, fie din
[n`l\imea ]i ad>ncimea prevederii divine, at>t ei, fie din mediul [nconjur`tor, s` fie biruite,
pentru Noua Crea\ie c>t ]i pentru cei dragi ai pentru ca Spiritul S`u iubitor s` poat` prisosi [n
no]tri dup` trup, precum ]i pentru toate familiile ei pentru ca ei s` poat` fi umplu\i cu Spirit.
p`m>ntului. Ce am putea cere mai mult sau mai Dar [n aceasta nu este nici o sugestie la
bine dec>t a promis deja Dumnezeu? necesitatea unor botezuri noi cu Spiritul sf>nt;
Desigur c` n-am putea cere nimic mai mult dec>t botezul a venit la [nceput, iar acum tot ce r`m>ne
a fost f`g`duit [n privin\a gloriilor viitoare ale Noii de f`cut este s` se deschid` z`gazurile [n toate
Crea\ii, nici n-am putea cere mai mult [n privin\a direc\iile, a]a [nc>t s` lase Spiritul sf>nt al iubirii
bucuriilor prezente ale acestei clase. Orice asigurare ]i adev`rului s` p`trund` ]i s` infiltreze fiecare
pe care ]i-ar putea-o imagina ra\iunea, orice dorin\`, ac\iune, cuv>nt ]i g>nd al fiin\elor noastre. Noi
orice necesitate a fost deja prev`zut` pentru noi ]i avem nevoie de ajutor divin, de operarea
preg`tit` dat` pentru a fi primit`. Ne lipse]te [n\elepciunii ]i providen\ei Domnului, ca s` ne
numai [n\elepciunea s` ]tim cum s` primim, cum arate ce blocheaz` z`gazurile ]i s` ne ajute s`
s` ne [nsu]im aceste asigur`ri divine. D>nd [ndep`rt`m obstruc\iile.
mul\umiri, prin urmare, noi cerem doar [n\elepciune Spiritul sfin\eniei poate fi primit din
]i har ca a]a s` ne [mp`rt`]im din ele [nc>t bucuria abunden\` numai de c`tre aceia care-l doresc
noastr` s` fie deplin`. Cererile noastre, ca atare, serios ]i-l caut` cu rug`ciune ]i efort. Mintea sau
trebuie s` fie pentru umplere mai mare cu Spiritul spiritul lumii trebuie scos afar` din inimile
sf>nt [n\elepciunea de sus. noastre, [n m`sura [n care vrem s` le umplem cu
Spiritul, mintea, influen\a sf>nt`. Voin\a proprie
Vol. V, pag. 222, par. 2, p>n` la pag. 224, trebuie de asemenea s` cedeze locul. }i fiindc` [n
par. 1 A ne ruga pentru Spirit sf>nt: m`sura [n care ne golim de toate celelalte lucruri
^Deci, dac` voi, care sunte\i r`i, ]ti\i s` da\i suntem gata s` primim din plin`tatea Lui, de
daruri bune copiilor vo]tri, cu c>t mai mult Tat`l aceea Domnul vrea ca noi s` ajungem la aceast`
vostru cel din ceruri va da Duh Sf>nt celor care stare a dorin\ei sincere de umplere cu Spiritul
I-L cer. Luca 11:13. S`u de sfin\enie, ca noi s` putem fi dispu]i ]i
De]i ^toate sunt prin Fiul, totu]i aici ca ]i ner`bd`tori s` scoatem ]i s` eradic`m orice alt`
peste tot El d` gloria ]i onoarea Tat`lui, ca fiind influen\` ]i voin\` [mpotrivitoare.
f>nt>na binecuv>nt`rii. {ntreaga lucrare a Evident c` acesta este g>ndul apostolului [n
r`scump`r`rii ]i reconcilierii este lucrarea rug`ciunea sa pentru Biserica din Efes: ^A]a
Tat`lui prin Fiul. }i Domnul nostru declar` [nc>t Hristos [Spiritul lui Hristos] s` locuiasc`
c` buna pl`cere a Tat`lui este ca noi s` avem tot [n inimile voastre prin credin\` [[n mod figurat
mai mult din Spiritul S`u de sfin\enie. El ne El s` stea ca [mp`rat, conduc`tor, [ndrum`tor
248 Rug`ciunea
al fiec`rui cuv>nt, g>nd ]i fapt`], fiind declar` apostolul, credin\a f`r` fapte este moart`
[nr`d`cina\i ]i [ntemeia\i [n dragoste [Spiritul []i pierde repede vitalitatea, valoarea, chiar
sau dispozi\ia sf>nt`], ca s` pute\i [n\elege pe existen\a sa.
deplin, [mpreun` cu to\i sfin\ii, care este
l`rgimea, lungimea, ad>ncimea ]i [n`l\imea; ]i R 3178 ^Ca s` nu intra\i [n ispit`:
s` cunoa]te\i dragostea lui Hristos, care [ntrece Veghea\i ]i ruga\i-v`, ca s` nu intra\i [n
orice cuno]tin\`, ca s` v` umple\i de toat` ispit`. Marcu 14:38.
plin`tatea lui Dumnezeu (Efes. 3:17-19). Cel Pare ciudat c` este mai mare posibilitate de a
care este umplut cu Spiritul lui Cristos ]i cu o c`dea [n p`cat [ntr-un anotimp dec>t [n altul; dar,
apreciere deplin` a iubirii pe care El a totu]i, de c>\iva ani am observat, ]i am atras
manifestat-o, va avea Spiritul Tat`lui [n m`sur` aten\ia altora [nainte, for\a deosebit` a ispitelor
deplin`. [n vremea Pa]tilor, [n fiecare prim`var`. An dup`
an am observat [n acest anotimp c` mul\i sau to\i
47. De ce trebuie at>t s` veghem, c>t sunt expu]i la [mpiedicare, sau la ^poticnire. De
]i s` ne rug`m? aceea, s` d`m aten\ie serioas` cuvintelor
Marcu 14:38 ^Veghea\i ]i ruga\i-v`, ca s` nu Domnului nostru ]i s` ne rug`m ]i s` veghem cu
intra\i [n ispit`! Duhul este plin de r>vn`, dar seriozitate pentru al\ii ]i pentru noi; ]i fiecare s`
trupul este neputincios. fie atent s` nu arunce pietre de poticnire [naintea
fratelui s`u. Rom. 14:13; Evr. 2:1.
R 2692, col. 1, par. 2, 3: {n anotimpul Pa]tilor Domnul nostru a spus:
Textul nostru de baz` sugereaz` [ns` c` este ^Eu sunt P>inea vie, care S-a cobor>t din cer. Dac`
nevoie de mai mult dec>t de rug`ciune. m`n>nc` cineva din p>inea aceasta, va tr`i [n
Rug`ciunea care nu reprezint` pe deplin veac; ]i p>inea pe care o voi da Eu este trupul
sentimentele inimii este posibil s` degenereze Meu, pe care [l voi da pentru via\a lumii. Atunci
foarte rapid [ntr-o simpl` form` de cuvinte s` mul\i dintre prietenii ]i urma]ii Lui au zis:
ne apropiem de Domnul cu buzele [n timp ce ^Cuv>ntul acesta este prea tare; cine poate s`-l
inima este departe de El poate [nv`lui\i [n sufere? ]i nu mai umblau cu El. Isus a zis deci
afaceri sau [n pl`cere sau [n p`cat. Prin urmare, celor doisprezece: @Voi nu vre\i s` v` duce\i?#
oricine vrea s` fac` progres pe calea spiritual`, Ioan 6:4, 51, 60, 66, 67.
trebuie nu numai s` se roage cu spiritul ]i cu {n perioada Pa]tilor Iuda s-a tocmit pentru
[n\elegerea, ci trebuie ]i s` vegheze [mpotriva tr`darea Domnului nostru ]i pu\in mai t>rziu
tendin\elor p`c`toase ale c`rnii sale a [mplinit-o.
mul\umirea de sine, egoismul; de asemenea Cam [n perioada Pa]tilor Domnul nostru a
[mpotriva am`girilor lumii spre a]a-zisele pl`ceri spus: ^Sufletul Meu este cuprins de o [ntristare
lume]ti, ambi\ii lume]ti, onoarea oamenilor, de moarte (Mat. 26:38). ^Am un botez [moarte]
iubirea de bani etc.; de asemenea [mpotriva cu care s` fiu botezat ]i c>t de mult doresc s` se
uneltirilor Adversarului, ale c`rui atacuri [ndeplineasc`! Luca 12:50.
[n]el`toare vin de obicei peste poporul Domnului Cam [n perioada Pa]tilor Domnul nostru a
ca ^un [nger de lumin` s`-i [n]ele s` intre [n luat pe ucenici ]i a [nceput s` le explice c` Fiul
formele ]i ceremoniile bisericismului, pun>nd [n Omului trebuia s` fie dat [n m>inile preo\ilor
fa\a min\ii, a afec\iunilor ]i a inten\iilor lor celor mai de seam` ]i a c`rturarilor ]i s` fie
consacrate, sentimente, metode, fapte ]i obiective omor>t (Mat. 16:21); ]i atunci Petru a fost ispitit
umane, [n locul ^n`dejdii Evangheliei (Col. 1:23) s` uite c` era ucenic ]i L-a luat pe Domnul ]i a
]i a diferitelor ei f`g`duin\e nespus de mari ]i [nceput s`-L mustre zic>nd: ^S` Te fereasc`
scumpe, prin [ndemnul c`rora Domnul ne-a Dumnezeu, Doamne! S` nu |i se [nt>mple a]a
chemat s` umbl`m ]i s` alerg`m, prin credin\` ceva! Astfel ]i el L-a ispitit pe Domnul s`-}i
]i nu prin vedere, urm>nd [n urmele resping` sacrificiul, ]i ]i-a adus asupra sa
R`scump`r`torului nostru. mustrarea: ^{napoia Mea, Satan! Tu e]ti o piatr`
Lec\ia noastr` se ocup` [n special de veghere; de poticnire pentru Mine, c`ci g>ndurle tale nu
dar [n armonie cu textul nostru de baz`, ]tim c` sunt la lucrurile lui Dumnezeu, ci la cele ale
to\i cei care vegheaz` cu adev`rat trebuie ]i s` se oamenilor. Vers. 22, 23.
roage, ]i to\i care se roag` fierbinte vor ]i vegehea. C>nd s-au [nt>lnit s` m`n>nce Pa]tele, cei
Rug`ciunea reprezint` credin\a; vegherea doisprezece au intrat [ntr-o disput` cine s` fie cel
reprezint` faptele care trebuie s-o [nso\easc`, mai mare [n {mp`r`\ie. Astfel ei ]i-au atras asupra
at>ta vreme c>t este o credin\` vie; c`ci, dup` cum lor mustrarea dreapt` a Domnului nostru ]i El le-a
 Rug`ciunea 249
dat ilustra\ia smereniei prin sp`larea picioarelor. De aceea, veghea\i ]i ruga\i-v` totdeauna, c`ci
Dup` ce au c>ntat o c>ntare ]i au plecat de la singura cale sigur` este s` fi\i preg`ti\i; pentru
Pa]ti, Domnul nostru a folosit cuvintele de la c` potrivnicul vostru diavolul p>nde]te mereu,
[nceputul acestui articol: ^Veghea\i ]i ruga\i-v`, c`ut>nd pe cine s` [nghit`, cunoa]te punctele
ca s` nu intra\i [n ipsit`, [n timp ce El era [ntr-o voastre slabe ]i totdeauna este gata s` profite
lupt` chinuitoare ]i cu sudoare de s>nge {]i de ele. To\i avem nevoie de darurile Spiritului
supunea voin\a lui Dumnezeu, ]i rug>ndu-Se cu [n inimi ]i tot a]a de ^harul" spre ^ajutor" al
seriozitate a fost [nt`rit. Luca 22:39-46. Domnului ^la momentul potrivit", dac` vrem
Numai pu\in mai t>rziu au venit peste ei s` biruim. ^Veghea\i ]i ruga\i-v`, ca s` nu
emisarii Marelui Preot ]i cei unsprezece L-au intra\i [n ispit`!
p`r`sit pe Domnul ]i au fugit (Marcu 14:50): nu ^Sufletul meu bine grije]te,
s-au putut [mpotrivi ispitei, fricii. {mpotriv`-\i mii ]i mii p>ndesc,
Numai pu\in mai t>rziu Petru ]i Ioan, mai St`p>nul p`catului voie]te
[ndr`zne\i dec>t ceilal\i, au mers cu mul\imea Ca al t`u drum s` deie gre].
[n curtea lui Pilat s` vad` ce se va [nt>mpla cu
{nv`\`torul; ]i Petru, fiind recunoscut ca unul dintre R 2775, col. 1, par. 3, p>n` la sf>r]it
ucenicii lui Cristos, a fost ispitit s` se lepede de Veghea\i ]i ruga\i-v` ca s` nu intra\i [n
Domnul cu blesteme. Marcu 14:68, 70, 71. ispit`:
Acela a fost timpul c>nd Domnul nostru a fost {n cazul Domnului nostru ]i al apostolilor
ispitit [naintea lui Pilat, dar biruitor ^a f`cut acea vedem ilustrat` valoarea vegherii ]i a rug`ciunii
frumoas` m`rturie. 1 Tim. 6:13. [n ceasul [ntunecat al necazului. Domnul nostru
Ispitele Domnului nostru au urmat repede. a urmat [ndrumarea dat` ucenicilor: a vegheat,
C>nd vr`jma]ii L-au scuipat ]i L-au [ncununat S-a rugat, a primit o binecuv>ntare, a fost [nt`rit
cu spini, ]i L-au insultat zic>nd, ^S` Se ]i a ie]it biruitor. Ei nu au vegheat ]i nu s-au
m>ntuiasc` pe Sine {nsu]i, dac` este El Hristosul, rugat, nu ]i-au dat seama de necesit`\ile ocaziei,
Alesul lui Dumnezeu, El ar fi putut s`-i loveasc` ]i ca rezultat [i g`sim [mpr`]tia\i, dezorienta\i;
cu o boal` sau cu moartea; dar ca o oaie mut` ]i unul dintre ei, cel mai puternic dintre ei, care
[naintea celor care o tund nu }i-a deschis gura. a zis l`ud`ros cu pu\in [nainte, ^Chiar dac` to\i
El a biruit ]i S-a rugat pentru cei care L-au Te vor p`r`si eu nu Te voi p`r`si, a fost at>t de
dispre\uit. Isa. 53:7; Luca 23:33-37. biruit de [mprejur`ri ]i at>t de slab, tocmai din
El putea chiar s` fi decis c` nu va fi cauza lipsei de putere pe care trebuia s-o ob\in`
R`scump`r`torul unor asemenea fiin\e prin veghere ]i rug`ciune, [nc>t s-a lep`dat de
nerecunoasc`toare; dar, [n timp ce }i-a dat seama Domnul cu jur`minte.
c` putea chiar ]i atunci s` cear` de la Tat`l ]i s` Ori de c>te ori g`sim pe unii din poporul
primeasc` ajutorul a dou`sprezece legiuni de Domnului [ncerc>nd s` duc` o via\` de sfin\enie
[ngeri ]i s` biruie pe inamici, El S-a [mpotrivit ]i consacrare, totu]i ignor>nd [ndemnul
ispitei. S-a dat pe Sine ca r`scump`rare pentru Domnului s` vegheze ]i s` se roage, ]tim c` sunt
to\i, s` fie m`rturisit la timpul potrivit. ne[n\elep\i; ]i oric>t ar fi de fecioare, de cura\i,
Moartea Domnului nostru a fost o mare sunt nechibzui\i: nu pot spera s` c>]tige biruin\a
[ncercare a credin\ei pentru to\i ucenicii, care asupra eului, a p`catului ]i a Adversarului, f`r`
chiar atunci au fost ispiti\i s` se [ntoarc` la ajutor, singuri. Dac` {nsu]i {nv`\`torul a avut
vechea lor ocupa\ie a pescuitului ]i s` neglijeze nevoie de [nt`rire, [n mod sigur ]i noi avem; ]i
pescuitul oamenilor. Ioan 21:3-7. dac` El l-a primit ca r`spuns la cereri cu strig`te
Pavel ]i ceilal\i apostoli au avut apoi ]i ei mari ]i cu lacrimi, pentru noi este o sugestie a
[ncerc`ri deosebite [n aceast` perioad` special`. modului [n care Dumnezeu binevoie]te s` acorde
Vezi Fapte 20:16; 21:10, 11, 27-36. deplina asigurare a credin\ei care poate s` ne
Av>nd [n vedere toate acestea din trecut, [nt`reasc` [n calitate de buni osta]i ca s` [ndur`m
precum ]i av>nd [n vedere experien\a noastr` totul [n numele ]i serviciul S`u. Cei care caut`
de c>nd a [nceput seceri]ul actual [n 1874, pe Domnul cu seriozitate ]i rug`ciune sunt tot
sim\im grij` special` fa\` de oile Domnului [n at>t de siguri c` vor primi o binecuv>ntare cum a
fiecare prim`var`; ]i aceast` prim`var` nu este fost Domnul Isus; ]i chiar dac` nu va veni la ei
excep\ie. Care va fi caracterul ispitelor noi nu acela]i fel de mesager ceresc ca s`-i m>ng>ie ]i
putem ]ti exact p>n` c>nd ele sunt asupra s`-i [nt`reasc`, totu]i un alt fel de mesager ceresc
noastr`, c`ci dac` [nainte s-ar putea ]ti totul va fi trimis [n mod sigur. Ar putea fi [n persoana
despre ele atunci nu ar fi dec>t ispite u]oare. unui confrate ucenic, care poate s` intre ]i s`
250 Rug`ciunea
comp`timeasc` cu noi [n [ncerc`rile ]i dificult`\ile inimile noastre trebuie s` mearg` continuu la
noastre, cum nici unul dintre apostoli n-a putut Domnul pentru [ndrumare [n toate afacerile
comp`timi cu Domnul nostru sau s`-L ajute. Sau vie\ii, ca s` putem face cu toat` puterea tot ceea
s-ar putea ca mesagerul trimis s` fie unul dintre ce g`sesc m>inile noastre de f`cut, [ntr-un mod
apostoli, prin multele cuvinte gra\ioase ale care s` fie pl`cut Lui, ]i s` putem fi proteja\i
inspira\iei, pe care Dumnezeu ni le-a comunicat de El [n ispitele care altfel ar fi peste puterea
prin ei [n Cuv>ntul S`u. Dar oricum ar veni [ndur`rii noastre, ]i [n cele din urm` s` fim
puterea, asigurarea trebuie s` fie, nu de la oameni, elibera\i de Cel R`u ]i s` avem un loc [n
nici de la [ngeri, ci de la Dumnezeu, c` suntem {mp`r`\ia Domnului nostru. Fra\i ]i surori,
pl`cu\i ]i acceptabili pentru El ]i c` putem tot mai mult s` ne amintim ]i s` punem [n
invoca ]i a]tepta lucrurile nespus de mari ]i practic`, [n fiecare cas` care este vizitat` de
scumpe pe care El le are [n p`strare pentru cei Turnul de Veghere, aceste cuvinte ale Domnului
care-L iubesc. nostru: ^Veghea\i ]i ruga\i-v` ca s` nu intra\i
Cum s-ar zice, noi suntem acum [n ceasul ispitei [n ispit`.
care vine peste toat` lumea ca s-o [ncerce. Timpul
de acum este reprezentat [n Scripturi ca 48. Ce [nseamn` ^spiritul rug`ciunii?
^ceasul [ncerc`rii sau prob`rii de la sf>r]itul
acestui veac. Este ceasul Ghetsimani, [n acest R 2775, col. 2, par. 2, penultima fraz`:
sens al cuv>ntului, pentru to\i cei care sunt Trebuie s` avem spiritul rug`ciunii [n tot ce
poporul adev`rat al Domnului, deplin spunem ]i facem: adic`, inimile noastre trebuie
consacra\i Lui. De aceea este ceasul [n care noi, s` mearg` continuu la Domnul pentru [ndrumare
asemenea Domnului nostru, trebuie s` c`ut`m [n toate afacerile vie\ii, ca s` putem face cu toat`
fa\a Tat`lui ca s` primim asigurarea deplin` puterea noastr` tot ceea ce g`sesc m>inile noastre
c` suntem ai Lui ]i El este al nostru; ]i c` ne de f`cut, [ntr-un mod care s` fie pl`cut Lui, ]i s`
putem bizui cu [ncredere pe puterea Sa ca s` putem fi proteja\i de El [n ispitele care altfel sunt
ne treac` prin acest timp. Este timpul c>nd peste puterea [ndur`rii noastre, ]i [n cele din
trebuie s` ne asigur`m, cum c>nt`m uneori: urm` s` fim elibera\i de Cel R`u ]i s` avem un
^O, nici un nor p`m>ntesc s` nu apar` loc [n {mp`r`\ia Domnului nostru.
Ca s` Te-ascund` de fa\a servitorului T`u.
Este un timp c>nd cei care neglijaz` 49. Cum [n\elegem expresia ^duhul
cuvintele {nv`\`torului ^Veghea\i ]i ruga\i-v`, mijloce]te pentru noi?
ca s` nu intra\i [n ispit`, [n mod sigur vor in- Romani 8:26, 27 ^}i tot astfel ]i Duhul ne ajut`
tra [n ispit` ]i destul de sigur vor c`dea [n ea. [n sl`biciunea noastr`: c`ci nu ]tim s` ne rug`m
}i c`derea va fi sever`; ]i chiar dac`, asemenea cum trebuie. Dar [nsu]i Duhul mijloce]te pentru
lui Petru, vor fi recupera\i dup` aceea din ea, noi cu suspine negr`ite. }i Cel care cerceteaz`
va fi cu pl>ns. inimile ]tie care este g>ndirea Duhului: pentru
Unii fac gre]eala c` se roag` f`r` s` vegheze, c` El mijloce]te pentru sfin\i dup` voia lui
iar al\ii c` vegheaz` f`r` a se ruga. Dar singura Dumnezeu.
metod` sigur` ]i corect` este aceea pe care ne-a
ar`tat-o Domnul, ]i anume s` unim rug`ciunea Vol. V, pag. 287, p>n` la pag. 290, par. 3
cu vegherea. Trebuie s` veghem ]i s` ne ap`r`m Suspine negr`ite. Vezi fragmentul la pag. 286.
[mpotriva influen\elor acaparatoare ale lumii, ale
trupului ]i ale diavolului. Trebuie s` veghem 50. Ce a fost sugerat ca o probabilitate
pentru toate [ncuraj`rile cuv>ntului Domnului, ]i ocazie special` de rug`ciune [n Veacul
pentru m`rturiile [mplinirii lor, pentru semnele Milenar?
care indic` prezen\a Lui ]i pentru marile
schimb`ri de dispensa\ie ce sunt gata s` se Vol. IV, pag. 640, par. 2, p>n` la pag. 641:
produc`. Trebuie s` veghem pentru tot ce ne {nvierea vrednicilor din vechime, [mpreun` cu
[nt`re]te [n credin\`, speran\`, loialitate ]i frecventele vindec`ri ale celor bolnavi ca r`spuns
iubire, ]i veghind trebuie s` ne rug`m f`r` la rug`ciunea f`cut` cu credin\`, c>nd oamenii
[ncetare. Noi trebuie s` ne rug`m [mpreun` ca vor avea timp s` se g>ndeasc` ]i s` se refac` dup`
popor al Domnului; trebuie s` ne rug`m [n ravagiile marelui timp de str>mtorare, probabil
casele noastre ca familie; trebuie s` ne rug`m le va sugera posibilitatea [nvierii din moarte ]i
[n secret, individual. Trebuie s` avem spiritul din morm>nt ]i a altora a prietenilor ]i a
rug`ciunii [n tot ce spunem ]i facem: adic`, rudelor lor [n [mplinirea f`g`duin\ei lui Cristos
 Rug`ciunea 251
c` to\i care sunt [n morminte vor auzi glasul noastr` a fost deja declarat` pe scurt*, c` fiecare
Fiului Omului ]i vor ie]i afar` din ele. }i este primitor al favorii, pe m`sur` ce va cre]te [n
ra\ional` sugestia c` este posibil ca aceast` cuno]tin\` ]i iubire, va fi doritor s` coopereze c>t
lucrare mare s` [nceap` ]i s` progreseze drept se poate de mult la binecuv>ntarea altora, [n spe-
r`spuns la rug`ciunea f`cut` cu credin\` pentru cial a rudelor apropiate, iar canalul general al
restabilirea prietenilor pleca\i. Noi vedem ra\iune apropierii de Domnul [n leg`tur` cu acest subiect
[n aceast` metod`, care pare s` se recomande mai va fi prin rug`ciune ]i preg`tire, trezirile av>nd
presus de altele la care ne-am putea g>ndi. De loc drept r`spuns la acestea. Presupunem c`
exemplu, s-ar rechema mor\ii treptat ]i [n ordine atunci lumea se va apropia de ^Preo\imea
invers` fa\` de cea [n care au mers [n morm>nt, {mp`r`teasc`" pentru ajutor [n caz de boal` etc.,
]i astfel s-ar preg`ti case ]i primire cald`, ]i [ntocmai cum [n mod tipic evreii apelau la
confortul necesar vie\ii pentru cei [nvia\i, imediat preo\imea mozaic`. Prin urmare, rug`ciunea va
la revenirea lor la via\`, ]i astfel ace]tia ar fi fi canalul obi]nuit al binecuv>nt`rii.
familiariza\i cu limba, cu manierele ]i obiceiurile
celor din jurul lor; [n timp ce, dac` ordinea ar fi Urmeaz` citatele mai lungi.
invers`, cei trezi\i ar fi total nepreg`ti\i pentru
noile condi\ii [n aceste privin\e, ]i ar fi complet R 1865, col. 1, par. 3, p>n` la col. 2, par. 7
str`ini ]i neprieteno]i fa\` de genera\ia [n mijlocul (vezi [ntrebarea nr. 13):
c`reia le-ar c`dea noua lor soart`. Aceste obiec\ii Domnul a ]tiut c>t de necesar` va fi
[ns` n-ar fi valabile pentru profe\i ]i pentru al\i comuniunea cu El pentru via\a noastr` spiritual`.
vrednici din vechime, care, dup` ce au fost Cl`tina\i de furtun` ]i [ncerca\i, c>t de mult
proba\i, vor fi [nvia\i ca oameni perfec\i, ]i care, dorim grija Tat`lui nostru ]i m>ng>ierea ]i
ca oameni perfec\i, vor fi superiori intelectual, consolarea pe care le dau prezen\a ]i simpatia Sa
moral ]i fizic fa\` de to\i ceilal\i oameni. c>nd sunt [n\elese. }i oare nu au to\i cei bl>nzi ]i
C` toate rug`ciunile pentru restabilirea smeri\i la inim` f`g`duin\a nu numai a unei
prietenilor mor\i vor fi prompt ascultate, este un atente ascult`ri ocazionale, ci ]i a prezen\ei
fapt pu\in probabil; pentru c` Domnul va avea durabile at>t a Tat`lui c>t ]i a Fiului, Domnul
planuri clare pentru restabilirea lor, cu care unele nostru Isus? Isus a spus: ^@Cine are poruncile
dintre aceste cereri ar putea s` nu fie [n armonie. Mele ]i le p`ze]te, acela M` iube]te; ]i cine M`
Ordinea Sa va fi probabil, dup` cum este clar iube]te, va fi iubit de Tat`l Meu. Eu [l voi iubi ]i
indicat [n [nvierea Bisericii ]i a vrednicilor din M` voi ar`ta lui.# Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis:
vechime, o ordine dup` potrivire potrivirea @Doamne, cum se face c` Te vei ar`ta nou` ]i nu
at>t a subiec\ilor [nvierii, c>t ]i a prietenilor ]i a lumii?# Isus a r`spuns ]i i-a zis: @Dac` M` iube]te
condi\iilor [n mijlocul c`rora va [ncepe noua lor cineva, va p`zi cuv>ntul Meu ]i Tat`l Meu [l va
via\`. Aceasta va necesita o m`sur` de preg`tire iubi. Noi vom veni la el ]i ne vom face locuin\a
din partea celor care vor face asemenea cereri [mpreun` cu el#.
o preg`tire a inimii ]i a vie\ii, precum ]i a Ideea acestei f`g`duin\e de prezen\` continu`
condi\iilor favorabile pentru [naintarea lor pe a Tat`lui ]i a Fiului care ni se transmite [n minte
calea mare a sfin\eniei. De aceea, astfel de este c` g>ndul, grija ]i interesul lor vor fi [n mod
restabiliri vor deveni r`spl`\i ale credincio]iei constant asupra noastr` ]i c` [n orice moment
pentru cei [n via\` ]i de asemenea vor asigura putem avea aten\ia special` a oric`ruia din Ei,
condi\ii favorabile pentru cei trezi\i din moarte. sau a ambilor. Aceea]i idee este dat` ]i prin
cuvintele apostolului Petru (1 Pet. 3:12): ^C`ci
Vol. VI, pag. 701, par. 2: ochii Domnului sunt peste cei drep\i ]i urechile
Domnul nu d` am`nunte despre felul [n care Lui spre rug`ciunile lor. }i suntem [ndemna\i
cei care au intrat [n incinta [nchisorii vor fi sco]i s` ^st`ruim [n rug`ciune, s` ne ^rug`m
afar`, a]a [nc>t s` poat` auzi vocea Fiului Omului [ntotdeauna ]i s` nu ne l`s`m, s` ne ^rug`m
]i prin ascultare s` poat` tr`i (Ioan 5:25). Noi nu ne[ncetat; ^Cum se [ndur` un tat` de copiii lui
putem, prin urmare, decide [n mod arbitrar care a]a se [ndur` Domnul de cei care se tem de El.
anume va fi natura procedeului. Se vede c` nu C`ci El ]tie din ce suntem [ntocmi\i: {]i aduce
este necesar ca noi s` [n\elegem am`nuntele aminte c` suntem \`r>n`. ^C>t sunt de sus
acestei probleme. Totu]i, este interesant s` ne cerurile fa\` de p`m>nt, at>t este de mare
g>ndim la ea ]i putem presupune c` nu va fi bun`tatea Lui pentru cei care se tem de El ]i
nepl`cut pentru Domnul ca noi s` ne imagin`m ^C>t este de departe r`s`ritul de apus, at>t de
pu\in [n privin\a acestui procedeu. Presupunerea mult a dep`rtat El gre]elile noastre de la noi.
252 Rug`ciunea
Da, ^Bun`tatea Domnului \ine din veci ]i [n veci C>nd mergem la Dumnezeu nu trebuie s` ne
pentru cei care se tem de El ]i dreptatea Lui temem c` este ocupat cu alte lucruri de mai mare
pentru copiii copiilor lor, pentru cei care p`zesc importan\`, sau c` este plictisit de venirea noastr`
leg`m>ntul Lui ]i []i aduc aminte de poruncile la El [n mod repetat cu lucruri de mic`
Lui, ca s` le [mplineasc`. Rom. 12:12; Luca 18:1; importan\`. Pentru a ne asigura tocmai [mpotriva
1 Tes. 5:17; Ps. 103:13, 14, 11, 12, 17, 18. acestui lucru, Domnul nostru a spus pilda cu
Noi nu putem merge destul de des la tronul v`duva insistent`, care a fost ascultat` ]i a primit
harului ceresc deci, dac` suntem din aceia care r`spuns pentru c` a insistat. F`c>nd astfel, d`m
pot cere prezen\a durabil` a Tat`lui ]i a Fiului dovad` at>t de seriozitatea dorin\elor noastre c>t
dac` suntem din aceia care-L iubesc ]i \in ]i de credin\a noastr` c` ni se va r`spunde la
poruncile Lui ]i care recunosc c` Domnul Isus rug`ciuni, dac` nu ne l`s`m din lips` de credin\`
este singura cale de acces la Tat`l. }i chiar ^dac` sau zel c>nd r`spunsul [nt>rzie, cum adesea
cineva p`c`tuie]te este surprins [ntr-o trebuie neap`rat s` fie, deoarece timpul este un
gre]eal` a]a [nc>t dup` conduita lui exterioar` element important [n toat` lucrarea lui
ar putea fi judecat c` nu iube]te pe Domnul, Dumnezeu.
totu]i, dac` se c`ie]te, s` nu uite c` ^avem la Tat`l Toat` noaptea, p>n` la rev`rsatul zorilor, Iacov
un avocat, pe Isus Hristos Cel drept, care ^este s-a luptat [n rug`ciune zic>nd: ^Nu te voi l`sa s`
isp`]irea [satisfac\ia] pentru p`catele noastre pleci p>n` m` vei binecuv>nta. Pavel L-a c`utat
]i ^care mijloce]te pentru noi. ^Cine, deci, ^va pe Domnul de trei ori p>n` c>nd a fost asigurat
ridica vreo acuza\ie [mpotriva ale]ilor lui Dumnezeu? c` harul S`u [i era de ajuns. Domnul adeseori a
Dumnezeu este Acela care [ndrept`\e]te. Cine-i va petrecut toat` noaptea [n rug`ciune ]i S-a rugat
condamna? Hristos a murit! El a ]i [nviat, st` la cu seriozitate ]i cu multe lacrimi (Luca 6:12; Mat.
dreapta lui Dumnezeu ]i mijloce]te pentru noi. 14:23; Marcu 6:46; 1:35; Luca 5:16; Evr. 5:7). }i
1 Ioan 2:1, 2; Rom. 8:33, 34. apostolul Pavel zice: ^{n orice lucru, aduce\i
^Av>nd, deci, un Mare Preot [nsemnat, care a cererile voastre la cuno]tin\a lui Dumnezeu, prin
str`b`tut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, rug`ciuni ]i cereri cu mul\umiri. Filip. 4:6.
s` \inem cu t`rie m`rturia noastr`. C`ci n-avem Apostolul [nsu]i a ac\ionat dup` acest
un Mare Preot care s` n-aib` mil` de sl`biciunile principiu c>nd a [ndemnat pe sfin\i [n Scrisoarea
noastre, ci Unul ispitit [n toate, asemenea nou`, sa c`tre Romani: ^S` v` lupta\i (grece]te ago-
dar f`r` p`cat. S` ne apropiem, deci, cu deplin` nize) [mpreun` cu mine, [n rug`ciunile voastre
[ncredere de scaunul harului, ca s` c`p`t`m c`tre Dumnezeu pentru mine, ca s` poat` [mplini
[ndurare ]i s` afl`m har, ca s` avem ajutor la bine o anumit` lucrare care p`rea s` fie prin
momentul potrivit. Evr. 4:14-16. conducerea Spiritului. Rom. 15:28-32.
Cu astfel de invita\ii insistente ]i iubitoare, ^{n orice lucru. Aceasta [nseamn` c` Tat`l
nici un copil al lui Dumnezeu s` nu ezite s` vin` nostru ceresc este ad>nc interesat de toate c>te
la El adesea, sau s` [nt>rzie mult [n comuniune sunt legate de noi ]i de ale noastre. Ce lucru este
]i p`rt`]ie cu El. Avem privilegiul s` intr`m [n prea mic pentru a fi observat de Cel care num`r`
c`m`ru\ele noastre, s` [nchidem u]ile ]i s` ne ]i perii capului nostru? {n cas` sau [n grijile
rug`m Tat`lui nostru care vede [n ascuns, care afacerilor deci, putem avea simpatia ]i ajutorul
ne va r`spl`ti deschis (Mat. 6:6). }i nu numai at>t, S`u iubitor. Par inadecvate sfatul unei mame ]i
dar El va merge cu noi prin toate afacerile, graba [n\elepciunea unui tat` c>nd restr>ng ]i [ndrum`
]i agita\ia zilei; ]i [n orice moment, [n mijlocul drept cursul [nc`p`\>nat al unui t>n`r
necazurilor ]i nedumeririlor, ne putem [ndrepta nest`p>nit ]i prea [ncrez`tor? Ei pot duce grijile
g>ndurile cu evlavie spre El pentru [n\elepciune, ]i temerile lor [naintea Domnului; ]i, c>nd copiii
putere ]i t`rie cre]tin`, sau pentru m>ng>iere ]i trec pragul ca s` se confrunte cu ispitele lumii,
consolare pentru noi [n]ine sau pentru al\ii. }i [n\elepciunea ]i providen\a Sa pot fi invocate ca
de]i nu auzim o voce care s` r`spund`, dac` astfel s` le formeze [mprejur`rile ]i condi\iile
suntem aten\i la cursul providen\ei Sale, vom [nc>t s` le arate [n cele din urm` calea sigur` ]i
vedea [n scurt timp ce form` iau evenimentele ]i nechibzuin\a urm`rii oric`rei alte c`i.
[mprejur`rile pentru binele nostru ]i pentru V` nedumeresc ]i v` sup`r` grijile afacerilor?
binele altora ca r`spuns la astfel de rug`ciuni. Aminti\i-v` prevenirea Domnului: ^Nu cumva s`
Preaiubi\ilor, oare n-am verificat noi de multe ori vi se [ngreuieze inimile cu [ngrijor`rile vie\ii, ]i
c` acest lucru este adev`rat [n nedumeriri, [n prevenirea apostolului: ^Cei ce vor s` se
necazuri, [n suferin\e, [n persecu\ii, [n pierderi, [mbog`\easc`, dimpotriv`, cad [n ispit`, [n curs`
[n ispite ]i [ncerc`ri? ]i [n multe pofte nebune ]i periculoase, care
 Rug`ciunea 253
cufund` pe oameni [n ruin` ]i [n distrugere. C`ci binecuv>ntare, care este marea, suprema
iubirea de bani este o r`d`cin` a tot felul de rele binecuv>ntare. {n privin\a binecuv>nt`rilor
]i unii care au umblat dup` ea au r`t`cit de la p`m>nte]ti, R`scump`r`torul nostru ne spune
credin\` ]i s-au str`puns singuri cu multe dureri. c` Tat`l nostru ceresc ]tie de ce avem nevoie
Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri El ]tie mai bine dec>t noi care binecuv>nt`ri
]i urm`re]te dreptatea, evlavia, credin\a, p`m>nte]ti ne vor fi de folos ]i care ne vor d`una.
dragostea, r`bdarea, bl>nde\ea. Lupt`-te lupta De aceea, noi nu trebuie s` ne g>ndim la
cea bun` a credin\ei, apuc` via\a ve]nic` la care binecuv>nt`ri p`m>nte]ti ]i s` ne rug`m pentru
ai fost chemat. }i, amintindu-v` de aceste ele, cum fac cei neregenera\i ]i p`g>nii, ci mai
lucruri, merge\i la tronul harului ceresc pentru degrab`, fiind din aceia care au venit [n rela\ie
[n\elepciune ]i [ndrumare cum s` v` aranja\i de fii ]i care au [ncredere deplin` [n preg`tirile
afacerile temporare ca s` nu fi\i [ngreuia\i de Tat`lui, noi ne putem a]tepta ca El s` ne dea ce
grijile acestei vie\i. Este corect s` fi\i angaja\i [n este mai bine ]i putem r`m>ne mul\umi\i [n
ele p>n` la m`sura h`rniciei (Rom. 12:11) ]i la promisiunea aceea ]i [n credin\`.
folosirea acestei h`rnicii [n serviciul Domnului; Tat`lui ceresc {i place ca noi s` dorim ]i s`
dar surplusul, grija care macin`, care [mpiedic` cerem tot mai mult Spirit sf>nt o dispozi\ie tot
pacea min\ii ]i comuniunea cu Dumnezeu, aceea mai mult [n armonie cu Spiritul S`u: ]i tuturor
trebuie evitat`. celor care astfel [l doresc, [l cer ]i [l caut`, le vor
V` chinuie s`r`cia ]i v` produce nelini]te? fi [mplinite dorin\ele acestea bune; Tat`l va fi
Duce\i-o ]i pe aceea la Domnul [n rug`ciune; ]i bucuros ca astfel s` aranjeze afacerile acestora,
apoi, [n timp ce folosi\i mijloacele care v` stau la [nc>t piedicile spre ob\inerea Spiritului, fie din
[ndem>n`, ca s` v` [ngriji\i de lucrurile decente ei, fie din mediul [nconjur`tor, s` fie biruite,
]i oneste, a]tepta\i cu r`bdare ]i [ncredere ]i pentru ca Spiritul S`u iubitor s` poat` prisosi [n
urm`ri\i indiciile providen\ei, asigura\i c` Cel ei pentru ca ei s` poat` fi umplu\i cu Spirit.
care hr`ne]te p`s`rile cerului, care nici nu Dar [n aceasta nu este nici o sugestie la
seam`n` nici nu secer` nici nu adun` [n hambar, necesitatea unor botezuri noi cu Spiritul sf>nt;
]i care [mbrac` iarba de pe c>mp, care ast`zi este botezul a venit la [nceput, iar acum tot ce r`m>ne
iar m>ine este aruncat` [n foc, poate ]i vrea s` v` de f`cut este s` se deschid` z`gazurile [n toate
[mbrace ]i pe voi ]i pe ai vo]tri. direc\iile, a]a [nc>t s` lase Spiritul sf>nt al iubirii
}i a]a este cu toat` lista de [ncerc`ri ]i de griji ]i adev`rului s` p`trund` ]i s` infiltreze fiecare
de pe p`m>nt, cu nevoile ]i cu vaiurile lui, cu ac\iune, cuv>nt ]i g>nd al fiin\elor noastre. Noi
suferin\ele ]i dezam`girile ]i calamit`\ile ]i avem nevoie de ajutor divin, de operarea
necazurile lui, cu e]ecurile ]i neajunsurile ]i [n\elepciunii ]i providen\ei Domnului, ca s` ne
p`catele ]i gre]elile lui, le putem duce toate la arate ce blocheaz` z`gazurile ]i s` ne ajute s`
Domnul [n rug`ciune ]i putem primi acea putere, [ndep`rt`m obstruc\iile.
simpatie, consolare ]i ajutor de care avem at>ta Spiritul sfin\eniei poate fi primit din
nevoie. S` tr`im [n prezen\a Tat`lui ]i a Fiului abunden\` numai de c`tre aceia care-l doresc
care au promis s` r`m>n` cu noi. Aceasta ne va serios ]i-l caut` cu rug`ciune ]i efort. Mintea sau
[ndulci zilele ]i ne va m>ng>ia nop\ile ]i ne va spiritul lumii trebuie scos afar` din inimile
u]ura grijile ]i ne va lumina speran\ele, ]i, [ntr-un noastre, [n m`sura [n care vrem s` le umplem cu
cuv>nt, ne va ridica deasupra lumii [ntr-o Spiritul, mintea, influen\a sf>nt`. Voin\a proprie
atmosfer` mai [nalt` ]i mai pur`. Aceasta este trebuie de asemenea s` cedeze locul. }i fiindc` [n
voia cerului [n privin\a noastr`; s` apreciem ]i m`sura [n care ne golim de toate celelalte lucruri
s` ne folosim de acest privilegiu. suntem gata s` primim din plin`tatea Lui, de
aceea Domnul vrea ca noi s` ajungem la aceast`
Vol. V, pag. 222-225 A ne ruga pentru stare a dorin\ei sincere de umplere cu Spiritul
Spirit sf>nt (vezi [ntrebarea nr. 18): S`u de sfin\enie, ca noi s` putem fi dispu]i ]i
De]i ^toate sunt prin Fiul, totu]i aici ca ]i ner`bd`tori s` scoatem ]i s` eradic`m orice alt`
peste tot El d` gloria ]i onoarea Tat`lui, ca fiind influen\` ]i voin\` [mpotrivitoare.
f>nt>na binecuv>nt`rii. {ntreaga lucrare a Evident c` acesta este g>ndul apostolului [n
r`scump`r`rii ]i reconcilierii este lucrarea rug`ciunea sa pentru Biserica din Efes: ^A]a [nc>t
Tat`lui prin Fiul. }i Domnul nostru declar` Hristos [Spiritul lui Hristos] s` locuiasc` [n
c` buna pl`cere a Tat`lui este ca noi s` avem tot inimile voastre prin credin\` [[n mod figurat El
mai mult din Spiritul S`u de sfin\enie. El ne s` stea ca [mp`rat, conduc`tor, [ndrum`tor al
spune s` c`ut`m ]i s` cerem aceast` fiec`rui cuv>nt, g>nd ]i fapt`], fiind [nr`d`cina\i
254 Rug`ciunea
]i [ntemeia\i [n dragoste [Spiritul sau dispozi\ia va trebui dup` aceea s` ne [mp`rt`]im din ea, tot
sf>nt`], ca s` pute\i [n\elege pe deplin, [mpreun` a]a posesia Cuv>ntului lui Dumnezeu ]i cererea
cu to\i sfin\ii, care este l`rgimea, lungimea, noastr` s` fim umplu\i de Spirit nu ne vor fi de
ad>ncimea ]i [n`l\imea; ]i s` cunoa]te\i dragostea ajuns; trebuie s` m>nc`m Cuv>ntul lui Dumnezeu
lui Hristos, care [ntrece orice cuno]tin\`, ca s` dac` vrem s` ob\inem din el Spiritul S`u.
v` umple\i de toat` plin`tatea lui Dumnezeu {nv`\`torul nostru a spus: ^Cuvintele pe
(Efes. 3:17-19). Cel care este umplut cu Spiritul care vi le-am spus Eu sunt duh ]i sunt via\`"
lui Cristos ]i cu o apreciere deplin` a iubirii pe (Ioan 6:63); ]i despre to\i care sunt umplu\i cu
care El a manifestat-o, va avea Spiritul Tat`lui Spirit este adev`rat, cum spune profetul, ^C>nd
[n m`sur` deplin`. am primit cuvintele Tale, le-am [nghi\it
Nimic din scriptura pe care o examin`m nu (Ier. 15:16; Apoc. 10:9). Este absolut inutil s` ne
poate fi interpretat, [n nici un fel, ca s` implice rug`m, Doamne, Doamne, d`-ne Spirit, dac`
c` Tat`l ceresc ar fi bucuros ca copiii S`i s` cear` neglij`m Cuv>ntul adev`rului pe care acel Spirit
un alt Dumnezeu o a treia persoan` dintr-o l-a dat pentru umplerea noastr`. Dac` noi doar
treime de dumnezei egali [ntre ei. Un astfel de ne rug`m pentru Spirit ]i nu folosim mijloacele
g>nd este incompatibil cu pasajul ]i cu rela\iile potrivite s` ob\inem Spiritul adev`rului, vom con-
sale contextuale: iar cei care nutresc astfel de tinua s` fim cel mult ^prunci [n Cristos, c`ut>nd
vedere eronat` trebuie neap`rat s` fie orbi\i [n semne exterioare ca dovad` a rela\iei cu Domnul,
acea m`sur` fa\` de frumuse\ea ]i for\a adev`rat` [n locul m`rturiei interioare, prin Cuv>ntul
a acestei f`g`duin\e. Ar fi [ntr-adev`r ciudat dac` adev`rului, pe care El l-a dat.
un membru al unei treimi de Dumnezei egali
[ntre ei ar spune despre altul c` este [n stare ]i R 1998, col. 2, par. 6, subcapitolul p>n` la
dispus s`-l dea pe al treilea, a]a cum p`rin\ii pagina urm`toare ^Cere\i orice ve\i
p`m>nte]ti dau p>ine, pe]te ]i ou` copiilor lor. vrea (vezi [ntrebarea nr. 25):
(Vezi versetele precedente.) {ntregul pasaj este Dar, sugereaz` altul, chiar dac` l`s`m la o
armonios numai c>nd Spiritul sf>nt este corect parte acest pasaj nelegitim din Marcu 16:17, 18,
[n\eles, c` este mintea sau influen\a divin` ]i toat` preten\ia la posedarea ^darurilor
acordat` [n diferite feluri pentru m>ng>ierea ]i Bisericii timpurii, oare f`g`duin\ele Domnului
zidirea spiritual` a copiilor lui Dumnezeu. nostru [n privin\a r`spunsului la rug`ciunile
Textul nostru face o compara\ie [ntre p`rin\ii noastre nu cuprind tot subiectul ]i nu fac posibil`
p`m>nte]ti buni care dau hran` natural` copiilor vindecarea bolnavilor sau chiar mutarea mun\ilor
lor, ]i P`rintele nostru ceresc bun, care d` Spiritul [n timpul acestui veac; ]i oare nu din pricina lipsei
S`u sf>nt celor care I-l cer. Dar, dup` cum de credin\` n-au fost mai obi]nuite aceste lucruri
p`rintele p`m>ntesc pune hrana la [ndem>na [n trecut? }i oare nu datorit` credin\ei crescute,
familiei sale dar nu le-o impune cu for\a, tot a]a mai degrab` dec>t datorit` zorilor mileniului
P`rintele nostru ceresc a pus la [ndem>na familiei devine acum mai frecvent` vindecarea bolnavilor?
Sale spirituale prevederile bune ale harului S`u, R`spunsul nostru la ambele aceste [ntreb`ri
dar nu ni le impune cu for\a. Trebuie s` ne fie este, nu: o mare ne[n\elegere predomin` [n
foame ]i sete dup` ele, trebuie s` le c`ut`m, nu privin\a privilegiului nostru [n rug`ciune. }i din
cu [ndoial`, ci cu credin\` [n privin\a dispozi\iei cauza acestei ne[n\elegeri [n privin\a a ceea ce
Lui de a ne da daruri bune. Prin urmare, c>nd ne putem cere ]i cine poate cere, ]i nu din cauza
rug`m pentru Spirit sf>nt ]i pentru a fi umplu\i necredincio]iei din partea Domnului nostru de
cu Spiritul Domnului, noi trebuie s` privim [n a-}i \ine f`g`duin\a, at>t de multe mii de
jurul nostru ]i s` g`sim prevederea pe care El a rug`ciuni care se fac zilnic r`m>n f`r` r`spuns.
f`cut-o ca r`spuns la aceste rug`ciuni, pe care El Declara\ia ^cere\i orice ve\i vrea ]i vi se va
astfel a inspirat-o ]i a [ndrumat-o. da este legat` de anumite condi\ii ]i limit`ri,
G`sim aceast` prevedere [n Cuv>ntul g`site [n propozi\ia anterioar`, care zice: ^Dac`
adev`rului; dar nu este destul s` g`sim unde este: r`m>ne\i [n Mine ]i cuvintele Mele r`m>n [n voi.
dac` dorim s` fim umplu\i trebuie s` m>nc`m; Aceste limit`ri sunt minunat de cuprinz`toare:
[n mod sigur trebuie s` ne [mp`rt`]im din osp`\, ele arat` cine poate cere voi, credincio]ii, care
altfel nu vom avea satisfac\ia pe care m>ncarea a sunte\i [n Mine, a c`ror voin\` este [ngropat`
fost inten\ionat` s` o dea. Cel care nu va m>nca sau scufundat` [n voin\a lui Isus Cristos; ]i nu
de la o mas` plin`, va fi gol ]i mort de foame, ca ]i numai at>t, dar voi sunte\i privilegia\i s` cere\i
cum n-ar fi deloc hran`. Dup` cum cererea astfel numai at>ta timp c>t ^r`m>ne\i [n Mine;
binecuv>nt`rii asupra hranei nu ne va s`tura, ci c`ci, dac` cineva nu r`m>ne [n Cristos, nu numai
 Rug`ciunea 255
c` este ^aruncat afar` (Ioan 15:6), ci nu mai are planurile ]i proiectele, totu]i ^Toate planurile
parte [n f`g`duin\a de a i se satisface cererile. Sale vor fi [mplinite. }i de]i pu\ini, chiar dintre
Aceste limit`ri evident exclud marea majoritate copiii S`i, {i respect` Cuv>ntul sau caut` s` [nve\e
a rug`ciunilor care se fac, de la orice parte [n din el planul S`u se mul\umesc mai degrab` cu
aceast` f`g`duin\`. }i continu>nd s` analiz`m planurile ]i teoriile oamenilor, a]a cum sunt a]ezate
cu aten\ie cuvintele {nv`\`torului nostru, g`sim [n crezuri ]i confesiuni ]i exprimate de concilii ]i
]i alte limit`ri care exclud multe alte rug`ciuni, standarde umane, totu]i, la sf>r]it Cuv>ntul lui
chiar ]i ale acelora f`cute de clasa care r`m>ne Dumnezeu nu se va [ntoarce la El f`r` rod, ci va
[n Cristos. Ne referim la a doua condi\ie [mplini ceea ce a inten\ionat El ]i va prospera [n
men\ionat` de Domnul nostru, care spune cine lucrul pentru care a fost trimis. Isa. 55:11.
poate cere ce vrea adic`, dac` ^cuvintele Mele Nu, mul\umim lui Dumnezeu, El nu }i-a l`sat
r`m>n [n voi. planul, nici chiar [n cele spirituale, supus
Vai! Fiindc` trebuie s` scriem: Printre copiii rug`ciunilor copiilor S`i orbi\i de prejudec`\i ]i
declara\i ai Domnului sunt pu\ini, foarte pu\ini sectari, altfel fiecare ar dori ca lumea s` fie
chiar printre cei care declar` c` sunt [n modelat` dup` propriul s`u ideal, fie c` acesta
[ntregime consacra\i ]i care r`m>n [n El, din ar fi metodism, luteranism, presbiterianism,
aceia [n care Cuv>ntul Lui r`m>ne cu bog`\ie. brahmanism, sau c>te altele; ]i toate erorile ar
Semnifica\ia acestei din urm` limit`ri este [nflori, [n timp ce Turnul de Veghere al Sionului
aceasta: C>nd mergem la Dumnezeu s` cerem ]i Zorile Mielnare ar fi c`zut demult din punct
ceva, noi s` ne d`m seama de atot]tiin\a ]i de vedere financiar. Da, putem mul\umi lui
[n\elepciunea Sa, ]i c` El aranjaz` ]i conduce Dumenzeu c` El nu r`spunde la toate rug`ciunile.
afacerile generale potrivit unui plan perfect ]i Vedem deci c` a fost un motiv anumit ]i foarte
ordonat Planul Veacurilor; ]i noi s` ne d`m special pentru [nchiderea ]i limit`rile minu\ioase
seama de limitele noastre, de lipsa noastr` de pe care R`scump`r`torul nostru le-a pus privitor
astfel de [n\elepciune ]i apreciere a la f`g`duin\a c` Tat`l ne va satisface cererile.
[mprejur`rilor etc., care s` ne permit` s` {nsemn`tatea acestor cuvinte, c>nd le studiem
conducem crea\ia, dac` ar fi ca Dumnezeu s` o ]i ne str`duim s` le p`trundem [n\elesul, pare s`
predea [n st`p>nirea noastr`. To\i copiii adev`ra\i fie aceasta:
ai lui Dumnezeu care nu sunt numai ^prunci Dac` r`m>ne\i [n Mine, cu totul supu]i voin\ei
[]i dau seama de aceasta, ]i dac` Dumnezeu ar ]i planului Meu, [ntocmai cum Eu r`m>n [n
spune f`r` limitare, cere\i orice ve\i vrea ]i vi se iubirea Tat`lui ]i nu caut s` fac voia Mea ci voia
va da, cei cu judecat` s-ar retrage de la o a]a de Celui care M-a trimis dac` alegerea voastr`
grav` responsabilitate ]i ar striga: ^Nu a]a, o este voia Mea, iar voia voastr` este [ngropat` ]i
Doamne, ^Nu [ndr`znesc s` m` ating de lucruri ignorat`, atunci ve\i c`uta serios s` cunoa]te\i
care implic` at>t de mult. care este voia Tat`lui, pe care voi ]ti\i c` Eu
{n privin\a f`g`duin\ei c` dac` am avea caut s-o [mplinesc, ca s` v` folosi\i timpul,
credin\` am putea porunci unui munte s` se mute talentele, rug`ciunile ]i totul [n aceea]i direc\ie,
]i el ne-ar asculta, g>ndim astfel: Aceasta, ca ]i c`tre acela]i scop. }i dac` ave\i aceast` dorin\`
celelalte f`g`duin\e, a fost dat` numai acelora care [n inim` s` cunoa]te\i voia lui Dumnezeu, v` ve\i
r`m>n [n El ]i [n care r`m>n cuvintele Lui, ]i este aminti cum am studiat Eu planul S`u a]a cum
dat` numai ca o ilustra\ie extrem`. Dac` s-ar ivi o este revelat [n Lege, [n Psalmi ]i [n Profe\i, ]i cum
urgen\` at>t de mare [nc>t s` necesite mutarea M-am str`duit s` duc la [ndeplinire acest plan,
muntelui, literal sau figurat, ]i dac` am fi siguri c` ]i nu planurile [ntocmite ]i alese de Mine.
este voia lui Dumnezeu, am putea cere ]i primi. Apoi v` ve\i aminti cum v-am ar`tat c` ^A]a
Dar nu trebuie s` specul`m cum mun\ii ]i este scris ]i se cuvine s` [mplinim tot ce este scris,
lacurile, m`rile ]i norii, ploaia ]i soarele s-ar mi]ca ]i c` v-am [nv`\at s` cerceta\i Scripturile.
la [nt>mplare ]i s-ar [mpiedica unele pe altele, Urm>nd [n aceast` cale, Spiritul sf>nt v` va con-
dac` toate rug`ciunile f`cute c`tre cer [n numele duce, cum M-a condus pe Mine, spre tot mai mult`
lui Cristos ar fi [mplinite. Dumnezeu nu S-a [n\elegere a planului divin, pe m`sur` ce este
angajat s` r`spund` la astfel de rug`ciuni, ci, timpul potrivit. }i dac` aceasta va fi atitudinea
ignor>ndu-le, El realizeaz` treptat marele S`u voastr`, dac` inimile voastre ]i energiile voastre
plan, [ntocmit mai [nainte de [ntemeierea lumii; sunt astfel absorbite [n planul Tat`lui, pute\i cere
]i ne asigur` c` [n pofida rug`ciunilor celor care tot ce v` dore]te inima ^Pute\i cere ce vre\i.
nu cerceteaz` Cuv>ntul S`u ca s` ]tie care este V` fac aceast` promisiune larg`, nu ca s` v`
planul S`u, ci se roag` la El ca s` le [mplineasc` sugerez c` Tat`l {]i va schimba planurile Sale
256 Rug`ciunea
dup` ale voastre ]i va face voia voastr`, ci ca s` duce cu voi un c>ntec. Mai mult ca oric>nd,
v` sugerez c` [n cursul pe care l-am specificat, pute\i rug`ciunile voastre vor fi pentru daruri, haruri,
veni at>t de deplin [n armonie cu Tat`l ]i cu planul roade ]i binecuv>nt`ri spirituale, c>nt>nd [n
veacurilor pe care El [l realizeaz`, [nc>t niciodat` inimile voastre:
nu ve\i fi nemul\umi\i, ci [ntotdeauna ve\i putea ^De c>nd Dumnezeu m` conduce,
vedea c` vi se [mplinesc dorin\ele, fiindc` voin\a {n orice soart` sunt ferice.
]i dorin\a voastr`, pl`cerea ]i satisfac\ia voastr`, Astfel, instrui\i [n mod cuvenit, to\i cei care
vor fi s` vede\i voia ]i planul lui Dumnezeu r`m>n [n Cristos ]i [n care r`m>ne cuv>ntul
progres>nd [n modul ]i la timpul lui Dumnezeu. S`u, pot fi elibera\i de grij` ([ngrijorare) [n
Astfel fiecare rug`ciune ]i dorin\` a voastr` vor privin\a lucrurilor p`m>nte]ti care constituie
fi [mplinite tocmai inversul experien\ei celor subiectul principal al at>tor rug`ciuni. L`s>nd
care caut` s` fac` voia lor ]i s` [mplineasc` acele lucruri pentru [n\elepciunea ]i iubirea
planuri umane, ]i se roag` pentru dorin\ele lor Tat`lui ceresc, rug`ciunile noastre vor fi tot
proprii; c`ci ei au [ntotdeauna dezam`giri. mai mult de natura mul\umirilor, inimile
Stabili\i deci aceasta [n inimile voastre ]i s` noastre merg>nd spre Dumnezeu [n [nchinare
nu ave\i team` de rezultate. Nu conteaz` c>t de ]i adorare, ]i [n repetarea binecuv>nt`rilor ]i
[ntunecat` este furtuna sau c>t de aspr` este favorurilor de care deja ne-am bucurat, mai
persecu\ia, marele ]i [ndur`torul plan al lui degrab` dec>t s` cerem lucrurile pe care
Dumnezeu nu va c`dea, ]i astfel voia ]i planurile neamurile le caut`. Mat. 6:32.
voastre (care sunt ale Lui), nu pot e]ua; ]i Adev`rat, afacerile p`m>nte]ti uneori ne
rug`ciunile voastre [n acel scop vor fi ascultate ]i nedumeresc ]i nu putem s` nu ne [ntreb`m ]i
[mplinite [n m`sura [n care sunt corecte sau nu s` nu sim\im un interes ad>nc [n privin\a
sunt [n conflict cu planul Tat`lui. }i voi, dac` rezultatelor lor. Dar sufletul care r`m>ne [n
sunte\i perfect [n armonie cu Tat`l, ve\i dori s` Cristos ]i [n care r`m>n cuvintele Lui, nu va
fie a]a. }i [n orice caz, unde este chiar ]i cel mai [ndr`zni s` ia c>rma [n m>inile sale ca s`-]i
mic loc de [ndoial` [n privin\a voin\ei Sale [n conduc` mersul, nici chiar acolo unde g>nde]te
aceast` chestiune, av>nd spiritul sau dispozi\ia c` poate vedea; ]i trudind totu]i la v>sle,
Mea, ]i nu spiritul lumii, v` ve\i ruga cum am tr`g>nd c>t poate de bine, el las` c>rma [n
f`cut Eu [n auzul vostru, spun>nd [n leg`tur` cu m>inile Tat`lui ]i n-ar putea cere s` i se
cererea voastr`: ^Totu]i, fac`-se nu voia Mea, ci a schimbe cursul cu nici un grad.
Ta, Tat`. Toate aceste rug`ciuni primesc r`spuns Dar toate [ncerc`rile ]i nedumeririle
sigur; ]i [n m`sura [n care veni\i tot mai mult [n noastre, nu le putem duce oare la Domnul [n
armonie cu planul Tat`lui ]i [l [n\elege\i, va fi mai rug`ciune? Da, da; cu adev`rat le putem. }i nici
pu\in probabil s` cere\i ]i s` dori\i ceva contrar cu o m>ng>iere nu va fi mai mare pentru cel
ceea ce ar fi buna Sa pl`cere s` v` acorde. dezorientat ]i [ntristat dec>t privilegiul de a-I
Ajung>nd s` vede\i m`rinimia preg`tirilor spune totul Domnului. Urechea Sa este
Tat`lui, ]i [n\elepciunea ]i grija exercitate de El [ntotdeauna deschis` la strig`tul celor ^micu\i
[n privin\a intereselor voastre p`m>nte]ti, c>nd ai S`i; ]i [nsu]i faptul c` le spun ]i c` []i dau
ajunge\i s` v` da\i seama c` Acel care a [mbr`cat seama de interesul S`u [n toate afacerile noastre
crinii c>mpului cu frumuse\e ]i care Se [ngrije]te ne va [mprosp`ta ]i ne va [nveseli. Ne va aminti
de hran` pentru vr`bii, v` iube]te ]i Se [ngrije]te f`g`duin\ele c` nu ne va l`sa ]i nu ne va p`r`si,
mai mult de voi dec>t de ele ]i ]tie mai bine dec>t ]i c` [n\elepciunea, iubirea ]i capacitatea Sa
voi de ce lucruri ave\i nevoie ce v-ar [nt`ri ]i vor face toate lucrurile, favorabile ]i
v-ar folosi, ]i ce v-ar putea d`una ca alerg`tori [n nefavorabile, s` lucreze [mpreun` spre binele
alergarea pentru marele premiu pe care l-a oferit nostru. Arunc>nd toate grijile noastre asupra
El prin Cristos pe m`sur` ce [n\elge\i aceste Lui ]i d>ndu-ne seama c` potrivit f`g`duin\ei
lucruri, rug`ciunile voastre pentru lucruri Sale, necazul actual ]i toate celelalte lucruri
vremelnice trebuie s` devin` foarte modeste ]i pot fi conduse spre binele tuturor celor
moderate. {ntr-adev`r, [n cele din urm`, d>ndu- implica\i, ]i, spre lauda Lui, ne putem ridica
v` seama de [n\elepciunea ]i grija Sa, ve\i folosi de pe genunchi mai tari, mai ferici\i ]i mai
rug`ciunea [n principal ca mijloc de comuniune [ncrez`tori, precum ]i [n mai str>ns` p`rt`]ie
spiritual`. Mul\umindu-v` s` pune\i grijile ]i ]i comuniune cu Domnul, dec>t dac` am fi
poverile la picioarele {nv`\`torului, {i ve\i spune [ncercat s` ne aranj`m noi afacerile ]i s`-L
de [ncrederea voastr` [n iubirea ]i [n\elepciunea facem pe marele Iehova s` devin` servitorul
Sa zic>nd: Voia Ta s` se fac`; ]i [n loc de griji ^ve\i nostru ca s` execute planurile noastre, care f`r`
 Rug`ciunea 257
[ndoial` sunt adesea nechibzuite [n ochii S`i, [n fa\a Bisericii trebuie f`cute cu voce auzibil` ]i
]i dac` ar fi permise ne-ar produce daun` nou` [ntr-o limb` comun`, pentru ca cei care aud
sau altora. rug`ciunea s` poat` fi edifica\i. Vezi 1 Cor. 14:14-17.
Totu]i, noi nu suntem [n armonie cu obiceiul
R 2023 ^Sunt autorizate rug`ciunile unora care pretind c` se roag` lui Dumnezeu, [n timp
publice? (vezi [ntrebarea nr. 35): ce de fapt se adreseaz` adun`rii. Chiar dac`
Un frate scrie: ^Mi-a pl`cut mult Turnul rug`ciunile noastre trebuie s` fie clare ]i inteligibile
de Veghere recent. V`d c` tema va continua: pentru ascult`tori, pentru ca tuturor celor care
te rog spune ceva despre rug`ciunea public`. aud s` le foloseasc` prin aceea c` vor putea s` se
Fra\ii de aici nu v`d la fel acest subiect, unii al`ture [n sim\ire unei rug`ciuni mai complete
pretinz>nd c` cre]tinii nu trebuie s` se roage ]i mai fluente dec>t ar putea exprima majoritatea,
niciodat` [n public. totu]i niciodat` s` nu se piard` din vedere c` lui
Domnul nostru, dup` ce a mustrat obiceiul Dumnezeu {i sunt adresate, nu oamenilor.
fariseilor, de a sta la col\urile str`zilor s` se roage ca Nu suntem de acord nici cu obiceiul de a
s` fie v`zu\i de oameni ]i s` fie considera\i pio]i, a deschide cu rug`ciune conven\iile politice,
zis: ^Ci tu, c>nd te rogi, intr` [n c`m`ru\a ta [retras], adun`rile legislative, ]colile ]i lojile. Deoarece
[ncuie-\i u]a ]i roag`-te Tat`lui t`u, care este [n acestea nu sunt adun`ri ale Bisericii, ele nu pot
ascuns; ]i Tat`l t`u, care vede [n ascuns, [\i va fi recunoscute de Dumnezeu (ca adun`ri). Dac`
r`spl`ti (Mat. 6:6). Din aceasta ]i din faptul c` delega\ii la o conven\ie, la o legislatur` sau la un
Domnul nostru S-a retras adesea pentru rug`ciune congres, sau dac` cei care frecventeaz` colegiul
[n singur`tatea muntelui, multe suflete serioase au sau ]coala sunt cre]tini, ei ca atare au [ntotdeauna
tras concluzia c` alte rug`ciuni [n afar` de cele acces la Dumnezeu prin rug`ciune, ]i n-ar trebui
individuale sunt dezaprobate, dac` nu p`c`toase: ]i s` se afle [n vreun loc unde n-ar putea cere ]i n-ar
astfel ]i-au d`unat lor personal, credem noi. putea a]tepta binecuv>ntarea lui Dumnezeu cu
Domnul nostru ne-a l`sat un exemplu de ei. Dac` un profesor ar fi cre]tin, el sau ea ar putea
rug`ciune [n public, nu numai [n prezen\a ucenicilor f`r` a fi [n mod special nepotrivit s` fac` o
S`i [n mod frecvent, ci ]i a necredincio]ilor cel pu\in rug`ciune auzibil`, pentru [n\elepciune ]i har ca
o dat` la morm>ntul lui Laz`r. (Ioan 11:41, 42; s` dea instruire bun`; ]i oricare dintre elevi care
Vezi Luca 10:21.) Cea care [n mod general este ar fi cre]tini ar putea zice: Amin. Dar copiii de
numit` ^Rug`ciunea Domnului, nu numai c` a ]coal` n-ar trebui [nv`\a\i s` repete ^Rug`ciunea
fost rostit` [n prezen\a ucenicilor, ci ]i este un Domnului: aceasta nu este dat` pentru astfel de
model de rug`ciune colectiv`. Ea se adreseaz`: scopuri. Nici [nv`\`torilor s` nu li se cear` s` se
^Tat`l nostru, nu ^Tat`l meu; cere iertare pentru roage, fiindc` mul\i nu sunt cre]tini. }i copiii?
^gre]elile noastre, nu pentru ^gre]elile mele; De]i sunt nevinova\i de nelegiuiri personale, ei
Precum ]i ^noi iert`m celor care ne-au gre]it, nu sunt totu]i sub condamnarea adamic` ]i li se
precum ]i ^eu iert celor care mi-au gre]it. Este un permite s` se apropie de Dumnezeu numai prin
model de rug`ciune colectiv`, [n mod special. credin\`, [n condi\iile Noului Leg`m>nt cu
Rug`ciunea consemnat` [n Ioan capitolul 17 a excep\ia copiilor celor care au intrat [n rela\ie de
fost evident o rug`ciune public`, cel pu\in [n fa\a leg`m>nt cu Dumnezeu. Vezi 1 Cor. 7:14.
ucenicilor, altfel n-ar fi putut fi relatat` de unul Efectul r`u al promiscuit`\ii rug`ciunii
dintre ei, a]a cum este declarat. Ioan 18:1. publice devine mai vizibil peste tot. Oamenii care
Apostolii, condu]i de acela]i Spirit sf>nt, s-au ]tiu c` pot ob\ine audien\` la potenta\ii
rugat Tat`lui at>t [n secret, c>t ]i [n public, [n p`m>ntului numai ca o mare favoare prin prieteni
fa\a Bisericii, ]i au [ndemnat ]i [nv`\at pe al\ii influen\i, ]i atunci numai cu mari formalit`\i [n
[n privin\a rug`ciunilor publice, [n adunare. [mbr`c`minte etc., au ideea c` oricine, oric>nd ]i
Este men\ionat` frecvent adunarea Bisericii [n orice zdren\e murdare ale drept`\ii proprii pot
pentru rug`ciuni, c>nd nu este declarat c` s-au da buzna [n augusta prezen\` a {mp`ratului
rugat cu voce auzibil` ]i nu este dovedit prin relatarea [mp`ra\ilor ]i Acesta s`-i asculte. }i cre]tinii,
cererii, dar nu este ra\ional s` presupunem c` s-au slujitori ]i educatori, au aprobat aceast`
adunat pentru rug`ciune ]i c` fiecare s-a rugat nechibzuin\` d`un`toare. Ca o consecin\`, mii de
atunci individual ]i [n seceret. {n afar` de aceasta, oameni nu merg cu adev`rat la Dumnezeu, ci se
[n unele cazuri rug`ciunile sunt consemnate. Vezi [n]al` singuri c` ei ^stau bine ]i ^la fel de bine ca
Fapte 1:14, 24; 12:5, 12; 16:13; 20:36; 21:5. orice cre]tin mediu, [n timp ce, de fapt, nefiind veni\i
Apostolul Pavel, scriindu-i Bisericii din la Dumnezeu [n modul stabilit de El, nu au nici parte
Corint, [nva\` clar c` rug`ciunea ]i mul\umirea nici soart` [n Biserica Sa, nici [n f`g`duin\ele
258 Rug`ciunea
nespus de mari ]i scumpe f`cute acesteia. [n colectiv, precum ]i individual ]i [n privat. (3)
^Dumnezeu nu ascult` pe p`c`to]i. (Ioan 9:31; La o adunare a copiilor lui Dumnezeu, faptul c`
Iov 27:9; Prov. 1:28, 29; 28:9; Ps. 66:18; Isa. 1:15.) ar putea fi prezen\i necredincio]i, n-ar face
Cristos este calea, adev`rul ]i via\a, ]i nimeni nu rug`ciunea nepotrivit`, fiindc` este o adunare a
vine la Tat`l dec>t prin El (Ioan 14:6). De]i tat`l Bisericii, ]i nu o adunare de neregenera\i, nici
Adam a fost creat fiu al lui Dumnezeu ]i atunci a sub controlul lor. (4) Rug`ciunea este cu totul
avut acces la Tat`l s`u, totu]i aceast` rela\ie ]i nepotrivit` la adun`ri politice, legislative, sociale,
privilegiile ei au fost oprite c>nd el s-a r`zvr`tit educative, ]i la alte adun`ri care nu sunt adun`ri
]i a fost condamnat la moarte ca p`c`tos orice ale Bisericii lui Cristos. Chiar dac` unii dintre
rela\ie a fost t`iat`, toate drepturile ]i fiii regenera\i ai lui Dumnezeu ar fi prezen\i,
privilegiile au fost pierdute. Este adev`rat, adun`rile sunt adun`ri lume]ti, nu [n mod di-
Dumnezeu cu [ndurare a prev`zut o mare jertf` rect supuse Cuv>ntului ]i Spiritului lui
pentru p`cat ]i [mp`care prin s>ngele pre\ios Dumnezeu. Dac` cre]tinii g`sesc potrivit s` ia
al R`scump`r`torului, ]i prin El o [ntoarcere parte la astfel de adun`ri, s` ia parte ca cet`\eni
la toate privilegiile, comuniunea ]i favorurile ]i nu ca sfin\i ]i rug`ciunile lor s` fie f`cute [n
pierdute [n Adam; dar aceast` prevedere este secret.
restr>ns`: nu este pentru to\i; este deschis` ^Dumnezeu zice [ns` celui r`u: @Ce tot [n]iri
numai pentru aceia care, dorind s` fug` de p`cat, tu legile Mele ]i ai [n gur` leg`m>ntul Meu, c>nd
ajung la o cuno]tin\` de M>ntuitorul ]i accept` tu ur`]ti mustr`rile ]i arunci cuvintele Mele
favoarea lui Dumnezeu [n baza condi\iilor Noului [napoia ta?# Ps. 50:16, 17.
Leg`m>nt.
Pentru ace]tia s-a f`cut prevederea ca ei s` se Vol. VI, pag. 319, par. 1, p>n` la pag. 322
poat` dezbr`ca de zdren\ele murdare ale propriei (vezi [ntrebarea nr. 37):
drept`\i ]i s` se [mbrace cu haina drept`\ii lui Cre]terea [n cuno]tin\` este foarte posibil s`
Cristos prin credin\`; ]i astfel preg`ti\i, ei pot fi diminueze devo\iunea straniu cum ar putea
prezenta\i Tat`lui ca fii r`scump`ra\i ]i restabili\i p`rea. Noi vedem c` avem capacit`\i at>t de mici,
[mp`ca\i cu Dumnezeu prin moartea Fiului iar timpul pentru cele religioase este at>t de
S`u, Isus Cristos, Domnul nostru. Atunci, ]i limitat, [nc>t dac` aten\ia ni se [ndreapt` cu
numai atunci, s` ne a]tept`m ca rug`ciunile lor energie spre un canal, este posibil s` duc` la
s` fie altceva dec>t o ur>ciune [naintea lui sc`derea ei [n alte direc\ii. Cre]tinul nu trebuie
Dumnezeu. Nimeni nu va fi ascultat ]i acceptat s` fie numai cap f`r` inim`, nici numai inim`
de Tat`l [n timp ce respinge Noul Leg`m>nt ]i f`r` cap. ^Spiritul min\ii s`n`toase ne [ndrum`
singurul nume dat sub ceruri ]i printre oameni spre a cultiva toate roadele ]i darurile care sunt
prin care trebuie s` fim m>ntui\i. necesare pentru a rotunji ]i completa un caracter
Dar celor care []i dau seama de p`catele lor ]i perfect. Tendin\a zilelor noastre [n toate
c`indu-se de ele {l accept` pe R`scump`r`torul ]i chestiunile este [n direc\ia opus` spre
Noul Leg`m>nt ca singura cale de [ntoarcere la starea specializare. Un muncitor face aceast` parte, altul
de fiu ]i la p`rt`]ie cu Tat`l, apostolul le spune: face cealalt` parte, a]a [nc>t acum foarte pu\ini
^A]adar voi nu mai sunte\i nici str`ini, nici muncitori [n\eleg o meserie pe deplin, a]a cum
locuitori vremelnici, ci sunte\i [mpreun` cet`\eni era alt`dat`. Noua Creatur` trebuie s` se
cu sfin\ii, oameni din casa lui Dumnezeu. ^C`ci [mpotriveasc` acestei tendin\e ]i s` fac` [n consecin\`
prin El [Cristos] ]i unii ]i al\ii avem intrare la ^c`r`ri drepte pentru picioarele sale, ca nu cumva
Tat`l, printr-un singur Duh. Efes. 2:18, 19. [n timp ce cultiv` un element al harului s` cad`
^Astfel, fra\ilor, fiindc` prin s>ngele lui Isus [n pericol prin lipsa exercit`rii cuvenite a altei
avem o deplin` libertate s` intr`m [n Locul Preasf>nt facult`\i sau privilegiu dat de Dumnezeu.
s` ne apropiem cu o inim` curat`, cu o deplin` Calit`\ile devo\iunii se g`sesc la to\i oamenii
siguran\` a credin\ei (Evr. 10:19-22). ^S` ne [ntr-un grad de dezvoltare mai mare sau mai mic.
apropiem, deci, cu deplin` [ncredere de scaunul Aceste calit`\i mintale sunt numite venera\ie ]i
harului, ca s` c`p`t`m [ndurare ]i s` afl`m har, spiritualitate, iar ele cheam` [n ajutor con]tiin\a,
ca s` avem ajutor la momentul potrivit. Evr. 4:16. speran\a, armonia etc. Dac` acestea vor fi
Iat` deci ce sus\inem noi c` este linia scrip- neglijate, rezultatul va fi c` interesul ]i iubirea
tural` asupra acestui subiect important. (1) fa\` de Adev`r vor degenera, a]a c` [n loc ca
Rug`ciunea este privilegiul ^credincio]ilor, inimile noastre s` fie conduse spre Domnul cu
numai a copiilor lui Dumnezeu [mp`ca\i. (2) Este mai mare apreciere a iubirii Sale ]i cu mai mare
potrivit ca ace]ti copii ai lui Dumnezeu s` se roage dorin\` de a-I fi pl`cu\i, a-L onora ]i a-L servi,
 Rug`ciunea 259
vom constata c` tr`s`turile inferioare vor intra v` va p`zi inimile ]i g>ndurile [n Hristos Isus
mai mult [n controvers`, lu>nd locul celor (Filip. 4:7). Fiecare din comunitatea fr`\easc` ar
superioare, iar investiga\iile vor ajunge s` fie mai trebui s` observe [n timpul s`pt`m>nii [n ce
mult [n lumina filosofiilor mintale, [n care vor m`sur` aceast` scriptur` ]i-a g`sit [mplinirea
intra combativitatea, distructivitatea, ambi\ia, [n cazul s`u ]i care lucruri p`reau a [ntrerupe ]i
cearta ]i slava de]art`. Prin urmare, Noua a [mpiedica aceast` pace domnitoare aduc>nd
Crea\ie are nevoie nu numai s` uneasc` serviciile nelini]te, nemul\umire. Aceste experien\e ]i
devo\ionale, rug`ciunea ]i lauda, ca p`r\i ale [nv`\`turile scoase din ele, spuse de c`tre cei mai
fiec`rei adun`ri, dar noi credem c` ea are nevoie pricepu\i ]i de c`tre cei mai pu\in pricepu\i din
pe l>ng` acestea ]i de o adunare devo\ional` spe- grup (b`rba\i ]i femei), nu numai c` vor aduce [n
cial` o dat` pe s`pt`m>n`, care s` includ` ]i aten\ia fiec`ruia propriile lor experien\e din
posibilitatea m`rturisirii [n privin\a prima parte a s`pt`m>nii, dar la experien\ele lor
experien\elor cre]tine nu dup` felul obi]nuit vor ad`uga ]i [nv`\`turile ]i experien\ele altora
de a merge [napoi cu unul p>n` la dou`zeci de din a doua parte a s`pt`m>nii, l`rgind astfel
ani sau mai mult, ca s` se spun` cum s-a f`cut la comp`timirea ]i [ndrum>ndu-i tot mai mult spre
[nceput convertirea etc., ci o m`rturie la zi, a discerne frumuse\ile p`cii [n contrast cu cearta
referindu-se [n mod specific la starea inimii din binecuv>ntarea p`cii lui Dumnezeu [n inim`,
momentul acela ]i din timpul s`pt`m>nii care a ]i cum este posibil a avea aceast` pace chiar ]i
trecut de la ultima adunare de acela]i fel. [nconjura\i de agita\ie ]i confuzie sau de condi\ii
Asemenea m`rturii la zi se dovedesc folositoare nelini]titoare asupra c`rora n-avem nici un con-
celor care aud, uneori [ncuraj>ndu-i prin trol. Aspectul devo\ional al acestor adun`ri va
relatarea experien\elor favorabile, iar alteori cre]te profitul lor. Cel care-]i d` seama bine de
m>ng>indu-i prin povestirea [ncerc`rilor, propriile defecte ]i care se str`duie]te serios s`
dificult`\ilor, nedumeririlor etc., fiindc` ei dis- creasc` [n harurile Spiritului va fi mai serios [n
cern astfel c` nu sunt singurii care au experien\e devo\iunea sa fa\` de Domnul, [n dorin\a sa de a-
grele ]i uneori e]ecuri. I fi pl`cut Lui ]i a se [mp`rt`]i tot mai mult din
Astfel cu to\ii pot [nv`\a mai bine sensul Spiritul S`u sf>nt*.
cuvintelor apostolului: ^Nu v` mira\i de prigonirea {n aceste adun`ri, ca ]i [n toate celelalte, este
ca de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca evident c` binele cel mai mare se poate realiza
s` v` [ncerce, ca ]i cum vi s-ar [nt>mpla ceva prin p`strarea ordinii nu [n m`sura
neobi]nuit (1 Pet. 4:12). Ei afl` c` to\i care sunt distrugerii vie\ii ]i libert`\ii adun`rii, ci [n
poporul Domnului au [ncerc`ri ]i greut`\i, ]i m`sura cuvenit`, pentru a-i p`stra cel mai bine
fiecare [nva\` astfel s` comp`timeasc` cu cel`lalt; libertatea, f`r` anarhie sau dezordine, sub
]i pe m`sur` ce cre]te leg`tura comp`timirii, restr>ngere [n\eleapt`, iubitoare, bl>nd`. De
cre]te ]i spiritul ajutor`rii, precum ]i spiritul exemplu: caracterul adun`rii trebuie s` fie [n\eles
iubirii Spiritul sf>nt. Ar putea fi avantajos ca dinainte; ]i ar fi de datoria conduc`torului s` o
astfel de adun`ri de la mijlocul s`pt`m>nii s` aib` conduc` cu laxitate rezonabil`, iubitoare, spre
un subiect sugerat la adunarea din duminica scopul specificat ]i asupra c`ruia s-a convenit.
anterioar`, iar acest subiect fiind [n mintea Trebuie s` fie [n\eles c` acestea nu sunt adun`ri
adun`rii, s` inspire pe fiecare ca s` remarce de [ntreb`ri generale, nici adun`ri de discu\ii,
experien\ele care-i vin [n via\` ]i s` le noteze, ]i nici de predic`, deoarece alte adun`ri sunt
[n special cele [n privin\a subiectului numit prev`zute pentru aceste lucruri ]i cei care doresc
pentru acea s`pt`m>n`. F`r` [ndoial` c` fiecare pot s` le frecventeze, dar c` aceste adun`ri au o
cre]tin are o mul\ime de ocazii [n fiecare sfer` limitat`. Pentru a \ine adunarea la subiect
s`pt`m>n` s`-]i noteze [nv`\`turile ]i experien\ele cum se cuvine ]i pentru a evita discu\iile
vie\ii pe diferite linii; dar majoritatea, particulare sau replicile unuia c`tre altul,
neg>ndindu-se, neobserv>nd, las` ca aceste conduc`torul fiind cel ales s` reprezinte
experien\e valoroase s` treac` pe l>ng` ei f`r` a [ntregul trebuie s` fie singurul care s`
le recunoa]te, [nv`\>nd mai ales din experien\ele r`spund` sau s` critice pe al\ii ]i aceasta
mai mari ]i mai amare ale vie\ii ceea ce ar fi putut numai c>nd este necesar. Este datoria lui
[nv`\a mai bine dac` ar fi fost aten\i la purtarea obligatorie s` vad` ca unele relat`ri ale
zilnic` a Domnului cu ei prin providen\ele Sale. experien\elor s` nu fie at>t de lungi [nc>t s` fie
Pentru a ilustra: Presupunem c` subiectul obositoare ]i s` [mpiedice pe al\ii de a avea
s`pt`m>nii a fost ^Pacea lui Dumnezeu, din textul, posibilitate, precum ]i ca adunarea s` nu se
^}i pacea lui Dumnezeu, care [ntrece orice pricepere, prelungeasc` peste limita ei rezonabil`, asupra
260 Rug`ciunea
c`reia s-a convenit. Toate aceste lucruri nu numai c` a fost necesar pentru El, ca s` poat`
revenindu-i conduc`torului, implic` faptul c` el fi p`rta] puterii divine, ca agentul divin ]i ca
trebuie s` fie B`tr>n [n Biseric`. Un [ncep`tor garan\ia mo]tenirii Sale, a conceperii Sale la
cu experien\` insuficient`, chiar cu cele mai bune natura divin`, ci a fost ]i potrivit s` existe o astfel
inten\ii, ar putea fi ori prea indulgent ori prea de manifestare exterioar` sau recunoa]tere a Lui
rigid [n aplicarea principiilor pentru astfel de care s` permit` altora s`-L cunoasc` drept Unsul
ocazie; ar putea fie s` strice adunarea cu prea lui Dumnezeu. Manifestarea a fost sub forma unui
mare [ng`duin\`, fie s` ofenseze pe un frate porumbel cobor>nd ]i a]ez>ndu-se peste El. Nu
vrednic sau pe o sor` vrednic` printr-o corec\ie ni se d` de [n\eles c` oamenii [n general au fost
ne[n\elept exprimat` ]i printr-o aplicare martorii acestei manifest`ri a favorii divine;
ne[n\eleapt` a regulilor cuvenite. Mai mult, [n\elegerea este mai degrab` c` Ioan Botez`torul,
conduc`torul unei astfel de adun`ri trebuie s` fie care pe vremea aceea f`cea o lucrare reformatoare
un B`tr>n, sau unul competent s` de\in` pozi\ia [n Israel ]i care era recunoscut ca profet, servitor
de B`tr>n [n Biseric`, a]a [nc>t s` aib` o al Domnului, a fost singurul martor la cobor>rea
cuno]tin\` suficient` a Cuv>ntului, precum ]i Spiritului peste Domnul nostru ]i care a
experien\` [n har ]i capacitatea de a [nv`\a, m`rturisit despre acest fapt. Declara\ia este: ^}i
pentru a putea da un cuv>nt de [ncurajare sau Ioan a m`rturisit, spun>nd: @Am v`zut Duhul
un [ndemn sau sfat folositor ca r`spuns la cobor>ndu-Se din cer ca un porumbel; ]i a r`mas
diferitele m`rturii prezentate. Pentru c`, ^bun peste El. Eu nu-L cuno]team [nu ]tiam c` El era
este un cuv>nt spus la timpul potrivit! cu c>t Mesia]; dar Cel care m-a trimis s` botez cu ap` mi-a
mai folositor, adesea, dec>t un [ntreg discurs [n zis: @Acela peste care vei vedea Duhul cobor>ndu-Se
alte [mprejur`ri. Prov. 15:23. ]i r`m>n>nd, Acela este Cel care boteaz` cu Duh
Sf>nt.# }i eu am v`zut ]i am m`rturisit c` El este
Vol. V, pag. 211, par. 1, p>n` la pag. 216 Fiul lui Dumnezeu#. Ioan 1:32-34.
(vezi [ntrebarea nr. 38): 2) Botezul Bisericii la Cincizecime, cum explic`
Apostolul Petru, vorbind sub influen\a Ioan aici, urma s` fie f`cut de c`tre Cristos: ^El
inspiratoare a Spiritului sf>nt, a explicat chestiunea, v` va boteaza cu Duh Sf>nt. Petru confirm`
c` era de la Tat`l ]i prin Fiul, spun>nd: ^[Isus] fiind aceasta, dup` cum am v`zut, spun>nd c` Cristos
[n`l\at prin dreapta lui Dumnezeu ]i primind de la a turnat Spiritul S`u sf>nt. El singur poate boteza
Tat`l f`g`duin\a Duhului Sf>nt, a turnat ce vede\i astfel, fiindc` El a r`scump`rat lumea, i-a
]i ce auzi\i (Fapt. 2:33). Ca atare, nu se pune cump`rat pe to\i cu s>ngele S`u pre\ios, ]i fiindc`
destul accent pe acest botez al Spiritului sf>nt, nimeni nu vine la Tat`l dec>t prin El ]i fiindc`
v`z>nd c` el marcheaz` acceptarea Bisericii ]i Tat`l nu judec` pe nimeni, ci a [ncredin\at toat`
c` f`r` el n-am avea nici o dovad` a accept`rii judecata Fiului, ]i fiindc` Fiul, mult [n`l\at,
sacrificiului Domnului nostru ]i a [ndrept`\irii lucreaz` ca reprezentant al Tat`lui ca s`-i
noastre. introduc` [n p`rt`]ie deplin` cu Tat`l pe aceia
Totu]i, noi trebuie s` obiect`m cu putere la care vin la Tat`l prin El. Am v`zut deja c` acest
ideea comun` dar gre]it` ]i cu totul nescriptural` botez al Bisericii cu Spiritul sf>nt a fost necesar,
care predomin` printre mul\i cre]tini foarte ca o m`rturie, ca o dovad`, [n aceea]i manier` [n
serio]i, [n sensul c` trebuie a]teptate ]i c`utate care a fost necesar ca botezul Spiritului asupra
frecvente botezuri ale Spiritului sf>nt. Astfel de Domnului nostru Isus s` fie v`zut ]i m`rturisit.
a]teptare nu numai c` nu este justificat` de nici Rafala de v>nt care a umplut locul ]i ^limbile
o promisiune dat` [n Cuv>ntul lui Dumnezeu, dar ca de foc v`zute [mp`r\indu-se printre ei, care
este ]i complet [n contradic\ie cu aranjamentul ^s-au a]ezat pe fiecare dintre ei (probabil numai
divin prezentat acolo. Ar trebui observat c` peste cei unsprezece apostoli desemn>ndu-i ca
Scriptura men\ioneaz` numai trei botezuri ale reprezentan\i speciali ai Domnului ]i purt`torii
Spiritului sf>nt; iar necesitatea fiec`ruia dintre de cuv>nt ai Spiritului sf>nt vezi versetul 14),
acestea, f`r` a mai trebui ]i altele, este evident` n-au fost ele [nsele Spiritul sf>nt, ci au fost doar
cele trei fiind p`r\i sau diviziuni ale singurului manifest`ri pentru sim\urile lor, reprezent>nd
botez. (1) Botezul Domnului nostru Isus. (2) ceea ce era invizibil. La fel porumbelul pe care l-a
Botezul de la Cincizecime. (3) Botezul lui v`zut Ioan n-a fost Spiritul, ci o manifestare
Corneliu, primul convertit dintre neamuri pentru sim\urile lui. Porumbelul, simbolul p`cii
acceptat ca ^fiu. S` examin`m aceste botezuri ]i purit`\ii, a reprezentat [n mod potrivit
ale Spiritului [n aceast` ordine. plin`tatea spiritului iubirii lui Iehova [n Isus;
1) Botezul Domnului nostru cu Spiritul sf>nt dup` cum limbile ca de foc au reprezentat [n mod
 Rug`ciunea 261
potrivit misiunea viitorilor apostoli, sub Spiritul venit numai asupra persoanelor care s-au bucurat
sf>nt, ca s` m`rturiseasc` [n calitate de ^martori. de binecuv>ntare, ci [n mod reprezentativ au fost
Fapt. 2:32; 3:15; 5:32; 10:39, 41; 13:31. pentru ]i asupra Bisericii, Corpul lui Cristos, ca
(3) O manifestare special` a puterii divine [n un [ntreg. Faptul c` aceast` lucrare reprezentativ`
leg`tur` cu acceptarea lui Corneliu, primul convertit pentru Biseric` a fost f`cut` [n dou` p`r\i
dintre neamuri, a fost necesar` fiindc` p>n` atunci asupra primilor credincio]i evrei la Cincizecime
neamurile fuseser` respinse, inacceptabile pentru ]i asupra primilor credincio]i dintre neamuri [n
Dumnezeu chiar ]i ca servitori; prin urmare casa lui Corneliu, este numai [n armonie cu
credincio]ii evrei n-au g>ndit c` neamurile vor fi declara\ia Domnului nostru f`cut` lui Petru
acceptate [n [nalta pozi\ie de fii ai lui Dumnezeu, asupra acestui subiect, [nainte de r`stignirea Sa,
dec>t dac` era acordat` [n acea privin\` o zic>nd: ^{\i voi da cheile [mp`r`\iei cerurilor
manifestare evident` a favorii divine. (Mat. 16:19). O cheie semnific` puterea de a
Dup` cum s-a v`zut deja, programul divin n-a deschide, iar chei, la plural, implic` faptul c` nu
fost ca vreunul dintre neamuri s` fie acceptat doar o u]` trebuia deschis`. De fapt erau numai
p>n` la sf>r]itul celor ^]aptezeci de s`pt`m>ni dou` u]i ]i numai dou` chei; ]i apostolul Petru a
de favoare special` iudaic`, la trei ani ]i jum`tate folosit ambele chei f`c>nd lucrarea de
dup` Cincizecime*; ca atare, faptul c` converti\ii deschidere, at>t pentru evrei, c>t ]i pentru
dintre neamuri urmau s` fie confra\i mo]tenitori neamuri, a]a cum prezisese Domnul. El a folosit
(la egalitate) cu converti\ii dintre evrei nu putea prima cheie la Cincizecime, unde a fost primul,
fi indicat prin botezul Spiritului de la Cincizecime. cel mai important, principalul vorbitor, care a
}i [n vederea prejudec`\ilor ad>nc [nr`d`cinate ale introdus noua dispensa\ie a Spiritului celor trei
apostolilor precum ]i ale altor evrei, era foarte mii care au crezut imediat ]i au intrat prin u]`
potrivit ca acceptarea lui Corneliu s` fie manifestat` (Fapt. 2:37-41). Iar`]i, c>nd a venit timpul s` se
sim\urilor apostolului prin acelea]i dovezi date la propov`duiasc` neamurilor Evanghelia, Domnul,
Cincizecime. Nu este nici necesar s` presupunem conform alegerii Sale, l-a trimis pe Petru s` fac`
c` ^limbile ca de foc s-au a]ezat peste Corneliu; aceast` lucrare, spun>ndu-i lui Corneliu s`
el [n comun cu converti\ii la iudaism a primit trimit` dup` Petru ]i spun>ndu-i lui Petru s`
probabil unele dintre ^darurile care au venit mearg` la Corneliu ]i s`-i spun` lui ]i casei sale
peste to\i la Cincizecime. cuvintele Evangheliei. Cu aceast` ocazie Petru a
Cum altfel am fi putut ]ti vreodat` c` folosit cealalt` cheie, deschiz>nd u]a Evangheliei
neamurile au fost acceptate de Domnul? Dac` [n fa\a neamurilor, Dumnezeu d>nd m`rturie
botezul Spiritului ]i binecuv>nt`rile Cincizecimii despre acest fapt prin manifest`rile miraculoase
ar fi venit numai peste credincio]ii care erau din ale Spiritului S`u sf>nt asupra lui Corneliu ]i
s`m>n\a natural` a lui Avraam, aceasta ne-ar fi asupra celorlal\i credincio]i consacra\i dintre
putut l`sa [n [ndoial` de-a lungul Veacului neamuri care erau cu el.
Evanghelic [n privin\a situa\iei poporului Ideea potrivit` [n privin\a botezului Spiritului
Domnului care prin descenden\` natural` erau sf>nt este aceea de turnare, v`rsare, ungere, care
neamuri. Dar prin botezul Spiritului sf>nt care a [ns` este at>t de complet` (acoperind pe fiecare
venit asupra lui Corneliu, Domnul a ar`tat pe membru al corpului) [nc>t poate fi numit` [n mod
deplin faptul c` nu mai era nici o deosebire [ntre potrivit scufundare, sau ^botez. }i aceea]i ungere
evrei ]i neamuri, robi ]i slobozi, b`rba\i ]i femei, sau acela]i botez continu` asupra Bisericii de-a
[n privin\a accept`rii [n Cristos din partea Sa. lungul veacului acoperind, p`trunz>nd,
Nimeni nu este acceptabil prin sine, [n propria sa sfin\ind, binecuv>nt>nd, ung>nd, de atunci p>n`
nedreptate ca atare numai cei care vin la Tat`l acum, pe fiecare persoan` care intr` [n corpul
prin Cel Preaiubit sunt accepta\i [n El. 1 Cor. 12:13. ^uns. }i aceasta va continua p>n` c>nd ultimul
{n afar` de aceste trei botezuri ale Spiritului membru va fi fost primit ]i uns pe deplin. Apostolul
sf>nt nu este nici o alt` referin\` la acest subiect Ioan vorbind ]i el despre acest botez, numindu-l
[n Scripturi; prin urmare, ideea multora din ungere, spune: ^Ungerea pe care a\i primit-o de la
poporul Domnului, c` ei trebuie s` a]tepte, s` El r`m>ne [n voi (1 Ioan 2:27; Ps. 133:2). El nu
lucreze ]i s` se roage pentru alt botez sau pentru spune numeroasele ungeri pe care le-a\i primit,
botezuri repetate ale Spiritului sf>nt este cu totul ci ungerea, singura ungere, mai multe fiind cu
nejustificat`. Astfel de botezuri nu sunt nicidecum totul de prisos ]i nefiind [n armonie cu
necesare, fiindc` acel singur botez de la aranjamentul divin.
Cincizecime, suplimentat de cel al lui Corneliu, Din punctul de vedere divin [ntreaga Biseric`
[mpline]te toate cerin\ele. Acele botezuri n-au este recunoscut` ca una ca un [ntreg, c`ci,
262 Rug`ciunea
^dup` cum trupul este unul ]i are multe m`dulare pentru Cincizecimi viitoare, nici n-au instruit
tot a]a este ]i Hristos. ... Voi sunte\i trupul Biserica s` se roage astfel. Oare astfel de prieteni
lui Hristos ]i fiecare [n parte m`dularele Lui se cred mai [n\elep\i dec>t apostolii inspira\i, sau
(1 Cor. 12:12, 27). {n armonie cu acest g>nd, mai sfin\i dec>t ei, sau mai ner`bd`tori s` fie
prezentarea scriptural` a acestei chestiuni este umplu\i cu Spirit? Noi avem [ncredere c` ei nu
c` de]i Domnul ne prive]te individual ]i [n multe au astfel de [nchipuiri egoiste ]i [ndr`zne\e ]i c`
privin\e lucreaz` cu noi individual, totu]i starea sim\`mintele lor sunt numai ca ale copiilor
noastr` [naintea Tat`lui nu este at>t de mult ca ignoran\i, care cu nesocotin\` ]i uneori cu
unit`\i separate, ci ca membri sau p`r\i ale unei [nc`p`\>nare s>c>ie pe p`rin\ii indulgen\i pentru
unit`\i, unitate care este Cristos, Cap ]i corp. Ca binecuv>nt`ri ]i [ndur`ri care nu le sunt necesare
atare suntem informa\i c` dup` ce am crezut, ]i promise, care nu le pot fi acordate.
pasul nostru urm`tor este s` intr`m [n corpul
lui Cristos s` fim boteza\i [n corpul S`u. Vol. VI, pag. 644, par. 1, p>n` la pag. 654
Nu vom discuta aici subiectul botezului [n (vezi [ntrebarea nr. 39):
general, l`s>ndu-l pentru o analiz` viitoare, ci S` nu uit`m s` observ`m c` [n timp ce toat`
remarc`m faptul c` credincio]ii sunt invita\i s` boala ]i moartea din lume pot fi urm`rite ]i pot fi
fie boteza\i [n Cristos, pentru ca ei s` poat` intra puse mai mult sau mai pu\in direct [n seama
[n sau sub botezul S`u cu Spirit sf>nt. Spiritul marelui Adversar, prin care p`catul a intrat [n
sf>nt nefiind o persoan`, ci un Spirit sau o putere mintea omului, spre [ntinarea ]i stricarea lui,
sf>nt` posedat` de Biseric`, to\i care vreau s` totu]i, [n cazul lumii, precum ]i al Noii Crea\ii,
aib` aceast` binecuv>ntare trebuie s` vin` [n Dumnezeu conduce pentru instruirea ]i educarea
rela\ie cu aceast` Biseric`, corpul lui Cristos. Nu omului diferitele elemente ale blestemului care a
poate fi ob\inut` altfel. Nici nu vrem s` spunem venit asupra rasei din cauza p`catului. {n ceea
c` aceasta [nseamn` a fi membru [ntr-o Biseric` ce prive]te lumea, cel pu\in [n sens general,
p`m>nteasc` un corp metodist, un corp [ntreaga crea\ie gem>nd` [nva\` ceva [n privin\a
presbiterian, un corp luteran, un corp romano-catolic, r`ut`\ii excesive a p`catului ]i a faptului c` nu
sau orice alt corp de organizare uman`. Vrem s` este de dorit; iar [n ceea ce prive]te Biserica, Noua
spunem c` [nseamn` a face parte din ecclesie, ai Crea\ie, permisiunea ca ea s` aib` parte de
c`rei membri pot fi recunoscu\i [n mod sigur suferin\ele lui Cristos include ]i implic` o parte
numai prin posesia Spiritului sf>nt al iubirii din suferin\ele care sunt comune restului
atestat` de diferitele lui roade ]i demonstrat` dup` omenirii. {n cazul Domnului nostru, suntem
cum am v`zut [n cele precedente. informa\i [n mod deosebit c` era folositor pentru
Oricine ajunge s` fie [ntr-adev`r unit cu Cristos El, ca s` fie mare Preot pentru omenire, s` simt`
]i astfel [ntr-adev`r unit cu to\i membrii corpului neputin\ele noastre, iar acest lucru trebuie s` fie
lui Cristos, nu trebuie s` se roage pentru adev`rat [n privin\a fiec`rui membru al corpului
binecuv>nt`ri ale Cincizecimii prezente sau viitoare, acelui Preot, cum a fost adev`rat ]i [n privin\a
ci se poate uita [n urm` cu bucurie ]i [ncredere la Capului, Domnul. Desigur c` nu va exista nici
binecuv>nt`rile ini\iale ale Cincizecimii ]i la un membru necomp`timitor [n tot corpul lui
binecuv>nt`rile asupra lui Corneliu, ca dovezi pe Cristos. To\i vor fi sim\it experien\ele ]i vor ]ti pe
care le-a dat Tat`l prin Cristos c` a acceptat Biserica deplin cum s` fie comp`timitori fa\` de s`rmana
[n ansamblul ei: ]i to\i trebuie s` fie pe deplin lume c>nd va veni timpul restabilirii ei prin judec`\i,
mul\umi\i cu aranjamentul divin. Nu spunem c` prin supunere sub probele, [ncerc`rile ]i corec\iile
Domnul este m>nios pe acei care, av>nd g>nduri veacului viitor. Domnul nostru, care a fost perfect
gre]ite, cer, contrar voin\ei Lui, numeroase [n trup ]i care, prin urmare, n-ar fi putut sim\i
Cincizecimi; mai degrab` vom presupune c` El va sl`biciunea dac` nu }i-ar fi cheltuit vigoarea [n
avea comp`timire [n privin\a ignoran\ei lor ]i a vindecarea bolnavilor, [n locul vigorii a avut
rug`ciunilor [ndreptate [n direc\ie gre]it`, ]i f`r` experien\a sl`biciunii ]i suferin\ei celor pe care
s`-}i schimbe planurile ]i aranjamentele va turna i-a ajutat, dup` cum este scris: ^El a luat asupra
peste ei o binecuv>ntare at>ta binecuv>ntare c>t Lui neputin\ele noastre ]i a purtat bolile noastre
vor permite a]tept`rile lor eronate ]i neglijarea (Mat. 8:17). Cei care sunt chema\i s` fie membri
Cuv>ntului S`u accept>nd suspinele spiritului [n corpul lui Cristos, [n general nu prea au vigoare
lor dup` comuniune cereasc`. de dat [n chip miraculos; dar av>nd parte de
Este ciudat c` ace]ti prieteni dragi care se experien\ele comune ale lumii, legate de
roag` continuu pentru botezuri ale Spiritului n-au organismele lor umane imperfecte, ace]tia de
observat niciodat` c` apostolii nu s-au rugat asemenea simt neputin\ele rasei, ceea ce-i face s`
 Rug`ciunea 263
comp`timeasc` deplin [n necazul general. cum, la [ntrebarea lui Pilat: ^Nu ]tii c` am putere?,
Din aceasta se va vedea c` nu suntem [n Domnul nostru i-a spus: ^N-ai avea nici o putere
armonie cu ideea promovat` de unii c` corpul lui dac` nu \i-ar fi fost dat` de sus (Ioan 19:10, 11). }i
Cristos trebuie s` se a]tepte s` fie scutit de acest lucru este la fel de adev`rat despre fiecare
[ncerc`rile ]i greut`\ile fizice, sociale ]i financiare membru al corpului lui Cristos, din momentul
ale lumii. Este adev`rat, a]a a fost cazul cu conceperii sale ca Nou` Creatur`. Da, avem toate
israeli\ii tipici. R`spl`\ile lor pentru credincio]ia motivele s` credem c` providen\a divin` se
fa\` de Domnul ]i fa\` de Legea Sa urmau s` fie extinde [ntr-o m`sur` chiar ]i [n afara Noii
pe linia imunit`\ii la suferin\`, [ncerc`ri etc.; dar Crea\ii, la cei a c`ror via\` ]i ale c`ror interese
cu Noua Crea\ie chestiunea este total opus`, sunt str>ns legate de ale lor. Dac`, prin urmare,
fiindc` ei nu sunt israeli\i dup` trup, ci dup` Noile Creaturi au [ncerc`ri de foc, ele s` nu le
spirit ei sunt din s`m>n\a spiritual` a lui considere ciudate, ca ]i cum li s-ar [nt>mpla un
Avraam. Pentru Noua Crea\ie antitipurile lucru straniu, ci trebuie s` ]tie c` to\i membrii
binecuv>nt`rilor lui Israel sunt spirituale. Toate corpului lui Cristos au avut [ncerc`ri
lucrurile lucreaz` [mpreun` spre binele lor din asem`n`toare, de la Cap [n jos, ]i vor avea to\i
punct de vedere spiritual. Binecuv>nt`rile lui p>n` c>nd ultimii membri ai clasei picioare vor
Dumnezeu le sunt garantate at>ta vreme c>t fi proba\i, ]lefui\i, accepta\i, glorifica\i. Fie c`
r`m>n [n credin\` ]i ascultare de Cristos, a]a acestea, prin urmare, vin sub forma [mpotrivirilor
[nc>t nimic r`u nu se poate apropia de locuin\a ]i persecu\iilor [n cas`, sau de la fo]tii prieteni
lor, unde sunt \inu\i tainic, ap`ra\i de tot ce le-ar sau vecini, sau de la cei din biserica nominal`, fie
putea d`una. Totu]i, aprecierea acestei rela\ii c` vin sub forma dezastrului financiar ]i a
spirituale le este continuu probat`, ca s` dovedeasc` s`r`ciei, sau sub forma bolii, durerii, accidentului
dac` apreciaz` sau nu apreciaz` mai mult cele fizic etc., nu are importan\` cum, poporul
spirituale dec>t cele naturale, ca s` se bucure mai Domnului trebuie s` fie mul\umi\i, con]tien\i de
abundent de cele spirituale ]i [n cele din urm` s` iubirea ]i grija providen\ial` [n privin\a oric`rui
fie des`v>r]i\i ca Noi Creaturi, c>nd sacrificiile interes al lor. A avea deplin` [ncredere [n aceasta,
p`m>nte]ti vor fi fost pe deplin terminate. face parte din proba credin\ei. A fi asigura\i de
De aceea, c>nd Noile Creaturi [n Cristos Isus Domnul c` suntem copii ]i mo]tenitori, a ni se
afl` c` au numeroase [ncerc`ri de foc, nu conteaz` spune despre supravegherea lui Dumnezeu ]i [n
pe ce linii vin acestea, ei trebuie s` le recunoasc` acela]i timp a ni se permite s` suferim necazuri,
drept dovezi ale credincio]iei lor drept dovezi este o prob` sever` a credin\ei pentru cei c`rora
c` Dumnezeu [i prive]te ca fii ]i c` ei sunt li se cere s` umble prin credin\` ]i nu prin vedere,
[ncerca\i conform rela\iei lor prin leg`m>nt, dac` vreau s` fie accepta\i [n cele din urm` ca
pentru ca ei s` poat` fi potrivi\i ]i preg`ti\i biruitori. S` primim deci cu siguran\`, iubire ]i
pentru des`v>r]irea [n spirit ]i pentru gloriile [ncredere orice beneficii sau necazuri ne-ar putea
care urmeaz`. Dac`, prin urmare, Domnul trimite providen\a Domnului ]i s` profit`m de
permite s` vin` calamit`\i asupra acestora, ei s` ele, [nv`\>nd lec\iile lor.
nu le priveasc` [n aceea]i lumin` ca ]i atunci c>nd Faptul c` ne d`m seama de grija divin` [n toate
ele ar veni asupra lumii. Lumea, sub condamnarea interesele vie\ii, at>t p`m>nte]ti c>t ]i cere]ti,
divin` la moarte, este supus` la diferite accidente nu trebuie s` ne duc` la indiferen\` [n privin\a
]i schimb`ri cu care Domnul n-are de-a face c>tu]i afacerilor noastre temporare. Dimpotriv`, trebuie
de pu\in, a]a cum a explicat Domnul nostru c>nd s` ne amintim c` suntem administratori ai
S-a referit la cei optsprezece peste care a c`zut privilegiilor, ocaziilor ]i responsabilit`\ilor
turnul Siloam ]i la ceilal\i al c`ror s>nge Pilat sociale ]i financiare ]i [n privin\a s`n`t`\ii. Este,
l-a amestecat cu sacrificiile, despre care Domnul prin urmare, de datoria noastr` s` facem ce putem
nostru a spus c`, din cauza acestor lucruri, nu ca s` repar`m orice [nc`lc`ri sociale care ar putea
trebuiau considera\i mai p`c`to]i ca al\ii ]i sub interveni. Trebuie s` fim bl>nzi ]i plini de
dezaprobarea divin` (Luca 13:1-5). {n leg`tur` cu considera\ie, s` d`m explica\ii ]i s` facem tot ce
omenirea, Dumnezeu permite m>nia oamenilor ra\ional ne st` [n putere ca s` [mpiedic`m
]i a lui Satan [n anumite limite; [ns` [n privin\a ne[n\elegerea motivelor ]i inten\iilor noastre.
Bisericii Sale alese este diferit. Nimic ce li se Trebuie s` c`ut`m s` evit`m cu [n\elepciune tot
[nt>mpl` lor nu este accidental. ^Scump` este ce ar putea p`rea supersti\ios ]i fanatic, ]i astfel
[naintea Domnului moartea celor iubi\i de El. s` l`ud`m [n fa\a altora pe Dumnezeul nostru,
Nici chiar un fir de p`r de pe capetele lor nu poate caracterul S`u, cartea Sa ]i Biserica Sa. {n acest
c`dea f`r` ]tirea Lui (Ps. 116:15; Mat. 10:30). Dup` fel trebuie s` l`s`m lumina noastr` s`
264 Rug`ciunea
str`luceasc`. {n chestiuni financiare trebuie s` ^picioarelor, Domnul n-a binevoit s` vindece
folosim pruden\` ]i economie, ]i s` nu fim lene]i toate bolile lor fizice? Cine nu ]tie c` mul\i, mul\i
[n afaceri, ca ]i cum n-am avea un Dumnezeu, ca sfin\i au murit de boal` fizic`? Conform ]tiin\ei
]i cum totul ar depinde de propriile noastre medicale, iubitul nostru R`scump`r`tor, de]i
str`duin\e, dar, cu toate acestea, [n inima noastr` perfect fizic, a fost atacat de o boal` cunoscut` de
]i [n discutarea lucrurilor [n casa credin\ei oamenii de ]tiin\`, c>nd a avut transpira\ia cu
trebuie s` ne d`m seama ]i s` exprim`m s>nge [n Ghetsimani. Conform aceleia]i ]tiin\e
[ncrederea noastr` [n Domnul, c`, deoarece noi ]i [n deplin` armonie cu acelea]i fapte, Cel care a
suntem ai Lui, toate interesele noastre sunt sub fost perfect [n trup a murit mai repede dec>t cei
grija Sa protectoare. Dac`, deci, [n ciuda celei mai doi r`uf`c`tori, din cauza unei boli ruptura
bune exercit`ri a [n\elepciunii, a pruden\ei peretelui inimii. Cine nu ]tie c` apostolul Pavel a
noastre etc., urmeaz` s`r`cie sau pierdere purtat cu sine p>n` [n ziua mor\ii un ^\epu] [n
financiar`, trebuie s` estim`m c` Tat`l nostru carne ]i c` Domnul a refuzat s`-l [ndep`rteze,
ceresc a v`zut c` pentru noi ca ]i Creaturi Noi asigur>ndu-l c` purtarea cu r`bdare a lui [i va aduce
astfel de experien\e ar fi mai bune dec>t o binecuv>ntare de har mai mult dec>t
prosperitatea mai mare. Trebuie s` recunoa]tem compensatoare? Cine nu ]tie c` mul\i dintre sfin\ii
supravegherea Sa binecuv>ntat` a afacerilor cei mai nobili ai lui Dumnezeu de-a lungul veacului
noastre, oricare ar fi conducerea Sa ]i experien\ele au suferit de boli ]i c`, departe de a le fi vindecate
noastre. La fel [n problema s`n`t`\ii: dac` vine toate bolile, ]i [n loc s` fie f`cu\i des`v>r]i\i, ei au
peste noi boala, administrarea cuvenit` a acestor murit. Aplicarea acestei scripturi la boala fizic`, deci,
corpuri muritoare ar cere s` folosim energie ar fi [n dezarmonie cu Scripturile, dar aplicarea ei
potrivit` [n aplicarea remediilor dup` m`sura ca profe\ie la starea spiritual` a Noii Creaturi este
cuno]tin\ei ]i judec`\ii noastre. Dac` eforturile [ntr-adev`r foarte potrivit`. Noua Crea\ie se lupt`
au succes, recuno]tin\a inimii noastre trebuie s` cu maladiile, bolile spirituale, iar aceast` scriptur`
fie fa\` de Domnul, ]i nu numai [n privin\a [i justific` s` se a]tepte ca orice boal` s` le fie at>t de
medicamentelor. Dac` ele n-au succes, nu trebuie vindecat` cu Balsamul din Galaad, at>t de pansat`
s` ne [ndoim de puterea Lui, ci s` c`ut`m alte cu f`g`duin\ele nespus de mari ]i scumpe din
binecuv>nt`ri [n leg`tur` cu [ncerc`rile prin care Cuv>ntul Domnului, at>t de compensat` de pacea
trecem. {ntr-adev`r, pentru fiecare necaz sau ]i bucuria pe care omul nu le poate nici da nici lua,
calamitate, Noile Creaturi, [n timp ce se [nc>t boala inimii, neodihna, nu mai poate p`trunde
str`duiesc s` corecteze dificultatea, s`-]i ridice acolo unde locuiesc ]i conduc iubirea, bucuria ]i pacea
inimile c`tre Domnul [n siguran\` ]i [ncredere, Spiritului sf>nt.
dorind s` ]tie ce lec\ie pot [nv`\a din experien\ele Marcu 16:9-20 este nelegitim
lor ]i dac` aceste lec\ii sunt sau nu sunt de natura {nv`\a\ii admit c` aceste versete sunt o
pedepsei pentru gre]eli, sau de natura nuielei ]i interpolare. Ele nu se afl` [n manuscrisele
toiagului inten\ionate s` aduc` oaia [napoi de la grece]ti timpurii ]i desigur nu sunt veritabile.
o cale care duce [ntr-o direc\ie gre]it`, departe Nu este adev`rat c` to\i credincio]ii [n Domnul
de pa]ii P`storului. ^Toiagul ]i nuiaua Ta m` Isus pot bea ceva otr`vitor ]i pot veni [n contact
m>ng>ie. Bucuria, pacea ]i m>ng>ierea poporului cu ]erpi venino]i ]i cu boli contagioase etc. f`r`
Domnului nu depind numai de faptul c` au o pericol, ]i nici nu au to\i puterea de a vindeca
s`n`tate medie, o prosperitate finaciar` ]i social`, boli ]i de a scoate afar` diavoli. Se va observa c`
ci ei se pot bucura de pacea lui Dumnezeu [n toate pasajul este omis [n Versiunea Revizuit` ([n limba
[mprejur`rile ]i condi\iile, ]i se pot bucura din englez` n. e.) ]i [n toate versiunile moderne ale
inim` at>t de nuiaua c>t ]i de toiagul P`storului. Scripturilor. Ca atare, a-l primi sau a-l cita ca
Mul\i din Crea\ia Nou` pot spune [mpreun` cu scriptur`, ar [nsemna a ad`uga la Cuv>ntul lui
profetul din vechime: ^P>n` c>nd n-am fost ad>nc Dumnezeu ]i a contribui la confuzia general`
m>hnit r`t`ceam. Mul\i dintre ei au aflat c` e- asupra unui subiect important.
xist` mari binecuv>nt`ri legate de necazuri. Ideea c` poporul Domnului poate fi [n mod
Despre Biseric` ]i despre grija Domnului fa\` special favorizat de El [n privin\a s`n`t`\ii fizice
de ea este scris profetic: ^El [\i vindec` toate bolile ]i a altor comodit`\i ale crea\iei (mai mult dec>t
tale (Ps. 103:3). Orice [ncercare de a aplica lumea) este o [n]elare ]i o capcan`, ]i este contrar`
aceasta la Biserica evanghelic` [n privin\a tuturor a]tept`rilor cuvenite ale Crea\iei Noi, a]a
condi\iilor fizice trebuie s` fie din necesitate cum s-a v`zut din cele anterioare. Domnul ]i
ne[ntemeiat` ]i slab`. Cine nu ]tie c` de la Capul apostolii au fost modelele Bisericii, ]i [n loc s` se
Bisericii [n jos, p>n` la ultimii membri ai a]tepte s` fie elibera\i de dificult`\ile generale
 Rug`ciunea 265
care asalteaz` crea\ia gem>nd`, ei s-au consacrat dispre\uind angajarea, ar fi c`utat ceea ce ei ar
pentru o parte [n aceste necazuri, ca s` poat` numi ^s` tr`iasc` din credin\`", adic` s` tr`iasc`
sim\i neputin\ele umane. Domnul nostru a f`r` munc`, o chestiune pe care acela]i apostol o
respins ca o ispit` a Adversarului sugestia de a mustr` foarte hot`r>t, zic>nd: ^Cine nu vrea s`
folosi puterea divin` pentru alinarea foamei Sale lucreze, nici s` nu m`n>nce. ^Cine fur` s` nu
[n timpul celor patruzeci de zile de post [n pustie mai fure, ci mai degrab` s` lucreze cu m>inile lui
(Mat. 4:3, 4). C>nd a fost ostenit, S-a odihnit l>ng` la ceva bun, ca s` aib` ce s` dea celui lipsit
f>nt>na din Samaria, [n timp ce ucenicii au mers (Efes. 4:28; 2 Tes. 3:10). Mul\i care cred [n mod
s` cumpere hran`, pe c>nd El ar fi putut apela la gre]it c` este voia divin` ca ei s` tr`iasc` prin
puterea divin` ]i ar fi putut-o folosi pentru credin\`, [n timp ce al\ii tr`iesc din munc` ]i-i
refacerea puterii Sale (Ioan 4:6). {n aceste cazuri sprijin`, sunt adesea [ndr`zne\i [n a se ruga
hrana a fost medicamentul potrivit pentru pentru hran`, bani, [mbr`c`minte etc., pentru
chinurile foamei, iar odihna a fost medicamentul care n-ar lucra. Nu vrem s` suger`m c` to\i ace]tia
potrivit pentru osteneala organismului, ]i sunt r`i; credem c` unii din poporul Domnului
Domnul nostru a folosit aceste remedii. Nu sunt [n aceast` atitudine gre]it` a min\ii din
suntem informa\i c` El a avut boli cronice, dar cauza [nv`\`turilor false ]i a ne[n\elegerii
nu ne [ndoim c` ar fi fost liber s` foloseasc` orice procedurilor divine ]i a caracterului chem`rii lor.
r`d`cin` sau plant` medicinal` sau alte remedii Nu contest`m nici faptul c` Domnul uneori
tot at>t de f`r` rezerve cum a folosit hrana ]i ascult` ]i r`spunde la rug`ciunile acestora, chiar
odihna. Tensiunea nervoas` care a cauzat dac` rug`ciunile lor nu sunt [n cea mai deplin`
transpira\ia cu s>nge ]i maladia final`, ruptura armonie cu voin\a divin`. Noi credem c` pentru
inimii, au venit la sf>r]itul slujirii Sale. El ]tia Noile Creaturi calea cuvenit` cea mai pl`cut`
c`-I sosise ceasul. Cel care a refuzat s` cear` Domnului este cea care urmeaz` cel mai di-
puterea divin` sub forma protec\iei [ngere]ti rect ]i mai am`nun\it instruc\iunile ]i practicile
(Mat. 26:53) ]i care a refuzat s` cear` aceea]i Domnului nostru ]i ale apostolilor. Socotirea lor
putere ca s`-}i satisfac` foamea ]i s`-}i u]ureze ca Noi Creaturi implic` recunoa]terea de c`tre
oboseala a fost totu]i pe deplin liber s` apeleze la ei a faptului c` binecuv>nt`rile p`m>nte]ti
aceste puteri [n interesul urma]ilor S`i, ca, de apar\in [n mod cuvenit omului natural [n armonie
exemplu, [n hr`nirea mul\imii, [n lini]tirea cu Creatorul s`u, ]i de aceea apar\in prin
furtunii ]i [n pl`tirea impozitelor. Mat. 14:15-21; atribuire tuturor celor [ndrept`\i\i la via\` [n fa\a
Marcu 4:36-41; Mat. 17:24-27. lui Dumnezeu, prin credin\a [n Cristos; ]i c` aceste
{n mod asem`n`tor, g`sim c` apostolii nu ]i-au drepturi umane au fost oferite, consacrate, devotate,
folosit privilegiile ]i binecuv>nt`rile speciale puse pe altar, [n schimbul binecuv>nt`rilor ]i
pentru u]urarea durerilor ]i necesit`\ilor natu- privilegiilor mai [nalte, spirituale, cere]ti, ale Noii
rale. Este adev`rat, n-avem nici o relatare despre Crea\ii, la care sunt chema\i credincio]ii [n
boala vreunuia din cei doisprezece, cu excep\ia lui timpul acestui Veac Evanghelic. }i dac` aceste
Pavel, ai c`rui ochi slabi (Fapt. 9:8-18; Gal. 4:15; 6:11) drepturi p`m>nte]ti au fost astfel devotate
Domnul n-a binevoit s`-i amelioreze, nici chiar la Domnului, schimbate cu privilegiile, speran\ele
cerere, asigur>ndu-l pe apostol c` aceast` etc. spirituale, prin ce proces de judecat` ar putea
sl`biciune, care devenise un sol al Satanei, Noile Creaturi cere, ca s` nu zicem ^pretinde,
lovindu-l, [ncerc>ndu-i r`bdarea, smerenia etc., aceste binecuv>nt`ri p`m>nte]ti deja consacrate
va fi mai mult dec>t compensat` prin ^harul de sau depuse? Este cu totul alt lucru s` cear` de la
ajuns (2 Cor. 12:7-9). Credin\a ]i [ncrederea Domnul asemenea binecuv>nt`ri p`m>nte]ti cum
apostolului [n Domnul au fost o surs` de vede [n\elepciunea Lui c` sunt mai bune pentru
m>ng>iere pentru to\i de pe calea [ngust` de noi, ]i de asemenea un alt lucru s` cear`
atunci p>n` [n prezent, ]i totu]i el n-a mers la binecuv>n`ri asupra altora, cuprinz>nd pe cei
Domnul, ca unii dintre ace]tia, cu cereri pentru iubi\i ai no]tri dup` trup ]i nu dup` Spirit. Cu
lucruri bune p`m>nte]ti, bani, case, p`m>nturi, toate acestea, [n toate cererile noastre, iubirea ]i
hran`, [mbr`c`minte etc. Avem cuv>ntul lui c` [n\elepciunea Domnului s` fie recunoscute ca
uneori a fost lipsit ]i c` [n astfel de cazuri a trudit, superioare fa\` de ale noastre, ]i [n astfel de cereri
lucr>nd cu m>inile sale [n me]te]ugul obi]nuit nu numai s` fie [n\eleas`, ci ]i exprimat` fa\` de
al confec\ion`rii p>nzelor de corabie ]i de corturi. El o supunere deplin` a voin\ei noastre la voin\a
Unii, cu mult mai pu\in sfin\i dec>t el ]i cu mult Lui [n orice chestiune. Noua Creatur`, corect
mai pu\in [n leg`tur` cu Domnul, nu numai c` instruit` prin Cuv>ntul lui Dumnezeu ]i
ar dispre\ui o ocupa\ie at>t de umil`, ci, apreciindu-i spiritul, trebuie s` pre\uiasc`
266 Rug`ciunea
interesele sale spirituale cu mult deasupra ]i [mbr`c`minte, va fi pentru ei o prob` a iubirii,
oric`rei bun`st`ri p`m>nte]ti, ]i ar trebui cu r`bd`rii ]i credin\ei [n El. Dac` le va da din
siguran\` s` doreasc` acele experien\e [n trup, ]i abunden\`, va fi pentru ei o prob` a aceleia]i
numai acelea, care ar fi cele mai folositoare pentru credin\e, iubiri ]i devot`ri, [n direc\ie opus`
dezvoltarea ]i preg`tirea noii naturi pentru demonstr>nd ce m`sur` din aceste daruri bune
{mp`r`\ie. Noul Testament trateaz` experien\ele sunt dispu]i s` sacrifice [n interesul cauzei Sale,
apostolului ales de Domnul ca s`-i ia locul lui Iuda [n serviciul fra\ilor S`i. La fel, dac` [n\elepciunea
mai mult dec>t pe ale tuturor celorlal\i [mpreun`, divin` vede c` este cel mai bine s` dea s`n`tate
]i [ncepe cu timpul accept`rii lui de c`tre Cristos robust` ]i vigoare, proba credincio]iei va fi [n
pe drumul spre Damasc. Privind diferitele sale privin\a [ntreb`rii dac` iubirea ]i devotamentul
experien\e ne d`m seama c` exercit>nd darul vor sacrifica sau nu vor sacrifica, vor folosi sau
minunilor, care era atunci [n Biseric`, el l-a folosit nu vor folosi cu totul aceast` vigoare pentru cauza
[n multe cazuri pentru cei care veneau [n Adev`r. Domnului, sau dac` ea va fi absorbit` sau nu va
Dar dup` c>te arat` relatarea, puterea sa de fi absorbit` [n scopuri egoiste; sau, pe de alt`
vindecare n-a fost folosit` nici m`car o dat` pentru parte, dac` Domnul [n providen\a Sa acord` doar
propria sa alinare, nici pentru alinarea vreunuia o m`sur` limitat` de vitalitate ]i vigoare, proba
din cei pu]i [n fa\a noastr` ca sfin\i, cei deplin credin\ei ]i devotamentului va fi din direc\ie
consacra\i. }i aceasta n-a fost fiindc` sfin\ii din opus`, s` dovedeasc` iubirea ]i ascultarea,
timpul acela nu erau bolnavi; dimpotriv`, ]tim supunerea ]i r`bdarea, precum ]i zelul cu care
c` Timotei avea ceea ce acum am numi dispepsie vor fi c`utate ]i folosite constant ocaziile mici.
sau indigestie cronic`, iar Epafrodit n-a fost nici
el ferit de boal`, da, a fost ^foarte aproape de R 2006, col. 2, par. 2, p>n` la pag. 2007,
moarte, nu din cauza p`catului, ci, dup` cum col. 1, par. 1 Rug`ciunile lui Cristos n-au
spune apostolul, ^pentru lucrul lui Hristos a fost fost egoiste (vezi [ntrebarea nr. 39):
el aproape de moarte, pun>ndu-]i via\a [n Rug`ciunile Domnului nostru, ca toate faptele
primejdie (Filip. 2:25-30). Nu ]tim ce hran` ]i [nv`\`turile Lui, sunt modele de altruism. De
deosebit` sau medicamente a binevoit Domnul s` aceea, [nainte de a cere ceva de la Tat`l, trebuie
binecuv>nteze [n cazul celui din urm`; dar [n analizat` cu grij` o [ntrebare, ]i anume, de ce
privin\a celui dint>i, apostolul nici nu s-a rugat, vreau eu aceasta? Dac` cel care cere este
nici n-a trimis o batist` sau un ]ervet ca s`-i consacrat ]i dore]te vindecarea unora care sunt
vinedece boala, ci i-a scris lui Timotei, zic>nd: ^S` bolnavi, aceasta s` nu fie pentru slava sa, nici
folose]ti ]i pu\in vin, din cauza stomacului t`u ]i pentru confortul s`u, nici [n vreun alt fel pentru
a deselor tale [mboln`viri (1 Tim. 5:23). A fost sine; c`ci astfel de cereri sunt egoiste ]i nu sunt
recomandat vinul, nu ca b`utur` sau drog, ci [n armonie cu leg`m>ntul s`u de sacrifciu
numai ca medicament. Punctul de observat [n mod ^chiar p>n` la moarte. S` ne amintim cursul
special este c`, dup` c>te suntem noi informa\i, Domnului nostru ]i al apostolilor. Domnul nostru
n-a fost nici invocat` nici exercitat` puterea divin` a folosit puterea divin` [n hr`nirea mul\imilor
pentru vreunul dintre ace]ti doi fra\i consacra\i. datorit` necesit`\ii oamenilor ]i s` sl`veasc` pe
Ei ]i-au suportat neputin\ele ]i necazurile ]i au Tat`l; dar c>nd El {nsu]i a fost patruzeci de zile
primit din ele binecuv>nt`ri, folosind [ntre timp f`r` hran` n-a folosit accea]i putere ca s` Se
hrana ]i remediile cele mai potrivite pe care le hr`neasc`, poruncind pietrelor s` se fac` p>ine,
cuno]teau. }i noi credem c` aceasta este o fiindc` acest lucru era contrar misiunii Sale; c`ci
ilustra\ie potrivit` a c`ii care ar trebui urmat` El venise nu s`-}i slujeasc` Sie]i, ci altora: nu
de to\i consacra\ii, de toate Creaturile Noi, s` nu s`-}i p`streze via\a, ci s-o sacrifice, s-o depun`
cear` vindecare fizic`, ceea ce este mai bun [n via\` [n serviciul altora. El a creat m>ncare pentru
etc. Cel mult, cererea model a Domnului nostru mul\imi, dar nu pentru Sine sau pentru ucenici,
[i justific` s` cear` ceea ce Domnul vede c` este de]i El S-a referit la acea minune ca o dovad` c`
cel mai bine pentru ei [n privin\a hranei zilnice; dac` era necesar aceea]i putere va crea p>ine
]i chiar rug>ndu-se pentru hrana zilnic`, trebuie pentru ei. Se pare [ns` c` planul Tat`lui a fost s`
s` depun` efort cu m>inile lor ]i s` a]tepte ca Se [ngrijeasc` de poporul S`u prin mijloace natu-
binecuv>ntarea Domnului s` fie peste acest efort, rale, fiindc` nu este nici o m`rturie c` a fost
conform [n\elepciunii Sale referitor la ceea ce le-ar necesar` o astfel de minune pentru ei. F`r`
fi spre profitul cel mai [nalt [n dezvoltarea [ndoial` Domnul nostru ]i ucenicii s-au
caracterului prin experien\e etc. Dac` El va vedea [mp`rt`]it din p>ine ]i din pe]te dup` ce acestea
potrivit s` le acorde doar strictul necesar de hran` au fost f`cute, ]i probabil din buc`\ile r`mase,
 Rug`ciunea 267
dar s` observ`m c` obiectivul cre`rii lor a fost o m`rturie de vindecare a bolnavilor printre
pentru ajutorul mul\imii, nu pentru reconfortarea ucenicii timpurii, aceasta n-a fost din cauz` c` ei
lor (Mat. 15:32; 16:5-12). El a vindecat miraculos n-au fost niciodat` bolnavi, c`ci sunt relatate
pe ]chiop ]i pe paralitic atunci c>nd aceasta c>teva cazuri de boal`. Pavel [i scrie lui Timotei:
sl`vea pe Dumnezeu, dar c>nd El {nsu]i a fost ^Pe Trofim l-am l`sat bolnav [n Milet; apoi [i
ostenit, ^S-a a]ezat l>ng` f>nt>n` s` Se scrie lui Timotei, care evident avea necazuri cu
odihneasc`, sau a folosit alte mijloace naturale. indigestia sau dispepsia, s` foloseasc` vin ca
De]i S-a rugat adesea Tat`lui ]i a ]tiut c` medicament, zic>nd: ^S` nu bei numai ap`, ci s`
[ntotdeauna era ascultat, ]i de]i uneori era folose]ti ]i pu\in vin, din cauza stomacului t`u ]i
[mpov`rat ]i [ntristat, ca [n Ghetsimani, totu]i a deselor tale [mboln`viri (1 Tim. 5:23). {n
rug`ciunile Lui au fost [ntotdeauna cereri pentru nici unul dintre aceste cazuri n-a trimis Pavel
har ]i putere s` fac` voia Tat`lui ]i s` sf>r]easc` batiste ]i ]or\uri atinse de trupul s`u, nici n-a
lucrarea pe care venise s-o fac`. }i de]i ne spune men\ionat rug`ciunea pentru [ns`n`to]irea lor,
c` ar fi putut cere ]i ar fi putut primi sau s`-i sf`tuiasc` s` se roage astfel. Evident
^dou`sprezece legiuni de [ngeri ca s`-I protejeze aceste cazuri ar trebui s` ne [nve\e c` darurile
persoana ]i via\a, totu]i El n-a cerut prefer>nd vindec`rii ]i rug`ciunea pentru vindecarea
s` se fac` voia Tat`lui, pe care El venise s-o fac`; bolnavilor n-au fost folosite pentru sfin\i, ci prin
]i anume, s` Se dea pe Sine ca ^r`scump`rare ei pentru al\ii, cu scopul de a atrage aten\ia c`
pentru to\i. At>t de ramarcabil` a fost aceast` apostolii ]i evanghelia lor era aprobat` de Dumnezeu.
caracteristic` a Lui, [nc>t ]i vr`jma]ii au Un motiv special pentru care sfin\ii nu pot, [n
observat-o ]i au zis: ^Pe al\ii i-a m>ntuit [de boal` mod cuvenit, cere s`n`tate fizic` ]i lux p`m>ntesc,
etc.], iar pe Sine nu Se poate m>ntui! Ei n-au dup` cum am sugerat deja, este c` ei, ca Domnul
putut aprecia sacrificul de Sine pe care-l f`cea. lor, s-au consacrat ]i s-au angajat lui Dumnezeu
}i noi de asemenea, [n mod ra\ional ne putem s` schimbe toate favorurile ]i privilegiile
a]tepta ca mul\i cre]tini nominali de ast`zi s` p`m>nte]ti cu favoruri ]i glorii cere]ti viitoare
nu [n\eleag` acelea]i motive ]i conduit` la cei care de o pregustare a lor bucur>ndu-se acum prin
prefer` s` participe [n suferin\ele lui Cristos, s` f`g`duin\ele nespus de mari cere]ti, care
se al`ture Lui [n sacrificiu, pentru a putea [nveselesc, [nvioreaz`, m>ng>ie ]i biencuv>nteaz`
participa ]i [n lucrarea Sa glorioas` viitoare, de mai mult dec>t ar putea-o face binecuv>nt`rile
binecuv>ntare ]i restaurare a ceea ^ce a fost pierdut. p`m>nte]ti. Care dintre cei ce ar [n\elege
Darurile apostolice folosite altruist lucrurile ar renun\a la mo]tenirea sa [n gloriile
S`-i observ`m ]i pe apostoli. }i ei au avut darul cere]ti viitoare, [mpreun` cu speran\ele actuale ]i
vindec`rii ]i privilegiul rug`ciunii, dar nu le-au bucuriile spirituale, sau le-ar schimba iar`]i dac`
folosit egoist. {n toate m`rturiile nu g`sim nici ar putea, cu restabilirea p`m>nteasc` viitoare ]i cu
un caz de exercitare a darului vindec`rii pentru pregust`rile ocazionale actuale ale ei?
vreunul dintre apostoli sau pentru cineva din
biseric`; nu avem nici vreo m`rturie de rug`ciune Vol. VI, pag. 145, p>n` la pag. 149, par. 2
pentru s`n`tate, sau pentru alt` desf`tare (vezi [ntrebarea nr. 40):
p`m>nteasc`, s` fie oferit` de vreunul dintre ei {n timp ce Domnul permite s` vin` peste Noile
pentru ei [n]i]i sau pentru al\ii, cu excep\ia unui Creaturi asemenea boli cum tocmai ne-am referit,
caz acela al lui Pavel (2 Cor. 12:7-9), ]i cererea El este gata s` le vindece c>nd ei vin [n atitudinea
lui n-a fost satisf`cut`; dar i s-a spus c` va avea de inim` cuvenit`. Pentru asemenea boli suflete]ti
har [ndeajuns s` compenseze ]i s`-l ajute s` asemenea sl`biciune Noua Creatur` trebuie
suporte cu r`bdare. Aceasta ar trebui s` re\in` s` se apropie de tronul harului ceresc, pentru ca
aten\ia tuturor. via\a spiritual`, vitalitatea ]i s`n`tatea s` se
De]i cererea lui Pavel pentru sine a fost poat` [ntoarce, [n lumina favorii divine. {ndemnul
refuzat` Dumnezeu v`z>nd c` vederea lui slab` apostolului este ca noi ^s` ne apropiem, deci, cu
putea fi f`cut` s` lucreze spre slava divin` ]i spre deplin` [ncredere [ curajos, [ncrez`tor ] de
avantajul s`u totu]i darul s`u de a vindeca pe scaunul harului, ca s` c`p`t`m [ndurare ]i s`
al\ii a fost minunat: ^}i Dumnezeu f`cea minuni afl`m har, ca s` avem ajutor la momentul potrivit
extraordinare prin m>inile lui Pavel, p>n` acolo c` (Evr. 4:16). Toate Creaturile Noi au experien\e pe
peste cei bolnavi se puneau ]tergare sau ]or\uri care aceast` linie; ]i aceia care sunt bine antrena\i prin
fuseser` atinse de trupul lui, ]i-i l`sau bolile ]i ie]eau ele se [nt`resc tot mai mult [n Domnul ]i [n puterea
afar` din ei duhurile rele (Fapte 19:11, 12). t`riei Lui, a]a [nc>t chiar ]i poticnelile ]i
Remarc`m de asemenea faptul c` de]i nu este nici sl`biciunile lor necesitatea lor de a cere ajutor
268 Rug`ciunea
]i a se prinde prin credin\` de bra\ul Domnului Se [ngrijeasc` de r`scump`rare pe c>nd eram noi
sunt pentru ei mijloace de binecuv>ntare spiri- [nc` p`c`to]i. Desigur, dup` ce am devenit copiii
tual` prin care cresc [ntr-o manier` [n care n-ar S`i ]i am fost concepu\i de spirit ]i c`ut`m s`
putea cre]te dac` ar fi elibera\i de [ncerc`ri ]i umbl`m [n c`ile Lui dup` spirit, nu dup` carne
dificult`\i, ]i dac` Domnul nu }i-ar retrage fa\a oric>t de ]ov`itoare ar fi chiar cele mai bune
Sa str`lucitoare din inimile lor c>nd ei ar deveni eforturi ale noastre, [n asemenea [mprejur`ri
reci sau supra[nc`rca\i, sau neglijen\i fa\` de iubirea Lui trebuie s` prisoseasc` fa\` de noi [nc`
privilegiile lor spirituale. De fiecare dat` c>nd mai mult dec>t atunci c>nd eram ^copii ai m>niei
Noua Creatur` g`se]te necesar s` caute [ndurare ca ]i ceilal\i. S` nu uit`m c` a]a cum un tat`
]i ajutor i se aminte]te din nou de necesitatea p`m>ntesc bun se [ndur` de copiii s`i, tot a]a
operei de isp`]ire a R`scump`r`torului Domnul se [ndur` de cei care-L respect`. S` ne
d>ndu-]i seama c` sacrificiul lui Cristos a fost g>ndim la cei mai buni prieteni p`m>nte]ti ai
suficient nu numai pentru p`catele trecute no]tri ]i la simpatia, iubirea ]i compasiunea lor,
pentru p`catul lui Adam ]i pentru neajunsurile ]i s` facem o analogie; apoi s` ne g>ndim c`
noastre personale p>n` la vremea c>nd am venit Dumnezeu va fi cu mult mai bun ]i mai credincios
la Tat`l prin meritul Fiului dar c`, pe l>ng` dec>t chiar cea mai bun` dintre creaturile Sale.
aceasta, dreptatea Sa, prin unicul S`u sacrificiu El solicit` asemenea credin\`, asemenea
pentru to\i, acoper` toate neajunsurile noastre, [ncredere ]i o r`spl`te]te. To\i cei care ini\ial
mintale, morale ]i fizice, care nu sunt voite, nu au avut credin\` destul` ca s` vin` la Domnul,
sunt f`cute cu voia. Astfel Noii Creaturi i se aduce au credin\` destul` ]i s` vin` la El zi de zi cu
aminte continuu, toat` r`m>nerea ei pe calea [ncerc`rile, greut`\ile ]i neajunsurile lor, dac`
[ngust`, c` a fost cump`rat` cu un pre\, chiar vreau. Dac` [ng`duie ca norii s` se interpun` ]i
s>ngele pre\ios al lui Cristos; iar experien\ele ei, refuz` invita\ia Cuv>ntului de a veni la tronul
chiar [n e]ecuri, o atrag tot mai aproape de harului dup` pace ]i restabilirea armoniei, ei vor
Domnul [n aprecierea at>t a operei Sale trecute fi [n final socoti\i nevrednici de un loc printre
ca R`scump`r`tor, c>t ]i a operei Sale prezente clasa special` pe care Domnul o selec\ioneaz`
ca Ajutor ]i Eliberator. acum: ^Tat`l caut` astfel de adoratori" pe aceia
Multe Creaturi Noi [ns` n-au [nv`\at cum s` care-L iubesc ]i se [ncred [n El. ^F`r` credin\`
procedeze cu aceste boli sau [mboln`viri suflete]ti este cu neputin\` s` fim pl`cu\i Lui. ^Ceea ce
]i sunt [nclinate mai degrab` s`-]i zic`: ^Iar`]i c>]tig` biruin\a asupra lumii este credin\a
am dat gre]. Nu m` pot apropia de tronul harului noastr`. Ioan 4:23; Evr. 11:6; 1 Ioan 5:4.
ceresc p>n` c>nd voi fi demonstrat Domnului Exist` desigur dificult`\i pe cale, dar Domnul
bunele mele inten\ii c>]tig>nd o biruin\`". Astfel pune la dispozi\ie ajutoare ]i sfaturi necesare, at>t
ele am>n` ceea ce ar trebui s` fie chiar prima lor prin Cuv>ntul S`u, c>t ]i prin acei fra\i pe care
procedur`. C`ut>nd s` c>]tige victoria prin pro- El ^[i pune [n corp tocmai pentru acest scop
pria lor putere ]i av>nd mintea chinuit` de (1 Cor. 12:18). Este un ajutor, de exemplu, s` se
sl`biciunile lor anterioare, ei nu sunt [n starea vad` exact [n ce const` eroarea c`ii la care ne-am
potrivit` s` ^lupte lupta cea bun` a credin\ei", referit s` se vad` c` neglijarea de a merge la
nici cu propria carne, nici cu Adversarul, ]i este tronul harului pentru a primi [ndurare, p>n`
destul de sigur c` [nfr>ngerea va veni; ]i cu ea va c>nd putem duce ceva [n m>ini ca s` ne
veni ]i o [ncetare treptat` de a mai apela la [ndrept`\im, va ar`ta c` nu apreciem pe deplin
Domnul ]i o supunere cresc>nd` la norii ce lec\ia important` pe care Dumnezeu o d` de secole
intervin, care le ascund lumina soarelui favorii [ntregi, anume, c` noi suntem cu to\ii imperfec\i
divine. Treptat ei ajung s` socoteasc` ace]ti nori ]i nu putem face lucrurile pe care am vrea s` le
ca fiind inevitabili [n cazul lor. facem; de aceea a fost necesar ca R`scump`r`torul
Tocmai calea opus` ar trebui urmat`. De s` vin` pentru a ne ridica. Cel care umbl` s` se
[ndat` ce eroarea [n cuv>nt, act sau fapt` a fost [ndrept`\easc` [ncearc` imposibilul, ]i cu c>t
recunoscut` ]i lezarea adus` altuia a fost [nva\` mai repede acest lucru cu at>t este mai
reparat` pe c>t posibil, trebuie c`utat prompt bine. Socotelile noastre cu Domnul trebuie s` fie
tronul harului c`utat [n credin\`, f`r` a ne f`cute zi de zi; ]i dac` greutatea este una
[ndoi de ceva. Nu trebuie s` g>ndim c` Domnul considerabil` sau numai una u]oar`, iar inima
nostru vrea s` g`seasc` ceva [mpotriva noastr` celui deplin consacrat este foarte sensibil` ]i
]i c` este [nclinat s` ne judece aspru; dar, pe de obi]nuit` a avea comuniune ]i p`rt`]ie continu`
alt` parte, trebuie s` re\inem c` bun`tatea ]i cu Domnul, acesta va afla o binecuv>ntare [n a se
[ndurarea Sa sunt astfel [nc>t L-au [ndemnat s` retrage prompt la tronul harului, imediat ce se
 Rug`ciunea 269
va ivi dificultatea, nea]tept>nd nici chiar fapt, [n unele [mprejur`ri s-ar p`rea c` credin\a
sf>r]itul zilei. Dar desigur c` nimic nu trebuie lor [n bun`tatea ]i [ndurarea lui Dumnezeu, care
l`sat peste noapte, de vreme ce tronul harului este [ndep`rteaz` fr>nele temerii, i-a l`sat mai expu]i
deschis pentru noi totdeauna; a neglija [nseamn` la ispite prin sl`biciunile c`rnii dec>t erau la
a ar`ta o dispozi\ie contrar` celor [nv`\ate de [nceput c>nd aveau mai pu\in` cuno]tin\` de
Cuv>ntul Domnului. Domnul. Ace]tia au experien\e foarte grele, nu
Dificultatea pe care o au unii este c`, dup` ce numai pentru ei, ci ]i pentru toat` casa credin\ei
vin la tronul harului, nu-]i dau seama de cu care ei vin [n contact; via\a lor pare s` fie o
binecuv>ntarea pe care o caut` iertarea succesiune de e]ecuri ]i c`in\e, unele [n privin\a
p`catelor ]i [mp`carea cu Tat`l. Dificultatea lor dificult`\ilor financiare, altele pe linia abaterilor
poate fi una din trei: (1) Le-ar putea lipsi credin\a; morale ]i sociale.
]i deoarece felul de a proceda al Domnului [n Care este remediul pentru aceast` stare de
prezent este conform credin\ei, f`r` credin\` nu lucruri? R`spundem c` ei trebuie s` fie clar
se poate ob\ine nimic. ^Fac`-vi-se dup` credin\a informa\i c` Noua Crea\ie nu va fi compus` din
voastr`. (2) Dificultatea lor poate fi aceea c` n-au aceia care doar fac un leg`m>nt de negare de
reparat gre]eala pe care au f`cut-o ]i pe care o sine ]i sacrificiu de sine [n lucrurile
m`rturisesc; c` n-au f`cut reparare pentru p`m>nte]ti, ]i de umblare nu dup` trup ci dup`
lezarea f`cut` altuia; sau c`, dac` [nc`lcarea a Spirit, ci din aceia care, datorit` credincio]iei
fost [mpotriva Domnului, ei caut` pace f`r` s` I [n str`duin\a voit` de a \ine acest leg`m>nt,
se m`rturiseac` ]i s`-I cear` iertare. (3) Nu [n vor fi socoti\i biruitori de c`tre Cel care cite]te
pu\ine cazuri de acest fel pe care le-am observat, inima. Ei trebuie s` fie informa\i c` metoda
dificultatea a fost c` aceia care mergeau [n cuvenit` de a proceda pentru to\i consacra\ii
rug`ciune nu f`cuser` niciodat` o consacrare este c`, fiind f`cu\i liberi prin Fiul, ei trebuie
cuvenit` fa\` de Domnul; ei c`utau pacea ]i s` fie at>t de ner`bd`tori s` ob\in` toate
bucuria divin` ]i lumina soarelui favorii binecuv>nt`rile legate de favoarea divin`, [nc>t
c`ut>nd binecuv>nt`rile reprezentate prin lu- ei [n mod voluntar s` devin` robi
mina Sfe]nicului de Aur ]i prin Masa pentru impun>ndu-]i anumite restric\ii, limite,
Punerea P>inii {nainte din Cortul {nt>lnirii, [n servitute, [n privin\a cuvintelor lor, conduitei
timp ce ei erau [n realitate [n afara acestor lucruri, lor, g>ndurilor lor dorind serios de la Domnul
[n afara consacr`rii ca atare, [n afara Preo\imii [n rug`ciune ajutorul f`g`duit de El, exprimat
{mp`r`te]ti fiind numai levi\i care p>n` aici [n cuvintele Sale c`tre apostol: ^Harul Meu [\i
primiser` [n zadar harul sau privilegiul special este de ajuns; c`ci puterea Mea [n sl`biciune se
al timpului prezent. des`v>r]e]te. De fiecare dat` c>nd afl` c` au
Remediul cuvenit pentru lipsa de credin\` p`c`tuit, trebuie nu numai s` fac` reparare
ar fi cultivarea ei prin studierea Cuv>ntului celor leza\i, dar ]i s`-I m`rturiseasc` Domnului
lui Dumnezeu, g>ndindu-se la bun`tatea Sa ]i s`-I ob\in` iertarea prin credin\` trebuie
trecut` ]i prezent` ]i str`duindu-se s`-]i dea s` promit` str`duin\` mai mare pentru viitor
seama c` El este [ndur`tor, ^nespus mai mult ]i s` m`reasc` limitarea libert`\ilor lor pe linia
dec>t am putea noi cere sau g>ndi. Remediul sl`biciunilor constatate cu ocazia ultimului lor
pentru cea de-a doua dificultate ar fi o cerere e]ec.
de iertare prompt`, deplin`, am`nun\it`, ]i, Astfel veghind ]i rug>ndu-se, pun>nd
dup` c>t este posibil, rezolvarea gre]elii sau paznici ac\iunilor ]i cuvintelor vie\ii ]i
compensarea pentru daune, iar apoi [ntoarcerea aduc>nd ^orice g>nd rob ascult`rii de voin\a
la tronul harului [n asigurare deplin` a lui Dumnezeu [n Cristos (2 Cor. 10:5), desigur
credin\ei. Remediul pentru a treia dificultate c` nu va trece mult p>n` c>nd ei se vor putea
ar fi s` se fac` o deplin` consacrare pe care asigura pe ei [n]i]i ]i pe fra\i [n privin\a
Domnul o cere din partea tuturor celor care sincerit`\ii inimii lor, ]i vor umbla [n via\` at>t
vreau s` se bucure de privilegiile ]i de precaut [nc>t to\i vor putea discerne, nu
aranjamentele speciale ale acestui Veac numai c` ei au fost cu Isus, dar ]i c` au [nv`\at
Evanghelic. de la El ]i I-au c`utat ajutorul ]i l-au folosit,
{nc` o clas` de consacra\i, dar bolnavi spiri- c>]tig>nd victorii asupra sl`biciunilor lor.
tual, trebuie luat` [n considerare. Ace]tia, Cazurile acestor fra\i sau surori ar intra [n
aparent [ndrept`\i\i prin credin\` ]i sinceri [n categoria pe care apostolul o nume]te ^umblare
consacrarea lor, par s` nu fac` deloc progres sau [n neor>nduial`" nu dup` exemplul
s` fac` pu\in progres [n st`p>nirea c`rnii lor. De Domnului ]i apostolilor. {ntr-un alt capitol vom
270 Rug`ciunea
vedea [ndrumarea Domnului [n privin\a Este desigur timpul ca to\i ai c`ror ochi
modului [n care trebuie s` fie trata\i de c`tre pentru [n\elegere au fost deschi]i s`-]i dea seama
fra\i aceia care sunt slabi [n carne ]i care aduc c` tr`im acum la sf>r]itul veacului, c>nd trebuie
dezonoare cauzei Domnului ]i o discrediteaz`. a]teptat ca toate aceste preziceri s` ajung` la
[mplinire s` fie aten\i la ele ]i s` le poat` identifica
Vol. VI, pag. 638, par. 2, p>n` la pag. 641, cu [nv`\`turile seduc`toare ]i cu minunile
par. 1 Dac` Satan scoate afar` pe Satan, r`sp>ndite acum [n toate p`r\ile [n cre]tin`tate.
[mp`r`\ia lui este [n declin (Mat. 12:26) (vezi Dar cum putem fi siguri c` toate acestea sunt
[ntrebarea nr. 41): [n]el`rile Satanei? c` nici una din ele nu este de
C>nd la prima venire fariseii L-au acuzat pe la Dumnezeu? R`spundem prin cuvintele inspirate:
Domnul nostru c` scoate afar` draci cu putere ^Dac` nu vorbesc dup` acest cuv>nt, zorile nu sunt
satanic`, r`spunsul S`u implica clar c` era pentru ele" (Isa. 8:20, Biblia interlinear` ebraico-
posibil` astfel de ac\iune din partea lui Satan, englez`, de J. P. Green n. e.). Devierile lor de la
dar nu trebuia considerat` probabil`, ]i c`, dac` Cuv>nt sunt diferite unele [ntr-o direc\ie, altele
s-ar [nt>mpla, ar fi o dovad` c` puterea lui ar fi [ntr-alta. Se poate repede vedea c` majoritatea lor
[n declin, c` ar fi presat din greu ]i c` ar recurge sunt nelegitime, observ>nd c` nu sunt [n armonie
la acest ultim resort ca s` nu-]i piard` st`p>nirea cu doctrina fundamental` a Evangheliei, adic`,
asupra celor [n]ela\i de el. Noi nu sus\inem o r`scump`rarea. Poate c` ele nu pretind c` neag`
respingere general` a vindec`rilor ]i minunilor r`scump`rarea; poate c` ele pretind chiar c` cred
ca fiind satanice, ci o examinare atent` a fiec`rei [n necesitatea ]i [n eficien\a marii jertfe pentru p`cat
persoane sau sistem care ar c`uta s` se stabileasc` sf>r]it` la Calvar, ca fiind r`scump`rarea pentru
prin minuni. Noua Crea\ie s`-]i aminteasc` to\i ]i baza [ntregii iert`ri a p`catelor ]i a
[ndrumarea inspirat`: ^Cerceta\i duhurile, dac` reconcilierii cu Tat`l. Totu]i, efortul de a [n]ela nu
sunt de la Dumnezeu sau de la Satan. va [ncurca mult` vreme pe aceia care nu uit` c`
{ncerca\i-le ]i trata\i-le [n consecin\`. 1 Ioan 4:1. cuv>ntul grecesc redat r`scump`rare este anti-
La aceast` [ntrebare este pertinent s` ne amintim lutron ]i [nseamn` ^pre\ corespunz`tor. Aceast`
c` minunile au fost folosite la [nceputul acestui veac piatr` de [ncercare a adev`rului divin va ar`ta
pentru a stabili Biserica, dar c` acum nu se poate repede c` evolu\ia este opus` adev`rului, fiindc`
pretinde un astfel de obiectiv dup` ce Biserica evolu\ia neag` c`derea ]i orice nevoie de
a fost stabilit` de aproape o mie nou` sute de ani r`scump`rare din ea. Condamn` prompt }tiin\a
]i acum este aproape complet`. De asemenea este Cre]tin` ca fiind [n [ntregime necre]tin`, deoarece
bine s` \inem minte c` apostolul inspirat indica neag` p`catul, moartea ]i tot r`ul, pretinz>nd c`
spre sf>r]itul veacului nostru c>nd spunea c` Sa- acestea sunt [n]el`ri ale min\ii. Condamn` teoria
tan se va transforma [n [nger de lumin` (mesager c` Dumnezeu a fost instigatorul, autorul p`catului
al s`n`t`\ii, p`cii ]i ]tiin\ei, pe nedrept numit` ]i r`ut`\ii, ar`t>nd c` El totdeauna S-a [mpotrivit
astfel) cu toate [n]el`rile erorii. Apostolul p`catului ]i are [n desf`]urare un plan pentru
sugereaz` chiar c` Dumnezeu vrea s` permit` ca eliberarea omului de robia lui, prin r`scump`rare,
acest curs s` aib` succes [ntr-o m`sur`, a]a [nc>t ale c`rei roade vor veni cur>nd [n ^timpurile
s` [n]ele pe to\i cei care locuiesc pe p`m>nt, ale restabilirii.
c`ror nume nu sunt scrise [n cartea vie\ii Mielului. Dar ce vom spune despre cei care hulesc numele
El spune: ^Din aceast` cauz`, Dumnezeu le trimite cel sf>nt al lui Dumnezeu [nv`\>nd doctrinele
o lucrare de r`t`cire [o lucrare a erorii], ca s` cread` diavolilor [n sensul c` o eternitate de tortur` [i
o minciun`, pentru ca to\i cei care nu au crezut a]teapt` pe marea mas` a celor vii din omenire ]i c`
adev`rul, ci au g`sit pl`cere [n nelegiuire, s` fie deja are st`p>nire peste marea majoritate a celor
judeca\i. Acum trebuie s` fie a]teptate ^minuni, cincizeci de miliarde despre care Scripturile spun,
semne ]i puteri mincinoase [[n]el`toare], ca dimpotriv`, c` sunt [n ^mormintele lor, a]tept>nd
probe [n acest timp de ^seceri] al veacului (2 Tes. binecuv>ntarea promis` a tuturor familiilor
2:9-12). S` nu uit`m nici cuvintele Domnului p`m>ntului? Dac` astfel de oameni vor face
nostru: ^Mul\i {mi vor zice [n ziua aceea: vindec`ri ^[n Numele Meu, vom considera noi c`
@Doamne, Doamne! N-am prorocit [predicat] noi Domnul sus\ine doctrinele lor false? Nu trebuie
[n Numele T`u? N-am scos noi demoni [n Numele s` presupunem astfel, acum c>nd aurora
T`u? }i n-am f`cut noi minuni [vindec`ri] [n Milenar` se ive]te ]i odat` cu ea dispare orice
Numele T`u?# Atunci le voi spune: @Niciodat` nu scuz` pentru existen\a unui [ntuneric at>t de
v-am cunoscut; dep`rta\i-v` de la Mine, voi to\i dens. Nu putem socoti c` ace]tia sunt dintre cei
care lucra\i f`r`delege#. Mat. 7:22, 23. c`rora apostolul le-a scris: ^Voi, fra\ilor, nu sunte\i
 Rug`ciunea 271
[n [ntuneric, pentru ca ziua aceea s` v` surprind` discearn` adev`rul din minciun`. Poate Satan
ca un ho\. Nu are importan\` c` odat` cu crede c` reu]e]te, dar dup` cuvintele Domnului
^minunile lor, ei vestesc credin\` [n Cristos ca nostru, casa lui va c`dea cur>nd ]i necesitatea
viitorul lor {mp`rat, foarte cur>nd. Cu asemenea de a face pe reformatorul ]i pe medicul bun este o
doctrine ale diavolilor [n gura ]i [n inima lor, dovad` c` aceast` c`dere este aproape. Mul\umim
trebuie s` tragem concluzia c` vindec`rile prin lui Dumnezeu c` nu este mult p>n` c>nd el va fi
credin\` ]i minunile lor sunt lucr`ri ale cu totul ^legat, restr>ns, ca s` ^nu mai [n]ele
diavolului, la fel cu vindec`rile similare f`cute neamurile! Apoc. 20:3.
prin spiritism, }tiin\a Cre]tin`, Mormonism etc.
Ce s` presupunem totu]i, ar spune cineva, R 2008, col. 1, par. 7, p>n` la pag. 2009,
despre cei care arat` mare zel [n trimiterea de col. 2, par. 1 (vezi [ntrebarea nr. 42):
misionari la p`g>ni? R`spundem c` aceasta nu ^Este vreunul printre voi [n suferin\` [[n
trebuie s` ne schimbe opinia general` despre necaz]? S` se roage! (Iac. 5:13). Acest sfat se va
respectiva mi]care [n ansamblul ei (admitem cu aplica la toate [ncerc`rile ]i necazurile poporului
bucurie, da, [n mod serios sper`m, c` unii lui Dumnezeu, mentale ]i fizice, [n special acelea
^prin]i, ^prin]i [n curs`" de aceast` mi]care, care sunt din prima sau din a doua clas`. Unii ca
sunt copii adev`ra\i ai lui Dumnezeu, pe care ace]tia care sufer` pot duce toate necazurile lor
avem [ncredere c` El [i va elibera din aceast` zon` de tot felul direct la Domnul, ]i pot fi asigura\i
a Babilonului mistic). S` ne amintim cum a de comp`timirea ]i de harul spre ajutor care s`-i
estimat Domnul nostru eforturile misionare sus\in`. Ace]tia nu au nevoie ca b`tr>nii s` se
zeloase din zilele Lui. El le-a zis fariseilor roage pentru iertarea p`catelor lor, ca [n versetele
(^oamenii sfin\i din acel timp ]i din acea na\iune): urm`toare (14, 15), unde evident se face referire
^Voi [nconjura\i marea ]i uscatul ca s` face\i un la a treia clas` de necazuri boala ca rezultat al
prozelit ]i, c>nd a devenit a]a, face\i din el un fiu mustr`rii din partea lui Dumnezeu pentru p`cate,
al gheenei [Moartea a Doua], de dou` ori mai r`u ]i nu boala din clasa descris` [nt>i, [n care ne
dec>t sunte\i voi [n]iv`" (Mat. 23:15). Ce avantaj putem bucura. Iacov zice: ^Este vreunul printre
poate rezulta pentru p`g>ni din faptul c` li se voi bolnav? S` cheme pe b`tr>nii adun`rii ]i ei s`
dau doctrinele false ale Adversarului? Pu\inii se roage pentru el, ung>ndu-l cu untdelemn, [n
p`g>ni la care se poate ajunge vor avea mai mult Numele Domnului. Rug`ciunea credin\ei va
de dezv`\at c>nd vor [ncepe timpurile restabilirii. vindeca pe cel bolnav ]i Domnul [l va ridica; ]i dac`
Este la fel de adev`rat ast`zi ca ]i la prima ve- a f`cut p`cate, [i vor fi iertate. M`rturisi\i-v` deci
nire c` ^sunte\i robii aceluia de care asculta\i. unii altora p`catele ]i ruga\i-v` unii pentru al\ii
Sigur, deci, Satan face mare treab` [n bisericile ca s` fi\i vindeca\i. [Cuvintele accentuate sunt dup`
nominale ale cre]tin`t`\ii ]i [n special [n manuscrisele grece]ti vechi.] Dup` cum [n\elegem
amvoanele lor. Nu este de mirare c` preo\ii cei mai noi, rug`ciunea trebuie s` fie pentru iertarea
de seam`, c`rturarii ]i doctorii [n teologie de ast`zi p`catelor, boala fiind o pedeaps` sau o mustrare
ur`sc Adev`rul ur`sc lumina ]i o combat [n orice pentru ele, mai degrab` dec>t pentru eliberarea
manier` posibil`. ^Ie]i\i din mijlocul ei [Babilonului], de pedeapsa meritat`. Dar dac` boala a fost o
poporul Meu, ca s` nu fi\i p`rta]i la p`catele ei ]i s` pedeaps` sau o disciplinare pentru p`cat, ar
nu primi\i din pedepsele ei. Apoc. 18:4. trebui s` ne a]tep`m ca atunci c>nd p`catul a fost
Satan este tocmai la extrema indicat` de cuvintele m`rturisit ]i cu adev`rat a fost c`in\` pentru el,
Domnului nostru citate mai sus (Mat. 12:26). Domnul s` [ndep`rteze corec\ia ]i s`-l ridice pe
Ridicarea v`lului ignoran\ei cre]terea general` fiul poc`it din suferin\`, par\ial sau [n [ntregime.
a cuno]tin\ei asupra fiec`rui subiect face Compar` Mat. 9:2-6; Ioan 5:14 ]i 1 Ioan 5:16.
imposibil` folosirea vechilor supersti\ii ca mai Dar s` ne amintim c` aceast` declara\ie nu se
[nainte. Trebuie prezentate noi [n]el`ri, altfel oamenii refer` la diferitele dureri ]i nepl`ceri mici la care
vor primi Adev`rul ]i vor sc`pa de Adversar. El este suntem ]i noi supu]i, [mpreun` cu lumea [n ge-
foarte ocupat ca ^[nger de lumin`" ca predicator neral; ]i care servesc pentru un scop bun [n
al Evolu\iei pentru unii, ca misionar al chinului dezvoltarea r`bd`rii ]i comp`timirii fa\` de al\ii.
ve]nic, al ve]tilor rele pentru p`g>ni, ca un Ilie }tim aceasta, mai [nt>i, prin faptul c` sunt
vestindu-se pe sine ca Restaurator al omenirii, chema\i b`tr>nii Bisericii [membrii seniori sau
ca adept al }tiin\ei (?) conving>nd pe oameni s`-]i principali sau oficiali] s` se roage ]i s` ung` cu
nege durerile ]i suferin\ele ]i r`spl`tindu-le untdelemn pe bolnav: fiindc` asemenea m`suri
minciuna prin vindecarea unei boli fizice [n timp extreme ar fi cu totul nepotrivite pentru o boal`
ce coruperea adev`rului [i face apoi incapabili s` u]oar`. }tim de asemenea dup` cuv>ntul grecesc
272 Rug`ciunea
folosit pentru bolnav [n versetul 14, care are general` ]i lucrarea deplin` a restabilirii, deoarece
semnifica\ia de neajutorat sau neputincios. aceea nu-]i va avea timpul p>n` c>nd toat`
Opinia noastr` actual` Preo\imea []i va fi sf>r]it sacrificarea ]i va fi
Vedem deci c` rug`ciunea pentru s`n`tate intrat [mpreun` cu Capul ]i Preotul lor princi-
f`cut` f`r` discern`m>nt de-a lungul Veacului pal Isus, [n gloriile ]i perfec\iunile st`rii sau
Evanghelic ar fi fost nepotrivit`, ]i numai prin condi\iei cere]ti, simbolizate prin Sf>nta Sfintelor
darurile vindec`rii au fost f`cute vindec`rile din Templu ]i din Tabernacol.
timpurii; c` aceasta a [ncetat odat` cu moartea ^Trebuie ca El s` creasc`,
apostolilor dup` ce ]i-au [ndeplinit obiectivul; ]i iar eu s` m` mic]orez
c` rug`ciunile potrivite [n leg`tur` cu boala, din La prima vedere ar putea p`rea c` dup` cum
partea sfin\ilor, au fost cele oferite pentru iertarea darurile de la [nceputul veacului au fost aplicate
p`catelor urm>nd vindecarea ca rezultat. Dar prin consacra\i, tot a]a ]i vindec`rile care trebuie
vedem de asemenea c` pe m`sur` ce se apropie a]teptate [n zorile milenare s` fie manifestate cel
Veacul Milenar suprapun>ndu-se peste Veacul mai mult ca r`spuns la rug`ciunile consacra\ilor.
Evanghelic ce se [ncheie trebuie s` ne a]tept`m Dar nu va fi a]a, credem noi; aceasta ar aduce pe
s` [nceap` s` se manifeste vindecarea ]i sfin\i la prea mare proeminen\`, deoarece,
restabilirea general`, [n mare parte cum o ]i asemenea lui Ioan Botez`torul la prima venire,
vedem. }i aceasta ne conduce la [ntrebarea: {n noi trebuie s` ne a]tept`m s` ne mic]or`m aici,
lumina examin`rii precedentelor [nv`\`turi ale [n timp ce Biserica Triumf`toare de cealalt` parte
Bibliei ]i [n lumina localiz`rii noastre actuale [n a v`lului va fi [n cre]tere. Rela\ia noastr` actual`
zorile mileniului, cu Biserica glorificat` care indic` spre
Pentru cine ne putem ruga acum? apropierea domniei de slav` corespunde bine
R`spundem c` sfin\ii nu se pot ruga [n mod cu lucrarea lui Ioan Botez`torul la prima venire.
cuvenit pentru propria lor s`n`tate acum, dup` Ioan a vestit: {mp`r`\ia cerurilor este aproape, ]i
cum n-a f`cut-o nici {nv`\`torul lor. Nu pot cere a ad`ugat: ^{n mijlocul vostru st` Unul, pe care
[n mod cuvenit privilegiile restabilirii pe care ei voi nu-L cunoa]te\i. ^Trebuie ca El s` creasc`
le-au consacrat, nici nu pot cere ca sacrificiile lor iar eu s` m` mic]orez. Mesajul nostru este mult
s` fie anulate prin [ndep`rtarea miraculoas` a asem`n`tor; ]i [n timp ce Biserica de pe planul
costului ostenelii, epuiz`rii, loviturilor sau bolii. p`m>ntesc se va mic]ora, Biserica glorificat` pe
Dar c>nd []i dau seama c` suferin\ele lor sunt planul ceresc va cre]te [n putere ]i influen\` [n
pentru p`cate, ei se pot sim\i liberi s`-]i timpul de necaz care vine, [n timp ce clasa Ioan
m`rturiseasc` p`catele unul altuia ]i s` se roage va fi pus` f`r` [ndoial` sub restric\ii, a]a cum
lui Dumnezeu pentru iertare, ]i astfel, ca rezultat, Ioan a fost aruncat [n [nchisoare de c`tre Irod.
s` fie vindeca\i. {n armonie cu ceea ce astfel trebuie s` ne
Sfin\ii care r`m>n [n Cristos ]i [n care r`m>ne a]tept`m, diferite metode de vindecare au ceva
cuv>ntul Lui, se pot ruga pentru al\ii, diferi\i de succes, ]i [ntr-adev`r am auzit despre c>teva
ei, [n special c` acum suntem la [nceputul cazuri de vindecare unde nu s-a [ncercat nici un
Timpurilor Restabilirii; ]i anume, [n cazurile [n tratament, sau nici nu s-au g>ndit la vreunul, nici
care sunt siguri c` obiectivul lor nu este [n`l\area bolnavul nici prietenii. Un caz a fost acela al unei
de sine; unde dorin\ele lor pentru refacerea celui fete bolnave la patul c`reia s-au adunat prietenii
bolnav nu sunt egoiste; unde au motiv s` cread` a]tept>nd s` moar`; ea s-a f`cut bine imediat, s-a
c` s`n`tatea ref`cut` va fi consacrat` pentru ridicat ]i a umblat ca mai [nainte. Singura explica\ie
fapte bune ]i pentru slava lui Dumnezeu. {n astfel pe care a putut-o da a fost c` a avut un vis, [n care
de cazuri ne putem ruga, la cerere, pentru un om a pus m>na pe capul ei, ]i ea a sim\it ca un
refacerea celui [n suferin\` sau debilitate mintal`, ]oc electric trec>ndu-i prin ]ira spin`rii. }i aceast`
care nu este din turma mic` consacrat` nu t>n`r` nici m`car n-a pretins a fi cre]tin`.
este dintre sacrificatori, Preo\imea {mp`r`teasc`. Prin diferite mijloace Domnul preg`te]te treptat
Dar, chiar [n astfel de cazuri, de]i credin\a noastr` lumea pentru restabilire, a]a [nc>t atunci c>nd
trebuie s` fie neap`rat puternic`, fiindc` suntem aceasta va veni, noua ordine de lucruri va l`sa [nc`
[ncrez`tori c` cerem din motive corecte ]i la un loc pentru exercitarea credin\ei [n Dumnezeu; cei
timp c>nd Domnul binevoie]te s` acorde un [nceput m>ndri ]i ]tiin\ifici s`-]i explice prin cauze natu-
al binecuv>nt`rilor restabilirii, noi s` zicem rale, [n timp ce al\ii vor fi condu]i prin credin\` s`
[ntotdeauna, cum a zis {nv`\`torul [n rug`ciunile recunoasc` astfel de lucruri ca [nceputul restabilirii.
Sale: ^Totu]i, nu voia mea, ci a Ta s` se fac`. }i deoarece biruitorii au de f`cut o mare lucrare
Totu]i, nu este [nc` timpul s` a]tept`m vindecare [n a se opune erorii ]i a [nv`\a pe al\ii adev`rul,
 Rug`ciunea 273
]i deoarece, dac` ei ar fi mult angaja\i [n a se putere divin`; nici nu consemneaz` vreun
ruga pentru bolnavi, aceasta i-ar re\ine mult r`spuns la astfel de rug`ciuni ca semn al favorii
de la lucrarea lor real` ]i important` de lui Dumnezeu. Dimpotriv`, [n singurul caz pe
vindecare a celor bolnavi ]i ]chiopi ]i orbi spiri- care-l men\ioneaz` c` s-a rugat pentru restabilire
tual, vedem bune motive pentru care trebuie fizic` (redarea vederii), ne spune c` Domnul i-a
s` ne a]tept`m la aceste manifest`ri ale refuzat cererea, spun>ndu-i c` a]a era mai bine
restabilirii [n al\ii ]i la al\ii, ]i nu la sfin\i. pentru el harul [ndeajuns fiind [n favorurile
S` foloseasc` medicamente spirituale ]i nu [n cele p`m>nte]ti mai presus de
cei consacra\i? ale oamenilor naturali. 2 Cor. 12:9.
Aceast` [ntrebare se ridic` de la sine. Nici nu Uneori c>nd Pavel a fost [n nevoi, ce a f`cut el?
ni se porunce]te, nici nu ni se interzice s` folosim L-a rugat pe Dumnezeu s`-l hr`neasc` ]i s`-l
medicamente. Prin consacrare am renun\at la [mbrace? Nu; el ]tia bine c` Dumnezeu [i
avantajele umane pe care le primim ca to\i promisese c` nici un lucru bun necesar nu-i va fi
credincio]ii prin Cristos, [n schimbul avantajelor refuzat, at>ta vreme c>t era servitorul Lui. N-a
spirituale oferite nou`. Ca atare, suntem opri\i de cerut ca Dumnezeu s` creeze bani [n buzunarele
a cere binecuv>nt`rile ]i privilegiile restabilirii; sale, nici s` trimit` vreo persoan` cu inim` bun`,
de]i Dumnezeu, pentru scopurile Sale [n\elepte, nu prea lene]` ca s` lucreze, cu un co] plin de
uneori acord` ^noilor creaturi ale Sale favoruri ]i delicatese ca el s` m`n>nce, [n timp ce studia ]i
manifest`ri speciale de felul celor p`m>nte]ti [n se ruga? Nu! nu a]a era Pavel, altfel n-ar fi fost
ceasurile lor de nevoie, chiar dac` ei nu le cer. Vezi selec\ionat ca ^vas ales ca s` duc` adev`rul
Mat. 26:53, 54; Fapte 12:6-11; 14:19, 20; Filip. 2:27. Domnului. C>nd i-a fost foame, Pavel n-a ie]it s`
S` se observe [ns` c` (aparte de lucrarea de cer]easc`, nici n-a stat [n`untru s` se roage
r`scump`rare ]i restabilire a lui Cristos) oamenii pentru lucrurile necesare, ci a mers s` lucreze [n
condamna\i sunt privilegia\i s` foloseasc` astfel ocupa\ia sa facerea corturilor, [nv`\area, pu-
de mijloace naturale cum pot avea la dispozi\ie, blic ]i privat, cum se ofereau ocaziile; nefiind
[n privin\a hranei ]i a [mbr`c`mintei, pentru a fi dispus s` cear` ajutor nici chiar de la
ajuta\i [n boal` ]i la [ntre\inerea corpului lor credincio]ii pe care i-a slujit; de]i ei ]tiau bine
condamnat ]i [n proces de moarte, at>ta vreme c` pierdeau cu neglijen\` privilegiul d`ruirii
c>t pot. }i prin urmare, aceste privilegii sfin\ii le pentru sprijinirea lui, c>t ]i pentru r`sp>ndirea
re\in ]i le posed`, chiar ]i dup` ce au schimbat evangheliei, ]i de asemenea pierdeau [nv`\`tur`
avantajele p`m>nte]ti, prin Cristos, cu avantaje valoroas` pe care el le-ar fi putu-o da [n acele
cere]ti. ceasuri dedicate [n mod necesar lucr`rii laice.
Nimic deci din leg`m>ntul lor de consacrare Ne amintim de asemenea serviciul lui Pavel
deplin` nu-i [mpiedic` pe sfin\i mai mult dec>t c`tre Timotei [n privin\a medicamentului s`
pe necredincio]i s` foloseasc` mijloace naturale ia pu\in vin (ca medicament, nu ca b`utur`)
pentru u]urarea lor. Avem libertatea s` facem pentru indigestia sa ]i a ^deselor [mboln`viri. }i
acest lucru ori de c>te ori judecata noastr` ne g`sim aceasta [n perfect` armonie cu linia de con-
indic` utilitatea. }i de]i nu suntem informa\i c` duit` a lui Pavel ]i a Domnului nostru, ]i de aceea
Domnul nostru a folosit medicamente, s` ne este bine[n\eles un [ndrum`tor sigur pentru noi
amintim c` El a fost perfect ]i a avut numai acele [n privin\a voin\ei Tat`lui.
suferin\e ]i dureri pe care le-a preluat de la al\ii.
Totu]i, El a ilustrat desigur principiul folosirii R 3551-3553 ^M` rog pentru ei
mijloacelor naturale, f`r` s` cear` puterea divin` (Ioan 17:15-26) (vezi [ntrebarea nr. 44):
[n ajutor, odihnindu-Se c>nd a fost ostenit [n loc {n noaptea instituirii cinei de amintire a mor\ii
s` Se roage pentru refacere supranatural`; ]i Sale, Domnul nostru, departe de a fi preocupat [n
c>nd I-a fost foame ]i sete a m>ncat ]i a b`ut [n [ntregime de Sine ]i de apropiata Sa r`stignire, Se
loc s` Se roage pentru putere ]i [nviorare [n alt g>ndea [n mod special ]i Se ruga pentru ucenicii
mod. A]a a fost ]i cu apostolii dup` c>te putem S`i. Ultimul verset din Ioan 16 consemneaz`
cunoa]te din pu\inele fragmente de istorie din cuvintele Sale de prevenire: ^V-am spus aceste
via\a lor particular` date [n Scripturi. Pavel ne lucruri ca s` ave\i pace [n Mine. {n lume ve\i avea
spune (2 Cor. 11:27, 30) despre osteneala ]i durerea necazuri, dar [ndr`zni\i, Eu am biruit lumea. Aceste
]i foamea ]i setea ]i frigul ]i goliciunea sa, ]i spune cuvinte le-a spus Isus ]i a ridicat ochii spre cer [n
c` se l`uda cu aceste semne ale credincio]iei sale, rug`ciune pentru ucenici zic>nd: ^Eu M` rog pentru
dar nu men\ioneaz` nici m`car un cuv>nt despre ei. Nu M` rog pentru lume, ci pentru aceia pe care
rug`ciune pentru [ndep`rtarea acestora prin Mi i-ai dat Tu, pentru c` sunt ai T`i; tot ce este al
274 Rug`ciunea
Meu este al T`u ]i ce este al T`u este al Meu, ]i Eu Pierderea liniei desp`r\itoare clare a fost o pagub`
sunt pream`rit [n ei. Eu nu mai sunt [n lume, dar ei serioas` pentru adev`ratul cre]tinism.
sunt [n lume ]i Eu vin la Tine. Sfinte Tat`, p`ze]te Lumea ]i-a [nsu]it unele f`g`duin\e, obiceiuri
[n Numele T`u pe aceia pe care Mi i-ai dat. ]i ceremonii care se aseam`n` mai mult sau mai
Toat` via\a Domnului nostru ne d` o ilustra\ie pu\in, sau imit` harurile bisericii, ]i aceasta este
a ceea ce recomand` apostolul [ntregii Biserici numit` civiliza\ie, o mare parte din lume fiind
prin cuvintele ^Ruga\i-v` ne[ncetat. Domnul recunoscut` astfel [n mod gre]it ca parte a
nostru [n mod evident a fost [ntotdeauna [n atitudinea bisericii. Aceasta este spre dezavantajul lor,
de rug`ciune a inimii, care a fost plin` de mul\umire pentru c` nediscern>nd c` aceia care sunt din
Tat`lui [n privin\a tuturor afacerilor vie\ii, care a biseric` trebuie s` fie concepu\i din nou, pentru
recunoscut grija Sa p`zitoare, care S-a [ncredin\at ca prin [nviere s` fie n`scu\i din nou, ei se [n]al`
Lui, S-a [ncrezut [n El ]i [n fiecare [mprejurare grea singuri. De asemenea este un dezavantaj pentru
a privit spre El ca s` conduc` ]i s` fac` a]a ca toate biserica adev`rat`, adev`ra\ii urma]i ai
experien\ele s` lucreze spre bine. Dar atitudinea Domnului, ale c`ror naturi noi trebuie s` se lupte
constant` a Domnului nostru, de rug`ciune cu sl`biciunile c`rnii, ]i a c`ror carne caut` s` se
ne[ncetat`, nu I-a [mpiedicat devo\iunea mai spe- justifice prin obiceiul comun ]i s` pretind` c` a
cial` c>nd Se retr`gea de la afacerile vie\ii ca s` trece mult de norma comun` [nseamn` a fi fa-
vorbeasc` Tat`lui [n ascuns uneori scurt, iar natic, extremist. Poporul Domnului trebuie s`-]i
alteori petrec>nd toat` noaptea [n rug`ciune [n aduc` aminte c` ei, judeca\i din punctul de vedere
singur`tatea muntelui. De]i }i-a iubit ucenicii, al lumii ]i al bisericii nominale, trebuie s` fie
ei nu erau [nc` concepu\i de Spirit sf>nt ]i nu extremi]ti dac` vreau s` ajung` la normele
puteau [n\elege pe deplin lucrurile din punctul stabilite pentru ei de Domnul ]i de apostoli
Lui de vedere. Numai Tat`l a putut [n\elege toat` norme ilustrate [n via\a lui Isus ]i a apostolilor,
situa\ia ]i ca atare [ns`]i izolarea Domnului [n lep`darea de sine chiar p>n` la moarte.
nostru de orice ajutor uman L-a atras mai des ]i Domnul nostru nu S-a rugat pentru lume,
mai aproape de Tat`l [n rug`ciune. fiindc` timpul Domnului de a lucra cu lumea nu
A]a este sau trebuie s` fie ]i cu urma]ii venise [nc` ]i nu va veni p>n` dup` alegerea
Domnului. Pe m`sur` ce cre]tem [n asem`narea bisericii, corpul lui Cristos. El S-a rugat pentru
caracterului S`u, ]i noi ne vom ruga f`r` [ncetare apostoli [n special, fiindc` ei erau reprezentan\ii
]i vom mul\umi [n toate, c>nt>nd ]i l`ud>nd pe S`i speciali [n lume, ]i rug`ciunea Sa [i includea
Domnul [n inimile noastre, d>ndu-ne seama c` pe to\i cei cinci sute de fra\i care p>n` atunci
El este centrul tuturor speran\elor, ambi\iilor ]i crezuser` [n El cu inimi sincere. Nu numai at>t,
bucuriilor noastre. }i la fel ne vom folosi de dar (vers. 20) El a extins rug`ciunea a]a [nc>t s`
privilegiul apropierii mai formale de tronul cuprind` pe to\i cei dintr-o clas` asem`n`toare
harului, ca s` c`p`t`m [ndurare ]i s` g`sim har p>n` la sf>r]itul veacului, to\i cei care vor crede
pentru ajutor la timp de nevoie. La fel ]i noi, [n [n El at>t de am`nun\it, at>t de sincer, [nc>t
m`sura [n care afl`m c` iubi\ii no]tri, fie dintre credin\a lor [i va separa de lume ca s` fie ucenicii
rudele p`m>nte]ti, fie spirituale, nu pot comp`timi Lui, urma]ii Lui pe calea [ngust` [n adev`r.
[n experien\ele noastre, putem fi avantaja\i prin Pentru ce nu S-a rugat
astfel de lips` de comp`timire p`m>nteasc` prin Privind peste lumea de ast`zi ]i v`z>nd biserica
aceea c` experien\ele ne vor trimite mai frecvent cre]tin` nominal`, ]i [ncerc>nd s` ne punem [n locul
la M>ng>ietorul ceresc de la care vom primi mai cre]tinului nominal ]i al felului cum vede el
mare binecuv>ntare ]i bucurie. lucrurile, atunci, dac` am prespune c` Domnul
Biserica, nu lumea S-a rugat pentru starea actual` a lucrurilor,
{n aceast` rug`ciune, ca ]i [n alt` parte [n tot rug`ciunea Sa ar trebui s` fie cam a]a:
Cuv>ntul inspirat, se face o linie desp`r\itoare clar` M` rog ca ucenicii Mei s` devin` foarte
[ntre biseric` ]i lume. O mare pierdere este [ncercat` numero]i, foarte boga\i ]i foarte [nv`\a\i, ca ei s`
de acei care nu v`d aceasta, pentru c` ea ajut` [n fie cei [nsemna\i din lume. M` rog ca ei s` fie
chip minunat a ^[mp`r\i drept Cuv>ntul [mp`r\i\i [n mari denomina\ii, unele av>nd un
Adev`rului. ^A]a de mult a iubit Dumnezeu lumea, fragment de adev`r, altele altul, amestec>ndu-l
[nc>t Isus ^prin harul lui Dumnezeu a gustat moarte cu mult` inconsisten\` ]i eroare. M` rog s` fie o
pentru to\i ]i a fost isp`]ire pentru p`catele [ntregii clas` demn`, mul\umit` de sine ]i reveren\ioas`
lumi, totu]i El n-a fost din lume ]i cei care devin [n form`, care s` fie cunoscut` ca episcopali, m`
ucenicii Lui nu sunt din lume. ^Voi nu sunte\i rog pentru o alt` clas` demn` care s` \in`
din lume dup` cum nici Eu nu sunt din lume. M`rturisirea de Credin\` Westminster, ]i apoi
 Rug`ciunea 275
[n 1902 s` adauge la ea o declara\ie mai scurt` nu mul\i [nv`\a\i, nu mul\i boga\i, nu mul\i nobili
care de fapt s-o contrazic`. M` rog pentru o alt` mai ales cei s`raci ]i [n total ^o turm` mic`.
dezbinare mare sub conducerea lui Wesley, care Caracteristicile ucenicilor pe care i-a adunat Isus
va amesteca [n devo\iunile ei multe obiceiuri ]i personal trebuiau a]teptate de la to\i care vor fi
atrac\ii lume]ti, ]i va prospera mult ]i va putea aduna\i dup` aceea la El ca adev`ra\ii S`i urma]i.
s` se laude cu cl`direa unei biserici [n fiecare zi a {n pofida marii mul\imi de na\iuni cre]tine ]i de
anului. M` rog pentru o alt` sect` sau partid` secte cre]tine, Domnul ^cunoa]te pe cei care sunt ai
mare a urma]ilor Mei, care s` se numeasc` cu S`i; ]i [n armonie cu rug`ciunea Sa, El n-a separat
numele Meu ]i s`-l urmeze pe Luther. M` rog de lume pe poporul S`u [n timpul veacului, ci i-a
pentru marea Biseric` Catolic` Roman`, care va l`sat [n lume, separ>ndu-i numai [n privin\a inimii
pretinde a fi [mp`r`\ia Mea, va pretinde s` ^Nu Te rog s`-i iei din lume, ci s`-i p`ze]ti de Cel
domneasc` [n putere, mare demnitate ]i onoare R`u. Nu trebuie s` spunem c` r`ul este bine, nu
peste [mp`r`\iile p`m>ntului, va pretinde c` are trebuie s` spunem c` lumea a devenit evlavioas`; ea
un cap care este loc\iitorul Meu, [mp`ratul spiri- este [nc` rea. Cre]tin`tatea este ast`zi [n aceea]i
tual al lumii. M` rog ca politica ei abil` s` poat` stare [n care a fost iudaismul c>nd L-a persecutat
p`zi ca nu cumva Cuv>ntul Meu s` ajung` la pu- pe Domnul ]i i-a persecutat pe ucenicii S`i.
blic, ]i s` reprezinte marele Meu sacrificu pentru Atunci secta principal` s-a numit ea [ns`]i
p`cate prin nenum`ratele ei sacrificii ale liturghiei, poporul sf>nt al lui Dumnezeu (sensul cuv>ntului
]i pentru ca ea s` prospere ]i s` ^zdrobeasc` pe sfin\ii fariseu), ]i toat` na\iunea a fost pe un plan de
Dumnezeului Celui Prea {nalt. moralitate exterioar` care a fost declarat` de
M` rog de asemenea pentru toate sectele ]i Domnul ca o fars` [n ochii S`i. El i-a numit pe
partidele ]i diviziunile mici, ca ele s` poat` conduc`tori morminte v`ruite, [n`untru pline de
prospera, ca fiecare s` poat` g>ndi c` are adev`rul putrezire. Le-a spus c` [n timp ce sp`lau paharul
]i s` fie satisf`cut` cu crezurile ei ]i s` fie pe dinafar`, [l l`sau murdar pe din`untru; c` [n
[mpiedicat` de a cerceta Scripturile ca s` cunoasc` timp ce-]i f`ceau filacteriile late ]i se rugau [n
din ele calea, adev`rul ]i via\a. M` rog pentru public, [n inima lor erau departe de o stare de
toate acestea, ca ele s` fie astfel risipite ]i sepa- sfin\enie sau de iubire at>t de departe [nc>t
rate ]i s` aib` garduri [ntre ele. M` rog mai erau dispu]i s` ia [n mod nedrept o cas` de la o
departe ca ele nu numai s` aib` linii v`duv` s`rac` dac` formalit`\ile exterioare ale
denomina\ionale care s` le separe, ci, mai mult, legii permiteau ]i dac` tranzac\ia nu aducea prea
linii politice ]i linii de prejudecat` na\ional`, a]a mult` ocar` (Mat. 23:14; 23:28). Ast`zi este mult
[nc>t milioane dintre ei apar\in>nd unei partide asem`n`tor; exist` un lustru sau o spoial` exterioar`
sau na\ionalit`\i, s` poat` amenin\a ]i s` se poat` care [n multe cazuri este f`\arnic`, o form` exterioar`
r`zboi ]i s`-i poat` m`cel`ri pe cei de alt` de [nchinare, o apropiere cu buzele, [n timp ce inima
na\ionalitate sau partid`. M` rog ca aceste este departe de El, ocupat` cu moda, cu
deosebiri na\ionale s` mearg` at>t de departe [mbr`c`mintea ]i cu pl`cerea ]i cu idolatriile facerii
printre ei, [nc>t s` cear` sute de milioane de dolari banilor, dac` nu cu p`cate mai mari.
[n fiecare an pentru armate ]i pentru arme ]i Domnul nostru S-a rugat ca urma]ii S`i
vapoare de lupt` ca s` se lupte unul cu altul, sau adev`ra\i s` fie p`zi\i prin puterea cereasc` liberi
s` se amenin\e sau s` se intimideze unul pe altul. de astfel de condi\ii s` nu fie [n armonie cu ele.
M` rog toate acestea, pentru ca lumea p`g>n` s` }i credem c` acest lucru a fost adev`rat [n tot
fie fermecat` de gloriosul efect al [nv`\`turilor cursul Veacului Evanghelic. Credem c`
Mele asupra cre]tin`t`\ii, ]i ca to\i p`g>nii s` rug`ciunea Domnului s-a [mplinit ]i c` mica Sa
poat` zice [ntr-un glas: S` devenim ]i noi turm` risipit`, ml`di\ele vi\ei adev`rate, au
partizani ]i sectari. }i noi s` ne [narm`m ]i s` [nflorit [n inim`, spiritualitate, men\in>nd o via\`
lupt`m. S` [nv`\`m ]i noi practicile acestor complet separat` de sistemul nominal, care este
na\iuni cre]tine, a]a [nc>t s` nu aib` ei tot doar o parte din lume. Credem c` ]i ast`zi este
monopolul profanului, be\iei ]i destr`b`l`rii, s` adev`rat acest lucru, ]i c` ace]tia care sunt [n
avem ]i noi parte [n acestea. lume dar nu din ea, sunt acum, [n timpul
Pentru ce S-a rugat Domnul nostru seceri]ului, chema\i din Babilon: ^Ie]i\i din
Foarte diferit` a fost rug`ciunea Domnului mijlocul ei, poporul Meu, ca s` nu fi\i p`rta]i la
nostru. Rug`ciunea Sa [i prezint` pe ucenicii S`i p`catele ei ]i s` nu primi\i din pedepsele ei.
ca o mic` minoritate [n lume, ur>t` de lume, Dar, dup` cum [ntregul num`r al israeli\ilor
suferind [mpotrivire din partea lumii, [n\eleas` care s-au [ntors din Babilon c>nd li s-a oferit
gre]it de lume, nu mul\i mari, nu mul\i [n\elep\i, ocazia a fost numai cam 50.000, a]a ne putem
276 Rug`ciunea
a]tepta ]i aici, ca Domnul a]a s` fi aranjat diferite atrac\ii, unele dintre ele fiind primite dac`
lucrurile [n privin\a popularit`\ii erorii ]i a inima nu este umplut` ]i p`strat` plin`. Astfel
nepopularit`\ii adev`rului, [nc>t num`rul celor pilda Domnului nostru reprezint` o inim`
gata s` p`r`seasc` totul ca s` urmeze adev`rul m`turat` ]i [mpodobit`, cu r`ul scos afar`, ]i apoi
]i dreptatea va fi mic. [n acea inim`, [nc` goal`, au intrat ]apte draci.
^Sfin\e]te-i prin adev`rul T`u Inimile noastre au nevoie nu numai s` fie cur`\ite
{n continuare rug`ciunea arat` dou` de p`cat prin [ndrept`\irea vie\ii, prin credin\`
lucruri primul, cum vor fi p`zi\i urma]ii [n Cristos, ci ele trebuie s` fie umplute cu Domnul
Domnului, ]i al doilea, pentru ce vor fi p`zi\i. (1) {nsu]i; ]i Domnul nostru, care Se cheam` El
Vor fi p`zi\i pentru c` nu sunt din lume, fiindc` {nsu]i adev`rul, ne d` diferite adev`ruri ca
au luat o pozi\ie clar` de partea Domnului, fiindc` hran`, ca nutritiv, care ne umple inimile ]i ne
au murit [n mod socotit fa\` de lume ]i fa\` de satisface dorin\ele, ]i prin astfel de umplere El
p`cat, ]i au fost concepu\i din nou de Spiritul sfin\e]te pe aceia care [nfometaz` ]i [nseteaz`
sf>nt la [nnoire de via\`. (2) Vor fi p`zi\i [n lume, dup` dreptate, ]i astfel [i separ` complet ]i [i \ine
dar nu de ea, prin puterea adev`rului din inimile separa\i de lume, de spiritul ei, de speran\ele ei,
lor. Adev`rul [i va sfin\i sau separa. Nu orice de scopurile ]i ambi\iile ei.
adev`r, nu tot adev`rul, ci adev`rul adev`rul Puterea lui Dumnezeu la timpul
revela\iei divine [n privin\a caracterului divin lui Dumnezeu
]i a planului divin ]i a rela\iei lor cu acestea. Avem noi iubire fa\` de dreptate? Noi nu putem
Rezum>nd toate acestea Domnul nostru declar`: spera s-o g`sim [n lume, nici nu putem spera s-o
^Cuv>ntul Meu este adev`rul singurul adev`r stabilim aici [n condi\iile actuale. Suntem obliga\i
care sfin\e]te ]i separ` pe ucenicii Mei de lume. s` admitem c` numai {mp`r`\ia promis` a lui
Suntem con]tien\i c` ^doctrina a devenit Dumnezeu ]i nu altceva poate stabili dreptatea;
foarte nepopular` [n toate p`r\ile lumii ]i [n ca atare inimile noastre, asemenea porumbelului
biserica nominal`. Nu-i de mirare! Doctrinele, lui Noe, se [ntorc la Domnul, ca centrul ]i f>nt>na
crezurile diferitelor secte ]i partide ale drept`\ii. Avem noi dorin\` de pace ]i bucurie?
cre]tin`t`\ii sunt at>t de amestecate cu eroare, Experien\a noastr` trecut` din lume ne convinge
at>t de ofensatoare pentru sim\urile spirituale c` [n timp ce toat` lumea caut` fericirea, ea nu o
ale min\ii spirituale, [nc>t ei, urma]ii Domnului, g`se]te. Noi care am g`sit pe Domnul am g`sit
n-ar putea avea nici o pl`cere [n [mp`rt`]irea din secretul fericirii, secretul cre]tinului de a avea
astfel de lucruri de la mesele lor. Profetul descrie fiecare zi fericit`. Dorim noi putere ]i influen\`
chestiunea zic>nd: ^Toate mesele sunt pline de ca s` le putem exercita pentru bine? Cuv>ntul
v`rs`turi murdare fiecare crez formulat [n Adev`rului ne asigur` c` este cu neputin\` s` le
veacurile [ntunecate este [n mod necesar g`sim [n condi\iile actuale, dar dac` suntem
resping`tor ast`zi. Dar adev`rul, ^Cuv>ntul T`u credincio]i, vom ob\ine puterea ]i gloria, onoarea
este adev`rul, nu devine st`tut niciodat`, nu ]i nemurirea la Prima {nviere, ]i atunci
devine ofensator sau stricat; este tot p>inea din speran\ele ]i idealurile noastre cele mai mari se
cer, este tot Cuv>ntul vie\ii; ]i to\i care sunt din vor realiza [n binecuv>nt`rile {mp`r`\iei care vor
adev`r, to\i care au progresat de la starea de veni pentru toate familiile p`m>ntului. Ni se par
prunci [n Cristos ]i prin [mp`rt`]irea din hrana atractive bog`\iile? Scriptura ofer` adev`ratele
Cuv>ntului S`u, au ajuns s`-l aprecieze, to\i care bog`\ii ]i ne asigur` c` urm>nd pe Domnul toate
au fost [n\`rca\i de lapte ]i lua\i de la s>n, pot lucrurile sunt ale noastre prin credin\` acum, ]i
spune [mpreun` cu poetul despre minunata vor fi ale noastre [n realitate cur>nd, c>nd vom fi
istorie a planului divin: asocia\ii {nv`\`torului [n {mp`r`\ia cereasc`.
^Dorin\ele [mi satisface, Domnul nostru declar`: ^Cum M-ai trimis Tu
cum altceva nimic n-o poate face. pe Mine [n lume, a]a i-am trimis ]i Eu pe ei [n
Adev`rul are o putere sfin\itoare [n inim` lume. Este destul de evident cum L-a trimis Tat`l
fiindc` satisface dorin\ele inimii. Fiecare inim` pe Fiul, care a l`sat gloria pe care o avea cu Tat`l
are talente ]i apeluri care cer lucrare, activitate. [nainte de a fi lumea, a fost f`cut trup ]i a locuit
Ceva trebuie pus la dispozi\ie pentru a satisface printre oameni; dar [n acest sens suntem trimi]i
foamea ]i setea acestor diferite talente ]i calit`\i [n lume, noi care ne-am n`scut [n lume? Desigur,
ale min\ii. Dac` f`g`duin\ele nespus de mari ]i apostolii au fost cei trimi]i odat` [n mod special,
scumpe nu sunt primite [n inim` ca s`-i satisfac` dar ]i to\i urma]ii Domnului au fost trimi]i
dorin\ele, ea se va hr`ni cu alte lucruri; ]i lumea, [ntr-un sens sau grad. Noi nu suntem trimi]i
carnea ]i diavolul se [nghesuie asupra ei, oferind p>n` c>nd suntem separa\i de lume [n inim` ]i
 Rug`ciunea 277
[n adev`r. Atunci El ne d` o [ns`rcinare sau un nou` ca viitoare mireas`, deja logodit` cu Mirele
mesaj, s` facem o lucrare [n numele Lui ]i pentru ceresc. El binevoie]te s` ne [nal\e din starea
cauza pe care El o reprezint`, ]i anume, cauza noastr` modest`, s` fim una cu El [n {mp`r`\ia
drept`\ii. A]a deci, adev`ra\ii urma]i ai Sa, pe tronul S`u, [n iubirea Tat`lui S`u.
Domnului sunt ambasadori pentru Dumnezeu, Minunea minunilor! Unde va [nceta compasiunea
reprezentan\i pentru Isus. Cum a fost El [n lume, divin`? {n timp ce noi eram [nc` p`c`to]i, sub
a]a suntem ]i noi [n lume; ca atare El ne cheam` condamnarea divin` la moarte, am fost iubi\i ]i
s` umbl`m ca ni]te copii ai luminii, s` ne r`scump`ra\i cu mare pre\; ]i acum, fiind
[mpotrivim p`catului din noi [n]ine, ]i s` ne r`scump`ra\i, auzim vocea cuvintelor cere]ti:
folosim influen\a ]i puterea [n toate modurile ^Vino mai sus, da, chiar pe tron, la como]tenire
potrivite [n [mpotrivire la p`cat ]i [n favoarea cu {mp`ratul [mp`ra\ilor, Domnul domnilor,
drept`\ii, adev`rului ]i corectitudinii. singurul conceput al Tat`lui, plin de har ]i de
Gloria [mp`rt`]it` bisericii adev`r. Dac` am putea \ine minte [ntotdeauna
Continu>nd Domnul nostru declar`: ^}i Eu aceast` mare manifestare de iubire ]i altruism,
{nsumi M` sfin\esc pentru ei, ca ]i ei s` fie sfin\i\i c>t de am`nun\it ar risipi din mintea tuturor
prin adev`r. Aceasta pare s` con\in` ideea, celor care caut` s` fie asem`n`ri al Iubitului Fiu
sugerat` [n alt` parte [n aceast` rug`ciune, c` al lui Dumnezeu, fiecare g>nd de rivalitate a
Domnul nostru ajusese atunci la o deplin` [n\elegere unuia fa\` de altul. Cum ne-ar face s` ne bucur`m
a planului Tat`lui, ]i anume, c` ucenicii S`i [n utilitatea ]i avansarea cresc>nd` a fiec`rui
trebuiau s` se dezvolte cu scopul de a deveni membru al corpului [n serviciul Domnului. Cum
como]tenitori cu El [n {mp`r`\ie, p`rta]i la slava ar trebui s` sim\im tot mai mult ceea ce spun
Sa. La [nceput ideea unei astfel de p`rt`]ii la Scripturile prin ^{n cinste fiecare s` dea [nt>ietate
marea slav` a {mp`r`\iei ar putea p`rea c` altuia, ]i care se bucur` de prosperitatea unui
mic]oreaz` marea slav` a lui Isus, [ntocmai cum frate, de utilitatea lui cresc>nd` [n Biseric`, de
stabilirea celor ]aptezeci de b`tr>ni, s` fie asocia\i dovezile cresc>nde ale favorii sale la Dumnezeu
cu Moise [n judecarea Israelului, p`rea s` fie la ]i la oameni. Cei care se pot bucura astfel de
[nceput o mic]orare sau o diminuare a demnit`\ii prosperitatea membrilor confra\i ai corpului, au
sau autorit`\ii lui Moise. [nc` o dovad` a cre]terii lor [n asem`narea
Dar cum Moise [n tip a fost foarte bl>nd ]i i-a marelui ]i gloriosului nostru Cap. Cei care nu au
[nt>mpinat bucuros pe b`tr>ni [n serviciu, zic>nd: acest sentiment, s` se str`duiasc` dup` el ]i s`
^De-ar fi ca tot poporul Domnului s` fie alc`tuit nu fie foarte mul\imi\i p>n` nu-l ob\in.
din proroci ]i Domnul s`-}i pun` Duhul Lui peste ^Pentru ca ei s` fie una
ei (Num. 11:29), tot a]a ]i Domnul Isus, departe de Spiritul trusturilor ]i combina\iilor care este
a sim\i c` adunarea bisericii pentru a fi como]tenitori peste tot [n lume ]i care p`trunde peste tot, are
cu El [n {mp`r`\ie I-ar diminua gloria, S-a al`turat efect de combinare a adun`rilor, denomina\iilor,
din inim` planului divin, ]i declar` aici c` El S-a ]i [n general duce rapid la formarea marilor
pus deoparte, S-a separat de acel aspect al slavei trusturi religioase, a c`ror dezvoltare va fi o
]i demnit`\ii r`spl`\ii Tat`lui, pentru ca urma]ii amenin\are serioas` a libert`\ilor poporului cu
S`i s` poat` avea parte, s` poat` deveni adev`rat consacrat al Domnului, dar nu o daun`
como]tenitori cu El, fiind pu]i deoparte ]i adu]i pentru interesele lor spirituale. Dimpotriv`, se
la aceast` onoare prin adev`r, prin f`g`duin\ele va dovedi o binecuv>ntare pentru mica turm` a
mari ]i scumpe acordate lor. Aceast` idee pare s` Domnului prin aceea c`-i va diferen\ia mai bine
fie prezentat` [n cuvintele (vers. 22, 23): ^Eu le-am ]i le va confirma [nv`\`turile Scripturii,
dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei s` separ>ndu-i mai complet de sistemele nominale
fie una, cum ]i Noi suntem una, Eu [n ei ]i Tu [n ]i de legarea [n snopi a neghinei, d>ndu-le [n acest
Mine; pentru ca ei s` fie [n chip des`v>r]it una, timp confirmarea Scripturilor, care prezic [n mod
ca s` cunoasc` lumea c` Tu M-ai trimis ]i c` i-ai clar aceast` stare la sf>r]itul veacului, care
iubit, cum M-ai iubit pe Mine. preced` c`derea marelui Babilon. Apoc. 18:21.
Iubirea lui Dumnezeu str`bate inimile noastre Rug`ciunea Domnului nostru, ^ca ei s` fie
a]a [nc>t egoismul nu are loc acolo, ]i astfel iubitul una, a fost [mplinit` de-a lungul veacului. To\i
nostru R`scump`r`tor, [n loc s` fie gelos c` ]i al\ii cei care au fost cu adev`rat ai Lui au avut unitate
vor fi [n`l\a\i la natur` divin`, participan\i [n de inim`, unitate de scop, unitate de spirit cu
{mp`r`\ie, [n aceast` rug`ciune c`tre Tat`l Tat`l ]i cu Fiul o p`rt`]ie divin` care nu poate
declar` acceptarea Sa deplin`, cooperarea Sa din fi produs` de crezurile ]i c`tu]ele p`m>nte]ti. A]a
inim`, bucuria de a fi a]a. Ce idee ne d` aceasta, este acum ]i a]a este [ntotdeauna [ntre cei care
278 Rug`ciunea
sunt cu adev`rat ai Domnului. Ei se cunosc unul cunoscut, dar eu Te-am cunoscut ]i ace]tia au
pe altul nu dup` parole sau dup` ceva ce s` atrag` cunoscut c` Tu M-ai trimis. }i Eu le-am f`cut
privirea, sau dup` semne exterioare, ci dup` cunoscut Numele T`u, caracterul T`u, m`re\ia Ta,
influen\a credin\ei ]i dup` iubirea pe care aceasta bun`tatea Ta, iubirea Ta, binefacerile Tale, ]i le voi
o d` ]i pe care fiecare o recunoa]te. ^Prin aceasta face cunoscute [nc` mai departe, c>nd le vor putea
vor ]ti c` sunte\i ucenicii Mei, dac` v` iubi\i unul purta, pe m`sur` ce vor cre]te [n cuno]tin\a
pe altul. ^}tim c` am trecut din moarte la via\` adev`rului, pentru ca iubirea cu care M-ai iubit s`
fiindc` iubim pe fra\i. Este adev`rat, iubim pe fie [n ei ]i Eu [n ei.
to\i oamenii ]i c`ut`m s`-i servim pe to\i c>nd Ce minunat` este aceast` iubire a lui
avem ocazie, dar, cum arat` apostolul, ^mai ales Dumnezeu ]i aceast` iubire a lui Cristos! Ce
casa credin\ei, [n special pe aceia care iubesc pe imposibil ni se pare s`-i m`sur`m lungimea ]i
Domnul ]i se [ncred [n s>ngele pre\ios ]i sunt l`\imea, [n`l\imea ]i ad>ncimea! Cei care L-au
deplin consacra\i Lui, ]i, [n m`sura [n care sunt acceptat pe Domnul ca R`scump`r`torul lor ]i
capabili, fac voia Lui ]i caut` [n continuare s` au intrat [n rela\ie de leg`m>nt cu El, d>ndu-I
cunoasc` acea voie zi de zi. pu\inul lor tot ]i accept>nd de la El o
Aceast` unire [ntre cei care sunt poporul participare [n toate aceste binecuv>nt`ri ale
Domnului este evident nu o unire [n persoan`. prevederii Sale, dac` vreodat` sunt arunca\i
Urma]ii Domnului nu sunt una [n persoan`, ci la p`m>nt din cauza sl`biciunii sau [mpotrivirii,
[n spirit. }i aceasta este ilustra\ia pe care o d` sau c>te altele, s`-]i aminteasc` aceast` mare
Domnul despre unitatea care exist` [ntre El ]i iubire pe care o are Tat`l pentru noi ]i pe care
Tat`l c` Ei nu sunt una [n persoan`, ci una [n o [mp`rt`]e]te ]i Fiul, iubirea care nu numai
spirit, [n scop, [n voin\`; c`ci Domnul nostru ne-a r`scump`rat pe c>nd noi eram [nc`
declar` c` El [ntotdeauna face voia Tat`lui, acele p`c`to]i, ci care de atunci ne-a chemat la astfel
lucruri care sunt pl`cute [n ochii Tat`lui. Astfel, de binecuv>nt`ri ]i privilegii minunate,
f`c>nd voia Lui, care este voia Tat`lui, noi r`m>nem f`c>ndu-ne como]tenitori cu Cristos Domnul
[n iubirea Lui ]i [n El, ]i astfel Tat`l ]i Fiul ]i biserica nostru, dac` suferim cu El aceast` iubire nu
sunt to\i una [n spirit ]i [n adev`r. va fi respins` cu u]urin\`, aceast` iubire ne va
Cu Cristos, [mp`rt`]indu-I slava pedepsi mai degrab` dec>t s` ne permit` s`
Cuvintele Domnului nostru (vers. 24) sunt: c`dem [n moartea a doua; aceast` iubire va
^Tat`, vreau ca acolo unde sunt Eu, s` fie pune [n final, fie [n turma mic`, fie [n mul\imea
[mpreun` cu Mine ]i aceia pe care Mi i-ai dat Tu, cea mare, pe to\i aceia care continu` s` se
ca s` vad` slava Mea, slav` pe care Mi-ai dat-o [ncread` [n Isus ]i continu` s` \in` la Cuv>ntul
Tu. Aceasta nu este o cerere, ci o declara\ie a cel credincios. Dar [n m`sura [n care aceast`
voin\ei Domnului, ca ]i cum ar zice: Tat`, [n\eleg iubire locuie]te [n noi cu bog`\ie, [n m`sura [n
c` aceasta este voin\a Ta [n privin\a acestor care Cristos este [ntronat [n inimile noastre, vom
urma]i ai Mei, ]i voiesc ]i Eu, ]i consimt ]i Eu la r`spunde cu o iubire c`reia [i va pl`cea s` fac`
acest mare ]i generos aranjament pe care l-ai lucrurile care sunt pl`cute [n ochii Tat`lui ]i
f`cut. Voi fi bucuros ca urma]ii Mei s` fie [n cele acceptabile pentru Domnul, ]i [n aceea]i m`sur`
din urm` pe acela]i plan de slav` cu Mine, ]i s` nu ne va pl`cea s` facem ceva ce ar aduce un nor
fie binecuv>nta\i v`z>nd ]i [mp`rt`]ind gloriile [ntre Domnul ]i sufletele noastre. S` avem deci
pe care Mi le-ai acordat Mie, pe care M-ai iubit curaj proasp`t, v`z>nd lungimile ]i l`\imile,
[ntotdeauna, chiar [nainte de [ntemeierea lumii [n`l\imile ]i ad>ncimile divine, ]i iubirea aceasta
chiar [nainte de a fi f`cute aranjamentele a lui Dumnezeu s` ne constr>ng` la mai mare zel
pentru ace]ti ucenici ai Mei. ]i devotare Lui ]i cauzei Lui.
Cuvintele de [ncheiere ale rug`ciunii sunt
frumoase ]i ne dau o [n\elegere a [ncrederii Domnului R 3351-3354 ^Ruga\i-v` ne[ncetat
[n Tat`l ]i a p`rt`]iei cu El. El {l cuno]tea pe Tat`l (vezi [ntrebarea nr. 45):
]i a]a a declarat [n privin\a noastr`, c` aceasta ar Luca 11:1-13 ^Cere\i ]i vi se va da; c`uta\i ]i
putea fi cea mai mare dovad` care ne-ar putea fi ve\i g`si.
acordat`, de acceptare din partea Tat`lui ]i de Nu trebuie s` presupunem c` ucenicii nu s-au
participare a noastr` la via\a ve]nic` pe care El a rugat niciodat` p>n` la timpul men\ionat [n lec\ia
dat-o, ]i anume, ^Via\a ve]nic` este aceasta: s` Te noastr`, c>nd L-au rugat pe Domnul s`-i [nve\e.
cunoasc` pe Tine, singurul Dumnezeu adev`rat, ]i Dimpotriv`, trebuie s` presupunem c`, [n comun
pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu. Domnul cu evreii [n general ]i [n armonie cu exemplul
nostru spune: ^Neprih`nitule Tat`, lumea nu Te-a Domnului nostru, erau obi]nui\i s` mearg` la
 Rug`ciunea 279
Dumnezeu [n rug`ciune. Se pare c` ]i-au dat seama m`runte ale vie\ii, cu mult mai mult [n cele mari.
c`, a]a cum [nv`\`turile Domnului nostru erau [n Probabil c` la [ntoarcerea Domnului nostru de
mod considerabil diferite de ale c`rturarilor ]i la o astfel de perioad` de p`rt`]ie privat` cu
fariseilor [n diferite puncte, tot a]a ]i concep\ia Lui Dumnezeu, ucenicii L-au [ntrebat [n privin\a
despre rug`ciune era probabil diferit`, ]i au dorit rug`ciunii, a]a cum se relateaz` [n lec\ia noastr`.
s` fie [nv`\a\i [n acest subiect pe linia [nv`\`turii Dac` ar fi avut obiceiul s` Se roage cu ei cu voce
Sale avansate. C>teva cazuri sunt consemnate [n care auzibil`, putem prespune c` ei ar fi ]tiut s` ia
Domnul nostru Isus S-a rugat [n prezen\a ]i [n auzul modul S`u de rug`ciune ca un exemplu potrivit
ucenicilor S`i un num`r suficient ca s` ne fereasc` pentru rug`ciunea lor.
de eroarea unora care pretind c` rug`ciunea [n pu- Relatarea acestei rug`ciuni, a]a cum este dat`
blic este nepotrivit`. Totu]i, se pare c` metoda [n Luca, se deosebe]te considerabil de relatarea
obi]nuit` a Domnului nostru a fost s` mearg` la dat` [n Matei, aceasta din urm`, se pare, fiind o
Tat`l [n particular, dup` modul descris de El declara\ie mai complet` (Mat. 6:9). Nu trebuie s`
ucenicilor c>nd a zis: ^Intr` [n c`m`ru\a ta, [ncuie-\i [n\elegem c` Domnul nostru a vrut s` spun`:
u]a ]i roag`-te Tat`lui t`u, care este [n ascuns. ^Zice\i a]a, ci mai degrab` a]a cum este redat [n
Spiritul acestui [ndemn a fost [ndeplinit de alt` parte: ^{n acest fel s` v` ruga\i. Cu alte
Domnul nostru c>nd Se retr`gea dintre ucenici, cuvinte, Domnul nostru n-a dat cuvintele
singur pe un munte pentru rug`ciune, ]i avem rug`ciunilor noastre, ci un exemplu general de
c>teva relat`ri c` a petrecut astfel o parte stil de rug`ciune. Suntem [nclina\i s` ne g>ndim
considerabil` din noapte [n comuniune cu Tat`l c` urma]ii Domnului nostru au neglijat [n m`sur`
ceresc. Din exemplul Domnului nostru o lec\ie considerabil` stilul, ]i, [n locul unei cereri scurte,
pentru noi ar fi c`, dac` El [n perfec\iunea Sa a ordonate, to\i par [nclina\i s` adopte mai mult
avut nevoie de p`rt`]ie ]i comuniune spiritual` sau mai pu\in maniere pe care Domnul nostru
cu Tat`l pentru a realiza lucrarea dat` Lui, noi, le-a atribuit rug`ciunii nepotrivite; ]i anume,
ucenicii Lui, imperfec\i potrivit c`rnii ]i [n toate repet`ri f`r` rost, ca ]i cum s-ar a]tepta ca
felurile lipsindu-ne [n\elepciunea etc., pe care El rug`ciunea s` fie primit` numai dac` ar avea o
a avut-o, avem mult mai mult` nevoie s` c`ut`m anumit` lungime. Nu trebuie s` presupunem c`
continuu la Domnul [ndrumare ]i m>ng>iere, Domnul nostru a petrecut ore [n rug`ciune ]i
sprijinul necesar [n toate [ncerc`rile ]i totu]i a folosit o form` at>t de scurt` ca aceea
dificult`\ile vie\ii pe calea [ngust`. {n armonie dat` apostolilor, dar putem a]tepta [n mod ra\ional
cu aceasta apostolul [ndeamn`: ^Ruga\i-v` ca ordinea pe care a prezentat-o s` fie cea pe care
ne[ncetat. Mul\umi\i pentru toate. El a respectat-o, ]i anume adresarea,
Secretul unei zile fericite (1) ^Tat`l nostru care e]ti [n ceruri.
Nu [n\elegm c` apostolul vrea s` spun` c` Termenul, Tat`l nostru, era [n mod necesar
poporul Domnului trebuie s` fie continuu pe unul nou pentru evrei, c`ci ei erau o cas` a
genunchi, ci mai degrab` c` inimile lor trebuie servitorilor. Prin aceasta apostolii trebuiau s`
s` fie constant [n atitudinea de rug`ciune, men- [n\eleag` c` dup` ce s-au identificat cu Domnul
tal, spiritual, c`ut>nd la Domnul [ndrumare [n Isus, erau privilegia\i s` se considere acum fiii
toate afacerile vie\ii, ]i s` vad` dac` purtarea lor lui Dumnezeu, iar El s` le fie Tat`. Poate c` acesta
are aprobarea divin`. Aceast` idee a comuniunii era unul din punctele anumite [n care au dorit
necontenite cu Domnul, a c`ut`rii necontenite a [nv`\`tur`. Poate c` L-au auzit pe Domnul Isus
z>mbetului Lui, a vegherii necontenite ca nici un adres>ndu-Se lui Dumnezeu cu Tat`, ]i poate s-au
nor p`m>ntesc s` nu se ridice ]i s` ascund` de [ntrebat dac` nu aveau ]i ei privilegiul s` I se
noi fa\a ]i binecuv>ntarea Tat`lui, este atitudinea adreseze a]a. Aceast` rug`ciune [i asigura c`
cre]tinului avansat. Pentru unul ca acesta fiecare Dumnezeu [i recunoa]tea, nu doar ca servitori, ci
zi ]i fiecare or` este timp de p`rt`]ie cu Domnul. ca fii. Aceasta este [n armonie cu declara\ia f`cut`
Ori de c>te ori grijile afacerilor, [ngrijor`rile casei de apostolul Ioan (Ioan 1:12): ^Dar tututor celor
etc. intervin [n astfel de comuniune, este o dovad` care L-au primit, adic` celor care cred [n Numele
c` suntem supra[nc`rca\i cu grijile acestei vie\i Lui, le-a dat dreptul s` fie copii ai lui Dumnezeu.
]i dificultatea trebuie corectat`; fie s` [ndrept`m Este un termen de afec\iune special`.
lucrurile prin diminuarea responsabilit`\ilor [n Afec\iunea unui tat` adev`rat pentru copilul
afaceri etc., fie, dac` acest lucru este imposibil, s`u, fiind una din cele mai pre\ioase din lume, este
s` contracar`m grijile vie\ii cu o [ntoarcere mai folosit` ca s` ilustreze rela\ia membrilor consacra\i
serioas` ]i mai repetat` a inimilor noastre spre ai Domnului cu Creatorul. Este necesar s` fim c>tva
Domnul pentru [ndrumare chiar ]i [n afacerile timp [n ]coala lui Cristos ca ucenici, [nv`\`cei,
280 Rug`ciunea
[nainte de a putea aprecia [n mod cuvenit sensul interesele ]i afacerile personale, ]i oric>t am dori s`
acestui cuv>nt, Tat`, a]a cum se aplic` la Dumnezeu, avem binecuv>ntarea ]i [ndrumarea Domnului [n
dar cu c>t ajungem s` cunoa]tem mai mult din ele, acestea nu trebuie s` dep`]easc` [n aprecierea
iubirea lui Dumnezeu care [ntrece orice [n\elegere, noastr` aranjamentele Sale binef`c`toare pe care le-a
]i cu c>t suntem mai mult [n stare s` ne apropiem promis at>t de clar [n Cuv>ntul S`u. Trebuie s`
de El prin credin\` ]i ascultare, cu at>t devine mai ne amintim c` atunci c>nd va veni {mp`r`\ia,
scump acest termen, Tat`. aceasta va fi rezolvarea fiec`rui r`u ]i a fiec`rui
(2) ^Sfin\easc`-se Numele T`u necaz, nu numai pentru noi, ci pentru toat`
Aceasta exprim` adorare, apreciere a omenirea. De aceea, nu trebuie s` permitem ca
bun`t`\ii ]i m`re\iei divine, ]i reveren\` nevoile noastre personale s` fie prea proeminente,
corespunz`toare. C>nd adres`m cererile noastre ci s` ne amintim c` toat` crea\ia [mpreun`
Domnului, primul nostru g>nd nu trebuie s` fie suspin` ]i sufer` durerile na]terii, a]tep>nd
unul egoist, referitor la noi [n]ine sau la interesele aceast` {mp`r`\ie glorioas` ]i binecuv>ntarea
altora pre\io]i nou`, ci Dumnezeu s` fie primul peste toate familiile p`m>ntului, promis` de Tat`l
[n toate g>ndurile, scopurile ]i socotelile noastre. nostru ceresc c` va veni prin s`m>n\a lui Avraam.
Nu trebuie s` ne rug`m pentru nimic ce n-ar fi [n Acest g>nd [n privin\a {mp`r`\iei, necesitatea
armonie cu cinstirea numelui Tat`lui nostru ei ]i binecuv>ntarea pe care ea o va aduce, ne va
ceresc; nu trebuie s` dorim nimic pentru noi sau \ine proeminent [n fa\` chemarea noastr` de sus
pentru cei dragi nou`, ce n-ar fi aprobat de El pe la como]tenire cu Domnul nostru [n {mp`r`\ia
deplin ]i pentru care nu ne-ar [ndrept`\i s` ne Sa. }i [n m`sura [n care aceast` speran\` ne este vie
rug`m. Poate c` nici o calitate a inimii nu este [n [n fa\`, ea va fi, a]a cum zice apostolul, ^o ancor` a
mai mare pericol de a disp`rea printre cei ce se sufletului, o n`dejde tare ]i neclintit`, care p`trunde
numesc cre]tini, dec>t acest g>nd al reveren\ei dincolo de perdeaua din`untru. Aceast` ancorare
pentru Dumnezeu. Oric>t am crescut [n a speran\ei [n viitor, [n {mp`r`\ie, ne va face capabili
cuno]tin\` ]i oric>t ne-am eliberat de supersti\ii s` trecem [n siguran\` ]i cu relativ` lini]te prin
]i erori, ]i oric>t de avansat` este [n unele [ncerc`rile ]i furtunile ]i dificult`\ile din aceast`
privin\e pozi\ia cre]tinului de ast`zi fa\` de cea lume rea. Mai mult, g>ndurile noastre [n privin\a
de acum un secol, ne temem c` reveren\a a {mp`r`\iei ne vor aminti c` dac` urmeaz` s` fim
pierdut teren nu numai [n biserica nominal`, ci mo]tenitori ai {mp`r`\iei va fi necesar s` avem
]i la mul\i memberi ai ^Bisericii Dumnezeului disciplinarea ]i preg`tirea potrivite. }i astfel,
celui viu, ale c`ror nume sunt scrise [n cer. c>nd ne rug`m ^Vie [mp`r`\ia Ta, inimile noastre
Fiecare pierdere a reveren\ei este un dezavantaj se vor g>ndi apoi [n mod natural la faptul c`
clar, at>t pentru Biseric` c>t ]i pentru lume, speran\a noastr` este c` atunci c>nd va veni
preg`tind drumul pentru diferite rele ]i [n cele {mp`r`\ia vom fi participan\i cu dragul nostru
din urm` pentru anarhie. R`scump`r`tor la gloria ei ]i la marea lucrare de
Dificultatea este c` ignoran\a ]i supersti\ia au binecuv>ntare a lumii. Apoi, [n ordinea cuvenit`
stat [n mare parte la temelia reveren\ei din trecut, ne vom g>ndi c` trebuie s` avem [ncerc`rile,
]i pe m`sur` ce lumina adev`rului risipe]te dificult`\ile ]i disciplin`rile necesare ca s` ne
eroarea, numai pu\ini primesc adev`rul pre\ios potriveasc` ]i s` ne preg`teasc` [n mod cuvenit
[n locul erorii, ]i adev`rata reveren\` din iubire pentru datoriile {mp`r`\iei. Acest g>nd la r>ndul
[n locul reveren\ei din supersti\ie ]i fric` ]i lui va face ca toate necazurile ]i [ncerc`rile de
chiar la ace]tia, tranzi\ia implic` uneori acum s` ni se par` necazuri u]oare, ]tiind c` ele
pierderea [n mare parte a reveren\ei. Poporul realizeaz` pentru noi mai presus de orice m`sur`
Domnului ar face bine s` cultive aceast` calitate, o greutate ve]nic` de slav`. Astfel, [ns`]i oferirea
]i va fi ajutat s` fac` aceasta urm>nd ordinea din acestei rug`ciuni [n ordinea ei cuvenit` ne va
rug`ciunea pe care a a]ezat-o aici Domnul nostru aduce o m`sur` de u]urare de nedumeririle,
consider>nd mai [nt>i c` voin\a ]i onoarea lui [ncerc`rile ]i dezam`girile noastre [nainte de a
Dumnezeu sunt superioare celor ale lor ]i tuturor ajunge s` le men\ion`m la tronul harului.
celorlalte interese. (4) ^Fac`-se voia Ta, precum [n cer
(3) ^Vie [mp`r`\ia Ta a]a ]i pe p`m>nt
Dup` cum Dumnezeu ]i slava ]i onoarea Sa Aceast` cerere f`cut` din inim` implic` faptul
trebuie s` fie primele [n mintea copiilor S`i, tot c` acel care o face ]i-a consacrat Domnului pe
a]a urm`torul g>nd s` fie pentru {mp`r`\ia deplin voin\a sa, inima sa, ]i el are speran\e ca
glorioas`, care, a]a cum a promis El, va binecuv>nta {mp`r`\ia s` vin` cur>nd ]i s` supun` toat`
lumea. Oric>t de mult ar presa asupra noastr` nedreptatea ]i s` stabileasc` voia divin` de la o
 Rug`ciunea 281
mare la alta ]i de la un pol la altul, a]a c` acum, servind Domnului, trebuie s` fim ^mul\umi\i cu
cel care face cererea, fiind astfel [n armonie cu ce ne acord` providen\a Domnului.
voia Domnului ]i dorind ca aceasta s` aib` Copilul lui Dumnezeu, cu m>ncare obi]nuit`
st`p>nire universal`, va c`uta ca aceast` voin\` ]i haine obi]nuite poate fi de fapt mult mai fericit
s` conduc` [n inima sa s` fac` voia lui dec>t unii mult mai prosperi [n lucrurile
Dumnezeu [n afacerile sale c>t poate de bine [n vremelnice. Mul\umirea lui cu acele condi\ii
starea sa p`m>nteasc`, [ntocmai cum sper` ca inferioare provine, nu dintr-o minte mai pu\in
aceasta s` se des`v>r]easc` [n {mp`r`\ie. Nimeni ambi\ioas`, ci mai degrab` din credin\a, speran\a
nu poate face aceast` cerere [n mod inteligent ]i ]i iubirea sa, care, sub [ndrumarea Cuv>ntului
cinstit, ]i s` nu doreasc` ]i s` nu se str`duiasc` Domnului, discern c` via\a de acum este numai o
s` se fac` voia Domnului [n el [nsu]i [n timp ce anticamer` spre eternitate ]i []i d` seama c`
este pe p`m>nt. Astfel, cel care face aceast` cerere Domnul supravegheaz` afacerile poporului S`u.
prime]te o binecuv>ntare [nainte ca el s` cear` Astfel, [ncerc`rile, persecu\iile, descuraj`rile ]i
vreo binecuv>ntare special` asupra sa ori asupra dezavantajele de acum vor produce [n el ]i pentru
altora. Simplul g>nd la aranjamentul divin aduce el preg`tirea inimii, dezvoltarea caracterului,
o binecuv>ntare, pace, odihn`, sfin\ire a inimii. care [l va face potrivit pentru mo]tenirea sfin\ilor
(5) ^P>inea noastr` cea de toate zilele [n lumin`.
d`-ne-o nou` ast`zi (6) ^}i ne iart` nou` gre]elile noastre
Declara\ia lui Matei, credem noi, este Cei care merg la Dumnezeu [n mod acceptabil
preferabil` ]i asupra acestui punct: ^P>inea trebuie s` se apropie de El d>ndu-]i seama de
noastr` cea de toate zilele d`-ne-o nou` ast`zi. insuficien\a ]i nevrednicia lor: ei trebuie s`-]i dea
Ideea pare s` fie aceea de dependen\` continu` seama c` prin natur` sunt p`c`to]i ]i carnea lor
de Domnul, zi de zi, pentru lucrurile de care avem este dec`zut` ]i slab` (^a]a [nc>t nu pot face ceea
nevoie, accept>nd pentru fiecare zi grija ce ar vrea). Aici nu se face referire la p`catul
providen\ial` ]i [ndrumarea afacerilor noastre. adamic, ci la [nc`lc`rile personale, c`ci p`catul
P>inea cea de toate zilele trebuie [n\eleas` aici [n adamic pentru care nu s-a c`it ]i n-a primit iertare
sensul larg al hranei ]i [mbr`c`mintei lucrurile ar sta ca o barier`, a]a [nc>t cel care se roag` n-ar
necesare. Poporul Domnului, care-L recunoa]te avea nici un drept s` mearg` la Dumnezeu [n
ca Tat`, trebuie s` se [ncread` [n El, [n calitate rug`ciune, p>n` c>nd s-a c`it ]i a fost iertat prin
de copii, [n timp ce caut` s` foloseasc` diferitele meritul ^Mijlocitorului. [Vezi VDM iulie-august
mijloace ]i ocazii pe care ei le au la [ndem>n`. Ei 1995, pag. 133.] El n-ar avea nici un drept s`-L
trebuie s` se [ngrijeasc` de lucrurile necesare numeasc` pe Dumnezeu Tat`, ci ar fi tot din rasa
pentru ei [n]i]i, dar s` recunoasc` prevederea ]i adamic` neregenerat. Faptul c` mergem la
grija divin` care a prearanjat lucrurile a]a [nc>t Dumnezeu [n rug`ciune ]i-L numim Tat` este un
s` fac` acele condi\ii ]i binecuv>nt`ri cu putin\` indiciu c` am acceptat mijlocirea marelui
de ob\inut. Agnosticismul ]i critica radical` [n R`scump`r`tor, prin meritul sacrificiului S`u
general ar putea s` nege, dac` a]a vreau, este un indiciu c` p`catele noastre au fost iertate,
providen\a divin` [n leg`tur` cu cerealele ]i cu c` am fost acoperi\i cu haina drept`\ii lui Cristos
alte rezerve de hran` pentru necesit`\ile omului; ]i c` Domnul nu ne mai trateaz` ca p`c`to]i.
dar ochiul credin\ei vede [n spatele acestor rezerve Ce p`cate deci avem noi de m`rturisit?
iubirea lui Dumnezeu, [n\elepciunea lui Dumnezeu R`spundem c` to\i trebuie s` recunoa]tem c` cele
]i puterea lui Dumnezeu, f`c>nd preg`tiri pentru mai bune eforturi ale noastre [n carne nu ajung
necesit`\ile omului, ]i care a dat lucrurile necesare nicidecum la perfec\iune nu ajung la slava lui
[n modul [n care s` fie spre avantajul omenirii Dumnezeu. De]i iertarea p`catelor nu este
prin sudoarea fe\ei etc. men\ionat` aici a fi prin meritul Domnului nostru
Rug`ciunea nu ne [ndrept`\e]te s` cerem Isus Cristos, totu]i alte scripturi arat` [n mod
anumite feluri de hran` ]i delicatese. Dac` clar c` acesta este singurul temei al p`rt`]iei
energia ]i grija noastr` [n privin\a afacerilor noastre cu Dumnezeu c` nu este alt nume dat
vie\ii vor rezulta [n prosperitate vremelnic`, sub ceruri sau printre oameni prin care trebuie
[nso\it` de confort ]i de unele din desf`t`rile s` fim m>ntui\i de p`catele noastre.
vie\ii, sau dac` de abia vom avea suficient, ]i A ne ruga Domnului pentru iertare de p`cate
aceasta cu trud` necontenit`, trebuie s` l`s`m este un indiciu c` [n inim` ne [mpotrivim
pe seama providen\ei Domnului ca s` ne [ndrume. p`catelor ]i c` orice p`cate comise n-au fost cu
Scripturile ne sf`tuiesc s` nu fim avari, ci [n timp voia; ]i Domnul, potrivit leg`m>ntului S`u de har
ce nu suntem ^lene]i [n afaceri, ci fierbin\i [n duh, f`cut cu noi, este de acord s` ne accepte inten\ia
282 Rug`ciunea
inimii [n locul ascult`rii reale, depline, complete, ne-a [nv`\at El zic>nd: ^Fi\i sfin\i, dup` cum
fa\` de cerin\a divin` [n g>nd, cuv>nt ]i fapt`. Tat`l vostru cel ceresc este sf>nt.
Aceast` cerere [nseamn` deci c` noi recunoa]tem Acesta trebuie s` fie standardul. Oric>t am fi
c` haina drept`\ii lui Cristos acordat` nou` s-a noi de deficitari, nu putem avea un standard mai
p`tat, s-a murd`rit ]i dorim s` fie cur`\at`, a]a jos dec>t acesta; ]i [n m`sura [n care ne str`duim
[nc>t s` fim f`r` pat` sau [ncre\itur` sau ceva de dup` acel standard ]i ne d`m seama de
felul acesta. Dimpotriv`, aceasta nu se poate referi sl`biciunile ]i imperfec\iunile noastre, [n acea
la p`catele cu voia, fiindc`, a]a cum explic` m`sur` vom avea compasiune pentru semenii
apostolul, dac` p`c`tuim cu voia dup` ce am no]tri ]i pentru neajunsurile lor fa\` de noi.
primit cuno]tin\a adev`rului, nu r`m>ne nici o Aceasta este iubire, simpatie, compasiune; ]i
jertf` pentru p`cate ]i ca atare nu mai este nici o oricine nu ajunge la acest grad de iubire care va
baz` de iertare; ]i sf>r]itul p`catului cu voia este avea compasiune pentru al\ii ]i pentru
moartea a doua. Este [ns` potrivit s` observ`m sl`biciunile lor, ]i care va fi gata s`-i ierte ]i va fi
c` exist` ceea ce s-ar putea numi p`cate mixte bucuros s`-i ierte; ]i oricine nu reu]e]te [n aceast`
p`cate [n care o m`sur` de voin\` se combin` cu o chestiune p>n` la m`sura de a iubi pe vr`jma]i,
m`sur` de ignoran\` sau sl`biciune mo]tenit`. a]a [nc>t chiar s` se roage pentru ei, acea persoan`
{n cazul acestor p`cate, Domnul {]i exprim` nu ajunge la \inta caracterului pe care-l cere
bun`voin\a de a anula r`ul dac` este c`in\` pentru Domnul, ]i poate fi sigur` c` devierile sale de la
el, dar {]i rezerv` pentru Sine aplicarea loviturilor dreptatea perfect` nu vor fi trecute cu vederea,
sau pedepselor potrivite ]i necesare copilului S`u fiindc` [i lipse]te acea calitate important` a
ca o instruire [n dreptate ]i o corectare a iubirii care acoper` o mul\ime de p`cate de toate
sl`biciunilor etc. Ferici\i sunt cei care, cu cre]tere felurile. Nimeni desigur nu va c>]tiga un loc [n
[n har ]i cuno]tin\`, []i g`sesc inima at>t de clasa [mp`r`\iei, [n clasa miresei, dec>t dac` are
deplin [n acord cu principiile aranjamentului aceast` calitate iert`toare a iubirii.
divin [nc>t niciodat` nu p`c`tuiesc cu vreo (8) ^}i nu ne duce [n ipsit`
m`sur` de voin\`; dar binecuv>nta\i sunt ]i aceia Trebuie s` ne amintim cuvintele apostolului
care, g`sind o m`sur` de voin\` [n devierea lor (Iac. 1:13), [n sensul c` ^Dumnezeu nu ispite]te pe
de la regula divin`, sunt [ndurera\i, ]i care, a]a nimeni, ]i trebuie s` aplic`m aceste cuvinte la
cum zice apostolul, se disciplineaz` sau se rug`ciune. Dac` facem a]a, rug`ciunea noastr`
corecteaz` ca s` poat` [nv`\a mai repede lec\iile nu va [nsemna c` ne temem c` Dumnezeu ne va
]i s`-]i aduc` corpul mai complet [n supunere la ispiti, dar c` {l rug`m s` ne [ndrume pa]ii, grijile
mintea nou` ^M` port aspru cu trupul meu noastre [n via\`, a]a [nc>t nici o ispit`, nici o
]i-l \in [n st`p>nire, ca nu cumva, dup` ce am [ncercare prea sever` s` nu vin` peste noi, Ca El
predicat altora, s` fiu eu [nsumi dezaprobat. s` ne duc` pe o cale pe care s` nu fim ispiti\i peste
^Dac` ne-am judeca singuri, n-am fi judeca\i. puterile noastre, ]i s` ne dea o cale de sc`pare
(7) ^Precum ]i noi iert`m c>nd suntem [n mare necaz. Apostolul ne asigur`
celor care ne-au gre]it c` aceasta este voin\a divin` ]i c` astfel de
}i aici redarea lui Matei este mai bun`: ^Celor rug`ciune ar fi [n armonie cu ea. El zice c`
care ne-au gre]it. A]a cum noi suntem imperfec\i Dumnezeu nu [ng`duie s` fim ispiti\i peste
]i nu putem \ine legea divin`, tot a]a ]i al\ii sunt puterile noastre, ci cu orice ispit` va da ]i o cale
imperfec\i. Dup` cum gradul devierii de la legea de sc`pare. Ispitele sunt de la adversarul ]i de la
divin` difer` [n func\ie de gradul c`derii, tot a]a natura noastr` dec`zut` prin carnea noastr`
trebuie s` ne a]tept`m ca gre]elile noastre ]i ale ]i prin sl`biciunile altora. Dumnezeu nu este
altora, unii [mpotriva altora, s` difere dup` tem- r`spunz`tor de acestea, dar El poate s` [ndrume
perament, sl`biciuni naturale etc. Dup` cum noi calea poporului S`u a]a [nc>t s` nu fie cov>r]i\i
ne d`m seama c` am primit ]i avem [nc` nevoie nici de aceste dificult`\i, sl`biciuni, asalturi natu-
de compasiune ]i mil` divin` [n leg`tur` cu rale, nici de uneltirile adversarului.
neajunsurile noastre, tot a]a Domnul ne [nva\` (9) ^Ci scap`-ne de Cel R`u
c` trebuie s` practic`m bun`voin\` asem`n`toare Aceste cuvinte nu se g`sesc [n original, dar
fa\` de semenii no]tri, din biseric` ]i din afar`. corespund cuvintelor g`site [n relatarea din
{n alt` parte El a]az` aceast` regul` foarte strict, Matei: ^Scap`-ne de Cel R`u. Niciodat` n-a fost
]i anume, dac` noi nu iert`m din inim` celor care mai mare nevoie de aceast` cerere dec>t acum.
ne gre]esc, nici Tat`l nostru ceresc nu ne va ierta Cel r`u caut` [n mod special s` prind` [n curs`
gre]elile. Astfel Domnul vrea s` dezvolte [n ]i s` ademeneasc` poporul Domnului [n prezent,
poporul S`u consacrat Spiritul Tat`lui, a]a cum ]i Scripturile ne informeaz` c` Dumnezeu
 Rug`ciunea 283
permite aceasta, ]i [n acest sens al cuv>ntului, care ies din inimile poporului S`u, au fost
El trimite puteri mincinoase [i permite binecuv>nt`ri pentru inimile lor ]i i-au f`cut s`
adversarului s` aduc` mari [n]el`ri asupra lumii aprecieze ]i s` doreasc` {mp`r`\ia cu mult mai
]i asupra bisericii nominale. Tat`l nostru permite mult dec>t dac` nu s-ar fi rugat astfel. Dorin\a
aceasta fiindc` a venit timpul unei separ`ri com- dup` {mp`r`\ie a fost o binecuv>ntare [n sine ]i
plete a gr>ului de neghin`. El a promis [ns` c` a fost o [ncurajare, ]i astfel ne rug`m acum, mai
aceia care sunt cu adev`rat din clasa gr>ului serios poate dec>t oric>nd [nainte, vie {mp`r`\ia
sfin\i\i [n Isus Cristos, care caut` s` mearg` Ta, fiindc` apreciem nevoia de {mp`r`\ia lui
pe urmele Sale nu vor fi poticni\i, nu vor c`dea Dumnezeu tot mai mult, pe m`sur` ce ajungem
niciodat`, ci li se va da o intrare [mbel]ugat` [n la timpul c>nd va fi gata s` ne fie dat`.
{mp`r`\ia ve]nic`. {ntrebarea deci este una de Cerere, c`utare, batere
loialitate a inimii fa\` de Domnul. Cuvintele Domnului nostru [n [ncheierea
{ncercarea din aceast` zi va [ncerca lucrarea acestei lec\ii sunt foarte satisf`c`toare pentru
fiec`rui om [din biseric`] de ce fel este. Va fi a]a sufletul celor care au credin\`: ^}i Eu v` spun:
de sever` [nc>t dac` ar fi posibil chiar ]i cei ale]i Cere\i ]i vi se va da; c`uta\i ]i ve\i g`si; bate\i ]i
ar fi [n]ela\i; dar aceasta nu va fi posibil, fiindc` vi se va deschide! Avem cuvintele {nv`\`torului
Domnul Se va [ngriji [n mod special de ace]tia. pentru aceasta, dar trebuie s` ne amintim ordinea
Totu]i, Domnul va fi [ntrebat de poporul S`u [n a]a cum este exprimat` [n rug`ciune; s` nu cerem
privin\a acestor lucruri pe care le-a promis, ]i nimic ce n-ar fi sfin\itor ]i n-ar onora numele
rug>ndu-se, ^Scap`-ne de Cel R`u, desigur vor Tat`lui nostru ceresc; s` nu cerem nimic ce s` se
lucra [n acea direc\ie. A]teptarea noastr` este ca interpun` [n vreo m`sur` sau grad venirii
foarte cur>nd for\ele r`ului s` c>]tige mult mai {mp`r`\iei Sale, sau [nf`ptuirii voii Sale pe
mare putere dec>t [n prezent, cu toat` [n]elarea p`m>nt ca [n cer; s` cerem [n armonie cu planul
nedrept`\ii; ]i [ntre timp Domnul re\ine for\ele divin ]i s` fim asigura\i c` acel plan divin,
[mpotrivitoare pentru ca poporul S`u adev`rat descoperit [n Cuv>ntul S`u ]i pentru care ne
s` poat` [mbr`ca arm`tura lui Dumnezeu ]i s` rug`m, se va [mplini complet [n cele din urm`, ]i
poat` sta [n picioare c>nd va veni ziua cea rea. c` va fi o parte c>t se poate de satisf`c`toare
Credin\a ]i speran\a dezvoltate pentru inim` c>nd o vom primi.
prin am>nare Cererea, c`utarea, baterea trebuie f`cute de
{n versetele 5-8 Domnul nostru ne d` o plid`, c`tre noi individual. Putem cere Domnului o parte
ar`t>ndu-ne cum insisten\a poate aduce un [n {mp`r`\ie ]i putem munci pentru ea, cer>nd
r`spuns de la un prieten p`m>ntesc, care la binecuv>ntarea Lui peste munca noastr`; dar nu
[nceput a refuzat o cerere. Domnul nostru putem [ncerca s` [ndrum`m aranjamentul divin
folose]te ilustra\ia [n privin\a Tat`lui ceresc, nu ca s`-i favorizeze [n mod special pe al\ii [n
prin aceea c` face aluzia c` El este [mpotriva leg`tur` cu {mp`r`\ia. Fiindc` cineva este rud`
cererilor poporului S`u ]i le va acorda numai dac` cu noi ]i ne este foarte drag dup` trup, nu este un
apelurile lor vor deveni plictisitoare pentru El, motiv s` tragem concluzia c` Domnul va alege [n
ci prin aceea c` le arat` ce st`ruin\` r`bd`toare mod necesar pe unul ca acesta ca membru al
au oamenii [n leg`tur` cu o mic` favoare miresei. Dimpotriv`, unuia ca acesta trebuie s`-i
p`m>nteasc` dorit`, ]i ca s` ilustreze cum poporul propov`duim Cuv>ntul, s`-i spunem despre
Domnului trebuie s` fie mai preocupa\i ]i mai bun`tatea ]i harul lui Dumnezeu ]i despre
serio]i [n privin\a binecuv>nt`rilor cere]ti pe binecuv>ntarea Sa, ]i s`-l [ncuraj`m s` se
care le doresc. Tat`l nostru ceresc are lucruri consacre Domnului; ]i, [n leg`tur` cu consacrarea,
bune; El ni le-a promis; Lui {i place s` ni le dea, trebuie s`-l [ndemn`m s` cear` singur, s` caute
de]i unele dintre ele sunt departe de noi. De singur ]i s` bat` singur ca s` primeasc`, s`
exemplu, El a [ng`duit poporului S`u s` se roage g`seasc` ]i s` intre [n favorurile binecuv>ntate
^Vie [mp`r`\ia Ta, fac`-se voia Ta precum [n cer ale Domnului.
a]a ]i pe p`m>nt, timp de aproape nou`sprezece Orice dar bun ]i des`v>r]it
secole. De ce n-a r`spuns la rug`ciune mai repede? vine de la Tat`l
De ce a sugerat s` ne rug`m a]a, dac` r`spunsul Domnul nostru face apel la spiritul de p`rinte
avea s` fie at>t de mult am>nat? din om, amintindu-le ascult`torilor cum ar fi
R`spundem c` Domnul avea deja un plan [nc>nta\i s` dea daruri bune de hran` copiilor
stabilit, care includea timpul {mp`r`\iei, [nainte lor, cum nu le-ar da ceva otr`vitor ]i d`un`tor
de a ne [nv`\a s` ne rug`m pentru ea; ]i c` c>nd ei ar cere lucruri bune, dar mai mult de at>t,
rug`ciunile din timpul celor nou`sprezece secole, nu le-ar da lucruri d`un`toare nici c>nd ar cere
284 Rug`ciunea
ceva d`un`tor. Cu mult mai mult Tat`l nostru omenirea; c`ci dimpotriv`, ne amintim c` marele
ceresc, este bun, bl>nd, binevoitor ]i dispus s` nostru {nv`\`tor le-a spus unora: ^Voi ave\i de
binecuv>nteze pe copiii S`i. Cu mult mai mult ne tat` pe Diavolul. }i apostolul declar` c` noi am
va da El lucrurile bune. Ne-am g>ndit adesea la fost ^copii ai m>niei [ntocmai cum sunt al\ii [nc`.
aceasta c>nd i-am auzit pe unii dintre dragii Noi am ^sc`pat de condamnarea care este asupra
no]tri prieteni rug>ndu-se ca Domnul s`-i boteze lumii ]i am fost muta\i din [mp`r`\ia [ntunericului
cu foc, a]a cum este promis [n Scripturi. Ne [n {mp`r`\ia dragului Fiu al lui Dumnezeu
bucur`m s` ne g>ndim c` Dumnezeu [n bun`tatea am fost muta\i dintre cei care sunt copii ai m>niei,
Sa nu va r`spunde la acea rug`ciune, nu va [n familia lui Dumnezeu; a]a [nc>t acum, ca fii ai
profita de ne[n\elegerea acelui lucru, ca s` lui Dumnezeu, to\i care cred [n Isus se pot ruga:
r`spund` la o rug`ciune care ar fi at>t de ^Tat`l nostru care e]ti [n ceruri. Aceast` parte
d`un`toare celui care o face. Ceea ce doreau ei a cererii este o adresare de reveren\`, o
era o m`sur` din binecuv>ntarea divin`; ceea ce recunoa]tere a m`re\iei lui Dumnezeu, ]i implic`
cereau ei era blestemul sau necazul care a venit smerenia ]i micimea noastr`. Implic` faptul c`
asupra plevei la sf>r]itul veacului iudeu ]i care cel care se [nchin` are reveren\` fa\` de Dumnezeu
va veni iar`]i peste neghin` la sf>r]itul veacului ]i nu [ncearc` s` I se adreseze [ntr-un mod
evanghelic. u]uratic ]i lipsit de respect: [nsu]i numele Lui
Sper`m c` poporul Domnului va cultiva tot este respectat ca sf>nt de c`tre adev`ratul
mai mult spiritul rug`ciunii, ]i c` f`c>nd astfel [nchin`tor.
va aprecia tot mai mult rela\ia cu Dumnezeu [n ^Vie [mp`r`\ia Ta; fac`-se voia Ta, precum [n
calitate de copii, ]i va merge la El ca la un tat`, cer a]a ]i pe p`m>nt. Aceast` cerere nu este de
cu simplitate, cu sinceritate. Noi nu sus\inem natura unei preten\ii, nici chiar o expresie a
deloc ideea care predomin` ast`zi, despre ner`bd`rii. Mai degrab` este o recunoa]tere din
paternitatea lui Dumnezeu ]i fraternitatea partea [nchin`torului c` are credin\` [n
oamenilor. Acea doctrin` fals` nu-]i g`se]te locul f`g`duin\a divin`, c` la timpul cuvenit al lui
[n Cuv>ntul lui Dumnezeu. Dumnezeu nu st` ca Dumnezeu {mp`r`\ia cereasc` va fi stabilit` pe
garant pentru rasa uman` depravat` a]a cum p`m>nt. Este o recunoa]tere c` [nchin`torul nu
apare ast`zi. El a fost Tat`l lui Adam [n numai crede f`g`duin\a lui Dumnezeu, dar ]i este
perfec\iunea lui, dar aceste imperfec\iuni, care [n armonie cu ea ]i dore]te {mp`r`\ia Domnului
au ajuns s` aib` un loc at>t de proeminent [n copiii t>nje]te dup` ea. Aceasta implic` astfel c` el
lui Adam, Domnul declar` c` sunt de la nu este [n armonie cu p`catul, nici cu [mp`r`\iile
Adversarul ]i unora din zilele Sale le-a spus: Voi acestei lumi ]i cu ordinea actual` ]i cu
ave\i de tat` pe diavolul ]i lucr`rile lui le face\i. aranjamentele ei sociale, financiare, politice ]i
Pentru a ajunge iar [n familia lui Dumnezeu, a]a eclesiastice imperfecte. Este o recunoa]tere, mai
cum a fost Adam [nainte de a p`c`tui, un fiu al departe, c` [nchin`torul dore]te condi\iile [n care
lui Dumnezeu, este necesar s` mergem [n modul nu va fi posibil nici un p`cat [n care voia lui
stabilit, prin meritul lui Isus, meritul Dumnezeu va domni pe p`m>nt a]a cum
sacrificiului S`u pentru p`catele noastre. Mai domne]te [n cer. Implic` astfel faptul c` el nu este
mult de at>t, dup` ce am fost [ndrept`\i\i astfel [n armonie cu p`catul ]i este [n armonie cu
ca fii pe plan uman, am fost accepta\i [n Cel dreptatea, adev`rul, bun`tatea. Este o recunoa]tere
preaiubit la starea de fii ca noi creaturi [n Cristos. [ns` c` voia lui Dumnezeu nu se face pe p`m>nt, c`
Din acest punct de vedere mergem la Tat`l, din {mp`r`\ia Lui n-a venit [nc` pe p`m>nt; c`ci atunci
acest punct de vedere este p`rt`]ia noastr` ]i din c>nd va veni, c>nd Cristos, {mp`ratul stabilit, {]i
acest punct de vedere sper`m, avem [ncredere, va lua marea putere ]i va domni, grabnic rezultatul
credem c` toate lucrurile lucreaz` [mpreun` va fi a]a cum este ar`tat [n Scripturi, c` Satan va fi
pentru binele nostru, fiindc` iubim pe Dumnezeu legat, r`ul [n general restr>ns, ]i dimpotriv`,
]i am fost chema\i potrivit planului S`u. cuno]tin\a, pacea ]i binecuv>ntarea vor umple tot
p`m>ntul (Apoc. 20:1-3; 21:1-5; 22:1-6). Nu este aici
R 2252, de la subtitlu p>n` la sf>r]itul nici o [ncercare de a-I spune Domnului ce trebuie
articolului ^Voi, deci, a]a s` v` ruga\i (vezi f`cut, cum ]i c>nd trebuie stabilit` {mp`r`\ia Lui:
[ntrebarea nr. 45): [nchin`torul corect instruit trebuie s` ]tie c` Acel
^Tat`l nostru care e]ti [n ceruri! Sfin\easc`-se care a f`cut toate lucrurile este cu totul compe-
Numele T`u. Aceast` adresare lui Dumnezeu cu tent s` guverneze, s` [ndrume ]i s` \in` [n
Tat`l nostru, dup` cum tocmai am v`zut, nu st`p>nire toate lucrurile, ]i c` El ^face toate
implic` paternitatea lui Dumnezeu pentru toat` lucrurile potrivit sfatului voii Sale. Se presupune
 Rug`ciunea 285
c` [nchin`torul a mers la Cuv>ntul divin pentru m`sur` m`sura\i, vi se va m`sura (Mat. 7:2). De
[nv`\`tur` ]i va continua s` primeasc` din el asemenea ne amintim c` El a dat o pild` care
[nv`\`turile [n privin\a scopurilor divine: [n ilustreaz` acest subiect, reprezent>nd pe ucenicul
cererile sale el exprim` numai consim\irea lui S`u iertat ca un servitor care datora zece mii de
deplin` la aranjamentul divin ]i bucuria [n el. talan\i, a c`rui datorie o anulase cu generozitate
^P>inea noastr` cea de toate zilele d`-ne-o nou` ]i nu-l presase; dar c>nd acel urma] a manifestat
ast`zi. Cuvintele acestea din Matei se deosebesc un spirit at>t de diferit [nc>t, g`sind un confrate
u]or de cele din Luca. Literal tradus` declara\ia servitor care datora c>\iva b`nu\i, l-a tratat f`r`
din Luca este ^p>inea noastr` cea de toate zilele mil`, atunci mila ]i generozitatea Domnului au
d`-ne nou` [n fiecare zi. Matei zice ^ast`zi, [n fost retrase de la el. Vezi Mat. 18:23-35.
timp ce Luca zice ^[n fiecare zi. Ideea este [ns` Fiecare cre]tin c>nd se apropie de tronul
practic aceea]i. Nu este un apel la Dumnezeu harului ceresc s` se [ntrebe zilnic [n inima sa dac`
pentru supraabunden\` ]i multe bunuri str>nse i-a iertat sau nu pe cei care-i sunt datornici, a]a
pentru multe zile; ]i nu este nici o cerere de cum dore]te el ca Dumnezeu s`-l ierte cu
articole de lux; este numai o cerere: Doamne, d`-ne generozitate pentru Cristos. Aceasta nu [nseamn`
acele lucruri care ne sunt necesare [n fiecare zi. iertarea datoriilor financiare ]i distrugerea
Mul\umirea este [nsu]i spiritul acestei cereri. registrelor noastre de conturi, dec>t c` [n cazul
Oricine se roag` Domnului [n acest fel ]i din datornicului care vrea dar nu poate pl`ti, s` avem
inim`, va fi desigur o persoan` foarte mul\umitoare mil` ]i r`bdare, a]a cum sper`m ]i noi s` avem
]i mul\umit`. }i aceast` cerere este at>t de larg` mil` de la Domnul nostru. Aplicarea ei special`
c>t garanteaz` f`g`duin\a divin` [n privin\a este la obliga\iile, [nc`lc`rile ]i datoria moral`.
lucrurilor p`m>nte]ti. ^P>inea ]i apa v` vor fi Aceasta nu implic` faptul c` nu trebuie s` d`m
sigure nu las` loc de cereri pentru articole de nici o aten\ie [nc`lc`rilor altora [mpotriva noastr`
lux. Mai mult, de]i aceast` cerere este singura c` nu trebuie s` recunoa]tem ofensele. Este
din rug`ciune cu un caracter p`m>ntesc, singura adev`rat, n-ar trebui s` ne ofens`m repede, ar
care este legat` de afacerile ]i interesele trebui s` fim [nce\i la m>nie, n-ar trebui s` ne
p`m>nte]ti, ea poate fi [n\eleas` ]i [n leg`tur` cu ofens`m niciodat` dec>t dac` ofensa este foarte
lucrurile spirituale; [ntr-adev`r, credem c` a]a evident inten\ionat`. }i atunci, de]i nu putem
va fi aplicat` de c`tre to\i copiii lui Dumnezeu, ierta [n sensul absolut p>n` c>nd ni se cere iertare,
[n m`sura [n care se face cre]tere [n har, adev`r potrivit modelului divin asupra acestui subiect,
]i spiritualitate. Cei cu minte spiritual` vor cere s` fim totu]i [ntr-o atitudine de iertare [n mintea
hran` spiritual`, necesit`\ile spirituale zi de zi, noastr`: adic`, s` nu nutrim [n noi nici un senti-
]i []i vor da seama tot mai mult c`, dup` cum ment de r`zbunare sau de r`utate, s` nu avem
Tat`l ceresc [mbrac` crinii ]i hr`ne]te corbii, tot alte sentimente dec>t cele de iubire ]i
a]a, El Se va [ngriji cu mult mai mult de interesele comp`timire ]i dorin\a de a ierta r`ul care ni s-a
vremelnice ale tuturor celor care caut` mai [nt>i f`cut, c>t de repede posibil, ]i o ner`bdare de a face
{mp`r`\ia cerurilor ]i dreptatea ei dreptatea calea reconcilierii c>t se poate de neted` ]i de u]oar`
pe care ea o va impune. pentru r`uf`c`tor; ]i s` fim treji s` descoperim ]i
^}i ne iart` nou` gre]elile noastre, precum promp\i s` [ndrept`m orice pa]i gre]i\i sau fapte
iert`m ]i noi celor care ne-au gre]it. Ce g>nd! gre]ite din partea noastr`.
Cine se poate ruga ^a]a ]i totu]i s` fie plin de }i ^nu ne duce [n ispit`, ci scap`-ne de Cel
spirit r`u plin de r`utate, m>nie, invidie, ur`, R`u. Ideea de aici este u]or neclar`, c`ci ni se
ceart`, s` fie neiert`tor, nemul\umitor, plin de aminte]te c` ^Dumnezeu nu ispite]te pe nimeni.
resentimente, clevetitor, def`im`tor? Toate aceste L`rgind propozi\ia a]a [nc>t s` ne dea ceea ce
fapte ale c`rnii ]i ale diavolului vin din st`ri rele credem c` este traducerea ei literal` ]i ad`ug>nd
nici una dintre ele nu este provocat` de iubire [n paranteze ni]te cuvinte sugestive pentru a face
adev`rat`, a]a cum [nva\` Domnul ]i inspir` mai clar` concep\ia noastr` [n privin\a ideii
spiritul S`u. {ns`]i esen\a principiului cre]tin exprimate aici de Domnul, a]a cum a fost [n\eleas`
este iubirea, simpatia, iertarea gre]elilor altora, de c`tre cei care L-au auzit, acest pasaj ar spune
a]a cum ne d`m seama c` ]i noi avem gre]eli ]i astfel: ^}i nu [numai] ne duce [n ispit`, ci []i] scap`-ne
c` Dumnezeu ni le-a iertat cu [ndurare pentru de Cel R`u. Face parte din aranjamentul divin s`
Cristos. Domnul nostru accentueaz` importan\a ne duc` sau s` ne permit` s` fim [n pozi\ii de
acestui spirit al iert`rii [nainte de a putea fi copii [ncercare sau probare. Nu trebuie s` ne r`zvr`tim
ai Tat`lui nostru din ceruri, spun>nd [n alt loc: [mpotriva [n\elepciunii divine [n aceast`
^Cu ce judecat` judeca\i, ve\i fi judeca\i; ]i cu ce chestiune, ci dimpotriv`, s` consim\im la ea ]i s`
286 Rug`ciunea
ne d`m seama c` [ncerc`rile sunt necesare pentru iube]te. Totu]i, din aceast` scriptur` pe care o
dezvoltarea noastr`. Ca atare, [n loc s` ne rug`m analiz`m unii au ajuns la ideea c` noi trebuie s`
s` fim feri\i de ispite, rug`ciunea noastr` s` fie mergem la Tat`l ]i la Fiul prin Spiritul sf>nt ca
mai degrab` ca atunci c>nd Domnul nostru [n mijlocitor, care va suspina pentru noi ]i va mijloci
providen\ele Sale ne duce [n locuri de [ncercare, pentru noi, ca s` putem fi accepta\i de Tat`l ]i de
El s` stea cu noi [n timpul [ncerc`rii ]i harul S`u Fiul. Aceasta este [n armonie cu [ncurc`tura de
s` fie [ndeajuns pentru noi ]i s` nu [ng`duie s` g>ndire predominant` [n privin\a Spiritului sf>nt
fim ispiti\i mai mult dec>t putem suporta, ci ]i a func\iei lui.
odat` cu ispita s` ne dea ]i o cale de sc`pare Eroarea acestei interpret`ri se vede ]i atunci
sc`p>ndu-ne de Cel R`u, Satan. c>nd ne g>ndim c` dac` suspinele n-ar putea fi
^C`ci a Ta este [mp`r`\ia ]i puterea ]i slava gr`ite, atunci n-ar mai fi deloc suspine; deoarece
[n veci. Amin. Aceste cuvinte, chiar dac` se ceea ce nu poate fi rostit nu este suspin. Dar acest
g`sesc [n traducerile noastre obi]nuite ]i [n unele pasaj ar ap`rea la fel de ciudat ]i de necorespunz`tor
din manuscrisele grece]ti, nu se g`sesc [n cele dac` l-am interpreta [n sensul c` Spiritul sf>nt,
mai vechi manuscrise grece]ti, Sinaitic ]i influen\a sau puterea Atotputernicului Iehova nu
Vatican. Acestea deci s-ar p`rea a fi cuvinte ale este [n stare s` se exprime [n mod inteligent. }tim
oamenilor ad`ugate la Cuvintele Domnului c` [n veacurile trecute mintea, voin\a, Spiritul lui
nostru. {n ceea ce prive]te p`m>ntul, aceste Dumnezeu ]i-a g`sit expresie abundent` prin
cuvinte n-au fost adev`rate de-a lungul Veacului cuvintele ]i faptele profe\ilor, ]i nu putem
Evanghelic; st`p>nirea p`m>ntului n-a fost a presupune c` ast`zi El are mai pu\in` putere sau
Domnului, puterea p`m>ntului n-a fost a capacitate. Atunci ce poate [nsemna aceast`
Domnului ]i slava p`m>ntului n-a fost a scriptur`: ^{nsu]i Duhul mijloce]te pentru noi cu
Domnului. Dimpotriv`, Satan a fost ^prin\ul suspine negr`ite?
lumii acesteia, ]i el a lucrat [n inimile copiilor Gre]eala const` [n presupunerea c` Spiritul
neascult`rii ]i a orbit min\ile celor care nu cred lui Dumnezeu este cel care implor`. {ns`,
[n evanghelie. {mp`r`\iile ]i puterile lumii dimpotriv`, spiritul care mijloce]te pentru noi
acesteia au fost ale lui Satan, iar poporul lui este propriul nostru spirit, spiritul sf>ntului care
Dumnezeu a]teapt` s` vin` {mp`r`\ia lui implor` pe Dumnezeu ]i adesea nu reu]e]te s` se
Dumnezeu, a]a cum este reprezentat [n vresetul exprime cum se cuvine. O privire la text, [mpreun`
10, s` r`stoarne [mp`r`\iile lumii acesteia ]i s` cu rela\iile lui contextuale, va ar`ta c` aceast`
stabileasc` {mp`r`\ia drept`\ii: s` lege pe Satan interpretare este potrivit`. Apostolul tocmai
]i s` distrug` faptele c`rnii ]i ale diavolului. scrisese despre omenirea [nc`rcat` de p`cat,
suspin>nd [n lan\urile ei. El ne asigur` c` omenirii
Vol. V, pag. 287 p>n` la pag. 290, par. 3 i se va acorda libertate de aceast` robie, c>nd Biserica,
Suspine negr`ite (vezi [ntrebarea nr. 49): ^copiii lui Dumnezeu, sub conducerea C`peteniei
^{nsu]i Duhul mijloce]te pentru noi cu suspine M>ntuirii lor, vor fi fost glorifica\i (versetele 19-21).
negr`ite. }i Cel care cerceteaz` inimile ]tie care Apoi el trece de la suspinele lumii la starea
este g>ndirea Duhului. Rom. 8:26, 27. prezent` a Bisericii, [n care noi suspin`m: ^}i noi
Aceast` expresie, inten\ionat` s` dea poporului care avem cele dint>i roade ale Duhului, suspin`m
lui Dumnezeu o [n\elegere a iubirii ]i grijii Tat`lui [n noi, a]tept>nd [nfierea, adic` r`scump`rarea
ceresc fa\` de ei, este [n\eleas` foarte gre]it de trupului nostru. Versetul 23.
c`tre mul\i. Ace]tia ne spun c` Spiritul sf>nt Spiritul sau mintea re[nnoit` sau transformat`
suspin` pentru ei la Tat`l; ]i unii [ncearc` s` dea a Bisericii, care era odat` lumeasc`, acum este
expresie auzibil` acestor suspine, iar al\ii sf>nt` ]i spiritual`: dar corpurile noastre sunt
presupun c` suspinele lor ajut` cumva pe Spiritul [nc` umane ]i au imperfec\iunile adamice. De
sf>nt [n aceast` chestiune, compens>nd pentru aceea, ca noi creaturi suntem [mpov`ra\i de carne
suspinele pe care el nu le poate rosti chiar dac` ]i suspin`m dup` eliberarea promis` [n
ei nu pot vedea exact cum. Ar fi ciudat [ntr-adev`r, asem`narea lui Cristos la [nt>ia [nviere. Apostolul
dac` Spiritul sf>nt ar fi o persoan`, ]i, dup` cum arat` c` prin credin\` noi putem socoti mort
sus\in catehismele, ^egal` [n putere cu Tat`l ]i corpul p`m>ntesc, ]i ne putem g>ndi la noi [n]ine
cu Fiul, ca el s` considere necesar s` se adreseze ca fiind noi creaturi des`v>r]ite ]i astfel [n\elegem
Tat`lui ]i Fiului pentru poporul Domnului cu c` suntem m>ntui\i acum ^m>ntui\i [n n`dejde
suspine negr`ite. Domnul nostru Isus a spus c` (versetul 24). Apoi, dup` ce arat` cum ne putem
am putea veni direct la El ]i c` am putea veni socoti pe noi [n]ine, el ne arat` c` din punct de
direct la Tat`l, asigur>ndu-ne c` ^Tat`l {nsu]i v` vedere divin suntem socoti\i fiin\e ^noi, ^sfinte
 Rug`ciunea 287
]i ^spirituale: arat` c` Dumnezeu, privindu-ne Botez`torul. Partea de binecuv>ntare din aceasta
din acest punct de vedere, recunoa]te nu carnea ]i a venit peste Biserica [n a]teptare la Cincizecime,
sl`biciunile ]i imperfec\iunile ei ci spiritul, mintea, iar apoi asupra [ntregii ^r`m`]i\e credincioase
inten\iile, voin\a noastr`, ^crea\ia nou`" devotat` din Israel, dar aspectul din urm` s-a [mplinit
slujirii Sale. Dumnezeu ]tie c>nd spiritul nostru asupra poporului evreu respins prin botezul cu
sf>nt (mintea nou`) este doritor ]i carnea este foc, distrugere, necaz, care a nimicit complet statul
slab`, ]i El ne judec` nu dup` trup, ci dup` spirit. lor na\ional [n anul 70 d. Cr. Dar foarte [ndur`tor,
Conceperea noastr` de Spirit, adoptarea unei Dumnezeu nu r`spunde la rug`ciunile poporului
voin\e noi deplin consacrate Domnului, este ceea S`u dup` cererea lor, ci dup` inten\iile celui care
ce ne-a adus [ntr-o leg`tur` nou` cu Dumnezeu ]i cere acord>ndu-le numai binecuv>ntare.
[n aceste speran\e noi [n care ne bucur`m: ^}i tot Unii au fost surprin]i [ntr-o gre]al` ]i prin]i [n
astfel ]i Duhul [mintea noastr` nou`, sf>nt`] ne curs` de Adversar prin ceva sl`biciune a naturii
ajut` [completeaz`] [n sl`biciunea noastr` umane dec`zute: ei s-au sim\it aproape descuraja\i
[trupeasc`]: c`ci nu ]tim [nici m`car] s` ne rug`m c>nd s-au apropiat de tronul harului ceresc [n
cum trebuie [cu mult mai pu\in suntem rug`ciune. Nu puteau rosti cuvinte, ci numai
[ntotdeauna [n stare s` facem cum am vrea]. Dar suspinau [n spiritul lor c`tre Dumnezeu, ^gem>nd
[nsu]i Duhul [mintea noastr` sf>nt`] mijloce]te ap`sa\i. Dar Tat`l ceresc n-a insistat c` ei trebuie
[pentru noi este omis [n manuscrisele cele mai s`-]i formuleze cererea [n cuvinte potrivite cu
vechi] cu suspine negr`ite [[n cuvinte]. }i Cel care exactitate pentru a-i asculta: [n loc de aceasta, El
cerceteaz` inimile [Dumnezeu] ]tie care este a r`spuns cu [ndurare dorin\elor inimii lor,
g>ndirea [[n grece]te phronema [nclinarea] suspinelor neexprimate ale inimii lor, care c`utau
Duhului [nostru]: pentru c` El [duhul nostru] iertarea Lui, binecuv>ntarea ]i m>ng>ierea Lui.
mijloce]te pentru sfin\i dup` voia lui Dumnezeu. El le-a r`spuns la rug`ciunile nerostite, le-a
Cu alte cuvinte, Dumnezeu este bucuros s` acordat putere ]i binecuv>ntare, cu o binecuv>ntat`
accepte dorin\ele inimii poporului S`u, at>t [n realizare a iert`rii.
rug`ciune, c>t ]i [n slujire, [n ciuda imperfec\iunilor Acesta este argumentul apostolului [n tot
c`rnii lor a vasului lor p`m>ntesc. }i El accept` contextul de aici, ]i se va observa c` el rezum`
aceste dorin\e ale inimii. argumentarea zic>nd: ^Deci, ce vom zice noi [n
Ce fericire pentru noi, [n ignoran\a ]i fa\a tuturor acestor lucruri? [Av>nd [n vedere c`
sl`biciunea noastr`, c` Tat`l nostru ceresc ac- Dumnezeu a f`cut pentru noi toate aranjamentele,
cept` inten\iile inimilor noastre [n locul cuvintelor ignor>nd sl`biciunile ]i imperfec\iunile noastre,
noastre; c`ci adesea poporul S`u a cerut foarte care sunt contrare voin\ei noastre, ]i nu le socote]te
gre]it! Ne g>ndim la aceasta ori de c>te ori auzim ca fapte ]i ignor>nd ]chiop`tarea rug`ciunilor
pe unii din poporul Domnului rug>ndu-se ca noastre ]i incapacitatea de a ne exprima dorin\a,
Dumnezeu s`-i boteze cu Spirit sf>nt ]i cu foc. ]i dimpotriv`, f`c>nd aranjamente s` ne
Rug`ciunea este f`cut` [ntr-o con]tiin\` bun` ]i binecuv>nteze dup` spiritul min\ii noastre,
numai cu dorin\a de a avea o binecuv>ntare; dar deoarece nu suntem capabili s` ne exprim`m nici
ne[n\eleg>nd pasajul de scriptur` pe care-l citeaz`, m`car suspinele [n rug`ciunile noastre imperfecte,
persoana cere de fapt ca o binecuv>ntare s` fie noi vom trage concluzia:] Dac` Dumnezeu este
urmat` de un blestem. Prezicerea c` Cristos va [astfel] pentru noi, cine va fi [mpotriva noastr`?
boteza cu Spirit sf>nt ]i cu foc a fost f`cut` de Ioan Versetul 31.
288 Rug`ciunea

g
 VORBIREA DE R~U }I PRESUPUNEREA DE R~U

1. Ce este vorbirea de r`u? adresa dezvolt`rii lui viitoare. Astfel ]i apostolul

Iacov 3:8-10 ^Dar limba, nici un om n-o poate declar` c` evreii sub Lege au fost sub un blestem
[mbl>nzi. Ea este un r`u care nu se poate nu fiindc` Legea a fost rea, ci, din pricina
[nfr>na, este plin` de otrav` de moarte. Cu ea imperfec\iunilor c`rnii, evreii au intrat sub
binecuv>nt`m pe Domnul ]i Tat`l, ]i tot cu ea condamnarea (blestemul) Legii. El declar` ]i
blestem`m pe oameni, care sunt f`cu\i dup` aceea c` ^Hristos ne-a r`scump`rat [pe evrei] din
asem`narea lui Dumnezeu. Din aceea]i gur` iese blestemul [condamnarea] legii, f`c>ndu-Se
]i binecuv>ntarea ]i blestemul. Nu trebuie s` fie blestem pentru noi, suferind pentru noi
a]a, fra\ii mei! condamnarea sau n`pasta deplin` a Legii impus`
asupra [nc`lc`torului (Gal. 3:10-13). El a ilustrat
R 2443, col. 1, par. 5, p>n` la col. 2, par. 1: aceea]i idee [n leg`tur` cu cuv>ntul ^blestem,
Dar [n ce sens vrea s` spun` apostolul c` c>nd a declarat c` un p`m>nt care a fost n`p`dit
israeli\ii spirituali blestem` pe oameni cu de spini ]i de p`l`mid` este ^aproape s` fie
limba lor, ]i aceasta at>t de obi]nuit, at>t de largblestemat nu gata pentru blestem, ci pentru
r`sp>ndit [nc>t s` cear` mustrare public`? condamnare, ca nepotrivit pentru a fi lucrat,
Desigur, nici un cre]tin nu-]i blestem` semenul p>n` c>nd va fi ars ]i buruienile lui st>rpite.
cu jur`minte ]i [njur`turi lume]ti! Dar nu sunt Mat. 5:44; Rom. 12:14; Marcu 11:21; Evr. 6:8.
alte moduri [n care limba noastr` poate fi un Av>nd deci [n minte cuv>ntul adev`rat ]i
blestem ]i o r`nire pentru semeni? Trebuie s` semnifica\ia lui a]a cum este folosit` de apostol,
ne amintim c` [n\elesul cuv>ntului nostru englezesc vedem c` de]i blestem este o traducere destul de
^blestem s-a schimbat cumva [n utilizarea obi]nuit`potrivit` a celui original, toat` dificultatea este
din ultimul secol, pierz>ndu-]i foarte general sensul
c` utilizarea lui obi]nuit` ]i educa\ia obi]nuit`
de r`nire, ]i a primit sensul de [njur`tur`, de ast`zi au ascuns [n mare m`sur` semnifica\ia
p>ng`rire. {n greac` sunt folosite c>teva cuvinte cuv>ntului. (La fel cuv>ntul r`u ]i-a pierdut l`rgimea
diferite c>nd se refer` la un jur`m>nt ca blestem sensului original, ]i este aproape invariabil
(]i anume, anathema ]i anathematizo, folosit de considerat a [nsemna imoralitate, calitate slab`,
zece ori [n Noul Testament), iar c>nd se refer` la r`utate; [n timp ce [n sensul lui larg poate fi folosit
o condamnare rostit` ca pedeaps` sau blestem (]i cu referire la orice este de nedorit, care nu este
anume, katara ]i kataraomai, care [nseamn` bun, cum ar fi calamit`\ile etc.
condamnare a vorbi [mpotriva, a vorbi r`u, a
r`ni). Acesta din urm` este cuv>ntul folosit de 2. C>t de r`sp>ndit` este aceast`
apostolul Iacov; ca atare cuvintele lui sunt de fapt: gre]eal` printre cei care declar` c` sunt
Cu aceea]i limb` cu care l`ud`m ]i onor`m pe cre]tini?
Dumnezeu, r`nim pe semenii no]tri, prin vorbire
de r`u, def`imare etc. Astfel Domnul nostru, R 2443, col. 2, par. 2:
folosind acela]i cuv>nt, a spus: ^Binecuv>nta\i Privind declara\ia apostolului din acest punct
pe cei care v` blestem` [v` vorbesc de r`u]. de vedere, vedem clar c` acuza\ia lui se aplic` la
Apostolul Pavel, folosind acela]i cuv>nt, sf`tuie]te cre]tinii de ast`zi [ntr-o m`sur` alarmant`. C>\i
pe poporul Domnului s` ^Binecuv>nteze ]i nu s` sunt care r`nesc cu limba lor pe semenii lor, care
blesteme s` vorbeasc` favorabil despre al\ii folosesc aceea]i limb` ca s` ofere laud` lui
]i nu s` vorbeasc` ofensator despre ei. Ni se spune Dumnezeu. Nu cunoa]tem alt r`u la care poporul
de asemenea c` Domnul nostru a blestemat consacrat al Domnului s` fie mai expus dec>t
(acela]i cuv>nt grecesc) smochinul, zic>nd: ^De acesta. Pentru mul\i, a flec`ri este la fel de natural
acum [ncolo, [n veac s` nu mai dea rod din tine ca a respira: o fac incon]tient. Am cunoscut
l-a r`nit, a f`cut o declara\ie nefavorabil` la oameni care au luat cuno]tin\` de [ndemnul scrip-
289
290 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
tural [mpotriva def`im`rii ]i vorbirii de r`u, care Vol. VI, pag. 586-588 ^A binecuv>nta
erau [n a]a mare confuzie asupra subiectului ]i a]a pe Domnul ]i a blestema pe oameni:
de incon]tien\i de conduita lor, [nc>t []i declarau Nu ne mir`m c` apostolul Iacov nume]te limba
oroarea de a rosti o def`imare chiar [n aceea]i suflare un organ nest`p>nit, plin de otrav` de moarte!
cu rostirea unor def`im`ri. Men\ion`m aceasta ca Nu ne mir`m c>nd spune c` dintre membrele
dovad` c` acest r`u este at>t de impregnat [n natura corpului nostru este cel mai greu de st`p>nit! Nu
uman` dec`zut`, [nc>t uneori noua natur` nu-l ne mir`m c>nd spune c` arunc` [n foc cursul vie\ii!
observ` timp de ani de zile ]i astfel scap` (Iac. 3). Cine n-a avut experien\e [n aceste privin\e?
corect`rii [n dreptate, pe care o [ndrum` Cuv>ntul Cine nu ]tie c` cel pu\in jum`tate din dificult`\ile
Domnului ]i pe care to\i aceia care sunt cu adev`rat vie\ii se pot pune pe seama limbii nest`p>nite; c`
ai Domnului o doresc. ni]te cuvinte necugetate ]i impulsive au dus la
r`zboaie care au costat milioane [n bani ]i sute de
3. Care este puterea limbii? mii de vie\i; c` acestea de asemenea stau la baza
Iacov 3:1-18 ^Fra\ii mei, s` nu fi\i mul\i a jum`tate din procesele care se judec` [n tribu-
[nv`\`tori, c`ci ]ti\i c` vom primi o judecat` mai nal ]i a mai mult de jum`tate din necazurile
aspr`. To\i gre]im [n multe feluri. Dac` nu conjugale care au afectat rasa noastr` [n cei ]ase
gre]e]te cineva [n vorbire, este un om des`v>r]it mii de ani trecu\i! Apostolul spune [n privin\a
]i poate s`-]i \in` [n fr>u tot trupul. Iat`, noi limbii: ^Cu ea binecuv>nt`m [l`ud`m] pe Domnul
punem cailor z`bala la gur` ca s` ne asculte, ]i ]i Tat`l, ]i tot cu ea blestem`m [r`nim, def`im`m,
le c>rmuim tot trupul. Iat` ]i cor`biile: c>t de sup`r`m] pe oameni, care sunt f`cu\i dup`
mari sunt ]i, m`car c` sunt m>nate de v>nturi asem`narea lui Dumnezeu. Nu trebuie s` fie
puternice, totu]i sunt duse de o c>rm` foarte a]a, fra\ii mei! (Vers. 9, 10). Cre]tinul care a ajuns
mic`, dup` pl`cerea c>rmaciului. Tot a]a ]i doar la standardul de a nu fura de la aproapele sau
limba: este un m`dular mic ]i se laud` cu lucruri de a nu-l ucide, dar comite jaf cu limba sa asupra
mari. Iat`, un foc mic, ce p`dure mare aprinde! aproapelui r`nindu-l sau ucig>ndu-l sau
Limba este ]i ea un foc, o lume de nedrept`\i. Ea fur>ndu-i reputa\ia, numele bun, este un cre]tin
este aceea dintre m`dularele noastre care care a f`cut foarte pu\in progres pe calea cea
[ntineaz` tot trupul ]i arunc` [n foc cursul vie\ii, corect` ]i care este [nc` departe de starea {mp`r`\iei
fiind aprins` de focul gheenei. Toate speciile de cerurilor.
fiare, de p`s`ri, de reptile, de vie\uitoare din mare Cu to\ii ]tim ce problem` grea este s` ne
se [mbl>nzesc ]i au fost [mbl>nzite de oameni; dar control`m limba, chiar ]i dup` ce ne d`m seama
limba, nici un om n-o poate [mbl>nzi. Ea este un de dispozi\ia ei vicioas` din natura noastr`
r`u care nu se poate [nfr>na, este plin` de o otrav` dec`zut`. De aceea, atragem aten\ia asupra
de moarte. Cu ea binecuv>nt`m pe Domnul ]i Tat`l, singurei metode potrivite de a restr>nge ]i [nfr>na
]i tot cu ea blestem`m pe oameni, cari sunt f`cu\i limba, anume, prin intermediul inimii. Cuv>ntul
dup` asem`narea lui Dumnezeu. Din aceea]i gur` inspirat declar` c` ^din plin`tatea inimii vorbe]te
iese ]i binecuv>ntarea ]i blestemul! Nu trebuie s` gura. Acest lucru fiind adev`rat, [nseamn` c`
fie a]a, fra\ii mei! Oare din aceea]i deschidere a atunci c>nd avem mare greutate [n privin\a limbii
izvorului \>]ne]te ]i ap` dulce ]i ap` amar`? noastre, exist` mult ce nu este cu totul bun [n
Fra\ii mei, poate un smochin s` produc` m`sline privin\a inimii noastre; ]i c`, [n m`sura [n care
sau o vi\` s` fac` smochine? Nici apa s`rat` nu ne vom [ndrepta inima, vom avea mai pu\in`
poate s` dea ap` dulce. Cine dintre voi este greutate [n a ne controla limba. Buzele care
[n\elept ]i [n\eleg`tor? S`-]i arate, prin purtarea continuu vorbesc dispre\uitor despre al\ii indic`
lui bun`, faptele f`cute cu bl>nde\ea o stare de inim` m>ndr`, [ng>mfat`, dominatoare,
[n\elepciunii. Dar dac` ave\i [n inimile voastre con]tient` de sine. Buzele care continuu vorbesc
gelozie amar` ]i ceart`, s` nu v` l`uda\i ]i s` r`u despre al\ii, fie direct, fie prin insinu`ri, arat`
nu min\i\i [mpotriva adev`rului. {n\elepciunea c` [n spatele lor inima nu este curat`, nu este
aceasta nu vine de sus, ci este p`m>nteasc`, umplut` cu spiritul de iubire al Domnului c`ci
sufleteasc`, demonic`. C`ci acolo unde este ^dragostea nu face r`u aproapelui, nici chiar [n
invidie ]i ceart`, este dezordine ]i orice lucru r`u. g>nd. Ea ^nu se g>nde]te la r`u. Nu-]i va permite
Dar [n\elepciunea de sus este mai [nt>i curat`, s` presupun` r`ul [n ceea ce-l prive]te. Se va [ndoi
apoi pa]nic`, bl>nd`, u]or de [nduplecat, plin` de vinov`\ia lui ]i va presupune mai degrab`
de [ndurare ]i de roade bune, f`r` p`rtinire, favorabilul dec>t nefavorabilul.
nef`\arnic`. }i roada drept`\ii este s`m`nat` [n Iubirea de sine este destul de puternic` la to\i
pace pentru cei care fac pace. oamenii ca s` [mpiedice limba s` vorbeasc` ceva [n
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 291
dauna sa proprie; ]i iubirea cuvenit`, neegoist`, care bine, fie pentru r`u. Experien\a [nva\` de
va iubi pe aproapele s`u ca pe sine, va ur[ s` asemenea c` pentru marea majoritate este mai
vorbeasc` [n detrimentul aproapelui sau fratelui, sau u]or s`-]i st`p>neasc` oricare alt organ dec>t
chiar s` arunce o umbr` asupra conduitei lui, tot limba. Ea este un servitor at>t de abil, [nc>t
a]a cum nu va fi dispus` nici s` ia o astfel de cale fiecare ambi\ie ]i patim` ]i [nclina\ie a naturii
[mpotriva sa [ns`]i. Deci, vedem c` din oricare c`zute caut` s` o foloseasc` drept servitor sau
direc\ie am privi subiectul, chestiunea de prim` instrument pentru r`u. De aceea, se cere din partea
importan\` pentru Noua Crea\ie este ajungerea la cre]tinului vigilen\` crescut`, [n\elepciune ]i grij`
iubirea des`v>r]it` [n inima noastr`. Fa\` de s`-]i st`p>neasc` acest membru al corpului s`u ]i
Dumnezeu, aceasta ne va stimula la mai mult zel, s`-l aduc` [n supunere la mintea cea nou` a lui
energie ]i jertfire de sine [n cooperarea la serviciul Cristos, pentru ca el s` fie, nu o piedic` pentru sine
divin, serviciul Adev`rului, iar fa\` de oameni ne va ]i pentru al\ii, ci dimpotriv`, un ajutor pe calea
stimula nu numai s` ac\ion`m just ]i iubitor, dar ]i [ngust`. Dup` cum z`bala din gura calului [i va mi]ca
s` g>ndim, s` vorbim frumos despre to\i pe c>t este ]i-i va controla puterea, ]i dup` cum o c>rm` mic` a
posibil. Acesta este Spiritul sf>nt, pentru care unui vas [l va conduce ]i-i va schimba calea, tot a]a
R`scump`r`torul nostru ne-a [nv`\at c` trebuie s` limba ]i pana, reprezentantul ei, pot influen\a ]i pot
ne rug`m, ]i [n privin\a c`ruia El a spus c` Tat`l [ntoarce numere mari de oameni spre bine sau spre
nostru ceresc este mai dispus s` ni-l dea, dec>t sunt r`u. De aceea, c>t de important` este limba ]i c>t de
dispu]i p`rin\ii p`m>nte]ti s` dea daruri bune frecvent o g`sim angajat` ca un istrument pentru
p`m>nte]ti copiilor lor; iar sinceritatea [n rug`ciune r`u, mai mult dec>t ca un instrument pentru bine,
pentru acest spirit al sfin\eniei, al iubirii, implic` s` d`r>me credin\a, mai degrab` dec>t s` o
dorin\` ]i str`duin\` serioas` ca iubirea s` fie zideasc`, s` semene semin\ele discordiei ]i
rev`rsat` larg prin toate c`ile fiin\ei noastre, [n g>nd, nemul\umirii, mai degrab` dec>t acelea care s`
cuv>nt ]i fapt`. A]a vom fi copii ai Tat`lui nostru produc` dreptate ]i pace! De]i acest lucru este [n
care este [n ceruri ]i vom fi socoti\i vrednici de iubirea mod special adev`rat la cei lume]ti, este totu]i
Sa ]i de toate lucrurile pre\ioase pe care le-a promis adev`rat [n m`sur` considerabil` ]i printre
]i pe care le are [n p`strare pentru cei care-L iubesc. poporul lui Dumnezeu; ]i fiecare s`-]i aminteasc`
faptul c` [ntr-o oarecare m`sur` este [nv`\`tor,
R 2447, col. 2, par. 1: ]i zi de zi lucreaz` fie la [naintarea, fie la
Dar dintre toate membrele noastre cel mai in- [mpiedicarea cauzei adev`rului, drept`\ii ]i p`cii.
fluent este limba. Influen\a limbii o [ntrece pe
aceea a tuturor celorlalte membre combinate; de 4. Ce [nseamn` ^limba este aprins`
aceea, a o st`p>ni, [n serviciul Domnului, este cea focul gheenei?
mai important` lucrare a poporului Domnului Iac. 3:6 ^Limba este ]i ea un foc, o lume de
legat` de corpurile lor muritoare ]i de serviciul nedrept`\i. Ea este aceea dintre m`dularele
acestora f`cut Domnului. C>teva cuvinte de noastre care [ntineaz` tot trupul ]i arunc` [n foc
iubire, amabilitate, ajutor c>t de adesea au cursul vie\ii, fiind aprins` de focul gheenei.
schimbat tot cursul unei vie\i umane; da, c>t de
mult au modelat cursul na\iunilor! }i c>t de R 2603, subcapitolul ^Aprinde focul
adesea cuvintele rele, lipsite de omenie, gheenei.
def`im`toare, au f`cut nedreptate mare, au ^Ea este aceea dintre m`dularele noastre care
asasinat reputa\ia etc! sau, cum spune [ntineaz` tot trupul ]i arunc` [n foc cursul vie\ii,
apostolul, au aruncat [n foc cursul vie\ii trezind fiind [c>nd este] aprins` de focul gheenei.
patimi, certuri, vr`jm`]ii neb`nuite la [nceput. Aici, [n cuvinte tari, simbolice, apostolul arat`
Nu este de mirare c` el zice c` astfel de limb` influen\a mare ]i rea a unei limbi rele o limb`
^este aprins` de focul gheenei Moartea a Doua! aprins` (la figurat) de gheena (la figurat). O limb`
aprins` de focul gheenei [nseamn` c` ea este
R 2156, col. 1, par. 5: deprins` la r`u printr-o dispozi\ie stricat`,
Prevenirea din aceast` lec\ie nu este [nc`p`\>nat`, egoist`, plin` de ur` r`ut`cioas`,
[mpotriva limbii [n sine, ci [mpotriva puterii pe un fel de dispozi\ie care, [n ciuda cuno]tin\ei ]i
care o exercit`m noi asupra altora prin folosirea ocaziei, dac` nu este st`p>nit` ]i reformat`, va fi
limbii. Probabil c` fiecare persoan` cu experien\` socotit` vrednic` de a fi distrus` clasa pentru
va fi pe deplin de acord cu declara\ia c` limba care este inten\ionat` ^Moartea a Doua,
are o at>t de mare influen\` [nc>t o dep`]e]te pe adev`ratul ^iaz de foc, adev`rata gheen`. Unul
aceea a oric`rui alt membru al corpului, fie pentru aflat [n acea atitudine poate aprinde cu limba sa
292 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
un foc mare, o tulburare distructiv`, care, oriunde m>nie, [n ^cuvinte cu har, drese cu sare. {n
atinge, va produce r`u [n tot cursul vie\ii. C>teva majoritatea cazurilor se va dovedi c` nu s-a
cuvinte r`ut`cioase adesea st>rnesc toate inten\ionat nici o ofens`.
patimile rele ale celui care vorbe]te, dau na]tere Aceast` regul` din Scripturi vine sub
la acelea]i lucruri [n al\ii ]i reac\ioneaz` asupra instruc\iunea s` nu ne compl`cem [n ^b`nuieli
celui dint>i. }i continuarea unui astfel de curs rele imagin>ndu-ne inten\ii ]i motive rele [n
r`u stric` pe om [n [ntregime ]i [l aduce sub spatele cuvintelor ]i faptelor altora. ^B`nuiala
sentin\`, cu totul nevrednic de via\`. rea este clasificat` de c`tre apostol ca fiind
contrar` cuvintelor Domnului nostru Isus,
5. Care sunt influen\ele d`un`toare contrar` evlaviei ]i de acela]i spirit cu invidia ]i
ale vorbirii de r`u ]i care sunt unele cearta dintr-o minte stricat`, fapte ale c`rnii
dintre scuzele ]i subterfugiile oferite de ]i ale diavolului. 1 Tim. 6:3-5; Gal. 5:19-21.
natura dec`zut`? Cealalt` latur` a acestui subiect este ar`tat`
prin [ndemnul apostolului [n privin\a elementelor
R 2443, col. 2, par. 3, p>n` la pag. 2444, spiritului iubirii, de care este conceput poporul
col. 2, par. 2. Vezi fragmentul la pag. 314. Domnului ]i pe care trebuie s`-l cultive zilnic, a
c`rui dezvoltare este una din dovezile principale
R 2445, col. 1, par. 3-6: c` sunt ^biruitori. El zice: ^Dragostea este
Altul va obiecta: O, n-a] putea pierde at>ta timp [ndelung r`bd`toare, este plin` de bun`tate
ca s` ajung la fapte. Via\a este prea scurt`! Nu nu se aprinde de m>nie, nu se g>nde]te la r`u
mi-ar r`m>ne timp deloc pentru treburile mele, sufer` toate, crede [[n mod favorabil] toate,
dac` a] c`uta cu grij` faptele a]a [nc>t s` vorbesc n`d`jduie]te toate, rabd` toate.
[ntotdeuna din cuno]tin\` ]i nu din auzite! S-ar putea comenta c` o astfel de dispozi\ie ar
Chiar a]a! }i lec\ia pentru voi s` fie urmarea putea fi impus` frecvent de c`tre cei [nclina\i spre
regulii scripturale ^S` nu vorbeasc` de r`u pe r`u. R`spundem c` acei care au acest spirit al
nimeni. iubirii nu sunt neap`rat m`rgini\i sau slabi:
(1) Fiindc` nu ave\i timp s` ajunge\i la fapte, experien\ele lor [n cultivarea acestui grad de
]i de asemenea v` lipse]te capacitatea de a judeca iubire le-au servit s`-i dezvolte ]i s`-i fac` s` aib` ^o
impar\ial, chiar dac` a\i avea toate faptele [n fa\`. [n\elegere vie ]i fric` de Domnul (dup` Isa. 11:3, [n
(2) Fiindc`, dac` ave\i Spiritul lui Cristos, trad. englez` n. t.). Ei vor fi precau\i acolo
iubirea, care locuie]te din bel]ug [n voi, ve\i prefera unde exist` chiar ]i o aparen\` a r`ului, [n timp
s` nu spune\i nim`nui faptele, chiar dac` ave\i ce evit` s` atribuie inten\ii rele p>n` c>nd sunt
lan\ul de dovezi complet: ve\i detesta chestiunea cu for\a\i s` le accepte pe dovezi ne[ndoielnice. {n
at>t mai mult cu c>t faptele cunoscute sunt afar` de aceasta, ar fi mult mai bine s`-]i asume
nefavorabile. Care, deci, trebuie s` fie starea celor unele riscuri m`runte ]i s` sufere ceva pierderi
pe care [i m`n>nc` urechile dup` scandal ]i a acelora u]oare, dec>t s` acuze chiar ]i o persoan`
a c`ror limb` se delecteaz` de scandal ca de o buc`\ic` nevinovat`. }i Domnul care a [ndrumat acest curs
dulce, ]i sunt ner`bd`tori s` [mpr`]tie o veste rea este cu bog`\ie [n stare s` ne compenseze orice
despre care nu au nici o cuno]tin\` numai zvonuri pierderi pe care le-am avut prin urmarea sfatului
d`un`toare? Cea mai generoas` opinie posibil` S`u. El poate ]i vrea s` fac` toate aceste experien\e
despre ace]tia este c` au pu\in din Spiritul lui s` lucreze [mpreun` pentru binele celor care-L
Cristos c` sunt deficitari [n iubirea fr`\easc` iubesc. El pune ascultarea de aranjamentele Sale
]i n-au [nv`\at niciodat` cu adev`rat ^regula de aur. [nt>i (chiar [nainte de jertf`), zic>nd: ^Voi sunte\i
prietenii Mei, dac` face\i ceea ce v` poruncesc Eu.
6. Ce este presupunerea de r`u ]i care Oricine neglijaz` poruncile Domnului cu privire
este rela\ia acesteia cu vorbirea de r`u? la ^b`nuielile rele" []i \ese o plas` [n care se prinde
singur, oric>t de precaut ar umbla [n alte privin\e;
R 3594, col. 1, par. 1-5: c`ci o inim` plin` de [ndoieli ]i suspiciuni fa\` de
Nu fi\i prea sensibili ]i u]or ofensa\i. Privi\i semenii s`i este mai mult de jum`tate gata s` se
amabil ]i caritabil cuvintele ]i faptele altora. O [ndoiasc` ]i de Dumnezeu. Spiritul de am`r`ciune
u]oar` desconsiderare sau refuz ar putea u]or ]i de acreal` este [n lupt` cu Spiritul Domnului, cu
trece neobservate acoperite cu haina spiritul iubirii; ori unul ori altul trebuie s` [nving`.
generozit`\ii ]i iubirii. O ofens` serioas` trebuie Trebuie s` ne eliber`m de spiritul r`u, altfel el
privit` ca neinten\ionat`, ]i [ntrebarea trebuie murd`re]te noua creatur` ]i o face ^dezaprobat`".
pus` cu bl>nde\e [n cuvinte care s` nu st>rneasc` Dimpotriv`, dac` noua natur` [nvinge ca un
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 293
^biruitor", o va face [n acest mod: dac` presupunerile a g>ndului [n mintea noastr` nu este p`cat; este
rele sunt [nvinse, jum`tate din lupta [mpotriva numai func\ionarea facult`\ilor noastre ]i a
dificult`\ilor ]i ispitelor prezente este c>]tigat`. influen\elor care ne [nconjoar`, care [ntreab`
Prespunerile sunt din inim` ]i ne duc fie la cuvinte voin\a noastr` dac` vom consim\i sau nu la astfel
]i fapte bune, fie la cuvinte ]i fapte rele. de g>nduri. Mul\i consimt la g>nduri rele, care
la vremea aceea ar respinge orice sugestie de a
7. Care sunt ^p`catele pe care nu le comite fapte rele; dar dac` se [ntre\ine g>ndul,
cunoa]tem, ]i care sunt cele dou` feluri aceasta este o gre]eal` ascuns`, ]i tendin\a
ale lor? cresc>nd` va fi desigur spre conduit` p`c`toas`
Psalmul 19:12-14 ^Cine []i cunoa]te gre]elile? mai vizibil` ]i mai [ndr`znea\`, a c`rei tendin\`
Iart`-mi gre]elile pe cari nu le cunosc! P`ze]te de este din r`u [n mai r`u. De exemplu, pentru a
asemenea pe robul T`u de p`cate de m>ndrie, ca ilustra, s` presupunem c` ne-ar veni [n minte
s` nu pun` ele st`p>nire pe mine! Atunci voi fi sugestia de a folosi o metod` prin care am putea
integru, nevinovat de un p`cat mare. Prime]te cu promova interesele noastre de faim`, onoare ]i
bun`voin\` cuvintele gurii mele ]i cugetarea inimii reputa\ie, prin subminarea influen\ei ]i
mele, DOAMNE, St>nca mea ]i R`scump`r`torul reputa\iei altuia; ce repede g>ndul r`u, egoist,
meu! dac` ar fi [ntre\inut, ar duce la invidie ]i posibil
la ur` ]i ceart`. Aproape sigur ar duce la vorbire
R 2248, col. 1, par. 6: de r`u, def`imare ]i alte fapte ale c`rnii ]i ale
Aceast` rug`ciune profetic` reprezint` bine diavolului. {nceputurile sunt [ntotdeauna mici ]i
atitudinea inimii cre]tinilor deplin consacra\i ]i [n mod corespunz`tor sunt mult mai u]or de
serio]i. De]i sufletul bine instruit []i d` seama tratat dec>t [n forma lor dezvoltat`. De aceea este
de iertarea ^p`catelor f`ptuite mai [nainte, prin rug`ciunea profetic`, ^Cur`\e]te-m` de cele
[ndelunga r`bdare a lui Dumnezeu, prin harul [gre]elile] ascunse ]i astfel re\ine-m` sau
lui Dumnezeu care este [n Cristos Isus, care I-a opre]te-m` de la p`cate [ndr`zne\e.
atribuit Lui p`catele noastre, iar dreptatea Lui {n Epistola lui Iacov (1:14, 15) citim: ^Ci fiecare
nou`, celor care credem [n El, totu]i acesta []i d` este ispitit c>nd este atras ]i ademenit de pofta
seama de gre]elile sale, de neajunsurile sale. lui [nsu]i. Apoi pofta, c>nd a conceput, d` na]tere
Aceste gre]eli ascunse pot fi de dou` feluri: Pot fi p`catului; ]i p`catul, odat` f`ptuit, aduce
gre]eli care au fost ascunse de noi la timpul c>nd moartea. Aici avem aceea]i idee exprimat`
au fost comise sc`p`ri, erori neinten\ionate. diferit. Ispita const` la [nceput [n prezentarea
Desigur, inima serioas`, care dore]te p`rt`]ie [n minte a sugestiilor necurate sau nedrepte
deplin` cu Domnul, va regreta chiar ]i sau necredincioase [n privin\a obliga\iilor; dar
neajunsurile sale neinten\ionate ]i se va str`dui [nc` nu este p`cat, gre]eal`. Gre]eala [ncepe
]i se va ruga pentru har divin ca s` ob\in` biruin\` c>nd [ntre\inem sugestiile rele, c>nd le [nv>rtim [n
asupra lor; dar [n afar` de acestea, sunt alte mintea noastr` ]i analiz`m atrac\iile pe care le au
gre]eli ascunse, care sunt ascunse [n sensul c` de oferit. Acolo dorin\a (prinz>ndu-se de lucrul r`u
sunt necunoscute de al\ii [n afar` de noi ]i de [n loc s` i se [mpotriveasc`), face un [nceput de
Domnul: imperfec\iuni sau gre]eli ale g>ndirii, gre]eal` ascuns`; ]i este numai un proces de
[nainte ca ele s` ia forma exterioar` a p`catelor dezvoltare care [n multe cazuri, [n [mprejur`ri
reale sau [ndr`zne\e. favorabile, poate fi foarte rapid`, p>n` c>nd
rezult` p`catul, faptele p`c`toase [ndr`zne\e sau
8. Este o sugestie rea un p`cat, ]i cum exterioare de exemplu, m`rturia fals`
poate ea deveni o gre]eal` ascuns`? [mpotriva aproapelui, def`imarea sau alte fapte
rele. }i cursul r`u fiind [nceput prin nutrirea
R 2248, col. 1, par. 7, p>n` la col. 2, par. 5: sugestiei rele ]i progres>nd p>n` la p`catul
To\i cre]tinii cu experien\` pe calea cea bun` [ndr`zne\, este un mare pericol ca [ntreg cursul
]i [n lupta [mpotriva p`catului ]i a eului au vie\ii lor s` fie [n cele din urm` afectat ]i s` duc`
[nv`\at c` nu pot fi p`cate exterioare sau pe [nc`lc`tor [n acea stare [n care va comite p`catul
[ndr`zne\e care s` nu-]i fi avut mai [nt>i mare p`catul cu voia, deliberat, inten\ionat
[nceputul [n gre]elile ascunse ale min\ii. G>ndul a c`rui plat` este moartea, a doua moarte.
p`c`tos poate fi unul de m>ndrie care sugereaz`
[n`l\area de sine, poate fi unul de avari\ie care R 2568, col. 2, par. 2:
sugereaz` ob\inerea ilegal` a bog`\iei, sau poate Alt` lec\ie de aici este c` ispita nu implic`
fi alt` dorin\` trupeasc`; dar simpla sugestie p`cat. Dup` cum Domnul nostru a fost ispitit dar
294 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
^f`r` p`cat, tot a]a pot fi ]i fra\ii S`i dac` {i urmeaz` deliberat, inten\ionat a c`rui plat` este
exemplul, ]i cu puritatea inimii, puritatea inten\iei, moartea, a doua moarte.
caut` numai voia Tat`lui. P`catul poate veni numai
prin cedare la ispit`. Dar s` nu uit`m c` ezitarea, 11. Cum ne putem cur`\i ]i p`stra
dup` ce este v`zut r`ul, cre]te puterea ispitei. }i inimile curate de aceste p`cate?
putem observa c` [n timp ce Satan este un
ispititor, str`duindu-se s` ne ademeneasc` spre R 2517, col. 1, par. 6, p>n` la sf>r]it. Vezi
c`r`ri gre]ite ]i conduit` gre]it`, Dumnezeu nu fragmentul la pag. 316.
este a]a; ^El {nsu]i nu ispite]te pe nimeni (Iac. 1:13),
]i chiar dac` El permite Adversarului ]i agen\ilor R 2249, col. 1, par. 1, p>n` la col. 2, par. 1:
lui s`-i asalteze pe cei din poporul S`u, nu o face Ar p`rea deci, c` fiecare cre]tin inteligent ar
cu scopul de a-i ademeni, ci cu un scop opus trebui s` se roage continuu cu aceast` rug`ciune
acestuia, pentru ca prin astfel de probe ]i [ncerc`ri inspirat`, pentru cur`\irea de gre]elile ascunse,
ei s` poat` fi [nt`ri\i, caractere dezvoltate prin pentru a putea astfel s` se re\in` de la p`catele
deprindere [n [mpotrivirea la r`u. S` ne amintim [ndr`zne\e; ]i astfel rug>ndu-se din inim`, ar
de asemenea, pentru [nt`rirea noastr`, trebui s` ]i vegheze [mpotriva acestor [nceputuri
asigurarea scriptural` c` Dumnezeu nu va ale p`catului ]i s`-]i \in` inima [ntr-o stare
[ng`dui s` fim ispiti\i peste puterile noastre de a cur`\it` ]i pur`, merg>nd [ncontinuu la f>nt>na
ne [mpotrivi ]i a birui, ci odat` cu ispita va da ]i harului pentru ajutor la orice timp de lips`. Cel
o cale de sc`pare. care caut` s` tr`iasc` o via\` de sfin\enie ]i
apropiere de Domnul numai prin p`zirea ]i
9. Ce este ^p`catul de m>ndrie ([n str`duin\a [mpotriva p`catelor exterioare sau
limba englez`, [ndr`zne\ n. t.) ]i c>nd [ndr`zne\e, ]i care neglijaz` [nceputurile
devine o gre]eal` ascuns` un p`cat p`catului [n ascunzi]urile inimii sale, [ncearc`
[ndr`zne\? un lucru corect [ntr-un mod foarte nechibzuit ]i
nera\ional. Tot a]a am putea c`uta s` evit`m o
10. Care este ^p`catul mare la care boal` molipsitoare, cum ar fi v`rsatul, prin
duc aceste p`cate? cur`\enie exterioar`, [n timp ce permitem
agen\ilor bolii s` intre [n organismul nostru.
R 2248, col. 2, par. 5: Bacteriile sau germenii p`catelor [ndr`zne\e intr`
{n Epistola lui Iacov (1:14, 15) citim: ^Ci fiecare prin minte, ]i antisepticele ]i bactericidele
este ispitit c>nd este atras ]i ademenit de pofta adev`rului ]i ale spiritului lui trebuie s` le
lui [nsu]i. Apoi pofta, c>nd a conceput, d` na]tere [nt>mpine acolo ]i s` le ucid` prompt [nainte de
p`catului; ]i p`catul, odat` f`ptuit, aduce a germina ]i a ne duce la o a]a stare de r`u care
moartea. Aici avem aceea]i idee exprimat` diferit. se va manifesta [n conduita noastr` exterioar`.
Ispita const` la [nceput [n prezentarea [n minte a De exemplu, ori de c>te ori se prezint`
sugestiilor necurate sau nedrepte sau bacteriile m>ndriei ]i ale propriei importan\e, s`
necredincioase [n privin\a obliga\iilor; dar [nc` nu fie prompt administrat antidotul din marele
este p`cat, gre]eal`. Gre]eala [ncepe c>nd laborator medical pentru vindecarea sufletului:
[ntre\inem sugestiile rele, c>nd le [nv>rtim [n doza potrivit` pentru anihilarea acestei specii de
mintea noastr` ]i analiz`m atrac\iile pe care bacterii se g`se]te [n cuvintele: ^Oricine se va
le au de oferit. Acolo dorin\a (prinz>ndu-se de [n`l\a, va fi smerit; ]i oricine se va smeri, va fi
lucrul r`u [n loc s` i se [mpotriveasc`), face un [n`l\at; ]i ^M>ndria merge [naintea distrugerii
[nceput de gre]eal` ascuns`; ]i este numai un ]i un duh [ng>mfat [naintea c`derii.
proces de dezvoltare care [n multe cazuri [n Dac` g>ndul care ni se prezint` [n minte este
[mprejur`ri favorabile poate fi foarte rapid`, p>n` bacteria invidiei, atunci s` aplic`m prompt
c>nd rezult` p`catul, faptele p`c`toase antidotul care declar` c` invidia este una din faptele
[ndr`zne\e sau exterioare de exemplu, c`rnii ]i ale diavolului, ]i contrar` Spiritului lui
m`rturia fals` [mpotriva aproapelui, def`imarea Cristos, pe care noi l-am adoptat prin leg`m>nt. }i
sau alte fapte rele. }i cursul r`u fiind [nceput prin s` ne amintim c` invidia este str>ns legat` de
nutrirea sugestiei rele ]i progres>nd p>n` la r`utate, ur` ]i ceart` ]i poate fi urmat` de
p`catul [ndr`zne\, este un mare pericol ca [ntreg acestea, care [n anumite [mprejur`ri [nseamn`
cursul vie\ii lor s` fie [n cele din urm` afectat ]i ucidere, potrivit Noului Leg`m>nt ]i interpret`rii
s` duc` pe [nc`lc`tor [n acea stare [n care va Domnului nostru. 1 Ioan 3:15; Mat. 5:21, 22.
comite p`catul mare p`catul cu voia, Dac` bacteria care se prezint` min\ii noastre
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 295
este avari\ia, cu sugestii de metode nedrepte R 1937, col. 1, par. 2, 3:
pentru mul\umirea ei, s` aplic`m prompt D>ndu-ne seama c` noi, Biserica, suntem [n
medicamentul dat [n Cuv>ntul Domnului, ]i prezent sub inspec\ia Mirelui nostru [mp`r`tesc,
anume: ^Ce folose]te unui om s` c>]tige toat` care este acum prezent (Mat. 22:11) ca s` ^culeag`
lumea, dac` []i pierde sufletul? ^C`ci iubirea de din [mp`r`\ia Lui [[n starea ei embrionar` sau de
bani este o r`d`cin` a tot felul de rele ]i unii care formare] toate pricinile de p`c`tuire (Mat. 13:41),
au umblat dup` ea au r`t`cit de la credin\` ]i ]i s`-}i adune m`rg`ritarele, mireasa (Mal. 3:17),
s-au str`puns singuri cu multe dureri. nu putem aprecia [ndeajuns principiile pe care
Cu c>t vom da mai mare aten\ie acestui sunt f`cute aceast` judecat` ]i aceast` selec\ie.
subiect, cu at>t vom fi mai convin]i, din propriile Cuvintele de mai sus ale Domnului arat` c`
experien\e, de adev`rul declara\iilor scripturale inima ]i gura sunt sub examinare foarte special`,
[n privin\a [nceputurilor p`catului ca gre]eli prima reprezent>nd caracterul individual, iar a
ascunse [n minte; ]i cu at>t vom aprecia mai doua fiind un index al caracterului. {n acest sens
mult declara\ia Cuv>ntului: ^P`ze]te-\i inima au fost scrise urm`toarele cuvinte de [n\elepciune:
mai mult dec>t orice este de p`zit, c`ci din ea ies ^P`ze]te-\i inima mai mult dec>t orice este de p`zit,
izvoarele vie\ii. Prov. 4:23. c`ci din ea ies izvoarele vie\ii. Izgone]te neadev`rul
Dar s` nu ne mir`m c` Dumnezeu a]a ne-a din gura ta; ]i dep`rteaz` viclenia de pe buzele tale!
constituit [nc>t s` permit` s` vin` ispite [n (Prov. 4:23. 24). Indica\ia este clar`, c` o stare
mintea noastr`, ]i nici s` nu ne rug`m s` nu avem dreapt` de inim` este necesar` pentru cuvinte
ispite; c`ci dac` n-ar veni astfel de ispite, atunci drepte; c`ci ^din plin`tatea inimii vorbe]te gura,
n-ar putea fi biruin\` din partea noastr`, nici dup` cum dovede]te experien\a pentru fiecare om.
[nvingere a p`catului ]i a Celui R`u. Dar ]tim c` De aceea este drept ca [n aprecierea Domnului
tocmai pentru acest motiv suntem [n ]coala lui cuvintele noastre s` fie un criteriu al judec`\ii,
Cristos; nu pentru ca acolo s` fim proteja\i de toate dup` cum El ne spune c` sunt. Este adev`rat,
ispitele, ci s` putem [nv`\a de la marele {nv`\`tor cuvintele mieroase sunt uneori numai o masc`
cum s`-l [nt>mpin`m pe Ispititor, ]i prin harul pentru o f`\`rnicie ad>nc`; dar masca sigur va
]i cu ajutorul St`p>nului nostru s` ie]im c`dea odat`, imediat ce politica egoist` va face
biruitori, victorio]i [n lupta [mpotriva p`catului. necesar` o schimbare de tactic`. De aceea r`m>ne
Gradul succesului [n acest conflict va depinde [n faptul c` at>t cuvintele c>t ]i tot cursul
mare m`sur` de for\a credin\ei ]i [ncrederii conversa\iei ]i conduitei sunt un index al inimii.
noastre [n marele {nv`\`tor. Dac` suntem
[ncrez`tori [n [n\elepciunea Sa, vom urma 13. De ce trebuie s` d`m lui Dumnezeu
[ndeaproape instruc\iunile Sale ]i ne vom p`zi o socoteal` zilnic` de orice cuv>nt
inimile (min\ile) cu toat` s>rguin\a. Credin\a [n ^nefolositor (d`un`tor)?
[n\elepciunea Domnului ]i [n ajutorul S`u pentru
orice timp de lips` ne este necesar` pentru a fi cu R 1938, col. 1, par. 4, p>n` la col. 2. par. 2:
totul ascult`tori de El; ]i ca atare este scris: ^Ceea Nu este posibil ca noi, [n calitate de fiin\e
ce c>]tig` biruin\a asupra lumii este credin\a imperfecte, s` fim [ntotdeauna perfec\i [n cuv>nt
noastr`; adic`, prin exercitarea credin\ei ]i a ]i fapt`. {n pofida celor mai bune str`duin\e ale
ascult`rii care decurge din ea vom fi f`cu\i noastre, vom gre]i uneori [n cuv>nt ]i fapt`, totu]i,
capabili s` fim ^mai mult dec>t biruitori prin Acela prin efort vigilent ]i credincios, trebuie c`utat`
care ne-a iubit ]i S-a dat pe Sine pentru noi. st`p>nirea perfect` a cuvintelor ]i a c`ilor
noastre. Cu toate acestea [ns`, noi trebuie s` d`m
12. Cum ne judec` Domnul? socoteal` [n aceast` zi de judecat` a noastr` pentru
Matei 12:34-37 ^Pui de vipere, cum a\i putea fiecare cuv>nt nefolositor. Dac`, [n cercetarea zilnic`
voi s` spune\i lucruri bune, c>nd voi sunte\i a c`ilor noastre, care este datoria fiec`rui cre]tin,
r`i? C`ci din plin`tatea inimii vorbe]te gura. descoperim c` [n vreun am`nunt cuvintele noastre
Omul bun scoate lucruri bune din comoara lui n-au onorat pe Domnul, s` ne amintim c` ^dac`
bun`; dar omul r`u scoate lucruri rele din cineva a p`c`tuit, avem la Tat`l un Mijlocitor
comoara lui rea. V` spun c` [n ziua judec`\ii [avocat]: pe Isus Hristos Cel drept (1 Ioan 2:1);
oamenii vor da socoteal` de orice cuv>nt ]i [n numele Avocatului nostru putem s` ne
nefolositor pe care-l vor fi rostit. C`ci din apropiem de tronul harului, s`-I explic`m Tat`lui
cuvintele tale vei fi [ndrept`\it ]i din cuvintele ceresc faptul c` ne d`m seama de eroare, c`
tale vei fi condamnat." regret`m ad>nc e]ecul nostru [n a onora Numele
S`u ]i cauza Sa printr-o umblare ]i purtare
296 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
sf>nt`, ]i c` cerem smerit ca p`catul s` nu ne fie fac bine, ce mul\umire ave\i [ce merit este [n
pus [n socoteal`, ci s` fie ]ters prin prevederea aceasta]? }i p`c`to]ii fac a]a. Numai c>nd
[ndur`toare f`cut` pentru cur`\area noastr` prin ^suferim [ntristare, [ndur>nd pe nedrept,
Cristos, invoc>nd smerit faptul c` [n s>ngele S`u suferin\a noastr` este acceptabil` pentru
pre\ios este toat` speran\a ]i [ncrederea noastr`. Dumnezeu ca jertf` de t`m>ie dulce. ^C`ci, ce
Astfel trebuie s` d`m socoteal` de fiecare laud` este s` suferi\i cu r`bdare s` fi\i p`lmui\i
cuv>nt nefolositor; ]i prin cuvintele noastre de c>nd a\i p`c`tuit? Dar dac` suferi\i cu r`bdare
c`in\`, suplimentate de meritele lui Cristos c>nd a\i f`cut ce este bine, lucrul acesta este demn
aplicate prin credin\`, vom fi achita\i. Altfel de laud` [naintea lui Dumnezeu. }i la aceasta a\i
cuvintele nefolositoare, care-L dezonoreaz` pe fost chema\i (1 Pet. 2:19-21). Preaiubi\ilor, s`
Domnul, vor r`m>ne [mpotriva noastr` ]i ne vor c`ut`m ca suferin\ele noastre s` fie numai pentru
condamna, ]i vom fi obliga\i s` suferim consecin\ele. dreptate, ]i s` nu d`m vina pe Dumnezeu sau pe
Prima consecin\` va fi propria daun`, c`ci fiecare aproapele nostru pentru necazurile care rezult`
g>nd sau cuv>nt r`u care este [ng`duit, din [ng`duirea gre]elilor noastre mo]tenite
[mpietre]te caracterul ]i [l [nclin` tot mai mult sau cultivate.
spre nedreptate. A doua consecin\` este exemplul ^To\i gre]im [n multe feluri. Dac` nu gre]e]te
r`u pentru al\ii ]i st>rnirea r`ului [n ei. ^Un cineva [n vorbire, este un om des`v>r]it ]i poate
r`spuns bl>nd potole]te m>nia, dar un cuv>nt s`-]i \in` [n fr>u tot trupul (Iac. 3:2). Dar astfel
aspru aprinde m>nia (Prov. 15:1). Astfel, ca de om nu exist`. To\i avem nevoie ]i trebuie s`
rezultat al cuvintelor ne[n\elepte sau aspre, cerem continuu meritul R`scump`r`torului ]i
putem st>rni [n jurul nostru dificult`\i, care vor Avocatului nostru, [n timp ce ne str`duim zilnic
deveni agen\i ai drept`\ii recompensatoare ca s` s` aducem orice g>nd [n ascultare de voin\a lui
ne [nve\e lec\ia st`p>nirii de sine ]i considera\ie Cristos ]i s` des`v>r]im sfin\enie [n fric`
fa\` de sentimentele ]i opiniile altora. Adesea se (reveren\`) de Domnul.
[nt>mpl` c` se d` vina pe Domnul (sau pe {n vederea acestui fapt, pe care noi sper`m c`
diavolul) pentru trimiterea [ncerc`rilor care sunt tot poporul Domnului se va str`dui tot mai mult
numai rezultatul natural al gre]elilor noastre. Iar s`-l [n\eleag`, ]i anume, c` st`m [n fa\a barei de
cei care nu v`d unde este r`d`cina necazului ([n judecat`, [ntreb`m prin cuvintele lui Petru: ^Ce
ei [n]i]i) se roag` [n zadar ca Domnul s` fel de oameni ar trebui s` fi\i voi, printr-o purtare
[ndep`rteze miraculos ceea ce ei puteau preveni sf>nt` ]i evalvioas`? Asem`narea cu Dumnezeu,
prin ascultare de Cuv>nt ]i prin autodisciplin` desigur, nu poate cuprinde nici o flec`real`
viguroas`. ^Dac` ne-am judeca []i ne-am corecta] d`un`toare, nici o purtare necurat` ]i nesf>nt`,
singuri, n-am fi judeca\i. Dar, c>nd suntem nici un cuv>nt neloial, necurat ]i r`zvr`tit. Toate
judeca\i, suntem disciplina\i de Domnul [[n mare aceste lucruri s` fie [ndep`rtate de la cei care
parte prin experien\ele [n care ne aduc gre]elile cheam` numele lui Cristos [n sinceritate ]i adev`r.
noastre] ca s` nu fim condamna\i odat` cu lumea S` ne amintim zilnic s` ne rezolv`m socotelile cu
(1 Cor. 11:31, 32). Dar, chiar dac` s-ar admite c` Domnul, s` ne asigur`m c` nici o m`rturie de
dificult`\ile nu sunt cauzate direct de Dumnezeu cuvinte nefolositoare, de care nu ne-am c`it ]i de
sau de diavol (^ci fiecare este ispitit [[ncercat] c>nd aceea nu ne-au fost iertate, nu r`m>n [mpotriva
este atras ]i ademenit de pofta [dorin\a] lui noastr`. ^Purta\i-v` [ntr-un chip vrednic de
[nsu]i), tendin\a natural` este s` se dea vina pe Evanghelia lui Hristos. ^Tot ce este adev`rat, tot
altcineva, ]i s` se spun` c` pierderea r`bd`rii, ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce
cuv>ntul nostru repezit sau fapta noastr` a fost este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este
gre]eala altuia. C>\i se [n]al` ]i se [ncurajeaz` vrednic de primit, orice virtute ]i orice laud`, la
cu g>ndul: ^Dac` to\i ar avea o fire la fel de acestea s` v` g>ndi\i. Astfel, din comoara bun`
rezonabil` ]i de generoas` ca mine, familia noastr` a inimii vom putea s` vorbim cuvinte de adev`r
sau adunarea sau comunitatea bisericii ar fi un ]i seriozitate, s` onor`m pe Domnul nostru
adev`rat cer pe p`m>nt! Preiubi\ilor, s` ne printr-o umblare ]i o purtare evlavioase, s`
examin`m pe noi [n]ine, s` fim foarte smeri\i, ca supunem tendin\ele rele ale naturii noastre
nu cumva cuvintele de felicitare de sine ]i dec`zute ]i s` avem ^o purtare cinstit` [n
mul\umire de sine pe care le avem [n inim` (dac` mijlocul neamurilor, pentru ca, [n ceea ce v`
nu le rostim cu voce tare) s` ne aduc` vorbesc de r`u ca pe ni]te f`c`tori de rele, prin
condamnarea. ^Dac` iubi\i pe cei care v` iubesc, faptele voastre bune pe care le v`d, s` sl`veasc`
ce mul\umire ave\i? }i p`c`to]ii iubesc pe cei pe Dumnezeu [n ziua cercet`rii. Filip. 1:27; 4:8;
care-i iubesc pe ei. Dac` face\i bine celor care v` 1 Pet. 2:12.
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
14. Cum sunt cuvintele un index al nesf>nt. Ea iube]te cur`\enia corpului, a
inimii noastre? [mbr`c`mintei, a vorbirii ]i a obiceiurilor. Ea []i
Luca 6:45 ^Omul bun scoate lucruri bune din
vistieria bun` a inimii lui, iar omul r`u scoate
lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; c`ci din
plin`tatea inimii vorbe]te gura.
R 1922, col. 1. par. 4:
Domnul arat` c` faptele ]i cuvintele obi]nuite
ale vie\ii noastre zilnice sunt indexul inimii noastre,
zic>nd: ^Nu este pom bun care s` fac` road` rea ]i
nici pom r`u care s` fac` road` bun`; c`ci orice pom
se cunoa]te dup` roada lui. Tot a]a, ^Omul bun
scoate lucruri bune din vistieria bun` a inimii lui,
iar omul r`u scoate lucruri rele din vistieria rea a
inimii lui; c`ci din plin`tatea inimii vorbe]te gura.
R 1938, col. 1, par. 1:
Analiz>nd cuvintele mai sus citate ale Domnului
nostru c` trebuie ^s` d`m socoteal` de orice cuv>nt
nefolositor [sau d`un`tor] av>nd [n vedere c`
prezentul este ziua noastr` (a Bisericii) de judecat`,
vedem ce mare importan\` au cuvintele noastre.
Toate cuvintele noastre sunt ca un index al inimii.
Dac` cuvintele noastre sunt r`zvr`tite, neloiale,
u]uratice, neserioase, nemul\umitoare, nesfinte sau
impure, inima este judecat` potrivit lor, sau dup`
principiul c` ^din plin`tatea inimii vorbe]te gura.
Astfel, cuvintele noastre, [n toate circumstan\ele
vie\ii noastre zilnice, dau zilnic m`rturie [n fa\a lui
Dumnezeu de starea inimii noastre. A]a sugereaz`
cuvintele Domnului nostru; ]i privind astfel cazul,
c>t de potrivit este [ndemnul: ^Nu te gr`bi s` [\i
deschizi gura ]i s` nu [\i rosteasc` inima cuvinte
pripite [naintea lui Dumnezeu [}i aminte]te-\i c`
^totul este gol ]i descoperit [naintea ochilor Aceluia
cu care avem a face Evr. 4:13.]: ^c`ci Dumnezeu
[Judec`torul nostru] este [n cer [pe tron], ]i tu pe
p`m>nt, de aceea s` nu spui cuvinte multe. Acestea
s` fie g>ndite ]i [n\elepte, ca rostite [naintea lui
Dumnezeu, ]i nu repezite, gr`bite ]i r`u analizate.
15. Ce [nseamn` puritatea inimii?
R 3114, col. 2, par. 1:
^Inima curat` aceasta [nseamn` puritatea
voin\ei, inten\iei sau scopului, care, asemenea
indicatorului busolei, se [ntoarce [ntotdeauna spre
dreptate. De]i, prin sl`biciunea c`rnii, o ispit`
puternic` o poate atrage pentru o clip` spre
dreapta sau spre st>nga, totu]i ea []i revine
repede la pozi\ia ei normal` care este dreptatea
]i adev`rul. O inim` curat` iube]te dreptatea ]i
adev`rul ]i ur`]te nelegiuirea. Ea iube]te
cur`\enia ]i dispre\uie]te tot ce este necurat ]i
297
g`se]te pl`cerea numai [n societatea celor cura\i
]i se fere]te de to\i ceilal\i, ]tiind c` ^prieteniile
rele stric` obiceiurile bune.
R 3604, col. 1, par. 1:
S` ne examin`m din nou ca s` ne cunoa]tem
starea inimii, amintindu-ne Cuv>ntul Domnului, c`
dac` ne judec`m pe noi [n]ine n-ar trebui s` ne judece
El, dar dac` neglij`m s` ne judec`m, El ne va corecta,
pentru c` ne-am pus cauza [n m>na Lui, pentru c`
suntem ai Lui. Cuv>ntul pur are [n sine ideea de
inocent, f`r` [n]elare; are [n sine ideea de virtute ]i
castitate; con\ine ideea de curat, adev`rat ]i sincer.
Nu putem spera ca cineva, fie din Biseric` fie din
afara ei, s` aib` puritate real` [n sensul absolut al
acestui cuv>nt, dar ne bucur`m c` iubitul nostru
{nv`\`tor ne-a dat cheia unei [n\elegeri cuvenite a
chestiunii c>nd a zis: ^Ferice de cei cu inima curat`.
At>ta vreme c>t suntem [n aceast` stare actual`,
imperfect`, muritoare, puritatea absolut` este cu
neputin\`; s` avem inima curat` este cu putin\`
puritatea inten\iei, puritatea motivului.
R 2250, col. 2, par. 4:
^Ferice de cei cu inima curat`, c`ci ei vor vedea
pe Dumnezeu! Trebuie s` facem deosebire clar` [ntre
puritatea inimii, a voin\ei, a inten\iei, ]i puritatea
absolut` a fiec`rui cuv>nt ]i a fiec`rei fapte a vie\ii;
c`ci una este posibil` [n timp ce cealalt` este
imposibil`, at>ta vreme c>t avem aceste corpuri
muritoare ]i suntem [nconjura\i de condi\iile actuale
nefavorabile. Standardul pus [n fa\a noastr` chiar
[n aceast` predic` este [ns` un standard nu numai
pentru inim`, ci ]i pentru conduita vie\ii: ^Fi\i deci
des`v>r]i\i, dup` cum ]i Tat`l vostru Cel ceresc
este des`v>r]it. Dup` acest standard trebuie s` ne
m`sur`m, ]i aceasta [n mod continuu, ]i nu unul cu
altul; ]i la acest standard trebuie s` aducem conduita
vie\ii noastre ]i medita\ia inimii noastre. Dar p>n`
acum numai voin\a (inima) ne-a fost transformat`,
[nnoit` ]i purificat`: vasul nostru imperfect de
p`m>nt, [n care avem aceast` comoar`, nu va fi
^schimbat sau [nnoit p>n` la [nviere. Atunci, ]i
numai atunci, vom fi [n asem`narea perfect` a lui
Dumnezeu, dar acum nimic mai pu\in dec>t
puritatea inimii, a voin\ei, a inten\iei, nu poate fi
acceptabil pentru Dumnezeu ]i nu poate aduce
binecuv>ntarea promis` aici.
16. Care este importan\a purit`\ii
inimii?
1 Samuel 16:7 ^}i DOMNUL i-a zis lui Samuel:
@Nu te uita la [nf`\i]area ]i [n`l\imea staturii lui,
298 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
c`ci l-am lep`dat. DOMNUL nu Se uit` la ce se uit` s` urmeze [ndemnul apostolului ]i s` scoat` afar`
omul; omul se uit` la ceea ce izbe]te ochiul, dar continuu impurit`\ile ]i s` caute ca ele s` nu intre
DOMNUL Se uit` la inim`." [n inimile noastre, [n g>ndurile noastre, d>ndu-ne
seama c` rezultatul lor va fi s` produc` [ntinarea
R 3305, col. 2, par. 2-5: noastr` [n grad mai mare sau mai mic. Oricine
Aceasta este semnifica\ia textului nostru: Pe []i men\ine puritatea g>ndului va trebui s` fac`
principiul c` fiecare g>nd are influen\` asupra efort relativ mai mic pentru a men\ine puritatea
cuvintelor ]i purt`rii noastre, apostolul cuv>ntului ]i a ac\iunii. Fie c` impuritatea vine
[ndeamn` ca g>ndurile s` fie obiectivele speciale dintr-o direc\ie sau din alta de la lume, de la
ale solicitudinii, grijii, vegherii noastre. carne sau de la diavol atacurile ei trebuie s`
R`scump`r`torul nostru exprim` acela]i sentiment fie mai [nt>i asupra min\ii; ]i dac` acolo sunt
[n cuvinte diferite zic>nd: ^Din plin`tatea inimii respinse, victoria este c>]tigat`: dac` nu sunt
[min\ii] vorbe]te gura. }i din inim` (minte) ies respinse, nu ]tim care vor fi consecin\ele, cum
invidia, r`utatea, cearta etc. sau dimpotriv`, declar` apostolul Iacov: ^Apoi pofta [dorin\a ego-
amabilitatea, bl>nde\ea, bun`tatea, iubirea. ist` de oarecare fel], c>nd a conceput, d` na]tere
Este foarte important deci, s` avem inimi p`catului [dezvolt` cuvinte sau fapte p`c`toase]; ]i
corecte; c`ci dup` cum un izvor amar nu poate da p`catul, odat` f`ptuit, aducea moartea. Iac. 1:15.
ape dulci, nici o inim` care este [n am`r`ciunea Nu este deci de mirare c` apostolul men\ioneaz`
p`catului nu poate trimite binecuv>nt`ri celor c` g>ndurile noastre trebuie s` fie p`zite [n
care sunt [n contact cu ea. Admitem c` un anumit privin\a purit`\ii, ]i dac` o chestiune ar fi odat`
rafinament ]i har apar\in`toare copiilor lui stabilit` ca adev`r ]i n-ar con\ine nici o nedreptate,
Dumnezeu pot fi copiate de c`tre cei neregenera\i, ]i n-ar fi nici nevrednic` de cinste, dar ar fi necurat`,
dar acestea nu au ad>ncime, se pierd u]or, ar fi cu totul suficient s` fie condamnat` ca
dezv`luie repede adev`rata am`r`ciune, egoism nevrednic` de mintea poporului consacrat al
]i acreal` a inimii naturale, care zac dedesubt. Domnului. S` nu fie nici trecut cu vederea c` orice
De aceea, [n prezent Domnul nu apeleaz` la pat` sau impuritate care intr` [n inim` poate
aceste inimi amare s` le trimit` apele dulci. Apelurile cauza astfel de [ntinare care ar aduce necazuri
Scripturilor sunt c`tre inimile rege-nerate ale pentru eradicarea ei, nu numai atunci, ci mul\i
credincio]ilor consacra\i, c`rora toate epistolele li ani dup` aceea.
se adreseaz` ca ^sfin\i, ^copii ai lui Dumnezeu,
^sfin\i\i [n Hristos Isus, ^fra\ii Domnului etc. R 2480, col. 2, par. 2:
Ace]tia, av>nd inimi noi, voin\e noi, sfin\i\i sau pu]i ^Pofta rea (sau [n limbaj mai modern dorin\a
deoparte pentru Domnul, pentru dreptate, pentru dup` lucruri interzise) este un pas mai departe
adev`r, pentru bun`tate, trebuie totu]i s` vegheze [n lista apostolului, a tendin\elor rele care trebuie
continuu asupra fiec`rei fapte, cuv>nt ]i g>nd. s` fie dezr`d`cinate ]i omor>te. Nu este de ajuns
Textul nostru este apelul apostolului c`tre aceast` s` recunoa]tem c` p`catul [n diferitele lui forme
clas` pe aceast` linie. Este bine s` ne examin`m este r`u ]i s` hot`r>m c` vom lupta [mpotriva lui
purtarea exterioar`, s` fim aten\i ca inten\iile fiindc` este interzis de Domnul: pe l>ng` aceasta
noastre bune s` nu fie ar`tate [n fa\a altora [ntr-un trebuie s` dezr`d`cin`m din inim` orice t>njire,
mod [n care ei s` ne [n\eleag` gre]it adev`ratele orice dorin\` dup` toate lucrurile care nu sunt
sentimente ^Binele vostru s` nu fie vorbit de r`u. aprobate [n am`nun\ime de Domnul. O, ce
Este bine de asemenea s` ^punem straj` [naintea cur`\ire ar [nsemna aceasta [n inimile ]i vie\ile,
gurii noastre ca s` nu p`c`tuim cu limba noastr`: ]i [n special [n g>ndurile multora care cheam`
ca nu cumva cuvintele noastre s` fie din acelea care numele lui Cristos! Mul\i care nu observ` acest
s` nu onoreze pe Domnul sau s` nu edifice pe fra\i punct, care nu urmeaz` sfatul apostolului, con-
sau lumea. Dar num`rul de str`jeri sau de pichete stat` c` sunt asalta\i continuu de ispite, pentru
care-]i fac datoria ]i stau de straj` asupra ac\iunilor c`, [n timp ce pe dinafar` evit` imoralit`\ile mari,
]i cuvintelor noastre va fi tot mai mic pe m`sur` ce [n secret aprob` lucrurile condamnate, dorind
linia pichetelor care ne p`zesc mintea, g>ndurile, s` le aib`, numai dac` n-ar fi interzise. {n astfel
este mai puternic`. Aici trebuie s` fim [n mod spe- de [mprejur`ri, pu\in progres se poate face [n
cial treji. via\a mai [nalt`. Apostolul ne pune [n fa\` calea
potrivit` care trebuie urmat` dac` vrem s`
R 2891, col. 2, par. 4, 5 ^Tot ce este curat: c>]tig`m premiul ]i anume, standardul [nalt
Exist` mult` impuritate peste tot [n lume. De de aducere a g>ndurilor, a dorin\elor, a inimilor
aceea, se cuvine ca poporul consacrat al Domnului noastre, [n deplin` conformitate cu voin\a lui
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 299
Dumnezeu: ]i numai cei care procedeaz` a]a fac este curat` [n Cristos fa\` de Domnul, este cel al
[n modul cuvenit progres, alearg` alergarea pus` c`rui ochi este sincer, cel care nu are minte
[n fa\a noastr` [n Evanghelie. 2 Cor. 10:5. nehot`r>t`, ci hot`r>t`, a c`rui minte, voin\`,
inim` caut` [nt>i, la urm` ]i [ntotdeauna voin\a
17. Cum poate fi ob\inut` puritatea lui Dumnezeu. De aceea avem [ndemnul
inimii? apostolului: ^Cur`\i\i-v` inima, oameni cu inima
[mp`r\it`! Iac. 4:8.
R 2734, col. 1, par. 5, p>n` la pag. 2735,
col. 1, par. 1. Vezi fragmentul la pag. 318. 19. Care este rela\ia [ntre con]tiin\`
]i puritatea inimii?
18. Cum ]tim c` motivele noastre sunt
curate din moment ce ^inima este nespus R 2735, col. 1, par. 1:
de [n]el`toare? Trebuie, prin urmare, s` avem clar [n minte
faptul c` obiectivul final al tuturor procedurilor
R 2734, col. 1, par. 2-4: divine cu noi ]i pentru noi, ]i semnifica\ia final`
Sunt mul\i care au idei eronate [n leg`tur` cu a tuturor f`g`duin\elor divine f`cute nou`, este
semnifica\ia expresiei ^cu inima curat`; o clas` dezvoltarea iubirii, care este asem`nare cu
consider` c` aceasta este imposibil de atins [n Dumnezeu fiindc` Dumnezeu este iubire. }i
via\a actual`; alt` clas` consider`, la fel de gre]it, pentru a avea aceast` iubire dezvoltat` [n noi,
c` aceasta [nseamn` perfec\iune absolut` [n [n sensul ]i gradul inten\ionate de Domnul, este
fiecare g>nd, cuv>nt ]i fapt`; ]i crez>nd c` ei necesar ca aceasta s` vin` dintr-o inim`
[mplinesc aceste condi\ii ]i [nv`\>nd pe al\ii a]a, curat`, [n deplin` armonie cu Domnul ]i cu
fac o gre]eal` grav`. legea Lui de iubire, ]i cu totul antagonist`
Ca s` r`spundem mai [nt>i la ultima eroare, Adversarului ]i legii lui de egoism. Pentru a
remarc`m c` este posibil ca cineva s` se [n]ele [n avea aceast` form` de iubire [n dezvoltarea ei
privin\a inimii sale ]i a st`rii sale, ca de exemplu, cuvenit`, se cere ]i o con]tiin\` bun`: c`ci s`
evident, fariseii din zilele Domnului nostru: ne amintim c` este ]i o con]tiin\` rea
pretinz>nd c` erau perfec\i ]i c` \ineau toat` legea, con]tiin\a noastr` cere s` fie reglat`, cum au
se [n]elau pe ei [n]i]i, nu pe Domnul; dar [n]elarea nevoie toate celelalte aspecte ale naturii
lor, o form` de ipocrizie, care, orbindu-i fa\` de nevoia noastre c`zute. Dac` con]tiin\a noastr` trebuie
lor de haina drept`\ii lui Cristos, i-a l`sat [n zdren\ele reglat`, trebuie s` avem un standard dup` care
murdare ale drept`\ii lor, nepotrivi\i pentru s-o fix`m ]i s-o regl`m. Con]tiin\a este ca un
{mp`r`\ie. A]a este ]i cu unii de acum, care pretind ceas pe cadranul c`ruia sunt marcate corect
perfec\iunea g>ndului, cuv>ntului ]i faptei. Ei se orele, dar a c`rui corectitudine, ca indicator al
orbesc pe ei [n]i]i [n privin\a sl`biciunilor, timpului, depinde de reglarea corect` a
imperfec\iunilor ]i erorilor, ]i sunt [ntr-o stare resortului, astfel [nc>t s` poat` indica adev`rat
mult mai rea dec>t cel care, de]i la exterior mai orele. Tot a]a ]i con]tiin\a noastr`, este gata s`
pu\in moral, [n ochii Domnului este mai bine la ne indice binele ]i r`ul, dar numai atunci ne
inim`, fiindc` este onest [n m`rturisirea putem baza pe ea c` ne arat` cu adev`rat ce
nevredniciei sale, fiindc` pentru ace]tia Domnul este bine ]i ce este r`u, dac` a fost reglat` [n
a prev`zut iertarea p`catelor acoperirea cu haina leg`tur` cu noul resort, noua inim`, voin\a
drept`\ii lui Cristos. curat`, adus` [n deplin` armonie cu legea
Cu toate acestea, cei care cred c` puritatea iubirii, a]a cum ne este prezentat` [n Cuv>ntul
inimii este o imposibilitate [n via\a actual`, lui Dumnezeu.
gre]esc de asemenea. Gre]eala lor const` [n aceea
c` nu v`d marea deosebire [ntre puritatea inimii 20. A spune adev`rul ar putea fi
]i perfec\iunea sau puritatea tuturor cuvintelor vorbire de r`u?
]i faptelor vie\ii. Inima, a]a cum este folosit
cuv>ntul [n acest text, se refer` la minte, la voin\`, R 2444, col. 1, par. 4, p>n` la col. 2 par. 1:
la inten\iile ]i motivele care-l mi]c` pe om. Cu Un alt mod [n care unii, care dealtfel sunt buni
acest g>nd [n minte, este u]or s` vedem c` omul cre]tini, evit` aceast` [ntrebare ]i se justific` [n
poate fi curat [n inim`, adic` s` aib` inten\ii cu- aceast` gre]eal` comun` a umanit`\ii, este s` se
rate, ]i totu]i s`-]i m`rturiseasc` incapacitatea limiteze (cum g>ndesc ei) la adev`r: de]i c>t de
de a face ]i de a fi tot ceea ce doresc ]i se adesea firea lor iubitoare de flec`reli le
str`duiesc inten\iile lui bune. Cel a c`rui inim` perverte]te judecata ]i-i face s` accepte ca adev`r
300 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
lucruri despre care au pu\in` cuno]tin\` sau n-au deficitului lor [n iubire ale deficitului lor [n
deloc, pe care nu le cunosc. }i ace]tia nu sunt asem`narea lui Cristos ]i ale lipsei calit`\ii de
doritori s` ]tie mai mult, dup` ce au pus [n f`c`tori de pace; ]i c` trebuie s` se str`duiasc`
circula\ie o calomnie cu pecetea lor de adev`r pe serios [mpotriva acestor lipsuri, dac` vreau s`-]i
ea: a o g`si neadev`rat` i-ar dovedi ^martori asigure chemarea ]i alegerea la un loc [n
mincino]i; ]i a corecta minciuna i-ar v>r[ [n necaz; {mp`r`\ia cereasc`?
m>ndria omului natural obiecteaz` ]i refuz` s`
cread` adev`rul [n asemenea [mprejur`ri. Astfel 22. Este o remarc` lipsit` de
un r`u duce la altul. amabilitate vorbire de r`u?
Ace]tia vor zice: O, eu nu spun niciodat` nimic
ca adev`r p>n` c>nd ]tiu clar c` este adev`r R 3030, col.1, par. 3:
din propria mea observa\ie, din cuno]tin\a mea Deoarece iubirea produce binecuv>nt`ri
personal`. Orice nu ]tiu personal c` este adev`r, aproapelui ]i caut` binele lui, [n mod natural
sunt atent totdeauna s` zic, am auzit a]a ]i a]a, sau, [nseamn` c` ^Dragostea nu face r`u aproapelui.
mi s-a spus a]a ]i a]a; personal nu garantez c` este Nu vom c`uta noi, ca popor consacrat al
adev`rat. Astfel sunt sigur c` [ntotdeauna evit Domnului, s` punem [n practic` aceast` lec\ie [n
vorbirea de r`u despre cineva. Poate c` nu exist` o via\a noastr` zilnic`? Nu vom [nv`\a noi s`
[n]elare mai obi]nuit` asupra acestui subiect dec>t analiz`m cuvintele gurii noastre ]i s` ne amintim
cea exprimat` astfel. Gustul degradat se pune la c` putem lovi ]i r`ni un frate sau un semen la fel
ad`post [n spatele con]tiin\ei ]i declar` c` a spune de grav ]i [nc` mai grav cu limba dec>t cu m>na?
adev`rul este [ntotdeauna corect ]i de aceea Nu vom [nv`\a noi c`, p>n` ]i prin men\ionarea a
Dumnezeu nu poate socoti c` a spune adev`rul ar fi ceva lipsit de amabilitate [n privin\a fratelui sau
o def`imare, ci, condamn>nd vorbirea de r`u ]i a aproapelui, [n mod sigur [i facem r`u, [i aducem
def`imarea ca fapte ale c`rnii ]i ale diavolului, El se daun` d`un>ndu-i reputa\iei ]i st`rii lui
refer` numai la afirma\iile false, neadev`rate. oric>t ar fi de adev`rat acel lucru neamabil; ]i c`,
Aceasta este o mare eroare; def`imarea r`m>ne f`c>nd astfel, [nc`lc`m legea lui Dumnezeu, legea
def`imare, fie c` este adev`rat` fie c` este fals`, iubirii? Nu vom [nv`\a noi oare c` singurul caz
]i nu numai dup` legile lui Dumnezeu, ci ]i dup` [n care avem dreptul s` men\ion`m un lucru
legile oamenilor civiliza\i. Def`imare este orice lipsit de amabilitate ar fi [n cazul [n care l-am
spunem cu scopul de a d`una altuia, fie c` este vedea pe fratele sau pe aproapele [n pericol de a i
adev`rat fie c` este fals, ]i legile omene]ti sunt [n se aduce daun` din partea altuia, ]i astfel din
acord cu legea lui Dumnezeu c` a face astfel daun` iubire pentru el l-am aten\iona ca s`-l prevenim
cuiva este gre]it. asupra sursei pericolului?

21. Este oare necesar s` spunem Vol. VI, pag. 406, par. 2:
[ntotdeauna tot ce ]tim despre fiecare Dar, dac` a spune adev`rul [n mod sup`r`tor
lucru? [nseamn` a [nc`lca Legea Iubirii ]i Regula de
Aur, ce vom zice despre obiceiul [nc` ]i mai
R 2588, col. 1, par. 3: necuviincios, [nc` ]i mai ur>t, [nc` ]i mai crimi-
C>nd va [nv`\a cre]tinul despre lungimea ]i nal, at>t de obi]nuit nu numai printre cei
l`\imea ]i ad>ncimea [ndemnurilor ^S` nu lume]ti ]i printre cre]tinii nominali, ci ]i
vorbeasc` de r`u pe nimeni ]i ^Nici un cuv>nt printre cre]tinii adev`ra\i acela de a spune
murdar s` nu v` ias` din gur`, ci unul bun, pentru despre al\ii lucruri necuviincioase, despre care
zidire? (Tit 3:2; Efes. 4:29). C>t trebuie pentru nu se ]tie sigur c` sunt adev`rate. O, ru]ine!
unii dintre copiii adev`ra\i ai lui Dumnezeu s` ru]ine! ca cineva din poporul Domnului s` treac`
[nve\e c` prin rostirea unui cuv>nt r`u (chiar dac` cu vederea [n a]a m`sur` instruc\iunea
ar fi siguri de adev`rul lui) se poate face mult Domnului, ^nu vorbi\i de r`u pe nimeni, ]i ca
r`u? C>t le va trebui s` [nve\e c` nu este cineva, [n afar` de cei mai mici copii ]i novici
[ntotdeauna necesar s` spun` adev`rul, nici [n Legea Iubirii, s`-i [n\eleag` at>t de gre]it
potrivit s` fac` astfel dec>t dac` este spre mesajul [nc>t f`r` cele mai ne[ndoielnice
edificarea altora? C>te lec\ii, [nv`\`tur` peste dovezi din gura a doi sau trei martori, ]i [nc`
[nv`\`tur`, trebuie s` primeasc` pentru a-i f`r` re\ineri, p>n` s` ]i cread` r`ul despre un
convinge c` trebuie nu numai s` evite flec`reala frate sau un semen, dar mi-te s`-l mai ]i repete
despre treburile altora ]i g`sirea de gre]eli ]i altora s`-l def`imeze pe baz` de suspiciune
batjocura, ci c` toate acestea sunt dovezi ale sau zvon!
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
23. Ar fi vorbire de r`u a critica doc- Cu alte cuvinte, legile divine ]i umane sunt de
trine rostite [n public? acord c` un r`u nu justific` alt r`u. Legea uman`
R 3045, col. 2, par. 6:
Trebuie s` se fac` o deosebire [n privin\a
critic`rii doctrinelor rostite [n public. Criticarea
unei erori trebuie s` fie f`cut` [n public dup` cum
]i eroarea a fost prezentat` [n public, dac` este
important`. Atunci lucrul care trebuie s`
hot`rasc` sunt libert`\ile ]i responsabilit`\ile
noastre, iar noi am putea s` nu le avem pe nici
unele dintre ele. Dar dac` le avem pe ambele,
critica noastr` trebuie s` fie numai [n iubire, nu
[n l`ud`ro]enie, ci [n smerenie, dorind numai s`
servim adev`rul ]i pe fra\i. Smerenia va sugera
de asemenea s` ne asigur`m c` avem dreptate
[nainte de a [ncepe critica. Chiar ]i atunci, unele
puncte de adev`r pot fi [n general aprobate [n timp
ce punctele de eroare sunt criticate.
24. Ce este un def`im`tor?
R 3595, col. 2, par. 1:
Un def`im`tor este un ho\, potrivit
standardului lumii: cum a scris Shakespeare:
^Cel ce-mi fur` punga [mi fur` un gunoi, dar
cel ce-mi fur` reputa\ia, [mi ia ceea ce pe el nu-l
[mbog`\e]te, dar pe mine de tot m` s`r`ce]te.
R 2444, col. 1, par. 5, p>n` la col. 2, par. 2:
Ace]tia vor zice: O, eu nu spun niciodat`
nimic ca adev`r p>n` c>nd ]tiu clar c` este
adev`r din propria mea observa\ie, din
cuno]tin\a mea personal`. Orice nu ]tiu personal
c` este adev`r, sunt atent totdeauna s` zic, am
auzit a]a ]i a]a, sau, mi s-a spus a]a ]i a]a; per-
sonal nu garantez c` este adev`rat. Astfel sunt
sigur c` [ntotdeauna evit vorbirea de r`u de
cineva. Poate c` nu exist` o [n]elare mai obi]nuit`
asupra acestui subiect dec>t cea exprimat` astfel.
Gustul degradat se pune la ad`post [n spatele
con]tiin\ei ]i declar` c` a spune adev`rul este
[ntotdeauna corect ]i de aceea Dumnezeu nu poate
socoti c` a spune adev`rul ar fi o def`imare, ci,
condamn>nd vorbirea de r`u ]i def`imarea ca
fapte ale c`rnii ]i ale diavolului, El se refer` numai
la afirma\iile false, neadev`rate.
Aceasta este o mare eroare; def`imarea r`m>ne
def`imare, fie c` este adev`rat` fie c` este fals`,
]i nu numai dup` legile lui Dumnezeu, ci ]i dup`
legile oamenilor civiliza\i. Def`imare este orice
spunem cu scopul de a d`una altuia, fie c` este
adev`rat fie c` este fals, ]i legile omene]ti sunt [n
acord cu legea lui Dumnezeu c` a face astfel daun`
cuiva este gre]it.
301
zice: Dac` a fost comis un r`u, cur\ile de justi\ie
sunt deschise celui lezat ca s` caute [ndreptarea
sau pedepsirea r`uf`c`torului; dar celui lezat s`
nu i se permit` s` ia [n m>inile sale remedierea
situa\iei, nici prin for\` fizic`, nici prin folosirea
armei mai subtile, limba, s`-i asasineze caracterul
cu pumnalul invidiei ]i r`ut`\ii. Este adev`rat,
mul\i def`im`tori nu sunt urm`ri\i [n justi\ie;
este de asemenea adev`rat c` ziarele din Statele
Unite au sc`pat uneori de plata unor desp`gubiri
grele pentru zvonuri def`im`toare, sub pretextul
c` n-au publicat def`im`rile din r`utate, ci pur
]i simplu ca ]tiri, care, pretindeau ei, apar\ineau
pe bun` dreptate publicului, cum ar fi [n cazul
politicienilor care c`utau sufragiul publicului
pentru pozi\iile de [ncredere public`. Apoi de
asemenea, persoanele publice ]tiind c` mare parte
din declara\iile false ale presei opozi\iei va fi [n
mod cuvenit luat` ca neadev`r, consider` c` este
politic` bun` s` lase orice calomnii obi]nuite s`
treac` necontestate [n cur\ile de justi\ie. Efectul
este o cre]tere a def`im`rii printre oameni care
le vor produce r`u lor [n]i]i ]i institu\iilor lor
c`ci func\ionarii guvernamentali ]i tribunalele
]i orice persoan` influent` care vine sub astfel de
def`imare ([n general, credem, neadev`rat`) []i
pierd influen\a bun` asupra claselor de jos, care
sunt astfel ajutate spre mai mare nelegiuire zi de
zi ]i preg`tesc perioada anarhiei despre care
Scripturile ne spun c` este chiar aproape.
25. Ce este ^m`rturia mincinoas` ]i
dac` este posibil s` aducem m`rturie
mincinoas` f`r` a rosti un cuv>nt?
R 3045, col. 2, par. 3, 4:
M`rturia mincinoas` se refer` la spunerea de
minciuni, dar merge mai departe ]i se aplic` la
orice denaturare, fie ea o declara\ie direct` sau
indirect`, printr-o asemenea declara\ie care s`
permit` s` se trag` o concluzie gre]it`.
{ntr-adev`r, printre oamenii rafina\i, acest
subterfugiu, prin care ei []i [mpac` con]tiin\a ]i
[n acela]i timp []i mul\umesc inima [mpotrivitoare,
este foarte obi]nuit. Se poate aduce m`rturie
mincinoas` chiar ]i printr-un semn de aprobare
din cap, printr-o ridicare din um`r, sau prin
t`cere dac` declara\ia gre]it` se face [n astfel
de context [nc>t t`cerea s` fie [n\eleas` c`
[nseamn` consim\ire. Dac` unui evreu, unui
membru al casei servitorilor sub Moise,
Mijlocitorul Leg`m>ntului Legii, i se cerea s` fie
meticulos [n privin\a acestui punct, cu c>t mai
302 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
meticulo]i ar trebui s` fie to\i cei care [ncearc` s` fie [ncredere [n cuv>ntul lui. Cel care deformeaz` ]i
membri ai casei fiilor, sub Noul Leg`m>nt ]i sub Noul ocole]te cuvintele Domnului, nu va ezita s`
Mijlocitor! Oare Noul Leg`m>nt al Legii Iubirii nu deformeze ]i s` denatureze cuvintele ]i faptele
merge mai ad>nc [n acest punct? Sigur c` merge. El confra\ilor ucenici. Dac` [n vreo m`sur`
interzice [n termeni specifici nu numai a vorbi asculta\i astfel de conversa\ie sau exprima\i
neadev`ruri [n privin\a aproapelui, ci ]i a vorbi [n ^aprobare fa\` de ea sau fa\` de flecar sau
leg`tur` cu el orice ar fi spre discreditarea lui, chiar def`im`tor, v` face\i p`rta]i la p`cat ]i la toate
dac` ar fi adev`rat except>nd anumite consecin\ele lui; ]i dac` o ^r`d`cin` de am`r`ciune
[mprejur`ri pe care Domnul le aprob` deplin se dezvolt` astfel, foarte probabil sunte\i unul din
dac` m`rturia ar fi cerut` de o curte de justi\ie, sau cei ^[ntina\i de ea. Evr. 12:15.
dac` m`rturia ar fi necesar` pentru ca altul s` fie
protejat de lezare. }i chiar [n astfel de cazuri, s` se 27. Cum s` proced`m cu persoanele
rosteasc` c>t se poate de pu\in adev`r care s`-i din lume care vorbesc de r`u?
d`uneze, ]i acesta numai [n iubire. Cuv>ntul Efes. 5:11, 12 ^Nu lua\i deloc parte la lucr`rile
apostolului asupra acestui subiect este: ^S` nu neroditoare ale [ntunericului, ci mai degrab`
vorbeasc` de r`u pe nimeni. dezaproba\i-le, c`ci este ru]ine numai s` se
Nu exist` alt punct sau aspect [n toat` Legea spun` ce fac ei [n ascuns.
Iubirii, [n influen\a ei asupra rela\iei cu semenii,
care s` aib` nevoie de mai mult` aten\ie din R 2444, col. 1, par. 1-3:
partea noastr` ca acest punct. Pare greu pentru Alt` scuz` pentru flec`real` despre treburile
cre]tini s` [nve\e am`nun\it lec\iile {nv`\`torului, altora este oferit` de unii care zic: Pot vorbi despre
c`, dac` au de spus ceva nepl`cut [n privin\a lucruri religioase cu cei care sunt [nclina\i din punct
fratelui sau surorii, orice critic` a vie\ii sau a de vedere religios, dar c>nd sunt cu oameni din lume,
afacerilor personale ar avea de f`cut, trebuie sau cu cei care declar` a fi religio]i dar pe care nu-i
f`cut` lui sau ei personal, nu altora. intereseaz` temele religioase, trebuie s` fiu agreabil
]i curtenitor, ]i trebuie cel pu\in s` ascult
26. Cum s` proced`m cu un frate sau p`l`vr`geala ]i nout`\ile lor; ]i dac` nu a] lua parte
cu o sor` care [ncep s` relateze lucruri la astfel de conversa\ii a] fi considerat foarte ciudat
rele? ]i nu mi-ar fi dorit` tov`r`]ia. Da, r`spundem noi;
dar aceasta trebuie s` fie una din ciud`\eniile
R 3595, col. 1, par. 7, 8: ^sfin\ilor; ei trebuie s` fie diferi\i nu numai de lume,
Dac` vreun frate sau vreo sor` [ncep s` v` spun` ci ]i de cei care cu numele declar` a fi religio]i.
ceva r`u despre al\ii, opri\i-i imediat, amabil dar Religia lor nu trebuie s` fie numai de suprafa\`
ferm. ^Nu lua\i deloc parte la lucr`rile neroditoare ]i numai [ntr-o zi din s`pt`m>n` ]i sub un anumit
ale [ntunericului, ci mai degrab` dezaproba\i-le. costum de haine, ci trebuie s` fie din inim`, legat`
Refuza\i s` lua\i parte la aceast` [nc`lcare a de toate afacerile vie\ii, [n fiecare zi ]i [n fiecare
poruncilor Domnului nostru, care face mare r`u [n moment. A urma strict [ndemnul Domnului v`
Biseric`. Presupun>nd c` fratele sau sora sunt va separa [ntr-adev`r de unii care v` sunt acum
numai ^prunci [n Cristos [n cele spirituale, atrage\i prieteni ]i c`rora le plac astfel de lucruri rele
aten\ia asupra regulii Domnului [n acest subiect, interzise pentru noi care am devenit fii ai lui
din Matei 18:15 ]i 1 Tim. 5:19. Dac` conversa\ia Dumnezeu ]i care am primit Spiritul S`u de fii,
nu v` este adresat` vou` ci numai a\i auzit-o, Spiritul iubirii.
ar`ta\i-v` prompt dezaprobarea retr`g>ndu-v`. }i faptul c` aceasta a [n\eles ]i a inten\ionat
Dac`, dup` ce a\i atras aten\ia asupra poruncii Domnul, este evident prin aceea c` a prezis c`
Domnului [n privin\a acestui subiect, aceast` cale a uceniciei va fi o ^cale [ngust`.
def`im`torul totu]i persist` [n ^vorbire de r`u, Dac`, prin urmare, nu vei fi un oaspete, vecin,
^def`imare, ]i v` spune ^b`nuiala lui de r`u, prieten amuzant, este datorit` fidelit`\ii tale ca
mustra\i-l mai aspru, zic>nd [n timp ce pleca\i: ^nou` crea\ie fa\` de legea lui Cristos, Iubirea
Nu pot, nu trebuie s` te ascult; c`ci dac` te-a] care ^nu face r`u aproapelui, nici [n cuv>nt
asculta, a] fi la fel de vinovat ca tine [nc`lc>nd nici [n fapt` atunci [ntr-adev`r ai motive de
porunca Domnului. }i chiar dac` ar fi s`-\i ascult bucurie, fiindc` suferi pu\in, ai o pierdere, pentru
povestea, n-a] putea-o crede; c`ci cre]tinul care Cristos, pentru dreptate. La [nceput pierderea
nu respect` cuv>ntul ]i nu urmeaz` planul Lui ar putea p`rea grea, dar dac` o supor\i pentru
de reparare a nedrept`\ii, d` dovad` de at>t de Cristos, [n ascultare de legea sa de Iubire, cur>nd
pu\in Spirit al Domnului [nc>t nu se poate avea vei putea spune [mpreun` cu apostolul c` asemenea
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 303
pierderi sunt numai ^[ntrist`ri u]oare, nu sunt c`tre noi poate fi prin epistolele vii ale vie\ilor
vrednice s` fie comparate cu binecuv>nt`rile noastre care, ca lumini str`lucitoare ]i arz>nde,
compensatoare. Filip. 3:7, 8; 2 Cor. 4:17. trebuie s` mustre [ntotdeauna prin manier`,
Motivul vostru de bucurie este c` ave\i privire, fapt` ]i ton, tot ce tinde spre [ntuneric ]i
f`g`duin\a Domnului c` astfel de suferin\` va p`cat ^Tot a]a s` lumineze ]i lumina voastr`
lucra spre binele vostru. Tov`r`]ia celor care nu [naintea oamenilor, ca ei s` vad` faptele voastre
caut` s` umble potrivit min\ii spiritului, ci drepte ]i s` pream`reasc` pe Tat`l vostru care
potrivit obi]nuitului ^mers al acestei lumi, este este [n ceruri. Ocazional ar fi potrivit, ]i mai rar
d`un`toare sfin\ilor, celor care caut` s` umble [n [nc` ar fi de datoria noastr`, s` vorbim sau s`
armonie cu mintea cea nou`. Ei sunt mult mai ac\ion`m [n opozi\ie cu [ntunericul; dar lumina unei
bine f`r` astfel de tovar`]i ]i prieteni lume]ti, ]i vie\i evlavioase, care m`rturise]te pentru adev`r ]i
[n m`sura [n care se vor separa de ace]tia, vor d` dovad` de Spirit sf>nt, este desigur una din cele
g`si p`rt`]ie mai str>ns` cu Domnul ]i cu mai puternice mustr`ri ale p`catului ce pot fi f`cute.
Cuv>ntul S`u, ]i cu to\i cei care sunt adev`ra\i
membri ai Corpului S`u ]i sub [ndrumarea R 2406, col. 2, par. 5:
Spiritului S`u. {n armonie cu aceasta Scripturile Cei care se tem de Domnul, care-i respect`
declar`, [n termeni siguri, c` prietenia acestei numele, care g>ndesc asupra Cuv>ntului S`u,
lumi [nseamn` vr`jm`]ie cu Dumnezeu (Iac. 4:4). care caut` s`-I copieze dispozi\ia ]i s` fie forma\i
Dumnezeu a pus inten\ionat chestiunea [n astfel sub m>na providen\ei divine, s` aib` grij` ca clasa
de pozi\ie [nc>t poporul S`u trebuie s` aleag`, ]i pe care am descris-o, despre care apostolul declar`
s` piard` fie prietenia ]i p`rt`]ia divin`, fie c` invidia lor, r`utatea, ura, cearta etc. sunt fapte
prietenia ]i p`rt`]ia lumeasc`; fiindc` lucrurile ale diavolului, s` nu aib` ocazii de a-]i face faptele
pe care le iube]te Domnul sunt nepl`cute celor lor rele. Ei trebuie s` fac` aceasta, mai [nt>i
lume]ti, iar lucrurile pe care le iubesc cei lume]ti, ar`t>ndu-]i dezaprobarea vorbirii de r`u ]i a faptelor
fapte rele ]i g>nduri rele, vorbire de r`u, sunt o rele: ]i cei care nu-]i pot ar`ta dezaprobarea prin
ur>ciune [n ochii Domnului, iar cei care iubesc ]i cuvinte de sfat bl>nd, ar`t>nd c` astfel de lucruri
practic` astfel de lucruri pierd p`rt`]ia Lui nu sunt de la Dumnezeu, ci de la Adversar, ar trebui
nu au Spiritul S`u. ^Dac` n-are cineva Duhul lui cel pu\in s`-]i arate dezaprobarea prin re\inerea
Hristos, nu este al Lui. Rom. 8:9. oric`rei aparen\e de acceptare a unui astfel de curs
]i prin [ntreruperea conversa\iei, ]i [n general prin
R 2967, col. 1, par. 3: evitarea tov`r`]iei acestora; ]i printr-o aten\ie mai
Noi trebuie s` ne ridic`m din aceast` stare strict` asupra cuvintelor ]i purt`rii lor, pentru ca
joas` de g>ndire, de cuv>nt ]i de fapt` pe care o prin aceasta s` ^vesteasc` virtu\ile Celui care ne-a
g`sim peste tot [n jurul nostru; fiindc`, [n calitate chemat din [ntuneric la lumina Sa minunat`.
de copii ai lui Dumnezeu, concepu\i de Spiritul
S`u, nu putem avea p`rt`]ie cu aceste lucruri. 28. Este vorbirea de r`u [mpotriva
Trebuie s` le privim a]a cum sugereaz` apostolul, unui frate mai condamnabil` dec>t
ca ^lucr`ri neroditoare ale [ntunericului. Prin [mpotriva unuia din lume?
acest cuv>nt, neroditoare, apostolul, f`r` [ndoial`,
a inten\ionat s` ne dea ideea c` p`catul este Tabernacolul, pag. 62, par. 3:
distructiv [n loc s` fie productiv c` tendin\a Ce lec\ii ne transmit aceste lucruri? C` at>ta
lui este spre moarte. Dimpotriv`, tendin\a min\ii vreme c>t noi [n]ine suntem sacrificatori
noi a lui Cristos este rodnicie, dezvoltare, adev`ra\i [n ^Sf>nta", sau membri adev`ra\i ai
binecuv>ntare, ridicare, [mprosp`tare. Lucrul ^casei credin\ei" [n ^Curte", nu vom fi def`im`tori
acesta este adev`rat nu numai la cre]tinul indi- ai nici unuia dintre cei care sunt sacrificatori
vidual, ci, dup` cum sugereaz` cuvintele adev`ra\i [n timpul prezent. Nici nu vom fi orbi\i de
Domnului nostru, cre]tinul individual exercit` o r`utate, ur`, invidie sau ceart` a]a [nc>t s` fim
influen\` p`str`toare asupra altora; oriunde incapabili s` vedem sacrificiile pe care Dumnezeu
tr`ie]te este o lumin` str`lucitoare care [mpr`]tie le accept`. Ce vom zice deci, despre cei care odat`
[ntunericul p`catului; este sarea p`m>ntului, erau ^fra\i", p`rta]i la acelea]i sacrificii ]i jertfitori
ferind masa de stricare. Starea moral` a lumii la acela]i ^Altar de Aur" ]i membri ai r>nduielii
civilizate de ast`zi este f`r` [ndoial` [n mare parte preo\imii [mp`r`te]ti, care devin at>t de schimba\i,
datorit` influen\ei indirecte a Spiritului sf>nt din at>t de st`p>ni\i de un spirit [mpotrivitor, [nc>t
poporul lui Dumnezeu care, a]a cum declar` pot vorbi r`u ne[ncetat despre confra\ii lor preo\i!
apostolul, mustr` lumea. Mustrarea p`catului de Trebuie desigur s` ne ^temem" pentru ei (Evr. 4:1),
304 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
c` au p`r`sit ^Sf>nta" ]i ^Curtea" ]i au ie]it [n afara totul contrare spiritului iubirii chiar dac` acel
oric`rei rela\ii cu Dumnezeu [n ^[ntunericul de lucru r`u este adev`rat. Pentru a [mpiedica orice
afar`". Ar trebui s` facem tot ce ne st` [n putere s`-i ar fi de natura def`im`rii, Scripturile marcheaz`
rec>]tig`m (Iac. 5:20), dar sub nici un considerent cu grij` numai un singur mod de a repara
nu trebuie s` p`r`sim ^Sf>nta" pentru a r`spl`ti nedrept`\ile, [n Matei 18:15-17.
r`u pentru r`u sau insult` pentru insult`. Nu, to\i Chiar ]i cre]tinii avansa\i par s` fie complet
cei care vreau s` fie preo\i subordona\i credincio]i, [n ignoran\` de aceast` reglementare divin`, ]i
trebuie s` mearg` pe urmele Marelui Preot, s`-]i de aceea cre]tinii declara\i sunt adesea cei mai
iubeasc` du]manii ]i s` fac` bine celor care [i pronun\a\i b>rfitori. Totu]i aceasta este una din
persecut`. Trebuie s`-L imite pe Cel care, atunci pu\inele porunci specifice date de Domnul nostru;
^c>nd era insultat, nu r`spundea cu insulte; ]i c>nd ]i luat` [n leg`tur` cu declara\ia, voi sunte\i
suferea nu amenin\a, ci Se [ncredin\a [n m>inile ucenicii Mei, dac` face\i ce v` poruncesc,
Celui care judec` drept". 1 Pet. 2:23. [nc`lcarea ei constant` dovede]te c` mul\i nu sunt
foarte avansa\i [n ucenicie.
R 3257, col. 2, par. 4, 5: S` privim cu aten\ie aceast` regul` care, dac`
Declara\ia scriptural` este ^s` nu vorbeasc` ar fi urmat`, ar [mpiedica p`l`vr`geala, ^vorbirea
de r`u pe nimeni, ]i to\i care pot vedea chestiunea de r`u, ^b>rfa.
[n adev`rata ei lumin`, a]a cum este prezentat` Prima ei prevedere, o discu\ie numai [ntre
mai sus, vor avea un zel pentru Dumnezeu ]i pentru p`r\i, implic` sinceritate din partea acuzatorului
dreptate care va arde [mpotriva acestei nelegiuiri care g>nde]te c` a suferit, ]i pe care aici [l vom
oriunde s-ar afla, [n special [n carnea sa. Dar dac` numi A. Implic` s` nu g>ndeasc` r`u despre cel
ar fi condamnabil a vorbi de r`u o persoan`, dac` ar acuzat, pe care [l vom numi B. Ei se [nt>lnesc ca
fi contrar spiritului iubirii, Spiritului Domnului, cu ^fra\i, fiecare g>ndind c` el are dreptate, s`
c>t mai r`u trebuie s` fie [n ochii Domnului dac` discute chestiunea; s` vad` dac` pot ajunge la
fra\ii Domnului s-ar vorbi de r`u unul pe altul ar aceea]i vedere. Dac` ei sunt de acord, totul este
vorbi de r`u pe un membru al corpului Domnului! bine; problema este rezolvat`; pacea predomin`;
C>t de [ngrozitor este g>ndul, c>t de sigur este c` un ruptura care amenin\a a fost evitat` ]i nici unul
r`uf`c`tor ar pierde favoarea C`peteniei ]i [n cele nu este cel mai [n\elept.
din urm` ar fi [ndep`rtat cu totul de la orice rela\ie Dac` ei nu pot fi de acord, A nu poate [ncepe
cu El ]i cu corpul. Domnul Se refer` la ace]tia zic>nd: un scandal relat>nd versiunea lui nici chiar
^Dai drumul gurii la r`u ]i limba ta urze]te viclenie. prietenilor de [ncredere nu le poate dest`inui
Stai ]i vorbe]ti [mpotriva fratelui t`u, def`imezi chestiunea ]i s` zic`: ^Nu spune nim`nui; ]i [n
pe fiul mamei tale. Iat` ce ai f`cut ]i Eu am t`cut. special s` nu zici c` eu \i-am spus. Nu; chestiunea
|i-ai [nchipuit c` Eu sunt ca tine. Dar te voi este ^[ntre tine ]i el [A ]i B] singur. Dac` A
mustra ]i [\i voi pune totul sub ochi! Ps. 50:19-22. consider` chestiunea important`, a]a [nc>t s`
vrea s` urm`reasc` subiectul mai departe, are
29. Pentru a evita p`l`vr`geala, o singur` cale deschis`, ]i anume, s` le cear`
def`imarea ]i vorbirea de r`u, care este altor doi sau trei s` mearg` cu el la B s` asculte
singurul mod scriptural potrivit de cazul de ambele p`r\i ]i s` spun` judecata lor
corectare a nedrept`\ilor, reale sau [n privin\a p`r\ilor corecte ]i gre]ite. Ace]tia
imaginare? trebuie s` fie ale]i (1) ca persoane cu un
Matei 18:15-17 ^Dac` fratele t`u p`c`tuie]te caracter, o [n\elepciune ]i o minte s`n`toas` [n
[mpotriva ta, du-te ]i mustr`-l [ntre tine ]i el care A ar avea [ncredere, [n cazul c` ace]tia ar
singur. Dac` te ascult`, ai c>]tigat pe fratele t`u. favoriza punctul de vedere al lui B. (2) Trebuie
Dar, dac` nu te ascult`, mai ia cu tine unul sau ale]i [n ideea ca B s` le aprecieze sfatul, dac`
doi fra\i, pentru ca orice cuv>nt s` fie sprijinit judecata lor ar fi [n favoarea lui A.
pe m`rturia a doi sau trei martori. Dac` nu vrea Ar fi [ns` cu totul [mpotriva spiritului
s` asculte de ei, spune-l adun`rii; ]i dac` nu vrea drept`\ii ]i de asemenea [mpotriva spiritului
s` asculte nici de adunare, s` fie pentru tine ca instruc\iunilor {nv`\`torului de aici, ca A s`
un p`g>n ]i ca un vame]. ^discute cu c>\iva prieteni dintre care el ar
dori s` aleag` pe ace]ti ^doi sau trei fra\i, ca
R 3594, col. 2, par. 4, p>n` la 3595, col. 1, s` se asigure c` i-ar favoriza varianta (f`r` s`
par. 6: aud` cealalt` variant`) ]i ar merge la discu\ii
Vorbirea de r`u, b>rfa ]i def`imarea sunt strict prejudicia\i cu g>ndul deja hot`r>t
interzise pentru poporul lui Dumnezeu, fiind cu [mpotriva lui B. Nu; chestiunea este [ntre A ]i
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 305
B singuri, p>n` c>nd doi sau trei ar fi adu]i s` poruncii Domnului o chestiune devine scandal ]i
aud` ambele p`r\i ale disputei [n prezen\a tulbur` Biserica ]i o face de ru]ine [n ansamblul
ambelor p`r\i. ei, atunci reprezentan\ii grupului, ale]i [n mod
Dac` judecata ^fra\ilor este [mpotriva lui B, potrivit, trebuie s` preia chestiunea. Ei trebuie
el ar trebui s`-i asculte, s` le accepte opinia ca s` investigheze nu numai pe cei de la care a pornit
fiind cea just`, ra\ional` dac` nu implic` vreun acea dificultate, ci cu aceea]i str`duin\` s`
principiu la care nu poate consim\i [n mod investigheze ]i pe adev`ra\ii tulbur`tori care au
con]tient. Dac` ^fra\ii v`d chestiunea din r`sp>ndit scandalul ]i s`-i mustre.
punctul de vedere al lui B, A trebuie s` conchid` Dar orice mustrare trebuie s` fie cu iubire,
c` dup` toate probabilit`\ile el a gre]it; ]i, dac` amintindu-]i c` to\i suntem imperfec\i [n unele
nu-l [mpiedic` con]tiin\a, s` accepte pozi\ia ]i privin\e. {n fiecare caz, obiectivul trebuie s` fie a
s`-]i cear` scuze de la B ]i de la fra\i pentru deranjul corecta, nu a pedepsi. Domnul singur are
cauzat de judecata sa slab`. Dar nici una dintre p`r\i autoritatea s` pedepseasc`. Cel mult Biserica poate
nu este liber` s` b>rfeasc` ]i s` spun` chestiunea s`-]i retrag` p`rt`]ia pentru un timp cu cel care nu
^confiden\ial altora. se c`ie]te ]i trebuie tot a]a de public s` o
Dac` decizia ar fi [mpotriva lui A, ]i el ar g>ndi restabileasc` atunci c>nd este vizibil` c`in\a. Scopul
totu]i c` a fost lezat ]i nu i s-a f`cut dreptate printr-o urm`rit de Domnul este iubirea, bucuria, pacea
alegere slab` a sf`tuitorilor, el ar putea (f`r` a [nc`lca noastr`, ]i acestea trebuie s` le urm`rim ca ucenici
principiile a]ezate de Domnul nostru) s` cheme al\i ai S`i. Orice alt curs va aduce [n mod sigur daun`.
sf`tuitori ]i s` procedeze ca [nainte. Dac` decizia Astfel a p`zit Domnul pe ucenicii S`i adev`ra\i
lor ar fi [mpotriva lui, sau dac` ar sim\i c` nu se de p`catul insidios al def`im`rii, care duce mai
poate [ncrede [n judecata nim`nui, tem>ndu-se departe la alte fapte mai mari ale c`rnii ]i ale
c` to\i l-ar favoriza pe B, el ar trebui s`-]i dea diavolului, ]i opre]te cre]terea [n adev`r ]i [n
seama c` cel pu\in [n parte necazul lui este spiritul iubirii. }i s` observ`m de asemenea c`
[ng>mfarea, ]i ar face bine s` posteasc` ]i s` se acei care ascult` def`im`rile ]i astfel [ncurajaz`
roage ]i s` studieze mai atent liniile ]i principiile pe def`im`tori [n calea lor gre]it`, sunt p`rta]i
drept`\ii. Dar A n-a ob\inut nici un drept s` spun` la faptele lor rele; parteneri vinova\i [n
ceva Bisericii sau altcuiva, nici [n public nici [n [nc`lcarea poruncilor {nv`\`torului. Poporul
particular. Dac` spune, aceasta [l marcheaz` adev`rat al lui Dumnezeu trebuie s` refuze a
imediat ca neascult`tor de Domnul ]i pus [n asculta def`im`rile, ]i s`-i indice [nc`lc`torului
mi]care de un spirit r`u, un spirit carnal spre Cuv>ntul Domnului ]i spre singura metod`
contrar spiritului adev`rului, spiritului iubirii. autorizat` acolo. ^Suntem noi mai [n\elep\i dec>t
Dac` comitetul decide [n parte [mpotriva lui Dumnezeu? Experien\a ne [nva\` c` nu putem
B ]i numai [n parte [n favoarea lui A, fra\ii (A ]i avea [ncredere [n judecata noastr` ]i suntem pe
B) s` se str`duiasc` s` vad` astfel lucrurile ]i s` teren sigur numai c>nd urm`m f`r` rezerve vocea
aranjeze chestiunile amical. {n acest caz n-ar fi P`storului.
nimic de spus [n privin\a problemei nimic ce
nu-i prive]te pe al\ii. Vol. VI, pag. 414-417 ^Dac` fratele t`u
Dac` comitetul decide cu totul [mpotriva lui B ]i p`c`tuie]te [mpotriva ta. Vezi fragmentul
cu totul [n favoarea lui A, ]i dac` B nu d` aten\ie s` la pag. 319.
repare r`ul f`cut sau s` [nceteze a-l leza pe A, acesta
din urm` nu este totu]i liber s` b>rfeasc`; ]i nu sunt 30. Cum trebuie s` proced`m [n cazul
nici fra\ii din comitet. Dac` A consider` chestiunea vorbirii de r`u [mpotriva unui B`tr>n?
suficient de important` ca s` justifice ]i alte ac\iuni, 1 Tim. 5:19 ^{mpotriva unui b`tr>n s` nu
exist` numai o cale deschis`: el ]i comitetul pot pune prime]ti [nvinuire dec>t atunci c>nd sunt doi
chestiunea [n fa\a Bisericii. Atunci Biserica poate sau trei martori.
asculta chestiunea, ambele p`r\i, ]i oricare (A sau
B) va refuza s` recunoasc` sfatul Bisericii va fi Vol. VI, pag. 293-294 Acuza\ii
considerat dup` aceea ]i va fi tratat de c`tre to\i ca [mpotriva b`tr>nilor:
un str`in nu ca unul din Biseric`, s` nu aib` ^{mpotriva unui b`tr>n s` nu prime]ti
p`rt`]ie cu el; ca mort, p>n` c>nd se va c`i ]i se va [nvinuire dec>t atunci c>nd sunt doi sau trei
reforma. martori. 1 Tim. 5:19.
Datoria unui membru nu poate fi preluat` de {n aceast` declara\ie apostolul recunoa]te dou`
altul fiecare trebuie s` fac` pentru sine potrivit principii. (1) C` un B`tr>n a fost deja recunoscut de
regulii Domnului. Dar dac` [n [nc`lcarea adunare ca av>nd un caracter bun ]i nobil, ]i c` este
306 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
[n mod special serios cu Adev`rul ]i devotat lui crezu\i nici atunci; dar atunci va fi timpul
Dumnezeu. (2) C` astfel de persoane, datorit` potrivit ca Biserica s` asculte cazul s` asculte
proeminen\ei lor [n Biseric`, vor fi marcate de ambele p`r\i [n prezen\a ambilor, ]i apoi s` se ia
Adversar ca obiective speciale ale atacurilor lui o decizie [n fric` de Dumnezeu ]i s` se dea un
obiective ale invidiei, r`ut`\ii, urii ]i conflictului din sfat, [n a]a mod exprimat [nc>t s`-l ajute pe
partea unora, [ntocmai cum a prevenit Domnul vinovat s` se [ntoarc` la dreptate ]i nu s`-l
nostru ^Nu v` mira\i dac` v` ur`]te lumea; [mping` [n [ntunericul din afar`.
^}ti\i c` pe Mine M-a ur>t [naintea voastr`"; ^Dac`
pe St`p>nul casei L-au numit Belzebul, cu c>t mai Vol. VI, pag. 418, par. 1, 2:
mult vor numi a]a pe cei din casa Lui! (1 Ioan 3:13; Ar putea fi la fel ca ]i [n cazul unei nedrept`\i
Ioan 15:18; Mat. 10:25). Cu c>t fratele va fi mai individuale, dac` p`catul n-ar fi de domeniu pu-
credincios ]i mai capabil, cu c>t va fi mai aproape blic. Dar dac` problema ar fi cunoscut` public,
de asem`narea {nv`\`torului s`u, cu at>t alegerea ar fi de datoria b`tr>nilor s`-l citeze pe ofensator
sa ca B`tr>n va fi mai potrivit`; ]i cu c>t B`tr>nul [n fa\a Bisericii pentru judecare, f`r` vizitele
va fi mai credincios, cu at>t mai sigur va avea ca preliminare private, fiindc` publicitatea l-a f`cut
du]mani nu numai pe Satan ]i pe mesagerii lui, s` treac` de domeniul rezolv`rii private. Tot a]a,
ci ]i pe to\i aceia pe care Satan [i va putea [n]ela ]i dac` ar fi un caz de def`imare a b`tr>nilor sau a
induce [n eroare. vreunuia dintre ei, cazul ar trebui audiat de c`tre
Aceste motive trebuie s` fie o garan\ie pentru un Biseric`, ]i nu [n particular, deoarece def`im`torii,
B`tr>n, [mpotriva condamn`rii lui pe cuv>ntul unei dac` [n deplin` cuno]tin\` au g>ndit c` au o cauz`
persoane, dac` altfel via\a lui pare armonioas`. C>t bun`, totu]i au neglijat regula Domnului (^Du-te
prive]te b>rfa sau zvonurile, ele nu trebuie luate deloc [ntre tine ]i el singur, iar apoi ^mai ia cu tine unul
[n considerare, fiindc` nici un adev`rat tovar`] de sau doi fra\i) ]i au r`sp>ndit pove]ti scandaloase
jug, care recunoa]te regula Domnului (Mat. 18:15), ]i def`im`toare, prin aceasta au dus cazul [n afara
n-ar r`sp>ndi zvonuri sau n-ar avea [ncredere [n puterii de [ndreptare individual` ]i l-au f`cut
cuv>ntul celor care astfel ar nesocoti [ndrum`rile caz pentru Biseric`.
{nv`\`torului. Pentru a fi asculta\i, acuzatorii trebuie {n asemenea cazuri ar fi potrivit ca B`tr>nul
s` pretind` c` au fost martori. }i chiar dac` doi sau def`imat s` convoace consiliul B`tr>nilor ca
mai mul\i martori ar face acuza\ii, n-ar exista alt` reprezentan\i ai Bisericii, s` nege calomniile
cale de a audia cazul dec>t cea numit` deja. O ]i s` cear` ca def`im`torii s` fie tra]i la r`spundere
persoan` care aduce acuza\ii [mpotriva B`tr>nului [n fa\a Bisericii pentru acuza\iile de def`imare
trebuie, dup` ce discu\ia personal` a e]uat, s` ia cu ]i m`rturie mincinoas`, deoarece ofensa lor a fost
el al\i doi sau trei care vor deveni astfel martori la fa\` de Biseric` (1) prin aceea c` a fost contrar`
nesupunere. Apoi chestiunea, [nc` necorectat`, ar regulilor a]ezate de Capul Bisericii ]i contrar`
putea fi adus` de c`tre Timotei sau de c`tre altul decen\ei ]i bunelor moravuri; ]i (2) deoarece
[naintea Bisericii etc. def`imarea fiind la adresa unui B`tr>n ales de
De fapt, aceast` acuza\ie [n fa\a a doi sau trei Biseric`, a fost astfel def`imare la adresa [ntregii
martori fiind cerin\a [n privin\a tuturor membrilor, Biserici care l-a ales. Def`im`torii ar trebui s`
las` loc presupunerii c` apostolul pretindea doar c` fie condamna\i ]i mustra\i, cer>ndu-li-se s`-]i
un B`tr>n trebuie s` aib` toate drepturile ]i recunoasc` gre]eala; dar dup` ce s-ar face acest
privilegiile garantate oric`rui frate. Poate c` unii ar lucru ei ar avea dreptul s` fac` demersuri
fi [nclina\i s` sus\in` c` deoarece un B`tr>n trebuie [mpotriva B`tr>nului presupus a fi [n eroare,
s` ^aib` m`rturie bun`" nu numai [n Biseric` ci ]i [ntocmai cum ar fi trebuit s` fac` de la [nceput.
[n afara ei, acesta ar trebui s` fie judecat pentru cea
mai mic` acuza\ie, datorit` pozi\iei sale influente. 31. De ce este este ^[nfr>narea limbii
Dar cuvintele apostolului stabilesc faptul c` ]ansele o cerin\` esen\ial` pentru un B`tr>n?
unui B`tr>n trebuie s` fie egale cu ale celorlal\i. Iacov 3:2 ^To\i gre]im [n multe feluri. Dac` nu
Aceast` chestiune a martorilor trebuie s` fie gre]e]te cineva [n vorbire, este un om des`v>r]it
ad>nc imprimat` [n mintea fiec`rei Creaturi Noi. ]i poate s`-]i \in` [n fr>u tot trupul.
Ceea ce al\ii pretind a ]ti ]i ceea ce spun [n mod
def`im`tor nu trebuie nici m`car luat [n seam` R 2447, col. 2, par. 2:
nu trebuie primit. Dac` doi sau trei, urm>nd Servitorii publici ai Bisericii sunt [ntr-o
[ndrum`rile Domnului, aduc acuza\ii [mpotriva m`sur` [n mod special ^limbile ei, ]i ce
cuiva, nu mu]c`tor ]i def`im`tor, ci dup` influen\` au ei pentru bine sau pentru r`u, [n
instruc\iuni [n fa\a Bisericii, ace]tia nu trebuie binecuv>ntarea ]i zidirea poporului Domnului,
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 307
sau [n lezarea lor! C>t este de necesar ca to\i slujirile sale generale printre copiii Domnului [n
servitorii-limb` ai Corpului Domnului s` fie din Ecclesie, [n Biseric`. S` nu fie mincinos sau
aceia, ]i numai din aceia, care sunt de acela]i [n]el`tor, nici cert`re\ sau g>lcevitor. Trebuie s`
spirit cu El! Influen\a lor se [ntinde nu numai aib` reputa\ie bun` printre cei din afara Bisericii;
peste aceia care sunt din Biseric`, ci [ntr-o m`sur` nu fiindc` lumea va iubi vreodat` sau va aprecia
considerabil` sunt purt`tori de cuv>nt auzi\i [n [n mod corect pe sfin\i, dar lumea ar trebui cel
afar`. }i acela]i principiu se aplic` la fiecare pu\in s` nu aib` pricin` de a ar`ta ceva [n
membru individual al Bisericii, [n folosirea defavoarea caracterului lor [n privin\a onestiei,
m`dularului s`u, limba. El o poate folosi [n\elept corectitudinii, moralit`\ii, sincerit`\ii. Nu exis-
sau ne[n\elept, cu [n\elepciune cereasc` sau cu t` limit` [n privin\a num`rului de b`tr>ni [n
[n\elepciune p`m>nteasc`. O poate folosi pentru Biseric` sau Ecclesie.
ceart` ]i pentru d`r>marea credin\ei ]i caracterului
fra\ilor, r`sturn>nd iubirea ]i [ncrederea, sau o 32. Cum putem cere sfaturi f`r` a
poate folosi [n zidirea acestor haruri ale spiritului. vorbi de r`u?
C>\i au dovedit adev`rul cuvintelor apostolului,
c` limba are mari posibilit`\i, fie pentru [ntinarea Vol. VI, partea de sus a paginii:
[ntregului corp, Biserica, ]i aruncarea [n foc a A le spune altora despre r`u, la [nceput sau dup`
[ntregului curs al vie\ii, st>rnind otr`vurile ]i aceea, este crud, neiubitor contrar Cuv>ntului ]i
[nclin`rile rele ale naturii dec`zute! Ce pu\ini din Spiritului Capului nostru. Problema nu trebuie s`
poporul Domnului au cucerit limba p>n` la fie spus` nici m`car pentru a cere sfat: noi avem
m`sura aducerii ei [n supunere la voin\a lui sfatul Domnului ]i trebuie s`-l urm`m. Dac` este
Dumnezeu, pentru ca ea s` slujeasc` binele, ]i un caz deosebit, s` se cear` sfatul celui mai
numai binele, tuturor celor cu care vin [n con- [n\elept dintre b`tr>ni [n leg`tur` cu un caz
tact. Haide\i, preaiubi\ilor, s` fim pe deplin ipotetic, a]a [nc>t s` nu se dezv`luie adev`ratul
hot`r>\i ca prin harul divin (promis s` ne ajute), necaz ]i adev`ratul vinovat.
anul acesta s` dea dovad` de mare progres [n
st`p>nirea acestui membru at>t de important al 33. Care este rela\ia [ntre ^b>rf` ]i
corpului nostru, aduc>ndu-l [n deplin` supunere vorbire de r`u?
]i ascultare ]i serviciu pentru {mp`ratul
[mp`ra\ilor ]i Domnul domnilor Cel care ne-a Vol. VI, pag. 583, par. 1, p>n` la 586
chemat din [ntuneric la lumina Sa minunat`. Amestec con]tiincios. Vezi fragmentul la
pag. 320.
R 2157, col. 1, par. 1:
{n alegerea conduc`torilor pentru adun`ri, Vol. VI, pag. 408, par. 1-3
calificarea [n privin\a ^limbii s` nu fie trecut` ^Din plin`tatea inimii vorbe]te gura; a]a c`
cu vederea. Cei cu limb` [nfocat` nu trebuie s` atunci c>nd p`l`vr`gim despre al\ii, ^ne
fie ale]i, ci acei mai bl>nzi, mai modera\i, care []i amestec`m [n treburile lor, dovede]te c` un col\
^pun fr>u limbii ]i care se str`duiesc cu grij` s` mare din inima noastr`, dac` nu mai mult, este
^vorbeasc` a]a cum ar fi cuvintele lui Dumnezeu gol [n privin\a iubirii ]i harului lui Dumnezeu.
numai. Astfel de limbi constr>ng, [n timp ce Acest g>nd ar trebui s` ne duc` imediat la tronul
altele mai frecvent r`nesc ]i resping. Cuv>ntul harului ]i la Cuv>nt pentru umplerea cu Spirit a]a
Domnului este viu, puternic ]i ascu\it, ]i taie cum a promis Domnul celor care [nfometeaz` ]i
^inten\iile inimii f`r` adaosuri umane aspre, [nseteaz` dup` el. Dac`, mai r`u dec>t p`l`vr`geala
mu]c`toare ]i necaritabile care s`-l [nt`reasc`. goal` ]i amestecul [n treburile altora, ne place s`
De aceea avem instruirea divin` s` ^spunem auzim ]i s` vorbim de r`u pe al\ii, starea inimii este
adev`rul [n dragoste. [nc` ]i mai rea: se revars` de am`r`ciune invidie,
r`utate, ur`, ceart`. Iar aceste caracteristici, dup`
Vol. VI, pag. 249, par. 2: cum spune apostolul, sunt ^fapte ale c`rnii ]i
Ace]tia trebuie s` fie b`rba\i genero]i, b`rba\i diavolului (Gal. 5:19-21). De-am putea lua ^Crea\ia
cu via\a curat`, av>nd doar o singur` so\ie; ]i Nou` prin surprindere ]i de-am trezi-o complet
dac` au copii, trebuie s` se remarce [n ce m`sur` asupra acestui subiect; c`ci dac` face\i aceste
p`rintele a exercitat o influen\` s`n`toas` [n fa- lucruri ve\i c`dea negre]it, ]i unora ca ace]tia nu
milia sa pentru c`, trebuie g>ndit c` dac` el a li se va da nici o intrare [n {mp`r`\ia ve]nic` a
fost neglijent [n datoria fa\` de copiii s`i, va fi Domnului ]i M>ntuitorului nostru Isus Cristos.
probabil ne[n\elept sau neglijent ]i [n sfaturile ]i Preg`tirea pentru {mp`r`\ie ne conduce tocmai
308 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
[n direc\ia opus`, dup` cum spune apostolul: ^S` ]i mereu, binecuv>nt>nd pe cei vii, iar prin ei pe
uni\i cu credin\a voastr` r`bdarea dragostea cei [nc` nen`scu\i. Sau, ^plin` de o otrav` de
de fra\i, iubirea C`ci dac` face\i lucrul acesta moarte, ea poate r`sp>ndi semin\ele otr`vitoare
nu ve\i aluneca niciodat`; c`ci vi se va da din ale g>ndului ca s` am`rasc` via\a unora ]i s`
bel]ug intrare [n {mp`r`\ie (2 Pet. 1:5-11). strice ]i s` zdrobeasc` via\a altora. Apostolul
Apostolul Iacov este foarte clar asupra acestui spune ^Cu ea binecuv>nt`m [onor`m] pe Domnul
subiect ]i spune: ^Dac` ave\i [n inimile voastre ]i pe Tat`l, ]i tot cu ea blestem`m [r`nim] pe oameni
gelozie amar` ]i ceart`, s` nu v` l`uda\i ]i s` nu Din aceea]i gur` iese ]i binecuv>ntarea ]i
min\i\i [mpotriva adev`rului. {n\elepciunea blestemul. Nu trebuie s` fie a]a, fra\ii mei! Oare
aceasta nu vine de sus, ci este p`m>nteasc`, din aceea]i deschidere a izvorului \>]ne]te ]i
sufleteasc`, demonic`" (Iac. 3:14, 15). Oricine are ap` dulce ]i ap` amar`? Iac. 3:8-11.
astfel de spirit def`im`tor ]i amar, are tocmai
contrariul Spiritului lui Cristos, Spiritului sf>nt, R 3030, col. 1, par. 1, p>n` la col. 2, par,
spiritului Iubirii: acesta s` nu se mint` nici pe 1 ^S` nu:
sine nici pe al\ii s` nu se laude cu ru]inea sa Apostolul explic` faptul c` poruncile decalogului
s` nu pun` astfel [ntunericul [n locul luminii, au fost numai [ncerc`ri de a aduce omului natural
spiritul lui Satan [n locul Spiritului Celui Uns. [n\elegerea adev`ratului spirit al legii divine. }i
Continu>nd, apostolul arat` c` secretul totu]i interzicerile legii, ^S` nu, [n privin\a
confuziei ]i nelini]tii care a tulburat poporul diferitelor lucruri care ar fi d`un`toare aproapelui,
Domnului din toate timpurile este starea n-ar putea exprima niciodat` caracterul
necurat`, doar par\ial sfin\it` a inimii, zic>nd: cuprinz`tor al voin\ei divine. Interdic\iile din
^C`ci acolo unde este invidie ]i ceart`, este decalog au fost destul de potrivite pentru ^casa
dezordine [nelini]te, tulburare] ]i orice lucru r`u servitorilor, dar c>nd a fost instituit` ^casa fiilor
(Iac. 3:16). Dac` acestor buruieni ale naturii vechi (Evr. 3:5, 6), ]i c>nd ace]ti fii au fost concepu\i de
dec`zute li se permite s` creasc`, ele nu numai Spirit sf>nt, a]a [nc>t ei au putut aprecia legea
c` vor fi v`t`m`toare, dar treptat ele se vor Iubirii, aceasta a fost pus` [n locul lui, fiind mai
[ngr`m`di ]i vor ucide toate florile ]i darurile [nalt` [n toate felurile ]i mai cuprinz`toare dec>t
dulci ]i frumoase ale Spiritului. interdic\iile decalogului. S` nu comi\i adulter; s`
nu ucizi, s` nu furi; s` nu faci m`rturie
34. Cum trebuie s` ne ajute Regula mincinoas`; s` nu r>vne]ti fiindc` toate aceste
de Aur s` biruim vorbirea de r`u ]i lucruri sunt contrare legii Iubirii, singura sub
presupunerea de r`u? care este pus` ^noua crea\ie.
Dar legea Noului Leg`m>nt Iubirea este
Vol. VI, pag. 407 Noi trebuie s` ne [n a]a fel mai cuprinz`toare dec>t decalogul care
judec`m pe noi [n]ine: a fost baza Leg`m>ntului Iudaic, [nc>t, dac` este
^Dac` ne-am judeca singuri, n-am fi judeca\i vreo porunc`, vreun lucru care s` fie interzis,
[pedepsi\i, corecta\i de Domnul]. 1 Cor. 11:31. vreun lucru contrar legii lui Dumnezeu, acesta
Regula de Aur va rezolva desigur aceast` este cuprins pe scurt [n declara\ia: ^S` iube]ti pe
dispozi\ie de ^a p`l`vr`gi despre al\ii ]i despre aproapele t`u ca pe tine [nsu\i! Legea iubirii
afacerile lor. Care b>rfitor vrea s` fie b>rfit? Care marcheaz` ca [nc`lc`ri multe lucruri care n-ar fi
palavragiu vrea s` i se discute problemele, fost [nc`lc`ri ale decalogului: de exemplu,
necazurile ]i sl`biciunile, fie [n public fie decalogul poruncea casei servitorilor s` nu fac`
confiden\ial? ^Lumea nu prea are de vorbit altceva m`rturie mincinoas` [mpotriva aproapelui; dar
dec>t b>rfe ]i scandal, dar Noua Crea\ie ar trebui legea iubirii spune casei fiilor s` ^nu vorbeasc`
s` fie de preferin\` mut` p>n` c>nd iubirea ]i de r`u pe nimeni chiar dac` astfel de m`rturie
planul lui Dumnezeu [i va fi dat marea tem` despre n-ar fi mincinoas`; ea [i instruie]te [nc` mai
care au c>ntat [ngerii ^Slav` lui Dumnezeu [n departe, ca, chiar dac` este necesar s` spun` un
locurile prea[nalte ]i pace pe p`m>nt [ntre oamenii adev`r nepl`cut dac` aceasta devine o datorie
pl`cu\i Lui! Atunci ^cuvintele gurii lor ]i sau obliga\ie a legii adev`rul trebuie spus f`r`
cugetarea inimii lor vor fi pl`cute Domnului ]i o sarcasm, ur`, r`utate, invidie sau ceart`. O, ce
binecuv>ntare pentru cei cu care vin [n leg`tur`. lec\ie valoroas` ar fi pentru casa fiilor dac` ar
Apostolul, coment>nd despre limb`, arat` c` putea [n\elege cu to\ii acest g>nd cuprinz`tor
acest m`dular mic al corpului nostru are mare dac` obliga\iile lor nu numai unii fa\` de al\ii ]i
influen\`. Ea ar putea r`sp>ndi cuvinte bl>nde fa\` de familiile ]i prietenii lor, dar ]i fa\` de
care s` nu moar` niciodat`, ci s` continue mereu aproapele ]i fa\` de vr`jma]ii lor de a-i iubi,
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 309
de a le lua [n considerare interesele ]i binele gene- [mplinirea legii; ]i inima noastr`, cel pu\in,
ral, [nc>t s` nu fac` ]i s` nu spun` nimic contrar, trebuie s` [mplineasc` aceast` lege orice
ci cu bucurie, cu sacrificiul comodit`\ii lor, s`-i gre]eli de vorbire sau fapt` am putea face
ajute [n toate modurile ^f`c>nd bine la to\i neinten\ionat altfel nu putem spera s` fim
oamenii, dar mai ales celor din casa credin\ei! socoti\i c` am ajuns la \inta pentru care suntem
Aceasta este a iubi pe aproapele nostru cum ne chema\i s` alerg`m cu r`bdare. Se va cere r`bdare
iubim pe noi [n]ine nu cum ne iube]te el. [n lucrul cu noi [n]ine ]i [n aducerea inimilor
Aceasta este Regula de Aur noastre [n conformitate cu aceast` lege divin`,
Iubirea dar este necesar, ]i cu c>t mai devreme ]i mai
Deoarece iubirea produce binecuv>nt`ri perseverent este [ntreprins`, cu at>t mai mari ]i
aproapelui ]i caut` binele lui, [n mod natural mai sigure vor fi binecuv>nt`rile ]i acceptarea
[nseamn` c` ^dragostea nu face r`u aproapelui. noastr` final` la como]tenire [n {mp`r`\ie.
Nu vom c`uta noi, ca popor consacrat al
Domnului, s` punem [n practic` aceast` lec\ie [n R 2688, col. 2, par. 2, 3:
via\a noastr` zilnic`? Nu vom [nv`\a noi s` Dar, de]i aceast` regul` [nva\` astfel
analiz`m cuvintele gurii noastre ]i s` ne amintim dreptatea, ea o dep`]e]te pe aceasta ]i [nva\`
c` putem lovi ]i r`ni un frate sau un semen la fel bun`voin\a o astfel de bun`voin\` ]i at>t de
de grav ]i [nc` mai grav cu limba dec>t cu m>na? mult`, cum noi, cu o minte potrivit echilibrat`,
Nu vom [nv`\a noi oare c` p>n` ]i prin men\ionarea am fi dispu]i s` cerem de la al\ii dac` noi am fi
a ceva lipsit de amabilitate [n privin\a fratelui sau cei [n nevoie, la str>mtoare. O, ce caractere
a aproapelui, [n mod sigur [i facem r`u, [i aducem spirituale dezvoltate ar deveni to\i sfin\ii
daun` d`un>ndu-i reputa\iei ]i st`rii oric>t adev`ra\i ai Domnului sub influen\a acestei
ar fi de adev`rat lucrul lipsit de amabilitate; ]i Reguli de Aur! Nu numai c` le-ar afecta ac\iunile
c` f`c>nd astfel [nc`lc`m legea lui Dumnezeu, vie\ii, f`c>ndu-i mai [nt>i drep\i fa\` de to\i cei
legea iubirii? Nu vom [nv`\a noi oare c` singurul cu care ar avea de-a face, apoi [n mod binevoitor
caz [n care avem dreptul s` men\ion`m un lucru [nclina\i fa\` de to\i cei care ar avea nevoie de ajutorul
lipsit de amabilitate ar fi cazul [n care l-am vedea lor, [n oricare grad ar putea ei s` ajute f`r` s` le
pe fratele sau pe aproapele [n pericol de a i se d`uneze altora ]i [n plus, aceea]i lege pus` [n
aduce daun` din partea altuia, ]i astfel din iubire aplicare s-ar extinde asupra fiec`rui cuv>nt al lor.
pentru el l-am aten\iona ca s`-l prevenim asupra Sub reglement`rile acestei m`sur`tori de aur, ce
sursei pericolului? pu\ine cuvinte amarnice, m>nioase sau
S` fim siguri c` aceast` prevenire a fost def`im`toare s-ar folosi c`ci ce pu\ini ar fi aceia
necesar` [nainte de a o face; ]i ea ar trebui c`rora le-ar pl`cea ca al\ii s` le foloseasc` fa\` de
exprimat` [n astfel de cuvinte cum ar dicta ei sau despre ei s` le vorbeasc` m>nios ]i
iubirea sincer` fa\` de cel periculos. Nu vom [nver]unat sau ranchiunos, sau s`-i def`imeze.
[nv`\a noi oare s` g>ndim caritabil despre Nu este de mirare c` apostolul ne spune c` acei
cuvintele ]i ac\iunile altora ]i s` presupunem c` care s-au [mbr`cat cu Cristos trebuie s` se dezbrace
inten\iile lor sunt bune, p>n` c>nd vom avea de toate acestea m>nie, r`utate, ceart`, ur`,
dovada clar` a contrariului: ]i nu vom [nv`\a noi invidie, def`imare etc. Mai mult, aceast` Regul`
oare c` apoi trebuie s` mergem la [nc`lc`tor, de Aur ar conduce la cuvinte amabile, ac\iuni
singur, dup` Matei 18:15; apoi, dac` situa\ia o bl>nde, purtare atent`; c`ci cine n-ar vrea acestea
cere ]i chestiunea este de importan\` vital`, lu>nd de la aproapele s`u? Dup` cum declar` iar`]i
cu noi al\i doi, corec\i ]i impar\iali [n judecat`, apostolul, noi trebuie s` ne [mbr`c`m cu harurile
ca [n prezen\a r`uf`c`torului ace]tia s` poat` cre]tine, ca: bl>nde\ea, smerenia, r`bdarea,
auzi de la el precum ]i de la noi ]i s`-]i spun` [ndelunga r`bdare, amabilitatea fr`\easc`,
judecata sau opinia? }i chiar dac` ei sunt de acord iubirea. Col. 3:8-10, 12-15.
cu noi ]i r`uf`c`torul nu s-a corectat [nc` ]i dauna Aceast` Regul` de Aur, [ncep>nd cu ac\iunile
noastr` [nc` persist`, noi nu suntem liberi sub exterioare ]i progres>nd la cuvinte, se va extinde
legea iubirii s` men\ion`m altora cazul, ci s` cerem foarte rapid la g>nduri; ]i a]a cum noi n-am dori
o [nt>lnire a [ntregii adun`ri, ]i acolo, de fa\` cu ca al\ii s` g>ndeasc` f`r` generozitate sau josnic
cel condamnat, s` fie o audiere ]i o judecat` a despre noi, nici s` dea o interpretare rea fiec`rui
Bisericii [n privin\a acelei chestiuni. fapt al vie\ii noastre, ci am vrea s` vad` mai
S` [nv`\`m tot mai am`nun\it sensul acestor degrab` generos ]i iubitor cuvintele ]i faptele
expresii: ^Dragostea nu face r`u aproapelui; ]i noastre, tot a]a noi, la r>ndul nostru, g`sim c`
^S` nu vorbeasc` de r`u pe nimeni. Iubirea este sub influen\a Regulii de Aur, g>ndurile noastre
310 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
despre al\ii ar deveni mai generoase, mai nobile, la Domnul ca model, ei vor vedea cum a f`cut El,
mai pu\in suspicioase etc. c` atunci ^C>nd era insultat, nu r`spundea cu
insulte. Nu fiindc` vr`jma]ii Lui au g`sit [n El
35. Care este singura excep\ie de la ceva ce putea fi potrivit ]i pe drept insultat ]i
aceast` regul` ^S` nu vorbeasc` de r`u vorbit de r`u nu fiindc` vr`jma]ii Lui au fost
pe nimeni? at>t de aproape de perfec\iune [nc>t El n-a putut
g`si nimic la ei de insultat ]i de vorbit de r`u; ci
R 2445, col. 1, par. 1: fiindc` a fost at>t de plin de supunere la voin\a
Singura excep\ie de la aceast` regul` ^S` nu divin`, [nc>t a putut s` ia asupra Sa batjocurile
vorbeasc` de r`u pe nimeni ar fi acolo unde am ]i oc`rile poporului ]i s` le poarte cu umilin\` ]i
]ti c` este absolut` necesitate s` facem cunoscut r`bdare, ]i s`-}i aduc` aminte c` tocmai pentru
un r`u unde relatarea r`ului ar fi contrar` aceasta a fost chemat, s` [ndure cu r`bdare ]i
dorin\elor inimii noastre ]i se face numai din s` [nve\e lec\iile, s` Se dovedeasc` credincios ]i
necesitate datorit` iubirii pentru al\ii care, dac` s`-}i dezvolte ]i demonstreze adev`ratul caracter,
nu sunt informa\i, ar putea fi leza\i. De exemplu, s` simt` ]i s` manifeste mil` pentru popor, [n
legea \`rii cere ca, dac` ]tim c` s-a comis o crim`, orbirea ]i ignoran\a lor, ]i iubirea Sa fa\` de ei.
n-ar fi considerat` def`imare, ci dimpotriv`, ar fi A]a trebuie s` fie ]i cu noi pe m`sur` ce cre]tem
considerat` o datorie, s` se fac` cunoscute [n asem`narea caracterului Domnului nostru. }i noi
reprezentan\ilor legii faptele (nu suspiciunile) pe vom fi mai pu\in [nclina\i s` oc`r>m pe cei care ne
care le-am observat. Tot a]a, dac` am ]ti despre o oc`r`sc ]i s` insult`m pe cei care ne insult`. }i noi
sl`biciune la un frate sau la o sor` ]i ne-am da seama vom fi gata s` suferim pierderea tuturor lucrurilor,
c` ar fi pe cale s` fie pu]i [ntr-o pozi\ie periculoas`, ]i s-o facem cu bucurie, da, chiar s` ne bucur`m [n
fiindc` alt frate sau sor` n-ar ]ti despre acea [ncerc`rile ]i dificult`\ile de acum, ]tiind, dup` cum
sl`biciune, ar putea fi de datoria noastr` s` facem declar` apostolul, c` acestea produc pentru noi mai
cunoscut fie persoanei, fie adun`rii care ar putea fi presus de orice m`sur` o greutate ve]nic` de slav`.
lezat`, at>t din ceea ce ]tim despre fapte (nu Observ`m aici armonia [ntre declara\ia lui Petru ]i
suspiciuni), c>t ar fi necesar s`-i ap`r`m [mpotriva aceea a Domnului nostru [n leg`tur` cu aceasta:
lez`rii prin sl`biciunea men\ionat`. Dar aceasta n-ar ^Binecuv>nta\i pe cei care v` blestem`;
fi vorbire de r`u, ci, dimpotriv`, ar fi vorbire cu un binecuv>nta\i ]i nu blestema\i (Filip. 3:8; 2 Cor. 4:17;
motiv bun, cu inten\ia p`zirii acelei p`r\i de ispita Mat. 5:44; Rom. 12:14). Astfel apostolul spune c`
extraordinar`, ]i a p`zirii celeilalte p`r\i de lezare. trebuie mai degrab` s` d`m binecuv>nt`ri. Dac`
}i [nainte de a spune ceva despre subiect, s` ne n-am ajuns [nc` la acest standard [nalt care este
asigur`m [n mod foarte clar con]tiin\a, c` motivul la sf>r]itul alerg`rii, \inta iubirii des`v>r]ite,
pentru care vorbim este unul bun, nu unul r`u, c` unde iubim pe vr`jma]ii no]tri ]i suntem gata,
suntem pe cale s` ne folosim limba pentru a dispu]i, doritori s`-i binecuv>nt`m, s`-i ajut`m,
binecuv>nta, nu pentru a leza. }i chiar ]i atunci, s` dorim ridicarea lor din [ntuneric ]i degradare,
[ndemna\i de spiritul iubirii ]i amabilit`\ii fa\` de ]i s` dorim ]i s` facem tot ce putem [n armonie
fratele slab, precum ]i fa\` de ceilal\i, s` evit`m a cu planul divin, s` nu fim descuraja\i; ci s`
men\iona chiar ]i un singur lucru care n-ar fi necesar continu`m cu perseveren\`, pentru a ajunge c>t
pentru obiectivul avut [n vedere. se poate de repede la acest punct, care este \inta
caracterului des`v>r]it. C`ci, a]a cum zice
36. Ce inspira\ie putem primi din apostolul, chiar ^la aceasta suntem r>ndui\i, s`
exemplul lui Isus? mo]tenim o binecuv>ntare.
1 Pet. 2:23 ^C>nd era insultat, nu r`spundea
cu insulte; ]i c>nd suferea, nu amenin\a, ci Se Mana 7 decembrie:
[ncredin\a [n m>inile Celui care judec` drept. ^C>nd era insultat, nu r`spundea cu insulte.
1 Pet. 2:23.
R 2879, col. 2, par. 1, 2: Nu fiindc` vr`jma]ii Lui au g`sit [n El ceva ce
Oamenii combativi sunt gata [ntotdeauna (c>t putea fi potrivit ]i pe drept insultat ]i vorbit de
timp sunt [n trup) s` se r`zbune; dar cei care au r`u nu fiindc` vr`jma]ii Lui au fost at>t de
[nv`\at de la Domnul lec\ia st`p>nirii de sine ]i aproape de perfec\iune [nc>t El n-a putut g`si
care au dezvoltat smerenia, amabilitatea nimic la ei de insultat ]i de vorbit de r`u; ci fiindc`
fr`\easc` ]i mila, vor fi preg`ti\i s` [ndeplineasc` a fost at>t de plin de supunere la voin\a divin`,
cerin\ele textului nostru s` nu [ntoarcem r`u [nc>t a putut s` ia asupra Sa batjocurile ]i oc`rile
pentru r`u sau insult` pentru insult`. }i privind poporului ]i s` le poarte cu umilin\` ]i r`bdare,
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 311
]i s`-}i aduc` aminte c` tocmai pentru aceasta Vol. VI, pag. 409, par. 2:
a fost chemat, s` [ndure cu r`bdare ]i s` [nve\e Va fi zadarnic s` ne str`duim a ne cur`\i carnea
lec\iile, s` Se dovedeasc` credincios ]i s`-}i ]i a ne [nfr>na limba dac` neglij`m inima, mintea,
dezvolte ]i demonstreze adev`ratul caracter, s` spiritul, [n care se nasc g>ndurile, care doar se mani-
simt` ]i s` manifeste mil` pentru popor, [n orbirea fest` [n murd`ria c`rnii prin cuvinte ]i fapte.
]i ignoran\a lor, ]i iubirea Sa fa\` de ei. Numai prin rug`ciune ]i perseveren\` se poate
realiza aceast` cur`\ire care este necesar` pentru a
R 3091, col. 2, par. 2: avea o parte [n {mp`r`\ie ^duc>nd p>n` la cap`t
Este pl`cut s` observ`m [n trecere cuvintele sfin\irea [n fric` de Dumnezeu. Dar noi nu putem
generoase ale lui Caleb [n privin\a celor zece spera c` vom putea efectua o cur`\ire absolut` a
iscoade care erau cu Iosua ]i cu el, ]i care au adus c`rnii. Domnul cere o cur`\ire absolut` a voin\ei,
ve]ti rele. Aici ar fi fost o bun` ocazie pentru un a inimii, a spiritului (implic>nd o cur`\ire c>t se
om josnic s` fi vorbit r`u despre [nso\itorii s`i ]i poate de complet` a c`rnii ]i a limbii). Acolo unde
s` se fi str`duit s`-]i sl`veasc` propria credincio]ie El vede inima curat` ]i loial` fa\` de El, fa\` de
]i aceea a lui Iosua [n contrast cu necredincio]ia spiritul S`u ]i fa\` de legea Iubirii, va da, la timpul
celor zece. Dar nu; el a trecut generos peste cuvenit, corpul nou potrivit pentru ea. ^Ferice de
conduita lor gre]it` prin cuvinte c>t se poate de cei cu inima curat`, c`ci ei vor vedea pe
bl>nde, ]i departe de a-i denun\a ]i a-i insulta, el Dumnezeu! Mat. 5:8.
a vorbit despre ei ca ^fra\ii mei. Israelitul spiri-
tual trebuie s` aib` aceea]i dispozi\ie, numai c` (b) Prin rug`ciune.
la noi trebuie s` fie mai pronun\at` dec>t la Psalmul 141:3 ^Pune, DOAMNE, o straj` gurii
Caleb, fiindc` noi, fiind un]i cu Spirit sf>nt ]i mele ]i p`ze]te u]a buzelor mele!
prin aceast` ungere [nv`\>nd multe din ^lucrurile Psalmul 19:12-14 ^Cine []i cunoa]te gre]elile?
ad>nci ale lui Dumnezeu, ne putem bine judeca Iart`-mi gre]elile pe cari nu le cunosc! P`ze]te
dup` un standard mult mai [nalt dec>t vreunul de asemenea pe robul T`u de p`cate de m>ndrie,
pe care l-a cunoscut Caleb; desigur, israeli\ii ca s` nu pun` ele st`p>nire peste mine! Atunci
spirituali au mare avantaj [n toate felurile asupra voi fi integru, nevinovat de un p`cat mare.
israeli\ilor naturali. De aceea, ori de c>te ori [i Prime]te cu bun`voin\` cuvintele gurii mele, ]i
auzim pe aceia care declar` via\` nou` ]i realiz`ri cugetarea inimii mele, DOAMNE, St>nca mea ]i
mari de har, vorbind de r`u pe fra\ii lor, trebuie R`scump`r`torul meu!
s` ne amintim Cuv>ntul Domnului c` insult`torii
nu vor avea parte [n {mp`r`\ia lui Dumnezeu; s` R 2249, col. 3, par. 2:
ne amintim c` este scris despre Domnul nostru Nu trebuie s` c`ut`m ajutor divin cu mult [nainte,
c` atunci ^c>nd era insultat, nu r`spundea cu ca, de exemplu, s` fim p`zi\i tot anul care vine, sau
insulte; s` ne amintim c` vorbirea de r`u este luna care vine, sau s`pt`m>na care vine: mai
clasificat` de apostol printre faptele c`rnii ]i ale degrab` trebuie s` ]tim c` dac` am f`cut leg`m>nt
diavolului, ]i conduita lui Mihail, arhanghelul, este cu Domnul ]i suntem ai Lui, El este aproape de
pus` [n fa\a noastr` ca un exemplu str`lucit de noi [ntotdeauna ]i [n fiecare [ncercare, [n fiecare
bun`-cuviin\`, prin aceea c` El n-a adus o acuza\ie ispit`; ]i ajutorul Lui este la dispozi\ia noastr`,
de ocar` [mpotriva lui Satan, ci a spus numai: dac` doar [l accept`m ]i ac\ion`m [n conformitate.
^Domnul s` te mustre; trebuie de asemenea s` ne Ca atare, rug`ciunile noastre trebuie s` fie pentru
amintim declara\ia specific` a apostolului, c` ajutor [n timp de lips`, precum ]i rug`ciuni
vorbirea de r`u este parte din murd`ria c`rnii de generale pentru binecuv>ntarea ]i grija Domnului
care noi, ca popor al lui Dumnezeu, trebuie s` ne pentru fiecare zi. {n momentul ispitei inima s` se
cur`\im dac` vrem s`-I fim pl`cu\i Lui, prin Isus ridice [n deplin` siguran\` a credin\ei c`tre
Cristos Domnul nostru; ]i cei care insult` ^nu vor Marele St`p>n, recunosc>nd iubirea,
mo]teni [mp`r`\ia lui Dumenzeu. 1 Cor. 6:10. [n\elepciunea ]i puterea Sa de a ne ajuta ]i
bun`voin\a Sa de a face ca toate lucrurile s`
37. Cum putem birui presupunerea de lucreze [mpreun` spre binele celor care-L iubesc.
r`u ]i vorbirea de r`u? Dac` la vreme de nevoie cerem ajutorul S`u, ruga
aceasta cu siguran\` va [ntoarce spre noi sfatul,
(a) Prin cur`\irea inimii. ajutorul ]i puterea Domnului pentru dreptate,
Proverbe 4:23 ^P`ze]te-\i inima mai mult adev`r, cur`\enie ]i iubire, ]i astfel vom [nvinge
dec>t orice este de p`zit; c`ci din ea ies izvoarele [n fiecare ceas, [n fiecare zi, ]i [n cele din urm`
vie\ii. vom fi biruitori.
312 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
(c) Prin \inerea min\ii umplut` cu ]i planului divin pentru ca, cresc>nd [n
g>nduri curate ]i sfinte. cuno]tin\a acestuia, g>ndind la aceste lucruri,
Filip. 4:8 ^{ncolo, fra\ilor, tot ce este adev`rat, umpl>ndu-]i mintea cu voin\a ]i planul divin,
tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot influen\a transformatoare s` se extind` la fiecare
ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce aspect al vie\ii.
este vrednic de primit, orice virtute ]i orice laud`,
la acestea s` v` g>ndi\i. R 3129, col. 2, par. 1-4:
C>\i (c>t de pu\ini!) pot spune ce zice apostolul
R 2890, col. 2, par. 3, p>n` la sf>r]itul [n versetul 9? ^Ce a\i [nv`\at, ce a\i primit ]i auzit
subtitlului Controlul g>ndirii: de la mine ]i ce a\i v`zut [n mine, acestea s` le
Unii sunt [nclina\i s` cread` c` deoarece face\i. Acesta trebuie s` fie standardul fiec`rui
creierul omului difer` [ntr-o anumit` m`sur` de cre]tin, pentru c` fiecare este reprezentantul
la om la om, de aceea, g>ndirea lor trebuie s` fie Domnului, ambasador pentru El; ca atare, c>t
[n mod necesar diferit`; [ntr-un cuv>nt, c` omul depinde de ei, purtarea ]i cuvintele lor s` fie ca
poate g>ndi numai [n armonie cu construc\ia ni]te epistole vii, citite de fra\i ]i de lume ca s` le
creierului s`u. Dar noi spunem: Nu este a]a; fie de folos. Nu este de mirare c` apostolul adaug`
fiecare om poate [nv`\a s`-]i c>nt`reasc` ]i s`-]i c`, f`c>nd astfel, ^Dumnezeul p`cii va fi cu voi.
echilibreze propriile g>nduri, s` le [nfr>neze pe Pe c>t de sigur este c` El a fost cu apostolul, tot
unele ]i s` le [ncurajeze pe altele; dar pentru a at>t de sigur este c` El va fi cu to\i care umbl` [n
face aceasta, fiecare trebuie s` aib` [n fa\a sa un mod asem`n`tor [n urmele lui Isus.
ideal de caracter care s` fie copiat. G>ndurile pot ^Am avut o mare bucurie [n Domnul c`, [n sf>r]it,
fi copiate [ntocmai cum pot fi copiate cuvintele ]i a\i putut s` v` [nnoi\i iar`]i g>ndul fa\` de mine.
ac\iunile: voin\a este la c>rm` ]i ea trebuie s` Aceste cuvinte par s` sugereze c` aten\ia lor fa\`
decid` ce g>nduri ]i sentimente va [ntre\ine ]i de apostol ]i seriozitatea [n folosirea ocaziilor de
va [ncuraja, ]i ce g>nduri va respinge. Prin a-l servi, sl`biser` o vreme ]i apoi au fost re[nnoite.
urmare, este necesar, mai [nt>i de toate, ca voin\a Apoi, ca ]i c>nd s-ar teme s` nu-i fie [n\elese
s` fie corect [ndrumat`, ]i apoi s` fie tare ]i s`-]i cuvintele ca o mustrare, el adaug`: ^V` g>ndea\i
foloseasc` puterea [n st`p>nirea g>ndirii; [n voi la a]a ceva, dar v` lipsea ocazia. C>t de atent
[nfr>narea acelor g>nduri care sunt recunoscute a fost acest om al lui Dumnezeu s` nu r`neasc`
ca rele ]i [n stimularea acelora pe care ea le inutil sentimentele fra\ilor, ]i c>t de aten\i ar
recunoa]te ca bune, de ajutor, benefice. Voin\a, [n trebui s` fim ]i noi s` l`s`m iubirea lui Dumnezeu
Scripturi numit` ^inim`, este ca atare solicitat` s` se extind`, nu numai p>n` la gradul de a ne da
de Domnul, deoarece El caut` acum printre sentimente generoase fa\` de fra\i, ci p>n` la
oameni un ^popor care s` fie al Lui. Mesajul este: m`sura influen\`rii limbii ]i peni\ei noastre ca
^Fiule, d`-Mi inima ta voin\a ta. Aceast` s` nu r`neasc` inutil nici chiar pe cel mai mic
cerere nu le este adresat` p`c`to]ilor cu voia, c`ci dintre ei.
ei nu sunt recunoscu\i ]i numi\i copii ai lui Apostolul se gr`bea s` arate c` nu se pl>ngea
Dumnezeu, ci copii ai Celui R`u. Cei pe care de lips`. El [nv`\ase s` pun` [n practic`
Dumnezeu [i recunoa]te ca fii ai S`i sunt aceia [nv`\`tura pe care tocmai le-o comunica, [n
care au fost adu]i [n armonie cu El prin iertarea privin\a bucuriei [n Domnul s` resping` orice
p`catelor, prin c`in\` ]i credin\` [n Isus Cristos, g>nd de [ngrijorare ]i s` se apropie de Domnul [n
R`scump`r`torul. Acestora Domnul le face rug`ciune ]i cerere cu mul\umire, ]i el avea pacea
cunoscut c` dac` vreau s` mearg` spre ^cele ce care rezulta din acestea. {n aceast` stare a inimii,
apar\in oamenilor des`v>r]i\i spre atingerea oricare ar fi fost nevoile lui, el nu ducea lips`,
deplin` a scopurilor Sale [ndur`toare [n privin\a fiindc` era mul\umit c` Tat`l [i va da lucrurile
lor, singura cale potrivit` pentru ei ar fi s`-]i dea de care [ntr-adev`r avea nevoie ]i mai mult nu
inima, voin\a [n consacrare Lui. voia; c`ci, a]a cum explic`, el [nv`\ase lec\ia s`
Inima, voin\a astfel predat` lui Dumnezeu, ^fie mul\umit [n el [nsu]i, [n [mprejur`rile [n care
caut` s` cunoasc` voia lui Dumnezeu, s` [n\eleag` se g`sea. Noi s` nu fim mul\umi\i dup` felul
g>ndul divin ]i s` i se supun` [n cuv>nt ]i fapt`; vagabonzilor, indolen\ilor ]i lene]ilor, care ar
]i [n m`sura [n care este atins` aceast` stare a prefera s` ^tr`iasc` prin credin\`, pe socoteala
min\ii noi, [n aceea]i m`sur` va [ncepe s` fie o altora care ^lucreaz` cu m>inile lor. Nu trebuie
[nnoire de via\` [n toate privin\ele; [n ambi\ii, s` fim mul\imi\i s` l`s`m ocaziile, talentele ]i
speran\e, sentimente ]i eforturi. Pentru acest privilegiile pe care ni le-a dat Domnul s` stea inac-
motiv le este dat` credincio]ilor revela\ia voin\ei tive, nefolosite; dar [n timp ce folosim aceste talente
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 313
]i ocazii dup` toate capacit`\ile ]i inteligen\a Se cere o anumit` m`sur` de curaj combativ
noastr`, ]i [n timp ce c`ut`m [n rug`ciune ]i pentru [nvingerea lumii, a c`rnii ]i a diavolului
cerere, bucur>ndu-ne ]i mul\umind, s` le folosim cu diferitele lui capcane, ]i aceast` dispozi\ie de
pe toate cum I-ar pl`cea Domnului, s` fim lupt` poate deveni un ajutor valoros pentru noi
mul\umi\i cu rezultatele acestor eforturi. ]i pentru cauza {nv`\`torului, dac` este
S` conchidem c` Tat`l nostru ceresc, care [ndrumat` corect ]i [n\elept [mpotriva
hr`ne]te vr`biile ]i [nve]m>nteaz` c>mpiile cu p`catului, mai [nt>i din noi [n]ine ]i apoi din al\ii;
verdea\`, este [n stare s` ne satisfac` nevoile [n dac` este folosit` pentru Domnul ]i pentru
modul ]i [n gradul care va fi pentru binele nostru poporul S`u, ]i [mpotriva lui Satan ]i a puterilor
cel mai mare; ]i astfel, dup` ce ne-am f`cut partea lui de [ntuneric ]i supersti\ie. {n Scripturi aceasta
c>t mai bine posibil, trebuie s` fim cu totul se nume]te a lupta lupta bun`; ]i cu to\ii
mul\umi\i cu rezultatele chiar dac` rezultatele trebuie s` fim solda\i [ndr`zne\i [n aceast`
ar fi simplele necesit`\i ale vie\ii. Dar noi nu b`t`lie pentru dreptate ]i adev`r, ap`r>nd
trebuie s` fim mul\umi\i cu simplele necesit`\i iubitor onoarea C`pitanului nostru ]i
dec>t dac` acestea sunt cele mai bune rezultate libert`\ile poporului S`u.
ce se pot ob\ine dintr-o folosire rezonabil` ]i Dar o astfel de folosire bun` a combativit`\ii
judicioas` a ocaziilor ]i talentelor pe care ni le-a noastre nu este pl`cut` Prin\ului acestei lumi ]i
dat Domnul, conform consacr`rii noastre pentru el va c`uta s` strice ceea ce nu poate folosi direct.
serviciul Lui. ^Mul\umi\i-v` cu ce ave\i nu ignor` {n consecin\` el caut` s` fac` combativitatea s`
talentele ]i ocaziile noastre, c`ci acestea sunt par` la unii o virtute principal`: el [i [ncurajaz`
parte din ce avem lucruri care, [n calitate de s` lupte cu oricine ]i cu orice cu fra\ii mai mult
administratori, suntem obliga\i s` le folosim dup` dec>t cu puterile [ntunericului cu cei din
judecata noastr` cea mai bun`. biserica nominal` mai mult dec>t cu erorile ]i
ignoran\a care-i orbe]te ]i-i face s` fie a]a cum
R 3596, col. 1, par. 2, p>n` la col. 2, par. 2 sunt. De fapt, dorin\a lui este s` ne fac` s`
^Ferice de cei cu inima curat`: ^lupt`m [mpotriva lui Dumnezeu.
[Regula] VII. Fi\i cura\i: men\ine\i o con]tiin\` S` fim [n gard` la acest punct. {nt>i s` ne
f`r` vin` [naintea lui Dumnezeu ]i a oamenilor. judec`m pe noi [n]ine, ca nu cumva s`
{ncepe\i cu inima cu g>ndurile; nu [ntre\ine\i arunc`m o piatr` de poticnire [n fa\a altora: s`
nici un g>nd care [n vreun sens al cuv>ntului ar distrugem [n inima noastr` spiritul r`u care
fi r`u. Ca s` v` asigura\i de aceasta, Cristos Isus caut` s` fac` mun\i din m`run\i]uri ]i s` ne
s` v` fie modelul fixat bine ]i mult [n mintea fac` s` fim greu de mul\umit ]i cert`re\i pentru
voastr`. C>nd se impune r`ul asupra voastr`, fie lucruri mici ]i neesen\iale. ^Cine este st`p>n
din exterior fie din interior, ridica\i-v` inima spre pe sine pre\uie]te mai mult dec>t cine cucere]te
El [n rug`ciune, pentru harul de ajutor promis o cetate. S` ne p`zim ca ap`rarea adev`rului
[n orice timp de lips`. |ine\i constant aproape de de c`tre noi s` nu fie din motive de m`rire per-
voi g>ndul ]i rug`ciunea, ^Prime]te cu bun`voin\` sonal`, ci din iubire pentru adev`r, iubire
cuvintele gurii mele ]i cugetarea inimii mele, pentru Domnul ]i iubire pentru poporul S`u,
DOAMNE, St>nca mea ]i R`scump`r`torul meu! fra\ii. Dac` iubirea este spiritul sau motivul
[Regula] VIII. {n timp ce adun`m ]i c`ut`m [mbolditor, ea se va ar`ta [n consecin\`, prin
s` urm`m diferitele porunci specifice ale eforturi iubitoare, bl>nde, r`bd`toare, smerite,
Scripturilor, s` c`ut`m tot mai mult s` [n\elegem fa\` de confra\ii servitori; ]i s` fim ^bl>nzi fa\`
]i s` venim [n armonie cu principiile care stau de to\i. S` l`s`m ca ^sabia Duhului, Cuv>ntul
la baza legii divine: aceasta ne va ajuta s` lui Dumnezeu s` fac` toat` t`ierea.
judec`m ce este corect ]i gre]it [n acele cuvinte, [Regula] X. Aten\ie la toate g>ndurile,
g>nduri ]i fapte ale noastre care nu sunt anume sentimentele ]i condi\iile direct sau indirect
specificate [n Cuv>ntul Domnului. {ntr-adev`r, legate de r`utate, invidie, ceart`, ur`. Nu le da\i
pe m`sur` ce ajungem s` [n\elegem ]i s` fim [n nici un loc [n inima voastr` nici m`car pentru
armonie cu principiile legii divine, [n acea un moment; c`ci [n mod sigur v` vor face mare
m`sur` ajungem la spiritul Cuv>ntului divin. daun`, pe l>ng` c` vor d`una ]i altora.
Vezi Ps. 119:97-105. P`stra\i-v` inima, voin\a, inten\iile ]i dorin\ele
[Regula] IX. Feri\i-v` de o dispozi\ie de pline de iubire fa\` de Dumnezeu ]i fa\` de toate
ceart` ]i de g`sire de gre]eli care este contrar` creaturile Sale cel mai fierbinte fa\` de
spiritului sau dispozi\iei lui Cristos contrar` Dumnezeu ]i propor\ional fa\` de to\i cei care au
iubirii. spiritul Lui ]i umbl` pe calea [ndrumat` de El.
314 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
R 2588, col. 1, par. 4, 5: Urmeaz` citatele mai lungi.
O, dac` to\i ar [nv`\a pe dinafar` ]i ar c`uta
continuu s` exemplifice [n via\` cuvintele R 2443, col. 2, par. 3, p>n` la 2444, col. 2,
apostolului: ^Tot ce este adev`rat, tot ce este par. 2 (vezi [ntrebarea nr. 5):
vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este Multe sunt subterfugiile ciudate pe care le va
curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este folosi natura dec`zut` [n [ncercarea ei de a
vrednic de primit, orice virtute ]i orice laud`, la [n`bu]i vocea con]tiin\ei ]i a men\ine folosirea
acestea s` v` g>ndi\i. Cei care se g>ndesc la acestui canal al r`ului cu mult dup` ce ea a
lucrurile adev`rate, vrednice de iubit, bune ]i fost scoas` din practicile rele care sunt mai pu\in
frumoase, vor vorbi cu al\ii despre ele; de aceea comune, mai pu\in populare, mai general
este important s` avem inimile umplute cu recunoscute ca p`c`toase.
lucruri bune, pentru ca din preaplinul lucrurilor (1) Ea va zice: Nu vreau s` fac r`u nim`nui,
bune din inimile noastre, gura noastr` s` dar trebuie s` vorbesc despre ceva, ]i nimic n-ar
vorbeasc` [n mod continuu lucruri bune, pe care fi at>t de interesant pentru prieteni ]i pentru
Domnul s` le aprobe ]i care s` aduc` vecini, cum ar fi ceva ce ar avea mai mult sau
binecuv>nt`ri celor care le aud. Filip. 4:8; mai pu\in un iz de flec`real` (scandal). Dar este
Luca 6:45. vorbirea de r`u, def`imarea, mai potrivit` din
Ace]tia au o f`g`duin\` foarte pre\ioas`, acest motiv pentru copiii luminii? Nicidecum. De
demn` de eforturile lor ^Ei vor fi numi\i fii aceea Scripturile ne informeaz`: ^Purta\i-v` cum
ai lui Dumnezeu ei au Spiritul lui se cuvine unor sfin\i; ^Cuv>ntul vostru s` fie
Dumnezeu, asem`narea iubitului S`u Fiu a fost totdeauna cu har, dres cu sare, ca s` ]ti\i cum
trasat` [n inimile lor; au fost sfin\i\i cu trebuie s` r`spunde\i fiec`ruia; ^Nici un
adev`rul; [n cele din urm` vor fi ^vrednici s` cuv>nt murdar s` nu v` ias` din gur`, ci unul
aib` parte de mo]tenirea sfin\ilor [n lumin`. bun, pentru zidire ca s` dea har celor care-l aud.
Numai pe ace]tia care sunt astfel [n inim` [i Filip. 1:27; Col. 4:6; Efes. 4:29.
va recunoa]te Domnul ca fii ]i como]tenitori Dar b>rfitorul, oric>t de rafinate i-ar fi metodele
cu marele S`u Fiu, Domnul nostru, [n ]i cuvintele, ]tie bine c` scandalul, departe de a da
{mp`r`\ie. Mai mult, aceasta este o prob` pe har celui care-l ascult`, face r`u c` cel care ascult`
care o putem recunoa]te u]or pentru noi [n spe- este [mboldit de for\ele naturii sale umane c`zute
cial, ]i [ntr-o anumit` m`sur` pentru al\ii, ca s` mearg` repede ]i s` spun` scandalul mai
dovad` a gradului dezvolt`rii noastre [n departe, altora dac` este adev`rat sau fals, el
calitate de copii ai lui Dumnezeu dispozi\ia nu ]tie ]i nu d` aten\ie: acesta a aprins [n inima
noastr` pa]nic` ]i grija de a urma o astfel de sa o flac`r` a sentimentului carnal care iese de
cale [n via\` care s` tind` spre pace. pe buzele sale ca s` ^arunce [n foc tot cursul vie\ii
[n al\ii, ]i ei slabi prin c`dere. Natura c`zut` se
38. Ce g>nduri [n plus se g`sesc [n osp`teaz` ]i se desf`teaz` tocmai [n astfel de
indexul Manei cere]ti sub cuv>ntul lucruri, sim\ind mai mult` libertate s` fac` astfel,
^R`u? fiindc` se [n]al` la g>ndul c` astfel face moral`
propov`duie]te [mpotriva p`catului, ]i
39. Ce experien\e ]i practici speciale sugereaz` c` astfel discut>nd ]i denun\>nd
v-au ajutat s` birui\i [ntr-o anumit` numitele [nc`lc`ri ale altuia, el men\ioneaz`
lucruri resping`toare pentru sufletul s`u
m`sur` presupunerile de r`u?
neprih`nit. Vai! Ra\ionamentele s`race, slabe,
c`zute ale omenirii sunt serios deficitare c>nd
40. Deoarece ne d`m seama ce [n]el`tor sunt ignorate sfaturile [n dreptate ale Domnului.
este acest vr`jma] al ^noii crea\ii, care {n privin\a faptului c` ar fi pu\ine de vorbit dac`
trebuie s` fie rug`ciunea noastr` zilnic`? scandalurile ar fi complet eliminate din conversa\iile
Ps. 19:12-14 ^Cine []i cunoa]te gre]elile? cre]tinilor ]i dac` ar fi s` r`m>nem strict la
Iart`-mi gre]elile pe cari nu le cunosc! P`ze]te [ndrumarea apostolului ^S` nu vorbeasc` de r`u pe
de asemenea pe robul T`u de p`cate de nimeni, noi r`spundem: Nu exist` oare o sfer` larg`
m>ndrie, ca s` nu pun` ele st`p>nire pe mine! de conversa\ie printre cre]tini, despre subiectul
Atunci voi fi integru, nevinovat de un p`cat bog`\iilor harului lui Dumnezeu [n Cristos Isus
mare. Prime]te cu bun`voin\` cuvintele gurii Domnul nostru, exprimate [n f`g`duin\ele nespus
mele ]i cugetarea inimii mele, DOAMNE, St>nca de mari din Cuv>ntul S`u? {n aceste lucruri avem
mea ]i R`scump`r`torul meu! [ntr-adev`r ceea ce nu numai va aduce har
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 315
ascult`torului, ci ]i va [nmul\i harul vorbitorului. c` asemenea pierderi sunt numai ^[ntrist`ri
Ele revars` binecuv>nt`ri peste tot, [n ceea ce u]oare, nu sunt vrednice s` fie comparate cu
prive]te ^noua crea\ie, ]i ajut` la omor>rea binecuv>nt`rile compensatoare. Filip. 3:7, 8;
naturii vechi cu dorin\ele, gusturile, poftele ei rele. 2 Cor. 4:17.
Aceasta avea [n minte apostolul, evident, c>nd Motivul vostru de bucurie este c` ave\i f`g`duin\a
a zis c` poporul Domnului trebuie s` ^vesteasc` Domnului c` astfel de suferin\` va lucra spre binele
virtu\ile Celui care ne-a chemat din [ntuneric la vostru. Tov`r`]ia celor care nu caut` s` umble
lumina Sa minunat`. }i o inim` umplut` cu potrivit min\ii spiritului, ci potrivit obi]nuitului
spiritul iubirii, Spiritul lui Dumnezeu, spiritul ^mers al lumii acesteia, este d`un`toare sfin\ilor,
adev`rului, ]i care le revars` din gur` pe acestea, celor care caut` s` umble [n armonie cu mintea
desigur c` va rev`rsa ceea ce este [n`untru, c`ci cea nou`. Ei sunt mult mai bine f`r` astfel de
^Din plin`tatea inimii vorbe]te gura. Prin tovar`]i ]i prieteni lume]ti, ]i [n m`sura [n care
urmare, o gur` rea, o gur` care face daune se vor separa de ace]tia, vor g`si p`rt`]ie mai
altora, fie membrilor confra\i ai ^trupului lui str>ns` cu Domnul ]i cu Cuv>ntul S`u, ]i cu to\i
Hristos, fie celor dinafar`, indic` o inim` rea cei care sunt adev`ra\i membri ai Corpului S`u
sugereaz` c` inima nu este curat`. ^Ferice de cei ]i sub [ndrumarea spiritului S`u. {n armonie cu
cu inima curat`, c`ci ei vor vedea pe Dumnezeu. aceasta Scripturile declar`, [n termeni siguri, c`
1 Pet. 2:9; Mat. 12:34; 5:8. prietenia acestei lumi [nseamn` vr`jm`]ie cu
(2) Alt` scuz` pentru flec`real` despre Dumnezeu (Iac. 4:4). Dumnezeu a pus inten\ionat
treburile altora este oferit` de unii care zic: Pot chestiunea [n astfel de pozi\ie [nc>t poporul S`u
vorbi despre lucruri religioase cu cei care sunt trebuie s` aleag`, ]i s` piard` fie prietenia ]i
[nclina\i din punct de vedere religios, dar c>nd p`rt`]ia divin`, fie prietenia ]i p`rt`]ia lumeasc`;
sunt cu oameni din lume, sau cu cei care declar` fiindc` lucrurile pe care le iube]te Domnul sunt
a fi religio]i dar pe care nu-i intereseaz` temele nepl`cute pentru cei lume]ti, iar lucrurile pe
religioase, trebuie s` fiu agreabil ]i curtenitor, ]i care le iubesc cei lume]ti, fapte rele ]i g>nduri
trebuie cel pu\in s` ascult p`l`vr`geala ]i rele, vorbire de r`u, sunt o ur>ciune [n ochii
nout`\ile lor; ]i dac` nu a] lua parte la astfel de Domnului, iar cei care iubesc ]i practic` astfel de
conversa\ii a] fi considerat foarte ciudat ]i nu lucruri pierd p`rt`]ia Lui nu au Spiritul Lui.
mi-ar fi dorit` tov`r`]ia. Da, r`spundem noi; dar ^Dac` n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al
aceasta trebuie s` fie una din ciud`\eniile Lui. Rom. 8:9.
^sfin\ilor; ei trebuie s` fie diferi\i nu numai de (3) Un alt mod [n care unii, care dealtfel sunt
lume, ci ]i de cei care cu numele declar` a fi buni cre]tini, evit` aceast` [ntrebare ]i se justific`
religio]i. Religia lor nu trebuie s` fie numai de [n aceast` gre]eal` comun` a umanit`\ii, este s`
suprafa\` ]i numai [ntr-o zi din s`pt`m>n` ]i sub se limiteze (cum g>ndesc ei) la adev`r: de]i, c>t
un anumit costum de haine, ci trebuie s` fie din de adesea firea lor iubitoare de flec`reli []i
inim`, legat` de toate afacerile vie\ii, [n fiecare zi perverte]te judecata ]i-i face s` accepte ca adev`r
]i [n fiecare moment. A urma strict [ndemnul lucruri despre care au pu\in` cuno]tin\` sau n-au
Domnului v` va separa [ntr-adev`r de unii care deloc, pe care nu le cunosc. }i ace]tia nu sunt
v` sunt acum prieteni ]i c`rora le plac astfel de doritori s` ]tie mai mult, dup` ce au pus [n
lucruri rele interzise pentru noi care am circula\ie o calomnie cu pecetea lor de adev`r pe
devenit fii ai lui Dumnezeu ]i care am primit ea: a o g`si neadev`rat` i-ar dovedi ^martori
spiritul s`u de fii, spiritul Iubirii. mincino]i, ]i a-]i corecta minciuna i-ar v>r[ [n
}i faptul c` Domnul aceasta a [n\eles ]i a necaz; m>ndria omului natural obiecteaz` ]i
inten\ionat, este evident prin faptul c` a prezis refuz` s` cread` adev`rul [n asemenea
c` aceast` cale a uceniciei va fi o ^cale [ngust`. [mprejur`ri. Astfel un r`u duce la altul.
Dac`, prin urmare, nu vei fi un oaspete, un vecin, Ace]tia vor zice: O, eu nu spun niciodat` nimic
un prieten amuzant, este datorit` fidelit`\ii tale ca adev`r p>n` c>nd ]tiu clar c` este adev`r
ca ^nou` crea\ie fa\` de legea lui Cristos, Iubirea din propria mea observa\ie, din cuno]tin\a mea
care ^nu face r`u aproapelui, nici [n cuv>nt personal`. Orice nu ]tiu personal c` este adev`r,
nici [n fapt` atunci [ntr-adev`r ai motive de sunt atent totdeauna s` zic, am auzit a]a ]i a]a,
bucurie, fiindc` suferi pu\in, ai o pierdere, pentru sau, mi s-a spus a]a ]i a]a; personal nu garantez
Cristos, pentru dreptate. La [nceput pierderea c` este adev`rat. Astfel sunt sigur c` [ntotdeauna
ar putea p`rea grea, dar dac` o supor\i pentru evit vorbirea de r`u despre cineva. Poate c` nu
Cristos, [n ascultare de legea Sa de Iubire, exist` o [n]elare mai obi]nuit` asupra acestui
cur>nd vei putea spune [mpreun` cu apostolul subiect dec>t cea exprimat` astfel. Gustul
316 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
degradat se pune la ad`post [n spatele con]tiin\ei ^Chiar ]i pe cel mai r`u [l poate cur`\i S>ngele
]i declar` c` a spune adev`rul este [ntotdeauna S`u;
corect ]i de aceea Dumnezeu nu poate socoti c` a Pentru mine de mare folos este s>ngele S`u.
spune adev`rul ar fi o def`imare, ci, condamn>nd Dar adev`rata c`in\` [nseamn` at>t c`in\` c>t
vorbirea de r`u ]i def`imarea ca fapte ale c`rnii ]i reformare: ]i pentru ajutor [n cea de-a doua,
]i ale diavolului, El se refer` numai la afirma\iile trebuie s` mergem la marele Medic, singurul care
false, neadev`rate. poate vindeca astfel de boal` moral` ]i despre care
Aceasta este o mare eroare; def`imarea r`m>ne este scris: ^El [\i vindec` toate bolile tale. To\i
def`imare, fie c` este adev`rat` fie c` este fals`, cei sfin\i\i ai S`i, putem spune [n siguran\`, au
]i nu numai dup` legile lui Dumnezeu, ci ]i dup` fost c>ndva bolnavi astfel, ]i [n aceea]i m`sur`
legile oamenilor civiliza\i. Def`imare este orice ^nevrednici pentru serviciul S`u. Este adev`rat,
spunem cu scopul de a d`una altuia, fie c` este este mai r`u pentru cei care au fost odat` cur`\i\i,
adev`rat fie c` este fals, ]i legile omene]ti sunt [n dac` ei ca ^scroafa sp`lat` se [ntorc s` se t`v`leasc`
acord cu legea lui Dumnezeu c` a face astfel daun` iar`]i [n mocirla p`catului dar chiar ]i acolo este
cuiva este gre]it. speran\`, dac` medicamentul Medicului Bun este
Cu alte cuvinte, legile divine ]i umane sunt de luat cu st`ruin\` ca la [nceput. Pericolul este c`,
acord c` un r`u nu justific` alt r`u. Legea uman` fiind [ntina\i, con]tiin\a va strica judecata [n
zice: Dac` a fost comis un r`u, cur\ile de justi\ie a]a m`sur` [nc>t am`r`ciunea va fi socotit` ca
sunt deschise celui lezat, ca s` caute [ndreptarea dulcea\`, iar invidia ]i r`utatea ca dreptate ]i
sau pedepsirea r`uf`c`torului; dar celui lezat s` datorie, ]i mocirla p`catului ca frumuse\ea
nu i se permit` s` ia [n m>inile sale remedierea sfin\eniei. Numai atunci cazul este unul f`r`
situa\iei, nici prin for\` fizic`, nici prin folosirea speran\`.
armei mai subtile, limba, s`-i asasineze caracterul Medicul Bun a ar`tat antidoturi pentru otrava
cu pumnalul invidiei ]i r`ut`\ii. Este adev`rat, sufletului medicamente care, dac` sunt luate
mul\i def`im`tori nu sunt urm`ri\i [n justi\ie; [n mod cuvenit, potrivit prescrip\iilor, vor [ndulci
este de asemenea adev`rat c` ziarele din Statele am`r`ciunea sufletului. {n locul invidiei va pro-
Unite au sc`pat uneori de plata unor desp`gubiri duce iubire; [n locul r`ut`\ii, urii ]i certei, iubire
grele pentru zvonurile def`im`toare, sub ]i armonie; [n locul vorbirii de r`u ]i b>rfei ]i
pretextul c` n-au publicat def`im`rile din def`im`rii va produce iubirea care nu se g>nde]te
r`utate, ci pur ]i simplu ca ]tiri, care, pretindeau la r`u ]i care nu face r`u aproapelui; care sufer`
ei, apar\ineau pe bun` dreptate publicului, cum [ndelung ]i este bl>nd`, care nu se laud`, care nu
ar fi [n cazul politicienilor care c`utau sufragiul se umfl` de m>ndrie, care nu piere ]i care este
publicului pentru pozi\iile de [ncredere public`. Spiritul Domnului ]i legea spiritului vie\ii [n
Apoi, de asemenea, persoanele publice ]tiind c` Cristos Isus. S` lu`m to\i aceste medicamente,
mare parte din declara\iile false ale presei pentru c` ele sunt bune nu numai pentru cei grav
opozi\iei va fi [n mod cuvenit luat` ca neadev`r, bolnavi, ci ]i pentru convalescen\i ]i pentru cei
consider` c` este politic` bun` s` lase orice care sunt bine. Unele dintre prescrip\ii sunt
calomnii obi]nuite s` treac` necontestate [n cur\ile urm`toarele:
de justi\ie. (1) ^Oricine are n`dejdea aceasta [n El, se
cur`\e]te, dup` cum El [Domnul] este curat.
R 2517, col. 1, par. 6, p>n` la sf>r]itul 1 Ioan 3:3.
articolului (vezi [ntrebarea nr. 11): Speran\a men\ionat` este c` noi am fost
Ce cale trebuie s` urmeze aceia care constat` adopta\i ca fii ai lui Dumnezeu, cu f`g`duin\a c`
c` sunt st`p>ni\i de o minte necurat`, [nclinat` dac` vom fi credincio]i vom fi ca El, {l vom vedea
s` presupun` r`ul, mai degrab` dec>t binele, o cum este ]i-I vom [mp`rt`]i slava. Pe m`sur` ce
minte invidioas`, egoist`, plin` de resentimente, inimile noastre se l`rgesc [n aceast` speran\` ]i
amarnic`, neiert`toare, o minte care iube]te [ncepem s`-i m`sur`m lungimile ]i l`\imile,
numai pe aceia care-i iube]te ]i-i flateaz` pe ei: [n`l\imile ]i ad>ncimile, desigur c` ea pune [n
Este vreo speran\` pentru ace]tia? Nu-i va fa\a noastr` iubirea Tat`lui ceresc ]i iubirea
respinge Dumnezeu complet? R`scump`r`torului [n culori de curcubeu, ]i
Dumnezeu este foarte milos; ]i aceasta pe c>nd iubim tot mai mult pe Tat`l ceresc ]i pe Fiul,
to\i eram ^plini de fiere amar` ]i [n lan\urile fiindc` Ei ne-au iubit [nt>i. Forma divin` a iubirii
f`r`delegii, El ne-a preg`tit r`scump`rarea. devine tot mai mult idealul nostru; ]i pe m`sur` ce
Exist` speran\` pentru to\i cei care []i v`d c`ut`m s` r`spundem la ea ]i s` o copiem, urmeaz`
[ntinarea ]i doresc s` fie cur`\i\i. cur`\irea ]i purificarea inimii noastre: c`ci privind
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 317
[n legea perfect` a libert`\ii Iubirea ne ru]in`m fost tratat Domnul vor fi trata\i ]i ^fra\ii S`i. }i
tot mai mult de josnicia ]i egoismul pe care le-a adus cu c>t inimile noastre vor fi mai curate, cu at>t
c`derea. }i, odat` v`zute [n adev`rata lor lumin` ca vor fi mai pu\in afectate de def`im`ri, b>rfe ]i
fapte ale c`rnii ]i ale diavolului, toat` m>nia, vorbiri de r`u, ]i cu at>t []i vor da seama mai
r`utatea, ura, invidia, cearta, vorbirea de r`u, mult c` acei care au inimi amare din care ies
presupunerea de r`u, b>rfa, calomnia, devin tot mai cuvinte amare sunt f>nt>ni necurate [n care este
resping`toare pentru noi. }i [n final, c>nd vedem c` fierea am`r`ciunii ]i nu dulcea\a iubirii.
aceia care [n vreun grad sunt [n armonie cu aceste Apoi vine fidelitatea, adic` credincio]ia. Domnul
caracteristici rele sunt nepotrivi\i pentru {mp`r`\ie declar` propria Sa fidelitate sau credincio]ie ]i Se
]i nevrednici pentru orice lucrare bun`, fugim de declar` prietenul care este mai aproape ca un frate.
aceste rele ale sufletului ca de o molim` mortal`. Chiar ]i lumea recunoa]te fidelitatea ca un har; ]i
Inimile noastre (voin\ele, inten\iile) devin pure unii ca ace]tia [i dau primul loc, c`ci mul\i ar comite
imediat ]i punem str`j` nu numai buzelor noastre, furt sau ar face m`rturie mincinoas` din fidelitate
ci ]i g>ndurilor noastre pentru ca cuvintele gurii fa\` de un prieten. Dar s` observ`m c` acest Cuv>nt
noastre ]i medita\iile inimilor noastre s` poat` fi al lui Dumnezeu pune mai [nt>i dreptatea.
acceptabile pentru Domnul. Fidelitatea, iubirea ]i pacea pot fi exercitate
(2) ^El S-a dat pe Sine {nsu]i pentru noi ca s` ne numai [n armonie cu dreptatea; dar nedreptatea
r`scumpere din orice f`r`delege ]i s`-}i cur`\easc` nefiind dovedit` [mpotriva unui frate, fidelitatea
un popor care s` fie al Lui, plin de r>vn` pentru ]i iubirea ]i pacea noastr` fa\` de el trebuie s`
lucr`ri bune. Tit 2:14. continue, ]i de fapt trebuie s` creasc` [n m`sura
Am putea teoretiza mult ]i foarte corect despre [n care invidia ]i def`imarea ]i toate s`ge\ile
modul, timpul ]i prin cine am fost r`scump`ra\i; arz`toare ale Celui R`u [l asalteaz` ^f`r` pricin`.
dar toate acestea ar fi de pu\in folos dac` am uita de Aceast` prescrip\ie valoroas` va p`stra inima
ce am fost r`scump`ra\i. R`scump`rarea n-a fost noastr` liber` de otrava ]i am`r`ciunea
numai o r`scump`rare din puterea morm>ntului r`d`cinilor de am`r`ciune pe care Adversarul
a fost [n principal din ^orice f`r`delege. }i continu` s` le semene tot timpul.
Domnul caut` un popor nu numai deosebit, ci un Echitatea este puritatea inimii libertate de
popor [n mod deosebit cur`\it, purificat. Acest me- inechitate.
dicament desigur ne va servi s` ne cure\e de orice Dreptatea este puritatea inimii libertate de
f`r`delege dac` suntem doritori s` ne [nt`rim nedreptate.
chemarea ]i alegerea. Iubirea este puritatea inimii libertate de
(3) ^Urm`re]te dreptatea, credin\a, dragostea, egoism.
pacea, [mpreun` cu cei care cheam` pe Domnul (4) ^Deci, ca unii care prin ascultarea de adev`r
dintr-o inim` curat`. 2 Tim. 2:22. v-a\i cur`\it sufletele ca s` ave\i o dragoste de
Avem nevoie nu numai s` pornim drept, ci ]i fra\i nepref`cut`, iubi\i-v` cu c`ldur` unii pe al\ii,
s` urm`m o cale dreapt`. Noi nu putem urma dintr-o inim` curat`. 1 Pet. 1:22.
nedreptatea nici m`car o clip`; orice ne-ar costa, Acest medicament este pentru cei care au folosit
echitatea ]i dreptatea trebuie urmate. Dar aici cealalt` prescrip\ie ]i s-au cur`\it. Arat` c` aceast`
se ridic` o dificultate pentru unii: ei nu ]tiu cum cur`\ire n-a venit numai prin auzirea adev`rului,
s` judece cu o judecat` dreapt`. Sunt prea dispu]i nici numai prin [ncrederea [n el, ci prin
s` judece potrivit zvonurilor sau aparen\elor, sau ascultarea de el. }i nu numai o ascultare formal`
s` accepte judecata c`rturarilor ]i a fariseilor, a]a ca ceremonie exterioar`, obicei ]i manier`
cum a f`cut mul\imea care a strigat: ^R`stigne]te-L! politicoas`, ci prin ascultare de spiritul adev`rului
S>ngele Lui s` fie asupra noastr` ]i asupra copiilor de semnifica\ia lui real`. Toate acestea v-au
no]tri. Dac` ei ar fi urmat dreptatea, ar fi v`zut adus la punctul unde iubirea de ^fra\ii lui Cristos
caracterul Domnului at>t [n faptele Lui bune c>t ]i a fost nepref`cut`, veritabil`. La [nceput i-a\i
[n minunatele Lui cuvinte ale vie\ii; ar fi v`zut c`, tratat pe to\i cu amabilitate, sau cel pu\in f`r`
departe de a fi un hulitor, El a fost ^sf>nt, nevinovat, lips` de polite\e; dar de mul\i dintre ei nu v-a
f`r` pat`, desp`r\it de p`c`to]i; ar fi v`zut c` pl`cut, ]i cu mult mai pu\in i-a\i iubit: erau
acuzatorii Lui au fost mi]ca\i de invidie ]i ur`. s`raci, ne[ngriji\i, sau ignoran\i, sau ciuda\i. Dar
}i este la fel de necesar ca [ntotdeauna s` ascult>nd de spiritul adev`rului a\i recunoscut
urm`m porunca Domnului, ^Judeca\i dup` c` to\i care se [ncred [n s>ngele pre\ios ]i sunt
dreptate, ]i oricine o neglijaz` []i aduce ^s>nge consacra\i iubitului R`scump`r`tor ]i caut` s`
asupra capului s`u ]i se face p`rta] la pedeapsa urmeze [ndrum`rile Lui sunt ^fra\i, indiferent
cuvenit` acuzatorilor mincino]i. C`ci a]a cum a de ras` sau culoare sau educa\ie sau s`r`cie sau
318 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
aspect. A\i ajuns la punctul unde inima este at>t pe c>t posibil, accept` pe Cristos ]i iertarea pe care
de lipsit` de invidie, m>ndrie ]i egoism, ]i at>t o ofer` El ]i caut` s` umble pe c`ile drept`\ii,
de plin` de spiritul {nv`\`torului, [nc>t cu atunci el este [ndrept`\it [ndrept`\it f`r`
onestitate pute\i spune: Iubesc pe to\i ^fra\ii cu plat` de toate lucrurile, de care legea nu l-a putut
o iubire sincer` ]i nepref`cut`. [ndrept`\i ^[ndrept`\it prin credin\`, prin s>ngele
Acum, dup` ce am ajuns p>n` aici pe calea cea lui Cristos adus aproape de Dumnezeu, [n rela\ie
bun`, Domnul ne spune prin apostol ce urmeaz` cu El ]i f`cut s` cunoasc` bucuria ]i pacea iubirii
s` ne putem p`stra inima curat`: ^Iubi\i-v` cu Sale iert`toare.
c`ldur` [intens] unii pe al\ii, dintr-o inim` curat`. C>nd aceasta se realizeaz`, atunci [ndrep`\irea
O, da, s` nu fie uitat` inima curat`, altfel ar putea prin credin\` a fost stabilit`, c>nd p`c`tosul este
fi numai un pas de la iubirea curat` la o capcan` socotit ]i tratat ca nemaifiind p`c`tos, ci [mp`cat
a Adversarului, iubirea carnal`. Dar iubirea cu Tat`l, atunci se poate spune c` inima lui este pur`,
curat` nu trebuie s` fie rece ]i indiferent`: trebuie cur`\it` de ^p`catele f`ptuite mai [nainte, prin
s` fie cald` ]i at>t de puternic` [nc>t s` fie [ndelunga r`bdare a lui Dumnezeu. Dar acum se
dispus` s`-]i ^dea via\a pentru fra\i. 1 Ioan 3:16. ridic` alt` [ntrebare pentru cel reformat: de]i
Cu o astfel de iubire ca aceasta, arz>nd ca t`m>ia p`catele trecute sunt acoperite [ndur`tor,
pentru Dumnezeu pe altarul inimilor noastre, nu sl`biciunile c`rnii sunt prezente ]i ispitele
va fi loc de nici un g>nd, cuv>nt sau fapt` egoist`, adversarului sunt [n toate p`r\ile. El [ncepe s`
invidioas`. O, ce binecuv>ntate ar fi toate adun`rile mearg` [nainte, dar constat` c` este asaltat de lume,
^fra\ilor dac` pe to\i i-ar p`trunde un astfel de de carne ]i de diavol: ce s` fac` el? Probabil c` acolo
spirit! Ne putem [ndoi c`, dac` acesta ar st`p>ni [ncepe o cercetare a inimii; g`sindu-se incapabil de
peste o jum`tate, sau peste o treime sau chiar a se conduce singur sau de a se p`zi singur, calea sa
peste o p`trime, el ar exercita grabnic o influen\` potrivit` este s` accepte alt` ofert` de har divin, ]i
gra\ioas` asupra tuturor pentru dreptate, anume, al doilea pas [n marea noastr` m>ntuire. El
fidelitate, iubire ]i pace, ]i [mpotriva invidiei, a aude vocea Domnului prin apostol zic>nd: ^V`
conflictului, a r`ut`\ii, a calomniei ]i a vorbirii [ndemn, dar, fra\ilor, pentru [ndur`rile lui
de r`u? Dumnezeu, s` aduce\i trupurile voastre ca o jertf`
To\i ^fra\ii, s` ia tot mai mult aceste vie, sf>nt`, pl`cut` lui Dumenzeu; aceasta este
medicamente care lucreaz` spre sfin\irea ]i slujirea voastr` [n\elepat`.
preg`tirea noastr` pentru serviciul St`p>nului, Cel reformat, dac` este corect instruit, []i d`
acum ]i mai t>rziu. seama de incapacitatea sa de a sta [n picioare prin
propria sa putere, []i d` seama c` singura sa
R 2734, col. 1, par. 5, p>n` la pag. 2735, speran\` de a-]i men\ine [ndrept`\irea
col. 1, par. 1 (vezi [ntrebarea nr. 17): acordat` lui st` [n face a]a [nc>t Domnul s`-l ia [n
Dar cum se poate atinge aceast` stare de puritate grij`. La [nceput se poate g>ndi s` intre [n
a inimii? Este acesta mesajul nostru pentru p`c`to]i parteneriat cu Domnul ]i s` spun`: ^Ceva al meu ]i
^cur`\i\i-v` inima? Nu, Evanghelia nu-i cheam` ceva al T`u, ceva din voin\a mea ]i ceva din voin\a
pe p`c`to]i s`-]i cur`\easc` inimile: dimpotriv`, Domnului; dar fiind instruit corect, g`se]te c`
ea declar` c` este un lucru imposibil pentru p`c`tos aceasta n-ar fi satisf`c`tor pentru Domnul; c`
s`-]i cure\e inima; le]ia [n`lbitorului, pe care Domnul [l va accepta ]i va r`spunde pentru el,
p`c`tosul n-o posed`, este necesar` s`-i cure\e inima ]i-i va garanta o victorie glorioas` ]i o r`splat`
]i s-o aduc` [n acea atitudine a rela\iei cu Dumnezeu ve]nic`, numai cu aceast` singur` condi\ie, ]i
]i cu voin\a Sa, care s` fie curat` ]i pl`cut` [n ochii anume, o predare de sine deplin`, o consacrare
Lui. Dimpotriv`, p`c`to]ii sunt chema\i la deplin` a inimii.
poc`in\` chema\i s` m`rturiseasc` faptul c` Dup` ce p`c`tosul a trecut prin tot acest proces
nu numai via\a lor exterioar` este imperfect`, nu ]i a f`cut o deplin` consacrare a inimii sale
ajunge la slava lui Dumnezeu, ci ]i inima lor este Domnului, atunci este din clasa descris` [n textul
r`zvr`tit`, impur` ]i [n armonie cu impuritatea. nostru, unul din cei cu inima curat`, sub legea
Dup` ce p`c`tosul se c`ie]te de p`cat, dorind s` iubirii, legea Noului Leg`m>nt. Dar [n pofida
vin` [n armonie cu Domnul ]i cu dreptatea Lui, i cur`\eniei inimii sale, a motivelor sale, a inten\iilor
se indic` marea isp`]ire pentru p`cat ]i este atras sale, a voin\ei sale de a [mplini marea porunc` a
spre marele R`scump`r`tor, prin dorin\a de a fi Domnului, care este pe scurt cuprins` [ntr-un
eliberat de p`cat ]i de a veni [n armonie cu Cuv>nt, Iubire el afl` c` are de dus o lupt`, c`
Dumnezeu. C>nd s-a f`cut acest pas c>nd legea din membrele sale, depravate prin ereditate
p`c`tosul, c`indu-se de p`cate ]i f`c>nd o reparare [n p`cat, este o lege puternic` a egoismului, [n opozi\ie
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 319
cu legea nou` la care s-a angajat, legea inimii sale ceart` ]i alte fapte rele ale c`rnii ]i ale diavolului,
curate sau a inimii ori voin\ei noi legea Iubirii. cu totul contrare c`ii potrivite unei inimi curate
Ca atare, dup` cum sugereaz` apostolul [n ]i cu totul deosebite de porunca legii Noului
textul nostru, trebuie s` [nv`\`m c` scopul sau leg`m>nt Iubirea.
obiectivul final al poruncii sau legii divine este Trebuie, prin urmare, s` avem clar [n minte faptul
Iubirea chiar dac` noi nu ne g`sim cu totul c` obiectivul final al tuturor procedurilor divine
capabili s` tr`im la [n`l\imea fiec`rui aspect m`runt cu noi ]i pentru noi ]i semnifica\ia final` a tuturor
]i cerin\` a acelei legi. Totu]i, incapacitatea noastr` f`g`duin\elor divine f`cute nou`, este dezvoltarea
de a tr`i la [n`l\imea cerin\elor acelei legi nu iubirii, care este asem`nare cu Dumnezeu, fiindc`
trebuie s` fie din lipsa voin\ei sau inten\iilor Dumnezeu este iubire. }i pentru a avea aceast`
inimii loiale ]i curate fa\` de lege ]i fa\` de iubire dezvoltat` [n noi, [n sensul ]i gradul
Domnul, a c`rui lege este: orice e]ec avem, [n orice inten\ionate de Domnul, este necesar ca aceasta
grad nu ajungem la marele obiectiv final pe care-l s` vin` dintr-o inim` curat`, [n deplin` armonie
avem [n fa\`, trebuie s` fie numai din cauza cu Domnul ]i cu legea Lui de iubire, ]i cu totul
sl`biciunilor c`rnii ]i atacurilor adversarului, antagonist` Adversarului ]i legii lui de egoism.
c`rora inima sau voin\a noastr` curat` n-a reu]it Pentru a avea aceast` form` de iubire [n dezvoltarea
s` le \in` piept. ei cuvenit` se cere ]i o con]tiin\` bun`: c`ci s` ne
}i aici sunt de ajutor f`g`duin\ele Domnului, amintim c` este ]i o con]tiin\` rea con]tiin\a
asigur>ndu-ne c` El ne cunoa]te sl`biciunile ]i noastr` cere s` fie reglat`, cum au nevoie toate
fragilitatea, ]i uneltirile marelui adversar, diavolul, celelalte aspecte ale naturii noastre c`zute. Dac`
]i influen\a spiritului lumii, care este contrar` con]tiin\a noastr` trebuie reglat`, avem nevoie de
spiritului iubirii: El ne spune c` putem merge liber un standard dup` care s-o fix`m ]i s-o regl`m.
la tronul harului ceresc ]i s` c`p`t`m mil` [n Con]tiin\a este ca un ceas pe cadranul c`ruia sunt
privin\a e]ecurilor noastre de a tr`i la [n`l\imea marcate corect orele, dar a c`rui corectitudine, ca
marilor standarde pe care inimile noastre le indicator al timpului, depinde de reglarea corect` a
recunosc ]i caut` s` se conformeze lor; ]i de resortului, astfel [nc>t s` poat` indica exact orele.
asemenea s` g`sim har pentru ajutor la orice timp Tot a]a ]i con]tiin\a noastr`, este gata s` ne indice
de lips`. }i folosindu-ne de aceste [ndur`ri ]i binele ]i r`ul, dar numai atunci ne putem baza pe ea
privilegii prev`zute prin Marele nostru Preot, c` ne arat` cu adev`rat ce este bine ]i ce este r`u,
suntem f`cu\i [n stare s` lupt`m o lupt` bun` dac` a fost reglat` [n leg`tur` cu noul resort, noua
[mpotriva p`catului, s`-i respingem atacurile inim`, voin\a curat`, adus` [n deplin` armonie cu
[mpotriva inimii noastre ]i s`-l alung`m dac` va legea iubirii, a]a cum ne este prezentat` [n Cuv>ntul
reu]i s` ne invadeze carnea. Astfel, ]i numai astfel, lui Dumnezeu.
se poate p`zi cre]tinul cu o inim` curat`,
p`str>ndu-]i pozi\ia ca unul din lupt`torii luptei Vol. VI, pag. 414-417 ^Dac` fratele t`u
bune, ca unul din biruitorii lumii ]i ai spiritului ei. p`c`tuie]te [mpotriva ta (vezi [ntrebarea
Din partea c`rnii ]i a min\ii ei va fi o tendin\` nr. 29):
s` ne [n]ele [n privin\a acestei porunci a Iubirii. Dar nu este oare aceasta [n conflict cu porunca
Mintea c`rnii va c`uta s` intre [n parteneriat cu Domnului nostru, ^Nu judeca\i, ca s` nu fi\i judeca\i?
mintea cea nou`, ]i va fi repede gata s` recunoasc` Nu trebuie oare s`-l judec`m pe r`uf`c`tor indi-
iubirea ca regul` ]i lege a vie\ii, [n anumite vidual ]i apoi s` vorbim, sau s` clevetim despre
condi\ii. Mintea c`rnii va recunoa]te iubirea [n faptele sale rele, sau s`-l ^vorbim de r`u, a]a
cuvinte, [n declara\ii, [n maniere o form` de [nc>t toat` Biserica s`-l cunoasc` ]i s`-l resping`
evlavie f`r` puterea ei. Maniere bl>nde, a]a cum pe r`uf`c`tor?
ar cere iubirea, pot fi practicate de o inim` ego- {n nici un caz: aranjamentul divin este [n
ist`, [n]el>nd-se pe sine ]i c`ut>nd s` [n]ele pe armonie deplin` cu el [nsu]i c>nd este corect
al\ii; pe buze poate fi un z>mbet, un cuv>nt de [n\eles. Dac` A ]i B au o ne[n\elegere, ]i A crede
laud`, de amabilitate, de gentile\e, [n timp ce [n c` a fost p`gubit de B, el nu trebuie s`-l judece pe
inim` pot fi sentimente de egoism, de ranchiun`, B [n sensul de a-l condamna. El poate doar spune:
de am`r`ciune, de animozitate, care, [n condi\ii ^Este o ne[n\elegere [ntre noi ]i eu sunt sigur c`
favorabile, se pot manifesta prin def`imare [n am dreptate; de]i B s-ar putea sim\i ]i el sigur c`
cuvinte exprimate cu mai mult` sau mai pu\in` are dreptate ]i c` eu n-am fost p`gubit. A nu poate
grij`, sau prin b>rf` sau prin repro]uri. Or, exclude de la p`rt`]ie pe B [n baza aceasta, c`ci a
acestea continu>nd [n inim` ]i otr`vind-o, pot [n face astfel ar [nsemna s`-l judece s`-l condamne.
condi\ii favorabile s` produc` m>nie, ur`, r`utate, El ar putea s`-]i spun`: ^Problema este totu]i
320 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
m`runt`, ca [ntre fra\i, ]i o voi l`sa s` treac`, crez>nd simte altceva dec>t dorin\a de a exprima judecata
c` B, ca frate [n Domnul, nu m-a nedrept`\it Domnului [n cazul respectiv. Decizia trebuie s`
inten\ionat ]i poate c` vederea mea, nu a lui este fie unanim`, sau practic unanim` chiar dac`
cea gre]it`". aceasta ar trebui s` cear` ceva modificare a
Dac` nu este [n stare s` priveasc` astfel, totu]i sentimentelor extreme. Dreptatea s` fie
nu trebuie s` judece, nu trebuie s` decid` c` el are totdeauna temperat` de mil`, ^lu>nd seama la
dreptate ]i B nu are ci trebuie s` mearg` la B ]i tine [nsu\i, ca s` nu fii ispitit ]i tu. Gal. 6:1.
s`-i explice cum [i apare lui situa\ia, ]i dac` este Decizia Bisericii trebuie s` fie acceptat` de
posibil s` ajung` la o [n\elegere amabil`, fr`\easc`, c`tre to\i ca final`; ]i oricine refuz` s` accepte ]i
poate prin concesii reciproce. Dar dac` ei nu pot fi s` se conformeze cerin\elor ei [n astfel de chestiune
de acord, el le poate cere la doi sau trei fra\i dintre de moral` (nu de con]tiin\`) trebuie s` fie pentru
cei mai [n\elep\i din Biseric`, C ]i D (fra\i [n a c`ror al\ii ^ca un p`g>n ]i ca un vame] p>n` c>nd
sinceritate B ]i el ar avea mare [ncredere), s` va [nceta s` sfideze Biserica c>nd, desigur,
mearg` cu el la B [n aceast` problem` nu s`-l acesta va fi iertat ]i primit la p`rt`]ie deplin` ca
condamne pe B, c`ci nu trebuie s`-l fi condamnat [nainte. Obiectivul nu este ca fratele s` fie respins
sau judecat nici A [nsu]i, ci s` audieze cazul [n complet, ci numai s` se arate lips` de favoare fa\`
prezen\a lui A ]i B ]i s`-i sf`tuiasc` pe am>ndoi. de calea sa gre]it` cu scopul de a-l ajuta s` ]i-o
Aceasta ar trebui s` dea rezultate satisf`c`toare corecteze. A-l trata pe un atare ^ca pe un p`g>n ]i
pentru to\i [n special dac` to\i au spiritul iubirii ca pe un vame] n-ar [nsemna ca acesta s` fie
unii fa\` de al\ii ]i dorin\a de a proceda corect def`imat ]i dezonorat nici chiar dup` ce a fost
unii fa\` de al\ii ca membri ai corpului uns. Dar pus la o parte. Cei din poporul Domnului nu
dac` pacea nu este [nc` stabilit`, totu]i nu trebuie trebuie s` fie def`im`tori sau b>rfitori [n nici o
s` se fac` nici o judecare, nici o condamnare, deoarece [mprejurare: porunca general` ^nu vorbi\i de r`u
nu pot ^judeca doi sau trei fra\i, ci numai Biserica pe nimeni se aplic` [n cazul acesta cu exactitate.
poate judeca. Nici despre vame]i ]i p`c`to]i nu trebuie s`
Dac` atunci c>nd A a luat cu el pe C ]i D, ei vorbim r`u, ]i nici s` ne uit`m cu m>nie la ei sau
]i-au spus p`rerea [mpotriva lui A ]i [n favoarea s` refuz`m a avea afaceri cu ei, ci trebuie s` le
lui B, aceasta ar trebui s` pun` cap`t situa\iei. re\inem p`rt`]ia deosebit` ]i polite\ea care sunt
{n asemenea condi\ii, A nu poate duce cazul [n cuvenite fra\ilor din Noua Crea\ie care posed`
fa\a Bisericii. {n mod evident el ar fi [ncrezut ]i Spiritul sf>nt ]i iubirea, bucuria ]i pacea acestuia.
^obraznic dac` ar duce cazul mai departe. Dac` B ar refuza s` asculte Biserica ]i s` [nceteze
Instruc\iunea Domnului nu-i mai d` alte privilegii a mai face r`u lui A, iar mai t>rziu s-ar c`i ]i ar fi
(Mat. 18:15); dar dac` el ar fi tot nemul\umit, nu reprimit la p`rt`]ie deplin`, ar trebui s` se \in` cont
cunoa]tem nici un principiu care s` fie [nc`lcat de neascultare ca un lucru [mpotriva lui, dac`
dac` ar lua pe al\i doi sau trei fra\i capabili ]i vreodat` ar fi nominalizat pentru datoriile de B`tr>n.
f`r` prejudec`\i, E, F, G, ]i ar merge la B pentru El ar trebui s` manifeste o schimbare categoric`
o nou` audiere a cazului ]i a avea sfatul lor. [nainte de a fi considerat potrivit pentru acel
Dar dac`, atunci c>nd A a luat pe C ]i D ]i au serviciu; deoarece, chiar dac` ar fi cu totul
mers la B, to\i au fost [n favoarea argumentelor con]tiincios, calea lui ar dovedi cel pu\in c` este
lui A, c` B [l nedrept`\ise ]i refuza s` se opreasc`, m`rginit [n privin\a a ceea ce este drept acolo unde
]i dac` B dup` un timp rezonabil refuz` sau interesele sale personale ar fi implicate. {ntr-adev`r,
neglijaz` s` [ndrepte gre]eala, A ar fi privilegiat a refuza s` dea aten\ie sfatului a trei fra\i ]i a necesita
ca [mpreun` cu C ]i D s` cear` o adunare a Bisericii, aducerea celui gre]it [n fa\a Bisericii pentru judecare
[n fa\a c`reia A ]i B s` repete toat` situa\ia c`ci ar fi un indiciu nefavorabil, chiar dac` dup` aceea
trebuie s` se presupun` c` dac` B se asociaz` [nc` el ar asculta Biserica, s-ar supune ]i i-ar aduce
cu Biserica [nseamn` c` el [i recunoa]te sfatul ]i desp`gubiri lui A.
autoritatea, ]i trebuie de asemenea s` se
presupun` c` B este con]tiincios. C>nd Biserica Vol. VI, pag. 583, par. 1, p>n` la pag. 586
ascult` cazul, s` nu uite c` numai [ndrept`\i\ii ]i Amestec con]tiincios (vezi [ntrebarea nr. 33):
sfin\i\ii constituie Biserica ]i c` ei stau la judecat` ^Amestecul [n treburile altora este aspru mustrat
[n numele Domnului ]i Capului lor ]i pentru a de c`tre apostol, ca fiind cu totul nepotrivit cu noua
exprima judecata Lui. Demersul nu este pentru a minte a Crea\iei Noi (1 Tim. 5:13; 1 Pet. 4:15). Un
se face o lupt` de partide [n Biseric`, ci pentru a se amestec`tor [n treburile altora este unul care se
p`stra unitatea [n leg`tura p`cii. A ]i B desigur nu ocup` de afacerile altora, cu care propriu-zis n-are
trebuie s` voteze, ]i nu trebuie s` voteze nimeni care c>tu]i de pu\in de-a face. Chiar ]i ^fiii veacului
 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u 321
acestuia sunt destul de [n\elep\i [n genera\ia lor, Domnului, precum ]i a celor din lume, ar constata
ca s` discearn` c` pe durata scurt` a vie\ii c` se ocup` cu mult mai pu\in de ceart`, mustrare,
prezente o persoan` cu minte rezonabil de g`sire de gre]eli ]i scotocire, dup` ce ar ajunge s`
s`n`toas` are suficient cu ce s` se ocupe [n a-]i aprecieze regulile drept`\ii ]i iubirii, a]a cum sunt
vedea de afacerile ei cum se cuvine; ]i dac` ar da combinate [n Regula de Aur ]i aplicate [n afacerile
aten\ie suficient` afacerilor altora, ca s` fie cu vie\ii ]i [n rela\iile lor cu al\ii.
totul competent` s`-i sf`tuiasc` ]i s` se amestece Este bine s` [ntreb`m [n privin\a oric`rei astfel
[n preocup`rile lor, [n mod sigur ]i-ar neglija de chestiuni care ne trece prin minte: Este oare
[ntr-o m`sur` propriile afaceri. Cu mult mai mult treaba mea? {n rela\iile noastre cu oamenii din lume,
Creaturile Noi, concepute de Domnul pentru la o examinare atent` vom g`si [n general c` nu este
spiritul min\ii s`n`toase, ar trebui s`-]i dea treaba noastr` s`-i cert`m sau s`-i dojenim, s`-i
seama de acest adev`r, ]i, pe l>ng` aceasta, c` au mustr`m. Noi am fost chema\i de Domnul ]i ne-
mai pu\in timp dec>t lumea s` se amestece [n am [ndep`rtat de c`ile lumii pentru a urma pe
afacerile altora, timpul lor nefiind al lor, datorit` calea [ngust`; aceea este treaba noastr`. Ar trebui
consacr`rii depline Domnului ]i serviciului S`u, s` dorim ca lumea s` ne lase [n pace, ca s` putem
a timpului, talentului, influen\ei lor, a tot ce au. urma pe Domnul; la fel ]i noi, ar trebui s` l`s`m
Ace]tia, chiar dac` le lipse]te [n mod natural preocup`rile lumii [n pace, ocup>ndu-ne de noi
mintea s`n`toas` asupra acestui subiect, vor fi ]i adres>nd mesajul Evangheliei celui care ^are
constr>n]i [n direc\ia corect` prin poruncile urechi de auzit. Lumea, nefiind chemat` de
Scripturilor ]i prin aceea c`-]i vor da seama c` Domnul ]i nefiind venit` pe ^calea [ngust`", are
timpul pentru [mplinirea sacrificiului lor prin dreptul s` aleag` [n privin\a propriei sale c`i ]i
leg`m>nt este scurt. Ei ar trebui s`-]i dea seama are dreptul s` a]tepte ca noi s` nu ne amestec`m,
]i c` Regula de Aur, cerut` de la Noua Crea\ie, a]a cum nici noi nu dorim ca ea s` se amestece.
interzice orice este [nrudit cu amestecul [n Aceasta nu va [mpiedica lumina noastr` s`
treburile altora. Desigur c` ei n-ar aprecia dac` al\ii str`luceasc` ]i astfel s` exercit`m indirect o
s-ar amesteca [n afacerile lor, ]i ar trebui s` fie la fel influen\` continu` asupra lumii, chiar dac` nu
de aten\i s` le fac` altora ce le-ar pl`cea s` le fac` vom mustra sau nu ne vom amesteca astfel [n
al\ii lor. Apostolul ]i-a dat seama [ns` c` reversul treburile altora. Acolo unde este o chestiune de
acesteia este spiritul lumesc general, ]i ca atare, afaceri, care ne intereseaz` din punct de vedere
sf`tuie]te pe sfin\i s` studieze, s` practice, s` [nve\e financiar, nu va fi desigur amestec [n treburile
[n privin\a aceasta. Cuvintele lui sunt: ^C`uta\i s` altora, ci va fi preocupare de treburile noastre,
tr`i\i lini]ti\i, s` v` vede\i de treburi. 1 Tes. 4:11. dac` vom da aten\ia cuvenit` unei astfel de
Aceast` dispozi\ie natural`, de a fi atent la chestiuni. Nu [nseamn` amestec nici dac`
afacerile altora, de a [ntinde m>na s` corecteze p`rintele va avea cuno]tin\` ]i autoritate [n
pe al\ii ]i de a scoate paiul din ochiul fratelui privin\a tuturor intereselor care se ivesc [n familie
neglij>nd b>rna din ochiul s`u, a]a cum a ilustrat ]i [n cas`. {ns` chiar ]i aici trebuie avute [n vedere
Domnul aceast` chestiune (Mat. 7:3-5), atac` ]i conservate drepturile personale ale fiec`rui
uneori Noua Creatur` [ntr-o form` ciudat`. {]i membru al familiei. So\ul ]i tat`l familiei fiind
[nchipuie c` este de ^datoria sa s` sf`tuiasc`, s` recunoscut ca ]i cap al ei ]i principalul [n
scotoceasc`, s` investigheze, s` certe, s` mustre. autoritate, trebuie s`-]i foloseasc` acea autoritate
Medit>nd la aceast` chestiune, se convinge pe sine cu modera\ie iubitoare ]i considera\ie [n\eleapt`.
c` a nu face astfel ar fi p`cat; ]i astfel acesta devine, Individualitatea so\iei, gusturile ]i preferin\ele
cum s-ar zice, un amestec`tor con]tiincios [n ei, trebuie s` fie respectate de el, ]i, ca
treburile altora, sau un b`g`re\ unul al c`rui reprezentant` a lui, ea trebuie s` fie autorizat`
obicei de a se amesteca devine [ndoit de puternic ]i cu putere ]i autoritate deplin` [n domeniul ei
de agresiv printr-o con]tiin\` dezinformat` ]i special, ca ajutoare ]i [ngrijitoare a casei; iar [n
gre]it [ndrumat`. Ace]tia, adesea oameni sinceri absen\a lui, ea trebuie s`-i reprezinte pe deplin
]i buni, Noi Creaturi veritabile, sunt [mpiedica\i autoritatea [n privin\a tuturor afacerilor familiei.
de acest defect [n tot ce [ncearc` s` fac` [n Copiilor de asemenea, potrivit v>rstei, trebuie s`
serviciul Domnului. Fiecare ar trebui s` se li se acorde o m`sur` considerabil` de intimitate
preocupe de sine ]i s` [nve\e s` aplice regulile ]i individualitate [n afacerile lor, p`rintele
drept`\ii ]i iubirii deja ar`tate. Ar trebui s`-]i exercit>ndu-]i doar autoritatea ]i supravegherea
educe con]tiin\a ca s` fac` deosebire [ntre datoria [n leg`tur` cu lucrurile care ar servi la ordinea ]i
fr`\easc` ]i amestecul [n treburile altuia; ]i dup` confortul casei, precum ]i la dezvoltarea cuvenit`
c>te putem observa, majoritatea celor din poporul a membrilor ei [n chestiuni mintale, morale ]i
322 Vorbirea de r`u ]i presupunerea de r`u
fizice. Copiii trebuie s` fie [nv`\a\i de timpuriu arat` apostolul (Col. 3:5-10). Astfel se [nt>mpl`
s` nu se aga\e unul de altul, nici s` nu-]i ia unul c` adesea se seam`n` mici semin\e de calomnie
altuia lucrurile, ci s`-]i respecte reciproc ]i se dezvolt` mari r`d`cini de am`r`ciune, prin
drepturile ]i s` procedeze amabil ]i generos unul care mul\i sunt m>nji\i. To\i care au mintea cea
cu altul, conform Regulii de Aur. nou` recunosc [n mod sigur nocivitatea acestui
Nic`ieri nu este mai important de re\inut acest r`u ]i to\i ar trebui s` fie modele [n casele lor ]i
sfat [mpotriva amestecului [n treburile altora printre vecini. Mintea lumeasc` poate recunoa]te
dec>t [n Biseric`. Fra\ii ar trebui s` [nve\e repede, c` uciderea ]i jaful sunt rele, dar se cere o
din Cuv>nt ]i din [nv`\`tura ]i exemplul b`tr>nilor, concep\ie mai [nalt` despre dreptate pentru a
c` inten\ia divin` nu este s` se amestece unul [n recunoa]te spiritul Legii divine c` a def`ima
afacerile altuia, nici s` se vorbeasc` unul pe altul, [nseamn` a asasina caracterul, iar a fura bunul
dar c` aici, ca ]i [n alt` parte, se aplic` regula divin` nume, indiferent sub ce pretext, [nseamn` a jefui.
^s` nu vorbeasc` de r`u pe nimeni. Amestecul [n Cei cu minte lumeasc` [n\eleg aceast` chestiune
treburile altora g>ndirea ]i vorbirea despre [ntr-o anumit` m`sur` ]i sentimentele lor sunt
afacerile particulare ale altora, cu care n-avem de-a reprezentate [n cuvintele poetului: ^Cel care-mi
face [n mod direct duce la vorbire de r`u ]i fur` punga fur` gunoi; dar cel care-mi fur`
def`imare, ]i na]te m>nie, r`utate, ur`, ceart` ]i bunul nume fur` ceea ce pe el nu-l [mbog`\e]te,
diferite fapte ale c`rnii ]i diavolului, dup` cum dar pe mine m` las` [ntr-adev`r s`rac.
 IUBIREA
1. Ce este iubirea?
R 3150, col. 1, par. 4:
Pare imposibil a descrie iubirea [n sine; cel mai
bun lucru ce-l putem face este s` descriem
purtarea ei. Cei care au o iubire cu asemenea
caracteristici sunt capabili s-o aprecieze, dar nu
sunt capabili s-o explice. Ea este de la Dumnezeu,
este asem`nare cu Dumnezeu [n inim`, [n limb`,
[n m>ini ]i g>nduri; ea supravegheaz` toate
[nsu]irile omene]ti ]i caut` s` le st`p>neasc` pe
deplin.
R 3151, col. 2, par. 2:
Ca ucenici sau elevi ai lui Cristos suntem [n
]coala Sa, ]i marea lec\ie pe care El ne-o d` zi de zi ]i
pe care trebuie s-o [nv`\`m [n am`nun\ime, dac`
vrem s` ajungem \inta [naltei noastre chem`ri [n
toate diferitele ei tr`s`turi ]i ramifica\ii, este lec\ia
iubirii. Iubirea pune st`p>nire pe toate vorbele,
cugetele, faptele vie\ii noastre zilnice ]i este [n
leg`tur` cu ele. Precum a spus poetul:
^A]a cum fiecare nuan\` este lumin`,
Tot a]a, fiecare [ndurare este iubire."
1 Cor. 13:1 ^Chiar dac` a] vorbi [n limbi
omene]ti ]i [ngere]ti, ]i n-a] avea dragoste, sunt
o aram` sun`toare sau un chimval r`sun`tor.
R 3150, col. 1, par. 5:
{nainte de a descrie ac\iunea iubirii, apostolul
ne [nva\` importan\a ei, asigur>ndu-ne c` dac`
posed`m chiar cele mai alese ^daruri deja expli-
cate ]i nu avem cu ele iubire, ne va lipsi dovada
c` suntem Noi Creaturi [n Cristos Isus. Am fi
numai ^aram` sun`toare sau chimval r`sun`tor
f`c>nd numai zgomot, dar neav>nd sentimente
acceptabile sau virtute [n noi [n]ine [n leg`tur`
cu ceea ce spunem. El ne asigur` astfel c`
abilitatea noastr` de a vorbi fluent chiar despre
teme evanghelice, ar putea s` nu fie o dovad` a
rela\iei noastre cu Domnul ca Noi Creaturi.
Apostolul []i introduce declara\ia cu ^dac`,
declara\ie care poate fi discutat`, [ntr-o anumit`
m`sur`, prin afirma\ia c` nimeni n-ar putea
323
vorbi cu putere, cu for\` Evanghelia iubitului Fiu
al lui Dumnezeu dac` n-ar avea spiritul iubirii.
Chiar dac` to\i am [nt>lnit vorbitori publici care
puteau prezenta discursuri foarte frumoase, am
observat [n general o lips` de con\inut [n
[nv`\`turile lor dac` nu vorbeau din inim`,
[ndemna\i de iubirea de adev`r nu de iubirea
de aplauze, nu de iubirea de bani.
1 Cor. 13:2 ^}i chiar dac` a] avea darul prorociei
]i a] cunoa]te toate tainele ]i toat` ]tiin\a, chiar
dac` a] avea toat` credin\a [nc>t s` mut ]i mun\ii,
]i n-a] avea dragoste, nu sunt nimic.
R 3150, col. 1, par. 6:
Printre daruri, prorocia sau oratoria este una
pe care apostolul o laud`. Cuno]tin\a tainelor lui
Dumnezeu este de asemenea l`udat`, ]i
cuno]tin\a mare este socotit` printre cerin\ele
cre]tine principale; totu]i apostolul declar` c`,
chiar le-ar avea pe toate acestea [n cea mai deplin`
m`sur` ]i iubirea ar lipsi, el n-ar fi nimic pur
]i simplu nimic nu un membru al Noii Crea\ii,
deoarece iubirea este chiar spiritul conceperii la
natura cea nou`. Ce prob` minunat` este aceasta!
Fiecare s` ]i-o aplice sie]i. Dac` sunt ceva sau nu
sunt nimic [n socoteala lui Dumnezeu trebuie s`
fie m`surat prin iubirea mea pentru El, pentru
fra\ii Lui, pentru cauza Lui, pentru lume [n gen-
eral, ]i chiar pentru vr`jma]ii mei, mai degrab`
dec>t prin cuno]tin\a, faima sau oratoria mea.
Totu]i, nu trebuie s` [n\elegem c` cineva poate
avea o cuno]tin\` a tainelor ad>nci ale lui
Dumnezeu f`r` s` fi fost conceput de Spiritul sf>nt
al iubirii; c`ci lucrurile ad>nci ale lui Dumnezeu
nimeni nu le cunoa]te dec>t prin Spiritul lui
Dumnezeu; dar se poate pierde spiritul [nainte
de a pierde cuno]tin\a care l-a adus pe acesta.
{n m`surarea caracterului deci, trebuie s`
punem iubirea [nt>i, ]i s-o consider`m proba prin-
cipal` a apropierii ]i a accept`rii noastre de
Domnul.
1 Cor. 13:3 ^}i chiar dac` mi-a] [mp`r\i toat`
averea pentru hrana s`racilor, chiar dac` mi-a]
324 Iubirea
da trupul s` fie ars, ]i nu a] avea dragoste, nu-mi considerabil ]i pentru timp [ndelungat, ]i totu]i
folose]te la nimic. s` fiu plin de bun`tate? C>t de repede m` sup`r?
Dac` foarte repede, aceasta desigur arat` c` am
R 3150, col. 2, par. 1, 2: foarte pu\in din Spiritul Domnului iubirea. Dac`
Apostolul ia apoi alt` linie de argumentare: sunt [nclinat s` fiu iritat [n cele mai m`runte rele
ascult`torii lui au [n\eles deja c` bun`voin\a, ale vie\ii dac` am spiritul de iritare, dac` sunt
pomenile pentru cei s`raci sunt l`udabile; ]i pentru dispus s` [ntorc r`u pentru r`u, insult` pentru in-
a le insufla importan\a iubirii ca principiu st`p>nitor sult` aceasta marcheaz` deficitul meu [n acest
al inimii lor, apostolul declar` c` dac` ]i-ar da toate har, cel mai mare dintre toate, at>t de important,
bunurile pentru hran` s`racilor f`r` a-]i p`stra esen\ial pentru reu]ita mea ca biruitor, la
ceva ]i totu]i ar face aceasta f`r` iubirea inspec\ia divin`.
corespunz`toare ca resortul principal al conduitei, Se spune despre Tat`l ceresc c` ^El este bun cu
nu i-ar folosi la nimic. El merge mai departe ]i cei nemul\umitori. Am eu acest spirit de bun`tate
declar` c`, chiar dac` ar fi martir ]i ar fi ars pe rug, Spiritul Lui? Sunt eu bun cu prietenii, gentil,
aceasta nu i-ar aduce r`splata binecuv>ntat` pe care amabil? P`trunde acest spirit al iubirii toate
o caut`, dec>t dac` acel martiriu ar fi determinat, ac\iunile, cuvintele ]i g>ndurile mele [nc>t m`
impulsionat de iubire. g>ndesc la al\ii ]i sunt plin de considera\ie fa\` de
Dar s-ar putea [ntreba: Cum ar putea practica ei, [nc>t simt ]i manifest bun`tate fa\` de ei, [n
cineva astfel de lep`dare de sine, astfel de sacrificiu, cuv>nt, [n privire, [n fapt`? Un cre]tin, mai presus
astfel de credin\` etc., ]i totu]i s` fie f`r` iubire? de to\i, trebuie s` fie bun, amabil, gentil, la el acas`,
G>ndul nostru nu este c` unii le-ar putea practica la locul s`u de munc`, [n Biseric` peste tot. La
pe acestea ]i totu]i s` fie f`r` iubire; este c` trebuie copilul lui Dumnezeu, aceast` r`bdare ]i aceast`
s` fie o m`sur` de iubire. {n\elegem c` apostolul face bun`tate nu sunt numai afi]ate, cum ar fi lega\i
aceast` declara\ie tare a cazului pentru a ne ar`ta strugurii pe un spin, ci dimportiv`, ele sunt roadele
c` pomenile noastre, sacrificiile noastre, cuno]tin\a Spiritului produse sau rezultate ale p`rt`]iei cu
noastr`, [nv`\`tura noastr`, sunt pl`cute Domnului Dumnezeu, [nv`\ate de la El, primite de la Spiritul
]i apreciate de El numai [n m`sura [n care la baza S`u de sfin\enie, spiritul iubirii.
lor este iubire. Dac` este pu\in` iubire, ele sunt pu\in Am eu iubirea care nu invidiaz`, a]a [nc>t [i pot
apreciate; dac` este mult` iubire [n ele, atunci vedea pe al\ii c` prosper` ]i m` bucur de
Dumnezeu le apreciaz` mult. Dac` sunt determi- prosperitatea lor, chiar dac` atunci afacerile mele
nate cu totul de iubire, atunci Dumnezeu le accept` nu sunt at>t de prospere? Aceasta este generozitate,
pe deplin. Dac` iubirea este numai o parte din tocmai opusul geloziei ]i invidiei. R`d`cina invidiei
puterea motrice care st` la baza conduitei noastre este egoismul: invidia nu va cre]te din r`d`cina
ca Noi Creaturi, aceasta sugereaz` c` alte motive se iubirii. Iubirea nu invidiaz`, ci se bucur` de
afl` [n noi, care tind s` neutralizeze [n aprecierea prosperitatea a tot ce este bun.
Domnului chiar ]i serviciile ]i sacrificiile f`cute [n Am eu iubirea care nu se laud` iubirea care
numele S`u ]i cu obiective vrednice. S` fim [n gard` tinde spre smerenie, care nu este l`ud`roas`, nu se
[mpotriva acestor influen\e de neutralizare ]i s` umfl` de m>ndrie? Cineva a spus [n mod adev`rat
c`ut`m cu seriozitate s` fim cu toat` inima, plini de c` ^iubirea [l cru\` pe om de a se face de r>s printr-o
iubire ca fiecare serviciu f`cut Domnului, fra\ilor, purtare plin` de importan\` ]i prin a se v>r[ [ntr-o
adev`rului, s` fie dintr-o inim` curat`, f`r` ambi\ie, pozi\ie care-i tr`deaz` incompeten\a. Lauda
m>ndrie personal` etc. supraestimarea de sine i-a dus pe mul\i oameni
nu numai la nechibzuin\`, ci ]i la p`cate mari, [n
1 Cor. 13:4 ^Dragostea este [ndelung r`bd`toare, str`duin\a lor de a-]i [nf`ptui laudele. Spiritul
este plin` de bun`tate; dragostea nu este invidioas`; Domnului este un spirit al min\ii s`n`toase, care
dragostea nu se laud`, nu se umfl` de m>ndrie. caut` nu numai s`-i aprecieze cu generozitate pe
al\ii, ci ]i s` se aprecieze pe sine cu sobrietate ]i
R 3150, col. 2, par. 3-6: s` nu se umfle de m>ndrie.
Dup` ce ne-a dat o astfel de idee despre
importan\a iubirii, apostolul continu` ]i descrie R 2204, col. 1, par. 2-5:
ce este ]i ce nu este ea cum opereaz` ]i cum nu Iubirea des`v>r]it` este r`bd`toare cu
opereaz` sau nu se poart` ea. Fiecare s`-]i fac` o sl`biciunile ]i imperfec\iunile celor care dau vreo
aplicare practic` a acestei chestiuni la sine [nsu]i, dovad` de inten\ii bune. Mai mult, este r`bd`toare
]i s` [ntrebe: Am eu astfel de iubire, [n special chiar ]i cu cei care nu sunt pe cale ]i care se
pentru casa credin\ei, care m` face s` suf`r [mpotrivesc drept`\ii, d>ndu-]i seama c` toat`
 Iubirea 325
lumea este mai mult sau mai pu\in sub influen\a din inim`. {n calitate de cre]tini, noi trebuie s`
marelui adversar, care, a]a cum declar` avem iubire din inim`, care ne va [ndemna s`
apostolul, orbe]te min\ile maselor. Aceast` ac\ion`m din bun`tate ]i curtoazie, nu numai [n
manifestare a Iubirii a fost foarte proeminent` la casa credin\ei, ci ]i [n casele noastre ]i [n rela\iile
Domnul nostru Isus: ce r`bd`tor a fost El cu noastre cu lumea.
[mpotrivitorii S`i. S` d`m aten\ie cuvintelor Am eu iubirea care nu caut` numai ale sale
apostolului: ^Uita\i-v` bine la Cel care a suferit din care ar putea fi chiar dispus` s` lase unele din
partea p`c`to]ilor o [mpotrivire a]a de mare fa\` drepturile sale s` fie sacrificate [n interesul altora
de Sine, ca nu cumva s` v` pierde\i inima ]i s` sau am egoismul care nu numai c` va cere
c`de\i de oboseal` [[n facerea binelui ]i [n r`bdare] drepturile mele cu fiecare ocazie, ci va cere acele
[n sufletele voastre. Evr. 12:3. drepturi indiferent de comoditatea, confortul ]i
Iubirea des`v>r]it` este bl>nd` [n metodele ei. drepturile altora? A avea iubire [n acest sens
Ea caut` nu numai s` fac` bine altora, dar caut` [nseamn` c` vom fi [n gard` [mpotriva folosirii
s`-l fac` [n cel mai bl>nd mod posibil. }i cine n-a nedrepte a altora, ]i vom prefera mai degrab` s`
descoperit c` modul ]i tonul au mult de-a face cu suferim r`ul dec>t s` facem un r`u s` suferim
fiecare afacere a vie\ii. {n m`sura [n care se ajunge nedreptate dec>t s` facem nedreptate.
la iubire des`v>r]it`, efortul inimii este ca fiecare Am eu iubirea care nu se aprinde u]or de
cuv>nt ]i fapt`, precum ]i g>ndul care le determin` m>nie? De fapt, originalul nu con\ine cuv>ntul
pe acestea, s` fie pline de bun`tate. Este bine s` ne ^u]or ]i d` mai degrab` ideea c` iubirea nu se
amintim motto-ul b`tr>nului quaker: ^Voi trece prin irit`, nu se aprinde de m>nie. Iubirea permite
aceast` lume numai o dat`. Prin urmare, orice lucru posesorului ei s` vad` ambele laturi ale
bun pe care-l pot face, sau orice amabilitate pe care o chestiunii; ea face din el un filosof veritabil, [i d`
pot face vreunei fiin\e umane, s-o fac acum. S` n-o spiritul min\ii s`n`toase. El []i d` seama c`
am>n, s` n-o neglijez, c`ci nu voi mai trece pe aici exasperarea ]i m>nia violent` sunt ur>te, ]i mai
[nc` o dat`. r`u de at>t, d`un`toare, nu numai pentru cei
Iubirea des`v>r]it` este generoas` ]i nu d` [mpotriva c`rora ar putea fi ele [ndreptate, ci
loc la invidie, care, dimpotriv`, izvor`]te dintr-o d`un`toare ]i pentru propria inim` ]i propriul
natur` pervertit` din egoism. Iubirea, dimpotriv`, corp. Pot fi [mprejur`ri c>nd iubirea va trebui s` fie
se bucur` cu cei ce se bucur`, [n prosperitatea ferm`, aproape p>n` la asprime ]i inflexibilitate,
fiec`rei fapte ]i a fiec`rui cuv>nt bun, ]i de [naintarea acolo unde sunt implicate principii, unde trebuie
harului cre]tin ]i de serviciul divin al tuturor celor [nv`\ate lec\ii valoroase; ]i aceasta ar putea veni
care sunt [nsufle\i\i de Spiritul divin. sub titlul de m>nie, folosind acest cuv>nt [n sensul
Iubirea des`v>r]it` este smerit` nu se potrivit [n leg`tur` cu o m>nie dreapt`, exercitat`
laud`. Ea nu trmbi\eaz` naintea sa. Faptele sale cu un scop iubitor, pentru a face bine dar ]i
bune nu sunt f`cute pentru a fi v`zute de oameni, ci atunci numai pentru un timp. Dac` ne m>niem
ar fi f`cute exact la fel ]i dac` nimeni nu le-ar vedea pe drept, s` c`ut`m s` nu p`c`tuim, nici chiar
sau cunoa]te [n afar` de Dumnezeu. Ea nu se laud` cu buzele sau [n inima noastr`, [n care niciodat`
nici cu cuno]tin\a ei, nici cu favorurile ei, ci n nu putem [ntre\ine altceva dec>t sentimente
smerenie recunoa]te c` orice dar bun ]i des`vr]it iubitoare ]i generoase fa\` de cei care ne sunt
vine de la Tat`l; ]i este recunosc`toare pentru fiecare vr`jma]i, sau fa\` de prietenii no]tri pe care vrem
[ndurare. Adev`rat a zis cineva, c` Iubirea l s`-i ajut`m, sau s`-i instruim sau s`-i corect`m.
scute]te pe om de a se face de rs printr-o purtare A se aprinde u]or [nseamn` a fi \>fnos. A se
plin` de importan\`, ]i prin aceea c` se v>r` ntr-o l`sa prins [ntr-o patim`, unde sunt implicate
pozi\ie care i tr`deaz` incompeten\a. priviri rele ]i cuvinte rele ]i sentimente m>nioase.
Acest lucru este contrar spiritului iubirii, ]i oricine
1 Cor. 13:5 ^Nu se poart` necuviincios, nu este de partea Domnului ]i caut` s`-I fie pl`cut
caut` folosul s`u, nu se aprinde de m>nie, nu se ]i s` ajung` la pozi\ia unui biruitor, trebuie s` se
g>nde]te la r`u. p`zeasc` cu gelozie [mpotriva acestui asalt ge-
neral din zilele noastre. Cei concepu\i de Spirit
R 3151, col. 1, par. 1-6: sf>nt trebuie s` fie [ntr-o dispozi\ie bun`. {n nici
Am eu iubirea care nu se poart` necuviincios un alt mod nu putem ar`ta mai bine laudele Celui
f`r` amabilitate, nepoliticos? Polite\ea a fost care ne-a chemat din [ntuneric la lumina Sa
definit` ca iubire [n lucruri m`runte. Curtoazia minunat`, dec>t prin manifestarea spiritului
se spune c` este iubire [n lucruri mici. Secretul iubirii [n afacerile zilnice ale vie\ii.
polite\ii este fie un lustru de suprafa\`, fie o iubire Am eu spiritul iubirii care nu se g>nde]te la r`u
326 Iubirea
care este f`r` pref`c`torie, nu suspecteaz` de r`u unul al dezechilibrului, agita\iei, toanelor rele,
sau nu caut` gre]eli la al\ii, sau nu le atribuie mo- sensibilit`\ii prea mari, ofens`rii prea repede.
tive rele? Este o veche zic`toare, c` ^gre]elile sunt Totu]i, [n orice m`sur` aceast` dispozi\ie este
mari unde iubirea este mic`. [ntre\inut`, sau nutrit` cu voia, sau nu este
Versiunea revizuit` prezint` aici o idee u]or comb`tut`, devine o dovad` a deficien\ei ]i
diferit`: ^Nu \ine seama de r`u nu-l pune la imperfec\iunii dezvolt`rii noastre [n Spiritul
socoteal` [mpotriva r`uf`c`torului, ca ]i cum ar sf>nt al Tat`lui nostru, ]i a deficien\ei noastre [n
a]tepta o scuz` sau o reparare sau o ocazie de ^a fi asem`narea cu Domnul nostru Isus, Modelul
chit. Dar de]i iubirea trece peste ofense ]i nu le pune nostru. Foarte pu\ine dintre dovezile unui spirit
[n socoteal`, nu poart` pic`, aceasta n-ar [nsemna gre]it primesc at>ta amabilitate ]i at>t de multe
c` iubirea va trata [n mod necesar pe r`uf`c`tori scuze pentru a fi continuate, ca aceasta una. Dar
exact [n acela]i mod [n care i-ar trata pe prieteni. Ar oric>t ar duce depravarea natural`, ereditatea ]i
putea fi potrivit sau chiar necesar s` se \in` seama dereglarea nervoas` la acest spirit de agita\ie, de
de ofense, [n m`sura de a nu manifesta aceea]i [nchidere [n sine, de prea mare sensibilitate,
cordialitate ca [nainte, dar s` nu se manifeste nici o fiecare inim` plin` de Spiritul Domnului trebuie
ur`, r`utate sau ceart` nimic [n afar` de bun`tate s` se opun` acestei [nclin`ri spre r`u a trupului
]i gentile\e, l`s>nd u]a ocaziei deschis` pentru o c>t ]i s` lupte o lupt` bun` [mpotriva ei. Nu este
mai grabnic` reconciliere; f`c>nd tot ce se poate suficient a zice, ^acesta este obiceiul meu", pentru
pentru a promova o reconciliere ]i d>nd dovad` de c` toate obiceiurile naturii c`zute sunt rele. Este
bun`voin\a de a ierta ]i a uita r`ul. treaba creaturii noi s` biruiasc` pe cea veche, at>t
[n aceast` privin\` c>t ]i [n alte fapte ale c`rnii
R 2204, col. 1, par. 6, p>n` la col. 2, par 2: ]i ale diavolului. Pu\ini dintre noi arat`
Iubirea des`v>r]it` este amabil` nu prietenilor ]i familiei mai mult dec>t at>t din
se poart` necuviincios. Mndria este r`d`cina puterea harului iubirii. Acest har, pe m`sur` ce
din care cre]te n mare parte conduita cre]te, trebuie s` fac` din fiecare copil al
necuviincioas` ]i grosol`nia att de obi]nuite la Domnului un temperament bl>nd.
cei care se cred cineva, intelectual sau financiar. Iubirea des`v>r]it` este f`r` pref`c`torie
Dragostea perfect`, dimpotriv`, dezvolt` ^nu se g>nde]te la r`u. Ea caut` s` interpreteze
amabilitatea mpreun` cu smerenia. Un om caritabil conduita altora. Dac` ea [ns`]i este curat`
cuget`tor a spus: Polite\ea a fost definit` ca ]i bine inten\ionat`, prefer` ]i pe c>t posibil se
dragoste n lucruri m`runte. Curtoazia se spune str`duie]te s` vad` cuvintele ]i conduita altora
c` este dragoste n lucruri mici. Unicul secret al din acela]i punct de vedere. Ea nu adun`
polite\ii este a iubi. Un gentleman [domn] este animozit`\i ]i suspiciuni, nici nu fabric` un ]ir
acela care face lucrurile cu gentile\e, cu dragoste. de dovezi am`nun\ite [n leg`tur` cu inten\iile rele
Iubirea des`v>r]it` este neegoist` ^nu din micile afaceri ale vie\ii. Cineva a remarcat [n
caut` folosul s`u, interesele sale, exclusiv. mod [n\elept c` ^gre]elile sunt mari unde iubirea
Nimic de aici nu [nseamn` c` trebuie neglijat` este mic`. Iubirea face toat` [ng`duin\a posibil`
datoria de a se [ngriji ]i a-i aproviziona pe cei care pentru erorile de judecat`, mai degrab` dec>t s`
sunt dependen\i de ei prin leg`turi de familie, ca pun` la [ndoial` motivele inimii.
s` le poat` face bine altora. {n toate sensurile,
^iubirea [ncepe acas`. Ideea potrivit`, cum 1 Cor. 13:6 ^Nu se bucur` de nelegiuire, ci se
[n\elegem noi, este c` b`rba\ii ]i femeile st`p>ni\i bucur` de adev`r.
de spiritul iubirii des`v>r]ite, nu s-ar g>ndi
exclusiv la interesele lor [n nici una din afacerile R 3151, col. 1, par. 7:
vie\ii. {n t>rguieli vor avea interes ]i pentru Am eu iubirea care nu se bucur` de nelegiuire,
binele celui de la care au cump`rat sau c`ruia ci se bucur` de adev`r? Oare sunt principiile de
i-au v>ndut. Ei nu vor dori s` profite de un vecin, drept ]i nedrept at>t de bine fixate [n mintea mea
ci sim\itor ]i generos vor dori s` ^tr`iasc` ]i s` ]i sunt eu [n deplin acord cu dreptatea ]i at>t de
lase ]i pe al\ii s` tr`iasc`. Pus [n ac\iune, acest [n opozi\ie cu nedreptatea, [nc>t s` nu [ncurajez
element al iubirii va avea mare influen\` asupra nedreptatea, ci s-o condamn chiar dac` mi-ar
tuturor afacerilor vie\ii, [n interiorul ]i [n exteriorul aduce avantaj? Sunt eu [ntr-un asemenea acord
casei ]i familiei. cu dreptatea, cu adev`rul, [nc>t s` nu pot evita a
Iubirea des`v>r]it` este bine echilibrat`, m` bucura [n Adev`r ]i [n prosperitatea lui, chiar
^nu se aprinde de m>nie. Printre relele care dac` el r`stoarn` unele din p`rerile mele
abund` ]i sunt foarte comune ast`zi, este acesta preconcepute sau chiar dac` este spre
 Iubirea 327
dezavantajul unora din interesele mele p`m>nte]ti? putea dori r`splata r`ului ]i a erorii. Dar ea se
Iubirea lui Dumnezeu, pe care apostolul o descrie bucur` [n Adev`r adev`rul asupra fiec`rui
aici ca spiritul poporului Domnului, este o iubire subiect, ]i [n special Adev`rul Revela\iei Divine,
mult deasupra egoismului ]i este bazat` pe prin- oric>t de nepopular ar putea fi el, oric>t`
cipii fixate, pe care, zi de zi, trebuie s` le deosebim persecu\ie ar putea implica sus\inerea lui, oric>t
tot mai clar ]i s` ne \inem ferm de ele, ar cauza pierderea prieteniei acestei lumi ]i a
[ntotdeauna, cu orice pre\. celor orbi\i de dumnezeul acestei lumi. Spiritul
Iubirii are o afinitate at>t de puternic` pentru
R 2204, col. 2, par. 3-5: Adev`r, [nc>t se bucur` s` aib` pierdere,
Iubirea des`v>r]it` este sincer` ^nu se persecu\ie, necaz, sau orice ar veni [mpotriva
bucur` de nelegiuire. O [ntristeaz` relele oriunde Adev`rului ]i a slujitorilor lui. {n estimarea
le [nt>lne]te, dar este comp`timitoare fa\` de to\i Domnului este totuna dac` ne ru]in`m de El sau
cei care cad [n r`u din cauza sl`biciunii sau care de Cuv>ntul Lui; ]i despre ace]tia spune c` ]i El
sunt asedia\i de ispite. {n aceast` privin\` iubirea Se va ru]ina [naintea Tat`lui c>nd va veni s` fie
[ndeamn` la o cale de ac\iune opus` fa\` de cea a sl`vit [n sfin\ii [ngeri.
lui Balaam, care a iubit ^plata nedrept`\ii. Ne
amintim c` Balaam se temea de Domnul, ]i ca 1 Cor. 13:7 ^Sufer` toate, crede toate,
proroc al S`u nu se putea g>ndi s` fac` altfel dec>t n`d`jduie]te toate, rabd` toate.
dup` litera strict` a poruncii Domnului; dar el
nu avea spiritul ascult`rii ]i loialit`\ii, spiritul R 3151, col. 2, par. 1:
iubirii; ]i, prin urmare, c>nd i s-a oferit o r`splat` Am eu iubirea care sufer` toate care este de
dac` va blestema pe Israel, el a fost dispus, ne[nvins [mpotriva asalturilor r`ului, care rezist`
pentru a primi plat`, s` se conformeze propunerii la r`u, la necur`\ie, la p`cat ]i la tot ce este contrar
rele numai dac` [i permitea Domnul. Tot a]a, sunt iubirii? Am eu iubirea care crede toate, care nu
unii cre]tini care au respect pentru litera vrea s` impute altuia r`ul dec>t dac` este for\at`,
Cuv>ntului Divin din team`, dar c`rora le prin dovezi indiscutabile care ar crede mai
lipse]te Spiritul (dispozi\ia) sf>nt al iubirii, ]i degrab` binele dec>t r`ul despre cineva c`reia
care, datorit` unei iubiri pentru bog`\ie sau nu i-ar face pl`cere s` aud` r`u, ci ar fi dispus`
popularitate sau confort etc., sunt dispu]i s` se s`-l resping`? Am eu iubirea care sper` toate, care
angajeze [n diferite practici care vin c>t se poate persevereaz` [n condi\ii nefavorabile, ]i continu`
de aproape de lezarea Cauzei Domnului, f`r` s` s` spere ]i s` lucreze pentru cei care au nevoie de
se opun` deschis Lui. Unii dintre ace]ti balaami ajutorul meu? Am eu iubirea care rabd` toate
sunt [n slujire; ]i pentru salariu, prestigiu ]i adic` aceea care continu` s` spere la ce este mai
prietenia balaacilor boga\i, sunt dispu]i s` predice bine [n privin\a tuturor ]i s` se str`duiasc`
[nv`\`turi pe care ei nu le cred ([n privin\a pentru ce este mai bine, ]i aceasta cu perseveren\`
chinului ve]nic etc.), ]i [n diferite feluri s` arunce care nu se descurajeaz` u]or?
pietre de poticnire [n fa\a Israelului spiritual
(Num. 22:7; 31:16; Apoc. 2:14). Apostolul R 2205, col. 1, par. 1-3:
men\ioneaz` c` ace]ti balaami sunt [n mod spe- Iubirea des`v>r]it` ^sufer` toate. Este
cial reprezenta\i de [nv`\`torii fal]i din Biserica dispus` ]i [n stare s` sufere pentru Cauza lui
nominal`. Vezi 2 Pet. 2:15; Iuda 11; Apoc. 2:14. Dumnezeu: oc`ri, repro]uri, insulte, pierderi,
Fiecare persoan` care caut` s` dezvolte [n denatur`ri, lipsuri ]i chiar moarte. ^Ceea ce
inima sa Spiritul sf>nt, iubirea perfect`, ar trebui c>]tig` biruin\a asupra lumii este credin\a
s` apere cu grij` acest punct al sincerit`\ii noastr`" [nsu]i centrul ]i via\a acestei credin\e
motivului, precum ]i al integrit`\ii purt`rii. Cea fiind Spiritul sf>nt al iubirii fa\` de Domnul ]i
mai mic` sugestie de bucurie la c`derea unei fa\` de cei care sunt ai S`i, ]i al iubirii
persoane sau lucru care [n vreun grad reprezint` comp`timitoare fa\` de lume. Iubirea perfect` va
dreptatea ]i bun`tatea, trebuie s` fie depl>ns` ]i putea suporta cele mai grele [mprejur`ri ]i
biruit`. Iubirea perfect` nu se bucur` de nelegiuire condi\ii pe care Domnul le va permite s` vin`
[n nici o [mprejurare sau condi\ie ]i n-ar avea nici peste copiii S`i, ]i prin harul lui Dumnezeu s`-i
o simpatie, ci numai triste\e la c`derea cuiva, scoat` ^mai mult dec>t biruitori prin Acela care
chiar dac` aceasta ar [nsemna c>]tigul s`u. ne-a iubit ]i ^S-a dat pe Sine {nsu]i pentru noi.
Iubirea des`v>r]it` ^se bucur` de Iubirea des`v>r]it` ^crede toate. Este
adev`r. Oric>t de avantajoas` ar fi eroarea, [ncrez`toare ^crede toate. Nu este suspicioas`,
iubirea n-ar putea lua deloc parte la ea ]i n-ar ci dimpotriv`, este dispus` s` aib` [ncredere [n
328 Iubirea
al\ii pe c>t este posibil, ]i s` cread` [n sinceritatea ve]nic` este preg`tit` pentru cei care dezvolt`
lor. Ea ac\ioneaz` pe principiul c` este mai bine, aceast` calitate [n perfec\iunea ei glorioas`. Iar
dac`-i necesar, s` fii [n]elat de o sut` de ori dec>t cei care au iubirea sacrificatoare pe care a avut-o
s` treci prin via\` [n`crit de o minte ne[ncrez`toare, iubitul nostru {nv`\`tor, care iubesc a]a [nc>t
suspicioas` cu mult mai bine dec>t s` acuzi sau s`-]i dea via\a bucuro]i pentru fra\i, vor c>]tiga
s` suspectezi pe nedrept chiar ]i o singur` via\a cea mai deplin` ]i mai m`rea\` dintre toate
persoan`. Aceasta este dispozi\ia [ndur`toare via\a divin`.
aplicat` la g>nduri; ]i despre aceast` dispozi\ie
{nv`\`torul a spus: ^Ferice de cei milostivi, c`ci 1 Cor. 13:9-12 ^C`ci cunoa]tem [n parte ]i
ei vor g`si mil`". Mintea ]i inima nemiloase, gata prorocim [n parte; dar c>nd va veni ce este
la orice provocare u]oar` sau imaginar` s` des`v>r]it, acest @[n parte# se va sf>r]i. C>nd
g>ndeasc` r`u despre al\ii, sunt tat`l cuvintelor eram copil, vorbeam ca un copil, sim\eam ca un
]i purt`rii nemiloase fa\` de al\ii. copil, g>ndeam ca un copil; c>nd am devenit
Iubirea des`v>r]it` ^n`d`jduie]te toate. matur, am terminat cu ce era copil`resc. Acum
Nu se descurajaz` u]or. Speran\a este secretul vedem ca [ntr-o oglind` [n chip [ntunecos, dar
perseveren\ei Iubirii. {nv`\>nd de la Dumnezeu atunci vom vedea fa\` [n fa\`; acum cunosc [n
]i devenind p`rta]` sfin\eniei Sale, ea se [ncrede parte, dar atunci voi cunoa]te deplin, cum am
[n El ]i ne[nfricat` sper` [n [mplinirea fost cunoscut ]i eu pe deplin.
Leg`m>ntului S`u [ndur`tor, oric>t de [ntunecate
ar fi [mprejur`rile imediate. Acest element de R 3151, col. 2, par. 4, 5:
speran\` al iubirii este unul din aspectele O ilustra\ie a cre]terii pe care trebuie s-o
remarcabile ale perseveren\ei sfin\ilor, f`c>ndu-i a]tept`m [ntre cuno]tin\a ]i realiz`rile de acum
capabili s` [ndure ^suferin\a, ca buni osta]i al lui ]i cele viitoare este aceea a unui copil ]i a cre]terii
Hristos Isus. Calitatea ei de speran\` o [mpiedic` lui la starea de b`rbat. Alt` ilustra\ie este a
s` fie cu u]urin\` ofensat` sau cu u]urin\` oprit` vederii neclare [n una din oglinzile de demult,
[n lucrarea Domnului. Unde al\ii ar fi descuraja\i ]i care d`dea numai o imagine imperfect`. Cu
pu]i pe fug`, spiritul iubirii d` rezisten\`; pentru perfec\iunile st`rii noi, vom vedea perfect, vom
c` ancora speran\ei ei este fixat` ferm ^dincolo de cunoa]te perfect, vom [n\elege perfect. Tot a]a,
v`l. Ea se \ine ferm de St>nca Veacurilor ]i de aceea darurile care au fost [n Biserica timpurie au fost
nu poate fi [mpins` la disperare. foarte potrivite pentru ea, potrivite pentru starea
ei de copil`rie; dar c>nd s-a dezvoltat p>n` la
1 Cor. 13:8 ^Dragostea nu piere niciodat`. maturitate, valoarea acelor ^daruri a sc`zut ]i
Prorociile se vor sf>r]i; limbile vor [nceta; ele n-au mai fost; dar trebuiau a]teptate mai mari
cuno]tin\a va avea sf>r]it. manifest`ri de favoare divin`, credin\a, speran\a
]i iubirea. Biserica lui Dumnezeu trebuie s` le
R 3151, col. 2, par. 3: cultive pe toate acestea trei ]i s` le socoteasc`
Apoi apostolul arat` c` dup` cum iubirea este roade ale spiritului, mult mai presus de
lucrul cel mai mare, tot a]a este ]i cel mai durabil. darurile spiritului ]i cel mai mare dintre ele
Darul profe\iei va trece; valoarea ]i necesitatea este Iubirea.
vorbirii [n limbi va [nceta; ]i cuno]tin\a de acum, Iubirea este ]i cea mai durabil`; c`ci, nu va
imperfect` cum este, trebuie desigur s` [nceteze [nceta de fapt credin\a c>nd vom vedea ]i vom
a fi valoroas` c>nd vor fi introduse perfec\iunile cunoa]te am`nun\it? }i nu va [nceta de fapt
noii dispensa\ii. Cei mai bine informa\i de acum speran\a c>nd vom ajunge la [mplinirea tuturor
cunosc numai [n parte, dar c>nd va fi atins` speran\elor noastre ]i vom deveni posesori ai
perfec\iunea [n {mp`r`\ie ]i sub administrarea plin`t`\ii f`g`duin\elor Tat`lui nostru ceresc?
ei, toate condi\iile par\iale ]i imperfecte de acum Iubirea [ns` nu se va sf>r]i niciodat`, dup` cum
vor fi dep`]ite, ]i numai despre acel singur lucru n-a avut nici [nceput. Dumnezeu este iubire, ]i
se poate spune c` va dura ]i va fi ve]nic ]i acel fiindc` El n-a avut [nceput, tot a]a ]i iubirea, este
lucru este Iubirea. f`r` [nceput; c`ci ea este caracterul S`u, firea Sa,
]i fiindc` El dureaz` pentru totdeauna, ]i iubirea
R 2205, col. 1, par. 4: va dura pentru totdeauna. Prin urmare, oricine
Iubirea este nu numai cel mai mare dintre [nva\` am`nun\it lec\iile din prezent [n ]coala
toate harurile, ci [ntr-adev`r, dup` cum am v`zut, lui Cristos ]i astfel este bine [nzestrat cu acest
ea este suma tuturor roadelor Spiritului. Ea este minunat har al iubirii, []i adun` comori care pot
ve]nic` ^Dragostea nu piere niciodat`". Via\a fi ale sale toat` eternitatea o mare binecuv>ntare
 Iubirea 329
pentru sine ]i pentru to\i aceia cu care vine acum progres, sub conducerea Spiritului sf>nt, unele
[n contact; ]i o binecuv>ntare pentru lume, c`reia dintre aspectele acelea foarte necesare ]i bine
lui [i va fi permis s`-i slujeasc` [n timpul adaptate stadiului copil`riei au trecut, ]i [n locul
Mileniului o binecuv>ntare ve]nic`, fiindc` lor au venit alte experien\e, metode ]i conduceri
este o pecete a aprob`rii divine. [n adev`r. Prin urmare, ast`zi ^limbile au
disp`rut, ^prorociile [n sensul prezicerii
R 2205, col. 1, par. 6, p>n` la col. 2, par. 1: evenimentelor viitoare au trecut etc., dup` ce au
Dup` ce descrie acest minunat ]i necesar ele- servit bine scopurile. Dar Domnul continu` s` dea
ment al caracterului [n perfec\iunea lui, apostolul Bisericii ^cuno]tin\`, chiar dac` este o cuno]tin\`
se [ntoarce ]i-l compar` cu acele ^daruri pe care imperfect`; El continu` s` dea metode de
ei le apreciau ]i le doreau at>t de mult, ]i arat` evanghelizare sau de r`sp>ndire a ve]tilor
c` principalul dintre aceste ^daruri este inferior adev`rului pentru cei necredincio]i; El d` [nc`
Iubirii. El spune c` darul prorociei va disp`rea, [nv`\`tori ]i ajutoare [n Biseric`. Dar de obicei
va [nceta, fiindc` necesitatea prorociei va [nceta: acestea nu sunt date miraculos, ca la [nceput, ci
puterea miraculoas` de a vorbi [n limbi natural ]i prin ad`ugarea binecuv>nt`rii
necunoscute va [nceta pentru acela]i motiv; Domnului la calit`\ile naturale. Dar toate acestea
cuno]tin\a tainelor ]i capacitatea de a expune vor [nceta [n ceea ce prive]te Biserica, atunci c>nd
lucrurile ad>nci ale lui Dumnezeu vor [nceta se va sf>r]i calea ei ^c>nd va veni ce este
treptat, pe m`sur` ce lumina perfect` va ajunge des`v>r]it, ea nu va mai avea nevoie de aceste
treptat la to\i oamenii; c`ci atunci c>nd lumina ajutoare imperfecte.
deplin`, clar`, va fi venit, nimic nu va mai fi
ascuns, totul va fi descoperit ]i to\i vor putea 1 Cor. 13:13 ^Acum, deci, r`m>n aceste trei:
vedea; ca atare, darurile capacit`\ii de a [n\elege credin\a, n`dejdea ]i dragostea; dar cea mai mare
tainele planului divin ]i de a le expune altora, dintre ele este dragostea.
de]i sunt dou` dintre cele mai mari daruri, vor
disp`rea [n cele din urm` [n lumina des`v>r]it`; R 2205, col. 2, par. 2:
dar Iubirea nu va [nceta niciodat`. Ea este cel Trei daruri ale spiritului, de felul celor
mai mare lucru din aceast` lume ]i va continua dezvoltate ca roade, vor supravie\ui; ]i acestea
s` fie cel mai mare lucru ]i [n lumea viitoare; c`ci trei trebuie c`utate cu s>rguin\` ]i cultivate cu
Dumnezeu este Iubire; ]i to\i cei care vreau s` se h`rnicie; ele sunt: Credin\a, Speran\a ]i Iubirea;
bucure de favoarea Sa ]i de r`spl`\ile acesteia, dar cel mai mare, principalul dintre acestea este
via\a ve]nic`, trebuie s`-l aib` pe acesta, Iubirea. Credin\a ]i Speran\a, de]i sunt dou`
caracterul S`u sf>nt. dintre calit`\ile cele mai necesare [n prezent,
F`c>nd o pauz`, apostolul remarc` ce pu\in ajut>ndu-ne s` ne [nt`rim chemarea ]i alegerea,
cunoa]tem to\i [n prezent; chiar ]i cei care au cea ]i dou` care nu vor [nceta niciodat`, toat`
mai mare cuno]tin\` ]i pot expune Cuv>ntul divin eternitatea, []i vor pierde [n mare m`sur`
]i tainele ascunse cunosc numai [n parte, v`d operarea activ` ^c>nd va veni ce este des`v>r]it,
numai neclar; ]i de]i neclaritatea va disp`rea fiindc` [n mare m`sur` ]i [n leg`tur` cu multe
treptat [n lumina des`v>r]it` pe m`sur` ce subiecte, vederea ]i cuno]tin\a vor lua locul
r`sare Soarele Drept`\ii, totu]i vom cunoa]te Credin\ei ]i Speran\ei. Dar iubirea nu va pieri
numai [n parte p>n` c>nd vom fi ^schimba\i; c>nd niciodat`, nu va sc`dea, nu va sl`bi. Va fi la fel de
imperfec\iunea va ceda locul perfec\iunii. activ`, de glorioas` ]i de folositoare [n via\a
Privind [n urm` la copil`rie, putem vedea c` a]a viitoare ca ]i acum. De fapt, esen\a vie\ii perfecte
cum ne-am dezvoltat fizic ]i am crescut [n cuno]tin\` viitoare va fi Iubirea.
[n lucrurile p`m>nte]ti, ]i corespunz`tor s-a
schimbat procesul g>ndirii noastre, purtarea ]i 3. Cum ne ajut` ilustra\ia spectrului
limbajul, tot a]a [n lucrurile spirituale trebuie s` s` [n\elegem iubirea?
ne d`m seama c` la [nceputul c`ii noastre cre]tine
am fost ^prunci; ]i s` nu fim satisf`cu\i s` R 2203, col. 1, par. 3, p>n` la col. 2, par. 2:
r`m>nem a]a, ci s` dorim s` cre]tem individual Ce este deci Iubirea, aceast` calitate minunat`
[n Cristos [n toate lucrurile. }i ceea ce este f`r` de care nimic nu este pl`cut [n ochii lui
adev`rat despre fiecare individual, este adev`rat Dumnezeu? Apostolul nu [ncearc` s` defineasc`
]i despre Biseric` [n ansamblu. Perioada Iubirea, ci se mul\ume]te s` ne dea o descriere a
darurilor limbilor ]i minunilor a fost o perioad` unora dintre manifest`rile ei. Faptul este c`
de pruncie, copil`rie; pe m`sur` ce s-a f`cut Iubirea, ca via\a ]i lumina, este greu de definit;
330 Iubirea
]i cele mai bune str`duin\e ale noastre de a o cum m`rturise]te apostolul zic>nd: ^}i Domnul
[n\elege sunt pe linia efectelor ei. Unde lipse]te s` v` [ndrepte inimile spre dragostea lui
Iubirea, rezultatele sunt mai mult sau mai pu\in Dumnezeu (2 Tes. 3:5). Suntem [ndrepta\i spre
rele; unde Iubirea este prezent`, rezultatele difer` aceast` iubire prin Cuv>ntul divin care aduce [n
potrivit gradului Iubirii ]i sunt propor\ional bune. aten\ia noastr` caracterul specific al iubirii lui
Un profesor de colegiu f`c>nd comentarii asupra Dumnezeu, spre deosebire de aceea a omului natu-
cuv>ntului Iubire a spus: ral dec`zut. {n timp ce iubirea omului natural este
^Cum a\i vedea c` un om de ]tiin\` ia o raz` de mai mult sau mai pu\in egoist`, chiar [n exercitarea
lumin` ]i o trece printr-o prism` de cristal, cum a\i ei cea mai bun`, fa\` de prieteni, Dumnezeu {]i
vedea c` ea iese [n partea cealalt` descompus` [n recomand` iubirea Sa fa\` de noi ca o iubire de
culorile componente ale ei ro]u, albastru, violet ]i un fel superior, prin aceea c` pe c>nd eram noi
portocaliu, ]i toate culorile curcubeului a]a Pavel [nc` p`c`to]i, str`ini, [nstr`ina\i, vr`jma]i prin
trece acest lucru, Iubirea, prin magnifica prism` fapte rele, [n planul S`u [ndur`tor, iubitor, Cristos
a intelectului s`u inspirat ]i ea iese [n partea a murit pentru noi. Acest fel de iubire nemeritat`,
cealalt` descompus` [n elementele ei. }i [n aceste sacrificatoare, este cu totul diferit` de orice [i este
c>teva cuvinte avem ceea ce s-ar putea numi cunoscut omenirii dec`zute. Cum a spus Domnul
spectrul Iubirii, analiza Iubirii. Vre\i s` vede\i nostru Isus, cea mai mare iubire printre oameni
care sunt elementele ei? Vre\i s` remarca\i c` ele ar fi ca un om s`-]i dea via\a pentru prietenii
au nume comune; c` ele sunt aspecte despre care S`i, dar a-]i da via\a pentru prietenii s`i este
auzim [n fiecare zi, c` ele sunt lucruri care pot fi desigur un fel mult mai [nalt de iubire neegoist`,
practicate [n via\` de fiecare om, [n fiecare loc; ]i [ndur`toare, cereasc`. Ioan 15:13; Rom. 5:7.
cum dintr-o mul\ime de virtu\i obi]nuite este for-
mat lucrul suprem, summum bonum (cel mai R 3233, col. 2, par. 1-3:
mare bun n. t.)? {ntr-un cuv>nt, sunt dou` planuri de prietenie
Spectrul Iubirii are nou` ingrediente: un plan natural, pe care oamenii ce se
R`bdare @Dragostea este [ndelung aseam`n` [n privin\a [nsu]irilor naturale sunt
r`bd`toare#; atra]i unii spre al\ii; ]i un plan spiritual, pe care
Bun`tate @]i este plin` de bun`tate#; cei ce nu se aseam`n` [n privin\a [nsu]irilor natu-
Generozitate @dragostea nu este invidioas`#; rale, dar se aseam`n` [n privin\a speran\elor,
Smerenie @dragostea nu se laud`, nu se scopurilor ]i ambi\iilor spirituale, sunt atra]i [nc`
umfl` de m>ndrie#; mai aproape unii de al\ii prin noua leg`tur`, noua
Amabilitate @nu se poart` necuviincios#; iubire care leag`, nu carnea, ci inima [n iubire ]i
Lips` de egoism @nu caut` folosul s`u#; unitate cre]tin`.
Bl>nde\e @nu se aprinde de m>nie#; Aceste Creaturi Noi [n Cristos Isus se cunosc
Nevinov`\ie @nu se g>nde]te la r`u#; unele pe altele nu potrivit c`rnii, ci potrivit
Sinceritate @nu se bucur` de nelegiuire, Spiritului. {n spiritul sau mintea nou` a fiec`ruia
ci se bucur` de adev`r#." dintre ace]tia se afl` cele mai nobile sentimente,
cele mai [nalte aspira\ii, ceea ce este bun,
4. Care este deosebirea [ntre iubirea adev`rat, nobil, curat oricare ar fi sl`biciunile
natural` sau uman` ]i iubirea spiri- lor potrivit c`rnii. Ei se iubesc unii pe al\ii din
tual` sau divin`? punctul de vedere nou, al inten\iei, al voin\ei, al
armoniei cu Dumnezeu, ]i prietenia lor unul
R 2648, col. 1, par. 4: pentru altul cre]te tot mai mult, pe m`sur` ce
Trebuie s` facem deosebire [ntre iubirea natu- fiecare vede energia celorlal\i [n lupta bun` a
ral` ]i iubirea lui Dumnezeu. Toat` omenirea are credin\ei [mpotriva r`ului ]i a influen\elor lumii,
cel pu\in o anumit` parte de iubire natural` a c`rnii ]i a Adversarului. Nici limba, nici peni\a
iubire de sine, de familie, de prieteni. Domnul nostru, nu pot exprima cum se cuvine iubirea ]i prietenia
vorbind despre acest fel de iubire, sugereaz` c` care exist` [ntre aceste Noi Creaturi [n Cristos
aceasta nu este iubirea lui Dumnezeu, spun>nd: Isus, pentru care cele vechi au trecut ]i toate s-au
^Dac` iubi\i pe cei care v` iubesc, ce mul\umire f`cut noi.
ave\i? }i p`c`to]ii iubesc pe cei care-i iubesc pe Aceasta [ns` nu [nseamn` c` un p`rinte
ei (Luca 6:32). Prin urmare, iubirea lui trebuie s` aib` aceea]i iubire fa\` de al\i copii
Dumnezeu este un alt fel de iubire dec>t aceea cum are fa\` de ai s`i el are o r`spundere mai
comun` omului natural, ]i noi trebuie s` fim mare fa\` de copiii s`i ]i trebuie s` ]i-o
condu]i [n ea ]i s` cre]tem ]i s-o dezvolt`m, dup` [ndeplineasc`. Nici nu [nseamn` c` to\i sfin\ii vor
 Iubirea 331
fi iubi\i [n acela]i grad. Ni se spune c` Domnul ^Dac` nu iube]te cineva pe Domnul nostru Isus
nostru i-a iubit [n mod deosebit pe unii dintre Hristos, s` fie anatema. Maran atha! (Domnul
ucenicii S`i. Cur>nd, c>nd perfec\iunea va [nlocui vine!). [Va fi blestemat sau condamnat la Moartea
imperfec\iunea, to\i ^fra\ii vor fi perfec\i ]i to\i a Doua c>nd va veni Domnul.] 1 Cor. 16:22.
cei din jur vor fi fra\i preaiubi\i. P>n` atunci [ns`, O apreciere a lucr`rii lui Cristos va fi a]teptat`
noi trebuie s`-i iubim pe to\i, dar ^f`c>nd o de la to\i c>nd vor fi adu]i la o cuno]tin\` a m>ntuirii
deosebire potrivit obliga\iilor naturale ]i pe care Dumnezeu a preg`tit-o prin El: ]i oricine
dezvolt`rii spirituale. Iuda 22. va refuza s` r`spund` prin phileo sau iubire din
datorie, va fi [ndep`rtat de la via\` devreme [n
5. Care este deosebirea [ntre iubirea din domnia milenar`. Dar de la cei care vor exercita
datorie (phileo) ]i iubirea dezinteresat` phileo sau iubirea din datorie, se va a]tepta s`
sau divin` (agape)? [nainteze ]i s` ajung` la ^\inta iubirii agape,
caracterul de iubire adev`rat`, dezinteresat`
R 2807 Iubirea din datorie (phileo) dac` vor vrea s` ajung` la via\` ve]nic`. Mul\umim
ilustrat`: lui Dumnezeu c` via\a actual` nu [nchide u]a
^Cine iube]te pe tat` ori pe mam` mai mult ocaziei pentru nici unul care n-a ajuns la iubirea
dec>t pe Mine, nu este vrednic de Mine; ]i cine phileo sau iubirea din datorie, nici pentru mul\i
iube]te pe fiu ori pe fiic` mai mult dec>t pe Mine, care au cunoscut-o, dar n-au ajuns [nc` la agape.
nu este vrednic de Mine. Mat. 10:37. ^Iubirea de bani, ^iubitori de sine, ^le
Iubirea din datorie fa\` de rudele familiei place s` aib` scaunele dint>i, ^iubitori mai
noastre este corect`, dar nu trebuie s` fie la mult de pl`ceri, ^primitor de oaspe\i ]i
egalitate cu iubirea din datorie fa\` de Domnul, prieten, sunt din phileo, iubire din datorie sau
altfel nu-L putem urma pe El ca ^biruitori. iubire care are un motiv sau o cerin\` asupra ei.
^Cine []i iube]te via\a, o va pierde. Ioan 12:25. Petru ne [ndeamn` s` unim cu amabilitatea
Este datoria noastr` s` iubim via\a, [n fr`\easc` (phileo) gradul urm`tor ]i mai [nalt al
sensul de a o aprecia ]i a nu vrea s` o distrugem iubirii dezinteresate agape. 2 Pet. 1:7.
sau s` o irosim cu nechibzuin\`; dar cel care a Iubirea dezinteresat` (agape) ilustrat`
devenit ucenicul lui Cristos ]i care este angajat ^Fiindc` at>t de mult a iubit Dumnezeu lumea,
s` mearg` [n urmele Sale p>n` la moarte, trebuie c` a dat pe singurul S`u Fiu. Ioan 3:16.
s` \in` minte c` el ]i-a predat deja via\a ca om, Iubirea care a determinat r`scump`rarea
schimb>nd-o cu o speran\` de via\` ca ^nou` crea\ie, omului n-a fost phileo sau iubirea din datorie, c`ci
fiin\` spiritual`. El nu trebuie s` mai fie st`p>nit Dumnezeu n-a nedrept`\it pe creaturile Sale prin
de iubirea phileo sau iubirea din datorie pentru condamnarea la moarte; nici omul n-a f`cut ceva
via\a p`m>nteasc`, ci, mi]cat de iubirea agape, vreodat` pentru Creator care s`-L pun` pe El sub
trebuie s`-]i dea via\a natural` de bun`voie [n obliga\ie sau iubire din datorie [n schimb. Iubirea
serviciul lui Dumnezeu ^pentru fra\i. lui Dumnezeu care a determinat r`scump`rarea
^C`ci Tat`l {nsu]i v` iube]te, PENTRU C~ noastr` a fost agape, sau caritatea dezinteresat`,
M-a\i iubit. Ioan 16:27. bun`voin\a, iubirea.
{n ambele din aceste cazuri phileo [nseamn` ^Dar Dumnezeu {]i arat` dragostea Sa fa\`
iubire din datorie. Aceasta era cea mai [nalt` de noi prin faptul c`, pe c>nd eram noi [nc`
form` de iubire pe care ucenicii [n general o puteau p`c`to]i, Hristos a murit pentru noi. Rom. 5:8.
aprecia, cum a m`rturisit Petru. }i iubirea Aceast` dragoste (agape) pe care Dumnezeu
Tat`lui fa\` de ei a fost aceea]i iubire din datorie: a ar`tat-o este felul de dragoste pe care o pune
ucenicii nu primiser` [nc` Spiritul sf>nt ]i iubirea [n fa\a noastr` ca cel mai [nalt standard sau
agape sau iubirea dezinteresat` mai [nalt` ]i ^\int` spre care trebuie s` alerg`m dac` vrem s`
caracterul ei, ]i de aceea Tat`l nu putea s`-i c>]tig`m premiul o \int` care este imposibil`
iubeasc` pentru ceea ce erau, ci avea o iubire din pentru carnea noastr` dec`zut`, dar la care se
datorie fa\` de ei numai fiindc` ei ajunseser` la poate ajunge prin mintea, voin\a, inima noastr`
o iubire din datorie fa\` de Cristos ]i deveniser` re[nnoit`. Acest standard este exprimat [n cuvintele:
prietenii ]i ucenicii Lui. ^S` iube]ti pe DOMNUL Dumnezeul t`u, cu toat`
^Dac` a\i fi din lume, lumea ar iubi ce este al inima ta, cu tot sufletul t`u, cu toat` puterea ta
ei. Ioan 15:19. ]i cu toat` cugetarea ta; ]i pe aproapele t`u ca pe
Phileo sau iubirea din datorie este exercitat` tine [nsu\i. Luca 10:27. Rom. 3:9.
de p`rintele, copilul ]i aproapele lumesc pe baze ^Scopul poruncii este dragostea. 1 Tim. 1:5.
egoiste ^ai s`i. Adic`, obiectivul [ntregii instruiri ]i
332 Iubirea
disciplin`ri din partea lui Dumnezeu este s` ne Pecetea sau semnul Noii Creaturi este
aduc` la aceast` asem`nare a caracterului S`u, posesiunea Spiritului lui Cristos. Manifestarea
reprezentat` prin cuv>ntul agape iubire; c`ci acestui Spirit sf>nt este tripl`: (1) Iubire mai
^Dumnezeu este dragoste [agape]; ]i cine r`m>ne presus de toate fa\` de Dumnezeu ]i loialitate
[n dragoste [agape] r`m>ne [n Dumnezeu ]i bucuroas` fa\` de cauza Sa, chiar cu pre\ul
Dumnezeu r`m>ne [n el. 1 Ioan 4:16. suferin\ei. (2) Iubire altruist`, nobil` ]i curat`
Noi trebuie s` recunoa]tem ca fra\i ]i pe aceia fa\` de fra\i, dorin\` pentru bun`starea lor, care
care au numai gradul phileo al iubirii din datorie, [ntotdeauna este gata s` le fac` bine. (3) Iubire
cum a f`cut Pavel c>nd a scris: ^Salut` pe cei care comp`timitoare fa\` de lume, care, [n ocaziile ce
ne iubesc [phileo] [n credin\` (Tit 3:15), dar se prezint`, ne [ndeamn` spre fapte bune ]i spre
trebuie s` c`ut`m s` ^iubim pe fra\i (1 Pet. 2:17) dorin\a ]i efortul de a tr`i [ntotdeauna [n pace cu
cu iubirea agape sau iubirea mai [nalt`, care to\i oamenii.
nu-]i socote]te scump` via\a actual` ]i c` trebuie
cru\at`, ci []i d` cu bucurie via\a pentru fra\i [n 7. Cum putem face deosebire [ntre
sacrificii zi de zi ]i ceas de ceas, de timp, de bani ]i iubirea adev`rat` ]i fals`?
de toate interesele p`m>nte]ti pentru ei. 1 Ioan 3:16.
Petru compar` cele dou` feluri de iubire [ntr-un R 1864 Iubirea adev`rat` fa\` de
singur verset, zic>nd: ^Deci, ca unii care prin iubirea fals`:
ascultarea de adev`r v-a\i cur`\it sufletele ca s` ave\i Dumnezeu este iubire! Feri\i-v` de oamenii
o dragoste [phileo] de fra\i nepref`cut`, iubi\i-v` care [n timp ce vorbesc mult despre iubire ]i
[agape] cu c`ldur` unii pe al\ii, dintr-o inim` [ncearc` a str`luci ca exponen\i ai ei, fac aceasta
curat`. 1 Pet. 1:22. pe socoteala caracterului lui Dumnezeu. Unii
^Dragostea [agape] nu face r`u aproapelui; dintre ei se arat` a fi at>t de iubitori [nc>t nu pot
dragostea [agape] deci este [mplinirea legii. admite c` Dumnezeu [l poate distruge pe Satan
Rom. 13:10. ]i pe cei r`i, a]a cum declar` c` va face. Ei pun ca
Agape este tradus gre]it prin ^caritate ([n standard argumentul lor ]i spun: ^Desigur,
limba engelz`, n. t.) [n 1 Cor. 8:1: ^Dar cuno]tin\a Dumnezeu nu poate fi mai pu\in iubitor dec>t
[ng>mf`, pe c>nd agape zide]te. mine ]i eu l-a] salva pe Satan ]i pe to\i. Biete
Agape este tradus gre]it prin ^caritate [n inimi nechibzuite, ^necunosc>nd dreptatea lui
marele discurs al apostolului despre iubire, [n Dumnezeu, au c`utat s`-]i stabileasc` o dreptate
1 Cor. 13:1, 2, 3, 8, 13; 14:1. Aici el nume]te iubirea a lor [n]i]i ]i nu s-au supus astfel drept`\ii lui
agape lucrul principal al caracterului cre]tin, Dumnezeu, exponen\ii cei mai [nal\i ai acesteia
cununa tuturor harurilor cre]tine, spun>ndu-ne fiind Cuv>ntul ]i conduita lui Dumnezeu. Astfel
c` f`r` ea, toate sacrificiile ]i neg`rile de sine ar inimile lor nechibzuite se [ntunec`. Numai aceia
fi f`r` valoare [n socoteala lui Dumnezeu, [n timp vor fi iubi\i de Domnul ]i feri\i de c`dere, ]i numai
ce cu ea ca motiv inspirator, chiar cele mai slabe aceia vor fi socoti\i ca ^m`rg`ritare, care respect`
eforturi ale noastre sunt acceptabile prin Cristos. Cuv>ntul S`u ]i []i formeaz` din el standardul
judec`\ii; ]i care nu [ncearc` s`-l strice dup` pro-
R 2032, col. 1, par. 7: pria lor concep\ie.
Manifest`rile acestui Spirit sf>nt sunt [ntreite. Feri\i-v` de to\i aceia care vorbesc mult despre
(1) Iubire suprem` fa\` de Dumnezeu ]i loialitate iubire! C`ci Satan folose]te adesea aceasta ca o
voioas` fa\` de cauza Sa, chiar cu pre\ul hain` de lumin` ca s` acopere conduita rea sau
suferin\ei. (2) Iubire de fra\i neegoist`, nobil`, doctrinele rele a c`ror lips` real` de iubire el
pur` dorin\` pentru binele lor, care este vrea astfel s` o fereasc` de critic`. De exemplu,
totdeauna treaz` s` le fac` bine. (3) Iubire iubirea adev`rat` [ncepe cu Dumnezeu ]i zice:
comp`timitoare pentru lume, care [ndeamn` la ^Dumnezeu s` fie g`sit adev`rat ]i orice om s` fie
fapte bune, cum permite ocazia, ]i la dorin\` ]i g`sit mincinos. Iubirea fals` este adesea iubire
efort de a tr`i [ntotdeauna [n pace cu to\i oamenii. de sine, care n-ar ezita s` t>rasc` [n noroi chiar
{n mod necesar, cele anterioare vor implica ]i onoarea, iubirea ]i dreptatea divin` pentru a
dezvoltare [n r`bdare, smerenie etc. se sl`vi pe sine ca fondatorul unei teorii; de
exemplu, teoria care pune pe seama lui Dumnezeu
Mana 27 iunie: ^tot p`catul, r`utatea ]i nelegiuirea din prezent
^}i Cel care ne [nt`re]te [mpreun` cu voi, [n ]i din trecut. S` prespunem noi c` aceia care
Hristos, ]i care ne-a uns, este Dumnezeu, care ne-a astfel hulesc numele sf>nt al lui Dumnezeu ]i care
]i pecetluit. 2 Cor. 1:21, 22. pun pe seama Lui tot p`catul ]i faptele diavole]ti
 Iubirea 333
din cei ]ase mii de ani trecu\i, {l iubesc [ntr-adev`r Dumnezeu, spiritul sfin\eniei, spiritul Iubirii. }i
pe Dumnezeu cu toat` inima, mintea, sufletul ]i acest spirit al sfin\eniei ]i al Iubirii nu poate fi
puterea lor? Desigur c` nu! Inima iubitoare ]i ob\inut instantaneu; este ceva ce cre]te, ]i
apreciativ` {l recunoa]te pe Dumnezeu ca dezvoltarea lui este afacerea principal` ]i
[ntruchiparea celui mai [nalt standard de iubire trebuie s` fie preocuparea principal` a tuturor
]i dreptate, de adev`r ]i neprih`nire. Astfel de celor care sper` s`-L cunoasc` pe Dumnezeu [n
teorie ar fi o ur>ciune pentru oricine are adev`rata sensul complet, care va fi r`spl`tit cu via\`
iubire a lui Dumnezeu chiar ]i [n grad limitat. ve]nic`.
Ace]tia nu trebuie nici m`car s` aib` asigur`rile Ca atare, dup` ce Dumnezeu a f`cut marea
Scripturii c` ^orice ni se d` bun ]i orice dar preg`tire a Mielului lui Dumnezeu ]i
des`v>r]it este de sus, cobor>ndu-se de la Tat`l r`scump`rarea [ntregii omeniri realizat` prin
luminilor; c` ^[n El nu este [ntuneric [r`u] El, diferi\ii pa]i pentru eliberarea noastr` din
c` ^lucrarea Lui este perfect`; c` ^El {nsu]i nu p`cat ]i moarte au fost pe linia dezvolt`rii [n noi
ispite]te pe nimeni la r`u , nici El nu este ispitit. a acestui caracter de Iubire, caracterul lui
Dac` cineva crede ]i vorbe]te potrivit unei Dumnezeu, singurul care, potrivit standardului
astfel de teorii, [nseamn` c` nu este lumin` [n el; divin, ne va face pl`cu\i [naintea Tat`lui ]i ne
este plin de [ntuneric. va aduce harul S`u al vie\ii ve]nice. O, c>t este
de important deci s` fim ^[nv`\a\i de Dumnezeu
8. Care este importan\a acestui har? ]i s` dezvolt`m caracterul Lui. ^{nv`\a\i de la
Mine, a spus iubitul nostru R`scump`r`tor; ]i
R 2202, col. 1, par. 3, p>n` la col. 2, par. 3: putem [nv`\a bine, c`ci El este reprezentarea e-
Al`turi de predica de pe munte a Marelui xact` a caracterului glorios de iubire al Tat`lui.
{nv`\`tor, st` acest discurs despre Iubire al ^Dac` n-are cineva duhul lui Hristos [Spiritul
marelui apostol Pavel. Ambele discursuri dau sf>nt al Tat`lui, Iubirea], nu este al Lui.
aceea]i [nv`\`tur`, dar o abordeaz` din puncte La [nceput noi suntem material foarte slab din
de vedere diferite. Ca elevi [n }coala lui Cristos, care s` formeze asem`narea iubitului Fiu al lui
toate instruc\iunile din Cuv>ntul ]i providen\ele Dumnezeu (Rom. 8:29). Am fost ^copii ai m>niei,
divine sunt inten\ionate s` ne dezvolte inimile ]i ca ]i ceilal\i asem`narea ini\ial` a lui
s` ne influen\eze purtarea [n armonie cu liniile Dumnezeu avut` de tat`l Adam [nainte de
Iubirii. Aceasta a fost m`rturia {nv`\`torului c>nd [nc`lcarea sa a fost [n mod trist pierdut` [n cei
a spus: ^V` dau o porunc` nou`: S` v` iubi\i unul ]ase mii de ani care au intervenit: ca atare, [n loc
pe altul. La fel a declarat c` toat` legea lui s` fim g`si\i [n asem`narea Iubirii lui Dumnezeu,
Dumnezeu pentru oameni se [mpline]te [n iubire afl`m c` ^am fost n`scu\i [n nelegiuire ]i [n p`cat
fa\` de Dumnezeu ]i fa\` de oameni: ^S` iube]ti am fost concepu\i, [n asemenea grad, [nc>t, [n
pe DOMNUL Dumnezeul t`u, cu toat` inima ta, cu loc ca Iubirea s` fie principiul natural conduc`tor
tot sufletul t`u, cu toat` puterea ta ]i cu toat` [n caracterul nostru, aceasta este [n multe cazuri
cugetarea ta; ]i pe aproapele t`u ca pe tine [nsu\i. aproape cu totul ]tears`; ]i ceea ce r`m>ne este
Atunci, deoarece ^Dragostea este [mplinirea [n mare m`sur` contaminat cu r`u, iubire de sine,
Legii ]i leg`tura des`v>r]irii, f`r` de care nici iubire de p`cat ]i iubire carnal` stric`ciuni care
un alt har al caracterului n-ar fi cu adev`rat sunt [n direct antagonism cu Iubirea neegoist`,
frumos, nu ne mir`m s` afl`m declara\ia din s`n`toas` care este esen\a caracterului divin.
Scriptur` c` ^Dumnezeu este dragoste ]i c` Lucrarea harului pentru lume [n Veacul
^Cine nu iube]te, n-a cunoscut pe Dumnezeu. Milenar va fi s` fac` cunoscut [ntregii omeniri
Domnul nostru declar`: ^Via\a ve]nic` este caracterul [ndur`tor al lui Dumnezeu ]i
aceasta: s` Te cunoasc` pe Tine, singurul prevederea Sa pentru m>ntuirea tuturor; ]i s`-i
Dumnezeu adev`rat Dumnezeul care este transforme pe to\i care vor vrea, de la depravarea
Iubire. A-L cunoa]te pe Dumnezeu [n sensul p`catului la perfec\iunea caracterului Iubire:
indicat aici [nseamn` mai mult dec>t doar a f`c>nd omenirea [nc` o dat` chipuri ale lui
]ti c` exist` Dumnezeu; [nseamn` mai mult Dumnezeu. Nu numai le va transforma voin\a, ci
dec>t doar a ]ti ceva din planul ]i ceva despre aceasta va fi [nso\it` ]i de o transformare fizic`,
caracterul iubitor al lui Dumnezeu; [nseamn` a-L ceea ce va [ndep`rta din ei toate stigmatele
cunoa]te pe Dumnezeu [n sensul cuno]tin\ei p`catului ]i toate [nclina\iile ereditare spre
personale ]i al aprecierii caracterului S`u; ]i acesta, ]i-i va l`sa [n asem`narea lui Dumnezeu,
nimeni nu poate avea aceast` cuno]tin\` dec>t cu o amintire a faptului c` p`catul nu este de dorit
dac` prime]te, are parte de Spiritul lui ]i c` are consecin\e rele.
334 Iubirea
9. Cum se ob\ine iubirea? Domnul, care-l aduce [ntr-o stare [n care poate
avea [ntr-adev`r Spiritul sf>nt, spiritul iubirii
R 2203, col. 2, ultimul par., p>n` la 2204, divine, rev`rsat larg [n inima sa. Nimeni deci s`
col. 1, par. 1: nu spere s` ob\in` iubirea lui Dumnezeu [n vreun
Scripturile ne informeaz` c` [n starea noastr` alt mod dec>t [n modul prev`zut de Dumnezeu.
dec`zut` iubirea neegoist` este str`in` naturii F`r` [ndoial`, [n Veacul Milenar va fi posibil ca
noastre, ]i trebuie introdus` [n ele prin puterea omul natural s` ajung` la ^iubirea lui Dumnezeu
lui Dumnezeu, zic>nd: ^Nu noi am iubit pe printr-un proces de restabilire; pe m`sur` ce el
Dumnezeu, ci El ne-a iubit pe noi ]i a trimis va ajunge treptat la perfec\iunea naturii umane,
pe Fiul S`u ca isp`]ire pentru p`catele noastre. va avea tot mai mult din iubirea lui Dumnezeu,
Afl>nd despre aceast` mare iubire a lui p>n` c>nd [n final fiind des`v>r]it, va putea avea
Dumnezeu, crez>nd cu adev`rat ]i apreciind-o, aceast` iubire a lui Dumnezeu [n m`sur` deplin`
^Dragostea lui Hristos ne constr>nge [la Iubire]. fiindc` omenirea, [n starea ei perfect`, este
Suntem ^concepu\i prin Cuv>ntul adev`rului chipul de carne al invizibilului Dumnezeu. Dar
mesajul Iubirii lui Dumnezeu [n iertarea acum, [n timp ce avem [nc` aceste corpuri
p`catelor noastre ]i chemarea Lui s` ne [ntoarcem muritoare imperfecte, ]i [n timp ce restabilirea
la favoarea ]i asem`narea Sa, ]i prevederea Sa n-a [nceput, este numai un singur mod de a ajunge
de a ne ajuta pe cale ca s` putem deveni asem`n`ri la iubirea lui Dumnezeu prin ascultare de
ale iubitului S`u Fiu. chemarea acestui veac, s` ne prezent`m corpurile
M`sura aprecierii Iubirii Divine va fi m`sura ca jertfe vii, sfinte ]i pl`cute lui Dumnezeu, prin
zelului nostru [n conformarea caracterelor dup` Isus Domnul nostru.
modelul divin. O dispozi\ie natural` aspr`,
necioplit`, degradat`, poate cere un timp mult R 2242, col. 1, par. 5:
mai [ndelungat dup` ce harul iubirii divine S` ne amintim [ns` c` la aceast` stare a iubirii
intr` [n inima sa, [nainte ca acel har s` se perfecte nu se ajunge [ntr-un moment, ci va fi
manifeste [n toate cuvintele, g>ndurile ]i rezultatul experien\elor vie\ii actuale, [n
faptele omului exterior. Al\ii, dimpotriv`, din ascultare de sfatul divin. Totu]i, gradul
na]tere mai nobili ]i mai cultiva\i, ar putea succesului ]i rapiditatea cultiv`rii acestui spirit
chiar ]i f`r` harul lui Dumnezeu [n ei, s` aib` depinde foarte mult de zelul nostru ]i de aten\ia
multe din rafinamentele exterioare, a]a [nc>t pe care o d`m marelui Sf`tuitor. Cei care s-au
conduita lor ca cre]tini s` fie mai pl`cut`. predat complet Domnului ]i care au fost accepta\i
Nimeni [n afar` de Cel care cite]te inima nu de El, au cunoscut f`r` [ndoial` chiar de la
este competent s` judece cine a primit ]i cine [nceputul vie\ii lor noi [n Cristos considerabil din
n-a primit acest har ]i gradul dezvolt`rii lui [n aceast` iubire devo\ional` pentru Dumnezeu ]i
inimile noastre: dar fiecare poate judeca pentru pentru poporul S`u, care trebuie s` creasc` zilnic.
sine, ]i fiecare conceput de acest Spirit sf>nt, Dar flac`ra devo\ional` care la [nceputul
Iubirea, s` caute s`-]i lase lumina s` str`luceasc` experien\ei cre]tinului este tem`toare ]i caut` pe
prin toate c`ile de comunicare cu semenii s`i, Domnul numai pentru siguran\`, cur>nd poate
a]a [nc>t s` sl`veasc` pe Tat`l nostru din ceruri s` ajung` la astfel de dezvoltare care strig` c`tre
]i s` ^vesteasc` virtu\ile Celui care ne-a Dumnezeu: ^O, Doamne, [mi place s` fac voia Ta.
chemat din [ntuneric la lumina Sa minunat`. Voi trudi ]i voi suferi cu bucurie, sau voi purta
oc`rile Tale ]i voi servi poporului T`u, dac` astfel
R 2648, col. 2, par. 6: pot ]ti c`-|i sunt pl`cut ]i acceptabil! Acesta este
Aceast` [nnoire a spiritului, aceast` minte spiritul corect, ]i acest spirit trebuie s` continue
nou`, aceast` minte [n acord cu iubirea lui p>n` la [ncheierea b`t`liei. Dar ace]tia vor g`si
Dumnezeu, apostolul ne asigur` c` nu este probe ]i [ncerc`ri pe cale, ca s` probeze c>t de
primit` dec>t de cei care primesc Spiritul sf>nt. ad>nc ]i c>t de sincer este spiritul lor de iubire:
Cei care fac numai pasul [ndrept`\irii, pot [ntr-o ]i unde acesta este veritabil, unde s`m>n\a bun`
m`sur` s` aib` o reformare a vie\ii, a]a [nc>t [n a adev`rului divin a c`zut [ntr-o inim` onest`, ea
loc s` aib` [n mod deschis o cale rea, vor c`uta s` va cre]te, va prospera [n [ncerc`ri, [n dezam`giri;
tr`iasc` cel pu\in o via\` moral`. Dar nimeni nu ]i [mpotriva tuturor [mpotrivirilor ea va produce
se poate a]tepta s` primeasc` conceperea [n vi\` roade de fapte bune, de serviciu pentru
Spiritului sf>nt al iubirii ]i s` fie astfel posesorul Domnul ]i pentru poporul S`u care pot fi mari
^iubirii lui Dumnezeu, o iubire sacrificatoare de sau mici, potrivit ocaziilor de care se bucur` to\i
sine, dec>t dac` face pasul consacr`rii fa\` de ^biruitorii.
 Iubirea
10. De ce este necesar` o ^lupt` iubirea ne poate \ine [n credin\` p>n` la moarte
agresiv` pentru a ajunge la iubire? ]i ne poate face potrivi\i pentru mo]tenirea
R 1751, col. 1, par. 5, 6:
Calea dreapt` este [nc` tot ^calea [ngust`" a
[njosirii ]i a neg`rii de sine calea bl>nde\ii ]i
umilin\ei. Mersul pe aceast` cale [ngust` ]i [n
anul acesta cere acela]i efort ]i acela]i har sau
poate chiar mai mult dec>t [n anul trecut. C`ci
cu c>t c>]tig`m mai mult har ]i mai mult`
cuno]tin\`, cu at>t mai puternice devin ispitele
de a fi l`ud`ro]i, umfla\i de m>ndrie, obraznici,
[ng>mfa\i; ]i cu c>t ne ridic`m mai sus [n credin\`,
speran\`, iubire ]i activitate [n slujba Domnului,
cu at>t mai mult marele adversar se va [mpotrivi
progresului nostru ]i cu at>t mai mult agen\ii
s`i ne vor calomnia, ne vor ataca pe la spate ]i [n
general vor c`uta s` ne r`neasc`. ^P`zi\i-v` de
c>inii aceia! Filip. 3:2.
Dar aceasta este numai o latur` a problemei;
c`ci, [n timp ce suntem cu at>t mai expu]i
atacurilor lui Satan ]i probelor mai severe ale
speran\ei, credin\ei ]i iubirii noastre, pe m`sur`
ce [naint`m pe calea [ngust`, vom avea bucurii
spirituale cresc>nde, pace incomparabil`, ]i ne
vom putea bucura chiar ]i [n probe ]i [ncerc`ri,
]tiind c` acestea lucreaz` pentru noi mai presus
de orice m`sur` o greutate ve]nic` de slav`. Vom
putea [ndura, v`z>nd pe Acela care este nev`zut,
fiind sus\inu\i ]i condu]i de m>na Sa. Vom avea
f`g`duin\a prezen\ei Sale [n fiecare necaz, ]i c`
El nu ne va l`sa, niciodat` nu ne va p`r`si; ]i c`
toate lucrurile (chiar ]i lucrurile care par rele [n
via\`), El este capabil ]i vrea s` le conduc` pentru
binele nostru cel mai mare fiindc` iubim pe
Dumnezeu, calea Sa ]i planul S`u mai mult dec>t
pe noi [n]ine ]i c`ile noastre fiindc` suntem
chema\i potrivit scopului S`u ]i am acceptat
chemarea, suntem [n armonie cu obiectivul ei ]i
c`ut`m, c>t depinde de noi, s` umbl`m vrednici
de Domnul ]i de chemarea Sa de sus, ]i astfel s`
ne asigur`m chemarea ]i alegerea.
Mana 9 aprilie:
^Nu ]ti\i c` cei care alearg` pe locul de [ntrecere,
to\i alearg`, dar numai unul prime]te premiul?
Tot a]a ]i voi alerga\i ca s`-l dob>ndi\i. 1 Cor. 9:24
Ca s` c>]tig`m victoria nu este de ajuns numai
s` [mbr`c`m arm`tura lui Dumnezeu, ci trebuie
s` fim eroi [n lupt` ]i s` ducem un r`zboi agresiv
[mpotriva pl`cerilor ochiului ]i trupului, trufiei
vie\ii ]i tuturor du]manilor drept`\ii ]i
cur`\eniei. Iubirea pentru Domnul, pentru
Adev`r ]i dreptate trebuie s` ne [nsufle\easc`,
altfel nicic>nd nu putem fi [nving`tori. Numai
335
sfin\ilor [n lumin`. Dac` inima e c>rmuit` de
iubire fierbinte, [nseamn` c` ea este cu totul
supus` Domnului ]i [nseamn` c` nou` zecimi din
lupt` este deja c>]tigat`. Dar chiar ]i atunci,
dup` cum zice apostolul (Iuda 21), trebuie s` ne
p`str`m [n iubirea lui Dumnezeu, [n veghere,
rug`ciune ]i zel. Harul va fi din bel]ug acolo unde
este iubire din bel]ug.
11. Care este importan\a relativ` a
^darurilor timpurii ale spiritului ]i a
spiritului iubirii?
Vol. VI, pag. 238, par. 2:
{n mod ra\ional ei nu puteau dori cu [nfl`c`rare
sau nu puteau a]tepta slujba de apostol, deoarece
erau numai doisprezece apostoli; dar puteau dori
cu [nfl`c`rare s` fie profe\i (expun`tori) sau
[nv`\`tori. ^}i, adaug` apostolul, ^v` voi ar`ta o
cale nespus mai bun`" (versetul 31, din 1 Cor. 12).
Mai departe el arat` c` mult mai presus de oricare
din aceste daruri sau servicii [n Biseric` este
onoarea de a poseda [n mare m`sur` spiritul
{nv`\`torului Iubirea. El arat` c` ]i cel mai
umil membru al Bisericii care ajunge la iubirea
des`v>r]it`, a ajuns la o pozi\ie mai [nalt` ]i mai
nobil` [n ochii Domnului dec>t aceea a oric`rui
apostol, profet sau [nv`\`tor c`ruia [i lipse]te
darul iubirii. El spune c` nu conteaz` care sunt
darurile, dac` iubirea lipse]te, totul este gol ]i
nesatisf`c`tor [n ochii Domnului.
R 2225, col. 2, par. 2:
Nu era dec>t natural ]i de a]teptat ca acei
credincio]i din Biserica timpurie s` treac` cu
vederea cea mai important` binecuv>ntare,
pecetluirea, ungerea Spiritului sf>nt al iubirii,
]i s` se g>ndeasc` mai ales la ^daruri limbi,
vindec`ri, minuni etc. De aceea a fost necesar ca
Domnul prin apostol s` le atrag` aten\ia c`
roadele spiritului, credin\a, speran\a, dragostea
erau cele esen\iale, ]i nu limbile, minunile ]i alte
daruri. El zice: ^}i v` voi ar`ta o cale nepus mai
bun` urm`rind iubirea, a c`rei dezvoltare ]i
coacere va fi o lucrare treptat`, progresiv`. }i
apostolul arat` clar c` unii ar putea avea toate
^darurile, puteri de vindecare, puteri
miraculoase, abilitatea de a vorbi [n limbi etc.,
totu]i dac` n-ar poseda pe l>ng` acestea spiritul
lui Dumnezeu, spiritul lui Cristos, spiritul
Adev`rului, spiritul Iubirii, ar fi numai chimvale
z`ng`nitoare, al`muri sun`toare tobe f`r` via\`
spiritual` sau vitalitate [n vreun grad, ]i prin
336 Iubirea
urmare f`r` vreo speran\` potrivit` [n privin\a R 3596, col. 1, par. 2, 3:
unei vie\i viitoare sau a {mp`r`\iei. Fi\i cura\i: men\ine\i-v` o con]tiin\` f`r` vin`
fa\` de Dumnezeu ]i fa\` de oameni. {ncepe\i cu
12. De ce trebuie s` fie iubirea resortul inima cu g>ndurile: nu [ntre\ine\i g>nduri care
principal al tuturor ac\iunilor noastre? [ntr-un sens al cuv>ntului ar fi rele. Pentru a v`
asigura de aceasta, lua\i-L pe Cristos Isus ca model,
R 3166, col. 1, par. 4: bine ]i mult [n mintea voastr`. C>nd se impune r`ul
Un alt g>nd pe care to\i trebuie s`-l \inem asupra voastr`, fie din afar` fie din`untru, ridica\i-v`
minte este c`, [n timp ce avem daruri care difer` inima c`tre El [n rug`ciune pentru harul promis s`
de la unii la al\ii, ]i de aceea putem contribui la ajute la orice timp de lips`. |ine\i aproape de voi [n
cauza Domnului cu mai mult` sau mai pu\in` mod constant g>ndul ]i rug`ciunea: ^Prime]te cu
energie sau serviciu sau bog`\ie, Domnul, c>nd bun`voin\` cuvintele gurii mele ]i cugetarea inimii
va face socoteala, va lua cuno]tin\` de spiritul mele, DOAMNE, St>nca mea ]i R`scump`r`torul meu!
care ne-a pus [n mi]care, mai degrab` dec>t de {n timp ce adun`m ]i c`ut`m s` urm`m
rezultatele asigurate prin eforturile noastre; a]a diferitele porunci specifice ale Scripturilor, s`
[nc>t despre un talant mic se poate spune, cum c`ut`m tot mai mult s` [n\elegem ]i s` venim [n
s-a spus despre v`duva s`rman` care a aruncat armonie cu principiile care stau la baza legii
[n vistieria Domnului doi b`nu\i c` darul mai divine: aceasta ne va permite s` judec`m
mic a fost mai apreciat de Domnul, mai degrab` corectitudinea ]i incorectitudinea acelor cuvinte,
dec>t unele din cele mai mari. Av>nd [n vedere g>nduri ]i fapte ale noastre care nu sunt specifi-
aceasta, s` c`ut`m nu numai s` facem cu puterea cate [n mod expres [n Cuv>ntul lui Dumnezeu.
noastr` ceea ce g`sesc de f`cut m>inile noastre, {ntr-adev`r, pe m`sur` ce ajungem s` [n\elegem
ci ]i ca orice sacrificiu f`cut Domnului ]i cauzei ]i s` fim [n armonie cu principiile legii divine, [n
Sale s` fie at>t de plin de iubire ]i devotare, [nc>t acea m`sur` ajungem la spiritul Cuv>ntului lui
Domnul s`-l aprobe [n mod sigur; ca f`cut din Dumnezeu. Vezi Ps. 119:97-115.
iubire pentru El ]i ai Lui, ]i nu din slav` de]art`.
14. Cum este iubirea dovada sau
13. Care este rela\ia [ntre iubire ]i pecetea conceperii noastre ca Noi
Creaturi?
cur`\enia inimii ]i cum ne putem cur`\i
inimile? Vol. V, pag. 264, par. 2:
Tit 1:15, 16 ^Toate lucrurile sunt curate pentru A pecetlui [nseamn` a [nsemna sau a desemna.
cei cura\i; dar pentru cei necura\i ]i necredincio]i, Copiii acestei lumi pot fi deosebi\i prin anumite
nimic nu este curat, ci ]i mintea ]i con]tiin\a le semne, iar copiii lui Dumnezeu, Creaturile Noi
sunt [ntinate. Ei m`rturisesc c` {l cunosc pe [n Cristos, prin alte semne sau caracteristici.
Dumnezeu, dar cu faptele {l t`g`duiesc, c`ci sunt Semnul primei clase este spiritul (mintea,
o ur>ciune, nesupu]i ]i netrebnici pentru orice dispozi\ia, voin\a) lumii; pecetea sau semnul
fapt` bun`. celeilalte clase este Spiritul (mintea, dispozi\ia,
voin\a) lui Dumnezeu. Din momentul adev`ratei
R 2516, col. 2, par. 7: consacr`ri lui Dumnezeu dovezile, semnele sau
Apostolul sugereaz` despre ace]tia c` nu pecetluirea, pot fi observate [n cuvinte, g>nduri ]i
numai mintea lor a ajuns s` fie stricat`, ci ]i purtare. Aceste semne devin tot mai distincte pe
con]tiin\a; a]a [nc>t ei vor face r`u, vor vorbi r`u, m`sur` ce mintea cea nou` cre]te [n har, cuno]tin\`
vor g>ndi r`u, ]i totu]i nu-i va mustra con]tiin\a, ]i iubire. Cu alte cuvinte, Spiritul (mintea) lui
deoarece con]tiin\a ]i mintea lor lucreaz` [n Dumnezeu devine mintea sau spiritul nostru, [n
armonie, ]i, dup` cum spun Scripturile, ajung s` m`sura [n care noi renun\`m la voin\a sau spiritul
fie orbi\i, se [n]al` pe ei [n]i]i. Ce stare groaznic` uman ]i ne supunem [n toate lucrurile voin\ei sau
este aceasta ]i ce atent trebuie s` fie tot poporul Spiritului lui Dumnezeu. Astfel suntem [ndemna\i
Domnului, nu numai s` aib` inim` curat`, minte s` permitem sau s` l`s`m s` fie [n noi accea]i minte
curat`, ci ]i s`-]i p`streze con]tiin\a foarte care era ]i [n Cristos Isus Domnul nostru o minte
sensibil`, [n acord str>ns cu Cuv>ntul Domnului. sau o dispozi\ie de a face numai voin\a Tat`lui. Ca
Aceast` stare poate fi men\inut` numai atare, mintea sau Spiritul nostru nou este sf>nt sau
judec>ndu-ne pe noi [n]ine, ]i aceasta [n mod [ndrumat de Dumnezeu. {n textul pe care-l avem [n
strict ]i frecvent, dup` standardul pe care ni l-a analiz` apostolul ne [ndeamn` s` nu facem nimic ce
dat Dumnezeu, legea Sa de Iubire. ar fi o [nc`lcare a leg`m>ntului nostru s` nu
 Iubirea 337
facem nimic ce ar cauza [ntristare min\ii noastre (Biserica) ^avem cele dint>i roade ale Duhului
noi sau ne-ar v`t`ma con]tiin\a prin abandonarea am primit plata, cum s-ar zice, f`c>nd
datoriei nimic ce ne-ar leza con]tiin\a ca Noi obligatoriu contractul sau leg`m>ntul [ntre
Creaturi [n Cristos. Nu [ntrista\i Spiritul sf>nt, Domnul ]i noi ]i asigur>ndu-ne c` dac` nu c`dem
mintea lui Dumnezeu din voi, care este pecetea de oboseal` vom mo]teni deplin f`g`duin\a.
divin` a calit`\ii voastre de fii. Aceast` pecete sau rela\ie de leg`m>nt a
calit`\ii de fiu ]i mo]tenitor nu este un semn ex-
Vol. V, pag. 246, p>n` la pag. 248 terior pe frun\ile noastre; nici nu este un semn
Pecetea Spiritului: sau o manifestare a favorii lui Dumnezeu [n
^{n care [Cristos] ]i voi, dup` ce a\i auzit afacerile p`m>nte]ti, [n prosperitatea lumeasc`;
cuv>ntul adev`rului, Evanghelia m>ntuirii nici nu este acum ]i nici n-a fost vreodat`
voastre, a\i crezut [n El ]i a\i fost pecetlui\i cu ^darurile vindec`rii sau ale vorbirii [n limbi etc.,
Duhul Sf>nt al f`g`duin\ei ]i care este o arvun` pentru c` multora din cei care au posedat acele
a mo]tenirii noastre. Efes. 1:13, 14. ^daruri miraculoase le-a lipsit pecetea sau
{n timpurile vechi pece\ile erau folosite pentru m`rturia Spiritului. Fapt. 8:13-23; 1 Cor. 13:1-3.
diferite scopuri. (1) Ca un [nsemn personal sau Pecetea sau garan\ia Spiritului sf>nt este [n
semn`tur`, un semn de atestare sau recunoa]tere. inima celui pecetluit, ]i de aceea nimeni n-o ]tie
(2) Pentru a ascunde, a asigura [mpotriva intr`rii [n afara celui care o prime]te (Apoc. 2:17), dec>t
nedorite ca [n Matei 27:66; Apoc. 10:4; 20:3. c` al\ii pot vedea roadele ei [n via\a sa zilnic`.
{n primul din aceste sensuri se spune despre ^Cel care ne [nt`re]te [mpreun` cu voi, [n Hristos,
poporul Domnului c` sunt ^pecetlui\i cu Duhul ]i care ne-a uns, este Dumnezeu, care ne-a ]i
Sf>nt al f`g`duin\ei. Apostolul nu spune, dup` pecetluit ]i ne-a pus [n inimi arvuna Duhului.
cum par s` presupun` unii, c` noi am fost 2 Cor. 1:21, 22.
pecetlui\i cu Spiritul sf>nt ca persoan`, o a]a-zis` Aceast` arvun` sau pecete a calit`\ii de fiu este
a treia persoan` dintr-o treime de dumnezei egali Spiritul iubirii care este una cu Tat`l ]i cu toate
[ntre ei: el spune c` noi am fost pecetlui\i ^cu aranjamentele Sale sfinte, strig>nd: Ava, Tat`; {mi
Duhul Sf>nt al f`g`duin\ei; cu totul alt g>nd, place s` fac voia Ta, O, Dumnezeul meu. Cel care
dup` cum to\i vor observa. Spiritul sf>nt este de are aceast` pecete sau semn al st`rii de fiu este
la Tat`l: El face pecetluirea prin Cristos cu cel care nu numai caut` s` fac` voia Tat`lui, dar
Spiritul sf>nt care este pecetea [n sine. Acest ]i afl` c` a o face ^nu este greu, ci pl`cut. 1 Ioan 5:3.
lucru este atestat de c`tre apostol (Fapt. 2:33) ]i Spiritul [nfierii sau pecetluirea ca fii, posesia
este [n acord deplin cu relatarea despre Domnul primelor roade sau arvuna mo]tenirii viitoare, este
nostru Isus, care a fost primul din casa fiilor deci una din cele mai avansate ^m`rturii ale
astfel pecetluit. Citim: ^Dumnezeu, pe El L-a Spiritului [ns`]i crema experien\elor cre]tine [n
pecetluit cu Duhul sf>nt. Ioan 6:27. via\a prezent`. {nainte de a ajunge la acest stadiu
Expresia ^Duhul f`g`duin\ei, asemenea altor al experien\ei, noi trebuie s` primim partea
termeni folosi\i [n leg`tur` cu influen\a sf>nt` a noastr` de ungere prin intrarea [n corpul uns al
lui Dumnezeu, cum sunt, ^Duhul sfin\eniei, lui Cristos, Biserica, prin aceea c` suntem
^Duhul Adev`rului, este descriptiv`: arat` c` concepu\i de Spiritul Adev`rului spre sfin\irea
exist` o leg`tur` [ntre aceast` pecetluire ]i spiritelor noastre, ca s` cunoa]tem ]i s` facem
f`g`duin\a pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Este o voia Domnului. Aceast` experien\` vine dup` ce
dovad` avansat` sau o atestare a leg`m>ntului am fost [nsufle\i\i de Spirit pentru serviciul
lui Dumnezeu cu cel ^pecetluit, c` ^f`g`duin\ele drept`\ii; este o dovad`, ca s` spunem a]a, c` am
Lui nespus de mari ]i scumpe ale ^lucrurilor pe trecut din starea de embrion [ntr-una [n care
care le-a preg`tit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc Dumnezeu ne poate considera fii ]i ne poate
[[n grad suprem] sunt adev`rate; ]i c` el va pecetlui [n aceast` calitate.
mo]teni acele binecuv>nt`ri f`g`duite dup` ce a Dup` cum to\i care cred ar trebui s` caute s`
[ndurat cu credincio]ie probele iubirii ]i devot`rii vin` sub influen\a de ungere ]i concepere a Spiritului
sale pe care Dumnezeu le va aplica. sf>nt al lui Dumnezeu, a Spiritului Adev`rului, tot
Apostolul se refer` la aceast` pecetluire mai a]a, to\i care au fost astfel concepu\i de Spirit la
t>rziu [n aceea]i epistol`, ]i acolo identific` starea de fii ar trebui s` caute s` ajung` la acea pozi\ie
^f`g`duin\a cu ^ziua r`scump`r`rii [eliber`rii a plin`t`\ii armoniei cu Tat`l pe care El o poate
n. e.] (Efes. 4:30). Cu alte cuvinte deci, pecetea recunoa]te ]i pecetlui. }i dup` ce au ajuns la acea
Spiritului f`g`duin\ei pentru ziua eliber`rii este pozi\ie, to\i s` aib` grij` s` nu strice sau s` nu
numai o alt` form` de a exprima ideea noi [ntunece pecetea s` nu [n`bu]e sau s` nu sting`
338 Iubirea
aceast` comoar` pre\ioas` s` nu schimbe acest a trimis [n lume pe singurul S`u Fiu, ca noi s`
spirit al iubirii ]i bucuriei [n Spiritul sf>nt al tr`im prin El. {n aceasta este iubirea, nu [n faptul
p`rt`]iei ]i comuniunii, [ntr-un spirit de ap`sare, c` noi am iubit pe Dumnezeu, ci c` El ne-a iubit
[ntunecime, triste\e. Efortul constant al tuturor celor pe noi ]i a trimis pe Fiul S`u ca isp`]ire pentru
care o primesc trebuie s` fie spre a nu strica aceast` p`catele noastre. 1 Ioan 4:9, 10.
pecete, ci a o p`stra [ntotdeauna str`lucitoare ]i {n consecin\`, {l g`sim pe R`scump`r`torul
proasp`t`. nostru, care a fost umplut cu Spiritul sf>nt al iubirii,
vorbind ca purt`tor de cuv>nt al Tat`lui ]i
R 2225, col. 1, par. 3, p>n` la col. 2, par. 1: declar>nd: ^V` dau o porunc` nou`: s` v` iubi\i
Cum spune apostolul Ioan, oricine a primit unul pe altul. {l g`sim de asemenea explic>nd Legea
spiritul Iubirii, spiritul sau dispozi\ia sf>nt`, ]i ar`t>nd c` de]i ea [nsemna dreptate, totu]i putea
spiritul Adev`rului, are o ungere, [nvestire, fi [mplinit` numai prin iubire. ^Dragostea este
lubrifiere de la Cel Sf>nt; c`ci aceasta nu are alt [mplinirea legii. {l auzim f`c>nd un rezumat al
autor: este Spiritul lui Dumnezeu, care a ie]it ]i semnifica\iei tuturor [nv`\`turilor date lui Israel,
a venit de la El, acordat credincio]ilor Lui. Dup` zic>nd: (1) ^S` iube]ti pe DOMNUL Dumnezeul t`u,
cum declar` apostolul mai departe: ^Voi [care cu toat` inima ta, cu tot sufletul t`u, cu toat` puterea
a\i primit-o] ]ti\i. ta ]i cu toat` g>ndirea ta; ]i (2) ^S` iube]ti pe
Posesia spiritului Iubirii, spiritului Adev`rului, aproapele t`u ca pe tine [nsu\i! De aceste dou`
este o dovad` c` posesorul a fost conceput de porunci depind toat` Legea ]i Prorocii. Apostolul
Dumnezeu ]i este un copil al lui Dumnezeu; ]i dac` Ioan ]i al\i ucenici ai Domnului au auzit aceste
este credincios Domnului ]i Capului s`u, chiar p>n` [nv`\`turi minunate ]i au fost martori la dovedirea
la moarte, va fi f`cut cur>nd como]tenitor [n acestui Spirit sf>nt al iubirii ]i s-au minunat; dar
{mp`r`\ia Sa. Posesia acestui spirit din partea n-au avut privilegiul s` posede acel spirit p>n` la
celor care cred [n Domnul Isus ca R`scump`r`torul Cincizecime. {nainte de aceasta ei L-au primit ]i
lor constituie, prin urmare, cum zice apostolul, I-au devenit urma]i, ucenici, ]i au primit unele
pecetea adopt`rii lor [n familia lui Dumnezeu instruc\iuni privind calea vie\ii; dar a fost necesar
^prin care a\i fost pecetlui\i pentru ziua ca El s` plece s` pl`teasc` pre\ul de
r`scump`r`rii [eliber`rii] (Efes. 4:30). Absen\a r`scump`rare, s` fie [nviat din mor\i prin puterea
acestei ungeri sau [nvestiri, chiar dac` este Tat`lui ]i s` Se [nal\e la cer pentru a Se [nf`\i]a ca
[nso\it` de ceva cuno]tin\` a adev`rului, este o marele lor preot ]i a face isp`]ire pentru p`catele
dovad` c` inima n-a fost pe deplin consacrat` lor altfel nu putea veni M>ng>ietorul, ei nu
Domnului; voin\a n-a fost supus` complet voin\ei puteau primi ]i nu puteau fi concepu\i de
]i Cuv>ntului lui Dumnezeu. spiritul adev`rului, spiritul iubirii, Spiritul sf>nt
La [nceputul Veacului Evanghelic a fost (Ioan 14:16, 17; 15:26, 16:7). }i aceasta este declara\ia
potrivit ca manifestarea favorii divine s` nu fie apostolului Ioan: ^Dar tuturor celor care L-au
numai prin roadele spiritului, credin\a, primit [pe Isus], adic` celor care cred [n Numele
speran\a ]i iubirea, ci s` se manifeste ]i prin semne Lui, le-a dat dreptul [privilegiul] s` fie copii ai lui
exterioare, sau ^daruri ale spiritului limbi, Dumnezeu [[ncep>nd de la Cincizecime], care au fost
minuni, profe\ii etc. }i ca atare, binecuv>ntarea n`scu\i nu din s>nge, nici din voia firii lor, nici din
Cincizecimii nu numai c` a pecetluit poporul voia vreunui om, ci din Dumnezeu. Ioan 1:12, 13.
Domnului cu spiritul S`u de iubire, ci a ]i dat
^daruri miraculoase fizice Bisericii; acestea [ns` 15. De ce iubirea este numit` ^\inta?
au trecut repede puterea de a transmite aceste
daruri fiind limitat` la apostoli. R 2753, col. 1, par. 5, p>n` la pag. 2754,
Spiritul veacului Legii a fost un spirit de Dreptate. col. 1, par. 3. Vezi fragmentul la pag. 381.
{n acea epoc` Dumnezeu }i-a manifestat elementul
caracterului S`u pe care noi [l numim Dreptate, 16. Care sunt cele patru ^\inte ale
]i Legea Sa ^ochi pentru ochi, dinte pentru dinte alerg`rii cre]tinului?
a fost aceea potrivit c`reia au fost formulate ideile
iudaice. Dar c>nd la [mplinirea timpului Vol. VI, pag. 187, par. 2, p>n` la pag. 189,
Dumnezeu }i-a manifestat alt element al par. 1. Vezi fragmentul la pag. 382.
caracterului, ]i anume Iubirea, atunci acesta a
devenit modelul lec\ia care a urmat pentru to\i Vol. VI, pag. 369, par. 2, p>n` la pag. 373
care vreau s` fie [nv`\a\i de El. ^Dragostea lui Alergarea spre \int` ]i r`m>nerea cu
Dumnezeu fa\` de noi s-a ar`tat prin faptul c` El fermitate la ea. Vezi fragmentul la pag. 383.
 Iubirea
17. Cum se deosebesc experien\ele leg`tura des`v>r]irii, [nsu]i Spiritul Domnului.
Bisericii de cele ale ^{naintemerg`-
torului ei? 19. Cum este iubirea ^scopul poruncii?
Vol. VI, pag. 187, par. 1:
Intrarea noastr` [n alergare corespunde cu
consacrarea. Acesta a fost [nceputul. Noi ne-am
consacrat Domnului ca s` fim st`p>ni\i de spiritul
S`u de iubire; totu]i noi ne-am dat seama c` datorit`
c`derii eram grozav de deficitari [n acele elemente
de caracter pe care Tat`l le-ar aproba. Totu]i,
alerg`m ]i persever`m [n dob>ndirea acestei
asem`n`ri de caracter cu Fiul S`u care este voin\a
Sa [n privin\a noastr` ]i a condi\iei de p`rt`]ie a
noastr` cu El. {n privin\a aceasta noi ne deosebim
de Domnul nostru, deoarece El fiind perfect nu putea
ajunge f`c>nd un pas dup` altul sau trec>nd de la
un grad la altul [n dezvoltarea iubirii. El a fost
umplut de spirit de la [nceput El a fost la \int` de
la [nceput; probarea Sa a fost ca s` se constate dac`
va sta sau nu va sta credincios la acea \int` a iubirii
perfecte fa\` de Dumnezeu, fa\` de poporul S`u ]i
fa\` de vr`jma]ii S`i. Noi [ns` trebuie s` alerg`m,
s` ne str`duim s` ajungem la \inta aceea.
18. Care este semnifica\ia iubirii ca
^cing`toare?
Col. 3:14 ^Iar peste toate acestea, [mbr`ca\i-v`
cu dragostea, care este leg`tura des`v>r]irii.
R 2481, col. 2 par. 4:
Dar apostolul, ca purt`tor de cuv>nt al
Spiritului sf>nt, este un instructor des`v>r]it: nu
numai c` ne spune ce fapte ru]inoase s`
dezbr`c`m ]i ce haruri s` [mbr`c`m, dar
v`z>nd corpul Domnului [mbr`cat cu aceste
calit`\i glorioase ale inimii comp`timirea,
amabilitatea, smerenia, bl>nde\ea, [ndurarea
r`bd`toare, [ng`duin\a ]i iertarea el adaug`: ^Iar
peste toate acestea, [mbr`ca\i-v` cu dragostea,
care este leg`tura des`v>r]irii. Iubirea este
astfel ilustrat` ca o ^cing`toare care leag` ]i
\ine la un loc faldurile hainei drept`\ii lui Cristos,
cu diferitele ei haruri. Cu alte cuvinte, apostolul
vrea s` vedem c` [ng`duin\a, bl>nde\ea, r`bdarea
etc. nu trebuie s` fie numai chestiuni de
diploma\ie, ci oric>t de mult ar avea parte de
aceste calit`\i la [nceput, purt`torii lor nu vor fi
des`v>r]i\i [n inim`, nu vor fi potrivi\i pentru
{mp`r`\ie, p>n` c>nd au ajuns la locul unde aceste
diferite haruri ale voin\ei, ale inten\iei lor s` fie
legate de ei prin corzile iubirii iubirea pentru
Domnul, iubirea pentru dreptate, iubirea pentru
^fra\i ]i iubirea comp`timitoare pentru toat`
crea\ia gem>nd`. Iubirea este [ntr-adev`r
339
1 Tim. 1:5 ^Scopul poruncii este dragostea
care vine dintr-o inim` curat`, dintr-o con]tiin\`
bun` ]i dintr-o credin\` nepref`cut`.
R 2734, col. 2, par. 6, p>n` la pag. 2735,
col. 1, par. 1:
Din partea c`rnii ]i a min\ii ei va fi o tendin\`
s` ne [n]ele [n privin\a acestei porunci a Iubirii.
Mintea c`rnii va c`uta s` intre [n parteneriat cu
mintea cea nou`, ]i va fi repede gata s`
recunoasc` iubirea ca regul` ]i lege a vie\ii, [n
anumite condi\ii. Mintea c`rnii va recunoa]te
iubirea [n cuvinte, [n declara\ii, [n maniere o
form` de evalvie f`r` puterea ei. Manierele bl>nde,
a]a cum ar cere iubirea, pot fi practicate de o
inim` egoist`, [n]el>ndu-se pe sine ]i c`ut>nd s`
[n]ele pe al\ii; pe buze poate fi un z>mbet, un
cuv>nt de laud`, de amabilitate, de gentile\e, [n
timp ce [n inim` pot fi sentimente de egoism, de
ranchiun`, de am`r`ciune, de animozitate, care,
[n condi\ii favorabile, se pot manifesta prin
def`imare [n cuvinte exprimate cu mai mult` sau
mai pu\in` grij`, sau prin b>rf` sau prin
repro]uri. Or, acestea continu>nd [n inim` ]i
otr`vind-o, pot, [n condi\ii favorabile, s` produc`
m>nie, ur`, r`utate, ceart` ]i alte fapte rele ale
c`rnii ]i ale diavolului, cu totul contrare c`ii
potrivite unei inimi curate ]i cu totul deosebite
de porunca legii Noului Leg`m>nt Iubirea.
Trebuie, prin urmare, s` avem clar [n minte
faptul c` obiectivul final al tuturor procedurilor
divine cu noi ]i pentru noi ]i semnifica\ia final`
a tuturor f`g`duin\elor divine f`cute nou`, este
dezvoltarea iubirii, care este asem`nare cu
Dumnezeu, fiindc` Dumnezeu este iubire. }i
pentru a avea aceast` iubire dezvoltat` [n noi, [n
sensul ]i gradul inten\ionate de Domnul, este
necesar ca aceasta s` vin` dintr-o inim` curat`,
[n deplin` armonie cu Domnul ]i cu legea Lui de
iubire, ]i cu totul antagonist` Adversarului ]i legii
lui de egoism. Pentru a avea aceast` form` de iubire
[n dezvoltarea ei cuvenit` se cere ]i o con]tiin\` bun`:
c`ci s` ne amintim c` exist` ]i o con]tiin\` rea
con]tiin\a noastr` cere s` fie reglat`, cum au nevoie
toate celelalte aspecte ale naturii noastre c`zute.
Dac` con]tiin\a noastr` trebuie reglat`, noi trebuie
s` avem un standard dup` care s-o fix`m ]i s-o
regl`m. Con]tiin\a este ca un ceas pe cadranul c`ruia
sunt marcate corect orele, dar a c`rui corectitudine,
ca indicator al timpului, depinde de reglarea corect`
a resortului, astfel [nc>t s` poat` indica adev`rat
orele. Tot a]a ]i con]tiin\a noastr`, este gata s`
340 Iubirea
ne indice binele ]i r`ul, dar ne putem baza pe ea
c` ne arat` cu adev`rat ce este bine ]i ce este r`u, des`v>r]it` a libert`\ii?
numai dup` ce a fost reglat` [n leg`tur` cu
resortul nou, inima nou`, voin\a curat`, adus` [n legea des`v>r]it`, cea a libert`\ii, ]i va st`rui [n
deplin` armonie cu legea iubirii, a]a cum ne este ea nu ca un ascult`tor uituc, ci ca un [mplinitor
prezentat` [n Cuv>ntul lui Dumnezeu. cu fapta, va fi fericit [n lucrarea lui.
20. Cum este dragostea ^[mplinirea legii?
Rom. 13:10 ^Dragostea nu face r`u
aproapelui; dragostea este deci [mplinirea legii.
R 3180, col. 2, par. 1, 2:
Apostolul atrage aten\ia asupra declara\iei
cuprinz`toare a Legii, prezentat` de Domnul
nostru, ]i anume, c` iubirea este [mplinirea legii,
]i c`, prin urmare, iubirea pentru aproapele
[nseamn` c` legea lui Dumnezeu este [mplinit`
fa\` de aproapele nostru. Ne vom aminti [ns` c`
legea iubirii este [mp`r\it` [n dou` p`r\i; [nt>i,
iubirea de Dumnezeu, apoi iubirea de semeni; ]i
iubirea de aproapele, prin urmare, ar fi numai o parte
a [mplinirii [ntregii iubiri de Dumnezeu. Dup`
iubirea aproapelui ]i chiar darea vie\ii pentru el, va
trebui s` c`ut`m s` nu neglij`m primul aspect al
acestei legi, ]i anume, s`-L iubim pe Dumnezeu
mai mult dec>t pe aproapele ]i mai mult dec>t pe
noi [n]ine, a]a [nc>t orice interes ]i chestiune
uman` s` fie sacrificate cu bucurie ca r`spuns la
convingerea noastr` cu privire la voin\a divin`.
Merg>nd mai departe ]i vorbind despre
[mplinirea acestei a doua p`r\i a Legii Iubirii
datoria fa\` de aproapele apostolul enumer`
esen\a unora dintre poruncile [n privin\a uciderii,
adulterului, m`rturiei mincinoase, furtului, r>vnirii,
]i a tuturor celorlalte porunci care se refer` la
semenii no]tri toate acestea sunt satisf`cute de
legea Iubirii fa\` de aproapele. Poruncile din decalog
au avut toate un caracter negativ: ^S` nu faci
aceasta sau aceea, care ar fi d`un`toare aproapelui.
Dar noua Lege a Iubirii este pozitiv` ]i declar`,
asupra celeilalte laturi a problemei: ^S` iube]ti pe
aproapele t`u. Iubirea, de aceea, satisface toate
cerin\ele celor Zece Porunci ^s` nu, ]i mult mai mult.
C`ci oricine caut` s` fac` bine aproapelui, [n
ascultare de aceast` Lege a Iubirii, desigur nu-l va
def`ima, nu-l va ucide, nu va fura de la el, nu va
r>vni la bunurile lui, nici altfel nu va face sau nu va
vrea s`-i fac` daun`, sau chiar s` se g>ndeasc` la el
cu r`utate.
21. Cum este iubirea ^legea Noii
Crea\ii?
Vol. VI, pag. 364, par. 1, p>n` la pag. 367,
par. 2: Vezi fragmentul la pag. 385.
22. De ce este numit` iubirea ^legea
Iac. 1:25: ^Dar cine []i va ad>nci privirile [n
Vol. VI, pag. 377-378:
Dac` cineva a fost dispus la [nceput s`
g>ndeasc` despre Noua Crea\ie c` este l`sat`
prea liber` de c`tre Domnul, f`r` restric\ii ]i
reguli cuvenite, acesta f`r` [ndoial` ]i-a schimbat
p`rerea ajung>nd s` vad` lungimea, l`\imea ]i
caracterul cuprinz`tor al acestei Legi a lui
Dumnezeu, rezumat` pe scurt [n acest singur
cuv>nt, Iubire. Apostolul o nume]te, ^legea
libert`\ii (Iac. 1:25); dar Dumnezeu face ca
aceast` lege a libert`\ii s` se aplice numai la Noua
Crea\ie conceput` de Spiritul S`u. Ea nu s-ar
putea aplica la nimeni altcineva. Al\ii sunt [nc`
fie sub Legea Mozaic`, servitori nepotrivi\i pentru
^libertatea cu care Hristos elibereaz` pe fii, fie
sub condamnarea legii originare condamnarea
la moarte, iar ca p`c`to]i condamna\i sunt [nc`
trata\i ca str`ini, [nstr`ina\i, f`r` Dumnezeu ]i
f`r` speran\` [n lume ei nu ]tiu nici m`car despre
harul lui Dumnezeu care [n cele din urm` aduce
m>ntuire lumii [n general, dar care [n prezent a
fost manifestat numai fa\` de relativ pu\ini,
marea mas` fiind [mpiedica\i de Adversar s` aud`
mesajul iubirii ]i r`scump`r`rii divine. El orbe]te
mintea ]i [nchide urechile majorit`\ii omenirii cu
doctrinele diavolilor etc. 2 Cor. 4:4; 1 Tim. 4:1.
Libertatea nu este pentru cei [nclina\i spre r`u,
dup` cum ]i societatea m`rturise]te c>nd [i
[ntemni\eaz`; ]i astfel Legea des`v>r]it` a
Libert`\ii nu este potrivit` pentru cei [nclina\i
spre r`u, ci pentru cei [nclina\i spre bine pentru
cei perfec\i. Lumea nu va fi l`sat` pe seama unei
Legi a Iubirii [n timpul Mileniului, ci va fi
condus` cu Dreptate ]i Mil` sub o lege a supunerii
fa\` de {mp`r`\ie. Numai la sf>r]itul {mp`r`\iei
(c>nd r`uf`c`torii cu voia vor fi fost [ndep`rta\i
[n Moartea a Doua) rasa dovedit` des`v>r]it`
]i [n acord deplin cu standardul divin va fi
pus` sub Legea Libert`\ii Iubirea, ]i sub Regula
ei de Aur. At>ta vreme c>t vor fi minori, ei vor fi
trata\i [n mare m`sur` ca servitori (Evr. 13:17).
Noua Crea\ie, care este acum sub Legea Libert`\ii,
este tratat` astfel fiindc` pentru ei ^cele vechi
s-au dus; iat`, toate s-au f`cut noi ei acum
ur`sc p`catul, iubesc dreptatea ]i-]i folosesc
libertatea, nu ca o ocazie de a-]i satisface carnea,
ci s-o omoare nu s` se desf`teze [n p`cat, ci
s`-]i sacrifice interesele p`m>nte]ti [n cooperare
 Iubirea 341
cu Domnul pentru [ndep`rtarea p`catului ]i aduce bucurie ]i pace [n loc de nemul\umire ]i
pentru eliberarea lumii de el ]i de plata lui, am`r`ciune a spiritului. Cu adev`rat, numai Fiul
moartea. Cei concepu\i din nou la acest spirit sau ne poate face de fapt liberi.
dispozi\ie nou` Spiritul lui Dumnezeu ]i }i totu]i, s` nu uit`m, libertatea noastr` nu
care au devenit elevi [n ]coala lui Cristos ca s` este o libertate a c`rnii, ci o libertate a inimii, a
[nve\e de la El ]i s` umble [n urmele Lui min\ii, a voin\ei, a noii naturi. }i aceast` libertate
ace]tia, ]i numai ace]tia, pot fi pu]i f`r` risc sub este [n mod necesar incomplet` at>ta vreme c>t
Legea Libert`\ii. }i dac` []i pierd spiritul [nfierii, avem aceast` comoar` [ntr-un vas de lut at>ta
ei [nceteaz` a mai fi fii, [nceteaz` a mai fi sub vreme c>t Noua Creatur` trebuie s` foloseasc`
aceast` Lege a Libert`\ii. corpul imperfect de carne ca instrument ]i expo-
Cei care [nva\` acum s` foloseasc` libertatea nent al s`u. Ace]ti ^fra\i ai lui Cristos, ^fii ai Celui-
cu care Cristos ne face liberi cei care prin Prea-{nalt, vor fi liberi [n sens absolut numai
consacrare vin sub aceast` Lege des`v>r]it` a c>nd vor ob\ine partea lor [n [nt>ia [nviere
Iubirii ]i care sub ea []i pun via\a pentru fra\i, ^C>nd m` voi trezi, m` voi s`tura de chipul T`u.
pentru adev`r ]i pentru dreptate ace]ti Domnul nostru arat` c` acei care comit p`cat
credincio]i vor fi socoti\i vrednici s` fie agen\ii sunt servitorii P`catului ]i nu sunt liberi.
Domnului ]i mo]tenitori [mpreun` cu Iubitul S`u Apostolul declar`: ^Cine practic` p`catul este de
Fiu [n marea lucrare de binecuv>ntare a lumii. la Diavolul, ]i totu]i spune c` ^dac` zicem c`
}i c>t este de necesar` aceast` calificare pentru n-avem p`cat, ne [n]el`m singuri ]i adev`rul nu
lucrarea lor c>t de evident` este necesitatea ca este [n noi (1 Ioan 3:8; 1:8). Cum dar s` [mp`c`m
aceia care vor fi [nv`\`tori ]i ajutoare, judec`tori ]i aceste dou` declara\ii opuse ]i s` [n\elegem
conduc`tori ai lumii binecuv>nt>nd astfel toate scriptura care spune: ^}i prin chiar faptul c` a\i
familiile p`m>ntului [n timpul Veacului Milenar fost elibera\i de sub p`cat, v-a\i f`cut robi ai
s` dezvolte pe deplin ]i s` fie [ncerca\i [n aceast` drept`\ii? Rom. 6:18.
calitate a Iubirii, pentru a fi Preo\i {mp`r`te]ti
milostivi ]i credincio]i! R 3145, col. 2, par. 2 p>n` la sf>r]it. Vezi
fragmentul la pag. 387.
R 2440, col. 1, par. 2-5:
Efectul general al luminii adev`rului, a c`rui 23. Cum sunt ^roadele Duhului
candel` este Cuv>ntul lui Dumnezeu, este s` rup` manifest`ri diferite ale iubirii?
c`tu]ele supersti\iei ]i s`-i fac` pe oameni
independen\i, dar aceste efecte au un folos Vol. VI, pag. 186, par. 1, 2:
discutabil pentru cei care nu sunt ucenici [n Am v`zut deja c` aceste condi\ii ]i limit`ri
]coala lui Cristos. Pentru al\ii, libertatea ]i lu- sunt, pe scurt, asem`narea [n inim` cu iubitul
mina cuno]tin\ei pot aduce aproape tot at>ta Fiu al lui Dumnezeu; dar, analiz>nd aceast`
daun` c>t` binecuv>ntare, duc>nd adesea la asem`nare mai [n am`nunt, afl`m c` [nseamn`,
arogan\`, [ng>mfare, r`utate, l`ud`ro]enie, a]a cum arat` aici apostolul Petru, c` noi trebuie
combativitate, nemul\umire ]i nefericire general`. s` avem roadele spiritului sfin\eniei. Dumnezeu
Aceste rezultate rele vin pentru cei care sunt este sf>nt, iar cei ale]i trebuie s` aib` spiritul
elibera\i numai [n anumite privin\e ]i r`m>n S`u, dispozi\ia Sa de iubire fa\` de dreptate ]i de
lega\i [n alte privin\e: ]i aceasta este starea ge- opozi\ie fa\` de nelegiuire. {n scriptura de mai
neral` ]i cresc>nd` a lumii civilizate de ast`zi, sus apostolul arat` diferitele elemente ale acestui
inclusiv a majorit`\ii Bisericii nominale. Spirit sf>nt al lui Dumnezeu ]i indic` faptul c`
Dar adev`ra\ii ucenici, care dau aten\ie noi nu ajungem la aceast` asem`nare perfect`
Cuv>ntului marelui {nv`\`tor ]i [n toate lucrurile (perfec\iunea iubirii) la [nceputul c`ii noastre, ci
continu` s` fie ucenicii S`i, sunt elibera\i nu mai degrab` ea este \inta sau standardul care
numai de supersti\ie ]i ignoran\`, ci ]i de serviciul indic` sf>r]itul c`ii. Iubirea ca expresie general`
P`catului; ]i primesc [n schimb o apreciere corect` cuprinde toate aceste elemente ale caracterului,
a propriilor sl`biciuni ]i neajunsuri naturale, ]i care de fapt sunt p`r\i ale iubirii. Smerenia,
a g>ndului divin Adev`rul. {n consecin\`, bl>nde\ea, dragostea fr`\easc`, evlavia, toate sunt
libertatea lor este una care [i binecuv>nt`, [n loc elemente ale iubirii.
s` le d`uneze; una care aduce smerenie [n loc de Cineva a sugerat c` aceste roade ale Spiritului
m>ndrie ]i l`ud`ro]enie; una care aduce r`bdare lui Dumnezeu ar putea fi definite dup` cum sunt
[n loc de m>nie, una care aduce generozitate ]i ar`tate mai jos, ]i noi suntem cu totul de acord:
bun`voin\` [n loc de egoism ]i du]m`nie; una care (1) Bucuria iubire exuberant`
342 Iubirea
(2) Pacea iubire [n lini]te serviciului Domnului: dac` am petrece fiecare zi
(3) {ndelunga r`bdare iubire care [ndur` ]i fiecare ceas [n lucrarea seceri]ului, dac` ne-am
(4) Bl>nde\ea iubire [n societate da to\i banii pentru tip`rirea bro]urilor ]i
(5) Bun`tatea iubire [n ac\iune c`r\ilor, sau ne-am osteni [n alt mod pentru
(6) Credin\a iubire pe c>mpul de lupt` al serviciul cauzei Domnului, nu ne-ar folosi la nimic
vie\ii dac` n-ar fi rezultatul iubirii din inimile noastre.
(7) Smerenia iubire [n resemnare Vedem deci c` ideea este c` trebuie s` cultiv`m
(8) {nfr>narea poftelor (modera\ia) iubire [n inimile noastre harurile Spiritului sf>nt,
[n antrenament. smerenia, bl>nde\ea, r`bdarea, iubirea, ]i trebuie
s` le avem pe acestea [n m`sur` abundent` pentru
24. Cum putem discerne adev`ratele a fi pl`cu\i Domnului, s` aducem ^mult` road`.
roade ale Spiritului sf>nt? Expresia acestor roade, prin urmare, va fi f`r`
[ndoial` prin diferite canale, poate a da bunuri
R 3545, col. 2, par. 5, p>n` la pag. 3546, s`racilor, poate a prezenta cu at>ta credincio]ie
col. 1, par. 2: Adev`rul [nc>t s` ne duc` la martiriu, ca trupurile
Roadele Spiritului sunt uneori luate a fi noastre s` fie arse. Dac` arderea trupului nostru
activit`\ile [n serviciul Adev`rului, ca, de sau pierderea tuturor bunurilor noastre vin pe
exemplu, r`sp>ndirea Adev`rului, vorbirea astfel de cale, prin credincio]ia noastr` fa\` de
Adev`rului, aducerea unora [n lumina ]i principiile drept`\ii, prin iubirea ]i loialitatea
cuno]tin\a Adev`rului, cheltuirea banilor pentru noastr` fa\` de Domnul, atunci suntem
publicarea Adev`rului toate acestea sunt con- [ntr-adev`r ferici\i.
siderate roadele pe care Domnul le a]teapt` de la
ml`di\e. Nu este a]a! Roadele sunt ceva mai nobil 25. Cum este zelul ^m`sura Iubirii?
]i mai mare dec>t aceste lucruri ]i sunt descrise Luca 17:41-43 ^@Un c`m`tar avea doi
de apostol ca roade ale Spiritului. Spiritul Vi\ei datornici: unul [i era dator cinci sute de dinari,
trebuie s` p`trund` toate ml`di\ele ]i roada Vi\ei iar cel`lalt cincizeci. Fiindc` n-aveau cu ce
trebuie s` fie [n fiecare ml`di\`. Aceste roade ale pl`ti, i-a iertat pe am>ndoi. Spune-Mi: care din
Spiritului sunt enumerate: smerenia, bl>nde\ea, ei [l va iubi mai mult?# }i r`spunz>nd, Simon
[ndelunga r`bdare, amabilitatea fr`\easc`, I-a zis: @Socotesc c` acela c`ruia i-a iertat mai
iubirea; dac` aceste lucruri sunt [n noi ]i prisosesc, mult.# }i Isus i-a zis: @Drept ai judecat#.
spune apostolul, ele nu ne vor l`sa s` fim nici
lene]i nici neroditori [n cunoa]terea Domnului ]i R 2201, col. 1, par. 4-7:
M>ntuitorului nostru. Ce g>nd [nt`ritor ar trebui s` fie pentru to\i
Aceste roade sunt toate una [n anumite aceia care sunt [n atitudinea de minte a Mariei,
privin\e, esen\a r`bd`rii cre]tine cuvenite este c` este [nc` posibil s` spele ]i s` ung` picioarele
iubirea; esen\a speran\ei, credin\ei ]i bucuriei este Domnului. Buzele Sale au spus c` orice se face
iubirea pentru Tat`l nostru, ]i [ncrederea noastr` pentru cel mai mic dintre urma]ii S`i consacra\i,
[n iubirea Sa, a]a cum este exprimat` [n este acceptat de El ca f`cut Lui. O, binecuv>ntat
f`g`duin\ele Sale pentru noi. A]a c` numele g>nd! Domnul este [nc` [n trup, [n mod
tuturor acestor roade ]i haruri ale Spiritului este reprezentativ; credincio]ii Lui trebuie s` fie
exprimat [ntr-un cuv>nt, Iubire. Acestea sunt socoti\i ca ^m`dulare ale trupului S`u, ca Noi
roadele care trebuie s` se g`seasc` [n fiecare Creaturi. }i [n timp ce ace]tia sunt [nc` [n trup,
ml`di\` dac` vrea s`-]i p`streze locul ca ml`di\` suferin\ele lui Cristos [n trup sunt [nc` [n
]i cur>nd s` fac` parte din Vi\a glorificat`. S` nu desf`]urare ]i nu vor fi terminate p>n` c>nd
ne [n]el`m cu g>ndul c` alte lucruri vor fi de ajuns ultimul membru va fi glorificat. Col. 1:24.
]i c` noi putem trece la inspec\ia divin` f`r` Mai mult, ilustra\ia scriptural` se men\ine:
acestea. Celelalte lucruri, faptele bune, c`utarea Cristos este Capul acestui trup care este Biserica
Adev`rului, distribuirea literaturii etc. vor fi Sa ]i care de o mie opt sute de ani este [n proces
acceptabile pentru Tat`l [n m`sura [n care ele de dezvoltare; ]i acum ultimii membri ai trupului
vor fi rezultatele acestor roade [n inimile noastre. sunt aici ^Picioarele Lui. Ca membri ai clasei
Apostolul exprim` aceasta [n mod conving`tor picioare mul\i sunt osteni\i, descuraja\i, av>nd
c>nd zice: Chiar dac` mi-a] da corpul s` fie ars ]i nevoie de odihn`, [mprosp`tare ]i m>ng>iere, a]a
toat` averea pentru hrana s`racilor, ]i n-a] avea cum le-au fost acordate picioarelor literale ale
dragoste, nu mi-ar folosi la nimic. {nv`\`torului.
Aceea]i idee este adev`rat` ]i [n privin\a Aici este o prob` [n privin\a picioarelor simbolice
 Iubirea 343
ale lui Cristos, asem`n`toare celei [n privin\a iubirea noastr` pentru El ]i dorin\a noastr` de a
picioarelor naturale, care a dovedit marea iubire face ceea ce I-ar pl`cea Lui, ]i astfel s`-I ar`t`m o
a Mariei ]i indiferen\a iubirii lui Simon. Membrii iubire care s` r`spund` la a Sa. S` ne amintim c`
clasei picioare sunt nepopulari ast`zi, a]a cum a [n timp ce Domnul Isus, Capul Bisericii, a fost
fost {nv`\`torul [n zilele Lui, pentru o clas` glorificat cu mult timp [n urm`, se afl` [nc` [n
corespunz`toare c`rturarilor, fariseilor ]i jurul nostru [n lume din aceia pe care El [i
[nv`\a\ilor Legii. Numai cei care iubesc mult pe recunoa]te ca fra\ii S`i, ^m`dulare ale trupului
{nv`\`torul ]i apreciaz` mult iertarea lor vor iubi S`u, ]i c` orice facem pentru unul dintre ace]tia
[n prezent pe ^membrele picioare ale Sale, p>n` micu\i, ]i orice ajutor le d`m acestora pentru
la m`sura c` vor fi dispu]i s` le serveasc` ]i s` purtarea crucii, El va socoti c` ne manifest`m
aib` p`rt`]ie cu ele; [n timp ce al\ii, ca Nicodim iubirea fa\` de El, c` {i facem Lui.
]i Simon, de]i bine inten\iona\i ]i interesa\i [n
m`sur` considerabil`, vor fi ru]ina\i [n prezent 26. Care este importan\a zelului
de Evanghelia Nazarineanului ]i de picioarele iubitor ]i cum [l putem cultiva?
Lui, care vestesc Sionului vestea bun` zic>nd:
^Dumnezeul t`u [mp`r`\e]te Veacul Milenar R 2289, col. 1, par. 4:
r`sare ]i domnia lui Cristos a [nceput deja (Isa. 52:7). Aici se afl` o lec\ie pentru noi, [n sensul c`
Dar cei care se ru]ineaz` de evanghelie sau de dac` vrem s` fim cel mai aproape de {nv`\`torul
slujitorii ei, se ru]ineaz` de {nv`\`torul ]i de Tat`l; ]i s` fim cel mai des privilegia\i s` avem p`rt`]ie
]i ace]tia nu pot fi recunoscu\i ca ^biruitori ai lumii, cu El, trebuie ]i noi s` avem ]i s` cultiv`m acest
fiindc` ei sunt birui\i de lume ]i de spiritul ei. Ace]tia spirit serios, zelos. Oamenii reci, calcula\i, pot
nu vor fi socoti\i vrednici s` [nainteze [n cuno]tin\a avea alte [nsu]iri bune, dar a fi rece sau chiar
deplin` ]i [n privilegiile uceniciei. c`ldicel sunt tr`s`turi care nu au loc la cre]tinii
Ce pu\ini sunt cei care par s` aib` o m`sur` care au gustat odat` c` Domnul este bun. Iubirea
mare din spiritul Mariei Magdalena! Ce pu\ini aprins` [n ei trebuie s`-i conduc` la un zel
sunt, de fapt, de foarte mare ajutor unul pentru mistuitor. A]a a fost ]i cu Domnul nostru Isus ]i
altul. Ce pu\ini toarn` unul peste altul uleiul acesta a fost unul dintre motivele pentru care a
parfumat al cuvintelor m>ng>ietoare, al fost preaiubit de Tat`l. Vorbind pentru El,
sugestiilor de ajutor ]i [ncurajare. Cei care astfel profetul a spus: ^R>vna casei Tale m-a mistuit.
sunt de ajutor vor fi g`si\i plini de iubire veritabil` To\i cei care doresc s` fie pl`cu\i [naintea
fa\` de ^cap, fa\` de ^trup [n general ]i chiar Domnului s` devin` at>t de plini de acela]i spirit
fa\` de ^picioare. Iar secretul iubirii lor, ca ]i [n al zelului pentru dreptate ]i adev`r, [nc>t acesta
cazul Mariei, se va g`si a fi o mare recunoa]tere a s`-i mistuie ca jertfe pe altarul Domnului. Astfel,
imperfec\iunilor proprii ]i a [ndur`rii ]i harului ei vor fi cei mai pl`cu\i ]i mai acceptabili lui
Domnului fa\` de ei, [n iertarea p`catelor lor. Dumnezeu, prin Isus Domnul nostru. De regul`
Apostolul exprim` sentimentele acestor membri numai cei calzi ]i zelo]i se elibereaz` de Babilon.
folositori ]i iubitori ai corpului, singurii care []i Ceilal\i, cu r`ceal` calculeaz` ]i c>nt`resc
asigur` chemarea ]i alegerea, zic>nd: ^Socotim lucrurile a]a de mult, [nc>t spiritul lumii, carnea
c`, dac` Unul a murit pentru to\i, to\i deci au ]i diavolul pun noi pretexte, chiar dup` ce au
murit. }i El a murit pentru to\i, pentru ca cei ajuns la lumin` ]i v`d [n m`sur` considerabil`.
care tr`iesc s` nu mai tr`iasc` pentru ei [n]i]i, ci
pentru Cel care a murit ]i a [nviat pentru ei. R 3199, col. 2, par. 4, 5:
Ce [ngust` este calea aceasta! zic unii dispre\uitor
R 3561, col. 2, par. 1: despre cei care, asemenea lui Pavel, []i devoteaz`
S` iubim mai mult ]i s` ne ar`t`m iubirea prin energiile acelui singur lucru serviciul
zelul nostru [n purtarea crucii; ]i dac` vreodat` adev`rului. Da, acela va fi verdictul [mpotriva
acel zel se r`ce]te, s` ne amintim cuvintele: ^F`r` voastr`, din partea tuturor cu excep\ia unora
cruce nu este coroan`; s` ne amintim cuvintele care, asemenea vou`, au ales cu grij` aceast` ^cale
apostolului: ^Dac` am murit [mpreun` cu El, vom [ngust` ]i care sunt hot`r>\i s` umble pe ea,
]i tr`i [mpreun` cu El; dac` r`bd`m, vom ]i indiferent de insultele pe care ea le aduce. Calea
[mp`r`\i [mpreun` cu El. Dar nici frica de spre \inta premiului chem`rii de sus nu este
moarte, nici aprecierea coroanei nu trebuie s` fie destul de larg` ca s` admit` toate filosofiile
motivul care s` ne st`p>neasc`. Resortul princi- de]arte ]i [ntreb`rile ]i vorb`riile nechibzuite ]i
pal al devot`rii noastre Domnului trebuie s` fie specula\iile ]tiin\ei, pe nedrept numit` astfel.
aprecierea pentru ceea ce a f`cut El pentru noi, Este numai suficient de larg` s` admit` planul
344 Iubirea
Domnului ]i pe aceia care sunt dispu]i s` [nl`ture numit, [mpreun` cu fratele s`u, ^Boanerges",
toate celelalte planuri, proiecte ]i [ntreb`ri, ]i s` adic` ^fiul tunetului". S` fim ]i noi plini de energie,
se devoteze pe deplin ]i complet serviciului de sacrificiile la care ne [ndeamn` dragostea, ca
acestuia, ]i care sunt dispu]i s` suporte orice in- s` putem pream`ri pe Domnul [n trupurile ]i
sult` pe care acesta ar aduce-o. spiritele noastre, care sunt ale Lui. {n acest scop
G>ndi\i-v` la chemarea voastr`, fra\ilor, c`ci voi este bine s` ne amintim cuvintele Domnului, care
sunte\i o semin\ie aleas`, o preo\ime [mp`r`teasc`, s-au aplicat la to\i cei ]apte ca ]i lui Petru, de]i el
s` aduce\i sacrificii pl`cute lui Dumnezeu: un neam a fost purt`torul de cuv>nt al tuturor: ^M` iube]ti
sf>nt, un popor deosebit, ca s` vesti\i virtu\ile Celui tu mai mult dec>t ace]tia? Aceea]i [ntrebare se
care v-a chemat din [ntuneric la lumina Sa ridic` pentru to\i din poporul Domnului de ast`zi.
minunat`. {nsu]i scopul chem`rii noastre [n aceast` Este necesar s` avem mai mult sau mai pu\in
lumin` este s-o l`s`m s` str`luceasc`. Dac` nu l`s`m contact cu lumea, cu afacerile, cu datoriile casei,
lumina s` str`luceasc`, suntem nevrednici de ea ]i cu obliga\iile sociale etc., ]i [ntrebarea este: Cum
comoara va fi luat` de la noi ]i vom fi l`sa\i [n ne vom achita de datorii, echilibr>ndu-le cu
[ntuneric. Dac` [ntr-adev`r am primit lumina ]i datoriile fa\` de Domnul ca ^noi crea\ii,
ne-am consacrat cu totul lui Dumnezeu, s` ne ^preo\imea [mp`r`teasc`? Va vedea Domnul c`
[ntreb`m fiecare: Ce fac eu pentru a vesti virtu\ile noi iubim mai mult lucrurile p`m>nte]ti dec>t
Celui ce m-a chemat din [ntuneric? Merg eu cu vestea pe El? Dac` da, atunci El declar` c` nu suntem
bun` la vecinii de aproape ]i de departe? M` ocup vrednici de El ]i nu ne va recunoa]te ca membri
eu zi de zi s` caut s` ar`t juste\ea caracterului divin ai Miresei Sale. El va alege [n acea turm` mic`
]i s` fac cunoscute c`ile drepte ale lui Dumnezeu? deosebit` numai pe aceia care-L iubesc [n grad
Economisesc eu timp ]i mijloace ]i astfel [mi aranjez suprem mai mult dec>t casele, p`m>nturile,
afacerile vremelnice [nc>t s` acord timp c>t se poate so\ii sau so\iile sau copiii sau orice lucru
de mult lucr`rii? Apoi, studiez eu cu s>rguin\` ca s` p`m>ntesc. Mat. 10:37.
fiu familiar cu adev`rul, a]a [nc>t s` pot fi [nr-adev`r
o epistol` vie cunoscut` ]i citit` de to\i oamenii care R 2888, col. 2, par. 3:
sunt [n cercul meu de influen\`? un lucr`tor care Mintea lui Iosif nu s-a clintit [n prosperitatea la
[ntr-adev`r nu trebuie s` se ru]ineze. Pot eu afirma care a ajuns; el s-a dovedit vrednic de ea c`
cu adev`rat c` sunt profitase de experien\ele anterioare, a]a [nc>t s`
^Toate numai pentru Isus ]tie cum s` foloseasc` prosperitatea cu
A Lui e fiin\a r`scump`rat` a mea; [n\elepciune. El n-a fost lene] [n afaceri, ci
Tot g>ndul, cuv>ntul ]i fapta fierbinte [n spirit; ]i v`z>nd c` Domnul a deschis
}i ceasul ]i ziua mea? calea [naintea lui, [l g`sim f`c>nd imediat pa]ii ca
s`-]i [ndeplineasc` misiunea. Prima mi]care a lui a
R 2808, col. 2, par. 3 ^Dac` vreau ca el fost s` c`l`toreasc` [n lungul ]i latul Egiptului, ca
s` r`m>n` p>n` voi veni Eu. s` determine cele mai potrivite locuri pentru
Aceste cuvinte ale Domnului nostru [n construirea gr>narelor sau magaziilor; ]i
privin\a lui Ioan par s` fi ridicat [n mintea binecuv>ntarea Domnului a continuat cu el ]i l-a
ucenicilor sugestia c` Ioan nu va muri c` [n f`cut s` prospere [n lucrarea dat` astfel lui. A]a s`
timp ce ceilal\i vor muri, el va r`m>ne p>n` la a fie ]i cu noi; [n oricare parte a serviciului S`u i-ar
doua venire a lui Cristos. Dar Ioan [nsu]i ne spune pl`cea Domnului s` deschid` pentru noi u]a
c` Isus n-a spus nimic de felul acesta; a fost numai posibilit`\ilor, s` intr`m imediat ]i cu energie cu
o concluzie din partea ucenicilor. Putem vedea [n zel pentru El ]i pentru cauza la care El ne-a chemat.
Ioan o ilustra\ie a unora din Biseric` ce tr`iesc la Aceasta este o condi\ie a primirii noastre de c`tre
sf>r]itul Veacului Evanghelic la a doua El. Dac` suntem lene]i, neaten\i la ocazii, f`r`
prezen\` a Domnului. Ioan nu este [n via\`, dar o [ndoial` ele vor fi luate de la noi ]i date altora, pentru
clas` pe care El a reprezentat-o a continuat s` c` Domnul este [n stare din bel]ug s` ridice pe unul
r`m>n` ]i [nc` r`m>ne, ]i atunci va fi ^schimbat` sau pe altul pentru a-I servi cauza, f`r` s` intervin`
etc. Noi, care avem privilegiul s` tr`im [n acest sau s` ne for\eze libertatea de voin\`. Tot mai mult,
timp al [ndur`rii, binecuv>nt`rii ]i lumin`rii, s` deci, s` apreciem privilegiul de care ne bucur`m de
d`m cinste Domnului ]i s` ne str`duim ca a fi conlucr`tori cu Dumnezeu, mai ales [n ce prive]te
dispozi\ia iubitoare, zelul ]i energia lui Ioan s` acest mare serviciu pe care-l exercit` Domnul ]i
se manifeste ]i [n noi. {n timp ce pe de o parte el {nv`\`torul Isus, cu care am fost chema\i la p`rt`]ie,
este numit ucenicul iubit, pe de alt` parte trebuie ca mireas` ]i [mpreun` mo]tenitori cu El.
s` ne amintim c` pentru zelul s`u n`valnic a fost
 Iubirea 345
R 2006, col. 1, par. 4, ultima treime: vostru reflect` chipul S`u. Sau, vorbind limpede, la
Dac` nu ai zel arz`tor de a vesti ve]tile bune fiecare [ncercare El vegheaz` s` vad` ce influen\e
de mare bucurie, roag`-te serios, credincios ]i controleaz` ac\iunile noastre: dac` ele sunt
st`ruitor, str`duie]te-te ]i [n cur>nd [l vei influen\ate de avantaje actuale, politic` lumeasc`,
dob>ndi. Dac` ai zel ]i iubire pentru Evanghelie, prietenii personale, iubiri p`m>nte]ti de so\, de
dar nu ai capacitate s-o po\i prezenta, roag`-te so\ie, de copii, iubirea de comoditate sau de pace cu
pentru aceasta, folosind din plin ceea ce deja ai. orice pre\, sau, pe de alt` parte, dac` ne c`l`uzesc
Dac` ai zel ]i capacitate, dar [\i lipse]te ocazia principiile curate ale adev`rului ]i drept`\ii; ]i
favorabil`, du ]i aceast` pl>ngere c>t vei putea dac` cu orice pre\ de lucru ]i de suferin\e ap`r`m
mai degrab` [naintea Domnului [n rug`ciunile aceste principii, cu zel ]i energie, ]i astfel lupt`m
tale, spun>ndu-I c` tu te-ai folosit cu credincio]ie lupta bun` a credin\ei p>n` la cel mai amar cap`t
de toate ocaziile pe care le-ai avut. Apoi vegheaz` chiar p>n` la moarte.
pentru mai multe posibilit`\i, f`r` ca m>na ta s`
leneveasc` [n a folosi cele mai modeste, cele mai R 2412, col. 2, par. 6, p>n` la pag. 2413,
ne[nsemnate ocazii ce-\i sunt la [ndem>n`. col. 1, par. 1:
E]ti ispitit s` te pl>ngi, s` te sim\i dezam`git de
R 1944, col. 2, par. 1, 2: soarta ta [n via\` sau de experien\ele tale pe cale?
{n ]coala experien\ei [nv`\`m cele mai valoroase Acela este timpul s`-\i aminte]ti c` toate acestea,
lec\ii; ]i cei mai maturi sfin\i, [n care g`sim cea mai pl>ngerea, nemul\umirea ]i dezam`girile, arat` c`
ad>nc` comp`timire, cea mai r`bd`toare [ng`duin\` voin\a din tine nu este moart` cum ai sperat. C`ci
]i cel mai tandru spirit de ajutorare ]i considera\ie, acela care ]i-a [ngropat voin\a complet [n voin\a
sunt cei care au trecut prin focul necazului ]i care Domnului nu cunoa]te nici o dezam`gire; ci [n fiecare
au fost bine preg`ti\i prin el. C>nd crucea a devenit afacere a vie\ii sale vede prin credin\` aranjamentul
mai grea ]i norii mai [ntuneco]i, ]i c>nd furtuna a sau supravegherea divin` ]i aude Cuv>ntul
fost mai intens`, atunci prezen\a {nv`\`torului a fost Domnului [n toate afacerile vie\ii asigur>ndu-l:
sim\it` mai apreciabil, ]i lec\iile binecuv>ntate ale ^Toate lucrurile lucreaz` [mpreun` spre binele celor
credin\ei ]i [ncrederii ]i ale iubirii tandre, personale care iubesc pe Dumnezeu, al celor care sunt chema\i
a Domnului au fost pecetluite [n inimile ucenicilor. dup` planul S`u (Rom. 8:28). Aceasta este una
Sub astfel de disciplinare sufletul se coace pentru o dintre dovezile ajungerii la starea calificat` a inimii,
supunere iubitoare, care spune lini]tit: toate le pot c>nd putem lua [mpotrivirile marelui Adversar, ale
face, toate le pot duce, prin Cristos care m` [nt`re]te. lumii ]i ale c`rnii noastre, cu r`bdare, f`r` s` ne
Treptat, dup` cum zgura vechii naturi se arde ]i pl>ngem, f`r` s` murmur`m, ^cu bucurie ca parte
aurul devine din ce [n ce mai evident, aceste suflete din experien\a dat` nou` pentru disciplinare de c`tre
pre\ioase devin tot mai dragi Domnului lor iubitor. atot[n\eleptul ]i atotiubitorul Domn.
At>t de dragi [i sunt, [nc>t [n toate necazurile El A]a este ^lupta cea bun`. Prima lupt` este cea
este aproape prin harul S`u ca s`-i sus\in` ]i prin mai sever`, ]i fiecare victorie ulterioar` este mai
prezen\a Sa ca s`-i [nveseleasc`, ]i cele mai ad>nci u]oar`; c`ci cu fiecare victorie voin\a nou` (voin\a
umbre ale [ntrist`rii devin cele mai sfin\ite locuri Domnului din noi) se [nt`re]te, ]i vederea Speran\ei
de odihn` ale memoriei, unde steaua zilei str`luce]te asupra lucrurilor pe care Dumnezeu le are [n
cel mai tare. Ori de c>te ori vine o [ncercare pentru p`strare pentru cei credincio]i devine mai
cre]tin, dac` doar ]i-ar aminti acest precept al p`trunz`toare, ]i puterea ]i [ndurarea credin\ei este
Domnului, ^Te sf`tuiesc s` cumperi de la Mine aur mai mare. }i cu prima victorie vin binecuv>nt`rile,
cur`\it prin foc, aceasta i-ar stimula curajul, l-ar care se [nmul\esc dup` fiecare victorie:
o\eli pentru [ndurare r`bd`toare ]i l-ar [nsufle\i la binecuv>nt`ri de odihn`, pace, bucurie [n Spiritul
sacrificiu de sine. ^Aur cur`\it prin foc! Cum poate sf>nt ]i deplin` asigurare a credin\ei, cum ne-a
fi acesta [ncercat f`r` creuzet ]i f`r` flac`r`? Cum promis {nv`\`torul nostru: ^Ferice va fi de voi c>nd,
poate fi eliminat` altfel zgura? Nu este alt mod. De din cauza Mea, oamenii v` vor insulta, v` vor prigoni
aceea ^Nu v` mira\i: l`sa\i s` ard` focul; l`sa\i s` ]i vor spune tot felul de lucruri rele ]i neadev`rate
se mistuie zgura; ]i vede\i, preaiubi\ilor, ca [n c`ldura [mpotriva voastr`! Bucura\i-v` ]i s`lta\i de
focului s` nu [ndep`rta\i ^jertfa vie de pe altar. veselie.
Aminti\i-v` c` ochiul marelui Rafinator este asupra Din acest punct de vedere ]i nu din altul, este
voastr`; ]i cum rafinatorul aurului urm`re]te posibil s` accept`m cu t`rie ]i resemnare orice probe
metalul din creuzet s`-]i vad` chipul reflectat [n el, de r`bdare, perseveren\`, credin\`, speran\` ]i
tot a]a Domnul, marele Rafinator, Se uit` la voi. El iubire ar vedea Domnul c` este potrivit s` le per-
vegheaz` s` vad` cum metalul pre\ios al caracterului mit` s` vin` asupra voastr`. {n aceast` condi\ie,
346 Iubirea
toate experien\ele noastre vor avea ca urmare nostru {nv`\`tor: ^Iubi\i pe cei care v` prigonesc,
binecuv>nt`ri, oric>t de nefavorabile ar p`rea la binecuv>nta\i ]i nu r`ni\i ([n limba englez`, n. t.).
suprafa\`. Defini\ia mai timpurie a expresiei ^nu r`ni\i a
fost probabil aceea de a nu omor[ sau de a nu r`ni
R 3060, col. 2, par. 5: fizic pe vr`jma]i; dar privind la {nv`\`torul ]i
A]a este ]i cu israeli\ii spirituali: dup` ce d>nd aten\ie Cuv>ntului S`u, {l vom auzi
Domnul ne-a dat anumite lec\ii ]i experien\e, spun>nd: ^{nv`\a\i de la Mine, ]i vom observa
dintre care unele au ajuns la noi [n [mprejur`ri [mpreun` cu apostolul c` de]i El n-a p`c`tuit ]i
pa]nice ]i lini]tite, ordinea procedurii se poate [n gura Sa nu s-a g`sit viclenie, totu]i, ^C>nd era
schimba ]i manifestarea providen\elor Domnului insultat, nu r`spundea cu insulte; ]i c>nd
poate duce la [ntreruperea acestor [mprejur`ri suferea, nu amenin\a, ci Se [ncredin\a [n m>inile
care au fost favorabile ]i nefavorabile [n unele Celui care judec` drept (1 Pet. 2:22, 23). Dac`
privin\e duc>nd la [mprejur`ri ]i condi\ii noi. e]ti un elev credincios, nu va dura mult p>n`
Nu se cuvine pentru adev`ratul israelit spiritual c>nd vei vedea c` legea perfect` a libert`\ii, legea
s` murmure, s` se pl>ng` sau chiar s`-]i exprime lui Cristos, va deosebi chiar ]i g>ndurile ]i
alegerea, ci s` caute conducerea Domnului. Dac` inten\iile inimii, ]i c` [n timp ce trebuie s` ur`]ti
poate distinge conducerea providen\ei divine, orice p`cat, nu po\i ur[ pe nici un p`c`tos ]i totu]i
chiar dac` ar fi [ntr-o stare de pustiu mai aspr` iubirea de Dumnezeu s` fie des`v>r]it` [n inima
]i mai pu\in de dorit dec>t cea [n care se afla mai ta. Vei vedea c` aceasta [nseamn` nu numai c`
[nainte, el trebuie s` urmeze conducerea nu trebuie s` r`spunzi ]i s` insul\i pe vr`jma]ii
Domnului f`r` s` se [ndoiasc` ]i c>nt>nd t`i, dar nu trebuie nici m`car s` dore]ti s` faci
c>ntecele credin\ei ]i ale [ncrederii. Noi mergem astfel. Dorin\a rea trebuie cucerit` ]i condi\iile
spre Canaan ]i ]tim c` ni se cuvin ]i alte egoiste care i-au dat na]tere trebuie complet
experien\e ]i trebuie s` trecem prin ele [nainte distruse ]i [nlocuite cu iubire Spiritul lui
de a putea mo]teni f`g`duin\ele. Lec\ia pentru Cristos. Compar` 1 Cor. 4:12 cu 1 Cor. 6:10.
noi este cea a ascult`rii prompte ]i am`nun\ite
fa\` de conducerile Domnului, f`r` murmurare R 2896, col. 1, par. 1, 2:
cu bucurie; ]i aceasta se poate a]tepta numai Ce mare binecuv>ntare ar fi pentru to\i
din partea celor care au [nv`\at lec\iile date lor israeli\ii spirituali s` [nve\e bine aceast` lec\ie,
[nainte, ]i mai presus de toate lec\ia credin\ei ]i anume, c` dac` noi accept`m rezultatele
a [ncrederii [n puterea, bun`tatea ]i credincio]ia oric`rui lucru ca fiind bune ]i ne d`m seama c`
Domnului. providen\a divin` ne-a condus spre acele
rezultate, ar trebui s` g>ndim ]i s` sim\im [n
28. Trebuie iubirea s`-i includ` pe modul cel mai generos, cel mai amabil fa\` de cei
p`c`to]i ]i pe du]mani, ]i cum putem pe care providen\a i-a folosit ca instrumente,
]ti c` ur>m p`catul ]i nu pe p`c`tos? indiferent de faptul c` poate au f`cut-o f`r` voia
Luca 6:27, 28 ^Dar Eu v` spun vou`, care M` lor, sau, ca fra\ii lui Iosif, au avut scopuri opuse.
asculta\i: Iubi\i pe vr`jma]ii vo]tri, face\i bine Cei ce sunt capabili s` vad` astfel lucrurile ]i
celor care v` ur`sc. for\ele care ac\ioneaz` [n via\a lor zilnic` sunt [n
stare s` fie ^totdeauna biruitori [n Hristos", cum
R 2412, col. 2, par 4, 5: spune apostolul. Unii ca ace]tia nu g`sesc loc
Acesta este timpul s` ^lupt`m lupta bun` a pentru am`r`ciune sau pentru cuvinte jignitoare
credin\ei ]i triumf>nd complet asupra eului, nici [mpotriva lui Satan, nici [mpotriva slugilor
s` accept`m loviturile, def`im`rile ]i denatur`rile sale. 2 Cor. 2: 14; Iuda 9.
inten\iilor bune ]i ale faptelor bune cu smerenie Aceasta nu [nseamn` c` vor numi bun` calea
]i r`bdare. Acesta este timpul c>nd spiritul de rea; nici c` vor avea sau ar trebui s` aib` vreo
iubire al Domnului, locuind din bel]ug [n noi, se simpatie fa\` de calea rea; nici fa\` de motivele
va manifesta [n st`p>nirea nu numai a cuvintelor rele care o inspir`, nici fa\` de persoanele rele,
]i a ac\iunilor noastre, ci ]i a celor mai ascunse at>ta vreme c>t acestea sunt [n armonie cu
g>nduri ale noastre. Dac` se ridic` chiar ]i un motivele ]i calea rea. Ci [nseamn` c` mintea lor
sim\`m>nt amar [mpotriva celor care ne-au va fi at>t de plin` de g>ndul supravegherii di-
ponegrit ]i ne-au vorbit de r`u, trebuie respins ]i vine [n afacerile lor, ]i cum tot timpul au fost [n
trebuie c>]tigat` o victorie at>t de complet` siguran\` sub grija protectoare, sub umbra Celui
asupra lui, [nc>t fiecare fibr` a fiin\ei noastre s` Atotputernic, ]i c` toate lucrurile lucreaz` spre
fie [n dulce armonie cu instruc\iunile Marelui binele lor, oricum ar p`rea ele la exterior, [nc>t ei
 Iubirea 347
nu vor avea nici o am`r`ciune, nici [n cuv>nt nici [n putea face mari progrese [n cultivarea iubirii, trebuie
inim`, fa\` de cei care au [ncercat, ]i la exterior le-au s` [nv`\`m s` fim echitabili, corec\i, drep\i. Lucrul
f`cut r`u, dar ale c`ror inten\ii ]i conduit` rea au acesta este bine prezentat [n proverbul care spune
fost \inute [n st`p>nire de Atotputernicul. {n m`sura c` omul trebuie s` fie drept [nainte de a fi generos.
[n care poporul Domnului ajunge la un loc larg unde Prin urmare, este de datoria poporului Domnului, a
poate avea o vedere larg` asupra situa\iei, [n aceea]i Noii Crea\ii, s` studieze continuu acest subiect al
m`sur` ei se vor g`si nu numai elibera\i de m>nie, drept`\ii ]i s` pun` zilnic [n practic` lec\iile
r`utate, ur` ]i ceart` fa\` de [mpotrivitorii lor, ci, [n con\inute [n Cuv>ntul divin. To\i sfin\ii trebuie s`
loc de acestea, vor avea ^pacea lui Dumnezeu, care fie vr`jma]ii p`catului. Ori unde se afl` p`cat, ei
[ntrece orice pricepere, care va st`p>ni [n inimile trebuie s` lupte [mpotriva lui ]i s` caute ca cel pu\in
lor, care-i va p`stra [n siguran\` [n mijlocul [n inima lor s` fie f`r` p`cat, ca inima lor s` nu
furtunilor ]i vicisitudinilor vie\ii fiindc` ancora con\in` p`cat, ci s` i se [mpotriveasc`, pentru ca
lor este fixat` [n`untru v`lului. Ei ^au pus pecetea p`catul s` nu g`seasc` [n inima lor un loc de ad`post
c` Dumnezeu este adev`rat ]i ca atare se pot sau sl`biciunea de a fi armonie cu el. Aceasta [i va
bucura [ntotdeauna. face radicali [n privin\a cuvintelor gurii lor, a
conduitei vie\ii ]i a medita\iilor inimii lor, c` toate
Mana 21 martie: acestea vor fi [n acord absolut cu Cuv>ntul divin ]i
^Iubi\i pe vr`jma]ii vo]tri, binecuv>nta\i pe cu spiritul lui de dreptate, sfin\enie, adev`r etc.
cei care v` blestem`, face\i bine celor care v` ur`sc Ace]tia care pun temelia potrivit` a caracterului
]i ruga\i-v` pentru cei care v` insult` ]i v` [nainte de a [ncepe s` zideasc` iubirea vor g`si c`
prigonesc." Mat. 5:44. fac progres cuvenit. Orice iubire care este fondat`
Iat` o cale de a-\i cerceta starea adev`rat` a pe nedreptate sau pe idei gre]ite de dreptate este
inimii tale fa\` de unii ca ace]tia. Oare bucuros [n]el`toare, nu este iubirea pe care o cere Domnul ca
[\i ar`\i dragostea fa\` de ei ]i le aju\i dup` cea prob` a uceniciei.
mai bun` putin\` a ta s` vad` c` drumul lor este
gre]it ]i s` se [ntoarc`? Po\i tu s` te rogi cu sim\ire R 3020, col. 2, par. 2:
pentru ei ]i s` suferi cu r`bdare sl`biciunile, Iubirea va [nsemna [n mod necesar a face potrivit
nepriceperea ]i lipsa lor de dezvoltare? Po\i tu, drept`\ii; fiindc` legea sau cerin\ele Domnului sunt
prin exemplu nobil, s` le ar`\i o cale mai bun`? bazate pe dreptate, ^temelia scaunului S`u de
Dac` da, atunci p`catul [l dispre\uie]ti ]i nu pe domnie. Prin urmare, din acest punct de vedere
p`c`tos. P`catul s`-l ur`]ti, pe p`c`tos niciodat`! trebuie s` privim poruncile Domnului, ]i s` c`ut`m
P>n` c>nd judecata f`r` gre]eal` a lui Dumnezeu ca iubirea noastr` fa\` de Dumnezeu s` fie mai [nt>i
nu declar` c` p`catul ]i p`c`tosul sunt dreapt` trebuie s` recunoa]tem c` {i dator`m
inseparabil lega\i unul de altul, p>n` atunci iubire, devotare, apreciere, pentru ceea ce a f`cut ]i
iubirea s` nu se despart` de fratele om. promite [nc` s` fac` pentru noi. Dreptatea cere
ascultarea noastr` iubitoare, reveren\ioas` fa\` de
29. Care este rela\ia [ntre iubire ]i Domnul. A]a este ]i [n privin\a iubirii fa\` de
dreptate? semeni. Dreptatea, precum ]i respectul fa\` de
reglement`rile Tat`lui nostru ceresc, ne cer s` fim
R 3070 Preten\iile iubirii ]i ale drep\i fa\` de aproapele, s`-i facem cum ne-ar pl`cea
drept`\ii. Vezi articolul la pag. 389. s` ne fac` el. Aceasta nu este mai mult dec>t dreptate
absolut`, ]i totu]i este [ns`]i esen\a ]i spiritul legii
R 3323, col. 1, par. 1, 2 ^|inta trebuie divine a iubirii. Dar, de]i dreptatea este prima
atins`, altfel premiul nu va fi al nostru: tr`s`tur` a poruncii iubirii, totu]i ea nu este
Nu exist` sta\ionare pentru Noua Creatur`. Ea sf>r]itul cerin\elor iubirii. Se cere ca, trec>nd peste
trebuie s` continue ]i s` ajung` la un anumit stan- stricta dreptate, iubirea noastr` s` ne [mping` spre
dard al perfec\iunii, altfel nu poate fi socotit` ca unul exercitarea milei ]i iert`rii. }i astfel exercit>nd mila,
din clasa {mp`r`\iei. Apostolul spune [ntr-adev`r noi numai imit`m iubirea divin`; c`ci Tat`l nostru
c` Noile Creaturi sunt la [nceput prunci [n Cristos, ceresc nu numai c` procedeaz` cu toate creaturile
dar {mp`r`\ia nu va fi format` din prunci [n Cristos, Sale potrivit drept`\ii, ci trec>nd de liniile drept`\ii,
ci din biruitori, ]i biruin\a nu este, dup` cum ]tim, o [n mare compasiune ]i mil`, El a dat [n Isus Cristos
chestiune de v>rst` sau de statur` fizic`, ci o un R`scump`r`tor pentru p`c`to]i. Adev`rat, El
chestiune de dezvoltare spiritual`, de cre]tere [n har, n-a dat aceasta [n [nc`lcarea drept`\ii Sale; totu]i
cuno]tin\` ]i iubire. Noi trebuie s` cre]tem [n iubire [n ceea ce ne prive]te este exact ca ]i cum, din iubire
]i iubirea este lucrul principal. Dar [nainte de a ]i compasiune, El a trecut peste dreptate pentru a
348 Iubirea
ne ajuta. Prin urmare, [n purtarea cu al\ii, care sunt mod evident el credea c` va fi [mplinit` prin fiul
dec`zu\i ]i imperfec\i ca ]i noi, s` ne amintim de s`u Ismael, care avea treisprezece ani pe vremea
aceast` tr`s`tur` ]i s` fim nu numai drep\i fa\` de aceea. Pe c>nd se odihnea la u]a cortului s`u, s-au
ei, ci ]i milo]i, genero]i, amabili, chiar ]i fa\` de cei apropiat de el trei oameni, ]i dup` obiceiul ]eicilor
nemul\umitori, ca astfel s` putem fi copii ai Tat`lui de ast`zi din acea \ar`, s-a ridicat s`-i [nt>mpine
nostru din cer. cu ospitalitate ]i s-a [ngrijit de primirea lor, de]i
erau str`ini pentru el. {n final ]i-a dat seama c`
R 3635, col. 2, par. 2, 3: vizitatorii erau fiin\e cere]ti, care luaser` form`
{ntrebare: {n Proverbe 16:11 citim: ^C>ntarul uman` pentru acea ocazie unul dintre ei fiind
]i cump`na dreapt` vin de la DOMNUL. Nu trebuie un reprezentant special al lui Iehova, fie unul
oare s` dezvolt`m caracteristica iubirii mai degrab` dintre [ngerii principali, fie mai probabil, g>ndim
dec>t a drept`\ii, l`s>nd chestiunea drept`\ii p>n` noi, Domnul Isus [n starea Sa preuman`. Ce
c>nd vom fi des`v>r]i\i ]i a]eza\i pe tron, ]i astfel bucuros trebuie s` fi fost Avraam c>nd a aflat cine
vom putea s` proced`m dup` principiul drept`\ii, erau vizitatorii s`i, pe care-i primise at>t de
temelia tronului lui Dumnezeu? amabil ]i de ospitalier. Apostolul aduce [n aten\ia
R`spuns: Noi trebuie s` [nv`\`m principiul Bisericii acest lucru ]i [ndeamn` ca poporul
drept`\ii acum, f`r` s` a]tept`m p>n` c>nd vom fi Domnului s` fie [ntotdeauna atent ]i s` arate
f`cu\i des`v>r]i\i. Trebuie s` c`ut`m s` observ`m ospitalitate, ]i cit>nd acest caz zice: ^S` nu da\i
func\ionarea drept`\ii divine ]i func\ionarea uit`rii primirea de oaspe\i, c`ci unii prin ea au
drept`\ii ]i nedrept`\ii la omenire, ]i [n mod spe- g`zduit, f`r` s` ]tie, pe [ngeri. Evr. 13:2.
cial s` ne observ`m ]i s` ne critic`m pe noi [n]ine. Este adev`rat, ast`zi [mprejur`rile sunt [n
Cel care nu apreciaz` dreptatea, cu necesitate nu multe privin\e diferite fa\` de timpurile vechi, [n
va aprecia mila, c`ci mila este numai diferen\a aceea c` acum avem hoteluri ]i pensiuni pentru
[ntre iubire ]i dreptate. Noi trebuie s` c`ut`m s` ad`postirea c`l`torilor, ca atare responsabilit`\ile
observ`m principiul drept`\ii [n procedurile noastre au sc`zut; [ns` chiar acest fapt [nclin`,
noastre cu al\ii, ]i s` ^p`zim ce este drept ]i s` ne temem, s` ne fac` mai egoi]ti, mai pu\in
facem ce este bine, a]a cum [ndrum` Domnul, ospitalieri, dec>t ar fi spre folosul nostru. Poporul
dar trebuie s` compens`m pentru imperfec\iunile consacrat al Domnului face bine dac` cultiv`
noastre ]i ale altora, permi\>nd iubirii s` ospitalitatea, ]i aceea de felul celei ar`tate de
guverneze, ]i s` acoperim toat` mul\imea de Avraam f`r` s` a]tepte s` i se cear`. O
gre]eli la aceia cu care avem de-a face. Totu]i, declara\ie scriptural` este: ^Unul care d` cu
trebuie s` c`ut`m s` privim conduita noastr` [n m>n` larg` ajunge mai bogat; ]i altul, care re\ine
lumina drept`\ii ]i cu [ng`duin\e c>t se poate de mai mult dec>t trebuie, nu face dec>t s`
pu\ine pentru imperfec\iunile proprii. s`r`ceasc` (Prov. 11:24). Alta este: ^Sufletul
binef`c`tor va fi s`turat ]i cel ce ud` pe al\ii va fi
30. Care este rela\ia [ntre iubire ]i udat ]i el (Prov. 11:25). Practic>nd generozitatea,
bun`voin\`? dezvolt`m asem`narea cu Dumnezeu, c`ci nu este
Dumnezeu binevoitor, nu d` El continuu
R 2853, col. 1, par. 3, ultima fraz`: creaturilor Sale? Cel mai mare dintre toate
Mare parte din necazul care predomin` [n lume darurile a fost darul Fiului S`u Isus s` moar`
este rezultatul direct sau indirect al egoismului, ]i pentru noi s` ne r`scumpere. Este adev`rat,
tot poporul Domnului ar trebui s` fie vigilent s` prac- nu to\i pot exercita aceea]i generozitate cei care
tice ]i s` ilustreze spiritul opus, al bun`voin\ei [n sunt [ndatora\i sau s`raci pe bun` dreptate se
lucrurile mici ]i [n lucrurile mari ale vie\ii; ]i s`-]i pot considera [mpiedica\i, limita\i [n aceast`
aminteasc` faptul c` egoismul este o depravare direc\ie prin dreptate fa\` de creditorii lor,
care trebuie s` fie comb`tut` ]i [n m`sura familiile lor etc. Totu]i, spiritul bun`voin\ei ]i al
posibilului s` fie biruit` de c`tre natura nou`. ospitalit`\ii trebuie s` prisoseasc` [ntotdeauna
[n inimile noastre, fie c` ocaziile de a-l ar`ta sunt
R 2856 ^Rug`ciunea fierbinte a lui multe sau pu\ine; ]i cei care se deprind [n aceast`
Avraam, primele dou` paragrafe: privin\` arareori nu beneficiaz` de acest mod de
La timpul despre care se vorbe]te [n aceast` a proceda, chiar ]i [n chestiuni vremelnice. Unde
lec\ie Avraam avea nou`zeci ]i nou` de ani. Era nu putem da tot sprijinul necesar, putem da cel
a]ezat la Mamre cu familia ]i casa sa, servitorii, pu\in cuvinte de m>ng>iere ]i [ncurajare, care se
p`storii etc., peste o mie de persoane. Credin\a pot dovedi de mult mai mare valoare dec>t banii.
lui se baza [nc` pe f`g`duin\a Domnului, care [n Mul\i au nevoie de sfat ]i [ncurajare spiritual`,
 Iubirea 349
pe care fiecare cre]tin adev`rat ar trebui s` le lui, a]a Se [ndur` DOMNUL de cei care se tem de
poat` da, cu mult mai mult dec>t au nevoie de El. ^Dar bun`tatea DOMNULUI \ine din veci ]i [n
ajutor vremelnic. A avea asem`narea lui Cristos veci pentru cei care se tem de El. ^El [mpline]te
implic` nu numai dorin\a de a fi de ajutor crea\iei dorin\ele celor ce se tem de El. ^DOMNULUI {i place
care suspin` ]i ^mai ales celor din casa credin\ei, de cei ce se tem de El. (Ps. 34:9; 22:23; 118:4;
ci [nseamn` mai mult [nseamn` efortul de a-i 103:13, 17; 145:19; 147:11.) Domnul nostru spune:
ajuta, chiar cu pre\ul confortului ]i pl`cerilor ^Am s` v` ar`t de cine s` ve teme\i (Luca 12:5).
noastre p`m>nte]ti. Apostolul Pavel zice: ^Nu te [ng>mfa dar, ci teme-
te! ^S` ne temem. (Rom. 11:20; Evr. 4:1).
31. Care este rela\ia [ntre iubire ]i fric`? Apostolul Petru spune: ^Cinsti\i pe to\i oamenii
1 Ioan 4:18 ^{n dragoste nu este fric`, ci teme\i-v` de Dumnezeu; ]i ^Cine se teme
dragostea des`v>r]it` izgone]te frica; pentru c` de El ]i practic` dreptatea este primit de El.
frica are cu ea pedeapsa ]i cine se teme n-a fost (1 Pet. 2:17; Fapte 10:35). Dumnezeu spune
f`cut des`v>r]it [n dragoste. prin profet c` cei care se tem de numele Lui sunt
cei care vorbesc adesea unul cu altul ]i despre
R 2289, col. 2, par. 2-5: care se scrie o carte de aducere aminte. }i iar`]i
Frica de Domnul este valoroas` nu numai ca promite: ^Dar pentru voi, care v` teme\i de Numele
un [nceput al adev`ratei [n\elepciuni, ci ]i pentru Meu, va r`s`ri Soarele drept`\ii, ]i vindecarea va fi
toat` c`l`toria. Tendin\a printre cei care au sub aripile Lui (Mal. 3:16; 4:2). Despre
primit lumina adev`rului actual ]i care pierd prin R`scump`r`torul nostru este relatat c` Cristos ^a
aceasta [ngrozitoarea ]i [nrobitoarea fric` fost ascultat din pricina evlaviei [fricii, [n trad.
inspirat` de denatur`rile caracterului ]i planului englez`] Lui. Evr. 5:7.
divin, este s` piard` orice fric`. }i, potrivit Lec\ia din aceste diferite scripturi este c`, a
Scripturilor, aceasta este o stare foarte periculoas`, pierde frica de Dumnezeu, [n sensul de a pierde
o libertate extrem` care poate duce la libertinaj, frica de a nu-I fi pl`cu\i sau frica de a nu ajunge
[n condi\iile actuale imperfecte. la marile posibilit`\i pe care at>t de [ndur`tor
Este adev`rat c` ^dragostea des`v>r]it` izgone]te le-a pus la [ndem>na noastr`, ar fi o pierdere
frica, dar este adev`rat ]i c` dragostea des`v>r]it` foarte serioas`, c`ci ne-ar costa probabil via\a
este o marf` foarte rar` pe p`m>nt chiar ]i printre ve]nic`; fiindc` acei care au pierdut aceast` fric`
sfin\i. Ca atare apostolul [ndeamn`: ^S` ne temem sunt ca locomotivele cu abur care ]i-au pierdut
deci ca nu cumva, fiind f`cut` o f`g`duin\` pentru mecanicii ]i alearg` cu prea mare libertate spre
intrarea [n odihna Lui, nici unul dintre voi s` nu autodistrugere ]i o stare nepotrivit` de vreun
par` c` a r`mas [n urm` (Evr. 4:1). Frica pe care serviciu. Prin urmare, dup` cum iar`]i zice
trebuie s` o pierdem [n [ntregime este ^frica de apostolul c`tre peregrinii care caut` patria
om care este o curs`. Cel care pierde frica de cereasc`: ^}i dac` chema\i ca Tat` pe Cel care
Dumnezeu ]i frica de a pierde marele premiu pe judec` f`r` p`rtinire pe fiecare dup` faptele lui,
care Dumnezeu l-a pus [n fa\a noastr`, este [ntr-o purta\i-v` cu fric` [n timpul pribegiei voastre
pozi\ie foarte periculoas`: este posibil s` devin` (1 Pet. 1:17); nu [n neglijen\`, nu [n neseriozitate
con]tient de sine ]i mul\umit de sine, ]i repede lumeasc`, nu [n senzualitate, nu [n acaparare de
cade [ntr-o stare [n care nu crede nici chiar [n p`m>nt sau bani, nici m`car neglijent sau indo-
pedeapsa dreapt` [mpotriva p`c`to]ilor, moartea lent, ci [n veghere serioas` asupra fiec`rui cuv>nt
a doua, ]i [n care, [n acea m`sur`, este neglijent ]i fapt`, s`-I pl`ce\i Domnului ]i s`-I copia\i
[n privin\a \inerii cuvintelor, g>ndurilor ]i caracterul ]i astfel s` v` [nt`ri\i chemarea ]i
faptelor sale [n cea mai strict` aliniere la pricipiile alegerea pentru un loc [n {mp`r`\ia Sa, c>nd va
a]ezate [n Cuv>ntul Domnului. Pierz>ndu-]i frica fi stabilit` [n putere ]i mare slav`.
de Domnul, []i pierde repede aten\ia [n privin\a
Cuv>ntului Domnului, ]i [nclin` tot mai mult s` 32. Care este rela\ia [ntre iubire ]i
^se sprijine pe [n\elepciunea sa ]i devine orb fa\` de cuno]tin\`?
gre]elile sale. 1 Cor. 8:1 ^{n ce prive]te lucrurile jertfite
S` observ`m cu aten\ie ]i alte [ncuraj`ri la idolilor, ]tim c` to\i avem cuno]tin\`. Dar
fric` ar`tate [n Scripturi. Unele dintre acestea cuno]tin\a [ng>mf`, pe c>nd dragostea zide]te.
sunt: ^Teme\i-v` de DOMNUL, voi, sfin\ii S`i. ^Voi,
cei care v` teme\i de DOMNUL, l`uda\i-L. ^S` zic` Vol. V, pag. 239, par. 2:
cei ce se tem de DOMNUL: @C`ci [n veac \ine Fiecare s` se [ntrebe pe sine dac` are sau nu
[ndurarea Lui#. ^Cum se [ndur` un tat` de copiii aceast` m`rturie a Spiritului, aceast` m`rturie
350 Iubirea
a cre]terii sale ca nou` creatur` [n Cristos Isus, spre des`vr]ire, se pot a]tepta cu siguran\` ca
]i dac` dezvolt` ]i duce la coacere sau nu, felul de mai devreme sau mai trziu s`-]i piard`
roade specificate aici. S` ne amintim de asemenea cuno]tin\a despre planul divin; pe cnd cei care
c` cre]terea noastr` [n iubire ]i [n toate roadele fac progres n aceast` direc\ie cuvenit` se pot
Spiritului depinde [n mare m`sur` de cre]terea a]tepta ca lungimile ]i l`rgimile planului divin
noastr` [n cuno]tin\`; iar cre]terea [n cunoa]terea s` continue s` se deschid` naintea lor ]i
lucrurilor divine depinde de asemenea de cre]terea cre]terea lor n cuno]tin\` s` \in` pasul cu
[n roadele Spiritului. Fiecare pas de cuno]tin\` cre]terea lor n dragoste.
aduce un pas corespunz`tor de datorie ]i ascultare,
]i fiecare pas de datorie ]i ascultare f`cut, va fi R 3145, col. 1, par. 2:
urmat de [nc` un pas [n cuno]tin\`, pentru c` astfel, Apostolul sugereaz` c` majoritatea celor din
dup` cum m`rturise]te Spiritul,va fi experien\a Biseric` au avut astfel de cuno]tin\` care le-a
tuturor celor care vor fi [nv`\a\i de Dumnezeu [n ajutat s` discearn` c` un chip de lemn sau de
]coala lui Cristos. Dac` avem aceast` m`rturie a piatr`, nefiind un dumnezeu, nu putea nici s` fac`
Spiritului, de cre]tere at>t [n har c>t ]i [n bine nici s` d`uneze m>nc`rii [n nici un sens sau
cuno]tin\`, s` ne bucur`m de ea ]i s` urm`m [n grad; dar c` aceast` cuno]tin\` n-a [nsemnat [n
aceea]i c`rare p>n` c>nd ea ne va duce, sub mod necesar o mare cre]tere [n spiritualitate. O
[ndrumarea divin`, la ceea ce este perfect, at>t [n foarte mic` p`rticic` de s`pun va face un balon
cuno]tin\` c>t ]i [n har. mare de aer; ]i tot a]a, o cuno]tin\` comparativ
mic` ar putea face pe cineva tare m>ndru, f`r`
R 2649, col. 2, par. 1, 2: vreo soliditate a caracterului. El arat`, prin
Cuno]tin\a este valoroas`, dar numai legat` urmare, avantajul de a ne m`sura prin cre]terea
de altele; apostolul ne asigur` c` numai [n iubire, mai degrab` dec>t prin cre]terea numai
cuno]tin\a singur` va avea tendin\a s` ne umfle [n cuno]tin\` de]i, desigur, a fi mare at>t [n
de mndrie, s` ne fac` nfumura\i ]i l`ud`ro]i ]i cuno]tin\` c>t ]i [n iubire ar fi starea ideal`.
astfel cu totul n dezacord cu Spiritul lui Aceea]i lec\ie o [nva\` apostolul mai departe
Dumnezeu, spiritul iubirii, supunerii ]i blnde\ii. (1 Cor. 13:2) spun>nd: ^Chiar dac` a] avea
Cuno]tin\a ne-ar putea face doar ni]te chimvale toat` ]tiin\a ]i n-a] avea dragoste, nu sunt
r`sun`toare care s` scoat` un sunet, ns` neavnd nimic. Cuno]tin\a f`r` iubire ar fi o daun`, ]i a
nici un merit real n fa\a Domnului. Dar considera altfel ar implica faptul c` n-a fost
cuno]tin\a, cnd serve]te scopul ei cuvenit, ne c>]tigat` cuno]tin\a adev`rat`; c`ci apostolul
duce la aprecierea dragostei lui [care este de la] spune: ^Dac` cineva iube]te pe Dumnezeu, este
Dumnezeu ]i la o n\elegere a n\elepciunii de a cunoscut de El este familiar cu El. Am putea
copia caracterul Lui, c` trebuie s` c`ut`m n avea mult` cuno]tin\` ]i totu]i s` nu-L cunoa]tem
m`sura n care este posibil s` fim ca Tat`l nostru pe Dumnezeu ]i s` nu fim cunoscu\i sau
care este n ceruri, asem`n`ri ale Fiului S`u iubit, recunoscu\i de El; dar nimeni nu poate avea o
Domnul nostru. Apostolul ne aduce aceasta [n mare dezvoltare a iubirii adev`rate [n caracterul
mod clar [n aten\ie cnd spune: Fiind s`u f`r` s`-L cunoasc` pe Domnul personal ]i f`r`
nr`d`cina\i ]i ntemeia\i n dragoste, ca s` pute\i s` ob\in` spiritul iubirii prin p`rt`]ie cu El. De
n\elege pe deplin, mpreun` cu to\i sfin\ii, care aceea, ob\inerea iubirii sigur ne va zidi [n mod
este l`rgimea, lungimea, adncimea ]i n`l\imea; substan\ial (evit>nd umflarea de m>ndrie) [n
]i s` cunoa]te\i [aprecia\i] dragostea lui Hristos toate diferitele haruri ale spiritului, care cuprind:
ca s` v` umple\i de toat` plin`tatea lui smerenia, bl>nde\ea, r`bdarea, [ndelunga r`bdare,
Dumnezeu. Efes. 3:17-19. cuno]tin\a, [n\elepciunea, amabilitatea fr`\easc`,
F`r` ndoial` dragostea este lucrul principal cuno]tin\a, [n\elepciunea de sus ]i spiritul unei
care trebuie studiat, apreciat, copiat ]i practicat min\i s`n`toase.
n vie\ile noastre. Suntem ncredin\a\i c` o mare
parte din cititorii Turnului de Veghere au devenit 33. Care este cea mai bun` dovad` c`
deja p`rta]i la aceast` dragoste a lui Dumnezeu, suntem accepta\i de Domnul?
]i c` to\i ace]tia caut` s-o des`vr]easc` n ei ]i
s` fie nr`d`cina\i ]i ntemeia\i n ea. Avem R 2330, col. 1, par. 2:
asigurarea apostolului c` numai cei care iau Cel care g`se]te c` inima nu i este n
aceast` pozi\ie pot face progres permanent ]i armonie cu aceast` lege a Noului Leg`mnt
am`nun\it n har ]i cuno]tin\`. Cei care au intrat iubire, mil`, amabilitate, blnde\e, bun`tate
n ]coala lui Cristos ]i care refuz` s` fac` progres aceluia i lipse]te dovada c` este n vreun
 Iubirea 351
n\eles al cuvntului acceptat ca fiu al lui de a pierde cuno]tin\a care i l-a adus. n m`surarea
Dumnezeu ]i como]tenitor cu Cristos. Dac` caracterului, prin urmare, trebuie s` punem
unul ca acesta nu are spiritul iubirii, i va fi cu dragostea mai nti ]i s-o socotim ca proba prin-
neputin\` s` mearg` mult pe urmele cipal` a apropierii ]i accept`rii noastre de
nv`\`torului, c`ci sacrificiul lui Cristos n-a Domnul.
fost din slav` de]art`, nu pentru form`
exterioar`, nu pentru onoarea oamenilor, ci 34. Cum putem deveni asem`n`ri ale
ndemnat de iubire fa\` de Dumnezeu ]i fa\` iubitului Fiu al lui Dumnezeu?
de oameni. Tot a]a este ]i cu noi, dac` n inimile
noastre nu avem iubire de fra\i, iubire sub R 2330, col. 2, par. 1, 2:
form` de blnde\e ]i bun`voin\` fa\` de to\i Obiectivul chem`rii actuale a Bisericii [nainte
oamenii, ]i chiar fa\` de crea\ia animal`, nu de chemarea lumii, s` aib` parte de beneficiile ]i
avem spiritul care ne va sus\ine pn` la cap`t privilegiile acestui Nou Leg`m>nt, este s` aleag`
n s`vr]irea sacrificiilor necesare n condi\iile [nainte, nu pe acei care sunt perfec\i, nu pe acei
actuale. Pentru unii ca ace]tia va fi numai o care sunt asem`n`ri ale iubitului Fiu al lui
chestiune de timp pn` cnd puterea mndriei Dumnezeu, ci pe acei care caut` s` devin`
sau a slavei de]arte care i men\ine pe calea asem`n`ri ale iubitului Fiu al lui Dumnezeu,
sacrificiului se va frnge, ]i egoismul i va lua ^asemenea chipului Fiului S`u. Acel chip este
n st`pnire pe deplin. Cel care dore]te s` fie [ns`]i iubirea, c`ci dup` cum Dumnezeu este
credincios pn` la moarte, umblnd n urmele iubire, tot a]a caracterul lui Cristos este iubire,
nv`\`torului, trebuie s` primeasc` spiritul de reprezentarea exact` a Tat`lui. Acesta este modelul
iubire al {nv`\`torului, nainte de a-I putea [n care trebuie s` fim forma\i. Dar Dumnezeu nu
urma astfel. A]a cum declar` apostolul: ^Dac` ne va for\a s` intr`m [n acest model; nu va for\a
cineva zice: @Eu iubesc pe Dumnezeu#, ]i ur`]te asupra noastr` aceste linii ale caracterului: ci,
pe fratele s`u, este un mincinos; c`ci cine nu singurele influen\e pe care le exercit` El [n acest
iube]te pe fratele s`u, pe care-l vede, cum poate scop sunt ^f`g`duin\ele Lui nespus de mari ]i
s` iubeasc` pe Dumnezeu, pe care nu-L vede? scumpe, ca prin ele s` ne facem p`rta]i firii
A]adar, Scripturile pun iubirea de fra\i ca una dumnezeie]ti, ]i [ntip`re]te [n noi caracterul divin
dintre dovezile c` am fost concepu\i de spirit al iubirii, ]i astfel sc`p`m de stric`ciunea care este
]i c` avem leg`tur` cu nv`\`torul. [n lume prin egoism; sau, mai degrab`, trebuie s` ne
\inem [n iubirea lui Dumnezeu [n timp ce El face ca
R 3150, col. 1, par. 6: presiunea tuturor lucrurilor s` [l [ntip`reasc` [n noi.
Printre daruri, profe\ia sau oratoria este unul Iuda 21.
pe care l-a recomandat Apostolul. Cunoa]terea Chestiunea este l`sat` deschis` pentru noi;
tainelor lui Dumnezeu de asemenea este noi putem fie s` ne folosim de aceste f`g`duin\e ]i
recomandat`, ]i o credin\` mare este socotit` s` le permitem s` ne formeze ]i modeleze potrivit
printre cerin\ele principale ale cre]tinului; totu]i, modelului, pu\in c>te pu\in, zi de zi ]i ceas de ceas,
apostolul declar` c` dac` ar poseda toate acestea [n g>nd, [n cuv>nt ]i [n fapt`, sau ne putem
n m`sura cea mai deplin`, ]i ar lipsi dragostea, [mpotrivi influen\ei lor bune ]i putem \ine adev`rul
el n-ar fi nimic doar un nimic ]i nu un [n nedreptate. Cei care aleg calea din urm` c>]tig`
membru al Noii Crea\ii, pentru c` dragostea este o amarnic` dezam`gire; c`ci ace]tia nu sunt de
[nsu]i spiritul de concepere la noua natur`. Ce felul celor c`rora Domnul le va zice, ^Bine, rob bun
prob` minunat` este aceasta! Fiecare dintre noi ]i credincios; ai fost credincios peste pu\ine
s` ]i-o aplice sie]i. Dac` sunt ceva sau nu sunt nimic lucruri, te voi pune peste multe lucruri. Prin
n aprecierea lui Dumnezeu se va m`sura prin urmare, gradul devot`rii noastre Domnului va fi
iubirea mea pentru El, pentru fra\ii Lui, pentru indicat prin gradul iubirii noastre fa\` de El ]i ai
cauza Lui, pentru lume n general ]i chiar pentru Lui; ]i gradul iubirii ]i devot`rii noastre va fi
du]manii mei mai degrab` dect prin manifestat prin activitatea noastr` [n cucerirea
cuno]tin\a, faima sau oratoria mea. Totu]i, nu eului ]i a egoismului acestuia, [n toate ramifica\iile
trebuie s` n\elegem c` cineva poate avea o lui din toate afacerile vie\ii, ]i [n aducerea
cuno]tin\` a tainelor adnci ale lui Dumnezeu g>ndurilor ]i talentelor noastre, mari ]i mici, [n
f`r` a fi conceput de Spiritul sfnt al iubirii; serviciu activ, [ndemnat de iubirea fa\` de
pentru c` nimeni nu cunoa]te lucrurile adnci Dumnezeu ]i de poporul S`u. }i ace]tia vor aprecia
ale lui Dumnezeu, dec>t prin Spiritul lui g>ndurile apostolului c>nd zice: ^Noi [care am
Dumnezeu; ns` cineva poate pierde Spiritul nainte primit conceperea Spiritului sf>nt al {nv`\`torului
352 Iubirea
nostru, spiritul iubirii, ]i care am crescut [ntr-o umplu\i de aprecierea poruncilor ]i a principiilor
anumit` m`sur` [n cuno]tin\a de El noi] trebuie care stau la baza lor, [nc>t s` ne delect`m [n ele; nu
s` ne d`m via\a pentru fra\i. numai fiindc` sunt poruncile lui Dumnezeu, ci pe
l>ng` aceasta, fiindc` ele sunt drepte, bune,
R 3020, col. 2, par. 3, p>n` la pag. 3021, potrivite. Apostolul exprim` acest g>nd prin
col. 1, par. 3: cuvintele: ^}i poruncile Lui nu sunt grele. Un
Domnul exprim` prin profet acest g>nd, cum lucru este s` \ii poruncile divine sau s` cau\i s` le
legea iubirii este divizibil` ]i cuprinde toate \ii, tot timpul sim\ind mai mult` sau mai pu\in`
cerin\ele caracterului cre]tin; el spune: ^Ce alta constr>ngere, lips` de libertate, obliga\ie, datorie
cere DOMNUL de la tine, dec>t s` faci dreptate, s` etc., ]i alt lucru este s` ascul\i cu bucurie.
iube]ti mila ]i s` umbli smerit cu Dumnezeul Este nepotrivit s` a]tept`m ceva de spiritul
t`u? (Mica 6:8). C` acestea sunt cerin\e foarte acesta la [nceputul experien\ei noastre ca popor
rezonabile, to\i vor [ncuviin\a; c` Dumnezeu n-ar al Domnului, c`ut>nd s` \inem poruncile Lui;
putea cere mai pu\in de la cei pe care El [i educ` dar trebuie s` a]tept`m ca pe m`sur` ce cre]tem
pentru judecata viitoare a lumii, este evident: ]i [n har, [n cuno]tin\` ]i [n iubire, toate aceste
totu]i, toate aceste trei calit`\i specificate prin sentimente de constr>ngere, datorie etc., s`
profet sunt cuprinse [ntr-un cuv>nt, iubire. Iubirea dispar`, a]a [nc>t, [n schimb, s` ne plac` s` facem
cere s` ne purt`m just cu aproapele nostru, cu voia Domnului, s` ne plac` s` \inem poruncile
fra\ii, cu familia noastr` ]i cu noi [n]ine. S` c`ut`m Sale de iubire, s` ne plac` s` ne purt`m drept, s`
a cultiva aprecierea noastr` pentru drepturile ]i iubim mila, s` umbl`m smerit cu Dumnezeu ]i
libert`\ile altora cele fizice, morale ]i intelectuale s` fie o absen\` total` a sentimentului c` poruncile
]i apreciindu-le s` nu [ncerc`m sub nici o form` Domnului sunt grele, ap`s`toare, plictisitoare.
s` le reducem sau s` le refuz`m. Aceasta este dezvoltare cre]tin` [nalt` ]i poate fi
A iubi mila este a trece chiar dincolo de iubirea g`sit` numai unde individul a devenit cu adev`rat
drept`\ii, ]i [nseamn` a-\i pl`cea s` cedezi ^asemenea chipului Fiului S`u iubit, unde
drepturile ]i privilegiile personale [n interesul Spiritul Tat`lui s-a dezvoltat ]i a produs roadele
altora, unde nu este implicat nici un principiu. coapte ale Spiritului [n m`sur` abundent`
Aceasta implic` a fi gata s` ier\i gre]elile altora smerenie, r`bdare, bl>nde\e, amabilitate
a nu fi [nclinat s` pretinzi prea mult [n privin\a fr`\easc`, iubire.
altora, precum ]i a avea dorin\a de a pretinde
mult [n privin\a felului [n care [i tratezi tu pe al\ii. 35. Cum trebuie s` ne \inem [n dragostea
Mersul smerit cu Dumnezeu este de asemenea lui Dumnezeu?
inclus [n porunca iubirii; fiindc`, oricine iube]te Iuda 21 ^|ine\i-v` [n dragostea lui Dumnezeu,
pe Creatorul s`u ]i apreciaz` preg`tirile f`cute a]tept>nd [ndurarea Domnului nostru Isus
pentru creaturile Sale, [n lucruri naturale ]i Hristos pentru via\a ve]nic`.
spirituale, va iubi ]i va aprecia pe Dumnezeu [n
schimb. }i av>nd o concep\ie at>t de potrivit` R 2649, col. 2, par. 3:
despre m`re\ia Atotputernicului ]i despre pro- {n final, [n armonie cu textul nostru, s` ne
pria sa micime ]i insuficien\`, dac` n-ar fi harul amintim c` aceasta nu este o chestiune de care
divin, acesta va fi dispus [ntr-adev`r s` umble Se ocup` Dumnezeu, ci o chestiune care cere
smerit cu Domnul nu va c`uta c`r`rile sale aten\ia noastr`. Dumnezeu a f`cut toate
proprii, ci va c`uta [ncrez`tor s` umble pe c`rarea preg`tirile prin care {i putem cunoa]te iubirea,
pe care Domnul a marcat-o pentru el [n urmele ]i putem fi constr>n]i de ea ]i putem fi accepta\i
lui Isus. [n ea, dar ne revine nou` s` ne \inem [n dragostea
Acela]i apostol Ioan care a consemnat cuvintele lui Dumnezeu: ]i ne putem \ine [n dragostea
Domnului nostru din textul nostru, a comentat Lui numai c`ut>nd s` practic`m principiile
mai departe asupra acestui subiect al iubirii de iubirii Lui [n afacerile zilnice ale vie\ii, permi\>nd
Dumnezeu ]i de Cristos zic>nd: ^C`ci aceasta este iubirii lui Dumnezeu s` ne constr>ng` zilnic s`
dragostea de Dumnezeu [adic` dovede]te sau ne sacrific`m [n serviciul Domnului, pentru
demonstreaz` dragostea noastr` pentru onoarea Sa ]i pentru r`sp>ndirea adev`rului S`u,
Dumnezeu], s` p`zim poruncile Lui. }i poruncile permi\>nd iubirii de fra\i s` ne umple inimile a]a
Lui nu sunt grele (1 Ioan 5:3). Aceasta ne d` [nc>t s` putem fi bucuro]i ^s` ne d`m via\a pentru
sugestia c` Domnul a]teapt` nu numai s` \inem fra\i (1 Ioan 3:16); permi\>nd ca o iubire
poruncile Lui de iubire pentru El ]i pentru fra\i, comp`timitoare pentru lume [n general, ^crea\ia
ci ]i [n \inerea acestor porunci s` fim at>t de care suspin`, [n toate [ncerc`rile ]i dificult`\ile
 Iubirea 353
ei, s` ne deprind` inimile a]a [nc>t s` fim tot mai uit`m c` mare parte din lipsa de apreciere a
bl>nzi ]i mai genero]i fa\` de to\i cei cu care principiilor drept`\ii este din cauza ignoran\ei; ]i
venim [n leg`tur`, ]i s` le fim de ajutor c>nd avem trebuie s` ne a]tept`m c`, ajung>nd s`-L cunoa]tem
ocazie; permi\>nd acestei iubiri s` se extind` pe Domnul ]i s` [n\elegem mai bine planul S`u, ochii
chiar ]i la crea\ia animal` care este sub grija [n\elegerii noastre s` se vor deschide mai larg, a]a
noastr`, a]a [nc>t s` nu fim neglijen\i fa\` de [nc>t va fi posibil nu numai ^s` [n\elegem pe deplin
interesele ei; toate acestea par esen\iale pentru [mpreun` cu to\i sfin\ii, ci ]i s` apreciem [mpreun`
p`strarea noastr` [n iubirea lui Dumnezeu. S` cu to\i sfin\ii principiile care stau la baza ]i
practic`m tot mai mult aceast` iubire ]i astfel s` constituie legea divin` a iubirii.
devenim tot mai des`v>r]i\i [n aceast` iubire, care Astfel ne putem \ine zi de zi ]i ceas de ceas [n
este Spiritul Tat`lui nostru, Spiritul Domnului iubirea Domnului prin ascultare de principiile
nostru ]i Spiritul tuturor celor care sunt cu drept`\ii ]i iubire cresc>nd` fa\` de ele. }i trebuie
adev`rat membri ai corpului lui Cristos. s` ne bucur`m [n fiecare experien\` a vie\ii [n
[ncerc`rile, dificult`\ile, necazurile, dezam`girile
R 3021 ^|ine\i-v` [n dragostea lui ei etc., nu mai pu\in dec>t [n pl`cerile ei, dac` prin
Dumnezeu Iuda 21: vreunul sau prin toate aceste mijloace Domnul ne
Care este deci esen\a celor aflate din ceea ce va instrui ]i ne va da o [n\elegere mai clar` a
mai sus s-a men\ionat a fi instruc\iunea divin` deficien\elor noastre ]i o [n\elegere mai clar` a acelei
asupra acestui subiect? Este aceasta: legi des`v>r]ite a libert`\ii ]i a iubirii pe care El a
(1) Chiar de la [nceput inimile noastre trebuie stabilit-o, ]i la care cere supunerea noastr` de inim`
s`-]i dea seama de imperfec\iunile propriei c`rni deplin` ]i loial`.
]i s` priveasc` la Domnul pentru ajutorul necesar
ca s` r`m>n` [n iubirea Sa. R 3553, col. 2, par. 4:
(2) Trebuie s` fie studiate serios f`g`duin\ele Ce minunat` este aceast` iubire a lui Dumnezeu
nespus de mari ]i scumpe, pentru ca ele s` constituie ]i aceast` iubire a lui Cristos! C>t de imposibil ni se
[n noi ^puterea lui Dumnezeu pentru totdeauna pare s`-i m`sur`m lungimea ]i l`\imea, [n`l\imea
p`str>ndu-ne [n cuno]tin\a Domnului, ]i prin ]i ad>ncimea! Cei care L-au acceptat pe Domnul ca
ascultare [n iubirea Lui. R`scump`r`torul lor ]i au intrat [n rela\ie de
(3) Aceast` cuno]tin\` ne va folosi numai pe leg`m>nt cu El, d>ndu-I tot ce au, oric>t de pu\in ar
m`sur` ce o punem [n practic` ]i c`ut`m s` ne fi acesta, ]i accept>nd de la El o participare [n toate
regl`m mintea, g>ndurile, cuvintele, ]i pe c>t aceste binecuv>nt`ri ale prevederii Sale, dac`
posibil ac\iunile vie\ii, potrivit acestui standard vreodat` sunt arunca\i la p`m>nt din cauza
pe care Dumnezeu l-a stabilit prin Cuv>ntul S`u sl`biciunii sau [mpotrivirii, sau c>te altele, s`-]i
ca ideal [n fa\a noastr`. S` nu uit`m c` dac` am aminteasc` aceast` mare iubire pe care o are Tat`l
avea toat` cuno]tin\a dar n-am avea dragoste, nu pentru noi ]i pe care o [mp`rt`]e]te ]i Fiul, iubirea
ne-ar folosi la nimic, dar s` ne amintim ]i c` [n care nu numai ne-a r`scump`rat pe c>nd noi eram
aranjamentul divin pare imposibil s` progreseze [nc` p`c`to]i, ci care de atunci ne-a chemat la astfel
cuno]tin\a noastr` mult [naintea ascult`rii de de binecuv>nt`ri ]i privilegii minunate, f`c>ndu-ne
ceea ce deja ]tim. como]tenitori cu Cristos Domnul nostru, dac`
(4) Trebuie s` apreciem fiecare dovad` pe care suferim cu El aceast` iubire nu va fi cu u]urin\`
o g`sim [n noi ]i [n al\ii, de astfel de cre]tere [n refuzat`, aceast` iubire ne va pedepsi mai degrab`
ascultarea de legea lui Dumnezeu legea iubirii dec>t s` ne permit` s` c`dem [n moartea a doua;
cu leg`turile ei de dreptate, mil` ]i reveren\`. aceast` iubire va pune [n final, fie [n turma mic`, fie
(5) Nu trebuie s` a]tept`m rezultatele depline [n mul\imea cea mare, pe to\i aceia care continu` s`
ale bucuriei [n [nf`ptuirea voin\ei Tat`lui la se [ncread` [n Isus ]i continu` s` \in` la Cuv>ntul
[nceputul experien\elor noastre, nici s` fim cel credincios. Dar [n m`sura [n care aceast` iubire
descuraja\i dac` la [nceput motivul este [n m`sur` locuie]te [n noi cu bog`\ie, [n m`sura [n care Cristos
considerabil` iubirea din datorie [n loc s` fie iubirea este [ntronat [n inimile noastre, vom r`spunde cu o
pentru principii. Trebuie s` c`ut`m [n m>na iubire c`reia [i va pl`cea s` fac` lucrurile care sunt
Domnului binecuv>ntare [n continuare ]i umplere pl`cute [n ochii Tat`lui ]i acceptabile pentru
[n continuare cu spiritul S`u de iubire. Trebuie s` Domnul, ]i [n aceea]i m`sur` nu ne va pl`cea s`
c`ut`m ]i s` apreciem principiile de baz` ale facem ceva ce ar aduce un nor [ntre Domnul ]i
guvern`rii Domnului [n Univers, ]i trebuie s` sufletele noastre. S` avem deci curaj proasp`t,
c`ut`m s` ne aducem inimile [n armonie de sim\ire v`z>nd lungimile ]i l`\imile, [n`l\imile ]i ad>ncimile
cu legea ]i cu principiul ]i spiritul drept`\ii. S` nu divine, ]i iubirea aceasta a lui Dumnezeu s` ne
354 Iubirea
constr>ng` la mai mare zel ]i devotare Lui ]i cauzei R 2589, col. 1, par. 6, p>n` la col. 2, par.
Lui. 2 B>rne [n ochii lor:
Accentu>nd aceast` lec\ie, Domnul nostru
R 3546, col. 2, par. 4, 5: sugereaz` c` acei care [ntotdeauna g`sesc gre]eli
Al treilea rod sau dovad` a acestei calit`\i de la ^fra\ii care asemenea lor caut` s` umble pe
membru [n Vi\` ]i a cre]terii noastre ne[ncetate calea [ngust` care niciodat` nu v`d eforturile
ca ml`di\e este declarat` [n versetul 9 (Ioan 15), nobile ale ^fra\ilor de a copia pe {nv`\`torul, ci
]i anume, c` a]a cum Tat`l L-a iubit pe Domnul continuu se aga\` de ei, sunt chiar cei care au
Isus, Vi\a, tot a]a R`scump`r`torul nostru ne cele mai mari gre]eli lips` de iubire. Exagerarea
iube]te pe noi, ml`di\ele Sale sau membrii S`i. din cuvintele Domnului nostru, de mustrare a acestei
Ce idee minunat` este aceasta, c` {nv`\`torul clase, pare s` implice o und` de sarcasm, c`ci
nostru are fa\` de noi acela]i fel de iubire cum literal El spune: De ce v` uita\i a]a la semenul
are Tat`l fa\` de El! Dac` ar putea credin\a vostru care este tulburat de un fir de praf din
noastr` s` p`trund` [ntotdeauna acest g>nd ]i ochiul s`u, [n timp ce voi ave\i o b>rn` [ntreag`
s`-l re\in`, n-am avea [ntr-adev`r ce s` dorim sau [n ochiul vostru? To\i ^fra\ii sunt tulbura\i mai
de ce s` ne temem vara noastr` ar dura tot mult sau mai pu\in de greut`\i de un fel sau altul,
anul. G>ndul urm`tor sugerat este c` dup` ce am de sl`biciuni ale c`rnii fiindc` to\i au comoara
ajuns, dup` ce am ob\inut aceast` pozi\ie [nalt` naturii noi [n vase de p`m>nt imperfecte
[n favoarea Domnului, dac` suntem ucenicii S`i desfigurate de p`catul originar. ^Nu este nici un
]i apreciem cu adev`rat ceea ce a f`cut El pentru om drept, nici unul absolut perfect. Totu]i fra\ii,
noi [n aceast` privin\`, vom dori s` continu`m [n ale c`ror inimi sunt pline de iubire, chiar dac`
iubirea Lui. Apoi vin la r>nd termenii ]i condi\iile au praf [n ochiul credin\ei lor, sau [n
[n care putem continua [n acea iubire, ]i anume, discern`m>ntul intelectual sau spiritual, ]i poate
s` \inem poruncile Lui. au ]i atele la m>ini, care le afecteaz` toate faptele
Ar`t>ndu-ne c` aceasta nu este o propunere vie\ii ]i fac lucrarea lor imperfect`, ]i chiar dac`
nera\ional`, Domnul nostru a declarat c` ace]tia unii au atele ]i la picioare, a]a [nc>t mersul lor [n
sunt aceia]i termeni [n care Tat`l lucreaz` cu El, nici un caz nu este perfect, a]a cum ar dori ei
]i anume, ^Dup` cum ]i Eu am p`zit poruncile totu]i dac` au spiritul credin\ei, al iubirii ]i al
Tat`lui Meu ]i r`m>n [n dragostea Lui. Noi nu simpatiei, Spiritul lui Cristos, ei sunt ai Lui ]i
putem a]tepta s` r`m>nem [n iubirea Domnului cu mult mai pl`cu\i Lui dec>t ar putea fi al\ii
]i s` fim neglijen\i [n privin\a [ndemnurilor Lui. care sunt lipsi\i de spiritul iubirii ]i simpatiei,
M`sura credincio]iei noastre fa\` de El va fi ]i care, prin urmare, [n aceast` pild` sunt
indicat` de ascultarea noastr` de El, dup` cum reprezenta\i cu totul perverti\i [n judecata lor fa\`
m`sura iubirii Lui pentru Tat`l a fost indicat` de al\ii, fiindc` au at>t de pu\in din Spiritul
de ascultarea Lui de Tat`l. Apostolul sugereaz` Domnului ]i at>t de mult din spiritul
acela]i g>nd ]i mai adaug` ceva la el zic>nd: ^C`ci Adversarului ^marele acuzator al fra\ilor.
aceasta este dragostea de Dumnezeu, s` p`zim Pe aceast` clas` neiubitoare, g`sitoare de
poruncile Lui. }i poruncile Lui nu sunt grele gre]eli, acuzatoare de fra\i, Domnul [i nume]te
(1 Ioan 5:3). Nu este destul s` p`zim poruncile, f`\arnici. De ce? Fiindc` [n g`sirea de gre]eli la
ci s` le p`zim iubitor ]i loial, din bun` pl`cere, al\ii, ei vreau, [n mod evident, s` sugereze c` ei
s` nu le consider`m grele, ci mai degrab` s` fim [n]i]i nu sunt atin]i de aceea]i boal` a p`catului;
bucuro]i s` fim [n linie, [n armonie cu toate evident ei doresc s` dea impresia c` sunt sfin\i,
prevederile ]i aranjamentele drepte ale Domnului. ]i deoarece [n inima lor ]tiu c` nu este adev`rat
S` c`ut`m tot mai mult acest spirit al deplinei ]i c` au multe e]ecuri, multe imperfec\iuni de
armonii de inim` cu toate principiile drept`\ii aceea cursul lor este f`\arnic, fals, [n]el`tor,
a]ezate de Domnul nostru Isus poruncile Sale. nepl`cut lui Dumnezeu. Preten\ia lor c` g`sirea
de gre]eli este determinat` de iubire fa\` de cel
36. Cum trebuie s` ne examin`m pe care gre]e]te ]i ur` fa\` de p`cat, este [n]el`toare
noi [n]ine ]i s` biruim spiritul nepl`cut ]i f`\arnic`, dup` cum arat` clar cuvintele
al criticii ]i al judec`\ii aspre? Domnului nostru. Altfel ei ar g`si mult de f`cut
[n a ur[, a condamna ]i a se r`zboi cu propriile lor
Vol. VI, pag. 402, par. 2, p>n` la pag. 409 p`cate ]i sl`biciuni sco\>ndu-]i b>rnele lor de
^Nu judeca\i, ca s` nu fi\i judeca\i; c`ci [ng>mfare ]i f`\`rnicie. Experien\ele astfel
cu ce judecat` judeca\i, ve\i fi judeca\i c>]tigate [i fac foarte sensibili, [ndur`tori ]i
(Mat. 7:1, 2). Vezi fragmentul la pag. 390. iubitori [n ajutorul pe care-l dau altora.
 Iubirea 355
To\i ^fra\ii trebuie s` priveasc` atent aceast` neiubitor, egoist, de judecare ]i de g`sire de
imagine [nf`\i]at` de Domnul, ]i s` observe bine gre]eli al c`rnii, care trebuie scos afar`.
dac` au sau nu vreuna din aceste dispozi\ii rele Antidotul pentru otrav` este s` fim umplu\i cu
[n inim` g`sire de gre]eli, s>c>ial`, critic` Spiritul sf>nt, spiritul iubirii, c`ci ^dragostea
aspr` ]i [nvinuire diferite grade ale aceleia]i nu face r`u aproapelui; ^dragostea este
gre]eli. Dac` afl` vreo urm` a unei astfel de [ndelung r`bd`toare ]i este plin` de bun`tate;
^b>rne a lipsei de iubire ]i [ng>mfare [n ochiul ^dragostea nu se umfl` de m>ndrie, s` vad`
lor spiritual, s` mearg` imediat la marele Medic gre]elile altora ]i s` fie oarb` fa\` de ale sale;
]i s-o st>rpeasc` de tot, pentru ca astfel s` poat` ^nu se laud`, s` fie critic general, g`sitor de
deveni repede ajutoare bl>nde, comp`timitoare gre]eli ]i ^acuzator al fra\ilor. Dragostea este
pentru ^fra\i, ]i s` fie preg`ti\i ca medici ]i comp`timitoare, de ajutor, Spiritul lui
chirurgi de succes pentru marea lucrare a Dumnezeu. 1 Cor. 13:4; Rom. 13:10.
Veacului Milenar pentru deschiderea bl>nd`
]i comp`timitoare a ochilor orbi ai omenirii ]i R 3316, col. 2, par. 1, 2 Spiritul cerin\ei
pentru vindecarea tuturor r`nilor p`catului. lui Dumnezeu este mila:
Aceast` dispozi\ie de g`sire de gre]eli, care este
R 2590, col. 1, par. 2, 3 Cum s` biruim gata s` acuze ]i s` condamne pe fiecare, indic` o
[ng>mfarea neiubitoare: stare gre]it` a inimii una [mpotriva c`reia trebuie
{ntorc>ndu-ne la lec\iile pe care trebuie s` le s` fie [n gard` tot poporul Domnului. Acesta nu este
[nve\e ^fra\ii ]i av>nd [n minte [n mod special spiritul milei ]i al bun`t`\ii ]i iubirii care nu se
corectarea tendin\ei de a se judeca unul pe altul, g>nde]te la r`u, dup` cum spune apostolul. Este
Domnul nostru d` instruc\iuni cum pot fi eradi- un spirit lipsit de armonie cu dispozi\ia lui
cate aceste caracteristici rele. Noi trebuie s` Dumnezeu, c`ci, a]a cum explic` Domnul nostru,
cerem de la Domnul m`sura necesar` de iubire Dumnezeu dore]te mil` ]i nu m`cel; ]i cei care
]i comp`timire care ne va [mpiedica s` judec`m sunt gata s` condamne pe al\ii dau dovad` c` le
pe al\ii ]i care ne va ajuta s` corect`m defectele lipse]te spiritul de mil` ]i iertare al Domnului.
noastre. Dac` cerem sincer, cu adev`rat, vom Aceasta a fost gre]eala de care i-a acuzat
primi ajutorul ]i harul S`u [n aceast` direc\ie. }i Domnul pe cei doi din cei mai nobili ucenici ai
[n timp ce cerem, avem datoria s` c`ut`m S`i [n partea timpurie a uceniciei lor. C>nd
lucrurile care ne lipsesc, Spiritul sf>nt al iubirii oamenii din Samaria au refuzat s` v>nd` hran`
s` ne umple inimile; ]i dac` [l c`ut`m [l vom g`si. ucenicilor, fiindc` Domnul nu S-a oprit s` fac`
Trebuie s` batem la u]a magaziei de har ]i de minuni printre ei, cum f`cea printre evrei,
binecuv>ntare a Domnului prin eforturi ucenicii, Iacov ]i Ioan, au fost indigna\i ]i I-au
necontenite, precum ]i rug`ciune ne[ncetat`, ]i zis Domnului: ^Vrei s` spunem s` se coboare
ca rezultat ni se va deschide [n mod sigur. foc din cer ]i s`-i mistuie?, dar Isus le-a
Cererea, c`utarea, baterea, vor implica credin\` r`spuns: ^Nu ]ti\i de ce duh sunte\i [nsufle\i\i.
[n Domnul, care va fi pl`cut` [n ochii Lui, ]i de C`ci Fiului Omului a venit nu ca s` piard`
asemenea vor implica credincio]ie din partea sufletele oamenilor, ci ca s` le m>ntuiasc`. A]a
noastr` ]i dorin\a de a ne conforma pe deplin este cu to\i ucenicii Domnului: studiul lor
voin\ei Domnului. }i aceste dorin\e bune ale continuu s` fie ca s` evite acea dispozi\ie
inimilor noastre vor fi r`spl`tite, c`ci dup` cum hipercritic` de a condamna ]i a distruge pe al\ii
un p`rinte p`m>ntesc va r`spunde cererii [n timp ce doresc mil` pentru ei. Regula pe care
copilului s`u dup` hran` p`m>nteasc`, tot a]a o stabile]te Domnul este c` trebuie s` a]tept`m
va r`spunde ]i Domnul, ]i va da har la orice mil` de la El numai [n m`sura [n care vom
timp de lips` copiilor S`i. El nu ne va [n]ela exercita acest har fa\` de al\ii.
nici nu ne va da lucruri rele, c>nd noi le dorim
pe cele bune, ci va face pentru noi peste m`sur` 37. Cum s` procedeze iubirea cu
mai mult dec>t am putea noi cere sau g>ndi; presupunerile de r`u?
c`ci, nu este oare Tat`l nostru ceresc cu mult
mai bun dec>t ar putea fi orice tat` p`m>ntesc? R 3594, col. 1, par. III-IV. Vezi fragmentul
Referirea lui Luca la acest discurs (11:13) la pag. 393.
declar` c` lucrul bun pe care Dumnezeu
binevoie]te s`-l dea celor care cer, caut`, bat, 38. Cum s` [mplinim porunca ^s` v`
este Spiritul sf>nt. }i acesta este exact lucrul iubi\i unii pe al\ii?
necesar, ca o contracarare a spiritului nesf>nt,
356 Iubirea
R 2453, col. 2, par. 2-5: veghetor ]i mai de ajutor celor care sunt mai slabi,
Una dintre ultimele ]i cele mai grele probe ale chiar dac` se bucur` mai mult de tov`r`]ia celor
acestor ^fra\i" ]i sub care, probabil, cei mai mul\i tari. Nu este acum timpul ca cei tari s` se adune
din cei odat` trezi\i ]i [narma\i vor c`dea, va fi la un loc pentru a se admira ]i bucura reciproc;
iubirea de fra\i. Dup` cum se pare, mul\i vor acest timp va veni mai trziu pentru to\i cei care
c`dea la acest punct ]i din aceast` cauz` vor fi iubesc pe fra\i att de mult nct s`-]i dea via\a
socoti\i nevrednici de o intrare [mbel]ugat` [n pentru binele lor. Ace]tia {l vor auzi pe St`pnul
{mp`r`\ie. De la oricine are spiritul iubirii spunnd: ^Bine, rob bun ]i credincios intr` n
potrivit modelului (Rom. 8:29), se a]teapt` s` fie bucuria st`pnului T`u.
de acord cu declara\ia apostolului: ^El }i-a dat
via\a pentru noi; ]i noi trebuie s` ne d`m via\a R 3180, col. 1, par. 2:
pentru fra\i. 1 Ioan 3:14, 16; 1 Pet. 1:22; 3:8. Exist` un lucru [ns` pe care apostolul
Aceasta, ca toate celelalte probe, va fi cea mai sugereaz` c`-l dator`m continuu semenilor no]tri,
critic` ]i mai v`dit` n acest timp de privilegiu nu numai membrilor propriilor familii ]i a celor
special ]i de ncercare special` de la sfr]itul din vecin`tatea noastr`, ci tuturor oamenilor, ]i
veacului (Apoc. 3:10). S` ne gndim cum va veni, anume, iubirea. Le dator`m aceasta sub legea
pentru ca s` fim mai bine preg`ti\i s` o divin`, ]i face parte din datoria cre]tin` s` ne
ntmpin`m cu reu]it`. (a) Ea nu va recunoa]te achit`m de aceast` obliga\ie zilnic. Un p`rinte
calitatea de frate nici [n privin\a canalelor nguste sau un membru al familiei trebuie s` caute s`-]i
ale sectarismului, nici pe planul nelimitat al fac` partea [n sprijinirea casei ]i a comodit`\ilor,
dispre\ului lumesc fa\` de Cuvntul divin, care privilegiilor, lini]tii ]i armoniei ei, ca influen\a
se declar` pentru ^fraternitatea omului. Ea va sa [n zona sa printre prieteni ]i cuno]tin\e s` fie
recunoa]te pe copiii Celui R`u ]i pe copiii lui spre bine ]i nu spre r`u, spre pace ]i nu spre
Dumnezeu: ]i to\i ace]tia din urm` vor fi pre\ui\i ceart`. }i dup` cum remarc` apostolul [n alt`
]i iubi\i ]i servi\i ca ^fra\i to\i care se ncred parte, dac` el trebuie s` fac` bine tuturor
n sngele scump al Lui Cristos pentru iertare, ]i oamenilor, cum are ocazie, ]i fiindc` [i iube]te pe
care sunt pe deplin consacra\i serviciului Domnului. to\i ]i le dore]te binele, cu mult mai mult el trebuie
(b) Dac` unii ca ace]tia sunt v`zu\i undeva, n s` aib` asemenea sentimente ]i conduit` [n spe-
^Babilon sau [n afara lui, adormi\i, nc`tu]a\i ]i cial fa\` de cei din casa credin\ei (Gal. 6:10). El
orbi\i de nv`\`turi false ]i supersti\ii, pentru un trebuie s` fie gata s` fac` bine pe socoteala
soldat al crucii care s-a trezit ]i a mbr`cat timpului ]i comodit`\ii sale, tuturor oamenilor,
arm`tura, este datoria sa, a]a cum ar trebui s` dar trebuie s` fie gata s`-]i dea via\a pentru fra\i
fie ]i pl`cerea sa, s` se gr`beasc` s` mearg` n trebuie s` caute ocazii s`-]i dea via\a pentru
ajutorul lui n modul cel mai n\elept, mai bun ]i fra\i zi dup` zi, [n sensul de a-]i da timpul pentru
mai rapid. Nici confortul personal, nici reputa\ia comunicarea adev`rului sau pentru ajutorarea
proprie, nici vreun alt spirit egoist nu trebuie s`-l fra\ilor Domnului [n orice fel, s` [mbrace
mpiedice; spiritul iubirii trebuie s`-l arm`tura lui Dumnezeu ]i s` stea [n picioare [n
nsufle\easc` pe acesta ca s` fac` tot ce-i st` n ziua cea rea.
putere chiar pn` la a-]i da via\a pentru fra\i.
To\i cei care au acest spirit trebuie s` doreasc` R 2330, col. 1, par. 3, 4 Aceast` lege [n
arz`tor s`-i ajute pe cei care sunt n primejdie de func\ionarea ei practic`:
a-]i pierde reazemul pe Domnul, a]a cum sunt Iubirea de fra\i nu [nseamn` doar iubirea unei
cei care i conduc acum orbe]te spre necredin\`. partide sau a unei clici, sau a unor fra\i care au
(c) Acela]i spirit al ^C`peteniei (Evr. 2:10) l calit`\i naturale pe care le iubim. {nseamn`
va face s` iubeasc` astfel nu numai pe fra\ii care iubirea pentru to\i care au acceptat Noul
sunt nc` adormi\i, ci dac` este cu putin\` nc` ]i Leg`m>nt ]i caut` s` umble dup` Regula de Aur
mai dispus s`-]i dea via\a pentru fra\ii care, a iubirii. {nseamn` c` dac` unii au particularit`\i
asemenea lui, s-au trezit ]i acum mbrac` specifice de dezvoltare ]i de dispozi\ie natural`,
arm`tura. El va comp`timi cu ei [n [ncerc`rile care sunt discordante fa\` de ideile ]i
lor de pe cale ]i i va ajuta s` ncal\e sandalele sentimentele noastre, totu]i [i vom iubi ]i pre\ui,
p`cii ]i s`-]i potriveasc` fiecare parte a arm`turii. ]i-i vom servi cu bucurie fiindc` se [ncred [n
Dac` cineva ar fi n mod deosebit slab ]i expus Domnul ]i au fost accepta\i de El ]i au adoptat
poticnirii, acesta nu-l va dispre\ui, nici nu-l va legea Noului Leg`m>nt, legea regal` a libert`\ii
oc`r, tot a]a cum n-ar face-o nici fratele mai mare, ]i vie\ii ca standard al lor. De acum [ncolo nu-i
C`petenia. Dimpotriv`, el va fi cu att mai mai cunoa]tem dup` carne, cu particularit`\ile
 Iubirea 357
]i neregularit`\ile ]i deform`rile ei, ci dup` consacra\ii Domnului s` fie plasat pe o culme de
natura nou`, ca ^Noi Creaturi. {nseamn` de faim` sau de putere cum a fost Darius, ]i este de
asemenea c` fiecare dintre noi, [n m`sura [n care asemenea pu\in probabil s` li se ofere [nchinare
ne descoperim propriile neregularit`\i ]i literal`; totu]i exist` mici lumi, mici imperii, cum s-
deform`ri, care sunt contrare legii iubirii, vom ar zice, mici cercuri de cuno]tin\e, [n care pot
c`uta s` ne sc`p`m de aceste imperfec\iuni ale func\iona mai mult sau mai pu\in acelea]i principii.
c`rnii c>t se poate de repede ]i s` le facem c>t {n fiecare mic de grup de popor al Domnului
mai pu\in sup`r`toare ]i deranjante pentru al\ii. pot fi unul sau mai mul\i care, datorit` talentelor
Din acest punct de vedere, iubirea nu va sau altor [mprejur`ri providen\iale, pot avea pe
remarca ve]nic diferitele defecte ale diferi\ilor bun` dreptate un loc proeminent [n iubirea ]i
membri ai corpului lui Cristos, nici nu le va aprecierea grupului, ]i Cuv>ntul Domnului arat`
expune spre ridicolul ]i dispre\ul altora, ci, pe c` aceasta nu este numai ra\ional, ci ]i just. Dac`
c>t este posibil, fiecare va fi la fel de doritor s` sunt adminstratori credincio]i, ei trebuie s` fie
acopere defectele altora cum este s` le acopere pe iubi\i ]i onora\i pentru faptele lor. Dar trebuie s`
ale sale; ]i s` aib` comp`timire fa\` de al\ii [n ne amintim c` ei sunt totu]i fra\i ]i c` [n nici un
conflictele cu asalturile lor, a]a cum are sens nu trebuie s` li se dea onoarea sau reveren\a
comp`timire fa\` de sine ]i dore]te ca Domnul s` care apar\ine numai Domnului. Nici o
aib` comp`timire fa\` de el [n conflictele lui cu confedera\ie a Bisericii sau a statului nu poate
propriile imperfec\iuni. ^Dac` n-are cineva Duhul interveni [n acest principiu, c` Dumnezeu trebuie
lui Hristos, nu este al Lui. Rom. 8:9. s` fie recunoscut ca Principalul [n toate modurile,
singurul vrednic de [nchinare. Fra\ii ]i surorile
R 3547, col. 1, par. 3: din Biseric`, [n timp ce apreciaz` foarte mult pe
Nu ne mir` c` Domnul ne [ndrum` s` ne iubim conduc`torii credincio]i, s` caute s` nu flateze
unul pe altul, ci suntem uimi\i la g>ndul con\inut sau s` nu ridice [n sl`vi sau [n vreun alt mod s`
[n aceste cuvinte: ^Cum v-am iubit Eu. Cum ne st>rneasc` vanitatea ]i astfel s` duc` la stricarea
putem noi iubi cu aceea]i dragoste cu care ne-a celor pe care ei [i apreciaz` [n mod cuvenit ca
iubit Domnul, este prima noastr` [ntrebare. servitori ai Domnului ]i ai turmei Sale. La fel
R`spundem c` la [nceput acest lucru este fiecare conduc`tor, orice rol ar avea [n familia lui
imposibil, dar pe m`sur` ce ne umplem tot mai Dumnezeu, trebuie s` fie [n gard` [mpotriva
mult de Spiritul Domnului, ne apropiem tot mai influen\elor ascunse, de m>ndrie ]i dorin\e ]i
mult de acest standard al iubirii perfecte fa\` de ambi\ii [ndr`gite, ]i [mpotriva [nsu]irii meritului
to\i cei care sunt ai Lui, o iubire care nu numai care este datorat lui Dumnezeu pentru adev`r ]i
va refuza s` fac` daun` altuia, ci o iubire care se cuno]tin\a lui, ]i pentru ceva capacitate [n
va delecta s` fac` bine unui frate, da, s` fac` bine prezentarea lui altora. Smerenia este f`r`
pe socoteala propriului timp ]i comodit`\i. Astfel [ndoial` una din cele mai importante lec\ii ale
Isus ne-a iubit pe to\i ]i ne-a r`scump`rat cu noastre cei care o neglijeaz` [n vreun grad, vor
s>ngele S`u pre\ios, ]i [n m`sura [n care cre]tem avea necaz ca rezultat.
[n har, [n cuno]tin\` ]i [n iubire de El, [n acea
m`sur` suntem asemenea lui Cristos ]i avem Vol. VI, pag. 489, par. 2, p>n` la pag. 491
iubire asemenea lui Cristos. Aceast` iubire este Asocierea nepotrivit` nu este implicat`
[mplinirea Legii, ]i oricine are astfel de iubire aici:
pentru fra\i, va avea o iubire deplin`, Domnul ne [nva\` clar prin apostol c`
comp`timitoare pentru toat` crea\ia care suspin` preferin\ele ]i favorurile Sale sunt la fel pentru
]i va fi bucuros s` fac` acum pu\inul pe care-l toate Creaturile Noi conform zelului lor, con-
poate face pentru ei, ]i [ndoit de bucuroas` c` form iubirii lor fa\` de El ]i fa\` de principiile
Domnul la timpul ]i la buna Sa pl`cere are o reprezentate [n El; iar condi\iile de sex, ras`,
binecuv>ntare mare ]i minunat` pentru fiecare culoare etc. ale corpului muritor n-au nici o
membru al rasei lui Adam. importan\` pentru El [n judecarea poporului S`u,
[n aprecierea lor ]i [n distribuirea r`spl`\ilor fi-
R 3639, col. 2, par. 4, 5: nale. Cunosc>nd felul cum prive]te Tat`l aceast`
Flatarea ]i vanitatea sunt de multe ori uneltele problem`, [ntreaga Crea\ie Nou` trebuie s-o
Adversarului pentru lezarea poporului ]i a cauzei priveasc` similar, trebuie s` aprecieze pe toate
Domnului, ]i to\i cei care recunosc acest fapt Creaturile Noi [n Cristos Isus ca ^fra\i, trebuie
trebuie s` fie ca atare [n mod special [n gard`. s` aib` o afec\iune bl>nd` fa\` de to\i, trebuie s`
Adev`rat, este pu\in probabil ca vreunul dintre caute s` serveasc` pe to\i, nu trebuie s` cunoasc`
358 Iubirea
nici o p`rtinire printre fra\i, dec>t aceea pe care m`sur` ]i exact de aceea]i intensitate sau c`ldur`
{nsu]i Domnul a ar`tat-o prin aceea c` a fa\` de to\i. Exist` ceva ce o m`soar` sau o
favorizat ]i onorat pe cei care au ar`tat cea mai mare regleaz`. Ce anume? Este faptul c` iubim pe
m`sur` de zel pentru cauza Sa. Dar toat` aceast` Dumnezeu ]i principiile glorioase ale drept`\ii,
impar\ialitate, aceast` ignorare a sexului, culorii, care sunt reprezentate [n caracterul S`u; ]i iubim
rasei etc. este pentru noi ca ]i Creaturi Noi, ]i numai pe Domnul nostru Isus din acela]i punct de
par\ial afecteaz` corpurile noastre muritoare ]i vedere, Ei fiind [nse]i exemplific`rile a tot ce este
rela\ia lor unele cu altele ]i cu lumea. Ca atare, bun, nobil, adev`rat, drept, generos, iubitor; ]i
decen\a conduitei ]i a rela\iilor [ntre sexe trebuie iubirea noastr` fa\` de fra\i trebuie, din
s` fie men\inut` de c`tre Noua Crea\ie. necesitate, s` fie [n m`sura [n care g`sim c` fra\ii
Ace]tia trebuie s` aib` [ntr-adev`r o m`sur` sunt asem`n`ri ale Domnului nostru. Nu vrem
mai mare de [n\elepciune ]i pruden\` dec>t s` spunem asem`n`ri [n carne, ci privite din
lumea, fiindc` sunt concepu\i pentru spiritul unei punctul de vedere al Domnului; asem`n`ri [n
min\i s`n`toase. {n consecin\`, ar trebui s`-]i dea spirit, asem`n`ri [n inim`, asem`n`ri [n motive,
seama c` [n calitate de Nou` Crea\ie, care caut` asem`n`ri [n inten\ie, asem`n`ri [n zel iubitor
s` umble nu potrivit c`rnii ci potrivit Spiritului, pentru dreptate, adev`r etc. Astfel, pe m`sur` ce
ar fi cuvenit ca ei s` fie [nc` ]i mai aten\i dec>t cre]tem [n iubirea lui Dumnezeu ]i [n iubirea lui
cei lume]ti, oamenii naturali, [n privin\a Cristos ]i [n iubirea principiilor pe care Ei le
sl`biciunii c`rnii lor ]i [n privin\a cuviin\ei reprezint`, cre]tem ]i [n iubire fa\` de to\i
anumitor limite de conduit` potrivit`, modestie, oamenii ]i fa\` de fra\i, dar mai ales fa\` de cei
rezerv` etc. [ntre sexe. {n m`sura [n care Noile care cresc cel mai mult [n asem`narea Domnului.
Creaturi caut` via\a spiritual` ]i [n m`sura [n Aceasta nu este p`rtinire; aceasta nu este a face
care []i dau seama c` apetitul sexual se r`zboie]te altora diferit de ceea ce noi am dori s` ne fac` ei.
cu interesele Noii Crea\ii, [n aceea]i m`sur` ar Este a urma exemplul Domnului Isus; c`ci g`sim
trebui s` se str`duiasc`, chiar mai mult dec>t c` p>n` ]i printre apostolii S`i, to\i ace]tia fiind
lumea [n general, s` fac` pentru picioarele lor ale]i, au fost trei pe care i-a iubit [n mod special,
c`r`ri drepte ]i s` ridice bariere c>t se poate de ]i dintre ace]tia trei, unul este marcat [n mod
multe ]i de mari [ntre ei ]i ispite. special ca ^ucenicul pe care-l iubea Isus. El a fost
Acela]i argument se aplic` ]i la deosebirile iubit [n mod special fiindc` a fost vrednic de iubit
rasiale. Exist` o leg`tur` a Spiritului ]i o unitate [n mod special; ]i a]a este ]i [n cazul nostru ]i al
a Spiritului care este complet diferit` de leg`tura fra\ilor. Trebuie s`-i iubim pe to\i cu c`ldur`,
]i unitatea [n trup. Noi credem c` interesele Noii intens, dar [n mod necesar [n diferite grade de
Crea\ii vor fi [n general conservate prin men\inerea intensitate, ]i intensitatea s` creasc` [n cazul
unei m`suri de separare [n trup, din cauz` c` fiec`ruia [n m`sura [n care-i observ`m cre]terea
idealurile, gusturile, poftele, dispozi\iile etc. unei [n asem`narea inimii cu Domnul nostru.
rase sunt din necesitate mai mult sau mai pu\in [n }i dac` este a]a, ce vom spune despre cei care,
conflict cu idealurile etc. alteia; ca atare, cele c>teva dup` ce au ajuns la o cuno]tin\` a adev`rului ]i
rase ale omenirii vor g`si c` interesele spirituale ale dup` ce i-au gustat ]i i-au apreciat bun`tatea,
Noilor Creaturi sunt cel mai bine p`strate printr-o cad [napoi [n p`cat despre cei care [nceteaz`
m`sur` de separare. {n aceast` privin\` nu va exista s` umble potrivit spiritului ]i [ncep s` umble
nici o dificultate dac` se va vedea clar distinc\ia [ntre potrivit trupului? Poate iubirea noastr` fa\` de
Noile Creaturi ]i trupurile de carne. Dup` cum ei s` ard` cu aceea]i intensitate ca [nainte? {n
cuvintele apostolului, de la [nceputul acestui capi- nici un caz, nu trebuie s` ard`. Cum spune
tol, n-ar scuza convie\uirea f`r` discern`m>nt a apostolul [n textul nostru, trebuie s` facem o
b`rba\ilor cu femeile, pe motivul c` ei sunt ^to\i deosebire. F`c>nd aceasta, urm`m exemplul
una", o fr`\ie [n Cristos Isus, tot a]a ele n-ar trebui Tat`lui nostru ceresc; fiindc` tocmai am observat
[n\elese nici c` implic` amestec nepotrivit [ntre c` numai umbl>nd potrivit spiritului putem s`
diferitele rase. Ni se prezint` [ns` standardul ne \inem [n dragostea lui Dumnezeu. Numai
aprecierii ]i leg`turii spirituale, precum ]i al urm>nd aceea]i cale, prin urmare, poate cineva
obliga\iei fa\` de to\i [n chestiuni at>t spirituale s` se \in` [n iubire de fra\i. Orice deviere trebuie
c>t ]i materiale. s` aduc` pierdere corespunz`toare de iubire ]i
p`rt`]ie fr`\easc`.
R 3034, col. 1, par. 3, 4: Facerea acestei deosebiri este [ntr-adev`r
Dar acum ajungem la un alt punct. Iubirea esen\ial` pentru puritatea ]i progresul Bisericii.
noastr` pentru fra\i nu poate fi exact [n aceea]i Dac` nu facem nici o deosebire [ntre fra\ii care
 Iubirea 359
umbl` potrivit spiritului ]i cei care umbl` [n p`cat [n g>nd, cuv>nt ]i fapt`? De ce atunci, Noile
neor>nduial`, sau potrivit c`rnii, lu`m chiar Creaturi din corpul lui Cristos s` nu se ab\in` de
premiul ]i binecuv>ntarea pe care Domnul la asemenea provoc`ri la adresa lor ]i a altora, ]i
inten\ioneaz` s` le dea celor care umbl` potrivit nu numai at>t, dar ]i s` se angajeze [n provocarea
spiritului; ]i d`m noi un premiu, pe care Domnul sau [ndemnarea [n direc\ie invers` spre iubire
nu a inten\ionat s`-l dea, celor care umbl` contrar ]i fapte bune? Sigur c` acest sfat, ca toate sfaturile
Cuv>ntului S`u, potrivit c`rnii. Este tot a]a o ]i [ndemnurile Cuv>ntului lui Dumnezeu, este
datorie s` retragem p`rt`]ia de la cei care sunt ra\ional ]i folositor.
nevrednici de ea, cum este datoria noastr` s`
acord`m p`rt`]ie, ]i aceasta fierbinte, celor pe 41. Cum s` aplic`m Regula de Aur?
care-i vedem c` umbl` [n urmele lui Isus. Nu Mat. 22:39 ^Iar a doua, asemenea ei: @S` iube]ti
trebuie s` g>ndim c` iubirea este aceea care ne pe aproapele t`u ca pe tine [nsu\i!#
[ndeamn` s` apuc`m pe calea gre]it` de a [ncuraja
pe r`uf`c`tori nu este iubirea, ci ignoran\a; ]i R 2445, col. 1, par. 2:
remediul pentru ignoran\` este s` [nv`\`m de la Dar unii vor obiecta c` aceast` libertate trebuie
Domnul, din Cuv>ntul S`u ]i din exemplul S`u. limitat` la cazurile de cuno]tin\` clar`, ]i vor
pretinde c` o cuno]tin\` absolut` fiind [n general
R 3529, col. 1, par. 4: redus`, nu prea multe lucruri se pot spune.
Faptul c` Isus l-a iubit pe Laz`r spune mult R`spundem c` aceasta este [n acord cu legea
[n privin\a caracterului acestuia. Ne amintim c` divin` ^S` iube]ti pe aproapele t`u ca pe tine
[n relatarea despre t>n`rul bogat este scris c` [nsu\i. Tu n-ai vrea ca aproapele t`u s`-]i
dup` ce I-a spus Domnului c` respectase cel pu\in foloseasc` mintea ]i limba [n presupuneri de r`u
la exterior toate poruncile din tinere\ea sa, Isus ]i calomnii [mpotriva ta, ]i tu s` nu-i faci a]a.
privindu-l, l-a iubit chiar dac` nu era [n starea Legea \`rii nu cere s` spui nici cu un cuv>nt mai
inimii s` fac` o consacrare deplin` ]i astfel s` mult dec>t ]tii (din cuno]tin\` personal`)
devin` ucenic adev`rat. Astfel noi suntem obliga\i [mpotriva aproapelui t`u nu cere s` spui
s`-i iubim pe to\i cei [n care vedem frumuse\ile suspiciunile ]i presupunerile tale de r`u. }i
unui caracter nobil, fie c` sunt dintre consacra\i dimpotriv`, legea Domnului porunce]te ca to\i cei
fie c` nu dar iubirea ]i aprecierea noastr` care sunt sub Noul Leg`m>nt s` nu rosteasc` nici
pentru ei cre]te c>nd [i vedem c` []i recunosc o singur` suspiciune [mpotriva aproapelui: ]i
^slujirea [n\eleapt` ]i []i prezint` corpurile ca dac` suspiciunea f`r` cuno]tin\` este for\at`
jertfe vii Celui care ne-a r`scump`rat. asupra min\ii prin circumstan\e asociate, mintea
cea nou`, cu bun`voin\a ei [nn`scut`, va
40. Cum putem s` ^veghem unii contrabalansa suspiciunea prin sugestii de
asupra altora ca s` ne [ndemn`m la posibiltate de informare sau interpretare gre]it`,
dragoste? ]i [ntotdeauna va acorda celui aparent vinovat
Evrei 10:24 ^S` veghem unii asupra altora beneficiul [ndoielii.
ca s` ne [ndemn`m la dragoste ]i la fapte
bune. Vol. VI, pag. 375, p>n` la pag. 377
Regula de Aur:
Vol. VI, pag. 308 ^S` veghem unii asupra Aurul, dup` cum am v`zut deja, este un simbol
altora ca s` ne [ndemn`m la dragoste ]i la al lucrurilor divine; de aceea Regula de Aur este
fapte bune: regula divin`. Aceasta este de fapt o regul` de
Ce g>nd frumos ]i iubitor este exprimat aici! Dreptate mai degrab` dec>t de Iubire. Cea mai
{n timp ce al\ii []i observ` semenii ca s` le apropiat` asem`nare cu aceast` Lege a Drept`\ii
g`seasc` gre]eli, s`-i descurajeze sau s` profite pe care omul natural o poate aprecia acum cel
[n mod egoist de sl`biciunile lor, Noua Crea\ie mai [nalt standard cunoscut omului natural este:
trebuie s` fac` contrariul s`-]i studieze unii ^S` nu-i faci aproapelui t`u ceea ce n-ai vrea ca
altora cu grij` dispozi\ia, cu scopul evit`rii de a aproapele t`u s`-\i fac` \ie. Aceasta este bun`tate
spune sau a face unele lucruri care ar r`ni inutil, negativ`, cel mult; dar Regula de Aur, pe care
ar st>rni m>nia etc., ci pentru a se [ndemna la nimeni [n afar` de Noua Crea\ie n-o poate aprecia
iubire ]i la conduit` bun`. [n prezent, sau nici chiar [n\elege, este pozitiv`
}i de ce nu? Nu este oare toat` atitudinea ^F` altora ceea ce ai vrea ca al\ii s`-\i fac` \ie.
lumii, a c`rnii ]i a diavolului provocatoare de Aceasta este bun`tate pozitiv`, dar este numai
invidie, egoism, gelozie, ]i plin` de ispite rele spre Dreptate. Dac` membrii Noii Crea\ii nu reu]esc
360 Iubirea
uneori s` se supun` fiec`rei tr`s`turi a acestei ca al\ii s` a]tepte de la el mai mult dec>t ar putea
Reguli de Aur, simplei legi a Drept`\ii, trebuie el face [n mod rezonabil, tot a]a el s` nu a]tepte
s` fie spre marele lor regret ]i spre marea lor de la al\ii mai mult dec>t ar putea ei face [n mod
am`r`ciune, dac` nu sunt dec>t doar ^prunci pe rezonabil. Acela]i principiu ar ac\iona ]i [n
calea cea nou`. }i dac` vreo [nc`lcare a acestei privin\a lumii ]i a afacerilor ei. Astfel [ntregul
reguli produce durere ]i regret, este un semn curs al vie\ii este schimbat treptat; ]i dup` cum
sigur c` [nc`lcarea n-a fost voit`, n-a fost din sugereaz` apostolul, aceast` schimbare se face pe
inim`, n-a fost [nc`lcarea principiului de c`tre m`sur` ce ^privim slava Domnului pe m`sur`
Noua Crea\ie, ci a fost cel mult o [nc`lcare la care ce ajungem s` apreciem ]i s` [nv`\`m s` copiem
a consim\it sau [n care a intrat din cauza c`rnii, grandoarea caracterului divin condus de aceast`
contrar dorin\elor spiritului sau inten\iei. Totu]i, Regul` de Aur a Drept`\ii des`v>r]ite, asociat`
[n m`sura [n care mintea cea nou` este vie fa\` cu Iubire abundent`.
de Dumnezeu ]i zeloas` s` fac` voia Lui, [n acea Dup` cum mintea noastr` nou`, voin\a nou`
m`sur` ea va fi prompt`, treaz` ]i energic` [n conceput` de Spiritul sf>nt se dezvolt`, ea este
p`zirea ^vasului de lut [n care locuie]te. Ea va treptat transformat` ^din slav` [n slav`" [n
[mbr`ca arm`tura lui Dumnezeu ca s` poat` calitatea inimii; ]i astfel schimba\i [n inima
lupta o lupt` bun` [mpotriva sl`biciunilor c`rnii. noastr`, [n mintea noastr`, [n voin\a noastr`, [n
Ea va insista ca [n cazul [n care s-a comis vreo inten\iile noastre (]i pe c>t posibil ]i [n exterior),
eroare, [n cuv>nt sau fapt`, s` se fac` repede dac` noi devenim potrivi\i sau ^preg`ti\i", conform
se poate o restabilire, cu dob>nd` bun`: ca astfel f`g`duin\ei divine, pentru schimbarea mare ]i
^vasul de p`m>nt, [nt>mpin>nd [mpotrivire ]i final` a [nvierii, c>nd ceea ce este sem`nat [n
fiind f`cut de ru]ine, s` devin` mai pu\in activ sl`biciune ]i putrezire va fi [nviat [n putere ]i
[n opozi\ia lui fa\` de mintea cea nou`. glorie, o Nou` Crea\ie spiritual` Cristosul lui
Aceast` lege divin` afecteaz` rela\ia Noii Dumnezeu. Diferite sfaturi bune ]i folositoare,
Creaturi cu Dumnezeu. Ea recunoa]te sensul [ndemnuri ]i sugestii, ne sunt date de c`tre
expresiei: ^S` iube]ti pe DOMNUL Dumnezeul t`u, apostoli ]i sunt repetate ]i sus\inute de c`tre
cu toat` inima ta, cu tot sufletul t`u, toat` diferi\i fra\i, ca fiind de folos pentru mustrare,
g>ndirea ta ]i cu toat` puterea ta. Ea nu g`se]te pentru corectare etc., dar Legea, Legea
aici loc pentru sine, dec>t dac` eul va fi pe deplin binecuv>ntat` sub care este pus` Noua Crea\ie
[n armonie cu Dumnezeu. Aceasta [i afecteaz` este o Lege a Iubirii, care dep`]e]te Regula de
rela\ia cu fra\ii, deoarece, cum ar putea iubi pe Aur. Apreciat` [n mod corect, ar [nsemna c` multe
Dumnezeu, pe care nu L-a v`zut (dec>t cu ochiul lucruri f`cute acum de c`tre Noua Crea\ie n-ar
credin\ei), dac` nu iube]te pe fra\i care au mai fi f`cute, ]i multe lucruri neglijate acum, ar
Spiritul lui Dumnezeu ]i pe care i-a v`zut cu fi f`cute cu zel ]i asiduitate.
vederea natural`? (1 Ioan 4:20, 21). Pe m`sur` ce
[nva\` s` g>ndeasc` atent [n procedurile sale cu R 2329, col. 1, par. 3-5:
fra\ii, s` fac` pentru ei ]i fa\` de ei a]a cum ar Mul\i care cred c` au intrat [n rela\ia Noului
vrea s` fac` ei pentru el ]i fa\` de el, afl` c` aceasta Leg`m>nt cu Domnul [n mod evident gre]esc. Poate
produce o mare transformare [n via\`; c` aceasta ei cred [n Isus ]i [n jertfa Lui pentru p`cate ]i doresc
nu este deloc regula sau legea sub care el [nsu]i binecuv>nt`rile Lui ]i libertate de blestemul mor\ii,
]i al\ii au fost obi]nui\i s` tr`iasc`, s` g>ndeasc`, dar ei nu recunosc ]i nu accept` obliga\iile care
s` ac\ioneze, s` vorbeasc`. le revin [n aceasta. Ei n-au stat [n fa\a Domnului
El afl` c` a]a cum lui i-ar pl`cea ca fra\ii s` se s`-I jure supunere Lui ]i legii leg`m>ntului S`u,
poarte amabil cu el, s` vorbeasc` bl>nd cu el, tot ]i s` fie pecetlui\i cu s>ngele care pecetluie]te acel
a]a trebuie ]i el s` vorbeasc` bl>nd ]i s` se poarte leg`m>nt. Ei se [n]al` singuri, g>ndind c` sunt
amabil cu ei. A]a cum lui i-ar pl`cea ca ei s` fie sub termenii Noului Leg`m>nt c>nd nu sunt
r`bd`tori fa\` de imperfec\iunile ]i sl`biciunile nef`c>nd al doilea pas necesar ca s`-i fac`
lui, ]i s` acopere cu mantaua carit`\ii aceste beneficiarii acelui aranjament. Ei au auzit de
defecte umane, tot a]a trebuie s` fac` ]i el fa\` de ^legea regal` a iubirii, ]tiu despre ea ca Regula
ei. El afl` c` a]a cum lui nu i-ar pl`cea ca fra\ii de Aur a Noului Leg`m>nt, totu]i nu s-au plasat
s`-l vorbeasc` de r`u, chiar dac` r`ul ar fi niciodat` sub acea lege prin consacrare. N-au
adev`rat, tot a]a trebuie ]i el s` aib` o afec\iune recunoscut-o niciodat` ca fiind legea care este
binevoitoare fa\` de ei ]i s` ^nu vorbeasc` de r`u peste ei, dup` care trebuie s` fie controla\i ]i prin
pe nimeni, ci ^s` fac` bine la to\i oamenii, [n care [n cele din urm` trebuie s` fie judeca\i. Este
special casei credin\ei. A]a cum lui nu i-ar pl`cea un fapt de amabilitate fa\` de ace]tia s` li se arate
 Iubirea 361
clar ]i distinct c` se [n]al` singuri, ]i c` acei care cine nu are aceste lucruri este orb, nu vede departe
nu accept` ]i nu vin sub legea regal` a Noului ]i a uitat cur`\irea de vechile lui p`cate. De aceea,
Leg`m>nt, n-au nici parte nici soart` [n fra\ilor, c`uta\i cu at>t mai mult [s` cultiva\i
binecuv>nt`rile care decurg din acel leg`m>nt. aceste haruri] s` v` [nt`ri\i chemarea ]i alegerea
Este timpul ca to\i care declar` credin\` ]i voastr`, c`ci, dac` face\i lucrul acesta, nu ve\i
loialitate fa\` de Domnul ]i de Noul Leg`m>nt s` se aluneca niciodat`; c`ci [n felul acesta vi se va da
recunoasc` drept semnatari ai leg`m>ntului care din bel]ug intrare [n [mp`r`\ia ve]nic` a
au f`cut un acord, un leg`m>nt cu Domnul prin Domnului ]i M>ntuitorului nostru Isus Hristos.
Cristos Isus, ]i care sunt obliga\i de legea acelui 2 Pet. 1:8-11.
leg`m>nt. }i dac` au f`cut aceasta [n mod inteligent, Cel care g`se]te c` inima nu i este n armonie
este timpul s`-]i m`soare fiecare fapt`, fiecare cuv>nt cu aceast` lege a Noului Leg`mnt, iubire, mil`,
]i fiecare g>nd al vie\ii dup` Regula de Aur a acestui amabilitate, blnde\e, bun`tate aceluia i
leg`m>nt, pe care Domnul nostru Isus o exprim` lipse]te dovada c` este n vreun n\eles al
foarte succint, zic>nd: ^Ce voi\i s` v` fac` vou` cuvntului acceptat ca fiu al lui Dumnezeu ]i
oamenii, face\i-le ]i voi la fel. Luca 6:31. como]tenitor cu Cristos. Dac` unul ca acesta nu
Domnul nostru ]i apostolii, [n toate are spiritul iubirii, i va fi cu neputin\` s` mearg`
[nv`\`turile ]i scrierile lor, au [nv`\at aceast` lege mult pe urmele nv`\`torului, c`ci sacrificiul lui
regal` a Noului Leg`m>nt. {n aceast` privin\` Cristos n-a fost din slav` de]art`, nu pentru
Domnul nostru le-a spus ucenicilor: ^Nu judeca\i expunere exterioar`, nu pentru onoarea oamenilor,
[aspru, nemilos, f`r` generozitate] ]i nu ve\i fi ci ndemnat de iubire fa\` de Dumnezeu ]i fa\`
judeca\i [a]a]; c`ci cu ce m`sur` de dreptate rece de oameni. Tot a]a este ]i cu noi, dac` n inimile
]i nemiloas` m`sura\i altora, cu aceea]i vi se va noastre nu avem iubire de fra\i, iubire sub form`
m`sura. Apostolul Iacov [n textul nostru repet` de blnde\e ]i bun`voin\` fa\` de to\i oamenii, ]i
aceea]i idee, zic>nd: ^C`ci judecata [condamnarea chiar fa\` de crea\ia animal`, nu avem spiritul
just`] este f`r` mil` pentru cel care n-a ar`tat care ne va sus\ine pn` la cap`t n s`vr]irea
mil`. Adic`, dac` am intrat sub prevederile sacrificiilor necesare n condi\iile actuale. Pentru
binecuv>ntate ale Noului Leg`m>nt, [nseamn` nu unii ca ace]tia va fi numai o chestiune de timp
numai c` am acceptat mila lui Dumnezeu prin pn` cnd puterea mndriei sau a slavei de]arte
Cristos [n iertarea p`catelor, ci ]i c` o condi\ie care i men\ine pe calea sacrificiului se va rupe,
pe baza c`reia primim mila divin` a fost ca noi s` ]i egoismul va pune st`pnire pe ei cu totul. Cel
fim guverna\i de aceea]i regul` a iubirii ]i milei care dore]te s` fie credincios pn` la moarte,
fa\` de semenii no]tri. Dac`, prin urmare, nu umblnd n urmele nv`\`torului, trebuie s`
urm`m Regula de Aur, noi [n]ine ne marc`m primeasc` spiritul de iubire al {nv`\`torului,
drept aceia care resping leg`m>ntul harului, care nainte de a-I putea urma astfel. A]a cum declar`
dispre\uiesc favoarea divin` ]i care calc` [n apostolul: ^Dac` cineva zice: @Eu iubesc pe
picioare ]i iau cu u]urin\` marele sacrificiu prin Dumnezeu# ]i ur`]te pe fratele s`u, este un mincinos;
care a fost pus` la [ndem>na noastr` aceast` c`ci cine nu iube]te pe fratele s`u, pe care l vede,
favoare a Noului Leg`m>nt. cum poate s` iubeasc` pe Dumnezeu, pe care nu-L
vede? A]adar, Scripturile pun iubirea de fra\i ca
R 2330, col. 1, par. 1, p>n` la col. 2, par. 1: una dintre dovezile c` am fost concepu\i de spirit ]i
}i toate acestea care se aplic` la animale, la c` suntem n leg`tur` cu nv`\`torul.
cercul c`minului ]i al familiei, se aplic` cu egal` Iubirea de fra\i nu [nseamn` doar iubirea unei
sau cu mai mare for\` ]i la familia lui Dumnezeu, partide sau a unei clici, sau a unor fra\i care au
Biserica; ca atare apostolul [ndeamn` ca vorbirea calit`\i naturale pe care le iubim. {nseamn` iubire
de r`u, am`r`ciunea, furia, m>nia, r`utatea, ura, pentru to\i care au acceptat Noul Leg`m>nt ]i
certurile, invidiile, care sunt toate p`r\i ale caut` s` umble dup` Regula de Aur a iubirii.
naturii vechi, natura lumii ]i a diavolului, s` fie {nseamn` c` dac` unii au particularit`\i specifice
[ndep`rtate de la noi. Acestea trebuie [nlocuite de dezvoltare ]i de dispozi\ie natural`, care nu
cu spiritul nou al lui Cristos, [n armonie cu legea sunt [n armonie cu ideile ]i sentimentele noastre,
Noului Leg`m>nt Iubirea cu bl>nde\ea ei, totu]i [i vom iubi ]i pre\ui, ]i-i vom servi cu
smerenia, r`bdarea, [ndelunga r`bdare, bucurie fiindc` se [ncred [n Domnul ]i au fost
amabilitatea fr`\easc`. ^C`ci, dac` ave\i din accepta\i de El ]i au adoptat legea Noului
bel]ug aceste lucruri [n voi, ele nu v` vor l`sa s` fi\i Leg`m>nt, legea regal` a libert`\ii ]i vie\ii ca stan-
nici lene]i, nici neroditori [n ce prive]te deplina dard al lor. De acum [ncolo nu-i mai cunoa]tem dup`
cunoa]tere a Domnului nostru Isus Hristos. Dar carne, cu particularit`\ile ]i neregularit`\ile ]i
362 Iubirea
deform`rile ei, ci dup` natura nou`, ca ^Noi c` {nv`\`torul nostru ar fi putut g`si imediat pe
Creaturi. {nseamn` de asemenea c` fiecare mul\i al\ii potrivi\i ]i vrednici de serviciu, ]i mai
dintre noi, [n m`sura [n care ne descoperim mul\i capabili [n mod natural; putem numai
propriile neregularit`\i ]i deform`ri, care sunt presupune, prin urmare, c` aici ca ]i [nainte,
contrare legii iubirii, vom c`uta s` ne sc`p`m de ^Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca
aceste imperfec\iuni ale c`rnii c>t se poate de s` fac` de ru]ine pe [n\elep\i. }i Dumnezeu a ales
repede ]i s` le facem c>t mai pu\in sup`r`toare lucrurile slabe ale lumii, ca s` fac` de ru]ine pe
]i deranjante pentru al\ii. cele tari pe cele dispre\uite ca s` nimiceasc`
Din acest punct de vedere, iubirea nu va remarca pe cele ce sunt; pentru ca nimeni s` nu se laude
ve]nic diferitele defecte ale diferi\ilor membri ai [naintea lui Dumnezeu. 1 Cor. 1:27-29.
corpului lui Cristos, nici nu le va expune spre De aceea prevenim pe to\i care prin harul lui
ridicolul ]i dispre\ul altora, ci, pe c>t este posibil, Dumnezeu au fost muta\i din [ntuneric [n lumina
fiecare va fi la fel de doritor s` acopere defectele altora minunat` a lui Dumnezeu, s` umble propor\ional
cum este s` le acopere pe ale sale; ]i s` aib` cu at>t mai smerit [naintea Domnului; fiindc`,
comp`timire fa\` de al\ii [n conflictele cu asalturile dac` lumina primit` va deveni [ntuneric, ce mare
lor, a]a cum are comp`timire fa\` de sine ]i dore]te va fi [ntunericul ]i ce f`r` speran\` va fi starea!
ca Domnul s` aib` comp`timire fa\` de el [n Pentru ace]tia ar fi mai bine, cum spune
conflictele lui cu propriile imperfec\iuni. ^Dac` n-are apostolul, s` nu fi cunoscut calea vie\ii. Dac` sarea
cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui. Rom. 8:9. []i pierde gustul, nu este mai bun` ca nisipul.
Obiectivul chem`rii actuale a Bisericii, [nainte ^Ferice de cei cu inima curat`.
de chemarea lumii, s` aib` parte de beneficiile ]i [Regula] VII. Fi\i cura\i: men\ine\i o con]tiin\`
privilegiile acestui Nou Leg`m>nt, este s` aleag` f`r` vin` [naintea lui Dumnezeu ]i a oamenilor.
[nainte, nu pe acei care sunt perfec\i, nu pe acei {ncepe\i cu inima cu g>ndurile; nu [ntre\ine\i
care sunt asem`n`ri ale iubitului Fiu al lui nici un g>nd care [n vreun sens al cuv>ntului ar
Dumnezeu, ci pe acei care caut` s` devin` fi r`u. Ca s` v` asigura\i de aceasta, Cristos Isus
asem`n`ri ale iubitului Fiu al lui Dumnezeu, s` v` fie modelul, bine ]i mult [n fa\a voastr`.
^asemenea chipului Fiului S`u. Acel chip este C>nd se impune r`ul asupra voastr`, fie din ex-
[ns`]i iubirea, c`ci dup` cum Dumnezeu este terior fie din interior, ridica\i-v` inima spre El
iubire, tot a]a caracterul lui Cristos este iubire, [n rug`ciune, pentru harul promis de ajutor [n
reprezentarea exact` a Tat`lui. Acesta este tiparul orice timp de lips`. |ine\i constant aproape de
[n care trebuie s` fim modela\i. Dar Dumnezeu voi g>ndul ]i rug`ciunea, ^Prime]te cu bun`voin\`
nu ne va for\a s` intr`m [n acest tipar; nu va for\a cuvintele gurii mele ]i cugetarea inimii mele,
asupra noastr` aceste linii ale caracterului: ci, DOAMNE, St>nca mea ]i R`scump`r`torul meu!
singurele influen\e pe care le exercit` El [n acest [Regula] VIII. {n timp ce adun`m ]i c`ut`m
scop sunt ^f`g`duin\ele Lui nespus de mari ]i s` urm`m diferitele porunci specifice ale
scumpe, ca prin ele s` ne facem p`rta]i firii Scripturilor, s` c`ut`m tot mai mult s` [n\elegem
dumnezeie]ti ]i s` [ntip`reasc` [n noi caracterul ]i s` venim [n armonie cu principiile care stau
divin al iubirii, ]i astfel s` sc`p`m de stric`ciunea la baza legii divine: aceasta ne va ajuta s`
care este [n lume prin egoism; sau mai degrab`, judec`m ce este corect ]i gre]it [n acele cuvinte,
noi trebuie s` ne \inem [n iubirea lui Dumnezeu g>nduri ]i fapte de-ale noastre care nu sunt
[n timp ce El face ca presiunea tuturor lucrurilor anume specificate [n Cuv>ntul Domnului.
s` [l [ntip`reasc` [n noi. Iuda 21. {ntr-adev`r, pe m`sur` ce ajungem s` [n\elegem
]i s` fim [n armonie cu principiile legii divine,
42. Cum poate iubirea s` exercite [n acea m`sur` ajungem la spiritul Cuv>ntului
combativitate? divin. Vezi Ps. 119:97-105.
[Regula] IX. Feri\i-v` de o dispozi\ie de ceart`
R 3595, col. 2, ultimul par., p>n` la pag. ]i g`sire de gre]eli, care este contrar` spiritului
3596, col. 2, par. 1: sau dispozi\iei lui Cristos contrar` iubirii.
Dac` prin harul lui Dumnezeu am fost folosi\i Se cere o anumit` m`sur` de curaj combativ
de El [ntr-un oarecare grad s` servim altora pentru [nvingerea lumii, a c`rnii ]i a diavolului
adev`rurile actuale ale seceri]ului, ne bucur`m cu diferitele lui capcane, ]i aceast` dispozi\ie de
de serviciu ]i vom continua s` ne str`duim s` lupt` poate deveni un ajutor valoros pentru noi
fim credincio]i administr`rii noastre: dar [n ]i pentru cauza {nv`\`torului dac` este
privin\a vanit`\ii datorit` acestui fapt, nu vedem [ndrumat` corect ]i [n\elept [mpotriva
loc sau motiv pentru ea. Suntem foarte con]tien\i p`catului, mai [nt>i din noi [n]ine ]i apoi din al\ii;
 Iubirea 363
dac` este folosit` pentru Domnul ]i pentru fiecare ar c`uta pe c>t posibil ^s`-]i vad` de
poporul S`u, ]i [mpotriva lui Satan ]i a puterilor treburile sale ]i s` nu [ncerce s`-]i mustre fratele
lui de [ntuneric ]i supersti\ie. {n Scripturi aceasta sau s`-l corecteze, sau s` duc` problema [n fa\a
se nume]te a lupta lupta bun`; ]i cu to\ii trebuie unui comitet sau [n fa\a Bisericii, dec>t dac`
s` fim solda\i [ndr`zne\i [n aceast` b`t`lie pentru problema ar avea destul` importan\` [n ceea ce-l
drept ]i adev`r, ap`r>nd iubitor onoarea prive]te pe el, Biserica sau Adev`rul.
C`pitanului nostru ]i libert`\ile poporului S`u. F`r` [ndoial`, majoritatea tulbur`rilor [n
Dar o astfel de folosire bun` a combativit`\ii Biseric` (precum ]i [n societate ]i [n familie) apar
noastre nu este pl`cut` Prin\ului acestei lumi ]i nu dintr-o dorin\` de a face r`u, nici chiar dintr-un
el va c`uta s` strice ceea ce nu poate folosi direct. r`u comis neinten\ionat, ci din ne[n\elegeri ]i din
{n consecin\` el caut` s` fac` la unii combativitatea interpret`ri cel pu\in par\ial gre]ite ale inten\iilor
s` par` o virtute principal`: El [i [ncurajaz` s` ]i motivelor. Limba este f`c`torul-de-rele general,
lupte cu oricine ]i cu orice cu fra\ii mai mult ]i de aceea face parte din spiritul min\ii
dec>t cu puterile [ntunericului cu oamenii s`n`toase a pune paz` at>t buzelor c>t ]i inimii,
bisericii nominale mai mult dec>t cu erorile ]i din care ies sentimentele lipsite de generozitate
ignoran\a care-i orbe]te ]i-i face a]a cum sunt. care, fiind exprimate de buze, aprind focul
De fapt, dorin\a lui este s` ne fac` s` ^lupt`m patimilor rele ]i adesea r`nesc pe mul\i. Noua
[mpotriva lui Dumnezeu. Crea\ie Biserica are instruc\iuni stricte de
S` fim [n gard` la acest punct. {nt>i s` ne la Domnul ]i Capul lor asupra acestui subiect im-
judec`m pe noi [n]ine, ca nu cumva s` arunc`m portant. Spiritul Lui de iubire trebuie s`-i umple
o piatr` de poticnire [n fa\a altora: s` distrugem atunci c>nd merg singuri, [n particular, la
[n inima noastr` spiritul r`u care caut` s` fac` persoana care a f`cut dauna, f`r` s` comunice
mun\i din m`run\i]uri ]i s` ne fac` s` fim greu sau s` discute [nainte cu cineva. Ei merg nu
de mul\umit ]i cert`re\i pentru lucruri mici ]i pentru a-l face pe el (sau pe ea) s` se ru]ineze de
neesen\iale. ^Cine este st`p>n pe sine pre\uie]te conduita lui, nici s`-l dojeneasc` sau s`-l
mai mult dec>t cine cucere]te o cetate. S` ne pedepseasc` altfel, ci s` ob\in` o [ncetare a r`ului
p`zim ca ap`rarea adev`rului de c`tre noi s` nu ]i dac` este posibil o reparare pentru lezarea deja
fie din motive de m`rire personal`, ci din iubire f`cut`. A le spune altora despre r`u, la [nceput
pentru adev`r, iubire pentru Domnul ]i iubire sau dup` aceea, este crud, neiubitor contrar
pentru poporul S`u, fra\ii. Dac` iubirea este Cuv>ntului ]i Spiritului Capului nostru.
spiritul sau motivul [mbolditor, ea se va ar`ta [n Problema nu trebuie s` fie spus` nici m`car
consecin\`, prin eforturi iubitoare, bl>nde, pentru a cere sfat: noi avem sfatul Domnului ]i
r`bd`toare, smerite, fa\` de confra\ii servitori; ]i trebuie s`-l urm`m. Dac` este un caz deosebit, s`
s` fim ^r`bd`tori fa\` de to\i. S` l`s`m ca ^sabia se cear` sfatul celui mai [n\elept dintre b`tr>ni
Duhului, care este Cuv>ntul lui Dumnezeu s` [n leg`tur` cu un caz ipotetic, a]a [nc>t s` nu se
fac` toat` t`ierea. dezv`luie adev`ratul necaz ]i adev`ratul vinovat.

43. Cum trebuie spiritul iubirii s`
st`p>neasc` limba?
Vol. VI, pag. 291, par. 1, 2:
O, de ar locui Spiritul sf>nt, spiritul iubirii,
[n fiecare membru al Ecclesiei at>t de abundent
[nc>t s` produc` durere c>nd aude o poveste
def`im`toare despre cineva, ]i [n special despre
un membru-tovar`]! Acest lucru ar elimina
imediat jum`tate din frecu]uri sau chiar mai
mult. }i nici urmarea procedurii de mai sus,
schi\at` de Domnul nostru, n-ar duce la judec`\i
frecvente [n Biseric`: mai degrab`, [n timp ce s-ar
[ndep`rta motivul animozit`\ilor, s-ar insufla un
respect pentru judecata Bisericii ca fiind judecata
Domnului, iar vocea Bisericii ar fi auzit` ]i ar fi
[n consecin\` respectat`. Mai mult, dac` ordinea
]i iubirea ar predomina astfel, putem fi siguri c`
R 2928, col. 1, par. 1, p>n` la sf>r]it:
Darul miraculos al limbilor nu mai este cu noi,
totu]i acela]i spirit, primit de noi, r`m>n>nd [n
noi cu bog`\ie ]i prisosind tot mai mult, ne d` glas,
de asemenea, [n privin\a faptelor minunate ale
lui Dumnezeu. Acest lucru este [nc` adev`rat
despre toat` Preo\imea {mp`r`teasc`, consacra\ii.
Cum a spus apostolul [n zilele sale: ^Judeca\i voi
singuri dac` este drept [naintea lui Dumnezeu
s` ascult`m mai mult de voi dec>t de Dumnezeu;
c`ci noi nu putem s` nu vorbim despre cele ce am
v`zut ]i am auzit (Fapte 4:19, 20). Luminarea
[n\elegerii noastre ne-a ar`tat pe Isus ca
R`scump`r`torul lumii ]i partea noastr` [n
lucrarea r`scump`r`toare; ]i de asemenea
acceptarea noastr` de c`tre Tat`l, prin El, s` fim
[mpreun` mo]tenitori cu El [n {mp`r`\ie, ]i s`
fim [mpreun` servitori cu El [n timpul actual, [n
364 Iubirea
suportarea insultelor adev`ratei Evanghelii [n care va iubi pe aproapele s`u ca pe sine, va ur[ s`
acest timp, c>nd marele Adversar [n]al` lumea vorbeasc` [n detrimentul aproapelui sau fratelui,
[n privin\a acestor lucruri, pun>nd lumina [n sau chiar s` arunce o umbr` asupra conduitei lui,
locul [ntunericului ]i [ntunericul [n locul luminii. tot a]a cum nu va fi dispus` nici s` ia o astfel de cale
Tot mai mult, ]i noi, vorbim [n alte limbi. Cei [mpotriva sa [ns`]i. Deci, vedem c` din oricare
ale c`ror limbi au hulit numele cel sf>nt, acum direc\ie am privi subiectul, chestiunea de prim`
dau mul\umire ]i laud`; cei care din ignoran\` importan\` pentru Noua Crea\ie este ajungerea la
au denaturat caracterul ]i planul divin, se [ntrec iubirea des`v>r]it` [n inima noastr`. Fa\` de
unul pe altul [n a vesti virtu\ile Celui care ne-a Dumnezeu, aceasta ne va stimula la mai mult zel,
chemat din [ntuneric la lumina Sa minunat`. energie ]i jertfire de sine [n cooperarea la serviciul
Influen\a Spiritului sf>nt transform` divin, serviciul Adev`rului, iar fa\` de oameni
sentimentele ]i expresiile noastre [n privin\a ne va stimula nu numai s` ac\ion`m just ]i
fra\ilor ]i [n privin\a lumii, a]a [nc>t [n loc de iubitor, dar ]i s` g>ndim, s` vorbim frumos despre
ur`, m>nie ]i r`utate, avem iubire, bl>nde\e ]i to\i pe c>t este posibil. Acesta este Spiritul sf>nt,
r`bdare; ]i [n loc ca limbile noastre s` arate pentru care R`scump`r`torul nostru ne-a [nv`\at
invidie, am`r`ciune, m>ndrie ]i ambi\ii lume]ti c` trebuie s` ne rug`m, ]i [n privin\a c`ruia El a
etc., ele arat` mintea nou` [n bl>nde\e ]i spus c` Tat`l nostru ceresc este mai dispus s`
[n\elepciune, [n ajutorare ]i iubire fa\` de to\i ni-l dea, dec>t sunt dispu]i p`rin\ii p`m>nte]ti
oamenii ]i mai ales fa\` de casa credin\ei. Aceste s` dea daruri bune p`m>nte]ti copiilor lor; iar
limbi noi ale noastre, ]i noile epistole vii pe care sinceritatea [n rug`ciune pentru acest spirit al
ele le reprezint` [n fa\a familiilor noastre, a sfin\eniei, al iubirii, implic` dorin\` ]i str`duin\`
vecinilor ]i a lumii, profetul exprim` frumos c` sunt serioas` ca iubirea s` fie rev`rsat` larg prin toate
^c>ntarea noastr` lauda noastr`, recuno]tin\a c`ile fiin\ei noastre, [n g>nd, cuv>nt ]i fapt`. A]a
noastr` fa\` de Dumnezeu pentru harul ]i vom fi copii ai Tat`lui nostru care este [n ceruri
adev`rul S`u; cum este scris: ^Mi-a pus [n gur` o ]i vom fi socoti\i vrednici de iubirea Sa ]i de toate
c>ntare nou`, o laud` pentru Dumnezeul nostru. lucrurile pre\ioase pe care le-a promis ]i pe care
le are [n p`strare pentru cei care-L iubesc.
Vol. VI, pag. 587, par. 1, 2:
Cu to\ii ]tim ce problem` grea este s` ne 44. Care trebuie s` fie atitudinea
control`m limba, chiar ]i dup` ce ne d`m seama noastr` fa\` de to\i semenii no]tri?
de dispozi\ia ei vicioas` din natura noastr` Rom. 13:8 ^S` nu datora\i nim`nui nimic,
dec`zut`. De aceea, atragem aten\ia asupra dec>t s` v` iubi\i unii pe al\ii; c`ci cine iube]te
singurei metode potrivite de a restr>nge ]i [nfr>na pe al\ii a [mplinit legea.
limba, anume, prin intermediul inimii. Cuv>ntul
inspirat declar` c` ^din plin`tatea inimii vorbe]te R 3180, col. 1, par. 2:
gura. Acest lucru fiind adev`rat, [nseamn` c` Exist` un lucru [ns` pe care apostolul
atunci c>nd avem mare greutate [n privin\a limbii sugereaz` c`-l dator`m continuu semenilor no]tri,
noastre, exist` mult ce nu este cu totul bun [n nu numai membrilor propriilor familii ]i a celor
privin\a inimii noastre; ]i c`, [n m`sura [n care din vecin`tatea noastr`, ci tuturor oamenilor, ]i
ne vom [ndrepta inima, vom avea mai pu\in` anume, iubirea. Le dator`m aceasta sub legea
greutate [n a ne controla limba. Buzele care divin`, ]i face parte din datoria cre]tin` s` ne
continuu vorbesc dispre\uitor despre al\ii indic` achit`m de aceast` obliga\ie zilnic. Un p`rinte
o stare de inim` m>ndr`, [ng>mfat`, dominatoare, sau un membru al familiei trebuie s` caute s`-]i
con]tient` de sine. Buzele care continuu vorbesc fac` partea [n sprijinirea casei ]i a comodit`\ilor,
r`u despre al\ii, fie direct fie prin insinu`ri, arat` privilegiilor, lini]tii ]i armoniei ei, ca influen\a
c` [n spatele lor inima nu este curat`, nu este sa [n zona sa printre prieteni ]i cuno]tin\e s` fie
umplut` cu spiritul de iubire al Domnului c`ci spre bine ]i nu spre r`u, spre pace ]i nu spre
^dragostea nu face r`u aproapelui, nici chiar [n ceart`. }i dup` cum remarc` apostolul [n alt`
g>nd. Ea ^nu se g>nde]te la r`u. Nu-]i va permite parte, dac` el trebuie s` fac` bine tuturor
s` presupun` r`ul [n ceea ce-l prive]te. Se va [ndoi oamenilor, cum are ocazie, ]i fiindc` [i iube]te pe
de vinov`\ia lui ]i va presupune mai degrab` to\i ]i le dore]te binele, cu mult mai mult trebuie
favorabilul dec>t nefavorabilul. s` aib` asemenea sentimente ]i conduit` [n spe-
Iubirea de sine este destul de puternic` la to\i cial fa\` de cei din casa credin\ei (Gal. 6:10). El
oamenii ca s` [mpiedice limba s` vorbeasc` ceva trebuie s` fie gata s` fac` bine pe socoteala
[n dauna sa proprie; ]i iubirea cuvenit`, neegoist`, timpului ]i comodit`\ii sale, tuturor oamenilor,
 Iubirea 365
dar trebuie s` fie gata s`-]i dea via\a pentru fra\i de semenii no]tri, recunoa]tem o datorie ]i o
trebuie s` caute ocazii s`-]i dea via\a pentru obliga\ie fa\` de Creatorul nostru nu numai
fra\i zi dup` zi, [n sensul de a-]i da timpul pentru pentru via\a p`m>nteasc`, pentru binecuv>nt`rile,
comunicarea adev`rului sau pentru ajutorarea privilegiile, oportunit`\ile, libert`\ile de care ne
fra\ilor Domnului [n orice fel, s` [mbrace bucur`m, ci [nc` mai mult, pentru r`scump`rarea
arm`tura lui Dumnezeu ]i s` stea [n picioare [n noastr` cu s>ngele pre\ios, pentru cuno]tin\a
ziua cea rea. noastr` de lucrul acesta, pentru chemarea la
como]tenire cu Domnul nostru, pentru
R 1789, col. 1. par. 2: conceperea Spiritului sf>nt, pentru ajutorul ]i
Versetele 8-10, din Romani 13, nu au nevoie [ncurajarea Cuv>ntului ]i a f`g`duin\elor lui
de comentariu. Adev`rul declara\iei ^Dragostea nespus de mari ]i scumpe, care ne [nt`resc, ne
nu face r`u aproapelui; dragostea deci este [ncurajaz` ]i ne [ndrum` pe calea vie\ii ve]nice.
[mplinirea legii, este evident pentru to\i. Este adev`rat, se pot aduce argumente pentru
Dragostea se delecteaz` s` binecuv>nteze, ]i cealalt` latur` a chestiunii, dar acestea nu sunt
[mpotriva instinctelor ei pure ]i binevoitoare pentru noi; noi n-am avut preten\ii, n-am avut
nu exist` lege. Ea recunoa]te drepturile ]i bog`\ii, n-am avut nimic p>n` c>nd am avut o
libert`\ile fiec`rui individ ]i rela\ia cuvenit` fiin\`. Poate am dori ca p`rin\ii no]tri s` fi fost
cu Dumnezeu ]i cu semenii s`i, ]i [n nici un mai [n\elep\i, ]i ca atare s` fi fost n`scu\i cu o
sens nu intervine [n acele privilegii inalienabile [nzestrare mai larg` din punct de vedere mental,
ale vreuneia din creaturile inteligente ale lui moral ]i fizic; am dori, poate, ca statul ]i comunitatea
Dumnezeu; ci mai degrab` se delecteaz` [n cea noastr` s` fie mai avansate, mai benefice, mai
mai mare dezvoltare ]i cel mai rapid progres liberale dec>t sunt; am dori, poate, ca na\iunea
al fiec`rui individ. Este nobil`, generoas`, noastr` s` aib` legi ]i reglement`ri mai bune
liber`, deschis`, neegoist`, bl>nd`, sensibil`, dec>t are; am dori, poate, ca Creatorul s` ne fi
miloas`, de ajutor ]i adev`rat`. favorizat mai mult dec>t ne-a favorizat cu lucruri
Aceast` bun`voin\` nobil`, spune Pavel, o naturale ]i p`m>nte]ti. Dar, a]a cum s-a spus mai
dator`m fiec`rui om. ^S` nu datora\i nim`nui [nainte, suntem datori pentru tot ce avem; de
nimic, dec>t s` v` iubi\i unii pe al\ii. Aceasta o aceea, este potrivit s` fim recunosc`tori pentru
dator`m nu numai fra\ilor [n Cristos, ci ]i fra\ilor tot ce posed`m ]i de ce ne bucur`m, natural ]i
din familia uman`. Ini\ial Dumnezeu l-a creat pe spiritual; ]i s` ne d`m seama c` [n timp ce avem
om [n chipul S`u, ]i de]i acel chip a fost mult privilegiul s` facem pentru al\ii ]i s`-i ajut`m,
]ters [n to\i, El a pl`nuit s`-l restabileasc`, ]i at>t s`-i [ncuraj`m ]i s`-i binecuv>nt`m, totu]i, fiind
de mult a iubit lumea, chiar pe c>nd ei erau [nc` [ndatora\i pentru tot ce avem, nu avem nici un
p`c`to]i, [nc>t i-a r`scump`rat cu mare pre\. }i temei pe care s` pretindem mai mult.
dac` Dumnezeu a iubit at>t de mult lumea, atunci O [n\elegere a acestui subiect, din acest punct
]i noi trebuie s-o iubim, cu aceea]i bun`voin\`, de vedere, trebuie s`-i fac` pe to\i din poporul
bl>nde\e ]i compasiune tandr`; ]i dac` {l iubim Domnului, toate ^crea\iile noi [n Hristos Isus,
pe Dumnezeu ]i inimile ne sunt pline de Spiritul foarte mul\umi\i, cu mult` apreciere, foarte
S`u, ne va pl`cea s` facem aceasta. recunosc`tori pentru [ndur`ri, at>t naturale c>t
]i spirituale. V`z>nd c` [n toate aceste privin\e
R 3029, col. 1, par. 6, p>n` la col. 2, par. 5: suntem datornici, s` c`ut`m s` ne achit`m de
Apostolul declar` c` el era dator at>t fa\` de datorie fa\` de to\i binef`c`torii no]tri: fa\` de
evrei c>t ]i fa\` de greci; ]i privind lucrurile Dumnezeu, f>nt>na fiec`rui dar bun ]i
dintr-un punct de vedere asem`n`tor, ]i noi putem des`v>r]it, fa\` de na\iunea noastr`, fa\` de
spune c` avem multe obliga\ii fa\` de mul\i statul ]i comunitatea noastr`, fa\` de p`rin\ii
oameni. Avem o datorie real` fa\` de p`rin\i, prin no]tri. S` c`ut`m nu numai ca nici unul dintre
care, [n providen\a lui Dumnezeu, am venit [n ace]tia s` nu fie leza\i prin faptul c` tr`im [n
lume, avem datorie fa\` de comunitatea ]i statul lume, ci ]i ca via\a noastr` s` dovedeasc` [ntr-o
[n care tr`im pentru m`sura de pace, ordine, anumit` m`sur` ]i grad aprecierea tuturor
comoditate ]i avantaje sociale [n toate felurile, de acestora, ]i direct sau indirect s` fim un sprijin,
care noi avem parte [mpreun` cu al\ii; avem un ajutor fa\` de cele mai bune interese ale
datorie fa\` de na\iunea noastr` [n general, c>nd tuturor cu care avem de-a face. Aceasta nu este
ne g>ndim la multele binecuv>nt`ri, libert`\i, dec>t simpl` dreptate dreptatea cere s` ne
avantaje etc., care ne vin prin ea [n providen\a pl`tim datoriile, s` nu dator`m nim`nui nimic.
divin`. }i mai presus de toate aceste datorii fa\` Dar noi trebuie s` mergem dincolo de aceast`
366 Iubirea
simpl` achitare de obliga\ii, ]i s` iubim pe bine la to\i; ^Dar Eu v` spun: iubi\i pe vr`jma]ii
Dumnezeu ]i pe semenii no]tri s` c`ut`m nu vo]tri, binecuv>nta\i pe cei care v` blestem`, face\i
numai s` ne facem datoria, s` ne pl`tim taxele ]i bine celor care v` ur`sc ]i ruga\i-v` pentru cei
s` ne achit`m de poverile ]i responsabilit`\ile care v` insult` ]i v` prigonesc, ca s` fi\i fii ai
vie\ii ]i ordinii sociale ]i ale protec\iei ]i Tat`lui vostru care este [n ceruri; c`ci El face s`
confortului p`rintesc, ci iubirea trebuie s` ne r`sar` soarele S`u peste cei r`i ]i peste cei buni
[ndemne, potrivit celei mai bune judec`\i ale ]i trimite ploaie peste cei drep\i ]i peste cei
noastre, conduse de mintea cea nou`, Spiritul nedrep\i. C`ci dac` iubi\i pe cei care v` iubesc,
Domnului, s` facem mai mult dec>t ar putea cere ce r`splat` ave\i? Nu fac a]a ]i vame]ii? }i dac`
doar simpla datorie s` sacrific`m ceva [n saluta\i numai pe fra\ii vo]tri, ce lucru neobi]nuit
interesele serviciului Domnului ]i [n face\i? Oare p`g>nii nu fac la fel? Voi fi\i deci
binecuv>ntarea ]i m>ng>ierea semenilor, cum des`v>r]i\i, dup` cum ]i Tat`l vostru Cel ceresc
ne-ar [ndruma Spiritul Domnului prin Cuv>ntul este des`v>r]it. Mat. 5:44-48.
S`u inspirat. A iubi lumea cum o iube]te Dumnezeu nu este
Cel care-i iube]te pe to\i ceilal\i, a]a [nc>t sentimentul [mpotriva c`ruia este prevenit`
caut` constant s` le fac` bine, urmeaz` legea Biserica, dup` cum arat` clar contextul. Aceea
sf>nt`, voin\a perfect` a lui Dumnezeu. Este mai este o iubire mare ]i nobil` o iubire care st` pe
pu\in o chestiune de purtare exterioar` dec>t de planul [nalt al purit`\ii ]i nu are nici cea mai
inten\ia inimii, de]i f`r` [ndoial` inten\ia inimii mic` p`rt`]ie cu cei impuri, are totu]i mil` de
va g`si [n general o expresie potrivit` prin buze cei c`zu\i ]i este activ` [n eforturile de a-i salva
]i prin ac\iunile vie\ii. Domnul [ns` cunoa]te din degradarea lor. Aceast` iubire divin`, at>t
imperfec\iunile judec`\ii noastre ]i sl`biciunile de vrednic` de a fi imitat` de noi, este cea care
c`rnii, ]i de aceea foarte [ndur`tor, sub Noul binevoitor ignor` antagonismele ]i animozit`\ile
Leg`m>nt, accept` perfec\iunea inten\iilor personale, ]i, trec>nd peste toate considera\iile
noastre, a voin\elor noastre, [n locul absolutei egoiste ]i sentimentele r`zbun`toare, se g>nde]te
perfec\iuni a fiec`rui cuv>nt ]i fapt`. ^Pentru ca numai la posibilit`\ile, c`ile ]i mijloacele pentru
cerin\a dreapt` a legii s` fie [mplinit` [n noi, care pace, reformare ]i m>ntuire.
umbl`m nu potrivit firii p`c`toase, ci potrivit Dar iubirea lumii la care se refer` Ioan, cum
Duhului ]i c>t se poate de aproape de spirit. arat` contextul, este iubirea p`rt`]iei, care
implic` participarea la spiritul ei la scopurile,
45. Care este semnifica\ia prevenirii ambi\iile, speran\ele ei ]i la metodele de a le
^nu iubi\i lumea? urm`ri. Dac` cineva iube]te lumea [n acest sens,
1 Ioan 2:15, 16 ^Nu iubi\i lumea, nici lucrurile sigur iubirea Tat`lui nu este [n el; ^C`ci tot ce
din lume. Dac` iube]te cineva lumea, dragostea este [n lume, pofta c`rnii, pofta ochilor ]i m>ndria
Tat`lui nu este [n el. C`ci tot ce este [n lume, pofta vie\ii, nu este de la Tat`l, ci din lume [adic`,
c`rnii, pofta ochilor ]i m>ndria vie\ii, nu este de potrivit spiritului acestei lumi rele]. }i lumea
la Tat`l, ci din lume. trece, ]i pofta ei, dar cine face voia lui Dumnezeu
r`m>ne [n veac.
R 1955 ^Nu iubi\i lumea: {n calitate de copii ai lui Dumnezeu, am fost
Cu greu cineva poate citi acest sfat al chema\i la o pozi\ie de mare favoare ]i avantaj.
apostolului f`r` s`-i vin` [n minte o alt` Tat`l nostru ceresc ne-a descoperit planurile ]i
scriptur`, care la prima vedere poate p`rea scopurile Sale ]i a binevoit s` ne accepte [n
contradictorie; ]i anume, ^At>t de mult a iubit p`rt`]ia ]i cooperarea Sa activ`; ]i at>t de mare
Dumnezeu lumea, c` a dat pe singurul S`u Fiu, ]i de extins` este perspectiva viitorului pentru
pentru ca oricine crede [n El s` nu piar`, ci s` noi, [nc>t putem vedea via\a actual` [ntr-o lumin`
aib` via\a ve]nic`. Acestea dou` [ns` nu sunt foarte diferit` de cea pe care o vede lumea. Lumea
antagoniste, ci [n deplin` armonie c>nd sunt merge [nainte [n [ntuneric, f`r` lumina vie\ii, ]i
[n\elese corect. Dac` Dumnezeu a iubit lumea prin urmare, lucrurile acestei vie\i, pe care noi
at>t de mult, chiar pe c>nd era [nc` p`c`toas` am [nv`\at s` le socotim ca gunoaie, pentru ei sunt
(Rom. 5:8), [nc>t s` sacrifice comoara inimii de mare valoare ]i se str`duiesc s` alerge ]i s`
Sale pentru a o r`scump`ra ]i a o m>ntui, atunci lupte pentru premiile [n]el`toare care aduc cu
astfel de iubire ]i astfel de bun`voin\` fa\` de lume ele numai trud` ]i necaz ]i trec repede.
din partea noastr` nu poate fi lipsit` de armonie Apostolul a rezumat foarte pe scurt comorile
cu voin\a Lui. {ntr-adev`r, a]a este [nv`\`tura lumii, ca pofta c`rnii, pofta ochilor ]i m>ndria
direct` a Cuv>ntului: ^C>t avem ocazie, s` facem vie\ii. Pofta c`rnii include toate poftele ]i patimile
 Iubirea 367
trupe]ti, instinctele pur animalice. Mii sacrific` slabi pe care [i are de oferit lumea, prin aceasta el
pentru acestea toate interesele mai [nalte. dovede]te lipsa lui de apreciere ]i ca atare
Pl`cerea lor este s` tr`iasc` somptuos, m>nc>nd nevrednicia lui de lucrurile cere]ti: iubirea Tat`lui
]i b>nd ]i veselindu-se ]i gust>nd pl`cerea. Pofta nu este [n el ]i se poate foarte bine teme de verdictul
ochilor cere lux [n [mbr`c`minte ]i [n amenaj`rile din ziua deciziei.
casei, ]i str>ngerea a tot ce este admirat ]i dorit
pentru mul\umirea de sine. }i m>ndria vie\ii se Vol. VI, pag. 604, par. 2, p>n` la pag. 606,
laud` [n ru]inea acelui egosim care a ignorat par. 2 Lumea ca vr`jma] al Noii Crea\ii:
nevoile ]i vaiurile celor nevoia]i ]i suferinzi, ]i Tot ce apar\ine acestei lumi rele este mai mult
satisf`cut ]i-a zis: ^Suflete, ai multe bun`t`\i sau mai pu\in lipsit de armonie cu dreptatea ]i,
str>nse pentru mul\i ani; odihne]te-te, m`n>nc`, ca atare, mai mult sau mai pu\in [mpotriva Noii
bea ]i [nvesele]te-te. }i merge mai departe: Crea\ii ]i a standardului ei drept. Legea lumii ar
dispre\uie]te pe cei s`raci ]i nevoia]i ]i-i asupre]te. putea fi rezumat` [n mod general prin Egoism,
A]a este spiritul lumii. Este chiar opusul [n ciuda faptului c` lumea ridic` preten\ii, ]i [n
Spiritului lui Dumnezeu ]i al lui Cristos; ]i cei mare parte potrivit, la o mare recunoa]tere a
care sunt condu]i de Spiritul lui Dumnezeu s` se drept`\ii. Noi nu suntem din aceia care cred c`
\in` c>t se poate de departe de el. Purtarea lor, toate legile ]i reglement`rile lumii civilizate sunt
[mbr`c`mintea lor, via\a din cas` ]i amenaj`rile rele; dimpotriv`, adeseori am fost uimi\i s`
casei, toate trebuie s` vorbeasc` alt` limb`. Noi observ`m ce mari sunt legile cre]tin`t`\ii ce
nu trebuie s` ne preocup`m de lucruri [nalte, ci [n\elepte, ce drepte, ce nobile evident multe
s` fim binevoitori fa\` de cei de o stare joas`; s` dintre ele f`cute [n vederea protej`rii intereselor
nu ar`t`m preferin\` unui om care poart` celor slabi [mpotriva celor tari ]i a [nf`ptuirii
[mbr`c`minte fin` sau inel de aur, ci, asemenea drept`\ii pentru to\i. Cu toate acestea, av>nd [n
{nv`\`torului, s` privim cu cea mai mare stim` vedere egoismul [ntregii lumi [ntre\esut [n fiecare
]i iubire cre]tin` pe to\i cei care fac voia Tat`lui g>nd, cuv>nt ]i fapt`, nu este surprinz`tor c` cele
nostru ceresc. Rom. 12:16; Iac. 2:1-5. mai [nalte concep\ii de dreptate ale ei sunt
^Dumnezeu este dragoste; ]i cine r`m>ne [n uneori str>mbe, deformate, distorsionate.
dragoste r`m>ne [n Dumnezeu ]i Dumnezeu r`m>ne Dimpotriv`, putem fi surprin]i c` s`rmana
[n el. {n felul acesta a fost des`v>r]it` dragostea fa\` omenire dec`zut` a ajuns la un at>t de mare sistem
de noi, ca s` avem deplin` siguran\` [n ziua judec`\ii, de legi cum se g`se]te [n c`r\ile legii Marii Britanii,
c`ci a]a cum este El [Dumnezeu], a]a suntem ]i noi ale Statelor Unite ]i ale altor \`ri. Nu ne putem [ndoi
[n lumea aceasta. Dup` cum Dumnezeu este iubire, c` legea dat` prin Moise ]i exemplificat`, l`rgit`,
]i a]a este manifestat` fa\` de toate creaturile Sale, f`cut` vrednic` de cinste ]i expus` de Domnul
a]a trebuie s` fim ]i noi iubire, ]i a]a s` str`lucim nostru Isus ]i de apostolii S`i are mult de-a face cu
ca lumini [n lume. }i dac` [n aceast` lume devenim aceste legi omene]ti de fapt a fost baza lor. Cu
[ntruchip`ri vii ]i reprezentan\i ai iubirii, putem fi toate acestea, dup` cum to\i vor fi de acord,
siguri c` la sf>r]itul c`ii noastre vom fi aproba\i egoismul omului se lupt` continuu cu propriile
[naintea Celui care caut` mai presus de toate s` vad` defini\ii ale omului date drept`\ii ]i caut` s` le
[n noi aceast` asem`nare cu El. 1 Ioan 4:16-18. [nl`ture [n parte sau cu totul; ]i aceasta, care
P`rt`]ia lumii [nseamn` a umbla [n armonie cu ne[ncetat progreseaz` pe scar` larg` [n lume, este
ideile ei ]i a te conforma c`ilor ei. {n acest sens nu una din greut`\ile ]i b`t`liile principale ale Noii
putem s` o iubim, ci trebuie s` fim separa\i de ea, [n Crea\ii.
opozi\ie cu ea. Calea ar`tat` nou` astfel este, [n unele Lumea ]i spiritul ei de m>ndrie ]i egoism etc.
privin\e cel pu\in, o cale grea ]i o cale singuratic`, trebuie s` fie recunoscute ca unul din vr`jma]ii
dar este singura cale de pace ]i fericire. Aceast` lume principali ai Noii Crea\ii. Toat` omenirea, lucr>nd
cu pofta ei trece repede: este goal` ]i nesatisf`c`toare sub acest ^duh al lumii general, merge [ntr-o
]i [n cele din urm` duce la dezastru ]i ruin`; dar cei direc\ie comun`, ca un r>u mare, [n unele p`r\i
care se desf`teaz` [n calea Domnului au comuniune ale lui av>nd repeziciune mai mare, [n altele
]i p`rt`]ie binecuv>ntat` cu El. Bucuriile lor vin [ncetineal` mai mare, to\i urm>nd [ns`
dintr-o surs` pe care lumea n-o poate [n\elege. Ei aceea]i direc\ie general` egoist`. Noua
tr`iesc pe un plan mai [nalt, respir` un aer mai Creatur`, prin consacrarea sa, prin spiritul
curat ]i se bucur` de o p`rt`]ie mai sf>nt`, mai min\ii sale noi, este obligat` la un curs contrar
dulce dec>t ar putea oferi lumea vreodat`. ]i de aceea are [mpotrivire din partea
Dar dac` cineva [n Cristos coboar` de la aceste [ntregului curent al sentimentului, teoriei,
privilegii [nalte ca s` se [mp`rt`]easc` de [nlocuitorii tradi\iei etc. populare, ]i este marcat` ca ciudat`.
368 Iubirea
Are frecu]uri cu care s` se lupte. {n mod necesar un loc inferior [n privin\a gloriilor care vor urma.
este [n antagonism cu cei care merg [n direc\ie {ndemnul strict al apostolului este: ^Nu iubi\i
opus` ]i care vin [n leg`tur` cu ea. Aceast` lumea, nici lucrurile din lume. Dac` iube]te
ciocnire nu poate fi evitat`. Ea [nseamn`, nu cineva lumea, dragostea Tat`lui nu este [n el
pace exterioar`, ci conflict exterior; [ns` acest (1 Ioan 2:15). De aceea trebuie s` fim aten\i
conflict exterior poate [nsemna pace ]i bucurie [mpotriva oric`rui indiciu de armonie sau
interioar`, fiindc` aprobarea divin` este afiliere cu spiritul lumii. Aceasta nu [nseamn`
realizat`. c` trebuie s` fim [n dezarmonie cu prietenii pe
Scopurile, obiectivele ]i metodele lumii nu sunt care-i numim lume]ti nu [nseamn` c` trebuie
totdeauna josnice ]i nedrepte; dar p>n` ]i cele mai s` fim neglijen\i fa\` de interesele lor etc., ci
nobile scopuri ]i obiective ale ei sunt [n general [nseamn` c` [n timp ce suntem aten\i s` ne
contrare celor ale Noii Crea\ii, deoarece lumea achit`m de obliga\iile fa\` de cei lume]ti ]i s`
ac\ioneaz` sub impulsurile [n\elepciunii umane, d`m cinste cui i se cuvine cinste, omagiu cui i
pe c>nd Noua Crea\ie este [nsufle\it` de se cuvine omagiu, sprijin cui i se cuvine sprijin,
[n\elepciunea de sus. {n\elepciunea lumeasc` are amabilitate cui i se cuvine amabilitate,
propriile ei concep\ii despre religie ca mijloc de comp`timire cui i se cuvine comp`timire, trebuie
\inere [n fr>u a oamenilor r`i. Ea are propriile ei totu]i s` facem distinc\ie [ntre prietenii ]i vecinii
idei despre moral`, bun`voin\`, credin\`, speran\`, no]tri, care sunt [nc` sub influen\a Adversarului,
iubire nu poate [n\elege punctul de vedere diferit ]i spiritul sau dispozi\ia care-i [nsufle\e]te ]i
al Noii Crea\ii ]i este gata s` considere vederile ei care-i [n]al`.
extreme, ira\ionale etc., ne[n\eleg>nd planul divin, Nu trebuie s` simpatiz`m cu nici una din
neapreciind din punct de vedere divin lipsa de institu\iile prezente, care sunt bazate pe egoism
[nsemn`tate a vie\ii prezente comparativ cu cea ]i [n grad mai mare sau mai mic sunt [n opozi\ie
viitoare. {n\elepciunea lumeasc` nu apreciaz` nici cu legea divin`, Regula de Aur. Ar putea fi necesar
neputin\a tuturor eforturilor umane legate de s` ne conducem afacerile [n m`sur` considerabil`
adev`rata ridicare uman`, c>nd aceasta este pe linia egoismului predominant [n lume; dar f`r`
comparat` cu marile ]i importantele aranjamente s` ne oprim s` combatem continuu aceast`
pe care le are Dumnezeu [n p`strare ]i care vor fi chestiune, inima noastr` ar trebui \inut` [n acea
aduse complet la lumin` ]i puse cu succes [n atitudine [n care s` nu simpatiz`m cu principiile
aplicare [n {mp`r`\ie, imediat ce se va completa egoiste ]i [n care s` dorim domnia Regulii de Aur
lucrarea Sa din veacul prezent imediat ce [n mod absolut [n toate afacerile vie\ii, ]i, pe c>t
Biserica aleas` va fi fost selec\ionat`, ]lefuit`, este posibil, [n leg`turile noastre cu lumea.
aprobat`, glorificat`.
Noua Crea\ie nu trebuie, prin urmare, s` fie 46. Cum s` ne examin`m pe noi [n]ine
surprins` dac` lumea o ur`]te chiar ]i aceia ca nu cumva s` ne [n]ele ^inima?
din lume care sunt [nclina\i spre religie ]i moral`.
Iar aceast` ur` ]i opozi\ie a lumii, uneori at>t de Vol. VI, pag. 600, par. 2, p>n` la pag. 602,
sup`r`toare ]i grea pentru credincio]ie ]i par. 2:
r`bdare, trebuie primit` cu bl>nde\e, cu g>ndul Cuv>ntul inspirat spune c` ^inima [natural`]
c` lumea este [nc` orbit` de c`tre ^dumnezeul este nespus de [n]el`toare ]i de dezn`d`jduit de
veacului acestuia ]i nu vede ^lucrurile nespus rea (Ier. 17:9) nu organul numit inim`, ci mai
de mari ]i scumpe, ^lucrurile ad>nci ale degrab` ceea ce [n Scriptur` reprezint` inima,
Spiritului, [n a c`ror lumin`, prin harul lui adic`, sentimentele naturale. Creatura Nou`
Dumnezeu, noi suntem f`cu\i [n stare s` socotim prime]te o inim` nou`, o voin\` nou`, un stan-
toate lucrurile pierderi, [ncerc`ri etc. doar dard nou al sentimentelor, [n care vin [nt>i
ca ^pierdere ]i gunoaie, ca s` putem c>]tiga Dumnezeu, dreptatea Sa, adev`rul S`u, planul
minunatele lucruri promise nou` [n Cuv>nt. A S`u, voin\a Sa ]i [n care toate celelalte lucruri
ceda spiritului lumii, a permite sentimentelor ei ocup` un loc de onoare ]i iubire [n m`sura
s` ne domine de dragul p`cii cu ea, ar da dovad` armoniei lor cu Domnul ]i cu dreptatea Sa. Pentru
de o apreciere inferioar` a Domnului, a cei care posed` aceast` inim` nou`, to\i membrii
Adev`rului S`u ]i a privilegiilor serviciului S`u. Noii Crea\ii sunt [n mod necesar primii ]i cei mai
Rezultatul ar fi c`, dac` n-am pierde totul intr>nd apropia\i: de aceea, dup` cum spune apostolul,
complet [n cele lume]ti, am putea, cel pu\in, s` iubirea de fra\i este una din cele mai bune probe
pierdem premiul, s` avem parte cu ^mul\imea cea ale leg`turii lor cu Domnul ca Noi Creaturi. Dar
mare ]i s` ajungem prin mare str>mtorare pe aceasta, dup` cum s-a ar`tat deja, nu trebuie s`
 Iubirea 369
stea [n calea unei recunoa]teri juste a obliga\iilor persecu\ia nu [nseamn` pace cu to\i, ci tocmai
fa\` de al\ii. contrariul. El i-a asigurat c` dac` vor l`sa lumina
Creatura Nou`, inima nou`, cu sentimentele s` str`luceasc`, [n mod sigur [ntunericul va ur[
ei noi, este continuu asaltat` de inamicii ei, inima lumina ]i o va combate, ]i, dac` este posibil, va
veche, sentimentele vechi, dispozi\ia egoist`; iar [ndemna pe proprietarul luminii s-o pun` sub
aceasta din urm`, afl>nd c` Noua Creatur` este bani\`, s-o ascund`; ]i pentru a pricinui aceast`
obligat` de porunca divin` s` fie atent` ]i generoas` ascundere a luminii, [ntunericul va duce o lupt`
fa\` de al\ii, adesea practic` [n]el`ri asupra inimii care va [nsemna orice altceva [n afar` de pace.
noi ]i zice [n esen\`: Acum m` socote]ti moart`; Dar Domnul ne asigur` c` acestea sunt probe
m-ai scos afar` ]i sunt moart` [n privin\a a ceea pentru Noua Creatur` c` ea trebuie s` decid`
ce am fost. Nu sunt aceea]i veche inim` care am c` pacea de cea mai mare importan\` pentru ea
fost [nainte, dar trebuie s`-mi dai ceva aten\ie. este, nu pacea c`rnii, ci pacea inimii, ^pacea lui
Nu trebuie s` m` tratezi prea aspru, trebuie s` Dumnezeu, care [ntrece orice pricepere.
recuno]ti c` am f`cut progres considerabil ]i nu Noua Creatur` trebuie s` [nve\e c` aceast`
trebuie s` pui asupra mea o povar` prea grea; pace a lui Dumnezeu care [ntrece orice pricepere
n-ar fi drept. Ar trebui s` fii egoist` [ntr-o poate domni [n inima sa chiar ]i atunci c>nd
anumit` m`sur`. Ar trebui s` te [ngrije]ti de condi\iile exterioare sunt reversul celor pa]nice;
subsemnatul ]i de familia lui; nu numai de dar c` starea deplinei armonii cu Domnul este o
necesit`\ile lor, ci de mult mai mult ]i ar trebui r`splat` pentru credincio]ia fa\` de El, oricare
s` te str`duie]ti s` le dai bog`\ie ]i avantaje ar fi pre\ul, oricare ar fi sacrificiul. Ca atare, c>nd
sociale. Ar trebui s` te sacrifici pentru ei. se recurge la ea prin dorin\ele c`rnii ]i prin
C>t de [n]el`toare este aceast` inim` veche! argumentele celor apropia\i ]i dragi prin leg`turi
C>t de am`gitoare sunt ra\ionamentele ei false! p`m>nte]ti, Noua Creatur` trebuie mai [nt>i s` ia
C>\i au dovedit acest lucru spre regretul lor! C>\i [n considerare prima obliga\ie, adic`, ea va iubi ]i
au fost ademeni\i ]i mintea cea nou` le-a fost va servi pe Domnul cu toat` inima, mintea, fiin\a
captivat` de cea veche! C>\i s-au pomenit du]i [n ]i puterea, ]i toate rela\iile cu familia sau cu
robie de [n]el`ciunea inimii vechi! Unul din carnea sau cu aproapele trebuie s` fie supuse
argumentele favorite este c` Noua Crea\ie are acestei prime legi de ascultare fa\` de Dumnezeu.
porunca: ^C>t depinde de voi, tr`i\i [n pace cu
to\i oamenii. Ea caut` s` ridice acest sfat gene- 47. Dup` ce am ajuns la ^\int` mai
ral al apostolului cu mult deasupra inten\iei avute este esen\ial` activitatea?
de el ]i s`-l pun` mai presus de porunca divin`
(1) s` iubim ]i s` servim, s` onor`m ]i s` ne R 2755, col. 2, par. 3:
supunem Domnului, cu toat` inima, mintea, Pentru cei care au ajuns la \inta iubirii
sufletul ]i puterea noastr`; ]i (2) s` iubim pe des`v>r]ite este indispensabil s` se men\in` activ
aproapele nostru ca pe noi [n]ine. Aceasta nu angaja\i [n serviciul Domnului, d>ndu-]i via\a
permite pacea cu orice pre\. Dac` inima cea veche, pentru fra\i; fiindc` cel care nu iube]te pe fratele
mintea cea veche, voin\a cea veche, ar putea-o face s`u, pe care l-a v`zut, ce asigurare are c` iube]te
pe cea nou` s` compromit` adev`rul sau datoria [ntr-adev`r pe Dumnezeu, pe care nu L-a v`zut?
de dragul p`cii, ea n-ar avea nici o limit` [n (1 Ioan 4:20). Ace]tia trebuie s` fie privi\i nu
privin\a cererilor pe care le-ar face, iar rezultatul numai ca reprezentan\i ai lui Dumnezeu ]i ai
ar fi c` Noua Creatur` ar [nc`lca cur>nd, [n principiilor drept`\ii, ci ]i ca reprezentan\i ai
interesul p`cii, [ns`]i esen\a leg`m>ntului s`u celor tari [n Domnul ]i [n puterea t`riei Lui, ]i [n
cu Domnul ]i s-ar supune deplin voin\ei vechi, credin\a Cuv>ntului S`u gata, dispu]i ]i
chiar dac` ea n-ar dori s` fac` astfel de fapt eficien\i [n [ncurajarea altor alerg`tori [n
str`duindu-se [mpotriva voin\ei vechi, dar luat` alergare, pentru ca ]i ei s` poat` ajunge la ^\int`.
[n robie de ea prin [n]el`ciune ]i prin r`st`lm`cirea Dup` cum spune apostolul: ^G>ndul acesta, deci,
abil` a Cuv>ntului divin. s` ne [nsufle\easc` pe to\i c>\i suntem
C>nd este astfel atacat`, voin\a nou` trebuie des`v>r]i\i; ]i dac` [n vreo privin\` g>ndi\i altfel,
s` declare deschis c` [n timp ce pacea este de dorit Dumnezeu v` va lumina ]i [n aceast` privin\`.
[n cas` ]i peste tot, totu]i pacea nu este prima Dar [n lucrurile la care am ajuns de aceea]i p`rere
condi\ie, conform promisiunii Domnului. s` umbl`m la fel. Urma\i-m` pe mine, fra\ilor, ]i
{ntr-adev`r Domnul a prevenit pe acei din uita\i-v` bine la cei care se poart` dup` modelul
Crea\ia Nou` c` dac` vor tr`i evlavios, [n mod pe care [l ave\i [n noi. Filip. 3:15-17.
sigur vor trebui s` sufere persecu\ie iar
370 Iubirea
Vol. VI, pag. 190, par. 1, 2: ^\int`" doar la ultima suflare a vie\ii, ci c>t se poate
Trebuie s` ajungem la aceast` culme a iubirii de repede. Vom indica Lui Dumnezeu ]i fra\ilor
[nainte de a putea fi socoti\i vrednici de un loc [n m`sura zelului ]i iubirii noastre prin repeziciunea
Noua Crea\ie ]i nu trebuie s` a]tept`m ca fiecare cu care vom ajunge la aceast` ^\int`".
din urma]ii Domnului s` ajung` la aceast` \int` Cuvintele apostolului, ^R`m>ne\i [n picioare,
doar la momentul stingerii [n moarte. Chiar dup` ce ve\i fi biruit toate (Efes. 6:13), sugereaz`
dimpotriv`. Trebuie s` a]tept`m s` ajungem la c` dup` ce am ajuns la ^\inta Iubirii des`v>r]ite
ea c>t se poate de devreme [n experien\a noastr` vor fi [nc` multe [ncerc`ri pentru noi [ncerc`ri
cre]tin` ]i apoi s` ne amintim cuvintele ale credin\ei, [ncerc`ri ale r`bd`rii, [ncerc`ri ale
apostolului: ^s` r`m>ne\i [n picioare, dup` ce ve\i tuturor diferitelor elemente ale Iubirii. Lumea nu
fi biruit toate (Efes. 6:13). Avem nevoie de este un prieten care s` ne favorizeze, s` ne ajute
[ncerc`ri ale iubirii dup` ce am ajuns la \int`; ]i s` mergem [nainte [n direc\ia bun`; Satan este
antrenarea noastr` c>nd suntem la \int` [nc` Adversarul nostru ]i va fi [n stare s`
str`duin\a noastr` pentru a men\ine acea \int` st>rneasc` mult` opozi\ie ca s` ne for\eze s`
sau standard [n via\a noastr` va fi foarte ne retragem de la pozi\ia la care am ajuns. Aceasta
[nt`ritoare pentru caracterul nostru. {n aceasta, este [ncercarea noastr`. Trebuie s` \inem ferm
[n mod special, experien\ele noastre vor toate la c>te am ajuns; trebuie s` ^alerg`m spre
corespunde cu cele ale Domnului nostru, c`ci El, \int`" p>n` c>nd ne va costa via\a p`m>nteasc`
de]i n-a trebuit s` alerge ca s` ajung` la \int`, a d>ndu-ne via\a [n serviciul lui Dumnezeu
trebuit s` lupte o lupt` bun` a credin\ei fiind la pentru fra\i ]i f`c>nd bine la to\i oamenii c>nd
\int` ca s` nu fie mi]cat de la ea, s` nu fie biruit avem ocazia. ^Cel care ne-a chemat este
de diferitele atacuri ale lumii ]i ale Adversarului. credincios, care promite sprijin ]i orice ajutor
^Alerg spre \int`", spune apostolul; ]i tot astfel, necesar pe aceast` cale. Harul Lui ne este de
fiecare dintre noi trebuie s` st`m neclinti\i la acea ajuns. 1 Tes. 5:24; 2 Cor. 12:9.
\int` dup` ce am ajuns la ea ]i s` avem grij` ca [n
toate [ncerc`rile pe care Domnul le permite s` 48. Care trebuie s` fie caracteristicile
vin` asupra noastr` s` fim socoti\i de El ca principale ale unui B`tr>n?
biruitori nu prin putere proprie, ci prin puterea Tit 1:7, 8 ^C`ci supraveghetorul, ca econom
ajutorului R`scump`r`torului nostru. al lui Dumnezeu, trebuie s` fie f`r` vin`, s` nu
{mpotriva noastr` vor fi atacuri ca s` ne abat` fie [nc`p`\>nat, nici m>nios, nici dedat la vin,
de la iubirea perfect` fa\` de Tat`l, ca s` ne fac` nici b`t`u], nici lacom de c>]tig ur>t, ci s` fie
s` consim\im a da mai pu\in dec>t omagiul ]i primitor de oaspe\i, iubitor de bine, cump`tat,
ascultarea deplin` datorate Lui. Vor fi atacuri ]i [n drept, sf>nt, [nfr>nat.
privin\a fra\ilor, ca s` ne sugereze s` nu
permitem ca iubirea de fra\i s` acopere o R 2446, col. 2, par. 3:
mul\ime de gre]eli sugestii s` ne sup`r`m Este bine ca poporul Domnului s` ia not`
pe aceia pe care am [nv`\at s`-i iubim ]i s`-i deosebit` de aceste instruc\iuni divine venite din
apreciem ]i s`-i comp`timim pentru partea a doi dintre cei mai importan\i apostoli, ]i s`
sl`biciunile lor. Vor fi atacuri [mpotriva nu uite c`, oric>t de valoroase sunt, nici oratoria
noastr` [n privin\a vr`jma]ilor no]tri, dup` ce nici cuno]tin\a nu trebuie s` fie printre fra\i dovezi
am [nv`\at s`-i iubim suger>ndu-ne c` sunt sigure c` sunt pe calea cea bun`, nici c` influen\a
cazuri excep\ionale ]i c` m`rinimia noastr` fa\` lor n-ar putea fi d`un`toare [n loc s` fie folositoare.
de ei trebuie s` aib` limite. Binecuv>nta\i Caracteristica principal` care trebuie c`utat` la
suntem dac` [n aceste ispite st`m neclinti\i, to\i cei care sunt accepta\i ca servitori ai Bisericii,
arunc>ndu-ne [nainte spre \int`, str`duindu- ca s` slujeasc` [n lucrurile sfinte, trebuie s` fie
ne s` p`str`m pozi\ia la care deja am ajuns mai [nt>i de toate spiritul iubirii. Nu vrem s`
lupt>nd lupta bun` a credin\ei \in>ndu-ne spunem c` cuno]tin\a ]i capacitatea trebuie s`
cu t`rie de via\a etern` care ne este socotit` fie complet ignorate, ci vrem s` spunem c` acestea
prin Isus. trebuie considerate de importan\` secundar`, nu
primar`, cum este tendin\a [ntotdeauna. C`uta\i
Vol. VI, pag. 373, par. 2, 3: printre voi oameni sfin\i, plini de Spirit sf>nt, ca s`
Dup` cum Domnul nostru a fost [ncercat la poat` fi [ns`rcina\i cu interesele spirituale ale
^\inta Iubirii des`v>r]ite, la fel ]i noi trebuie s` diferitelor grupe de popor al Domnului. }i pentru o
fim to\i [ncerca\i dup` ce am ajuns la ea. De aceea explica\ie divin` a felului [n care se va manifesta
nu trebuie s` ne a]tept`m s` ajungem la acea acest Spirit sf>nt, prin urmare a calit`\ilor care
 Iubirea 371
trebuie c`utate la servitorii Bisericii, vede\i profan, nici lipsa loialit`\ii. Petru ]tia despre
1 Cor. 13:4-8; apoi 1 Petru 1:22, 23; 2 Petru 1:1-13. acestea f`r` s` i se spun`; pl>nsese deja pentru
Pentru binele lor, precum ]i pentru binele ele; un simplu cuv>nt din partea Domnului, de
Bisericii, to\i cei care, av>nd alte calit`\i, dau ceart`, repro], l-ar fi putut descuraja poate f`r`
dovad` c` se umfl` de m>ndrie ]i c` doresc s` speran\`. Lucrul cel mai apropiat de un repro]
domneasc` peste mo]tenirea lui Dumnezeu, din conduita ]i cuvintele Domnului a fost
Biserica, sau care manifest` invidie, ceart`, [ntrebarea: ^M` iube]ti? To\i cei care vreau s`
am`r`ciune, vorbire de r`u aceia nu trebuie fie fii ]i fiice ale m>ng>ierii [n Sion s` [nve\e
ale]i, fiindc` dau dovad` de un spirit gre]it, care aceast` lec\ie de la marele {nv`\`tor s` nu
nu vine de sus, ci este p`m>ntesc, trupesc, [ncerce s` pedepseasc` ]i s` corecteze ]i s` repro]eze
dr`cesc. Ace]tia sunt [nv`\`tori nesiguri ]i este ]i s` mustre, ci pe c>t posibil s` le evite pe acestea,
posibil s` fac` mai mult r`u dec>t bine, oric>t` ]i s` [ntrebe nu at>t de mult despre trecut, c>t
cuno]tin\` ar avea. despre prezent care este atitudinea actual` a
ofensatorului fa\` de Domnul ]i fa\` de turma Sa?
Vol. VI, pag. 251, par. 2: Cu deplina apreciere a faptului c` Biserica va
Citim: ^B`tr>nii care c>rmuiesc bine s` fie avea nevoie de m>ng>iere mai degrab` dec>t de
[nvrednici\i de [ndoit` cinste, mai ales cei care ceart` ]i mustrare, Domnul nostru a spus: ^Dac`
lucreaz` [n cuv>nt ]i [n [nv`\`tur`" (1 Tim. 5:17, 18). nu M` duc Eu, M>ng>ietorul [Duhul sf>nt] nu va
{n virtutea acestor cuvinte, biserica nominal` a veni la voi. R`scump`rarea trebuia pl`tit`, trebuia
dezvoltat o clas` de B`tr>ni Conduc`tori ]i a prezentat` Tat`lui ceresc, [n ^Sf>nta Sfintelor,
pretins pentru to\i b`tr>nii o pozi\ie conduc`toare [nainte ca binecuv>ntarea Lui s` poat` fi acordat`.
sau autoritar`, dac` nu dictatorial`, printre fra\i. Acea binecuv>ntare a dat m>ng>ierea conceperii
O astfel de defini\ie a ^conducerii este contrar` cu Spiritului ]i m>ng>ierea f`g`duin\elor nespus de
toate prezent`rile din Scripturi despre acest subiect. mari ]i scumpe pentru cei care L-au acceptat pe Isus
Timotei, ocup>nd pozi\ia de supraveghetor general ]i pentru cei care vor crede [n El prin cuv>ntul
sau B`tr>n, a fost instruit de c`tre apostol, zic>nd: lor. Este adev`rat, Domnul nostru a spus c` Spiritul
^Nu mustra cu asprime pe un b`tr>n, ci sf>nt mustr` dar nu c` mustr` Biserica; El a spus:
sf`tuie]te-l ca pe un tat`" etc. ^Robul Domnului ^El va dovedi (mustra, [n trad. englez`, n. t.) lumea
nu trebuie s` se certe, ci s` fie bl>nd cu to\i". vinovat` [n ce prive]te p`catul, dreptatea ]i judecata
Nimic, desigur, n-ar aproba aici o conducere auto- viitoare. Cea mai apropiat` sugestie [n privin\a
crat` sau o purtare dictatorial` smerenia, mustr`rii referitoare la procedurile Spiritului sf>nt
bl>nde\ea, [ndelunga r`bdare, iubirea fr`\easc`, cu Biserica este dat` de c`tre apostol c>nd spune:
iubirea, trebuie s` fie calit`\ile proeminente ale ^S` nu [ntrista\i pe Duhul Sf>nt al lui Dumnezeu,
celor recunoscu\i ca b`tr>ni. Ei trebuie s` fie prin care a\i fost pecetlui\i pentru ziua
exemple pentru turm` [n toate sensurile. Dac` r`scump`r`rii. Apoi iar`]i zice: ^Nu stinge\i
ei, prin urmare, ar fi dictatoriali, exemplul pentru Duhul. Efes. 4:30; 1 Tes. 5:19.
turm` ar fi ca to\i s` fie dictatoriali; dar dac` ei Marea preg`tire f`cut` pentru m>ng>ierea
ar fi smeri\i, [ndelung r`bd`tori, r`bd`tori, bl>nzi poporului Domnului indic` [n mod clar necesitatea
]i iubitori, atunci ilustra\ia ar fi pentru to\i [n acestei m>ng>ieri; ]i aceast` necesitate nu este greu
conformitate cu acestea. O redare mai literal` a de g`sit. Poporul Domnului este asaltat din toate
pasajului pe care-l avem [n analiz` arat` c` p`r\ile de condi\ii adverse lumea, carnea,
b`tr>nilor trebuie s` li se dea onoare [n m`sura Adversarul c`ut>nd s` intimideze sau s`
[n care ei manifest` credincio]ie fa\` de descurajeze sau s` prind` [n capcan` Noua Creatur`,
responsabilit`\ile serviciului pe care l-au acceptat. a]a [nc>t s`-i [mpiedice dezvoltarea [n har, cuno]tin\`
Am putea prin urmare s` red`m pasajul astfel: ]i iubire, ]i [n cele din urm` s` o [mpiedice s` ating`
B`tr>nii proeminen\i s` fie socoti\i vrednici de perfec\iunea ]i slava care urmeaz`, pe care
[ndoit` cinste, [n special cei care sunt [mpov`ra\i Dumnezeu le-a promis numai celor credincio]i. De
de lucrarea grea a propov`duirii ]i [nv`\`rii. ceea ce avem noi nevoie ca s` ne fac` fiii ]i fiicele
m>ng>ierii [n Biseric`, este o m`sur` mare de iubire
49. Cum ne ajut` iubirea s` fim ]i comp`timire [n inimile noastre. Pe m`sur` ce
^m>ng>ietori [n Sion? comp`timirea ]i iubirea intr` [n inim`, acestea vor
scoate afar` spiritul de conflict, de ceart`, de judecare
R 3434, col. 2, par. 1-3: ]i de g`sire de gre]eli; [ntocmai cum au scos afar` la
Dup` c>te arat` m`rturia, Domnul nostru nu [nceput spiritul c`rnii m>nia, r`utatea, ura,
i-a men\ionat niciodat` lui Petru nici caracterul cearta, slava de]art`.
372 Iubirea
R 3436, col. 2, par. 3: comp`timirea ]i sfatul unui confrate membru al
Despre aceast` eliberare vorbe]te apostolul, corpului lui Cristos! Prietenii lume]ti pot
zic>nd c` poporul Domnului nu trebuie s` se comp`timi, dar sfatul lor aproape sigur va fi
[ntristeze ca al\ii care n-au n`dejde, fiindc`, dac` gre]it. De aceea este necesitatea p`rt`]iei [n
credem c` Isus a murit ]i a [nviat, s` credem ]i corpul lui Cristos ]i a lipsei de p`rt`]ie cu lumea.
m`rturia Scripturilor, c` moartea Lui a fost sacrificiu {n corpul lui Cristos, diferi\ii membri au
pentru noi ]i pentru p`catele [ntregii lumi a]a diferitele lor sl`biciuni mo]tenite, [mpotriva
[nc>t pe acei care dorm [n Isus, Dumnezeu [i va aduce c`rora trebuie s` duc` o lupt` de-o via\`; ]i aceste
din mor\i prin El (1 Tes. 4:13, 14). Ce g>nd sl`biciuni sunt uneori de a]a natur` [nc>t s` stea
binecuv>ntat, m>ng>ietor este c` toat` omenirea [ntr-o anumit` m`sur` [n calea drepturilor ]i
care a mers [n moarte [n Adam a fost comodit`\ilor altora, precum ]i ale lor. }i chiar
r`scump`rat`, a]a [nc>t pedeapsa mor\ii va fi aici apostolul ofer` un cuv>nt de sfat: ^Noi care
anulat` ]i astfel moartea lor va fi schimbat` [n suntem tari suntem datori s` r`bd`m sl`biciunile
somn, din care to\i vor fi trezi\i [n diminea\a celor neputincio]i ]i s` nu ne pl`cem nou` [n]ine
milenar`, pentru a avea o ocazie s` [nve\e despre (Rom. 15:1, 2). Aceasta nu implic` faptul c` nu
bun`tatea lui Dumnezeu, ]i, dac` vor vrea, s` trebuie s` mustr`m pe unul ca acesta ]i s` nu ne
accepte favoarea Lui spre via\` ve]nic`, prin str`duim s`-l ajut`m s` scape de neputin\a sa.
ascultare. Trebuie s` facem aceasta, [n spiritul bl>nde\ii ]i
amabilit`\ii, [n timp ce suport`m cu r`bdare
R 3553, col. 1, par. 5: [ncercarea credin\ei noastre, nec`ut>nd s` ne
^Fi\i des`v>r]i\i, dup` cum ]i Tat`l vostru Cel pl`cem nou` [n]ine, ci mai degrab` s` ajut`m pe
ceresc este des`v>r]it. Acesta trebuie s` fie un frate sau o sor` mai slabi. ^Fiecare dintre noi
standardul. Oric>t ne-ar lipsi nou` p>n` la acest s` plac` aproapelui [n ce este bine, [n vederea
standard, nu putem avea unul mai jos dec>t acesta; zidirii adic`, nu ignor>nd pur ]i simplu
]i [n m`sura [n care ne str`duim dup` acel stan- gre]eala lui ca ]i cum am considera c` nu-i nimic,
dard ]i ne d`m seama de sl`biciuni ]i de ci, [n timp ce-l [ndemn`m amabil s` se
imperfec\iuni, [n aceea]i m`sur` trebuie s` avem str`duiasc` [mpotriva ei, totu]i smerit ]i
compasiune pentru semenii no]tri ]i pentru r`bd`tor supun>ndu-ne la discomfortul pe care
neajunsurile lor fa\` de noi. Aceasta este iubire, aceasta ni-l aduce.
simpatie, compasiune ]i oricine nu ajunge la acest Dac` acest spirit predomin`, arat` apostolul mai
grad de iubire care s` aib` compasiune pentru al\ii departe (1 Cor. 12:24-26), nu va fi nici o dezbinare [n
]i pentru sl`biciunile lor, ]i care s` fie gata s`-i ierte, trup; fiindc` to\i membrii vor avea grij` reciproc` ]i
]i oricine nu reu]e]te [n aceast` chestiune p>n` la iubire reciproc` unul pentru altul o grij` care caut`
m`sura de a putea s`-]i iubeasc` vr`jma]ii, a]a [nc>t s` [ncurajeze ]i s` [nt`reasc` tot ce este bine ]i s`
chiar s` se roage pentru ei, acea persoan` nu ajunge descurajeze tot ce este necuviincios, ]i o iubire care
la \inta caracterului pe care-l cere Domnul ]i poate []i arunc` mantaua peste diformitate ]i se
fi sigur` c` devierile sale de la dreptatea perfect` str`duie]te s` ascund` o gre]eal`, mai degrab` dec>t
nu vor fi trecute cu vederea, fiindc` [i lipse]te acea s` expun` pe fratele mai slab repro]ului altora.
calitate important` a iubirii, care acoper` o mul\ime Astfel, [n adev`ratul corp al lui Cristos, care este
de p`cate de toate felurile. Nici unul, desigur, nu va unit [mpreun` [n dragoste, dac` un membru sufer`,
c>]tiga un loc [n clasa {mp`r`\iei, [n clasa Miresei, to\i membrii sufer` cu el, [n m`sura [n care sunt
dec>t dac` are aceast` calitate a iert`rii, aceast` mai mult sau mai pu\in direct asocia\i cu el; sau,
calitate a iubirii. dac` un membru este onorat, to\i membrii se bucur`
cu el ]i [ntr-o anumit` m`sur` [i [mp`rt`]esc onoarea;
R 3646, col. 2, ultimul par., ]i 3647, col. [ntocmai cum atunci c>nd [ntr-o familie
1, par. 4 p>n` la sf>r]it: p`m>nteasc` un membru se ridic` la distinc\ie de
Printre instruc\iunile pentru copiii lui onoare, to\i membrii particip` la onoare ]i la bucurie.
Dumnezeu este una citat` mai sus: ^Purta\i-v` Pentru astfel de iubire sacrificatoare, c>t de
sarcinile unii altora ]i astfel ve\i [mplini legea necesar este spiritul smereniei, al bl>nde\ii, al
lui Hristos. Am v`zut c` legea lui Cristos este r`bd`rii ]i al credin\ei! Ce pline de for\` sunt
legea iubirii; ]i iubirea spune: ^Purta\i-v` cuvintele {nv`\`torului: ^Dac` nu v` ve\i [ntoarce
sarcinile unii altora. Sunt ocazii [n experien\a [de la spiritul lumii la Spiritul lui Cristos] ]i nu ve\i
aproape a fiec`ruia c>nd valurile necazului se deveni ca ni]te copila]i [[n smerenie ]i [n spirit de
ridic` mult ]i sufletul timid, tem`tor, este aproape [nv`\`cel], cu nici un chip nu ve\i intra [n [mp`r`\ia
biruit de ele. }i atunci ce lini]titoare sunt cerurilor. Mat. 18:1-6.
 Iubirea 373
}i iar`]i zice {nv`\`torul: ^}i oricine va primi un tipic: ^DOMNUL Dumnezeul vostru v` pune la
copila] ca acesta [un astfel de copil al lui Dumnezeu, [ncercare ca s` ]tie dac` iubi\i pe D OMNUL
smerit, cu spirit de [nv`\`cel] [n Numele Meu, M` Dumnezeul vostru, din toat` inima voastr` ]i din
prime]te pe Mine. De aceea, s` ne gr`bim s` primim tot sufletul vostru (Deut. 13:3). Aceasta explic`
]i s` avem p`rt`]ie de inim` cu fiecare din ace]tia. obiectivul ]i inten\ia purt`rii divine cu noi, Israelul
}i El adaug` o prevenire, la care to\i ar face adev`rat, de-a lungul Veacului Evanghelic: El }i-a
bine s` ia aminte, zic>nd: ^Dar pentru oricine va probat poporul, l-a [ncercat, s` vad` gradul ]i
fi o pricin` de c`dere pentru unul din ace]ti puterea iubirii pentru El. El ne spune c` ^Nu
micu\i care cred [n Mine, ar fi mai de folos s` i se ori]icine-Mi zice: @Doamne, Doamne!# va intra [n
at>rne de g>t o piatr` de moar` ]i s` fie [necat [n [mp`r`\ia cerurilor: c` mul\i care fac leg`m>nt
ad>ncul m`rii. Cu c>t` grij` deci ar trebui s` ne de consacrare deplin` nu-l \in, nu ascult` de
privim noi unul pe altul. cerin\ele lui, ]i e]ecul lor va indica un deficit de
Preaiubi\ilor, purta\i-v` sarcinile unul altuia iubire pentru El, ]i c` iubirea de sine [nc`
]i [mplini\i astfel legea lui Cristos legea iubirii; domne]te [n inimile lor, d>ndu-I lui Dumnezeu
]i lega\i astfel corpul lui Cristos ca s` nu fie nici numai locul secundar. }i {mp`r`\ia este
o dezbinare [n corp, ci s` fie tot mai str>ns unit [n inten\ionat` numai pentru aceia care vor deveni
iubire. Fie ca aceast` lege a lui Cristos s` [n inim` asemenea Domnului Isus, prin aceea c`
st`p>neasc` mai deplin [n to\i cei care au luat vor iubi pe Domnul cu toat` inima lor, cu tot
numele lui Cristos, prin consacrare; ]i fie ca sufletul lor, ]i vor putea spune: ^Fac`-se, nu voia
influen\a ei sfin\itoare s` str`luceasc` asupra mea, ci a Ta! Nici o alt` stare [n afar` de aceast`
lumii, ar`t>ndu-i cum ea aduce pace ]i armonie stare a supunerii depline Domnului nu ne poate
]i fericire cum face ea so\ii mai tandre ]i mai face acceptabili pentru {mp`r`\ie; c`ci nici o alt`
devotate, so\i mai nobili, mai buni ]i mai amabili, stare nu reprezint` supunerea deplin` ]i iubirea
copii mai loiali ]i mai iubitori, vecini mai amabili deplin` fa\` de Dumnezeu. }i s` nu uit`m c` toate
]i mai buni; ]i cum pune ulei pe apele tulburi ale lucrurile cere]ti ^pe care ochiul nu le-a v`zut,
experien\ei actuale ]i preg`te]te inima pentru a urechea nu le-a auzit ]i la inima omului nu s-au
se bucura de toate roadele drept`\ii. suit, Dumnezeu le-a p`strat pentru cei care-L
iubesc [n grad suprem.
50. De ce este iubirea una din ^probele
seceri]ului? Vol. VI, pag. 369, par. 1:
De]i Legea Iubirii a stat la baza Leg`m>ntului
R 3437, col. 2, par. 2: nostru cu Domnul, sub care am devenit Noi
Probele acestui ^seceri] trebuie s` fie ca acelea Creaturi, totu]i la [nceput noi n-am [n\eles pe
ale ^seceri]ului iudeu sau tipic. Una din ele este deplin aceast` Lege. {ncep>nd de atunci am fost
crucea, alta este prezen\a lui Cristos, alta [n ]coala lui Cristos, [nv`\>nd sensul adev`rat al
umilin\a, alta iubirea. Evreii au fost mustra\i Iubirii [n plin`tatea ei, [n integritatea ei, cresc>nd
pentru c` n-au ^cunoscut timpul cercet`rii" lor [n har ]i [n cuno]tin\`, ad`ug>nd la credin\a
(Luca 19:44). Este [ndoit de [ntrist`toare problema noastr` diferitele elemente ]i calit`\i ale iubirii
acelora care dup` ce au v`zut o dat` lumina bl>nde\e, r`bdare, iubire fr`\easc` etc. Suntem
Adev`rului Prezent ajung din nou [n ^[ntunericul [ncerca\i pe linia Iubirii ]i examenul nostru de
de afar`" al lumii. Aceasta implic` necredincio]ie. absolvire va fi [n mod special [n leg`tur` cu acest
^Dac` lumina care este [n tine este [ntuneric, c>t punct. Numai cei care ajung la Iubirea
de mari trebuie s` fie [ntunecimile! Mat. 6:23. des`v>r]it`, Iubirea sacrificatoare de sine, vor fi
socoti\i vrednici s` fie din Noua Crea\ie, membri
51. Va fi iubirea noastr` probat` ]i ai corpului lui Cristos.
[ncercat` p>n` la extrem`?
Deut. 13:3 ^S` n-ascul\i cuvintele acelui proroc 52. De ce pune apostolul [ndurarea
sau vis`tor de vise, c`ci DOMNUL Dumnezeul r`bd`toare mai presus de iubire?
vostru v` pune la [ncercare ca s` ]tie dac` iubi\i
pe DOMNUL Dumnezeul vostru, din toat` inima R 2791, col. 2, par. 1, p>n` la 2792, col. 1,
voastr` ]i din tot sufletul vostru. par. 1:
{n mod cuvenit aici se ridic` [ntrebarea: De ce
R 2258, col. 1, par. 2: este a]a? {n ce sens este necesar` o astfel de [ndurare?
{n armonie cu acest g>nd sunt cuvintele R`spundem c` aceasta este una dintre condi\iile pe
Domnului nostru c`tre Israelul trupesc, poporul care Dumnezeu le-a asociat cu chemarea la
374 Iubirea
como]tenire [n {mp`r`\ie, ]i [n\elepciunea acesteia Cineva ar putea [ntreba: Cum poate fi pus`
este vizibil` c>nd ne g>ndim la lucrarea pentru care aceast` calitate mai presus de iubire, dac` iubirea
suntem chema\i lucrarea de binecuv>ntare a este [mplinirea Legii ]i \inta premiului chem`rii
tuturor familiilor p`m>ntului, ca {mp`r`\ie noastre cere]ti? R`spundem c` [ndurarea
Milenar` a lui Dumnezeu, subordona\i ]i [n r`bd`toare nu vine numai la sf>r]itul alerg`rii
como]tenire cu Domnul nostru. Aceea va fi o lucrare noastre, ci este o cerin\` tot timpul alerg`rii. Noi
mare, ]i este c>t se poate de potrivit ca Domnul s` avem nevoie de aceast` [ndurare voioas` a
cear` ca aceia pe care [i va socoti vrednici de ea nu primelor [ncerc`ri [n calea cre]tin`, ]i pe m`sur`
numai s` aprecieze bun`tatea ]i caracterul S`u ]i ce [naint`m [n alergarea spre \int`, spiritul
s` le prefere pe acestea [n locul p`catului ]i [ndur`rii voioase trebuie s` se [nt`reasc` tot mai
nelegiuirii, ci ]i s`-]i demonstreze loialitatea deplin` mult cu fiecare pas al c`l`toriei. Este cu noi la
fa\` de aceste principii p>n` la m`sura unei \inta de la prima p`trime, de la a doua, de la a
dispozi\ii bucuroase de a suferi pentru ce este drept, treia ]i de la a patra p`trime, \inta premiului,
de a [ndura cu r`bdare. O [ndurare trec`toare a unei, iubirea perfect`. }i c>nd ajungem la aceast` \int`
dou` sau trei [ncerc`ri scurte n-ar dovedi c` persoana a alerg`rii, la care iubim nu numai pe prietenii
are un caracter stabilit pentru dreptate; dar o no]tri ci ]i pe vr`jma]i, ni se cere ca s` st`m [n
[ndurare r`bd`toare, voioas` chiar p>n` la moarte, picioare la \int` cu credincio]ie, voio]ie,
ar dovedi ]i demonstra un astfel de caracter. [ndur>nd cu r`bdare [ncerc`rile pe care
Am putea ilustra acest lucru cu un diamant. S` Domnul chiar atunci le va vedea potrivite s` vin`
presupunem c` am putea fabrica diamante dintr-un asupra noastr`. De aceea apostolul ne [ndeamn`:
material plastic, a]a [nc>t s` aib` m`sura deplin` a ^Dup` ce a\i biruit toate, sta\i [ndura\i.
str`lucirii unui diamant; ]i s` presupunem c` s-au Ajung>nd la ^\int`, ^R`bdarea trebuie s`-]i fac`
f`cut tari, dar nu at>t de tari ca diamantul; ar avea des`v>r]it lucrarea sau ^s`-]i des`v>r]easc`
ele valoarea diamantului? Nicidecum. La fel este ]i lucrarea. {ndurarea r`bd`toare s`
cu cre]tinul; dac` am presupune c` posed` toate demonstreze nu numai c` ave\i caracterul,
harurile caracterului care ar putea apar\ine fiilor caracteristicile iubirii, cerut [n alergarea pentru
lui Dumnezeu, cu excep\ia acestuia al t`riei, al premiu, dar s` demonstreze ]i c` acest element
[ndur`rii, el n-ar fi potrivit s` se numere printre al caracterului este bine [nr`d`cinat, neclintit,
giuvaierele Domnului. De aceea cerin\a Domnului a]a [nc>t pute\i [ndura [mpotrivirea cu bucurie.
este ca aceast` calitate a t`riei, a [ndur`rii voioase O, da! Putem vedea acum un motiv pentru
indiferent ce ar permite providen\a Sa, s` fie o aranjamentul Domnului ca [ncercarea noastr` s`
caracteristic` a tuturor acelora care vor fi potrivi\i fie a]a cum a fost a Domnului, [n [mprejur`ri rele
pentru {mp`r`\ie. nu numai s` putem avea caracteristicile
Aceast` importan\` a [ndur`rii [n caracterul caracterului, ci ]i s` le avem [nr`d`cinate,
cre]tin este pe deplin scoas` [n relief de felul [n [ntemeiate, stabilite, ]i toate acestea s` fie de-
care apostolul Pavel folose]te cuv>ntul; c`ci de monstrate ]i dovedite prin [ndurarea voioas`
mai multe ori el o plaseaz` deasupra Iubirii, care a orice providen\a divin` ar vedea de bine s` per-
dup` cum am v`zut este ^\inta caracterului mit` s` vin` asupra noastr`.
pentru care trebuie s` alerg`m \inta premiului.
De exemplu, scriindu-i lui Tit (2:2), unde 53. Cum va func\iona legea iubirii [n
enumer` caracteristicile cre]tinului avansat, Veacul Milenar?
apostolul folose]te urm`toarea ordine: ^treji,
vrednici de cinste, cump`ta\i, s`n`to]i [n R 2330, col. 2, par. 3, p>n` la sf>r]it
credin\`, [n dragoste [caritate], [n r`bdare Legea Regal` [n timpul Mileniului:
[[ndurare r`bd`toare, bucuroas`]. Chiar dac` Acelea]i principii se pot aplica [ntr-o anumit`
avem toate celelalte calit`\i, aceast` prob` final` m`sur` ]i [n Veacul Milenar: s` observ`m unele
a r`bd`rii, a [ndur`rii r`bd`toare, trebuie s` fie deosebiri [ntre atunci ]i acum, [n privin\a
trecut` [nainte de a putea fi accepta\i de Domnul func\ion`rii acestui Nou Leg`m>nt.
ca membri ai chiar ^celor ale]i. {nt>i, Mijlocitorul va atrage sau va chema
}i, scriindu-i lui Timotei (2 Tim. 3:10) [n atunci pe to\i oamenii la o cuno]tin\` a harului
privin\a sa, apostolul pune iar`]i aceast` calitate lui Dumnezeu acordat` lor prin prevederile
a [ndur`rii r`bd`toare pe un loc mai sus de iubire: acestui Nou Leg`m>nt, [n timp ce acum nu to\i
^Tu [ns` mi-ai urm`rit de aproape [nv`\`tura, sunt chema\i, ci numai aceia pe care ^[i va chema
purtarea, n`zuin\a, credin\a, [ndelunga r`bdare, Domnul Dumnezeul nostru, c`ci nimeni nu vine
dragostea, st`ruin\a. la Fiul dac` nu-l atrage Tat`l care L-a trimis pe
 Iubirea 375
Fiul (Ioan 6:44). Nu mul\i mari sau [n\elep\i sau [ncheierea Veacului Milenar, care va proba ]i va
[nv`\a\i sau boga\i sunt chema\i. ar`ta pe aceia a c`ror iubire ]i a c`ror fidelitate
Apoi, acceptarea Noului Leg`m>nt atunci va pentru Domnul sunt din inim`, fa\` de cei a c`ror
fi mai pu\in o chestiune de credin\` ]i mai mult o ascultare a fost din motive de avantaj. Aceast`
chestiune de cuno]tin\` dec>t acum; fiindc` [ncercare, putem presupune, nu va fi s` se vad`
Domnul va [ndep`rta v`lul ignoran\ei care acum dac` vor comite vreun r`u deschis, flagrant, ci
este [ntins peste tot p`m>ntul, ]i ochii orbi vor mai degrab` ca [ncercarea tat`lui Adam [n
vedea din [ntuneric. Isa. 25:7; 29:18. perfec\iunea sa, o [ncercare pe linia ascult`rii ]i
{n al treilea r>nd, va fi totu]i la fel de necesar neascult`rii, ]i dac` iubirea a fost [ng`duit` s`
ca fiecare, folosindu-se atunci de prevederile conduc` ]i s` ia deplina st`p>nire a inimii, cu
binecuv>ntate ale Noului Leg`m>nt, s` intre rezultatul ei de credincio]ie fa\` de Dumnezeu ]i
[ntr-un leg`m>nt hot`r>t cu Mijlocitorul, c` se fa\` de fiecare principiu al drept`\ii care s-ar
va supune legii Noului Leg`m>nt, Iubirea. [ncrede [n Domnul ]i ar urma strict [n calea Sa.
Iubirea este vocea sau porunca marelui {nv`\`tor, Rezultatul va fi c` to\i cei care nu vor avea atunci
care atunci se va ridica plin de autoritate ]i va spiritul iubirii dezvoltat cum se cuvine, vor fi
face ca toat` omenirea s` aud` acest mesaj. ^}i [ndep`rta\i [n Moartea a Doua, ca nepotrivi\i de via\`
oricine nu va asculta [nu se va supune] de ve]nic`, sau de a trece de Mileniu [n condi\iile
Prorocul acela, va fi nimicit din mijlocul generoase [n care Dumnezeu a promis c` acolo nu
poporului. To\i cei care nu se vor conforma legii va mai fi moarte, suspin, pl>ns, durere; fiindc` toate
iubirii, legii {mp`r`\iei Milenare, vor fi lucrurile dint>i vor fi trecut toate lucrurile
[ndep`rta\i [n Moartea a Doua. p`catului ]i to\i care vor avea simpatie sau iubire
{n al patrulea r>nd, nici chiar [n Veacul Milenar fa\` de p`cat. Apoc. 21:4.
Dumnezeu nu va obliga omenirea s` se conformeze Victoria [n aceast` alergare nu este pentru cel
acestei legi. El [i va obliga s` se aplece [n fa\a regulii care vrea, nici pentru cel care alearg` perfect, ci
iubirii ]i s` o recunoasc`, dup` cum este scris: ^Orice este numai pentru cel care vrea ]i alearg` a]a
genunchi se va pleca ]i orice limb` va m`rturisi; prin Cristos. Astfel Mila se bucur` [n pofida
deoarece atunci c>nd [mp`r`\ia va fi stabilit` ]i din Drept`\ii, totu]i cel care nu arat` mil` ]i care
judecat` se va face o linie iar din dreptate un fir cu astfel se arat` a fi lipsit de iubire nu va primi
plumb, fiecare [nc`lcare a legii acelei {mp`r`\ii, a nici o mil`. Cel care r`m>ne [n iubire r`m>ne [n
Regulii de Aur, va avea o pedeaps` imediat`; cu Dumnezeu, ]i pentru ace]tia sunt toate bog`\iile
scopul ca r`uf`c`torii s` se team` ]i cei drep\i s` milei ]i harului divin.
[nfloreasc`. Dar Dumnezeu nu va [ntip`ri totu]i
legea iubirii [n inima nim`nui; El va l`sa aceasta R 2607, col. 2, par, 2, 3:
pentru fiecare s` o fac` singur, [ntocmai ca [n Deoarece nu toat` omenirea va fi [nviat`
prezent. Fiecare atunci, ca ]i acum, va trebui s` deodat`, ci treptat, [n timpul miei de ani, fiecare
^scoat` din inima sa egoismul ]i to\i [nso\itorii nou` ceat` va g`si o armat` de ajutoare [n cei care
r`ului care rezult` din p`cat. Fiecare atunci, o va fi precedat. Iubirea ]i bun`voin\a pe care
ca ]i acum, va trebui s` ^se cur`\easc` de orice oamenii le vor ar`ta unii fa\` de al\ii (fra\ii lui
[ntin`ciune a c`rnii ]i a duhului, duc>nd p>n` Cristos), {mp`ratul le va socoti ca ar`tate Lui.
la c`pat sfin\irea [n fric` de Dumnezeu (2 Cor. Onorurile sau favorurile conferite celor drep\i nu
7:1); deoarece Dumnezeu nu caut` pe aceia care sunt vor fi pe baza unor fapte mari: ei doar vor veni [n
for\a\i s` asculte El caut` astfel de adoratori ^care armonie cu legea lui Dumnezeu ]i o vor dovedi prin
vor adora pe Tat`l [n duh ]i [n adev`r pe aceia faptele lor. ^Dragostea deci este [mplinirea legii
care iubesc legea lui Dumnezeu cu toat` inima lor ]i (Rom. 13:10), ]i ^Dumnezeu este dragoste. A]a c`
care sunt [n r`zboi cu egoismul ]i cu p`catul, [n spe- atunci c>nd omul va fi restabilit la chipul lui
cial din ei [n]i]i. Dumnezeu ^foarte bun ]i el va fi o expresie
Prin urmare, vedem c` la sf>r]itul Veacului vie a iubirii.
Milenar, dup` ce lumii i-a fost acordat` ocazie ^Mo]teni\i [mp`r`\ia care v-a fost preg`tit` de
deplin` s` aib` [ndoit` experien\` acum cu la [ntemeirea lumii, nu [nseamn` o regul` inde-
p`catul ]i egoismul, ]i cu st`p>nirea lor rea ]i cu pendent` de legea ]i suprema\ia divin`; c`ci, de]i
relele care rezult` din ea, iar atunci cu dreptatea Dumnezeu a dat la [nceput omului st`p>nirea
]i iubirea, ]i cu st`p>nirea lor binecuv>ntat`, de p`m>ntului ]i inten\ioneaz` s` i-o redea c>nd el va
pace ]i bucurie c>nd to\i vor fi avut cea mai fi preg`tit pentru marea [ncredere, nu trebuie s`
deplin` ocazie s` dezvolte [n inima lor spiritul presupunem c` Dumnezeu inten\ioneaz` ca omul
iubirii, atunci va veni o prob`, o [ncercare, la s`-l st`p>neasc` altfel dec>t sub, sau [n armonie cu
376 Iubirea
legea Sa suprem`. ^Fac`-se voia Ta, precum [n cer, de fra\i care s`-]i dea via\a pentru ei? Noi nu
a]a ]i pe p`m>nt trebuie s` fie pentru totdeauna vorbim acum despre felul [n care I-ar pl`cea
principiul guvern`rii. Mai departe omul []i va Domnului s` foloseasc` sacrificiul Bisericii,
st`p>ni domeniul [n armonie cu legea cerului reprezentat` prin ^\apul pentru DOMNUL ca o
delect>ndu-se continuu s` fac` voia Celui [n parte a sacrificiilor Zilei Isp`]irii. Remarc`m
favoarea c`ruia este via\a, ]i ^desf`t`ri ve]nice doar [mpreun` cu apostolul c` [n ceea ce ne
la dreapta [starea de favoare] Lui (Ps. 16:11). O! prive]te pe noi, sacrificiul, punerea vie\ii, trebuie
cine nu va zice: ^Veni\i [n grab`, veacuri de slav`! s` se fac` [n principal pentru fra\i [n serviciul
]i nu va da slav` ]i cinste Celui ale c`rui planuri lor; serviciul pentru lume apar\ine [n primul r>nd
[nfloresc [n astfel de plin`tate a binecuv>nt`rii? veacului viitor, Mileniul. {n condi\iile prezente,
timpul, talentele, influen\a ]i mijloacele noastre
54. Care este leg`tura unit`\ii [n Fa- sunt mai mult sau mai pu\in ipotecate pentru al\ii
milia Divin`? (so\ie, copii sau p`rin\i b`tr>ni, sau al\ii care depind
de noi), ]i suntem obliga\i de asemenea s` asigur`m
Vol. VI, pag. 467, par. 2, p>n` la pag. 469: pentru noi [n]ine ^cele necesare, ^cuviincioase ]i
Pe m`sur` ce ace]tia cresc [n har, cuno]tin\` ]i ^ce este bine [naintea tuturor oamenilor. Astfel ne
zel, sunt [n stare s` c>nt`reasc` ]i s` judece lucru- r`m>ne relativ pu\in la dispozi\ie pentru sacrificiu,
rile din punctul de vedere al apostolului, c>nd a spus relativ pu\in de sacrificat pentru fra\i, iar lumea,
cu privire la avantajele ]i favorurile p`m>nte]ti: carnea ]i diavolul [ncearc` [n mod continuu s` ia
^Privesc toate aceste lucruri ca o pierdere ]i le acest pu\in de la noi ]i s`-l abat` de la jertfirea
socotesc ca gunoaie. ^Eu socotesc c` suferin\ele din pentru care l-am consacrat.
timpul de acum nu sunt vrednice s` fie puse al`turi Alegerea Bisericii de c`tre Domnul [n acest timp
cu slava viitoare, care va fi descoperit` fa\` de noi. c>nd r`ul predomin` este cu scopul ca [mprejur`rile
Filip. 3:8; Rom. 8:18. [n care suntem s` poat` dovedi m`sura iubirii ]i
Un alt g>nd este cu privire la iubirea reciproc`, loialit`\ii fiec`ruia fa\` de El ]i fa\` de ai Lui.
simpatia ]i interesul care trebuie s` predomine Dac` iubirea noastr` este rece, atunci preten\iile
printre to\i membrii acestui ^singur trup al Domnu- lumii, ale c`rnii ]i ale Adversarului vor fi mai mult
lui. Pe m`sur` ce Spiritul Domnului ajunge s` dec>t putem rezista ]i ne vor absorbi timpul,
st`p>neasc` tot mai mult [n inimile noastre, acesta influen\a, banii. Pe de alt` parte, [n m`sura [n care
ne va face s` ne bucur`m de fiecare ocazie de a face iubirea noastr` pentru Domnul este puternic` ]i
bine oamenilor dup` cum avem posibilitate, dar [n cald`, [n aceea]i m`sur` ne va face pl`cere s` jertfim
special casei credin\ei. Pe m`sur` ce simpatia pentru El aceste lucruri nu numai s` d`m
noastr` cre]te ]i merge c`tre toat` omenirea, ea surplusul nostru de energie, influen\` ]i mijloace,
trebuie s` creasc` [n special fa\` de Domnul, ]i, prin jertfindu-le dup` cum g`sim ocazie [n serviciul
urmare, de asemenea [n special fa\` de cei pe care fra\ilor, ci [n plus, acest spirit de devotare fa\` de
El [i recunoa]te, care au Spiritul S`u ]i caut` s` Domnul ne va determina s` reducem la limite rezo-
umble pe urmele Sale. Apostolul arat` c` m`sura nabile ]i economice cerin\ele c`minului ]i familiei,
iubirii noastre fa\` de Domnul va fi dovedit` prin ]i [n special ale noastre proprii, ca s` avem mai mult
iubirea fa\` de fra\i, fa\` de ceilal\i membri ai de sacrificat pe altarul Domnului. Dup` cum
corpului S`u. Dac` iubirea noastr` trebuie s` fie Domnul nostru }i-a fr>nt trupul ]i }i-a v`rsat
astfel [nc>t s` rabde ]i s` suporte totul [n privin\a s>ngele, via\a, trei ani ]i jum`tate, sf>r]ind aceste
altora, cu c>t mai mult va fi adev`rat acest lucru [n jertfe doar la Calvar, tot a]a ]i noi: jertfirea vie\ilor
privin\a celorlal\i membri ai aceluia]i corp, at>t de noastre pentru fra\i se face [n lucrurile mici,
str>ns uni\i cu noi prin Capul nostru! Nu este de materiale sau spirituale, cele spirituale fiind mai
mirare c` apostolul Ioan spune c` una dintre dovezile [nalte ]i de aceea mai importante, totu]i cel ce ]i-ar
proeminente c` am trecut din moarte la via\` este re\ine compasiunea fa\` de un frate care ar avea nevoi
c` iubim pe fra\i (1 Ioan 3:14). {ntr-adev`r, ne materiale ar da dovad` c` Spiritul Domnului nu
amintim c` atunci c>nd vorbe]te despre faptul st`p>ne]te [n inima sa [n gradul cuvenit.
c` [mplinim ce lipse]te necazurilor lui Cristos,
apostolul Pavel adaug`: ^pentru trupul Lui, care R 3160 ^Unitatea Familiei Divine.
este Biserica. Col. 1:24. Vezi articolul [ntreg la pag. 394.
Acela]i cuget este exprimat iar`]i [n
cuvintele: ^}i noi trebuie s` ne d`m via\a pentru R 3553, col. 1, par. 3, p>n` la sf>r]it
fra\i (1 Ioan 3:16). Ce fr`\ie implic` aceasta! ^Pentru ca to\i s` fie una:
Unde mai putem spera s` g`sim o astfel de iubire Spiritul trusturilor ]i combina\iilor care este
 Iubirea 377
peste tot [n lume ]i care p`trunde toate lucrurile ai Mei, ]i voiesc ]i Eu, ]i consimt ]i Eu la acest
are efect de combinare a adun`rilor, denomina\iilor, mare ]i generos aranjament pe care l-ai f`cut. Voi
]i [n general duce rapid la formarea marilor fi bucuros ca urma]ii Mei s` fie [n cele din urm` pe
trusturi religioase, a c`ror dezvoltare va fi o acela]i plan de slav` cu Mine, ]i s` fie binecuv>nta\i
amenin\are serioas` a libert`\ilor poporului cu v`z>nd ]i [mp`rt`]ind gloriile pe care Mi le-ai
adev`rat consacrat al Domnului, dar nu o daun` acordat Mie, pe care M-ai iubit [ntotdeauna, chiar
pentru interesele lor spirituale. Dimpotriv`, se [nainte de [ntemeierea lumii chiar [nainte de a fi
va dovedi o binecuv>ntare pentru mica turm` a f`cute aranjamentele pentru ace]ti ucenici ai Mei.
Domnului prin aceea c`-i va diferen\ia mai bine Cuvintele de [ncheiere ale rug`ciunii sunt
]i le va confirma [nv`\`turile Scripturii, frumoase ]i ne dau o [n\elegere a [ncrederii Domnului
separ>ndu-i mai complet de sistemele nominale [n Tat`l ]i a p`rt`]iei cu El. El {l cuno]tea pe Tat`l
]i de legarea [n snopi a neghinei, d>ndu-le [n acest ]i a]a a declarat [n privin\a noastr`, c` aceasta ar
timp confirmarea Scripturilor, care prezic [n mod putea fi cea mai mare dovad` care ne-ar putea fi
clar aceast` stare la sf>r]itul veacului, care acordat`, de acceptare din partea Tat`lui ]i de
preced` c`derea marelui Babilon. Apoc. 18:21. participare a noastr` la via\a ve]nic` pe care El a
Rug`ciunea Domnului nostru, ^ca to\i s` fie una, dat-o, ]i anume, ^Via\a ve]nic` este aceasta: s` Te
a fost [mplinit` de-a lungul veacului. To\i cei care cunoasc` pe Tine, singurul Dumnezeu adev`rat, ]i
au fost cu adev`rat ai Lui au avut unitate de inim`, pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu. Domnul
unitate de scop, unitate de spirit cu Tat`l ]i cu Fiul nostru spune: ^Neprih`nitule Tat`, lumea nu Te-a
o p`rt`]ie divin` care nu poate fi produs` de cunoscut, dar eu Te-am cunoscut ]i ace]tia au
crezurile ]i c`tu]ele p`m>nte]ti. A]a este acum ]i cunoscut c` Tu M-ai trimis. }i Eu le-am f`cut
a]a este [ntotdeauna [ntre cei care sunt cu adev`rat cunoscut Numele T`u, caracterul T`u, m`re\ia Ta,
ai Domnului. Ei se cunosc unul pe altul nu prin pa- bun`tatea Ta, iubirea Ta, binefacerile Tale, ]i le voi
role sau prin ceva ce s` atrag` privirea, sau prin face cunoscute [nc` mai departe, c>nd le vor putea
semne exterioare, ci prin influen\a credin\ei ]i prin purta, pe m`sur` ce vor cre]te [n cuno]tin\a
iubirea pe care aceasta o d` ]i pe care fiecare o adev`rului, pentru ca iubirea cu care M-ai iubit s`
recunoa]te. ^Prin aceasta vor cunoa]te to\i c` sunte\i fie [n ei ]i Eu [n ei.
ucenicii Mei, dac` ve\i avea dragoste [ntre voi. ^}tim Ce minunat` este aceast` iubire a lui Dumnezeu
c` am trecut din moarte la via\` pentru c` iubim pe ]i aceast` iubire a lui Cristos! Ce imposibil ni se pare
fra\i. Este adev`rat, iubim pe to\i oamenii ]i c`ut`m s`-i m`sur`m lungimea ]i l`\imea, [n`l\imea ]i
s`-i servim pe to\i c>nd avem ocazie, dar, cum arat` ad>ncimea! Cei care L-au acceptat pe Domnul ca
apostolul, ^mai ales celor din casa credin\ei, [n spe- R`scump`r`torul lor ]i au intrat [n rela\ie de
cial pe aceia care iubesc pe Domnul ]i se [ncred [n leg`m>nt cu El, d>ndu-I pu\inul lor tot ]i accept>nd
s>ngele pre\ios ]i sunt deplin consacra\i Lui, ]i, [n de la El o participare [n toate aceste binecuv>nt`ri
m`sura [n care sunt capabili, fac voia Lui ]i caut` [n ale prevederii Sale, dac` vreodat` sunt arunca\i la
continuare s` cunoasc` acea voie zi de zi. p`m>nt din cauza sl`biciunii sau [mpotrivirii, sau
Aceast` unire [ntre cei care sunt poporul c>te altele, s`-]i aminteasc` aceast` mare iubire pe
Domnului, evident nu este o unire [n persoan`. care o are Tat`l pentru noi ]i pe care o [mp`rt`]e]te
Urma]ii Domnului nu sunt una [n persoan`, ci [n ]i Fiul, iubirea care nu numai ne-a r`scump`rat pe
spirit. }i aceasta este ilustra\ia pe care o d` Domnul c>nd noi eram [nc` p`c`to]i, ci care de atunci ne-a
despre unitatea care exist` [ntre El ]i Tat`l c` Ei chemat la astfel de binecuv>nt`ri ]i privilegii
nu sunt una [n persoan`, ci una [n spirit, [n scop, [n minunate, f`c>ndu-ne como]tenitori cu Cristos
voin\`; c`ci Domnul nostru declar` c` El Domnul nostru, dac` suferim cu El aceast` iubire
[ntotdeauna face voia Tat`lui, acele lucruri care sunt nu va fi cu u]urin\` respins`, aceast` iubire ne va
pl`cute [n ochii Tat`lui. Astfel noi r`m>nem [n pedepsi mai degrab` dec>t s` ne permit` s` c`dem
iubirea Lui ]i [n El, f`c>nd voia Lui care este voia [n moartea a doua; aceast` iubire va pune [n final,
Tat`lui, ]i astfel Tat`l ]i Fiul ]i biserica sunt to\i fie [n turma mic`, fie [n mul\imea cea mare, pe
una [n spirit ]i [n adev`r. to\i aceia care continu` s` se [ncread` [n Isus ]i
Cuvintele Domnului nostru (Ioan 17:24) sunt: continu` s` \in` la Cuv>ntul cel credincios. Dar
^Tat`, vreau ca acolo unde sunt Eu, s` fie [mpreun` [n m`sura [n care aceast` iubire locuie]te [n noi
cu Mine ]i aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca s` vad` cu bog`\ie, [n m`sura [n care Cristos este [ntronat
slava Mea, slav` pe care Mi-ai dat-o Tu. Aceasta [n inimile noastre, vom r`spunde cu o iubire
nu este o cerere, ci o declara\ie a voin\ei c`reia [i va pl`cea s` fac` lucrurile care sunt
Domnului, ca ]i cum ar zice: Tat`, [n\eleg c` pl`cute [n ochii Tat`lui ]i acceptabile pentru
aceasta este voin\a Ta [n privin\a acestor urma]i Domnul, ]i [n aceea]i m`sur` nu ne va pl`cea s`
378 Iubirea
facem ceva ce ar aduce un nor [ntre Domnul ]i aplicat` ^vei muri negre]it. {n timp ce acest
sufletele noastre. S` avem deci curaj proasp`t, element al caracterului divin (Dreptatea) se ocupa
v`z>nd lungimile ]i l`\imile, [n`l\imile ]i de om, elementul Iubire n-a fost indiferent, dar a
ad>ncimile divine, ]i iubirea aceasta a lui fost f`r` putere, din dou` motive: primul, nu se
Dumnezeu s` ne constr>ng` la mai mare zel ]i putea opune Drept`\ii, nu putea opri executarea
devotare Lui ]i cauzei Lui. sentin\ei, nu putea elibera pe om din puterea
Drept`\ii, pentru c` aceasta este [ns`]i temelia
55. Care a fost cea mai mare manifestare guvern`rii divine; al doilea, Iubirea nu putea
a iubirii fa\` de om din partea Celui care interveni atunci ca s` ajute omul prin pl`tirea
^este iubire? jertfei de r`scump`rare pentru p`cat, pentru c`
1 Ioan 4:9 ^Dragostea lui Dumnezeu fa\` de aceasta ar fi fost [n opozi\ie cu planul deja trasat
noi s-a ar`tat prin faptul c` Dumnezeu a trimis de c`tre {n\elepciunea infinit`. Astfel Iubirea ]i
[n lume pe singurul S`u Fiu, ca noi s` tr`im Puterea divin` au fost \inute pentru un timp,
prin El. incapabile s` ajute neamul omenesc, ]i silite s`
Ioan 3:16 ^Fiindc` at>t de mult a iubit consimt` la Dreptatea execut`rii lui ]i la
Dumnezeu lumea, c` a dat pe singurul S`u Fiu, {n\elepciunea care a permis-o s` continue de-a
pentru ca oricine crede [n El s` nu piar`, ci s` lungul a ]ase mii de ani de gemete, necaz
aib` via\a ve]nic`. moarte. {n armonie cu aceasta, Iubirea n-a
ac\ionat pentru eliberarea omului, dec>t doar s`-l
R 2713, col. 2, par. 3: [ncurajeze ]i s`-l instruiasc` prin promisiuni ]i
{ntorc>ndu-ne la m`rturia profetului [n privin\a jertfe tipice, preumbrind metoda prin care
mesajului, care arat` onoarea ]i maiestatea Iubirea, [n cele din urm`, la timpul potrivit al
Domnului, g`sim [n versetul 7 (Ps. 145) o minunat` {n\elepciunii, va [ndeplini salvarea omului. Astfel
m`rturie pentru aspectul central ]i manifestarea Iubirea a a]teptat cu r`bdare momentul favorabil
cea mai mare a caracterului ]i planului divin. c>nd, sub conducerea {n\elepciunii, s` poat`
Psalmistul spune: ^Ei vor face s` r`sune aducerea ac\iona ]i mai t>rziu s` poat` chema [n ajutorul
aminte a nem`rginitei Tale bun`t`\i ]i vor c>nta tare ei Puterea divin`.
dreptatea Ta. Ce aducere aminte a bun`t`\ii Sale Momentul ca Iubirea s` ac\ioneze a venit [n
abundente ne-a dat Dumnezeu? Care din toate sf>r]it, c>nd a fost ceea ce Scripturile numesc
lucr`rile Sale mari ]i minunate ar putea fi numite ^[mplinirea timpului (Gal. 4:4), ^timpul cuvenit
aducerea aminte a favorii divine? R`spundem (Rom. 5:6) c>nd Dumnezeu a trimis pe Fiul S`u
c` aceast` aducere aminte, acest mare act, a fost ca ^Omul Hristos Isus care ^prin harul [favoarea,
nimic altceva dec>t d`ruirea Fiului S`u, s` fie bun`voin\a, [ndurarea] lui Dumnezeu, El s`
pre\ul r`scump`r`rii noastre, cum spune guste moartea pentru to\i (1 Tim. 2:5; Evr. 2:9).
apostolul: ^Dragostea lui Dumnezeu fa\` de noi Numai atunci s-a manifestat Iubirea divin`
s-a ar`tat prin faptul c` Dumnezeu a trimis [n fa\` de omenire, de]i ea a existat tot timpul;
lume pe singurul S`u Fiu, ca noi s` tr`im prin dup` cum citim: ^Dragostea lui Dumnezeu fa\`
El (1 Ioan 4:9). {nainte nu s-a ar`tat dragostea de noi s-a AR~TAT prin faptul c`" ^pe c>nd eram
lui Dumnezeu; timp de peste patru mii de ani s-a noi [nc` p`c`to]i, Hristos a murit pentru noi.
ar`tat numai severitatea, dreptatea caracterului 1 Ioan 4:9; Rom. 5:8.
divin, de]i o aluzie i-a fost dat` lui Avraam ]i apoi Lucr>nd [n armonie cu legea lui Dumnezeu ]i
prin profe\i, c` Dumnezeu avea sentimente bune [ndeplinind cerin\ele acelei legi, Iubirea divin`
fa\` de rasa c`zut` ]i p`tat`, care la timpul n-a venit [n conflict cu Dreptatea divin`. Metoda
cuvenit vor aduce binecuv>nt`ri tuturor Iubirii n-a fost o [ncercare de a trece peste sentin\`
familiilor p`m>ntului. ]i de a i se opune, nici de a interveni [n executarea
ei deplin`, ci de a da un [nlocuitor, o r`scump`rare
Vol. V, pag. 451, par. 1, p>n` la pag. 452, pentru om. Pl`tind pentru om pedeapsa mor\ii
par. 1: aplicat` de c`tre Dreptate, Iubirea a adus omenirii
De [ndat` ce omul a c`lcat legea divin`, eliberare din blestemul adamic (moartea), pe care
Dreptatea a p`]it [nainte, declar>ndu-l un Dreptatea divin` [l aplicase. Acesta a fost triumful
r`zvr`tit care venise sub sentin\a mor\ii, ]i l-a Iubirii divine, precum ]i triumful Drept`\ii di-
izgonit din Eden, de la sursa existen\ei care fusese vine. Iubirea a triumfat oferind jertfa de
[nainte aranjat` pentru el, ]i l-a predat lui Satan r`scump`rare, pe Isus, Drept`\ii elementul
ca s` fie lovit de [mprejur`ri rele, ]i cu scopul ca caracterului lui Dumnezeu care pune [n vigoare
pedeapsa deplin` a c`lc`rii legii s` poat` fi decretele Sale drepte ]i pedepsele lor.
 Iubirea
56. Cum ne ajut` meditarea la via\a [ntinarea ]i doresc s` fie cur`\i\i.
lui Isus s` ^r`m>nem [n @dragostea ^Chiar ]i pe cel mai r`u [l poate cur`\i S>ngele
Tat`lui#?
R 3021, col. 1, par. 5:
C>nd privim [n urm` la caracterul frumos al
Domnului nostru Isus ]i vedem dragostea Lui
pentru dreptate, pentru adev`r, ]i voin\a Lui de
a fi ascult`tor de aranjamentele Tat`lui chiar
p>n` la moarte putem u]or [n\elege c` dragul
nostru {nv`\`tor a iubit principiile care stau la
baza poruncilor Tat`lui. El a ascultat de Tat`l,
nu din constr>ngere, nu de fric`, ci dintr-o iubire
perfect`. Recunosc>nd poruncile Tat`lui, dar nu
ca fiind grele, folosind cuvintele puse de profet [n
gura Sa, sentimentele Sale au fost: ^Desf`tarea
mea este s` fac pl`cerea Ta, Dumnezeul meu. }i
legea Ta este [n`untrul inimii mele (Ps. 40:8).
{n\elegem c` Domnul a vrut prin urmare s` spun`
c` pentru a r`m>ne [n iubirea Sa, noi trebuie s`
ajungem la o stare de inim` cum a avut El
iubire pentru c`ile Tat`lui, pentru principiile
drept`\ii ]i adev`rului. Noi putem r`m>ne [n
iubirea Lui la [nceput [n alte condi\ii, sim\ind
prin iubirea noastr` constr>ngerile poruncii Sale
de iubire, dar pe m`sur` ce cre]tem [n cuno]tin\`,
trebuie s` cre]tem [n har ]i s` dep`]im aceste
sentimente, ]i s` cre]tem [n spiritul ]i
sentimentul Domnului [n aceast` chestiune; a]a
[nc>t ascultarea de Domnul va fi pl`cerea inimilor
noastre, ]i orice e]ec [n a-I face voia va produce o
durere, o umbr`, un nor p`m>ntesc, ce ne va
ascunde de z>mbetul Tat`lui.
57. Ce experien\e ]i practici personale
v-au ajutat [n mod considerabil s`
dezvolta\i mai mult din spiritul iubirii?
Urmeaz` citatele mai lungi.
R 2517, col. 1, par. 6, p>n` la sf>r]it (vezi
[ntrebarea nr. 13):
Ce cale trebuie s` urmeze aceia care constat`
c` sunt st`p>ni\i de o minte necurat`, [nclinat`
s` presupun` de r`u, mai degrab` dec>t de bine,
o minte invidioas`, egoist`, plin` de resentimente,
amarnic`, neiert`toare, o minte care iube]te
numai pe aceia care-i iube]te ]i-i flateaz` pe ei:
Este vreo speran\` pentru ace]tia? Nu-i va
respinge Dumnezeu complet?
Dumnezeu este foarte milos; ]i aceasta pe c>nd
to\i eram ^plini de fiere amar` ]i [n lan\urile
f`r`delegii, El ne-a preg`tit r`scump`rarea.
Exist` speran\` pentru to\i cei care []i v`d
379
S`u;
Pentru mine de mare folos este S>ngele S`u.
Dar adev`rata c`in\` [nseamn` at>t c`in\` c>t
]i reformare: ]i pentru ajutor [n cea de-a doua
trebuie s` mergem la marele Medic, singurul care
poate vindeca astfel de boal` moral` ]i despre care
este scris: ^El [\i vindec` toate bolile tale. To\i
cei sfin\i\i ai S`i, putem spune f`r` s` gre]im, au
fost c>ndva bolnavi astfel, ]i [n aceea]i m`sur`
^nevrednici pentru serviciul S`u. Adev`rat,
este mai r`u pentru cei care au fost odat` cur`\i\i,
dac` ei ^ca scroafa sp`lat` se [ntorc s` se
t`v`leasc` iar`]i [n mocirla p`catului dar
chiar ]i acolo este speran\`, dac` medicamentul
Medicului Bun este luat cu st`ruin\` ca la [nceput.
Pericolul este c`, fiind [ntina\i, con]tiin\a va
strica judecata [n a]a m`sur` [nc>t am`r`ciunea
va fi socotit` ca dulcea\`, ]i invidia ]i r`utatea ca
dreptate ]i datorie, iar mocirla p`catului ca
frumuse\ea sfin\eniei. Numai atunci cazul este
unul f`r` speran\`.
Unele antidoturi ale Medicului Bun
pentru necur`\ia inimii
Medicul Bun a ar`tat antidoturi pentru otrava
sufletului medicamente care, dac` sunt luate
[n mod cuvenit, potrivit prescrip\iilor, vor [ndulci
am`r`ciunea sufletului. {n locul invidiei vor pro-
duce iubire; [n locul r`ut`\ii, urii ]i certei, iubire
]i armonie; [n locul vorbirii de r`u ]i b>rfei ]i
def`im`rii vor produce iubirea care nu se g>nde]te
la r`u ]i care nu face r`u aproapelui; care sufer`
[ndelung ]i este bl>nd`, care nu se laud`, care nu
se umfl` de m>ndrie, care nu piere ]i care este
spiritul Domnului ]i legea spiritului vie\ii [n
Cristos Isus. S` lu`m to\i aceste medicamente,
pentru c` ele sunt bune nu numai pentru cei grav
bolnavi, ci ]i pentru convalescen\i ]i pentru cei
care sunt bine. Unele dintre prescrip\ii sunt
urm`toarele:
(1) ^Oricine are n`dejdea aceasta [n El, se
cur`\e]te, dup` cum El [Domnul] este curat.
1 Ioan 3:3.
Speran\a men\ionat` este c` noi am fost
adopta\i ca fii ai lui Dumnezeu, cu f`g`duin\a c`
dac` vom fi credincio]i vom fi ca El, {l vom vedea
cum este ]i-I vom [mp`rt`]i slava. Pe m`sur` ce
inimile noastre se l`rgesc [n aceast` speran\` ]i
[ncepem s`-i m`sur`m lungimile ]i l`\imile,
[n`l\imile ]i ad>ncimile, desigur c` ea pune [n
fa\a noastr` iubirea Tat`lui ceresc ]i iubirea
R`scump`r`torului [n culori de curcubeu, ]i
iubim tot mai mult pe Tat`l ceresc ]i pe Fiul,
fiindc` Ei ne-au iubit [nt>i. Forma divin` a iubirii
380 Iubirea
devine tot mai mult idealul nostru; ]i pe m`sur` porunca Domnului, ^Judeca\i dup` dreptate, ]i
ce c`ut`m s` r`spundem la ea ]i s` o copiem, oricine o neglijaz` []i aduce ^s>nge asupra capului
urmeaz` cur`\irea ]i purificarea inimii noastre: s`u ]i se face p`rta] la pedeapsa cuvenit`
c`ci privind [n legea perfect` a libert`\ii acuzatorilor mincino]i. C`ci a]a cum a fost tratat
Iubirea ne ru]in`m tot mai mult de josnicia ]i Domnul vor fi trata\i ]i ^fra\ii S`i. }i cu c>t inimile
egoismul pe care le-a adus c`derea. }i, odat` noastre vor fi mai curate cu at>t vor fi mai pu\in
v`zute [n adev`rata lor lumin` ca fapte ale c`rnii afectate de def`im`ri, b>rfe ]i vorbiri de r`u, ]i cu
]i ale diavolului, toat` m>nia, r`utatea, ura, at>t []i vor da seama mai mult c` acei care au inimi
invidia, cearta, vorbirea de r`u, presupunerea de amare din care ies cuvinte amare sunt f>nt>ni
r`u, b>rfa, calomnia, devin tot mai resping`toare necurate [n care este fierea am`r`ciunii ]i nu
pentru noi. }i [n final c>nd vedem c` aceia care [n dulcea\a iubirii.
vreun grad sunt [n armonie cu aceste caracteristici Apoi vine fidelitatea, adic` credincio]ia.
rele sunt nepotrivi\i pentru {mp`r`\ie ]i nevrednici Domnul declar` propria Sa fidelitate sau
pentru orice lucrare bun`, fugim de aceste rele ale credincio]ie ]i Se declar` prietenul care este mai
sufletului ca de o molim` mortal`. Inimile noastre aproape ca un frate. Chiar ]i lumea recunoa]te
(voin\ele, inten\iile) devin pure imediat ]i punem fidelitatea ca un har; ]i unii ca ace]tia [i dau
str`j` nu numai buzelor noastre, ci ]i g>ndurilor primul loc, c`ci mul\i ar comite furt sau ar face
noastre pentru ca acele cuvinte ale gurii noastre m`rturie mincinoas` din fidelitate fa\` de un
]i medita\ii ale inimilor noastre s` poat` fi prieten. Dar s` observ`m c` acest Cuv>nt al lui
acceptabile pentru Domnul. Dumnezeu pune mai [nt>i dreptatea. Fidelitatea,
(2) ^El S-a dat pe Sine {nsu]i pentru noi ca s` ne iubirea ]i pacea pot fi exercitate numai [n armonie
r`scumpere din orice f`r`delege ]i s`-}i cur`\easc` cu dreptatea; dar nedreptatea nefiind dovedit`
un popor care s` fie al Lui, plin de r>vn` pentru [mpotriva unui frate, fidelitatea ]i iubirea ]i pacea
lucr`ri bune. Tit 2:14. noastr` fa\` de el trebuie s` continue, ]i de fapt
Am putea teoretiza mult ]i foarte corect despre trebuie s` creasc` [n m`sura [n care invidia ]i
modul [n care ]i timpul c>nd ]i prin cine am fost def`imarea ]i toate s`ge\ile arz`toare ale Celui
r`scump`ra\i; dar toate acestea ar fi de pu\in folos R`u [l asalteaz` ^f`r` temei. Aceast` prescrip\ie
dac` am uita de ce am fost r`scump`ra\i. valoroas` va p`stra inima noastr` liber` de otrava
R`scump`rarea n-a fost numai o r`scump`rare din ]i am`r`ciunea r`d`cinilor de am`r`ciune pe care
puterea morm>ntului a fost [n principal din Adversarul continu` s` le semene tot timpul.
^orice f`r`delege. }i Domnul caut` un popor nu Echitatea este puritatea inimii libertate de
numai deosebit, ci un popor [n mod deosebit cur`\it, inechitate.
purificat. Acest medicament desigur ne va servi s` Dreptatea este puritatea inimii libertate
ne cure\e de orice f`r`delege dac` suntem doritori de nedreptate.
s` ne [nt`rim chemarea ]i alegerea. Iubirea este puritatea inimii libertate de
(3) ^Urm`re]te dreptatea, credin\a, dragostea, egoism.
pacea, [mpreun` cu cei care cheam` pe Domnul (4) ^Deci, ca unii care prin ascultarea de adev`r
dintr-o inim` curat`. 2 Tim. 2:22. v-a\i cur`\it sufletele ca s` ave\i o dragoste de
Avem nevoie nu numai s` pornim drept, ci ]i fra\i nepref`cut`, iubi\i-v` cu c`ldur` unii pe al\ii,
s` urm`m o cale dreapt`. Noi nu putem urma dintr-o inim` curat`. 1 Pet. 1:22.
nedreptatea nici m`car o clip`; orice ne-ar costa, Acest medicament este pentru cei care au folosit
echitatea ]i dreptatea trebuie urmate. Dar aici cealalt` prescrip\ie ]i s-au cur`\it. Arat` c` aceast`
se ridic` o dificultate pentru unii: ei nu ]tiu cum cur`\ire n-a venit numai prin auzirea adev`rului,
s` judece cu o judecat` dreapt`. Sunt prea dispu]i nici numai prin [ncrederea [n el, ci prin
s` judece potrivit zvonurilor sau aparen\elor, sau ascultarea de el. }i nu numai o ascultare formal`,
s` accepte judecata c`rturarilor ]i a fariseilor, ca ceremonie exterioar`, obicei ]i manier`
cum a f`cut mul\imea care a strigat: ^R`stigne]te-L! politicoas`, ci prin ascultare de spiritul adev`rului
S>ngele Lui s` fie asupra noastr` ]i asupra copiilor de semnifica\ia lui real`. Toate acestea v-au adus
no]tri. Dac` ei ar fi urmat dreptatea, ar fi v`zut la punctul unde iubirea de ^fra\ii lui Cristos a fost
caracterul Domnului at>t [n faptele Lui bune c>t ]i nepref`cut`, veritabil`. La [nceput i-a\i tratat pe
[n minunatele Lui cuvinte ale vie\ii; ar fi v`zut c`, to\i cu amabilitate, sau cel pu\in f`r` lips` de polite\e;
departe de a fi un hulitor, El a fost ^sf>nt, nevinovat, dar de mul\i dintre ei nu v-a pl`cut, cu mult mai
f`r` pat`, desp`r\it de p`c`to]i; ar fi v`zut c` pu\in i-a\i iubit: erau s`raci, ne[ngriji\i, sau ignoran\i,
acuzatorii Lui au fost mi]ca\i de invidie ]i ur`. sau ciuda\i. Dar ascult>nd de spiritul adev`rului,
}i este la fel de necesar ca [ntotdeauna s` urm`m a\i recunoscut c` to\i care se [ncred [n s>ngele pre\ios
 Iubirea 381
]i sunt consacra\i iubitului R`scump`r`tor ]i caut` at>t de mult la aceast` trecere cu vederea a ^\intei
s` urmeze [ndrum`rile Lui sunt ^fra\i, indiferent sau a standardului fixat pentru caracter, dec>t
de ras` sau culoare sau educa\ie sau s`r`cie sau interpretarea fals` dat` conversa\iei Domnului
aspect. A\i ajuns la punctul unde inima este at>t de nostru cu t>lharul muribund pe Calvar.
lipsit` de invidie, m>ndrie ]i egoism, ]i at>t de plin` Este f`r` discu\ie rezonabil faptul c` Dumnezeu
de Spiritul {nv`\`torului, [nc>t cu onestitate pute\i are un standard sau prob` dup` care va hot`r[ care
spune: Iubesc pe to\i ^fra\ii cu o iubire sincer` ]i sunt vrednici s` primeasc` marile binecuv>nt`ri ]i
nepref`cut`. onoruri oferite celor ale]i care sunt vrednici s` fie
Acum, dup` ce am ajuns p>n` aici pe calea cea membri ai corpului lui Cristos ]i s` aib` parte de
bun`, Domnul ne spune prin apostol ce urmeaz` {mp`r`\ia Sa Milenar` ce va constitui
s` ne putem p`stra inima curat`: ^Iubi\i-v` cu credincio]ie la aceia care ^caut` slav`, cinste ]i
c`ldur` [intens] unii pe al\ii, dintr-o inim` curat`. neputrezire ]i care sunt ^chema\i, ale]i ]i
O, da, s` nu fie uitat` inima curat`, altfel ar putea credincio]i. Apostolul, [n textul nostru, f`r`
fi numai un pas de la iubirea curat` la o capcan` [ndoial` declar` c` exist` astfel de \int`, ]i c` to\i
a Adversarului, iubirea carnal`. Dar iubirea cei care alearg` cu speran\a de a ajunge la premiul
curat` nu trebuie s` fie rece ]i indiferent`: trebuie dorit trebuie s` alerge spre \int` ]i s` ajung` la
s` fie cald` ]i at>t de puternic` [nc>t s` fie ea, sau s` piard` premiul. }i vedem de asemenea
dispus` s`-]i ^dea via\a pentru fra\i. 1 Ioan 3:16. c` apostolul se judec` potrivit acestui standard,
Cu o astfel de iubire ca aceasta, arz>nd ca ]i declar` c` la timpul c>nd scria nu ajunsese [nc`
t`m>ia pentru Dumnezeu pe altarul inimilor la \inta sau la standardul dezvolt`rii
noastre, nu va fi loc de nici un g>nd, cuv>nt sau caracterului. Astfel de medita\ii nu pot dec>t s`
fapt` egoist`, invidioas`. O, ce binecuv>ntate ar trezeasc` [n inimile tuturor celor ce sunt [n aceast`
fi toate adun`rile ^fra\ilor dac` pe to\i i-ar alergare dorin\e serioase de a vedea clar \inta spre
p`trunde un astfel de spirit! Ne putem [ndoi c`, care trebuie s` alerg`m; ]i aceasta s` ne stimuleze
dac` acesta ar st`p>ni peste o jum`tate, sau peste pe to\i s` alerg`m cu at>t mai r`bd`tor ]i mai
o treime sau chiar o p`trime, el ar exercita grabnic perseverent, ]i s` urm`rim zi de zi m`sura
o influen\` gra\ioas` asupra tuturor pentru progresului nostru spre marea \int` pe care
dreptate, fidelitate, iubire ]i pace, ]i [mpotriva Domnul Dumnezeul nostru ne-a pus-o [n fa\`.
invidiei, a conflictului, a r`ut`\ii, a calomniei ]i Observ`m c` apostolul avea [n minte alerg`rile
a vorbirii de r`u? ]i vedem caracterul plin de for\` al ilustra\iei:
To\i ^fra\ii s` ia tot mai mult aceste medicamente (1) Dup` cum alerg`torii trebuie s` intre [n curs`
care lucreaz` spre sfin\irea ]i preg`tirea noastr` [n mod legitim, tot a]a ]i noi, trebuie s` intr`m [n
pentru serviciul St`p>nului, acum ]i mai t>rziu. mod legitim [n cursa noastr`, prin singura u]`
credin\a [n s>ngele pre\ios care ne-a
R 2753, col. 1, par. 5, p>n` la 2754, col. 1, r`scump`rat ]i ne-a [ndrept`\it [n fa\a lui
par. 3 (vezi [ntrebarea nr. 15): Dumnezeu. (2) Cei care intr` [n curs` trebuie
G>ndul c` este necesar un anumit standard sau [nscri]i sau [nregistra\i dup` regul` ca alerg`tori;
\int` a caracterului pentru to\i care vor trece la ei trebuie s`-]i declare [n mod clar inten\ia, altfel
aprobarea divin` ca ^biruitori ]i vor auzi din partea nu vor fi [n curs`. A]a este ]i cu noi: dup` ce am
Domnului ^Bine rob bun, este uimitor pentru mul\i. fost ^[ndrep`\i\i prin credin\` ]i dup` ce am fost
Mul\i s-au g>ndit la alergarea cre]tin` numai ca la informa\i despre privilegiile noastre legate de
o evitare a p`catului vizibil; al\ii au inclus ]i gre]elile aceast` alergare ]i de ajungerea la premiul ei,
ascunse; al\ii au mers [nc` mai departe ]i au inclus nou` ne-a revenit obliga\ia s` ne declar`m inten\ia
o dispozi\ie general` de a sacrifica multe interese s` facem un leg`m>nt cu Domnul ]i astfel s`
ale vie\ii actuale; al\ii au mers chiar mai departe ]i intr`m dup` regul` numele noastre fiind
au [n\eles c` proba uceniciei este o predare deplin` scrise, nu [n registrele bisericii p`m>nte]ti, ci [n
Domnului, un sacrificiu deplin al vie\ii p`m>nte]ti cartea vie\ii Mielului ^scrise [n cer. Evr. 12:23.
]i al tuturor intereselor ei, fa\` de voin\a Capului Alerg`torilor de asemenea li se ofer` un
nostru, Domnul dar aproape nici unul nu s-a premiu, dar nu premiul este at>rnat [n fa\a lor
g>ndit c` toate sacrificiile ]i experien\ele ]i lep`d`rile [n timpul alerg`rii; nu spre premiu alearg` ei, ci
de sine ale noastre trebuie s` ne conduc` ]i [n cele spre \int`. Este o \int` la un sfert din alergare,
din urm` s` ne aduc` la ^\inta caracterului pe care alt` \int` la jum`tatea alerg`rii, la trei sferturi
Dumnezeu a stabilit-o pentru ^ale]i altfel nu vor ]i \inta de la sf>r]itul alerg`rii; ]i fiecare alerg`tor
primi premiul mo]tenirii [mpreun` cu Cristos [n urm`re]te ]i se [ncurajaz` c>nd trece de aceste
{mp`r`\ia Milenar`. Nimic, probabil, n-a contribuit \inte pe cale, p>n` c>nd [n final ajunge la ultima,
382 Iubirea
\inta pentru premiu. }i aceast` urm`rire a mii de ani de degradare.
\intelor ]i socotire c>t mai este p>n` la standard Ajungerea la aceast` \int` a iubirii perfecte
este un mare imbold pentru el o [ncurajare [n trebuie s` fie o realizare a inimii, a voin\ei a
alergare, [i aminte]te dac` alearg` [ncet. A]a este voin\ei noi, ^n`scu\i nu din s>nge, nici din voia firii
]i cu alerg`torul cre]tin pe calea [ngust` spre \inta lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu, prin
marelui premiu pe care l-a promis Dumnezeu Spiritul sf>nt. }i nu g`sim, ]i nici nu trebuie s`
mo]tenire [mpreun` cu Fiul S`u, Domnul slavei. Va a]tept`m ca mintea nou` s` ajung` la acest stan-
fi o [ncurajare pentru noi dac` vom observa \intele dard la [nceputul experien\ei noastre cre]tine.
de pe calea noastr` ]i dac` vom vedea progresul Mintea nou`, chiar dac` este inspirat` de
nostru dac` ne apropiem tot mai mult, tot mai Dumnezeu prin f`g`duin\ele nespus de mari ]i
mult de ^\inta pentru premiu \inta care c>]tig` scumpe ale Cuv>ntului S`u, este totu]i voin\a
premiul. }i dac` cineva este neglijent, indiferent, noastr` ]i este mai mult sau mai pu\in limitat`
[ncet [n alergarea lui, nimic n-ar putea fi mai mare de canalul ]i instrumentul ei, creierul uman. De
stimulent pentru el dec>t cuno]tin\a c` numai aceea apostolul ne informeaz` c` mintea cea nou`
neglijen\a sau [ncetineala sa [i poate aduce trebuie s` lupte constant o lupt` [mpotriva c`rnii,
pierderea premiului. ]i c` biruin\a ei [nseamn` moartea c`rnii c`
Care este aceast` mare ^\int` ea nu poate fi [n realitate perfect` p>n` va veni
a caracterului pus` [n fa\a noastr` ^schimbarea, prin care acest nou-conceput va
de Dumnezeul nostru? primi corpul s`u spiritual la [nt>ia [nviere. Dar
R`spundem c` este declarat` sub diferite deoarece primirea corpului spiritual la [nt>ia
nume; ca, de exemplu, Domnul nostru a [nviere va fi primirea premiului, vedem c`
men\ionat-o c>nd a zis: ^Voi fi\i deci des`v>r]i\i, alergarea spre \int` ]i ajungerea la \int` trebuie
dup` cum ]i Tat`l vostru Cel ceresc este s` fie efectuate de mintea cea nou` [n timp ce
des`v>r]it (Mat. 5:48). Aceea]i \int` este aceasta este [n corpul muritor sau [n ^vasul de
men\ionat` ]i de apostolul Pavel c>nd spune c` lut. 2 Cor. 5:2-4.
Dumnezeu a hot`r>t mai dinainte ca to\i aceia
care vor fi dintre ale]i ^s` fie asemenea chipului Vol. VI, pag. 187, par. 2, p>n` la pag. 189,
Fiului S`u (Rom. 8:29). Aceste dou` declara\ii par. 1 (vezi [ntrebarea nr. 16):
difer` ca form`, dar sunt la fel [n esen\`. Aceea]i Am putea [mp`r\i alergarea [n patru p`r\i egale
\int` este men\ionat` iar`]i de c`tre apostol ]i s` spunem c` [n prima p`trime recunoa]tem
c>nd zice: ^Pentru ca cerin\a dreapt` a legii s` iubirea ca o cerin\` divin` ]i c`ut`m s-o avem, de]i
fie [mplinit` [n noi, care umbl`m nu potrivit firii nu suntem [n stare s-o [n\elegem dec>t din punctul
p`c`toase, ci potrivit Duhului. }i iar`]i ne de vedere al datoriei. Noi sim\im o iubire-datorie
spune c` ^Dragostea este [mplinirea legii fa\` de Dumnezeu pentru c` El, ca ]i Creator al
(Rom. 8:4; 13:10). Aici deci avem o defini\ie nostru, are dreptul s` ne cear` ascultarea, iubirea,
combinat` a ceea ce constituie ^\inta caracterului devotamentul; de asemenea o iubire-datorie fa\` de
cre]tin la cei ale]i: este asem`nare cu Dumnezeu, Domnul nostru Isus pentru c` El ne-a iubit, ]i noi ar
asem`nare cu Cristos, Iubire. Cerin\a deci ar trebui, [n dreptate, s`-I r`spundem cu iubire; ]i o
p`rea s` fie c` poporul Domnului, sf>nt ]i ales, iubire-datorie fa\` de tovar`]ii no]tri pentru c` ne
trebuie s` ajung` la acela]i caracter sau dispozi\ie d`m seama c` aceasta este voia lui Dumnezeu.
de iubire pe care o posed` Dumnezeu ]i care a A doua p`trime a alerg`rii ne duce pu\in mai
fost manifestat` ]i de c`tre Domnul nostru Isus. [ncolo, pu\in mai aproape de ^\int`", a]a [nc>t acele
Dar cineva ar putea spune: noi, care suntem ^din lucruri pe care la [nceput am c`utat s` le facem
fire copii ai m>niei, ca ]i ceilal\i, cum putem spera dintr-o iubire-datorie, le-am privit treptat [ntr-o
s` ajungem la un standard sau la o \int` a]a de [nalt` manier` apreciativ` ]i nu doar ca o datorie. De
a caracterului ca aceasta, s` iubim cum iube]te atunci [ncolo am v`zut c` lucrurile pe care Dumnezeu
Dumnezeu, cum iube]te Cristos? R`spundem c` nu le porunce]te ca fiind drepte ]i datoare, sunt lucruri
trebuie s` sper`m niciodat` s` ajungem la acest stan- bune; c` principiile cele mai nobile pe care le putem
dard [nalt [n privin\a c`rnii, c`ci at>ta vreme c>t concepe sunt identificate cu Dreptatea, Iubirea ]i
suntem [n aceste corpuri muritoare ]i suntem {n\elepciunea pe care Domnul le porunce]te ]i le pune
obliga\i s` folosim creierul lor, [n mod necesar vom [n fa\a noastr` ]i pe care de atunci [ncolo [ncepem
avea mai mult` sau mai pu\in` [mpotrivire din s` le apreciem. Noi am [nceput s`-L iubim pe
partea egoismului care prin c`dere a ajuns s` aib` Dumnezeu nu numai pentru c` era datoria noastr`
a]a de complet` st`p>nire pe rasa noastr`, prin fa\` de Creator, ci, pe l>ng` aceasta ]i [n mod spe-
deranjamentele mintale, morale ]i fizice din cei ]ase cial, pentru c` am v`zut c` El posed` acele elemente
 Iubirea 383
mari de caracter pe care ni le cere nou` din spiritul smereniei, r`bd`rii ]i bl>nde\ii fa\`
personificarea oric`rui har ]i a oric`rei bun`t`\i. Cei de to\i iar aceasta iar`]i ne permite s` trecem
care ajung la aceast` \int` de la a doua p`trime iubesc cu vederea sau s` acoperim o mul\ime de p`cate,
pe Domnul nu numai fiindc` El ne-a iubit [nt>i ]i o mul\ime de imperfec\iuni care se afl` la fra\i,
fiindc` este datoria noastr` s`-L iubim la r>ndul at>ta vreme c>t ne d`m seama c` ei sunt [n mod
nostru, ci fiindc` acum ochii [n\elegerii noastre au sigur fra\i at>ta vreme c>t ei se [ncred [n
fost deschi]i destul de mult pentru a le permite s` s>ngele pre\ios ]i caut` s` alerge aceea]i alergare
vad` ceva din maiestatea glorioas` a caracterului pentru acela]i premiu.
S`u, ceva din lungimea ]i l`\imea, [n`l\imea ]i A patra p`trime sau \inta final` a alerg`rii
ad>ncimea Drept`\ii, {n\elepciunii, Iubirii ]i Puterii noastre este Iubirea Perfect` fa\` de Dumnezeu,
Creatorului nostru. fa\` de fra\ii no]tri, fa\` de to\i oamenii ]i este
|inta de la a treia p`trime a acestei alerg`ri o cea pe care [n mod serios trebuie s` c`ut`m cu
numim iubire de fra\i. De la [nceput noi to\ii s-o atingem, ]i aceasta c>t se poate de repede.
recunoa]tem o iubire-datorie fa\` de fra\i [ntocmai Nu trebuie s` z`bovim la fiecare \int`, ci s`
cum recunoa]tem fa\` de Tat`l, dar [ntr-un grad alerg`m cu r`bdare, cu perseveren\`, cu energie.
mai mic, fiindc` fra\ii au f`cut mai pu\in pentru Exist` un sens [n care nu trebuie s` ^iubim lumea,
noi; ]i noi [i recunoa]tem mai cu seam` fiindc` nici lucrurile din lume; dar exist` un sens [n care
a]a este voin\a Tat`lui. Dar ajung>nd s` vedem trebuie s` iubim pe to\i oamenii ]i ^c>t avem
principiile drept`\ii, s` apreciem pe Tat`l ]i s` ocazie, s` facem bine la to\i, dar mai ales celor
vedem c` {nsu]i Tat`l ne iube]te [n ciuda din casa credin\ei (Gal. 6:10) o iubire care in-
lipsurilor noastre neinten\ionate, inimile noastre clude chiar ]i pe vr`jma]ii no]tri. Aceast` iubire
au [nceput s` se l`rgeasc` ]i s` se ad>nceasc` nu anuleaz` sau nu diminueaz` iubirea noastr`
fa\` de fra\i, ]i am fost [n stare tot mai mult s` le fa\` de Tat`l, fa\` de principiile caracterului S`u
trecem cu vederea imperfec\iunile, lipsurile ]i ]i fa\` de fra\i, ci o intensific`; ]i [n acea
gre]elile neinten\ionate, c>nd am putut vedea [n intensificare ea face posibil ca noi s` includem [n
ei dovezi ale dorin\ei inimii de a merge [n urmele iubirea bun`voin\ei ]i simpatiei toat` crea\ia care
lui Isus ]i [n armonie cu principiile caracterului geme [n durerile na]terii ]i a]teapt` descoperirea
divin. Iubirea de fra\i a devenit clar marcat` [n fiilor lui Dumnezeu. ^Iubi\i pe vr`jma]ii vo]tri,
experien\ele noastre. Vai! se pare c` mul\i din face\i bine celor ce v` ur`sc", este porunca
poporul iubit al Domnului n-au ajuns [nc` la aceast` {nv`\`torului; ]i p>n` c>nd n-am ajuns la acest
\int` de la a treia p`trime a alerg`rii c`tre premiul grad de iubire iubirea chiar de vr`jma]i s`
chem`rii noastre de sus. Exist` mare nevoie de a nu ne g>ndim nici m`car o clip` c` am ajuns la
dezvolta iubirea fr`\easc`, [ndelunga r`bdare, \inta pe care Domnul a fixat-o pentru noi ca
r`bdarea pe care Scripturile o [nva\` ]i care urma]i ai S`i. P>n` c>nd n-am ajuns la acea
sunt [n mod necesar [ncercate ]i probate mai mult pozi\ie, nu suntem asemenea iubitului Fiu al lui
[n leg`tura noastr` cu fra\ii dec>t [n leg`tura Dumnezeu.
noastr` cu Tat`l ]i cu Domnul nostru. Noi putem
vedea perfec\iunea Tat`lui ]i a Fiului, ]i c` Ei Vol. VI, pag. 369, par. 2, p>n` la pag. 374
n-au nici o imperfec\iune; ne putem da seama de Alergarea spre \int` ]i r`m>nerea cu
m`rinimia Lor [n compara\ie cu noi ]i de fermitate la ea (vezi [ntrebarea nr. 16):
neajunsurile noastre [n compara\ie cu Ei; dar {n alt` ilustra\ie apostolul reprezint`
c>nd privim c`tre fra\i, vedem la unul o sl`biciune experien\ele noastre prezente ca o alergare ]i ne
]i la altul alt` sl`biciune; iar ispita este, vai, prea [ndeamn` s` d`m la o parte orice ne [ngreuiaz`
obi]nuit, s`-i spunem unui frate: ^Las`-m` s`-\i ]i p`catul care ne [nf`]oar` a]a de u]or, orice
scot paiul din ochiul t`u [n loc s` ne d`m seama sl`biciune a c`rnii ]i orice ambi\ie omeneasc`,
c` o asemenea dispozi\ie de scotocire, zg>nd`rire pentru a putea alerga cu r`bdare alergarea pus`
]i g`sire de gre]eli la fra\i este o dovad` c` noi [n fa\a noastr` [n Evanghelie pentru a putea
avem totu]i b>rna noastr` mare de ner`bdare ajunge la \inta premiului; ]i dup` ce am f`cut totul
]i de lips` de iubire cu care s` ne lupt`m. s` st`m la acea \int` credincio]i, comple\i [n
Apropiindu-ne de aceast` \int` de la a treia p`trime, Cristos (Filip. 3:13, 14; Evr. 12:1; Efes. 6:13).
ne scoatem treptat b>rna din propriii ochi Aceasta ne duce cu g>ndul la o alergare cu
ajungem s` ne vedem propriile neajunsuri ]i s` marcajele ei: primul, al doilea, al treilea ]i al
apreciem tot mai mult bog`\iile harului Domnului patrulea, cu atacurile, dificult`\ile, [mpotrivirile
nostru fa\` de noi; ]i influen\a asupra inimii ]i am`girile de pe cale, ]i la intrarea noastr` [n
noastre este s` produc` [n noi un grad mai mare aceast` alergare, dorind s` ajungem la \inta
384 Iubirea
Iubirii des`v>r]ite ]tiind c` dac` nu ajungem putem vedea acum ca Noi Creaturi ]i putem face
la acea \int` nu vom fi asemenea Fiului Iubit al deosebire [ntre ei ]i corpurile lor muritoare, ale
lui Dumnezeu ]i prin urmare nu vom putea fi c`ror imperfec\iuni ne sunt evidente. {nv`\`m s`
pl`cu\i lui Dumnezeu [n sensul cel mai larg, ]i ca iubim pe fra\i ca Noi Creaturi ]i s` comp`timim
atare nu vom putea fi mo]tenitori [mpreun` cu cu ei [n diferitele sl`biciuni, judec`\i gre]ite etc.,
Isus [n {mp`r`\ie. {ntreaga alergare este Iubirea, ale c`rnii lor. At>t de ad>nc` devine Iubirea
de la poart` p>n` la sf>r]it. C>nd intr`m pe noastr` pentru ei [nc>t ne face pl`cere s` ne d`m
poart`, o facem cu Iubire recunosc`toare fa\` de via\a pentru ei zi de zi, ceas de ceas, sacrific>ndu-
Dumnezeu pentru favoarea Sa fa\` de noi [n ne propriile interese, pl`ceri sau comodit`\i
Cristos, [n iertarea p`catelor noastre. Aceast` p`m>nte]ti, d>nd din timpul nostru, influen\a
iubire-datorie este cea care la [nceput ne conduce noastr` ]i c>te altele, pentru a-i ajuta sau servi.
spre a ne prezenta corpurile ca jertfe vii. Ne Dar alerg`m [nc` spre ^\int`", c`ci mai este
spunem nou` [n]ine c` dac` Dumnezeu a f`cut [nc` o Iubire ]i mai [nalt` dec>t aceasta, la care
at>t de mult pentru noi, ar trebui s` ne ar`t`m trebuie s` ajungem al patrulea ]i ultimul
aprecierea: Cristos }i-a dat via\a pentru noi ]i marcaj ^\inta premiului. Ce Iubire este
noi ar trebui s` ne d`m via\a pentru fra\i. aceasta? Cum poate fi ea mai mare dec>t iubirea
Acest ar trebui sau aceast` iubire-datorie este cu sacrificatoare pentru fra\i, [n devotare deplin`
totul cuvenit`, ra\ional`, adev`rat`, dar nu este fa\` de Dumnezeu ]i fa\` de principiile drept`\ii
suficient`. Ea trebuie la r>ndul ei s` ne conduc` spre ]i Iubirii? R`spunsul nostru este c` Iubirea [nc`
un fel de Iubire mai [nalt`, ]i at>ta timp c>t am ]i mai mare este felul de iubire pe care l-a avut [n
alergat p>n` la primul marcaj avem tot vedere Domnul c>nd a spus c` noi trebuie s` iubim
iubire-datorie, dar dincolo de el am ajuns la o chiar ]i pe vr`jma]ii no]tri. Pe c>nd noi eram [nc`
iubire-apreciere. {nv`\`m mai bine s` apreciem vr`jma]i, str`ini, [nstr`ina\i de Dumnezeu prin
Iubirea divin` s` vedem c` Iubirea lui Dumnezeu fapte rele, ^at>t de mult a iubit Dumnezeu lumea;
n-a fost egoist` [n nici un sens al cuv>ntului, ci a fost [n timp ce noi eram [nc` p`c`to]i, El a dat pe
rezultatul caracterului S`u grandios, nobil. Ajungem Singurul S`u Fiu Conceput pentru noi. Acesta
s` apreciem ceva din dreptatea divin`, [n\elepciunea este standardul iubirii des`v>r]ite ]i nu trebuie
divin`, puterea divin`, iubirea divin`; ]i privind s` ne oprim p>n` ce nu-l atingem. Oricine va fi
aceste calit`\i ale Creatorului nostru, ajungem s` le acceptat de Domnul ca membru al Noii Crea\ii
iubim ]i de atunci [ncolo practic`m dreptatea, nu [n glorie trebuie s` ajung` la aceast` iubire de
numai fiindc` este de datoria noastr`, ci fiindc` vr`jma]i.
iubim dreptatea. Nu [nseamn` c` []i va iubi vr`jma]ii cum [i
Insist>nd mai departe [n alergare, ajungem la al iube]te pe fra\i, c`ci nu acesta este modelul pus
doilea marcaj ]i afl`m c` p>n` la punctul acela am pentru noi Dumnezeu nu-}i iube]te vr`jma]ii
[nv`\at nu numai s` iubim dreptatea, dar acum cum {]i iube]te fiii, prietenii; iar Isus nu }i-a iubit
[nv`\`m propor\ional ]i s` ur>m p`catul ]i g`sim vr`jma]ii cum }i-a iubit ucenicii. Dar Dumnezeu
[n inima noastr` o simpatie cresc>nd` fa\` de i-a iubit pe vr`jma]ii S`i a]a [nc>t a fost gata ]i
programul divin de a [ndep`rta marele val al dispus s` fac` pentru ei orice se putea face [n mod
p`catului [n care s-a scufundat lumea ]i a adus cu el just; iar Isus i-a iubit pe vr`jma]ii S`i a]a [nc>t
plata lui, moartea. Acest al doilea marcaj concepe [n din inim` a fost dispus s` le fac` bine El nu le
noi o energie, o ^[nsufle\ire, o activitate pentru poart` du]m`nie sau pic` drept r`spuns la ura
dreptate ]i [mpotriva p`catului. lor, ci este gata s` reverse asupra lor la timpul
Iubirea noastr` cre]te, iar noi alerg`m mai cuvenit binecuv>nt`rile Sale Milenare, ca ei s`
departe spre al treilea marcaj. C>nd ajungem la el, poat` veni cu to\ii la cuno]tin\a adev`rului, ]i
iubirea-datorie, plus iubirea principiilor drept`\ii, chiar ]i cei care L-au str`puns s`-L poat` privi ]i
s-a extins nu numai asupra caracterului divin ]i a s` pl>ng` atunci c>nd Dumnezeu va turna peste
inclus nepl`cerea fa\` de orice lucru r`u care lezeaz` ei spiritul rug`ciunii ]i cererii, la timpul cuvenit
omenirea ]i contravine caracterului ]i planului divin, (Zah. 12:10). Noi trebuie s` avem iubirea de
dar la acest marcaj noi am ajuns [ntr-o stare de vr`jma]i pe care Domnul nostru o descrie zic>nd:
simpatie mai larg` fa\` de al\ii [ncepem s` ^Iubi\i pe vr`jma]ii vo]tri, binecuv>nta\i pe cei
[mp`rt`]im sentimentul lui Dumnezeu, nu numai care v` blestem`, face\i bine celor care v` ur`sc
de [mpotrivire la p`cat, ci ]i de iubire ]i simpatie ]i ruga\i-v` pentru cei care v` insult` ]i v`
fa\` de to\i care caut` calea drept`\ii ]i sfin\eniei. prigonesc (Mat. 5:44). Nu trebuie s` l`s`m ca vreo
Acum suntem [n stare s`-i recunoa]tem pe fra\i am`r`ciune, animozitate sau r`utate de vreun fel
[ntr-o lumin` cumva diferit` de cea dinainte. {i s` locuiasc` [n inimile noastre. Ele trebuie s` fie
 Iubirea 385
at>t de pline de Iubire, [nc>t nici m`car un iubirea pentru vr`jma]ii lor, care nu numai c` ar
vr`jma] s` nu poat` st>rni [n inimile noastre evita s`-i lezeze, prin cuv>nt sau fapt`, ci, pe l>ng`
vreun sentiment r`u sau r`zbun`tor. aceasta, s-ar bucura de binecuv>ntarea lor. Dac`
O, ce amabiliate [ndelung r`bd`toare ]i Domnul a fost foarte r`bd`tor cu noi, d>ndu-ne
fr`\easc` este implicat` [n astfel de [mplinire a ocazii abundente de a ajunge la ^\int`", noi s` ne
caracterului care nu va g`si, nici chiar [ntr-un bucur`m [n compasiunea Sa ]i s` fim cu at>t mai
vr`jma], nimic ce s`-l st>rneasc` la r`utate, ur` energici acum ca s` ajungem la ^\inta premiului,
sau ceart`! }i aceasta este ^\inta spre care trebuie aduc>ndu-ne aminte c` timpul este scurt ]i c`
s` alerg`m ca Noi Creaturi. Noi am declarat numai acest caracter de Iubire perfect` va fi
aprecierea acestui spirit de Iubire; am declarat acceptat de Tat`l [n Noua Crea\ie.
devotare fa\` de acesta; ne-am consacrat via\a [n Dup` cum Domnul nostru a fost [ncercat la
acord cu principiile lui; ]i acum suntem [ncerca\i ^\inta Iubirii des`v>r]ite, la fel ]i noi trebuie s`
ca s` se vad` [n ce m`sur` declara\iile noastre fim to\i [ncerca\i dup` ce am ajuns la ea. De aceea
au fost sincere. Domnul foarte [ndur`tor ne d` nu trebuie s` ne a]tept`m s` ajungem la acea
timp s` alerg`m aceast` alergare, s` dezvolt`m ^\int`" doar la ultima suflare a vie\ii, ci c>t se
acest caracter. ^El ]tie din ce suntem [ntocmi\i; poate de repede. Vom indica Lui Dumnezeu ]i fra\ilor
{]i aduce aminte c` suntem \`r>n`. Totu]i, este m`sura zelului ]i iubirii noastre prin repeziciunea
esen\ial s` ne conform`m acestor aranjamente cu care vom ajunge la aceast` ^\int`".
dac` vrem s` fim mo]tenitori [mpreun` cu iubitul Cuvintele apostolului, ^R`m>ne\i [n picioare,
Fiu al lui Dumnezeu, ca membri ai Noii Crea\ii. dup` ce ve\i fi biruit toate (Efes. 6:13), sugereaz`
Domnul nostru Isus, C`petenia m>ntuirii c` dup` ce am ajuns la ^\inta Iubirii des`v>r]ite
noastre, n-a trebuit s` alerge aceast` alergare; n-a vor fi [nc` multe [ncerc`ri pentru noi [ncerc`ri
trebuit s` dezvolte aceste diferite aspecte ale ale credin\ei, [ncerc`ri ale r`bd`rii, [ncerc`ri ale
iubirii, c`ci fiind perfect El le-a avut pe acestea tuturor diferitelor elemente ale Iubirii. Lumea nu
[n perfec\iunea lor la [nceputul c`ii Sale. este un prieten care s` ne favorizeze, s` ne ajute
{ncercarea Sa a fost s` se vad` dac` va sta ferm s` mergem [nainte [n direc\ia bun`; Satan este
sau nu va sta l>ng` aceste principii, caracteristici, [nc` Adversarul nostru ]i va fi [n stare s` st>rneasc`
dac` va continua s` iubeasc` pe Dumnezeu ]i mult` opozi\ie ca s` ne for\eze s` ne retragem de
dreptatea [n grad suprem, dac` va continua s`-i la pozi\ia la care am ajuns. Aceasta este [ncercarea
iubeasc` pe fra\i a]a [nc>t s`-}i dea via\a pentru noastr`. Trebuie s` \inem ferm toate la c>te am
ei ]i va continua s`-}i iubeasc` vr`jma]ii a]a ajuns; trebuie s` ^alerg`m spre \int`" p>n` c>nd
[nc>t s`-I plac` s` le fac` bine; s` se vad` dac` va ne va costa via\a p`m>nteasc` d>ndu-ne via\a
sta ferm la standardul iubirii des`v>r]ite. }tim [n serviciul lui Dumnezeu pentru fra\i ]i f`c>nd
cum }i-a demonstrat El loialitatea Iubirii [n toate bine la to\i oamenii c>nd avem ocazia. ^Cel care
gradele ei, prin aceea c` }i-a dat via\a, nu numai ne-a chemat este credincios, care promite sprijin
pentru prietenii S`i, dar ]i pentru du]manii S`i, ]i orice ajutor necesar pe aceast` cale. Harul Lui
care L-au r`stignit. }i noi trebuie s` avem aceast` ne este de ajuns. 1 Tes. 5:24; 2 Cor. 12:9.
experien\`. Trebuie s` ajungem la standardul
Iubirii des`v>r]ite [n inima noastr` chiar dac` Vol. VI, pag. 364, par. 1, p>n` la pag. 367,
[n trup s-ar putea s` nu fim totdeauna [n stare s` par. 2 (vezi [ntrebarea nr. 21):
exprim`m deplin sentimentele inimii noastre. Pozi\ia acestei Crea\ii Noi [n fa\a lui
Unii ar putea alerga foarte repede alergarea Dumnezeu, [n fa\a Legii Sale etc., este separat`
trec>nd marcajele unul dup` altul, ar putea ]i distinct` de a altora. Ei au o stare nou` ]i
ajunge repede la starea Iubirii des`v>r]ite. Al\ii, socotit` [n fa\a lui Dumnezeu prin credin\`
anima\i de mai pu\in zel, sau privind cu mai o stare de [ndrept`\ire sau corectitudine socotit`,
pu\in` concentrare la Autorul credin\ei noastre, dup` cum am v`zut deja. Aceast` corectitudine
fac [naintare mai lent` [n alergare ]i ani de zile socotit`, acordat` lor prin meritul sacrificiului
se mul\umesc cu iubirea-datorie, sau poate merg lui Cristos, nu numai c` acoper` imperfec\iunile
pu\in mai departe p>n` la iubirea caracterului din trecut, ci ea continu` pentru ei ca o hain` a
divin ]i a principiilor drept`\ii. Remarcabil de drept`\ii care acoper` ]i [ndrept`\e]te, prin al
pu\ini au trecut de aceasta, ca s` ajung` mai c`rei merit este acoperit fiecare defect f`r` voie,
departe, la iubirea de fra\i, care s`-i fac` s` se neajuns [n cuv>nt, fapt` ]i g>nd. Ca Noi Creaturi,
bucure [n neg`rile de sine, dac` prin acestea ar to\i sunt [mbr`ca\i [n mod figurativ cu hain` alb`
putea servi casa credin\ei; ]i [nc` mai pu\ini au dreptatea sfin\ilor, dreptatea atribuit` a
ajuns p>n` la punctul Iubirii des`v>r]ite R`scump`r`torului, Capul lor. Aceste Creaturi Noi
386 Iubirea
sunt acceptate [n starea ]i rela\ia lor ca membre ale pentru ca s` poat` demonstra nu numai c` Legea
Corpului lui Cristos pe baza declara\iei lor de Iubire. era dreapt`, ci ]i c` El a fost perfect dup` trup,
Declara\ia lor de consacrare este c` ei astfel apreciaz` precum ]i s` poat` r`scump`ra lumea. C>nd a
[ndurarea ]i harul lui Dumnezeu, manifestate prin [nviat din mor\i ]i a devenit ^[nt>iul-n`scut dintre
moartea Fiului S`u, ]i [ndrept`\irea lor prin El, ]i cei mor\i, El a ajuns s` fie [nt>iul-n`scut dintre
astfel {l iubesc pe D`t`torul tuturor favorurilor lor, mul\i fra\i Capul Noii Crea\ii. Dup` trup El
[nc>t le face pl`cere s`-]i prezinte corpurile ca jertfe era sub Lege, dar Noua Creatur`, Domnul [nviat,
vii [n armonie cu invita\ia divin`. nu este sub Lege, ]i El este cel care a devenit
Aceast` consacrare sau jertfire a intereselor, Capul casei noi a fiilor; ^Hristos este credincios
speran\elor, scopurilor ]i ambi\iilor p`m>nte]ti ca Fiu peste casa Lui [a fiilor]. }i casa Lui suntem
este determinat` nu de fric`, nici de o iubire ego- noi dac` p`str`m p>n` la sf>r]it [ncrederea
ist` pentru r`splat`, ci de o iubire curat` de neclintit` etc. }i chiar dac` suntem [nc` [n carne,
aprecierea iubirii divine ]i de o iubire sensibil`, ca Noi Creaturi nu suntem din carne ]i nu suntem
care dore]te s` se manifeste fa\` de Dumnezeu ]i trata\i ca ]i cum am fi carne nu suntem trata\i
[n cooperare cu tot planul S`u minunat. Aceste de Dumnezeu cum este tratat restul omenirii, ci,
m`rturisiri de iubire ]i devotare fiind acceptate ca ]i Creaturi Noi, care deocamdat` locuim [n
de Domnul, acestora le este [mp`rt`]it Spiritul trup ca [ntr-un tabernacol sau cort, a]tept>nd
S`u ]i ei sunt socoti\i ca fii ai lui Dumnezeu, adop\ia, adic` eliberarea corpului nostru [ntreg,
concepu\i de Spiritul sf>nt. ^Preaiubi\ilor, acum ca s` fim [mpreun` cu Capul nostru deja glorificat
suntem copii ai lui Dumnezeu. }i ce vom fi nu s-a ]i asemenea Lui. ^Voi [ns` nu sunte\i [considera\i
ar`tat [nc` [ce schimbare mare vom suferi c>nd de Dumnezeu ca fiind] [n firea p`c`toas`, ci [n
vom primi la [nviere corpurile noi pe care Domnul Duhul, dac` Duhul lui Dumnezeu locuie]te [n
ni le-a promis]. Dar ]tim c`, atunci c>nd Se va adev`r [n voi. Rom. 8:8, 9.
ar`ta El, vom fi ca El, pentru c` {l vom vedea a]a Nimeni nu poate [n\elege clar acest subiect dec>t
cum este []i acest g>nd este satisf`c`tor pentru dac`-l prive]te din punct de vedere divin. Aceste
noi]. 1 Ioan 3:2. Creaturi Noi, toate concepute de Spiritul sf>nt, nu
A pus oare Tat`l ceresc pe fiii S`i [ngere]ti sub s-ar putea g>ndi s` aib` dec>t un singur Dumnezeu;
Legea Sinaitic`? I-a avertizat oare s` nu aib` al\i nu s-ar putea g>ndi s`-]i f`c` chipuri sau s` li se
dumnezei, s` nu-]i fac` chipuri ca s` li se [nchine, [nchine; nu s-ar putea g>ndi s` huleasc` numele lui
s` nu r>vneasc` ce-i al altuia, s` nu fure, s` nu Dumnezeu; nu s-ar putea g>ndi s` fure de la al\ii
pun` m`rturie mincinoas`, s` nu ucid` etc.? Noi foarte mult ar prefera s` dea; nu s-ar putea g>ndi s`
r`spundem, nu; [n mod sigur El n-a fixat astfel aduc` m`rturie mincinoas` [mpotriva altuia mai
de lege pentru fiii S`i [ngere]ti. Atunci de ce am degrab` iubirea care este [n ei ar c`uta s` acopere ]i
a]tepta ca astfel de lege s`-i fie dat` Noii Crea\ii? s` ascund` neajunsurile, nu numai ale fra\ilor, ci
N-a acceptat oare Tat`l ceresc aceste Noi Creaturi ]i ale lumii [n general; nu s-ar putea g>ndi s`
ca fii ai S`i ]i nu le-a dat oare din Spiritul S`u? ucid` un semen mai degrab` ]i-ar da via\a
}i ar putea fi oare necesar s` le dea astfel de legi pentru al\ii ]i aceasta cu prisosin\` da, spiritul
celor care au primit Spiritul sf>nt [n locul propriei lor sf>nt i-ar [ndemna s`-]i dea via\a pentru fra\i,
lor dispozi\ii sau voin\e naturale egoiste? Putem dup` cum acela]i Spirit sf>nt L-a [ndemnat pe
vedea c` este potrivit a pune servitorii sub legi, C`petenia m>ntuirii noastre s` Se dea pe Sine ca
deoarece ei nu sunt [n mod vital interesa\i de r`scump`rare pentru to\i. Nu vedem noi, deci, c`
binele general ]i ar putea s` nu aib` [n [ntregime dac` Dumnezeu i-ar fi dat o lege Noii Crea\ii, casei
spiritul sau dispozi\ia st`p>nului lor; dar dac` fiilor, asemenea celei date casei servitorilor, ar fi
presupunem un st`p>n perfect ]i fii perfec\i, cu fost ceva cu totul nepotrivit ceva cu totul
totul p`trun]i de spiritul S`u, pl`c>ndu-le s`-I necorespunz`tor? Membrii acestei ^case a fiilor
fac` voia ]i bucur>ndu-se s` fie conlucr`tori cu n-ar putea fi r`spunz`tori [n fa\a unei astfel de
El [n toate planurile Sale [ndur`toare, cum ar legi f`r` s`-]i piard` Spiritul sf>nt, f`r` s`
putea fi necesar ca un astfel de tat` s` pun` astfel [nceteze a fi din Noua Crea\ie; c`ci ^dac` n-are
de fii sub astfel de legi? cineva Duhul [mintea, dispozi\ia] lui Hristos, nu
^Moise, [ntr-adev`r, a fost @credincios [n toat` este al Lui. Rom. 8:9.
casa Lui#, ca servitor, iar acea cas` a servitorilor Dar cum pot fi aceste Noi Creaturi f`r` o lege
a fost [n mod cuvenit sub Legea Mozaic`, f`r` ceva reglement`ri? R`spundem c` cea mai
^ad`ugat` din cauza f`r`delegilor, p>n` c>nd avea [nalt` declara\ie a Legii divine este Iubirea.
s` vin` @S`m>n\a#. Isus, dup` trup, S-a lipsit de Poruncile lui Dumnezeu sunt a]a de cuprinz`toare,
un nume bun ]i a devenit rob, servitor sub Lege, a]a de p`trunz`toare, a]a despart [ncheieturile ]i
 Iubirea 387
m`duva, [nc>t ele nu pot fi [mplinite [n sensul sine [n interesele altora.
absolut, complet, dec>t prin Iubire. Dac` am putea Dar de ce? Ce principiu este implicat, care s`
presupune c` fiecare punct din Lege ar fi [mplinit oblige pe cineva a c`rui con]tiin\` este limpede, s`
cu stricte\e ]i totu]i spiritul devot`rii iubitoare se g>ndeasc` la con]tiin\a altuia? De ce s` nu lase
fa\` de Dumnezeu s` fie absent, Legea divin` n-ar persoana cu o con]tiin\` slab` s` se [ngrijeasc` de
fi satisf`cut`. Dimpotriv`, Iubirea este [mplinirea propria sa con]tiin\`, ]i s` m`n>nce sau s` se
Legii, iar unde domne]te Iubirea, fiecare punct ab\in` de a m>nca a]a cum se simte [nclinat?
]i fiecare aspect al aranjamentului divin va fi Apostolul explic` faptul c` aceasta ar fi bine dac`
urm`rit ]i ascultat cu zel dup` capacitatea cea ar fi posibil; dar c` persoana cu o minte mai slab`,
mai bun` a fiin\ei; nu din constr>ngere, ci cu cu puteri de g>ndire mai slabe, este posibil s` fie
bucurie, din iubire. mai slab` [n toate privin\ele ]i ca atare poate fi
Astfel de iubire pentru Dumnezeu ]i pentru mai u]or condus` de al\ii [n c`i pe care con]tiin\a
dreptatea Sa a declarat Noua Crea\ie la sa nu le-ar aproba, din cauza puterilor de judecat`
consacrare; ]i atunci Iubirea a devenit Legea ei ]i mai slabe sau a cuno]tin\ei inferioare. Unul ar
ea este str>ns legat` de aceast` Lege a Iubirii putea, f`r` a-]i [nc`lca con]tiin\a, s` m`n>nce
chiar p>n` la moarte. Orice e]ec [n supunerea la carne care a fost jertfit` idolilor, sau chiar s` stea
aceast` Lege este [n acea m`sur` o [nc`lcare a la mas` [ntr-un templu de idoli, f`r` a-]i d`una
rela\iei de Leg`m>nt. Dup` cum ascultarea de con]tiin\ei; dar altul, sim\ind c` un astfel de
acea lege a Iubirii, [n m`sura cuno]tin\ei ]i lucru ar fi gre]it, s-ar str`dui s` urmeze exemplul
capacit`\ii, [nseamn` sacrificiu de sine ]i biruin\` fratelui s`u mai tare ]i astfel ar putea s`-]i
asupra spiritului lumii, asupra sl`biciunilor [ncalce con]tiin\a, ceea ce ar fi un p`cat pentru el.
c`rnii ]i asupra [mpotrivirii Adversarului Orice [nc`lcare a con]tiin\ei, fie c` lucrul [n sine
harul Domnului compens>nd pentru gre]elile ar fi corect sau gre]it, este un pas [n direc\ia
neinten\ionate ]i sco\>ndu-i pe ace]tia biruitori p`catului voit este un curs cobor>tor, care duce
prin numele ]i meritul S`u tot a]a, pe de alt` tot mai departe de la comuniunea ]i p`rt`]ia cu
parte, neascultarea voit` fa\` de ea, [nc`lcarea Domnul, ]i la [nc`lcarea tot mai mare a
deliberat` ]i persistent` a acestei Legi a Iubirii con]tiin\ei, ]i, ca atare, posibil s` duc` la Moartea
ar [nsemna pierderea spiritului [nfierii ar a Doua. Astfel prezint` apostolul chestiunea: ^}i
[nsemna stingerea Spiritului sf>nt, ar [nsemna astfel, el, care este mai slab, va pieri din cauza
c` Noua Creatur` a murit, a [ncetat s` mai existe. acestei cuno]tin\e a ta, el, fratele pentru care a
murit Hristos.
R 3145, col. 2, par. 2, p>n` la sf>r]it (vezi {ntrebarea nu este dac` ar fi p`cat s` m>nc`m
[ntrebarea nr. 22): din carnea jertfit` idolilor, ci dac` ar fi p`cat
Este adev`rat, ^pe cine Fiul [l face liber este cu [mpotriva spiritului iubirii, a legii noii crea\ii,
adev`rat liber, ]i noi to\i trebuie s` ^r`m>nem s` facem ceva ce [n mod ra\ional s-ar dovedi o
tari [n libertatea cu care ne-a eliberat Hristos, cauz` de poticnire pentru fratele nostru nu
dar este adev`rat ]i aceea c` trebuie s` fim [n numai pentru fra\ii [n Cristos, Biserica, ci
gard` ca nu cumva s` ne folosim libertatea a]a chiar pentru unul dintre semenii no]tri dup`
[nc>t s` poticnim pe al\ii mai slabi dec>t noi nu trup c`ci Cristos a murit pentru p`catele
at>t de capabili s`-]i foloseasc` libertatea lui [ntregii lumi. Este o crim` foarte serioas`
Cristos [n mod discriminatoriu. Libertatea cu [mpotriva legii iubirii ]i [mpotriva poruncii
care Cristos face liber poate fi privit` din dou` Domnului s` facem ca unul dintre fra\ii Lui s`
puncte de vedere: dac` ne d` libertate s` m>nc`m se poticneasc` (Rom. 14:13, 21; Mat. 18:6), dar
f`r` re\inere, [ntr-un mod [n care evreii nu aveau ar fi de asemenea o crim` [n ochii Lui dac` am
libertatea s` m`n>nce, ea ne d` libertatea ]i s` ne poticni pe al\ii dac` i-am [mpiedica s` ne
ab\inem; ]i oricine are Spiritul lui Cristos ]i caut` devin` fra\i ]i s` fie [n casa credin\ei. Ca atare,
s` urmeze [n urmele Lui, s-a angajat [n fa\a Domnului este clar c` de]i cuno]tin\a ar putea [ndep`rta
s`-]i foloseasc` libertatea, nu [n promovarea toate interdic\iile din con]tiin\a noastr` ]i toate
dorin\elor, ambi\iilor ]i poftelor c`rnii, ci [n sacrificiu restr>ngerile libert`\ii noastre, totu]i iubirea
de sine, urm>nd [n urmele {nv`\`torului, c`ut>nd trebuie s` vin` ]i s` aprobe libertatea, [nainte
s`-]i dea chiar via\a pentru fra\i pentru ajutorul de a o putea exercita. Iubirea pune o porunc`
lor. Ce diferite sunt aceste moduri de a folosi ferm` asupra noastr`, zic>nd: S` iube]ti pe
libertatea! Folosirea ei egoist` va [nsemna Domnul cu toat` inima ta ]i pe aproapele t`u ca
mul\umire de sine, indiferent de interesele altora, pe tine [nsu\i. Prin urmare iubirea, nu
folosirea ei iubitoare va [ndemna la sacrifciu de cuno]tin\a, nu libertatea, trebuie s` decid` [n
388 Iubirea
final fiecare chestiune. gre]it asupra fra\ilor datorit` sl`biciunii, s` fie
S` lu`m pozi\ie al`turi de Domnul ]i s` hot`r>m tratate cu iubire ]i obiec\iile lor etc. s` fie discutate.
c`, departe de a ne folosi libert`\ile [n vreun mod Ei trebuie s` vad` c` au deplin` libertate s` fac`
care ar putea d`una altora, vom refuza s` le orice le cere Domnul, re\in>ndu-se de la orice pare
folosim; ]i mai degrab` le vom sacrifica pentru a fi r`u, ]i c` fra\ilor lor trebuie s` li se acorde
beneficiul altora [ntocmai cum {nv`\`torul acelea]i privilegii. Dac` ei nu pot c>nta, [n bun`
nostru, ca R`scump`r`tor al nostru, a dat tot ce a con]tiin\`, cu instrumente muzicale sau cu vocea,
avut. S` adopt`m cuvintele apostolului, din ultimul s` stea [n t`cere, sau s` c>nte acas`. A l`uda pe
verset al acestei lec\ii, ]i s` hot`r>m o dat` pentru Domnul cu instrumente este o chestiune foarte
totdeauna c` n-am face nimic ce ar d`una unui diferit` de aceea de a m>nca [ntr-un templu de
frate n-am exercita nici o libertate a noastr`, idoli.
oric>t de ra\ional` [n ea [ns`]i, care ar produce O chestiune cumva asem`n`toare acesteia,
daun` fratelui nostru; vom renun\a la ea [n asupra c`reia a hot`r>t apostolul, se poate ridica
folosul lui; o vom sacrifica; [n acea m`sur`, de ast`zi [n privin\a frecvent`rii ador`rii publice [n
dragul lui, ne vom da via\a pentru el. bisericile nominale, protestante ]i catolice
Ocazional exist` poate un pericol de aplicare inclusiv a caracterului potrivit al [mp`rt`]irii
gre]it` a acestui principiu; ca de pild`, duhoborii din ^sacrament sau ^liturghie. {n aceast`
(o sect` cre]tin` disident` care ]i-a avut [nceputul chestiune fiecare are libertate personal`; fiecare
[n Rusia [n sec. 18 n. t.) ne-ar putea spune: Noi s` fie pe deplin convins [n mintea sa ]i s` urmeze
vedem c` este gre]it s` m>nc`m carne de orice fel [ndrumarea propriei sale con]tiin\e. Dup`
]i este gre]it s` folosim piei de animale pentru a judecata noastr`, ar fi o ofens` mult mai serioas`
face pantofi, ]i voi trebuie s` ave\i grij` de con]tiin\a a te [mp`rt`]i din liturghie [n serviciile Bisericilor
noastr` slab` [n aceast` chestiune ]i s` nu m>nca\i Romano-catolic`, Greco-catolic` sau Sacerdotal`
carne sau s` nu purta\i pantofi. Noi r`spundem Episcopal`, dec>t s` stai [ntr-un templu de idoli
c` aceasta nu este o chestiune asem`n`toare cu ]i s` te [mp`rt`]e]ti din m>ncarea jertfit` idolilor;
aceea pe care a explicat-o apotolul, [n care noi s` fiindc` Liturghia este [n mod special o ur>ciune
renun\`m la libert`\ile noastre. Dimpotriv`, [naintea Domnului (Evr. 7:25; 10:14). {n privin\a
Cuv>ntul Domnului ]i obiceiurile din societate particip`rii la Cina Domnului, cum este
sunt opuse acestor oameni dezorienta\i, ]i a ceda respectat` de majoritatea protestan\ilor: noi n-am
la dezechilibrul lor mental [n aceast` chestiune ar putea vedea nici un r`u [n aceasta cei care
[nsemna s`-i ajut`m [n direc\ia gre]it`. Faptul c` particip` ar putea s` respecte ]i s` adore pe
noi ne-am ab\ine de la a consuma carne sau a Dumnezeu [n mod inteligent, chiar dac` []i dau
purta pantofi de piele, [n nici un sens al cuv>ntului seama de caracterul nepotrivit, dup` Scripturi,
nu i-ar ajuta s` ob\in` vederi mai bune; nici faptul al unei asemenea celebr`ri. G>ndim c` o
c` noi m>nc`m carne sau purt`m articole din participare regulat` la serviciile Babilonului ]i la
piele nu ar avea nimic de-a face cu con]tiin\a interpretarea lui gre]it` a Cinei Domnului ar fi
lor, [n nici un sens al cuv>ntului. Al\i fra\i au nepl`cut` Domnului d`un`toare progresului
antipatie fa\` de folosirea instrumentelor nostru spiritual, ]i de asemenea periculoas` pentru
muzicale [n adorarea lui Dumnezeu, tot a]a cum poticnirea unora mai slabi [n discern`m>ntul lor.
au fost unii care au obiectat la locurile de adunare De aceea, sfatul nostru ar fi ca, pe de o parte s` nu
[nc`lzite ]i echipate cu scaune confortabile. Ace]tia sim\im astfel de restric\ie [nc>t s` ne fie team` s`
ar putea uneori abuza de argumentul apostolului, intr`m [ntr-o cl`dire a bisericii nominale ca s`
pretinz>nd c` libert`\ile fra\ilor le-ar leza ascult`m un serviciu acolo, iar pe de alt` parte s`
con]tiin\a ]i c` astfel de libert`\i s` fie limitate [n nu p`rem c` ne d`m consim\`m>ntul la erorile lor
interesul lor. R`spunsul nostru pentru ei trebuie prin frecventare ]i participare regulat` cu
de asemenea s` fie acela c` ei aplic` gre]it excep\ia acelor adun`ri care ne-ar permite o ocazie
argumentul apostolului: el nu vrea s` spun` c` deplin` pentru prezentarea adev`rului.
poporul Domnului trebuie s`-]i favorizeze unii Alt` ilustra\ie a acestui principiu [n timpurile
altora mofturile, [n a]a mod [nc>t s` fie spre noastre se afl` [n chestiunea b`uturilor spirtoase.
dauna general` a Bisericii. Supersti\iile nu trebuie Nu este nici o discu\ie c` e gre]it ca cineva s` se
s` fie [ncurajate [n Biseric`, nici avantajele ]i [mbete s`-]i piard` sim\irea, ]i pe l>ng` aceasta
libert`\ile spirituale nu trebuie s` fie sacrificate s` se pun` [n situa\ia de a putea d`una altora ]i
pentru ei. Totu]i, iubirea trebuie s` aib` desigur s` dezonoreze pe Creatorul s`u. Problema
[ntotdeauna voce [n toate afacerile poporului libert`\ii vine numai [n privin\a folosirii b`uturilor
Domnului; ]i chiar cele care ar fi impuse [n mod [n astfel de mod [nc>t s` nu aduc` dezonoare lui
 Iubirea 389
Dumnezeu ]i nici daun` pentru noi sau pentru o busol`, ambele fiind un simbol potrivit al
aproapele nostru. To\i recunosc faptul c` b`uturile caracterului ei. Dreptatea nu cunoa]te nici un
[mb`t`toare sunt o ispit` pentru lume [n general, compromis ]i nici o deviere de la regula ei fix` de
]i sugestia noastr` pentru fra\ii care simt c` ei au ac\iune. Este matematic precis`. Ea nu renun\`
putere deplin` de a se [nfr>na [n folosirea la nimic pentru ^greutate bun` sau ^m`sur`
b`uturilor, este ca ei s` aplice argumentul bun`. {n ea nu este har, inim`, iubire, simpatie,
apostolului din aceast` lec\ie, ]i s` hot`rasc` favoare de vreun fel. Este m`sura rece ]i calculat`
dac` n-ar putea onora mai bine pe Domnul ]i ajuta a adev`rului ]i a justi\iei. C>nd se face dreptate,
pe cei care sunt mai slabi dec>t ei, folosindu-]i celui care o face nu i se cuvin mul\umiri: acesta
libertatea [n direc\ia ab\inerii totale a ]i-a f`cut numai datoria, a c`rei neglijare ar fi fost
sacrific`rii drepturilor mai degrab` dec>t a o culpabil` ]i a c`rei [nf`ptuire nu merit` favoare
folosi [n direc\ia modera\iei [n b`utur`. sau laud`. }i totu]i, rece, ferm ]i ne[ndurat cum
{n m`sura [n care putem noi discerne, be\ia este acest principiu, se spune c` este [ns`]i temelia
este unul din cele mai groaznice rele care biciuiesc tronului lui Dumnezeu. Este principiul care st`
rasa noastr` [n prezent. Mul\i sunt at>t de slabi la baza tuturor procedurilor Sale cu toate
prin c`dere, prin ereditate, [nc>t sunt cu totul creaturile Sale: este principiul S`u
incapabili s` se [mpotriveasc` st`p>nirii neschimb`tor de afaceri. }i ce ferm \ine El la
b`uturilor [mb`t`toare, dac` odat` au cedat la acesta, este vizibil pentru fiecare persoan` care
ele. Este oare prea mult s` se cear` de la cei care este familiar` cu planul de m>ntuire, plan al
]i-au consacrat via\a Domnului, drept`\ii ]i c`rui prim pas a fost s` satisfac` preten\iile
binecuv>nt`rii altora, s` se lepede de sine [n drept`\ii [mpotriva rasei noastre. De]i costul
aceast` chestiune, ]i astfel s`-]i depun` unele [nf`ptuirii acestui lucru a fost via\a singurului
libert`\i ]i privilegii [n interesul fra\ilor ]i [n S`u Fiu conceput ]i preaiubit, at>t de important
interesul lumii [n general? a fost acest principiu, [nc>t L-a dat f`r` plat`
Argumente asem`n`toare ar putea fi aduse ]i pentru noi to\i ca s` satisfac` preten\iile lui
[n privin\a folosirii tutunului, a c`r\ilor de joc ]i legale [mpotriva noastr`.
a diferitelor mijloace pe care le folose]te Adversarul Principiul iubirii, spre deosebire de cel al
s` ademeneasc` omenirea la p`cat. Argumentul drept`\ii, se revars` de tandre\e ]i dore]te s`
s`n`tos, s` observ`m, este cel al iubirii. {n m`sura binecuv>nteze. Este plin de har ]i se desf`teaz` [n
[n care cre]tem [n harurile Domnului, [n spiritul acordarea favorii. Este evident [ns` c` nici o ac\iune
S`u de iubire, vom fi bucuro]i, nu numai s` nu poate fi privit` ca o favoare sau o manifestare a
[ndep`rt`m orice murd`rie a c`rnii pentru noi iubirii, dac` nu are la baza ei temelia substan\ial` a
[n]ine ]i s` fim mai mult asemenea Domnului, ci drept`\ii. Astfel, de exemplu, dac` cineva vine la
]i, la [ndemnul iubirii, vom dori s` [ndep`rt`m de tine cu un dar ]i [n acela]i timp nesocote]te o
la noi orice ar putea avea o influen\` rea asupra datorie just` pe care o are la tine, darul este
altora, oricare am putea noi considera c` sunt departe de a fi apreciat ca o expresie a iubirii ]i vei
libert`\ile noastre [n privin\a lor. zice: trebuie s` fim drep\i, [nainte de a [ncerca s`
fim genero]i.
R 3070 Preten\iile Iubirii ]i ale }i acest lucru este corect: dac` dreptatea este
Drept`\ii (vezi [ntrebarea nr. 29): principiul de temelie [n toate procedurile lui
Nimic nu este mai necesar pentru pacea ]i Dumnezeu, acesta trebuie s` fie ]i [n ale noastre; ]i nu
prosperitatea Bisericii lui Dumnezeu dec>t ca mai pu\in printre fra\ii [n Cristos dec>t printre aceia
membrii ei s` aib` o [n\elegere ]i o apreciere clar` din lume. Ca fra\i [n Cristos nu avem nici un drept
a principiilor morale, cu o hot`r>re deplin` de a fi s` abuz`m de favoarea altora. Orice drept pe care-l
st`p>ni\i de ele. Chiar printre cre]tini sunt adesea avem de a pretinde unul de la altul este simpla
deosebiri [n privin\a principiilor de ac\iune, care dreptate dreptate [n pl`tirea datoriilor oneste
intervin mult [n cre]terea ]i prosperitatea spiri- altora, dreptate [n judecarea altora (care trebuie s`
tual`. Astfel de dificult`\i se isc` [n mod frecvent aib` [ng`duin\` pentru sl`biciuni etc., fiindc` ne
din cauza e]ecului de a face deosebire [n mod d`m seama c` ]i [n noi este o m`sur` de asemenea
corect [ntre preten\iile relative ale iubirii ]i ale imperfec\iune), ]i dreptate [n tratarea corect` ]i
drept`\ii. De aceea consider`m c` este de folos s` prietenoas` a altora. Pe acestea avem dreptul s` le
analiz`m pe scurt aceste principii ]i func\ionarea pretindem; ]i de asemenea trebuie s` avem [n
lor printre copiii lui Dumnezeu. minte c` [n timp ce avem acest drept pe care-l putem
Dreptatea este uneori reprezentat` printr-o pretinde pentru noi [n]ine de la al\ii, suntem exact la
balan\` echilibrat`, iar alteori printr-un p`trat ]i fel de obliga\i s`-l acord`m ]i noi lor.
390 Iubirea
Dar [n timp ce putem pretinde dreptate de]i o manifestare a spiritului de acaparare. Noi putem
nu este obligatoriu s-o cerem pentru noi, ]i putem, ac\iona dup` acest principiu al iubirii, dar nu-l
dac` vrem, chiar s` suferim nedreptate f`r` s` ne putem pretinde de la al\ii. Inversul acesteia arat` o
pl>ngem noi trebuie s` o facem, dac` suntem ai lips` a iubirii ]i o considerabil` m`sur` de egoism.
lui Cristos. Cu alte cuvinte, noi nu suntem Astfel, de exemplu, doi copii ai Domnului
r`spunz`tori pentru ac\iunile altora [n aceste [mp`r\eau odat` o camer`, ]i, nev`z>nd corect
privin\e, dar suntem r`spunz`tori pentru ale noastre. preten\iile drept`\ii ]i ale iubirii, unul a abuzat
}i, de aceea, trebuie s` c`ut`m ca toate ac\iunile de iubirea fr`\easc` a celuilalt p>n` acolo [nc>t a
noastre s` fie conformate dup` regula exact` a a]teptat ca el s` pl`teasc` toat` chiria; ]i c>nd
drept`\ii, [nainte de a face chiar ]i o singur` fapt` ca cel`lalt i-a men\ionat preten\iile drept`\ii, el a
expresie a iubirii. venit cu preten\ia iubirii fr`\e]ti, ]i cel dint>i cu
Principiul iubirii nu este un principiu exact, care re\inere a cedat, g>ndind totu]i c` unii cre]tini au
s` poat` fi m`surat ]i c>nt`rit ca acela al drept`\ii. mai pu\ine principii dec>t mul\i oameni din lume.
El are un caracter [ntreit, fiind milos, sim\itor cu Ce straniu este ca unii copii ai lui Dumnezeu s`
al\ii ]i reveren\ios, potrivit obiectului asupra c`ruia aib` o vedere at>t de [ngust` ]i unilateral`! Nu pot
se concentreaz`. Iubirea din mil` este cea mai joas` to\i vedea c` iubirea ]i dreptatea trebuie s` lucreze
form` de iubire: aceasta ia cuno]tin\` chiar ]i de cei [n ambele moduri ]i c` treaba fiec`ruia este s` nu
josnici ]i degrada\i ]i este activ` [n m`suri de ajutor. supravegheze pe al\ii [n aceste privin\e, ci s` se
Iubirea din simpatie se ridic` mai sus ]i acord` uite bine la propria sa cale, ]i, dac` vrea s` [nve\e
p`rt`]ie. Dar iubirea din reveren\` se ridic` mai sus pe al\ii, s` fie mai degrab` prin exemplu dec>t
de toate acestea ]i se desf`teaz` [n a contempla ce este prin sfat?
bine, curat ]i frumos. {n acest sens din urm` putem S` ne ferim de o dispozi\ie de acaparare, ]i fiecare
[ntr-adev`r iubi pe Dumnezeu [n grad suprem, ca s` \in` minte c` este un administrator peste bunurile
fiind personificarea a tot ceea ce este cu adev`rat sale ]i nu peste ale aproapelui, ]i c` fiecare este
vrednic de admira\ie ]i reveren\`, ]i pe semenii r`spunz`tor [n fa\a Domnului, ]i nu [n fa\a fratelui
no]tri [n m`sura [n care ei au aceast` asem`nare. s`u, pentru folosirea corect` a ceea ce St`p>nul i-a
De]i dator`m fiec`rui om iubire [ntr-unul din [ncredin\at lui. Nu exist` nimic mai nepl`cut ]i
aceste sensuri, noi nu o putem cere unul de la altul, mai resping`tor pentru copiii lui Dumnezeu dec>t
cum putem cere principiul drept`\ii; c`ci iubirea o dispozi\ie de critic` meschin` a treburilor
trece peste dreptate. Dreptatea umple m`sura, dar individuale ale altuia. Este un lucru prea mic
iubirea o scutur`, o apas`, o v>rfuie]te ]i [ntrece pentru sfin\i ]i arat` o trist` lips` a acelei iubiri
dreptatea. Prin urmare, iubirea este un lucru pe care fr`\e]ti care ar trebui s` fie [n mod special vizibil`
nu trebuie s`-l pretinzi, de lipsa lui nu trebuie s` te prin amabilitate larg` ]i generoas`, care mai
pl>ngi, ci trebuie s`-l apreciezi cu recuno]tin\`, ca pe degrab` ar acoperi o mul\ime de p`cate dec>t s`
o favoare, ]i s`-l [ntorci m`rinimos. Oricine dore]te exagereze unul.
iubirea s` o doreasc` [n cel mai [nalt sens, [n sensul
de admira\ie ]i respect. Dar acest fel de iubire este Vol. VI, pag. 402, par. 2, p>n` la pag. 409
cea mai pre\ioas`, ]i singura cale de a o c>]tiga este ^Nu judeca\i, ca s` nu fi\i judeca\i; c`ci
s` manifest`m acea noble\e de caracter care o provoac` cu ce judecat` judeca\i, ve\i fi judeca\i
la al\ii care sunt cu adev`rat nobili. (vezi [ntrebarea nr. 36):
Iubirea din simpatie ]i p`rt`]ie este de Judec`torii competen\i ai Bisericii sunt Tat`l
asemenea foarte pre\ioas`; dar, dac` vine numai ]i Fiul Fiul fiind reprezentantul Tat`lui, c`ruia
ca r`spuns la o cerere, vine lipsit` de parfumul ei El I-a [ncredin\at toat` judecata (Ioan 5:22, 27).
cel mai ales: de aceea n-o cere\i niciodat`, ci mai Noile Creaturi nu sunt competente s` se judece
degrab` prin manifestarea ei fa\` de al\ii face\i s` unii pe al\ii din dou` motive: (1) Pu\ini dintre ei
vi se r`spund` la ea. [n\eleg pe deplin ]i apreciaz` Legea divin` a
Iubirea din mil` nu este provocat` de noble\ea Iubirii care guverneaz` totul. (2) Evident, pu\ini
subiectului, ci de noble\ea celui care o acord`, care []i pot citi propriile inimi f`r` s` gre]easc`; mul\i
este at>t de plin de principiul iubirii [nc>t ea se se judec` fie prea aspru fie prea [ng`duitor ]i ca
revars` [n impulsurile ei generoase chiar ]i c`tre cei atare ar trebui s` decline a sta s` judece inima
nevrednici. Nu to\i subiec\ii iubirii sunt [ns` vrednici altuia, ale c`rui motive ar putea fi departe de a fi
de iubire [n sensurile cele mai [nalte; dar unii ca apreciate. Din cauza incompeten\ei noastre de a
ace]tia atrag iubirea noastr` [n toate sensurile. judeca, Domnul [n timp ce ne asigur` c` aceasta
A cere rev`rsarea de binecuv>ntare a iubirii va fi una dintre func\iile noastre viitoare [n
care este [n afara preten\iilor drept`\ii este numai {mp`r`\ie, dup` ce ne vom califica prin participare
 Iubirea 391
[n {nt>ia {nviere interzice acum orice judecat` vom fi judeca\i tot at>t de [ng`duitor cum [i
individual` printre urma]ii S`i, ]i [i amenin\` judec`m noi pe al\ii, ne-am fi putut teme c`
c` dac` persist` [n a se judeca unul pe altul nu tendin\a ar fi spre prea mare bun`voin\`, prea
trebuie s` se a]tepte la mai mult` mil` ]i [ng`duin\` mare [ndurare, ]i c` cuvintele ^nu se g>nde]te la
dec>t arat` ei fa\` de al\ii (Mat. 7:2; Luca 6:38). r`u ar putea fi duse la extrem`. Dar nu este a]a!
Acela]i g>nd este [nt`rit ]i [n rug`ciunea dat` Toate for\ele naturii dec`zute sunt ferm fixate [n
nou` ca exemplu: ^}i ne iart` nou` gre]elile direc\ie opus`. Au trecut mai bine de optsprezece
noastre, precum ]i noi iert`m celor care ne-au secole de c>nd Domnul nostru a f`cut aceast`
gre]it. Mat. 6:12. propunere generoas`, s` ne judece tot at>t de
Aceasta nu este o regul` arbitrar` prin care [ng`duitor cum [i judec`m noi pe al\ii, ]i totu]i
Domnul ne va trata nedrept ]i f`r` generozitate, dac` ce pu\ini ar putea pretinde mult` mil` sub
noi [i trat`m pe al\ii [n felul acesta: dimpotriv`, aici aceast` promisiune! Ar fi folositor s` ne
este implicat un principiu corect. Noi suntem prin examin`m aplecarea de a-i judeca pe al\ii. S`
natur` ^copii ai m>niei, ^vase preg`tite pentru facem acest lucru, cu rug`ciune.
pieire; ]i chiar dac` Domnul {]i propune cu Mintea carnal` sau dec`zut` este egoist`; ]i
[ndurare s` ne binecuv>nteze ]i s` ne elibereze [n m`sura [n care ea este pentru sine, este
de p`catele ]i sl`biciunile noastre ]i s` ne [mpotriva altora dispus` s` se aprobe sau s`
des`v>r]easc` prin R`scump`r`torul nostru, El se scuze pe sine ]i s` dezaprobe ]i s` condamne
va face acest lucru numai cu condi\ia accept`rii pe al\ii. Acest lucru este at>t de bine [nr`d`cinat,
Legii Sale de Iubire ]i a conform`rii inimii noastre [nc>t este un obicei incon]tient, cum am clipi sau
cu ea. El nu-}i propune s` accepte pe cei am respira. Acest obicei este mai pronun\at unde
neregenera\i ]i s` aib` ^copii ai m>niei [n familia educa\ia este mai avansat`. Mintea recunoa]te
Sa. Ca s` fie potrivi\i pentru un loc [n casa Tat`lui idealurile ]i standardele mai [nalte ]i imediat
format` din multe loca]uri (planuri de existen\`) m`soar` pe fiecare dup` ele, g`sind desigur ceva
(Ioan 14:2), to\i trebuie s` [nceteze a fi copii ai gre]it la to\i. Ea []i g`se]te pl`cerea [n a repeta
m>niei ]i s` devin` copii ai Iubirii fiind gre]elile ]i sl`biciunile altora, [n timp ce pe ale
schimba\i din slav` [n slav` de Spiritul Domnului sale de acela]i fel sau de alt fel le ignor` ]i
nostru, spiritul Iubirii. De aceea, oricine refuz` s` uneori cu ipocrizie chiar denun\` sl`biciunile
dezvolte spiritul Iubirii ]i insist`, contrar acestuia, altuia, tocmai cu scopul de a ]i le ascunde pe ale
s` judece necaritabil pe ceilal\i ucenici, dovede]te sale sau de a l`sa impresia c` are caracter supe-
c` nu cre]te [n cuno]tin\` ]i har, c` nu este schimbat rior [n privin\a chestiunii [n discu\ie. Astfel este
din slav` [n slav` [n asem`narea inimii cu dispozi\ia josnic`, vrednic` de dispre\ a vechii
Domnul, c` nu este un adev`rat urma] al Domnului, naturi dec`zute. Mintea nou`, conceput` de
]i, prin urmare, nu trebuie s` i se acorde mai mult` Spiritul Domnului, Spiritul sf>nt al Iubirii, este
mil` dec>t acord` el [nsu]i [n [ncercarea sa de a copia de la [nceput [n conflict cu aceast` minte veche
pe Domnul s`u. Gradul asem`n`rii cu Domnul ([n egoist`, sub [ndrumarea Cuv>ntului Domnului
iubire) va fi demonstrat prin mila ]i generozitatea sub Legea Iubirii ]i sub Regula de Aur, ]i ajunge
sa fa\` de semeni [n g>nd, cuv>nt ]i fapt`. tot mai mult [n conflict pe m`sur` ce cre]tem [n
O, dac` to\i cei concepu\i de Spirit, ^Noua har ]i cuno]tin\`. La [nceput toate Creaturile Noi
Crea\ie, ]i-ar putea da seama c` acest spirit al sunt numai ^prunci [n Hristos ]i apreciaz` noua
judec`rii (condamn`rii), vai! at>t de obi]nuit Lege numai vag; dar dac` nu ajung la cre]tere ]i
([ntr-adev`r, aproape ^p`catul care [nf`]oar`" nu apreciaz` Legea Iubirii ]i nu se ridic` la
poporul Domnului), m`soar` lipsa lor de spirit al [n`l\imea ei, marele premiu nu va fi c>]tigat.
Iubirii lipsa lor de Spirit al lui Cristos care, Legea Iubirii spune: este ru]ine ca sl`biciunile
fiind total absent, ne-ar dovedi c` ^nu suntem ]i neajunsurile fra\ilor sau ale altora s` fie expuse
ai Lui (Rom. 8:9). Suntem convin]i c`, cu c>t [n fa\a lumii; este ru]ine c` mila ]i simpatia nu
acest fapt va fi [n\eles mai repede, cu at>t va iese [n fa\` s` spun` un cuv>nt [n ap`rarea lor,
progresa mai repede marea transformare ^din dac` este prea t>rziu s` [ntind` mantia carit`\ii
slav` [n slav`", at>t de esen\ial` pentru acceptarea peste gre]elile lor ca s` le ascund` cu totul! Dup`
noastr` final` ca membri ai Noii Crea\ii. cum nobilul, iubitorul nostru {nv`\`tor a spus
Dar pu\ini din poporul Domnului []i dau [ntr-o [mprejurare, c>nd I s-a cerut s` condamne
seama [n ce m`sur` [i judec` pe al\ii, ]i aceasta o p`c`toas`: ^Cine dintre voi este f`r` p`cat, s`
cu o asprime care, dac` Domnul ar aplica-o fa\` arunce cel dint>i cu piatra. Persoana f`r`
de ei, [n mod sigur i-ar exclude de la {mp`r`\ie. sl`biciuni proprii ar putea fi scuzabil` [ntr-o
Sub f`g`duin\a generoas` a Domnului nostru c` m`sur` pentru asumarea pozi\iei de executor al
392 Iubirea
Drept`\ii, f`r` a fi poftit` de Domnul cel ce are remu]c`ri cu adev`rat. ^Dragostea nu
r`zbun>ndu-se pe cei care au gre]it, expun>ndu-i [n piere niciodat`. Alte haruri ]i daruri ]i-ar putea
fa\a lumii etc., dar noi afl`m c` {nv`\`torul nostru, servi scopul ]i apoi s` treac`, dar Dragostea este
care n-a cunoscut deloc p`cat, a avut at>t de at>t de esen\ial`, [nc>t, odat` ob\inut`, va fi
mult` Iubire [n inim` [nc>t a fost dispus s` scuze totdeauna a noastr` toat` eternitatea.
]i s` ierte mai degrab` dec>t s` pedepseasc`, s` Dragostea este lucrul principal. 1 Cor. 13:4-13.
expun` gre]elile ]i s` mustre cu asprime. }i f`r` Dar, dac` a spune adev`rul [n mod sup`r`tor
[ndoial` tot a]a va fi cu to\i cei concepu\i de [nseamn` a [nc`lca Legea Iubirii ]i Regula de Aur,
Spiritul S`u: [n m`sura [n care cresc [n ce vom zice despre obiceiul [nc` ]i mai
asem`narea Sa, ei vor fi ultimii care s` se roage necuviincios, [nc` ]i mai ur>t, [nc` ]i mai crimi-
pentru r`zbunare ultimii care s` execute pedepse nal, at>t de obi]nuit nu numai printre cei lume]ti
prin intermediul limbii sau altfel, p>n` c>nd Marele ]i printre cre]tinii nominali, ci ]i printre cre]tinii
Judec`tor va porunci astfel. Acum El, dimpotriv`, adev`ra\i acela de a spune despre al\ii lucruri
ne instruie]te: ^Nu judeca\i nimic [nainte de necuviincioase, despre care nu se ]tie sigur c`
vreme, ]i spune: ^R`zbunarea este a Mea. sunt adev`rate. O, ru]ine! ru]ine! ca cineva din
Bine a descris apostolul spiritul Iubirii, zic>nd: poporul Domnului s` treac` cu vederea [n a]a
^Dragostea este [ndelung r`bd`toare, este plin` m`sur` instruc\iunea Domnului, ^nu vorbi\i de
de bun`tate fa\` de cel care gre]e]te. r`u pe nimeni, ]i ca cineva, [n afar` de cei mai
^Dragostea nu este invidioas`" pentru succesul mici copii ]i novici [n Legea Iubirii, s`-i [n\eleag`
altora, nu caut` s` diminueze cinstea lor, nici s`-i at>t de gre]it mesajul [nc>t f`r` cele mai
trag` de la ea. ^Dragostea nu se laud`, nu se umfl` ne[ndoielnice dovezi din gura a doi sau trei
de m>ndrie, ]i, prin urmare, nu caut` niciodat` martori, ]i [nc` f`r` re\ineri, p>n` s` ]i cread`
s` mic]oreze str`lucirea altora ca s` se fac` pe r`ul despre un frate sau un semen, dar mi-te s`-l
sine s` str`luceasc` prin contrast. ^Nu se poart` mai ]i repete altora s`-l def`imeze pe baz` de
necuviincios, f`r` modera\ie nu are dorin\e suspiciune sau zvon!
extreme ]i egoiste, ]i evit` metodele extreme. Noi trebuie s` ne judec`m pe noi [n]ine
Dragostea ^nu caut` folosul s`u nu t>nje]te ^Dac` ne-am judeca singuri, n-am fi judeca\i
dup` onorurile, bog`\iile sau faima altora, ci se [pedepsi\i, corecta\i de Domnul]. 1 Cor. 11:31.
delecteaz` v`z>ndu-i binecuv>nta\i ]i mai cur>nd Regula de Aur va rezolva desigur aceast`
ar ad`uga la binecuv>nt`rile lor dec>t s` le dispozi\ie de ^a p`l`vr`gi despre al\ii ]i despre
mic]oreze. Dragostea ^nu se aprinde de m>nie, afacerile lor. Care b>rfitor vrea s` fie b>rfit? Care
nici chiar ca s` dea r`spl`\i juste: aduc>ndu-]i palavragiu vrea s` i se discute problemele,
aminte de necazul prezent al [ntregii omeniri, necazurile ]i sl`biciunile, fie [n public fie
venit prin c`dere, este comp`timitoare mai confiden\ial? ^Lumea nu prea are de vorbit
degrab` dec>t m>nioas`. Dragostea ^nu se altceva dec>t b>rfe ]i scandal, dar Noua Crea\ie
g>nde]te la r`u; ea nu numai c` nu va inventa ]i ar trebui s` fie de preferin\` mut` p>n` c>nd
nu-]i va imagina r`ul, dar va fi at>t de dispus` iubirea ]i planul lui Dumnezeu [i va fi dat marea
s` acorde beneficiul [ndoielii, [nc>t ^b`nuielile tem` despre care au c>ntat [ngerii ^Slav` lui
rele [i vor fi str`ine. (Compar` cu 1 Tim. 6:4.) Dumnezeu [n locurile prea[nalte ]i pace pe
Dragostea ^nu se bucur` de nelegiuire, ci se bucur` p`m>nt [ntre oamenii pl`cu\i Lui. Atunci
de adev`r [dreptate]; ca atare se va delecta [n a ^cuvintele gurii lor ]i cugetarea inimii lor vor fi
descoperi ]i a face cunoscute cuvinte ]i fapte no- pl`cute Domnului ]i o binecuv>ntare pentru cei
bile, dar nu-i va face pl`cere, ci va evita expunerea cu care vin [n leg`tur`.
cuvintelor sau faptelor ru]inoase. Dragostea Apostolul, coment>nd despre limb`, arat` c`
^acoper` toate (vers. 7, subsol n. e.) ca ]i cu o acest m`dular mic al corpului nostru are mare
mantie a simpatiei deoarece nimic ]i nimeni influen\`. Ea ar putea r`sp>ndi cuvinte bl>nde
nu este perfect, a]a [nc>t s` reziste la o inspec\ie care s` nu moar` niciodat`, ci s` continue mereu
am`nun\it`. Dragostea anticipeaz` ]i are ]i mereu, binecuv>nt>nd pe cei vii, iar prin ei pe
totdeauna preg`tit` mantia bun`voin\ei. cei [nc` nen`scu\i. Sau, ^plin` de otrav` de
Dragostea ^crede toate nu este dispus` s` moarte, ea poate r`sp>ndi semin\ele otr`vitoare
conteste preten\iile de bune inten\ii, ci mai ale g>ndului ca s` am`rasc` via\a unora ]i s`
degrab` s` le accepte. Dragostea ^n`d`jduie]te strice ]i s` zdrobeasc` via\a altora. Apostolul
toate, contest>nd c>t poate de mult ideea spune ^Cu ea binecuv>nt`m [onor`m] pe
degrad`rii totale. Dragostea ^rabd` toate; este Domnul ]i pe Tat`l, ]i tot cu ea blestem`m
imposibil s` fixeze o limit` la care s`-l refuze pe [r`nim] pe oameni Din aceea]i gur` iese ]i
 Iubirea 393
binecuv>ntarea ]i blestemul. Nu trebuie s` fie a]a, R 3594, col. 1, par. II-IV (vezi [ntrebarea
fra\ii mei! Oare din aceea]i deschidere a izvorului nr. 37):
\>]ne]te ]i ap` dulce ]i ap` amar`? Iac. 3:8-11. III. Nu fi\i prea sensibili ]i u]or de ofensat.
^Din plin`tatea inimii vorbe]te gura; a]a c` Privi\i amabil ]i caritabil cuvintele ]i faptele
atunci c>nd p`l`vr`gim despre al\ii, ^ne altora. O mic` desconsiderare sau un refuz ar
amestec`m [n treburile lor, dovede]te c` un col\ putea u]or trece neobservate acoperite cu haina
mare din inima noastr`, dac` nu mai mult, este generozit`\ii ]i iubirii. O ofens` serioas` trebuie
gol [n privin\a iubirii ]i harului lui Dumnezeu. privit` ca neinten\ionat`, ]i [ntreb`rile despre
Acest g>nd ar trebui s` ne duc` imediat la tronul ea trebuie puse cu bl>nde\e, [n cuvinte care s` nu
harului ]i la Cuv>nt pentru umplerea cu Spirit st>rneasc` m>nie, [n ^cuvinte cu har, drese cu
a]a cum a promis Domnul celor care [nfometeaz` sare. {n majoritatea cazurilor se va dovedi c` nu
]i [nseteaz` dup` el. Dac`, mai r`u dec>t s-a inten\ionat nici o ofens`.
p`l`vr`geala goal` ]i amestecul [n treburile Aceast` regul` din Scripturi vine sub
altora, ne place s` auzim ]i s` vorbim de r`u pe instruc\iunea s` nu ne compl`cem [n ^b`nuieli
al\ii, starea inimii este [nc` ]i mai rea: se revars` rele imagin>ndu-ne inten\ii ]i motive rele [n
de am`r`ciune invidie, r`utate, ur`, ceart`. spatele cuvintelor ]i faptelor altora. ^B`nuielile
Iar aceste caracteristici, dup` cum spune rele sunt clasificate de c`tre apostol ca fiind
apostolul, sunt ^fapte ale c`rnii ]i diavolului (Gal. contrare cuvintelor Domnului nostru Isus,
5:19-21). De-am putea lua ^Crea\ia Nou` prin contrare evlaviei ]i de acela]i spirit cu invidia ]i
surprindere ]i de-am trezi-o complet asupra cearta dintr-o minte stricat`, fapte ale c`rnii
acestui subiect; c`ci, dac` face\i aceste lucruri, ]i ale diavolului. 1 Tim. 6:3-5; Gal. 5:19-21.
ve\i c`dea negre]it, ]i unora ca ace]tia nu li se va Iubirea, legea Spiritului
da nici o intrare [n {mp`r`\ia ve]nic` a Domnului Cealalt` latur` a acestui subiect este ar`tat`
]i M>ntuitorului nostru Isus Cristos. prin [ndemnul apostolului [n privin\a elementelor
Preg`tirea pentru {mp`r`\ie ne conduce spiritului iubirii, de care este conceput poporul
tocmai [n direc\ia opus`, dup` cum spune Domnului ]i pe care trebuie s`-l cultive zilnic, a
apostolul: ^S` uni\i cu credin\a voastr` c`rui dezvoltare este una din dovezile principale
r`bdarea dragostea de fra\i, iubirea C`ci, c` sunt ^biruitori. El zice: ^Dragostea este
dac` face\i lucrul acesta, nu ve\i aluneca [ndelung r`bd`toare, este plin` de bun`tate
niciodat`; c`ci vi se va da din bel]ug intrare [n nu se aprinde de m>nie, nu se g>nde]te la r`u
{mp`r`\ie (2 Pet. 1:5-11). Apostolul Iacov este sufer` toate, crede [[n mod favorabil] toate,
foarte clar asupra acestui subiect ]i spune: ^Dac` n`d`jduie]te toate, rabd` toate.
ave\i [n inimile voastre gelozie amar` ]i ceart`, S-ar putea comenta c` astfel de dispozi\ie ar
s` nu v` l`uda\i ]i s` nu min\i\i [mpotriva putea fi impus` frecvent de c`tre cei [nclina\i spre
adev`rului. {n\elepciunea aceasta nu vine de sus r`u. R`spundem c` acei care au acest spirit al
ci este p`m>nteasc`, sufleteasc`, demonic`" (Iac. iubirii nu sunt neap`rat nici m`rgini\i nici lipsi\i
3:14, 15). Oricine are astfel de spirit def`im`tor de t`rie: experien\ele lor [n cultivarea acestui
]i amar, are tocmai contrariul Spiritului lui grad de iubire le-au servit s`-i dezvolte ]i s`-i fac`
Cristos, Spiritului sf>nt, spiritului Iubirii: acesta s` aib` ^o [n\elegere vie ]i fric` de DOMNUL (dup`
s` nu se mint` nici pe sine nici pe al\ii s` nu se Isa. 11:3, [n trad. englez` n. t.). Ei vor fi precau\i
laude cu ru]inea sa s` nu pun` astfel acolo unde exist` chiar ]i o aparen\` a r`ului,
[ntunericul [n locul luminii, spiritul lui Satan [n chiar [n timp ce evit` s` atribuie inten\ii rele,
locul Spiritului Celui Uns. p>n` c>nd sunt for\a\i s` accepte prin dovezi
Continu>nd, apostolul arat` c` secretul ne[ndoielnice. {n afar` de aceasta, ar fi mult mai
confuziei ]i nelini]tii care a tulburat poporul bine s`-]i asume unele riscuri m`runte ]i s` sufere
Domnului din toate timpurile este starea ceva pierderi u]oare, dec>t s` acuze chiar ]i o
necurat`, numai par\ial sfin\it` a inimii, zic>nd: singur` persoan` nevinovat`. }i Domnul care a
^C`ci acolo unde este invidie ]i ceart`, este [ndrumat acest curs este cu bog`\ie [n stare s` ne
dezordine [nelini]te, tulburare] ]i orice lucru r`u compenseze orice pierderi pe care le-am avut prin
(Iac. 3:16). Dac` acestor buruieni ale naturii vechi urmarea sfatului S`u. El poate ]i vrea s` fac` toate
dec`zute li se permite s` creasc`, ele nu numai aceste experien\e s` lucreze [mpreun` pentru
c` vor fi v`t`m`toare, dar treptat ele se vor binele celor care-L iubesc. El pune ascultarea
[ngr`m`di ]i vor ucide toate florile ]i darurile de aranjamentele Sale [nt>i (chiar [nainte de
dulci ]i frumoase ale Spiritului. jertf`), zic>nd: ^Voi sunte\i prietenii Mei, dac`
face\i ceea ce v` poruncesc Eu.
394 Iubirea
Oricine neglijaz` poruncile Domnului cu mare va fi r`splata noastr` [n cer, c>nd b`t`lia
privire la ^b`nuielile rele" []i \ese o plas` [n care va fi terminat` ]i biruitorii vor fi [ncorona\i.
se prinde singur, oric>t de precaut ar umbla [n {ntre timp [ns`, se cuvine ca fiecare din
alte privin\e; c`ci o inim` plin` de [ndoieli ]i poporul Domnului s` fie c>t se poate de circum-
suspiciuni fa\` de semenii s`i este mai mult de spect la fiecare pas al c`ii. S` nu uit`m c` [n
jum`tate gata s` se [ndoiasc` ]i de Dumnezeu. m`sura credincio]iei ]i zelului [n a l`sa lumina
Spiritul de am`r`ciune ]i de acreal` este [n lupt` s` str`luceasc`, vom avea [mpotrivire rea din
cu Spiritul Domnului, cu spiritul iubirii; ori unul partea marelui nostru Adversar, care [ncearc` s`
ori altul trebuie s` [nving`. Trebuie s` ne eliber`m [ntoarc`, s` suceasc` ]i cu r`utate s` deformeze
de spiritul r`u, altfel el murd`re]te Noua ]i s` schimbe culoarea fiec`rui cuv>nt ]i a fiec`rei
Creatur` ]i o face ^dezaprobat`". Dimpotriv`, dac` fapte ale noastre fiindc` acuzatorul fra\ilor nu
noua natur` [nvinge ca un ^biruitor", va fi pe poate g`si nici o acuza\ie adev`rat`; ]i fiindc` el
aceast` linie: dac` presupunerile rele sunt este peste m`sur` de furios [mpotriva servitorilor
[nvinse, jum`tate din lupta [mpotriva smeri\i ai adev`rului, cum a fost ]i [mpotriva
dificult`\ilor ]i ispitelor prezente este c>]tigat`. Servitorului Principal Domnul nostru. S` nu
Presupunerile sunt din inim` ]i ne duc fie la uit`m, El a fost r`stignit ca un c`lc`tor al legii,
cuvinte ]i fapte bune, fie la cuvinte ]i fapte rele. la insisten\a celor proeminen\i din biseric`, ]i
IV. Dac` ai fost def`imat, po\i explica, public sau v>ndut lor de c`tre unul dintre ucenicii S`i.
privat, pentru a-\i explica situa\ia; dar desigur evit` ^Uita\i-v` bine la Cel care a suferit din partea
s` faci mai mult de at>t. Dac` r`spunzi cu def`imare, p`c`to]ilor o [mpotrivire a]a de mare fa\` de Sine,
dintr-o gre]eal` faci dou`. Nimeni s` nu r`spund` ca nu cumva s` v` pierde\i inima ]i s` c`de\i de
cu r`u la r`u nu, nici chiar dac` ceea ce trebuie s` oboseal` [n sufletele voastre, c>nd sunte\i ataca\i
spui tu este adev`r, pe c>nd ceea ce a spus cel`lalt a de Adversar oricine ar fi agen\ii lui ]i oricare
fost neadev`r. }i c>nd contrazici ]i explici acuza\iile ar fi armele lui. El nu poate face r`u, ci numai va
false, aminte]te-\i s` nu mergi mai departe de cre]te reputa\ia noastr` [n ochii Domnului, dac`
aceasta, ca s` faci contra acuza\ii [mpotriva [ndur`m cu credincio]ie; ]i el nu poate face nici o
def`im`torului; c`ci a]a ]i tu vei deveni def`im`tor. daun` exterioar` pe care Dumnezeu s` n-o poat`
Regula de Aur conduce spre binele cauzei Sale chiar dac`
Aceasta este regula scriptural`. Noi trebuie s` acel bine poate [nsemna uneori ^cernerea plevei
le facem altora cum am vrea s` ne fac` ei nou`, ]i a neghinei dintre gr>u.
]i nu cum ne fac ei. R`ul f`cut nou` nu va
justifica niciodat` facerea r`ului de c`tre noi. R 3160 Unitatea Familiei Divine (vezi
Adev`ra\ii copii ai lui Dumnezeu nu trebuie s` [ntrebarea nr. 54):
aib` nici o simpatie fa\` de [n]elarea lui Satan, Ioan 17:9, 10 ^Eu M` rog pentru aceia pe
^F` r`u ca s` ias` bine. Dar de]i nici o Scriptur` care Mi i-ai dat Tu, pentru c` sunt ai T`i: tot ce
nu interzice explicarea erorilor ]i a declara\iilor este al Meu este al T`u ]i ce este al T`u este al
false ale def`im`torilor, experien\a dovede]te c`, Meu, ]i Eu sunt pream`rit [n ei.
dac` l-am urma pe Satan ]i pe servitorii lui Exist` o [nfl`c`rare mi]c`toare [n aceast`
[n]ela\i ai nedrept`\ii, ca s` contrazicem fiecare rug`ciune a Domnului nostru pentru ucenicii S`i
critic` contrar` ]i fiecare zvon r`u, am fi \inu\i pe c>nd era pe cale s` plece de la ei, care ne atrage
cu prisosin\` ocupa\i. }i dac` Satan ne-ar g`si foarte aproape de inima Sa, [n special c>nd adaug`:
dispu]i s` facem a]a, f`r` [ndoial` ne-ar conduce ^}i M` rog nu numai pentru ei [cei prezen\i atunci
[n a]a alerg`tur` [nc>t ne-ar [mpiedica s` avem cu El], ci ]i pentru cei care vor crede [n Mine prin
timp s` spunem ve]tile bune de mare bucurie; cuv>ntul lor, ca to\i s` fie una, cum Tu, Tat`, e]ti [n
astfel el ar c>]tiga o victorie, iar noi am pierde una. Mine ]i Eu [n Tine; ca ]i ei s` fie una [n Noi, pentru
S` ne [ncredin\`m mai degrab` Domnului ca lumea s` cread` c` Tu M-ai trimis. Eu le-am dat
reputa\ia, ca parte din sacrificul pe care l-am pus slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei s` fie una,
la picioarele Sale c>nd am predat tot [n ascultare cum ]i Noi suntem una, Eu [n ei ]i Tu [n Mine; pentru
de ^chemarea de a alerga alergarea pentru ca ei s` fie [n chip des`v>r]it una, ca s` cunoasc`
marele premiu al chem`rii noastre de sus. Dac` lumea c` Tu M-ai trimis ]i c` i-ai iubit, cum M-ai
astfel suferim ceva pierdere a reputa\iei, prin iubit pe Mine. Versetele 20-23.
hot`r>rea noastr` de a nu neglija afacerea C>nd ajungem s` analiz`m aceast` expresie
{mp`ratului ca s` lupt`m pentru propria noastr` frumoas` a sentimentelor Domnului [n leg`tur`
str`lucire, putem fi siguri c` va fi socotit de El ca cu Biserica, prindem o lic`rire din slava unit`\ii
at>ta suferin\` pentru Cristos; ]i cu at>t mai binecuv>ntate a familiei divine. Este o unitate de
 Iubirea 395
scop, o unitate de [ncredere, o unitate de simpatie, pe care El {nsu]i I le d`duse; ]i pe m`sur` ce timpul
o unitate de iubire, o unitate de onoare ]i o unitate ]i experien\a au dezvoltat ]i au stabilit mai ferm pe
de posesiune reciproc`. Aceast` unitate descris` Fiul [n dreptate, [ncrederea Lui [n El s-a stabilit
de Domnul nostru exista deja [ntre El ]i Tat`l, mai ferm. }i at>t de puternic` a fost [ncrederea
dar [n privin\a ucenicilor era numai [n Tat`lui [n fidelitatea ulterioar` a iubitului S`u Fiu,
perspectiv` [nc`; ]i realizarea ei deplin` este [nc>t n-a ezitat s` declare rezultatele credincio]iei
scopul ideal la care suntem [nv`\a\i s` aspir`m. Lui cu mii de ani [nainte ca El s` [nceap` lucrarea
Dar s` studiem mai atent aceast` unitate de r`scump`rare. El a declarat chiar aspectele
exemplificat`, ca s` putem intra mai deplin [n ea. {n speciale ale lucr`rii prin gura sfin\ilor S`i proroci,
primul r>nd observ`m c` scopul comun at>t pentru la diferite intervale, timp de patru mii de ani, [nainte
Tat`l c>t ]i pentru Fiul este scopul Tat`lui, care I-a de a [ncepe El lucrarea. }i totu]i El declar` c`
fost treptat descoperit Fiului la timpul ]i [n ordinea lucrarea va fi [ndeplinit` glorios la timpul cuvenit.
cuvenite, care a devenit ]i al Lui prin adoptare. Ce uimitoare ]i ce frumoas` este aceast` [ncredere
Deoarece Isus a spus: ^C>t despre ziua aceea sau reciproc`!
ceasul acela, nu ]tie nimeni: nici [ngerii care sunt [n Observ`m mai departe unitatea simpatiei
cer, nici Fiul, ci numai Tat`l (Marcu 13:32), este [ntre Tat` ]i Fiu. Fiul Se bucur` de planul Tat`lui,
evident c` descoperirea acelui plan a fost zic>nd: ^Desf`tarea mea este s` fac pl`cerea Ta,
treptat`; ]i c` El a fost condus spre cuno]tin\a Dumnezeul meu. I-a pl`cut fiindc` a descoperit
diferitelor lui aspecte pe m`sur` ce le-a venit [n el caracteristicile vrednice ale caracterului
timpul realiz`rii prin El. Astfel I-a fost permis glorios al Tat`lui S`u; ]i de]i credin\a Lui putea
s` creasc` [n cuno]tin\`; ]i astfel, de asemenea, a s` fie [ncercat` prin permisiunea r`ului,
fost cru\at de spectacolul trist al necazului ulte- cuno]tin\a Sa despre caracterul ]i resursele lui
rior care era pe c`rarea planului divin. Astfel, [n Dumnezeu ]i ad>ncimea [n\elepciunii Sale nu I-au
timp ce cu bucurie realiza marele plan al crea\iei permis s` Se [ndoiasc`, ci L-a men\inut [n
(Ioan 1:3; Prov. 8:22-31), El probabil nu ]tia nimic [ncredere iubitoare [n infinita Sa bun`tate ]i [n
despre scopul lui Dumnezeu pentru permisiunea infinitul S`u har, ]i, prin urmare, [ntr-o stare
ulterioar` a r`ului ]i pentru necesitatea marii preg`tit` s` consimt` pe deplin la m`surile
lucr`ri de r`scump`rare. {nainte de a ajunge la propuse pentru triumful drept`\ii ]i al
acea prob` a credin\ei [n Dumnezeu, [ncrederea adev`rului.
Sa [n puterea mare a lui Dumnezeu, [n }i Tat`l a fost la fel [n armonie iubitoare cu
[n\elepciunea ]i iubirea Lui, fusese ferm stabilit` Fiul, nepermi\>nd s` fie [ncercat peste ceea ce
prin experien\ele trecutului. De secole v`zuse putea suporta, ]i nel`s>ndu-L s` suporte nici o
marile Sale lucr`ri, {i remarcase minunata [ncercare singur, ci [ntotdeauna acord>ndu-I lu-
[n\elepciune ]i avusese parte de iubirea Sa tandr`. mina fe\ei Sale ]i un sim\ bucuros al aprob`rii
Putea oare s` se [ndoiasc` de El, atunci c>nd un admirative (Ioan 11:42; Mat. 3:17), cu excep\ia
alt aspect al planului S`u a ar`tat marea lucrare [mprejur`rii c>nd, pentru noi, El a permis un
a r`scump`r`rii ]i restabilirii, ]i I-a dat moment s` simt` c` era p`r`sit; c>nd, [n suferin\a
privilegiul [n\elgerii acestei lucr`ri, pentru sufletului, a strigat [n aceast` experien\`
bucuria pe care I-a pus-o Tat`l [nainte? Nu; f`r` neobi]nuit`: ^Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu,
[ndoial` la [nceput El n-a [n\eles ad>ncimile pentru ce M-ai p`r`sit?
umilirii ]i suferin\ei prin care trebuia s` treac`; Acum s` observ`m unitatea iubirii ar`tate. Am
dar pas cu pas, de-a lungul c`ii dureroase a v`zut-o exprimat` [n fiecare act pe care deja l-am
umilirii ]i suferin\ei, credin\a Sa [n Tat`l, fondat` observat. Iubirea reciproc` a fost aceea care s-a
pe cuno]tin\a tr`it` anterior, L-a sus\inut, dup` delectat s` arate ]i s` exprime [ncredere
cum este scris: ^Prin cuno]tin\a Lui, Slujitorul Meu reciproc`, aceea care s-a bucurat [n acelea]i
Cel drept va [ndrept`\i pe cei mul\i. Isa. 53:11. scopuri iubitoare ]i binevoitoare, care a fost [n
Observ`m apoi [ntre Tat`l ]i Fiul o frumoas` armonie de g>ndire ]i sim\ire reciproc`, ]i care
unitate de [ncredere. Fiul S-a [ncrezut [n Tat`l pe s-a delectat [n rela\ia str>ns` ]i binecuv>ntat` a
deplin la [nceput fiindc` era u]or ]i natural. Creat Tat`lui ]i a Fiului. Tat`l nu L-a tratat pe Fiul ca
[n asem`narea lui Dumnezeu, [ncrederea [n Fiin\a servitor ]i nu }i-a ascuns scopurile de El, ci I-a
care L-a adus [n existen\` a fost spontan`, ]i pl`cut s`-I acorde [ncrederea Sa [n m`sura [n care
experien\a a servit doar s` o dezvolte ]i s` o I-au dictat [n\elepciunea ]i pruden\a adic`,
stabileasc`. }i Tat`l a avut [ncredere [n Fiul pe deplin pe m`sur` ce adev`rul a devenit hran` la timp
[nt>i, fiindc` a recunoscut [n El principiile pentru El. }i, la r>ndul Lui, Fiul nu L-a servit pe
inerente ale drept`\ii, adev`rului ]i loialit`\ii de fiu Tat`l ca un angajat, ci ca un fiu cu interese comune.
396 Iubirea
Tat`l a spus: ^Acesta este Fiul Meu preaiubit, [ndeplinit`, {l vedem pred>nd [mp`r`\ia lui
iar Fiul a spus: ^Desf`tarea mea este s` fac Dumnezeu, Tat`l, ]i supun>ndu-Se pentru
pl`cerea Ta. [ndrumare mai departe, pentru ca Iehova s` fie
Ce p`rt`]ie binecuv>ntat`! O p`rt`]ie de recunoscut universal ca totul [n to\i (1 Cor. 15:24,28).
bucurie ]i o p`rt`]ie de suferin\` de bucurie }i noi, asemenea Lui, ne putem [ncrede [n mod sigur
[n anticiparea comun` a gloriei viitoare, ]i de c` scopurile Sale pentru veacurile care urmeaz`
suferin\` [n participarea reciproc` la [ncerc`rile numai vor exprima ]i vor accentua mai departe
preliminare care vor asigura acel scop. Fiul a acelea]i linii ale caracterului S`u glorios dreptatea
suferit [n umilirea Sa ]i [n agonia mor\ii Sale; iar Lui, [n\elepciunea Lui, iubirea Lui ]i puterea Lui.
Tat`l a suferit c` a dat pe singurul S`u Fiu Glorioas` unitate! Cine ar putea sugera o
conceput o intensitate a suferin\ei pe care [mbun`t`\ire a frumuse\ii ]i a caracterului ei
inimile iubitoare, [ndurerate ale p`rin\ilor complet? Dar uimirea ]i bucuria cresc c>nd afl`m
devota\i ]i-o pot cel mai bine imagina ]i aprecia. c` ]i noi avem privilegiul de a veni [n aceea]i
A mai fost ]i o unitate recunoscut` a posesiunilor, binecuv>ntat` unitate cu Dumnezeu. Cum,
clar exprimat` de Domnul nostru, care a spus: ^Tot [ntreb`m noi chiar aceea]i unitate descris` mai
ce are Tat`l este al Meu (Ioan 16:15). }i apostolul sus? Da; f`r` [ndoial` avem privilegiul s` intr`m
zice: Dumnezeu L-a numit pe Fiul ^mo]tenitor al chiar [n aceea]i rela\ie ]i privilegii ]i binecuv>nt`ri.
tuturor lucrurilor ]i L-a ^a]ezat la dreapta {n acest scop g>ndi\i-v` la f`g`duin\ele nespus de
M`ririi, [n locurile prea[nalte, ^mai presus de mari ]i scumpe ]i vede\i c` putem avea aceea]i
orice domnie, de orice st`p>nire, de orice putere, unitate cu Dumnezeu de scop, de [ncredere, de
de orice autoritate ]i de orice nume care se poate simpatie, de iubire, de onoare ]i de posesie.
numi, nu numai [n veacul acesta, ci ]i [n cel viitor. Acela]i plan al lui Dumnezeu ne este prezentat
Evr. 1:2, 3; Efes. 1:20, 21. nou` ]i este adoptat de noi, ]i noi de asemenea
}i [n final observ`m unitatea de onoare. {n suntem invita\i s` devenim colaboratori ai lui
onoare fiecare d`dea [nt>ietate celuilalt. Tat`l Dumnezeu [n realizarea lui (2 Cor. 6:1); ]i f`c>nd
zice: ^To\i s` cinsteasc` pe Fiul cum cinstesc pe aceasta, suntem socoti\i [mpreun` cu Cristos Isus
Tat`l (Ioan 5:23). Dumnezeu L-a f`cut str`lucirea pentru completarea a ceea ce lipse]te suferin\elor
slavei Sale ]i reprezentarea exact` a Fiin\ei Sale corpului uns, necesar` pentru realizarea acelui plan.
]i L-a [n`l\at la dreapta Sa, [n locul principal de Tat`l nostru ceresc {]i manifest` de asemenea
putere [n [mp`r`\ia Sa, d>ndu-I toat` puterea [n [ncrederea [n noi [n loialitatea inimilor noastre
cer ]i pe p`m>nt. Evr. 1:2, 3; Mat. 28:18. fa\` de El ]i [n sinceritatea consacr`rii noastre Lui
{n lucrarea crea\iei L-a pus [n mare proeminen\` chiar dac` El recunoa]te sl`biciunile noastre
]i slav` zic>nd: ^Nimic din ce a fost f`cut, n-a fost inerente ]i incapacitatea de a realiza pe deplin
f`cut f`r` El. {n lucrarea r`scump`r`rii ]i a hot`r>rea noastr`. Dar, [n pofida acestui lucru, at>t
restabilirii, Dumnezeu L-a pus at>t de proeminent, de mare este [ncrederea Lui [n sinceritatea ]i
[nc>t numele Lui este subiectul fiec`rei limbi, integritatea inimii noastre, [nc>t, [n baza declara\iei
aproape l`s>nd [n umbr` slava Tat`lui, care din noastre de credin\` ]i consacrare, El ne accept`
necesitate este mai mare dec>t Fiul (1 Cor. 15:27) ]i deplin ca fii ]i mo]tenitori ai S`i, complet>nd pentru
c`ruia {i apar\ine slava [n primul r>nd, dup` cum sl`biciunile ]i neajunsurile noastre cu meritul
]i Fiul declar`: ^Tat`l este mai mare dec>t Mine, ]i: atot[ndestul`tor al R`scump`r`torului nostru, [n
^Eu nu pot s` fac nimic de la Mine {nsumi; ^Tat`l care ne [ncredem smerit. }i nu numai at>t, dar ca
care locuie]te [n Mine, El face aceste lucr`ri. fii, onora\i ]i preaiubi\i, El ne face cunoscute, de
Ioan 5:30; 14:10, 28. asemenea, sfaturile Sale tainice, pe care al\ii nu le
Preocuparea corespunz`toare a Fiului de a-L sl`vi pot cunoa]te (Mat. 13:11), ]i ne invit` s` avem
pe Tat`l este [ndeosebi marcat` [n [mprejurarea c>nd, [ncredere [n El [n calitate de copii, ]i s`-I vorbim
d>ndu-}i seama c` se apropia ora [ngrozitoare a deschis despre tot ce ne prive]te pe noi, [n deplina
agoniei Sale de moarte, a exclamat: ^Acum sufletul asigurare de interesul S`u iubitor, chiar ]i [n cele
Meu este tulburat. }i ce voi zice? Tat`, scap`-M` mai mici afaceri (Ps. 103:13, 14). Apoi El ne
din ceasul acesta? Dar tocmai pentru aceasta am [ncredin\eaz` o parte din marea Sa lucrare. Ne d`
venit p>n` la ceasul acesta. Tat`, pream`re]te anumi\i talan\i, anumite p`r\i din bunurile Sale ]i
Numele T`u! chiar cu pre\ul acesta pentru Mine ne spune s` le investim pentru El dup` cea mai bun`
(Ioan 12:27, 28). {l auzim iar`]i zic>nd: ^Tat`, a sosit judecat` a noastr` [n privin\a rentabilit`\ii
ceasul! Pream`re]te pe Fiul T`u, ca ]i Fiul T`u s` rezultatelor, f`r` s` dicteze toate am`nuntele
Te pream`reasc` pe Tine (Ioan 17:1). }i c>nd marea administr`rii ca unor servitori angaja\i, ci
lucrare a r`scump`r`rii ]i restabilirii va fi supun>ndu-ne doar aten\iei principiile generale care
 Iubirea 397
trebuie s` ne conduc`. Astfel, de exemplu, El ne d` inima. }i c>nd ne vede cu o inim` perfect` un
planul S`u [n privin\a lucr`rii pe care o avem la scop ]i o inten\ie perfecte str`duindu-ne s`
[ndem>n`, cu astfel de [ndrum`ri generale cum ar biruim sl`biciunile ]i neputin\ele c`rnii noastre
fi: s` nu arunc`m m`rg`ritarele noastre [naintea imperfecte, ]i cu efort dureros dar hot`r>t de a-I
porcilor, s` fim [n\elep\i ca ]erpii ]i bl>nzi ca face voia, [ncrez>ndu-ne cu smerenie [n preg`tirea
porumbeii, s` d`m hran` la timp potrivit, s` facem pe care a f`cut-o pentru r`scump`rarea noastr`
bine la to\i oamenii c>nd avem ocazie, dar mai ales din c`dere, Dumnezeu recunoa]te [n noi ceea ce
casei credin\ei, ]i s` observ`m timpurile ]i perioadele este vrednic de iubirea Lui. Astfel c` Domnul
]i caracterul lucr`rii [n fiecare sem`natul nostru Isus ne d` clar de [n\eles c` Tat`l ne
prim`vara, iar recoltatul la timpul seceri]ului etc., iube]te, [ntocmai cum L-a iubit pe Fiul.
etc. Astfel, cu [ndrum`ri generale ne trimite nu }i aceast` egalitate a iubirii Tat`lui pentru noi
ca pe ni]te ma]ini, s` facem un serviciu mecanic, ca pentru Cristos Isus nu numai c` este astfel
monoton, ci ca fiin\e inteligente s` ne folosim creierul, declarat`, ci este ]i manifestat`; c`ci noi suntem
precum ]i m>inile ]i picioarele. Astfel ne sf`tuie]te chema\i s` fim mo]tenitori [mpreun` cu Fiul S`u
s` ne ^str`duim s` ne prezent`m ca lucr`tori ]i p`rta]i la slava Sa; ]i dup` cum toate lucrurile
aproba\i, ]i s` analiz`m ]i s` g>ndim, nu s` fim ^ca sunt ale Lui, se spune c` sunt ]i ale noastre.
un cal sau ca un cat>r care nu au pricepere, pe care-i Rom. 8:17; 1 Cor. 3:21-23.
strune]ti cu un fr>u ]i cu o z`bal` (Ps. 32:9). Apoi, {n timp ce a]a este unitatea [ntre Tat`l ceresc ]i
potrivit zelului ]i credincio]iei noastre, nu numai [n to\i fiii S`i un]i, este un fapt binecuv>ntat s`
folosirea m>inilor, ci ]i a creierului [n serviciul remarc`m aceea]i unitate [ntre Cristos Isus ]i fra\ii
Domnului, [ncrederea Sa [n noi va cre]te ]i ni se va S`i un]i. Domnul Isus nu apuc` [n mod egoist toat`
[ncredin\a tot mai mult din bunurile Sale ]i ni se va slava ]i nu caut` s-o re\in` pentru Sine, ci mai
da un sim\ corespunz`tor de aprobare a Tat`lui degrab` prive]te cu admira\ie vrednicia pe care au
nostru ceresc. }i [ncrederea reciproc` ]i p`rt`]ia c>]tigat-o ]i spune: ^Ce este al T`u este al Meu, ]i
de scop ]i lucrare ne vor atrage tot mai aproape Eu sunt pream`rit [n ei (Ioan 17:10); ]i vrea ca ei s`
de inima Celui ve]nic, ]i [n\elegerea bucuroas` a fie lega\i cu El [n iubirea Tat`lui. De asemenea vrea
st`rii de fii, interesul reciproc, [ncrederea ]i ca ei s` fie cu El, privind ]i [mp`rt`]ind slava pe
simpatia ne vor umple inimile. care I-o d`duse Tat`l de la [ntemeierea lumii slava
Suntem de asemenea asigura\i din partea marilor Sale lucr`ri creatoare, cu toate dovezile
Tat`lui ceresc de aceea]i iubire pe care o are fa\` iubirii Tat`lui. Ioan 17:22-24.
de Domnul nostru Isus. Declara\ia pare aproape Astfel toat` familia divin` este legat`
uimitoare, dar s` ascult`m rug`ciunea Domnului [mpreun` [ntr-o leg`tur` a iubirii, p`rt`]iei,
nostru: ^}i M` rog nu numai pentru ei ca to\i [ncrederii, simpatiei, armoniei ]i interesului
s` fie una ca ei s` fie [n chip des`v>r]it una, ca comun; ]i onoarea ]i slava unuia sunt onoarea ]i
s` cunoasc` lumea c` i-ai iubit, cum M-ai iubit slava tuturor. Rug`ciunea Domnului abund` [n
pe Mine (Ioan 17:20-23). Cu uimire [ntreb`m: cereri pentru aceast` unitate. S` remarc`m
Cum se poate aceasta? Domnul nostru Isus a fost expresia (vers. 21): ^Ca to\i s` fie una, cum Tu,
[ntotdeauna [n armonie perfect` cu Tat`l; un Fiu Tat`, e]ti [n Mine ]i Eu [n Tine [spiritul sau
care I-a reflectat [n chip glorios asem`narea; dar dispozi\ia Ta, ]i scopurile ]i \inta fiind comune
cu noi n-a fost a]a: noi am fost p`c`to]i ]i n-am pentru noi to\i]. Prin urmare, El vrea ca noi s`
avut [n noi nimic vrednic de iubit. Da, dar am adopt`m acela]i spirit, \int` ]i scop ale Tat`lui,
fost sp`la\i ]i cur`\i\i, ]i oric>t de imperfect ar ]i s` devot`m toate puterile noastre cu zel ]i
putea fi [nc` vasul nostru de p`m>nt, inima credincio]ie pentru [mplinirea voin\ei Tat`lui.
noastr` este perfect` [n ochii Celui care poate citi Amin, a]a s` fie.
 CUPRINS

CREDIN|A (R 3518) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

SMERENIA }I BL<NDE|EA (R 3537) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

CUNO}TIN|A (R 3550-3551) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

{NFR<NAREA-ST~P<NIREA DE SINE (R 3572-3573) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

R~BDAREA (R 3584-3585) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

AMABILITATEA FR~|EASC~ (IUBIREA FR~|EASC~) (R 3603, R 3624, R 3638,

R 3654, R 3674) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

RUG~CIUNEA (R 3698, R 3715, R 3733, Z06-103*) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209

VORBIREA DE R~U (R 3769, R 3783) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289

IUBIREA (R 3800, R 3830, R 3849, R 3872) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323

Parantezele indic` paginile Reprinturilor [n care au ap`rut planurile de studiu.

Referin\a notat` cu asterisc (*) cuprinde [ntreb`rile 31-50 ]i a ap`rut numai [n Turnul
original, nu [n Reprinturi.
 Not`

Nu cunoa]tem un mod mai bun de a justifica necesitatea traducerii ]i

public`rii acestui material, dec>t s` cit`m ceea ce spune sf>ntul apostol
Petru [n a doua epistol` a sa, capitolul 1, versetele 3-11:
^Dumnezeiasca Lui putere ne-a d`ruit tot ce prive]te via\a ]i evlavia,
prin cunoa]terea Celui care ne-a chemat prin slava ]i virtutea Sa, prin
care El ne-a dat f`g`duin\ele Lui nespus de mari ]i scumpe, ca prin ele s`
v` face\i p`rta]i firii dumnezeie]ti, dup` ce a\i fugit de stric`ciunea, care
este [n lume prin poft`. De aceea, da\i-v` ]i voi toat` silin\a ca s` uni\i cu
credin\a voastr` virtutea, cu virtutea cuno]tin\a; cu cuno]tin\a, [nfr>narea;
cu [nfr>narea, r`bdarea; cu r`bdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de
fra\i; cu dragostea de fra\i, iubirea. C`ci, dac` ave\i din bel]ug aceste
lucruri [n voi, ele nu v` vor l`sa s` fi\i nici lene]i, nici neroditori [n ce
prive]te deplina cunoa]tere a Domnului nostru Isus Hristos. Dar cine nu
are aceste lucruri este orb, nu vede departe ]i a uitat cur`\irea de vechile
lui p`cate. De aceea, fra\ilor, c`uta\i cu at>t mai mult s` v` [nt`ri\i
chemarea ]i alegerea voastr`, c`ci, dac` face\i lucrul acesta, nu ve\i aluneca
niciodat`; c`ci [n felul acesta vi se va da din bel]ug intrare [n [mp`r`\ia
ve]nic` a Domnului ]i M>ntuitorului nostru Isus Hristos.

Exprim`m recuno]tin\a noastr` fa\` de Domnul fiindc` S-a [ngrijit de

asemenea ajutoare de studiu biblic, ajutoare care ]i-au dovedit cu
prisosin\` utilitatea [ntotdeauna c>nd ele au fost folosite [n modul [n care
au fost inten\ionate.
Pentru informa\ii legate de [mprejur`rile [n care a luat fiin\` aceast`
carte trimitem pe cititor la prefa\`.

Adunarea Studen\ilor Bibliei din Cluj-Napoca

Aprilie 2009
 PREFA|~
Multe ecclesii ale Studen\ilor Bibliei folosesc
cele ]ase volume de Studii [n Scripturi ]i
Umbrele Tabernacolului pentru studiul Bibliei
[n adunare. Aceast` metod` a [nceput cam prin
1890 [n Baltimore, Maryland, fiind introdus`
de un frate, R. Rahn. {n Reprinturi la pagina
1866 se afl` un articol lung care prezint` aceast`
istorie [n detaliu, iar la pagina 1868 sunt date
sugestii specifice [n leg`tur` cu modul [n care s`
fie conduse aceste studii.
Pentru a suplimenta aceste studii [n care se
foloseau volumele, [n Turnurile din 1905 ]i 1906
au ap`rut o serie de schi\e pentru studiul unor
subiecte despre caracter. Acestea au fost publicate
[n mod special pentru studiul [n adunare ]i a]a
au fost folosite de fratele Russell [n ecclesia din
Allegheny. {n Reprinturi la pagina 3518 apar
comentarii lungi, care prezint` ]i recomand`
folosirea acestor studii [n adun`rile de
duminica ale ecclesiei. Cit`m o parte din acest
articol:
^De un timp [ncoace primim scrisori de la micile
adun`ri ale poporului Domnului care [ntreab` cum
pot folosi mai eficient timpul [n adunarea de
duminic`. Unele dintre aceste scrisori sunt de la
fra\ii ale]i ca b`tr>ni sau conduc`tori, spun>nd c`
ei sunt cu totul incapabili s` [ntocmeasc` o
@predic`# ]i g`sesc c` le este imposibil s`
preg`teasc` p>n` ]i un studiu biblic [ntr-o form`
atractiv` ]i interesant`, de]i iubi\ii fra\i, plini
de iubire pentru Adev`r, nu se pl>ng, ci [i
[ncurajeaz`.
Alte scrisori sunt de la cei care nu sunt servitori
publici ]i care, av>nd comp`timire fa\` de
conduc`torii lor de adun`ri care se str`duiesc s`
imite pe furnizorii de hran` din biserica nomi-
nal`, doresc ]i se roag` pentru deschiderea unei
@u]i# de ajutor care s` fac` @str>ngerea lor laolalt`
mai folositoare pentru to\i.
Ca r`spuns la acest @strig`t# al poporului
Domnului, am preg`tit la Turnul de Veghere o
Biblie [n care la margine, pe l>ng` referin\ele
scripturale, am dat referin\e la Volume ]i la
I
Turnuri. La [nceputul Bibliei, pe care a]a mul\i o
ave\i, d`m unele sugestii [n leg`tur` cu @Studiul
Biblic Bereean#, iar la urm` d`m referin\e largi
]i de asemenea un Index al subiectelor. Am sperat
ca acestea s` satisfac` cerin\ele, dar constat`m
c` nu le satisfac. Mul\i dintre cei care sunt serio]i
au fost obi]nui\i at>t de demult s` @[nghit`# orice
le-a fost oferit ca hran` spiritual`, [nc>t n-au
[nv`\at cum s` se hr`neasc` la masa Tat`lui. Al\ii
care au ]tiut cum s` ajung` [n mod cuvenit la
hran`, au g`sit c` timpul lor este folosit pentru
@lucrurile necesare# ]i presante, a]a [nc>t au avut
pu\in timp s` preg`teasc` lec\ii de un fel folositor
pentru ei sau pentru al\ii, chiar ]i dup` ce
chestiunea a fost schi\at` a]a cum este [n Indexul
pe subiecte.
Apreciind nevoile, am cerut unora dintre fra\ii
@peregrini# s` dea exemple de astfel de Studii
Bereene [n diferitele locuri pe care le viziteaz`.
Totu]i, nici aceasta n-a servit scopul, fiindc`,
vizitele @peregrinilor# fiind pu\ine, ]i mai mult
asemenea celor ale apostolilor din vechime,
prietenii au regretat timpul petrecut chiar ]i pentru
un serviciu [n special fiindc` se cer c>teva
adun`ri de tipul celor bereene pentru a demonstra
valoarea lor ]i a trezi entuziasmul potrivit.
Acum, ca s` satisfacem toate aceste cerin\e,
preg`tim schi\e de lec\ii pentru fiecare lun` a
acestui an, [ncep>nd cu martie. O caracteristic`
a acestor lec\ii este c` ele nu [nva\`, ci numai
[ntreab`, ]i-l trimit pe cel ce studiaz` la Scripturi
]i la publica\iile Turnului de Veghere care au
leg`tur` cu subiectul. Astfel se stimuleaz`
g>ndirea ]i Adev`rul se [ntip`re]te mai clar.
Cele treizeci de [ntreb`ri din lec\ia pe martie
ar putea servi pentru treizeci de duminici; dar
av>nd at>t de mult` hran` bun` ne putem permite
s` ne hr`nim somptuos ]i s` lu`m c>teva
[ntreb`ri pentru fiecare adunare. {n privin\a
num`rului, depinde [ntruc>tva de num`rul
celor prezen\i ]i c>t de obi]nui\i sunt ei cu
studiul analitic, precum ]i c>t de expert este
conduc`torul adun`rii. Ar fi bine ca adun`rile
s` numeasc` pe c>\iva dintre fra\ii capabili,
care s` conduc` pe r>nd, pentru a se putea
vedea care sunt cei mai capabili [n aceast`
privin\`. Ace]tia vor fi g`si\i probabil printre
aceia pe care i-a\i ales ca B`tr>ni.
Restul remarcilor introductive con\in sugestii
[n privin\a modului [n care s` fie conduse aceste
adun`ri, recomand>nd folosirea unui singur
subiect treizeci de [ntreb`ri [n acest caz
pentru o perioad` de o lun`.
Cu trei luni mai t>rziu, la pagina 3572, fr.
Russell spune urm`toarele:
^Ajunge la noi ]tirea c` iubi\ii prieteni care
au adoptat aceste studii devin tot mai interesa\i
de ele. Ele deschid un studiu a]a de am`nun\it
]i dau tuturor ocazia de a participa, [nc>t aduc
tuturor mai mult` @hran`#, mai mult nutriment
spiritual dec>t se poate ob\ine [n general [n
acela]i timp.
Recomand`m aceste studii pentru una din
adun`rile pe care le ave\i de obicei, sau pentru
alt` adunare dac` cele pe care le ave\i sunt prea
bune ca s` le [nlocui\i. Ceva de felul acesta este
desigur necesar pentru a [mprosp`ta mintea pe
linia celor deja [n\elese [n parte.
Evident, diferitele ecclesii au avut dificult`\i
practice [n conducerea acestor adun`ri, ]i fr. Russell
adaug` [nc` unele sugestii [n privin\a felului [n
care s` fie conduse.
{n urm`toarea lui referire la aceste studii, la
pagina 3769, el accentueaz` nevoia men\inerii
discu\iei la [ntrebarea care este [n analiz`, a]a
[nc>t s` se evite repetarea materialului care va fi
discutat [n [ntreb`rile urm`toare.
De asemenea, el accentueaz` ca la adunare
materialul citat s` fie la [ndem>n`, marcat cum
se cuvine pentru referin\` imediat`, ]i de asemenea,
^conduc`torul s` studieze toat` lec\ia ]i fiecare
membru al adun`rii s` studieze partea sau
[ntrebarea repartizat` lui sau ei. (Cuvintele ac-
II
centuate sunt a]a cum apar [n articolul original.)
Am putea sugera mai departe ca toat` ecclesia
s` studieze [ntreaga lec\ie pentru a fi mai bine
preg`tit` s` participe la discu\ie [n adunare.
La pagina 3800 el raporteaz` c`, dup` ce timp
de cincisprezece luni au ap`rut aceste studii [n
Turnuri, ^auzim ve]ti bune de binecuv>nt`ri prin
folosirea acestor Studii Bereene ale Scripturilor.
Apoi, evident, fr. Russell r`spunde la [ntreb`ri
[n privin\a conducerii lor, suger>nd ca un
conduc`tor s` fie desemnat pentru o perioad` de
trei luni ]i ca acest conduc`tor s` fie unul care
poate rezuma bine discu\ia pentru beneficiul
[ntregului grup de studiu. Dup` ce men\ioneaz`
c` biserica din Allegheny folose]te aceste studii
duminica seara, el [ncheie accentu>nd din nou ca
materialul care urmeaz` a fi citat [n adunare ca
referin\` s` fie marcat ]i s` fie la [ndem>n`,
precum ]i s` fie [ng`duit timp suficient pentru
discu\ii dup` citirea referin\elor ]i [nainte de
[ncheirea rezumatului. De asemenea accentueaz`
iar`]i ca discu\iile s` fie men\inute ferm la
subiectul [n analiz`.
Aceast` serie de schi\e au fost [ntrerupte dup`
1 octombrie 1906. {n luna urm`toare, Turnurile
originale (dar nu Reprinturile) con\ineau [ntreb`ri
lunare asupra Umbrelor Tabernacolului. {n 1908,
Turnurile includeau [ntreb`rile pentru Volumul V
al Studiilor [n Scripturi.
{n anii recen\i s-a observat c` multe ecclesii
folosesc aceste [ntreb`ri pentru studiul [n adunare
]i de aceea editorii au decis s` le publice [ntr-o
carte de lucru separat`.
Prezenta lucrare s-a tip`rit [n sepran\a c`
aceste studii se vor dovedi folositoare pentru
mul\i fra\i.
Studen\ii Bibliei din Chicago
Comitetul pentru reeditare 2005